Constituirea statului naional modern romn

1853-1856 se desfoar rzboiul Creimeii intre Rusia i Turcia, sprijinit de Anglia, Frana i Sardinia. 1855 cderea Sevastokolului a determinat Rusia s cear pace. 1856 Congresul de pace de la Paris unde Marile Puteri au luat n discuie probleme Unirii Principatelor, susinut de Frana, Rusia, Prusia, Sardinia. mpotriv erau Austria, Turcia i mai trziu Anglia. La Paris s-au luat hotrrile: Meninerea suzeranitii otomane. Introducerea garaniei colective a celor 7 mari puteri. Este napoiat Moldovei Sudul Basarabiei (jud. Kahul, Ismail, Belgrad) Libertatea de navigaie pe Dunre. Consultarea romnilor n problema Unirii prin intermediul unor adunri ad-hoc. 1857 s-au constituit adunrile ad-hoc n ara Romneasc i Moldova.

n Moldova, falsificarea alegerilor pentru adunrile ad-hoc de catre baimacanul Nicolae Vogoride, a determinat o criz european rezolvat prin ntlnirea de la Osborn dintre Napoleon al III-lea i regina Victoria a Angliei: Anglia accept refacerea alegerilor. Frana renun la ideea Unirii Principatelor sub un prin strin. Rezolutiile adoptate la Iai i Bucureti aveau cereri asemntoare: Unirea ntr-un stat cu numele de Romnia. Prini strini dintr-o dinastie domnitoare n Europa. Autonomia i neutralitatea Principatelor. Adunri reprezentative.

1858 se desfoar conferina de la Paris unde reprezentantii Marilor Puteri au elaborat o convenie (cu rol de constituie) pentru Principatele Romne : Unirea Principatelor sub numele de Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei care aveau doi domni, dou guverne i dou adunri legiuitoare -> se realiza o Unire Formal. Existau dou instituii comune: Comisia Central de la Focani (elabora legislaia comun) i nalta Curte de Justiie i Casaie. 1859 la Iai i la Bucureti s-au constituit adunri elective pentru alegerea domnului. 1859 >> 5 ianuarie Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei. >> 24 ianuarie Alexandru Ioan Cuza domn al rii Romneti. Dubla alegere semnific Unirea Principatelor, Europa fiind pus in faa faptului mplinit.