Sunteți pe pagina 1din 2

Cu aproapele in suferinta

Aproapele, cum ne spune Insusi Mantuitorul trebuie sa-l iubim cel putin la fel cat ne iubim pe noi. De aici cred eu ca ar trebui sa plece filozofia noastra cu privire la ajutorarea aproapelui nostru aflat in suferinta si nu numai. Zilnic mergand pe strada vad oameni de tot felul care tanjesc dupa mila aproapelui lor, uneori cersind-o alteori doar dorind-o,dar tot timpul nadajduind ca cei carora se adreseaza vor auzi glasul lor si se vor milostivi spre ei. Dar cred eu ca strada nu este locul unde sa oferi mila sau sa o ceri,iar cei aflati in suferinta mai degraba ar alerga spre Milostivul Dumnezeu si spre Biserica Lui ,unde rareori se duc si mai degraba alearga in strada . Cu privire la oferitul milei am avut parte zilele trecute sa aud o intamplare foarte frumoasa in acest sens..un batranel care canta la vioara si la o muzicuta se asezase pe marginea drumului pentru a canta, dorind sa incante trecatorii,iar cei care vor dori, vor putea sa ii lase in palarie rasplata lor. In timp ce canta un barbat s-a asezat langa el si l-a ascultat pana la sfarsitul cantecului, in acest timp un tanar grabit a aruncat un leu in palaria batranului, ceea ce l a indignat pe cantaret , care luand frumos banii ia inapoiat spunandu-i ca nu are nevoie de niste bani aruncati in graba ci are nevoie sa fie ascultat si inteles, nu umilit. Dupa ce si-a incheiat recitalul, barbatul care l a ascultat pana la sfarsit l-a aplaudat si l-a felicitat spunandu-i ca face o treaba deosebita si ca nu poate sa ii ofere bani de data aceasta, batranul cuprins de iubire fata de aproapele sau i-a multumit si i-a strans mana cu putere . Din acest exemplu cred eu ca ar trebui sa invatam sa oferim mila intr-un mod cat mai subtil si cat frumos astfel incat cel caruia i-o oferim sa nu se simta jignit si in nici un caz umilit,caci astfel mila care ar trebui sa faca bine va face rau si nu ii va aduce alinare suferindului ba dimpotriva. In Biserica ajutorarea celor aflati in suferinte se face la slujba Sfantului Maslu, unde sunt chemati toti cei care au suferinte atat sufletesti cat si trupestiAceasta slujba are un loc special in inima mea pentru ca aici se citesc 7 Sfinte Evanghelii, din care invat de fiecare data cate ceva nou si folositor .La biserica din satul meu aceasta slujba are loc in fiecare Vineri la ora 17, fata de Sfanta Liturghie aici vin mai mult doar femeile foarte evlavioase si cativa barbati care de cele mai multe ori stau toata slujba in genunchi fara macar sa se vaite sau sa oboseasca fiind intariti de Dumnezeu. Tot la Sfantul Maslu Biserica se roaga pentru toti cei aflati in suferinta, in inchisori sau oriunde acestia sunt tristi si departe de Imparatul Ceresc, cerand mila pentru acestia si rugandu-se pentru insanatosirea si fericirea lor, ceea ce pentru mine arata iubirea de care da dovada Dumnezeu prin trimisi Sai care sunt alaturi de aproapele lor chiar daca acestuia nu ii pasa de Dumnezeu sau de ei, oferindu-le ajutor si sfaturi neconditionat. Biserica nadajduieste continuu ca sufletul celui aflat in robia pacatului sau in suferinte se va intoarce la Tatal sau Ceresc, care i-a dat viata, iar de aceea sunt mereu aproape de acesta ajutandu-l sa isi dea seama unde ii este locul si unde a gresit. Deasemenea in tot mai multe biserici se nasc asociatii filantropice pentru ajutoararea celor saraci si aflati in suferinte, toate acestea din dragostea pe care unii credinciosi o nutresc inca pentru aproapele lor, ceea ce ma face sa cred ca romanii inca se iubesc si nu si-au pierdut identitatea cum incearca sa ne faca marile corporatii sa credem ca suntem o natiune consumista si narcisista, ceea ce e total eronat.

In concluzie, eu cred ca singura noastra sansa de a ne pastra identitatea si a spori in dragostea de Dumnezeu este sa fim cu aproapele in suferinta, cum spune si parintele Cleopa: De la aproapele vine i viaa, i moartea. Cci, dac aducem folos duhovnicesc aproapelui, pe Dumnezeu dobndim i dac greim aproapelui, lui Hristos greim.

S-ar putea să vă placă și