Sunteți pe pagina 1din 23

BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA medicina

BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA (conform Normelor Generale de Protectie a Muncii 2002) Definitie:

Bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologic sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent ntre angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse n conditii 939n1321j le enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii. Noxe profesionale

Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative ntre doza noxei respective absorbita de organism si efectul produs asupra acesteia. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar de factori nocivi, impunndu-se limite maxim admise. Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza negativ starea de sanatate a organismului personalului muncitor, determinnd sau favoriznd starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punctul de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar si sunt identificati o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii. Clasificarea noxelor profesionale:

noxe profesionale care apartin organizarii muncii - organizare nefiziologica, nerationala intensitate mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efortul fizic) sau efortul neuro-psiho-senzorial; durata exagerata a muncii peste durata normala a zilei de lucru; ritm de munca nefiziologic, prea rapid si timp ndelungat; regim de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos necorespunzatoare fiziologic); efort static prelungit al anumitor grupe musculare; alternanta necorespunzatoare din punct de vedere fiziologic a celor trei schimburi de munca; pozitii vicioase sau fortate prelungite; munca monotona cu suprasolicitari etc; noxe profesionale ce apartin mediului de munca: factori fizici, chimici, fizico-chimici, biologici;

noxele profesionale ce apartin relatiei om-masina;

noxele profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca (relatia om om). Dupa criteriul specificitatii noxelor profesionale: noxe profesionale generate exclusiv la locul de munca de anumite procese tehnologice;

noxe profesionale care sunt prezente si n mediul nconjurator n general, dar concentratii sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari n mediul nconjurator pentru a produce mbolnaviri la persoanele neexpuse profesional;

noxele profesionale prezente si la locul de munca si n mediul nconjurator n general, car pot genera mbolnaviri si la persoanele neexpuse profesional dar majoritatea mbolnavirilor nregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe; noxe profesionale prezente predominant n mediul nconjurator general, dar putnd constitui uneori si o noxa profesionala. Actiunea noxelor profesionale - este complexa, ele putnd exercita actiunea n 4 directii:

ca factori etiologici principali cauznd boli profesionale, relatia noxa profesionala - etiologi bolii este 100% (expunere la plumb - colica saturnina, expunere la mercur - intoxicatie croni cu mercur)

ca factori etiologici favorizanti, secundari, n acest caz apar bolile legate de profesiune (n aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia bolii mpreuna cu alti factori etiologic neprofesionali, cum ar fi: bronsita cronica la un fumator care lucreaza la expunere de noxe pneumotrope);

ca factori de agravare a unor boli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de carbo agraveaza evolutia unei hepatite cronice preexistente);

ca factori ce mpiedica vindecarea unor boli cronice (vindecarea unei bronsite acute este mpiedicata de o expunere la iritanti respiratori). Din considerente practice legislatia limiteaza numarul bolilor profesionale. n tara noastra se aplica un sistem limitativ, n care s-a stabilit o lista a bolilor profesionale si a meseriilor n ca acestea pot sa apara, lista care se revizuieste periodic Lista bolilor profesionale declarabile n Romnia este publicata n NGPM 2002. Clasificarea bolilor profesionale se face dupa mai multe criterii: intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice boli prin expunere la energie radianta

boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute boli prin expunere la zgomot sau vibratii boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta alergii profesionale dermatoze profesionale cancerul profesional boli infectioase si parazitare boli prin suprasolicitare alte boli Clasificare dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv boli cronice provocate de doze mici care actioneaza timp ndelungat

boli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului nociv, dar n doz mari Dupa modul de actiune al factorului nociv asupra organismului se pot distinge: boli cu actiune generala care afecteaza ntregul organism boli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ Diagnostic Diagnosticul bolilor profesionale Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de baza: 1. Stabilirea expunerii profesionale - Subiectiv: prin anamneza profesionala, care cuprinde date relatate de bolnav n legatura cu ntregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munca, perioada de expunere de la nceputul activitatii profesionale pna n momentul examinarii) - Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munca, adeverinte) din care reiese profesiunea si durata activitatii la fiecare loc de munca si buletine de analiza privind determinarea de noxe la locul de munca 2. Tabloul clinic - Simptome: rezulta din motivele prezentarii la medic si istoricul bolii, se completeaza cu antecedentele personale si heredocolaterale - Semne: rezulta n urma examenului clinic al pacientului 3. Examene de laborator si paraclinice

- Indicatori de expunere: reprezinta identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produsilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor - Indicatori de efect biologic: reprezinta modificari de constante biochimice sau hematologice produse sub actiunea toxicelor, modificari morfologice sau functionale ale diferitelor aparate si sisteme Erorile de diagnostic survin n urma: - necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale - interpretarii gresite a manifestarilor clinice, istoricului bolii sau examinarii obiective superficiale - interpretari eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorecta, efectuarea incorecta a probelor functionale si analizelor paraclinice Semnalarea si declararea bolilor profesionale Conform legislatiei n vigoare semnalarea bolilor profesionale se poate face de catre orice medic, prin completarea fisei de semnalare BP1, care este trimisa la Directia de Sanatate Publica, Biroul de Medicina Muncii din judetul unde si are sediul ntreprinderea. Consecutiv anchetei la locul de munca realizate de catre medicii de medicina muncii din cadrul DSP, se infirma sau se confirma cazul de boala profesionala, prin completarea fisei de declarare a cazului de mbolnavire profesionala BP2. Tratamentul bolilor profesionale Tratamentul se bazeaza pe trei principii: 1. Tratamentul etiologic: - ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaza n cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv si ndepartarea toxicului neabsorbit nca, iar n cazuri cronice prin spitalizare/concediu medical, schimbarea temporara sau permanenta a locului de munca - eliminarea toxicului absorbit n organism 2. Tratamentul patogenic: actiuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului si a evolutiei bolii 3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaza simptomelor si disfunctionalitatilor aparatelor si sistemelor organismului Expertiza medicala Forta de munca este una din avutiile cele mai importante ale unui popor. Gospodarirea acesteia este de natura sa-i asigure bunastarea. Evaluarea capacitatii de munca si ncadrarea ntr-un grad de invaliditate nu reprezinta un scop n sine, ci reprezinta doar o etapa a procesului de recuperare, n care se asigura conditiile de subzistenta a individului (prin indemnizatia de invaliditate) si tratamentul recuperator corespunzator. Evaluarea capacitatii de munca si stabilirea gradului n care capacitatea de munca poate fi recuperata dupa boli profesionale sau accidente de munca se realizeaza de catre medicul expert al asigurarilor sociale prin cabinetele si oficiile judetene de

expertiza a capacitatii de munca pe baza: * diagnosticului clinic stabilit de medicul de medicina muncii (n cazul bolilor profesionale) sau a medicului specialist curant (n cazul accidentelor de munca) * diagnosticului functional, care reprezinta, de fapt, o estimare a gradului tulburarilor functionale, pe baza examenului clinic si paraclinic, generate de boala sau accidentul care a produs invaliditatea, diagnostic functional stabilit de catre medicul expert al asigurarilor sociale. Acest medic are obligatia sa efectueze verificarea elementelor pe baza carora s-a stabilit diagnosticul clinic, confruntnd documentatia medicala de fundamentare ntocmita de medicul curant propunator de pensie cu criteriile necesare pentru precizarea diagnosticului respectiv. Aceste criterii sunt stabilite de Ministerul Sanatatii si au la baza Clasificarea Internationala a Maladiilor (CIM 10), respectiv criteriile stabilite de forurile stiintifice autorizate. n cazul bolilor profesionale, diagnosticul trebuie confirmat de catre Directia de Sanatate Publica si (dupa caz) de Comisia de Pneumoconioze. n cazul accidentelor de munca, este necesar sa existe procesul verbal de cercetare al accidentului de munca, ntocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca. n ceea ce priveste diagnosticul functional, acesta se elaboreaza tinnd cont de elemente clinice si paraclinice de cuantificare a tulburarilor functionale pe 5 trepte de intensitate, criterii elaborate separat pentru fiecare afectiune, sau aparat. Sistemul de cuantificare este conceput astfel nct sa faciliteze elaborarea diagnosticului capacitatii de munca. Cumulul de afectiuni invalidante, pe lnga boala profesionala sau consecintele accidentului de munca, obliga la ierarhizarea afectiunilor respective n raport cu importanta lor n determinarea incapacitatilor, dar cu pastrarea diagnosticului de boala profesionala sau accident de munca pe primul loc, daca aceasta a fost afectiunea care a determinat initial invaliditatea. Stabilirea nivelului incapacitatii adaptative la activitatile profesionale si viata cotidiana se face n procente de incapacitate, deduse din nivelul deficientei functionale si al elementelor de investigatie sociala care atesta aceste incapacitati adaptative. Raspunderea medicului expert al asigurarilor sociale n declararea aptitudinii partiale sau totale de munca a unei persoane cu anumite deficiente este deosebita si de aceea ea trebuie sustinuta pe urmatoarele elemente obiective: * particularitatile de vrsta si sex * bilantul morfologic care evidentiaza tulburarile integritatii corporale * bilantul functional cu evidentierea capacitatii de prestatie fizica, psihica si intelectuala a persoanei n cauza si limitele acestora * cunoasterea nivelului de pregatire generala si de pregatire profesionala, ruta profesionala a persoanei expertizate * compararea capacitatii adaptative cu solicitarile muncii profesionale sau ale unui anumit loc de munca * cunoasterea posibilitatilor de absorbtie a fortei de munca de catre piata muncii Bilantul morfologic al diferitelor tulburari de statica, locomotie si gestualitate necesita pentru a indica reluarea activitatii: * un nivel mai nalt de scolarizare si profesionalizare, care sa excluda prestarea unor activitati fizice de solicitare a unor segmente de corp sau de ortostatism, locomotie

sau gestualitate, dupa caz; * cunoasterea gradului de adaptare si compensare a tulburarilor morfologice pe care le are cel n cauza * posibilitatea de a adapta locul de munca la capacitatea de prestatie a individului, asigurndu-i o productivitate apropiata de normal * comprehensiunea colectivului de munca, acceptarea si integrarea deficientului Sunt contraindicate locurile de munca n care se pericliteaza starea de sanatate, agraveaza deficitul de gestualitate sau de statica si locomotie sau predispune la accidente de munca. Bilantul functional al capacitatii de prestatie fizica este deosebit de necesar pentru cunoasterea nivelului posibil de ncarcare energetica profesionala. Pentru aceasta se realizeaza probe de efort n trepte care indica nivelul capacitatii adaptative a organismului la un anumit nivel de prestatie energetica, la care trebuie sa se adauge consideratiile legate de ncarcarile suplimentare ale mediului de munca. Cunoasterea nivelului de pregatire generala si profesionala, precum si ruta profesionala a persoanei este absolut necesarantruct cu ct nivelul de pregatire este mai ridicat, cu att este mai usor, n conditiile noilor tehnologii, sa se realizeze readaptarea la munca sau nsusirea unei alte calificari prin cursuri scurte de recalificare. Tocmai lipsa de pregatire reprezinta adesea handicapul cel mai greu de depasit n reluarea muncii. Din ruta profesionala se pot trage concluzii asupra posibilitatii ndeplinirii unei activitati compatibile cu starea prezenta a deficientului, chiar daca ea nu corespunde cu ultima munca efectuata. Un stagiu scurt de reacomodare cu activitatea repsectiva l poate face din nou apt de munca. Nu trebuie uitat ca experienta profesionala dobndita este de natura sa prevaleze asupra unei reduceri performantiale actuale. Compararea potentialului morfologic si functional cu solicitarile muncii profesionale ale unui loc de munca se bazeaza pe cunoaseterea efectiva a locurilor de munca disponibile, a conditiilor tehnologice si de mediu n care se desfasoara munca. Legislatia romneasca n vigoare obliga invalidul sa se supuna actiunilor de recuperare, dar nu prevede n mod expres si obligatia factorilor implicati n recuperare, n special a organizatorilor procesului de productie, a patronilor, de a rencadra n munca acesti deficienti. Aspectele de vrsta si sex pot fi limitative, mai ales atunci cnd se pune problema reorientarii si recalificarii profesionale. Cunoasterea posibilitatilor de absorbtie a fortei de munca si cerintele pietei muncii reprezinta o etapa importanta care poate fi realizata numai prin legatura permanenta cu Agentiile Judetene de Ocupare si Formare Profesionala, cu angajatorii, cu medicul de medicina muncii din unitatea n care ar urma sa se faca ncadrarea. Prognosticul de recuperabilitate se face pe baza urmatoarelor criterii: * criterii medicale - stadiul de evolutie al bolii, reversibilitatea leziunilor, complicatii li gradul tulburarilor functionale, respective raspunsul la tratament; * criterii psihologice - particularitatile de personalitate ale bolnavilor, reactia psihica fata de boala, motivatia pentru munca, pentru profesie; * criterii sociale - problemele sociale, familiale si generale si gradul de nrurire asupra

motivatiei; * criterii profesionale - posibilitatea rencadrarii n munca, conditiile de munca, sarcina de munca, noxele profesionale existente; n cazul n care prognosticul este favorabil, se ntocmeste un plan de recuperare care trebuie, dupa caz, sa cuprinda masurile medicale, profesionale si sociale necesare pentru realizarea obiectivelor recuperarii. ntocmirea unui plan de recuperare cuprinde actiuni medicale (propuse de medical curant), actiuni profesionale (reorganizarea si amenajarea locului sau programului de munca, n colaborare cu conducatorul locului respective de munca, schimbarea locului de munca, eventual recalificarea lui) si actiuni sociale (care privesc persoana afectata si familia acesteia). Aceste actiuni presupun o buna investigatie medicala, psihologica si sociala, astfel nct cheltuielile pentru recuperare, care reprezinta o investitie, sa duca la rezultatele scontate, adica reintegrarea socio-profesionala a persoanei cu deficiente. Activitati de preventie Sanatatea ocupationala ca parte a sanatatii publice Medicina muncii se regaseste cel mai bine n cadrul medicinii preventive, necesitnd cunostinte din multe ramuri ale sanatatii publice. Unitatile industriale de diferite marimi sunt trebuie sa fie preocupate de pastrarea sanatatii angajatilor ntruct au tot interesul sa previna morbiditatea profesionala, sa reduca absenteismul si sa mbunatateasca productivitatea angajatilor. Teoretic, majoritatea accidentelor de munca si bolilor profesionale pot fi prevenite. Din pacate, bolile profesionale descrise de Ramazzini n textul clasic din 1777 sunt ntlnite si acum. De aceea, furnizorii de servicii de sanatate ocupationala trebuie sa-si cunoasca si sa aplice masurile preventive la locul de munca. n sanatatea publica, preventia are trei componente: primara, secundara si tertiara. Preventia primara este orice interventie care identifica si reduce factorii de risc pentru boli profesionale sau accidente de munca. Preventia secundara se refera la depistarea precoce a bolii profesionale n scopul de a o vindeca, de a opri sau de a ncetini progresia ei. Preventia tertiara are rolul de a minimiza efectele bolii si de a preveni complicatiile. Programele eficiente de sanatate ocupationala trebuie sa ia n considerare toate cele trei aspecte, insistnd nsa pe etapele precoce ale preventiei. Activitati de preventie a bolilor profesionale: Aceste activitati sunt reprezentate de masurile generale de protectie a muncii, de control a factorilor de risc. Activitati de preventie primara * identificarea si monitorizarea nivelului noxelor profesionale * nlocuirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice * delimitarea si izolarea surselor de noxe profesionale * alte masuri tehnice

* purtarea echipamentului individual de protectie * alte masuri organizatorice de natura a reduce expunerea la noxe Comitetul de sanatate si securitate n munca, din care face parte conform legislatiei si medicul de medicina muncii, alaturi de angajati cu diferite responsabilitati de la diferite nivele ierarhice din organizatie are n sarcina urmarirea si impunerea luarii masurilor de protectie a muncii, adica de preventie primara a bolilor profesionale. Activitati de preventie secundara a bolilor profesionale Aceste activitati au ca scop diagnosticarea precoce a mbolnavirilor profesionale, chiar nainte ca muncitorul sa prezinte simptome. Supravegherea medicala a angajatilor cade n seama medicului de medicina muncii si se realizeaza acest deziderat prin examinarile medicale la angajare, controlul medical periodic si de adaptare n munca, prin examenele clinice generale si de specialitate, examinarile paraclinice si de laborator (determinarea indicatorilor de expunere si de efect biologic). n urma supravegherii medicale, medicul de medicina muncii face recomandarile necesare pentru prevenirea dezvoltarii n continuare a afectiunii profesionale, care includ masuri medicale sau tehnico-organizatorice care vizeaza angajatul n cauza, elaborarea de rapoarte si recomandari catre angajator n vederea mbunatatirii masurilor de preventie primara si control al factorilor de risc profesional, semnalarea cazului de boala profesionala catre autoritati. Activitati de preventie tertiara a bolilor profesionale Aceste activitati presupun managementul clinic al angajatilor bolnavi n vederea maximizarii capacitatii lor de munca si recuperarii lor, mbunatatirea prognosticului pe termen lung. n cadrul acestor activitati sunt incluse acordarea primului ajutor, tratarea bolilor profesionale, alte masuri de reabilitare. Echipamentul individual de protectie - reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant n procesul de munca pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc. El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, n conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa ntocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca n conditii de securitate. Alegerea echipamentului individual de protectie se face in functie de riscuri, aleganduse tipul, aplicandu-se anumite standarde si folosind anumite marcaje. Prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale prin introducerea pe piata si utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si asigura securitatea utilizatorilor, fara a aduce atingere sanatatii sau securitatii altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci cnd sunt ntretinute adecvat si

utilizate conform scopului prevazut. Utilizarea EIP este permisa daca:


* este conform reglementarilor tehnice aplicabile; * este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el nsusi un risc suplimentar; * raspunde conditiilor existente la locul de munca; * tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului; * este adaptat conformatiei purtatorului. n cazul dereglarii sau degradarii normale a acestuia, respectiv al pierderii calitatii de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament. Degradarea sau pierderea lui, nainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii (art. 13, Legea nr. 90/1996, republicata).

Activitatile medicale de preventie sunt reprezentate de:


* recunoasterea riscului profesional la locurile de munca prin studiul atent al procesului tehnologic si al conditiilor de munca, determinari obiective si precizarea cantitativa a noxelor profesionale, studii epidemiologice * examenul medical la ncadrarea n munca cu respectarea examinarilor ce trebuiesc efectuate si a contraindicatiilor medicale (conform NGPM 2002), examinarea clinica a aparatelor si sistemelor organismului (respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, ORL, oftalmologic, dermatologic, osteoarticular, neuropsihic), examinarea radiologica pulmonara (MRF sau RPS), examen de laborator al sngelui (examen serologic pentru lues), examen IDR pentru tuberculina la tinerii pna la 24 de ani, precizarea starii fiziologice a femeii (graviditate, alaptare), alte examene conform NGPM 2002 * controlul medical periodic, efectuat prin examinari clinice si de laborator, n functie de tipul noxelor profesionale si intensitatea lor, care orienteaza si periodicitatea examinarilor * educatia sanitara, care se adreseaza cadrelor de conducere tehnica si administrativa, n scopul realizarii de catre acestia a masurilor tehnico-organizatorice amintite n conditii de eficienta maxima si n ordinea amintita, personalului muncitor n scopul respectarii regulilor de igiena individuala, purtarea corecta a echipamentului individual de protectie, suprimarea fumatului si diminuarea consumului de alcool, acordarea primului ajutor, cunoasterea si recunoasterea primelor simptome de intoxicatie acuta si cronica profesionala, prezentarea la examenele medicale periodice.

Medicina Muncii SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA


In conformitate cu legislatia de Medicina Muncii, angajatorul trebuie sa asigure angajatilor servicii medicale preventive, incheind un contract cu o unitate medicala autorizata in acest sens. Unitatea noastra medicala de medicina muncii va poate ajuta sa va achitati de obligatiile impuse de lege. Asistenta medicala si consultatiile de calitate sporesc eficacitatea angajatilor, reducand absenteismul pe caz de boala la locul de munca.

Scopul Medicinei Muncii


Medicina Muncii face parte din managementul riscului profesional si presupune actiunea convergenta a angajatorului, angajatilor si a medicilor. Rolul ei este de a evalua starea de sanatate a angajatilor in relatie cu mediul de munca si de a oferi consultanta angajatorilor privind factorii de risc profesionali si modalitatea de evitare a acestora.

Ce sunt controalele de medicina muncii


Examinari medicale de profil - specifice activitatii fiecarei firme Examinari obligatorii: Controale initiale - inaintea angajarii, dupa schimbarea locului de munca, in cazul aparitiei unor factori de risc suplimentari Controale periodice Activitati preventive

Rolul controalelor de medicina muncii

Din punctul de vedere al angajatorului, prin controalele de medicina muncii se evalueza riscurile de imbolnavire de la locul de munca al angajatului si se constate daca sanatatea acestuia este afectata sau nu de acesti factori de risc (riscuri legate de mediul de lucru- agenti biologici, zgomot, vibratii mecanice, factori legati de microclimat, radiatii, iluminat si riscuri legate de munca executata - efort fizic, pozitie de lucru, gesturi profesionale, suprasolicitari osteo-musculoarticulare etc.). Angajatul este supus unor examinari medicale in urma carora se va constata daca starea de sanatate este afectata de factorii de risc de la locul de munca sau nu. Se fac primele evaluari in vederea diagnosticarii bolii, tratarea acesteia urmand sa se faca ulterior prin alte controale de specialitate, analize si investigatii. Ele pun in evidenta daca starea de sanatate a angajatilor le permite sa isi indeplineasca toate sarcinile si solicitarile cerute e pozitiei lor de lucru. In urma controalelor atat angajatul cat si angajatorul vor fi informati asupra rezultatului evaluarilor de sanatate inscris in certificatul de aptituini, apt / inapt.

SERVICIILE DE MEDICINA MUNCII ofera un parteneriat in managementul riscului profesional prin urmatoarele servicii: -Monitorizarea starii de sanatate a angajatilor -Examene medicale la angajarea in munca -Examen medical de adaptare -Control medical periodic -Examen medical la reluarea activitatii -Consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de securitate si sanatate la locul de munca Consilierea angajatorului privind adaptarea muncii si a locului de munca la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor -Consiliere si indrumare a activitatii de reabilitare profesionala, reconversia profesionala, reorientarea profesionala in caz de accident de munca, boala profesionala -Intocmirea dosarului medical individual, eliberarea avizului de aptitudine in munca conform legislatiei actuale -Intocmirea raportului privid bilantul starii de sanatate a salariatilor catre angajator Scopul SERVICIILOR DE MEDICINA MUNCII este de a oferi servicii conform reglementarilor legale si de a derula activitati de promovare a sanatatii la locul de munca. Realizarea unui parteneriat poate fi facuta fie prin contactarea noastra la EMAIL . Principalul beneficiu obtinut din utilizarea serviciilor oferite este cresterea productivitatii muncii prin reducerea concediilor medicale si imbunatatirea starii de sanatate a angajatilor.

CE SUNT BOLILE PROFESIONALE ? Bolile profesionale, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent ntre angajator si angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse n conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii profesionale si de personalul care lucreaza n perioada de proba. Pentru ca o afectiune a organismului sa poata fi calificata ca boala profesionala trebuie ca aceasta sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii si sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de munca sau suprasolicitarii. BOLILE LEGATE DE PROFESIE SI POTENTIALELE LOR CAUZE (conform Normelor Generale de Protectie a Muncii 2002) Definitie: Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala. Hipertensiunea arteriala Cauze: Zgomot Vibratii Temperatura si radiatii calorice crescute Distres etc. Cardiopatia ischemica Cauze: Solicitari fizice si psihice crescute Afectiuni respiratorii cronice nespecifice Cauze: Pulberi Gaze iritante etc. Afectiuni digestive Temperatura ridicata Zgomot Noxe chimice etc. Afectiuni osteo-musculoarticulare (lombalgii, cervico-scapulalgii etc.)

Cauze: Microclimat nefavorabil Vibratii Efort fizic crescut Postura incomoda Efect traumatic mecanic etc. Nevroze si alte afectiuni neuropsihice Cauze: Zgomot Vibratii Distres Noxe chimice etc. CARE SUNT BOLILE PROFESIONALE ? Neoplazii Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic Clorura de vinil monomer Pulberi de lemn (esente tari) Compusi de crom (VI) Neoplasm al cavitatii nazale Compusi de nichel Neoplasm laringian Azbest Neoplasm bronsic si pulmonar Azbest Arsen si compusii sai Crom (VI) si compusii sai Compusi de nichel Produsi de dezintegrare ai radonului Dioxid de siliciu liber cristalin Funingine (hidrocarburi aromatice) Bisclormetileter Beriliu Cadmiu Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari Radiatii ionizante Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase Arsen Produsi de gazeificare a carbunelui, uleiuri minerale Mezoteliom: mezoteliom pleural, mezoteliom peritoneal Azbest Neoplasm al vezicii urinare Amine aromatice Leucemii: leucemia limfoida, leucemia mieloida, alte leucemii cu celule specifice

Radiatii ionizante Benzen Boli de snge non-maligne Anemie hemolitica dobndita Hidrogen arseniat (arsina) Naftalina Butil de staniu Trinitrotoluen Anemii aplastice Benzen Radiatii i onizante Anemia secundara Plumb Agranulocitoza Benzen Radiatii ionizante Methemoglobinemie Amine aromatice si nitrocompusi Afectiuni psihice si comportamentale Sindrom posttraumatic Traumatisme craniene prin accident de munca Sindrom reactiv Situatii sau evenimente stresante Boli ale sistemului nervos Parkinsonism secundar Magneziu Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate Mercur si compusi Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial Miscari repetitive Vibratii Pozitii extreme ale incheieturii minii (in special asocierea acestor factori de risc) Polineuropatie cauzata de agenti toxici Arsen si compusi Acrilamida Sulfura de carbon Etilen oxid, N-hexan, Metil N- butil cetona Plumb Mercur Compusi organofosforici Radiatii Polineuropatie

Vibratii (ex. mna) Encefalopatia toxica Plumb Mercur Solventi organici Boli ale ochiului si anexelor Conjunctivite Alergeni si iritanti profesionali Cheratite Radiatii UV Cataracte Microunde Radiatii ionizante Radiatii infrarosii Trinitrotoluen Naftalina Dinitrofenol, dinitrocrezol Etilen oxid Nistagmus Iluminat inadecvat Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente Suprasolicitari vizuale Boli ale urechii Hipoacuzie, surditate Zgomot peste LMA Substante chimice ototoxice Boli ale sistemului circulator Sindrom Raynaud Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare Varice ale membrelor inferioare Ortostatism prelungit Tromboflebita de efort a membrelor superioare Efort cu miscari ample ale membrelor superioare Boli ale sistemului respirator Pneumoconioza minerului la carbune Pulberi de carbune Azbestoza Azbest Silicoza, silicotuberculoza Bioxid de siliciu liber cristalin Alte pneumoconioze Talc, caolin, polivina, mica, nefelina - apatita, perlit, bariu si fibre minerale artificiale Aluminoza pulmonara

Aluminiu Fibroza pulmonara Gaze si vapori iritanti Berilioza Beriliu Sideroza Pulberi de fier Stanoza Pulberi si fumuri de staniu Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice Pulberi anorganice mixte Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale Azbest Pneumonii interstitiale Metale grele Rinite alergice Alergeni profesionali Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) Alergeni si iritanti respiratori profesionali Bisinoza Bumbac, in, cnepa Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice Cereale, tutun, dejectii de animale Bronhoalveolita alergica extrinseca Fn mucegait, bagasa, dejectii de animale, malt, ciuperci etc. Pneumopatia cauzata de sisteme de aer conditionat si de umidifiere a aerului Agenti vehiculati prin sistemele de aer conditionat si de umidifiere a aerului Inflamatia acuta si cronica a cailor aerifere superioare Substante chimice (gaze, fumuri si vapori) Bronsita acuta si cronica Substante chimice (gaze, fumuri si vapori) Pneumonia chimica Substante chimice (gaze, fumuri si vapori) Edemul pulmonar acut Substante chimice (gaze, fumuri si vapori) Emfizem pulmonar, bronsiolita, fibroza pulmonara Substante chimice (gaze, fumuri si vapori) Ulcer nazal si perforatia septului nazal Crom Arsen si compusi Bolile ficatului Hepatite toxice Substante chimice hepatotoxice Boli ale pielii si tesutului subcutanat

Dermita alergica de contact Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, cosmetice, alti agenti Dermita iritativa de contact Sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, saruri metalice, zgura si vata de sticla, alti agenti Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, saruri metalice, cosmetice, sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, zgura si vata de sticla, alti agenti Urticarie Latex (cauciuc natural) Produse alimentare (faina, fructe, legume etc.) Epitelii animale Temperaturi extreme Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv Sinovite si tenosinovite, bursite, epicondilite Miscari repetitive Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor Artroze cronice, periartrite Miscari repetitive Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor Vibratii Microclimat nefavorabil Boli ale aparatului urinar Nefropatie toxica acuta si cronica Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor Expunerea profesionala la agenti chimici Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice Microclimat cald Hipotermie, degeraturi Microclimat rece Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor Presiuni atmosferice crescute sau scazute Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindrom

Raynaud, sindrom nervos Vibratii Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) Radiatii ionizante Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine Cmpuri electrice si magnetice Radiatii electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa Boli infectioase si parazitare DIAGNOSTICUL BOLILOR PROFESIONALE Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de baza: 1.Stabilirea expunerii profesionale Subiectiv: prin anamneza profesionala, care cuprinde date relatate de bolnav n legatura cu ntregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munca, perioada de expunere de la nceputul activitatii profesionale pna n momentul examinarii) - Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munca, adeverinte) din care reiese profesiunea si durata activitatii la fiecare loc de munca si buletine de analiza privind determinarea de noxe la locul de munca 2.Tabloul clinic Simptome: rezulta din motivele prezentarii la medic si istoricul cu antecedentele personale si heredocolaterale - Semne: rezulta n urma examenului clinic al pacientului 3. Examene de laborator si paraclinice - Indicatori de expunere: reprezinta identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produsilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor - Indicatori de efect biologic: reprezinta modificari de constante biochimice sau hematologice produse sub actiunea toxicelor, modificari morfologice sau functionale ale diferitelor aparate si sisteme Erorile de diagnostic survin n urma: - necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale - interpretarii gresite a manifestarilor clinice, istoricului bolii sau examinarii obiectivesuperficiale - interpretari eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorecta, efectuarea incorecta a probelor functionale si analizelor paraclinice bolii, se completeaza

PROFILAXIA BOLILOR PROFESIONALE Masuri tehnico organizatorice

Masurile tehnico organizatorice sunt reprezentate ntr-o anumita ordine de prioritati, legate de eficienta maxima:

eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substantelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai putin nocive sau infensive; izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive la locul de munca unde lucreaza muncitorii (automatizare, cabine speciale, termoiuzolare, fonoizolare etc.) mpiedicarea patrunderii noxei n aerul loculrilor de munca (ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilatie locala) diminuarea concentratiilor (intensitatilor) noxelor la locurile de munca sub CMA sau LMA (ventilatie generala, fonoabsorbtie etc.) mpiedicarea actiunii noxei asupra muncitorilor sau diminuarea acestei actiuni prin resucerea efortului fizic, a suprasolicitarilor fizice si neuropsihice, reducerea duratei zilei de munca, regim de munca corespunzator, conditii adecvate de odihna n timpul pauzelor, folosirea echipamentului tehnic de protectie (masti, manusi, ochelari de protectie, antifoane etc.) realizarea si buna ntretinere si functionarea anexelor igienico-sanitare (dusuri, bai, vestiare camere de igfiena intima a femeii etc.) asigurarea alimentatiei de protectiei si consumarea ei n ntreprindere efectuarea corecta a instructajului de protectie a muncii

Masuri medicale Masurile medicale sunt reprezentate de:

recunoasterea riscului profesional la locurile de munca prin studiul atent al procesului tehnologic si al conditiilor de munca, determinari obiective si precizarea cantitativa a noxelor profesionale, studii epidemiologice examenul medical la ncadrarea n munca cu respectarea examinarilor ce trebuiesc efectuate si a contraindicatiilor medicale (conform NGPM 2002), examinarea clinica a aparatelor si sistemelor organismului (respirator, cardiovascular, digestiv, renal, ORL, oftalmologic, dermatologic, osteoarticular, neuropsihic), examinarea radiologica pulmonara (MRF sau RPS), examen de laborator al sngelui (examen serologic pentru lues), examen IDR pentru tuberculina la tinerii pna la 24 de ani, precizarea starii fiziologice a femeii (graviditate, alaptare), alte examene conform NGPM 2002 controlul medical periodic, efectuat prin examinari clinice si de laborator, n functie de tipul noxelor profesionale si intensitatea lor, care orienteaza si periodicitatea examinarilor

educatia sanitara, care se adreseaza cadrelor de conducere tehnica si administrativa, n scopul realizarii de catre acestia a masurilor tehnico-organizatorice amintite n conditii de eficienta maxima si n ordinea amintita, personalului muncitor n scopul respectarii regulilor de igiena individuala, purtarea corecta a echipamentului individual de protectie, suprimarea fumatului si diminuarea consumului de alcool, acordarea primului ajutor, cunoasterea si recunoasterea primelor simptome de intoxicatie acuta si cronica profesionala, prezentarea la examenele medicale periodice. Toate drepturile rezervate @ - 2008

Angajatii au urmatoarele drepturi si obligatii

sa nu expuna la pericole de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati, n conformitate cu pregatirea si instruirea n domeniul protectiei muncii primita de la angajatorul sau. sa-si nsuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora; sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloace de productie; sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive; sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala; sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie, de alti angajati sau de ucenicii, elevii si/sau studentii n practica; sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de ndata conducatorul locului de munca; sa refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de munca; sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat; sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca; sa dea relaii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n domeniul protectiei muncii. Toate drepturile rezervate @ - 2008

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA In contextul serviciilor de medicina muncii, componenta de evaluare este acoperita prin:

Identificarea riscurilor profesionale pe categorii de personal. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

Prevenirea accidentelor de munca se realizeaza prin introducerea pe piata si utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si asigura securitatea utilizatorilor, fara a aduce atingere sanatatii sau securitatii altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci cnd sunt ntretinute adecvat si utilizate conform scopului prevazut. Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant n procesul de munca pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc. El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, n conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa ntocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca n conditii de securitate. Alegerea echipamentului individual de protectie se face in functie de riscuri, aleganduse tipul, aplicandu-se anumite standarde si folosind anumite marcaje. Utilizarea EIP este permisa daca:

este conform reglementarilor tehnice aplicabile; este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el nsusi un risc suplimentar; raspunde conditiilor existente la locul de munca; tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului; este adaptat conformatiei purtatorului.

n cazul dereglarii sau degradarii normale a acestuia, respectiv al pierderii calitatii de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.

Noxe profesionale Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative ntre doza noxei respective absorbita de organism si efectul produs asupra acesteia. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar de factori nocivi, impunndu-se limite maxim admise. Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza negativ starea de sanatate a organismului personalului muncitor, determinnd sau favoriznd starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punctul de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar si sunt identificati o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii. Clasificarea noxelor profesionale:

noxe profesionale care apartin organizarii muncii - organizare nefiziologica, nerationala - intensitate mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efortul fizic) sau efortul neuro-psiho-senzorial; durata exagerata a muncii peste durata normala a zilei de lucru; ritm de munca nefiziologic, prea rapid si timp ndelungat; regim de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos necorespunzatoare fiziologic); efort static prelungit al anumitor grupe musculare; alternanta necorespunzatoare din punct de vedere fiziologic a celor trei schimburi de munca; pozitii vicioase sau fortate prelungite; munca monotona cu suprasolicitari etc; noxe profesionale ce apartin mediului de munca: factori fizici, chimici, fizicochimici, biologici; noxele profesionale ce apartin relatiei om-masina; noxele profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca (relatia om-om).

Dupa criteriul specificitatii noxelor profesionale:


noxe profesionale generate exclusiv la locul de munca de anumite procese tehnologice; noxe profesionale care sunt prezente si n mediul nconjurator n general, dar concentratiile sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari n mediul nconjurator pentru a produce mbolnaviri la persoanele neexpuse profesional; noxele profesionale prezente si la locul de munca si n mediul nconjurator n general, care pot genera mbolnaviri si la persoanele neexpuse profesional dar majoritatea mbolnavirilor se nregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe; noxe profesionale prezente predominant n mediul nconjurator general, dar putnd constitui uneori si o noxa profesionala.

Actiunea noxelor profesionale - este complexa, ele putnd exercita actiunea n 4 directii:

ca factori etiologici principali cauznd boli profesionale, relatia noxa profesionala etiologia bolii este 100% (expunere la plumb - colica saturnina, expunere la mercur - intoxicatie cronica cu mercur) ca factori etiologici favorizanti, secundari, n acest caz apar bolile legate de profesiune (n aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia bolii

mpreuna cu alti factori etiologici neprofesionali, cum ar fi: bronsita cronica la un fumator care lucreaza la expunere de noxe pneumotrope); ca factori de agravare a unor boli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de carbon, agraveaza evolutia unei hepatite cronice preexistente); ca factori ce mpiedica vindecarea unor boli cronice (vindecarea unei bronsite acute este mpiedicata de o expunere la iritanti respiratori).

Din considerente practice legislatia limiteaza numarul bolilor profesionale. n tara noastra se aplica un sistem limitativ, n care s-a stabilit o lista a bolilor profesionale si a meseriilor n care acestea pot sa apara, lista care se revizuieste periodic, fara nsa ca medicul sa aiba competenta de a modifica aceasta lista. Lista bolilor profesionale declarabile n Romnia este publicata n NGPM 2002. Clasificarea bolilor profesionale se face dupa mai multe criterii:

intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice boli prin expunere la energie radianta boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute boli prin expunere la zgomot sau vibratii boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta alergii profesionale dermatoze profesionale cancerul profesional boli infectioase si parazitare boli prin suprasolicitare alte boli

Clasificare dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv


boli cronice provocate de doze mici care actioneaza timp ndelungat boli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului nociv, dar n doze mari

Dupa modul de actiune al factorului nociv asupra organismului se pot distinge:


boli cu actiune generala care afecteaza ntregul organism boli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ Toate drepturile rezervate @ - 2008