Sunteți pe pagina 1din 17

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Inghet-dezghetul conduce la micsorarea capacitatii portante a drumurilor si produce sub circulatie unele din cele mai insemnate degradari ale caii.

In urma actiunii inghetului, prin migratia si acumularea apei in zona de inghet si formarea unor lentile de gheata, complexul rutier sufera umflaturi neuniform, numite burdusiri, care ating 20-30% din grosimea inghetata; pe de alta parte, datorita excesului local de umiditate din timpul dezghetului, are loc o diminuare a capacitatii portante a patului.

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

FACTORII DE CARE DEPINDE ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI

Degradarile cauzate de fenomenul de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri se produc atunci cand sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- Perioada de inghet este intensa si de durata

- Pamantul este geliv

- Exista o rezerva de apa gravitationala sau capilara care poate sa alimenteze zona cu temperaturi negative

Daca una din aceste conditii lipseste nu se mai produc degradari din inghet-dezghet

Totusi, fenomenul este mult mai complex. Intr-un sistem rutier lipsit de capilaritate, apa sub forma de vapori poate urca prin condensare, imbracamintea avand rol de perete rece.

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI Apa gravitationala = apa libera = apa nelegata – provine

Apa gravitationala = apa libera = apa nelegata – provine din infiltratii; se aduna si se scurge intotdeauna pe suprafa unui strat impermeabil.

Apa capilara - apa retinuta care circula in golurile cu dimensiuni capilare dintre granulele pamantului datorita tensiunilor superficiale.

Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

În timpul iernii, la temperaturi negative, când îngheţul este îndelungat, diferenţele de temperatură la nivelul superior al terasamentului (temperaturi negative) şi la nivelul apelor subterane (temperaturi de

4 6 o C) sunt mari. Aceasta conduce la crearea unei depresiuni care determină migrarea apelor subterane din straturile mai calde spre cele superioare mai reci.

În zona îngheţată se găseşte apă în stare solidă iar în zona neîngheţată, apă în stare de vapori sau lichidă.

Atunci când frontul de îngheţ a ajuns undeva în pământ, apa din pori se transformă în cristale de gheaţă, inclusiv apa adsorbită. În continuare, presiunea apei din pori scade şi în jurul cristalelor se realizează o subpresiune. Atunci apa existentă sub curba (izoterma) de 0 o C care se găseşte la o presiune mai mare, se îndreaptă lent (în special apa liberă şi slab legată) spre zona îngheţată şi alimentează cristalele formate, mărindu-le la dimensiunea unei lentile de gheaţă.

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Acest proces ajunge la un moment dat la care diferenţa de presiune este mică, nu mai are loc fenomenul de trecere a apei din zona cu temperaturi pozitive spre zona îngheţată (fenomen de sucţiune). Lentilele nu se mai măresc; apoi izoterma de 0 o C coboară şi procesul continuă.

Lentilele de gheaţă formate în patul drumului ating grosimi de câţiva centimetri (prin îngheţ apa îşi măreşte volumul cu 9%) şi pot provoca

20 cm). Astfel, rezultă

umflarea neuniformă a suprastructurii (cu 10 denivelarea şi fisurarea îmbrăcăminţilor rutiere.

temperaturi negative in aer structura rutiera lentile de gheata pamant inghetat izoterma de 0 o
temperaturi negative in aer
structura rutiera
lentile de gheata
pamant inghetat
izoterma de 0 o C
apa urca prin capilaritate
temperaturi pozitive: +4 o C
pamant neinghetat

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

1. In pamant apa ingheata la o temperatura sub 0 o C, marindu-si volumul cu aprox.

10%

2. Terenul inghetat este un sistem termodinamic cu o sursa rece, atmosfera si o sursa calda, panza freatica sau partea inferioara a terenului unde variatiile diurne ale temperaturii sunt neglijabile. Sistemul va produce un lucru mecanic:

W

Q

T

2

T

1

T

2

Q – cantitatea de caldura cedata de sursa calda cu temperatura T2 sursei reci avand temperatura T1.

Daca Q este format din caldura latenta de topire a ghetii si admitem ca acest travaliu este utilizat numai pentru migratia verticala a apei, se poate scrie:

P V

L 1

T

1

T

2

V

– volumul specific al apei

L

V

1

T

T

P – sectiunea sau presiunea motrica

L

P

1

2

– caldura de topire a ghetii

Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

ADANCIMEA DE INGHET

Este nivelul pana la care patrunde izoterma de 0 o C cand drumul este curatat de zapada.

Intensitatea si durata inghetului, exprimata in grade x zile agraveaza patrunderea inghetului in corpul soselei.

Transmiterea caldurii in medii omogene este descrisa de ecuatia lui Fourier:

Q



K

T

z

(1)

Q

z

 K

2

T

z

2

Q – cantitatea de caldura care se scurge in directia z sub actiunea unui gradient

de temperatura

K – coeficientul de conductibilitate al mediului considerat.

Ecuatia de continuitate:

T

z

C

T Q

t

z

0

( 2 )

C – caldura specifica a mediului

- caldura care se acumuleaza intr-un element de volum dz este utilizata pentru cresterea locala a temperaturii mediului

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

(1) = (2)

T

t

2

K T

C z

2

se aplica pana in momentul in care apa nu ingheata

z

– adancimea de la suprafata

T

– temperatura la adancimea z

t – timpul

K

C

- coeficient de difuzivitate termica

K

– conductibilitatea termica a mediului

C

– caldura specifica

– densitatea materialului

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Prin integrare se obtine relatia:

z

0

2

K ( T

1

1

Qn

w

T ) t

0

 0 2 K ( T 1 1  Qn  w T ) t 0

K 1 – conductibilitatea termica a terenului dezghetat Q – caldura latenta de fuziune T 1 – temperatura de la suprafata T 0 – temperatura de inghet n – porozitatea terenului w – densitatea apei Notand

m

2 K ( T  T ) 1 1 0 Qn  w
2
K ( T
T
)
1
1
0
Qn
w
apei Notand m  2 K ( T  T ) 1 1 0 Qn 
z  m t 0
z
 m t
0

adancimea de inghet:

Viteza de dezghet:

 z m 0   t 2 t
z
m
0 
t
2
t

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Ne intereseaza adancimea de inghet (cand temperatura solului coboara sub zero grade). Se fac urmatoarele presupuneri:

- Intre adancimea zonei inghetate si suprafata terenului sau a soselei, gradientul de temperatura este constant.

- Aportul de calorii dat de solidificarea apei este mult mai important decat cel dat de partea neinghetata a terenului.

Ecuatia de continuitate la adancimea z:

T 0 /z – gradient constant al mediului inghetat

K

dz

dt

T 0

z

L

K

– conductibilitatea mediului inghetat

L

L

solidificarea apei care se scurge catre

suprafata unde domneste temperatura T

Repartitia temperaturii in terenul inghetat:

– caldura latenta volumica degajata prin inghet

dz – cantitatea de caldura data de

degajata prin inghet dz – cantitatea de caldura data de Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Prin integrare:

K

z dz

t

0

T dt

0

K

L

L

z dz

t

0

T dt

0

t

0

T dt

0

I

Indice de inghet exprimat in grade x zile

z

2

2

2 KI L
2
KI
L

k

L

relatia pentru determinarea adancimii de inghet

2 KI L k L relatia pentru determinarea adancimii de inghet I   z 

I

z

I – rezulta prin integrarea temperaturii suprafetei soselei pe durata inghetului

Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

BERGREN:

2

KI

L

DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI BERGREN: 2 KI L z    – coeficient ce

z

– coeficient ce tine seama de 2 parametri:

T

1

T

0

C

L

T

0

T 1 – temperatura medie anuala de la suprafata soselei

T 0 – temperatura medie de la suprafata soselei pe durata inghetului

C

– caldura volumica a zonei inghetate

C

si K – depind de felul materialului

inghetate C si K – depind de felul materialului Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

I se determina in practica, insumand, pe intreaga durata a inghetului, temperaturile medii zilnice ale suprafatei soselei.

temperaturile medii zilnice ale suprafatei soselei. Daca se ia secunda ca unitate de timp: KI z

Daca se ia secunda ca unitate de timp:

KI z  415 L
KI
z  415
L

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Se considera structura rutiera stratificata, asezata pe un semispatiu:

structura rutiera stratificata, asezata pe un semispatiu: 2  h  L h L  

2 h L h

L

1

1

1

K

z

2

K

1

2

L

L

i

h

i

 

z

 

C

c

i

h

i

 

z

L h

2

2

L h 

n n

h L h

2

2

2

K

2

2

h

n

L

K

z

2

I

z

2

n 1

i 1

h

i

L h

3

3

L h  

n n

L h

2

h

n

n n

K

n

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

Inghetul nu trebuie sa patrunda in terenul de fundare.

c ti – coeficient de transmitere a caldurii specifice in stratul i

Se poate determina o grosime echivalenta de calcul H ech :

H

ech

n

i 1

c h

t i

i

h i - grosimea stratului

Adancimea de inghet in complexul rutier z cr se determina cunoscand adancimea de inghet in pamantul de fundatie, z:

z

cr  

z

z

z cr – nivelul pana la care patrunde izoterma de 0 o C cand drumul este curatat de zapada

z H H

SR

ech

drumul este curatat de zapada  z  H  H SR ech Suprastructura arterelor de

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI Pentru combaterea fenomenului de inghe t se introduce un strat

Pentru combaterea fenomenului de inghet se introduce un strat din materiale granulare

Se determina gradul de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier, K

(functie de tipul pamantului, tipul climatic, tipul structurii rutiere):

H

K

ech

z

cr

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI

K

K

K

K

adm

adm

K

H ech

z cr

Structura rutiera este rezistenta la inghet-dezghet

Se iau masuri pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet Se calculeaza grosimea unui strat anticapilar drenant:

h

K

z

adm cr

H

ech

c

t

(1

c K

)

t

adm

(

cm

)

c t = 0.90 pentru materiale granulare