P. 1
Stabilirea Si Prevenirea Cauzelor de Incendii

Stabilirea Si Prevenirea Cauzelor de Incendii

|Views: 149|Likes:
Published by NicolaeBreahnea
PSI
PSI

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: NicolaeBreahnea on Mar 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

STABILIREA SI PREVENIREA CAUZELOR DE INCENDII Editat de Gral. mr. ing. Ionel Craciun, col. ing. Victor Lencu, mr. ing.

Sorin Calota, Editura Tehnica 1993. Cuprins 1. Notiuni despre combustibilitatea substantelor 1.1. Fenomenul de ardere pag. 4 1.2. Clasificarea substantelor din punct de vedere al combustibilitatii lor 1.3. Puterea calorifica pag. 4 1.4. Substante combustibile gazoase pag. 5 1.5. Substante combustibile lichide pag. 6 1.6. Substante combustibile solide pag. 7 2. Notiuni despre evolutia incendiilor si clasificarea acestora 2.1. Incendiul si fazele sale pag. 7 2.2. Modelul dezvoltarii spatiale a incendiului intr-o incinta pag. 8 2.3. Modelul dezvoltarii incendiilor exterioare pag. 9 2.4. Clasificarea cauzelor de incendii pag. 10 2.5. Includerea incendiilor in clasificarea accidentelor dupa gravitatea lor 3. Cercetarea cauzelor de incendii 3.1. Generalitati pag. 13 3.2. Ce trebuie sa stabileasca investigatorul pag. 14 3.3. Cercetarea incendiilor la fata locului pag. 15 3.4. Metode si procedee folosite in cercetarea incendiilor pag. 17 3.5. Particularitati metodologice si tehnice pentru identificarea unor cauze de incendii 3.5.1. Surse de aprindere cu flacara pag. 18 3.5.2. Surse de aprindere de natura termica pag. 18 3.5.3. Surse de aprindere de natura electrica pag. 19 3.5.4. Surse de autoaprindere pag. 19 3.5.5. Surse de aprindere de natura mecanica pag. 20 3.5.6. Surse de aprindere naturale pag. 20 4. Surse de aprindere cu flacara 4.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 20 4.2. Surse de aprindere cu flacara deschisa pag. 21 4.2.1. Chibritul pag. 21 4.2.2. Lumanarea pag. 22 4.2.3. Bricheta pag. 22 4.2.4. Focuri in loc deschis pag. 22 4.2.5. Aparate de taiere, lipire, sudura oxiacetilenica pag. 22 4.2.6. Aparate termice pag. 23 4.2.7. Dispozitive de iluminat cu flacara pag. 23 4.3. Exemple de incendii datorate surselor de aprindere cu flacara 4.4. Recomandari preventive pag. 23 5. Surse de aprindere de natura termica 5.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 24 5.1.1. Radiatia pag. 24 5.1.2. Conductia termica pag. 24 5.1.3. Convectia pag. 24 5.2. Caldura degajata de corpuri incandescente pag. 25 5.2.1. Tigara pag. 25 5.2.2. Pipa, trabucul pag. 26 5.2.3. Becuri incadescente pag. 26 5.2.4. Topituri de metale sau alte substante pag. 27 pag. 4

pag. 11

pag. 18

5.2.5. Brocuri de sudura si particule incandescente pag. 27 5.2.6. Scantei de locomotive si vehicule auto pag. 27 5.2.7. Jar, cenusa, zgura de la sobe pag. 28 5.2.8. Scantei de la cosuri pag. 28 5.3. Caldura degajata de aparate termice pag. 28 5.3.1. Sobe metalice pag. 28 5.3.2. Cosuri defecte, burlane supraincalzite pag. 29 5.3.3. Instalatii de incalzire centrala pag. 30 5.3.4. Aparate de incalzit electrice pag. 30 5.4. Efectul termic al curentului electric pag. 30 5.5. Exemple de incendii datorate surselor de aprindere termica 5.6. Recomandari preventive pag. 31 6. Surse de aprindere de natura electrica 6.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 31 6.1.1. Producerea si utilizarea energiei electrice pag. 31 6.1.2. Aparataj electric pag. 32 6.1.3. Aparate de protectie pag. 33 6.1.4 Materiale electrotehnice pag. 34 6.1.5. Incidente in instalatiile electrice pag. 34 6.1.6. Regimuri anormale de functionare pag. 35 6.2. Arcuri si scantei electrice pag. 36 6.3. Scurtcircuitul pag. 37 6.3.1. Scurtcircuitul – sursa de aprindere pag. 37 Recomandari preventive pag. 38 6.3.2. Supracurenti in cabluri electrice pag. 39 Recomandari preventive pag. 40 6.3.3. Instalatii electrice de iluminat pag. 40 6.3.3.1. Instalatii de iluminat cu incandescenta pag. 40 6.3.3.2. Instalatii de iluminat cu fluorescenta pag. 41 Incendii datorate aprinderii unor corpuri de iluminat fluorescenta Recomandari preventive pag. 41 6.4. Electricitatea statica pag. 42 Recomandari preventive pag. 43 6.5. Recomandari generale pentru evitarea incendiilor avand surse de aprindere de natura electrica pag. 43 7. Surse de autoaprindere pag. 43 pag. 44

7.1. Autoaprinderea de natura chimica pag. 44 7.1.1. Substante care se aprind spontan in contact cu aerul la temperatura normala (substante piroforice) 7.1.2. Substante care se aprind spontan in contact cu apa pag. 44 7.1.3. Substante care se aprind spontan in contact cu oxidantii pag. 45 7.1.4. Reactii chimice exoterme pag. 45 7.2. Autoaprinderea de natura fizico-chimica pag. 45 7.2.1. Autoaprinderea carbunelui pag. 46 7.2.2.Autoaprinderea bumbacului pag. 46 7.2.3. Autoaprinderea uleiurilor, grasimilor, lacurilor pag. 47 7.2.4. Autoaprinderea ingrasamintelor artificiale pag. 47 7.2.5. Autoaprinderea lemnului pag. 48 7.3. Autoaprinderea de natura biologica pag. 48 7.3.1. Autoaprinderea furajelor pag. 48 7.3.2. Autoaprinderea taiteilor din sfecla de zahar pag. 49 7.4. Recomandari preventive pag. 49 8. Surse de aprindere de natura mecanica 8.1. Frecarea pag. 50 8.2. Scantei mecanice pag. 51 8.3. Recomandari preventive pag. 52 9. Surse de aprindere naturale pag. 53 pag. 50

9.1. Trasnetul pag. 53 9.1.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 53 9.1.2. Trasnetul ca sursa de aprindere pag. 54 9.1.3. Recomandari preventive pag. 55 9.2. Radiatia solara ca sursa de aprindere pag. 55 9.2.1. Recomandari preventive pag. 55 10. Incendii intentionate 10.1. Definirea notiunii pag. 56 10.2. Situatie statistica 10.3. Clasificarea pag. 57 10.3.1. Incendii din razbunare pag. 58 10.3.2. Incendii pentru acoperirea altei infractiuni pag. 58 10.3.3. Incendii din motive social-politice pag. 58 10.3.4. Incendii pentru obtinerea despagubirilor de asigurare pag. 58 10.3.5. Incendii din vandalism pag. 59 10.3.6. Incendiile piromanilor pag. 59 10.4. Metode utilizate pag. 60 10.4.1. Incendii cu aprindere imediata pag. 60 10.4.2. Incendii cu aprindere intarziata pag. 60 10.4.3. Materiale combustibile utilizate de incendiatori pag. 60 10.4.4. Surse de aprindere pag. 61 10.4.5. Circumstante de timp si spatiul pag. 61 10.5. Profilul psihic al incendiatorului pag. 62 10.6. Particularitati in cercetarea incendiilor intentionate pag. 62 10.7. Recomandari preventive pag. 63 11. Surse de aprindere 11.1. Initierea incendiului de la surse indirecte 11.2. Explozivi, artificii si substante incendiare 11.2.1. Explozivi pag. 64 11.2.2. Artificii pag. 64 11.2.3. Substante incendiare pag. 65 11.3. Radiatii electromagnetice pag. 65 11 Anexe pag. 66 → 75 pag. 63 pag. 64

in cazul arderii corpurilor solide. contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de incendiu.prezenta comburantului – substanta care intretine arderea (oxigenul din aer sau substante care pot ceda oxigen). termenul de ardere sau combustie este reglementat prin STAS 11097/1-87 unde a fost definit prin „reactia unui material cu oxigenul. Pentru alte materiale combustibile. de emisie de flacari si/sau incandescenta si/sau emisie de fum”.3. Arderea are loc aproape intotdeauna in faza gazoasa. . material susceptibil sa treaca in stare de combustie in prezenta focului sau a temperaturilor inalte. Culoarea fumului este un indiciu al materialelor aflate in combustie.incompatibile – Co – cele care sub actiunea focului sau a temperaturilor inalte nu se aprind. un ansamblu vizibil de particule si/sau lichide in suspensie in aer. Clasificarea substantelor din punct de vedere al combustibilitatii lor Combustibilitatea reprezinta proprietatea unui material de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului. . Arderea este deci posibila numai in conditiile existentei a trei factori: . indiferent de starea de agregare. care se amplifica si devin tot mai complexe pe masura ce se inainteaza in timp. Fenomenele ce se deruleaza in timpul unui incendiu sunt practic arderi normale. astfel incat nu este posibila descrierea lui prin scheme simple. In cursul arderii incomplete se formeaza. precum si metode elaborate sau adaptate dupa standardele straine in cadrul Centrului de studii.2. In urma arderii rezulta produse de ardere (gaze de ardere si. functie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contribui la dezvoltarea incendiului se clasifica in 4 clase de combustibilitate. 1. constituind o flacara. Combustia fara flacara a materialelor ce raman in stare solida in timpul reactiei. o insumare de procese fizice si chimice.1. se utilizeaza metode detaliate in STAS 7248 – 1981. ca produs intermediar. fenomen insotit. 1. C3 – mediu inflamabile. cu emisie de lumina. deflagratii). In prezent.prezenta combustibilului. Fenomenul de ardere Dezvoltarea unui incendiu este un fenomen aleatoriu. Incadrarea in clase de combustibilitate se face pe baza incercarii materialelor realizate conform STAS 8558 – 1978. oxidul de carbon – ce prezinta un pericol deosebit. chiar daca produsul arderii este partial sau total un gaz defineste o ardere mocnita. in general.s. cu degajare de caldura. nu ard mocnit si nu se carbonizeaza . Notiuni despre combustibilitatea substantelor 1. experimentari si specializare p.i. Daca arderea nu este completa rezulta fumul. normale (uniforme). provocand dese cazuri de asfixieri si intoxicatii. precedate de arderi lente. se pot deosebi: arderi lente. folosite sau nu in constructii. Materialele si elementele de constructie se clasifica – conform STAS 11357 – 1990 – din punct de vedere al combustibilitatii in doua grupe: . amestecul aer – gaz combustibil in reactie. Dupa viteza de reactie intre oxigen si combustibil. resturi minerale – cenusa) precum si o mare cantitate de caldura disipata in mediul inconjurator. Studierea aprofundata a fenomenelor de ardere reprezinta o prima etapa in descifrarea mecanismelor de aparitie si dezvoltarea incendiului.1. C4 – usor inflamabile. Materialele din grupele C1 – C2 sunt definite ca greu combustibile – arderea avand loc numai in cazul existentei unei surse exterioare de foc sau de temperaturi inalte.amorsarea reactiei – prin realizarea energiei de aprindere sau prin sursa de foc. . C2 – dificil neinflamabile. . C1 – practic neinflamabile. Puterea calorifica reprezinta caldura degajata prin arderea completa a unei cantitati unitare de combustibil (1 kg pentru combustibili solizi si lichizi sau 1m3N in cazul celor gazosi). rapide (explozii. 8025 – 1984.combustibile – care. Puterea calorifica Puterea calorifica reprezinta o caracteristica esentiala a substantelor combustibile.

Functie de luarea sau nu in consideratie a cantitatii de caldura utilizata pentru vaporizarea apei continute. intr-o cantitate de aer specifica fiecarei substante gazoase. Viteza de ardere in cazul gazelor se defineste prin cantitatea de gaze ce arde in unitatea de timp fara a tine seama de factorul suprafata (esential in cazul lichidelor). Comportarea la incendii a substantelor combustibile gazoase este caracterizata de urmatoarele proprietati: Limite de ardere. precum si cateva amestecuri gazoase complexe cum sunt: gazul natural (al carui principal constituient este metanul).). scad sau anihileaza propagarea flacarii. Tabelul 1 Puterea calorifica [kJ/m3N] 40193 56940 14193 12644 93575 35797 Putere calorifica [kJ/kg] 26796 40193 42035 46055 41843 40528 37681 24300 44400 22200 41850 13800 19250 41850 34332 27663 Substanta Gaze naturale Acetilena Amoniac Oxid de carbon Propan Metan - Substanta Alcool Benzen Benzina Gaze lichefiate Motorina Toluen Gudron (uleiuri grele) Poliuretan Polistiren Pasla Lacuri. Mi – masa materialelor combustibile de acelasi fel. concentratia si marimea particulelor si. propan s. existenta in spatiul aferent de incendiu. precum si unele adaosuri care maresc. puterea calorifica a unui combustibil se exprima in J/kg sau J/m3N. . limita superioara de ardere. gazul de fermentatie s. iar vaporii de apa nu se condenseaza decat departe de focar. stejar Piese cauciuc Antracit Lignit Sarcina termica – conform STAS 10903/2 – 1979 (care contine detalii de aplicare) – reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja. Concentratia limita a gazelor in aer la care se produce arderea constituie limita inferioara. Arderea gazelor are loc cu flacara. in kg. intr-o mai mica masura.a. din care s-a scazut cantitatea de caldura luata pentru vaporizarea apei continuta in gazele de ardere). n – numarul materialelor de acelasi fel in spatiul respectiv.Conform definitiei. iar concentratia minima a oxigenului. Substante combustibile gazoase Unele substante gazoase sunt combustibile la temperatura normala: hidrogenul. totalitatea materialelor combustibile fixe si mobile. respectiv concentratia maxima a gazelor combustibile la care arderea nu mai este posibila. 1. presiunea si temperatura. in primul rand. sunt definite doua notiuni – putere calorifica superioara si putere calorifica inferioara (ce reprezinta cantitatea de caldura utila degajata prin arderea completa a unei cantitati de combustibil egala cu unitatea. gazul de sonda. Astfel: n S Q = ∑ Q i M i [MJ] i =1 unde: Q i este puterea calorifica inferioara a unui material. prin combustie completa. deoarece gazele arse nu se acumuleaza decat rareori intr-o incinta degajandu-se spre exterior. Pentru a aprecia rolul unui material intr-un incendiu se considera exclusiv puterea calorifica inferioara. hidrocarburi cu mai mult de 4 atomi de carbon (butan. in MJ/kg sau MJ/m3.a. Factorii care influenteaza viteza de ardere sunt. vopsele Cherestea brad Cherestea fag. oxidul de carbon.4.

Oxigenul disponibil se consuma in cursul arderii unei particule. la temperatura de inflamare un lichid nu arde spontan. Peste limita superioara. cat mai ales temperatura de aprindere nu sunt constante fizice. cu atat viteza de ardere este mai mare. Prin aceasta inflamare se consuma prima cantitate de vapori formata.a. Desi are valori sub punctul de aprindere. dar benzina nu se aprinde spontan (autoaprinde) la aceasta temperatura). este nevoie ca temperatura stratului superior al lichidului sa depaseasca punctul de inflamabilitate. uleiuri vegetale oxidate). dupa care. Energia minima de aprindere nu este o constanta ci variaza functie atat de parametrii amestecului gazos (compozitie. Pentru ca inflamarea sa poate trece in ardere stabila. Temperatura de inflamabilitate influenteaza viteza de ardere a lichidelor. limitele de ardere si limitele de explozie sunt aproape identice. in general. Limitele de ardere includ limitele de explozie si detonatie. de viteza de evaporare. adica cu flacara. Substante combustibile lichide In afara de unele cazuri rare (dispersia unor lichide pe un corp poros. Temperatura de aprindere reprezinta temperatura minima la care o substanta gazoasa. In aceasta operatiune este suficient ca zone chiar relativi mici din suprafata substantei sa ajunga local la temperatura de aprindere. temperatura. de aprindere spontana) este definita ca temperatura minima pana la care este necesar sa se incalzeasca o substanta gazoasa combustibila. Daca restul cantitatii este la un nivel termic peste temperatura de inflamabilitate are loc initierea arderii. Tabelele din literatura de specialitate dau. Amestecurile gazoase combustibile pot fi aprinse: cu o scanteie electrica. Deci lichidul trebuie incalzit in continuare pentru a putea degaja cantitatea de vapori necesara arderii. Temperatura de autoaprindere (sau. nici cea de aprindere nu sunt constante fizice. temperatura de autoaprindere cea mai joasa. mai corect. ci doar poate fi aprins cu o sursa de caldura (de exemplu: punctul de inflamabilitate al benzinei este de circa 40ºC. deasupra suprafetei sale. . arderea nu poate avea loc datorita lipsei oxigenului necesar. Este temperatura minima pe care trebuie s-o aiba o sursa de foc (scanteie. presiune. de la sine. iar adaosul de gaze inerte sau vapori incombustibili efect contrat. sursa de aprindere) si de metoda de determinare utilizata. fara incalzire ulterioara. In multe cazuri. prin incalzire adiabatica. Punctul (temperatura) de inflamabilitate se defineste ca temperatura minima. lichidele nu ard niciodata in aceasta stare. cat si de aparatul cu care se face determinarea. Temperatura de inflamabilitate este direct proportionala cu temperatura de fierbere si invers proportionala cu presiunea de vapori a lichidului. Comportarea la incendii a lichidelor este caracterizata de proprietati specifice. Cresterea temperaturii are efect de largire a limitelor de ardere. Punctul (temperatura) de aprindere reprezinta temperatura la care un lichid. pentru a se produce aprinderea si a arde in continuare. dupa indepartarea sursei.) pentru a initia aprinderea lichidului.a. pentru siguranta tehnica – punctul de inflamabilitate se ia in considerare la proiectarea instalatiilor si depozitelor de lichide combustibile si determina clasificarea lichidelor combustibile in mai multe grupe din punct de vedere al pericolului si sigurantei in exploatare. presiune. Cu cat este mai scazuta. Prin urmare. care depinde de presiunea de vapori. Viteza de ardere este influentata. scanteie. au loc reactii explozive. prin contract cu suprafata calda s. Ele se vaporizeaza si ard in stare gazoasa (de vapori). ce se aprinde la contactul cu o sursa de aprindere (flacara. corespunzatoare compozitiei stoechiometrice si obtinuta prin compresie adiabatica [10] (Concentratie stoechimetrica intr-un amestec de gaz combustibil si aer este concentratia in care proportiile corespund unei reactii chimice complete. Viteza de ardere in cazul lichidelor depinde esential de suprafata libera a acestora in stare linistita. trebuie incalzita pentru a se aprinde – in contact cu o sursa de initiere de tipul amintit mai sus – si a arde in continuare. Energia rezultata din arderea unei particule se disiperseaza inainte de a putea activa o alta particula de substanta combustibila pentru propagarea arderii. valorile lor difera dupa metoda si aparatura de determinare utilizata. 1. aflata in prezenta aerului sau oxigenului. in mare masura.a. Atat temperatura de autoaprindere. chibrit s. fara exces de oxigen sau combustibil). fara aport de energie din exterior.Sub limita inferioara. ci marimi complexe a caror valori se schimba in functie de conditiile exterioare (compozitie.). dar la inceput orice amestec gazos arde cu flacara stabila. Nici temperatura de inflamabilitate. fara a veni in contact direct cu o sursa de aprindere. temperatura etc. dupa ce s-au aprins vaporii. suficienta pentru aprinderea unui amestec de gaz – aer la o anumita concentratie. un amestec de o anumita concentratie. la presiune atmosferica normala. corp incandescent s. intretine arderea datorita evaporarii ulterioare. nemaifiind timp suficient pentru intretinerea arderii particulei celei mai apropiate. in anumite conditii.5. Pericolul cel mai mare pentru initierea unor aprinderi explozive il reprezinta gazele cu limite de ardere largi (de exemplu acetilena: circa 4 – 80%). de viteza de reinoire a atmosferei deasupra suprafetei libere a lichidului (curentii de aer) si de cantitatea de caldura transmisa de flacari. Energia minima de aprindere este definita de marimea minima a energiei unei scantei electrice sau mecanice. la care vaporii degajati de un lichid combustibil formeaza cu aerul. Este o caracteristica esentiala pentru incendii.). amestecul gazos nu poate sa arda fiind prea sarac in molecule rectante.

in anumite concentratii. pot initia arderi explozive. viteza vantului si a curentilor de aer (influenta favorabila).). Apoi ea creste proportional cu temperatura. obiect incandescent. cat si ai mediului ambiant: starea suprafetei (existenta unor fisuri. temperatura de autoaprindere joaca un rol foarte important in propagarea incendiului. propagarea flacarii in sus sau in jos etc. In prezenta unor substante. autoaprinderea poate avea loc la temperaturi mai joase. de temperaturile de aprindere si autoaprindere (aprindere spontana). de neatins datorita valorii mari. Arderea mocnita este. schimbul de gaze cu mediul inconjurator. va initia un proces de ardere ce se poate transforma in incendiu. cu atat aprinderea si arderea au loc mai rapid – cazul materialelor fibroase.procesul de ardere sa fie nemotivat social. definite mai sus. formarea flacarilor. in primul rand. faramitate sau maruntite.corpuri solide care prezinta simultan cele doua moduri de combustie. .). Din acest punct de vedere prezinta interes limita inferioara de ardere a pulberii respective. cu temperatura mai mare decat temperatura de aprindere a solidului respectiv.). Substante combustibile solide Spre deosebire de gaze si lichide. conductibilitatea determina aprinderea solidului respectiv la atingerea temperaturii de autoaprindere si aparitia. de aprindere spontana) reprezinta temperatura pana la care este necesar a fi incalzit un lichid combustibil pentru a se produce aprinderea amestecului vapori-aer. in cazul solidelor putem deosebi: -solide care ard cu flacara: fie ca se transforma in vapori fara descompunere – direct prin sublimare (exemplu: camfor). transformari structurale produse in materialele de constructie si elementele de rezistenta etc. . carbune din lemn etc. in contact cu o sursa de aprindere (flacara. materiale poroase (bumbac). In cazul solidelor. deshidratarea in cazul lemnului duce la aprindere spontana). Ridicarea nivelului termic prin radiatie. avand loc in intregime in faza gazoasa. Viteza de ardere a unui material solid nu este o constanta. fiind. Limita superioara de ardere (explozie) nu se determina. . scanteie etc.). aportul de aer proaspat in vecinatatea materialului (in spatii inchise viteza de ardere e mai mica). cum ar fi sulfura de fier. suprafata specifica – adica raportul dintre suprafata libera a materialului si volumul lui (cu cat acest raport este mai mare. conditiile meteo (creste cu cresterea temperaturii si presiunii atmosferice). De regula. prin descompunere. in acest fel.Temperatura de autoaprindere (mai corect. scantei etc. Comportarea la incendiu a substantelor combustibile solide este caracterizata. a unor focare de incendiu. urmata de vaporizare (exemplu: parafine). este foarte asemanatoare cu cea a lichidelor. prezenta unor corpuri straine. forma si granulometria materialelor etc. depinzand de numerosi factori: compozitia chimica si proprietatile materialelor combustibile.initierea si dezvoltarea in spatiu si in timp a procesului de ardere sa fie necontrolate. in aceste cazuri. dar si de conditiile concrete in care se desfasoara arderea (incalzire rapida sau treptata. ventilatia. Materialele pulverulente in suspensie in aer sub forma de nori. 1. fara a veni in contact direct cu o sursa de aprindere. atat ai materialului propriu-zis. Viteza de ardere a solidelor se defineste in raport cu masa: cantitatea de materiale combustibile arse pe unitatea de suprafata de ardere in unitatea de timp. contact brusc cu aerul atmosferic etc. unde arderea are loc intotdeauna sub forma de flacara. Incendiul si fazele sale Incendiul este un proces complex. . In aceasta categorie pot fi incluse solide care contin carbon (carbune energetic. corpurile sub forma de fragmente masive ard cel mai lent). . grafit.). Faza de ardere este precedata de o descompunere a partilor inca neaprinse cu degajare de vapori sub influenta caldurii degajate de fractiunile arzande. incluzand fenomene diverse de natura fizica si chimica (reactii de ardere. practic. prezentand risc de aprindere si explozie in special pulberile la care aceasta limita nu depaseste 65 g/m3. gradul de umiditate (scade la umiditate excesiva.corpuri solide care ard in stare solida (ardere mocnita). Sursa de aprindere (flacara. Energia minima de aprindere si limitele de ardere pentru vaporii combustibili au acelasi rol de aprindere si incendiu ca in cazul gazelor. 2. la inceput. transfer de caldura.1. Aceasta piroliza ia forme variabile in functie de compusii respectivi. cu evolutie nedeterminata.6. sa degaje gaze. fie prin topire. Pentru definirea notiunii de incendiu sunt necesare patru elemente: . dar legea de variatie depinde de numerosi factori caracteristici. materiale pulverulente. Arderea. necesitand o interventie organizata in scopul lichidarii lui. o ardere lenta.existenta combustibilului si actiunea unei surse de aprindere. fiecare solid incalzit la o anumita temperatura de la o sursa de caldura din exterior va incepe. Notiuni despre evolutia incendiilor si clasificarea acestora 2. cantitatea de caldura degajata fiind abia perceptibila. suficiente pentru sustinerea arderii dupa aprindere.).

in timp ce la baza.faza de ardere activa.faza de ardere lenta. fie spre inhibare cu reducerea degradarii (acoperiri ignifuge. orice incendiu urmeaza in primele faze.Cand incendiul este ajutat de prezenta unor acceleratori.2. rezulta o intensitate neobisnuita a arderii.fumigatii care nu necesita interventii de stingere s.a. . Variante: . Se poate totusi considera ca in evolutia unui incendiu in interiorul unei incaperi intervin cinci faze: .Conductivitatea mare a unor metale favorizeaza aprinderea materialelor combustibile din alte incinte decat focarul (propagare prin tevi. In dezvoltarea unui incendiu intervin numerosi factori: forma si dimensiunile incaperii. Datorita evolutiei aleatoare nu pot exista doua incendii la fel. deseori fara semne exterioare vizibile. Pentru fiecare faza pot fi formulate ecuatii de stare complexe [6] ce caracterizeaza fenomene specifice care delimiteaza clar aceste faze.unele aprinderi rezultate in urma functionarii instalatiilor electrice.Existenta a doua sau mai multe zone independente cu urme de ardere mai puternice indica de regula rezultatul unei actiuni intentionate. Scopul sau este determinarea focarului si amprentei incendiului. focarul initial va prezenta de obicei urme de solicitari termice mai puternice decat spatiile invecinate.. si pe aceasta baza evidentierea sursei de aprindere si a imprejurarilor in care a izbucnit si s-a propagat incendiul. ghene s.aparitia focarului initial. Prin urmare.La propagarea incendiului prin canale verticale de conducte. . instalatii automate de stingere s. [25]. unde efectele arderii sunt mai puternice.producerea de pierderi materiale in urma arderii. . un model de dezvoltare spatiala dupa anumite reguli generale.). .faza de ardere generalizata (dupa depasirea punctului de „flash over”). cu o degradare termica intensa ce poate fi pusa in evidenta relativ usor. Modalitatile de examinare specifice fac obiectul tratatelor de criminalistica sau lucrarilor de stricta specialitate.arderea sub control a gunoaielor. locul si modul de initiere a incendiilor. experimentarile de incendiu la scara naturala dau rezultate foarte variate. urmele sunt egale pe tot traseul datorita conditiilor de ardere similare. materiale sau elemente de constructie incombustibile. ..a.a. dispunerea incaperii in cladire etc. producand noi urme de solicitare termica intensa. Prin urmare. . dar nu trebuie exclusa posibilitatea unei propagari a incendiului pe cale naturala.). .a. Investigatorul cauzei de incendiu nu trebuie sa-si piarda timpul cu observarea particularitatilor celorlalte faze. Obiectul acestei lucrari il constituie doar prima faza. .In cazul instalatiilor de transport pneumatic sau asemanatoare. Cunoasterea acestui model permite identificarea mai rapida a amprentei incendiului. .a. generand incendii cu manifestari mai violente decat in incaperea initiala.Daca peretii si planseele au elemente combustibile cu goluri. iar in aceste zone procesele de ardere sa continue un timp indelungat si cu intensitate mai mare provocand degradari mai profunde decat cele din focar.arderea produselor in cuptoare sau in alte instalatii similare.. ierburilor s. nu sunt incendii: . . deschiderile spre exterior.a. casa scarilor. unde este situat focarul. conducte s. tirajul puternic format (efect de cos) atrage flacarile si gazele fierbinti spre partea superioara a acestora. este posibil ca arderea din focar sa scada din intensitate sau sa inceteze.La aceeasi distributie de materiale combustibile. conditiile locale influenteaza puternic arderea fie spre intensificare (ventilare puternica a spatiului. Astfel prabusirea de la partea superioara a constructiei a unor elemente sau materiale aprinse formeaza focare secundare de ardere atat la nivelul focarului initial. de exemplu [12]. putand prezenta degradari termice intense la distanta de focarul initial. . Functie de configuratia incintei si de prezenta si amplasarea materialelor combustibile pot fi evidentiate si unele variante mai frecvente de dezvoltare. nu orice ardere constituie un incendiu.faza de regresie. natura si pozitionarea materialelor combustibile. De exemplu. cat si la nivele inferioare. .). arderea este redusa sau chiar inceteaza. [17]. 2. Chiar urmarind similitudinea acestor numerosi factori.Daca in alte zone in care a avut loc propagarea incendiului exista un aport mai mare de aer proaspat si/sau o cantitate mai mare de materiale combustibile decat in focar. prezenta unor materiale ce degaja oxigen sub actiunea caldurii sau cu potential termic ridicat s. . Modelul dezvoltarii spatiale a incendiului intr-o incinta Avand in vedere proprietatile fizico-chimice ale gazelor de ardere si ale materialelor combustibile. deci a caror evolutie sa fie paralela. Principalele caracteristici ale acestui model sunt: In zona focarului (in care s-a declansat incendiul) arderea dureaza mai mult decat in spatiile invecinate si deseori cu o intensitate mai mare. . puturi de lift. sarcina termica existenta. . incendiul se poate propaga ascuns in interiorul acestora. Amprenta incendiului reprezinta ansamblul modificarilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor sale asupra spatiului incendiat. uneori chiar contradictorii.

Are loc o stratificare a fumului in straturi cu temperaturi descrescatoare catre partile inferioare. plastice s. formand la partea superioara a incaperii un strat fierbinte a carui grosime creste treptat si care solicita termic si influenteaza materialele aflate la nivelul sau. Daca in deplasarea laterala sub tavane. Variante: . geometrica cladirii cu barierele sale (pereti. Imediat ce gazele intalnesc pe suprafata obstacolului un gol neprotejat prin care pot trece. goluri din interiorul peretilor si alte constructii similare. In caz contrar. . efectul de cos (tirajul). iar deplasarea particulelor de fum in spatiu are loc prin difuzie. In asemenea situatii amprenta teoretica poate fi modificata apreciabil. Arderea coboara spre nivelurile inferioare cu conditia prezentei materialelor combustibile pe aceasta noua directie de propagare. viteza vantului. tavane. cu efect de racire (de aici rezulta si forma de panas a amprentei incendiului).In situatia in care in incapere au loc miscari orizontale ale aerului cu viteze mai mari decat viteza de convectie a gazelor de ardere sau in cazul neomogenitatii atmosferei din incapere (cu temperatura straturilor superioare mai ridicata) in faza initiala.) sunt aduse la temperatura de autoaprindere. puturi. decat in alte parti ale constructiei. deoarece in asemenea locuri dezvoltarea ascensionala a proceselor de ardere este favorizata. urmele de ardere a acestora incep imediat deasupra pardoselii). Unghiul diedru al conului este direct proportional cu marimea suprafetei incendiului si cu intensitatea acestuia. gazele se acumuleaza sub tavan. dezvoltarea in sus transformandu-se intr-o propagare laterala rapida. .datorita greutatii specifice mai mari.a. afluxul aerului proaspat si rece spre focar se face la baza flacarii. propagarea verticala reapare.Abaterea flacarii de la directia ascendenta poate avea loc datorita existentei unor curenti laterali (tiraj sau vant) suficient de puternici sau prezentei unor curenti de aer.Propagarea laterala sau de sus in jos a incendiului poate fi favorizata si amplificata de prezenta unor acoperiri ale peretilor (tapet. . fara a provoca degradari termice masive. fie prin fisuri. acestea sunt situate chiar la nivelul pardoselii.preincalzirea necesara pentru inflamarea materialelor combustibile se face greu. insotind sau chiar inlocuind propagarea laterala. incendiile de tavan tind sa predomine intotdeauna intr-o cladire. fetele neexpuse incalzindu-se pana cand materialele usor combustibile cu care sunt in contact (materiale textile. ferestre.a. . uneori. aprinderea unui lichid raspandit intentionat sau nu. Cazurile respective sunt relativ usor de sesizat din urmele gasite sau din informatii suplimentare. instalatie de ventilatie) deplasarea fumului si gazelor de ardere urmeaza traiectoria si viteza curentilor de aer. . conul de fum si gaze de ardere nu ajunge la nivelul plafonului si se imprastie rapid pe orizontala.De la forma de con rasturnat a amprentei incendiului face exceptie si cazul in care arderea a cuprins de la inceput o suprafata mare (de exemplu. acoperisuri) evolutia incendiului se modifica. Variante: . gazele fierbinti avand miscare ascendenta. dupa consumarea primului material aprins. Ca urmare. repartizandu-se uniform in intreaga incinta. Adezivii pentru diferite imbinari ale placilor lemnoase pot fi fie combustibili. Propagarea laterala este minima la nivelul la care s-a produs initierea arderii deoarece: .) generarea caldurii si fumului este lenta. Tratamentele ignifuge au efect contrar. provocand deschideri care accelereaza viteza flacarilor.b) Datorita greutatii specifice mai mici decat a aerului gazele de ardere si fumul au o tendinta naturala de propagare ascendenta.Daca peretii sunt mai subtiri sau din materiale combustibile pot arde si transmite incendiul in incaperea alaturata. intrand la randul lor in combustie. . incendiul tinde totdeauna sa se propage de jos in sus. pe pardoseala). exhaustoare etc. Asemenea situatii duc la efecte ample de solicatare termica la mica inaltime deaspra pardoselii (termodegradarea puternica a materialelor dintr-o zona mai intensa. plansee etc. . Forma de dezvoltare spatiala este de con cu varful in jos (panas) localizat in focar. tratamente ignifuge. c) Aprinderea initiala evolueaza spre incendiu dezvoltat numai daca deasupra flacarii initiale ascendente se gasesc materiale combustibile in cantitate suficienta pentru cresterea volumului proceselorde ardere. In numeroase cazuri. intensitatea arderii este mai mare in casele de scari. fie de caldura.). care. perdele) precum si ventilatia mecanica si naturala (luminatoare. dirijand flacara spre portiunile neprotejate. In general. diafragme sau alte obstacole verticale. deoarece flacara intalnind tavanul nu poate sa mai creasca si gazele fierbinti ataca orice element combustibil al tavanului ce va prezenta urme de degradare accentuata. lemn s. depinzand de factori cum ar fi: presiunea si temperatura aerului din interiorul si exteriorul cladirii. adezivi s.In cazul miscarilor provocate ale aerului (sistem de climatizare. arderea va inceta. e) Avand in vedere tendinta de propagare ascensionala a incendiului toate focarele de ardere situate in partea de jos a spatiului investigat trebuie depistate si analizate ca posibile focare de initiere a incendiului. d) Propagarea laterala a incendiului se produce pana la limita spatiului din mediul inconjurator. lacuri. gazele fierbinti intalnesc pereti.). de regula.In cazul arderilor mocnite (bumbac. fie prin propagare indirecta – transmiterea cladurii prin conductie. Variante: . ghene. vopsea. apoi deschideri din ce in ce mai largi si in final distrugerea completa a peretelui. Astfel.Daca deasupra focarului se afla obstacole ce impiedica ascensiunea produselor de ardere (plansee. pot sa impinga flacarile in aceeasi directie. orientati de sus in jos.a. Vopselurile si lacurile avand in componenta solventi inflamabili contribuie la o propagare rapida pe toate suprafetele acoperite. cautand configuratii constructive asemanatoare cosurilor. la nivelul pardoselii. cu o viteza mare atunci cand exista o obstructie pe directia ascensionala. Deplasarea gazelor de ardere si a fumului intr-o cladire este greu previzibila si complexa.

ferestre) combinate cu o directie favorabila a vantului. scantei de la vehicule (locomotive abur). . scanteie. Astfel. lichid. accidente) din punct de vedere al planificarii resurselor alocate pentru prevenirea acestora si a gasirii modalitatilor pentru cel mai eficient impact al utilizarii acestora. precum si de multiplele interdependente dintre acesti trei factori. se pot deosebi urmatoarele categorii: 1.identificarea obiectivelor pentru perfectionarea conceptiei si tacticii (prevenire. Focarul se intensifica ca punctul din care propagarea porneste in toate directiile.existenta combustibilului (gazos. cutremure. efectul de cos al copacilor inalti determina o intensificare a arderii. arderi (gunoi sau iarba) scapate de sub control. scantei electrice (linii de inalta tensiune. scantei de la arme de foc. vanatori etc.a.Vantul va crea o directie de propagare privilegiata. Pe plan mondial nu exista inca un punct de vedere unitar asupra clasificarii cauzelor de incendii.s.perfectionarea permanenta a legislatiei p. zi de odihna sau munca).) pompierilor.elaborarea unor masuri speciale pentru imobile sau incinte cu aglomerari de persoane sau bunuri de mare valoare.La incendii pe perimetre extinse. de curentii de aer.compararea incendiilor cu alte evenimente negative (catastrofe. mai ales pentru situatii social-economice momentane cu implicatii negative (de exemplu: iarna – incendii de sobe sau lipsa buteliilor – incendii datorate improvizatiilor).4.a. va putea impune o propagare spre baza dealului (pantei). inclusiv la nivelul fiecarui agent economic. se opteaza pentru analiza naturii surselor de aprindere. deschideri (usi.sursa de aprindere si. tulpinilor s. teren. aprindere intentionata s. pe plan national sau local. asigura: . transformatoare). inclusiv prevenirea unor acte anti-sociale de tip arson. functie de interdependenta factorilor (curenti de aer.fundamentarea studiilor de risc de incendiu. de regula relativ incet. sursa de aprindere este flacara. Clasificarea incendiilor in raport cu cauzele care le-au produs se poate face functie de elementele obligatorii mentionate mai sus. .). b) Incendiul se va propaga in susul pantei in cazul unor denivelari. focul se va propaga circular.s. se trece la cautarea urmelor care sa permita identificarea sursei de aprindere care a initiat incendiului dupa metodologia expusa sumar in capitolul urmator. . pagubele pricinuite s. indiferent de amprenta incendiului din interior. . echipament salvare.dezvoltarea unor programe educationale adecvate. Astfel.. implicit. incendii de ierburi. evidentierea corecta a celor mai frecvente cauze de incendiu. se caracterizeaza prin propagare orizontala. informarea institutelor de cercetare-proiectare si a potentialilor producatori.In toate aceste puncte joase de ardere.i. . Modelul dezvoltarii incendiilor exterioare Incendiile exterioare. . dinamica acestora. elaborarea unor norme si regulamente eficiente si echilibrate prin masuri specifice.) necesare a fi fabricate sau perfectionate. . Elementele principale ale unui model de dezvoltare sunt: a) La nivelul solului.identificarea produselor si echipamentelor p. . (detectoare. Directia de propagare este influentata de configuratia terenului. trasnet. mijlocul care o produce. In toate aceste cazuri. care transporta particule aprinse. In unele cazuri (rare) incendiile din interiorul incintelor rezidentiale se datoreaza unor surse exterioare: bucati de material aprinse si scantei de la incendiile unor cladiri invecinate. .). repartizarea pe ramuri de activitati (industrii. instalatii stingere s. Clasificarea cauzelor de incendii O corecta identificare a surselor de aprindere si de a stabilirii cauzelor de incendiu permite statistici reale cu consecinte importante la nivel macro si microsocial. solid) in cantitate suficienta pentru sustinerea arderii. antrenament s. comert s. in cele mai multe cazuri.existenta unor imprejurari determinante si altor conditii favorizante care sa puna in contact sursa de aprindere cu masa combustibila.a. directia de ardere poate varia local. energia solara.i. prezenta urmelor exterioare este evidenta. Directia de ardere este evidenta pe partea arsa a trunchiurilor. creati de foc si de vant. Initierea unui incendiu este un fenomen complex si presupune urmatoarele elemente absolut obligatorii pentru producerea acestuia: . Propagarea in interior este favorizata de acoperisuri din materiale combustibile. interventie. sau obiect incandescent a caror natura difera.3.a. iar in cazul unui teren denivelat. incendii de gunoaie sau resturi scapate de sub control. vant). .a.La incendiile de paduri. 2. Surse de aprindere pot fi focuri nestinse (turisti. incendierea intentionata a unor materiale combustibile la exterior. . Incendiile exterioare sunt relativ usor de cercetat. aprindere spontana. dar.a. tufisuri in exteriorul cladirii. Surse de aprindere cu flacara: . sursa care sa posede energia minima necesara pentru aprinderea combustibilului. influenta factorilor sezonieri geografici sua de timp (ora din zi. neglijenta fumatorilor – tigara. 2. spre deosebire de cele interioare.

Surse de alimentare de natura mecanica. improvizate. Surse de aprindere indirecte (radiatia unui focar de incendiu. incendii.5. . . Surse de aprindere de natura electrica: ..C – consecinte reale.) pe nivele de gravitate. suprasolicitate. lumanare). datorita particularitatilor deosebite.a. Surse de autoaprindere: . avand drept scopuri: . . . 7. Surse de aprindere de natura termica: . 2. functie de valoarea unor parametri obiectivi legati fie de cauzele si consecintele directe ale accidentului (natura si cantitatea substantelor implicate. jar. know-how si tehnologice. . trebuie tratata ca imprejurare declansatoare a incendiului si nu ca sursa de aprindere. . Surse de aprindere datorate explozivilor si materialelor incendiare. scantei s. De aceea. sursele de initiere ale unei explozii nu sunt intotdeauna identice cu cele ale incendiului rezultat (de exemplu: comprimare adiabata intre anumite limite). Astfel. o explozie poate genera un incendiu. .efectul termic al curentului electric.). . becuri si proiectoare electrice. Pe de alta parte. cenusa. .a.cosuri defecte si necuratate (fisuri. 4. in orice statistica nationala. producere in zone izolate. ca fenomen tehnic distinct.scantei mecanice. 3.).caldura degajata de aparate termice (casnice. numarul persoanelor evacuate s.a. pagube aduse persoanelor.scurtcircuit (echipamente. mult intensificate pe plan mondial in ultimii ani.frecare. catastrofe ecologice. un procent variabil (5 – 30%) revine incendiilor cu cauza nedeterminata. intr-un capitol separat. 8. . desi sursele de aprindere utilizate de regula de incendiatori se regasesc in categoriile anterioare. 5.autoaprinderea chimica (inclusiv reactii chimice exoterme). intre experti. bunurilor). Indicele de gravitate IG al unui accident este definit printr-un ansamblu de 3 parametri: . Surse de aprindere naturale: . accidente industriale s. lasate sa functioneze nesupravegheate.a.trasnet. cabluri s. reactiile publicului si a presei nefiind intotdeauna pentru care este necesar un schimb de informatii. Din punct de vedere al imprejurarilor determinate in clasificarea cauzelor se au in vedere indeosebi conditiile in care sau aflat mijloacele generatoare de surse de aprindere: defecte. aprecierea gravitatii unui accident se face pe o scara de la 1 la 6. poate genera sau nu un incendiu.autoaprindere biologica. .constituirea pentru public si mass-media a unor scari obiective. O incercare de acest fel este scara de gravitate a accidentelor industriale. finalizarea activitatii de cercetare a cauzelor de incendiu.D – pericol potential. . fie prin scantei mecanice rezultate din socuri (cum ar fi explozia vaselor de presiune).). alte nereguli tehnico-organizatorice precum si o actiune intentionata. Includerea incendiilor in clasificarea accidentelor dupa gravitatea lor Cercetarile asupra riscului. particule incandescente de la sudura s.M – mijloace de interventie folosite. topituri metalice. Explozia. mediului. cu impact macrosocial tot mai evident.compararea pe principii riguroase a diferitelor tipuri de evenimente si deci o mai corecta evaluare a datelor sin statisticile nationale si internationale. fara personal calificat s. 6.caldura solara. adaptata in Comunitatea Europeana in 1989 ca baza pentru schimb de informatii si date statistice si nu ca instrument de decizie in cazuri speciale. au impus adoptarea unor criterii obiective care sa permita o clasificare a tuturor tipurilor de evenimente (cutremure.). 2.flacari de la aparate termice.flacara (chibrit. Incendiile intentionate sunt tratate. In principal. fie de reactia la eveniment (numarul salvatorilor utilizati.autoaprindere fizico-chimica. Anumite circumstante (inlaturarea urmelor pentru reluarea rapida a activitatii.a. permitand estimarea gravitatii accidentelor similar altor scari (de exemplu scara Richter pentru seise). neintretinute. inundatii. flacara unui ameste exploziv s. fiind necesara o evidenta clara. . .a.arcuri si scantei electrice. industriale). numar redus de indicii datorat distrugerilor masive.obiecte incandescente (tigara. zgura de la aparate de incalzit. Pe de o parte explozia. ca orice ardere.electricitate statica.). distincta a cauzelor de explozii si de incendii spre a evita confuzii si paralelisme. fie prin flacara amestecului exploziv care se propaga in spatiu intalnind alte materiale combustibile.focuri in aer liber.a.) impiedica formularea unor concluzii certe si deci. . .

cu privire la riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale (Directiva Seveso). 6 – catastrofa). asigurand coerenta cu scara accidentelor nucleare (1 – incident. inflamabile. mai strict pentru instalatii cu risc mai mare. 3 – accident important. Variatia parametrului C C C=1 0.20 50 – 200 10 – 50 C=5 20 – 50 200 – 500 50 – 250 C=6 > 50 > 50 > 250 Consecinte Numar de morti Numar de raniti Mortalitate animale ferma sau domestice (t) Mortalitate pesti apa dulce (t) Suprafata contaminata Numar de locuinte distruse 0.).5 – 2 C=3 1–5 10 – 50 2 – 10 C=4 5 .1 % D=2 0. de a lua masuri de prevenire si de organizare a mijloacelor de interventie. cat si de opinia publica in aprecierea unui eveniment. Variatia parametrului M . Directiva prevede regimul general aplicabil tuturor instalatiilor (obligatia proprietarului de a examina in ce masura cantitatea de susbtante periculoase prezentate in instalatie creaza un risc major. Parametrul D caracterizeaza fie cantitatea de produse care a reactionat (inclusiv interactiunea cu mediul prin deversare de lichide sau scurgere accidentala de gaze in atmosfera) sau care ai fi putut reactiona. teratogene – care provoaca malformatii – ).5 – 5 1 – 10 ha - 5 – 20 10 – 100 ha 1 – 10 20 – 100 1 – 5 km² 10 – 100 100 – 500 5 – 50 km² 100 – 500 > 500 > 50 km² > 500 Parametrul M se stabileste in functie de mijloacele implicate in operatiunile de interventie si salvare (medici. ale industriei pirotehnice) sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei. Anumite instalatii (militare. Valoarea lui D rezulta din compararea cantitatii de produs implicata in accident cu cantitatile limita impuse de Directiva 82/501/1982 a C. explozive. cancerigene. nucleare. din valoarea lui D se scade o valoare d – care variaza de la d = 0. la d = 3. daca aceste mijloace au functionat eficient (detectie. miniere.E.E.1 – 1 % D=3 1 – 10 % D=4 10 – 100 % D=5 1 – 10 ori limita D=6 De peste 10 ori mai mare decat limita > 500t < 0. formatiuni de aparare civila s.5 - 0. inclusiv in procedura de acordare a autorizatiilor de functionare.1 – 1t 1 – 5t 5 – 50t 50 – 500t Parametrul C. ca urmare.1 t 0. daca accidentul s-a produs si cantitatea de produse care a reactionat nu a fost limitata de masurile de prevenire sau interventie.a. 2 – accident notabil. Directiva include in anexe liste cu produsele periculoase (toxice. Tabelul 4.). depozitate sau utilizate in procese industriale si cantitatile limita minime a caror depasire trebuie notificata.1 – 0. 4 – accident grav. reprezentand consecintele. este stabilit functie de criterii intuitive folosite atat de experti. 5 – accident foarte grav. politisti.Valoarea fiecaruia din acesti parametri variaza de la 1 la 6. Tabelul 2. de a informa personalul in vederea asigurarii securitatii sale) si un regim special. stingere automata s.a. pompieri. Tabelul 3.1 – 0. Variatia parametrului D Cantitate de produs In procente din limita Directivei Seveso In echivalent TNT (t) pentru adezivi explozivi D D=1 < 0.5 C=2 1 – 10 0.

Scopul activitatii de cercetare a incendiilor sunt: . C. elaborarea si verificarea ipotezelor.prevenirea in viitor a incendiilor datorate cauzelor si imprejurarilor similare sau asemanatoare celor cercetate.. Cercetarea cauzelor incendiului are rolul de a pune in evidenta nu numai sursa de aprindere (initiere) ci si toate elementele componente ale cauzei care au favorizat producerea si evolutia lor. . Organele de pompieri au un rol deosebit de important in activitatea de cercetare a cauzelor incendiilor.M Mijloace de interventie M=1 M=2 M=3 M=4 M=5 M=6 Numar 1 – 50 50 – 100 100 – 1000 1000 – 5000 5000 – 7500 > 7500 salvatori Numar 50000 – salvatori 1 – 10 10 – 100 100 – 5000 5000 – 50000 > 500000 500000 imobilizati Numar persoane 500000 – 200000 – 1 – 100 100 – 1000 1000 – 50000 > 5000000 imobilizate in 200000 5000000 case peste 2 h Caracterizarea gravitatii accidentului se face prin combinarea tuturor acestor parametri IG = (D – c. .) si pregatirea profesionala specifica permit utilizarea de forte comparativ reduse pentru stingerea incendiilor (M < 3). 4). in identificarea faptuitorilor si in administrarea probelor in vederea aflarii adevarului. indeosebi in ceea ce priveste: . reconstituirea s. In cazul incendiilor intervin anumite particularitati: . pentru luarea masurilor ce se impun. urmelor si altor mijloace de proba. chiar in incendii fara amploare deosebita. radiatia calorica s. . fie prin eliminarea motivata tehnic si juridic a tuturor celorlalte cauze posibile. instalatii de detectie/ stingere automate. in special in primele faze ale incendiului (de regula D < 3). perdele de apa/abur.a. 3. si. structurile constructive care uneori izoleaza oamenii produc insa in multe cazuri un numar mare de decese (C = 3. tehnice si operative care includ metode. Generalitati Cercetarea cauzelor de incendii trebuie inteleasa ca un ansamblu de masuri si actiuni organizatorice. precum si efectuarea expertizelor tehnico-stiintifice de specialitate.cu exceptia incendiilor de suprafata sau furtunelor de foc (intalnite in al doilea razboi mondial).luarea masurilor pentru preintampinarea unor pericole iminente. suprafata implicata nu are valori mari.cantitatile de produse implicate sunt comparativ mai reduse. pompierii reusind sa localizeze operativ incendiul. pagubele si consecintele indirecte fiind insa deseori mai importante. evitarea situatiilor de aparitie a erorilor ce pot fi comise de investigatori prin elaborarea unor concluzii fara verificarea tuturor versiunilor luate in discutie. .formularea concluziilor si invatamintelor privind activitatea de prevenire si stingere a incendiilor desfasurata si luarea masurilor pentru perfectionarea acesteia in viitor. corespunzator proiectate si aplicate.). Activitatea de cercetare propriu-zisa contine: . de regula.fenomenele ce insotesc incendiul (propagarea rapida a fumului deseori foarte toxic. . . luminatoare etc.) sunt practic obligatorii si generalizate. audierea persoanelor.„tactica de cercetare” – care asigurea realizarea cercetarii la fata locului. ca urmare. M) nereusinduse definirea unui indice global bazat pe o singura cifra. substante speciale s. Concluziile formulate ca urmare a cercetarii incendiilui trebuie sa se sprijine fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori.descoperirea imprejurarilor si cauzelor reale care au generat incendiile. Cercetarea cauzelor de incendii 3.1. .a.a. analizand si toate datele rezultate de natura subiectiva si obiectiva ale persoanelor implicate.tehnica utilizata (autospeciale. in consecinta factorul ≠ 0. .sprijinirea organelor de cercetare penala in elucidarea cauzelor. surselor sau autorilor care au generat producerea incendiului sau evenimentului urmat de incendiu.masurile de prevenire si prima interventie (compartimentari antifoc.„metodica de cercetare” – care stabileste particularitatile cercetarii diferitelor situatii. . . procedee si mijloace specifice in vederea stabilirii precise a imprejurimilor.„tehnica de cercetare” – care reprezinta mijloacele tehnice si metodele stiintifice destinate examinarii amprentei incendiului. Atragem atentia asupra necesitatii de folosire a concluziilor expertilor caracterizate ca „certe” si. tunuri cu apa/spuma.

comisie tehnica p. de organizare a muncii. desfasurata de agentul economic (conducere. sectia. precum si descoperirea. mult. persoane straine etc. repunere in functiune etc.Ati vazut flacari in mai multe locuri ? . Pentru culegerea datelor necesare cunoasterii situatiei dinaintea incendiului este necesara procurarea si studierea documentatiei tehnice (piese scrise si desenate) privind alcatuirea constructiei. Pentru culegerea datelor necesare se vor procura si indica documentele existente la formatia civila de pompieri.2.activitati sau operatii diferite de cele specifice proceselor tehnologice sau de functionare normala executate inaintea incendiului in zona in care se presupune declansarea incendiului sau in vecinatatea acesteia. . stabilindu-se.date privind dispunerea in plan si structura constructiva a cladirii. intretinere si revizie a instalatiilor. reviziilor si reparatiilor diverselor utilaje.efectuarea.expertizarea tehnica de specialitate de catre experti.participarea la stabilirea si verificarea ipotezelor si versiunilor referitoare la cauzele si imprejurarile care au generat incendiul.). conditiile de exploatare precizate de furnizor si cele reale).Unde Ati vazut intai foc ? . revizie. Ce trebuie sa stabileasca investigatorul a) Situatia existenta in obiectivul afectat si la locul incendiului inaintea producerii evenimentului.Manetele. regulamentele tehnologice si de functionare.procesele tehnologice sau activitatile ce se desfasoara in obiectivul afectat (scheme de flux tehnologic si caracteristici tehnice. . incaperii. manifestarea incendiului perceputa optic. . organizarea si modul de asigurare a intretinerii. anuntarea pompierilor militari. incepand cu momentul sosirii la fata locului si pana la lichidarea completa a acestuia.stabilirea masurilor ce trebuie intreprinse pentru prevenirea incendiilor. a constatarilor tehnico-stiintifice necesare. amplasarea si starea tehnica a utilajelor. cantitatea. flacara mica (mare).. dispersat. observatii in legatura cu instalatiile. se vor audia toti martorii oculari si alte persoane care detin date privind situatia din obiectivul afectat de incendiu.Ati vazut intai fum.tipul si parametrii de functionare ai instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor.. . . la fata locului si in laboratoare de specialitate. . in functionare normala.Aparatul functiona normal ? . acustic. starea. distributia. notarea si descrierea fazelor evolutiei incendiului. instalatiilor utilitare (electrice. scurtcircuite etc.Ati vazut dispozitive uzate ? . precum si starea tehnica a acestora. . ora si modul in care s-a facut alarmarea personalului. stralucitoare ? . fixarea si protejarea urmelor incendiului si a altor mijloace de proba. parametrii de functionare ai acestora. imprejurari.aspecte retinute de martori (ora observarii. instalatiilor tehnologice si de utilitati. cercul persoanelor ce pot da informatii necesare.data. personalul de la locul de munca). in afara lui.descrierea si fixarea amprentei incendiului.i. . cunoscute sau sesizate. miros. utilajul (in timpul programului de lucru.Ati vazut descarcari electrice atmosferice ? . si anume: . dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbinti. imputerniciti potrivit prevederilor legale. conducerea agentului economic. de exploatare.). butoanele aparatului in ce pozitie erau ? . gaze etc.Ati vazut ceva licarind. b) Situatia in care a fost observat incendiul: .). . .s.materialele si obiectele aflate in zona afectata inaintea incendiului.). sisteme de presurizare. amplasarea si numarul mijloacelor initiale de interventie. modul de ambalare si caracteristicile tehnice si de combustibilitate ale acestora. incalzire. inca de la inceput. .i. obloane.tipul. . formatie civila de pompieri. dar neaduse la cunostinta factorului tehnic de decizie. aer comprimat. . formatiei civile.deficiente si abateri manifestate anterior fata de parametrii de functionare stabiliti. 3.dispozitivele de limitare a propagarii incendiului si alte sisteme de prevenire (usi. ventilare. cortine rezistente la foc). palpairi.s. .atributiile personalului muncitor (in conditii normale de lucru si pentru inlaturarea avariilor sau defectiunilor) si corelarea lor cu pregatirea profesionala. reparatii. probe tehnologice. Audierea se va faze pe baza de interviu. . variatii de tensiune. utilajele.Luminile becurilor. procese-verbale de predare-primire a instalatiilor etc.observarea. in ce loc ? .Ati vazut fisuri ? . starea tehnica a acestora. De asemenea. incaperea. . palpaind. conducerii obiectivului. dupa urmatorul exemplu: Aspecte vizuale: . agregatele tehnologice si de utilitati (scantei. unitatea de pompieri militari. abur tehnologic. instalatia. starea si conditiile de exploatare a acestora. instalatiei tehnologice.activitatea p. lampilor functionau normal ? .faza de activitate in care se afla obiectivul.Ati vazut lichide deversate ? . registre de urmarire a parametrilor tehnologici.

efectul fumului. .pe timpul manifestarii incendiului.Ati auzit o explozie ? . resouri. utilaje.A fost o zi umeda ? e) Desfasurarea interventiei de stingere a incendiului: .. dispozitivelor de limitare a propagarii incendiului si alte sisteme de prevenire. raportul de interventie. . fumind ? .Ati auzit paraziti la radio. filmul judiciar.Ati simtit miros de fum ? . care se defineste ca imaginea macroscopica a ansamblului modificarilor survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor incendiului asupra spatiului incendiat si a bunurilor aflate in acesta.modul de manifestare.proportiile atinse in diferite faze. lopatica.descriere in procesul-verbal de constatare la fata locului. actiunea si efectele solicitarilor termice asupra constructiei.se fac observatii pentru stabilirea „amprentei incendiului”. Ridicarea urmelor sau a imaginilor acestora se face prin procedee si tehnici criminalistice specifice: . Datele se vor obtine pe baza de interviu. In conformitate cu Regulamentul trupelor de pompieri se utilizeaza si nota de anuntare. cutii conserve etc. penseta.Au fost descarcari electrice in atmosfera ? . gazelor corosive etc. folosind solubilizarea in apa sau alcool. gazelor fierbinti. . fonograme si video-fonograme judiciare. fisa de incendiu.A fost cald (frig) neobisnuit ? . uscind.Ati simtit un soc sau o electrocutare ? De unde ? . electricitatea statica.actiunea formatiei civile de pompieri (dupa caz.Ati auzit zgomote neobisnuite (ca de fierbere. raportul de constatare medico-legala. fierbinte ? . dispozitivul si operatiile intreprinse. depunerilor. mijloacele si caile de actiune ale acestora si elementele componente ale spatiului incendiat). . bidoane. . de pasi) ? .ridicarea prin transferare folosind folii adezive. magnetul etc. batiste. .Ati simtit un perete cald. ca urmare a interactiunii dintre fenomenele tehnice naturale. cooperarea cu alte formatii civile de pompieri). instlatiilor si materialelor.ridicarea obiectului care poarta sau contine urme (sticle. salvari de persoane si bunuri. alt obiect ? .actiunea pompierilor militari. procesul-verbal de incendiu si registrul cu evidenta actiunilor de interventie..fenomene insotitoare. TV ? . pozitia bunurilor si proportia in care au ars sau deformat. . pipeta.mijloace tehnice: fotografie judiciara.Ati observat ca se „ard” sigurantele frecvent ? . .Ati observat flame la întreprindere ? Aspecte auditive: .inaintea declansarii incendiului. .Ati simtit miros de produse petroliere ? c) Evolutia in timp si in spatiu a incendiului: . de obiecte cazute. materialelor si persoanelor: . de la statia meteo cea mai apropiata: .Ati auzit tunete ? Aspecte de simt tactil si miros: . Se vor preciza durata. seringa.Ati vazut o persoana. sobe alte surse termice ? . transvazarea. d) Situatia meteorologica: . instalatiilor. schite. desen..A fost furtuna inaintea incendiului ? . pulberilor etc. f) Situatia obiectivului dupa lichidarea incendiului si efectele acestuia asupra constructiei. petelor. pungi de plastic. instalatii. . mijloacele obtinute.se precizeaza pozitia focarului de initiere si vecinatatea cu urme de materiale combustibile.se precizeaza efectele asupra persoanelor.actiunea mijloacelor speciale de semnalizare si stingere. Clasificarea principalelor urme ale incendiilor este prezentata mai jos: .ridicarea crustelor. factori care au facilitat sau limitat actiunea de interventie.aspecte retinute de martori.Ati auzit pocnituri ? .Ati simtit un miros neobisnuit ? Cu ce se aseamana si de unde provenea ? .Ati simtit unele suprafete neobisnuit de fierbinti pe un aparat. accidente si victime. spalind. dupa exemplul de mai jos.se stabilesc urmele (care vor fi analizate pe loc sau ulterior. precizandu-se zonele afectate de incendiu.actiunea personalului pe locul de munca.Ati vazut instalatii electrice improvizate. infractionale sau de alta natura. raportul de constatare tehnico-stiintifica. spatula.). .A fost inundatie ? . Fixarea datelor de mai sus se face conform Codului de procedura penala prin: . . urma este orice modificare materiala produsa in mediul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legatura cu acesta. . aspiratorul.

regulamente sau instructiuni de fabricatie etc.ridicarea prin fotografiere.efectuarea cercetarii complete si minutioase la fata locului. a duratei cercetarii incendiului la fata locului. consevarea si examinarea elementelor care pot furniza date si informatii despre eveniment (statii de comanda. numarul si locul arderilor intense (focarelor). . astfel incat.organizarea acordarii primului ajutor pentru salvarea vietilor omenesti periclitate si a victimelor. ● cine. ridicarea si examinarea acestora de catre organele imputernicite prin lege. trebuie sa stabileasca locul in care s-a declansat primul proces de ardere (focarul initial) si concomitent sa gaseasca in zona respectiva indiciile cu privire la primul material aprins. aparatura de masura si control. registre. se desfasoara urmatoarele activitati: . materialelor si substantelor aflate in zona incendiata si eventualele modificari survenite pe timpul stingerii incendiului. . cum si cu ce au actionat initial asupra incendiului.. desen. cantitati. .). Asa cum s-a aratat. In acest sens. in probe tehnologice. In general. planul de aparare impotriva incendiului. ● cine. intervievarea lor intr-o atmosfera de bunavointa si notarea datelor si informatiile furnizate de acestia.3. cercetarea. notarea si fixarea pe timpul stingerii incendiului si a cercetarii acestuia a datelor referitoare la: ● locul izbucnirii incendiului sau a producerii exploziei (focarul sau craterul initial). aparaturii si tehnicii adecvate in raport de natura si particularitatile locului faptei. in reparatii.). eticheta si sigila. in care scop se asigura: ● cunoasterea specificului obiectivului. in timp. pentru a forma un incendiu mic.observarea comportamentului potentialilor faptuitori prezenti la fapta locului.aflarea. in timpul sau in afara programului de lucru etc.utilizarea metodelor. ● conditiile atmosferice (vant. a tuturor constatarilor datelor. ● protejarea. ● identificarea persoanelor care pot da relatii despre eveniment. verificarea. a procesului tehnologic. renuntand la idei preconcepute. prabusiri etc. cand. directiile si caile prin care s-a propagat succesiv pana a curpins intreaga suprafata afectata. lent. directiile principale de propagare si altele. situatii si miscari succesive in timp. ● materialele si substantele care au ars (natura. filmare. in stransa interactiune. coroborata cu actiunea factorilor care influenteaza desfasurarea proceselor de combustie si propagarea arderii in situatia specifica a cazului in speta. ● caracteristicile incendiului. independent de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipari. culoarea flacarilor si fumului.). focarul initial prezinta urmele unei solicitari termice mai puternice decat spatiile invecinate. procedeelor. Sigilarea si ridicarea acestor elemente se dispune de catre organele de cercetare penala. . diagrame. alte explozii. temperatura. a fazei in care se afla obiectivul incendiat (in exploatare. .luarea masurilor pentru prevenirea si inlaturarea eventualelor pericole iminente (propagarea incendiului la alte constructii si instalatii. cum sunt: modul de dezvoltare (rapid. . Urmele sau purtatorii de urme se vor ambala separat. sursa care a produs initierea si circumstantele care au permis producerea evenimentului. amplasare. se vor marca. forma incendiului (liniara. .deplasarea in cel mai scurt timp la fata locului. pana se ajunge la stabilirea univoca a adevarului.se analizeaza fiecare punct jos de ardere sub aspectul modului de transmitere a arderii de la aceasta.executarea organizata a sarcinilor. cu limbi de flacari. punctele joase de ardere constituie posibile focare de initiere a incendiului si trebuie depistate si analizate ca atare.consemnarea. sa se localizeze zona unde s-a declansat procesele de ardere. mulaj. . Precizarea pozitiei focarului initial trebuie realizata prin interpretarea judicioasa a amprentei incendiului. empirism sau intuitie. ● cercetarea evenimentului ca fenomene. de la inceput a intregului pachet de ipoteze si versiuni referitoare la cauzele si imprejurarile posibile sa genereze incendiul sau explozia. prin stabilirea directiei predominante a arderii si a suprafetelor de ardere ce puteau fi aprinse din acest punct. fixarea si pastrarea neschimbata (pe cat posibil) a urmelor si corpurilor delicte. 3. ● descrierea. ● stabilirea. ● pozitia obiectelor. c) Stabilirea pozitiei focarului si a cauzei incendiului: Pentru determinarea cauzei care a generat incendiul si a imprejurimilor in care s-a produs initierea arderii.inceperea imediata a cercetarii cauzelor si imprejurarilor in care s-a produs incendiul sau explozia. investigatorul. mirosul. cand si cum a observat anuntat incendiul. modul cum incendiul a evoluat in timp si in spatiu. suprafata incendiata. Cercetarea incendiilor la fata locului a) Reguli tactice generale: nelimitarea anticipata. . epurarea si clasificarea tuturor ipotezelor si versiunilor pe baza informatiilor si datelor culese. b) Reguli tactice si activitati specifice: . permisul de lucru cu foc. valvataie). . in cursul cercetarii. precum si pentru prevenirea sustragerilor. circulatia). informatiilor si elementelor in legatura cu cauza. proprietati). precipitatii). parcurgand in sens invers traseel respective.

se cauta cauzele care ar fi putut produce initierea incendiului. se ia in considerare si actiunea unor factori exteriori (directia vantului. rigla. in toate punctele joase de ardere ce ar putea constitui.presupunerea si excluderea – stabilirea (din faza initiala) a intregului pachet de ipoteze si versiuni. pentru precizarea provenientei urmelor. efectul de cos) pentru determinarea efectului ce-l puteau transmite asupra dezvoltarii incendiului. precum si a celor de inregistrat (magnetofon. In general. Astfel actiunea flacarilor provoaca aprinderea fetei inferioare a pardoselii. . cronometru. supraincalzite sau alte obiecte cu emisie calorica importanta. . in contextul dat.). pot initia arderea pe fata superioara a acesteia si produce carbonizarea ei in profunzime. microscop etc. tehnic si stiintific) ca posibile in situatia data.utilizarea instrumentelor de masura (ruleta. permisul de lucru cu foc. . a unor posibile urme sau indicii.studierea documentelor de control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. aparand sub forma carbonizarii profunde. intocmite de organele de pompieri militari. expertize si mjiloace tehnice care se pot grupa astfel: a) Metode logice generale: .lichidele combustibile ce ard pe pardoseala nu pot provoca.comparatia – studierea caracteristicilor si proprietatilor a doua sau mai multe elemente (fenomene) si stabilirea celor identice. . procedee si mijloace operative de specialitate: . se studiaza amprenta generala a incendiului. fiind posibila strapungerea acesteia si trecerea arderii pe fata sa superioara. organizarea prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca. Metode si procedee folosite in cercetarea incendiilor Pentru examinarea situatie la fata locului. precum si corpurile metalice incandescente. . daca nici unul dintre punctele joase de ardere nu ar fi putut – conform analizei intreprinse – sa constituie locul de origine a incendiului. . in contact direct sau la mica distanta de pardoseala combustibila. reportofon etc. . adica inferenta de la general la particular si individual.inductia – determinarea proprietatilor si aspectelor unei colectivitati (multimi) mai mari de obiecte.studierea documentelor de organizare si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in obiectiv (planul de aparare impotriva incendiilor.sinteza – reconstituirea mentala a intregului. deoarece radiatia calorica a flacarilor are numai efecte foarte reduse.s.dupa analizarea tuturor punctelor joase de ardere. interstitii sau alte neetanseitati. in situatia data. loc probabil de origine a acestuia.deductia – determinarea caracteristicilor si proprietatilor unor indivizi (elemente) sau colectivitati mai restranse de indivizi (submultimi) pornind de la proprietatile si caracteristicile unor colectivitati mai cuprinzatoare (multimi) ale acestora. termometru etc. sensul curentilor de aer formati in cladire. eliberate de organele de pompieri militari si verificarea masurilor stabilite etc. pentru a se realiza modelul dupa care se considera ca incendiul a evoluat ulterior. asemanatoare si deosebite. procedee. in puncte situate la alte niveluri ale spatiului cercetat. . in punctele respective. . tematica si fisele de instruiere a personalului pe locurile de munca. investigatorul trebuie sa studieze si alte posibilitati de initiere a arderii.materialele solide care cad arzind pe sol. carbonizarea sa de jos in sus. . b) Metode.). prin asamblarea elementelor si laturilor sale constructive. precum si eliminarea succesiva (pe parcursul cercetarii) a celor care nu pot fi fundamentate (logic. constatarile serviciului de rond.analiza – dezmembrarea si desfacerea pe plan mintal a intregului in partile si laturile sale componente.la cercetarea punctelor joase de ardere trebuie avute in vedere si posibilitatile ca procesele de combustie sa fi aparut ca urmare a unor fenomene ce au avut loc la partea superioara a spatiului.i. precum si pentru reconstituirea situatiei initiale sau a fenomenelor ce s-au produs in timpul incendiului se pot utiliza diverse metode. prin gauri. casetofon. numai unul din aceste puncte corespunde. fotografiat. de regula. adica inferenta de la particular spre general. Nu se exclude cerinta de a se efectua investigarea atenta.). balanta. cadrele tehnice special incadrate si verificarea masurilor stabilite. . aprinderea acesteia pe fata sa superioara.concluziile rezultate din studierea fiecarui punct de ardere sunt evaluate in corelatie cu amprenta generala si cu modul de evolutie a incendiului in faza dezvoltata. fenomene si procese pornind de la colectivitatile mai restranse (submultimi).. care s-a aprins in contact cu o sursa de initiere.folosirea aparatelor de iluminat. 3. avizele de functionare p.) si optice de marit (lupe. Este evident ca prezenta obiectelor metalice sau topiturilor care au provocat arderea pardoselii permite precizarea originii carbonizarii. rezervor etc. trebuie avut in vedere urmatoarele: . . filmat si de proiectie. . ● scurgerea pe sol a unui lichid combustibil iesit printr-o neetanseitate a unei conducte. ca loc de origine a incendiului.pardoseala combustibila poate fi aprinsa numai daca lichidul combustibil patrunde sub nivelul ei. . ca de exemplu: ● prabusirea unor elemente de combustie sau a altor materiale aprinse. Pentru o analiza corecta a modului de formare a carbonizarii. a caracteristicilor si transformarilor suferite de acestea.4. In numeroase cazuri punctele joase de ardere sunt situate la nivelul pardoselii. arzand dedesubt..

studierea concluziilor rezultate in urma utilizarii in activitatea de prevenire si stingere a incendiilor a unor metode si tehnici specifice de cercetare (prelucrare statistico-matematica a datelor despre incendii.). cadrele tehnice special incadrate. limita de rezistenta la foc. jurnalul actiunilor de stingere etc.verificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor de catre conducerea obiectivului.studierea cazuisticii unor evenimente similare produse in tara si in strainatate. . aparate de gatit (aragaze. .stabilirea compozitiei chimice si precizarea unor substante combustibile. a deformarilor acestora si a funinginei. grafica etc.confruntarea duratei incendiului si a temperaturilor rezultate cu durata conventionala si cu temperatura produsa.reconstituirea la scara reala sau redusa in obiectivul in cauza. normative. . conducatorul sectorului de activitati. in obiectivule similare.determinarea caracteristicilor de combustibilitate a materialelor si substantelor (temperatura de aprindere. opacitatea fumului.. . de laborator (becuri si spirtiere cu gaze sau lichide combustibile).1. activitatea de cercetare fiind deosebit de complexa si in continua perfectionare. felinare. dispozitive electronice. cartografierea acestora sau a altor parametri privind pericolul de incendiu). . schemele de interventie la instalatiile periculoase. 3. Particularitati metodologice si tehnice pentru identificarea unor cauze de incendii Notiunea de cauza de incendiu implica obligatoriu existenta a trei factori principali: sursa de aprindere. in anumite conditii sa formeze flacara. Surse de aprindere cu flacara . . fenomene. lumanari. fotografiere etc. in raport cu principalele surse de aprindere prezentate mai jos. prin calcul. vizeaza nerespectarea reglementarilor de protectie impotriva incendiilor. torte).). izotopi radiactivi.5. topituri sau materiale prelevate a prezentei unor substante (initiatori sau acceleratori ai reactiei de ardere) sau a unor componenti din structura lor. . cuptoare. alcoolism etc. a aspectelor privind situatia anterioara incendiului.studierea actelor normative care reglementeaza prevenirea si stingerea incendiilor in obiectivul respectiv (norme. mijloace de aprindere (chibrituri. limite de explozie. In acelasi ritm se completeaza si lista privind primul material care s-a aprins initial. Gama mijloacelor sau fenomenelor care se pot produce sau se constituie in surse de aprindere este foarte diversificata si se completeaza continuu in pas cu progresul inregistrat in dezvoltarea tehnico-stiintifica. facle. .identificarea in cenusa. . focul in aer liber. in poligon sau in laborator.determinarea. a bilantului energetic al materialelor si substantelor combustibile. . nu sunt limitative. seful formatiei de lucru si personalul ce lucreaza pe locul de munca in cauza. energie minima de aprindere etc. sau a posibilitatii ca unele reactii. schemele de incendiu. planul de aparare.) si verificarea modului de aplicare a acestora pe timpul incendiului. brichete. planul de evacuare in caz de incendiu. putere calorifica. primul material care a ars si imprejurarea.verificarea existentei mijloacelor care utilizeaza flacara sau care pot. viteza de ardere.). temperatura de autoaprindere. in principiu. resouri) de iluminat (lampi.determinarea modificarilor din structura metalelor si a altor materiale in urma solicitarilor termice si a fenomenelor fizico-chimice la care au fost supuse in timpul incendiului. afumatori. 3.experimentarea pentru determinarea modului in care ard unele materiale si a fenomenelor ce insotesc procesul de combustie. standarde si alte prescriptii tehnice) si verificarea gradului de aplicare a acestora.expertize criminalistice (dactiloscopica. instructiuni. .expertize psihiatrico-legale (piromanie. planul unic de interventie. c) Metode si procedee tehnico – stiintifice de specialitate: . Particularitatile metodologice si tehnice in identificarea unor cauze de incendii. activitati sa se fi desfasurat conform declaratiilor martorilor sau ipotezelor investigatorului. Imprejurarile care genereaza incendii sunt multiple si.. temperatura de inflamabilitate. indice de oxigen. aprinzatoare electrice etc.studierea documentelor de organizare a interventiei in caz de incendiu sau calamitati (nota de anuntare a incendiului. cum sunt: aparate de sudura. traseologica. zgura. . .examinarea urmelor si resturilor ramase de la mijloacele care utilizeaza flacara.analiza si compararea suprafetelor si contururilor obiectelor. planurile de situatie ale cladirilor. formatia civila de pompieri. comisia tehnica de prevenire si stingere a incendiilor. . cuptoare. .5. . .). viteza de propagare a flacarilor.realizarea de capcane criminalistice – pentru identificarea faptuitorului prin utilizarea substantelor chimice.

. corpuri de iluminat etc. . a conditiilor de microclimat sau a situatiei meteorologice. . Surse de aprindere de natura termica . cele de hidrogen 2800ºC.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor si substantelor afine in zona incendiului. colectarea. starea tehnica a consumatorilor si modul de supraveghere a acestora.studierea si compararea schemei proiectate a instalatiilor electrice cu realitatea.verificarea gradului de protectie a instalatiilor electrice. precum si a distantelor de amplasare a acestora fata de sursele de producere a flacarii.examinarea comutatoarelor. de marimea flacarii rezultate la ardere. . .2. din zona incendiului. precum si de la becuri. . lipire.3. instrumente de masura adecvate. a duratei de influenta. tigari. precum si determinarea defectelor de cablu (detectorul de defecte LDC sau cautatorul tranzistoriat de defecte RCI – 2)..verificarea cablurilor pe traseu si in sectiune (conform standardelor in vigoare) prin efectuarea unor masuri privind: rezistenta izolatiei (cu ajutorul megaohmetrului). iar daca indica doar prezenta infima a oxigenului. . de metan 1875ºC. a echipamentelor.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor combustibile amplasate in apropierea sursei de aprindere. Pentru examinare se utilizeaza lupa. temperatura a mediului etc. precum si de caldura pierduta prin radiatii sau consumata de catre produsele de ardere (de exemplu: flacarile de chibrit pot atinge 600 – 700ºC. taiere. de la caz la caz. curenti de aer. nu sunt supradimensionate.compararea temperaturii de aprindere a materialelor sau substantelor combustibile cu temperatura surselor de aprindere in functie de amplasarea acestora. in functie de pericolul de incendiu si explozie existent.compararea caldurii de reactie a flacarii cu temperatura sau energia minima de aprindere a materialelor si substantelor combustibile aflate in zona incendiului. .efectuarea de masuratori experimentale in conditii similare utilizand. aparate electrice. daca dispozitivele sunt originale. . cele de lemn 850 – 1400ºC. in colaborare cu specialisti in domeniu.inventarierea si studierea punctelor in care se poate forma electricitate statica. indica inchiderea circuitului inainte de izbucnirea incendiului. cand este posibil. corelat cu conditiile de microclimat (concentratie de pulberi sau gaze combustibile.) sau conditii meteorologice. inseamna ca circuitul s-a inchis doar pe timpul incendiului.examinarea conductoarelor si cablurilor electrice. precum si a celor care nu erau sub tensiune. . 3.determinarea modului de transmitere si acumulare a caldurii. . precum si a marimii si a duratei acesteia.studierea. dupa caz. proba cu tensiune inalta sau marita si a curentului de fuga (instalatiile Keraton sau KDRV). examinarea materialelor identice (etalon) cu cele avariate sau neutilizate. .examinarea urmelor si resturilor provenite de la obiecte incandescente. cosurilor pentru evacuarea fumului sau a obiectelor incandescente.examinarea punctelor sau zonelor in care este posibila aparitia frecarii in functie de sistemul de rezemare si de ungere. rezistenta chimica (metoda puntii). cenusa. incercarea izolatiei de strapungere (trusa TCS – 2). jar.evaluarea temperaturii flacarilor in functie de temperatura de ardere a combustibilului. . a distantelor de siguranta si a celor efective.determinarea univoca a instalatiilor electrice aflate sub tensiune in momentul izbucnirii incendiului.5. microscopul si aparate de fixat imagini (foto si video). rezulta ca becul nu era sub tensiune). starea izolatiei (de exemplu carbonizarea izolatiei in contact cu metalul si schimbarea culorii observata prin marimea la microscop si prin fotografiere). corelat cu natura si proprietatile materialelor si/sau substantelor combustibile aflate in zona. a situatiei investigate. . becul ardea. cele ale lampii cu petrol 780 – 1300ºC). de sudura oxiacetilenica 3100ºC. . nu au fost reparate cu mijloace locale. de propan 1925ºC. Surse de aprindere de natura electrica . de turatie si de puterea transmisiei etc. puterea reala a consumatorilor si compararea ei cu cea prevazuta in proiect. pozitia acestora si urmele (impuritatile) depuse pe ele si pe punctele de contact.examinarea dispozitivelor de siguranta (de protectie) ale instalatiilor electrice. a resturilor de conductoare.reconstituirea.. 3. . daca este capacitatea consumatorilor sub limita admisa pe circuitul (siguranta) respectiv. urmata de examinarea structurii metalului (analiza metalografica) – de exemplu: aparitia unor modificari in structura cuprului. care implica prezenta oxigenului.verificarea existentei si starii tehnice a instalatiilor. iar daca particulele de sticla au muchii ascutite si nu sunt sudate de filament. . proiectoare. umiditate. ale lampilor de lipit 2000ºC. . . .). heblurilor si intrerupatoarelor. aparatelor electrocasnice si de birou.examinarea consumatorilor (motoare electrice. particule provenite de la sudura. daca sunt montate toate dispozitivele de siguranta. zgura. aparatelor termice sau a aparatelor electrice de incalzit.verificarea integritatii sistemului de descarcare continua a sarcinii electrice si a valorii rezistentei de legare la pamant. amprenta incendiului asupra consumatorilor (de exemplu: daca resturile de filament ale unui bec electric se gasesc sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticla.5.

examinarea urmelor de ardere. prezente in zona incendiului (modul de stivuire. ca urmare a inductiei electrostatice si electromagnetice.evaluarea parametrilor ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica.studierea conditiilor de manipulare. . utilizare si supraveghere. arborilor. precum si a eventualelor descarcari simultane in mai multe puncte. distanta de siguranta si distante reale.examinarea urmelor de ardere.studierea fazelor tehnologice in cazul unui proces industrial.efectuarea.).examinarea efectelor mecanice si tehnice in cazul trasnetului. .verificarea instalatiilor de paratrasnet. 3.6. mentionati mai sus. .efectuarea de experimente in conditii similare. care pot produce scantei. grad de izolare. .determinarea conditiilor de aprindere si de ardere a materialelor si substantelor combustibile aflate in zona incendiului si compararea lor cu energia de aprindere a surselor. . Surse de aprindere de natura mecanica . . .identificarea instalatiei. . modul de iluminare artificial sau natural. efectele mecanice si termice ale scurtcircuitului.5. fizico-chimica sau biologica. durata etc.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor combustibile amplasate in zona incendiului si compararea loc cu marimea energiei termice dezvoltate. uneltelor de munca etc.examinarea bucatilor de sticla. stabilindu-se contactul lor cu oxidantii.studierea conditiilor de depozitare a materialelor si substantelor combustibile. identificarea urmelor de tocire.evaluarea nivelului de radiatie.5. apa sau in contact cu alte substante chimice. . 3.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor sau a substantelor combustibile aflate in zona incendiului.. arderea vopselei. dupa caz. lungimea si durata arcurilor si scanteilor. . Surse de autoaprindere . microclimat. 3. .4. cum sunt: la scurtcircuit – intensitatea. la arcuri si scantei electrice – intensitatea. . a produsului de reactie sau a materialelor si substantelor combustibile vecine mediului de reactie. compararea cacarteristicilor de combustibiliate ale acestora cu parametrii ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica. . prin calcul si masuratori adecvate si analize de laborator. tensiunea descarcarilor.evaluarea marimii energiei solare datorate radiatiilor directe. sau a reactivilor. arcuri si scantei electrice produse in mediul combustibil (exploziv) existent. .studierea modului de amplasare si a naturii materialelor si substantelor combustibile si explozive din zona incendiata.stabilirea substantelor chimice prezentate care se pot autoaprinde in contact cu aerul.examinarea punctelor in care poate apare frecarea. care ar putea juca rol de lentina.analiza posibilitatilor de initiere a incendiului prin scurtcircuit. . fisurilor. de experimente de laborator cu probele colectate si reconstituiri la fata locului. .verificarea posibilitatilor de autoaprindere de natura chimica. suprafetelor cu rugozitati pronuntate. .examinarea conditiilor de microclimat (umiditatea.evaluarea cantitatilor de substante intrate in reactie si a marimii energiei termice dezvoltate. tensiunea si rezistenta de scurtcircuit. sau care pot intra in reactie exoterma care la aprinderea lor. posibilitati de contact accidental. Surse de aprindere cu flacara .5. Surse de aprindere naturale . . urmelor de topire a cuzinetilor. .examinarea conditiilor de microclimat (umiditate. temperatura si compozitia mediului). a rizurilor. . sudurilor locale. . .studierea actiunilor secundare in cazul trasnetului.prelucrarea datelor meteorologice din perioada anterioara izbucnirii incendiului. . capacitatea (energia de aprindere). .examinarea lagarelor.depistarea acceleratorilor existenti in masa materialelor cu tendinta de autoaprindere.5. utilajului. temperatura si compozitia mediului). stare tehnica si modul de amplasare. . 4.

Luminozitatea flacarii se datoreaza chimiluminiscentei. Unele specii chimice produse tranzitoriu in zona de reactie a flacarii. ci actioneaza prin temperatura ridicata din varful mucului de tigara. NH. In aceasta categorie sunt incluse insa. o masa de gaze ce emite radiatii electromagnetice. aparate termice. aparate de taiere si sudura oxiacetilenica. in stare de excitatie electronica. ISO 3261/1975) ca zona de combustie in faza gazoasa cu emisie de lumina a amestecului aer-gaz combustibil. Flacara poate fi clasificata dupa mai multe criterii: . Incendiile de acest tip ocupa o pondere importanta: 30 – 45% din total. lumanari. natura flacarii (cu preamestec sau difuziune). Temperatura flacarilor cu preameste a unor gaze combustibile (ºC) GAZUL Hidrogen Metan Propan Acetilena Heptan In amestec cu aer 2400 2210 1930 2290 2290 In amestec cu oxigen 3080 3030 3137 3110 Tabelul 6. natura combustibilului si oxidantului. Alta proprietate a flacarii este cresterea rapida a temperaturii de obicei pana la circa 1000ºC. iar jocul copiilor cu focul intre 9 – 12%. laminara. compozitia si gradul de disociere al gazelor de ardere s. vin in contact prin difuziune). hidrogenului (la arderea in aer curat. Flacara reprezinta deci.a. cum sunt radicalii CH. Temperatura flacarii este depdendenta de mult factori. focuri aprinse voluntar. functie de sezon.dupa contactul exitent de aprindere intre combustibil si oxidant: flacara cinetica (cu amestec sau omogena – cand contactul intre moleculele reactantilor este stabilit cu mult inainte de aprindere) si flacara difuza (cand moleculele reactantilor. respectiv emisia de lumina provenita dintr-o reactie chimica. Tigara nu reprezinta o sursa de aprindere cu flacara. care emit radiatii electromagnetice.1. cetone). separate la inceput. Exceptie sunt „flacarile reci” ale unor hidrocarburi. Focurile in locuri deschise reprezinta 10.dupa dinaminca miscarii curentului de gaze sau a flacarii: turbulenta. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic In aceasta categorie sunt incluse incendiile datorate surselor de aprindere cu flacara. Temperatura flacarilor degajate in timpul arderii unor substante solide (ºC) Bumbac 305 .400ºC.2. fara cresteri notabile de temperatura.4. toate fiind clasificate ca avand cauza unica – sudura. ca urmare a unor reactii exotermice ce produc o rapida crestere a temperaturii. metanolului. . care pot da anumite luminiscente la temperaturi cuprinse intre 200 . datorita unor reactii de oxidare intermediare (aldehide.7 – 12. dar scapate de sub control. in miscare fata de un reper. in mod gresit si incendiile datorate neglijentei fumatorilor. conductie termica sau convectie.4% din totalul incendiilor. . O proprietate generala a flacarii este emisia de lumina. OH. desi existe si exceptii – flacarile neluminoase (invizibile) ale etalonului. emit in zona vizivila a flacarii il au si particulele incandescente aflate in suspensie. Surse de aprindere cu flacara deschisa Flacara este definita (STAS 11097/1 – 87. Temperatura teoretica a flacarii reprezinta temperatura care ar fi atinsa de gazele de ardere daca nu ar exista pierderi de caldura prin radiatii. Statisticile romanesti nu prezinta separat incendiile datorate flacarii oxiacetilenice de cele datorate brocurilor de la operatiuni curente de sudura. Flacara de difuziune. fara impuritati). denumite si cu „flacara deschisa” si anume: chibrituri.dupa starea flacarii: stationara. in care ia nastere un atom sau o molecula. flacara turbulenta nu atinge temperatura teoretica de ardere din cauza pierderilor de caldura apreciabile. 4. ajuns pe un material combustibil. Tabelul 5.

incendii puse pe seama neglijentei fumatorilor se datoreaza de fapt flacarii de chibrit utilizata pentru aprinderea tigarii. se produce insa un efect contrar. dar. focuri pentru arderea gunoaielor. pereti combustibili. deoarece excesul de aer scade temperatura flacarilor. depozite. aprinse voluntar in diferite scopuri (distructiv.. . cat si in spatii interioare: focuri pentru incalzit in hale industriale. resturi de hartie din cosuri de gunoi.a.2. Lumanarea Desi lumanarea nu mai este utilizata de mult ca mijloc de iluminat. cladiri in constructie s. materiale pentru bat si suprafata de frecare etc.a. Bricheta Brichetele de tip electric sunt foarte rar implicate in incendii. poate duce la evenimente grave.Hartie Sodiu metalic Lemn rasinoase stivuit in aer liber Huila Cauciuc natural Polistiren Magneziu 510 900 1200 1200 1100 1350 2000 4. de regula. identificate dupa incendii. Focuri in loc deschis Focurile in loc deschis. cum majoritatea incendiilor de acest fel se datoreaza fie unor manevrari gresite din partea adultilor. Flacara de chibrit are timp de circa 20 secunde si poate atinge o temperatura de peste 600ºC. marime. stearina s.4. curti. Chibritul Chibritul este cel mai obisnuit mijloc utilizat pentru a obtine o flacara. dezvoltarea incendiului este rapida si posibilitatea ajungerii focului la alte materiale combustibile ridicata. unele incendii initiate de aceasta sursa de aprindere. in continuare. In dezvoltarea incendiilor in aer liber.3. santiere. substante oxidante utilizate. deseurilor s. fie jocului copiilor cu chibriturile. Cele mai raspandite sunt chibriturile de siguranta („safety matches”) alcatuite dintr-un bat de lemn (in general de plop) impregnat cu parafina si o gamalie ce consta dintr-o pasta pe baza de clorurat de potasiu. sursa de aprindere o reprezinta scanteia sau flacara formata care aprinde o atmosfera exploziva sau un material usor aprinzibil. In toate aceste cazuri. indiferent de religie. urmele de ceara. incalzit). initiind incendii dezvoltate. pot sa se propage la materiale si elemente de constructie combustibile din apropiere. lasate fara supraveghere si scapate de sub control in paduri. Chibriturile ca forma.2.2. Daca viteza vantului este mare. cum ar fi: focuri de tabara.a.1. Lumanarile pot fi utilizate si ca mijloc de aprindere intarzietor in incendii intentionate. sunt semnalate totusi. gatit. betele de chibrit arse sunt distruse in incendiul pe care l-au provocat. factorul esential il constituie vantul. In cazul brichetelor cu combustibil lichid. Suprafata de frecare de pe cutie este alcatuita dintr-o pasta pe baza de fosfor rosu ce contine clei si material abraziv – praf de sticla. difera mult de la o tara la alta. Exceptie o constituie incendiile premeditate. Incepand de la o anumita viteza. permit descoperirea sursei de aprindere. lichide inflamabile (inclusiv uleiul incins din bucatarii) s. 4. aglomeratie etc. 4. focuri de miriste. Utilizarea lumanarilor in practica religioasa.2. Aruncat din neglijenta. prin directia si viteza sa. instantaneu. pot fi gasite sufieciente urme caracteristice acestei cauze. fiind dependente de baterie sau acumulator si deci nefiind portabile. De regula. 4. inclusiv ca potential termic. un chibrit aprins poate initia incendierea unor materiale usor aprinzibile: lan de grau (cand gradul de uscare al cerealelor este avansat si curentii de aer sunt favorabili). efectul de aprindere exploziva al amestecului gazos fiind. in cazul unor imprejurari favorizante: prezenta in biserici. In cazuri suficient de dese. a unor materiale combustibile.2. Un risc deosebit il prezinta aprinderea unui chibrit in atmosfera exploziva (inclusiv scurgeri de gaz in apartament).a.

apare efectul de fuga a flacarii. . Flacara ca atare in functionare normala.desi modul de initiere a unui incendiu difera fie prin temperatura peretilor (mai rar). Flacara unui bec de sudura oxiacetilenica are temperatura de 3100ºC la duza. precum si a carpelor si hartiilor impregnate cu grasimi prin contact direct cu flacara.800ºC. spargere fisurare etc etc. in timp scurt (o grinda de lemn neprotejat este aprinsa in 5 secunde la o distanta de 20 cm si intr-un timp si mai scurt de la flacara de sudura oxiacetilenuca). resturi menajere).5. la distante mai mari de 200 m de liziera si interzise in paduri. 4. la schimbarea locului de amplasare sau a pozitiei. respectiv 200ºC la 40 cm si 100ºC la 70 cm. fie cu combustibil lichid.prin actiune directa asupra materialelor combustibile din apropiere. fie prin utilizarea necorespunzatoare – rasturnare. provoaca incendii: .interzicerea folosirii chibriturilor si focului deschis in spatiile cu pericol de incendiu si explozie. . iar timpul de curatire a plitelor este. iar cea a unui arzator cu propan atinge 2700ºC. Aceste flacari. dar aceasta scade cu distanta. 4. pot intra in contact cu materialele combustibile provocand incendii locale. Doar in unele situatii rare (neetanseitati) sau fisurari ale peretilor dispozitivului in atmosfera (exploziva) insasi flacara constituie sursa de aprindere. de regula. aragaze – toate functionand pe principii similare fie cu combustibil gazos. propagarea incentinindu-se la viteze foarte mari. prin caldura degajata. de regula. fenomenul de propagare a incendiului prin radiatie devine semnificativ.a. incluse in categoria surselor de aprindere cu flacar.intensificarea actiunilor educative cu copii pentru a nu folosi chibriturile ca mijloc de joaca si pentru a fi deprinsi cu folosirea corecta a aragazului si altor aparate casnice. cat si in agricultura – in lanuri de cereale. ce pun in contact direct cu flacara cu materialele combustibile din apropiere. In cazul masinilor de gatit din bucatariile restaurantelor si cantinelor unde cantitatea de alimente utilizate este mare. la circa 10 cm fiind de 1200ºC. Aparate termice In aceasta categorie pot fi mentionate: masini de gatit. avand ca urmare cresterea volumului flacarilor. iar cei solizi. 4. sobe. se constata cazuri suficient de dese de aprindere a uleiului de gatit si a grasmimilor. Incendii pot surveni si datorita defectarii aparaturii de reglaj. Factorii favorizanti in propagarea incendiului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi. iar la 100 – 130 cm de circa 200ºC. lampi cu petrol s.2. . la distante mai mari de 100 m de lanuri de cereale si depozite de furaje.. care trebuie facute la distante mai mare de 50 m de materiale combustibile sau cladiri. 4. (numite si „cu flacara inchisa”) sunt.2.lungimea acestora se micsoreaza. Riscul de propagare este sporit si de particulele incandescente purtate de vant. Dispozitive de iluminat cu flacara Aceste dispozitive pot fi: felinare. intra in contact cu diferite materiale aprinzibile. lipire. Recomandari preventive . incendiindu-l. Flacara unei lampi de lipit poate atinge o temperatura de 1500ºC langa duza. arzatoare.a. . poate intra in contact cu imbracamintea confectionata din fibre usor aprinzibile. Aparate de taiere. Dispozitive de ardere de laborator tip bec Bunsen. .6. lichidul combustibil din rezervorul dispozitivului.. aprins de flacara.insusirea si respectarea regulilor de folosire corecta a chibriturilor. urmata de stinerea incendiului. provocand incendii si arsuri grave persoanelor in cauza.4. frunze uscate. Cand temperatura flacarii atinge 700 .prin conductie termica – daca piesa metalica asupra careia se efectueaza lucrari de sudura ori taiere este in legatura cu un material usor aprinzibil (chiar situat in alta incapere). precum si configuratia terenului ce poate influenta prin curentii de aer formati. de dimensiuni mici. prin incalzire si apoi conductie termica transmite cladura materialului respectiv.2. constructii din lemn. sudura oxiacetilenica Flacarile acestor aparate au un nivel termic foarte ridicat. flacara unei lampi de lipit poate aprinde instantaneu combustibili gazosi. cuptoare. depozite de furaje s.supravegherea permanenta a focurilor in locuri deschise. sau a unor fisuri. redus.7. capite de fan.

incendiile datorate mijloacelor de incalzire ocupa primul loc in statistici (peste 25% din numarul total). Aceasta emisie se face prin suprafata si nu depinde decat de natura acestei suprafete si de temperatura sa. actionand fie in contact direct cu materialul combustibil (conductie termica).1. prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de aprindere) cu un material combustibil. fie la distanta prin radiatie si convectie. becuri electrice. ● se va acorda atentie deosebita sudarii sau taierii conductelor care trec prin plansee combustibile sau care ajung in incaperi cu materiale combustibile.executarea lucrarilor cu flacara oxiacetilenica sau lampi de lipit numai dupa eliberarea permisului de lucru cu foc. a corpurilor supraincalzite s. lipsit de miscari aparente. la care sunt posibile ambele moduri de transport. 12. iar restul se reflecta la suprafata corpului. dar valorile difera considerabil. Pe de o parte.01% in 1988. 10. unele corpuri bune conductoare (sub forma de bare. ● interzicerea unor astfel de lucrari in atmosfera inflamabila sau exploziva. o parte din ea patrunde in corp. ● inlaturarea materialelor combustibile din zona. cazul cel mai frecvent. indiferent. intensitatea conductiei termice fiind maxima la metale. Densitatea fluxului energetic emis de corpul radiator (puterea emisiva) este proportional cu puterea a patra a temperaturii acestuia. inclusiv dupa terminare.48% in 1990 si 14. Acest mod de transmitere a caldurii este caracteristic corpurilor solide (la lichide si gaze intervenind numai in stratul limita sau in grosime foarte mica) si joaca un rol esential in faza de initiere a incendiului.56% in 1989. emite radiatii electromagnetice. caldura transmisa acestuia il ridica temperatura pana la valoarea de autoaprindere. atunci cand intre acestea exista un contact intim si diferenta de temperatura. Conductia termica Reprezinta transportul direct al caldurii in interiorul aceluiasi corp material. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic 5. In alte tari. ● supravegherea lucratorilor. la care se produce numai prin oscilatia moleculelor. ponderea incendiilor initiate de surse de natura termica este la un nivel asemanator. Rolul radiatiei este redus in initierea incendiului. 9. amplasarea de panouri sau ecrane de protectie. Tabelul 7.1. care presupune: ● stabilirea unei zone pentru taiat-sudat. functie de sezon. Radiatia Orice corp.) la distanta – inclusiv in alta incinta – pana la contactul cu un material combustibil. Pe de alta parte. Surse de aprindere de natura termica Sursele de aprindere de acest tip se caracterizeaza prin nivelul termic ridicat. 5. de regula. la o distanta de cel putin 10 m.. in masa caruia exista diferenta de temeperatura.) pot transmite caldura preluata de la un obiect incandescent sau in urma unei actiuni (sudura. provocand aprinderea lui. topituri metalice etc. Ponderea incendiilor datorate surselor de aprindere de natura termica a fost relativ constanta (8. si minima la gazele neionizate. in ambele cazuri ridicand temperatura materialului la valori superioare temperaturii de autoaprindere. Propagarea caldurii prin conductie se face cu o viteza determinata. ● instruirea lucratorilor.). 5. ● prezenta stingatoarelor la locul lucrarii.04 in 1991).1. Statisticile includ. Energia radianta ajungand pe un corp. transformandu-se in energie termica. 5. caldura degajata prin efectul termic al curentului electric. dar mult mai important in evolutia sa ulterioara (prin radiatia flacarilor.a. Este o categorie foarte larga care include obiecte incandescente (tigara.) caldura degajata de aparate termice.64% in 1987. conducte etc. Conductivitatea termica a unor metale si aliaje la temperatura t = 100ºC .2. In perioada de iarna. separat incendiile datorate tigarilor. taiere etc.1. sau in corpuri diferite. Transmiterea caldurii prin conductie are loc prin transportul efectuat de electroni si prin miscarile oscilatorii ale particulelor componente.

0 120. portocaliu – 1200ºC. Astfel. alb sclipitor – 1500ºC. Mucul de tigara reprezinta o sursa slaba de aprindere si nu genereaza intotdeauna arderea materialelor combustibile cu care intra in contact. la fel ca ecranul din jurul flacarii la lampa de siguranta tip miner. Pe majoritatea materialelor de tapiterie o tigara aprinsa va arde pana la sfarsit. La multe materiale contactul cu mucul de tigara provoaca doar parliri sau carbonizari locale. gaze arse s.0 0.Substanta Aur Fier obisnuit Argint Aluminiu Cupru Beton armat Sticla λ [W/m ∙ K] 295.03 0.2 pentru rumegus si numai 0. celofibra.41 Este o transmitere de caldura macroscopica ce are loc datorita unui fluid in miscare.3. Astfel: . Acest fenomen prezinta o importanta deosebita cand caldura provine de la o sursa de energie termica redusa (muc de tigara.0 50. ca si alte tesaturi din materiale fibroase. Caldura degajata de corpuri incandescente Corpurile incandescente – de natura difera (tigari. alb 1300ºC. care actioneaza prin efect de ecran. Tigara Incendiile datorate neglijentei fumatorilor (tigara uitata sau aruncata la intamplare pe materiale usor aprinzibile) reprezinta 6 – 8% din total in ultimii ani. Teste efectuate au stabilit ca materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de tigara chiar in 30 secunde. nu intretin arderea mocnita.8 109. Se neglijeaza insa. Ca urmare. fara aparitia flacarilor. Timpul de initiere a arderii depinde de tipul si calitatea tigarii. daca valoarea produsului λγc se considera 100 in cazul lemnului de stejar.81 0. in care elementul conducator (fluidul) vehiculeaza energia termica din zona de temperatura mai mare in locuri de temperatura mai scazuta. iarba uscata s. Fenomenul periculos. 5.2.700 1500ºC.6 pentru bumbac.) pot atinge temperaturi ridicate . care initieaza deseori arderea exploziva este aprinderea tigarii in atmosfera exploziva. .2. becuri. pentru bumbac este necesara o absorbtie de caldura de circa 170 ori mai redusa decat la lemnul de stejar. In general. Dintre materialele testate numai putine s-au aprins. 5. dar nu flacari. capacitatea produselor celulozice de a absorbi caldura emisa de o sursa externa si de a-si mari temperatura pana la nivel termic al descompunerii este determinata de produsul dintre conductibilitatea termica λ. ci numai a unor tipuri de materiale in conditii deosebite. pentru aceeasi temperatura. convectia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire in propagarea incendiului (deplasare fum. topituri metalice etc. Un muc de tigara nestins va aprinde rareori materiale combustibile pe care ramane (tapiterie. Rezulta ca. fara a le aprinde. Caracteristica fluidelor. visiniu – 900ºC. 7. visiniu inchis – 1000º. favorizeaza produsul de ardere mocnita a resturilor de tigara. de regula.).0 207. De aceea o tigara aprinde rar un amestec inflamabil. Se poate aprecia insa ca rolul tigarilor in initierea incendiilor este uneori supradimensionat. ea reprezinta doar 34 pentru cartonul obisnuit.materialele de tip bumbac 67% s-au aprins in medie dupa 6 – 7 minute. deoarece caldura produsa este absorbita in procesul de topire.0 2. De aceea bumbacul.).1. Aceasta temperatura este superioara temperaturii de autoaprindere a multor materiale inflamabile. plastic. de la o flacara de chibrit sau bricheta. Convectia λ [W/m ∙ K] 48.0 420.a. greutatea volumetrica γ si caldura specifica c. dar cu degajarea unor cantitati apreciabile de fum si gaze toxice. 9.1. flacara unui chibrit etc. Timpul de ardere (pentru 40 mm de tigara) difera in functie de sortiment.0 378. prin acest nivel termic actionand ca sursa de aprindere a materialelor combustibile.a. Materialele de timp bumbac 100% si cele in diferite combinatii cu poliester.4 60. vor aparea mici adancituri. Materialele care se topesc sub influenta caldurii (cauciuc spongios. vascoza se aprind si ard mocnit pe diferite suprafete.). arzand mocnit in intregime. rolul scrumului.7 pentru hartia de ambalaj. Temperatura medie a unei tigari aprinse aruncate este de circa 550 – 600ºC. Un indiciu al temperaturii corpurilor il reprezinta culoarea metalului: rosu – 700ºC.75 Substanta Fonta Bronz Alama Otel carbon Otel inox Caramida Stejar 5. fibre sintetice) chiar inflamabile.2 16.

Materialul de umplutura a pernelor (cu exceptia pufului si penelor de pasari) este la fel de usor aprinzibil. fosforul rosu dupa 3 – 5 minute. . Aceste determinari experimentale indica posibilitatea teoretica a unui muc de tigara de a initia aprinderea unor anumite tipuri de materiale. nu se aprind in contact cu tigara. curenti de aer. fan se aprind dupa 30 – 45 minute – numai in stare uscata – daca exista posibilitatea concentrarii caldurii intr-o cantitate suficienta de material si cu conditia curentilor de aer favorabili care sa asigure dezvoltarea arderii. poate dura in realitate 1 – 2 ore. Posibilitatile de acumulare a caldurii favorizeaza si ele initierea unui incendiu. Scrumul de pipa constituie. . exemplificat in numeroase cazuri de incendiu. . in acest caz. trabucul Atat pipa.2. . arderea inceteaza intr-o faza incipienta datorita gazelor de ardere si fumului acumulate intr-un spatiu restrans si care impiedica un aport satisfacator de aer. dimpotriva.lemnul se aprinde rareori si in conditii cu totul deosebite: grad de maruntire mare. deschidere usi sau ferestre.materiale usor inflamabile. care nu se aprinde.a. respectiv inainte de culcare. ceea ce duce la intensificarea arderii. dar in cazuri rare (functie de gradul de maruntire si cu curenti de aer favorabili). dupa amiaza si noaptea. avand temperatura de aprindere de circa 200ºC. 5. PE 50% s-au aprins dupa 5 – 10 minute si au ars mocnit. este indelungat. Insasi aprinderea tesaturilor de bumbac.vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde. functie de umiditate si greutatea volumetrica (cartonul. posibilitatea acumularii caldurii. cantitatea acestora (suficienta sau nu pentru dezvoltarea arderii).incendiile datorate fumatorilor adormiti in pat cu tigarile aprinse reprezinta un grav pericol social. De regula. favorizand procesele de descompunere termica a materialelor combustibile. . PA) se termodegradeaza sub forma de topitura. ci se produc topituri locale nesemnificative. aportul aerului proaspat din exterior este redus.paie. umiditate. caracteristica pentru acest tip de incendii. in timpi scurti.a.a.material de liziera de padure (frunze.) se carbonizeaza foarte putin si nu favorizeaza arderea mocnita a tigarii. De regula.materiale pulberulente: faina. ce poate dura cateva ore. relon.a. amidonul.2.). . Perioada de 1 – 3 ore este mai probabila in considerearea tigarii drept sursa posibila de aprindere in incendiu produs.rumegusul arde mocnit 2 – 3 ore. realizata in conditii de laborator. La marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de ardere mocnita (1 – 3 ore). de regula. sunt aprinse relativ usor de un muc de tigara. cand aceasta este ridicata. tigarile aprinse sunt aruncate sau lasate din neglijenta la ora inchiderii. locuinte s. in cele mai multe cazuri. uscate de brad se aprind dupa circa 2 ore. eventuala ignifugare a unor materiale. curenti de aer puternici. . Prin urmare. Incaperile fiind inchise.rest de tigara aruncat in cos de hartie – nu produce in toate cazurile incendii. Paiele de cereale fiind preincalzite si uscate de razele soarelui. bucati mici.. se degaja o mare cantitate de caldura ce incalzeste aerul din interior. magazine. restul de trabuc si scrumul de pipa produc doar carbonizari (parliri) locale ale materialelor textile cu care intra in contact . pulberea de aluminiu dupa 3 – 5 minute. praful de carbune.materialele de tip bumbac 50%. elementul cu potential termic ridicat ce poate initia aprinderea unor materiale combustibile (cos de hartie. . depozite. . Trebuie intotdeauna luata in consideratie si posibilitatea initierii incendiului de la flacara chibritului utilizat pentru aprinderea tigarii. . se aprind dupa un interval de cateva secunde sau minute (nitroceluloza imediat. In timpul arderii mocnite.zegrasul se aprinde mocnit influentant aprinderea elementelor de tapiterie cu care se afla in contact. dupa care are loc aprinderea cu flacara (probabilitatea fiind insa redusa).materialele de origine animala (lana. cat si trabulcul nu difera fundamental de modul de actiune al tigarilor. cauza unui incendiu rapid fiind cu totul alta. intr-o incapere inchisa. rumegus s. concentratie mare de caldura. in majoritatea cazurilor.a. ce au ca urmare aruncarea patului in flacari pe geam sau pe coridor cu risc de propagare a incendiului la alte structuri combustibile (in loc de inchiderea ferestrelor si usilor si incercare de stingere cu apa sau anuntarea pompierilor). .hartia se aprinde in circa 40 – 50 minute. fie stari psihologice de confuzie si panica la trezirea brusca. modul de pozare a materialelor combustibile. materiale vegetale s. pe portiuni limitate. un rest de tigara lasat pe un material combustibil (cu exceptia substantelor chimice mentionate mai sus) nu poate initia un incen diu dezvoltat intr-o perioada scurta de timp (15 – 20 minute).rest de tigara aruncat intr-un lan de cereale – prezinta un pericol deosebit. In intreprinderi. . din bumbac (tesaturile din in prezentand un pericol mai mic) care. Pot fi mentionate si unele cazuri particulare mai des intalnite: . Initierea incendiilor are loc. Arderea mocnita se transforma brusc intr-o ardere cu flacara si apoi intr-un incendiu dezvoltat numai in cazul unei alimentari bruste cu aer (spargere geam.5 ore functie de umiditate. . Fenomenul real de aprindere depinde de numerosi factori ce trebuie analizati minutios in momentul investigatiei: curenti de aer. praful de mangal s. cartonul ondulat se aprind mult mai greu). zaharul. aceste incendii sunt insotite si de fenomene secundare periculoase: fie intoxicare cu dioxid de carbon agravat de faptul ca multi din acesti fumatori sunt in stare avansata de ebrietate. dextrina. PE. Asternutul este de obicei. matase naturala s. ventilatie s.). fin granulate.materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (vascoza. sulful topitura dupa circa 5 minute). asa cum s-a aratat mai sus.a. . sali de teatru si cinema.) se aprind dupa 2 – 2. influenta restului de tigara este nula. Pipa.talasul de lemn si aprinde cu flacara dupa 1 – 2 ore.

a. constituie un indiciu ca becul a fost aprins inainte de incendiu. Brocuri de sudura si particule incandescente Brocurile de sudura si particulele de metal topit in urma operatiunilor de lipire. Un risc mai mare il prezinta amenajarile din vitrine. pivnite. Tabelul 8. precum si depunerile de praf. in ultimii ani. indeosebi plastice si hartie – care se aprind supuse o perioada mare de timp caldurii becului. In cazul in care cantitatea de material topit deversat este mare. dezetansari s. marimea balonului si pozitia becului. Valori maxime ale temperaturii dezvoltate la suprafata becurilor incandescente. de regula unor manevre gresite sau defectiuni (fisuri. unele textile s. pulberi.arce provocate de becuri in dulii.4. ambalaje vechi sau alte materiale combustibile ajung in apropiere de becuri incandescente. uneori. spray-uri etc.2. in cursul investigatiei. Temperatura suprafetei depinde de puterea becului.). ce nu poate fi identificata cu scanteile mecanice (rezultate din operatiuni mecanice si care au un potential termic mai scazut) sau particulele incandescente proiectate de gazele arse prin cosuri. .utilizarea becurile incandescente in medii explozive.si rareori aprinderea cu flacara a unor sortimente de hartie.2.) cu care intra in contact.5. cum ar fi: . becul nu era sub tensiune. depozite. sudare formeaza o categorie aparte. Gasirea. taiere. pot fi prezente substante inflamabile (parfumuri.2. indeosebi prin asezare in stive inalte. Astfel de pericole sunt asociate cu operatii tehnologice desfasurate in incinte. 5.). mai ales pentru elemente de lemn aflate permanent in apropierea unor becuri de putere mare (formare lemn piroforic). unde prin aglomerarea marfurilor. Incendiile de acest tip sunt posibile in magazii. Topituri de metale sau alte substante Sursele de aprindere datorate unor substante topite se intalnesc rar. . a unor urme (resturi) de filament impreuna cu fragmente topite de sticla. iar interventia dificila. riscul nu trebuie eliminat total. 5. probabilitatea ca aceste materiale sa ajunga in contact direct cu balonul de sticla este insa destul de redusa. . Producerea incendiului este favorizata si de ventilatia restransa ce impiedica evacuarea caldurii becului. a fost de utilizare in spatiile amintite a unor becuri de puteri reduse. dar prezinta un nivel termic deosebit de ridicat. Daca particulele de sticla au muchii ascutite si nu sunt sudate de filament. fiind datorate. scame s.a.suspendarea becurilor de cablu (ce favorizeaza aparitia unor defectiuni in cablu).a.utilizarea abajururilor din materiale combustibile.aprinderea unor materiale combustibile cu punct de autoaprindere coborat (hartie. Desi tendinta. posibilitatea de a aparea ca surse de aprindere este nesemnificativa. de regula supravegheate de aparatura de masura si control. propagarea incendiului este rapida. Becuri incadescente Spre deosebire de lampile cu fluorescenta (asa numita lumina rece) becurile incandescente se caracterizeaza prin temperatura ridicata la suprafata balonului de sticla. . 5. Experimentari realizate au aratat ca ete imposibila initierea unor incendii de catre becuri cu puteri sub 150 W. Puterea [W] 100 135 140 92 Pozitie Orizontala Verticala (balon in partea superioara) Verticala (balon in partea inferioara) 25 110 98 51 60 154 120 98 75 172 129 103 200 190 206 124 300 174 142 86 500 180 190 102 Valorile obtinute prin determinari sunt mai mici decat cele indicate in alte lucrari (400ºC). .3. unde este favorizata acumularea caldurii (spatiul fiind inchis) si unde. Cum trabucul si pipa sunt extrem de rare. dar suficiente pentru ca becurile incandescente sa se manifeste ca surse de aprindere in unele situatii.

paduri au provocat deseori incendii. In general. Jar.Multe aliaje. talaş. muntoase. taria si directia vantului. curenti de aer sau deversare) cu materiale combustibile.2. lichide inflamabile. putand fi evidentiate doar ca posibilitate. cenusa.1. magazine. nu inmagazineaza suficienta caldura pentru a aprinde un material. Incendiile datorate acestei surse de aprindere au inca o frecventa mare si provoaca deseori pagube importante. in cazul unor trasee secundare. 5. 5. eventualele incendii se datoreaza unor defecte (fisuri. . cu o constructie si o functionare mai robuste. neetanseitati etc.6. Un astfel de broc de sudura poate ajunga pana la o distanta de 10 m de punctul de lucru si la o temperatura de 500 – 800ºC.7. iar aprinderea este favorizata de gradul de uscaciune si inaltimea vegetatiei. ca o principala cauza de incendiu (19 – 20%) utilizarea mijloacelor de incalzit defecte. fiind de interes restrans. particulele de metal topit cad repede (spre deosebire de bucatile de lemn sau hartie aprinsa ce pot fi purtate de vant sau curenti de aer) – exceptie. precum si aparatele industriale care ating un nivel termic ridicat in procesul tehnologic. 5. Arderea violenta a funinginii in cos genereaza scantei mari. menajere sau textile). datorita potentialului termica insa ridicat pe care-l poseda. indeosebi cele cu combustibil lichid. miristi. Cum cele mai multe metale au densitate mare.3. unitati social-culturale. De regula. Scantei de la cosuri Scanteile care ies pe cosurile cladirilor de locuit sau ale unor ateliere industriale au potentialul termic necesar pentru a initia aprinderea invelisului combustibil al acoperisului respectiv sau al unei cladiri invecinate.) sau manevre gresite ce duc la supraincalziri.2. Caldura degajata de aparate termice In aceasta categorie sunt incluse sobele. prezinta un pericol mai ridicat de incendiu decat sobele cu acumulare de caldura. inregistrandu-se numeroase victime – printre care multi copii – decedati. Un numar important de incendii au izbucnit in gospodarii individuale. 5. in lunile de iarna. dar numai in prezenta materialelor combustibile cu punct de autoaprindere scazut si suprafata specifica mare (hartie. uneori aluminiul si magneziul – si pot patrude in cele mai mici fisuri sau crapaturi. inclusiv cositorul. Iesirea scanteilor pe teava de esapament este greu vizibila in cursul zilei. depozite de furaje. din punct de vedere termodinamic. resturi vegetale. poate avea loc. Scantei de locomotive si vehicule auto Scanteile de locomotive au disparut complet din statistici ca sursa de aprindere.2. Tractoarele si autocamioanele si mai putin alte tipuri de vehicule folosite necorespunzator pe lanuri. Distanta de actiune este de circa 10 – 30 m. organizari de santiere. majoritatea incendiilor de acest tip sunt exterioare. dar nu grinda de lemn sau corpuri solide masive). prin contact accidental (vant. alte aparate de incalzit. In acest ultim caz. natura solului. asfixiati sau cu arsuri. rumegus. precum si materiale combustibile de pe terenul inconjurator. Sobe metalice Sobele metalice.8.3. izolate. constructia sobelor aflate in conditia respectarii stricte a instructiunilor de folosire. Analiza datelor statistice din ultimii ani indica. talas. 5. cu potential termic ridicat. Aliajele feroase si indeosebi otelul prezinta un risc sporit. zgura de la sobe In conditiile in care depozitarea si stingerea acestor reziduuri solide ale arderii nu are loc conform normelor si instructiunilor. improvizate sau lasate fara supraveghere pe timpul functionarii. aprinderea acestora (fan.

burlane supraincalzite Cosurile se manifesta ca sursa de aprindere indeosebi prin scanteile si particulele incandescente ce ies prin cos si mai putin prin temperatura peretilor care rareori atinge valori importante. a dus la propagarea rapida a incendiului izbucnit datorita functionarii anormale a sobei.2. Pe de alta parte. In multe cazuri. surse de foc deschis etc. termodegradarea majoritatii substantelor. in conditii normale de instalare. indeosebi ca urmare a unor situatii anormale de functionare: . se produce o acumulare de combustibil in arzator. zonele arse mai pronuntat ale podelei din apropierea sobei constituie un indiciu sigur pentru elucidarea cazului incendiului. de constituienti s. nu pot fi excluse anumite situatii. Temperatura de autoaprindere a materialelor. prin functionarea timp indelungat a sobei. In investigarea incendiilor de acest tip. materiale pulverulente (scame. nu este o valoare constanta. In caz contrar. Comparativ cu temperatura de autoaprindere a unor materiale solide se poate considera ca amplasarea unor materiale combustibile langa sobe metalice. de exemplu motorina in loc de petrol lampant.a. ducand la suprasolicitarea termica a acestora. cu apa si. De asemenea. Desi podeau este dificil de aprins.amplasarea gresita (nu in afara spatiului circulabil) – cazuri suficient de dese de rasturnari ale sobelor de catre persoane in stare de ebrietate sau copii – cu inflamarea materialelor combustibile intrate in contact cu flacara. combustibilul. intre care se formeaza curenti de aer puternici. cat.alimentarea necorespunzatoare cu combustibil: folosirea unui combustibil cu impuritati. este relativ redusa. Utilizarea unor amestecuri de combustibil ducce la regimuri termice ridicate. existenta unor materiale combustibile amplasate necorespunzator (covoare. talaş s. de regula. ca urmare a contracurentului in cos sau a depresiunii accentuate. supraincalzirea peretilor si celorlalte elemente ale sobei. prin temperatura peretilor. 380°C la plita.neetanseitati la imbinarile conductelor (indeosebi conducta de legatura intre regulatorul de debit si arzator). Utilizarea altui combustibil decat cel indicat de fabricant. aceste nivele termice se mentin relativ constante. o noua cantitate de combustibil patrunde prin regulatorul de debit in arzator. mai ales. 5. Cosuri defecte. daca instalatia de incalzire era montata si exploatata conform instructiunilor fabricantului si normelor in vigoare. cum ar fi: amplasare mobilier care sa favorizeze acumularea caldurii. probabilitatea de a fi sursa de aprindere a unor materiale combustibile situate in apropiere. nu produce cu necesitate incendiu. cu riscul de explozie. precum si la o functionare nesigura. In acest caz. Sobele metalice cu combustibil solid apar ca surse de aprindere atat prin temperatura peretilor (in jur de 200 – 250°C).a.3. cu flacari de inaltime mare (20 cm) care vine in contact direct cu peretii. Utilizarea unui combustibil fara urme de apa are ca rezultat decantarea apei datorita arzatorului. Se poate aprecia ca. Fenomenul poate fi intalnit in conditiile in care cosul nu este dotat cu aparatoare contra vantului. nu produce cu necesitate incendiu. jarul si cenusa provenite din ardere. ajuns in arzatorul incalzit. de diferite tratamente. functie de umiditatea continuta. mai ales a unui combustibil neindicat pentru tipul sobei. prezenta elementelor combustibile in apropierea sobei. datele statistice nefiind suficient de edificatoare in aceasta privinta. usita de curatire sau usita cenusarului. .) in apropiere. in conditii favorizante: locuinte in locuri deschise sau locuinte particulare situate izolatintre blocuri mari de apartamente. Utilizarea carbidului sau altor substante similare are ca efect sigur explozia cu urmari tragice in toate cazurile inregistrate pana in prezent. Pot fi mentionate urmatoarele cazuri in care sobele actioneaza ca surse de aprindere: . datorita vascozitatii mai mari. curenti de aer favorabili. paturi. vapori inflamabili in aer. inca de la inceput. intreruperea functionarii sobei cu riscul exploziei la reaprindere in stare calda. Utilizarea unui combustibil cu impuritati duce la infundarea regulatorului de debit. racirea acestuia si abia apoi reaprinderea lui. se evapora imediat si la reaprinderea arzatorului se produce explozie. Temperatura masurata la distanta de 5 – 30 cm de soba coboara la 80°C. in care pot fi intrunite conditii favorabile pentru declansarea incendiului. Numarul incendiilor datorate instalatiilor de incalzire cu combustibil solid este in crestere. . la infundarea regulatorului de debit. fiind necesare conditii favorizante. datorita susceptibilitatii la aprindere mai scazuta a motorinei. Sobele metalice apar ca surse de aprindere in incendii.Testele efectuate pentru urmarirea functionarii sobelor cu combustibil lichid au determinat. cu flacara variabila. instructiunile fabricantului de recomanda inchiderea accesului combustibilului in arzator. 250°C la peretii laterali. trebuie stabilit. chiar elemente de mobilier) favorizeaza aprinderea si apoi propagarea incendiului. prin scanteile si particulele aprinse ce ies pe usita deschisa a focarului. Temperatura maxima a peretilor sobei (250°C) este inferioara temperaturii la care incepe. scurgeri de lichide combustibile. chiar supraincalzinte. intreruperea alimentarii corecte a arzatorului. La functionarea prelungita. ca temperatura maxima 450°C la arzator. In caz de stingere a flacarii in arzator.fenomenul „fuga flacarii” – disparitia brusa a flacarii in arzator. cu degajare de caldura. fisurarea conductelor datorita exploatarii necorespunzatoare duce laa scurgeri de combustibil pe elementele supraincalzite ale sobei cu posibilitatea initierii unui incendiu. mochete. stabilita sigur si variaza mult. . nefiind cauza de incendiu intrinseca. In cercetarea cauzelor de incendiu se impune examinarea atenta si responasbila a tuturor urmelor existente. prin neaprinderea cantitatilor initiale – ceea ce duce la o ardere foarte violenta.

unde exista o probabilitate mare de a intra in contact cu materiale combustibile (lemn. funingine.. Cercetarile au stabilit ca riscul de incendiu poate fi luat in considerare doar cand temperatura in cos depaseste 280°C. Instalatii de incalzire centrala In cazul retelelor de termoficare urbana. indeosebi daca. Pericolul cel mai mare il reprezinta structurile din lemn. are loc supraincalzirea peretilor. in special in forma masiva.) pot initia incendii atat prin producerea unor defectiuni de natura electrica. in conditiile absentei unei cantitati suficiente de oxigen si impiedicarea disiparii caldurii datorita unor straturi exterioare din alte materiale (mortar) se poate ajunge la formarea lemnului piroforic si la autoaprinderea acestuia. Uneori sunt afectate si terenurile din jur cu vegetatie uscata. perna electrica s. mai ales in cazul unor executii neglijente sau defectuoase a izolatiei termice a cosului. in conditiile favorizante ale depunerilor de praf (mai ales de lemn).3. dupa o stabilizare partiala a temperaturii la 135ºC si atingerea temperaturii maxime admise de 150ºC. aceste corpuri in stare supraincalzita intrand in contact cu brusc cu paiele de asternut.burlane din tabla in contact direct cu pereti din materiale combustibile. datorita si pericolului generat de suprasarcina si improvizatii de stechere. televizor s. mult mai rar unor alunecari de pamant.incalzirea pana la temperatura de autoaprindere a materialelor usor aprinzibile care se gasesc in apropiere de cos. Burlanele arse si perforate in cursul unor exploatari indelungate prezinta un risc similar. aprinzandu-le. in unele cazuri. Urmele mai pronuntate de arsura in regiunrea fisurilor sunt determinate in stabilirea cauzei: . permitand disiparea caldurii. Aparate de incalzit electrice Aparatele de incalzit electrice (aeroterma. timp indelungat. iar depunerile de funingine maxime.caldura.). lemnul. sau a amplasarii materialelor combustibile timp indelungat prea aproape de acest mijloc de incalzire. scantei prin fisurile unui cos deteriorat. temperatura-tur a apei fierbinti fiind. a flacarilor. 5.3. de putere mare.ruperea legaturilor de suspendare (franghii vechi. Acestea sunt valori rar atinse in cazul cosurilor obisnuite. indeosebi acoperisul casei (sau acoperisurile cladirlor vecine) este combustibil sau prezinta depuneri de praf. primavara. Prin expunerea la caldura. Calorifer electric cu ulei. vibratiilor datorate circulatiei stradale intense sau metroului (zonele apropiate de suprafata). . pe langa temperatura ridicata a peretilor. ce are ca urmare distrugerea prin rupere a aparatului. In cazul imbinarilor suficiente. gazelor arse si. confectionat prin ambutisare cu un numar variabil de elementi. de regula. 5. Incendiile de acest tip sunt usor de evidentiat. cat si aparatele electrocasinice (fier de calcat. consecintele sunt importante. rumegus (fabrici de lemn) etc. necesita o importanta cantitate de caldura pentru piroliza si aprindere. scame etc. indeosebi in obiective social-economice. prin plasarea necorespunzatoare – sub birouri. . arderea se propaga la restul casei. In investigarea cauzei trebuie evaluata si posibilitatea formarii fisurilor in cursul interventiei pompierilor – din cauza supraincalzirii datorate incendiului si apoi racirii bruste in cursul stingerii focului. in zona fisurilor exista elemente de constructie sau structura din lemn. mult sub valoarea de reglaj necesara teoretic. Acest risc devine semnificativ in cazul instalatiilor de incalzire cu abur din unele obiective economice. cand datorita vremii mai calde acoperisurile sunt mai uscate. De la acoperis. Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere. uleiul aprins fiind sursa de aprindere pentru materiale combustibile cu care intra in contact. posibilitatea initierii unui incendiu este data si de defectiuni la montare si exploatare. In cazul functionarii fara termostat. Incendiile de acest tip au loc. cel mai adesea fisurile se datoreaza cutremurelor. legatura dintre bucatile de burlane se desface din cauza incalzirii si dilatarii. dupa perioada de iarna. Pe de alta parte. calorifer. imbatranite. Un risc marit il prezinta resourile improvizate. . sub tejghele si rafturi etc.4. resou. In cazuri rare.a. de circa 75ºC nu prezinta un risc de aprindere a materialelor combustibile. Temperatura peretilor. iar temperatura locala trebuie sa ajunga la temperatura de autoaprindere. executate artizanal. radiator. textile etc.3. in loc de lanturi). prezinta o functionare cu termostat sigura. In acest caz ventilatia insuficienta si temperatura ce poate ajunge la 150 – 170°C (functie de agentul termic utilizat) determina acumularea rapida de caldura si atingerea temperaturii de autoaprindere.16 cu temperatura de inflamare 165ºC). temperatura putand ajunge la 800 – 1000°C. Riscul de incendiu creste in situatiile cand funinginea depusa pe peretii interiori se aprinde.scantei si particule aprinse ce ies prin cos: este situatia care genereaza cel mai des incendii. chiar dupa incercarea de a inlatura obiectul delict de la locul incendiului. De la aceasta temperatura intervine formarea si apoi inflamarea vaporilor de ulei (ulei mineral tip T. nivelul termic al suprafetei elementilor de calorifer nu a prezentat vreun risc de aprindere a materialelor combustibile. cat si prin caldura transmisa de aparatul respectiv – prin conductie sau radiatie – obiectelor si materialelor combustibile pe care sunt plasate sau care sunt in imediata lor apropiere.). ori vechimii casei.a. Radiatoare electrice (eleveuze) utilizate la crescatorii de pasari (si mai rar de animale) au generat un numar mare de incendii prin: . in ultimii ani. Scanteile pot ajunge la o distanta de 25 – 30 cm.

Fiarele de calcat. indeosebi fiind lasate sub tensiune in cursul noptii. urmari tragice.scurtcircuit – datorita corodarii conductoarelor sau executiei defectuoase.140ºC (cu termostat – functie de pozitia acestuia) in momentul pozarii pe un material. Alunecarea asternutului pe pardoseala.Interzicerea fumatului in locuri cu pericol de explozie si incendiu. amplasarea si functionarea sobelor si cosurilor se vor efectua numai conform instructiunilor fabricantului si standardelor in vigoare (STAS 6793 – 86. . .asezarea prea aproape de asternutul de paie sau formarea unui strat prea ridicat. stingator s.4. in cazul unei izolatii corecte se disepeaza in mediul inconjurator cu valori normale. STAS 3607 . Efectul termic al curentului electric La trecerea curentului electric prin orice conductor se degaja o cantitate de caldura care. imbracaminte pusa la uscat. stingerea cu apa.Executarea lucrarilor de sudura numai pe baza permisului de lucru cu foc – ce presupune: . Recomandari preventive . vas cu apa.instruirea personalului. 5.Depozitarea in gropi speciale a cenusii. in apropierea locului de munca. supravegherea acestuia.Curatirea instalatiilor de incalzire periodic de deseuri. respectarea distantei de protectie. uitate sub tensiune pe materiale combustibile au produs cele mai multe incendii din gama aparatelor electrocasnice. . Din cauza supraincalzirii conductoarelor.. Aprinderea prafului depus pe suprafetele supraincalzite sau desprinderea rezistentei electrice (chiar in lipsa gratarului de protectie) nu determina de regula.Protejarea lampilor cu incandescenta cu globuri si gratare de protectie..Supravegherea permanenta a operatiunilor tehnologice cu materiale in stare de incandescenta.Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat. .1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic . in multe cazuri. .a. . Radiatoare electrocasnice au initiat deseori incendii. iar pe vreme de vant.Montarea. incendiul nu se produce imediat. prin radiatie sau conductie (la contact direct). 6. dotate corespunzator cu: lada de nisip. temperatura paielor atinge valoarea de autoaprindere.stabilirea locului de sudat. la randul lor potentiale surse de aprindere.Interzicerea utilizarii lampilor cu incandescenta neprotejate in zone cu pericol de explozie. STAS 9072 – 72. utilizarea lanturilor si a altor tipuri de legaturi sigure.asigurarea mijloacelor de interventie. .Repararea si curatirea periodica a sobelor si cosurilor.72). cat si a unor lichide inflamabile sau altor materiale combustibile din apropiere. . talpa fierului de calcalt permite accesul aerului pe margini si nu mai are loc racirea.cercetarea locului dupa terminarea lucrului (cel putin la jumatate de ora). Surse de aprindere de natura electrica 6. aruncarea lenjeriei din patuturi de catre copii mici si intrarea in contact cu radiatii au avut. . Exemple de incendii datorate surselor de aprindere termica 5. la distante prea mici de paturi. . scame. De regula. .Interzicerea improvizatiilor la instalatiile de incalzit si a lasarii lor nesupravegheate. . 5. In cazul unor proiectari sau exploatari gresite (regim de supracurenti) amplasarea pe materiale combustibile (lemn) favorizeaza aprinderea in timp a acestora. Suporturile din sarma cu inaltimi de numai 4 – 5 cm nu inlatura transmiterea caldurii si initierea incendiului. . alte materiale combustibile. . initierea unui incendiu. ci dupa o ardere mocnita cu carbonizarea masei lemnoase. . praf s. are loc si deterioarea izolatiei cu favorizarea unor defectiuni electrice de tip arc electric sau scurtcircuit. . Daca amplasat pe suport atinge temperaturi de 150ºC (fara termostat) si 70 .Verificarea permanenta a suspendarii radiatoarelor electrice tip eleveuza. .Interzicerea functionarii cu defectiuni a acestora.Dimensionarea corecta a cablurilor si conductoarelor electrice.6. .inlaturarea materialelor combustibile la o distanta de cel putin 10 sau ecrane de protectie.5. jaratecului. in momentul patrunderii aerului la partile incandescente.Neamplasarea materialelor combustibile langa instalatiile de incalzire.a. . indeosebi cele fara termostat sau cu termostat defect..

Consumatorii se racordeaza la reteaua de distributie a furnizorului de energie electrica. La santiere. .receptoare de lumina – cuprind toate corpurile de iluminat prevazute cu surse de lumina. c) electrochimice (bai de electroliza).1. gaze naturale). 1% arcuri electrice.aparate de conectare (intrerupatoare. clasificate in: . majoritatea incendiilor au izbucnit in cadrul lucrarilor de organizare a santierelor. in agricultura au avut loc la adaposturile de animale. inclusiv grajduri ale gospodariilor particulare. se clasifica in urmatoarele categorii: . In privinta repartizarii incendiilor de natura electrica pe sectoare de activitate se constata ca in industrie cele mai afectate ramuri au fost. improvizatii 10%. petrol. si cu pierderi de vieti omenesti.a.). voltmetre s. Toate cazurile de incendiu provocate de scurtcircuit in industrie au fost favorizate de slaba instruire a personalului respectiv. constructoare de masini. 6. Transportul energiei electrice de la centrale spre consumatori se face prin: . Producerea si utilizarea energiei electrice Asigurarea cu energie electrica a consumatorilor se realizeaza prin centralizarea producerii. mai rar.a. electromagneti.). iar in sfera comerciala la magazinele din localitatile rurale. .Incendiile provocate de instalatiile electrice au o pondere in totalul incendiilor cu pierderi materiale importante si. transportului si distributiei energiei sub forma sistemului energetic national. b) electrotermice (cuptoare electrice. intreprinderi industriale mari) sau spre diferiti consumatori concentrati se realizeaza la 110 kW (inalta tensiune).receptoare de forta – care pot fi: a) electromecanice (motoare electrice.). 10. Aparataj electric In instalatiile electrice se utilizeaza un mare numar de aparate electrice. electroventile s. lampi. 6. De aceea. la tensiune medie (6 – 10 kW) – pentru motoare cu puteri mari. In structura acestuia sunt cuprinse totalitatea instalatiilor de producere.). in medie. echipament electric fiind orice dispozitiv intrebuintat pentru producerea. transport si distributie a energiei electrice. industria alimentara. Utilizarea energiei electrice la consumatori se face: la joasa tensiune – pentru majoritatea consumatorilor. din punct de vedere al functiunilor pe care le indeplinesc.linii electrice aeriene LEA.aparate de semnalizare (relee. 6. . . efectuarea unor modificari in proiect fara anuntarea organelor de specialitate. . prelucrarea lemnului. prin instalatie electrica se intelege ansamblul de echipamente interconectate intr-un spatiu dat. montarii necorespunzatoare pe materiale combustibile sau a suprasarcinilor. In general. 20 kW (medie tensiune). Tensiunile si instalatiile electrice de transport sunt de 220 kW (inalta tensiune) si 400 kW (foarte inalta tensiune) cu perspectiva introducerii treptei de 700 kW. transportul. comutatoare s. agregate de sudura).1. orice urma gasita. Repartitia medie a cauzelor de incendiu de natura electrica. industria metalurgica. industria usoara. energia nucleara. cele mai afectate de incendii au fost podurile si dormitoarele. Majoritatea incendiilor ca sursa de aprindere de natura electrica s-au produs ca urmare a defectelor aparute in exploatarea cablurilor. Utilizarea energiei electrice se face in receptoare electrice. Ansamblul instalatiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor ce servesc o constuctie civila sau industriala formeaza consumatorul de energie electrica.aparate de masura (ampermetre.). La locuintele particulare. . . pentru stabilirea uneo solutii finale reale. lipsa de disciplina tehnologica. in cabluri LEC.a.aparate de protectie (relee. Majoritatea incendiilor s-au produs in periodele de timp friguros si indeosebi noaptea sau. Alimentarea cu energie electrica a consumatorului se realizeaza de la statia sistemului energetic national SSE. Distributia energiei spre punctele intinse (orase mari.a.2. energia hidraulica.). defectiuni 75%. Distributia se face prin linii electrice. autotransformatoare de pornire s. surse neconventionale de energie. hupe s.a. la cercetarea incendiilor cu sursa de aprindere de natura electrica trebuie sa se analizeze cu discernamant imprejurarile producerii acestora. in timpul pauzei de pranz. 4% scantei electrice.linii electrice subterane. distributia sau utilizarea energiei electrice.aparate pentru pornirea motoarelor electrice (reostate. sa se conserve cu promptitudine si in bune conditii amprenta incendiului.a. avand un regim comun si continuu de productie si consum de energie electrica. sigurante s.1. instalatii lasate sub tensiune 15%. functie de imprejurarea determinanta indica. 0.4 kW (joasa tensiune). statii de transformare si statii de distributie (de conexiuni). Producerea energiei electrice are loc in cadrul centralelor electrice care utilizeaza energia combustibililor organici (carbune. iar in functie de sursa de aprindere: 95% scurtcircuit. in unele cazuri.

2. printr-o a treia cifra caracterisitica.siguranta marita – simbol e. fie semnalizand aparitia situatiei anormale (cand nu exista pericol imediat).intrerupatoare automate. .1. despartita de primele doua printr-o liniuta. . in capsulare antideflagranta. precum si contra patrunderii corpurilor straine solide.sigurante fuzibile.. Aparate de protectie Sunt aparate care sesizeaza situatiile anormale in functionarea unor instalatii (suprasarcini. . Tipurile de protectie definite de acest standard sunt: .contactoare cu relee. Protectia contra deteriorarii mecanice se indica numai in cazul aparatelor.capsulare antideflagranta – simbol d. scurtcircuit s. dupa modul de constructie.A.Aparatajul electric poate fi clasificat si dupa alte criterii: dupa tensiune. . a) Sigurantele fuzibile au rolul de a intrerupe circuitul in care sunt montate in serie prin topirea (fuziunea) unui element conceput si calibrat in acest scop (fir sau lamela fuzibila). praf carbune-aer. 1.3. cand curentul care le parcurge le depaseste o anumita valoare . A doua cifra (0 – 8) se coreleaza cu gradul de protectie impotriva apei. aflat in contact cu atmosfera exploziva (la cele mai antigrizutoase temperatura trebuie sa fie sub 200ºC).inglobare in nisip – simbol q. inaltime de cadere 0. 6.siguranta intriseca – simbol i. nu si in S.5 kg. instalatii electrice de orice fel (iluminat.10. unde sunt valabile normele americane ce prevad 3 clase). automatizare. deplasare pe orizontala 0. Exemplu de simbolizare: IP 12 – 2 reprezinta un aparat protejat impotriva patrunderii corpurilor straine cu grosimi peste 50 mm/ protejat contra picaturilor de ploaie care cad sub unghiul maxim de 15º fata de verticala/incercare mecanica la o lovitura de masa 0.4 m. .a. dupa felul curentului. de clasa de temperatura si grupa de explozie a gazelor si vaporilor inflamabili. Exemplu de simbolizare: Ex – d – II – A – T1 reprezinta un aparat in constructie antiex. Zonele cu pericol de explozie sunt clasificate in 5 categorii: 0.a. conform aceluiasi standard. 11 si explicitate conform STAS 9954 – 74 si normelor Comitetului Electrotehnic International IEC – 79. Aparatele in constructie antigrizutoasa se folosesc in locurile unde exista pericolul formarii unor amestecuri explozive metan – aer. Tabelul 9 Clasa de temperatura Temperatura maxima [ºC] T1 < 450 T2 < 300 T3 < 200 T4 < 135 T5 < 100 T6 < 85 Grupa de explozie pentru gaze si vapori este indicata in standardul respectiv si reprezinta o clasificare a gazelor si vaporilor inflamabili dupa capacitatea de transmitere a exploziei printr-un interstitiu de dimensiuni date si/sau dupa energia de aprindere. fie dand o comanda pentru deconectare automata.U. cea mai ridicata temperatura atinsa in regim normal de functionare si in regim de suprasarcina in orice punct de pe suprafata. 10. . grupa de gaze II A (sectoare industriale) cu temperatura maxima de suprafata 450ºC.) trebuie sa respecte prevederile normei departamentale ID – 17 – 1986.) si protejeaza instalatia. O deosebita importanta o prezinta aparatajul utilizat in zonele cu pericol de explozie. In aceste zone. Gradul normal de protectie asigurat de carcase al echipamentelor electrice impotriva patrunderii corpurilor straine si a a apei (Ingress Protection – IP) este fixat pe STAS 5325 – 79 si normele CEI 529 – 76. conform STAS 6877/1 – 9/1986. (clasificare ce se aplica numai in Europa. Prima cifra (0 – 6) arata gradul de protectie a persoanelor contra atingerii partilor interioare aflate sub tensiune.8. telecomunicatii s. Protectia antiexploziva a unui echipament electric implica o executie speciala in vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive din exterior de la echipamentul respectiv. Simbolizarea (trecuta pe o placuta sau stantata pe carcasa) se face prin literele IP urmate de doua cifre. Clasa de temperatura se defineste. Alegerea tipului de protectie antiexploziva se face in functie de categoria zonei periculoase.capsulare presurizata – simbol p. forta. Se impart in urmatoarele categorii: .

a curentilor de scurtcircuit de valori medii si a lipsei tensiunii de alimentare. socuri mecanice repetate. necalibrata etc.). Astfel. de exemplu la nivelul unor contacte imperfecte. agenti corozivi etc. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil timp nelimitat. barele dispozitivelor de distributie. la distrugerea pe portiuni mari a instalatiei electrice. Materialele electrotehnice au o serie de proprietati care le fac adecvate scopuri mentionate. se va propaga si spre alte parti in contact cu acestea.siguranta de tip normal. valorile curentilor nominali ai sigurantelor fuzibile si timpii de reglaj ai releelor electromagnetice cu temporizare trebuie sa fie descrescatori de la punctul de racord catre receptor.materiale electroizolante care formeaza izolatia electrica. c) Intrerupatoarele automate asigura protectia impotriva suprasarcinilor.). Ca urmare. Exemple: relee maximale de curent. fise si prize etc. intr-un fel se aleg sigurantele pentru circuitele pe care se gasesc consumatori cu caracteristica constanta de functionare (iluminare si incalzire) si astfel se aleg sigurantele pentru circuitele pe care se gasesc motoare. o cantitate de caldura aparuta local.a.ultrarapida – pentru receptoare care nu suporta incarcari termice mari. provocand topirea lui. de regula sub forma de manta. materialele electroizolante vor fi supuse nu numai actiunii campului electric ci si actiunii unui camp termic. fuzibilul nu trebuie sa se topeasca si nici sa-si schimbe caracteristica de protectie. Alegerea sigurantelor consta in a stabili valoarea curentului nominal al fuzibilului in functie de caracteristicile circuitului in care vor fi montate acestea.pe o anumita durata. in functie de curentul ce trece prin fuzibil. izoland portiunea respectiva din aval. bobinajele masinilor si aparatelor electrice. care la pornire absorb din retea un curent de 5 – 10 ori mai mare decat cel nominal. Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii si comporta in exploatarea lor o specializare. b) Relee de protectie si semnalizare sunt utilizate in instalatiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situatii anormale de functionare (supracurenti. O importanta deosebita o prezinta comportarea materialelor electrotehnice la caldura generata de trecerea curentului electric.4 Materiale electrotehnice Materialele electrotehnice se clasifica in: . dand un impuls mecanic direct mecanismului de declansare a intrerupatorului si nu prin actiunea unui contact electric din interiorul lor. in cazul unei avarii.lenta – pentru circuite cu varfuri de curent de scurta durata (motoare asincrone. tensiune minima s. wolfram 3400ºC) determina o comportante diferite a elementelor instlatiilor la caldura mai ales in caz de incendiu. cu un curent nominal de 25 A. cu filet – cu capacitate de rupere medie de 4 – 8 – 16 kA. functie de conditiile locale le care sunt supuse materialele (incalziri. cu soclu. conductorii neizolati ai liniilor aeriene. dar urmata in exploatare de o simpla abatere de la valorile proiectate ale selectivitatii sistemelor de protectie poate conduce. Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decat cel reiesit din calcule sau recomandat in tabele face ca el sa nu se topeasca la suprasarcini mici sau sa se topeasca cu intarziere. in cazul unei avarii. . . combustibilele se situeaza in jurul valorilor de 700 – 1000ºC. . sunt necesare masuratori si verificari periodice precum si aplicarea unor procedee de restabilire a calitatii materialelor (cu verificarea obligatorie a nivelului de siguranta asigurat pentru realizarea acestor procedee). caracteristicile lor de protectie nu trebuie sa asigure selectivitatea protectiei. Alegerea sigurantelor se face in faza de proiectare si implica o analiza atenta a caracteristicilor circuitului si a consumatorilor. prin intermediul unei lamele bimetalice.siguranta mignon – cu capacitate de rupere mica. In principiu. relee de gaze pentru transformatoare etc. Din statistica incendiilor cu sursa de aprindere de natura electrica rezulta ca un numar inca important de incendii se datoreaza improvizatiilor in sistemele de protectie (siguranta supradimensionata. astfel incat. Cele mai des intalnite sunt sigurantele mignon.materiale conductoare care prezinta o insusire de baza – buna conductibilitate electrica – si intra in alcatuirea urmatoarelor parti ale instalatiilor electrotehnice: conductorii din cabluri.) prin comanda deconectarii instalatiei. cupru 1083ºC.3 – 10 – 16 – 20 – 25 A. In acest fel. In situatia in care mai multe dispozitive de protectie de acelasi tip sau de tipuri diferite sunt plasate in serie. transformatoare de sudura).5 – 2 – 4 – 6.1. Ca urmare.. Punctele de topire diferite (aluminiu 695ºC. ca in cazul releelor. instalatiile electrice realizate cu conductoare de aluminiu vor fi puternic afectate de incendii. 350 A. asigurand impotriva atingerilor accidentale de catre persoane si separand piesele sau conductorii intre care exista o diferenta de potential. fara ca acesta sa se topeasca sau sa-si schimbe caracteristica se numeste curent nominal al fuzibilului (si se noteaza Inf).rapida – pe circuite fara varfuri mari de sarcina (iluminat). la scurtcircuite. Aceste proprietati pot varia insa in decursul exploatarii. se numeste caracteristica de protectie a fuzibilului si poate fi: . Caracteristica de topire este rapida. Dupa capacitatea de rupere deosebim: . . . De exemplu. relee minimale de tensiuni. Curba duratei de topire. datorita faptului ca la marea majoritate a incendiilor temperaturile degajate pe timpul arderii diferitelor materiale.siguranta de tip MPR de uz industrial – cu capacitate de rupere mare – 25 kA. Patroanele se fabrica la curentii nominali 0. In functionare normala. Alegerea corespunzatoare de catre proiectant. fara a scoate din functiune intreaga instalatie electrica. . Acest curent este cu 20 – 30% mai mic decat curentul de topire. sa functioneze protectia cea mai apropiata din amonte de locul avariei. Materialele conducatoare se caracterizeaza printr-o buna conductibiliate termica. argint 961ºC. putand conduce astfel la distrugerea izolatiilor sau la incendiu. patron si capac. 6.

. . . ci avarii propriu-zise. deteriorare de echipament (cabluri arse. .1. Nu trebuie confundata avaria de scurtcircuit cu incendiu. bachelita 420 .la 100 . Pentru retelele de joasa tensiune. .la 350 – 400ºC are loc arderea scheletului de carbon. De exemplu.1.arcuri si scantei in aparate si echipamente. . notiunea de incident de exploatare se utilizeaza in retelele de tensiuni de 1 kW si mai mari. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot aparea in functionarea instalatiilor electrice de joasa tensiune si care constituie principale cauze de incendiu de natura electrica sunt: .la 300ºC acidul clorhidric s-a degajat in proportie de 85%.340ºC. PVC 350 . . fie mediul inconjurator prin distrugerea unor piese electrice si intreruperea functionarii instalatiei sau initierea unui incendiu. policlorura de vinil cu circa 57% clor este considerata material greu inflamabil. Comportarea la caldura depinde si de regimul termic aplicat. trebuie sa intervina dispozitivele de protectie. Trebuie mentionat ca pentru o serie de aparate si masini electrice.supracurentii.de lunga durata (suprasarcina) – in instalatia electrica este parcusa de curenti de intensitate mai mare decat cea nominala.cresterea temperaturii datorita curentilor de scurtcircuit. Incidente in instalatiile electrice Incidentele de exploatare pot fi de tipurile: avarie.scaderea tensiunii sub anumite limite. .).Materialele electroizolante solide prezinta caracteristici de combustibilitate diferite.supratensiunile. bachelita se caracterizeaza prin aceea ca ardere numai in prezeta unei surse exterioare de caldura. In toate aceste cazuri. . 6. rezultate in urma acestor regimuri anormale de functionare. intrerupatoare etc.120ºC incepe descompunerea cu degajare de acid clorhidric gazos.producerea locala si anormala de caldura in contacte defectuoase. polietilena 341ºC. In domeniul retelelor electrice. 6. Astfel. .500ºC.producerea anormala de caldura in izolatie. functionarea in regim de scurtcircuit nu reprezinta o situatie limita. . notiunea utilizata este aceea de deranjament.a. care va fi tratat separat.punerea la pamant a unei faze etc.5. fara sa atinga insa valorile corespunzatoare curentilor de scurtcircuit.de scurta durata – cand curentul depaseste cu mult valoarea nominala (I > 7 ÷ 8 In) si trebuie intrerupt cat mai repede. fie viata personalului de exploatare. Principalele surse de aprindere de natura electrica. . dar supusa la flacara prezinta urmatoarele efecte: . a) Supracurentii constau in depasiri ale intensitatii curentului nominal (exprimate in general in procente sau multiplii) intr-o instalatie sau un receptor oarecare. lemn 225 . conductoare si aparate.cresterea temperaturii datorita suprasarcinii in conductoare si aparate.la 70 . de un anumit nivel termic.aparitia tensiunii pe piese care in mod normal nu sunt sub tensiune. .100ºC incepe diminuarea materialului care se intind sau crapa.la circa 210ºC materialul se topeste. Curentii de suprasarcina devin periculosi numai . . Avariile urmate de arderi in carcase inchise ale echipamentelor. existand pericol de scurtcircuit intre conductoare.6. cuptoarele electrice cu arc.la circa 160ºC procentul de acid clorhidric degajat este de 50% din intreaga cantitate. Regimuri anormale de functionare Regimurile anormale de functionare care apar in instlatiile electice pot pune in pericol fie instalatia respectiva. Temperaturile de aprindere ale materialelor electroizolante sunt si ele diferite: hartie 200 . datorita si lipsei posibilitatilor de disipare a caldurii produse. Supracurentii sunt de doua feluri: . este cazul scurtcircuitului. . perturbatii in alimentarea cu energie electrica. polimetacrilat 450ºC. ci insasi regimul de lucru normal. Exemplu: motorul electric trifazat cu rotorul in scurtcircuit.280ºC.450ºC. care la ivirea unui regim anormal sa comande izolarea partii defecte prin deconectarea ei (in cazul unei stari imediat periculoase) sau numai sa semnalizeze aparitia regimului anormal. Materialele termoplastice se aprind mai usor si curg sub forma de picaturi arzand. prezentand proprietatea de a autostinge la indepartarea sursei. care pot transmite incendiul de la locul sau de initiere (de exemplu: starterul unui tub flourescent) spre alte materiale combustibile. in ordinea frecventei de manifestare sunt: .localizarea anormala a caldurii in aparate de utilizare. precum si scurtcircuitarea cablurilor sau barelor care nu au incendiat ale materiale combustibile din apropiere nu sunt considerate incendii. transformatorul pentru sudura prin arc electric s.

care provoaca supraincalziri.). Cand fenomenul dureaza o perioada mai lunga se poate ajunge la topirea si sudarea conductoarelor. .). Datorita conditiilor impuse constructiv si functional. fara a ajunge la strapungeri (si deci la arcuri electrice) are ca efect imbatranirea izolatiei. c) Scaderea tensiunii de alimentare poate crea pericole in exploatarea receptoarelor electrice. paravane s. arc electric. scaderea tensiunii duce la cresterea intensitatii curentului. din cauza numarului mare de conectari. intre doi electrozi sub tensiune. . continua. . In cazul amplasarii conductoarelor pe materiale combustibile sau in zone ce permit acumulari de caldura (plafoane false. datorita efectului termic al curentului.poluare si coroziune datorita proceselor tehnologice de la uzinele din apropiere.). contactele nu trebuie sa sufere deteriorari importante datorita arcului electric. defect mecanic sau de material (filetaj deteriorat s.suprasolicitarilor mecanice (cutremur. intensitatea curentului va creste si contactul se incalzeste peste limitele admise. ele nu se ating decat prin varfurile diferitelor proeminente. are o serie de neregularitati (proeminente si adancituri). O suprafata de contact oricat de bine ar fi prelucrata.daca dureaza un timp mai indelungat. O alta categorie de defecte ce nu trebuie neglijata o reprezinta curentii de defect. sau daca depaseste capacitatea de rupere a aparatajului. 6. La motoarele fara ventilator o scadere a tensiunii poate duce. In exploatare. fiind un loc unde nu se prevazuse acest lucru. care iau nastere ca urmare a unui defect de izolatie a aparatului de utilizare industriala sau casnica. vapori sau pulberi dintr-o incinta pana la limitele de explozie. rezistenta electrica a acestora nefiind calculata pentru curenti mari. mai ales ca nu are loc o disipare a caldurii.). de tip electromagnetic. Arcul electric apare in instalatiile electrice si in conditii normale de functionare. incendii etc. in special in cazul aparatelor de conectare si comanda (intrerupatoare. Astfel. la cresterea concentratiilor de gaze. in mod normal. ceea ce reprezinta un pericol foarte grav.3 A. apasa corect una asupra celeilalte. Regimul de suprasolicitare termica apare nu numai ca urmare a depasirii curentului nominal (scurtcircuit. in functionarea instalatiilor si a echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma in incendii sau explozii datorita: . un motor de putere constanta. b) Supratensiunile (depasirea tensiunii in regim permanent) la materialele electroizolante solide. d) Aparitia tensiunii pe piese care.a. fie ca dispozitivul de strangere nu este adaptat pentru dimensiunea sau natura conductoarelor). proeminentele se turtesc. punerea sub tensiune a unor elemente de instalatie scurtcircuitate si legate la pamant. calamitati naturale. la incendii si explozii.a. Curentul electric trece de fapt numai prin varfurile proeminentelor in contact. contactul imperfect poate avea loc. apar efectele sale devastatoare.aparate de conectare (intrerupatoare sau separatoare uzate). Valoarea factorilor care pot provoca o crestere locala de temperatura care sa genereze un incendiu intr-un mediu corespunzator sunt: . Protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minima se prevede pentru fiecare motor in parte.putere nominala 60 W. In multe cazuri se ajunge. Daca cele doua piese care vin in contact. reprezinta contactele electrice.). depasirea tensiunii in regim permanent conduce la aparitia efectului Corona.a. apar incalziri locale cu fenomene negative. durata de viata reducanduse mult. separatoare s. chiar daca are loc la valori mici. deschiderea sub sarcina a separatoarelor. In afara regimurilor anormale prezentate mai sus. Supraincalzirea poate initia aprinderea materialelor combustibile din apropiere. . Suprasolicitari periculoase datorate arcului electric apar in urmatoarele cazuri: . Cu cat contactele sunt mai uzate.la tablourile electrice (sigurante nefixate corespunzator). prin scaderea corespunzatoare a turatiei. unde in mod normal nu este prevazut a apare. Curentul maxim admis printr-un contact nu trebuie sa incalzeasca locul respectiv mai mult de 70 . in momentul deschiderii si inchiderii unui circuit electric prin intermediul contactelor mobile ale intrerupatorului (separatorului) el se stinge fara consecinte. viteza sporita a vantului etc. de regula: . Curentul se stabileste prin izonlatie intre un conductor activ si masa metalica pusa la pamant poate provoca un scurtcircuit periculos daca nu exista aparate de protectie speciale in amonte. nu sunt sub tensiune.conexiune intre conductoare sau intre conductoare si aparate (borne) s.energie disipata 5 W.80ºC.a. astfel incat supraincalzirea elementelor conducatoare ale instalatiei electrice sa depaseasca limitele admisibile.actiun gresite ale personalului. reglaje incorecte ale protectiei prin relee in timpul verificarii functionarii acestora s. care se vad usor la microscop. . suprasarcina) dar si la aparitia unor surse de caldura exterioare (deteriorarea unor sisteme de izolatie termica. un caz particular care necesita un control atent periodic. marind astfel sectiunea prin care trece curentul – care nu va depasi astfel valorile admise. duce la supraincalziri locale periculoase.intensitate 0. prin relee (declansatoare) de tensiune nula. incalzirea locului de contact. rezistenta atinge cativa ohmi si mai mult. lovituri mecanice.2. In cazul unui contact imperfect. In izolatiile gazoase. Arcuri si scantei electrice Arcul electric este o descarcare disruptiva. Contactul imperfect se poate datora unui defect de strangere (strangere insuficienta fie din neglijenta. Daca insa apare in alte puncte. .a. in asemenea situatii. Punand in contact doua piese. Trecerea curentului prin rezistenta de contact provoaca.

- arc electric de sudura – curenti de 100 – 1000 A, tensiuni pana la 200 V, puteri pana in 50 kWA, durata de actionare 1 ms – 1 s; - arc electric de punere la pamant (conturnari) in retele de medie tensiune, cu neutrul izolat – curenti de 10 – 50 A, tensiuni de 100 – 1000 V, durata de actionare de ordinul secundelor sau minutelor; - arc electric in urma scurtcircuitului din retelele de medie si inalta tensiune – curenti de 10 – 30 kA, tensiuni de 1 – 20 kW, puteri aparente de 100 – 600 MVA, durata de actionare de 1 ms – 1s. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursa de aprindere si de initiere a incendiilor rezulta din temperatura mare ce se produce (3000 – 5000ºC) si cantitati relativ mari de energie disipata in timp foarte scurt. Datorita temperaturilor mari, arcul electric, poate provoca topirea elementelor metalice ale instalatiilor si aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri izolante, hartie, carton, cauciuc, PVC, mase luminoase etc.). Temperatura mare a arcului electric si energia ridicata pot provoca si deteriorari prin dilatarea brusca a materialelor, vaporizarea unor lichide si expansiunea gazelor. Un alt fenomen, in care arcul electric apare ca sursa de aprindere in incendii de lanuri sau paduri, este legat de caderea la sol a unui conductor de linie de inalta tensiune (datorita unor fenomene atmosferice, ciocnirii de catre vehicule etc.). Aparatele de protectie automata ale retelei asigura o deconectare rapida, dar, mai ales pe perioada uscata, arcul care se amorseaza in contact cu solul timp de fractiuni de secunda este suficient pentru a inflama materialele celulozice din apropiere. La deconectarea circuitelor sau in cazul unor scurtcircuite, premergator arcului electric sau simultan cu acestea, se produc si scantei electrice – care sunt tot descarcari disruptive prin aer sau alt dielectric (spre deosebire de scanteile mecanice care sunt particule incandescente). Trebuie facuta distinctia si fata de descarcarile electrostatice care apar in alte conditii, nelegate intrinsec de functionarea unor instalatii electrice. Intensitatea si numarul scanteilor depind, in primul rand, de intensitatea curentului, apoi de tensiune, impedanta circuitului (sarcina inductiva generand scantei mari), sectiunea conductorilor. Atat arcul electric, cat si scanteia electrica – in esenta acelasi tip de fenomen – constituie importante surse de aprindere in incendii si explozii. Desi ambele ating temperaturi mari, capacitatea termica a scanteii este mult redusa fata de un arc electric, durata de viata fiind foarte redusa. Arcul electric prezinta, evident, un mai mare pericol de incendiu atat prin durata sa, cat si prin formele de manifestare – flacara inalta de temperatura, ionizarea atmosferei inconjuratoare, particulele incandescente, topituri de metal. Ca urmare, avand mai mult timp pentru transmiterea caldurii la imprejurimi, un arc electric poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, inclusiv izolatia conductorilor, pe cand o scanteie electrica poate sa aprinda numai amestecuri explozive sau inflamabile. Capacitatea de aprindere a scanteilor electrice depinde de amestecul gaze-aer sau vapori-aer (felul gazului sau a vaporilor inflamabili, concentratia, presiunea, temperatura s.a.), de natura contactelor intre care se produc scanteile (material, forma, viteza de inchidere-deschidere), preum si caracteristicile curentului electric (intensitate, tensiune, tipul de sarcina: inductiva, capacitiva, rezistiva). 6.3. Scurtcircuitul 6.3.1. Scurtcircuitul – sursa de aprindere Prin scurtcircuit se intelege contactul accidental, fara rezistenta sau printr-o rezistenta de valoare mica a doua sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul se produce cand izolatia dintre doua conductoare ale unei instalatii electrice, ale unei retele sau ale unui aparat se degradeaza si cele doua conductoare, intre care exista o diferenta de potential, ajung in contact unul cu celalalt. Curentul care trece prin circuitul astfel inchis se numeste curent de scurtcircuit si este foarte mare in comparatie cu curentul nominal al instalatiei. Din Legea lui Ohm I = U la tensiune constanta, cand rezistenta scade R foarte mult la contactul direct al conductoarelor (R = p 1 unde l tinde spre anulare) intensitatea curentului va creste apreciabil. S Cum efectul termic al trecerii curentului printr-un conductor se exprima prin relatia: Q = I²Rt, se constata usor cantitatea mare de caldura degajata in urma scurtcircuitului. Valoarea ridicata a curentului de scurtcircuit provoaca si alte efecte periculoase, fortele electrodinamice produse putand distruge diferite elemente ale unei instalatii (izolatoare, bare etc.). De asemenea, poate apare o crestere a caderilor de tensiune in toate impedantele parcurse de curentul de scurtcircuit, determinand o scadere generala a tensiunii in sistem. Valoarea curentilor de scurtcircuit depinde de: - puterea surselor care alimenteaza circuitul; - distanta dintre sursa si locul de scurtcircuit (prin impedanta echivalenta a circuitului respectiv); - timpul scurs de la momentul aparitiei scurtcircuitului; - timpul scurtcircuitului (monofazat, bifazat, trifazat). Dintre cauzele scurtcircuitului se pot mentiona: - deteriorarea izolatiei instalatiei electrice (prin imbatranire – mai ales la instalatiile cu vechime de peste 15 ani, solicitari mecanice, arderea izolatiei datorita unui contact imperfect s.a.); - ruperea conductoarelor liniilor sub actiunea unor sarcini mecanice sau factori atmosferici;

- manevre gresite executate de personalul de exploatare (de exemplu: inchiderea unui intrerupator pe un circuit pe care sunt legate dispozitive de punere la pamant pentru protectia personalului); - contactul unor animale sau pasari cu elemente aflate sub tensiune (cele mai frecvente sunt avariile produse in instalatiile electrice de medie si inalta tensiune in urma patrunderii in celulele de aparataj electric a soarecilor, sobolanilor si chiar a pisicilor); - in cazul motoarelor electrice, unele obiecte metalice straine, cazute accidental in interiorul motorului, deterioreaza izolatia infasurarilor, provocand scurtcircuite intre spirele bobinelor. Eliminarea sau atenuarea consecintelor negative ale curentilor de scurtcircuit se realizeaza prin folosirea unui sistem adecvat de protectie prin relee sau sigurante, care trebuie sa functioneze corect si selectiv. Dimensionarea aparatajului de protectie functie de marimea curentilor de scurtcircuit, se face din faza de proiectare, pe baza unor algoritmi. Un scurt produs intr-o instalatie electrica poate sau nu sa intieze un incendiu. De regula, scurtcircuitele ca si alte incidente in instalatiile electrice de transport sau utilizare sunt eliminate in timp de elemente de protectie. Scurtcircuitul poate deveni sursa de aprindere initiind incendii sau explozii in anumite conditii favorizante: - montarea instalatiilor electrice direct pe elementele combustibile. In acest caz, arcul electric format in urma scurtcircuitului (de inalta temperatura) poate initia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, materiale plastice etc.). Montarea instalatiilor electrice ingropate sub tencuiala sau protejate cu tuburi metalice inlatura aproape in totalitate acest neajuns. - strapungerea unor pereti, platforme, panouri etc. combustibile fara luarea unor masuri de protectie necorespunzatoare; - nerespectarea distantelor fata de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile (hartie, ambalaj, textile, paie etc.) in apropierea circuitelor electrice poate duce la incendii prin aprinderea acestora de la arcuri electrice, scantei, topituri de material s.a.; - supradimensionarea elementelor de protectie, in special a sigurantelor, impiedica inlaturarea rapida a unui eventual defect, favorizand producerea scurtcircuitelor si propagarea defectului in instalatiile din jur; aceasta este unul din cele mai frecvente neajunsuri intalnite in exploatarea instalatiilor electrice; - suprasolicitarea instalatiilor electrice prin folosirea de consumatori (motoare, transformatoare de sudura, resouri, radiatoare, ventilatoare etc.) cu puteri ce depasesc puterea calculata prin proiect pentru reteua respectiva, inclusiv coeficientul de siguranta; - nesupravegherea unor instalatii sau procese tehnologice in care sunt implicate echipamente electrice (de exemplul depasirea unor temperaturi, tensiuni, turatii de motoare etc.); - etansarea necorespunzatoare a aparatajului electric fata de conditiile speciale impuse de norme (medii explozive, corozive etc.) – cutii de borne, corpuri de iluminat, motoare, tablouri de distributie etc. – permite extinderea unor eventuale defectiuni si in afara echipamentului respectiv (de exemplu amorsarea unui mediu exploziv de la arcul electric produs intr-un intrerupator neetans); - folosirea intr-un mediu exploziv a aparatajului necorespunzator (constructie antiex dar cu clasa de protectie aleasa gresit sau in constructie normala); - pozarea cablurilor sau circuitelor electrice neprotejate in spatii in care se acumuleaza vapori sau gaze inflamabile si explozive; - improvizatiile ori nerespectarea schemei electrice de functionare conduc, de multe ori, la crearea unor situatii favorizante producerii scurtcircuitelor, prin legaturi cu conductoare subdimensionate, imbinari slabe, lipsa elementelor de protectie etc.; - instalarea sau inlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice (intrerupatoare, prize, dulii, corpuri de iluminat) de catre persoane necompetente de regula cu nerespectarea prevederilor normalor in vigoare, constituie o cauza frecventa de incidente, indeosebi in mediu rulal si in reteaua comerciala; - in cazul aparatelor electrocasnice – cordonul de alimentare constituie cea mai importanta cauza de incendii; nu numai ca astfel de cordoane de alimente sunt mai putin bine izolate, atat electric cat si mecanic, dar sufera numeroase deteriorari datorita unor manevrari gresite sau unor socuri. Cordoanele se incalzesc atat electric cat si mecanic, dar sufera numeroase deteriorari datorita unor manevrari gresite sau unor socuri. Cordoanele se incalzesc atat de la o suprasarcina electrica, cat si de la surse exterioare, iar izolatia de plastic se inmoaie suficient pentru ca sa intre in contact cu conductoarele, provocand un scurtcircuit, care va aprinde, de regula, izolatia. Constructia defectuoasa a prizei sau a fisei de conectare favorizeaza, de asemenea scurtcircuitul. De regula, utilizatorul este prezent si poate opri la timp efectele negative. In cazul aparatelor lasate nesupravegheate urmarile pot fi insa grave. Situatiile mentionate mai sus favorizeaza producerea unui incendiu, avand ca sursa de aprindere scurtcircuitul produs in retele de joasa tensiune. Pentru retelele de inalta tensiune, scurtcircuitul este cel mai adesea precedat sau acompaniat de fenomene de amorsare fie intre conductoare, fie, mai general intre conductoare si partile metalice ale aparaturii puse la masa sau pamant. Existenta unei tensiuni ridicate in circuit duce la scaderea brusca a impedantei si provoaca trecerea unui curent foarte ridicat pe timpul duratei arcului. Daca mediul este combustibil, inflamarea este rapida si grava datorita temperaturilor inalte atinse. Un caz tipic este al transformatoarelor – cand un simplu scurtcircuit intre spire provoaca o incalzire locala si inflamarea unui volum important de ulei din cuva cu pagube apreciabile. Recomandari preventive

- proiectarea, executia si montarea oricaror elemente componente ale instalatiei electrice trebuie efectuata in stricta conformitate cu normele si normativele in vigoare; orice improvizatie sau executia lucrarilor de montare, intretinere si reparatii de catre personal necalificat sau neautorizat trebuie exclusa cu desavarsire; - remedierea imediata a oricarei defectiuni constatate; aparatele si echipamentele electrice cu defectiuni trebuie deconectate imediat de la retea; - respectarea stricta a conditiilor tehnice speciale la echipamentele destinate sa functioneze in mediu cu pericol permanent de explozie; - asigurarea corectitudinii alegerii si selectivitatii elementelor de protectie: evitarea sigurantelor supradimensionate, necalibrate etc.; - imbinarea conductorilor electrici trebuie sa se faca prin cleme de legatura, lipire sau sudare, dupa care locurile de imbinare se izoleaza corespunzator; portiunile din instalatiile electrice supuse timp indelungat la vibratii sau variatii de temperatura trebuie controlate periodic; - verificarea permanenta a contactelor, intrerupatoarelor, prizelor, dozelor; inlaturarea celor defecte sau incomplete; - evitarea supraincalzirii instalatiilor electrice (motoare, circuit prize etc.) prin conectarea de consumatori peste puterea proiectata; - verificarea periodica a lagarelor motoarelor electrice, a temperaturii carcasei, evitarea griparii; - interzicerea folosirii conductoarelor de gaz drept legatura cu pamantul; - interzicerea montarii cablurilor, tablourilor electrice direct pe elemente de constructie din materiale combustibile; - prevederea de carcase de protectie (etansate corespunzator si mentinute inchise) pentru tablourile electrice de distributie, relee, contactoare; - interzicerea folosirii motoarelor si aparatelor electrice cu carcasele si capacele demontate sau in conditii care nu asigura racirea lor printr-o buna circulatie a aerului; - interzicerea agatarii de intrerupatoare, conductoare, lampi a hainelor si diferitelor obiecte; - interzicerea lasarii nesupravegheate a aparatajului electric in conditiile impuse tehnologic; - mentinerea curata a instalatiilor electrice (tablouri de distributie, motoare s.a.) prin inlaturarea periodica a prafului, scamelor, corpurilor straine etc. ce pot duce la conturnari de izolatii si ulterior la scurtcircuit; - dotarea corespunzatoare cu mijloace de interventie p.s.i. adecvate.

6.3.2. Supracurenti in cabluri electrice Orice circuit electric este compus din conductoare transportand curentul electric de la sursa spre utilizator. Conductoarele sunt protejate cu o manta izolatoare pentru a preveni contactul intre ele sau atingerea de catre o persoana. La trecerea curentului electric, conform Legii Joule, este generata o cantitate de caldura proportionala cu cantitatea de electricitate. Dimensionarea corecta a cablurilor presupune disiparea acestei calduri pana la o temperatura de echilibru cu mediul inconjurator, suficient de coborata. Daca curentul nominal este depasit o perioada mai mare de timp, apar supraincalziri, care pot constitui surse de aprindere pentru incendii ce se propaga cu rapiditate. Un rol important in itierea incendiilor il are materialul izolatiei si caracteristicile fizico-chimice ale acestuia. Dupa o prima etapa, cand s-au utilizat materiale combustibile (cauciuc, hartie, impregnata cu ulei), s-a generalizat utilizarea PVC, rigida si aproape incombustibila. Pentru utilizarea ei in cabluri a trebuit sa i se confere o anumita suplete prin adaugarea unor plastifianti (exemplu: ftalatul de dioctil). Datorita prezentei clorului in molecula, acest material este greu inflamabil si satisface testul la flacara. Implicat intr-un incendiu el arde datorita plastifiantilor. Ca urmare s-a recurs la ignifugare prin incorporare de oxid de antiamoniu si plastifianti fosfati si clorati, rezultand actualul tip de cablu standardizat in majoritatea tarilor europene. Dezavantajul major este legat de degajarea la ardere a unor vapori continand acid clorhidric, cu efect puternic corosiv si toxic. Ultimele tipuri de cabluri au izolatia ignifuga cu incarcaturi minerale incorporate in amestec fara halogeni. Caracteristicile izolatiei pot fi mult diminuate in urma imbatranirii (devine rigida, usor friabila), incalzirii locale de la surse externe, deteriorarii mecanice (indoiri, frecari, striviri, taieri, strapungeri s.a.). Sursele de apridere a cablurilor se datoreaza cresterii temperaturii peste limita de aprindere a izolatiei sau materialelor combustibile din apropiere, avand drept cauza: a) curentul de scurtcircuit intre conductoarele cablului sau intre conductoare si masa, in urmatoarele conditii: - strapungerea izolatiei la supratensiuni, inclusiv datorita tensiunilor tranzitorii induse de traznete; - strapungerea izolatiei in locul de formare a microfisurilor ca defect de fabricatie; - strapungerea izolatiei ca urmare a unor deteriorari mecanice; - strapungerea izolatiei ca urmare a actiunii locale a umiditatii si corozivitatii mediului; - conectarea accidentala (sau intentionata) a conductorilor cablurilor intre ei sau punerea lor la masa; b) curentul de suprasarcina, provocat de: - conectarea unor consumatori de putere prea mare; - curenti de defect ca urmare a deteriorarii izolatiei;

072 0. cu rol de acumulare de caldura. poate declansa usor incendiul unui grup de cabluri. local sau pe portiuni mari. in lipsa unor materiale combustibile straine in apropierea cablurilor. alte materiale combustibile.7 25 31. hartie. protectia termica a instalatiei nu a functionat. .33 12.07 50 2 0. Se formeaza o masa de gaze inflamabile.39 83.3 0. chiar si in cantitati mici.089 0. exista o probabilitate mare de obtinere a unui arc intens de flacara amorsata. Aprinderea accidentala a unor materiale combustibile aflate sub rastelele de cabluri prin nerespectarea normelor.06 26. .6 8 0. .durata peste 10 – 15 secunde.212 CYY 4 x 1.261 ACYY 4 x 6 mm² Densitate de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 8. Ca urmare.171 0. Tabelul 10. Probabilitatea initierii unui incendiu in urma producerii scurtcircuitului in unele tipuri de cabluri ACYY 4 x 10 mm² Densitatea de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 10 15 17 20 25 30 0.0026 0.08 66.03 33.in gospodariile de cabluri se afla ulei. In cazul supraincalzirii de durata (ventilarea necorespunzatoare impiedica disiparea caldurii). iar durata si energia necesare aprinderii scad.2 0. Au fost evidentiate urmatoarele concluzii: .5 16.6 20.067 0. utilizat in constructia suprasarcina violenta.oxidarea conexiunilor datorita atmosferei de lucru.112 0. In plus. deseuri de iuta. .275 - In cazul fasciculelor de cabluri din gospodariile de cabluri industriale s-a constat experimental ca pentru initierea unei arderi autonome este necesara o degajare de energie termica de circa 12500 kJ pentru cabluri de circuite secundare si circa 21000 kJ pentru cabluri de forta.. Scurtcircuitele produse in conditii de exploatare reglementara (curenti de ordinul 10 kA. Scanteile si arcul electric produs constituie un pericol potential numai daca in zona adiacenta cablului se afla vapori inflamabili: .6 2 0.cresterea temperaturii ambiante sau inrautatirea disiparii caldurii. are loc procesul de imbatranire rapida a materialelor izolante.8 25 33. naturea intermitenta a arcului duce la o valoare eficace a curentului inca mai redusa.suprasarcini moderate conduc in timp la supraincalziri interne.3 1 0.3 6 0.118 0. .slabirea in timp a presiunii de contact ce duce la cresterea anormala a rezistentei de trecere. acuzata pe nedrept de functionare incorecta. c) contacte imperfecte la conexiunea cablurilor: .254 0.0202 0. Deci scurtcircuitul este urmare a diverselor fenomene fizice mentionate mai sus. In acest caz impedanta arcului electric limiteaza curentul. In cazuri rare au fost observate picaturi si topituri arzande care nu au initiat aprinderea unor materiale combustibile. care conduc la reducerea instantanee sau treptata a rezistentei de izolatie dintre conductori cu potentiale electrice diferite. Curentul de defect este diminuat sub valoarea de reglaj a protectiei.prelucrarea matematica a datelor experimentale obtinute a permis estimarea probabilitatii de initiere a unui incendiu in urma scurtcircuitului conform tabelului 10.5 mm² Densitate de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 0.0295 0.utilizarea unor suprasarcini de valoare mare duce la topirea caii de curent.02 23. cu deteriorari reduse in zona in care cablul a cedat.3 9 Induc-tiv Rezi-tiv CYABy 4 x 4 mm² Densitate de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 18. intr-un numar semnificativ de cazuri s-a reusit aprinderea monstrelor de material combustibil. pozate individual. datorita acumularii energice in spatele arcului format. ce duce la cresterea insemnata a rezistentei de contact. Cuplarea motivelor de mai sus constituie cauza principala a initierii incendiilor in gospodariile de cabluri. valoarea curentului apare mult diminuata.in cazul in care sarcina conductorului are un caracter cat mai aproape de cel pur inductiv sau capacitiv. inceperea degradarii termice si descompunerii lor. cu temperaturi peste 80ºC. . durata maxim 1 – 2 s). Aceste fenomene – in cea mai mare parte – au fost reproduse in cursul unor experimentari pe cabluri de joasa tensiune.097 0. Scazand din tensiunea sursei tensiunea arcului. agravate de reducerea locala de sectiune prin simularea unor defectiuni mecanice. In cazul obtinerii unor arcuri intense.materialele electroionizate pe baza de PVC. nu sunt suficiente pentru asigurarea cantitatii de energie mentioanta mai sus ca necesara pentru initierea incendiului. incat scanteia produsa de scurtcircuit are asigurat suportul material pentru initierea incendiului.011 0. Declansarea incendiului in urma scurtcircuitului este posibila numai daca scurtcircuitul are loc in conditii anormale: .

.asigurarea ventilatiei in zonele unde este posibila aparitia unor solicitari mecanice a cablurilor electrice.). . Se poate aprecia un pericol minim pentru aprinderea materialelor combustibile in caz de contact direct.80ºC care se ating pe soclurile tuburilor fluorescente in functionare normala sunt mult mai mici („lumina rece”).supratensiuni – pentru elementele componente active (tuburi fluorescente. Dintre conditiile in care elemente componente ale lampilor cu flourescenta pot deveni surse de initiere a unor incendii pot fi enumerate: . .evitarea supraincarcarii cu consumatori.contact defectuos (imperfect) la nivelul duliilor pentru tuburile fluorescente. un pericol deosebit il prezinta functionarea lampilor la tensiuni peste valoarea nominala in cazul iluminatului de veghe si paza.delimitarea (pentru majoritatea tipurilor de cabluri) prin separaritransver sale ignifuge (sau portiuni cu vopsea termospumanta). . . Instalatii electrice de iluminat 6.a. instalatiilor fixe de stingere.corecta alegere a tipurilor de cabluri.a. .evitarea deteriorarilor mecanice prin socuri.s. daca la unele corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta se poate realiza protejarea cu aceasta masura de siguranta nu se poate lua. se ajunge la incalziri locale in zona contactului imperfect. implicit.executarea operatiunilor de sudare numai in cazuri extreme si cu masuri de securitate adecvate. s-a reusit aprinderea unor conectori din mase termoplastice in conditiile existentei unui contact imperfect la valori ale curentului mult mai mici decat valoarea nominala indicata de firma constructoare.3. .. instalatiilor de detectie s. striviri.separarea fluxurilor pe obiective. drenajelor.scurtcircuite aparute in drosel. conductoare etc. insotita de aparitia de picaturi arzande (mai ales in cazul executiei disipoarelor din materiale combustibile).asigurarea ventilarii optime in scopul mentinerii temperaturii cablurilor sub limitele maxime admise.asigurarea etansarilor ignifuge la trecerile prin pereti si plansee. .). pentru cabluri pozate individual: . condensatori. . la distante indicate de norme.protectia impotriva solicitarilor mecanice si termice prin ecranari. in cazul cand stifturile de contact ale tuburilor nu sunt in acelasi plan sau a unei pozitii necorespunzatoare a tubului in dulie. cat si limitarea propagarii acestuia: . . Instalatii de iluminat cu incandescenta Sursa de aprindere in unele incendii o constituie temperatura ridicata (200ºC) atinsa la nivelul balonului de sticla.respectarea distantelor normate pe orizontala si verticala intre fluxurile de cabluri. indeosebi la conexiuni. Acest pericol se asociaza cu cel al observarii cu . 6. Anumite defecte in functionare pot conduce la supraincalzirea si aprinderea unor elemente ale lampilor cu fluorescenta care pot constitui surse de aprindere pentru alte materiale combustibile. .asigurarea iluminatului. In cursul unor experimentari si specializare p.separarea de surse cu temperaturi inalte (conducte abur s. urmate de degradarea termica a materialelor combustibile si. . sau intre conductoare. . . Dezvoltarea unui incendiu cu importante pagube materiale este posibila si datorita faptului ca.3. in conditii de exploatare indelungata.impiedicarea accesului din exterior a animalelor (deratizare permanenta). jgeaburi etc.3. Instalatii de iluminat cu fluorescenta Comparativ cu temperatura balonului de sticla al becurilor cu incandescenta.Recomandari preventive Masurile de protectie trebuie sa aiba in vedere atat evitarea producerii unui incendiu pe fluxul de cabluri. . O frecventa mai mare se constata la corpurile de iluminat realizate din materiale termoplastice (si nu din materiale termorigide gen bachelita) care se caracterizeaza printr-o ardere cu flacara.). ca urmare a deconenctarii sarcinii electrice de baza.a. 6. agregate.i. inlaturarea imediata a portinilor deteriorate. pe timp de noapte. .3. Aparitia acestui fenomen este favorizata de stadiul de imbatranire al materialelor. In cazul incintelor rezidentiale. procese tehnologice.evitarea improvizatiilor de orice fel.1. valorile de 55 . fixate prin cuie.2. drosele. in functie de mediul in care vor actiona si de sarcina. dulii sau conectori. la aprinderea acestora.3.impiedicarea patrunderii din exterior a unor materiale cu temperatura inalta (scurgeri de metal topit) sau lichide combustibile (ulei s.3.

iarna sau vara. propilena. In zilele uscate. .solide: cauciucul natural si sintetic (indeosebi in valturi. . Benzina (in special de aviatie) si toluenul sunt in mod particular periculoase din cauza rezistivitatii foarte mari. 6. esteri.interzicerea montarii directe a lampilor pe elemente de constructie de materiale combustibile.a.). contacte imperfecte. PAL. hidrocarburi (butan.evitarea utilizarii iluminatului fluorrescente ca iluminat de veghe si paza in locuri unde se depoziteaza materiale combustibile si interzicerea amplasarii lor deasupra unor astfel de materiale. .a. Materiale capabile sa produca descarcari electrostatice sunt: . corpurile solide.amplasarea corpurilor de iluminat cu fluorescenta in locuri ferite de socuri mecanice sau trepidatii. de asemenea.a. fumul degajat a provocat strapungerea cu scantei a unor condensatori din montajul lampilor cu fluorescenta. balasturi de calitate superioara impregnate in vid si cu protectie termica.). evitandu-se lasarea in functiune a instalatiilor nesupravegheate. lichide si gazoase. conditii favorizante sunt intrunite cand atmosfera este uscata sau cand este instalat in sistem de incalzire sau ventilatie cu aer uscat.. cu siguranta marita in exploatare s.verificarea periodica a instalatiilor. montajul pe elemente combustibile (lemn masiv.energia eliberata prin descarcare. Aceste focare se pot activa brusc la un aport suficient de oxigen.) masele plastice. fibrele artificiale (nylonul etc. generat in timp si de lipsa unor conditii naturale de ventilatie. PFL etc. ceeea ce provoaca incalzirea sa. Electricitatea statica poate crea accidente urmate de explozie sau incendiu. hidrocarburi clorurate.) duce in timp indelungat la termodestructia masei lemnoase celulozice incepand de la temperatura de 70ºC si aparitia unor focoare ascunse constituite din carbune piroforic. eter.imbatranirea in timp a materialelor plastice din care sunt confectionate unele componente sau izolatiile conductoarelor electrice. . rasini sintetice si. datorita absentei personalului. butilena. trecut prin filtre. cetone inferioare si alcooli (deshidratati).lichide: in ordinea periculozitatii: sulfura de carbon. respectiv la o functionare anormala a acestuia. benzina.curgerea sarcinilor prin descarcare disruptiva. cand umiditatea relativa este foarte scazuta. condensatoare cu caracteristici superioare. indeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 Ω cm) se pot incarca cu electricitate statica (plus sau minus de electroni).). . . Descarcarile electrostatice sunt relativ frecvente. propan. dar devin potential periculoase si pot genera incendii sau explozii cand au loc intr-o atmosfera exploziva sau cand in apropiere exista materiale inflamabile. prin frecarea de alte corpuri. .a. . In cursul experimentarii unor cabluri la scurtcircuit. care prezinta urme de termodegradare. transmiterea caldurii acumulate la capacul din masa termoplastica usor aprinzibil. fum etc. benzen. tambure s.intarziere a unui eventual incendiu. contacte imperfecte s. cu remedierea sau inlocuirea componentelor imbatranite.atmosfera ambianta exploziva. exista scurgeri reduse spre pamant ale electricitatii statice formate si astfel se acumuleaza sarcini masive. motiv pentru care se considera ca acest tip de iluminat este contraindicat pentru a fi folosit ca iluminat de veghe si paza. care inseamna ca orice sarcina formata nu se . . Dupa un numar de ani (de regula 15 – 20 ani) se ajunge la o functionare cvasi-permanenta a straterului. etilbenzen s. Conditiile atmosferice joaca un rol important in producerea descarcarilor electrostatice. ciupituri. suficienta pentru aprinderea amestecurilor aer-gaz sau aer-pulbere.curatirea tuburilor si lampilor dupa efectuarea lucrarilor de zugraveli. umiditate. Incendii datorate aprinderii unor corpuri de iluminat fluorescenta Recomandari preventive . putand fi initiat un incendiu. .scoaterea din functiun a iluminatului la parasirea locurilor de munca. Electricitatea statica In timpul miscarii. in cazul in care apar simultan trei conditii: . . care in timp pot conduce la aparitia unor fisuri. .4.inlaturarea prafului depus in interiorul corpurilor de iluminat ca si pe acestea.in unele cazuri rare. In interior.defecte de izolatie in conductori. Riscul de incendiu este diminuat in cazul utilizarii unor tuburi fluorescente cu siguranta sporita impotriva incendiilor (dulii din materiale termorigide cu constructii metalice sigure. care apar indeosebi in cazul lampilor care functioneaza in conditii grele de temperatura. parul uman. luandu-se masuri ca in sectiile (locurile) cu degajari mari de praf sa se utilizeze corpuri de iluminat special construite pentru aceste medii.

flanse la sisteme de vehiculare jet abur – 15000 V etc. .puncte colectoare pentru curele de transmisie. benzi de hartie si textile. .poate scurge si este pastrata in suspensie. sarcinile mentinandu-se in locul unde s-au format. flanselor conductelor de metal etc. rezervoarelor. sunt necesari 100 kVA pentru a obtine o descarcare pentru aceeasi distanta intr-un ameste hidrogen-aer. In cazul benzinei de aviatie trecuta prin filtre microscopice. un om cu incaltaminte de cauciuc plimbandu-se pe un covor pe o vreme uscata acumuleaza un potential de 14000 V.imbracaminte si incaltaminte bune conductoare de electricitate s. cat si pulberea se incarca electrostatic. iar aerul sau gazul contin particule din materialele electrizabile.derularea unor filme sau pelicule. in conditii obisnuite. . care sa asigure scurgerea sarcinilor in lichid. benzina prin cadere libera – minim 4000 V. . recipientelor (viteza recomandata la iesirea din tevile ce asigura umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru esteri. globulara. 3. ceea ce va antrena o reactie in lant. sarcina poate fi pastrata peste 3 ore. . dioxidul de carbon cand este descarcat din stare lichida dezvolta sarcini puternice in zapada carbonica formata.a. Descarcarile electrostatice pot genera incendii sau explozii cand au loc intr-o atmosfera normala. . folii din material plastic. rotoarelor de turbina. tip Corona. . De exemplu.relaxarea prin dispozitive speciale – la intrarea in rezervoare.gaze.iesirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichifiate. .. aer sau orice gaz. atunci cand aburul este umed.vehicule in miscare.benzi transportoare sau transmisii (cu curea) in miscare.). ventilatoarelor etc.2 mJ poate initia o explozie de gaze (pentru hidrogen chiar de 0. motorina si maxim 1 m/s pentru ulei si sulfura de carbon). Pericolul apare cand potentialul acumulat depaseste pragul rezistentei atmosferice dintre 2 suprafete si apare descarcarea electrostatica. Umplerea cu substante pulverulente a sacilor din materiale sintetice sau plastic este o operatiune nepericuloasa in sine. . Electricitatea statica produce adesea doar un mic punct de aprindere care poate fi suficient pentru a ridica temperatura pana la punctul de aprindere a substantelor inflamabile.a. La golire.018 mJ).miscarea particulelor la macinare. vapori. . acetone. la fel jetul de abur de inalta presiune. pentru pulberi valorile fiind la fel de scazute – circa 10 mJ. desi pentru majoritatea hidrocarburilor este problema de secunde. mai ales a acelor gaze care antreneaza un lichid fin pulverizat (si alte procese similare. datorita unei structuri de piele diferita – potential periculos in atmosfera exploziva. ori prin frecarea materialelor in timpul deplasarii.descarcarea electrostatica de la corp la pamant – mai rapid la cei cu pielea umeda si la femei.miscarea volantelor. esaparea CO2 din stingatoare. Forma de descarcare depinde de forma geometrica a celor doua corpuri participante la incarcarea electrostatica: descarcare prin scantei. . se pot produce scantei care pot aprinde vapori inflamabili.. alcooli.umiditatea relativa a aerului de peste 60 – 70% sporeste conductibilitatea suprafetei corpurilor izolante prin formarea unui film de apa care produce disiparea sarcinilor electrice. b) legarea la pamant – pentru dispersarea sarcinilor inainte de a ajunge la un potential inalt: .inertizarea utilajelor inchise (gaze inerte-azot). compresoarelor. Recomandari preventive Protectia impotriva sarcinilor electrostatice se bazeaza pe 4 metode principale: a) prevenirea formarii sarcinilor electrostatice: . .amplasarea conductelor de umplere a rezervoarelor mai aproape de fundul rezervorului. . .transferul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpul uman (indeosebi persoanele cu piele uscata). amestec de saponina.plansee si pardoseli conductoare. . care mentin lichidul o perioada de timp suficient de mare. . in snop.legarea la pamant a utilajelor. c) modificarea superficiala a mediului: . Prin desfasurarea operatiilor tehnologice enumerate se pot atinge valori mari ale mari ale tensiunii electrostatice – de exemplu: curea de transmisie (3 – 15 m/s) – 25 – 80000 V.strabaterea unei conducte sau a unui furtun de catre abur. alcool si acid acetic). grafit.generator de electricitate statica (acumulare – descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic). Operatiile tehnologice care favorizeaza producerea sarcinilor electrostatice si care au generat frecvente incendii prin descarea acestora sunt: . amestecare. . Corpul uman intervine in aceste fenomene prin trei moduri: .ambalarea substantelor pulverulente in saci.5 – 1 m/s pentru benzina. o energie de circa 0. comprimare etc. Prin efectul de separare atat sacul. a aburului prin fisuri de conducta s.transvazarea produselor petroliere prin furtunuri antistatice. . Se observa ca. .adaugarea de aditiv in substante pentru marirea conductivitatii electrice (oleat de magneziu.transportul lichidelor si umplerea sau golirea vaselor. malaxare.

Dupa natura proceselor sau reactiilor ce produc autoincalzirea se deosebesc autoaprinderi de natura chimica.aparate cu emisie de raze α. contacte imperfect. ci si. transportului. conform practicii modiale. Autoaprinderea de natura chimica Autoaprinderea de natura chimica se defineste ca fiind aprinderea spontana a unor substante la contactul cu oxigenul din aer.eliminatori radioactivi. β. Surse de autoaprindere Marea majoritate a substantelor gazoase. cu care majoritatea substantelor nu reactioneaza in conditii normale. f) aparate de comutare (legare incorecta conductori.d) ionizarea atmosferei inconjuratoare: .a. legare la conducte de gaz interzisa. Se recomanda ca in cazuri deosebite.).dispozitive de ionizare prin inductie (tensiune inalta). in urma autoincalzirii. prezenta unor impuritati. 6. Caldura necesara autoincalzirii si apoi a autoaprinderii rezulta din reactiile chimice sau biologice ce se produc in insasi masa substantei (materialului) respective. masurile de prevenire sa fie stabilite in consultare cu un institut de specialitate. permanenta. specifica. conexiuni si legaturi in pamant incorecte. . fizicochimica si biologica. piese cu semne de imbatranire a izolatiei). Urmarirea functionarii corecte a instalatiei electrice trebuie efectuata nu numai de cadre tehnice special pregatite sau cu atributii in acest sens.).). e) prize (sigurante necorespunzatoare. foarte adesea lenta sau limitata de un strat superficial.1. de personalul de conducere sau de patroni. Autoaprinderea este deci fenomenul de declansare a procesului de ardere prin autoincalzirea unei substante combustibile pana la valoarea temperaturii de autoaprindere. izolatie deteriorata. solicitari mecanice – indoiri. fara a veni in contact direct cu o sursa exterioara de aprindere. Fenomenul de autoaprindere nu trebuie insa neglijat. conductori legati gresit). mai multi consumatori decat cei proiectati. deseuri.). grad de concasare etc. Orice defect descoperit trebuie imediat notat si urgent remediat. scame etc. O inspectie periodica in acest sens trebuie sa urmareasca urmatoarele obiective: a) orice interventie efectuata de persoane neautorizate sau necalificate. cu apa sau cu compusi organici. Intretinerea unei instalatii electrice presupune o urmarire atenta. mai multi conductori intr-o borna etc. lichide sau solide nu ard in contact cu aerul la temperatura normala si presiune atmosferica. Reactiile de oxidare sunt exoterme. prize. . executata si montata conform normativelor in vigoare. dar cantitatea de caldura degajata este prea mica pentru a aduce intreaga masa de substanta la temperatura de aprindere. mocnite. Reactiile chimice care au loc cu degajare de caldura (reactii exoterme) se pot produce in cursul fabricatiei. Manifestarea efectului de aprindere sau chiar explozie se realizeaza fie asupra substantelor care reactioneaza. aparitia si dezvoltarea acestora fiind favorizata de o serie de factori aleatori (umiditate. Un mare numar dintre acestea sufera doar o oxidare. amplasare langa materiale combustibile. h) alte aparate (cablu de alimentare deteriorar. Conform definitiei deosebim trei grupe de substante: . supraincalziri). fixare incorecta. i) legarturi la pamant (incomplete. 7. Recomandari generale pentru evitarea incendiilor avand surse de aprindere de natura electrica Orice instalatie electrica trebuie proiectata. suspendare de cordoane de alimentare. j) aparate electrice de incalzit (amplasarea incorecta.). supraincalziri. b) amplasari necorespunzatoare (umiditate. conexiuni detecte etc. cleme fixate necorespunzator. g) corpuri de iluminat (cordoane de alimentare cu defectiuni.). d) conductori (imbinari incorecte. aerare. cordoane de alimentare. fara un aport de caldura sau alta sursa de initiere. 7. acces dificil etc. fixare improprie in doze. striviri etc. depozitarii substantelor care reactioneaza atunci cand intra in contact cu anumite substante fara de care sunt inflamabile. fie asupra altor substante sau materiale combustibile. putand avea consecinte importante daca nu este sesizat si inlaturat operativ. depuneri de praf. utilizarii. c) tabloul de distributie (sigurante necalibrate. conductori legati slabit. dimensionare incorecta. vecinatate.. Fenomenul autoaprinderii prin autoincalzire genereaza incendii in stare ascunsa. conductori liberi. contacte slabite.5. Anumite substante se aprind insa spontan. fixare necorepunzatoare pe pereti – cuie s.

). Substante care se aprind spontan in contact cu apa In aceasta categorie sunt incluse: oxidul de calciu. zirconiul nu are tendinta de autoaprindere. a sulfurii de fier s. capabile sa initieze procesul de autoaprindere in conditii normale de temperatura. asa cum s-a aratat mai sus.a. cu degajari importante de caldura. Actiunea de oxidare a fierului este puternic exoterma. Prin reactia acestora substante cu apa se eliberea o cantitate mare de caldura. Pulberile de aluminiu si de magneziu se autoaprind in contact cu tetraclorura de carbon si cu hidrocarburile clorurate. Un exemplu semnificativ il reprezinta autoaprinderea sulfurii de fier FeS2 (pirita).). La diametre mai mari ale particulelor sau in cazul spanului. Si alte metale. paie 200 – 220ºC. saci. metalele alcaline. fapt care favorizeaza procesul de autoaprindere al piritei.).) se pot afla in apropierea sau deasupra gropii de var. chiar la incalzire pana la incandescenta. dar si incendierea materialelor combustibile din apropiere.). Metalele piroforice reactioneaza cu intensitati variate cu clorul si alti halogeni. 7. Un exemplu tipic pentru „stingerea varului”. conditii ce pot favoriza autoaprinderea (deshidratate. dependente de gradul de macinare sau faramitare. . Unele din aceste (paie.a.1. Substante care se aprind spontan in contact cu aerul la temperatura normala (substante piroforice) Sunt considerate substante piroforice: fosforul alb. sulfura de fier. potasiu s.a. la contactul cu aerul (revizii dupa o perioada indelungata de functionare). carbura de calciu (carbidul). hartie 180 – 230ºC. Varul nestins este un praf alb. pana la 300 – 450ºC. produc autoaprinderea acestora. deci de raportul intre suprafata libera si volum. care poate provoca aprinderea materialelor combustibile din apropiere prin aducerea lor la temperatura de autoaprindere. preincalzite s. fosforul alb se autoaprinde la circa 45ºC. Reactia care are loc este: CaO + H2O → Ca (OH)2 + 1155 kJ/kg In unele conditii avantajoase pentru acumularea caldurii. in contact cu unele substante. marind volumul. La contactul metalelor alcaline sau a pulberii de aluminiu cu apa se degaja hidrogen. producand si aprinderea substantelor combustibile din apropiere. hidruri de siliciu. Fenomenul se explica prin formarea unor compusi intermediari metaloorganici foarte susceptibili la autoaprindere. 27 kJ FeS + 3/2 O2 → FeO + SO2 + 49 kJ In prezenta umiditatii are loc reactia: 2 FeS2 + 7 O2 + 2 H2O → 2 FeSO4 + 2 H2SO4 Sulfatul de fier care se formeaza. precum si cu substante halogenate de origine organica. caldura de reactie degajata fiind suficienta pentru aprinderea acestuia. lemn 225 – 300ºC etc. Disiparea caldurii poate provoca arsuri. in special organice.1. rezervoare sau elemente de instalatii. De exemplu in cazul sodiului: 2 Na + 2 H2O → 2 NaOH + H2 Metalele alcaline se autoaprind la temperaturi care depasesc cu putin punctul lor de topire. 7. avand suprafata libera mai mare in contact cu oxigenul din aer. puternic higroscopic. Astfel cloruratul de potasiu in contact cuu acidul oxalic genereaza explozii prin autoaprinderea dioxidului de clor. trecand in hidroxid de calciu. hartie. de zirconiu s. fenomen observat de fabrici de acid sulfuric sau depozite chimice. Aceste substante reactioneaza puternic cu oxigenul din aer. Pulberea de zirconiu cu particule avand diametrul sub 3 μm se poate aprinde spontan la temperatura camerei.2. fosfura de calciu si de sodiu.a. unii compusi organici ai anumitor metale.a. pulberea de aluminiu. provoaca fisurarea si faramitarea piritei.1. amorf.1. Reactiile de oxidare a piritei in contact cu oxigenul atmosferic au loc cu degajarea unor cantitati importante de caldura: FeS2 + O2 → FeS + SO2 + 222. Astfel.3. Substante care se aprind spontan in contact cu oxidantii Oxidantii. putand duce la atingerea incandescentei unor conducte. fosforul rosu. Foarte violente sunt si reactiile metalelor piroforice cu substante organice si anorganice oxidante. metalele alcaline (sodiu. de zinc.7. de titan. pulberile de aluminiu. Prezenta umiditatii constituie un alt factor favorizant (autoaprindere pulberii de aluminiu. Pulberea de titatn se autoaprinde in contact cu acidul azotic fumans. Cantitatea de caldura degajata este in unele cazuri atat de mare incat provoaca aprinderea unor materiale din apropiere. Umezit cu ala degaja o mare cantitate de caldura. superioara temperaturii de autoaprindere a majoritatii materialelor uzualte (fan. fosforul si arseniul. Metalele piroforice alcaline intra in reactii energice cu sulful. capata proprietati piroforice. Acest proces (stingerea varului) este insotit de o crestere brusca de temperatura. Temperatura de autoaprindere depinde si in acest caz de suprafata specifica. in stare de dispersie avansata (suprafata specifica mai mare). bucati de lemn s. temperatura poate creste pana la valoarea de 700 – 800ºC.

Autoaprinderea nu se observa la un corp masiv. metilic. fie prin reactia chimica (terebentina. prezenta unor impuritati s. Cand circulatia aerului este lenta. Factorii care influenteaza mecanismul autoaprinderii fizico-chimice pot fi clasificati in doua grupe: cei care intervin in reactiile de oxidare se deci asupra vitezei de degajare a caldurii si cei care actioneaza asupra disiparii caldurii. transportului. Autoaprinderea carbunelui In cazul carbunelui depozitat. marimea si starea suprafetei libere.a. lumina solara. raportul suprafata volum avand un rol important. acetonei. 7.a. acumulare de caldur. metalelor alcaline. percloratilor. umiditate. favorizand in reactii punctiforme descopuneri chimice oxidative. Autoaprinderea de natura fizico-chimica Autoaprinderea de natura fizico-chimica se defineste ca fiind autoaprinderea unor substante combustibile in urma actiunii atat a unor procese chimice. alcoolii (butilic. permanganatul de potasiu. care au loc cu degajare mare de caldura. In contact cu peroxidul de sodiu si in prezenta apei se autoaprind instantaneu: acetona. masa materialului racindu-se. metanului. anilina se autoaprind cu explozie. alcool etilic s. 7. petrolul lampant. la contactul cu aerul. Fenomenul este accentuat de factori cum ar fi: . corespunzator pentru o anumita circulatie de aer si un anumit coeficient de conductibilitate termica. Indeosebi dupa depasirea valorii de 50ºC. in primul rand in modul cum este realizata izolarea termica. transformandu-se spontan in ardere. autoaprinderea depinde de circulatia aerului si de modul de izolare termica. Compozitia chimica a materialului intervine atat prin puterea calorifica. glicerinei si a altor lichide usor inflamabile. acidul acetic. Factorii care actioneaza asupra disiparii caldurii constau. Poate fi definit un volum critic peste care oxidarea se accelereaza si se transforma in ardere normala. Acest volum critic variaza de la cativa cm3. focarele de autoaprindere se multiplica rapid. propilic). cat si prin viteza de oxidare. Oxidantii solizi ca: peroxizii de sodiu.2. ruperea sau formarea unor legaturi de natura fizica s. Problema incompatibilitatii substantelor chimice este deosebit de complexa si necesita deseori o specializare stricta. este influentat doar debitul de caldura. favorizata de cresterea temperaturii. uraniul nu se autoaprind in stare masiva. La o noua crestere. zinc). Procesul de oxidare este foarte lent si poate dura saptamani sau luni. etilic. Principalii factori influenteaza reactiile de oxidare sunt: natura compusului. Pentru ca fenomenul de oxidare sa se transforme in ardere este necesar ca viteza de degajare a caldurii rezultata din reactie sa fie mai mare decat viteza de disipare a acesteia. lemn.1. prezenta unor impuritati. si astfel fenomenul se amplifica. Valoarea optima a vitezei de circulatie a aerului se situeaza in limite extrem de inguste. socuri mecanice. 7. Are loc atat o adsorbtie de oxigen ce ridica temperatura intregii mase. permanganatului de bariu s.a.4. viteza de oxidare pentru turba este superioara celei antracitului). de aceea fenomenul are loc rar. talas). daca aceasta este mai rapida. iar benzina.Acidul azotic si acidul sulfuric provoaca autoaprinderea unor materiale cu care intra in contact fie prin deshidratare brusa si aducere la piroforicitate (paie. are loc prin suprafata sa. azotat de amoniu. intervine. care la randul ei depinde de starea lacunara a materialului si de masa acestuia.1.2. cat si a unor factori de natura fizica (suprafata specifica. In cazul acumularilor de materiale. terebentina. Acumularea caldurii duce la cresterea temperaturii peste cea de autoaprindere. caldura. concentrare de lumina. insa fisurile si pulverizarile favorizeaza fenomenul. ca de exemplu adsorbtia de oxigen din atmosfera in masa materialului combustibil. excesul de aer antreneaza o parte din caldura disipata. care difera mult chiar pentru materiale cu o compozitie chimica apropiata (de exemplu. glicerina. hidrogenului.). Acumularea de caldura duce la cresterea temperaturii. Un oxidant puternic este si apa oxigenata. Un exemplu il constituie azotatul de amoniu care se poate autoaprinde numai la depasirea volumului critic sau daca in masa lui se gasesc impuritati piroforice (fier. uleiuri si vopsele. bumbac. la zeci m3 pentru anumite sorturi de carbuni.. Efectul de aprindere sau explozie se manifesta fie asupra unor substante sau materiale combustibile prin transmiterea unor cantitati mari de caldura (disipata prin reactie) sau a flacarii initiale. compact de carbon. La fel. Reactiile pot fi favorizate de factori externi: scantei. care contribuie la marirea vitezei de reactie. pentru fierul piroforic. Autoaprinderea se datoreste in acest caz unor fenomene fizice. manipularii si depozitarii substantelor care reactioneaza reciproc. Aceasta caldura se acumuleaza in sistem. cloratii si perclorarii provoaca autoaprinderea alcoolilor. cat si o chemisorbtie prin saturarea legaturilor chimice ale carbonului. anhidrica cromica. Oxidarea unui material solid. de bariu.a. plutoniul. Exemplele tipice de autoaprinderi fizico-chimice intalnim la carbune. Asemanator cu oxidantii actioneaza si halogenii si unii compusi halogenati care provoaca prin contact autoaprinderea acetilenei. atunci cand vin contact. Reactii chimice exoterme Reactiile chimice exoterme se pot produce pe timpul fabricatiei.). deci a cantitatii de caldura degajate. in principal. thoriul. ce poate initia aprinderea materialelor celulozice cu care intra in contact. oxidarea nu mai depinde decat de natura materialului. tendinta spre oxidare puternica.

. cele cu inaltimea peste 4 m au tendinta mai mare de autoaprindere. zapada – nu influenteaza direct cresterea pericolului de incendiu. fara flacara. deci nu are loc piroliza celulozei din structura tesuturilor. Temperatura bumbacului. sub forma de fibre sau fire. Durata procesului de autoaprindere este de minim 2 – 3 ore. chiar negative. nu evolueaza uniform in masa carbunelui.impuritati de materiale organice (lemn. viteza de oxidare se mareste considerabil. Un caz asemanator il prezinta tesaturile (in special din bumbac) impregnate cu grasimi. . Sulfura de fier (pirita) favorizeaza autoaprinderea carbunelui atat prin caldura degajata la oxidare. sunt putin periculoase ca surse de autoaprindere.caldura solara.granulometria. cu aparitia de puncte de jar care antreneaza o ardere mocnita. fiind mare in cazul uleiurilor sicative ce contin catalizatori pentru accelerarea oxidarii.continutul de cenusa. antracitul. ca si influentarea temperaturii interioare prin conducte de apa calda sau abur tehnologic ce trec pe sub halda.a. soia s. uleiurile si grasimile prezinta tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul. O indicatie asupra capacitatii uleiurilor de a se autoaprinde o constituie indicele de iod. in timp. cu transformarea finala a carbunelui in cenusa. Cercetari efectuate in tara referitoare la autoaprinderea carbunilor depozitati in buncare au concluzionat ca. In cazul vopselelor si lacurilor. cat si prin marimea suprafetei active a carbunelui. de aportul de aer proaspat. la fel debitul de caldura. paie) sau chimice (in special sulfura de fier). nu prezinta tendinta de autoaprindere. . grasimilor. continand putine substante volatile. praful de carbune depozitat in bucare se poate autoaprinde rapid. se produce autoaprinderea. cand disiparea rapida a caldurii nu permite crearea unor acumulari locale de caldura. mai mare decat limitele admise duce la initierea unor incendii atat in cabinele de vopsire (depuneri). huila si lignitul prezinta insa aceasta proprietate. este de circa 220ºC. In cazul carbunilor cu granulatie mare nu exista tendinte de autoaprindere. . Acest pericol creste pentru uleiuri vegetale (masline. care.. sub diferite forme. 7.1 m3/min.vantul are un rol favorizator prin afluxul de aer adus.continutul de umiditate. de cantitatea de material implicata. grasimi sau lichide petroliere). Lipsa de control periodic temperaturii in interiorul stratului de carbune depozitat reprezinta un risc de incendiu ce nu trebuie neglijat. Procesul de ardere mocnita. care atrage cantitati noi de aer. poate genera insa incendii si explozii. prin permiterea unui aport suplimentar de aer favorizeaza autoaprinderea. continutul ridicat de umiditate impiedica procesul de autoincalzire. carbunii cu continut ridicat de cenusa se autoincalzesc mai lent. . ci pe zone. prin circulatia redusa de aer nu asigura o racire suficienta. Grasimile de origine animala. in conditiile unei circulatii de aer in buncar sub 0.2. Se creaza un efect de cos. cu o crestere de temperatura. frunze. Risc sporit de incendiu prezinta de aceea baloturile de bumbac (in special crud sau umezit) cu urme de ulei sau grasimi. incat cresterea de temperatura devine importanta. Suportul poros asigura izolarea termica necesara.marimea (inaltimea) haldei. .2. chiar in 24 de ore. degredandu-se usor sub influenta intemperiilor. Atunci cand aceste produse sunt adsorbite de materiale poroase. cat si la locul de depozitare (in conditii favorizante: temperatura. o data initiat. utilizarea unor pigmenti cu reactivitate mare.3. precipitatiile atmosferice – ploaie. Cand suportul poros este incombustibil.). . Introducerea de carbune cu punctele de jar in moara. respectiv numarul de grame de iod care se combina cu 100 g ulei. In evaluarea autoaprinderii ca sursa a unui incendiu trebuie cercetati toti factorii caracteristici mentionati mai sus. cum ar fi patrunderea unor cantitati de aer proaspat prin neetanseitati sau guri de golire. lipsa de ventilatie. 7. cresterea temperaturii. limita superioara variind mult functie de temperatura mediului ambiant.existenta fisurilor. mai ales in combinatie cu diluanti avand continut de toluen (sau alte lichide inflamabile). favorizeaza autoarpinderea. La fel in cazul materialelor cu conductibilitate termica mare. apare in timp o depreciere a carbunelui care se manifesta printr-o degradare granulometrica. Alti factori favorizanti sunt granulometria mai fina si prezenta unor cavitati in masa carbunelui. chiar importanta. cu exceptia uleiului de peste. depozitat in stive mari sau lipsite de aer. numai absorbtia uleiurilor de materiale poroase permite procesul de autoaprindere.2. cum sunt tesaturile.). intensificand procesul de ardere.a. Autoaprinderea uleiurilor. datorita introducerii lui in stare umeda in buncare (urma caracteristica in cercetarea incendiilor de acest fel). la care incepe autoaprinderea. Asa cum s-a aratat mai sus. creste suprafata uleiului in contact direct cu aerul. tip recipient s. Caldura degajata prin oxidarea uleiului se acumuleaza in masa bumbacului datorita conductibilitatii termice mici a acestuia.sortul de carbune. este favorizata de impregnarea in uleiuri sicative si de depozitarea materialelor in straturi groase.Autoaprinderea bumbacului Autoaprinderea bumbacului. Autoaprinderea tesaturilor imbibate cu uleiuri poate avea loc si la temperaturi ale mediului mai coborate. . lacurilor Lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de vopsire. nu determina initierea unui incendiu. uleiuri sau lacuri (caz frecvent in diferite fabrici sau ateliere unde bumbacul este utilizat pentru curatirea mainilor de uleiuri. in interiorul materialului. . in conditii favorizante.

) are un efect contrar.2.).) accelereaza descompunerea si in plus ii schimba radical proprietatile. precum si acid azotic. tutun s. mai rar intalnita. rumegus de lemn. solubila in apa. patruns prin fisurile create.5. in care intervine si fenomenul de acumulare de caldura. Fenomenul poate dura uneori ani de zile. potasiu s. functie de natura materialului.a. La temperaturi de peste 400ºC descompunerea este sub forma de explozii puternice. balegar etc. se carbonizeaza.a. zinc. Prin distilarea uscata a lemnului se degaja gaze si vapori (CO. capatand un aspect poros (carbune de lemn). aport aer) materialele impregnate cu ulei prin autoaprindere pot initia incendii dupa 2 – 4 h. Acumularea de caldura are loc datorita expunerii prelungite in timp (permanenta sau periodica) la actiunea unei surse de caldura si este favorizata de existenta unor straturi exterioare din alte materiale (de exemplu mortar) care impiedica disiparea caldurii. Prezenta unor substante anorganice (piatra de var macinata. incolora.a. devenind un material puternic exploziv.a. produc caldura necesara declansarii procesului de autoaprindere. Prezenta unor corpuri straine sau substante chimice in masa azotatului de amoniu (bucati de fier. necesita o examinare foarte atenta a amprentei incendiului si identificarea corecta a focarului. se topeste la circa 170ºC si se descompune rapid la temperaturi de 190 – 200ºC.) care. se formeaza gudroane si alti produsi de piroliza. In cercetarea cauzei de incendiului trebuie analizate atat conditiile de depozitare. Negasirea urmelor de salpetru exclude acestea cauza de incendiu. etanol. . Autoaprinderea de natura biologica Autoaprinderea de natura biologica este caracterizata atat unor produse vegetale (furaje.2. 7. cat si proprietatile ingrasamantului respectiv. fosfor. Alte ingrasaminte cum ar fi superfosfatul (numai amestecat cu salpetru in prezenta materialelor organice) si cianamida de calciu (in prezenta apei) prin caldura reactiilor declansate in amestec pot initia autoaprinderea paielor. fibre. Autoaprinderea ingrasamintelor artificiale Ingrasamintele artificiale pot constitui surse de initiere a unui incendiu prin autoaprinderea lor in cazul unei depozitari sau manipulari necorespunzatoare. Azotatul de amoniu se poate autoaprinde numai daca depaseste masa critica. are loc autoaprinderea. talasului cu care sunt in contact. Datorita oxigenului provenit atat din piroliza celulozei. cat si a unor produse de natura animala (lana. Evidentierea acestei surse de autoaprindere. pulberi de aluminiu. Valorile indicelui de iod pentru unele uleiuri si grasimi Denumirea uleiului Untura de peste Ulei de in Ulei de nuca Ulei de canepa Ulei de floarea soarelui Ulei de soia Ulei de porumb Indice de iod 154 – 170 150 – 168 143 – 162 140 – 165 119 – 135 114 – 140 111 – 131 Denumirea uleiului Ulei de rapita Ulei de seminte de bumbac Ulei din seminte sfecla Ulei de masline Ulei de ricin Untura de porc Unt Indice de iod 92 – 123 100 – 116 95 – 105 82 – 90 80 – 88 43 – 70 26 . precum si absenta unor cantitati suficiente de oxigen. de regula utilizat sub forma granulata. alcool metilic s. 7. In aceste conditii are loc cresterea temperaturii in interiorul masei lemnoase.). fanului.) un pericol de incendiu mai ridicat il prezinta azotatul de amoniu. lemnul se innegreste.Tabelul 11. metanol. mai ales in spatii inchise. Dintre ingrasamintele utilizate uzual (cu azot. azotat de calciuc etc. izolare termica.42 Se considera susceptibile de autoaprindere uleiurile cu cifra de iod peste 80. sub influenta actiunii unor microorganisme. de cupru. Este instabil din punct de vedere termic.4.3. In conditii favorabile (temperatura. 7. In acest caz au loc reactii chimice ce degaja cantitati mari de caldura si gaze ce se aprind usor in aer. sticla. In unele cazuri. Azotatul de amoniu este o substanta solida. cat si din aerul exterior. Autoaprinderea lemnului Autoaprinderea lemnului este un proces complex. par de animale. temperatura de autoaprindere poate cobora pana la circa 100ºC (lemn piroforic). de bicromat de potasiu s. borhot.

Examinarea unui astfel de incendiu (recomandabil in sectiune verticala din sira de paie) presupune dezvelirea vetrei (focarului) si a canalelor de fum. ca urmare a elimenarii bruste de apa.100ºC are loc descompunerea in continuare a substantelor proteinice. Temperatura creste in continuare ca urmare a activitatii biologice a microorganismelor. Datorita conductibilitatii termice scazute a masei vegetale. etilena s. cum sunt: Actinomyces thermophilus.a.a. despartituri s. 20% . care conduce la acumularea caldurii.utilizarea in faza de recoltare a unor elemente taietoare necorespunzatoare. de obiecei in partile inferioare ale stogului (sirii sau claii) de fan. precum si descompunerea pectinelor si separarea acizilor acetic. corelate cu umiditatea furajelor: 18% .7. respiratia ridica temperatura la circa 35º. Intre 90 . Marginile canalelor si a vetrei au un aspect caracteristic asemanator unei mase de zgura. . Dupa 45 – 50ºC incepe dezvoltarea rapida a microorganismelor termofile. Incepe descompunerea substantelor mai complexe in unele mai simple. forma foenicola). Procesul de respiratie dureaza cu atat mai mult cu cat masa depozitata se afla mai multe parti groase care contin apa (frunze groase. Se formeaza. formic si a amoniacului. ceea ce conduce la regimuri de uscare diferite in sira (fibra se usuca mai repede decat tulpina. canale de fum. se degaja hidrogen sulfurat si furfurol.3.umiditatea masei vegetale cu rol determinant in initierea autoaprinderii. suporturi pentru stoguri. mucegai. Elementele fundamentale ale acestui tip de autoaprindere il prezinta pe de o parte existenta a numeroase specii de microorganisme: bacterii. De exemplu. un teren umed sau irigat mareste tendinta spre autoaprindere. Procesele fundamentale de fotosinteza si respiratie care au loc in plante nu inceteaza dupa taiere. care se pot distinge tulpini sau fire de plante carbonizate.1. favorabila dezvoltarii microorganismelor ce descompun masa vegetala organica. care traiesc in simbioza cu plantele si pe de alta parte conductibilitatea termica redusa a produselor vegetale.) crescand presiunea gazelor in interior. . plantele se usuca si se faramiteaza. se degaja gaze (metan. Fanul capata culoarea bruna si are un miros aromatic. favorizand autoaprinderea. Thermoyces lanuginosus si altele. caldura se acumuleaza. Umezirea furajelor se poate produce in perioadele cu precipitatii chiar daca s-au luat masuri de acoperire a sirelor. in special bacteriile mezofile (Bacterium coli.balotarea furajelor avand umiditate mai mare de 25 – 30% si realizarea unei uscari incomplete pe sol sau in clai formate din 3 – 4 baloti. Asezarea si depozitarea necorespunzatoare a produselor vegetale duce la initierea unor incendii dezvoltate. tulpini etc. care se dezvolta pana la temperatura de 60ºC. Pana la valoarea de 90ºC are loc umflarea si craparea tulpinilor. aer.68ºC. ducand la crestera in continuare a temperaturii. Experimental s-au stabilit urmatoarele nivele ale temperaturii. In contrast. Mecanismele de reactie caracteristice autoaprinderii biologice sunt foarte complexe si se desfasoara intr-un timp relativ lung. Celulele vegetale continua sa traiasca un timp pana la uscare totala. si a altor vegetale) intr-o prima faza. must de balegar). lateral si in sus. care provoaca strivirea plantelor si defribarea tulpinii. . modifica procentul de umiditate). Prezenta apei si a microorganismelor determina inceperea proceselor de putrezire si fermentatie. La atingerea temperaturii de 80ºC activitatea microorganismelor si cea enzimatica inceteaza. similar. boabele de grau existente in masa de paie contin ca enzima activa catalaza. in cazul fanului (dar.30% 81ºC. Dupa 180ºC are loc descompunerea celulozei. din sol. sfaramicioase. in practica. apa. Factorii care influenteaza fenomenul de autoaprindere al furajelor sunt: . alge s. care la contactul cu aerul atmosferic determina aprinderea masei vegetale.folosirea unor ingrasaminte in concentratie mare (ingrasaminte pe baza de azot. Gauri arse pot apare ca urmare a arderii unor constructii de lemn (grinzi din hambare. procese initiate de degajarea unor cantitati mari de caldura.) si pot fi puse in evidenta prin ramasite de lemn arse cu carbune de lemn.). . De exemplu. care distrusa fiind. Dupa 250ºC are loc descompunerea hidrantilor de carbon si apar focare de autoaprindere. In acest fel. .gradul ridicat de uscaciune a terenului pe care se depoziteaza fanul. incendiile initiate de flacara se dezvolta de la straturile exterioare spre cele interioare. . barne transversale. .a.compozitia si natura solului de pe care s-au recoltat furajele. cum ar fi autooxidarea. si anume prin infiltrarea apei meteorice in sol si absorbtia ei ulterioara in furaje. Autoaprinderea furajelor Se poate aprecia ca autoaprinderea produselor vegetale este un fenomen relativ frecvent.43ºC. ciuperci. Este importanta si actiunea diverselor enzime continute. ceea ce impune executarea unei interventii in vederea limitarii cresterii ei in continuare si respectiv a aparitiei autoaprinderii.120ºC are loc evaporarea apei si incepe distilarea uscata a partilor lemnoase. valorile peste 16% sunt periculoase. s-au inregistrat umidificari ale sirelor pana la inaltimea de 2 – 2. In fanul autoincalzit se mai mai intalnesc si alte forme de microorganisme termofile. Intre 100 .5 m. care se poate dezvolta pana la temperaturi de 70 – 80ºC si este unul din principalii factori ai procesului de termogeneza. in special bacteria sporogena Bacterium solfactor. Limita de pericol implica valori de temperatura peste 60ºC. urmand un proces pur chimice.recoltarea furajelor in stare umeda sau in stare verde cand contin 75 – 85% apa sau dupa ploaie.

produsele nu trebuie introduse in depozit in stare lichida.Evidenta precisa a materialelor si substantelor depozitate si a proprietatilor fizico-chimice ale acestora. realizand in sortimente si in special a celor de pe soluri azotoase. la circa 250ºC. Reactia se extinde in intreaga masa. manipulare si utilizare a substantelor cu actiune reciproca. frecventa fenomenului fiind de 5 ori mai mare comparativ cu anii reci.Depozitarea acizilor in incaperi separate. Frecarea .temperatura mediului exterior. care sunt de tipul descarcarilor electrice. starea vremii.Ventilarea corecta a spatiilor de depozitate. . paiele de orz si ovaz verde. Numarul incendiilor datorate unor surse de aprindere de natura mecanica (frecare. In urma acestor reactii. lucerna. . conditii de recoltare etc.3. frunze) din produsele depozitate in vrac sau sub diverse forme. rezistente la foc. fara prezenta materialelor combustibile (lemn.depozitarea compacta a furajelor conduce. Surse de aprindere de natura mecanica Spre deosebire de scanteile electrice. inclusiv. de dimensiuni mici (de ordinul micronilor). evitarea unor inaltimi periculoase din punct de vedere al favorizarii fenomenului de autoaprindere.. in ateliere mecanice. Desi. 8. ca sursa de aprindere intervin prin potentialul lor termic. produse vegetale. 7.4. cu ventilarea spatiului de depozitare. Se considera imposibila autoaprinderea inainte de trecerea a 8 – 10 zile din momentul formarii claii. . Autoaprinderea taiteilor din sfecla de zahar In acest caz. la o descompunere celulara care favorizeaza activitatea enzimelor cu acumularea caldurii datorita conductibilitatii termice reduse a furajelor.). azotat de amoniu etc.). paie. tendinta de autoaprindere. Recomandari preventive . dupa depasirea acestei temperaturi producandu-se reactii chimice de oxidare specifice. scantei) este redus.2. . iar initierea unui incendiu dupa 30 – 70 zile. In examinarea unor incendii avand drept sursa posibila de initiere autoaprinderea furajor.compozitia floristica. garaje s. sunt individualizate prin natura activitatilor mecanice ce le genereaza. vopsea etc. cu rafturi antiseismice pentru evitarea deteriorarii ambalajelor si a deversarilor.Inlaturarea diverselor impuritati (hartie.Ambalarea corespunzatoare a produselor chimice. transport. caracteristic este faptul ca pana la temperatura de 60ºC dupa autoincalzirea este determinata de activitatea biologica a microorganismelor. cele ale Comunitatii Europene. de asemenea. amestecul de taitei supraincalziti (dupa uscarea pe tamburi). in viitor. grosime mare a stratului de depozitare. cu protejarea fata de actiunea razelor solare (in special in aer liber).Cunoasterea si respectarea stricta a regulilor de depozitare. crengi. substantele care reactioneaza chimic nu vor fi ambalate niciodata impreune. notificarea cantitatilor periculoase conform prevederilor legale.Mentinerea unei temperaturi scazute in depozite. datorita presiunilor interne mari dezvoltate. . sorgul zaharat si loliumul au o tendinta accentuata de autoincalzire. talas etc. .Transportarea si depozitarea acizilor cu o puternica actiune oxidanta in recipiente metalice. verile calde favorizeaza autoincalzirea masei de furaje la temperaturi de peste 60ºC. are loc descompunerea produsilor organici cu formare de carbonati si degajare de dioxid de carbon. pe langa investigarea elementelor prezentate mai sus (calitate fan. iar in timpul transportului si depozitarii nu trebuie sa intre in contact. .Nepozarea conductelor de abur sau altor tevi incalzite in apropierea materialelor depozitate. Melasa din sfecla de zahar prezinta. provenite din diferite operatii de prelucrare a metalelor sau din ciocniri mecanice. . in comparatie cu alte surse. temperatura – peste 30ºC.Depozitarea in conditii de siguranta a carpelor imbibate in ulei. . . vopsitorii. se creaza centre de autoaprindere care se transforma in focare de ardere. .).Stivuirea corecta a produselor si materialelor in depozite. Factorii favorizanti sunt: umiditatea – peste 10%.Masurarea periodica a temperaturii si gradului de umiditate a produselor cu tendinta la autoaprindere din depozite (carbuni.Asigurarea unei distante suficiente fata de diferite surse de cladura a elementelor de constructie din lemn.a. trifoiul. foarte rar dupa 23 saptamani. zaharul continut fiind un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor. 7.1. . . 8. . un element esential il reprezinta timpul derulat de la formarea claii. scanteile mecanice sunt particule materiale.

a. O sursa de aprindere. Posibilitatea unei surse de aprindere de acest tip trebuie luata in considerare la cercetarea oricarui incendiu initiat in vecinatatea unei instalatii mecanice cu componente sau piese in miscare rapida.).30 – 0. . care are loc intre doua suprafete in contact.fie se poate atinge temperatura de topire a metalului. Situatiile in care frecarea poate duce prin caldura disipata la initierea unor incendii sunt: . . unde μ este coeficientul de frecare. Fenomenul supraincalzirii unor elemente in contact se manifesta mai intai prin zgomote neobisnuite: izbituri. material lemnos) sau a unor amestecuri gaz-aer inflamabile.20 0. ceea ce provoaca topirea cuzinetilor sau a diferilor impuritati. scanteieri s. in miscare relativa. arderea lubrefiantului. a unor corpuri straine (nisip. Incalzirea lagarului la temperaturi ridicate (500 – 800ºC).montarea defectuoasa a lagarelor si a arborelui.08 0. arderea vopselei. praf. de acest tip. iar N – forta de apasare care actioneaza normal pe suprafata deplasata.otel Ferodou – otel Fonta – otel Otel – grafit Otel – teflon Prin frecare.90 0. sau a sarurilor diaze care se folosesc la producerea indigoului. inlocuirea lagarului s.60 0.04 Material Aluminiu – aluminiu Otel . scartait. Este cazul agentilor porogeni cu ajutorul carora se produce cauciucul expandat sau materiale plastice expandate.). precum si deteriorari ale arborelui (locuri tocite. Pentru o forta constanta. fenomenul este periculos indeosebi la rotoare de mare viteza (in cazul avioanelor). eliminarea corpurilor straine. .orice lagara care nu este lubrefiat corespunzator poate deveni o sursa de aprindere pentru un material combustibili din vecinatate. observam o deteriorare termica intensa a lagarelor (topirea cuzinetilor. particule de metal etc.a. suprafete cu rugozitate pronuntata s. Valori orientative ale coeficientului de frecare μ Coeficient de frecare Frecare limita (cu Frecare uscata lubrifiant) 1. .35 – 1.25 0.2.10 – 0. mai ales atunci cand in componenta instalatiei mecanice intra un recipient (rezervor) cu combustibil petrolier lichid.prezenta. ce poate duce la frecarea arborelui pe carcasa.montarea necorespunzatoare a elementelor aflate in rotatie poate duce la lovirea lor de elementele fixe. caldura degajata in procesul de frecare este suficienta pentru descompunerea unor substante a caror componenti volatili se aprind ulterior cu usurinta.50 – 1. intre suprafetele in contact.1 – 0. ci de natura si prelucrarea acestora Tabelul 12. Forta de frecare se poate exprima prin formula: F = μN (N). cel mai frecvent in cazul conlucarii unui lagar cu un arbore.).lipsa lubrefiantului sau ungerea necorespunzatoare a unor piese de diverse mecanisme. Frecarea este intotdeauna insotita de incalzirea corpurilor in contact – caldura disipata fiind rezultat al lucrului mecanic depus pentru invingerea rezistentei de frecare. poate provoca incendii cu urmari grave. care are cea mai mare valoare in momentul inceperii miscarii si scade odata cu cresterea vitezei. Scantei mecanice . In alte cazuri. . supuse la o forta normala de apasare. 8.frecarea in ferodoul autovehiculelor sau blocarea sabotului de franare pe tambur dezvolta caldura suficienta pentru aprinderea cauciucului.). analog. In timpul examinarii acestor elemente dupa un incendiu. cand caldura disipata poate topi carcasa.1 0.2 0.Frecarea este un proces de natura moleculara-mecanica-energetica.fie suprafata de temperatura ridicata initiaza aprinderea unor combustibile din vecinatate (praf.40 0. poate constitui sursa de aprindere in doua imprejurari favorizante: . franele vagoanelor de cale ferata se pot supraincalzi. suprafete in contact ajung la temperaturi suficient de ridicate (200 – 300ºC) pentru a initia aprinderea unor materiale combustibile aflate in vecinatate.a. .08 – 0. fisurarea carcasei s. Observarea incipienta a acestor simptome permite inlaturarea cauzei fara consecinte negative (completarea lubrefiantului.gripajul – un fenomen periculos ce se manifesta sub forma de puncte de sudura locale si smulgeri cu rizuri adanci sau blocaj total. pot fi observate scantei. in cazul motoarelor electrice fenomenul este insotit si de acumularea unor tensiuni importante prin autoinductie. Coeficientul de frecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact.06 – 0. . in acest caz intervine o tocire intensa a arborelui si a carcasei.18 – 0. provocand aprinderea materialelor componente. combinata cu o incalzire locala intensa a acestor elemente. frecarea este proportionala cu coeficientul de frecare μ.a.

in special otel corodat. macaralelor. In multe cazuri. energia disipata prin ardere incalzeste particulele de metal pana la temperaturi mult superioare temperaturii de vaporizare. beriliul. izbire s. Cacacitatea metalelor si a aliajelor acestora de a produce scantei periculoase depinde.caderea sculelor pe pardoseli de beton sau metal. stratul de oxid prezentand numeroase fisuri. mangalul. cedarea caldurii nu este impiedicata. La o ciocnire oblica exista o probabilitate mai mare de producere a scanteilor. fiind si mult mai dur. siliciu etc. Conditiile cele mai favorabile pentru aprinderea unei particule se creaza atunci cand. pe seama metalului mai moale. viteza de zbor a particulei si continutul de oxigen al mediului de lucru. nu toate particulele separate de metale prin soc sau frecare poseda energie suficienta pentru a initia un proces de aprindere a unui amestec combustibil gazos. implica traiectorii lungi si corespunzator. energia rezultata din ciocnire se consuma. se transforma in gaz. Capacitatea mare de aprindere a scanteilor de aluminiu rezulta din reactia exotermica: 2 Al + Fe2O3 = 2 Fe + Al2O3 + 770 kJ. Ciocnirea este fenomenul mecanic in care impulsurile (Nˉ = mVˉ) obiectelor implicate variaza brusc. de afinitatea lor fata de oxigen.scantei de soc. plumbul. Astfel. nichelul.caderea sau manevrarea obiectelor (inclusiv butoaie. care. Atunci cand impactul are loc intre metale usoare (de exemplu aluminiu) si otel. Corpul prelucrat are masa mare. in deformatii plastice sau elastice. Formarea unei pelicule etanse de oxid la suprafata scanteii (ca in cazul otelurilor aliate cu crom. In cazul otelului ruginit. de proprietatile lor chimice si mai ales. viteza de ciocnire a pieselor metalice. temperatura medie masurata a unui fascicul de scantei otel-carbon de 1300 – 1800ºC a crescut pe distanta de 15 cm pana la 2300ºC. Astfel.) intre diferitele obiecte metalice. pentru producerea careia este suficienta prezenta unei mici cantitati de rugina. chiar daca temperatura lor ajunge la valori ridicate (1000ºC). Factorii care influenteaza acest proces sunt: natura metalului. . . otel de constructii. datorita caracterului puternic exoterm al procesului rapid de oxidare. autovehiculelor.Scanteile mecanice sunt particule mici (cu diametrul de cativa microni) de metal prelucrat. In urma unei reactii de oxidare in aer a particulelor. ciocnire. temperatura ei depaseste temperatura de topire a oxidului. piulite. nu poate fi neglijata posibilitatea initierii unor aprinderi sau explozii. se produc scantei cu un potential termic ridicat. La un soc frontal.) impiedica disiparea caldurii in mediul inconjurator. ca si bronzul nu produc scantei prin lovire sau frecare. cand se urmareste producerea unui lucru mecanic de deformare maxim.lovirea pardoselii de beton cu incaltaminte cu blacheuri in timpul mersului s. impactul realizandu-se in prima faza prin varfurile proeminentelor.a.scantei de abraziune a) Scanteile de soc se produc la contactul brusc (lovire. formarea scanteilor este favorizata de rugozitatea care impiedica sudarea la rece a suprafetelor. Cuprul. rezistenta metalelor.proiectarea obiectelor sau bucati metalice rupte in urma unor defectiuni pe suprafete metalice. cuie) in masini si aparate in functiune (indeosebi cele in miscare rotativa). Potentialul energetic al scanteilor formate este influentat si de natura metalelor implicate in ciocnire. care face posibile deformatii plastice ce ingreuneaza ruperea particulelor. .. datorita rezistentei mecanice reduse.scantei de frecare. arderea continua in faza gazoasa. capabile sa aprinda amestecuri combustibile. pe parcursul traiectoriei. metale usoare (aluminiu s. bidoane s.patrunderea accidentala a pieselor metalice (suruburi. in cazul unor valori mari. acestea pot insa acumula energie suficienta pentru initierea aprinderii. . Marimea si energia scanteilor formate depinde de energia cinetica consumata la ciocnire. corodat. In ordinea crescanda a periculozitatii se pot enumera: otel aliat. Este cazul. mai ales. o durata mai mare de contact cu mediul. care se incalzesc pana la incandescenta in traiectoria pe care o parcurg. a unor operatiuni de prelucrare. Scanteile se formeaza. in special. de regula. Dupa modul de prelucrare (legat de operatiuni mecanice sau de utilizarea sculelor mecanice) scanteile de acest tip se pot clasifica in: .a. Existenta peliculei de oxid cu o temperatura de topire ridicata (la Al2O3 – 2030ºC) elimina si mai mult pericolul aprinderii particulelor. in cea mai mare parte. sub forma de flacara sau temperaturi mult ridicate decat a scanteilor de otel de acelasi diametru. iar corpul incident masa mica. . indeosebi la o forta de soc redusa. la metalele usoare. . ceea ce permite intensificarea arderii si schimbului de caldura. avand loc ruperea peliculei superficiale de oxid si eruptia masei lichide. otel ruginit.a. deci sa se piarda cat mai mult energie cinetica pentru a putea fi transformata in lucru mecanic de deformare.operatiuni mecanice cu dalti. Daca in zona in care se produc aceste scantei exista materiale combustibile (in special materiale fibroase in vrac) sau amestecuri explozive. Viteza de zbor a scanteii depinde de energia disipata la ciocnire si.) la incarcarea si descarcarea navelor. In cazul otelurilor obisnuite sau cu rugina.). mijloacelor de transport intern. In acest caz are loc o oxidare directa a aluminiului dupa reactia: 2 Al + 3/2 O2 = Al2O3 + 1420 J .a. . domuri etc. Metalele usoare si aliajele lor produc mult mai greu scantei prin frecare sau soc intre ele. la operatiuni cum ar fi: .

cum ar fi: descarcarile electrice atmosferice si radiatia solara. chiar cu aluminiul. In urma operatiilor mecanice de aschiere si polizare a metalelor se produc cantitativ mai multe scantei decat in celelalte cazuri. xilen. Scanteile de frecare pot aprinde numai amestecurile cu aer ale hidrogenului. 8.09 J. . b) Scantei de frecare. . corodat. altor compusi organici (faina. etilenei. Scanteile rezultate in urma utilizarii uneltelor de aluminiu pot aprinde o serie de substante combustibile (sulfura de carbon. cu un alt material sau. inclusiv de la scanteile de otel produse de dispozitivele de rectificat. . mentinute curate.pulberea de zinc se aprinde numai uneori. benzen) la un nivel energetic mai coborat decat scanteile de otel. . imersare in lichide de racire. . oxidului de carbon. carbune.5 J pot initia explozia unor compusi pirotehnici pulverulenti. alcoolilor. stire s.pulberile de aluminiu. mase plastice). respectiv 37. a otelului. klingherit. magneziu. . 9.pardoselile trebuie sa fie de tip antiscantei (asfalt. propan.a.5 J.se vor utiliza numai scule speciale. De exemplu. lubrifiate frecvent si supuse unor inspectii periodice. beriliu). a materialelor care se descompun usor. aliaje de metale usoare.inlocuirea.se va evita patrunderea in interior a unor piese metalice: cuie. Natura metalelor implicate influenteaza. Scanteile generate au diametrul intre 50 – 200 μm si temperaturi peste 800ºC. rectificarea s. .se vor inlatura materialele combustibile din apropiere (indeosebi la masinile de mare turatie sau viteza). calupuri de lemn).a. hidrogen. intr-o masura mai mare.Excesul de caldura rezultat prin arderea aluminiului este aproximativ de doua ori mai mare decat in cazul arderii fierului sau magneziului (69.suprimarea sau substituirea unor operatii si manevre periculoase si combaterea neglijentelor in efectuarea acestora. Recomandari preventive a) In incaperile in care este posibila formarea amestecurilor explozive: .scantei cu energia de minimum 3. c) Operatiuni mecanice cum ar fi: polizarea . suruburi s.paletele ventilatoarelor sa fie executate din materiale neferoase.20 J). respectiv benzen. lemn. cu valori maxime in jur de 1600ºC. Prin experimentari s-a reusit aprinderea indeosebi a hidrocarburilor parafinice si aromatice (metan. d) Se va asigura transportul in conditii de siguranta. toluen.aprinderea amestecurilor cu aerul a hidrocarburilor saturate. din zonele probabile de impact cu aluminiul. etan. etilena. de regula. dar peste 30 J in cazul unui amestec gaz metan-aer. Scanteile mecanice pot provoca si aprinderea unor amestecuri de aer cu diferite pulberi. fara socuri si frecari. scanteile produse prin soc (si frecare) intre aluminiu si hotel corodat prezinta un pericol ridicat de inflamare a amestecurilor gazoase combustibile. care este sub cea determinata pentru scantei electrice.se vor inlatura operativ cauzele ce provoaca fenomene sau zgomote neobisnuite in lagare sau in zone de contact. numai limita superioara de inflamabilitate. zahar.protejarea zonelor potabile de impact sau frecare cu diferite materiale care nu produc scantei (garnituri de cauciuc.pulberea de sulf se aprinde cel mai usor dintre pulberile nemetalice. butan.a.piesele si elementele in contact trebuie protejate cu carcase nemetalice. pluta) de la energia scanteilor mecanice nu a putut fi reprodusa in laborator. in conditii limita. sulfurii de carbon. zirconiu. pentan. cupru. Scanteile insotesc un numar redus de procese de frecare. acetilenei.38 J fata de 30. titan. In cazul unor traiectorii mai lungi si la durate de 2 – 3 s pot fi atinse temperaturi mai ridicate care pot initia aprinderea unor amestecuri combustibile. . Determinari experimentale (la frecarea otelului cu un disc de carborund) au stabilit o valoare medie a temperaturilor scanteilor produse prin frecare de 900ºC. . Potentialul lor termic este mai scazut decat al scanteilor de soc sau abraziune. Experiementarile au dus la urmatoarele rezultate: . unele pulberi de fier se aprind usor. c) Scantei de aschiere si abraziune. Ca urmare.3. acetilena. . . fara ca aprinderea acestora sa poata fi complet inlaturata ca posibilitate in conditii deosebite de temperatura si concentratie. nu trebuie efectuata in locuri in care scanteile rezultate ar putea intra in contact cu materiale combustibile sau amestecuri explozive.5 J. (separatoare magnetice). b) La masinile si aparatele cu piese in miscare: . Energia necesara unei scantei de otel pentru aprinderea unui amestec de hidrogen-aer este de minim 3. datorita unor surse de aprindere naturale. Limita inferioara de inflamare a amestecurilor gazoase in cazul aprinderii prin scantei mecanice este apropiata ca valoare de cazul aprinderii prin scantei electrice (inclusiv descarcari electrostatice).). pentru aprinderea unui amestec de gaz metan-aer energia necesara pentru o scanteie de aluminiu este de 3. Surse de aprindere naturale In aceasta categorie intra incendiile initiate independent de vointa omului sau cauze tehnice. . . din metale sau aliaje care nu produc scantei capabile sa aprinda amestecuri explozive (bronz.

Efectul termic este cel care determina initierea unor incendii: . trasnetul produce este asemanatoare cu orice trecere de curent printr-un material. Directia trasnetului ramane incerta pana la circa 100 m deasupra pamantului. prin interiorul unor canale de aer ionizat. sunt necesare procese favorizante de natura fizica si aerodinamica: vara – miscare ascendenta a aerului bogat in vapori de apa care ulterior condenseaza. trasnetul se produce cand diferenta de potential dintre nor si pamantt (sau puncte mai inalte in legatura cu solul) este atat de mare incat poate strapunge aerul ce joaca rolul unui izolator.Fenomene naturale cum ar fi: cutremure de pamant. 9. Pentru aparitia trasnetului. astfel incat sarcina electrica trecuta prin canal este considerabila. Spre deosebire de fulger. ochiul inregistreaza intotdeauna aceste descarcari succesive ca o singura emisiune de lumina.1. Ca urmare a acestor miscari.trasnet cald – descarcare caracterizata prin intensitate moderata. bun conducator de electricitate). plate (difuze). In esenta. mai jos decat obiectivele ce le inconjoara datorita structurii geologice a terenului. scurte (15 – 80 ms) si se poate repeta de cateva ori (chiar pana la 40 de descarcari repetate). Descarcarea electrica luminoasa produsa intre nori sau in interiorul unui nor constituie fulgerul care poate avea forme diferite: liniare. meteoriti s. Functie de acest indice se stabilesc zone care alcatuiesc harta keraunica a unei tari. La partea superioara a norului de furtuna (la inaltimea de 6 – 7 km) exista sarcini pozitive.4 pana la 15 descarcari succesive pe acelasi canal. Efectele sunt amplificate de intensitatea deosebit de mare intr-un timp scurt. intensitatea curentului are valori de 12 – 20 kA.2. Trasnetul 9. de mare intensitate. Descarcarea electrica disruptiva intre nor si pamant are loc prin intermediul unor canale de aer ionizat mult ramificate.1.5 s. efectul termic este redus. Trasnetul ca sursa de aprindere Fiind fenomen electric. dar produce pagube prin efecte electrodinamica puternice. iar la baza (3 – 4) km in general negative. dar nu constituie prin ele insasi surse de aprindere. Trasnetul se poate manifesta ca trasnet simplu sau multiplu (descarcare formata dintr-o succesiune de 3. pericolul de incendiu fiind diminuat. Frecventa trasnetelor depinde de numarul furtunilor care se produc intr-o anumita regiune. in cazul unei descarcari multiple ajungand la 1 – 1. precum si asupra unor obiective in miscare. Atat fulgerele.a. iarna – curenti orizontali rapizi sau apropierea maselor de aer mai cald de masele de aer rece.In cazul materialelor bune conducatoare cu sectiune mare (de exemplu conductoare pentru paratonere) rezistenta este mica. in primul rand. insa este o descarcare mult mai intensa din cauza acumularii unei sarcini mari electrostatice. indeosebi prin efecte termice. Cele mai expuse cadeii trasnetului sunt. de manifestari sonore – tunetul – care reprezinta zgomotul puternic produs prin dilatarea brusca a gazelor din canalul descarcarii. 9. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic Trasnetul este o descarcare electrica disruptiva aperiodica. dar cu durata relativ mare. dar durata mica. trasnetul nu se deosebeste de o scanteie electrica. pot favoriza provocarea unor instalatii. Durata unei descarcari este de ordinul microsecundelor. cum ar fi vehiculele in miscare. produce pagube. Cele mai frecvente descarcari atmosferice sub forma de trasnet se produc in zona muntoasa sau deluroasa. cat si trasnetele sunt insotite. iar cantitatea de caldura disipata redusa.trasnet rece – descarcare caracterizata prin intensitate foarte mare. valoarea maxima masurata fiind de 300 kA. sferice. inaintarea avand loc. cat si intre nor si pamant.1. . Datorita persistentei imaginii pe retina. in cazuri rare se intregistreaza valori de 200 – 250 kA. In peste jumatate din aceste descarcari. in general.obiectivele inalte – care se electrizeaza prin inductie electrostatica – de exemplu cosuri de fum (gazele de ardere si fumul fiind un mediu ionizat. Indicele Keraunic K al unei zone geografice reprezinta numarul mediu anual de zile cu furtuni cu descarcari electrice stabilit pentru zona respectiva pe baza datelor obtinute in cel putin 10 ani consecutiv. Ca atare se creaza diferente de potential mari (20 – 100 milioane V) atat intre partea superioara si cea inferioara a norului. se separa sarcinile electrice de semn contrar. ca fenomen. sarcina trecuta prin canalul de descarcare fiind relativ mica (cativa coulombi). . in cele mai multe cazuri. intre nori si pamant. furtuni puternice. care se produce in timp de furtuna. separate prin pauze scurte de pana la 1 ms). aflate la temperaturi inalte. in trepte de 50 – 100 m (forma de zig-zag). Descarcarea principala este precedata de o succesiune de descarcari partiale. Se pot deosebi: .1. Descarcarea electrica poate atinge lungimi de la cativa metri pana la cativa kilometri. perlate.

caramizi etc. Un trunchi batran si uscat este mai predispus la incendiu decat un copac tanar.). paie. intr-o placa de beton armat. verde. Avand un traseu capricios.executarea imbinarilor la elementele unui paratrasnet numai prin sudura si nu prin nituire sau suruburi (doar cu masuri suplimentare de asigurare). Caldura degajata la trecerea curentului de descarcare prin fibra lemnoasa duce la evaporarea brusca. . trasnetul poate crea. prin rezistenta de trecere mare.efecte chimice (transformarea oxigenului in ozon si producerea de oxizi de azot).a. Alte efecte directe ale trasnetului.3. . Daca unda de supratensiune formata se propaga in interiorul unei instalatii electrice (generator.In cazul materialelor rau conductoare de electricitate (lemn. in unele cazuri. . verificarea periodica a prizelor de pamant. tocator de paie etc. . La fel. In urma descarcarilor extrem de puternice are loc chiar volatizarea metalelor (cabluri de antena sau cupru volatile fara ca mantaua sa fie inlaturata. antene radio-TV etc. Fenomenul. exploziva a apei continute. au loc aprinderea si initierea incendiului.).) o mare parte din energie este transformata in caldura care incalezeste superficial sau masic corpul respectiv.).Contacte imperfecte. sunt sparte caramizile in urma loviturilor de trasnet. rar 10 – 20 cm. nu constituie un obstacol pentru unda de supratensiune care se propaga in intreaga instalatie. care este atat un conducator electric mai bun cat si mai putin aprinzibil. Analog.verificarea periodica a instalatiilor de paratrasnet.In cazul unor conductori de sectiune mica (sarme subtiri. despicare lemn. cat si prin urme caracteristice (topiri metale. in cazul deteriorarii sau montarii defectuoase a elementelor izolatiei la paratrasnet se produce topirea acestora. la contactul cu materiale combustibile provoaca aprinderea instantaneee a acestora. caramida etc. Efectele indirecte ale trasnetului se manifesta prin potentiale inalte generate prin inductie electrostatica in elemente metalice. producand fenomene ca vaporizarea continutului de apa. deseori urmate de incendii. prin atingerea locala a unor temperaturi inalte (chiar de topire a tablei de otel) la locul de contact cu lovitura de trasnet. Avand o temperatura inalta. desi desconsiderat de unii autori. Poate intra si apoi iesi din incaperi pe usi si ferestre lasate deschise. . Deosebirea de incendiile intentionate se poate evidentia atat prin datele atmosferice specifice sua martori oculari.efecte mecanice – datorita fortelor electrodinamice ale curentilor de durata relativ mica. locul de imbinare intre doua burlane pentru scurgerea apei de ploaie). fara sa declanseze un incendiu (dezveliri partiale ale acoperisului.la cladirile cu pereti din materiale combustibile (lemn. strapungeri de izolatii. vitrificare nisip cuartos. mai multe focare de incendiu.. . distrugerea grinzilor de lemn s. poate produce pagube importante. propagandu-se in interior (prin retele telefonice. in conditii favorabile (prezenta unor materiale combustibile).). favorizeaza disiparea unei cantitati mari de calduri ce poate topi metalul (de exemplu.1. Intrerupatoarele comune. Deseori insa se produc deteriorari ale unei cladiri cauzate de trasnet.legarea la pamant a oricarui obiect metalic masiv din gospodariile agricole (rezervor de apa. 9. in general configuratia terenului. Emanatia violenta de gaze formate duce la despicarea lemnului. . Cand nivelul termic ajunge la temperatura de aprindere a materialului din care este confectiona corpul. descompuneri chimice etc. grajduri metalice. de regula. se pot aprinde cu usurinta la contactul cu metalul topit. . intervin forte electrodinamice ce intensifica distrugerea. transformator) poate provoca arcuri. in starile de furtuna (cu ploaie sau nu) si are forma unui glob luminos cu diametrul de cativa centimetri. conductori de antena) apar urme vizibile de incalzire sau de topire. prin tensiuni inalte induse pe cale electromagnetica in circuitele electrice deschise si curenti periculosi in cele inchise.).Descarcarile atmosferice pot provoca aprinderea vaporilor de lichide inflamabile din rezervoare. O descarcare electrica mai rara o reprezinta fulgerul globular. Recomandari preventive . Undele de supratensiune induse electrostatic sau electromagnetic in unele circuite exterioare ale cladirilor pot initia incendii. atractia reciproca dintre barele de otel din interiorul placii poate provoca sfaramarea ei. provocand scurtcircuite. dar cu contributie redusa la aparitia unor incendii sunt: . Caderea trasnetului pe liniile de inalta tensiune poate initia indirect incendiului. In acelasi timp. Fulgerul globular se deplaseaza. Daca in apropierea locului de producere a acestor fenomene se gasesc materiale inflamabile. Modul de constituire a fulgerelor globlare este inca destul de controversat (compusi endotermici produsi sub actiunea descarcarilor electrice din gazele ce se gasesc in aer. . de joasa tensiune. circuite de joasa tensiune. scurtcircuite.a.evitarea pozarii prizelor de pamant langa retelele de cabluri. dar si prin intermediul instalatiei de apa). Arborii (ca si stalpii de lemn) sunt aprinsi doar ocazional de trasnet. urmand. puneri la masa etc. fenomen favorizat indeosebi de descarcarile de mica intensitate si lunga durata. craparea zidurilor. care este generat. . care pot produce ruperea unor elemente. plasma s. datorate contactului direct dintre obiectul lovit de trasnet si canalul de descarcare a trasnetului. carton asfaltat) montarea conductorilor de scurgere la pamant la distanta de cel putin 50 cm de elementele combustibile. inclusiv prin descarcari ulterioare ale unor elemente conductoare in care s-au indus supratensiuni. De exemplu. dar de intensitate foarte mare.respectarea prevederilor Normativului I – 20 – 89 la proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului.

dar nu imposibile.353 kW/m². se incalzesc mai puternic. gradul de incalzire a unui obiect pe care caz razele soarelui depinde si de alti factori: .1. Radiatia solara poate initia incendii direct si indirect (focalizata. galben.indepartarea substantelor care se pot descompune sau autoaprinde din locurile expuse razelor solare. Recomandari preventive . paianjeni.tipul suprafetei (suprafetele netede. binocluri) cu probabilitate de aprindere mai mare. . grosimea stratului acestora. .ora din zi – prin unghiul sub care cad razele soarelui pe pamant.60ºC. in principal negru. la amiaza.obiectul ce a servit ca lentila intamplatoare sa nu fie murdarit de praf. . . Probabilitatea de initiere a unor incendii folosind ca sursa de aprindere razele solare este mai mare in cazul incendiilor intentionate. presiunea creste brusc. preincalzit s. Pentru initierea unui incendiu.durata de stralucire a soarelui (durata de insolatie). fie lentile intamplatoare: unele bule de aer incluse in geamurile de sticla ale ferestrelor.materialul aprinzibil trebuie sa se gaseasca la distanta focala (lucru ce poate fi stabilit de expert). Astfel de lentile pot fi.). Din cantitatea transmisa. La unghiuri mai mici de 90º.materialul trebuie sa fie usor aprinzibil (uscat..anotimpul – valori maxime ale densitatii de putere radianta sunt intalnite primavara ca urmare a opacitatii mai scazute a atmosferei. in medie 45% este reflectata in cosmos. Cantitatea de energie care vine de la Soare si cade in unitatea de timp pe unitate de suprafata dispusa perpendicular pe razele solare.a). lupe. fie de la aparate optice tipice (ochelari. Probabilitatea de aprindere directa apare astfel extrem de scazuta. amestecuri de clor si brom cu unele gaze s. .). Din acest flux integral de energie radianta pe pamant ajunge o cantitate E (densitatea de putere radianta) in medie de 0. candelabre. la o actiune mai indelungata. . precum si deteriorarilor mecanice a acestora. .evitarea coturilor bruste la conductorii de coborare. oglinzi de barbierit. razele solare traverseaza o cantitate mai mare de aer atmosferic. cand se utilizeaza dispozitive speciale pentru dirijarea razelor solare spre zonele cu materiale usor aprinzibile. In acest caz. bucatile de sticla sparta (cioburi) din gramezile de resturi menajere sau deseuri. Un pericol mare il reprezinta totusi: . carafe. . care diminueaza. Incendiile datorate radiatiei solare sunt rare. rareori au efect de lentila apreciabil. mate se incalzesc mai repede). de anotimp etc. sfesnice de sticla. a razelor solare.culoarea: obiectele de culori inchise. actiunea indirecta a razelor solare consta in concentrarea lor intr-un punct (focalizare) la trecerea prin lentile convexe. 9. cani. cele rugoase. provocand explozia buteliei. In primul caz. globuri.2.conditiile meteo.a.indepartarea buteliilor si recipientilor cu gaze sub presiune din locurile expuse la soare sau protejarea lor prin copertine si alte mijloace. . astfel ca absorbtia si dispersia radiatiilor este mai pronuntata ca la ora 12. in unele zile cu peste 90% cantitatea de radiatii ce ajung la sol. Factorii care influenteaza radiatia solara la sol sunt: . . care sa impiedice concentrarea razelor solare in focar. sunt necesare anumite imprejurari favorabile: . are loc o reactie de fuziune soldata cu transformarea a 657 milioane tone hidrogen in 653 milioane heliu. 9. in centrul Soarelui.2. datorita curatirii aerului in perioada de iarna prin precipitatii. In situatia in care conditiile mentionate mai sus sunt optime (factori meteo. razele solare incalzesc direct un material pana ce acesta ajunge la temperatura corpului negru in aer liber la 91ºC.baloanele sau recipientii de sticla care contin substante ce se descompun sub actiunea luminii solare (fosfor alb. prin efectu de lentila). de timp si climatice favorabile (zi senina. restul fiind efectiv utilizabila. felul norilor. slefuite reflecta o parte din radiatia solara. aschii de lemn.factorii meteorologici: gradul de acoperire a cerului cu nori.8 – 0. in zone cu insolatie mare). primavara sau vara. Radiatia solara ca sursa de aprindere In fiecare secunda. . mascat de diverse ecrane. diferenta fiind convertita in energie de radiatie. in urma actiunii indirecte (focalizare).buteliile sau rezervoarele de gaze lichefiate expuse actiunii razelor solare: prin incalzire la temperaturi de 50 . temperatura in focar poate ajunge la cateva sute de grade si poate provoca aprinderea unor materiale usor aprinzibile (paie. la o distanta de o unitate astronomica (149 450 000 km) de centrul Soarelui reprezinta constanta solara Eo = 1.a. aflate intamplator (sau nu) in acel loc. in anumite conditii.razelor solare sa poata actiona un timp suficient asupra unui punct precis al materialului. hartie s. fan.9 kW/m².). Numarul mediu lunar de zile senine nu depaseste 50% din total. unele gaze lichefiate se dilata.

Definirea notiunii Incendierea este considerata.A. iar obiectul material insasi bunurile ori valorile asupra carora faptuitorul isi exercita actiunea ori inactiunea (in acest ultim caz infractorul nu executa actiunea sau obligatia ce-i revenea din normele p. prin evolutia sa aleatorie si violenta pune in pericol viata pompierilor si a persoanelor care iau parte la actiunea de stingere sau salvare. art. in orice mod. telegrafice sau de inalta tensiune.A. necuratire cosuri s. si alte tari s-a aplicat pedeapsa cu moartea doar pentru incendierea in timpul noptii. inlesneste sau ajuta. Incendiul cu intentie poate fi comis numai in urma unei actiuni – ce poate avea diferite forme: printr-o actiune directa a autorului sau indirect. ci reprezinta un mijloc prin care pot fi comise alte infractiuni ce vizeaza. distrugerea. ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada (de exemplu: aruncarea unui muc de tigara nestins intr-un loc cu materiale usor aprinzibile. incompatibilitati chimice). determina o alta persoana – chiar minori – sa savarseasca asemenea fapta) si complicii (persoana care. Legea penala ia in considerare si concursul de infractiuni (furt. In toate aceste cazuri. 163 – diversiune. arhivistica ori sociala. este absolut necesar elementul intentie. conductelor cu materiale usor inflamabile ca si a obiectelor combustibile pozate sub actiunea razelor solare. ca atare. degradarea. .) a rezevoarelor. viata si integritatea persoanelor fizice sau proprietatea persoanelor juridice. furnizarea de mijloace s. care pot scapa de sub control. Tentativa nu se identifica pe deplin cu provocarea intentionata a unui pericol de incendiu. conducte petroliere. locuinte. circumstante agravate fiind moartea unei persoane ca urmare a incendierii (20 ani inchisoare) si incendierea in cursul noptii. savarsirea actului de incendiere in conditii de noapte. argintiu etc. ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare moartea ori vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai mult persoane. a sanatatii ori moartea unuia sau a mai multor persoane (art.). precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunii (plasarea unui bidon de benzina in anumite locuri spre utilizare ulterioara. cand infractorul prevede rezultatul faptei sale. crima. elaborarea unui plan de actiune s. Din 1784 in Irlanda. deseori infirmitate si moarte. Astazi. cu intentie. cu intentie distructiva a unei cladiri. Obiectul juridic il constituie relatiile sociale care ocrotesc proprietatea. artistica. ierburi etc. Pericolul public este definit ca stare de primejdie iminenta ce poate periclita situatia unor bunuri – altele decat cele afectate direct de incendiu – sau vieti omenesti.a.).a. dependinte sau a altei proprietati. cu intentie. Incendii intentionate 10. Codul penal pedepseste atat autorul (sau autorii) – persoana care savarseste in mod nemijloc actul de incendiere – .i. S. Se considera tentativa. Se poate face o echivalenta intre termenul arson si termenul incendiu intentionat.a. . inclusiv cea proprie. intentionat necorespunzatoare. bunuri care au o deosebita valoare stiintifica. fara temei.s. – de exemplu: inlaturare improvizatii electrice. 249 – neglijenta in serviciu). art. informatii. din cele mai vechi timpuri.vopsirea in culori deschise (alb. producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. ce poate fi definit ca: aprinderea. tragedii omenesti.). Chiar daca initial nu a fost indreptata impotriva unei vieti omenesti.. socotind. drept o fapta foarte grava. In actuala reglementare a Codului Penal Roman. 231 – 232 – distrugere in paguba avutului obstesc. art. 10. incendierea nu constituie infractiune. cat si instigatorul (persoana care. legea prevedea pedeapsa cu moartea si confiscarea averii (Legea 1652 din Massachusetts). art. altfel incendiul este clasificat ca accidental. pentru aceasta fapta. Pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 ani daca distrugerea prin incendiu a avut loc un dezastru.). de marfuri sau persoane. in principal.1. Vechea lege romana pentru „incendium” (adica aprinderea proprietatii cuiva sau incendierea cetatii) prevedea pedeapsa de ardere pe rug.U. delapidare). atat in Europa. . Infractiunea este savarsita din culpa. prin introducerea intentionata a unor defecte in constructia sau functionarea unor aparate ori instalatii sau prin depozitarea. cunoscuta doar prin termenul „arson” sunt prevazute pedepse grele. definit ca distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun. Infractiunile amintite mai sus pot fi comise cu intentie sau din cupla.indepartarea din locurile unde se afla materiale usor aprinzibile a obiectelor optice (inclusiv cioburi de sticla) ce pot actiona in anumite conditii drept concentratori ai razelor solare. dupa caz. 164 – sabotaj. fiindca persoana care provoaca un pericol direct de incendiu nu este neaparat de acord cu efectul. a unor substante si materiale (autoaprindere. Prin urmare. 75 din Codul Penal – referitor la circumstantele agravante – nu prevede. aprinderea focului langa depozite de furaje etc.vopsirea in culori reflectorizante a geamurilor incaperilor in care sunt depozitate substante sensibile la actiunea razelor solare. Se retine o agravanta prevazuta cu o pedeapsa de 1 – 5 ani inchisoare – daca prin folosirea incendiului a rezultat un pericol public. dar nu-l accepta. considerand ca acesta va fi evitat. la savarsirea unei incendieri – prin sfaturi. care provoaca distrugeri. cat si mult dupa aceea. aducerea in stare de neintrebuintare a unor bunuri. perturbarea activitatii unei unitati sau vatamarea grava a integritatii corporale. se pedepseste si tentativa. In evul mediu. Art.U. In aceasta din urma categorie pot fi incluse focuri obisnuite (gunoi.). 217 – 219 – distrugere. cat si in S. Codul penal stabileste bunurile pentru a caror distrugere ori degradare faptuitorul va fi sanctionat cu o pedeapsa mai aspra: cabluri telefonice.

Latura subiectiva – in cazul infractiunii cu intentie – consta in intentia directa a subiectului de a distruge ori degrada prin aprindere un bun. omisiuni la premiere s. a caror caracteristica o reprezinta imprudenta.Latura obiectiva consta deci. adultere. 10. Se pot deosebi incendii din razbunare pe fond de conflicte cu vecinii. 249. Un loc aparte il ocupa incendiile din razbunare pe teme de avere sau mosteniri. cu consecinte deseori importante. raspund penal chiar atunci cand autorul delictului stabilit nu are responsabilitatea faptei. Responsabilitatea penala a autorului unui incendiu (adica actiunea sau inactiunea era sau nu conditionata de vointa autorului) este data prin lege penala. la fel ca cele comise cu intentie. usurinta sau nesocotinta. pe de o parte prin varsta minima de 16 ani in momentul comiterii faptei.din razbunare.acoperire alte infractiuni. 10. si anume.a. in legatura cu indatoririle lor de serviciu. altele decat functionarii.2. improvizate. in fostele cooperative agricole de productie (inegalitati in distribuirea produselor).3. dusmanie sau cauta razbunare.fraude asigurari . Astfel de incendii au fost intalnite cu deosebire in mediul rural. deseori cu mijloace simple. avand loc sub impulsuri emotionale si cu intentii clar destructive produc pagube foarte mari.3. prin neindeplinirea lor sau indeplinirea lor necorespunzatoare. neprevederii ori usurintei. in urmatoarele categorii: .1. care trebuie sa fie functionar.). manifestata sub forma nesocotintei. de exemplu la incendierea unui obiectiv. de prezenta pericolului public. stabilita prin expertize psihiatrice.i. iar fapta sa sã fie in legatura cu obligatiile sale de serviciu. Situatie statistica 10. Producerea unui incendiu poate avea loc si ca urmare a neglijentei in serviciu – art. In cazul cand sunt afectate bunuri apartinand faptuitorului. ca urmare a incendierii bunurilor acestuia. proiecte matrimoniale nerealizate. dupa motivele determinate. Autorul este convins in sinea lui (desi depozitia poate fi falsa) ca a fost nedreptatit cu privire la avere. Latura obiectiva a acestei infractiuni o constituie actiunile ori inactiunile unor persoane fizice. Incendii din razbunare Incendiatorii din aceasta categorie actiuneaza din ura.2. sanctiuni. Incendii pentru acoperirea altei infractiuni . .vandalism. latura subiectiva consta in insasi vina subiectului. In mediul urban. iar pe de alta parte de starea sanatatii mentale a autorului. in aprinderea de bunuri. . → instinctuale. Clasificarea Incendiile intentionate pot fi clasificate. → cu scop direct.3. imprudentei.piromanie. ponderea principala o detin incendiile din razbunare ale unor salariati pentru persecutiile reale sau presupuse din partea conducerilor de intreprinderi (de regula concedieri. distrugerea in paguba proprietatii persoanelor fizice si juridice.social-politice. precum si complicii care isi dau concursul informand despre cea mai eficace metoda de incendiere. si cel mai evident raspuns i se pare arderea proprietatii persecutorilor. In acest caz se cere calitatea speciala a subiectului. onoare s. ca urmare a unor actiuni sau inactiuni ale persoanelor fizice. Au fost inregistrate si incendii ca reactie la persecutiile unor conducatori fata de membri. doreste si accepta intrutotul urmarile faptei sale.a. manifestate in luarea unor masuri sau nerespectarea unor norme p. savarsind incendierea. 10. Incendierile de acest tip. existenta unei infractiuni este conditionata. In cazul infractiunilor din culpa ce se pot savarsi prin incendiu.s. . Instigatorii care incita. care. .

pe cand. O cauzistica mult mai bogata o reprezinta incendierile cu scopul de ascundere a unor delapidari.3. Investigatia acestor cazuri. focarele fiind pregatite cu grija si meticulozitate. . lichide incendiare. fara a cautat neaparat sa asigure aparetentele unei cauze tehnice. indica clar ca incendiatorul avea acces complet si familiar in incinta. Individul pune foc pentru o placere momentana sau pentru o razbunare generala impotriva societatii. Incendiile de acest tip pot fi considerate incendii instinctuale. Incendii din motive social-politice O prima categorie o reprezinta incendierea unor obiective politice simbol.Incendiile de acest tip au scopul de a sterge urmele unei alte infractiuni: crima. De cele mai multe ori. efectele fiind grave. comise in special de tineri. amplasarea focarelor in special. existand pericolul propagarii la proprietatile invecinate. depozite si alte obiective asemanatoare. delicte minore – spargere felinare. comparativ cu alte tari. gestionarii acestora. pazite. delapidare. Incendiile cu caracter terorist au o periculozitate mare.). incendiile din razbunare se limiteaza deseori la focuri exterioare sau la focuri interioare puse in graba. Incendii din vandalism Majoritatea tarilor europene si unele statistici americane considera vandalsimul ca principalul motiv de incendiere. fara perspective. in aceste cazuri este mai bine calculata si executata. In aceste cazuri.3. justificandu-se faptele prin situatia lor financiara grea.a. partid de guvern. obiectivele vizate fiind. De multe ori. Spre comparatie. pentru exprimarea protestului fata de un lider. avand trasaturi foarte asemanatoare cu spargerea sau jaful. cu usurinta si placere chiar.3. Deseori autorii folosesc metode si mijloace simple (carpe imbibate cu benzina). incendiatorul este un tanar ce comite. ardere) si mai ales in timpul (inainte sau in timpul incendiului).5. amortizate. In cazul incendiilor in care au fost descoperite cadavre. Incendiatorii se considera mai putin criminali. o societate de asigurari mare si bogata are de unde suporta mici pierderi. in acest caz cercetarea este ingreunata de profesionalismul unor infractori. deseori fiind afectate si vecinatatile obiectivului vizat. In mediul urban incendierea bunurilor personale este mai rar intalnita in cazul apartamentelor de bloc. furtul este conceput ca o parte componenta a distrugerii. autorii fiind. in scopul de a obtine prime de asigurare si cu banii obtinuti sa construiasca o casa noua sau sa se mute la oras. aceste incendieri au caracter intamplator si nu cu premeditare. inclusiv destructive. usurata de amatorismul celor ce pun focul. factorul emotional nefiind implicat. inopinat sau nu. Daca se constata urme de fortare a usilor sau ferestrelor. furt. de regula. Incendierea. inca din vremuri stravechi. In aceste cazuri. Ponderea acestui tip de incendiu este insa scazuta. Ca tipologie. 10.3. nici societatile de asigurare nefiind prea puternice. stat si intreaga lume inconjuratoare. trebuie clarificata cauza decesului (asfixie. fiind savarsite de profesionisti cu mijloace tehnice deosebit (explozivi. necontrolata si mai ales iresponsabilitatea sociala ce poate da nastere la evenimente grave. jucand rolul de amplificator al emotiilor umane. care se simt amenintati de un control financiar. fara motivatie precisa. dispozitive speciale s. In alte cazuri de incendieri. Autorii pun foc la cladiri vechi. de regula. Aceste fapte necesita o foarte atenta si minutioasa pregatire. Sunt cazuri semnalate de locuinte individuale sau masini. disparitia unor bunuri de valoare exista posibilitatea unui incendiu initiat pentru acoperirea unui furt. depistarea incendiatorilor este o problema complexa. neavand o atractie patologica pentru foc si considerandu-l doar un mijloc potrivit pentru a crea probleme societatii prin distrugeri Fapta prezinta un pericol social la fel de mare ca si incendiile unor piromani – elementele agravante fiind comportarea incendiatorului neprevazuta.4. 10. dar sigure. 10. o criza acuta de personalitate sau sentimente de frustrare fata de societate. fascinatia reala pe care o exercita focul. Incendii pentru obtinerea despagubirilor de asigurare Incendieri pentru obtinerea frauduloasa a despagubirilor de la societatile de asigurari apar indeosebi la sate. amprenta incendiului. Incendierile se produc asupra unor magazine. in conceptia lor. agresare verbala a persoanelor sau chiar mai grave – furt masini. cercetarea incendiilor. Se poate dovedi prin metode ale medicinei legale ca provocarea incendiului a avut loc dupa infaptuirea unei crime. cu pondere mare in randul tinerilor. dupa fortarea usilor sau ferestrelor. fara a putea urmari – de obicei – o configuratie optima de dezvoltare a incendiului. Tratatele de psihologia maselor analizeaza modalitatile de dirijare si antrenare a multimilor spre anumite scopuri. ci ca o reactie la o viata dezordonata. inclusiv din punct de vedere psihic este foarte dificila. trebuie efectuata paralel cu continuarea inventarului sau a expertizei contabile. De regula. care ar descoperi lipsurile de marfuri sau bani.

American Handbook for Psychiatrists da o definitie. desi vechi de peste o suta de ani. chiar in cazul alcoolismului cronic. Autorii incendierilor din aceste motive.). avand in vedere comportamentul si modul de actiune. Procesul psihic care duce la actul de incendiere este facilitat si stimulat de alcool. El poate fi usor de recunoscut fata de alti incendiatori din cauza ca. Metode utilizate Incendiile intentionate pot fi clasificate. actionand fara impulsuri emotive. de a justifica existenta si alocarea fondurilor pentru unitatea de pompieri. de regula. starnind multe controverse. concediat din unitatea respectiva. Cu solide cunostinte in domeniu (chimie. in doua categorii: . Incendii cu aprindere imediata In urma acestor incendii. ce cuprinde cinci trasaturi caracteristice: . citate in literatura de specialitate.incendii cu aprindere intarziata. in pozitii caracteristice. Piromanul are o atractie patologica pentru foc si este fericit cand asista la foc si efectele sale destructive. cazuri de incendiere a unor obiective alese aleator.a. este prezent la scena incendiului. 10. la limita. dar infractorul are putin timp pentru a se indeparta de la locul incendiului. fie in interes personal. a piromaniei. La fel in cazul incendiatorilor cu alte tulburari mentate (debili mintali s. functie de gravitatea diagnosticului stabilit. ca acesta reprezinta doar un factor favorizant fie pentru fapte de vandalism. In sens opus. numai pentru a crea senzatie intr-o localitate prea linistita si. Un loc aparte il ocupa categoria incendiatorilor profesionisti. Sunt mentionate. Este necesar avizul expertilor in psihiatrie in ce priveste pericolul public in cazul lasarii autorului in libertate.incendii cu aprindere imediata.a. fapt pe care-l simte ca o frustrare. constructii).4. fizica. fie pentru intensificarea trairilor psihice anormale ce dirijeaza comportamentul unui piroman.placere intensa.cel mai important: lipsa completa a unui motiv rational – de ordin financiar. sunt cel mai greu de depistat. fiind necesare eforturi pentru a fi identificati si internati in spitale sau inchisori.1. cazurile de incendiere pentru a demostra incapacitatea unitatii de pompieri trebuie clasificate in categoria incendiilor din razbunare. in general acceptabila. nu a fost folosit mult timp de psihiatri. Se poate considera. ca sporirea numarului de incendii intentionate se datoreaza unui numar limitat de incendiatori. . dar aparitia unor deviatii psihice intr-o legatura de durata cu focul pune probleme inca nestudiate. Uneori astfel de persoane devin incendiatori recidivisti.) uneori inclusi in categorii separate. social. platiti pentru a incendia un anumit obiectiv. 10. Fascinatia exercitata de catre foc asupra omului a fost tratata din punct de vedere psihianalitic intr-o lucrare remarcabila. Alcoolismul este considerat deseori ca unul din motivele ce determina incendii intentionate.4. sunt primii care dau alarma si apoi manifesta o activitate intensa in stingerea incendiului. pentru a se remarca in cursul interventiilor de stingere – fie pentru obtinerea unor premii sau distinctii.6. Mai mult. despre incendiatori proveniti chiar din randul pompierilor. Se considera de aceea. Actul de incendiere infaptuit repetat atrage dupa sine o intarire a acestui comportament. . acestia pot fi inclusi in categoria piromanilor. raman mai putine urme la locul faptei. autorul fiind. dupa tehnica de realizare.3. in unele tari. . Un aspect nestudiat inca in lucrarile de psihiatrie este posibilitatea aparitiei unei inclinatii spre piromanie la stingatorii profesionisti. Perturbarile functiilor psihice constatate la autorii incendierilor pot anihila total sau partial responsabilitatea autorului in momentul faptei.impuls periodic de a pune foc. Aici ar putea fi gasite explicatii plauzibile pentru cazurile.nedepistarea vreunui fenomen anormal clinic (schizofrenie. el va tinde sa puna mai multe incendii succesive. Dar explicarea acestui comportament doar prin dorinta de evidentiere este simplista.a. e drept rare. . dar si de alte persoane. 10. Se fac referiri la cazuri dese de incendiere provocate de pompieri.stare emotionala agitata inainte de a pune foc. in cele mai multe cazuri. comportament antisocial s. . insasi obtinerea unor dovezi in vederea condamnarii lor fiind o problema extrem de dificila.In aceasta categorie pot fi mentionate si incendiile provocate in jurul stadioanelor sau marilor sali de spectacol de bandele de suporteri. satisfactie si usurare in timpul comiterii actului. Incendiile piromanilor Termenul de piromanie. de regula. . asteptand fiecare eveniment cu o placere crescanda. politic s.

Focarele multiple reprezinta una din caracteristicile principale ale incendiilor intentionate (peste 1/3 din total). imbibata cu benzina.lumanari amplasate intr-un vas continand un lichid inflamabil sau pe o gramada de hartie. deseori.pozarea unei sarme de nichelina sub tensiune printre materiale usor aprinzibile. fiare de calcat lasate in priza. sursa de aprindere si. cu defectiuni intentionate. exista punti de combustibil. deseuri sau hartie).termit – amestec de aluminiu si oxid de fier. cat si ca accelerator. 10. In momentul initierii incendiului cu flacara. In cazul in care combustibilul este foarte volatil. astfel ca persoana care l-a provocat sa se poata indeparta fara a fi suspectata. Urmand directia ascendenta pe elementul de constructie. . . . cum ar fi: a) artizanale: .3.. dupa deteriorarea intentionata. . de regula. des intalnit la incendiatorii cu experienta este un perete combustibil sau tapetat (ipsosul diminuand propagarea).resouri electrice. Principalul material combustibil utilizat de incendiatori il constituie lichidele inflamabile. intre care.a. . Incendii cu aprindere intarziata Aceste incendii sunt mai des intalnite.instalatii de incalzit (indeosebi sobe cu combustibil lichid) lasate intentionat fara supraveghere.4. improvizate (cand nu exista premeditare). circuitul inchizandu-se la o anumita ora si producand o scanteie suficient de puternica pentru a aprinde un amestec inflamabil (contactul intr-o canistra de benzina) sau un exploziv. pericolul depaseste avantajele initierii incendiului de la focare multiple. Cei mai multi dintre incendiatori aleg fie mijloace si materiale gasite pe loc. rumegus s. dar daca nu sunt distribuite corect in incapere. prezinta riscuri pentru incendiatori prin formarea unei atmosfere explozive.fitil de bumbac impregnat cu materiale ce intretin focul. Materiale combustibile utilizate de incendiatori Materialele utilizate. parlirea parului de pe cap si brate. fosfura de calciu. tinut.2. sunt deci necesare.4. un punct de initere a focului. in mana (bidon benzina s. unde are loc propagarea maxima si intesificarea arderii. utilizate atat drept combustibil initial (circa 2/3 din cazuri). Pozarea combustibilului in mijlocul camerei denota amatorismul si lipsa de experienta a incendiatorului. infractorul putand evita astfel identificarea sa la locul incendiului.acid sulfuric ce intra in contact dupa un timp (dop dizolvabil) cu clorat de potasiu si zahar pudra. fara a-si fi organizat temeinic actiunea .Aceste incendii sunt intalnite fie in cazul unor acte de razbunare – cand infractorul reactioneaza impulsiv. un incendiator cu experienta va alege zone in care va instala combustibilul initial si zone cu cantitate maxima de combustibil. derivate petroliere. mai ales mijlocul de incendiere corepund scopului urmarit: distrugere totala sau partiala. eventual cu mai multe iesiri.fosfor dizolvat in bisulfura de carbon (cand bisulfura este evaporata. De regula. care aprins produce o caldura locala intensa.asigura o ardere intensa locala. de regula. fapt ce asigura indepartarea infractorului fara a fi vazut. . c) dispozitive speciale: . fie in locuri favorabile acestei modalitati de incendiere: nepazite. care transporta focul spre punctul de concentrare al materialelor combustibile. fie mijloace cu actiune sigura si care sa le asigure timpul si circumstantele potrivite pentru a se indeparta de locului incendiului si nu mijloace de aprindere neobisnuite.mecanism cu lentila – care concentreaza razele soarelui intr-un anumit moment al zilei catre un material usor aprinzibil – cu o probabilitate mai scazuta de realizare. In al doilea caz. lichidele inflamabile prezinta si dezavantaje: . arsuri (semne clare de vinovatie in ancheta). De aceea. 10. . de regula. carbuni incandescenti pusi in carpe. focare multiple. b) chimice: . Desi pot produce incendii rapide in orice regiune. Aceasta si datorita lipsei unei pregatiri deosebite in cazul majoritatii incendiatorilor..acoperirea unui bec incandescent cu textile sau straturi de hartie.distribuirea lichidului pe o suprafata mare (focare multiple).). . potasiu metalic. nu se asigura propagarea flacarii si in alte zone pentru generalizarea incendiului. .baloane de plastic umplute cu lichide inflamabile prinse de o sarma de nichelina pusa sub tensiune. aprinderea sau explozia recipientului cu combustibil. fosforul incepe sa arda).substante piroforice: sodiu metalic. Pentru obtinerea efectului intarziertor sunt folosite mijloace speciale. putin circulate. mai ales in spatii inchise.a. se cauta ca in stadiul initial incendiul sa se propage incet si fara manifestari vizibile. . lichidul inflamabil este utilizat drept accelator pentru arderea unor materiale solide (de regula textile – carpe. incendiul ajunge sub tavan. acele ceasului fiind legate de conductoare electrice. In primul caz. . . iar in fazele urmatoare sa se dezvolte rapid pe o suprafata mare. probabilitatea de dezvoltare a incendiului fiind redusa.jar. poate surveni aprinderea hainelor infractorului (cand exista scurgeri de combustibil). rapida sau lenta. .mecanisme cronometrice.

Utilizarea chibritelor prezinta riscuri in cazul unei atmosfere explozive. nu sunt. destinat incendiilor cu aprindere imediata. fie in locuri mai dosnice. Tigara reprezinta o sursa de aprindere pentru incendii din neglijenta (cos hartii etc. fiind o metoda folosita doar de incendiatori profesionisti. fereastra sparta. Materialele care ard mocnit: rumegus. . Incendierea.posibilitati de limitate de aprovizionare. urme de pulbere (exploziv). alcool. Dintre lichidele inflamabile. in acest moment.). simpla functionare a unui intrerupator) si initiaza aprinderea numai a anumitor tipuri de combustibil: amestecuri explozive. in primele faze ale incendiului o dezvoltare lenta si manifestari vizibile. Dezvoltarea incendiului in sus este favorizata (intreaga structura a cladirii. intrari principale sau dosnice. este. Un chibrit are durata de ardere de circa 20 secunde si in timpul incendiului este distrus. de regula. cu exceptia contactului direct cu materialul combustibil. benzina apare in marea majoritate a actelor de incendiere. martori oculari. subsolurile in general. Este o metoda nesigura. Un pericol marit prin propagarea rapida ulterioara il reprezinta ghenele de gunoi.. usor de procurat si aplicat.). fara a trezi banuieli ulterioare. functie de tipul de combustibil utilizat. fie prin reziduu scurse in podea prin metode cromatografice. inaccesibile incendiatorilor obisnuiti si pot fi detectate pe baza reziduurilor prin metode curent folosite. genereaza o flacara puternica si persistenta.sunt usor de identificat ulterior fie prin urme ale fractiilor mai putin volatile. folosirea este simpla si eficienta sursa de aprindere. tigara este o slaba sursa de aprindere. Peste 70% din incendii au loc toamna si iarna. s-au utilizat. Resturile de sticla pot fi cercetate prin metode criminalistice (amprente) ce pot indentifica incendiatorul. rezultatul fiind nesigur. Unele studii statistice mentioneaza totusi utilizarea drept combustibil a mobilierului existent in 37% din cazuri. usor de procurat si aplicat. Scanteile sunt utilizate ca surse de aprindere de cele mai multe ori de catre incendiatori experimentati. peste ¾ din totalul fiind savarsite noaptea (cand nu exista posibilitatea observarii rapide a incendiatorului si identificarii autorului). in circa 25% din cazuri materiale textile si celulozice diverse. bumbac. precum si de modalitatea gandita de evitare a oricarei suspiciuni. iar probabilitatea descoperirii lui pana sa ajunga la faza dezvoltata este minima. tiner. care are utilizari restranse in dispozitive intarzietoare). de regula. permitand retragerea rapida a infractorului. reprezinta cea mai simpla si eficienta sursa de aprindere. dependinte – in mediul urban).a. ce pot da nastere in timp la incendii dezvoltate. mai ales in incendii din razbunare sau vandalism – si care. lichidul cel mai usor de procurat si stocat. chiar motorina s. deoarece exista probabilitatea detectarii fumului inca din faza initiala.4. Atat in cazul unor lichide inflamabile. neputand fi identificat. cu aglomerari de materiale (mobila veche. sunt des utilizate pivnitele. in conditii favorizante. torta s. cat si a unor materiale care ard mocnit. marea majoritate in noaptea de vineri spre sambata (cand . arhive. In plus. O situatie deosebita o reprezinta „cocteilul Molotov”. Desi este foarte volatila si prezinta dezavantajul formarii rapide a unei atmosfere explozive.4. lumanare.). dar urmele nearse persista indelung. respectiv o sticla cu benzina cu fitil inauntru – utilizata. de regula. putand fi usor identificate). deseuri etc. folosirea este limitata la aprinderea imediata (cu exceptia lumanarii. dar in cazuri mult mai putin numeroase sunt: petrolul lampant (care e mai greu volatil si cu o temperatura de aprindere mai ridicata – riscul de explozie fiind mai mic. incendiatorul actioneaza asupra unor locuri cunoscute (zona unde locuieste. Surse de aprindere Sursele de aprindere sunt alese de incendiator. deci cantitatea maxima de combustibil este deasupra flacarilor).4. prin mijloace electrice (montaje ce produc un scurtcircuit. 10. fiind alese de incendiatori fara experienta sau atunci cand se urmareste producerea unor daune mai reduse. soproane – in mediul rural. Scanteile sunt produse. saltele etc. bricheta. resturi. putin circulate si cu mai multe iesiri. pot arde dar nu propaga rapid si sigur incendiul la structurile de rezistenta. 10. ce permit. Dintre materialele combustibile solide. pornirea unui utilaj. dar uneori este utilizata pentru incendii intentionate. In marea majoritate a cazurilor. de regula.a. unde e posibila aparitia fenomenelor de autoarprindere (hambare) sau in vecinatatea unei instalatii de incalzit (sobe) pentru ca incendiul sa fie atribuit unui defect de functionare. desi prezinta deseori aglomerari de materiale combustibile se situeaza la polul opus in privinta eficientei incendierii. scoala) si indeosebi asupra celor cu acces comod (capite de fan. in acest caz. Alte lichide inflamabile utilizate. ramand dupa incendiu resturi din montajele folosite care pot da indicii valoroase despre autor. nu este greu de stabilit: sticla sparta. Circumstante de timp si spatiul Locurile alese de incendiator pentru a provoca incendiul sunt. pivnite. Substantele chimice ce pot fi folosite sunt. Autoaprinderile chimice necesita cunostinte speciale. prin aruncare si spargere. utilizate. Uneori incendiatorii simuleaza producerea incendiului datorita unor cauze tehnice: initierea incendiului in incaperi inchise. Flacara (de chibrit. nepazite. Mansardele si podurile. In acest scop. locul de munca.5.

. procentul de 56% pentru luna plina sau noua fiind nesemnificativ. ce in mod normal nu se utilizau in acel loc.fuga precipitata a unei persoane. intre 18 – 22 – iarna. . In alegerea momentului prielnic. pe masura evolutiei situatiei social – economice. impulsiv. i) consumul de alcool: are rol important. . orele la care se intuneca. Orele la care actioneaza cel mai frecvent incendiatorii sunt intre 20 – 24 – pe timp de vara.prezenta la locul incendiului a unor produse chimice. Acest model psihic va cunoaste modificari sensibile in viitor. avand senzatia de frustrare in raport cu altii. ponderea celor cu nivel scazut fiind totusi importanta (38%). alege conjuctura cea mai favorabila pentru realizarea proiectului sau. fara public. In cercetarea acestui tip de incendiu se va tine seama si de urmatoarele aspecte: a) observarea. ventilatiei s. 10. b) evidentierea unor particularitati ale incendiilor intentionate. cu tendinte spre violenta. Nu s-a putut stabili vreo relatie intre actul incendierii si fazele lunii. in particula a piromanului. .existenta unor urme de surse de aprindere ce nu se utilizau in obiectivul incendiat. circa 10% avand slujbe temporare. seceta prelungita.evolutie rapida a incendiului in prima faza sau declansarea cu intarziere. In restul zilelor. absenta unei supravegheri tehnice (detectoare) sau umane (rond paznic de noapte).a. ferestre. Pentru aceasta. . cu nivel de pregatire scazut. . cu securitate redusa. iar 23% diferite boli fizice. incendiatorul exploateaza orice aspect: un vant puternic. nu numai sursei de aprindere folosite de incendiator sau naturii combustibilului. Autorul actioneaza cu premeditare. temperament nervos. Poate calcula bine evolutia incendiului pe care-l initiaza. . Exista insa cladiri mai vulnerabile: cladiri izolate. in momentul savarsirii faptei consumasera alcool.existenta unor fenomene ce impiedica strangerea sau transmiterea de informatii. Pe baza acestor date.a. cu contacte umane dificile. Se poate estima astfel cresterea ponderii incendiilor comise de tineri.5. a eventualelor circumstante care pot sugera o infractiune in legatura cu incendiul: . furtuna cu descarcari electrice. alcoolic. b) varsta: 20 – 25 ani. in medie doar circa 5% au studii superioare. vaduvi.pozitia nefireasca a unor obiecte. Particularitati in cercetarea incendiilor intentionate Incendiile intentionate au efecte grave. Un aspect interesant este relevat de proportia mare a tulburarilor mentale la femei (72% din cazuri). fie divortati. profilul psihic al unui incendiator este: barbat de 40 – 45 ani. separati. . plecarea unitatii de pompieri la alt incendiu s.urme de fortare la usi. el va alege astfel locul si mijloacele utilizate incat sa se distruga complet in incendiu.existenta unor urme proaspete (om. . peste 85% din incendiatori. frecventata (inclusiv imprejurarile) de copii sau tineri. Un incendiator recidivist are experienta de varsta in privinta focului si comportarii lui. Studiile intreprinse in unele tari releva ca nici o cladire nu este aparata perfect de un incendiator. Trasaturile caracteristice ale incendiatorului estimate pe baza acestor analize statistice sunt: a) sexul: masculin (in proportie de 85%). c) educatie: majoritatea (peste 80%) au un nivel profesional redus (cateva clase elementare). cercetarile si analizele statistice asupra psihologiei si modalitatii de actiune ale incendiatorilor. . g) nivel de inteligenta: moderat in jumatate din numarul de cazuri. care rezulta din pregatirea minutioasa a autorului pentru savarsirea acestui act. f) situatia sanatatii: circa 1/3 prezinta tulburari mentale. reducand astfel posibilitatea descoperirii lor in timpul cercetarii locului evenimentului. mijloc de transport) in apopierea obiectivului incendiat. h) domiciliu: in majoritate incendiatorii au locuinte nesatisfacatoare sau nu au domiciliu stabil. Profilul psihic al incendiatorului In Romania. j) comportament la arestare: cu rare exceptii. d) profesii: peste 60% sunt someri. . de la sosirea la fata locului.focare multiple simultane. ci si configuratiei incaperii. unul din scopurile principale fiind si acela de a sterge urmele compromitatoare. repartitia cazurilor este echilibrata. in cantitati variate. incendiatorii marturisesc fapta comisa. 10. O atentie deosebita trebuie acordata deci.regizare urme pentru a sugera o neglijenta sau cauza tehnica.6.punti de foc intre aglomerari de materiale combustibile. lichide inflamabile. e) situatia familiala: peste 85% sunt fie singuri (56%). notarea si fixarea.activitatea coboara la zero). sunt abia la inceput.

conductori electrici neprotejati s. lipsa de gestiune.lipsa completa a urmelor vizibile din zona focarului. Particulele incandescente generate de un focar de incendiu. notificarea catre unitatea de politie apropiata a amenintarilor din partea unor nemultumiti sau proaspat concediati. ura etc.). precum si despre prezenta in zona a unor persoane bolnave psihic (piromani). c) identificarea altor urme. Experimental a fost determinata de temperaturile atinse in timpul incendiului si de raportul dintre suprafata deschiderilor si cea a fatadelor ambelor grupuri de imobile situate fata in fata. incendiul initiat intr-un loc bine determinat de spatial se propaga la distanta fie prin caldura radianta a fatadelor. Aflarea aceste distante este determinata in aprecierea corecta a cauzei de incendiu in situatiile in care este posibila propagarea prin radiatie. razbunare. fie prin corpuri zburatoare incandescente. 11. inclusiv a intrarilor dosnice. departate relativ de incendiu si care aparent nu au legatura cu acesta. supravegherea intregului perimetru. 10.Asigurarea securitatii intreprinderii sau cladirii.1. Recomandari preventive .). Initierea incendiului de la surse indirecte In acest caz. . .alegerea momentului incendierii in lipsa altor persoane. pot propaga arderea departe de acesta.Cunoasterea si luarea in considerare a starii de spirit a personalului din subordine. Surse de aprindere 11. pericolul de incendiu creste. . Experimental a fost determinata valoarea de 0. T – temperatura incendiului.Evitarea aglomerarilor de materiale combustibile (fisuri la aparate de incalzit. Propagarea prin radiatie a incendiului catre imobilele vecine este determinata de temperaturile atinse in timpul incendiului si de raportul dintre suprafata deschiderilor si cea a fatadelor ambelor grupuri de imobile situate fata in fata.84 W/cm² ca intensitate minima necesara pentru aprinderea mobilierului si a finisajelor combustibile ale peretilor dintr-o incapere supusa radiatiilor emise dintr-un imobil situat perpendicular in fata sa. . artificii si substante incendiare 11.2.Inlaturarea imediata a unor situatii suspecte: rezervoare cu lichide inflamabile.. aglomerari de materiale combustibile. peste limita combustiei gazelor. Explozivi . indeosebi noaptea si in zilele de sambata si duminica – posturi fixe si mobile de paza. r2 este raportul dintre suprafata totala a deschiderilor si suprafata totala a fatatei (pentru cele doua cladiri). Relatia pentru stabilirea spatiului de protectie intre doua cladiri este: 1. ca atare. In cazul bucatilor de material aprins purtate in aer de vant. .1.amplasarea focarului initial intr-un loc mai greu de observat sau in zone ce implica distrugeri esentiale.informarea asupra eventualelor mobiluri care ar putea determina provocarea incendiului (delapidare. Distanta minima necesara se poate afla detaliind formula factorului F. Explozivi.84 W/cm² 100 in care: r1.a.7. Capacitatea termica si traiectoria unei particule incandescente sunt analizate in lucrari de stricta specialitate. ce pot favoriza incendii.Asigurarea supravegherii electronice: centrale de semnalizare a incendiilor si efractiilor. in locuri unde nu se justifica prezenta lor. curenti de aer creati de incendiu sau de alte cauze (focuri zburatoare) capacitatea lor termica este mult mai ridicata si. ating distante de mai multe sute de metri in exteriorul cladirilor si transmit focul materialelor usor combustibile. instalatii automate de stingere (sprinklere). Antrenate de flacari. . 11. reglementare stricta a accesului.2.37 r1 r2 ( T )4 F < 0. . F – factor de configuratie care depinde de inaltimea si latimea cladirii si de marimea supafetei radiante.

crengi uscate. In imprejurarile favorabile (apropiere de materiale usor aprinzibile. Artificii Artificiile sunt dispozitive compuse dintr-un amestec carburant si o substanta care sa coloreze flacara sau sa produca ceata si fum pentru obtinerea unui efect vizual sau auditiv (artificii pirotehnice) in teatre pentru imitarea focului sau a incendiului. pot initia incendii in cazul utilizarii lor necorespunzatoare: pozare langa materiale combustibile (vata ce imita omatul.2.).2. aflate in conditii de deshidratare sub actiunea unei calduri intense – de exemplu reflectoare de scena) pot fi generate incendii.2. Prezenta unui personal calificat necesar pentru manevrarea dispozitivelor determina stingerea incendiului in fazele initiale.explozivi primari (explozivi detonati foarte sensibili la lovire sau caldura. Tabelul 13. Caracteristici ale unor substante explozive Temperatura de inflamare [ºC] 210 345 280 170 Denumire Fulminat de mercur Azoturi de plumb Trinitrorezorcinat de plumb Diazodinitrofenol . deshidratate de caldura s. Exploziile si incendiile la fabricile de explozivi – munitie ocupa – prin numarul de victime si daunele provocate – un loc important printre accidentele majore pe plan international. Artificiile pentru pomul de iarna. Un factor favorizant il constituie neomogenitatea constatata uneori in structura materialului. incendiul fiind un fenomen consecutiv acesteia. cu efecte negative reduse. cantitate mare de materiale combustibile. in arta militara – pentru semnalizari luminoasa etc. 11.). caldura si gaze. Jocul copiilor cu artificii poate genera insa si incendii cu consecinte deosebite.3. 11.explozivi secundari: Acid picric Trotil Tetril Hexogen Pentrita Viteza de detonatie [m/s] 3500 – 5000 4070 – 5180 4900 – 5200 4400 – 6900 300 290 240 260 220 4700 – 7300 3800 – 6800 5400 – 7850 6640 – 8520 5500 .a. Incendii deosebite pot surveni insa la arderea lazilor in care sunt depozitate artificii. numiti si explozivi de initiere).a. cu degajare de lumina. amidon (deztroza). depozitare si utilizare sunt foarte restrictive si necesita masuri de prevenire strict specializate. pilitura de fier. datorita unor alte surse de aprindere.Explozivii sunt substante sau amestecuri de substante care. fiind disipate nu numai in scantei. avand in componenta clorat de potasiu. dar si flacari cu potential termic apreciabil. Chiar in prezenta omului. Conditiile de fabricatie. figurine de hartie. sub actiunea caldurii sau a unui factor mecanic se descompun brusc si violent. Substante incendiare . unele din aceste incendii au avut urmari grave (lipsa prezenta de spirit. Pot fi mentionati: . jocul copiilor s.8300 Arderea unui exploziv are loc sub forma unei explozii.

stabilesc distanta minima de securitate intre obiectivul industrial si statia de emisie. statiile independente de radio-TV au cunoscut o extindere mare.) ca surse cu potential mare de aprindere pot fi mentionate si substantele incendiare special fabricate in acest scop. Un mijloc des utilizat in incendii intentionate este „cocteilul Molotov”: o sticla cu benzina. La fel. avand si putere de aderenta superioara benzinei. Antena este dispozitivul prin care se radiaza (emisie) sau se capteaza din spatiu (receptie) energia transmisa prin undele electromagnetice. fabricarea. in orice corp undele electromagnetice produc curenti alternativi. In literatura de specialitate sunt detaliate formule care. puternica.) au caracteristici destructive superioare. cea mai cunoscuta substanta incendiara. . Substantele incendiare de lupta aflate in dotarea actuala a armatelor (supernapalm s. excitat de o sursa de oscilatie de inalta frecventa.electronul. pentru aprindere fiind necesara o amorsa speciala. orice corp prin care circula curenti alternativi radiaza unde electromagnetice si reciproc. conductoare aduse la incandescenta.1974).piesele metalice sau subansamblele diferitelor instalatii ce pot avea comportare de antena. Situatia poate fi intalnita si in cazul unor obiective ce utilizeaza tehnologii cu materiale inflamabile si care se invecineaza cu statii de emisie de tipul amintit mai sus (indeosebi obiective clasificate in zona „0” de pericol de explozie. cu comportare de antena cadru) si natura materialului inflamabil. In ultimii ani.Pe langa substantele piroforice (fosfor alb. . de regula. . orientate optim catre sursa de radiatii. degajand un fum alb. Acest fenomen depinde de relatia dintre dimensiunile antenei si lungimea de unda de lucru. Radiatii electromagnetice Undele electromagnetice se formeaza ca rezultat al radiatiei unui corp oarecare. creozat etc. corespund rareori formelor clasice.). Sub forma de praf presat intr-o masa solida. Statiile radar sunt alte surse importante de radiatii electromagnetice (puteri mari de ordinul MW. Intervin insa si factori ce influenteaza receptia undelor magnetice: . unde in domeniul GHz). dens.elemente de constructii invecinate atenueaza intensitatea campului electromagnetic receptionat.asupra capselor electrice detonate – prin aducerea la incandescenta a filamentului capsei sau prin absorbtia de energie transformata in caldura de catre substanta exploziva. cand puterea rezultanta se insumeaza). Pentru initierea unui incendiu este necesara intrunirea urmatoarelor conditii: . Dezvolta prin ardere o temperatura de circa 2000ºC fara a genera fum sau gaze. plus o rasina dizolvata in alcool. mangan. avand in componenta magneziu 85 – 90%. verticale.existenta unei posibilitati de a extrage energia din campul electromagnetic inconjurator (structuri metalice cu rol de antena de receptie). Ca si in cazul exploziilor. Radiatiile electromagnetice de inalta frecventa prezinta un pericol prin curentii pe care-i induc in diferite elemente metalice cu comportare de antena si care pot provoca scantei in medii inflamabile. Arde cu o flacara albastra. orice antena de emisie poate fi folosita ca antena de receptie si invers. plus acceleranti: sprit. Pe baza pricipiului reciprocitatii. se aprinde la 800ºC si degaja o temperatura de circa 3000ºC. utilizate inca din al doilea razboi mondial pentru bombele incendiare: . In primul caz. avand si un fitil din carpe. depozitarea si utilizarea substantelor incendiare se afla sub un control strict. .napalmul. . ionizare.existenta unui ameste inflamabil sau exploziv. un conductor mai mic decat 1/10 din lungimea de unda fiind putin eficace ca antena. prezentand un risc ce poate fi luat in considerare doar producerea de scantei intre diverse structuri metalice cu comportare de antena de receptie (prin inducere de curenti de inalta frecventa). Napalmul se aprinde si arde usor cu o temperatura de circa 1000ºC. este un gel alcatuit din 90 – 95% benzina si 5 – 10% sapun de napalm (fabricat din stearat sau naftenat de aluminiu. uneori fiind instalate in constructii fara o amenajare adecvata. De asemenea. cu initiere de incendii. campurile electromagnetice create de statiile radio-TV au sporit in intensitate prin cresterea puterii acestora (1 – 2 MW). structurile metalice existente (orizontale. 11. conform Normativului ID – 17 – 1986 si STAS 9954 . aluminiu 14 – 9%. formata din amestecul de mai sus. cupru.asupra materialelor inflamabile – prin scantei. Campul electromagnetic poate actiona ca sursa de aprindere: . accesul unor eventuali incendiatori la astfel de produse fiind extrem de limitat. posibilitatea de aprindere prin conductoare aduse la incandescenta sau prin ionizare este practic nula. Lungimea de unda λ este egala cu distanta parcursa de unda intr-o perioada T = 1 a oscilatiilor campului v electromagnetic.elemente metalice cu rol de antena nu sunt.a. .existenta unui camp electromagnetic suficient de puternic.a. Temperatura de aprindere este de circa 1200 – 1300ºC. la care se adauga si atenuarea naturala.3. iar probabilitatea utilizarii accidentale sau a unui defect in procesul tehnologic scazuta. functie de caracteristicile emitatorului.pericolul de incendiu este mai ridicat in conditii extreme (la rezonanta sau in cazul a doua sau mai multe statii cu frecvente apropiate. alte elemente 1%. sodiul s. . .

6 2. se vor monta punti de scurtcircuitare cu impedanta mica.10 2. Emitatoarele de unde radar foarte inguste si teoretic undele laser de foarte mare putere pot initia explozia vaporilor de benzina din rezervoare situate la circa 20 m si aduce la incandescenta sarme de hotel la circa 30 m.78 1.0 4. aprinderea amestecurilor inflamabile. in cazul unor electrozi de dimensiuni mici. daca distanta dintre diferite structuri metalice este mai mica de 5 cm.93 0.40 0.27 102 -4 10 -8 -18 . Efectul de incalzire pana la autoaprindere asupra materialelor celulozice (lemn s. ecranarea se poate realiza prin acoperire cu folii.97 0.25 W – care nu pot initia. de cele mai multe ori.in zonele unde se transporta lichide inflamabile prin conducte metalice sau unde se gasesc structuri metalice cu comportare de antena si inaltime mai mare de 1 m de la suprafata solului se vor realiza puneri la pamant cu impedanta mica la cel putin 10 m una de alta.se vor desfiinta sau se vor pune eficient la pamant structurile metalice care se comporta ca antene de receptie.2 3.8 12 10 46. magnetou).56 2.69 1.6 1. energia minima de aprindere in curent de inalta frecventa are o valoare mai mica decat in curent continuu.04 2.57 Temperatura de aprindere [ºC] 5 140 410 430 475 425 335 540 485 440 570 535 520 Limite de explozie % vol.4 82 12.18 3.2 0.05 0. A doua modalitate prin care radiatiile electromagnetice pot initia incendii este amorsarea exploziva a unor capse electrice detonate (care. in mod normal.0 5.6 51 8 75 95 90 16 60 100 g/m3 Inferioara Superioara 9 420 500 480 873 310 430 10 Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Gaz Lichid Lichid Lichid Praf explodeaza Lichid Lichid vaporii in Observatii .22 Densitate vapori in raport cu aer p = 1 3 1. Riscurile de incendiu. CARACTERISTICI ALE PRINCIPALELOR SUBSTANTE COMBUSTIBILE Temperatura de inflamabilitate [ºC] 4 . . Inferioara 6 3.0 7.1 2.zonele unde se depoziteaza sau se prelucreaza materiale explozive sau inflamabile se vor ecrana fata de curentii de inalta frecventa.40 15. trebuie luate in considerare in cazul unor unitati care-si desfasoara activitatea in apropierea unor emitatoare radio-TV sau radar.96 1. . chiar de 1 km.punerile la pamant necesare pentru descarcari electrostatice sunt total ineficiente in cazul curentilor de inalta frecventa.15 3. .6 18 Superioara 7 57. prin aducerea la incandescenta a filamentului de amorsare. decat rareori. nu se va admite ca admite ca amorsa electrica sau cablurile de legatura sa vina in contact cu vreo antena de emisie si se va evita intrebuintarea capselor electrice in interiorul distantelor de securitate din jurul statiei de emisie.79 1.nu se va admite existenta unei atmosfere explozive in prezenta unor materiale conductoare ce ar putea ajunge in contact cu orice antena de emisie. placi sau plase metalice cu ochiuri mari.93 0.Se poate aprecia ca. Scanteile generate experimental au avut insa valori mici – de circa 0.0 2.pentru capsele detonante.3 11.9 0. ca urmare.) se exercita pe distante mari.a.07 3. In acest caz: . se amorseaza ca o sursa exterioara de curent – baterie.52 5. Situatiile sunt mult limitate de conditiile severe impuse amplasarii obiectivelor unde se utilizeaza astfel de dispozitive. . Probabilitatea de explozie prin absorbtia energiei este insa foarte mica datorita invelisului metalic al capsei cu rol de ecran. Explozia capselor se produce. desi reduse.26 0.06 0. .6 13.93 1.20 40 77 120 . astfel liniile de forta ale campului electromagnetic se inchid prin ecran si doar o mica parte patrunde in incinta.98 0.18 69 Denumire substanta 1 Acetaldehida CH3CHO Acetat de benzil CH3COOCH2C6H5 Acetat de etil CH3COOC2H5 Acetat de metil CHCOOH3 Acetat de vinil C4H6O2 Acetilena C2H2 Acetona C3H6O Acid acetic CH3COOH Acid butiric CH3(CH2)COOH Acid benzonic C5H5COOH Acid cianhidric HCN Acid formic NCOOH Greutate specifica in raport cu apa γ = 1 2 0.5 2.906 2.

42 -60 .0 1.1 2.73 0.0 7.93 1.08 1.0 7.0 1.5 2.16 3.5 3.5 51.5 1.11 .61 3.3 15.6 13.85 40 28 .93 2.95 36.84 0.35 2.28 0.40 15 470 170 140 3.02 0.87 1.37 0.56 0.81 0.85 0.66 .3113 5.45 50 – 54 Subl.0 18.047 2.05 1.0 66 33 12.94 2.4 3.42 .33 0.6 1.7 2.8 9.amestec cu aer explodeaza Acid propionic CH3CH2COOH Acid salicilic 0.2 1.52 3.1 15.1 2.79 150 - - - - - Etan CH3CH3 Eter etilic C2H5OC2H5 Etilbenzen 0.30 – 1.80 1.55 3.0 10.79 0.56 15.484 Acroleina CH2=CHCHO Alcool alilic (propenol) CH2=CHCH2OH Alcool n-butilic (butanol) CH3(CH2)2CH2OH Alcool etilic CH3-CH2-OH Alcool metilic (metanol) CH3OH Alcool propilic (propanol) C3H7-OH Amoniac NH3 Anhidrida acetica (CH3CO)2O Anilina C6H5NH2 Benzen C6H6 Benzina auto Benzina avion Butan C4H10 Butadiena 1.4 1.88 2.79 0.0 11.5 12.4 16 50 73 50 105 85 39 44 37 25 94 100 55 70 362 530 340 200 430 270 317 210 290 588 570 330 500 Lichid Substanta cristalina Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Gaz Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Solid Lichid Lichid Gaz Lichid Lichid Lichid Pulbere explodeaza usor la deonare Gaz Lichid Lichid 1.0 1.14 .0 2.31 1.8 2.983 1.43 48 .20 1.75 0.7 9. 20 21 35 12 11 15 -2 49 76 .8 39 37 - 188 1570 - .88 0.72 2.71 0.5 15.62 0.55 1.70 0.5 28.992 1.6 8.9 1.10 36 4.28 6.96 2.21 1.0 4.80 0.4 1.0 11.6 7.57 31 3.0 15.50 1.7 0.20 8.11 1.8 10.39 67 485 545 210 375 340 425 455 405 651 359 530 555 232 232 365 415 235 141-180 590 625 472 460 310 153 2.3 18.7 1.22 2.5 1.2 12 31.3 C4H6 Celosolv (eter alchilic al etilenglicolului) C2H5OCH2CH2OH Celuloid Clorbenzen C6H5Cl Clorura de metilen CH2Cl2 Clorura de vinil CH2=CHCl Dicloretilena ClCH=CHCl Dietilamina (C2H5)2NH Dimetilformamida HCON(CH3)2 Dinitrobenzen 0.77 3–4 3–4 2.

5 1.0 4.105 .7 1.0 16.73 0.5 7.C6H5C2H5 Etilamina C2H5NH2 Etilenglicol NOCH2CH2OH Etilena CH2=CH2 Formaldehida HCHO Formiat de etil HCO2C2H5 Formiat de etil HCO2C2H5 Gazolina Gaz de apa Gaz de cocserie Hexan CH3(CH2)4CH3 Hidrogen Hidrogen sulfurat Izopren Metan Metalimina CH3NH2 Motorina Naftalina C10H6 Nitrobenzen C6H5NO2 Oxid de carbon Pacura Petrol lampant (kerosen) Propan CH3CH2CH3 Propilena CH3CH=CH Propilenglicol CH3CH(OH)CH2OH Stiren C6H5CH=CH2 Sulfura de carbon Terebentina C10H16 Toluen C6H9CH3 Tricloretan CH3CCl5 Trietilamina (C2H5) N Titei White-spirit Xilen C6H4(CH3)2 Ulei de in Ulei de masline Ulei de porumb Ulei de floareasoarelui Ulei de rapita Ulei de soia Ulei de tractor Ulei de masina Ulei de transformator Ulei de turbina 0.6 1.35 0.68 0.0 12.6 5.55 3.5 6.0 12.43 .107 99 32 .79 0.92 0.60 - 85 85 3.37 1.657 0.0 1.66 0.92 0.20 0.20 8.86 0.54 9.0 0.34 .5 0.3 60 33 15 145 35 41 50 44 - 508 508 63 650 100 870 174 268 340 335 - Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Gaz Gaz Lichid Gaz Gaz Lichid Cristale Lichid Gaz Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid - .917 0.99 0.7 3.0 6.914 0.0 6.48 161 .7 8.77 0.42 0.4 1.30 35 6 .5 1.0 1.66 0.6 2.3 15.14 1.1 4.88 0.925 0.750-1000 0.64 4.5 8.8 2.5 75.8 12.07 1.0 0.2 1.22 612 .11 0.31 0.07 7.4 7.62 3.7 6.1 2.42 4.0 7.77 0.4 6 5.26 0.41 0.8 1.8 34 73.5 9.25 0.92 0.1 1.0 1.59 2.55 2.958 0.49 111 40 .03 2.55 3.0 4.5 9.0 - 14.4 20.5 1.6 11.18 4.5 16.0 4.7 15.910 092 0.17 -35.49 2.877 0.93 0.93 0.0 2.66 - .55 1.835 0.866 1.880 0.56 1.14 1.9 0.9 40 75 6.6 72 30.5 3.18 55 80 88 .0 45.50 0.34 .97 5.191 50 – 100 30 – 40 .833 1.04 0.8 60.19 2.0 0.877 1.51 1.+35 43 25 205 225 254 163 282 217 181 147 147 384 416 425 430 440 440 256 600 260 585 290 220 595 430 220 540 480 605 260 – 420 220 – 250 450 455 2.7 17.91 1.62 490 102 255 480 486 230 380-531 260 144 340 343 393 227 445 370 340 355 300 300 3.7 2.0 7.68 1.0 5.1 1.4 6.55 2.

16 0.062 .14 0.011 0.29 0.26 0.valori orientative Temperatura de autoaprindere [°C] 1 800 400 225 320 200 – 220 255 400 – 450 250 300 – 360 335 250 – 450 250 – 300 290 125 – 190 215 620 – 770 160 – 170 434 329 380 180 – 200 295 430 210 205 – 210 45 240 900 160 – 165 850 340 – 450 250 – 300 280 363 185 – 230 400 – 500 232 Temperatura de autoaprindere [°C] 3 345 254 300 – 450 450 180 282 279 472 79 200 – 220 500 400 – 450 280 401 260 420 535 341 900 390 450 250 168 – 176 340 – 345 310 396 445 340 207 512 240 – 300 230 175 393 320 377 – 410 - Denumirea materialului 0 Antracit Asfalt Brad Bumbac carpe Bumbac fibre Bumbac tesaturi Cafea Carpen Carton Catran Cauciuc natural sintetic Carbune brun Ceai Celuloid Canepa Cocs metalurgic Celuloza Celuloza praf Colofoniu Cosuri nuiele Dinamita Fag Faina de lemn Faina de pluta Fan Fosfor alb Fosfor rosu Funingine Fulminat de mercur Grafit Grasimi animale Hamei Hartie creponata Hartie scris Hartie ziar Huila In Denumirea materialului 2 In fibre Iuta Lignit Magneziu Mangal Molid Matase fibre Matase artificiala Naftalina Paie Pene Piele moale Pin Pirita praf Pluta-placi Poliamide fibre Poliamide praf Polietilena Policlorura de vinil (praf) Poliesteri cu fibra de sticla Polimetacrilat Porumb boabe Praf pusca Polistiren Poliuretan spuma Rumegus fag Rumegus molid Stejar Sulf Tanin pulbere Trotil Turba Tutun Tutun frunze Vata Zahar praf - ENERGIA MINIMA DE APRINDERE pentru substante gazoase Denumirea substantei Acetilena Alcool etilic Alcool metilic Butan Benzen Energia [mJ] 0.018 0.21 Denumirea substantei Hidrogen Metan (grizu) Metilacetona Nitrilacrilic Oxid de etilena Energia [mJ] 0.TEMPERATURILE DE APRINDERE ALE UNOR MATERIALE SOLIDE .14 0.28 0.

015 0.62 6.045 0.22 0.48 3.025 0.Ciclohexan Etan Eter dietilic Etilena Hexan 0.040 0.011 0.37 7.040 Denumirea pulberii Acetat de celuloza Amidon Acid benzonic Aluminiu Aspirina Caprolactama Caseina Cauciuc sintetic Celuloza Carbune brun Cafea Pluta Dextrina Difenil Rasini epoxidice Lignit Mangan Pectina Rasini formaldehidice Pentasulfura de fosfor Poliacrilamida Poliacrilnitril Polietilena Polipropilena Polistiren Poliacetat de vinil Orez Faina de soia Zahar Sulf Faina de grau Faina de lemn Fibre bumbac Zirconiu Energie minima de explozie [bar] 15 40 12 50 16 60 60 30 40 160 35 40 20 20 30 305 35 10 15 30 20 10 30 15 160 50 100 30 15 50 20 25 15 Presiune maxima de explozie [bar] 4.22 0.24 6.020 0.4 47 34 VITEZA DE ARDERE PENTRU UNELE MATERIALE COMBUSTIBILE .62 6.009 PRINCIPALELE PROPRIETATI ALE PULBERILOR COMBUSTIBILE Temperatura minima de aprindere [°C] Nor Strat 600 Se topeste 650 760 550 Se topeste 430 410 300 485 230 360 270 460 210 410 440 630 490 450 200 460 240 410 200 450 280 270 410 240 500 460 390 420 500 500 450 440 240 550 340 370 400 190 220 380 360 430 Concentratia minima de explozie [g/l] 0.030 0.050 0.41 5.045 0.79 6.060 0.050 0.14 0.03 6.035 0.37 4.10 0.015 0.025 0.10 7.82 5.44 3.035 0.89 4.84 0.19 0.65 7.24 6.51 5.8 5.020 0.050 0.51 4.050 0.24 Oxid de propilena Pentan Propan Propilena Sulfura de carbon 0.55 5.86 6.17 0.125 0.67 0.valori orientative Viteza de ardere In raport cu masa Liniara [mm/min] [kg/m²⋅ min] 0.06 2.075 0.0 5.75 7.020 0.24 0.48 7.07 0.13 5.4 4.1 6.085 0.33 - Denumire material (substanta) combustibil Lemn (mobila in incapere) Cherestea in stive – pe teren descoperit Hartie afanata Carti pe rafturi de lemn .48 0.1 8.01 5.040 0.24 0.045 0.040 0.015 0.045 0.65 9.050 0.050 0.

70 TEMPERATURA DEGAJATA DE UNELE SUBSTANTE SOLIDE PE TIMPUL ARDERII [°C] Substanta Bumbac afanat Hartie Produse carbolitice Potasiu metalic Textolit Sodiu metalic Lemn rasinoase in incaperi Lemn rasinoase stivuit in aer liber Plexiglas Huila Cauciuc natural Polistiren Magneziu Temperatura degajata 305 510 640 700 850 900 800 – 1000 1200 1125 1200 1100 1350 2000 MATERIALE CU TENDINTA LA AUTOAPRINDERE Mod de transportare si depozitare 1 In vrac Denumirea 0 Sfecla de zahar (taietei) Masuri de prevenire 2 .temperatura de aprindere este 135ºC. . .cuiburi de autoincalzire – focare intense de incendiu.focare cu aspect de caverna.10 2. . .86 0.50 5.10 2.straturi subtiri de depozitare.90 2.evitarea umiditatii.30 3.83 2.tendinta de autoaprindere .90 2.70 2. .38 0.67 70. .20 3.80 0.24 0.00 1.60 2.20 0.60 1.81 1. . .60 – 2.evitarea temperaturilor mai mari de 25 – 30ºC.70 – 0.80 – 4.00 – 2.20 2.Bumbac afanat Cauciuc natural Cauciuc sintetic Articole tehnice din cauciuc Film cinema din celuloid Produse din carbolit Polistiren Sodiu metalic Acetona Benzen Benzina Alcool butilic Alcool etilic Eter dietilic Petrol (titei) Pacura Petrol lampant Sulfura de carbon Toluen 0.53 0.evitarea umiditatii. Observatii 3 .straturi subtiri.70 2. .70 – 3. .evitarea introducerii in depozit a unor taitei supraincalziti sau carbonizati (stare piroforica).evitarea umiditatii > 10%. .tendinta de autoaprindere.00 3.15 3.30 2.50 1.straturi mai subtiri.0 0. .temperaturi scazute. la temperatura de 250ºC ard cu incandescenta. - Sfecla de zahar (melasa) Rumegus de lemn Paie In vrac In vrac In vrac .tendinta de autoaprindere la temperatura de 50 – 60ºC. .60 2.continut mic de boabe in paie.30 3. .evitarea temperaturilor exterioare mari. care favorizeaza reactiile biochimice.

bidoane.se va mentine continutul de umiditate intr-un interval nepericulos .tendinta spre autoincalzire depinde de provenienta si natura carbunilor. vrac In vrac . .trebuie sa se evite udarea si uscarea ulterioara .controlul temperaturii in stiva.materialele organice impregnate cu acest produs prezinta un mare pericol.evitarea contactului dintre produsul scurs in recipiente si tesaturi textile. . in stare uscata. in vrac In vrac. . in saci . . .evitarea umiditatii.deseurile cu un continut mare de cauciuc trebuie depozitate in recipiente etan- .se mentine in stare anhidra.contine o cantitate apreciabila de ulei care poseda o tendinta mare la autoaprindere.tendinta moderata de aprindere .la 20 – 35ºC incep reactii biochimice care se autosustin prin caldura degajata si ajung pana la 300ºC. bumbac sau alte materiale fibroase combustibile.tendinta moderata la autoaprindere. in saci In saci.se evita continuturile de umiditate extrem de mici sau extrem de mari. . .evitarea prezentei daunatorilor (soareci. . .Ulei de seminte de bumbac Ingrasaminte organice. .materialul umed depozitat in stive. se evita expunerea la caldura. . bumbac sau alte materiale fibroase. . Faina de lucerna Mangal In saci. trebuie sa aiba continut de umiditate controlat. prezinta pericol - Carbune bituminos In vrac Ulei de peste Butoaie. .umiditatea se mentine intre 6 si 12%. .se usuca bine inainte de ambalare. Imbracaminte cu urme de ulei Tesaturi cu urme de ulei Matase cu urme de ulei Fan Cutii Baloturi Cutii.se asigura ventilatia. .se evita depozitare in stare neracita.).tesaturile uscate necorespunzator prezinta pericol. in vrac Baloturi In vrac. .prezinta pericol de autoaprindere cand este uscat peste masura sau ambalat la peste 40ºC.se usuca bine inaintea ambalarii.dupa 40ºC incepe dezvoltarea bacteriilor termofile care duce la o crestere accentuata a temperaturii in stiva pana la 300ºC. .tendinte spre autoaprindere.modul de aranjare a stivei (evitarea compactarii). .evitarea umiditatii. care favorizeaza autoaprinderea fanului.materialul uscat necorespunzator si sub forma de bucati prezinta pericol.evitarea continutului de umiditate > 16%. . .mangalul din lemn de esenta tare trebuie pregatit cu atentie. . cand apare starea piroforica. combustibile . in vrac . . butoaie de lemn.evitarea expunerii la radiatia solara care favorizeaza descompunerea oxidativa a uleiului cu degajare mare de caldura.se asigura o buna ventilatie. . . Seminte si turte de floarea soarelui In saci. . .evitarea strivirii prin calcare.pe timpul fabricarii celor care contin azotati se vor evita reactiile care ar putea initia incalzirea.evitarea degradarii biochimice a stivei. insecte etc. . prezinta pericol. in general nu prezinta pericol. in vrac Saci de hartie. .baloturile rulate strans. . . . autocisterne In vrac. in butoaie Uruiala de porumb Carton asfaltat Deseuri de cauciuc .se depoziteaza la rece.se evita continutul de umiditate extrem de mare sau extrem de mic. anorganice si combinate Faina de peste Seminte de in Gunoi de grajd Butoaie. .se evita uscarea excesiva.folosirea pentru transport a cisternelor etanse. fara ventilatie. . cand se aprinde.ambalarea sau rularea in suluri neracit. .se evita temperaturile ridicate. baloturi In vrac .se depoziteaza in stive mici. recipiente de sticla In saci. .evitarea ingrasamintelor cu azot pentru fertilizare. .se evita contactul dintre produsul scurs din recipiente si tesaturi textile.evitarea formarii de stive compacte (fara aerisire). depinde de continutul de umiditate si ulei. . cei cu continut mare de substante volatile sunt predispusi la autoaprindere.

acizi. cupru. fluor. materiale organice Mercur. . de preferinta metalice. lichide combustibile. pulberi metalice. glicerina. anilina. aer Hipoclorit de calciu si toti oxidantii Apa Acid azotic Aceleasi substante ca la brom Saruri de amoniu. produse combustibile in stare pulverizata Clorura de var Acid hipocloros.se evita un continut mare de umiditate. alcool. bidoane. metan. benzen. sulfuri. acetona. . propan. acid cianhidric. butan. . alcool.daca sunt bine uscate nu prezinta pericol. iod. acid fluorhidric anhidru Acid azotic. aer Mercur. in baloturi se. etilenglicol. acid cromic. apa oxigenata Alcool etilic si metilic. . .se evita contactul cu deseuri de bumbac sau materiale fibroase. acetat de metil Amoniac. . materiale combustibile Acid azotic Acid acetic. . lemn Clorat de potasiu.prezinta pericol deseurile textile si tesaturile impregnate cu acest ulei.se evita contactul dintre produsul scurs din recipiente si tesaturi textile. camfor. argint Anhidrica acetica. fier. anilina. hartie. peroxizi. argint.se depoziteaza la rece. hidrogen. permanganati. aer Acid cromic. bumbac sau alte materiale fibroase. permanganati Acid acetic.se depoziteaza in incaperi reci si ventilate sau in recipiente inchise. bismut. combustibile. lichide si gaze combustibile. perclorat de potasiu. fosfuri. brom. pulberi metalice. compusi de metale usoare Peroxid de sodiu Oxigen. recipiente de sticla In vrac. acid percloric. clorati. metale fin pulverizate Oxigen. glicerina. lichide combustibile. lichide combustibile. acid azotic. oxigen Acetilena. azotati. acid fulminic. acid hipocloros. etilenglicol. produse organice fin pulverizate Acid sulfuric si alti acizi Acetilena. aldehide.materialele fibroase impregnate se pot autoincalzi daca nu sunt bine aerisite. alcooli. apa oxigenata Cupru. aer Clor.depozitarea se face in recipiente inchise.Ulei de soia Tesaturi acoperite cu lac Ulei de in Cutii de tabla cositorita. acid tartric Acizi. clor Clor Factorii care influenteaza 2 Scantei Lumina solara Scantei Scantei Scantei Scantei Scantei Incalzire Scantei . in incaperi ventilate. cisterne Cutii Cisterne. metan Oxigen.deseurile umede au tendinta marita la autoaprindere. crom. Deseuri de lana . clor. sulfuri. butoaie. Denumirea substantei chimice 0 Acetat de amil Acetilena Acetona Acid acetic Acid azotic Acid cianhidric Acid cromic Acid oxalic Acid percloric Acid sulfuric Aldehida formica Aluminiu praf Amoniac (gazos) Anilina Apa oxigenata Argint Azotat de amoniu Benzina Benzina si benzen Brom Stamfa Carbune activ Carbura de calciu Celuloid Clor Clorati Clorat de potasiu Cupru Dioxid de bariu Dioxid de clor Eter etilic Etilena Substanta cu care reactioneaza 1 Oxigen. hidrogen sulfurat. materiale combustibile Acetilena. substante organice. butoaie. anhidrida acetica. terebentina. . sulfura de carbon. hidrogen sulfurat. naftalina. terebentina. mercur Perhidrol. brom. SUBSTANTE INCOMPATIBILE .

amoniac. uree. brom. poliamida Lemn.Fluor Fosfor alb Hidrocarburi (butan. nylon. mase plastice care contin azot. benzen si terebentina) Hidrogen Hidrogen sulfurat Iod Mercur Metale sub forma de pulberi (aluminiu. acid cromic. peroxizi. potasiu) Metan Naftalina (vapori) Oxid de carbon Perclorat de potasiu Perhidrol Permanganat de potasiu Potasiu metalic Sodiu Sulfura de carbon Zinc pulbere Hidrogen Oxidanti. dioxid de bariu Clor Acid azotic. matase. poliuretan Lana. substante proteice vegetale si animale Produse petroliere. materiale si mase plastice celulozice Cauciuc Policlorura de vinil. clor. apa Tetraclorura de carbon. aer Acid sulfuric Substante organice. azotat de amoniu. fan Lemn Magneziu Potasiu metalic Caracteristicile fumului Miros Specific Sulfuros Sulfuros Iritant Usturoi Specific Rasina Fara Fara Culoare Brun inchis Negru brun Cenusiu-inchis Galben-brun Alb-dens Galben-alb Cenusiu-negru Alb Alb-dens Gust Acrisor Acid Acid Acid Fara Acrisor Acrisor Metalic Alcalin . benzaldehida. materiale plastice fluorurate Melamina. propan. oxigen Oxigen. dioxid de carbon. amoniac gazos Acetilena. etilenglicol. pulbere metalica Glicerina. sodiu. grasimi. acid fulminic Tetraclorura de carbon sau alte hidrocarburi halogenate. apa Peroxizi Aer Lumina solara Scantei Scantei Scantei Scantei PRODUSE TOXICE REZULTATE PRIN ARDEREA UNOR MATERIALE COMBUSTIBILE Natura materialului Materiale care contin carbon Celuloid. sulf Fluor. magneziu. formaldehida Ghips. uleiuri Gaze sau vapori toxici Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxid de carbon Protoxid de azot Acid cianhidric Acid cianhidric (uneori) Dioxid de azot Acid formic Acid acetic Dioxid de sulf Acizi halogenati Fosgen Amoniac Hidrogen sulfurat Aldehida acrilica Acroleina CARACTERISTICILE FUMULUI IN URMA ARDERII UNOR MATERIALE Materiale si substante combustibile Bumbac Cauciuc Celuloid Combinatii de azot Fosfor Hartie. gaze oxidante Acetilena. petrol lampant Tetraclorura de carbon. acizi tari Aer. dioxid de carbon. dioxid de carbon Peroxizi. rasini. paie. hartie Nitrat de celuloza. acid sulfuric.

sticla etc. leviere. roti. rupturi datorate fisurilor. osteologice.). solventi. schije.crapaturi.Urme ale mijloacelor de transport (anvelope.focarul (craterul).).. rangi. brocuri de sudura. . seminte. toxice si radioactive. topirea sau descompunerea materialelor si substantelor combustibile sau nerezistente la temperaturile produse pe timpul incendiului (textile. mase plastice. sfredele. schije. tesaturi moi.. . picioarelor.). ● resturi de materiale combustibile arse. . pene etc. surubelnite. urme. fumizare. gudroane etc. tipuri de instalatii. efecte distructive. . coroziunilor intensive. span. gaz lichefiat tip aragaz etc. defecte de fabricatie. ● amestecuri explozive: . .Urme ale vegetalelor (resturi carbonizate. miros.Urme de produse chimice incendiare.Urme de lichide. scurgeri de produse combustibile. clesti. lemn. pulberi combustibile. par.Microurme create de incendii si explozii: ● particule de sticla. par. . ciocane.Urme de cenusa si fum . saliva.). efecte distructive. fortarea aparatelor de masura si control datorita supratensiunilor sau vibratiilor. ● urme biologice: de sange. ● explozii fizice: . . ● urme de incaltaminte. vopsele. lacuri. manierei de a executa diferite operatiuni. cauciuc.Urme create de explozivi. coloranti. deteriorarea vecinatatilor. vapori si gaze combustibile (produse petroliere. arsuri. diagrame ale aparaturii de masura si control). rezultate prin arderea. dispozitivelor si ale altor obiecte (chei. plante uleioase etc. arsuri. scurgeri de carburanti si lubrifianti etc. mase plastice. fumizare. sange. ruperi.succesiunea exploziilor.Polistiren Policlorura de vinil Produse petroliere Sulf Negru-inchis Cenusiu-inchis Negru Alb-negru Hidrocarburi Acid clorhidric Uleios Specific Fara Fara Acrisor Acid CLASIFICAREA PRINCIPALELOR URME ALE INCENDIILOR . . lana. gaz metan. distrugeri provocate de recipientul explodat etc. potcoave. puf. aschii.Urme ale omului: ● urme de forma ale mainilor. ● resturi de lichide combustibile.Urme ale instrumentelor. lacuri. efecte sonore. lubrifianti. pilitura.). imbracaminte si a altor obiecte folosite de om. . vocii. solicitarilor mecanice indelungate.Urme ale animanelor (lasate de picioare si coarne. scrisului. . vopsea. provenite de la: ● substante explozive: .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->