Sunteți pe pagina 1din 7

Geologie inginereasca - Lucrari de laborator 1

Lucrarea nr. J

Cercetarea geologic, tehnic si geotehnic a
amplasamentelor, cerinele ntocmirii studiilor
legate de amplasament


I) Scopul i obiectivul lucrrii

Lucrarea urmareste amiliarizarea si insusirea de catre studeni, a principiilor cercetarii
geotehnice a terenului de undare, precum si a exigenelor si metodelor uzuale pentru obinerea
datelor speciice, necesare proiectarii si executarii undaiilor construciilor precum si a structurilor
care conlucreaza in mod direct cu terenul de undare.

II) Cercetarea geotehnic a terenului de fundare

Actiitatea de cercetare a terenului de undare are drept scop obinerea datelor geotehnice, a
elementelor geologice, hidrogeologice si seismice reeritoare la un amplasament dat, in ederea
proiectarii si execuiei construciilor precum si a eitarii aariilor surenite datorita unei insuiciente
cunoasteri a terenului de undare. Pe baza acestor date se deinitieaza condiiile de undare si
execuie a construciei in corelare cu terenul de undare.

II.J.) Cerine generale

Cercetarea geotehnica a terenului de undare se realizeaza de catre unitai de proil, sub
indrumarea unor specialisti cu pregatire tehnica adecata,
Volumul si amploarea, minime, ale cercetarilor cu caracter geologic, tehnic si geotehnic
or i in directa corelare cu exigenele de execuie si de comportare a construciei ,clasa de
importana a construciei,,
Cercetarea geotehnica trebuie sa asigure cunoasterea propietailor eseniale ale terenului
de undare cel puin in limita ovei ae ivftvevta a cov.trvctiei, deinita conorm anexei A.

II.2.) Iazele de realizare a cercetrii

Cercetarea geotehnica a terenului de undare se realizeaza, de regula, in urmatoarele aze:
cercetarea geotehnica preliminara
cercetarea geotehnica pentru proiectare,
cercetarea geotehnica de control, de monitorizare geotehnica a execuiei.

II.2.J Cercetarea geotehnica preliminara ,inalizata de regula printr-un ari geotebvic
retivivar,, are drept scop sa ajute beneiciarul la ealuarea posibilitaii adaptarii la amplasament a
proiectului construciei si trebuie intreprinsa:
- pentru a aprecia daca amplasamentul este in general aorabil,
- pentru a compara cu alte amplasamente, daca este cazul,
- pentru a estima modiicarile care pot i proocate pe amplasament de lucrarile propuse,
- pentru a programa cercetarea de proiectare si de control si a determina extinderea
zonelor de teren care pot aea o inluena semniicatia asupra comportarii construciei
preconizate sau pot i inluenate de aceasta,
- pentru a identiica posibile gropi de imprumut, daca este cazul.
Geologie inginereasca - Lucrari de laborator 2
II.2.2 Cercetare geotehnica de proiectare ,inalizata cu un .tvaiv geotebvic,- reprezinta
documentaia geotehnica de baza pentru proiectele de construcii si trebuie intreprinsa:
- pentru a urniza inormaiile necesare unei proiectari corespunzatoare si economice a
lucrarilor de construcii permanente si temporare,
- pentru a urniza inormaiile necesare in ederea stabilirii metodei de execuie,
- pentru a identiica orice diicultai care ar putea aparea pe parcursul execuiei lucrarii.
Urmatoarele elemente trebuie precizate prin cercetarea geotehnica de proiectare a terenului
de undare:
- succesiunea straturilor geologice care alcatuiesc terenul de undare,
- parametrii izici pentru identiicare si caracterizare si parametrii mecanici de rezistena si
de deormabilitate ai straturilor,
- distribuia presiunii in pori in cuprinsul proilului terenului,
- condiiile hidrogeologice si permeabilitatea straturilor,
- stabilitatea generala si locala a terenului,
- prezena pamanturilor sensibile la umezire cu umlari si contracii mari sau licheiabile,
- prezena in apropierea supraeei terenului a aliilor, golurilor carstice sau antropice sau a
altor discontinuitai,
- incadrarea amplasamentului din punct de edere al seismicitaii,
- sensibilitatea la inghe si adancimea maxima de inghe,
- posibila agresiitate chimica a terenului si a apei subterane,
- posibilitaile de imbunataire a terenului,
- incadrarea terenului in categoriile preazute in reglementarile tehnice priind lucrarile de
terasamente,
- identiicarea posibilelor gropi de imprumut,
- prezena deseurilor si a altor materiale produse de om.
II.2.3. Cercetare geotehnica de control ,se inalizeaza printr-un raort ae vovitoriare geotebvica
a eecvtiei,, in scopul asigurarii ca lucrarile de construcie legate de terenul de undare sunt realizate in
conormitate cu proiectul pentru a se putea dispune, daca este necesar, adaptarea detaliilor de
execuie pe masura aansarii lucrarilor, in uncie de condiiile geotehnice intalnite si de comportarea
construciei in aza de execuie. Cercetarea geotehnica de control trebuie eectuata, in mod normal,
de elaboratorul studiului geotehnic, la comanda beneiciarului si a proiectantului lucrarii.

II.3.) Componentele cercetrii geotehnice

Cercetarea geologica, tehnica si geotehnica, a terenului de undare se eectueaza pe baza unei
teme intocmite de catre proiectantul general al construciei, tema a cuprinde in mod obligatoriu,
urmatoarele:
- precizarea zonei pentru care se realizeaza cercetarea ,
- planul de ansamblu si seciuni ale construciilor proiectate, cu indicarea principalelor
elemente structurale,
- date generale asupra construciei proiectate: categorie de importana, caracteristici
constructie, dimensiuni, incarcari transmise terenului, tasari admisibile, date despre
eentualele procese tehnologice care ar putea inluena terenul de undare ,aciuni
dinamice, surse termice, de umezire etc.,.
Pe baza temei inaintate de catre proiectant, executantul cercetarii geotehnice elaboreaza
programul de cercetare, care a cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele categorii de lucrari:
1. Documentare si recunoastere a amplasamentului,
2. Prospectarea terenului de undare,
3. ncercari in laborator pe probe preleate in cadrul lucrarilor de prospectare,
4. Prelucrarea si prezentarea rezultatelor obseraiilor si a incercarilor precum si concluziile.
n uncie de particularitaile terenului de undare si de tipul structurii se pot include si alte
categorii de lucrari ca:
- incercari pe teren,
Geologie inginereasca - Lucrari de laborator 3
- incercari de laborator pe roci stancoase,
- determinari chimice,
- cercetari hidrologice,
- dezeliri si releee la undaiile construciilor alaturate.
Volumul lucrarilor si complexitatea metodelor utilizate pentru cercetare depind de aza de
realizare a cercetarii geotehnice ,preliminara, pentru proiectare sau de control, si de categoria
geotehnica a lucrarii.

II.3.J Documentarea si recunoasterea amplasamentului

Prin consultarea documentaiilor speciice se studiaza si se selecteaza inormaiile obinute
anterior din arhie, banci de date si publicaii, ca de exemplu:
- rapoarte geologice, studii geologice, rapoarte de expertiza, lucrari de specialitate si alte
documente.
- hari topograice, geologice, raionari geotehnice, aerootograme.
- date regionale sau locale cu priire la seismicitate si adancime de inghe.
Prin recunoasterea prealabila a amplasamentului se culeg inormaii generale asupra terenului
din zona respectia inclusi asupra cailor de acces si posibilitailor de amplasare a lucrarilor de
prospectare.
Recunoasterea amplasamentului a cuprinde o cercetare a antecedentelor terenului si a
comportarii construciilor existente in zona, dupa cum ureaza:
- existena unor zone cu umpluturi, hrube, undaii si construcii dezaectate, exploatari
miniere, cariere,
- existena unor degradari, isuri, tasari ale construciilor din zona si eentuala lor corelare
cu eenimente naturale sau antropice, seisme, inundaii, lucrari de construcii, aarii,,
- ariaii importante ale nielului apei subterane sau alte surse de iniltraii,
apariia unor enomene locale de instabilitate a terenului
Pe baza inormaiilor obinute prin documentare si prin recunoasterea amplasamentului se
elaboreaza programul lucrarilor de cercetare pe teren si in laborator.

II.3.2 Prospectarea terenului de undare

Prin prospectarea terenului de undare se obin date priind stratiicaia terenului si
delimitarea dierselor straturi interceptate, natura si starea izica a pamanturilor si a rocilor stancoase
in starea lor naturala, se recolteaza probe pentru incercarile de laborator si se pot determina direct
sau indirect, pe baza de corelaii, alorile unor parametri geotehnici.
Prospectarea si explorarea terenului de undare se eectueaza prin utilizarea uneia sau a mai
multora dintre urmatoarele metode de cercetare:
A) cercetri geofizice - executate la supraaa terenului si in sondaje prin:
A.J. Metode seismice - constau in determinarea structurii geologice pe baza caracteristicilor
cinematice si dinamice a undelor seismice. Principiul metodei consta in generarea de unde
elastice intr-un anumit punct al terenului, ie la supraaa, ie in adancime si inregistrarea
simultana, in dierite puncte de obseraie, a timpilor de sosire a undelor seismice relectate,
reractate si directe, pe limitele de discontinuitate elastica din teren.
A.2. Metode electrometrice - constau in determinarea prin masuratori a potenialelor
electrice naturale sau artiiciale ale rocilor sau ormaiunilor geologice si in detectarea
anomaliilor de distribuie ale acestora. Metodele electrometrice de cercetare a terenului sunt:
A.2.a. metoda rezistiitaii aparente prin - proilare electrica, sondaj electric ertical,
sondaj electric ertical-circular
A.2.b. metoda campului natural.
A.3. Metode radiometrice - sunt:
A.3.a. metoda gama-gama- consta in inregistrarea intensitaii radiaiilor emise de o sursa
si care sunt, in inal, iners proporionale cu densitatea pamantului.
Geologie inginereasca - Lucrari de laborator 4
A.3.b. metoda neutron-neutron - consta in inregistrarea luxului de neutroni rezultai
din interaciunea cu hidrogenul coninut in moleculele de apa din pamant si care este
proporional cu coninutul de apa din unitatea de olum.

B) cercetri prin sondaje deschise - care sunt lucrari de explorare a terenului executate
prin sapatura manuala sau mecanizata ce permit accesul in interiorul lor. Sondajele deschise
pot i executate sub orma de :
- groapa - lucrare de explorare cu seciunea de 1x1 metri si maxim 2m adancime.
- san - lucrare de explorare cu seciunea in plan de dimensiuni ariabile si adancimea mai
mica sau egala cu 5m. Pentru adancimi mai mari de doi metri sapatura se executa in
trepte.
- transee - lucrare de explorare executata pe terenuri in panta pentru stabilirea direciei
straturilor de undament, a grosimii lor, etc.
- descoperta - lucrare de explorare ce consta in indepartarea stratului acoperitor al
ormaiunilor ce trebuiesc cercetate.
- pu - lucrare de explorare executata ertical, cu seciune dreptunghiulara.
- galerie - lucrare de explorare executata in subteran, orizontal sau usor inclinat.

C) cercetri prin foraje - care sunt lucrari de explorare in adancime a terenului executata cu
utilaje acionate de la supraaa lui. lorajele se pot executa prin procedeul rotati, prin
percuie sau prin ibrare uncie de natura si starea terenului. De asemenea in uncie de
tehnologia de lucru, stratiicaia terenului si prezena apei subterane orajele se pot executa
tubate sau netubate.
n uncie de tipul de pamant sau de roca cercetat si de categoria geotehnica a lucrarii,
orajele si sondajele deschise se pot completa cu lucrari de prospectare realizate prin:
evetrare - aand ca principiu introducerea in pamant prin batere, presare, ibrare, a
unui tub carotier. Poate i de mai multe eluri:
- penetrare dinamica in oraj
- penetrare dinamica cu con
- penetrare statica
- penetrare statica cu masurarea presiunii in pori
- ibropenetrare
.ovaa;e cv aetervivari re.iovetrice
.ovaa;e cv aitatovetrvt tat
.ovaa;e cv aaratvt ae forfecare cv atete
ivcercari cv taca
.ovaa;e cv aitatovetrvt iv roci
Numarul, tipul si dispunerea in plan a lucrarilor de prospectare se stabilesc de executantul
cercetarii geotehnice in uncie de coniguraia amplasamentului, ormaiunea morologica, gradul de
cunoastere a zonei din cercetarile anterioare, caracteristicile si amplasarea construciilor in zona
cercetata si de categoria geotehnica.

II.3.3. ncercari de laborator



Probele tulburate si netulburate de pamant se analizeaza in laboratorul geotehnic pentru
determinarea parametrilor izici si a parametrilor mecanici. n situaii speciale se pot eectua si
analize mineralogice ale pamanturilor.
Parametrii mecanici ai pamanturilor trebuiesc determinai corespunzator cu tipul de solicitare
indusa in teren de catre construcie.
Proporia intre probe tulburate si probe netulburate, intre incercarile de laborator sau de
teren este uncie de tema de cercetare si de tipurile de sol intalnite.


Geologie inginereasca - Lucrari de laborator 5
II.3.4. Prezentarea rezultatelor cercetarilor

Lste important ca raportul care se ace la sarsitul cercetarilor geotehnice sa ie clar, sa
transmita usor toate inormaiile cerute prin tema de cercetare, si sa ie tratate toate aspectele
principale ale cercetarii.
O clara distincie sa ie acuta intre datele culese in timpul cercetarii si interpretarea lor in
raport.
Raportul este produsul inal al cercetarii geotehnice si este un act oicial, deci oricand poi i
tras la raspundere pentru datele inscrise in el.
Raportul poate i olosit pentru eentuale extinderi ale construciei sau ca sursa de inormaie
pentru alte construcii.
Conorm normatiului NP 074/2002 se disting urmatoarele documentaii geotehnice:
- arivt geotebvic retivivar - corespunzator cercetarii geotehnice preliminare, are ca scop sa
ajute clientul la ealuarea ezabilitaii adaptarii la amplasament a lucrarii.
- .tvaivt geotebvic ,ezi anexa B, - corespunzator cercetarii geotehnice a terenului de undare,
reprezinta documentaia geotehnica de baza necesara pentru proiectarea oricarei construcii.
- .tvaivt geotebvic ae aetativ - se elaboreaza pentru aza detalii de execuie, in situaia in care
pentru proiectarea detaliilor de execuie sunt necesare elemente suplimentare aa de cele urnizate
de studiul geotehnic.
- raort ae vovitoriare geotebvica a eecvtiei - corespunzator cercetarii geotehnice de control,
urmareste a asigura ca lucrarile legate de geotehnica sunt realizate in conormitate cu proiectul
pentru a se putea dispune, daca se doedeste necesar, adaptarea, pe masura aansarii lucrarilor, a
detaliilor de execuie in uncie de condiiile geotehnice intalnite si de comportarea lucrarilor in aza
de construcie.
- eertia geotebvica - obiectiul documentaiei il reprezinta expertizarea unuia sau mai multor
elemente geotehnice ale unei lucrari noi, in aza de proiectare sau in aza de execuie, sau a unei
lucrari existente.


























Geologie inginereasca - Lucrari de laborator 6
ANLXA A
Indicaii pentru stabilirea zonei cercetate n terenul de fundare pentru
construcii de tip curent. Zona de influen a construciei

A.J. Construcii care transmit terenului incarcari predominant erticale, realizate in excaaii cu adancime D
5 m
tivaerea viviva iv tav a i cea delimitata de conturul exterior al construciei ,
.avcivea viviva se poate stabili la nielul inerior al zonei de inluena a construciei,
deinita conorm pct. A.1.1, si inand cont de recomandarile date in tabelul A.1.
A.J.J Zona de inluena a construciei
Stabilitatea si rezistena unei construcii este asigurata de catre sistemul structural. Sistemul structural poate i
grupat in patru subsisteme ,igura A.1.,:
Suprastructura , S , reprezinta ansamblul elementelor de rezistena situate deasupra inrastructurii.
Infrastructura , , este alcatuita din substructura si undaii. La construciile care nu au substructura,
inrastructura este alcatuita din undaii.
Substructura , B , este zona poziionata intre suprastructura si undaii. n raport cu suprastructura,
aceasta prezinta dierene de alcatuire si conormare, care conduc la capacitai de rigiditate si rezistena
majorate.
Iundaiile , I , reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit incarcarile la terenul de
undare.
1erenul de fundare sau zona de influen a construciei , 1 , constituie suportul construciei si
reprezinta olumul de roca sau de pamant care resimte inluena construciei respectie sau in care pot
aea loc enomene care sa inlueneze construcia. In ealuari orientatie, extinderea in adancime este 6b
iar lateral undaiei 4b ,b este laimea undaiei,.

Iigura A.J. Sistemul structural al unei construcii

A.2. Amplasamente situate pe terenuri in panta aand dierena de niel intre partea superioara si baza, egala cu
D si in cazul unor excaaii cu adancimea D 5 m
tivaerea viviva iv tav a zonei cercetate a i egala cu 1,5D - de la limita nielului superior
si egala cu D - de la baza,
.avcivea viviva a i egala cu 2D - masurata de la nielul superior al terenului, dar nu mai
mica de 5m sub cota minima a supraeei poteniale de cedare.

1abelul A.J
Ielul fundaiei
Adncimea minim a zonei de cercetare
sub talpa fundaiei
lundaii izolate sau talpi continue 3 x laimea talpii, darn u mai puin de 6 m.
lundaii ale caror eecte se inlueneaza
reciproc in adancime
Laimea totala a grupului de undaii care se
inlueneaza
Radiere Laimea radierului
lundaii pe piloi
Laimea dreptunghiului in care se inscrie grupul
de piloi la nielul bazei acestora, dar nu mai
mica de 5 x diametrul sau laimea bazei
pilotului.

Geologie inginereasca - Lucrari de laborator
ANLXA B
Coninutul cadru al studiului geotehnic ,dupa NP 04,2002,

Cercetarea geotehnica de proiectare a terenului de undare se inalizeaza printr-un studiu geotehnic care, in cele
mai multe cazuri, a i constituit din doua pari, dupa cum urmeaza:

A) Prezentarea informaiilor geotehnice disponibile, incluznd caracteristicile geologice,
hidrogeologice i seismice ale amplasamentului, precum i date privind construcia

A.J. Date generale :

- denumirea obiectiului, adresa amplasamentului ,poziionarea pe planul de situaie,, clientul, aza si scopul cercetarii, date de
tema, lista documentelor tehnice urnizate de client ,sau proiectant,,
- numele, adresa si calitatea tuturor unitailor si persoanelor care au participat la eectuarea cercetarii terenului de undare ,
- caracteristicile topograice, geomorologice, hidrologice si seismice ale amplasamentului.

A.2. ncadrarea prealabila a lucrarii intr-o anumita categorie geotehnica.

A.3. Sinteza inormaiilor obinute din cercetarea terenului de undare:

- olumul de lucrari realizate,
- metodele, utilajele si aparatura olosite,
- datele calendaristice intre care s-au eectuat lucrari de teren si laborator,
- metodele olosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor,
- inormaiile obinute in aza de documentare si de recunoastere a amplasamentului, cantitatea si calitatea datelor preexistente
priind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcatuiesc terenul de undare,
- stratiicaia pusa in eidena,
- nielul apei subterane si caracterul stratului acier ,cu niel liber sau sub presiune,,
- caracteristicile de agresiitate ale apei subterane si, eentual, ale unor straturi de pamant,
- rezultatele incercarilor in laborator si pe teren,
- ise de stratiicaie cuprinzand rezultatele sintetice ale incercarilor de laborator,
- diagrame, graice si tabele cuprinzand rezultatele lucrarilor experimentale,
-buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice,
- planuri de situaie cu amplasarea lucrarilor de cercetare, hari cu particularitaile geologice, tehnice, geotehnice, geoizice si
hidrogeologice ale amplasamentului sau, daca este cazul, a unei zone mai extinse,
- seciuni geologice, geotehnice, geoizice, hidrogeologice, bloc-diagrame,
- alte date din lucrarile intreprinse,

B) Lvaluarea informaiei geotehnice:

B.J. ncadrarea deinitia a lucrarii intr-o anumita categorie geotehnica, sau a parilor din lucrare in dierite
categorii geotehnice
B.2. Analiza si interpretarea datelor lucrarilor de teren si de laborator si a rezultatelor incercarilor, aand in
edere metodele de preleare, transport si depozitare a probelor precum si caracteristicile aparaturii si metodele
de incercare
B.3. Seciuni ,proile, caracteristice ale terenului cu delimitarea dieritelor ormaiuni ,straturi, pentru care se
stabilesc alorile de proiectare ,de calcul, ale principalelor parametric geotehnici
B.4. Laluarea stabilitaii generale si locale a amplasamentului
B.S. Amplasamentul construciei si sistemele constructie recomandabile, determinate de condiiile geotehnice,
hidrogeologice si seismice
B.6. Adancimea si sistemul de undare recomandabile
B.7. Laluarea presiunii conenionale de baza si a capacitaii portante
B.8. Calcule de tasari probabile, presiuni critice, eriicari ale stabilitaii taluzurilor excaaiei, etc.
B.9. Soluii de imbunatairea terenului ,daca este cazul,
B.J0. Masuri in cazul undarii pe pamanturi cu caracteristici speciale ,daca este cazul,
B.JJ. Masuri speciale pentru preenirea producerii degradarilor in construciile existente, inecinate celei
proiectate ,daca este cazul,
B.J2. ncadrarea terenurilor in categoriile preazute de reglementarile reeritoare la lucrarile de terasamente
B.J3. Poziia gropilor de imprumut si olumele disponibile ,daca este cazul,
B.J4. Recomandari priind tehnologiile de execuie a lucrarilor de undare
B.JS. Masuri priind protejarea construciei impotria iniltraiilor apei subterane si a ascensiunii capilare
precum si pentru preenirea antrenarii hidrodinamice din teren
B.J6. Masuri pentru protecia primara a betonului din undaii