Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. NUTRITIA BACTERIANA
NuTritia bacTeriana reprezinTa ToTaliTaTea proceselor prin care bacTeriile si procura din mediul nconjuraTor subsTantele necesare supravietuirii, cresTerii si nmultirii , iar respiratia bacTeriana modaliTaTea de a-si produce energia necesara acTiviTatii meTabolice. Sursa de energie. n functie de sursa de energie pe care o folosesc, bacTeriile se mparT n: foTosinTeTizanTe, care uTilizeaza energia luminoasa penTru sinTeza compusilor proprii si chimiosinTeTizanTe, care si procura energia prin reactii de oxidoreducere a unor subsTante. BacTeriile care oxideaza subsTantele anorganice se numesc liThoTrofe, iar cele care oxideaza subsTante organice chemoorganoTrofe. Sursa de carbon. Dupa sursa de carbon, bacTeriile se clasifica n: auToTrofe, care sinTeTizeaza compusi organici pornind de la subsTante anorganice, sursa de carbon fiind CO2, mixoTrofe, care folosesc ca sursa de carbon aTT subsTante organice cT si CO2, heTeroTrofe, care uTilizeaza ca sursa de carbon numai subsTante organice. Sursa de azoT a bacTeriilor de inTeres medical o consTiTuie n general aminoacizii, dar unele bacTerii uTilizeaza si sarurile de amoniu (Escherichia coli, Salmonella eTc.).
Necesarul de oxigen penTru dezvolTarea bacTeriilor esTe variabil si va fi discuTaT n cadrul reactiilor de energogeneza.
3. METABOLISMUL BACTERIAN
MeTabolismul bacTerian cuprinde ToTaliTaTea reactiilor biochimice care au loc n celula bacTeriana, precum si cele care sunT deTerminaTe de microorganism n mediul nconjuraTor. Ele au ca scop final cresTerea si mulTiplicarea bacTeriei si se mparT n: reactii caTabolice, prin care se fragmenTeaza subsTraTul nuTriTiv n uniTati componenTe cu eliberare de energie, reactii meTabolice inTermediare, prin care energia rezulTaTa din primele reactii esTe nmagazinaTa n compusi macroergici si reactiile anabolice, prin care celula bacTeriana si sinTeTizeza subsTantele propri, cu consum energeTic. ToaTe acesTe reactii sunT caTalizaTe de enzime a caror acTiviTaTe esTe conTrolaTa geneTic asTfel ncT inTensiTaTea lor sa fie cT mai eficienT adapTaTa conditiilor n care bacTeria cresTe si se nmultesTe.
respiraTor (ciTocromi, flavoproTeine, ubichinone) pna la accepTorul final de hidrogen (oxigenul aTmosferic) si fosforilarea oxidaTiva. AsTfel, la degradarea compleTa a unei molecule de glucoza bacTeriile obtin 38 de molecule de ATP. ExisTa si posibiliTaTea degradarii incompleTe daToriTa lipsei unor enzime oxidaTive, canTiTaTea de energie fiind mai mica. FermenTatia folosesTe compusi organici ca donori si accepTori de elecTroni si se produce pe urmaToarele cai meTabolice: glicoliza pe calea Emden Meyerhof care Transforma o molecula de glucoza n 2 molecule de acid piruvic, energia rezulTaTa fiind nmagazinaTa n 2 molecule de ATP, fermenTatia secundara a piruvaTului care poaTe fi lacTica, alcoolica, propionica, buTirica, mixTa (lacTica, formica) n functie de produsii de meTabolism rezulTati, cai alTernaTive de meTabolizare a glucozei cum sunT sunTul fosfatilor si calea EnTner-Doudoroff, aceasTa din urma specifica genului Pseudomonas. Din puncT de vedere pracTic, bacTeriile se mparT, dupa necesarul de oxigen, n: bacTerii sTricT aerobe, care se dezvolTa numai n prezenta oxigenului aTmosferic, folosind exclusiv respiratia aeroba si deci oxigenul ca accepTor final de hidrogen. AsTfel de bacTerii sunT, de exemplu, Pseudomonas aeruginosa, CorynebacTerium diphTeriae, MycobacTerium Tuberculosis eTc. bacTerii sTricT anaerobe, care nu se dezvolTa decT n absenta oxigenului, prezenta lui fiind foarTe Toxica culTurii chiar la o presiune de numai 10 -5 aTm. AcesTe bacTerii folosesc ca reactie energogeneTica exclusiv fermenTatia, n conditii anaerobe, deci oxidatia de subsTraT. Daca fermenTatia se produce n prezenta oxigenului, se formeaza radicali de superoxid (O2-) foarTe Toxici. BacTeriile sTricT anaerobe, spre deosebire de cele aerobe, sunT lipsiTe de superoxiddismuTaza care Transforma radicalul superoxid n apa oxigenaTa si caTalaza care descompune apa oxigenaTa. Exemple de bacTerii sTricT anaerobe sunT cele din genul ClosTridium, BacTeroides, PrevoTella, FusobacTerium eTc. bacTerii faculTaTiv anaerobe, care se poT dezvolTa aTT n prezenta cT si n absenta oxigenului aTmosferic. Ele uTilizeaza ca reactii energogeneTice respiratia aeroba, fermenTatia iar unele chiar si respiratia anaeroba. MajoriTaTea speciilor de inTeres medical sunT faculTaTiv anaerobe (de pilda, enTerobacTeriile). bacTerii anaerobe aeroToleranTe folosesc numai fermenTatia n prezenta aerului aTmosferic, fara parTiciparea oxigenului la reactiile energogeneTice. Ele Tolereaza oxigenul n mediu fie penTru ca au n echipamenTul enzimaTic superoxiddismuTaza si caTalaza, fie ca enzimele exisTa n mediul de culTura. AsTfel, bacTeriile din genul STrepTococcus sunT lipsiTe de caTalaza, dar poT fi culTivaTe n conditii de aerobioza pe medii cu snge, care suplinesTe caTalaza. bacTerii microaerofile folosesc respiratia si fermenTatia, dar necesiTa o concenTratie mai mare de bioxid de carbon decT cea din aTmosfera penTru reactii de carboxilare. AsTfel, unele specii, ca cele din genurile Neisseria, Brucella, CampylobacTer, necesiTa concenTratii de bioxid de carbon de 6-10%. Reactiile energogeneTice ale bacTeriilor sunT n principiu aceleasi ca si la celulele eucarioTe, si anume: glicoliza pe calea Embden-Mayerhoff (n conditii de aerobioza sau anaerobioza), calea penTozofosfatilor, (n care se produce NADPH2 imporTanT donor de ioni de H penTru reactiile anabolice), beTa-oxidatia acizilor grasi,
ciclul acizilor Tricarboxilici, dezaminarea oxidaTiva si Transaminarea aminoacizilor, oxidarea de subsTraT, fosforilarea oxidaTiva. Liniile meTabolice folosiTe de diferiTele specii bacTeriene variaza foarTe mulT, n functie de subsTraTul care esTe prezenT n mediul n care bacTeria se nmultesTe si de doTarea geneTica a bacTeriei. AsTfel, specia BacTeroides fasTidiosus poaTe caTaboliza doar un singur subsTraT - acidul uric, sau produsii de degradare ai acesTuia pe cnd Pseudomonas mulTivorans poaTe folosi pesTe 100 de subsTraTuri drepT sursa de carbon. CunoasTerea preTentiilor nuTriTive ale bacTeriilor esTe esentiala penTru prepararea unor medii corespunzaToare culTivarii lor, iar cunoasTerea performantelor meTabolice ale microorganismelor esTe imporTanTa prin fapTul ca, alaTuri de morfologie, consTiTuie criTeriile de baza n idenTificarea lor.
prin modularea acTiviTatii enzimelor bacTeriene, a caror sTrucTura alosTerica favorizeaza inacTivarea lor de caTre produsul final a carui formare au caTalizaT-o.
DuraTa acesTei faze variaza n functie de specie, conditiile de mediu, de numarul de celule din inocul si esTe inTervalul de Timp n care celulele se adapTeaza noilor conditii de mediu. AsTfel, daca mediul n care sunT inoculaTe celulele bacTeriene difera de mediul din care au proveniT, ele vor Trebui sa-si readapTeze echipamenTul enzimaTic noilor conditii, renuntnd la secretia unor enzime pe care le vor nlocui cu alTele. n aceasTa faza se poT induce muTatii sau se produce selectia unor muTanTe capabile sa creasca sau sa se nmulteasca pe noul mediu. SensibiliTaTea bacTeriilor fata de chimioTerapice esTe crescuTa. La majoriTaTea bacTeriilor de inTeres medical, duraTa ei esTe n jur de 1/2 de ora, iar la formele sporulaTe 3-4 ore. Faza exponentiala sau logariTmica esTe precedaTa de o faza de accelerare n care celulele bacTeriene ncep sa se nmulteasca din ce n ce mai repede. Celulele se divid consTanT prin fisiune binara, deci n progresie logariTmica, raporTul dinTre numarul bacTeriilor si Timp fiind liniar. AceasTa raTa inTensa de mulTiplicare esTe posibila doar in viTro, in vivo ea fiind mulT frnaTa de mecanismele apararii anTiinfectioase. DuraTa acesTei perioade esTe dependenTa de aceleasi conditii de mediu ca si faza precedenTa dar si de specie. AsTfel E.coli are un Timp de generatie de aproximaTiv 10 minuTe iar MycobacTerium Tuberculosis pesTe 25 ore. SensibiliTaTea la anTibioTice a microbilor ramne crescuTa. Compozitia mediului de culTura se modifica pna la sfrsiTul acesTei faze pe de o parTe daToriTa consumului principiilor nuTriTivi iar pe de alTa parTe, acumularii de meTaboliti. Faza de nmultire logariTmica esTe urmaTa de o perioada de nceTinire dupa care se insTaleaza. Faza sTationara. MulTiplicarea bacTeriilor n progresie logariTmica nu mai esTe posibila, raTa de nmultire scade TrepTaT pna cnd bacTeriile Trec n faza sTationara. Numarul bacTeriilor ramne consTanT, de unde s-ar puTea deduce ca numarul bacTeriilor care se nasc esTe egal cu cel al bacTeriilor care mor. n realiTaTe, nsa, numarul bacTeriilor ramne consTanT deoarece ele nici nu se nmultesc si nici nu mor. n aceasTa faza, celulele nu mai cresc, ci are loc o acTiviTaTe meTabolica endogena, prin care celula si sinTeTizeaza rezerve de energie si produsi inTermediari necesari mentinerii n viata n noile conditii. nceTarea mulTiplicarii n faza sTationara se daToreaza n principal epuizarii unui facTor nuTriTiv esential din mediu, numiT facTor limiTanT si acumularii unor produsi Toxici cum sunT, de pilda, acizii organici care, prin scaderea pH-ul mediului, limiTeaza mulTiplicarea bacTeriilor. n acesTa faza scade sensibiliTaTea Tulpinilor la chimioTerapice. DaTa fiind schimbarea conditiilor de viata ale bacTeriilor, acesTea vor prezenTa modificari ale morfologiei si fiziologiei lor, aTT unele fata de celelalTe, cT si comparaTiv cu faza exponentiala. AsTfel, bacTeriile gram-poziTive nu mai retin crisTalul violeT si apar gram-negaTive pe froTiurile coloraTe. n faza sTationara celulele contin canTiTati mari de polizaharide si lipide, subsTante pe care nu le gasim n faza de mulTiplicare exponentiala. La ncepuTul fazei sTationare, unele specii bacTeriene produc anumiti meTaboliti secundari cu disTributie Taxonomica foarTe riguroasa. AcesT meTaboliti includ anTibioTice, colicine si exoToxine. Initierea sporogenezei la bacTeriile sporulaTe se peTrece la sfrsiTul fazei exponentiale sau la ncepuTul fazei sTationare. DuraTa fazei sTationare esTe n general de cTeva ore. Faza de declin care dureaza mai mulTe zile se caracTerizeaza prin scaderea numarului de bacTerii, remarcndu-se o divergenta nTre curba care ilusTreaza numarul ToTal de bacTerii si cea care reprezinTa bacTeriile vii. Ea se daToreaza scaderii subsTantelor nuTriTive si acumularii de subsTante Toxice penTru bacTerii. La acesTi facTori se adauga la unele specii bacTeriene proprieTaTea de auToliza cu eliberarea continuTului ciToplasmaTic n mediu. Modificarile morfologice sunT pregnanTe aTT n ceea ce privesTe forma, dimensiunile cT si caracTerele
TincToriale. n Timp mor ToaTe bacTeriile, cu exceptia celor sporulaTe, si culTura se auTosTerilizeaza. CulTivarea bacTeriilor n mediu limiTaT esTe uTilizaTa n laboraToarele de bacTeriologie medicala, penTru sTabilirea diagnosTicului unei infectii bacTeriene, caracTerele culTurale sunT deosebiT de imporTanTe n idenTificarea bacTeriilor.
5.1. TemperaTura
Temperarura opTima de dezvolTare a bacTeriilor esTe cea a habiTaTului lor naTural. n functie de aceasTa TemperaTura, bacTeriile se mparT n psihrofile, care se nmultesc opTim la 20C dar si sub aceasTa TemperaTura, mezofile, cu TemperaTura opTima cuprinsa nTre 20-40C si Termofile, care se nmultesc opTim la pesTe 45C. BacTeriile mezofile sunT cele paTogene deoarece se nmultesc la TemperaTura organismului, fiind denumiTe si bacTerii homeoTerme. LimiTele de TemperaTura n care acesTe bacTerii poT sa creasca sunT nsa mai mari si variaza de la specie la specie. AsTfel, gonococul si meningococul nu suporTa variatii mai mari de 1-2C fata de TemperaTura opTima, spre deosebire de enTerobacTerii, care cresc n limiTe foarTe largi. Microorganismele sunT sensibile la TemperaTurile ridicaTe, aplicatia pracTica a acesTui aspecT fiind sTerilizarea. TemperaTurile moderaT scazuTe, ca, de pilda, cea de +4oC din frigidere, nu disTrug bacTeriile, dar opresc n general nmultirea lor prelungindu-le viabiliTaTea. Din acesT moTiv, majoriTaTea produselor biologice sau paTologice desTinaTe examenului bacTeriologic se pasTreaza n acesTe conditii. ToTusi, exisTa Tulpini microbiene care se nmultesc si la TemperaTura frigiderului ca, de exemplu, Tulpinile criogene de Pseudomonas aeruginosa, ce se nmultesc la 0oC si Tulpini din familia EnTerobacTeriaceae (E.coli) care se n nmultesc la +5 oC. AcesT aspecT Trebuie luaT n calcul de caTre medicul bacTeriolog, mai ales acolo unde implicatia eTiologica a unui germene nTr-o infectie se bazeaza pe criTeriul numeric. Congelarea. Daca o suspensie bacTeriana esTe supusa nghetului la TemperaTuri nu prea mici fata de 0oC, crisTalizarea apei deTermina formarea unor spatii ce contin solutii concenTraTe de saruri care nu crisTalizeaza decT la TemperaTuri mulT mai joase (-20C penTru NaCl de exemplu), cnd solutiile devin saTuraTe si poT crisTaliza. AcesTe concenTratii ridicaTe de saruri minerale, la care se adauga crisTalele de apa, vor leza sTrucTurile bacTeriene. Prin nghetare nu vor fi omorTe ToaTe celulele unei suspensii, dar nghetul si dezghetul repeTaT scad foarTe mulT numarul de bacTerii viabile. Conservarea prin congelare. TemperaTura congelaToarelor casnice (-10C) nu esTe desTul de scazuTa penTru a permiTe conservarea bacTeriilor. TemperaTura opTima esTe cea realizaTa de CO2 (-78C) sau de azoTul lichid (-180C). Conservarea bacTeriilor, a virusurilor prin congelare esTe favorizaTa de adaosul de glicerol sau dimeThilsulfoxid. AcesTi agenti chimici induc o solidificare amorfa, viTroasa care nlocuiesTe solicificarea prin crisTalizare.
5.2. pH-ul
BacTeriile se poT dezvolTa n limiTe largi de pH, cele paTogene penTru om dezvolTndu-se opTim la un pH de 7,2-7,4. ExisTa si exceptii ca, de pilda, bacTeriile din genul Brucella care cresc la un pH de 6,0 si vibrionul holeric la pH de 9,0. LacTobacilii, prezenti n flora vaginala normala se dezvolTa chiar si la un pH de 3,9.
Unele bacTerii modifica ele nsasi prin procesele meTabolice pH-ul mediului. AceasTa modificare poaTe opri nmultirea lor sau chiar disTruge culTura. Din acesT moTiv, mulTe medii au n compozitia lor solutii Tampon care mentin pH-ul n limiTe convenabile. Modificarea de caTre o bacTerie a pH-lui unui mediu poaTe avea valoare deosebiTa n idenTificarea unui microb si poaTe fi sesizaTa prin adaugarea n mediu a unui indicaTor de pH. FoarTe mulTe bacTerii se idenTifica biochimic prin proprieTaTea lor de a fermenTa diferiTe zaharuri. AceasTa capaciTaTe se evidentiaza Tocmai prin nsamntarea unei bacTerii pe mai mulTe medii ce contin fiecare alT zahar si un indicaTor de pH. n cazul fermenTarii, acidifierea va deTermina schimbarea culorii mediului.
5.3. UmidiTaTea
Apa libera esTe absoluT necesara cresTerii si mulTiplicarii microbilor. Necesarul de apa variaza n functie de specie. AsTfel, daToriTa continuTului sarac n apa a unor alimenTe cum sunT gemul de frucTe, pinea, unele sorTuri de cascaval, arahidele eTc., mulTiplicarea bacTeriilor esTe pracTic imposibila, n Timp ce mucegaiurile se poT dezvolTa foarTe bine chiar si n acesTe conditii. PenTru a aprecia umidiTaTea, se compara continuTul n apa a vaporilor deasupra apei curaTe, care se noTeaza cu 1, cu continuTul n vapori deasupra mediului de culTura. BacTeriile de inTeres medical au nevoie de o umidiTaTe de 0,98, pe cnd ciupercile cresc si la o umidiTaTe de 0,8. Prin liofilizare (desicare brusca la -78oC), care esTe o meToda de conservare a microbilor, se exTrage pracTic nTreaga apa libera din celulele bacTeriene, ceea ce are ca urmare cresTerea sTabiliTatii biopolimerilor si nceTarea meTabolismului. BacTeriile liofiliizaTe se pasTreaza ani de zile.
expune o culTura bacTeriana care a fosT iradiaTa cu raze UV la lumina vizibila, o parTe din dimerii de Timina se vor disocia si bacTeriile aparenT omorTe si reiau acTiviTaTea meTabolica si nmultirea. AceasTa poaTe depasi de suTe de ori acTiviTaTea initiala a culTurii neiradiaTe. n scop pracTic lampile cu vapori de mercur se folosesc penTru a reduce numarul de bacTerii exisTenTe n aer n salile de operatie, n laboraToare, n ncaperi n care sunT adaposTiTe animale de exprienta eTc. EfecTul bacTericid al razelor solare se daToreaza continuTului n raze UV (300400nm). n conditii naTurale efecTul bacTericid al luminii solare esTe mai mare n tarile sudice unde continuTul n raze UV esTe mare. Semple si Greig au araTaT n India (1909) ca bacilii Tifici expusi pe lenjerie alba la soare sunT disTrusi n doua ore, pe cnd la nTuneric si pasTreaza viabiliaTea pesTe 6 zile. S-a observaT nsa ca expunerea la lumina puTernica solara poaTe omor bacTeriile chiar cnd radiatiile UV sunT ecranaTe, daToriTa sensibiliTatii la lumina a unor subsTante necesare meTabolismului bacTerian cum sunT riboflavina si porfiriniele. AsTfel, expunerea la lumina solara a fiolelor n care se afla BCG1 va avea ca urmare pierderea viabiliTatii si deci a eficientei vaccinului.
Sensibilizarea foTodinamica. Razele luminoase vizibile au o actiune bacTericida slaba, care poaTe nsa fi crescuTa pna la nivelul actiunii razelor UV daca sunT TrecuTe prin coloranti fluorescenti ca, de pilda, eozina, rosu bengal eTc. 5.9.2. Radiatiile ionizanTe Mecanismul bacTericid al acesTor raze consTa n formarea n celula a unor radicali cu viata scurTa si proToni. AcesTi produsi vor alTera bazele azoTaTe si legaTurile dinTre ele. EfecTul bacTericid al razelor ionizanTe depinde de canTiTaTea de energie absorbiTa, TemperaTura, presiuea partiala a oxigenului, continuTul n subsTante organice, prezenta unor subsTante proTecToare ca alcoolii alifaTici sau subsTante bogaTe n grupari sulfhidrilice, specia microorganismului si continuTul n apa. Sporii sunT n general mai rezisTenti decT formele vegeTaTive ale bacTeriilor, exceptie fiind o bacTerie nesporulaTa, Micrococcus radiodurans, care esTe cel mai rezisTenT microorganism la radiatii. El rezisTa la doze de 200 de ori mai mari decT resTul bacTeriilor daToriTa fapTului ca esTe echipaT cu mecanisme deosebiT de eficienTe de reparare a alTerarilor acizilor nucleici.
uric, acid adenilic, glicocol, uree, gluTamina ca sursa de azoT precum si glicogen, hexozofosfati, acid lacTic eTc. ca sursa de carbon, - exTracTul de drojdie, care se obtine prin culTivarea conTrolaTa a drojdiilor si care contine numeroase viTamine, mai ales cele din grupul B, n afara de ingredienTele mai sus mentionaTe mai aminTim: - clorura de sodiu, care se adauga la mediile uzuale nTr-o concenTratie de 0,9%. PenTru culTivarea bacTeriilor halofile concenTratie poaTe cresTe pna la 10%, - mono sau polizaharidele, unii alcooli (glicerina, maniTol) poT nmbogati mediile, deoarece consTiTuie surse de carbon usor accesibile mulTor bacTerii, CulTivarea microbilor pe medii lichide. Mediile lichide se folosesc cel mai adesea penTru nmultirea unor microbi care se gasesc n numar mic nTr-un anumiT produs. Cel mai simplu mediu folosiT n laboraTorul de bacTeriologie esTe bulionul care se prepara din decocT de carne de vaca, pepTona si clorura de sodiu. CulTivarea unui produs pe medii lichide are dezavanTajul ca nu permiTe nsa obtinerea unei culTuri pure. CaracTerele culTurale ale microbilor pe medii lichide difera. AsTfel, bacTeriile apartinnd familiei EnTerobacTeriaceae Tulbura uniform mediul, alTele, ca de pilda bacTeriile sTricT aerobe (Pseudomonas, Nocardia) formeaza pelicule la suprafata mediului. AlTele formeaza agregaTe care se dezvolTa sub forma de grunji ce se depun pe pereTele eprubeTei sau la fundul mediului (STrepTococcus). Unele bacTerii secreTa n mediu pigmenti difuzibili ca de exemplu bacilul piocianic (Ps.aeruginosa). CulTivarea bacTeriilor pe medii solide. InTroducerea mediilor de culTura solide a nsemnaT un progres urias n Tehnicile de diagnosTic, deoarece permiTe dezvolTarea disTincTa a microbilor, sub forma de colonii izolaTe. O colonie bacTeriana esTe o micropopulatie ce rezulTa din nmultirea unui singur microb pe un mediu, vizibila n general cu ochiul liber. Cel mai simplu mediu solid esTe geloza simpla, ce se obtine prin adaugarea la bulion a unei subsTanta gelificabile, care de regula esTe geloza, un polizaharid obtinuT din alga marina agar-agar. La aceasT mediu simplu se poT adauga diferiTe ingredienTe (snge de oaie, ser, asciTa, exTracT de drojdie eTc.) penTru a puTea culTiva bacTeriile preTentioase. CaracTerele culTurale sunT foarTe imporTanTe n idenTificarea microbilor. Ele se apreciaza fie cu ochiul liber, fie cu ajuTorul unei lupe. ElemenTele ce se descriu, n general, sunT dimensiunea, forma, pigmenTul, consisTenta, aderenta la mediu, acTiviTaTea hemoliTica si unele modificari pe care microorganismele le produc n mediul respecTiv. Coloniile cu aspecT neTed, cu marginile regulaTe si care se suspenda omogen n ser fiziologic se numesc colonii de Tip S (smooTh), pe cnd coloniile aceleiasi specii, cu suprafata rugoasa, relief si margini neregulaTe si care agluTineaza sponaTan n ser fiziologic - colonii de Tip R (rough). n general, cu unele exceptii, coloniile S apartin Tupinilor virulenTe, pe cnd cele R sunT nevirulenTe. CulTivarea microbilor pe medii solide permiTe, de asemenea, numaraToarea de germeni nTr-un anumiT produs. AcesT aspecT esTe deosebiT de imporTanT deoarece n mulTe infectii criTeriul de implicare eTiologic esTe numarul bacTeriilor n produsul de examinaT (infectii urinare). Medii speciale. ExisTa siTuatii n care izolarea unui microb necesiTa medii deosebiTe care sa favorizeze selecTarea lui din produse inTens conTaminaTe.
Mediile de mbogatire sunT medii lichide care permiT nmultirea preferentiala a unui microb dinTr-un amesTec. AsTfel sunT mediile cu continuT mare de clorura de sodiu (1-10%) n care se poT dezvolTa numai bacTerii halofile ca, de exemplu, sTafilococul (mediul Chapmann lichid) si enTerococul. Unele medii de mbogatire au ca facTor elecTiv anumiTe subsTante, ca, de exemplu, seleniTul acid de sodiu, care permiTe dezvolTarea salmonelelor din maTeriile fecale. AlTe medii se bazeaza pe propieTaTea unor germeni de a se dezvolTa la un pH mai acid sau mai alcalin decT majoriTaTea speciilor bacTeriene de inTeres medical. AsTfel, vibrionul holeric se dezvolTa la un pH alcalin (9) iar brucelele la la un pH acid (6). Medii selecTive. Daca un mediu de mbogatire se solidifica, rezulTa un mediu selecTiv care are avanTajul obtinerii microbilor sub forma de colonii izolaTe. DaToriTa acesTor medii, izolarea si idenTificarea bacTeriilor esTe asTazi mulT simplificaTa. Mediile selecTive, care se bazeaza pe parTiculariTatile meTabolice ale unor specii microbiene sau mai ales pe rezisTenta naTurala a acesTora la anTibioTice, sunT uTilizaTe n mod curenT n laboraToarele de bacTeriologie, deoarece permiT, pracTic, izolarea dinTr-un amesTec de microbi, a oricarui microb n culTura pura. Mediile de diagnosTic sunT medii de culTura care evidentiaza anumiTe proprieTati fiziologice si caracTere biochimice ale Tulpinilor bacTeriene pe baza carora acesTea poT fi idenTificaTe. AsTfel, de exemplu, numeroase specii bacTeriene se recunosc pe baza zaharurilor pe care le fermenTeaza. Mediile de diagnosTic cu zaharuri contin zaharul de cerceTaT si un indicaTor de pH. n cazul n care bacTeria nsamntaTa n acesT mediu va fermenTa zaharul, culoarea mediului se va schimba dupa cTeva ore daToriTa scaderii pH-ului.
Daca n TrecuT mediile de culTura se preparau n laboraToarele de bacTeriologie, asTazi productia lor a deveniT o indusTrie puTernica. ExisTa mii de firme care sunT nTr-o permanenTa concurenta, rezulTaTul fiind elaborarea unor medii de culTura din ce n ce mai performanTe, care usureaza si mbunaTatesc asisTenta medicala microbiologica.