Universitatea POLITEHNICA din Bucures

,
ti
Departamentul de Hidraulica, Mas
,
ini Hidraulice s
,
i Ingineria Mediului
Andrei Dragomirescu
Capitole speciale de zica uidelor
Lucrari practice
BUCURES
,
TI 2013
ii A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
Cuprins
1. Studiul regimului termic al unui ventilator centrifug de [Plea-
seinsertintopreamble]nalta presiune . . . . . . . . . . . . . 1
1.1. Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2. Not
,
iuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.3. Instalat
,
ia experimental a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.4. Modul de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.5. Prelucrarea rezultatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.6. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Anexa A. Proprietat
,
i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
A.1. Proprietat
,
i zice ale aerului . . . . . . . . . . . . . . . . 11
A.2. Proprietat
,
i ale vaporilor de apa . . . . . . . . . . . . . . 11
Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
iv A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
Lucrarea 1
Studiul regimului termic al unui ventilator
centrifug de nalta presiune
1.1. Obiective
Scopul lucr arii const a n vericarea experimental a a temperaturii de re-
gim a unei turbomas
,
ini pneumatice s
,
i a intervalului de timp n care se sta-
bilizeaz a aceast a temperatur a dupa modicarea regimului de funct
,
ionare al
turbomas
,
inii. Masuratorile se realizeaz a pe un ventilator de nalt a presiune.
Rezultatele obt
,
inute n urma masur atorilor se compar a cu rezultate teoretice
n scopul valid arii acestora din urm a.
1.2. Not
,
iuni teoretice
Ventilatoarele sunt turbomas
,
ini prevazute cu rotoare paletate care pri-
mesc energie mecanic a, pe care o utilizeaza pentru a ment
,
ine un debit con-
tinuu de aer sau alt gaz care le parcurge.

In funct
,
ie de lucrul mecanic specic
s
,
i de cres
,
terea presiunii, ventilatoarele sunt clasicate conform standardului
SR EN ISO 13349:2009 dup a cum urmeaz a:
a) ventilatoare de joasa presiune, care efectueaza un lucru mecanic specic de
p an a la 600 J/kg s
,
i realizeaza o cres
,
tere de presiune de pan a la 720 Pa;
b) ventilatoare de medie presiune, care efectueaza un lucru mecanic specic
cuprins ntre 600 J/kg s
,
i 3 000 J/kg s
,
i realizeaza o cres
,
tere de presiune
cuprins a ntre 720 Pa si 3 600 Pa;
c) ventilatoare de nalt a presiune, care efectueaz a un lucru mecanic specic
cuprins ntre 3 000 J/kg s
,
i 25 000 J/kg s
,
i realizeaza o cres
,
tere de presiune
cuprins a ntre 3 600 Pa si 30 000 Pa.

In cadrul clasicarii sunt de referint

,
a doar valorile lucrului mecanic specic.
Valorile cres
,
terii de presiune sunt orientative, ele ind valabile pentru cazul n
care este vechiculat aer cu densitatea de 1,2 kg/m
3
.
2 A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
1.3. Instalat
,
ia experimentala
M asur atorile pentru vericarea regimului termic al unei turbomas
,
ini pneu-
matice se realizeaz a pe instalat
,
ia cu ventilator de nalta presiune schematizat a
n gura 1.1. Ventilatorul de nalt a presiune 1 este antrenat de motorul elec-
tric 2. Ventilatorul aspira din conducta de aspirat
,
ie 3 s
,
i refuleaza prin conducta
de refulare 4 n rezervorul de aer comprimat 5, din care aerul este evacuat prin
conducta de evacuare 6 prev azut a cu vana uture 7. Pentru m asurarea debitu-
lui vehiculat de ventilator se utilizeaz a diafragma 8 cu prize de presiune la D
s
,
i D/2, montat a n conducta de aspirat
,
ie. C aderea de presiune pe diafragm a
se masoar a cu traductorul de presiune diferent
,
iala 9. Presiunile p
1
la aspirat
,
ie
si p
2
la refulare se masoar a cu traductoarele de presiune absolut a 10 si, res-
1
2
380 V c.a., 50 Hz
la/de la
BACV
la/de la
BACV
la/de la
BACV
la GL800
la GL800
TPD
TPA
TPA
ST
ST
BACV bloc de alimentare
TPD traductor de presiune diferen
i conversie a semnalului
GL800 data-logger GL800
ST sond de temperatur
ial
TPA traductor de presiune absolut
TPR traductor de presiune relativ
9
11 3 8 1
5
6 7
2
4
10
12
13
15
16
21
+
-
+
-
de la ST
BACV
GL800
24 V c.c.
18
20
la/de la TPD
i TPA
19
17
14
ST
Figura 1.1. Schema instalat
,
iei prev azut a cu ventilator de nalt a presiune.
L1. Studiul regimului termic al unui ventilator centrifug de nalta presiune 3
pectiv, 12. Pentru m asurarea temperaturilor
1
la aspirat
,
ie si
2
la refulare se
utilizeaz a sondele de temperatura 11 si, respectiv, 13. Temperatura la exterio-
rul carcasei ventilatorului,
c
, se m asoara cu sonda de temperatura 14. Motorul
electric este alimentat prin intermediul convertizorului static de frecventa 15,
care permite atat modicarea frecventei tensiunii de alimentare, c at si m asura-
rea puterii absorbite de motor. Puterea masurat a se veric a s
,
i cu ajutorul trusei
watmetrice 16. Turat
,
ia motorului electric se masoar a cu tahometrul 17. Traduc-
torul de presiune diferent
,
iala si cele dou a traductoare de presiune absolut a sunt
legate electric la blocul de alimentare si conversie a semnalului 18. La r andul
s au, blocul 18 este legat la canalele de intrare ale data-logger-ului 19. Sondele
de temperatura, care nu necesita alimentare s
,
i nici prelucrarea semnalului, sunt
legate direct la data-logger. Pentru alimentarea traductoarelor prin intermediul
blocului 18 se utilizez a sursa dubla de tensiune stabilizat a 20. Temperatura,
presiunea s
,
i umiditatea relativa ale aerului ambiant se masoar a cu paleta cu
termometru, barometru s
,
i higrometru 21.
Motorul electric care antreneaza ventilatorul este asincron trifazat, cu pute-
rea P
e
= 5,5 kW si turat
,
ia nominala n
N
= 2880 rot/min. Convertizorul static
de frecvent
,
a utilizat pentru reglajul turat
,
iei motorului este, de asemenea, trifa-
zat, de tip Delta VFD055M43A.

In funct
,
ionare, ecranul LCD al convertizorului
indic an permanent
,
a frecvent
,
a tensiunii de alimentare. Frecvent
,
a poate modi-
cata oric and cu ajutorul tastelor s aget
,
i de pe panoul frontal al convertizorului.
Alimentarea consumatorului se realizeaza prin apasarea butonului Run. Pentru
ntreruperea aliment arii se apasa butonul Stop/Reset. C and consumatorul este
n funct
,
iune, ntreruperea aliment arii de la priza de 380 V este permisa doar
dup a ap asarea butonului Stop/Reset, n caz contrar exist and pericolul avarierii
grave a convertizorului.
Turat
,
ia motorului electric se masoar a cu un tahometru portabil digital.
Acesta permite at at m asurarea prin intermediul unui element de contact, cat si
f ar a contact, prin intermediul unui laser. Deoarece arborele motorului este greu
accesibil pentru m asurarea prin contact, se vor efectua masur ari fara contact,
care ofera si avantajul elimin arii erorilor cauzate de alunecarea dintre elementul
de contact al tahometrului si arbore.
Conducta de aspirat
,
ie are lungimea l
1
= 1660 mm si diametrul interior
D = 109 mm. Diafragma pentru m asurarea debitului montata n conduct a are
diametrul oriciului d = 72 mm, rezultand raportul diametrelor = d/D =
0,66055. Asa cum s-a ment
,
ionat anterior, prizele de presiune ale diafragmei
sunt situate n amonte si n aval la distant
,
e egale cu D si, respectiv, D/2.

In apropierea ans
,
ei de asamblare cu ventilatorul a conductei se a a priza
de presiune de la aspirat
,
ia ventilatorului si un oriciu care permite instalarea
sondei de temperatur a de la aspirat
,
ie.
Conducta de refulare face leg atura ntre ventilator si rezervorul de aer com-
4 A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
primat si este format a din trei tronsoane drepte racordate cu dou a coturi la 90

.
Lungimile acestor tronsoane sunt de 300 mm, 200 mm si 250 mm. Razele medii
ale coturilor sunt de 150 mm. Sect
,
iunea conductei de refulare este patrata, cu
latura B = 100 mm.

In primul cot este practicat un oriciu care permite in-
stalarea verticala a sondei de temperatur a de la refulare, astfel ncat elementul
sensibil al sondei s a e c at mai aproape de axa conductei.
Conducta de refulare este asamblat a prin anse cu rezervorul de aer com-
primat. Acesta este cilindric, cu diametrul de 500 mm si n alt
,
imea de 700 mm,
si este prevazut cu trei picioare care permit reglarean alt
,
imii si a orizontalit at
,
ii.
Conducta de evacuare este montat a la partea inferioar a a rezervorului de
aer comprimat si este format a dintr-un cot cu raza medie de 150 mm si un
tronson drept cu lungimea de 250 mm. Sect
,
iunea conductei este circulara, cu
diametrul interior de 100 mm.
Vana uture de la cap atul conductei de refulare are diametrul nominal de
100 mm si este montat a prin prindere ntre anse. Act
,
ionarea se face manual.
Pozit
,
ia clapetei poate reglata ntre unghiul
v
= 0

, n pozit
,
ia complet nchis,
si unghiul
v
= 90

, n pozit
,
ia complet deschis. Rolul acestei vane n instalat
,
ie
este atat de nchidere, c at si de reglare a debitului.
Traductorul de presiune diferent
,
iala este piezorezistiv, de tip APRE-2000,
este calibrat pentru domeniul de presiune 0. . . 20 kPa (0. . . 0,2 bar), furnizeaz a
un semnal de iesire n curent 4. . . 20 mA si are o precizie de 0,1% din domeniul
de calibrare.
Cele doua traductoare de presiune absoluta sunt piezorezistive, de
tip APCE-2000, sunt calibrate pentru domeniul de presiune 70. . . 130 kPa
(0,7. . . 1,3 bar), furnizeaza un semnal de iesire n curent 4. . . 20 mA si au o
precizie de 0,1% din domeniul de calibrare.
Traductoarele de presiune diferent
,
iala s
,
i absoluta sunt alimentate la 24 V de
sursa dubl a de tensiune stabilizat a. Alimentarea se realizeaza prin intermediul
blocului de alimentare s
,
i conversie a semnalului, BACV. Acesta este prevazut
cu rezistent
,
e de precizie de 500 0,1 % pentru conversia semnalelor n curent
4. . . 20 mA n semnale n tensiune 2. . . 10 V.
Sondele de temperatura sunt de tip Pt100, cu element sensibil rezistiv cu
platin a. Domeniul de m asur a este -200. . . 550

C. Sonda de temperatur a de la
aspirat
,
ie este montat a vertical, perpendicular pe axa conductei de aspirat
,
ie.
Sonda de temperatura de la refulare este montata n primul cot al conductei de
refulare pe vertical a, cu teaca orientat a n lungul axului conductei.
Data-logger-ul utilizat pentru achizit
,
ia datelor provenite de la echipamen-
tele de m asura si de la convertizorul static de frecvent
,
a este de tip GL800 si
este prev azut cu 20 de canale care pot prelua atat semnale n tensiune, ct si
semnale provenite de la termocuple si de la sonde de temperatur a.
L1. Studiul regimului termic al unui ventilator centrifug de nalta presiune 5
1.4. Modul de lucru

Inainte de pornirea instalat

,
iei n vederea efectu arii m asuratorilor se nchide
complet vana uture de pe conducta de evacuare. Se pune apoi sub tensiune
convertizorul static de frecvent
,
a la priza de 380 V s
,
i se regleaz a frecvent
,
a ten-
siunii de alimentare la valoarea de 25 Hz. Comutatoarele trusei watmetrice se
comuta pe scari de puteri mari: 440 V s
,
i cel put
,
in 25 A. Reglajele convertizo-
rului static de frecvent
,
a s
,
i trusei watmetrice sunt necesare pentru protejarea
acestor echipamente de curent
,
ii mari care apar la pornirea motorului electric.
Se alimenteaz a sursa dubla de tensiune stabilizat a de la priza de 220 V s
,
i se
regleaza cu ajutorul potent
,
iometrului tensiunea de ies
,
ire la valoarea de 24 V.
Cu aceast a tensiune va alimentat blocul de alimentare s
,
i conversie a sem-
nalului s
,
i, prin intermediul acestui bloc, traductoarele de presiune diferent
,
iala
s
,
i absoluta. Se pornes
,
te data-logger-ul GL800 s
,
i se as
,
teapt a init
,
ializarea siste-
mului sau de operare. Se identic a pe ecranul data-logger-ului canalele pe care
sunt indicate valorile caderii de presiune pe diafragma, presiunii la aspirat
,
ia
ventilatorului, temperaturii la aspirat
,
ie, presiunii la refulare, temperaturii la
refulare s
,
i temperaturii pe carcasa ventilatorului. Se identic a, de asemenea,
as
,
ajul orei.
Dupa ce au fost parcurs
,
i primii pas
,
i pregatitori, se apas a butonul Run al
convertizorului pentru a alimenta motorul electric. Se regleaz a apoi frecvent
,
a
tensiunii de alimentare la valoarea de 50 Hz pentru a aduce motorul electric n
apropierea turat
,
iei nominale s
,
i se ncepe efectuarea m asuratorilor.
Se deschide vana uture ntr-o pozit
,
ie intermediar a s
,
i se noteaz a unghiul

v
al clapetei. Se noteaza valorile presiunii atmosferice, p
0
, temperaturii aerului
ambiant,
0
, s
,
i umidit at
,
ii relative a aerului,
0
. Se m asoara s
,
i se noteaz a turat
,
ia
motorului electric, n. Concomitent, se ncepe nregistrarea datelor provenite de
la traductoare en memoria data-logger-ului, en scris. Senregistreaz a urm a-
toarele date: ora indicata de data-logger, t
h
, c aderea de presiune pe diafragm a,
p
0
, presiunea absolut a la aspirat
,
ia ventilatorului, p
1
, temperatura la aspirat
,
ie,

1
, presiunea absoluta la refulare, p
2
, temperatura la refulare,
2
, temperatura
carcasei ventilatorului,
c
, s
,
i puterea electrica absorbit a de motor, P
e
. Daca
datele se nregistreaza pe h artie, este indicat ca frecvent
,
a nregistrarilor sa e
de circa 30 s, dar nu mai mare de 60 s, iar valorile masurate se noteaz a ntr-un
tabel de forma tabelului 1.1.

Inregistrarea datelor se ncheie c and se constat a
stabilizarea at at a temperaturii la refularea ventilatorului, c at s
,
i a temperaturii
carcasei.
Pentru rezultate mai relevante se pot relua m asur atorile s
,
i pentru alte
pozit
,
ii ale clapetei vanei uture.
Dupa terminarea m asur atorilor se nchide complet vana uture, se
mics
,
oreaz a frecvent
,
a tensiunii de alimentare din convertizor la valoarea de
6 A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
Tabelul 1.1
Tabel pentru notarea datelor masurate.
Nr. p
0

0

0

v
n t
h
p
0
p
1

1
p
2

2

c
P
e
crt. [hPa] [

C ] [%] [

]
_
rot
min

[h:m:s] [kPa] [kPa] [

C ] [kPa] [

C ] [

C ] [kW]
1
2
3
.
.
.
25 Hz, se apasa butonul Stop/Reset al convertizorului s
,
i de decupleaz a, apoi, de
la prize sursa dubl a de tensiune stabilizat a s
,
i convertizorul static de frecvent
,
a.
1.5. Prelucrarea rezultatelor
Folosind datele m asurate, se calculeaz a o serie de parametri, ale caror valori
se noteaz a ntr-un tabel de forma tabelului 1.2.

In calcule, presiunile p
0
, p
1
s
,
i
p
2
s
,
i c aderea de presiune p
0
se introduc n Pa, efectu andu-se transform arile
necesare.
Timpul scurs de la nceperea m asur atorilor p ana la m asuratoarea k este
t
k
= t
k
h
t
1
h
[s] , (1.1)
unde k ia valori de la 1 pan a la num arul total de m asur atori.
Temperaturile absolute T
0
, T
1
s
,
i T
2
se calculeaz a cu relat
,
ia
T = + 273,5 [K] , (1.2)
unde ia valorile
0
,
1
s
,
i, respectiv,
2
.
Cont
,
inutul de umiditate a aerului, reprezent and raportul dintre masa va-
porilor de apa s
,
i masa de aer uscat, se obt
,
ine cu relat
,
ia
X = 0,6223
p
v
p
0
p
v
[kg/kg] , (1.3)
unde p
v
este presiunea part
,
iala a vaporilor de apa la temperatura T
0
. Valo-
rile presiunii p
v
n funct
,
ie de temperatur a se g asesc n anexa A, tabelul A.2.
Densitatea aerului ca amestec de aer uscat s
,
i vapori de apa la presiunea
absolut a p s
,
i temperatura absolut a T se determin a cu relat
,
ia
=
1 +X
R
a
+X R
v
p
T
. (1.4)
L1. Studiul regimului termic al unui ventilator centrifug de nalta presiune 7
Tabelul 1.2
Tabel pentru notarea datelor calculate pe baza datelor masurate.
Nr. t T
0
X
0
m v
0
Re
D
T
1

1
v
1

V
1
T
2

2
v
2

V
2
T

21
T

c0
crt. [s] [K]
_
kg
kg
_ _
kg
m
3
_ _
kg
s
_
_
m
s

[K]
_
kg
m
3
_
_
m
s

_
kg
m
3
_
[K]
_
kg
m
3
_
_
m
s

_
kg
m
3
_
[%] [%]
1
2
3
.
.
.
unde R
a
s
,
i R
v
sunt constanta aerului uscat s
,
i, respectiv, a vaporilor de ap a.
Aceste constante au valorile R
a
= 287,2 J/(kg K) si R
v
= 461,5 J/(kg K).
Cu relat
,
ia anterioar a se calculeaza densitatea aerului atmosferic (indice 0)
s
,
i densitat
,
ile aerului la aspirat
,
ia s
,
i refularea ventilatorului (indice 1 s
,
i, res-
pectiv, 2).
Determinarea debitului masic de aer cu diafragma de masur a se face con-
form SR EN ISO 5167-2:2004. Cunosc and c aderea de presiune pe diafragma,
p
0
, debitul masic se determin a cu relat
,
ia
m =
2
D
2
4
_
2 p
0

0
[kg/s] , (1.5)
unde este coecientul de debit al diafragmei, este coecientul de de-
tenta, este raportul diametrelor diafragmei, D este diametrul interior al
conductei, iar
0
este densitatea aerului n amonte de diafragm a considerat a
egal a cu densitatea aerului atmosferic.
Coecientul de debit se calculeaz a ca produs ntre coecientul vitezei de
apropiere, E, s
,
i coecientul de desc arcare, C:
= E C . (1.6)
Coecientul vitezei de apropiere este constant iar valoarea sa se determina
cu relat
,
ia
E =
1
_
1
4
. (1.7)
Conform SR EN ISO 5167-2:2004, pentru diametre interioare de conducta
8 A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
mai mari de 71,12 mm coecientul de descarcare se determin a cu relat
,
ia
C = 0,5961 + 0,0261
2
0,216
8
+ 0,000521
_
10
6

Re
D
_
0,7
+
+ (0,0188 + 0,00634 A)
3,5
_
10
6
Re
D
_
0,3
+
+
_
0,043 + 0,08 e
10 L
1
0,123 e
7 L
1
_
(1 0,11 A)

4
1
4

0,031
_
M

2
0,8 M

2
1,1
_

1,3
,
(1.8)
unde
M

2
=
2 L

2
1
, A =
_
19 000
Re
D
_
0,8
. (1.9)
Pentru diafragme cu prize de presiune la fet
,
e, marimile L
1
si L

2
din relat
,
iile
anterioare au valorile L
1
= 1 s
,
i L

2
= 0,47.
Deoarece conducta de aspirat
,
ie este scurt a iar pierderile de presiune p ana
la diafragm a pot neglijate, pentru determinarea coecientului de detenta
al diafragmei se poate utiliza urmatoarea relat
,
ie de calcul:
= 1
_
0,351 + 0,256
4
+ 0,93
8
_
_
1
_
1
p
0
p
0
_
1/
_
, (1.10)
unde este exponentul izentropic al aerului s
,
i are valoarea = 1,4.
Observat
,
ie: Prin intermediul coecientului de desc arcare, debitul masic
depinde de num arul Reynolds, care, la r andul s au, depinde de debit. Din
acest motiv, relat
,
ia (1.5) este o relat
,
ie implicit a neliniara, pe baza c areia
debitul poate determinat cu o precizie impusa doar dupa un calcul itera-
tiv, la nceputul caruia trebuie aleas a o aproximat
,
ie init
,
iala a coecientului
de debit . Pentru prezenta lucrare de laborator, debitul se va determina
dup a cum urmeaz a:
1) Se calculeaz a coecientul de detent a, , cu relat
,
ia (1.10).
2) Se alege aproximat
,
ia init
,
iala 0,7 pentru coecientul de debit.
3) Se calculeaz a debitul masic, m, cu relat
,
ia (1.5).
4) Se calculeaz a viteza medie n conducta de aspirat
,
ie:
v
0
=
4 m
D
2

0
[m/s] . (1.11)
L1. Studiul regimului termic al unui ventilator centrifug de nalta presiune 9
5) Se calculeaz a num arul Reynolds n conducta de aspirat
,
ie:
Re
D
=
v
0
D

, (1.12)
unde este vascozitatea cinematic a a aerului la temperatura T
0
s
,
i se
determin a prin interpolare liniara pe baza datelor din anexa A, tabe-
lul A.1.
6) Se calculeaz a coecientul de desc arcare, C, cu relat
,
ia (1.8).
7) Se calculeaz a coecientul de debit cu relat
,
ia (1.6).
8) Se recalculeaz a debitul masic, m, cu relat
,
ia (1.5) s
,
i se noteaz an tabelul
cu date calculate.
9) Se recalculeaza viteza medie n conducta de aspirat
,
ie cu relat
,
ia (1.11)
s
,
i se noteaza n tabelul cu date calculate.
10) Se recalculeaz a num arul Reynolds n conducta de aspirat
,
ie cu
relat
,
ia (1.12) s
,
i se noteaza n tabelul cu date calculate.
Viteza medie a aerului la aspirat
,
ie se determina cu relat
,
ia
v
1
=
m

1
S
1
=
4 m
D
1
[m/s] , (1.13)
unde cu S
1
a fost notat a aria sect
,
iunii de aspirat
,
ie.
Debitul volumic la aspirat
,
ie are expresia

V
1
=
m

1
_
m
3
/s

. (1.14)
Viteza medie a aerului la refulare este
v
2
=
m

2
S
2
=
m

2
B
2
[m/s] , (1.15)
unde cu S
2
a fost notat a aria sect
,
iunii patrate de refulare iar B este latura
acestei sect
,
iuni.
Debitul volumic la refulare se obt
,
ine cu relat
,
ia

V
2
=
m

2
_
m
3
/s

. (1.16)
Diferent
,
a adimensionala de temperatura ntre refularea s
,
i aspirat
,
ia venti-
latorului exprimat a n procente este
T

21
=
T
2
T
1
T
0
100 =

2

1
T
0
100 [%] . (1.17)
10 A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
Diferent
,
a adimensional a de temperatur a ntre peretele exterior al carcasei
ventilatorului s
,
i aerul atmosferic exprimat a n procente se calculeaza cu
formula
T

c0
=

c

0
T
0
100 [%] . (1.18)
Cu datele m asurate s
,
i calculate se construiesc grace pentru:
variat
,
ia debitului masic mn funct
,
ie de timpul t;
variat
,
iile diferent
,
elor adimensionale de temperatura T

21
s
,
i T

c0
n funct
,
ie
de timpul t;
variat
,
iile debitelor volumice la aspirat
,
ie,

V
1
, s
,
i refulare,

V
2
, n funct
,
ie de
timpul t.
1.6. Concluzii
Dupa analizarea rezultatelor obt
,
inute, se formuleaza concluzii privitoare la
urmatoarele aspecte:
Care dintre temperaturi se stabilizeaza mai repede: temperatura la refularea
ventilatorului sau temperatura carcasei? Cum se explica viteza diferit a de
stabilizare a temperaturilor?
Stabilizarea debitului masic corespunde stabiliz arii regimului aeraulic al
ventilatorului, n timp ce stabilizarea temperaturii la refulare corespunde
stabilizarii regimului termic. Aici, prin stabilizare se nt
,
elege atingerea unei
valori care r am ane constant a n timp dac a condit
,
iile de la aspirat
,
ie s
,
i re-
fulare nu se modic a. Care sunt timpii aproximativi de stabilizare a celor
doua regimuri? Cine se stabilizeaz a mai repede: regimul aeraulic sau cel
termic?
Este normala aparit
,
ia diferent
,
ei dintre debitul volumic la refulare s
,
i debitul
volumic la aspirat
,
ie la acelas
,
i moment de timp? Cum se explic a aceast a
diferent
,
a?
Anexa A
Proprietat
,
i
A.1. Proprietat
,
i zice ale aerului
Constanta aerului: R
a
= 287,2 J/(kg K).
Tabelul A.1
Proprietat
,
i ale aerului la presiunea p = 1 bar (Baehr s
,
i Stephan, 1998).
T c
p

[

C ] [K] [kg/m
3
] [J/kg K] [W/mK] [10
5
Pa s] [10
5
m
2
/s]
-20 253,15 1,377 1007 0,02263 1,622 1,178
0 273,15 1,275 1006 0,02418 1,724 1,352
20 293,15 1,188 1007 0,02569 1,824 1,535
40 313,15 1,112 1007 0,02716 1,919 1,726
80 353,15 0,9859 1010 0,03001 2,105 2,135
100 373,15 0,9329 1012 0,03139 2,193 2,351
120 393,15 0,8854 1014 0,03275 2,280 2,575
140 413,15 0,8425 1016 0,03408 2,365 2,807
160 433,15 0,8036 1019 0,03539 2,448 3,046
180 453,15 0,7681 1022 0,03668 2,529 3,293
200 473,15 0,7356 1026 0,03795 2,609 3,547
C aldura specica la presiune constant a a aerului:
c
p
= 1019,75 0,173991 T + 3,86322 10
4
T
2
+
+ 4,15648 10
5
T
2
[J/kg K] . (A.1)
V ascozitatea cinematic a a aerului:
= 9,95182 10
11
T
2
+ 3,55322 10
8
T 3,60844 10
6
_
m
2
/s

.
(A.2)
A.2. Proprietat
,
i ale vaporilor de apa
Constanta vaporilor de apa: R
v
= 461,5J/(kg K).
12 A. Dragomirescu Capitole speciale de zica uidelor. Lucrari practice
Tabelul A.2
Presiunea vaporilor de apa saturat
,
i (Perry et al., 1999).
[

C ] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
p
vs
[Pa] 611 657 705 758 813 872 935 1002 1073 1148
[

C ] 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
p
vs
[Pa] 1228 1313 1403 1498 1599 1705 1818 1938 2064 2198
[

C ] 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
p
vs
[Pa] 2339 2487 2644 2810 2985 3169 3363 3567 3782 4008
[

C ] 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39
p
vs
[Pa] 4246 4495 4758 5034 5323 5627 5945 6279 6630 6997
[

C ] 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
p
vs
[Pa] 7381 7783 8205 8645 9107 9590 10093 10620 11168 11743
Tabelul A.3
Caldura specica la presiune constanta (Rogers s
,
i Mayhew, 1995).
T [K] 250 275 300 325 350 375 400 450 500
c
p
[J/(kg K)] 1855 1859 1864 1871 1880 1890 1901 1926 1954
C aldura specic a la presiune constanta a vaporilor de ap a, conform datelor
din tabelul A.3:
c
p
= 1867,310,282072 T+0,91269810
3
T
2
+1,09466 T
2
[J/kg K] .
(A.3)
Bibliograe
Baehr, H.D., Stephan, K., Warme- und Sto ubertragung, edit
,
ia a III-a,
Springer-Verlag, Berlin, 1998.
Bird, R.B., Stewart, W.E., Lightfoot, E.N., Transport Phenomena,
edit
,
ia a II-a, John Wiley & Sons, New York, 2002.
Dragomirescu, A., Technische Stromungslehre, Printech, Bucuresti, 2007.
DOE Fundamentals Handbook. Thermodynamics, Heat Transfer and Fluid
Flow, vol. 1, Washington, 1992.
Exarhu, M., M asurarea unor parametri zici ai mediului, Editura Printech,
Bucures
,
ti, 2005.
Exarhu, M., M asur ari hidraulice, penumatice s
,
i de mediu, Bucures
,
ti, 2007.
Ionescu, D.Gh., Introducere n mecanica uidelor, Editura Tehnica, Bucu-
resti, 2004.
Isb

as
,
oiu, E.C., Georgescu, S.C., Mecanica uidelor, Editura Tehnica,
Bucures
,
ti, 1995.
Perry, R.H., Green, D.W., Maloney, J.O. (editori), Perrys Chemical
Engineers Handbook, edit
,
ia a VII-a, McGraw-Hill, New York, 1999.
Rogers, G.C.F., Mayhew, Y.R., Thermodynamic and Transport Proper-
ties of Fluids, edit
,
ia a V-a, Blackwell Publishing, 1995.
Spurk, J.H., Stromungslehre. Einf uhrung in die Theorie der Stromungen,
edit
,
ia a IV-a, Springer-Verlag, Berlin, 1996.
Thomas, G.B., Weir, M.D., Hass, J., Giordano, F.R., Thomas Calcu-
lus, edit
,
ia a XI-a, Pearson Education Inc., Boston, 2008.
* * * SR EN ISO 5167-2:2004 Masurarea debitului de uide prin metoda
mics
,
or arii locale a sect
,
iunii de curgere n conducte cu sect
,
iune circular a sub
presiune Partea 2: Diafragme