Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la: - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei; - extinderea culturilor duble şi succesive; - practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate. Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine.5% la sfârșitul anului 1920. nemaideținând teren agricol. adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată. marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale. iar numeroși istorici. Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. În acel an numărul total de ovine era de 4. inclusive a celor de ovine. pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție. ajungându-se practice ca.1. scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. datorită conjuncturii internaționale favorabile. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită. pășuni s-au fânețe. reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. într-un interval de circa cinci decenii. În aceste condiții. numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860.6 milioane de ovine.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat. efective valoroase care aparțineau unor 4 . După sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Astfel.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18.

pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. fiind livrate. ocupând. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9. în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7. se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână. În continuare. se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și.3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte. de asemenea. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29. se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import. adică de reducere a efectivului. de asemenea. au fost valorificate la producția de carne. are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi. Față de anul 2002.73 indivizi. într-o pondere de peste 90% în viu. în anul 2003.38% în 1997 și c u 50.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul 5 . cu 40. la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000. și un loc important în primele țări producătoare de carne. Tot în 2004.1% la finele lui 1994. La nivel mondial.nuclee de elită. începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà.09% la finalul anului 2000 După anul 2001.74%.8% și respective cu 5. iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0.100.

000 capete eligibile la prime anuale. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca.numărului de 8. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră 6 . cele mai numeroase sunt societățile comerciale.000 capete ovine. la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun. exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie.19 din totalul celor cu personalitate juridică. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46.900. 3%. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică. ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri. împreuna cu plafonul național solicitat. care. 270. vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.

Ucraina număr mai redus în Ungaria.3. Aria de răspândire. Serbia. Bulgaria. fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră. rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri. În literature de specialitate. în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România. pielicele și carne. fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării. precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana. Muntenegru. Grecia. Teodoreanu. împreună cu cele Stogoșe. După exteriorul său.1. însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. lapte. este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării. Și în condițiile date. oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice. se mai cresc în Republica Moldova. Este o rată sprintenă. țușca.. Conform celor scrise de N. În present. alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. Oile Țurcană. de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. Este o rasă rustică și rezistentă. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. Țurcana este de tip dolicomorf. În ultimele decenii. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat. face parte din tipul morfoproductiv mixt. și în 7 . Turcia. concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină. În afara țării noastre. cum ari fi: oaia bârsană. însă când și unde au fost domesticite. Origine și mod de formare. efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Însușiri morfoproductive. ca areal de creștere. la zone cui peste 1500 m altitudine. vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive. oaia valahă sau Rațca. Cehia și Slovacia.

iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm. crupa teșită. se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. subțiri și purtate oblic. iar cusătură de pe linia superioară este largă. 15% din total și de regulă sunt mai mici. relative strâmt și puțin adânc. Fibrele groase. cu profilul drept la female și ușor convex la masculi. imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. însă rezistentă. Osatura este fină. însă neomogene. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 1435cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ. datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte. Lâna este rară. Trunchiul alungit. jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. Grebănul este ascuțit. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi. fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. Constituția este robust. Urechile sunt mici. Gâtul este lung. Capul la Țurcană este alungit și îngust. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor. îngustă și oblică. subțire și purtat oblic. fața cu jar. formate din fibre diferite. spinarea și șalele înguste.Greutatea corporală are evoluția fluctuantă.. De asemenea. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse. uneori rudimentare. 8 . iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. Cornul este de culoarea varietații respective. fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi. iar la femele pot fi întâlnite la doar cca.

în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse. 9 . gulerelor.9% proteină Producția de pielicele. la Țurcană. producția de lapte se caracterizează printro mare variabilitate. Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.7 – 2. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire. Alături de Karakul. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5. Privitor la această producție. fertilității și natalității sunt superioare.depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere. însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. La această rasă. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice. mantourilor etc. și anume: albă. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor. a celor de artă populară. Această rasă are patru varietăți de culoare. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte.5 kg la berbeci. Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. neagră. cele specifice fecundității. față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională. fiind și cea mai numeroasă. Comparativ cu alte rase autohtone.5 – 3.Cantitatea medie de lână este de 1. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. Indici de reproducție. în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice. Varietăți ale rasei. brumărie și rațca.2 kg la oi și 2. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă.

Simbolul varietății este Țn. dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră. în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată. Ca areal. la naștere. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. Simbolul varietății ese Țb. luciului și mătăsozității. La naștere. culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități. și până la a doua generație. urmată apoi de reproducere în sine. În perspectivă. varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. cu linia mediană mai albă. prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. Varietatea rațca. Concomitent cu înaintarea în vârstă. în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual. iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. De asemenea. caracterizată prin omogenitatea conformației. cum ar fi de pildă Țurcana sibiană. Perspective de creștere. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele. În vederea 10 . Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care.În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase. are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. este în totalitate negru. iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. iar mai târziu gri – cenușie. în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat. iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor. metișii obținuti cu karakul nu rezistă.

creșterii dezvoltării corporale. precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă. îndeosebi Lincoln și Border Laicester. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. nu prezintă importanță economică deosebită. fiind în efective reduse. Varietatea Rațca. 11 .

3 247/9.2. a) Efectivul de ovine total si pe categorii.733 Nr./greutate med. Programarea efectivelor de ovine.88 0 0 80/3.545 0 44/1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria de ovine Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond. Efectiv de ovine total 350/12420 a) Programul de monte si fatari pentru anul curent Specificare Anul precedent Monta Anul curent 1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total 2 3 4 5 Luna 6 7 8 Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290 12 . Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500 Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr.008 0 0 0 377/14. existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1./to) 6/0. crt. Efectiv existent la inceputul anului (nr.

Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor. iar pe de altă parte. iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte. formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic. 13 . reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale. permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale. In ultimele decenii. Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica. fiecare cu o durată variabilă. manifestă călduri după parturitie. metestru. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). estru. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară. datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. folosind celule de embrioni. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii: proestru.1. inca din perioada de alăptare. astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi. anestru. Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 68 ani.2. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea.

1. Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare Gestanta Ovine Negestante Fătate Miei fătaţi Monte Oi Mioare Total Oi Anul curent Fătări Mioare Total Produşi obţinuţi Masculi Femele Total Mortalităţi Iezi înţărcaţi 36 6 42 22 22 44 3 41 147 27 171 90 90 180 2 178 180 33 213 112 112 224 5 219 60 11 71 37 37 74 2 72 60 11 71 37 37 74 2 72 49 9 58 49 9 58 148 26 174 49 9 58 246 44 290 240 44 284 149 149 298 7 291 I II III Total IV Trimestrul II V VI Total VII Trimestrul III VIII IX 42 1 Total 42 1 X 171 3 Trimestrul IV XI 71 1 XII Total 242 6 284 6 Total/an Anul precedent 14 .2.1.

Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări Treceri de la Cumpărăr alte i catego rii 4 5 Ieşiri Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.500 0.024 55 1.300 245 9.019 0.800 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierder i 13 Tota l ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.844 44 1. 350 13.300 245 9.024 0.519 55 1.2.800 Naşte ri 3 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători Oi adulte 6 17 18 2 3 Tineret femel 0-3 T nr 170 4 Tineret feme 3-6 T nr 156 5 Tineret feme 6-9 T nr T 55 1.043 350 13.463 350 13.043 0.300 245 9.844 44 1.420 0.019 0.519 1364 1650 73 6 Tineret feme 9-12 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL 14 7 nr T nr T nr t 14 8 170 9 1 0 156 nr T nr t.463 10850 15 .820 44 1.2.800 7595 0 Zile animal e furajat e 16 186 Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr T nr 6 0.

800 20 616 6 0.267 21 616 1232 14 14 55 55 55 1540 73 nr 156 0.800 22 22 9.270 0.704 0.144 0.112 0.009 0.106 170 9.800 22 2 2 9.052 0.264 13.112 0.112 0.006 0.003 0.006 0.300 245 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificăr i de necesitat e 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.842 44 1.017 22 0.279 13.270 1 1.022 1.060 0.842 35 1.820 44 1.052 0.017 0.425 T nr t nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032 156 0.060 0.300 245 naşter i 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.120 0.003 0.022 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 0-3 t nr 9 1 0 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL t 13.300 245 6860 Zile animal e furajat e 16 168 Spor 6 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 17 18 16 .270 1 9 0.112 0.537 22 9 0.440 0.109 170 nr t nr 8 1.520 22 0.

727 55 1.840 2 0.986 81 2.270 90 0.300 254 10.003 0 0 9 0.618 0.866 35 1.447 180 0.024 55 1.024 0.719 156 73 55 1.950 1 0.106 3 6 8 6 0.070 110 0.266 21 0.613 254 10.109 90 0.281 111 0.800 20 0.724 3441 170 1085 14 1705 14 156 382 13.890 26 0.348 0.015 90 0.300 17 18 9 0.950 1 0.540 9 0.270 90 0.006 83 2.331 110 0.539 571 14.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.729 189 1.716 3410 170 7874 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.270 0.846 488 12.890 35 1.003 1 0.890 26 0.300 245 9.270 0 0.270 0.140 17701 17 .003 109 0.015 0.003 55 1.343 9 0.070 1 0.

300 280 11.331 110 0.650 26 0.003 55 1.332 155 3.473 4380 170 8400 Zile animal e furajat e 16 180 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.175 1 0.489 9 0.716 6 8 6 0.300 254 10.248 147 1.655 55 0.027 55 0.352 19290 18 .110 0.073 146 1.917 37 0.486 4410 170 1920 14 156 488 12.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.003 1 0.476 156 73 14 9 0.110 0.181 632 15.300 17 18 26 0.003 9 0.765 64 1.020 146 1.020 1 0.950 37 0.175 2 0.533 9 0.003 145 1.950 37 0.220 81 1.392 643 15.175 1 0.141 74 0.724 37 0.890 0.760 280 11.006 11 0.070 109 0.840 0 1.

300 17 18 9 0.073 146 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Trecer i de la alte catego rii 5 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.769 0.486 0.195 145 0.300 280 2.859 570 7.324 21 0.020 145 1.968 125 1.308 259 1.300 30 0.227 20 0.929 4350 170 8959 10 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Total intrări 7 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Zile animal e furajate 16 186 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.859 71 0.097 146 2.308 30 0.931 4526 170 1705 14 156 632 6.237 156 73 14 55 1.227 20 0.473 6 8 6 0.097 125 1.352 9 0.557 9 1.024 55 1.225 19871 19 .024 0.175 9 0.769 0.732 641 8.084 71 0.764 0.175 0 1.175 289 2.255 21 0.764 2.324 55 1.

422 30 0.120 125 90 90 55 1.000 0.402 0.300 259 7770 0 Zile animal e furajat e 16 180 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 20 .241 71 0.324 30 0.849 0.848 1.098 0.569 21 1.120 35 3750 1650 14 14 nr 73 0.719 20 600 170 nr 10.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 16.241 641 180 180 0.300 259 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.422 30 0.023 55 1.929 20 0.308 0.720 21 630 170 55 1.402 156 1.848 0 0.300 259 naşter i 3 Cumpără ri 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.849 1.402 0.968 125 0 10.968 125 90 90 10.422 30 0.023 0.697 3.227 71 0.503 2.968 35 3750 6 0.859 1.697 14.931 21 0.638 20 2.097 125 0.638 21 2.638 0.362 18.094 0.241 461 19230 900 156 0 15 nr 1.014 0 0.225 0.638 0.567 20 1.587 3.890 570 0.

255 641 20.968 35 0.380 0.848 0.899 35 0.422 30 0.782 3410 156 1085 170 8029 Zile animal e furajat e 16 186 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.184 90 2.024 0 0.184 0.014 0 1.899 55 1.892 180 3.849 0.903 110 2.719 20 0.968 35 0.000 110 2.904 111 2.172 55 1.475 90 1.797 70 1.898 0 0.014 180 5.024 0.120 35 0.537 0.720 21 0.402 6 8 6 0.257 19871 930 15 3441 156 1085 170 1705 14 21 .532 0.184 90 1.968 35 17 18 0.300 259 10.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.386 0 0.241 461 14.797 35 0.064 70 1.300 259 10.300 259 10.697 0.184 90 2.782 73 14 55 1.144 0 0.144 35 0.898 35 0.255 571 18.000 111 2.808 30 0.808 30 0.

024 55 1.968 3 6 8 6 0.765 35 0.364 145 4.300 259 10.014 0.364 4495 156 73 14 55 1.300 259 10.701 35 1.797 1.599 145 4.300 259 10.221 35 0.968 8029 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t nr 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 2 6 0.269 30 0.898 0.706 35 1.000 611 21.000 70 1.395 30 0.269 30 0.899 0 0.968 17 18 170 110 2.167 1705 14 170 111 2.024 0 0.014 70 3.445 0.255 571 18.790 30 0.194 19871 930 15 4526 156 22 .Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.463 30 0.242 146 4.167 55 1.143 0.605 0 0.269 30 0.269 146 4.395 0 0.269 641 21.

968 3 6 8 6 0.023 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.692 125 4.189 1650 14 170 146 4.385 1.392 547 20.300 259 10.683 146 5.679 145 5.385 611 22.300 259 10.995 7770 6 Zile animal e furajat e 16 180 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierd eri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.973 21 0.300 23 0.692 64 2.023 55 1.329 4350 156 73 14 55 1.968 17 18 170 145 4.727 21 0.055 21 0.021 20 0.166 0.533 23 0.692 20 0.683 0.141 18330 23 .328 4380 156 15 611 21.372 0.189 55 1.727 20 0.727 125 4.342 0.973 236 9.679 0.148 1.973 23 0.

075 15.213 1705 14 14 nr 4.995 9.737 4.995 6 0.396 156 nr 125 125 90 90 35 3875 170 55 1.737 3.605 4.329 20 0.933 3.036 547 20 20 567 180 180 387 17577 15 4.300 236 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.605 20 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.075 7.538 3.300 236 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.995 9.605 0.024 55 1.396 20 0.213 55 1.024 0.537 1.692 1.111 7.692 0.970 22.537 3.189 0.737 620 73 156 125 125 90 90 35 3875 170 nr 9.141 0.300 236 7316 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 3 6 17 18 24 .328 0.934 20 0.538 1.278 1.045 0.605 0.

560 20 0.821 35 1.300 236 9.037 90 3.989 1650 14 170 35 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.130 477 19.560 0 0.560 35 1.000 1050 156 0 15 387 15.247 44 0.396 20 0.737 90 3.821 0 0.188 376 14.241 0.516 35 1.167 101 4.995 7080 0 Zile animal e furajat e 16 180 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 t 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr nr 2 6 0.779 35 1.023 55 1.538 0 0.695 3300 73 1050 156 14 55 1.000 90 3.164 35 1.164 0.560 35 1.023 0.995 6 8 6 0.164 90 3.300 236 9.979 14310 25 .995 17 18 170 35 1.560 110 4.538 0.396 0.188 101 4.592 90 4.300 236 9.164 0.213 0.236 11 0.247 11 0.560 20 0.

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL t 14.300 236 11 11 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.008 1364 14 14 nr 90 3.247 10.019 0.019 44 1.302 2.545 3875 73 156 170 nr 9.109 17.995 0.008 44 1.242 0 10.283 35 1.088 1.242 6 0.807 0.300 247 7657 Zile animal e furajat e 16 186 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 26 .993 80 3.989 0.695 35 1.979 1.247 0.538 45 1.095 376 46 46 422 45 45 377 13082 15 156 nr 170 44 0.993 15.993 1.843 125 5.560 0.993 45 1.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.

66 0.11 0.331 110 0.300 254 22329 0 Zile animal e furajat e 16 540 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 7 8 9 Tineret la îngrăşat 27 .33 0.716 4026 170 6 0.270 10.009 10.820 44 1.051 55 0.800 112 0.009 3 0.300 245 9 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.89 44 1.006 55 1.725 3 0.07 55 1.890 35 1.006 0 0 9 0.22 2 0.2.420 0.266 3.3.916 15.73 55 1.395 0.500 112 0.4 0.070 112 0. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.724 4057 170 3681 14 4895 14 73 nr 156 9.0153 3.140 350 124 9 583 90 5 95 488 39583 156 1.125 12.890 35 1.33 0.300 254 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrifică ri de necesita te 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.270 0.22 2 0.070 109 0.551 112 0.

141 0.014 0.094 19.120 35 0.300 289 30 30 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.716 0.731 0.422 30 0.125 1.890 0.874 4.074 55 0.173 1 0.220 2.070 109 37 2.156 1 0.Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T Nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 12.300 259 25129 0 Zile animal e furajat e 16 546 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 180 18 8 28 .175 112 2.195 146 2.394 3.300 254 35 35 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.227 111 2.110 20 10.241 723 260 2 262 0.094 0.110 21 64 1.968 35 0.878 20 0.227 110 2.890 37 0.003 9 0.737 14.062 55 0.110 20 11.308 0.006 4.125 37 0.402 0.896 21 9 0.052 1.227 235 0.110 21 2.629 4.324 30 0.295 147 2.422 30 0.724 37 0.331 110 0.402 156 0.098 0.241 461 58391 900 156 0 0 9 0.003 + 0.719 20 600 16860 170 6 0.324 30 0.890 488 74 0.159 10.720 21 630 12686 170 5305 14 14 73 0.175 111 2.227 161 0.308 0.176 55 1.

720 21 125 0.269 164 4.898 20 0.494 24.746 0.300 236 23888 0 Zile animal e furajat e 16 556 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 8 29 .120 35 0.269 711 30 0.242 0.727 30 0.494 4.241 461 0.748 1.899 21 55 1.903 145 5.995 0 1085 6 0.926 2.489 4.727 0.184 125 2.096 30 0.329 12255 156 170 10.071 55 1.892 5.060 0.746 0.300 259 23 23 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.141 0.973 35 0.748 5.899 35 0.727 2.692 0 125 4.184 125 0.719 20 125 1.422 30 0.189 0 0 125 12347 1085 170 5060 14 14 73 0.191 35 0.912 0.692 0.968 35 0.028 150 2.305 5.269 53 21 90 0.691 1.328 0 0 547 58072 1860 156 55 1.402 2.458 20.973 35 9.300 259 naşt eri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.898 20 0.968 35 10.Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 14.904 146 21 35 0.

993 11.821 5.247 10.769 5.769 145 4.173 5.098 65 2.300 236 11 11 Naşt eri 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.066 55 1.247 0.242 6 0.247 11 0.238 0.359 45 1.790 5.995 0.095 547 156 156 703 45 281 326 377 44969 4.569 0.261 1.008 4719 14 14 4.037 28.098 20 0.007 5.256 15.141 6.329 145 5.263 13.189 0.814 0 80 3.Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T Nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.247 44 1.545 7795 73 156 125 125 125 125 0 4925 170 9.098 145 6.79 0.097 5.242 10.300 247 22053 0 Zile animal e furajat e 16 552 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 30 .097 0 156 125 125 125 125 0 4925 170 55 1.993 5.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.037 2.255 11 0.

4.642 1.420 0.095 350 298 3.262 0.097 5.300 245 55 55 naşteri 3 Cumpăr ări 4 Intrări Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrări 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.87 99 2.824 30 0.359 55 45 1.269 119 125 721 7 5.890 55 1.500 149 0.829 145 6.790 20 0.2 149 10.2.227 576 0.300 300 23 30 53 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri Sacrificări la alte de categori necesitat i e 11 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.054 145 5.300 247 93399 0 Zile animal e furajat e 16 2194 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 31 .87 55 1.793 5.241 5.715 3.359 55 5.227 145 3.269 847 0 0 0 377 206537 2760 156 1.631 1.008 0 0 0 17902 13771 170 18765 14 14 55 3.009 55 1.07 1.775 5.79 0.021 25.081 146 0 44 1.652 149 3.569 2.642 146 3.241 1224 0.821 55 65 2.829 145 6.014 2.962 5.88 14.152 149 3.44 146 2.545 0 10200 7795 73 156 0.072 3 0.865 30 0.865 30 0.054 145 4 0.442 149 3.593 0.086 146 21 125 1.012 145 1.675 11.890 0.071 145 0.642 149 3.097 21.646 55 0.071 145 11.606 15.727 30 0.642 149 3.800 149 2.44 145 9.072 30 0.993 5. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.820 44 1.242 0 0 0 17780 21971 170 6 0.76 40.814 0 80 3.086 146 1.973 0.

2.5. Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse Număr zile furajate 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 10200 12-18 luni 18765 Ovine lactație 63691 Ovine partea I de gestație 14396 Ovine partea a II a de gestație 15252 Berbeci 2198 Total 172048 21971 17780 7795 32 .

În acest. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic. materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară. oile mame si berbecii de reproducție. În cadrul speciei se programează la început batalii. turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii. sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii. Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. câ t și de efectivul de animale din unitate. Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1. Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomandã urmatoarele: .5 cm de lână nou crescută primavara și denumită . 33 . Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții. Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie .în seara premergătoare tunsului. stabilirea componentei echipei de tuns. Are diametrul mai redus. nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na. stabilirea inventarului necesar. . Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv. atât cantitatea cât și calitatea lânii.3.15 mai) când timpul este suficient de călduros. fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră. oile sterpe. usucul mai puțin consistent. ceea ce usurează tunsul. mioarele.1. nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede. iar cusătură de pe linia superioară este largă.lâ na de pai”. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară.. instruirea personalului implicat.tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii. Programarea producțiilor 3.

Programarea producției de lână Categoria Berbeci reproducători Oi adulte Mioare Total Număr de indivizi Cantitatea de lâna pe animal (kg) 3 2 1 - Cantitatea de lâna totală (kg) 18 560 55 633 6 280 55 341 34 .

Recoltarea și valorificarea producției de lână După tuns lâna este recoltată. în funcție de cerințele pieții. suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. se usucă. uniformitate. lungime. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii. covoarelor și a diferitelor tricotaje. iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar.3. În felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior. rezistență. Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile. lâna se spală. cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii. se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii. nuanța de culoare. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative. a păturilor de lână. După recepție în societate. cea cu defecte fiind depozitată separat.2. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare. după care va fi trecut pe masa de sortare. 35 . Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia. finețe. prețurile variind în funcție de cerințele pieții.

punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns. uniform. boxe pentru oile care sunt tunse.2. Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază. fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc. 36 . Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii. punct de tuns. precum și prevenirea accidentelor de orice natură. sortarea și balotarea. oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv. Ca organizare centrul de tuns cuprinde: > > > > > > > > > > > > padoc pentru oile ce urmează a fi tunse. urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns. cântar pentru lână. depozitarea temporară a lânii. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. masă pentru înregistrări. cântărirea cojoacelor și a animalelor. Înainte cu 12-14 ore de tuns. spații pentru pastrarea temporară a lânii. masă pentru sortarea lânii. Organizarea. dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns. centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns. culoar de trecere a oilor netunse. spații pentru îmbalotare.1. punct sanitar veterinar.3. cântar pentru oi.

la prânz și seara). În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit.20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.3. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.3. Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.8 2559 4088 1772.4 37 . el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului. Număr capete Oi 284 Producția de lapte pe lactație / cap oaie 80 l Producția totală de lapte pe tot efectivul 22720 22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte 8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 Lei/ kg TOTAL (lei) 13 8 2. către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori. La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața.4 32419. De asemenea. iar cu 15.

Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui. total. la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. recoltare și depistare a laptelui. Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate. Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile. brânza de putină. mulsul se va efectua rapid. brânza telemea. tablă zincată sau din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic. unde se păstrează la o temperaturã de 0. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul. brânza de burduf și cascavalul. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt. corespunzătoare. Se mai obține și untul din lapte de oaie. 38 .3.8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice. Recoltarea și valorificarea producției de lapte Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare.4.

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 4.1. Fluxul tehnologic anual de producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului tehnologic sunt: 1. Categoria berbeci de reproductie pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică perioada de montă; perioada de repaus. pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie; gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea cantitatea și calitatea materialului seminal; -

2. Categoria de oi și mioare întreținere; apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile. 3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece. Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului. Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent. Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41

fânuri și nutrețuri concentrate. perioada de lactație. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică cât mai mare. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. nevoile de hrană ale oii sunt reduse. crearea de rezerve pentru producția de lapte.5. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. În prima parte a gestației. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb. dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. 42 . Programarea și organizarea bazei furajere 5. fiindcă dezvoltarea fătului este mică. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate. Se pot folosi silozuri de bună calitate. La început consumă aproximativ 70 g de fân. perioada de gestație. apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. ovăz) precum și srot de soia. La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp. energetice și mici cantități de fân. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu-zisă. grâu.1. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului.

8 185 Nutret Fân de lucernă Fân natural Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic KgSU 0. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g 0.73 0.2 1.73 0.5 7.89 0.03 1.5 1.5 7.189 0.85 0.95 UIL 1.868 0.9 112 67 94 112 114 94 68 89 85 96 15.2.85 0.176 0.5 3 4 4 12.2 43 .5 240 P g 2.67 0.5 9.5.05 1.

534 g 4 5.2 0.461 1.5. Norme și rații utilizate Rație la berbeci în perioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.5 9.239 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 44 .475 0.25 1.534 10.527 1.51 0.749 1.5 3 1.250 UFL g 120 132.022 g 120 125.250 UFL g 120 50.5 4 1.239 0.89 94 89 7.67 0.448 1.03 1.5 0.940 12.303 g 4 1.475 1.950 1.51 0.119 3.493 130.05 0.250 1.363 19.1 0.404 1.980 1.5 2.1 1.2 10.618 2.85 0.73 112 67 94 68 15.03 Pajiște de deal TOTA L RB 7.341 g 120 42.263 0.4 Fân de lucernă Fân natural TOTA L RB 0.149 87.022 132.176 0.612 0.25 0.583 g 6.090 88.000 g 6.023 0.192 137.058 0.301 1.2 6.904 5.980 7.85 0.3.562 2.300 0.531 2.404 1.024 2.618 5.876 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în perioada de montă-vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.000 125.

767 g 70 81.2 0.89 94 89 7.972 g 6.539 2.674 106.418 1.567 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 45 .134 1.4 Fân natural TOTA L RB 1.05 0.01 1.5 4.539 4.644 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca G g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.452 11.193 0.88 0.85 0.176 0.674 g 83 101 101 g 4.88 0.01 1.73 67 68 9.51 0.2 1.452 g 3.616 2.511 g 3.446 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 6.134 1.53 0.6 11.1 1.191 0.511 8.767 80.88 UFL g 70 80.3 3.191 1.205 0.01 UFL g 83 106.447 6.616 3.567 0.418 1.5 4 1.447 1.6 8.205 1.446 1.Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL G PDIE g g/KgSU Ca g P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.5 3 1.972 81.

4 Fân natural 1.7 0.167 0.798 0.989 74.144 0.989 g 57 71.918 1.2 0.2 0.135 0.167 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.973 0.85 0.710 UFL g 57 74.710 65.710 UFL g 57 65.240 g 3 2.458 Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.710 0.983 g 3 3.144 0.191 1.137 g 4 9.000 71.983 5.164 g 57 66.73 67 68 9.Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.973 0.176 0.135 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 46 .05 0.137 9.5 4 1.7 1.2 0.798 0.71 0.838 0.000 g 4 5.240 2.458 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.533 0.533 4.838 0.5 3 1.164 66.71 0.89 94 89 7.191 3.918 1.

1 0.9 1.037 1.726 1.530 0.448 0.Rație la oi în a doua parte a gestației iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.897 13.644 98.793 91.830 0.174 0.090 g 7.370 91.541 6.074 0.000 48.381 0.95 240 185 2.830 98.838 -5.004 1.342 0.459 0.85 0.619 -0.297 0.119 1.011 0.527 0.NH-RB 0.459 6.605 47 .149 g 98 42.381 0.537 0.9 6.2 0.5 3 1.4 Fân natural TOTA L RB DIF.49 0.854 1.740 4.85 0.619 0.019 0.5 Fân de lucernă 0.603 1.5 2.178 3.798 0.5 Fosfat dicalcic TOTA L RB+RS 0.938 2.793 -0.73 67 68 9.5 1.174 -0.960 14.082 1.83 0.6 0.67 112 94 15.940 g 3.793 49.605 0.004 1.300 UFL g 98 50.263 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.

836 123.85 0.095 0.246 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.180 0.409 42.512 0.580 0.6 1.667 165.5 0.689 5.512 2.942 1.689 10.806 g 172 39.338 0.591 50.73 67 68 9.857 5.5 2.164 0.075 83.667 42.826 0.5 12.432 1.280 UFL g 172 46.418 1.190 -7.881 42.837 2.67 112 94 15.3 6.492 0.119 48.9 114 96 1.900 1.743 0.149 0.699 4.857 3.667 180.868 0.400 0.045 2.5 1.478 g 5.49 0.8 0.712 18.NH-RB 1.Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.5 3 1.444 0.162 0.786 11.338 0.2 0.990 48 .444 2.164 2.4 Fân natural TOTA L RB DIF.85 0.58 0.651 0.667 18.501 0.400 0.400 1.5 Fân de lucernă 0.603 129.667 0.454 0.284 g 10.580 82.667 50.233 1.890 0.450 1.32 Tărâţe de grâu TOTA L RS TOTA L RB+RS 0.8 0.

506 1.528 g 137 134.022 2.555 1.022 1.528 134.176 0.12 0.686 0.256 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 8.506 1.686 0.8 11.555 1.256 49 .89 94 89 7.340 UFL g 137 141.34 1.5 4 1.292 g 4 6.3 1.7 0.000 g 8.292 6.Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.000 11.03 Pajiște de deal 8.340 141.

132 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.956 0.49 0.100 5.580 39.118 50 .327 0.73 67 68 9.430 0.409 Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.068 5.5 3 1.169 0.5 2.589 0.176 0.8 0.8 0.466 64.000 1.58 UFL g 64 g 64 g 3.958 0.589 0.67 112 94 15.068 4.430 65.580 81.815 65.090 0.758 0.05 0.9 Lucernă început înflorire 0.269 0.264 0.470 g 1.596 9.150 15.263 0.146 0.189 0.066 1.5 Fân de lucernă 0.9 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.85 0.045 g 3.73 112 85 7.89 94 89 7.Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.8 g 1.8 3.843 15.35 3.224 0.560 0.85 0.878 1.03 Pajiște de deal 0.075 g 64 21.9 0.682 3.5 4 1.5 4 1.030 0.674 0.055 61.356 0.074 0.150 UFL g 64 25.2 0.807 1.813 0.693 0.4 Fân natural TOTA L RB 0.58 0.189 0.277 0.767 2.12 0.028 TOTA L RB 4.540 40.5 1.117 0.973 50.9 0.418 2.618 1.

310 0.442 48.335 0.096 31.12 0.773 0.092 0.958 51 .348 0.562 32.979 4.5 2.49 0.699 1.5 7.767 9.1 0.061 1.240 0.149 0.836 0.179 0.1 UFL 0.8 UIL 1.014 0.423 Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN g KgSU UFL PDIE G g/KgSU Ca g P g UIL Lei/kg Nutreț Lucernă inceput inflorire Pajiste de deal TOTA L RB Kg B KgSU 1.712 0.000 67.5 1.620 47.520 0.742 80.303 36.137 2.85 0.797 1.310 0.1 P g 1.2 0.862 0.393 3.620 47.05 1.176 0.03 2.189 0.5 3 1.716 g 63 14.612 5.510 1.5 Fân de lucernă 0.081 2.5 4 4 1.100 UFL g 63 16.8 0.390 0.4 0.726 64.446 0.088 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.73 0.096 3.62 0.67 112 94 15.62 Norme de hrană PDIN g 63 PDIE g 63 /KgSU Ca g 4.373 1.185 2.899 0.2 Preţ lei 0.226 0.838 1.438 62.176 0.1 2.468 6.247 1.425 0.2 0.85 0.Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.059 0.89 112 94 85 89 7.73 67 68 9.4 Fân natural TOTA L RB 0.030 g 4.313 g 1.

4 Fân natural 1.2 0.000 /KgSU Ca g 3.112 0.836 1.25 0.89 94 89 7.85 0.868 0.9 5.868 0.408 0.876 PDIE g 57 69.445 Rație la tineret 6-9 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.9 8.445 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.690 63.405 4.9 2.945 0.101 3.25 1.815 5.112 0.945 0.101 1.176 0.274 8.2 0.690 UFL Norme de hrană PDIN g 57 72.69 0.49 0.69 0.408 0.12 0.815 P UIL g 1.690 UFL g 57 63.979 2.274 g 3.Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.775 0.73 67 68 9.329 64.000 69.979 g 1.5 3 1.5 4 1.836 1.132 0.690 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.329 g 57 64.9 3.405 0.775 52 .876 72.132 lei Preţ 0.

818 0.730 0.Rație la tineret 9-12 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.1 2.150 0.5 3 1.3 5.419 Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.890 0.921 1.000 g 3.652 g 45 65.89 94 89 7.85 0.000 65.124 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 53 .478 5.671 1.65 0.650 UFL g 45 68.150 4.650 UFL g 45 59.49 0.35 1.890 0.25 0.65 0.124 0.459 2.650 59.548 g 3.671 1.3 8.5 4 1.650 0.818 0.658 g 45 60.548 8.176 0.12 0.1 2.652 68.4 Fân natural TOTA L RB 1.730 0.478 g 2.048 0.35 0.921 2.25 0.658 60.419 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 1.73 67 68 9.048 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.327 0.459 g 2.327 0.

5 3 1.4 Nutreț Kg B KgSU 1.393 5.630 1.73 67 g g g UIL Lei/kg 68 9.630 1.4 2.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.086 0.031 TOTAL RB 1.086 4.877 0.306 0.329 2.85 0.64 Norme de hrană PDIN PDIE g 49 g 49 /KgSU Ca g 3.876 2.122 0.4 UIL 1.031 0.640 58.5 P g 2.740 59.49 0.616 8.877 0.805 0.000 64.64 0.640 UFL g 49 67.3 0.640 0.719 0.719 0.55 0.413 0.306 0.805 0.640 58.616 8.876 1.122 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 54 .000 g 3.176 0.596 67.5 4 1.3 UFL 0.740 59.Ratie la tineret 12-18 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g KgSU UFL 0.89 94 89 7.596 g 49 64.393 g 2.413 Rație la tineret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuțreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.5 5.55 Preţ lei Fân natural 1.329 2.12 0.

iar pentru oi la cca 200 zile. funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată. climă etc. siloz). înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului. Fânul natural Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire. pățunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurilor. sol. frunzoase. regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni). faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere. care explică și reducerea digestibilității energiei. considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale. în funcție de zonă și specia de animale.4. În țara noastră. care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice. urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului. La lucernă. durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile. greu digestibile. fiind folosită atât verde cât și conservat (fân. prin pășunat. când masa verde este conservată prin uscare. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului. Pășunatul are numeroase avantaje. Sub aspect nutrițional. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare. fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus. Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică. proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire. care au și posibilitatea să selecteze plantele pe care le consumă. Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore. acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. 55 . În același timp. Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică.5. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a substanțelor scheletice.

Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. printr-un examen organoleptic. digestibilitatea tărâțelor crește. motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. tehnica de uscare și modul de depozitare. dar ridicat în P și Mg. disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%). Prin măcinare fină. dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută. precum și în alți aminoacizi esențiali. Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca. de altfel.Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. stratul de aleuronă . embrionul și cantități diferite de amidon Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele. cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de Vegetație la recoltare. starea tulpinilor (tijelor). prezența corpurilor străine. cantitatea și finețea frunzelor. se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari. bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin. Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân. În componeța lor intră: pericarpul semințelor. 56 . în special la păsări. Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile. mirosul și culoarea verde.

512 44278 22.004 25922 103.90 45. 9-12 luni Tineret f.45 60.66 3.6.11 Lucernă masă verde Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi Fosfar dicalc ic Zile furajat e Total tone Tărâţe de grâu Kg/zi Zile furajat e Total tone Peri oadă 57 .048 4.343 36.958 1.086 Pajiştede deal Zile furajat e 1104 49061 13220 8505 9800 Total tone 15.67 Vară Zile furajer e Total tone Fân de lucernă Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi 14.11 12.029 203.048 1086 44278 7795 2190 8965 3. 3-6 luni Tineret f.76 40 3.68 727.117 2.971 4.112 1.20 19.92 642.427 13.31 0.247 13220 8505 41.202 152.66 16.67 8.019 1086 44278 0. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii Nutreţuri utilizate Categorii Fân natural Kg/zi Berbeci Oi Tineret 1-3 luni Tineret f.68 0.11 0.527 1.949 3.572 45.448 1.088 0. 1218 luni Total Iarnă 2.67 0.10 22. 1218 luni Berbeci Oi Tineret 6-9 luni Tineret f.

prăsilă Tineret m. Venituri din vânzarea animalelor Greutate Corporală (kg) Total (lei) Total (lei) 21200 18000 35679 21000 95879 Categorii Oi adulte Tineret f. cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor.90 45.68 727. prăsilă Total Lei/kg 5 6 7 Capete 53 45 Lei/cap 400 400 5097 35679 21 1000 Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 13 8 2.8 2559 4088 1772.45 60.31 0. 6-9 luni Tineret mascul Tineret f.Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri Fân natural Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic Tărâţe de grâu Tone 203.67 Total Lei/tonă 250 250 20 300 2500 300 Total 50975 11420 14549 18093 250 6801 102088 Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare.4 32419.10 22.4 Lei/ kg TOTAL (lei) 58 .

78 145840 102088 11667.2 27709.18 95879 6647 1772.A.18 535.4 20885. din care: Venituri din vânzarea animalelor Venituri din vânzarea brănzei Venituri din vănzarea lănei Subvenţii pentru diferenţe de preţ Suma lei 149184. cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale.11 1.Venituri.6 4375. –(19% ) Alte cheltuieli Profit impozabil Impozit pe profit – (16% ) Profit net Rata profitului 59 .V.07 2809.93 Cheltuieli totale Cheltuieli cu nutreţuri Salarii+taxe şi impozite T.2 3344.

Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai crescuta de lapte. Un profit uşor satisfăcător. atât datorită potenţialului genetic de care dispune. 60 . Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână. în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809. cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător). Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ mai bun pe kg. 3.11 lei. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea. 2. 5.Concluzii În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1.

Editura PIM Iași. Editura PIM Iași.M. 61 . Pascal C(2007) . Edituera Tipo Moldova.Nutriția și alimentația animalelor.BIBLIOGRAFIE Pascal C. Pop I.. Avarvarei T...Rase autohtone de ovine și caprine.(2003) .(2006) .Creșterea ovinelor și caprinelor.Halga P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful