Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la: - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei; - extinderea culturilor duble şi succesive; - practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate. Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18. reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial. pășuni s-au fânețe. În acel an numărul total de ovine era de 4. Astfel. iar numeroși istorici. În aceste condiții.6 milioane de ovine.5% la sfârșitul anului 1920. inclusive a celor de ovine. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită. datorită conjuncturii internaționale favorabile. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat. marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale. scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860. ajungându-se practice ca. nemaideținând teren agricol. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte.2.1. adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55. Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine. numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă. efective valoroase care aparțineau unor 4 . pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. într-un interval de circa cinci decenii.

09% la finalul anului 2000 După anul 2001. România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână. începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29. fiind livrate. La nivel mondial.38% în 1997 și c u 50.74%. într-o pondere de peste 90% în viu. de asemenea. în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră. Tot în 2004. cu 40.8% și respective cu 5.100. în anul 2003. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà. ocupând. se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și. pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000. Față de anul 2002. constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import. În continuare.73 indivizi. se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare.nuclee de elită. se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9. iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0.1% la finele lui 1994. are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi. și un loc important în primele țări producătoare de carne. au fost valorificate la producția de carne.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul 5 . adică de reducere a efectivului. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte.3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. de asemenea. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7.

vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.900. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi.000 capete ovine. cele mai numeroase sunt societățile comerciale. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun. exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46.19 din totalul celor cu personalitate juridică. împreuna cu plafonul național solicitat. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică.numărului de 8. care. la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca.000 capete eligibile la prime anuale. 3%. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră 6 . ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.

precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În present. Teodoreanu. Muntenegru. concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină. alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic. Este o rată sprintenă.. însă când și unde au fost domesticite. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România.1. această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat. vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive. la zone cui peste 1500 m altitudine. Aria de răspândire. Însușiri morfoproductive. Bulgaria. În literature de specialitate. Conform celor scrise de N. În afara țării noastre. Serbia. În ultimele decenii. lapte. oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice. și în 7 . fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării.3. ca areal de creștere. rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri. Este o rasă rustică și rezistentă. cum ari fi: oaia bârsană. face parte din tipul morfoproductiv mixt. împreună cu cele Stogoșe. oaia valahă sau Rațca. precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. Grecia. fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării. Țurcana este de tip dolicomorf. efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. După exteriorul său. de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. pielicele și carne. Oile Țurcană. se mai cresc în Republica Moldova. Origine și mod de formare. Cehia și Slovacia. Și în condițiile date. cu caractere și însușiri specific raselor tardive. însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. Ucraina număr mai redus în Ungaria. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar. țușca. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. Turcia.

Urechile sunt mici. Fibrele groase. datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. subțiri și purtate oblic. spinarea și șalele înguste. Osatura este fină. Capul la Țurcană este alungit și îngust. Cornul este de culoarea varietații respective. 8 . iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. iar cusătură de pe linia superioară este largă. imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. formate din fibre diferite. fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi.. Trunchiul alungit. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. însă rezistentă. relative strâmt și puțin adânc. fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. Lâna este rară. iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. uneori rudimentare. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 1435cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ. poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon. se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare. crupa teșită. 15% din total și de regulă sunt mai mici. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ. însă neomogene. Gâtul este lung. De asemenea. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse. Grebănul este ascuțit. fața cu jar. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi. iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. îngustă și oblică.Greutatea corporală are evoluția fluctuantă. Constituția este robust. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte. subțire și purtat oblic. cu profilul drept la female și ușor convex la masculi.

depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5. Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Privitor la această producție. La această rasă.5 – 3. Varietăți ale rasei. a celor de artă populară. iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna. în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse. neagră. în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice.2 kg la oi și 2. Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. producția de lapte se caracterizează printro mare variabilitate. pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg.9% proteină Producția de pielicele. Comparativ cu alte rase autohtone.5 kg la berbeci. față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. Alături de Karakul.Cantitatea medie de lână este de 1. Această rasă are patru varietăți de culoare. cele specifice fecundității. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor. și anume: albă. 9 . Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă. fertilității și natalității sunt superioare. fiind și cea mai numeroasă. la Țurcană. mantourilor etc. Indici de reproducție. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire. însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. brumărie și rațca. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. gulerelor.7 – 2.

cu linia mediană mai albă. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia. în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual. Perspective de creștere. iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. Varietatea rațca. metișii obținuti cu karakul nu rezistă. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră. caracterizată prin omogenitatea conformației. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care. urmată apoi de reproducere în sine. La naștere. iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. În perspectivă. iar mai târziu gri – cenușie.În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării. Simbolul varietății este Țn. dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată. De asemenea. Ca areal. luciului și mătăsozității. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele. În vederea 10 . cum ar fi de pildă Țurcana sibiană. Simbolul varietății ese Țb. și până la a doua generație. pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite. în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii. varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor. iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. la naștere. Concomitent cu înaintarea în vârstă. are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități. este în totalitate negru.

nu prezintă importanță economică deosebită. 11 . precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă. fiind în efective reduse. Varietatea Rațca.creșterii dezvoltării corporale. îndeosebi Lincoln și Border Laicester. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor.

88 0 0 80/3. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria de ovine Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond. Efectiv de ovine total 350/12420 a) Programul de monte si fatari pentru anul curent Specificare Anul precedent Monta Anul curent 1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total 2 3 4 5 Luna 6 7 8 Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290 12 . Efectiv existent la inceputul anului (nr. Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500 Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1.2. crt. existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului./greutate med.3 247/9. a) Efectivul de ovine total si pe categorii.008 0 0 0 377/14.545 0 44/1./to) 6/0. Programarea efectivelor de ovine.733 Nr.

In ultimele decenii. metestru. datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte. manifestă călduri după parturitie. astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor.1. 13 .2. iar pe de altă parte. permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale. Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 68 ani. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea. Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica. fiecare cu o durată variabilă. reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale. inca din perioada de alăptare. anestru. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). estru. formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic. folosind celule de embrioni. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii: proestru.

Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare Gestanta Ovine Negestante Fătate Miei fătaţi Monte Oi Mioare Total Oi Anul curent Fătări Mioare Total Produşi obţinuţi Masculi Femele Total Mortalităţi Iezi înţărcaţi 36 6 42 22 22 44 3 41 147 27 171 90 90 180 2 178 180 33 213 112 112 224 5 219 60 11 71 37 37 74 2 72 60 11 71 37 37 74 2 72 49 9 58 49 9 58 148 26 174 49 9 58 246 44 290 240 44 284 149 149 298 7 291 I II III Total IV Trimestrul II V VI Total VII Trimestrul III VIII IX 42 1 Total 42 1 X 171 3 Trimestrul IV XI 71 1 XII Total 242 6 284 6 Total/an Anul precedent 14 .1.2.1.

844 44 1.043 350 13.519 1364 1650 73 6 Tineret feme 9-12 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL 14 7 nr T nr T nr t 14 8 170 9 1 0 156 nr T nr t.2.463 10850 15 .043 0.019 0.519 55 1.820 44 1.019 0.420 0.024 0.463 350 13. 350 13.2.300 245 9.500 0.800 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierder i 13 Tota l ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.024 55 1.300 245 9.300 245 9.844 44 1.800 Naşte ri 3 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători Oi adulte 6 17 18 2 3 Tineret femel 0-3 T nr 170 4 Tineret feme 3-6 T nr 156 5 Tineret feme 6-9 T nr T 55 1.800 7595 0 Zile animal e furajat e 16 186 Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr T nr 6 0.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări Treceri de la Cumpărăr alte i catego rii 4 5 Ieşiri Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.

300 245 6860 Zile animal e furajat e 16 168 Spor 6 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 17 18 16 .060 0.267 21 616 1232 14 14 55 55 55 1540 73 nr 156 0.800 22 22 9.144 0.800 20 616 6 0.112 0.017 22 0.060 0.120 0.112 0.279 13.009 0.270 0.270 1 9 0.052 0.022 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 0-3 t nr 9 1 0 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL t 13.800 22 2 2 9.006 0.109 170 nr t nr 8 1.300 245 naşter i 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.704 0.106 170 9.003 0.537 22 9 0.112 0.820 44 1.264 13.425 T nr t nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032 156 0.022 1.842 44 1.052 0.300 245 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificăr i de necesitat e 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.006 0.440 0.842 35 1.017 0.112 0.270 1 1.520 22 0.003 0.

003 109 0.950 1 0.343 9 0.724 3441 170 1085 14 1705 14 156 382 13.447 180 0.140 17701 17 .331 110 0.003 1 0.540 9 0.950 1 0.300 254 10.716 3410 170 7874 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.890 26 0.015 0.024 0.015 90 0.866 35 1.270 90 0.618 0.266 21 0.270 90 0.106 3 6 8 6 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.890 35 1.719 156 73 55 1.613 254 10.846 488 12.729 189 1.003 55 1.727 55 1.986 81 2.539 571 14.300 17 18 9 0.270 0.109 90 0.281 111 0.300 245 9.003 0 0 9 0.348 0.800 20 0.890 26 0.270 0 0.024 55 1.840 2 0.006 83 2.070 110 0.070 1 0.270 0.

248 147 1.300 254 10.300 17 18 26 0.650 26 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.220 81 1.175 1 0.110 0.003 55 1.073 146 1.473 4380 170 8400 Zile animal e furajat e 16 180 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.003 145 1.070 109 0.300 280 11.020 1 0.181 632 15.760 280 11.020 146 1.331 110 0.332 155 3.476 156 73 14 9 0.765 64 1.950 37 0.533 9 0.950 37 0.006 11 0.141 74 0.175 1 0.489 9 0.003 1 0.716 6 8 6 0.110 0.392 643 15.840 0 1.003 9 0.175 2 0.027 55 0.352 19290 18 .917 37 0.724 37 0.890 0.486 4410 170 1920 14 156 488 12.655 55 0.

308 259 1.300 17 18 9 0.255 21 0.225 19871 19 .024 55 1.557 9 1.859 570 7.968 125 1.237 156 73 14 55 1.300 280 2.769 0.769 0.227 20 0.097 146 2.308 30 0.175 289 2.300 30 0.764 0.175 0 1.929 4350 170 8959 10 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Total intrări 7 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Zile animal e furajate 16 186 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.097 125 1.073 146 1.859 71 0.931 4526 170 1705 14 156 632 6.473 6 8 6 0.020 145 1.195 145 0.352 9 0.324 55 1.175 9 0.024 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Trecer i de la alte catego rii 5 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.764 2.084 71 0.732 641 8.486 0.324 21 0.227 20 0.

859 1.422 30 0.587 3.569 21 1.120 35 3750 1650 14 14 nr 73 0.422 30 0.638 0.402 0.300 259 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.308 0.225 0.402 156 1.968 125 90 90 10.300 259 7770 0 Zile animal e furajat e 16 180 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 20 .Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 16.241 641 180 180 0.120 125 90 90 55 1.300 259 naşter i 3 Cumpără ri 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.241 461 19230 900 156 0 15 nr 1.720 21 630 170 55 1.000 0.567 20 1.023 0.402 0.362 18.638 20 2.422 30 0.719 20 600 170 nr 10.638 0.241 71 0.014 0 0.324 30 0.849 0.848 0 0.697 14.638 21 2.848 1.697 3.094 0.503 2.968 125 0 10.890 570 0.968 35 3750 6 0.227 71 0.929 20 0.849 1.023 55 1.097 125 0.098 0.931 21 0.

255 571 18.402 6 8 6 0.849 0.422 30 0.719 20 0.241 461 14.782 73 14 55 1.720 21 0.797 70 1.898 0 0.899 35 0.697 0.968 35 17 18 0.184 90 2.797 35 0.903 110 2.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.172 55 1.144 35 0.184 90 1.257 19871 930 15 3441 156 1085 170 1705 14 21 .537 0.014 180 5.024 0 0.475 90 1.144 0 0.014 0 1.120 35 0.808 30 0.808 30 0.000 110 2.380 0.024 0.184 90 2.904 111 2.000 111 2.782 3410 156 1085 170 8029 Zile animal e furajat e 16 186 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.532 0.064 70 1.300 259 10.899 55 1.300 259 10.968 35 0.386 0 0.848 0.255 641 20.968 35 0.898 35 0.892 180 3.300 259 10.184 0.

300 259 10.269 146 4.269 30 0.790 30 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.014 0.024 0 0.024 55 1.221 35 0.898 0.395 30 0.701 35 1.605 0 0.599 145 4.899 0 0.242 146 4.300 259 10.269 30 0.968 8029 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t nr 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 2 6 0.000 611 21.395 0 0.445 0.364 145 4.797 1.255 571 18.143 0.765 35 0.000 70 1.269 30 0.194 19871 930 15 4526 156 22 .167 55 1.968 17 18 170 110 2.706 35 1.300 259 10.968 3 6 8 6 0.364 4495 156 73 14 55 1.463 30 0.014 70 3.167 1705 14 170 111 2.269 641 21.

533 23 0.329 4350 156 73 14 55 1.385 1.968 3 6 8 6 0.683 146 5.973 21 0.679 0.148 1.727 125 4.392 547 20.141 18330 23 .679 145 5.973 236 9.021 20 0.023 55 1.995 7770 6 Zile animal e furajat e 16 180 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierd eri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.372 0.300 259 10.300 259 10.692 125 4.023 0.342 0.683 0.328 4380 156 15 611 21.189 55 1.300 23 0.189 1650 14 170 146 4.692 64 2.385 611 22.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.727 20 0.166 0.968 17 18 170 145 4.727 21 0.055 21 0.973 23 0.692 20 0.

300 236 7316 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 3 6 17 18 24 .213 55 1.075 15.111 7.605 0.075 7.605 0.538 3.537 1.692 1.278 1.995 6 0.692 0.737 4.213 1705 14 14 nr 4.605 20 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.537 3.328 0.024 55 1.396 156 nr 125 125 90 90 35 3875 170 55 1.024 0.737 3.538 1.300 236 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.995 9.934 20 0.300 236 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.141 0.045 0.036 547 20 20 567 180 180 387 17577 15 4.933 3.737 620 73 156 125 125 90 90 35 3875 170 nr 9.329 20 0.189 0.605 4.396 20 0.970 22.995 9.

167 101 4.821 35 1.516 35 1.164 35 1.023 55 1.396 20 0.560 35 1.989 1650 14 170 35 1.164 0.164 90 3.995 6 8 6 0.695 3300 73 1050 156 14 55 1.560 35 1.188 101 4.538 0 0.300 236 9.538 0.995 7080 0 Zile animal e furajat e 16 180 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 t 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr nr 2 6 0.821 0 0.188 376 14.560 0 0.213 0.396 0.737 90 3.037 90 3.560 110 4.164 0.241 0.130 477 19.000 90 3.300 236 9.236 11 0.560 20 0.995 17 18 170 35 1.979 14310 25 .592 90 4.247 11 0.560 20 0.023 0.247 44 0.000 1050 156 0 15 387 15.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.300 236 9.779 35 1.

993 15.538 45 1.247 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL t 14.807 0.560 0.095 376 46 46 422 45 45 377 13082 15 156 nr 170 44 0.242 6 0.088 1.993 1.019 44 1.993 80 3.247 10.979 1.989 0.109 17.300 236 11 11 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.300 247 7657 Zile animal e furajat e 16 186 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 26 .283 35 1.545 3875 73 156 170 nr 9.695 35 1.302 2.242 0 10.993 45 1.995 0.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.008 44 1.019 0.843 125 5.008 1364 14 14 nr 90 3.

006 55 1.070 112 0.300 254 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrifică ri de necesita te 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.800 112 0.820 44 1.725 3 0.89 44 1.07 55 1.916 15.009 10. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.716 4026 170 6 0.140 350 124 9 583 90 5 95 488 39583 156 1.331 110 0.33 0.22 2 0.300 245 9 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.3.66 0.890 35 1.551 112 0.724 4057 170 3681 14 4895 14 73 nr 156 9.009 3 0.2.500 112 0.125 12.070 109 0.395 0.0153 3.270 10.006 0 0 9 0.051 55 0.11 0.22 2 0.890 35 1.300 254 22329 0 Zile animal e furajat e 16 540 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 7 8 9 Tineret la îngrăşat 27 .266 3.33 0.73 55 1.420 0.4 0.270 0.

731 0.324 30 0.070 109 37 2.125 1.175 111 2.227 235 0.175 112 2.195 146 2.719 20 600 16860 170 6 0.890 488 74 0.094 19.890 0.220 2.006 4.098 0.Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T Nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 12.110 20 11.120 35 0.074 55 0.422 30 0.156 1 0.878 20 0.227 111 2.308 0.629 4.159 10.968 35 0.227 110 2.402 156 0.394 3.141 0.300 259 25129 0 Zile animal e furajat e 16 546 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 180 18 8 28 .737 14.003 + 0.014 0.422 30 0.324 30 0.125 37 0.896 21 9 0.890 37 0.173 1 0.724 37 0.094 0.308 0.720 21 630 12686 170 5305 14 14 73 0.227 161 0.110 20 10.110 21 64 1.331 110 0.295 147 2.241 461 58391 900 156 0 0 9 0.402 0.176 55 1.052 1.300 254 35 35 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.241 723 260 2 262 0.716 0.110 21 2.874 4.300 289 30 30 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.062 55 0.003 9 0.

727 30 0.899 21 55 1.995 0 1085 6 0.096 30 0.898 20 0.489 4.184 125 2.328 0 0 547 58072 1860 156 55 1.300 259 23 23 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.458 20.241 461 0.692 0 125 4.184 125 0.748 1.269 164 4.912 0.898 20 0.269 53 21 90 0.892 5.968 35 0.720 21 125 0.422 30 0.727 0.692 0.028 150 2.305 5.691 1.071 55 1.719 20 125 1.494 24.973 35 9.746 0.329 12255 156 170 10.727 2.903 145 5.904 146 21 35 0.402 2.968 35 10.269 711 30 0.242 0.191 35 0.899 35 0.Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 14.120 35 0.926 2.494 4.189 0 0 125 12347 1085 170 5060 14 14 73 0.300 236 23888 0 Zile animal e furajat e 16 556 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 8 29 .746 0.973 35 0.141 0.748 5.300 259 naşt eri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.060 0.

141 6.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.993 5.008 4719 14 14 4.790 5.Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T Nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.098 20 0.242 10.247 44 1.238 0.814 0 80 3.097 0 156 125 125 125 125 0 4925 170 55 1.247 11 0.242 6 0.821 5.247 10.359 45 1.098 145 6.095 547 156 156 703 45 281 326 377 44969 4.189 0.769 5.995 0.097 5.300 247 22053 0 Zile animal e furajat e 16 552 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 30 .263 13.261 1.993 11.037 28.037 2.329 145 5.256 15.300 236 11 11 Naşt eri 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.569 0.173 5.247 0.545 7795 73 156 125 125 125 125 0 4925 170 9.769 145 4.066 55 1.255 11 0.79 0.007 5.098 65 2.

014 2. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.071 145 11.829 145 6.072 30 0.242 0 0 0 17780 21971 170 6 0.642 149 3.359 55 45 1.054 145 4 0.086 146 1.820 44 1.865 30 0.086 146 21 125 1.675 11.962 5.646 55 0.227 576 0.009 55 1.79 0.095 350 298 3.652 149 3.87 99 2.593 0.300 300 23 30 53 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri Sacrificări la alte de categori necesitat i e 11 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.793 5.021 25.775 5.012 145 1.642 149 3.081 146 0 44 1.300 245 55 55 naşteri 3 Cumpăr ări 4 Intrări Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrări 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.300 247 93399 0 Zile animal e furajat e 16 2194 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 31 .008 0 0 0 17902 13771 170 18765 14 14 55 3.890 0.800 149 2.2.097 21.2 149 10.973 0.152 149 3.790 20 0.76 40.054 145 5.097 5.642 1.545 0 10200 7795 73 156 0.442 149 3.241 5.4.241 1224 0.569 2.500 149 0.606 15.269 847 0 0 0 377 206537 2760 156 1.829 145 6.727 30 0.227 145 3.071 145 0.07 1.865 30 0.44 146 2.814 0 80 3.642 146 3.262 0.88 14.44 145 9.072 3 0.993 5.87 55 1.890 55 1.824 30 0.269 119 125 721 7 5.821 55 65 2.715 3.631 1.420 0.359 55 5.

Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse Număr zile furajate 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 10200 12-18 luni 18765 Ovine lactație 63691 Ovine partea I de gestație 14396 Ovine partea a II a de gestație 15252 Berbeci 2198 Total 172048 21971 17780 7795 32 .2.5.

1.. Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie . nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară.15 mai) când timpul este suficient de călduros. Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomandã urmatoarele: .5 cm de lână nou crescută primavara și denumită . materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară. ceea ce usurează tunsul. usucul mai puțin consistent. Are diametrul mai redus. Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții. De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură. Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv. atât cantitatea cât și calitatea lânii. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră. În acest. iar cusătură de pe linia superioară este largă.tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii. stabilirea inventarului necesar. Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1. 33 .în seara premergătoare tunsului. turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii. stabilirea componentei echipei de tuns. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic. oile mame si berbecii de reproducție. instruirea personalului implicat. . Programarea producțiilor 3. fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. mioarele. oile sterpe.3. sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii. câ t și de efectivul de animale din unitate.lâ na de pai”. În cadrul speciei se programează la început batalii. Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na.

Programarea producției de lână Categoria Berbeci reproducători Oi adulte Mioare Total Număr de indivizi Cantitatea de lâna pe animal (kg) 3 2 1 - Cantitatea de lâna totală (kg) 18 560 55 633 6 280 55 341 34 .

lungime. suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. nuanța de culoare. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare. Recoltarea și valorificarea producției de lână După tuns lâna este recoltată. După recepție în societate. uniformitate. rezistență.3. a păturilor de lână. iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. finețe. în funcție de cerințele pieții. se usucă. covoarelor și a diferitelor tricotaje. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii. prețurile variind în funcție de cerințele pieții.2. după care va fi trecut pe masa de sortare. se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii. În felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior. lâna se spală. Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile. cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative. cea cu defecte fiind depozitată separat. 35 .

Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază. depozitarea temporară a lânii.3. uniform. Organizarea. 36 . Ca organizare centrul de tuns cuprinde: > > > > > > > > > > > > padoc pentru oile ce urmează a fi tunse.1. Înainte cu 12-14 ore de tuns. cântărirea cojoacelor și a animalelor. punct sanitar veterinar. punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns. cântar pentru oi. punct de tuns. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. masă pentru sortarea lânii. cântar pentru lână. precum și prevenirea accidentelor de orice natură. centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns. urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns. oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv. boxe pentru oile care sunt tunse. sortarea și balotarea. dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns. Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii. spații pentru îmbalotare. masă pentru înregistrări. spații pentru pastrarea temporară a lânii. culoar de trecere a oilor netunse.2. fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc.

4 32419. el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului. În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora. La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.4 37 .8 2559 4088 1772. către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori. De asemenea.3.3.20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori. la prânz și seara). iar cu 15. Număr capete Oi 284 Producția de lapte pe lactație / cap oaie 80 l Producția totală de lapte pe tot efectivul 22720 22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte 8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 Lei/ kg TOTAL (lei) 13 8 2.

brânza de putină. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor. Se mai obține și untul din lapte de oaie. Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate. 38 . recoltare și depistare a laptelui. brânza telemea. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă. total. Recoltarea și valorificarea producției de lapte Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze. corespunzătoare. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul.3. brânza de burduf și cascavalul.4. Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile. tablă zincată sau din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic.8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui. mulsul se va efectua rapid. unde se păstrează la o temperaturã de 0.

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 4.1. Fluxul tehnologic anual de producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului tehnologic sunt: 1. Categoria berbeci de reproductie pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică perioada de montă; perioada de repaus. pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie; gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea cantitatea și calitatea materialului seminal; -

2. Categoria de oi și mioare întreținere; apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile. 3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece. Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului. Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent. Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41

apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu-zisă. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb. fiindcă dezvoltarea fătului este mică. 42 . În prima parte a gestației. perioada de lactație. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului. grâu. nevoile de hrană ale oii sunt reduse. La început consumă aproximativ 70 g de fân.5. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate. fânuri și nutrețuri concentrate. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică cât mai mare. dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii.1. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial. berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. crearea de rezerve pentru producția de lapte. Programarea și organizarea bazei furajere 5. ovăz) precum și srot de soia. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. energetice și mici cantități de fân. La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus. Se pot folosi silozuri de bună calitate. perioada de gestație.

5 9.2.67 0.05 1.2 1.03 1.73 0.5 7.8 185 Nutret Fân de lucernă Fân natural Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic KgSU 0.85 0.176 0. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g 0.5.5 3 4 4 12.85 0.89 0.73 0.5 7.95 UIL 1.5 240 P g 2.2 43 .868 0.9 112 67 94 112 114 94 68 89 85 96 15.189 0.5 1.

404 1.000 g 6.5 0.341 g 120 42.5 4 1.022 g 120 125.527 1.980 1.022 132.176 0.1 0.475 1.612 0.534 g 4 5.090 88.25 0.404 1.2 10.301 1.239 0.904 5.950 1.1 1.67 0.940 12.2 6.263 0. Norme și rații utilizate Rație la berbeci în perioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.85 0.023 0.3.5 2.980 7.119 3.363 19.058 0.05 0.51 0.000 125.618 2.25 1.03 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 7.531 2.303 g 4 1.5 9.749 1.239 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 44 .4 Fân de lucernă Fân natural TOTA L RB 0.5.300 0.85 0.51 0.2 0.250 UFL g 120 132.250 UFL g 120 50.461 1.448 1.534 10.475 0.562 2.149 87.876 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în perioada de montă-vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.89 94 89 7.583 g 6.024 2.73 112 67 94 68 15.618 5.250 1.5 3 1.192 137.493 130.

85 0.3 3.1 1.134 1.4 Fân natural TOTA L RB 1.418 1.51 0.191 1.193 0.89 94 89 7.88 0.05 0.5 4.01 1.767 g 70 81.5 4 1.567 0.446 1.01 UFL g 83 106.205 1.446 0.205 0.767 80.03 Pajiște de deal TOTA L RB 6.418 1.447 6.616 3.539 2.674 106.674 g 83 101 101 g 4.567 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 45 .6 11.2 1.447 1.01 1.644 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca G g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.511 g 3.972 81.452 g 3.88 0.53 0.134 1.Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL G PDIE g g/KgSU Ca g P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.88 UFL g 70 80.5 3 1.616 2.176 0.6 8.2 0.73 67 68 9.452 11.539 4.511 8.972 g 6.191 0.

7 0.798 0.240 2.71 0.85 0.5 3 1.144 0.918 1.164 g 57 66.4 Fân natural 1.710 UFL g 57 65.240 g 3 2.2 0.Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.164 66.710 UFL g 57 74.73 67 68 9.000 71.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.533 0.000 g 4 5.973 0.05 0.973 0.71 0.710 65.191 1.167 0.458 Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.135 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 46 .989 74.710 0.983 5.798 0.918 1.2 0.135 0.167 0.191 3.89 94 89 7.137 g 4 9.5 4 1.989 g 57 71.458 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.838 0.838 0.533 4.7 1.983 g 3 3.137 9.2 0.144 0.176 0.

459 0.263 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.740 4.Rație la oi în a doua parte a gestației iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.603 1.938 2.830 98.537 0.2 0.004 1.644 98.119 1.83 0.149 g 98 42.178 3.527 0.9 1.619 -0.73 67 68 9.4 Fân natural TOTA L RB DIF.004 1.793 91.854 1.019 0.370 91.530 0.940 g 3.95 240 185 2.605 47 .NH-RB 0.793 -0.174 -0.5 Fân de lucernă 0.619 0.448 0.1 0.6 0.381 0.830 0.037 1.082 1.793 49.5 Fosfat dicalcic TOTA L RB+RS 0.9 6.605 0.297 0.838 -5.000 48.381 0.897 13.541 6.67 112 94 15.798 0.85 0.5 1.074 0.726 1.49 0.960 14.300 UFL g 98 50.5 3 1.459 6.342 0.011 0.85 0.174 0.090 g 7.5 2.

837 2.667 165.868 0.492 0.400 0.5 2.149 0.5 0.045 2.164 2.667 50.689 5.119 48.284 g 10.162 0.280 UFL g 172 46.591 50.5 12.5 3 1.NH-RB 1.9 114 96 1.233 1.881 42.49 0.942 1.Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.454 0.826 0.444 0.806 g 172 39.400 1.512 2.6 1.432 1.8 0.075 83.418 1.164 0.786 11.32 Tărâţe de grâu TOTA L RS TOTA L RB+RS 0.5 1.890 0.667 180.900 1.743 0.190 -7.409 42.857 3.712 18.512 0.3 6.5 Fân de lucernă 0.58 0.857 5.73 67 68 9.699 4.85 0.478 g 5.444 2.667 42.990 48 .501 0.667 18.8 0.400 0.338 0.836 123.246 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.180 0.095 0.667 0.67 112 94 15.338 0.580 82.651 0.450 1.603 129.85 0.689 10.2 0.580 0.4 Fân natural TOTA L RB DIF.

686 0.176 0.292 6.340 UFL g 137 141.022 2.256 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 8.03 Pajiște de deal 8.7 0.506 1.022 1.528 g 137 134.340 141.528 134.686 0.506 1.12 0.000 11.89 94 89 7.292 g 4 6.3 1.8 11.256 49 .000 g 8.Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.555 1.555 1.5 4 1.34 1.

045 g 3.35 3.674 0.100 5.169 0.589 0.068 4.4 Fân natural TOTA L RB 0.090 0.189 0.2 0.466 64.8 0.693 0.189 0.5 1.430 0.8 0.03 Pajiște de deal 0.5 Fân de lucernă 0.150 UFL g 64 25.418 2.956 0.85 0.132 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.470 g 1.9 0.540 40.150 15.973 50.843 15.5 2.73 67 68 9.12 0.146 0.068 5.9 0.596 9.815 65.5 4 1.028 TOTA L RB 4.8 g 1.5 4 1.075 g 64 21.430 65.264 0.055 61.Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.813 0.85 0.074 0.000 1.118 50 .767 2.9 Lucernă început înflorire 0.580 81.030 0.560 0.58 0.878 1.807 1.327 0.224 0.58 UFL g 64 g 64 g 3.409 Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.618 1.263 0.066 1.277 0.5 3 1.67 112 94 15.356 0.117 0.758 0.589 0.89 94 89 7.958 0.9 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.05 0.49 0.682 3.73 112 85 7.176 0.580 39.8 3.269 0.

1 0.226 0.510 1.773 0.310 0.726 64.62 0.8 0.5 2.73 67 68 9.390 0.393 3.000 67.176 0.620 47.1 P g 1.423 Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN g KgSU UFL PDIE G g/KgSU Ca g P g UIL Lei/kg Nutreț Lucernă inceput inflorire Pajiste de deal TOTA L RB Kg B KgSU 1.014 0.179 0.712 0.767 9.5 1.899 0.1 2.446 0.520 0.862 0.2 0.088 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.979 4.2 Preţ lei 0.240 0.5 Fân de lucernă 0.612 5.313 g 1.335 0.176 0.5 3 1.4 0.2 0.438 62.442 48.797 1.89 112 94 85 89 7.185 2.030 g 4.081 2.12 0.73 0.49 0.373 1.838 1.Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.5 4 4 1.562 32.958 51 .05 1.699 1.137 2.100 UFL g 63 16.348 0.310 0.247 1.8 UIL 1.5 7.059 0.1 UFL 0.468 6.303 36.85 0.620 47.836 0.85 0.061 1.189 0.03 2.742 80.716 g 63 14.096 3.67 112 94 15.62 Norme de hrană PDIN g 63 PDIE g 63 /KgSU Ca g 4.425 0.096 31.149 0.4 Fân natural TOTA L RB 0.092 0.

89 94 89 7.49 0.690 UFL g 57 63.945 0.775 52 .25 0.2 0.73 67 68 9.5 3 1.815 5.405 4.274 8.4 Fân natural 1.836 1.836 1.690 63.132 0.69 0.274 g 3.2 0.000 /KgSU Ca g 3.876 72.329 g 57 64.690 0.85 0.329 64.868 0.69 0.112 0.101 1.876 PDIE g 57 69.9 5.101 3.9 8.445 Rație la tineret 6-9 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.5 4 1.408 0.000 69.132 lei Preţ 0.9 3.815 P UIL g 1.979 2.112 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.868 0.408 0.12 0.9 2.Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.176 0.405 0.775 0.445 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.25 1.690 UFL Norme de hrană PDIN g 57 72.979 g 1.945 0.

921 1.3 8.890 0.1 2.921 2.459 2.419 Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.5 4 1.Rație la tineret 9-12 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.650 0.35 1.124 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 53 .671 1.548 8.176 0.000 g 3.652 g 45 65.35 0.650 UFL g 45 68.419 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 1.459 g 2.25 0.124 0.730 0.4 Fân natural TOTA L RB 1.5 3 1.150 0.327 0.25 0.327 0.650 59.730 0.65 0.048 0.73 67 68 9.65 0.671 1.818 0.49 0.048 0.658 60.478 5.1 2.652 68.000 65.89 94 89 7.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.85 0.890 0.650 UFL g 45 59.3 5.12 0.658 g 45 60.150 4.818 0.478 g 2.548 g 3.

3 UFL 0.640 58.64 Norme de hrană PDIN PDIE g 49 g 49 /KgSU Ca g 3.086 0.413 Rație la tineret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuțreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.086 4.640 58.306 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.85 0.329 2.5 3 1.5 5.393 5.805 0.719 0.877 0.306 0.877 0.5 4 1.640 UFL g 49 67.740 59.596 67.89 94 89 7.4 Nutreț Kg B KgSU 1.4 UIL 1.805 0.876 1.413 0.000 g 3.4 2.3 0.5 P g 2.596 g 49 64.329 2.Ratie la tineret 12-18 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g KgSU UFL 0.630 1.49 0.64 0.740 59.12 0.122 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 54 .616 8.000 64.876 2.719 0.031 0.55 0.630 1.176 0.616 8.122 0.55 Preţ lei Fân natural 1.73 67 g g g UIL Lei/kg 68 9.640 0.393 g 2.031 TOTAL RB 1.

climă etc. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale. sol. frunzoase. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului. greu digestibile. proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire. În țara noastră. când masa verde este conservată prin uscare. Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore. care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice. durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile. La lucernă.4. fiind folosită atât verde cât și conservat (fân. acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative.5. care au și posibilitatea să selecteze plantele pe care le consumă. înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului. Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică. fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus. funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată. regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni). Fânul natural Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire. considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase. fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică. Sub aspect nutrițional. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a substanțelor scheletice. 55 . pățunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurilor. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare. în funcție de zonă și specia de animale. Pășunatul are numeroase avantaje. siloz). iar pentru oi la cca 200 zile. urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului. faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere. prin pășunat. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț. care explică și reducerea digestibilității energiei. În același timp.

motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. digestibilitatea tărâțelor crește. stratul de aleuronă . starea tulpinilor (tijelor). disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%). cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . cantitatea și finețea frunzelor. tehnica de uscare și modul de depozitare. 56 . mirosul și culoarea verde. prezența corpurilor străine. Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca. dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută. se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de Vegetație la recoltare. precum și în alți aminoacizi esențiali.Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. embrionul și cantități diferite de amidon Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele. printr-un examen organoleptic. Prin măcinare fină. în special la păsări. dar ridicat în P și Mg. bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin. de altfel. Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân. În componeța lor intră: pericarpul semințelor. Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile. Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate.

92 642.66 16.029 203.68 727.6.088 0. 1218 luni Total Iarnă 2.019 1086 44278 0.76 40 3.66 3.427 13.11 0.048 1086 44278 7795 2190 8965 3.572 45.086 Pajiştede deal Zile furajat e 1104 49061 13220 8505 9800 Total tone 15.67 8.68 0. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii Nutreţuri utilizate Categorii Fân natural Kg/zi Berbeci Oi Tineret 1-3 luni Tineret f.90 45.527 1.202 152.11 12.20 19.67 0.117 2.247 13220 8505 41.949 3.31 0.11 Lucernă masă verde Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi Fosfar dicalc ic Zile furajat e Total tone Tărâţe de grâu Kg/zi Zile furajat e Total tone Peri oadă 57 .67 Vară Zile furajer e Total tone Fân de lucernă Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi 14.112 1.10 22.512 44278 22.343 36. 9-12 luni Tineret f. 1218 luni Berbeci Oi Tineret 6-9 luni Tineret f.45 60.048 4.448 1.004 25922 103.958 1. 3-6 luni Tineret f.971 4.

cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor. 6-9 luni Tineret mascul Tineret f. prăsilă Total Lei/kg 5 6 7 Capete 53 45 Lei/cap 400 400 5097 35679 21 1000 Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 13 8 2.31 0.68 727.67 Total Lei/tonă 250 250 20 300 2500 300 Total 50975 11420 14549 18093 250 6801 102088 Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare. prăsilă Tineret m.10 22.4 32419.Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri Fân natural Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic Tărâţe de grâu Tone 203.4 Lei/ kg TOTAL (lei) 58 . Venituri din vânzarea animalelor Greutate Corporală (kg) Total (lei) Total (lei) 21200 18000 35679 21000 95879 Categorii Oi adulte Tineret f.45 60.8 2559 4088 1772.90 45.

Venituri. din care: Venituri din vânzarea animalelor Venituri din vânzarea brănzei Venituri din vănzarea lănei Subvenţii pentru diferenţe de preţ Suma lei 149184.6 4375. –(19% ) Alte cheltuieli Profit impozabil Impozit pe profit – (16% ) Profit net Rata profitului 59 .07 2809.93 Cheltuieli totale Cheltuieli cu nutreţuri Salarii+taxe şi impozite T.78 145840 102088 11667.4 20885.18 535.2 27709.11 1.V.A. cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale.2 3344.18 95879 6647 1772.

60 . atât datorită potenţialului genetic de care dispune. în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4. 5. 3. Un profit uşor satisfăcător. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea.11 lei. cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător). Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână. 2.Concluzii În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai crescuta de lapte. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ mai bun pe kg.

. Editura PIM Iași.(2003) .Halga P.. Avarvarei T.Rase autohtone de ovine și caprine. 61 . Pop I. Edituera Tipo Moldova.Creșterea ovinelor și caprinelor. Pascal C(2007) . Editura PIM Iași..(2006) .Nutriția și alimentația animalelor.M.BIBLIOGRAFIE Pascal C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful