Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la: - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei; - extinderea culturilor duble şi succesive; - practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate. Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

1. În aceste condiții. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine. numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă.6 milioane de ovine. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. Astfel. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită.2. nemaideținând teren agricol. Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat. inclusive a celor de ovine. datorită conjuncturii internaționale favorabile. efective valoroase care aparțineau unor 4 .411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55. efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18. marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale. pășuni s-au fânețe.5% la sfârșitul anului 1920. În acel an numărul total de ovine era de 4. reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. într-un interval de circa cinci decenii. iar numeroși istorici. ajungându-se practice ca. adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată. pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână. are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi. Față de anul 2002. la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul 5 . constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import. de asemenea. cu 40. adică de reducere a efectivului.09% la finalul anului 2000 După anul 2001. au fost valorificate la producția de carne.74%. Tot în 2004. în anul 2003.3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. La nivel mondial.1% la finele lui 1994.100.73 indivizi. În continuare.nuclee de elită. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9. și un loc important în primele țări producătoare de carne. iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0. într-o pondere de peste 90% în viu. se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. de asemenea. se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà. ocupând.38% în 1997 și c u 50. pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. fiind livrate. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29. în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră. se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și.8% și respective cu 5. începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5.

Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. care.000 capete eligibile la prime anuale. exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie. 3%. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră 6 . vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.19 din totalul celor cu personalitate juridică.900. la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca. ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri. cele mai numeroase sunt societățile comerciale. împreuna cu plafonul național solicitat. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi.numărului de 8.000 capete ovine. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46. 270. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun.

Origine și mod de formare. face parte din tipul morfoproductiv mixt. rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri. După exteriorul său.3. pielicele și carne. cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România. de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. Bulgaria. oaia valahă sau Rațca. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar. Însușiri morfoproductive. vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive. Conform celor scrise de N. efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. Țurcana este de tip dolicomorf. la zone cui peste 1500 m altitudine. În present. această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat. însă când și unde au fost domesticite.. alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic. Este o rasă rustică și rezistentă. Cehia și Slovacia. Ucraina număr mai redus în Ungaria. fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării. concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină. este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării. Serbia. În literature de specialitate. Teodoreanu. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră.1. În afara țării noastre. țușca. Grecia. precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. și în 7 . ca areal de creștere. precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana. în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. Și în condițiile date. însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice. Turcia. În ultimele decenii. fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră. lapte. împreună cu cele Stogoșe. Muntenegru. Este o rată sprintenă. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. Aria de răspândire. Oile Țurcană. cum ari fi: oaia bârsană. se mai cresc în Republica Moldova.

Capul la Țurcană este alungit și îngust. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ. Osatura este fină. jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm. 15% din total și de regulă sunt mai mici. Lâna este rară. relative strâmt și puțin adânc. fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi. însă rezistentă. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi. iar cusătură de pe linia superioară este largă. Urechile sunt mici. Gâtul este lung. Cornul este de culoarea varietații respective. formate din fibre diferite. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon.. iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 1435cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte. subțire și purtat oblic. imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. fața cu jar. poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. Trunchiul alungit. fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. De asemenea. Constituția este robust. 8 . crupa teșită. datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Grebănul este ascuțit. se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. însă neomogene. spinarea și șalele înguste. iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse. cu profilul drept la female și ușor convex la masculi. uneori rudimentare. Fibrele groase. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. îngustă și oblică. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare. subțiri și purtate oblic.Greutatea corporală are evoluția fluctuantă. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor.

și anume: albă. 9 . în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse. Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. La această rasă. în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice. pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg.9% proteină Producția de pielicele.5 – 3. producția de lapte se caracterizează printro mare variabilitate.depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. fiind și cea mai numeroasă. gulerelor. a celor de artă populară. față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere. Privitor la această producție. Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna. Comparativ cu alte rase autohtone. Alături de Karakul. fertilității și natalității sunt superioare. Varietăți ale rasei. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice.5 kg la berbeci. iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională. Această rasă are patru varietăți de culoare.Cantitatea medie de lână este de 1. neagră. cele specifice fecundității.2 kg la oi și 2. la Țurcană. mantourilor etc. brumărie și rațca. Indici de reproducție.7 – 2.

La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii. În perspectivă. și până la a doua generație. prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. cu linia mediană mai albă. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia. este în totalitate negru. Perspective de creștere. iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. iar mai târziu gri – cenușie. pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele. cum ar fi de pildă Țurcana sibiană. în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual. are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor. Concomitent cu înaintarea în vârstă.În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase. luciului și mătăsozității. De asemenea. urmată apoi de reproducere în sine. dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. Varietatea rațca. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat. iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. Simbolul varietății ese Țb. caracterizată prin omogenitatea conformației. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării. această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor. în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată. iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră. Simbolul varietății este Țn. În vederea 10 . Ca areal. La naștere. culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități. la naștere. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care. metișii obținuti cu karakul nu rezistă. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei.

îndeosebi Lincoln și Border Laicester.creșterii dezvoltării corporale. nu prezintă importanță economică deosebită. Varietatea Rațca. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă. fiind în efective reduse. 11 .

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria de ovine Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond. a) Efectivul de ovine total si pe categorii. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1. Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500 Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr.88 0 0 80/3.3 247/9. Efectiv de ovine total 350/12420 a) Programul de monte si fatari pentru anul curent Specificare Anul precedent Monta Anul curent 1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total 2 3 4 5 Luna 6 7 8 Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290 12 . crt. Programarea efectivelor de ovine. Efectiv existent la inceputul anului (nr. existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului.2./to) 6/0.545 0 44/1./greutate med.733 Nr.008 0 0 0 377/14.

fiecare cu o durată variabilă. folosind celule de embrioni. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte.2. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor. datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale. metestru. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea. reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale. In ultimele decenii. Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica. inca din perioada de alăptare. 13 . iar pe de altă parte. Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 68 ani. anestru. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară. formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic.1. estru. astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii: proestru. manifestă călduri după parturitie.

Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare Gestanta Ovine Negestante Fătate Miei fătaţi Monte Oi Mioare Total Oi Anul curent Fătări Mioare Total Produşi obţinuţi Masculi Femele Total Mortalităţi Iezi înţărcaţi 36 6 42 22 22 44 3 41 147 27 171 90 90 180 2 178 180 33 213 112 112 224 5 219 60 11 71 37 37 74 2 72 60 11 71 37 37 74 2 72 49 9 58 49 9 58 148 26 174 49 9 58 246 44 290 240 44 284 149 149 298 7 291 I II III Total IV Trimestrul II V VI Total VII Trimestrul III VIII IX 42 1 Total 42 1 X 171 3 Trimestrul IV XI 71 1 XII Total 242 6 284 6 Total/an Anul precedent 14 .2.1.1.

820 44 1.024 0.800 7595 0 Zile animal e furajat e 16 186 Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr T nr 6 0.800 Naşte ri 3 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători Oi adulte 6 17 18 2 3 Tineret femel 0-3 T nr 170 4 Tineret feme 3-6 T nr 156 5 Tineret feme 6-9 T nr T 55 1.300 245 9.800 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierder i 13 Tota l ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.300 245 9.043 350 13.420 0.2.463 10850 15 .Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări Treceri de la Cumpărăr alte i catego rii 4 5 Ieşiri Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.019 0.519 55 1.024 55 1.519 1364 1650 73 6 Tineret feme 9-12 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL 14 7 nr T nr T nr t 14 8 170 9 1 0 156 nr T nr t.2.043 0.463 350 13.019 0.500 0. 350 13.300 245 9.844 44 1.844 44 1.

112 0.144 0.842 35 1.800 22 22 9.003 0.270 1 9 0.106 170 9.109 170 nr t nr 8 1.052 0.120 0.017 22 0.009 0.520 22 0.022 1.300 245 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificăr i de necesitat e 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.300 245 naşter i 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.440 0.300 245 6860 Zile animal e furajat e 16 168 Spor 6 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 17 18 16 .704 0.267 21 616 1232 14 14 55 55 55 1540 73 nr 156 0.820 44 1.842 44 1.006 0.537 22 9 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 0-3 t nr 9 1 0 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL t 13.112 0.112 0.425 T nr t nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032 156 0.270 1 1.060 0.112 0.800 20 616 6 0.279 13.052 0.003 0.270 0.006 0.264 13.017 0.800 22 2 2 9.022 0.060 0.

800 20 0.270 0.109 90 0.890 26 0.024 0.003 55 1.343 9 0.950 1 0.006 83 2.950 1 0.447 180 0.986 81 2.106 3 6 8 6 0.281 111 0.140 17701 17 .266 21 0.331 110 0.840 2 0.724 3441 170 1085 14 1705 14 156 382 13.270 90 0.070 110 0.270 0.613 254 10.729 189 1.846 488 12.015 90 0.270 90 0.890 35 1.003 1 0.719 156 73 55 1.539 571 14.070 1 0.003 0 0 9 0.270 0 0.015 0.716 3410 170 7874 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.300 245 9.618 0.348 0.003 109 0.866 35 1.300 254 10.024 55 1.890 26 0.540 9 0.300 17 18 9 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.727 55 1.

840 0 1.181 632 15.950 37 0.003 55 1.476 156 73 14 9 0.300 280 11.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.220 81 1.020 1 0.765 64 1.175 1 0.073 146 1.020 146 1.650 26 0.331 110 0.110 0.248 147 1.533 9 0.655 55 0.917 37 0.300 254 10.473 4380 170 8400 Zile animal e furajat e 16 180 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.760 280 11.110 0.003 9 0.890 0.141 74 0.392 643 15.716 6 8 6 0.950 37 0.486 4410 170 1920 14 156 488 12.003 145 1.352 19290 18 .006 11 0.300 17 18 26 0.175 2 0.027 55 0.070 109 0.003 1 0.489 9 0.724 37 0.175 1 0.332 155 3.

300 280 2.308 30 0.225 19871 19 .024 55 1.931 4526 170 1705 14 156 632 6.300 30 0.195 145 0.237 156 73 14 55 1.024 0.557 9 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Trecer i de la alte catego rii 5 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.324 55 1.352 9 0.227 20 0.227 20 0.486 0.097 125 1.859 570 7.968 125 1.764 2.097 146 2.732 641 8.300 17 18 9 0.308 259 1.175 9 0.769 0.769 0.764 0.175 0 1.324 21 0.084 71 0.175 289 2.020 145 1.255 21 0.859 71 0.073 146 1.929 4350 170 8959 10 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Total intrări 7 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Zile animal e furajate 16 186 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.473 6 8 6 0.

402 0.000 0.638 20 2.362 18.023 0.324 30 0.567 20 1.227 71 0.890 570 0.098 0.569 21 1.503 2.422 30 0.300 259 7770 0 Zile animal e furajat e 16 180 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 20 .241 641 180 180 0.300 259 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.402 0.300 259 naşter i 3 Cumpără ri 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.402 156 1.697 14.859 1.849 1.638 0.638 0.422 30 0.094 0.968 125 90 90 10.848 1.308 0.241 461 19230 900 156 0 15 nr 1.720 21 630 170 55 1.929 20 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 16.241 71 0.120 35 3750 1650 14 14 nr 73 0.225 0.849 0.638 21 2.719 20 600 170 nr 10.014 0 0.968 125 0 10.587 3.023 55 1.422 30 0.848 0 0.097 125 0.120 125 90 90 55 1.697 3.931 21 0.968 35 3750 6 0.

184 90 1.184 90 2.899 35 0.808 30 0.475 90 1.848 0.898 0 0.697 0.120 35 0.797 35 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.720 21 0.968 35 0.300 259 10.300 259 10.300 259 10.898 35 0.184 90 2.899 55 1.402 6 8 6 0.380 0.422 30 0.000 111 2.537 0.255 641 20.144 35 0.386 0 0.904 111 2.782 3410 156 1085 170 8029 Zile animal e furajat e 16 186 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.257 19871 930 15 3441 156 1085 170 1705 14 21 .014 180 5.172 55 1.241 461 14.064 70 1.024 0.808 30 0.968 35 17 18 0.184 0.255 571 18.144 0 0.968 35 0.024 0 0.719 20 0.892 180 3.000 110 2.014 0 1.903 110 2.782 73 14 55 1.532 0.849 0.797 70 1.

463 30 0.242 146 4.300 259 10.167 55 1.300 259 10.255 571 18.269 30 0.968 8029 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t nr 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 2 6 0.701 35 1.898 0.221 35 0.014 0.000 611 21.269 30 0.605 0 0.269 641 21.167 1705 14 170 111 2.765 35 0.445 0.599 145 4.143 0.968 17 18 170 110 2.790 30 0.364 145 4.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.024 55 1.899 0 0.014 70 3.395 30 0.024 0 0.706 35 1.269 146 4.797 1.364 4495 156 73 14 55 1.269 30 0.000 70 1.194 19871 930 15 4526 156 22 .300 259 10.395 0 0.968 3 6 8 6 0.

973 21 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.727 20 0.023 0.392 547 20.727 21 0.973 236 9.055 21 0.692 20 0.166 0.328 4380 156 15 611 21.023 55 1.968 3 6 8 6 0.148 1.021 20 0.533 23 0.300 259 10.189 1650 14 170 146 4.995 7770 6 Zile animal e furajat e 16 180 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierd eri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.300 23 0.300 259 10.141 18330 23 .968 17 18 170 145 4.679 145 5.385 1.683 146 5.372 0.692 64 2.973 23 0.727 125 4.189 55 1.385 611 22.679 0.683 0.692 125 4.329 4350 156 73 14 55 1.342 0.

605 20 0.737 620 73 156 125 125 90 90 35 3875 170 nr 9.213 1705 14 14 nr 4.075 7.213 55 1.141 0.995 6 0.538 3.024 55 1.605 0.300 236 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.328 0.278 1.036 547 20 20 567 180 180 387 17577 15 4.300 236 7316 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 3 6 17 18 24 .396 20 0.075 15.737 3.970 22.024 0.045 0.692 0.692 1.605 4.537 3.995 9.737 4.329 20 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.538 1.189 0.396 156 nr 125 125 90 90 35 3875 170 55 1.934 20 0.111 7.300 236 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.537 1.933 3.995 9.605 0.

023 0.213 0.023 55 1.236 11 0.130 477 19.164 90 3.300 236 9.695 3300 73 1050 156 14 55 1.188 376 14.560 0 0.167 101 4.995 7080 0 Zile animal e furajat e 16 180 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 t 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr nr 2 6 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.164 0.995 17 18 170 35 1.396 0.560 35 1.164 35 1.241 0.247 11 0.516 35 1.737 90 3.000 1050 156 0 15 387 15.000 90 3.560 35 1.821 35 1.560 20 0.538 0 0.247 44 0.037 90 3.300 236 9.821 0 0.979 14310 25 .300 236 9.995 6 8 6 0.538 0.396 20 0.560 110 4.592 90 4.188 101 4.164 0.779 35 1.989 1650 14 170 35 1.560 20 0.

538 45 1.019 0.302 2.109 17.008 44 1.019 44 1.300 247 7657 Zile animal e furajat e 16 186 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 26 .247 0.695 35 1.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.993 1.807 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL t 14.993 15.989 0.300 236 11 11 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.993 45 1.995 0.283 35 1.247 10.242 0 10.979 1.560 0.095 376 46 46 422 45 45 377 13082 15 156 nr 170 44 0.545 3875 73 156 170 nr 9.088 1.008 1364 14 14 nr 90 3.242 6 0.843 125 5.993 80 3.

125 12.009 10.395 0.331 110 0.800 112 0.4 0.551 112 0. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.300 254 22329 0 Zile animal e furajat e 16 540 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 7 8 9 Tineret la îngrăşat 27 .33 0.716 4026 170 6 0.3.006 55 1.270 0.2.0153 3.140 350 124 9 583 90 5 95 488 39583 156 1.500 112 0.916 15.420 0.89 44 1.11 0.070 112 0.070 109 0.820 44 1.33 0.724 4057 170 3681 14 4895 14 73 nr 156 9.266 3.07 55 1.22 2 0.725 3 0.73 55 1.890 35 1.051 55 0.270 10.22 2 0.300 245 9 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.006 0 0 9 0.009 3 0.300 254 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrifică ri de necesita te 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.66 0.890 35 1.

295 147 2.110 20 10.324 30 0.125 1.968 35 0.110 20 11.227 110 2.014 0.731 0.394 3.878 20 0.141 0.175 111 2.241 723 260 2 262 0.719 20 600 16860 170 6 0.003 + 0.220 2.241 461 58391 900 156 0 0 9 0.227 111 2.890 0.629 4.890 488 74 0.176 55 1.331 110 0.874 4.300 289 30 30 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.125 37 0.720 21 630 12686 170 5305 14 14 73 0.737 14.227 235 0.003 9 0.Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T Nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 12.120 35 0.890 37 0.422 30 0.156 1 0.110 21 2.300 259 25129 0 Zile animal e furajat e 16 546 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 180 18 8 28 .098 0.896 21 9 0.300 254 35 35 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.094 19.175 112 2.173 1 0.324 30 0.716 0.094 0.402 0.052 1.110 21 64 1.422 30 0.062 55 0.724 37 0.074 55 0.308 0.402 156 0.227 161 0.308 0.159 10.070 109 37 2.006 4.195 146 2.

Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 14.402 2.995 0 1085 6 0.691 1.892 5.898 20 0.904 146 21 35 0.060 0.973 35 0.926 2.269 53 21 90 0.329 12255 156 170 10.096 30 0.241 461 0.269 711 30 0.748 5.692 0.912 0.300 236 23888 0 Zile animal e furajat e 16 556 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 8 29 .727 30 0.727 2.191 35 0.968 35 10.746 0.898 20 0.120 35 0.746 0.968 35 0.189 0 0 125 12347 1085 170 5060 14 14 73 0.748 1.242 0.692 0 125 4.494 4.458 20.899 21 55 1.720 21 125 0.973 35 9.028 150 2.328 0 0 547 58072 1860 156 55 1.719 20 125 1.494 24.184 125 2.489 4.184 125 0.903 145 5.269 164 4.141 0.300 259 naşt eri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.300 259 23 23 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.899 35 0.422 30 0.071 55 1.727 0.305 5.

569 0.Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T Nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.095 547 156 156 703 45 281 326 377 44969 4.993 11.993 5.066 55 1.141 6.300 247 22053 0 Zile animal e furajat e 16 552 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 30 .037 2.097 5.821 5.008 4719 14 14 4.242 6 0.995 0.790 5.769 145 4.359 45 1.79 0.263 13.300 236 11 11 Naşt eri 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.098 145 6.097 0 156 125 125 125 125 0 4925 170 55 1.814 0 80 3.173 5.247 0.247 44 1.247 10.238 0.242 10.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.007 5.329 145 5.098 65 2.261 1.247 11 0.037 28.189 0.256 15.098 20 0.255 11 0.769 5.545 7795 73 156 125 125 125 125 0 4925 170 9.

008 0 0 0 17902 13771 170 18765 14 14 55 3.269 119 125 721 7 5.300 245 55 55 naşteri 3 Cumpăr ări 4 Intrări Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrări 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.606 15.269 847 0 0 0 377 206537 2760 156 1.675 11.790 20 0.2 149 10.87 55 1.642 149 3.2.072 30 0.44 146 2.642 149 3.890 0.800 149 2.241 1224 0.793 5.097 5.500 149 0.820 44 1.865 30 0.227 145 3.420 0.646 55 0.071 145 11.593 0.88 14.241 5.071 145 0.79 0.359 55 45 1.775 5.87 99 2.072 3 0.865 30 0.442 149 3.824 30 0.642 1.300 247 93399 0 Zile animal e furajat e 16 2194 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 31 .359 55 5.009 55 1.054 145 5.76 40.014 2.152 149 3.973 0.021 25.829 145 6.300 300 23 30 53 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri Sacrificări la alte de categori necesitat i e 11 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.829 145 6.545 0 10200 7795 73 156 0.993 5.07 1.086 146 1.715 3.821 55 65 2.262 0.652 149 3.012 145 1.054 145 4 0.727 30 0.890 55 1.569 2. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.095 350 298 3.081 146 0 44 1.814 0 80 3.227 576 0.097 21.086 146 21 125 1.44 145 9.642 146 3.962 5.242 0 0 0 17780 21971 170 6 0.631 1.4.

5. Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse Număr zile furajate 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 10200 12-18 luni 18765 Ovine lactație 63691 Ovine partea I de gestație 14396 Ovine partea a II a de gestație 15252 Berbeci 2198 Total 172048 21971 17780 7795 32 .2.

De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură. Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv.în seara premergătoare tunsului. nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na. fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. iar cusătură de pe linia superioară este largă. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară. 33 . oile sterpe. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră.1. materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară.5 cm de lână nou crescută primavara și denumită . Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții. ceea ce usurează tunsul.lâ na de pai”. turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii. sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii. Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomandã urmatoarele: .tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii. mioarele. stabilirea componentei echipei de tuns. Are diametrul mai redus. Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1. atât cantitatea cât și calitatea lânii. Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede. În cadrul speciei se programează la început batalii. .15 mai) când timpul este suficient de călduros. Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie . Programarea producțiilor 3. În acest. instruirea personalului implicat. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic.3. usucul mai puțin consistent. oile mame si berbecii de reproducție. stabilirea inventarului necesar.. câ t și de efectivul de animale din unitate.

Programarea producției de lână Categoria Berbeci reproducători Oi adulte Mioare Total Număr de indivizi Cantitatea de lâna pe animal (kg) 3 2 1 - Cantitatea de lâna totală (kg) 18 560 55 633 6 280 55 341 34 .

2. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare. Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii. cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii.3. a păturilor de lână. suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. covoarelor și a diferitelor tricotaje. lâna se spală. nuanța de culoare. în funcție de cerințele pieții. se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână. se usucă. 35 . rezistență. iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. cea cu defecte fiind depozitată separat. lungime. uniformitate. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative. Recoltarea și valorificarea producției de lână După tuns lâna este recoltată. după care va fi trecut pe masa de sortare. finețe. După recepție în societate. În felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior. prețurile variind în funcție de cerințele pieții. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii.

sortarea și balotarea. cântar pentru oi. Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii. masă pentru înregistrări. punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns. culoar de trecere a oilor netunse.1.2. Înainte cu 12-14 ore de tuns. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns. 36 . uniform. Organizarea. Ca organizare centrul de tuns cuprinde: > > > > > > > > > > > > padoc pentru oile ce urmează a fi tunse. Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază. cântărirea cojoacelor și a animalelor. punct sanitar veterinar. boxe pentru oile care sunt tunse. spații pentru îmbalotare. punct de tuns. urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns. cântar pentru lână. masă pentru sortarea lânii. oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv. spații pentru pastrarea temporară a lânii.3. centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns. fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc. precum și prevenirea accidentelor de orice natură. depozitarea temporară a lânii.

Număr capete Oi 284 Producția de lapte pe lactație / cap oaie 80 l Producția totală de lapte pe tot efectivul 22720 22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte 8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 Lei/ kg TOTAL (lei) 13 8 2. În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. la prânz și seara). De asemenea.20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.8 2559 4088 1772.4 32419. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes. el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului. Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.3.4 37 . iar cu 15.3. La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața. către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori.

unde se păstrează la o temperaturã de 0. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă.3. brânza de burduf și cascavalul. recoltare și depistare a laptelui. tablă zincată sau din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic. la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor. mulsul se va efectua rapid.4. brânza de putină. brânza telemea. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. Recoltarea și valorificarea producției de lapte Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze. Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. corespunzătoare. Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate. total. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui. 38 . Se mai obține și untul din lapte de oaie.8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul.

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 4.1. Fluxul tehnologic anual de producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului tehnologic sunt: 1. Categoria berbeci de reproductie pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică perioada de montă; perioada de repaus. pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie; gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea cantitatea și calitatea materialului seminal; -

2. Categoria de oi și mioare întreținere; apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile. 3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece. Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului. Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent. Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41

1. dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. nevoile de hrană ale oii sunt reduse. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate.5. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate. perioada de gestație. perioada de lactație. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. 42 . La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus. ovăz) precum și srot de soia. energetice și mici cantități de fân. Se pot folosi silozuri de bună calitate. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. La început consumă aproximativ 70 g de fân. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică cât mai mare. fiindcă dezvoltarea fătului este mică. iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial. fânuri și nutrețuri concentrate. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. crearea de rezerve pentru producția de lapte. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb. perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu-zisă. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului. Programarea și organizarea bazei furajere 5. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. grâu. În prima parte a gestației.

189 0.5.5 1.9 112 67 94 112 114 94 68 89 85 96 15.95 UIL 1.03 1.73 0. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g 0.5 9.67 0.85 0.89 0.8 185 Nutret Fân de lucernă Fân natural Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic KgSU 0.5 7.2.05 1.73 0.2 1.5 3 4 4 12.85 0.2 43 .5 7.176 0.868 0.5 240 P g 2.

980 1.749 1.05 0.475 1.527 1.461 1.192 137.531 2.301 1.583 g 6.904 5.618 5.5 9.940 12.5.023 0.022 g 120 125.876 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în perioada de montă-vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.67 0.2 6.5 0.000 g 6.090 88.448 1.25 1.534 g 4 5.51 0.404 1.2 0. Norme și rații utilizate Rație la berbeci în perioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.85 0.363 19.03 Pajiște de deal TOTA L RB 7.475 0.176 0.1 1.300 0.263 0.404 1.1 0.250 1.250 UFL g 120 50.341 g 120 42.058 0.3.5 3 1.024 2.303 g 4 1.250 UFL g 120 132.562 2.51 0.612 0.73 112 67 94 68 15.119 3.950 1.5 4 1.493 130.149 87.85 0.022 132.239 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 44 .2 10.4 Fân de lucernă Fân natural TOTA L RB 0.980 7.534 10.5 2.239 0.89 94 89 7.618 2.25 0.03 1.000 125.

134 1.2 1.01 1.176 0.01 UFL g 83 106.03 Pajiște de deal TOTA L RB 6.972 g 6.Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL G PDIE g g/KgSU Ca g P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.134 1.5 4 1.567 0.446 0.205 1.418 1.452 g 3.88 0.447 1.53 0.539 4.539 2.05 0.674 g 83 101 101 g 4.51 0.2 0.5 4.6 11.01 1.452 11.446 1.89 94 89 7.767 g 70 81.205 0.6 8.3 3.191 1.88 0.447 6.73 67 68 9.5 3 1.972 81.644 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca G g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.511 g 3.1 1.418 1.88 UFL g 70 80.4 Fân natural TOTA L RB 1.767 80.191 0.567 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 45 .616 3.193 0.674 106.511 8.616 2.85 0.

05 0.144 0.144 0.89 94 89 7.191 3.710 65.71 0.2 0.135 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 46 .000 71.838 0.167 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.191 1.2 0.Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.973 0.85 0.710 UFL g 57 74.240 2.135 0.458 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.710 0.240 g 3 2.5 4 1.164 g 57 66.000 g 4 5.918 1.918 1.71 0.989 g 57 71.983 5.164 66.7 1.533 4.973 0.989 74.2 0.4 Fân natural 1.458 Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.176 0.710 UFL g 57 65.533 0.137 9.73 67 68 9.7 0.838 0.983 g 3 3.137 g 4 9.5 3 1.798 0.167 0.798 0.

9 6.4 Fân natural TOTA L RB DIF.793 -0.NH-RB 0.95 240 185 2.Rație la oi în a doua parte a gestației iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.004 1.530 0.000 48.541 6.73 67 68 9.830 0.49 0.381 0.619 0.037 1.459 6.793 49.838 -5.174 -0.537 0.9 1.1 0.830 98.019 0.004 1.5 Fân de lucernă 0.5 1.300 UFL g 98 50.178 3.149 g 98 42.527 0.074 0.798 0.263 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.448 0.854 1.011 0.85 0.740 4.605 47 .5 3 1.5 Fosfat dicalcic TOTA L RB+RS 0.793 91.2 0.67 112 94 15.174 0.940 g 3.297 0.726 1.644 98.6 0.960 14.605 0.342 0.897 13.938 2.370 91.119 1.603 1.082 1.83 0.85 0.5 2.090 g 7.459 0.619 -0.381 0.

836 123.580 82.4 Fân natural TOTA L RB DIF.857 3.603 129.857 5.881 42.5 1.868 0.400 0.5 12.49 0.280 UFL g 172 46.450 1.400 1.478 g 5.5 Fân de lucernă 0.164 0.095 0.837 2.180 0.32 Tărâţe de grâu TOTA L RS TOTA L RB+RS 0.580 0.444 0.689 10.164 2.667 165.667 50.9 114 96 1.162 0.284 g 10.85 0.667 42.233 1.119 48.Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.743 0.5 2.075 83.667 180.8 0.67 112 94 15.786 11.667 18.651 0.432 1.246 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.512 2.444 2.806 g 172 39.3 6.712 18.338 0.591 50.5 0.492 0.338 0.826 0.689 5.5 3 1.400 0.667 0.454 0.149 0.418 1.2 0.990 48 .512 0.045 2.190 -7.900 1.NH-RB 1.6 1.942 1.58 0.409 42.8 0.73 67 68 9.85 0.501 0.699 4.890 0.

528 134.12 0.7 0.176 0.686 0.022 1.3 1.686 0.292 6.506 1.555 1.000 11.506 1.256 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 8.03 Pajiște de deal 8.34 1.256 49 .8 11.292 g 4 6.340 141.528 g 137 134.5 4 1.000 g 8.340 UFL g 137 141.89 94 89 7.022 2.Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.555 1.

000 1.470 g 1.150 UFL g 64 25.05 0.540 40.5 Fân de lucernă 0.068 5.5 2.090 0.117 0.12 0.58 UFL g 64 g 64 g 3.2 0.682 3.813 0.85 0.068 4.430 65.055 61.67 112 94 15.973 50.958 0.73 67 68 9.075 g 64 21.5 3 1.409 Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.269 0.807 1.580 39.264 0.693 0.758 0.9 0.176 0.9 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.045 g 3.35 3.9 0.5 4 1.589 0.8 3.466 64.277 0.589 0.074 0.03 Pajiște de deal 0.Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.146 0.5 4 1.89 94 89 7.4 Fân natural TOTA L RB 0.85 0.843 15.169 0.028 TOTA L RB 4.224 0.418 2.58 0.189 0.118 50 .8 g 1.878 1.618 1.356 0.767 2.030 0.956 0.430 0.150 15.327 0.5 1.596 9.132 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.580 81.9 Lucernă început înflorire 0.100 5.263 0.560 0.49 0.066 1.189 0.73 112 85 7.8 0.8 0.815 65.674 0.

510 1.390 0.438 62.5 7.303 36.1 2.05 1.059 0.562 32.73 0.176 0.797 1.000 67.699 1.442 48.014 0.096 3.49 0.958 51 .393 3.8 0.081 2.5 4 4 1.468 6.5 Fân de lucernă 0.742 80.348 0.862 0.423 Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN g KgSU UFL PDIE G g/KgSU Ca g P g UIL Lei/kg Nutreț Lucernă inceput inflorire Pajiste de deal TOTA L RB Kg B KgSU 1.2 0.373 1.096 31.2 0.89 112 94 85 89 7.520 0.425 0.1 P g 1.189 0.310 0.240 0.179 0.030 g 4.1 0.088 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.767 9.712 0.8 UIL 1.176 0.716 g 63 14.Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.899 0.185 2.313 g 1.620 47.5 1.73 67 68 9.85 0.85 0.12 0.620 47.1 UFL 0.2 Preţ lei 0.62 0.100 UFL g 63 16.03 2.5 3 1.446 0.62 Norme de hrană PDIN g 63 PDIE g 63 /KgSU Ca g 4.612 5.137 2.247 1.836 0.67 112 94 15.4 0.838 1.092 0.149 0.979 4.061 1.773 0.335 0.5 2.4 Fân natural TOTA L RB 0.310 0.226 0.726 64.

69 0.690 63.274 g 3.405 0.329 64.25 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.112 0.945 0.815 P UIL g 1.5 4 1.690 UFL g 57 63.408 0.945 0.836 1.176 0.9 8.876 PDIE g 57 69.329 g 57 64.690 0.868 0.5 3 1.408 0.132 lei Preţ 0.000 69.9 5.815 5.405 4.836 1.Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.445 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.9 3.868 0.112 0.979 g 1.49 0.132 0.101 1.979 2.274 8.101 3.89 94 89 7.69 0.775 0.85 0.12 0.73 67 68 9.000 /KgSU Ca g 3.25 0.775 52 .4 Fân natural 1.445 Rație la tineret 6-9 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.876 72.2 0.9 2.2 0.690 UFL Norme de hrană PDIN g 57 72.

5 3 1.671 1.25 0.124 0.12 0.25 0.35 1.89 94 89 7.Rație la tineret 9-12 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.818 0.650 59.459 g 2.3 5.150 4.1 2.176 0.49 0.327 0.000 65.048 0.124 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 53 .35 0.921 1.671 1.650 UFL g 45 68.73 67 68 9.548 8.730 0.890 0.652 68.048 0.548 g 3.85 0.478 g 2.890 0.327 0.478 5.650 0.1 2.419 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 1.818 0.650 UFL g 45 59.658 g 45 60.459 2.730 0.921 2.65 0.3 8.658 60.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.419 Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.652 g 45 65.000 g 3.65 0.150 0.5 4 1.4 Fân natural TOTA L RB 1.

4 UIL 1.630 1.031 TOTAL RB 1.876 1.306 0.12 0.719 0.086 0.5 P g 2.805 0.000 g 3.85 0.000 64.616 8.5 4 1.640 58.876 2.176 0.4 Nutreț Kg B KgSU 1.89 94 89 7.596 67.55 Preţ lei Fân natural 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.73 67 g g g UIL Lei/kg 68 9.5 3 1.031 0.4 2.64 Norme de hrană PDIN PDIE g 49 g 49 /KgSU Ca g 3.122 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 54 .616 8.805 0.393 5.596 g 49 64.306 0.740 59.329 2.393 g 2.877 0.719 0.329 2.413 0.49 0.877 0.640 58.Ratie la tineret 12-18 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g KgSU UFL 0.630 1.64 0.086 4.55 0.5 5.640 UFL g 49 67.640 0.413 Rație la tineret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuțreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.122 0.3 0.740 59.3 UFL 0.

Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore. Sub aspect nutrițional. iar pentru oi la cca 200 zile. fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică. care explică și reducerea digestibilității energiei. frunzoase. acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus. înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț.4. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a substanțelor scheletice. urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului. În țara noastră. Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică. care au și posibilitatea să selecteze plantele pe care le consumă. greu digestibile. pățunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurilor. 55 . Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. climă etc. prin pășunat. când masa verde este conservată prin uscare. Fânul natural Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire. fiind folosită atât verde cât și conservat (fân. siloz). faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale. durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare. În același timp. sol. regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni). în funcție de zonă și specia de animale. Pășunatul are numeroase avantaje. funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată.5. La lucernă. care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice. considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase. proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire.

Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. printr-un examen organoleptic. embrionul și cantități diferite de amidon Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele. tehnica de uscare și modul de depozitare. Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân. Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca. în special la păsări. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin. de altfel. Prin măcinare fină. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de Vegetație la recoltare. Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile. starea tulpinilor (tijelor). prezența corpurilor străine. precum și în alți aminoacizi esențiali. digestibilitatea tărâțelor crește. bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație. stratul de aleuronă . 56 . se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari. cantitatea și finețea frunzelor. mirosul și culoarea verde. disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%). motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. dar ridicat în P și Mg. În componeța lor intră: pericarpul semințelor. dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută.

958 1.527 1. 9-12 luni Tineret f.202 152.67 Vară Zile furajer e Total tone Fân de lucernă Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi 14.448 1.019 1086 44278 0.11 0.512 44278 22.086 Pajiştede deal Zile furajat e 1104 49061 13220 8505 9800 Total tone 15.11 Lucernă masă verde Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi Fosfar dicalc ic Zile furajat e Total tone Tărâţe de grâu Kg/zi Zile furajat e Total tone Peri oadă 57 .117 2.31 0.67 0.343 36.427 13.67 8.68 727. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii Nutreţuri utilizate Categorii Fân natural Kg/zi Berbeci Oi Tineret 1-3 luni Tineret f.029 203.66 16. 3-6 luni Tineret f.10 22.247 13220 8505 41.92 642.45 60.572 45. 1218 luni Berbeci Oi Tineret 6-9 luni Tineret f.004 25922 103.088 0. 1218 luni Total Iarnă 2.90 45.949 3.66 3.11 12.20 19.048 4.048 1086 44278 7795 2190 8965 3.68 0.76 40 3.112 1.6.971 4.

10 22.4 Lei/ kg TOTAL (lei) 58 .31 0.Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri Fân natural Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic Tărâţe de grâu Tone 203.4 32419. prăsilă Total Lei/kg 5 6 7 Capete 53 45 Lei/cap 400 400 5097 35679 21 1000 Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 13 8 2.68 727. cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor. prăsilă Tineret m.45 60.67 Total Lei/tonă 250 250 20 300 2500 300 Total 50975 11420 14549 18093 250 6801 102088 Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare.8 2559 4088 1772. Venituri din vânzarea animalelor Greutate Corporală (kg) Total (lei) Total (lei) 21200 18000 35679 21000 95879 Categorii Oi adulte Tineret f. 6-9 luni Tineret mascul Tineret f.90 45.

2 3344. din care: Venituri din vânzarea animalelor Venituri din vânzarea brănzei Venituri din vănzarea lănei Subvenţii pentru diferenţe de preţ Suma lei 149184.A. –(19% ) Alte cheltuieli Profit impozabil Impozit pe profit – (16% ) Profit net Rata profitului 59 . cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale.2 27709.6 4375.11 1.07 2809.93 Cheltuieli totale Cheltuieli cu nutreţuri Salarii+taxe şi impozite T.78 145840 102088 11667.18 95879 6647 1772.18 535.V.Venituri.4 20885.

2. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai crescuta de lapte.Concluzii În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1. în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809. atât datorită potenţialului genetic de care dispune. cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător). Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea. 60 . Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4. 3. Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână.11 lei. Un profit uşor satisfăcător. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ mai bun pe kg. 5.

Pascal C(2007) . Edituera Tipo Moldova. Editura PIM Iași.Creșterea ovinelor și caprinelor..(2003) .Nutriția și alimentația animalelor. 61 .Halga P.M.(2006) .BIBLIOGRAFIE Pascal C.Rase autohtone de ovine și caprine. Editura PIM Iași. Pop I. Avarvarei T...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful