Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la: - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei; - extinderea culturilor duble şi succesive; - practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate. Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție. iar numeroși istorici.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55. efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial. inclusive a celor de ovine. într-un interval de circa cinci decenii. adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată.1. Astfel. datorită conjuncturii internaționale favorabile. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860. reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. În aceste condiții. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. efective valoroase care aparțineau unor 4 . pășuni s-au fânețe. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită. În acel an numărul total de ovine era de 4. ajungându-se practice ca.5% la sfârșitul anului 1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat. nemaideținând teren agricol. Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă.2.6 milioane de ovine. numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă. marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale.

la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000.8% și respective cu 5. de asemenea.38% în 1997 și c u 50. are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi. de asemenea. cu 40.100. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà. în anul 2003.73 indivizi. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul 5 . au fost valorificate la producția de carne. se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. într-o pondere de peste 90% în viu.74%. Față de anul 2002. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29. În continuare. ocupând.nuclee de elită. La nivel mondial. se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și.3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5. Tot în 2004. fiind livrate. constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import. și un loc important în primele țări producătoare de carne. pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9.1% la finele lui 1994. adică de reducere a efectivului. România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână. iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0. în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră.09% la finalul anului 2000 După anul 2001.

exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie. la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca.numărului de 8. care. împreuna cu plafonul național solicitat. ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri. 3%. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun. 270. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică. cele mai numeroase sunt societățile comerciale.000 capete eligibile la prime anuale. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră 6 .000 capete ovine.900. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46.19 din totalul celor cu personalitate juridică.

face parte din tipul morfoproductiv mixt. această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat. Serbia. Cehia și Slovacia. cum ari fi: oaia bârsană. În literature de specialitate. precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Aria de răspândire. fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării. și în 7 . de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. Este o rasă rustică și rezistentă. în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana. țușca. Origine și mod de formare. lapte. pielicele și carne. vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive.1. Teodoreanu. însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. Și în condițiile date. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. la zone cui peste 1500 m altitudine.3. Țurcana este de tip dolicomorf. În ultimele decenii. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România.. efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. împreună cu cele Stogoșe. Este o rată sprintenă. Turcia. Conform celor scrise de N. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. se mai cresc în Republica Moldova. Ucraina număr mai redus în Ungaria. este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării. ca areal de creștere. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice. oaia valahă sau Rațca. concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină. Grecia. Bulgaria. fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră. Oile Țurcană. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar. În present. Muntenegru. rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri. În afara țării noastre. alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic. însă când și unde au fost domesticite. Însușiri morfoproductive. cu caractere și însușiri specific raselor tardive. După exteriorul său.

Grebănul este ascuțit. Trunchiul alungit. fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. însă rezistentă. Capul la Țurcană este alungit și îngust. De asemenea. lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm. Constituția este robust. fața cu jar. Urechile sunt mici. uneori rudimentare. iar cusătură de pe linia superioară este largă.. însă neomogene. spinarea și șalele înguste. Lâna este rară. crupa teșită. jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. formate din fibre diferite. poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ. relative strâmt și puțin adânc. subțire și purtat oblic. subțiri și purtate oblic. fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi. îngustă și oblică. iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. cu profilul drept la female și ușor convex la masculi.Greutatea corporală are evoluția fluctuantă. iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon. imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. 8 . Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 1435cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ. Cornul este de culoarea varietații respective. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor. Osatura este fină. 15% din total și de regulă sunt mai mici. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse. Gâtul este lung. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare. Fibrele groase.

În condiții obișnuite de hrănire și întreținere. iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate.5 – 3. Privitor la această producție.Cantitatea medie de lână este de 1. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor.5 kg la berbeci. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională. La această rasă. brumărie și rațca. Alături de Karakul. cele specifice fecundității. 9 .9% proteină Producția de pielicele. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.7 – 2. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă. Indici de reproducție. în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse. Comparativ cu alte rase autohtone.2 kg la oi și 2. față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice. a celor de artă populară. fertilității și natalității sunt superioare. în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. mantourilor etc. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5. Această rasă are patru varietăți de culoare. și anume: albă. pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Varietăți ale rasei.depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. fiind și cea mai numeroasă. producția de lapte se caracterizează printro mare variabilitate. la Țurcană. gulerelor. neagră.

În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii. iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. metișii obținuti cu karakul nu rezistă. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării. această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor. are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care. și până la a doua generație. este în totalitate negru. Simbolul varietății este Țn. iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia. varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor. cu linia mediană mai albă. în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități. În perspectivă. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. Simbolul varietății ese Țb. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat. în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată. luciului și mătăsozității. În vederea 10 . prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite. cum ar fi de pildă Țurcana sibiană. Ca areal. iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. iar mai târziu gri – cenușie. caracterizată prin omogenitatea conformației. dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. De asemenea. la naștere. Varietatea rațca. La naștere. în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual. urmată apoi de reproducere în sine. Perspective de creștere. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Concomitent cu înaintarea în vârstă. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele.

nu prezintă importanță economică deosebită. îndeosebi Lincoln și Border Laicester.creșterii dezvoltării corporale. precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă. Varietatea Rațca. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. 11 . fiind în efective reduse.

2.733 Nr. Efectiv existent la inceputul anului (nr. Programarea efectivelor de ovine. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1./to) 6/0.88 0 0 80/3.545 0 44/1. a) Efectivul de ovine total si pe categorii. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria de ovine Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond. existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului.008 0 0 0 377/14. Efectiv de ovine total 350/12420 a) Programul de monte si fatari pentru anul curent Specificare Anul precedent Monta Anul curent 1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total 2 3 4 5 Luna 6 7 8 Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290 12 ./greutate med.3 247/9. Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500 Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr.

reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale. permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale. manifestă călduri după parturitie. estru. anestru. inca din perioada de alăptare. Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica. 13 . Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 68 ani. iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi. In ultimele decenii. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii: proestru. folosind celule de embrioni. formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic. iar pe de altă parte. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor.1. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea. fiecare cu o durată variabilă.2. metestru.

1.1.2. Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare Gestanta Ovine Negestante Fătate Miei fătaţi Monte Oi Mioare Total Oi Anul curent Fătări Mioare Total Produşi obţinuţi Masculi Femele Total Mortalităţi Iezi înţărcaţi 36 6 42 22 22 44 3 41 147 27 171 90 90 180 2 178 180 33 213 112 112 224 5 219 60 11 71 37 37 74 2 72 60 11 71 37 37 74 2 72 49 9 58 49 9 58 148 26 174 49 9 58 246 44 290 240 44 284 149 149 298 7 291 I II III Total IV Trimestrul II V VI Total VII Trimestrul III VIII IX 42 1 Total 42 1 X 171 3 Trimestrul IV XI 71 1 XII Total 242 6 284 6 Total/an Anul precedent 14 .

Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări Treceri de la Cumpărăr alte i catego rii 4 5 Ieşiri Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.043 0.519 1364 1650 73 6 Tineret feme 9-12 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL 14 7 nr T nr T nr t 14 8 170 9 1 0 156 nr T nr t.820 44 1.800 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierder i 13 Tota l ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.024 0.844 44 1.2.800 Naşte ri 3 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători Oi adulte 6 17 18 2 3 Tineret femel 0-3 T nr 170 4 Tineret feme 3-6 T nr 156 5 Tineret feme 6-9 T nr T 55 1.019 0.463 350 13.2.019 0.300 245 9.043 350 13.420 0.519 55 1.300 245 9.800 7595 0 Zile animal e furajat e 16 186 Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr T nr 6 0.500 0. 350 13.844 44 1.463 10850 15 .300 245 9.024 55 1.

820 44 1.842 44 1.022 0.112 0.267 21 616 1232 14 14 55 55 55 1540 73 nr 156 0.017 0.006 0.144 0.425 T nr t nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032 156 0.520 22 0.060 0.800 20 616 6 0.060 0.112 0.440 0.006 0.052 0.106 170 9.279 13.704 0.300 245 naşter i 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.120 0.009 0.112 0.109 170 nr t nr 8 1.003 0.300 245 6860 Zile animal e furajat e 16 168 Spor 6 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 17 18 16 .300 245 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificăr i de necesitat e 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.800 22 22 9.842 35 1.017 22 0.270 0.800 22 2 2 9.270 1 1.003 0.264 13.270 1 9 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 0-3 t nr 9 1 0 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL t 13.112 0.052 0.537 22 9 0.022 1.

727 55 1.266 21 0.300 254 10.540 9 0.281 111 0.270 90 0.724 3441 170 1085 14 1705 14 156 382 13.986 81 2.300 17 18 9 0.950 1 0.015 90 0.006 83 2.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.890 35 1.447 180 0.024 55 1.890 26 0.003 55 1.866 35 1.618 0.003 109 0.613 254 10.300 245 9.270 0.015 0.716 3410 170 7874 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.270 0 0.003 1 0.070 110 0.070 1 0.348 0.729 189 1.270 90 0.800 20 0.109 90 0.846 488 12.140 17701 17 .331 110 0.840 2 0.890 26 0.539 571 14.003 0 0 9 0.719 156 73 55 1.024 0.270 0.343 9 0.950 1 0.106 3 6 8 6 0.

003 145 1.950 37 0.655 55 0.300 254 10.175 1 0.716 6 8 6 0.020 146 1.760 280 11.890 0.141 74 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.332 155 3.003 55 1.110 0.392 643 15.476 156 73 14 9 0.473 4380 170 8400 Zile animal e furajat e 16 180 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.003 9 0.917 37 0.175 1 0.486 4410 170 1920 14 156 488 12.300 17 18 26 0.027 55 0.020 1 0.006 11 0.765 64 1.181 632 15.003 1 0.220 81 1.300 280 11.489 9 0.175 2 0.070 109 0.331 110 0.950 37 0.352 19290 18 .650 26 0.533 9 0.073 146 1.110 0.248 147 1.840 0 1.724 37 0.

557 9 1.227 20 0.255 21 0.024 55 1.324 55 1.931 4526 170 1705 14 156 632 6.929 4350 170 8959 10 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Total intrări 7 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Zile animal e furajate 16 186 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.308 259 1.473 6 8 6 0.195 145 0.859 570 7.073 146 1.024 0.175 289 2.859 71 0.084 71 0.097 146 2.732 641 8.324 21 0.352 9 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Trecer i de la alte catego rii 5 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.175 9 0.300 17 18 9 0.237 156 73 14 55 1.769 0.097 125 1.769 0.175 0 1.764 0.300 280 2.968 125 1.764 2.020 145 1.300 30 0.225 19871 19 .486 0.308 30 0.227 20 0.

849 1.014 0 0.225 0.697 14.968 125 0 10.719 20 600 170 nr 10.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 16.362 18.097 125 0.300 259 naşter i 3 Cumpără ri 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.638 21 2.890 570 0.300 259 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.241 641 180 180 0.120 35 3750 1650 14 14 nr 73 0.638 20 2.241 71 0.241 461 19230 900 156 0 15 nr 1.697 3.569 21 1.968 125 90 90 10.120 125 90 90 55 1.503 2.094 0.402 156 1.308 0.324 30 0.402 0.929 20 0.567 20 1.931 21 0.587 3.300 259 7770 0 Zile animal e furajat e 16 180 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 20 .422 30 0.968 35 3750 6 0.849 0.098 0.720 21 630 170 55 1.422 30 0.023 0.000 0.227 71 0.422 30 0.848 0 0.638 0.023 55 1.402 0.848 1.859 1.638 0.

782 73 14 55 1.184 90 2.808 30 0.024 0.904 111 2.184 90 1.000 110 2.532 0.144 0 0.849 0.184 0.255 571 18.968 35 0.014 180 5.899 35 0.120 35 0.968 35 0.898 35 0.537 0.422 30 0.782 3410 156 1085 170 8029 Zile animal e furajat e 16 186 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.184 90 2.898 0 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.144 35 0.024 0 0.300 259 10.386 0 0.255 641 20.241 461 14.899 55 1.402 6 8 6 0.475 90 1.720 21 0.719 20 0.014 0 1.300 259 10.697 0.808 30 0.892 180 3.797 35 0.257 19871 930 15 3441 156 1085 170 1705 14 21 .000 111 2.380 0.064 70 1.903 110 2.797 70 1.968 35 17 18 0.172 55 1.848 0.300 259 10.

797 1.167 55 1.765 35 0.024 55 1.300 259 10.445 0.269 30 0.701 35 1.269 641 21.300 259 10.194 19871 930 15 4526 156 22 .898 0.706 35 1.024 0 0.242 146 4.395 30 0.143 0.255 571 18.599 145 4.364 145 4.014 70 3.395 0 0.790 30 0.221 35 0.167 1705 14 170 111 2.364 4495 156 73 14 55 1.899 0 0.463 30 0.269 30 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.000 70 1.605 0 0.269 146 4.968 8029 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t nr 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 2 6 0.968 3 6 8 6 0.000 611 21.269 30 0.014 0.968 17 18 170 110 2.300 259 10.

023 55 1.727 21 0.392 547 20.300 259 10.300 259 10.329 4350 156 73 14 55 1.968 17 18 170 145 4.385 1.189 55 1.679 145 5.727 20 0.973 21 0.300 23 0.968 3 6 8 6 0.372 0.055 21 0.166 0.385 611 22.683 0.342 0.021 20 0.328 4380 156 15 611 21.683 146 5.141 18330 23 .692 125 4.023 0.973 236 9.692 64 2.973 23 0.995 7770 6 Zile animal e furajat e 16 180 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierd eri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.692 20 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.679 0.533 23 0.727 125 4.189 1650 14 170 146 4.148 1.

278 1.396 20 0.328 0.213 55 1.605 0.933 3.538 3.605 4.737 3.537 1.024 0.300 236 7316 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 3 6 17 18 24 .995 9.075 15.024 55 1.300 236 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.737 620 73 156 125 125 90 90 35 3875 170 nr 9.737 4.605 20 0.329 20 0.075 7.036 547 20 20 567 180 180 387 17577 15 4.970 22.189 0.692 0.537 3.213 1705 14 14 nr 4.995 6 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.538 1.141 0.300 236 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.396 156 nr 125 125 90 90 35 3875 170 55 1.605 0.995 9.111 7.934 20 0.692 1.045 0.

164 0.236 11 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.241 0.737 90 3.164 0.300 236 9.995 17 18 170 35 1.247 44 0.164 90 3.516 35 1.396 0.396 20 0.213 0.592 90 4.560 20 0.164 35 1.000 1050 156 0 15 387 15.560 35 1.821 0 0.188 376 14.130 477 19.023 55 1.989 1650 14 170 35 1.538 0.779 35 1.538 0 0.023 0.821 35 1.167 101 4.247 11 0.300 236 9.695 3300 73 1050 156 14 55 1.979 14310 25 .560 20 0.300 236 9.560 0 0.000 90 3.560 35 1.188 101 4.995 6 8 6 0.560 110 4.995 7080 0 Zile animal e furajat e 16 180 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 t 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr nr 2 6 0.037 90 3.

088 1.008 1364 14 14 nr 90 3.993 15.979 1.993 80 3.993 1.695 35 1.989 0.538 45 1.302 2.095 376 46 46 422 45 45 377 13082 15 156 nr 170 44 0.843 125 5.242 6 0.300 247 7657 Zile animal e furajat e 16 186 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 26 .300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.019 44 1.109 17.247 10.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL t 14.993 45 1.242 0 10.008 44 1.560 0.247 0.545 3875 73 156 170 nr 9.807 0.300 236 11 11 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.995 0.019 0.283 35 1.

0153 3.33 0.300 254 22329 0 Zile animal e furajat e 16 540 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 7 8 9 Tineret la îngrăşat 27 .66 0.725 3 0.331 110 0.266 3.73 55 1.890 35 1.22 2 0.140 350 124 9 583 90 5 95 488 39583 156 1.22 2 0.009 10.070 109 0.420 0.800 112 0.2.820 44 1.11 0.3.500 112 0.270 0.07 55 1.300 245 9 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.300 254 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrifică ri de necesita te 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.33 0.890 35 1.125 12.724 4057 170 3681 14 4895 14 73 nr 156 9.551 112 0.916 15.051 55 0.4 0.070 112 0.89 44 1.716 4026 170 6 0.395 0.006 55 1.270 10.009 3 0.006 0 0 9 0. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.

110 21 64 1.720 21 630 12686 170 5305 14 14 73 0.724 37 0.074 55 0.629 4.Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T Nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 12.125 37 0.062 55 0.156 1 0.890 37 0.052 1.308 0.014 0.003 + 0.308 0.227 235 0.120 35 0.241 723 260 2 262 0.878 20 0.176 55 1.890 0.402 156 0.173 1 0.006 4.394 3.719 20 600 16860 170 6 0.300 289 30 30 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.195 146 2.896 21 9 0.094 19.220 2.159 10.716 0.300 259 25129 0 Zile animal e furajat e 16 546 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 180 18 8 28 .227 161 0.110 20 10.110 21 2.098 0.324 30 0.227 110 2.094 0.241 461 58391 900 156 0 0 9 0.422 30 0.125 1.141 0.890 488 74 0.737 14.324 30 0.300 254 35 35 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.070 109 37 2.731 0.402 0.422 30 0.331 110 0.110 20 11.175 112 2.227 111 2.968 35 0.874 4.295 147 2.175 111 2.003 9 0.

899 35 0.903 145 5.300 259 naşt eri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.904 146 21 35 0.300 236 23888 0 Zile animal e furajat e 16 556 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 8 29 .489 4.892 5.096 30 0.458 20.184 125 2.899 21 55 1.494 24.269 711 30 0.727 30 0.968 35 0.912 0.720 21 125 0.727 2.926 2.242 0.184 125 0.898 20 0.719 20 125 1.060 0.402 2.241 461 0.691 1.120 35 0.727 0.028 150 2.494 4.746 0.692 0.898 20 0.305 5.328 0 0 547 58072 1860 156 55 1.Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 14.189 0 0 125 12347 1085 170 5060 14 14 73 0.141 0.746 0.748 5.973 35 0.329 12255 156 170 10.269 53 21 90 0.748 1.968 35 10.692 0 125 4.071 55 1.300 259 23 23 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.269 164 4.191 35 0.973 35 9.995 0 1085 6 0.422 30 0.

263 13.037 28.300 247 22053 0 Zile animal e furajat e 16 552 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 30 .242 10.814 0 80 3.173 5.545 7795 73 156 125 125 125 125 0 4925 170 9.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.300 236 11 11 Naşt eri 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.261 1.790 5.359 45 1.247 11 0.098 20 0.189 0.256 15.141 6.037 2.79 0.008 4719 14 14 4.247 44 1.247 10.995 0.097 0 156 125 125 125 125 0 4925 170 55 1.242 6 0.247 0.095 547 156 156 703 45 281 326 377 44969 4.255 11 0.097 5.569 0.821 5.066 55 1.238 0.993 11.769 145 4.769 5.098 145 6.Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T Nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.993 5.098 65 2.007 5.329 145 5.

652 149 3.071 145 11. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.300 300 23 30 53 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri Sacrificări la alte de categori necesitat i e 11 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.76 40.012 145 1.442 149 3.606 15.44 145 9.07 1.300 245 55 55 naşteri 3 Cumpăr ări 4 Intrări Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrări 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.014 2.631 1.262 0.300 247 93399 0 Zile animal e furajat e 16 2194 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 31 .008 0 0 0 17902 13771 170 18765 14 14 55 3.081 146 0 44 1.890 0.086 146 1.790 20 0.269 847 0 0 0 377 206537 2760 156 1.2 149 10.88 14.072 30 0.865 30 0.086 146 21 125 1.242 0 0 0 17780 21971 170 6 0.359 55 5.095 350 298 3.152 149 3.420 0.241 5.829 145 6.241 1224 0.829 145 6.021 25.890 55 1.824 30 0.545 0 10200 7795 73 156 0.097 5.642 149 3.814 0 80 3.359 55 45 1.715 3.269 119 125 721 7 5.87 55 1.227 145 3.727 30 0.87 99 2.675 11.821 55 65 2.973 0.593 0.500 149 0.097 21.642 149 3.2.820 44 1.44 146 2.071 145 0.79 0.865 30 0.800 149 2.054 145 5.569 2.642 1.009 55 1.642 146 3.962 5.775 5.072 3 0.4.054 145 4 0.646 55 0.793 5.993 5.227 576 0.

Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse Număr zile furajate 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 10200 12-18 luni 18765 Ovine lactație 63691 Ovine partea I de gestație 14396 Ovine partea a II a de gestație 15252 Berbeci 2198 Total 172048 21971 17780 7795 32 .5.2.

oile sterpe. Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1. În acest. fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic.în seara premergătoare tunsului. Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții.. 33 . Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră.5 cm de lână nou crescută primavara și denumită .3. ceea ce usurează tunsul.1. stabilirea inventarului necesar. mioarele.15 mai) când timpul este suficient de călduros. sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii. De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură. nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede.lâ na de pai”. . Programarea producțiilor 3. instruirea personalului implicat. În cadrul speciei se programează la început batalii. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară. iar cusătură de pe linia superioară este largă. Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomandã urmatoarele: . stabilirea componentei echipei de tuns. câ t și de efectivul de animale din unitate. oile mame si berbecii de reproducție. atât cantitatea cât și calitatea lânii. nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na. usucul mai puțin consistent. Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie . Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv. Are diametrul mai redus. materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară.tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii.

Programarea producției de lână Categoria Berbeci reproducători Oi adulte Mioare Total Număr de indivizi Cantitatea de lâna pe animal (kg) 3 2 1 - Cantitatea de lâna totală (kg) 18 560 55 633 6 280 55 341 34 .

Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile. lâna se spală. se usucă. suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. cea cu defecte fiind depozitată separat. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare. după care va fi trecut pe masa de sortare. covoarelor și a diferitelor tricotaje. Recoltarea și valorificarea producției de lână După tuns lâna este recoltată. uniformitate. nuanța de culoare. a păturilor de lână. finețe. în funcție de cerințele pieții. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii. În felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior.3. iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. rezistență.2. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative. 35 . Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii. se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână. cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia. După recepție în societate. prețurile variind în funcție de cerințele pieții. lungime.

punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns.3. fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc. oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. cântar pentru lână. depozitarea temporară a lânii.1. Organizarea. culoar de trecere a oilor netunse. dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns. Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază. punct de tuns. spații pentru îmbalotare. masă pentru sortarea lânii. cântar pentru oi. urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns. punct sanitar veterinar. sortarea și balotarea. masă pentru înregistrări. Ca organizare centrul de tuns cuprinde: > > > > > > > > > > > > padoc pentru oile ce urmează a fi tunse. Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii. Înainte cu 12-14 ore de tuns. uniform. precum și prevenirea accidentelor de orice natură. centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns.2. spații pentru pastrarea temporară a lânii. cântărirea cojoacelor și a animalelor. boxe pentru oile care sunt tunse. 36 .

el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului.3.4 32419. iar cu 15.20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori. În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața. Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes. Număr capete Oi 284 Producția de lapte pe lactație / cap oaie 80 l Producția totală de lapte pe tot efectivul 22720 22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte 8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 Lei/ kg TOTAL (lei) 13 8 2.3.8 2559 4088 1772. la prânz și seara).4 37 . către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori. De asemenea.

4. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă. corespunzătoare. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. 38 .3. recoltare și depistare a laptelui. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor. Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile. Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate. Recoltarea și valorificarea producției de lapte Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze. brânza de burduf și cascavalul. unde se păstrează la o temperaturã de 0. total. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui.8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice. Se mai obține și untul din lapte de oaie. brânza de putină. tablă zincată sau din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic. mulsul se va efectua rapid. brânza telemea.

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 4.1. Fluxul tehnologic anual de producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului tehnologic sunt: 1. Categoria berbeci de reproductie pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică perioada de montă; perioada de repaus. pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie; gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea cantitatea și calitatea materialului seminal; -

2. Categoria de oi și mioare întreținere; apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile. 3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece. Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului. Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent. Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41

fiindcă dezvoltarea fătului este mică. La început consumă aproximativ 70 g de fân. iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. Programarea și organizarea bazei furajere 5. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate. crearea de rezerve pentru producția de lapte. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. fânuri și nutrețuri concentrate. perioada de lactație. ovăz) precum și srot de soia. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică cât mai mare. energetice și mici cantități de fân. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului. nevoile de hrană ale oii sunt reduse. berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia. perioada de gestație. grâu. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp. Se pot folosi silozuri de bună calitate. La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus.1. 42 . În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial. perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu-zisă. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. În prima parte a gestației.5.

5 7.2 43 .868 0.2 1.5 7.03 1.2.89 0.95 UIL 1.85 0.05 1.176 0.189 0. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g 0.5 9.73 0.5 240 P g 2.9 112 67 94 112 114 94 68 89 85 96 15.5 3 4 4 12.5.8 185 Nutret Fân de lucernă Fân natural Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic KgSU 0.85 0.67 0.73 0.5 1.

301 1.562 2.527 1.000 g 6.404 1.022 g 120 125.090 88.534 10.1 0.618 5.618 2.461 1.475 1.67 0.250 UFL g 120 50.300 0.192 137.2 0.176 0.904 5.3.475 0.980 1.341 g 120 42.85 0.023 0.363 19. Norme și rații utilizate Rație la berbeci în perioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.000 125.149 87.024 2.5 3 1.1 1.250 UFL g 120 132.73 112 67 94 68 15.404 1.058 0.5 9.89 94 89 7.03 Pajiște de deal TOTA L RB 7.5 4 1.85 0.022 132.05 0.263 0.239 0.51 0.493 130.5 2.5.119 3.4 Fân de lucernă Fân natural TOTA L RB 0.25 1.980 7.03 1.5 0.2 10.250 1.239 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 44 .51 0.534 g 4 5.583 g 6.612 0.2 6.876 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în perioada de montă-vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.25 0.940 12.303 g 4 1.950 1.749 1.531 2.448 1.

447 1.205 0.452 g 3.567 0.418 1.134 1.176 0.5 3 1.88 0.191 1.674 g 83 101 101 g 4.193 0.53 0.446 0.616 3.5 4 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 6.5 4.3 3.01 1.05 0.616 2.767 g 70 81.Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL G PDIE g g/KgSU Ca g P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.89 94 89 7.1 1.134 1.452 11.674 106.205 1.539 2.539 4.191 0.418 1.6 11.01 1.2 0.511 g 3.767 80.972 g 6.73 67 68 9.2 1.446 1.51 0.88 UFL g 70 80.511 8.6 8.01 UFL g 83 106.567 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 45 .644 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca G g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.4 Fân natural TOTA L RB 1.972 81.447 6.85 0.88 0.

458 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.71 0.73 67 68 9.2 0.167 0.838 0.137 9.135 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 46 .533 0.240 2.144 0.05 0.798 0.989 g 57 71.164 66.973 0.2 0.Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.918 1.458 Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.191 1.2 0.710 UFL g 57 65.144 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.167 0.798 0.5 3 1.89 94 89 7.973 0.191 3.7 1.7 0.000 71.533 4.240 g 3 2.989 74.85 0.710 0.5 4 1.137 g 4 9.000 g 4 5.710 UFL g 57 74.838 0.176 0.918 1.710 65.135 0.983 5.164 g 57 66.983 g 3 3.4 Fân natural 1.71 0.

793 49.537 0.011 0.960 14.85 0.119 1.5 Fân de lucernă 0.740 4.527 0.6 0.1 0.178 3.85 0.67 112 94 15.9 1.5 Fosfat dicalcic TOTA L RB+RS 0.644 98.854 1.5 1.082 1.798 0.000 48.019 0.530 0.459 0.83 0.074 0.541 6.004 1.448 0.2 0.174 -0.49 0.4 Fân natural TOTA L RB DIF.793 -0.263 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.381 0.603 1.5 3 1.838 -5.174 0.NH-RB 0.037 1.830 98.370 91.897 13.95 240 185 2.459 6.004 1.300 UFL g 98 50.938 2.605 0.381 0.090 g 7.793 91.5 2.297 0.9 6.73 67 68 9.940 g 3.619 -0.619 0.726 1.605 47 .149 g 98 42.Rație la oi în a doua parte a gestației iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.830 0.342 0.

450 1.990 48 .58 0.712 18.478 g 5.942 1.5 3 1.8 0.826 0.284 g 10.85 0.32 Tărâţe de grâu TOTA L RS TOTA L RB+RS 0.6 1.432 1.162 0.806 g 172 39.667 18.164 2.667 165.857 5.2 0.444 2.338 0.Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.3 6.501 0.603 129.667 50.689 5.836 123.857 3.246 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.NH-RB 1.580 82.5 12.492 0.5 0.233 1.591 50.868 0.454 0.5 1.512 2.85 0.418 1.667 0.73 67 68 9.409 42.400 1.400 0.837 2.280 UFL g 172 46.095 0.338 0.743 0.5 Fân de lucernă 0.881 42.9 114 96 1.149 0.119 48.49 0.075 83.180 0.67 112 94 15.164 0.580 0.689 10.190 -7.667 180.651 0.890 0.444 0.786 11.699 4.400 0.8 0.667 42.5 2.900 1.512 0.045 2.4 Fân natural TOTA L RB DIF.

176 0.506 1.686 0.022 1.8 11.Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.022 2.506 1.256 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 8.528 g 137 134.12 0.292 6.5 4 1.555 1.000 g 8.3 1.000 11.528 134.89 94 89 7.03 Pajiște de deal 8.340 141.34 1.7 0.256 49 .555 1.292 g 4 6.686 0.340 UFL g 137 141.

045 g 3.580 39.58 0.807 1.074 0.767 2.67 112 94 15.85 0.9 0.9 0.146 0.075 g 64 21.758 0.12 0.8 0.5 4 1.580 81.4 Fân natural TOTA L RB 0.000 1.682 3.73 112 85 7.169 0.132 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.470 g 1.Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.843 15.540 40.49 0.090 0.8 0.068 5.9 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.118 50 .356 0.813 0.89 94 89 7.263 0.693 0.327 0.5 2.418 2.150 UFL g 64 25.589 0.5 3 1.674 0.85 0.189 0.224 0.430 65.9 Lucernă început înflorire 0.73 67 68 9.066 1.815 65.03 Pajiște de deal 0.2 0.973 50.5 Fân de lucernă 0.466 64.618 1.956 0.117 0.596 9.030 0.430 0.878 1.58 UFL g 64 g 64 g 3.269 0.264 0.100 5.055 61.560 0.05 0.028 TOTA L RB 4.068 4.150 15.35 3.8 3.409 Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.176 0.5 1.958 0.189 0.589 0.5 4 1.8 g 1.277 0.

05 1.4 0.137 2.562 32.958 51 .699 1.49 0.5 3 1.742 80.773 0.390 0.468 6.030 g 4.89 112 94 85 89 7.442 48.226 0.836 0.67 112 94 15.081 2.000 67.2 0.303 36.446 0.088 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.5 1.092 0.Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.12 0.373 1.438 62.85 0.73 0.425 0.5 2.247 1.5 4 4 1.62 0.061 1.899 0.979 4.520 0.348 0.510 1.176 0.712 0.862 0.8 UIL 1.335 0.620 47.310 0.014 0.1 0.179 0.62 Norme de hrană PDIN g 63 PDIE g 63 /KgSU Ca g 4.423 Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN g KgSU UFL PDIE G g/KgSU Ca g P g UIL Lei/kg Nutreț Lucernă inceput inflorire Pajiste de deal TOTA L RB Kg B KgSU 1.176 0.716 g 63 14.620 47.612 5.2 Preţ lei 0.838 1.03 2.73 67 68 9.2 0.1 P g 1.797 1.096 31.189 0.1 2.767 9.5 7.313 g 1.393 3.149 0.4 Fân natural TOTA L RB 0.8 0.185 2.096 3.5 Fân de lucernă 0.100 UFL g 63 16.85 0.1 UFL 0.240 0.726 64.059 0.310 0.

445 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.274 8.25 1.405 0.69 0.000 69.876 72.101 3.49 0.9 2.89 94 89 7.5 4 1.690 0.101 1.132 0.815 P UIL g 1.775 52 .2 0.2 0.112 0.945 0.000 /KgSU Ca g 3.4 Fân natural 1.329 64.868 0.132 lei Preţ 0.690 UFL g 57 63.85 0.876 PDIE g 57 69.5 3 1.775 0.979 g 1.274 g 3.9 3.25 0.868 0.405 4.445 Rație la tineret 6-9 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.9 5.73 67 68 9.408 0.836 1.12 0.69 0.690 UFL Norme de hrană PDIN g 57 72.176 0.112 0.979 2.Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.9 8.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.945 0.329 g 57 64.836 1.690 63.408 0.815 5.

921 2.650 59.150 0.890 0.327 0.12 0.818 0.459 2.658 60.658 g 45 60.419 Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.671 1.048 0.Rație la tineret 9-12 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.048 0.5 3 1.650 UFL g 45 59.35 1.000 g 3.921 1.419 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 1.4 Fân natural TOTA L RB 1.150 4.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.652 68.650 0.65 0.124 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 53 .548 g 3.652 g 45 65.890 0.548 8.89 94 89 7.49 0.3 8.730 0.650 UFL g 45 68.176 0.3 5.73 67 68 9.25 0.478 g 2.459 g 2.000 65.818 0.25 0.730 0.327 0.1 2.671 1.35 0.5 4 1.1 2.85 0.478 5.65 0.124 0.

89 94 89 7.5 P g 2.630 1.64 Norme de hrană PDIN PDIE g 49 g 49 /KgSU Ca g 3.5 3 1.176 0.306 0.086 0.5 5.3 0.876 1.876 2.393 g 2.329 2.413 0.122 0.4 2.122 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 54 .49 0.877 0.031 0.12 0.805 0.55 Preţ lei Fân natural 1.55 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.4 UIL 1.640 UFL g 49 67.640 58.73 67 g g g UIL Lei/kg 68 9.640 58.000 64.3 UFL 0.630 1.031 TOTAL RB 1.596 67.5 4 1.393 5.329 2.616 8.596 g 49 64.413 Rație la tineret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuțreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.Ratie la tineret 12-18 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g KgSU UFL 0.805 0.000 g 3.4 Nutreț Kg B KgSU 1.740 59.640 0.086 4.877 0.616 8.740 59.64 0.719 0.85 0.306 0.719 0.

Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore. când masa verde este conservată prin uscare. Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative.4.5. prin pășunat. urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului. fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus. fiind folosită atât verde cât și conservat (fân. În același timp. funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată. greu digestibile. 55 . iar pentru oi la cca 200 zile. faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere. pățunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurilor. regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni). acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a substanțelor scheletice. La lucernă. În țara noastră. durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale. în funcție de zonă și specia de animale. sol. proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire. siloz). frunzoase. fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică. care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice. care explică și reducerea digestibilității energiei. climă etc. înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului. Sub aspect nutrițional. considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase. Fânul natural Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire. care au și posibilitatea să selecteze plantele pe care le consumă. Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică. Pășunatul are numeroase avantaje. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț.

Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile. starea tulpinilor (tijelor). Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. tehnica de uscare și modul de depozitare. cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân. în special la păsări. precum și în alți aminoacizi esențiali. bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație. digestibilitatea tărâțelor crește. Prin măcinare fină. embrionul și cantități diferite de amidon Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele. printr-un examen organoleptic. 56 . stratul de aleuronă . cantitatea și finețea frunzelor. prezența corpurilor străine. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de Vegetație la recoltare. dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută. de altfel. motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%).Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. mirosul și culoarea verde. dar ridicat în P și Mg. În componeța lor intră: pericarpul semințelor. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin. Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca. se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari.

512 44278 22.90 45.029 203.112 1.247 13220 8505 41.68 727.117 2.20 19.958 1.66 3.76 40 3.019 1086 44278 0.971 4.67 8.004 25922 103.048 1086 44278 7795 2190 8965 3.67 Vară Zile furajer e Total tone Fân de lucernă Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi 14.527 1. 9-12 luni Tineret f. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii Nutreţuri utilizate Categorii Fân natural Kg/zi Berbeci Oi Tineret 1-3 luni Tineret f.6.68 0.11 0.92 642.11 12.202 152. 3-6 luni Tineret f.343 36.086 Pajiştede deal Zile furajat e 1104 49061 13220 8505 9800 Total tone 15.088 0. 1218 luni Berbeci Oi Tineret 6-9 luni Tineret f.572 45.31 0.45 60.66 16.427 13.67 0.048 4.448 1. 1218 luni Total Iarnă 2.949 3.11 Lucernă masă verde Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi Fosfar dicalc ic Zile furajat e Total tone Tărâţe de grâu Kg/zi Zile furajat e Total tone Peri oadă 57 .10 22.

67 Total Lei/tonă 250 250 20 300 2500 300 Total 50975 11420 14549 18093 250 6801 102088 Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare. cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor.10 22. prăsilă Total Lei/kg 5 6 7 Capete 53 45 Lei/cap 400 400 5097 35679 21 1000 Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 13 8 2.68 727.31 0. prăsilă Tineret m.8 2559 4088 1772. 6-9 luni Tineret mascul Tineret f. Venituri din vânzarea animalelor Greutate Corporală (kg) Total (lei) Total (lei) 21200 18000 35679 21000 95879 Categorii Oi adulte Tineret f.45 60.Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri Fân natural Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic Tărâţe de grâu Tone 203.90 45.4 32419.4 Lei/ kg TOTAL (lei) 58 .

18 95879 6647 1772.93 Cheltuieli totale Cheltuieli cu nutreţuri Salarii+taxe şi impozite T. –(19% ) Alte cheltuieli Profit impozabil Impozit pe profit – (16% ) Profit net Rata profitului 59 . cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale.07 2809.2 27709. din care: Venituri din vânzarea animalelor Venituri din vânzarea brănzei Venituri din vănzarea lănei Subvenţii pentru diferenţe de preţ Suma lei 149184.2 3344.Venituri.6 4375.78 145840 102088 11667.V.A.11 1.18 535.4 20885.

Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână. 5. cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător). 3. atât datorită potenţialului genetic de care dispune.Concluzii În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1. 60 . Un profit uşor satisfăcător. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea.11 lei. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ mai bun pe kg. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai crescuta de lapte. 2. în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809.

61 .(2006) .M.Nutriția și alimentația animalelor. Pascal C(2007) .Creșterea ovinelor și caprinelor.. Editura PIM Iași..Rase autohtone de ovine și caprine.(2003) .Halga P. Pop I.. Edituera Tipo Moldova. Avarvarei T. Editura PIM Iași.BIBLIOGRAFIE Pascal C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful