Sunteți pe pagina 1din 61

Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de

instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la:

- asigurarea furajelor din producţie proprie;

- asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;

- extinderea culturilor duble şi succesive;

- practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.

Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor.

Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor

Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creș terii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s -au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, avâ nd diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor engle zești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră

Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat, iar numeroși istorici, scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită, adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara no astră datează din anul 1860. În acel an numărul total de ovine era de 4.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55,5% la sfârșitul anului 1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, datorită conjuncturii internaționale favorabile, numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă, ajungându-se practice ca, într -un interval de circa cinci decenii, efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18,6 milioane de ovine, reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. Începâ nd cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. În aceste condiții, nemaideținând teren agricol, pășuni s-au fânețe, marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale, inclusive a celor de ovine. Astfel, pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție, efective valoroase care aparțineau unor

nuclee de elită, constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import, au fost valorificate la producția de carne, fiind livrate, într-o pondere de peste 90% în viu, pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc important în primele țări producătoare de carne. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994, cu 40,38% în 1997 și c u 50,09% la finalul anului 2000 După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a efectivului. În continuare, începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5,3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul 2002, în anul 2003, are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0,8% și respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte, se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și, de asemenea, se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul

numărului de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca. 3%. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine, care, împreuna cu plafonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu personalitate juridică. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră

1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană

Din totalitatea raselor crescute în România, Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Oile Țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut

reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literature

de specialitate, rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri, cum ari fi: oaia bârsană, țușca, oaia valahă sau Rațca. Origine și mod de formare. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu

precizie. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că

Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar, însă când și unde au fost domesticite, precum

și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N., Teodoreanu, oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele

preistorice, de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. Aria de răspândire. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată

la condițiile

geoclimatice specific țării noastre. În ultimele decenii, concomitant cu declanșarea

acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul

extreme de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării, la zone cui peste 1500 m altitudine.

Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind

exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră, lapte, pielicele și carne. În present, este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot

cuprinsul țării, însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă

filogenetic, precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana, se mai cresc

în Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, Turcia, Ucraina și în număr mai redus în Ungaria, Cehia și Slovacia. Însușiri morfoproductive. După exteriorul său, Țurcana este de tip dolicomorf,

cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Este o rată sprintenă, vioaie și cu talia

intermediară celorlalte tipuri productive.

Greutatea corpora lă are evoluția fluctuantă, fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. Capul la Țurcană este alungit și îngust, cu profilul drept la female și ușor convex la masculi. Urechile sunt mici, subțiri și purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi, iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. 15% din total și de regulă sunt mai mici, uneori rudimentare. Gâtul este lung, subțire și purtat oblic. Trunchiul alungit, relative strâmt și puțin adânc. Grebănul este ascuțit; spinarea și șalele înguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă. Cornul este de culoarea varietații respective, fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi. Constituția este robust, iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre diferite, însă neomogene. Lâna este rară, iar cusătură de pe linia superioară este largă. Fibrele groase. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 14- 35cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ;. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc șa ba za șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu - zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret.

Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la berbeci,depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr-

o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. Privitor la această producție, în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice, Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5,9% proteină Producția de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au

însușiri caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate, Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. Indici de reproducție. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase

și tipuri locale de ovine.

Comparativ cu alte rase autohtone, la Țurcană, în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse, cele specifice fecundității, fertilității și natalității

sunt superioare. Varietăți ale rasei. Această rasă are patru varietăți de culoare, și anume: albă, neagră, brumărie și rațca. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a celor de artă populară, iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.

În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase, cum ar fi

de pildă Țurcana sibiană, caracterizată prin omogenitatea conformației, dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos

care, la naștere, este în totalitate negru. La animalele adulte roba este depigmentată

apărând și fibre albe diseminate în masa lânii, în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată, iar mai târziu gri – cenușie. Este exploatată pentru producția de de

lapte și pielicele. Ca areal, această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea cen trală și

de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea

obținerii pielicelelor. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia, în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual, și

până la a doua generație, urmată apoi de reproducere în sine, în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai

bogat, metișii obținuti cu karakul nu rezistă, iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați

pentru pielicele. Simbolul varietății este Țn.

Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai

importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. La naștere, pieliceleleau

culoarea gri de nuanțe diferite, cu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în

vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. Simbolul varietății ese Țb. Varietatea rațca. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării;

are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau

neagră, iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. Perspective de creștere. În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în

direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor, luciului și mătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmării și

îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea

creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă, îndeosebi Lincoln și Border Laicester. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. Varietatea Rațca, fii nd în efective reduse, nu prezintă importanță economică deosebită.

2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine

1.

Programarea efectivelor de ovine.

 

a)

Efectivul de ovine total si pe categorii, existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului.

Nr. crt.

Categoria de ovine

Efectiv existent la inceputul anului (nr./greutate med. Kg)

Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr./to)

1

Berbeci reproducatori

6/300

6/0,3

2

Oi adulte

245/9800

247/9,88

3

Tineret femel 0-3 luni

55/1820

0

4

Tineret femel 3-6 luni

44/500

0

5

Tineret femel 6-9 luni

 

80/3,545

6

Tineret femel 9-12 luni

 

0

7

Tineret femel 12-18 luni

 

44/1,008

8

Tineret mascul 0-3 luni

 

0

9

Tineret ovin la ingrasat

 

0

10

Ovine adulte la recond.

 

0

11

Efectiv de ovine total

350/12420

377/14,733

a) Programul de monte si fatari pentru anul curent

   

Luna

 

Total

Specificare

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

anual

 

Anul

Oi

               

37

147

61

 

245

precedent

Mioare

               

6

27

11

 

44

Monta

Total

               

43

174

72

 

289

Anul

Oi

               

49

148

49

 

246

curent

Mioare

               

9

26

9

 

44

Total

               

58

174

58

 

290

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică

Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor. In ultimele decenii, reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica, iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte. Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 6-

8 ani.

Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii:

proestru, estru, metestru, anestru, fiecare cu o durată variabilă. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un mie l in perioada de vară, manifestă călduri după parturitie, inca din perioada de alăptare, permitând realizarea a

2 fatari pe an fara tratamente hormonale. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea, astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi, folosind celule de embrioni, formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic.

2.1.1. Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009

   

Trimestrul I

 

Trimestrul II

 

Trimestrul III

 

Trimestrul IV

Total/an

 

Specificare

I

II

III

Total

IV

V

VI

Total

VII

VIII

IX

Total

X

XI

XII

Total

 
 

precedent

 

Gestanta

                   

42

42

171

71

 

242

284

Anul

Ovine

Negestante

                   

1

1

3

1

 

6

6

Fătate

                                 
   

Miei fătaţi

                                 
 

Monte

Oi

                   

49

49

148

49

   

246

Mioare

                   

9

9

26

9

   

44

Total

                   

58

58

174

58

   

290

 

Oi

 

36

147

180

60

   

60

               

240

Anul curent

Fătări

Mioare

 

6

27

33

11

   

11

               

44

Total

 

42

171

213

71

   

71

               

284

Produşi

obţinuţi

Masculi

 

22

90

112

37

   

37

               

149

 

Femele

 

22

90

112

37

   

37

               

149

Total

 

44

180

224

74

   

74

               

298

 

Mortalităţi

 

3

2

5

2

   

2

               

7

 

Iezi înţărcaţi

 

41

178

219

72

   

72

               

291

2.2.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 31 Ianuarie

     

Intrări

   

Ieşiri

         
                     

Efectivul

Zile

Efectivul la

   

Treceri

   

Efectivu

Vânzăr

Vânzări

Treceri

Sacrificări

   

la

animal

Categoria de ovine

începutul

perioadei

Naşte

ri

Cumpărăr

i

de la

alte

catego

Spor

Total

intrăr

i

l iniţial

+intrări

i

pentru

pentri

îngrăşa

la alte

categori

de

necesitat

Pierder

i

Tota

l

ieşiri

sfârşitul

perioade

e

furajat

SMZ(g

)

Reform

ă (%)

prăsilă

t

i

e

i

e

rii

 

1

 

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

 

Berbeci

nr

6

         

6

           

6

186

   

1

reproducători

t

0.300

         

0.300

           

0.300

     
   

nr

245

         

245

           

245

7595

 

0

2

Oi adulte

T

9.800

         

9.800

           

9.800

     
   

nr

                                 

3

Tineret femel 0-3

T

                             

170

 
   

nr

                                 

4

Tineret feme 3-6

T

                             

156

 
   

nr

                                 

5

Tineret feme 6-9

T

                             

73

 
   

nr

55

         

55

           

55

1650

   

6

Tineret feme 9-12

T

1.820

     

0.024

0.024

1.844

           

1.844

 

14

 
 

Tineret feme 12 -

nr

44

         

44

           

44

1364

   

7

18

T

1.500

     

0.019

0.019

1.519

           

1.519

 

14

 
 

Tineret mascul 0-

nr

                                 

8

3

T

                             

170

 
   

nr

                                 

9

Tineret la îngrăşat

t

                             

156

 

1

Ovine la

nr

                                 

0

recondiţionat

T

                                 
 

nr

350

         

350

           

350

10850

   
 

EFECTIV TOTAL

t.

13.420

     

0.043

0.043

13.463

           

13.463

     

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 28 Februarie

     

Intrări

   

Ieşiri

 

Efectivul

Zile

   

Efectivul la

   

Treceri

   

Efectivu

Vânzăr

Vânzări

Treceri

Sacrificăr

   

la

animal

SMZ(g

Reform

Categoria de ovine

începutul

perioadei

naşter

i

Cumpă

rări

de la

alte

categorii

Spor

Total

intrăr

i

l iniţial

+intrări

i

pentru

prăsilă

pentri

îngrăşa

t

la alte

categori

i

i de

necesitat

e

Pierder

i

Total

ieşiri

sfârşitul

perioade

i

e

furajat

e

)

ă (%)

 

1

 

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

 

Berbeci

nr

6

         

6

           

6

168

   

1

reproducători

t

0.300

         

0.300

           

0.300

     
   

nr

245

         

245

           

245

6860

   

2

Oi adulte

t

9.800

         

9.800

           

9.800

     
   

nr

 

22

     

22

22

       

2

2

20

616

   

3

Tineret femel 0-3

t

 

0.060

   

0.052

0.112

0.112

       

0.006

0.006

0.106

 

170

 
   

nr

                                 

4

Tineret feme 3-6

t

                             

156

 
   

nr

                                 

5

Tineret feme 6-9

t

                             

73

 
   

nr

55

         

55

           

55

1540

   

6

Tineret feme 9-12

t

1.820

     

0.022

0.022

1.842

           

1.842

 

14

 
 

Tineret feme 12 -

nr

44

         

44

   

9

   

9

35

1232

   

7

18

t

1.520

     

0.017

0.017

1.537

   

0.270

   

0.270

1.267

 

14

 
   

nr

 

22

     

22

22

       

1

1

21

616

   

8

Tineret mascul 0-3

t

 

0.060

   

0.052

0.112

0.112

       

0.003

0.003

0.109

 

170

 
   

nr

                                 

9

Tineret la îngrăşat

T

                             

156

 

1

Ovine la

nr

                                 

0

recondiţionat

t

                                 
 

nr

350

44

     

44

394

   

9

 

3

12

382

11032

   
 

EFECTIV TOTAL

t

13.440

0.120

   

0.144

0.264

13.704

   

0.270

 

0.009

0.279

13.425

     

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 31 Martie

     

Intrări

   

Ieşiri

 

Efectivul

Zile

   

Efectivul la

   

Treceri

   

Efectivu

           

la

animal

Categoria de ovine

începutul

perioadei

naşteri

Cumpăr

ări

de la

alte

Spor

Total

intrăr

l iniţial

+intrări

Vânzăr

i

pentru

Vânzări

pentri

îngrăşa

Treceri

la alte

categori

Sacrific

ări de

necesit

Pierder

i

Total

ieşiri

sfârşitul

perioade

e

furajat

SMZ(g

)

Reform

ă (%)

catego

rii

i

i

e

prăsilă

t

i

ate

 

1

 

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

 

Berbeci

nr

6

         

6

           

6

186

   

1

reproducători

t

0.300

         

0.300

           

0.300

     
   

nr

245

   

9

 

9

254

           

254

7874

   

2

Oi adulte

t

9.800

   

0.270

 

0.270

10.070

           

10.070

     
   

nr

20

90

     

90

110

       

1

1

109

3410

   

3

Tineret femel 0-3

t

0.106

0.270

   

0.343

0.613

0.719

       

0.003

0.003

0.716

 

170

 
   

nr

                                 

4

Tineret feme 3-6

t

                             

156

 
   

nr

                                 

5

Tineret feme 6-9

t

                             

73

 
   

nr

55

         

55

   

55

   

55

0

1705

   

6

Tineret feme 9-12

t

1.866

     

0.024

0.024

1.890

   

1.890

   

1.890

0

 

14

 
 

Tineret feme 12 -

nr

35

         

35

   

26

   

26

9

1085

   

7

18

t

1.266

     

0.015

0.015

1.281

   

0.950

   

0.950

0.331

 

14

 
   

nr

21

90

     

90

111

       

1

1

110

3441

   

8

Tineret mascul 0-3

t

0.109

0.270

   

0.348

0.618

0.727

       

0.003

0.003

0.724

 

170

 
   

nr

                                 

9

Tineret la îngrăşat

t

                             

156

 

1

Ovine la

nr

                                 

0

recondiţionat

t

                                 
 

nr

382

180

 

9

0

189

571

   

81

 

2

83

488

17701

   
 

EFECTIV TOTAL

t

13.447

0.540

 

0.270

0.729

1.539

14.986

   

2.840

 

0.006

2.846

12.140

     

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 30 Aprilie

     

Intrări

   

Ieşiri

 

Efectivul

Zile

   

Efectivul la

   

Treceri

   

Efectivu

           

la

animal

Categoria de ovine

începutul

perioadei

naşter

i

Cumpăr

ări

de la

alte

Spor

Total

intrăr

l iniţial

+intrări

Vânzăr

i

pentru

Vânzări

pentri

îngrăşa

Treceri

la alte

categori

Sacrific

ări de

necesit

Pierder

i

Total

ieşiri

sfârşitul

perioade

e

furajat

SMZ(g

)

Reform

ă (%)

catego

rii

i

i

e

prăsilă

t

i

ate

 

1

 

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

 

Berbeci

nr

6

         

6

           

6

180

   

1

reproducători

t

0.300

         

0.300

           

0.300

     
   

nr

254

   

26

 

26

280

           

280

8400

   

2

Oi adulte

T

10.070

   

0.950

 

0.950

11.020

           

11.020

     
   

nr

109

37

     

37

146

       

1

1

145

4380

   

3

Tineret femel 0-3

t

0.716

0.110

   

0.650

0.760

1.476

       

0.003

0.003

1.473

 

170

 
   

nr

                                 

4

Tineret feme 3-6

T

                             

156

 
   

nr

                                 

5

Tineret feme 6-9

t

                             

73

 
   

nr

                                 

6

Tineret feme 9-12

t

                             

14

 
 

Tineret feme 12 -

nr

9

   

55

 

55

64

   

9

   

9

55

1920

   

7

18

t

0.331

   

0.890

0.027

0.917

1.248

   

0.175

   

0.175

1.073

 

14

 
   

nr

110

37

     

37

147

       

1

1

146

4410

   

8

Tineret mascul 0-3

t

0.724

0.110

   

0.655

0.765

1.489

       

0.003

0.003

1.486

 

170

 
   

nr

                                 

9

Tineret la îngrăşat

t

                             

156

 

1

Ovine la

nr

                                 

0

recondiţionat

t

                                 
 

nr

488

74

 

81

0

155

643

   

9

 

2

11

632

19290

   
 

EFECTIV TOTAL

t

12.141

0.220

 

1.840

1.332

3.392

15.533

   

0.175

 

0.006

0.181

15.352

     

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 31 Mai

     

Intrări

   

Ieşiri

 

Efectivul

     

Efectivul la

   

Trecer i de la alte catego rii

   

Efectivu

           

la

Zile

Categoria de ovine

începutul

perioadei

l iniţial

+intrări

Vânzăr

Vânzări

Treceri

Sacrificări

sfârşitul

perioade

i

animal

SMZ(g

Reform

naşter

i

Cumpăr

ări

Spor

Total

intrări

i

pentru

pentri

îngrăşa

la alte

categori

de

necesitat

Pierde

ri

Total

ieşiri

e

furajate

)

ă (%)

     

prăsilă

t

i

e

 
 

1

 

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

 

Berbeci

nr

6

         

6

           

6

186

   

1

reproducători

t

0.300

         

0.300

           

0.300

     
   

nr

280

   

9

 

9

289

   

30

   

30

259

8959

 

10

2

Oi adulte

t

2.020

   

0.175

 

0.175

2.195

   

0.227

   

0.227

1.968

     
   

nr

145

         

145

   

20

   

20

125

4350

   

3

Tineret femel 0-3

t

1.473

     

0.764

0.764

2.237

   

0.308

   

0.308

1.929