Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la: - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei; - extinderea culturilor duble şi succesive; - practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate. Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. În aceste condiții. iar numeroși istorici. într-un interval de circa cinci decenii.1. numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă.6 milioane de ovine. pășuni s-au fânețe. Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă.5% la sfârșitul anului 1920. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine. nemaideținând teren agricol. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55. efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18. datorită conjuncturii internaționale favorabile. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată. efective valoroase care aparțineau unor 4 . inclusive a celor de ovine. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită. Astfel. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial. ajungându-se practice ca. În acel an numărul total de ovine era de 4. pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție. reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale.

100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul 5 . se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și. are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà.nuclee de elită. au fost valorificate la producția de carne.74%. se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete.38% în 1997 și c u 50. în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră. ocupând. iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0.3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. și un loc important în primele țări producătoare de carne. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7.73 indivizi. pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. Față de anul 2002. constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import.8% și respective cu 5. Tot în 2004. fiind livrate. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9. de asemenea. România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână. într-o pondere de peste 90% în viu. cu 40. în anul 2003. La nivel mondial. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29.1% la finele lui 1994. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte.09% la finalul anului 2000 După anul 2001. În continuare. la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000. începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5. adică de reducere a efectivului. de asemenea.

Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică. împreuna cu plafonul național solicitat. 3%.000 capete ovine. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca.19 din totalul celor cu personalitate juridică. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră 6 . exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie.900. ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.000 capete eligibile la prime anuale. vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. care.numărului de 8. 270. cele mai numeroase sunt societățile comerciale.

pielicele și carne. la zone cui peste 1500 m altitudine. Conform celor scrise de N. Și în condițiile date. lapte. însă când și unde au fost domesticite. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. Teodoreanu. Este o rată sprintenă. Aria de răspândire. cu caractere și însușiri specific raselor tardive. face parte din tipul morfoproductiv mixt. se mai cresc în Republica Moldova. Serbia. vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive. alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic. oaia valahă sau Rațca. Oile Țurcană. Este o rasă rustică și rezistentă. În ultimele decenii. Țurcana este de tip dolicomorf. oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice. și în 7 . efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. În present. în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri. După exteriorul său. fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării.. Cehia și Slovacia. această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat. concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România. de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. țușca. este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării. Turcia. precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana. însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. Însușiri morfoproductive. În literature de specialitate. Origine și mod de formare.3. Muntenegru. Grecia. Ucraina număr mai redus în Ungaria. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar. fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră. Bulgaria. împreună cu cele Stogoșe. ca areal de creștere. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. În afara țării noastre.1. cum ari fi: oaia bârsană.

. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 1435cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ. crupa teșită. se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. însă rezistentă. datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Cornul este de culoarea varietații respective. iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi. fața cu jar. Constituția este robust. relative strâmt și puțin adânc. Osatura este fină. iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. formate din fibre diferite. cu profilul drept la female și ușor convex la masculi. fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor. Lâna este rară. subțiri și purtate oblic. imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm. îngustă și oblică. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte. Capul la Țurcană este alungit și îngust. spinarea și șalele înguste. însă neomogene. Grebănul este ascuțit. iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Gâtul este lung. iar cusătură de pe linia superioară este largă. uneori rudimentare. Trunchiul alungit. De asemenea. Urechile sunt mici. fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi.Greutatea corporală are evoluția fluctuantă. Fibrele groase. jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ. 15% din total și de regulă sunt mai mici. 8 . subțire și purtat oblic. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare.

mantourilor etc. pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse.5 kg la berbeci. iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. neagră. Varietăți ale rasei. în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice.7 – 2.9% proteină Producția de pielicele. și anume: albă. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională. față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate. la Țurcană. Indici de reproducție. fiind și cea mai numeroasă. fertilității și natalității sunt superioare. brumărie și rațca. 9 . Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna. Comparativ cu alte rase autohtone. Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani.depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere.Cantitatea medie de lână este de 1. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă. a celor de artă populară. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. Alături de Karakul.2 kg la oi și 2. producția de lapte se caracterizează printro mare variabilitate. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5. Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice. cele specifice fecundității. gulerelor. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor. însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Această rasă are patru varietăți de culoare. La această rasă.5 – 3. Privitor la această producție.

Varietatea rațca. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. la naștere. Simbolul varietății ese Țb. culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități. De asemenea. La naștere. varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor. urmată apoi de reproducere în sine. are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual. dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. luciului și mătăsozității. Ca areal. iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră. În perspectivă. și până la a doua generație. cu linia mediană mai albă.În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase. prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat. cum ar fi de pildă Țurcana sibiană. În vederea 10 . caracterizată prin omogenitatea conformației. metișii obținuti cu karakul nu rezistă. pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii. iar mai târziu gri – cenușie. este în totalitate negru. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării. Concomitent cu înaintarea în vârstă. Simbolul varietății este Țn. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia. Perspective de creștere. această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele. în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm.

îndeosebi Lincoln și Border Laicester. Varietatea Rațca. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. 11 . fiind în efective reduse. nu prezintă importanță economică deosebită. precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă.creșterii dezvoltării corporale.

733 Nr.88 0 0 80/3.545 0 44/1. Efectiv de ovine total 350/12420 a) Programul de monte si fatari pentru anul curent Specificare Anul precedent Monta Anul curent 1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total 2 3 4 5 Luna 6 7 8 Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290 12 ./to) 6/0./greutate med. Programarea efectivelor de ovine. crt. Efectiv existent la inceputul anului (nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria de ovine Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond.3 247/9. a) Efectivul de ovine total si pe categorii. existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului.2.008 0 0 0 377/14. Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500 Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1.

iar pe de altă parte. Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica. Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 68 ani.1. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii: proestru. 13 . metestru. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea. folosind celule de embrioni. formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic. astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară. datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte.2. inca din perioada de alăptare. anestru. reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale. fiecare cu o durată variabilă. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). estru. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor. manifestă călduri după parturitie. In ultimele decenii. permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale.

1. Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare Gestanta Ovine Negestante Fătate Miei fătaţi Monte Oi Mioare Total Oi Anul curent Fătări Mioare Total Produşi obţinuţi Masculi Femele Total Mortalităţi Iezi înţărcaţi 36 6 42 22 22 44 3 41 147 27 171 90 90 180 2 178 180 33 213 112 112 224 5 219 60 11 71 37 37 74 2 72 60 11 71 37 37 74 2 72 49 9 58 49 9 58 148 26 174 49 9 58 246 44 290 240 44 284 149 149 298 7 291 I II III Total IV Trimestrul II V VI Total VII Trimestrul III VIII IX 42 1 Total 42 1 X 171 3 Trimestrul IV XI 71 1 XII Total 242 6 284 6 Total/an Anul precedent 14 .1.2.

024 0.300 245 9.800 7595 0 Zile animal e furajat e 16 186 Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr T nr 6 0.844 44 1.2.019 0.2.043 0.500 0. 350 13.019 0.420 0.800 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierder i 13 Tota l ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări Treceri de la Cumpărăr alte i catego rii 4 5 Ieşiri Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.800 Naşte ri 3 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători Oi adulte 6 17 18 2 3 Tineret femel 0-3 T nr 170 4 Tineret feme 3-6 T nr 156 5 Tineret feme 6-9 T nr T 55 1.820 44 1.519 1364 1650 73 6 Tineret feme 9-12 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL 14 7 nr T nr T nr t 14 8 170 9 1 0 156 nr T nr t.043 350 13.844 44 1.024 55 1.300 245 9.463 10850 15 .519 55 1.463 350 13.300 245 9.

270 1 9 0.800 20 616 6 0.120 0.270 0.112 0.300 245 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificăr i de necesitat e 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.842 44 1.009 0.017 0.279 13.112 0.267 21 616 1232 14 14 55 55 55 1540 73 nr 156 0.520 22 0.060 0.112 0.144 0.300 245 6860 Zile animal e furajat e 16 168 Spor 6 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 17 18 16 .006 0.800 22 22 9.006 0.425 T nr t nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032 156 0.003 0.003 0.820 44 1.017 22 0.022 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 0-3 t nr 9 1 0 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL t 13.270 1 1.537 22 9 0.052 0.842 35 1.106 170 9.109 170 nr t nr 8 1.022 0.052 0.264 13.704 0.800 22 2 2 9.112 0.300 245 naşter i 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.060 0.440 0.

986 81 2.270 90 0.003 109 0.331 110 0.015 90 0.950 1 0.024 55 1.890 26 0.003 1 0.539 571 14.343 9 0.727 55 1.613 254 10.266 21 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.800 20 0.348 0.270 90 0.729 189 1.270 0 0.070 1 0.300 245 9.300 254 10.106 3 6 8 6 0.724 3441 170 1085 14 1705 14 156 382 13.003 55 1.840 2 0.109 90 0.024 0.890 35 1.015 0.716 3410 170 7874 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.719 156 73 55 1.300 17 18 9 0.070 110 0.281 111 0.140 17701 17 .447 180 0.866 35 1.846 488 12.003 0 0 9 0.270 0.006 83 2.270 0.950 1 0.618 0.890 26 0.540 9 0.

486 4410 170 1920 14 156 488 12.073 146 1.917 37 0.476 156 73 14 9 0.175 1 0.840 0 1.352 19290 18 .141 74 0.300 280 11.331 110 0.332 155 3.716 6 8 6 0.890 0.175 2 0.003 1 0.760 280 11.003 55 1.533 9 0.489 9 0.655 55 0.300 17 18 26 0.003 9 0.110 0.950 37 0.392 643 15.765 64 1.724 37 0.003 145 1.070 109 0.181 632 15.175 1 0.006 11 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.110 0.473 4380 170 8400 Zile animal e furajat e 16 180 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.650 26 0.220 81 1.020 146 1.020 1 0.950 37 0.300 254 10.248 147 1.027 55 0.

300 30 0.473 6 8 6 0.324 55 1.308 259 1.227 20 0.084 71 0.769 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Trecer i de la alte catego rii 5 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.308 30 0.300 280 2.929 4350 170 8959 10 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Total intrări 7 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Zile animal e furajate 16 186 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.175 9 0.859 71 0.237 156 73 14 55 1.764 0.732 641 8.097 125 1.020 145 1.225 19871 19 .175 289 2.968 125 1.175 0 1.073 146 1.486 0.024 0.769 0.352 9 0.324 21 0.097 146 2.024 55 1.931 4526 170 1705 14 156 632 6.227 20 0.859 570 7.195 145 0.764 2.300 17 18 9 0.255 21 0.557 9 1.

023 0.300 259 7770 0 Zile animal e furajat e 16 180 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 20 .402 0.848 0 0.324 30 0.241 641 180 180 0.225 0.300 259 naşter i 3 Cumpără ri 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.859 1.097 125 0.848 1.227 71 0.422 30 0.849 0.697 3.362 18.422 30 0.023 55 1.094 0.719 20 600 170 nr 10.300 259 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.120 125 90 90 55 1.931 21 0.638 21 2.968 125 90 90 10.120 35 3750 1650 14 14 nr 73 0.402 0.968 35 3750 6 0.308 0.968 125 0 10.098 0.402 156 1.929 20 0.587 3.697 14.567 20 1.241 71 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 16.638 0.890 570 0.720 21 630 170 55 1.014 0 0.849 1.422 30 0.569 21 1.638 0.241 461 19230 900 156 0 15 nr 1.000 0.638 20 2.503 2.

014 180 5.968 35 17 18 0.184 0.898 35 0.899 55 1.808 30 0.184 90 1.024 0.120 35 0.808 30 0.257 19871 930 15 3441 156 1085 170 1705 14 21 .968 35 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.968 35 0.300 259 10.903 110 2.899 35 0.782 73 14 55 1.144 0 0.014 0 1.848 0.537 0.898 0 0.782 3410 156 1085 170 8029 Zile animal e furajat e 16 186 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.475 90 1.720 21 0.144 35 0.024 0 0.064 70 1.532 0.697 0.000 111 2.300 259 10.797 35 0.184 90 2.904 111 2.797 70 1.255 571 18.402 6 8 6 0.380 0.172 55 1.849 0.184 90 2.719 20 0.892 180 3.300 259 10.255 641 20.386 0 0.422 30 0.241 461 14.000 110 2.

605 0 0.000 70 1.968 3 6 8 6 0.968 8029 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t nr 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 2 6 0.269 30 0.300 259 10.463 30 0.701 35 1.797 1.167 1705 14 170 111 2.024 0 0.898 0.300 259 10.300 259 10.269 30 0.194 19871 930 15 4526 156 22 .706 35 1.364 145 4.790 30 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.014 70 3.395 30 0.395 0 0.167 55 1.599 145 4.445 0.765 35 0.255 571 18.221 35 0.269 146 4.000 611 21.143 0.014 0.269 30 0.364 4495 156 73 14 55 1.968 17 18 170 110 2.242 146 4.024 55 1.269 641 21.899 0 0.

727 125 4.023 0.328 4380 156 15 611 21.973 236 9.385 1.727 21 0.329 4350 156 73 14 55 1.692 20 0.166 0.148 1.189 1650 14 170 146 4.141 18330 23 .023 55 1.300 23 0.679 145 5.968 17 18 170 145 4.683 146 5.300 259 10.372 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.683 0.692 64 2.679 0.055 21 0.189 55 1.968 3 6 8 6 0.342 0.533 23 0.385 611 22.973 23 0.692 125 4.995 7770 6 Zile animal e furajat e 16 180 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierd eri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.973 21 0.392 547 20.300 259 10.021 20 0.727 20 0.

075 7.278 1.075 15.300 236 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.605 20 0.737 3.737 620 73 156 125 125 90 90 35 3875 170 nr 9.189 0.036 547 20 20 567 180 180 387 17577 15 4.995 9.537 1.692 1.933 3.995 6 0.329 20 0.995 9.605 4.538 3.396 156 nr 125 125 90 90 35 3875 170 55 1.213 1705 14 14 nr 4.045 0.396 20 0.692 0.970 22.605 0.537 3.213 55 1.605 0.111 7.934 20 0.300 236 7316 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 3 6 17 18 24 .300 236 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.141 0.328 0.538 1.024 0.737 4.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.024 55 1.

037 90 3.164 0.995 7080 0 Zile animal e furajat e 16 180 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 t 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr nr 2 6 0.188 101 4.995 6 8 6 0.979 14310 25 .396 0.779 35 1.560 110 4.695 3300 73 1050 156 14 55 1.164 0.737 90 3.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.167 101 4.560 20 0.396 20 0.592 90 4.023 0.241 0.300 236 9.560 35 1.560 20 0.300 236 9.000 90 3.247 44 0.821 0 0.989 1650 14 170 35 1.538 0.164 35 1.188 376 14.023 55 1.130 477 19.995 17 18 170 35 1.236 11 0.213 0.560 0 0.821 35 1.164 90 3.000 1050 156 0 15 387 15.300 236 9.538 0 0.560 35 1.247 11 0.516 35 1.

807 0.242 0 10.302 2.242 6 0.019 0.019 44 1.247 0.095 376 46 46 422 45 45 377 13082 15 156 nr 170 44 0.008 44 1.989 0.283 35 1.993 45 1.560 0.538 45 1.995 0.008 1364 14 14 nr 90 3.247 10.979 1.300 247 7657 Zile animal e furajat e 16 186 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 26 .300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.109 17.300 236 11 11 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.695 35 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL t 14.545 3875 73 156 170 nr 9.088 1.993 1.843 125 5.993 15.993 80 3.

89 44 1.300 254 22329 0 Zile animal e furajat e 16 540 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 7 8 9 Tineret la îngrăşat 27 .916 15.820 44 1.009 3 0.22 2 0.2.0153 3.724 4057 170 3681 14 4895 14 73 nr 156 9.73 55 1.270 0.331 110 0.395 0.140 350 124 9 583 90 5 95 488 39583 156 1.070 109 0.11 0.4 0.07 55 1.300 254 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrifică ri de necesita te 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.66 0.500 112 0.725 3 0.070 112 0.009 10.420 0.006 0 0 9 0.300 245 9 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.33 0.266 3.3.551 112 0.051 55 0. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.890 35 1.125 12.270 10.716 4026 170 6 0.006 55 1.22 2 0.33 0.890 35 1.800 112 0.

014 0.176 55 1.308 0.159 10.402 0.062 55 0.175 112 2.195 146 2.173 1 0.422 30 0.074 55 0.737 14.003 + 0.716 0.156 1 0.Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T Nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 12.878 20 0.125 1.094 19.324 30 0.890 488 74 0.295 147 2.874 4.331 110 0.300 254 35 35 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.422 30 0.300 289 30 30 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.006 4.324 30 0.070 109 37 2.094 0.227 110 2.141 0.120 35 0.968 35 0.052 1.110 21 64 1.724 37 0.110 21 2.227 111 2.110 20 11.241 461 58391 900 156 0 0 9 0.098 0.227 235 0.300 259 25129 0 Zile animal e furajat e 16 546 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 180 18 8 28 .241 723 260 2 262 0.890 37 0.890 0.227 161 0.402 156 0.394 3.220 2.308 0.731 0.003 9 0.720 21 630 12686 170 5305 14 14 73 0.896 21 9 0.175 111 2.629 4.110 20 10.125 37 0.719 20 600 16860 170 6 0.

692 0.898 20 0.269 164 4.269 711 30 0.028 150 2.184 125 0.899 35 0.422 30 0.995 0 1085 6 0.305 5.Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 14.141 0.300 259 23 23 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.973 35 9.120 35 0.899 21 55 1.489 4.898 20 0.904 146 21 35 0.926 2.241 461 0.060 0.968 35 10.691 1.727 30 0.494 24.892 5.402 2.748 1.727 0.494 4.968 35 0.328 0 0 547 58072 1860 156 55 1.912 0.184 125 2.746 0.191 35 0.692 0 125 4.189 0 0 125 12347 1085 170 5060 14 14 73 0.973 35 0.300 259 naşt eri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.242 0.300 236 23888 0 Zile animal e furajat e 16 556 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 8 29 .329 12255 156 170 10.458 20.746 0.727 2.269 53 21 90 0.903 145 5.071 55 1.720 21 125 0.096 30 0.719 20 125 1.748 5.

141 6.995 0.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T Nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.814 0 80 3.545 7795 73 156 125 125 125 125 0 4925 170 9.569 0.173 5.359 45 1.007 5.993 11.769 5.247 44 1.098 65 2.300 236 11 11 Naşt eri 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.098 20 0.79 0.769 145 4.247 0.097 0 156 125 125 125 125 0 4925 170 55 1.247 10.255 11 0.098 145 6.261 1.037 2.242 10.256 15.189 0.821 5.238 0.008 4719 14 14 4.300 247 22053 0 Zile animal e furajat e 16 552 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 30 .066 55 1.790 5.993 5.097 5.263 13.095 547 156 156 703 45 281 326 377 44969 4.247 11 0.329 145 5.037 28.242 6 0.

44 145 9.820 44 1.642 1.962 5.008 0 0 0 17902 13771 170 18765 14 14 55 3.973 0.865 30 0.814 0 80 3.87 55 1.227 145 3.2 149 10.500 149 0.715 3.829 145 6.359 55 45 1.829 145 6.642 149 3.865 30 0.097 5.054 145 4 0.021 25.775 5.642 146 3.241 5.227 576 0.442 149 3.790 20 0.88 14.269 119 125 721 7 5.79 0.359 55 5.890 55 1.014 2.072 30 0.071 145 11.241 1224 0.642 149 3.2.07 1.993 5. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.152 149 3.727 30 0.631 1.44 146 2.097 21.593 0.824 30 0.652 149 3.300 300 23 30 53 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri Sacrificări la alte de categori necesitat i e 11 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.420 0.87 99 2.675 11.800 149 2.569 2.545 0 10200 7795 73 156 0.242 0 0 0 17780 21971 170 6 0.890 0.086 146 1.793 5.262 0.012 145 1.095 350 298 3.4.009 55 1.646 55 0.300 247 93399 0 Zile animal e furajat e 16 2194 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 31 .300 245 55 55 naşteri 3 Cumpăr ări 4 Intrări Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrări 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.269 847 0 0 0 377 206537 2760 156 1.821 55 65 2.086 146 21 125 1.072 3 0.071 145 0.081 146 0 44 1.606 15.054 145 5.76 40.

2. Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse Număr zile furajate 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 10200 12-18 luni 18765 Ovine lactație 63691 Ovine partea I de gestație 14396 Ovine partea a II a de gestație 15252 Berbeci 2198 Total 172048 21971 17780 7795 32 .5.

În acest. materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară. oile mame si berbecii de reproducție.5 cm de lână nou crescută primavara și denumită . usucul mai puțin consistent. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic.tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii. stabilirea componentei echipei de tuns.lâ na de pai”.în seara premergătoare tunsului. iar cusătură de pe linia superioară este largă. 33 . atât cantitatea cât și calitatea lânii. fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede. turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii. nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na. Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie . De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură. Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1.1.15 mai) când timpul este suficient de călduros. oile sterpe. Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv.. stabilirea inventarului necesar. În cadrul speciei se programează la început batalii. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră. sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară. Programarea producțiilor 3. câ t și de efectivul de animale din unitate. Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. Are diametrul mai redus. Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții. Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomandã urmatoarele: . ceea ce usurează tunsul. mioarele. instruirea personalului implicat. .3.

Programarea producției de lână Categoria Berbeci reproducători Oi adulte Mioare Total Număr de indivizi Cantitatea de lâna pe animal (kg) 3 2 1 - Cantitatea de lâna totală (kg) 18 560 55 633 6 280 55 341 34 .

Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii. rezistență. în funcție de cerințele pieții. Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii. cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii. lungime. După recepție în societate. finețe. se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână.2. 35 . nuanța de culoare. a păturilor de lână. după care va fi trecut pe masa de sortare. covoarelor și a diferitelor tricotaje. se usucă. Recoltarea și valorificarea producției de lână După tuns lâna este recoltată. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative. prețurile variind în funcție de cerințele pieții. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia. lâna se spală. iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. uniformitate. cea cu defecte fiind depozitată separat.3. suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare. În felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior.

36 . Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază. spații pentru îmbalotare. Înainte cu 12-14 ore de tuns. cântărirea cojoacelor și a animalelor. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns. Organizarea. cântar pentru oi. boxe pentru oile care sunt tunse. spații pentru pastrarea temporară a lânii. punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns. sortarea și balotarea.1. masă pentru sortarea lânii.3. punct sanitar veterinar. culoar de trecere a oilor netunse. urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns. centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns. masă pentru înregistrări. precum și prevenirea accidentelor de orice natură. Ca organizare centrul de tuns cuprinde: > > > > > > > > > > > > padoc pentru oile ce urmează a fi tunse.2. cântar pentru lână. uniform. fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc. Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii. oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv. punct de tuns. depozitarea temporară a lânii.

4 37 . iar cu 15.4 32419. La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața. În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit.8 2559 4088 1772. către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori. Număr capete Oi 284 Producția de lapte pe lactație / cap oaie 80 l Producția totală de lapte pe tot efectivul 22720 22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte 8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 Lei/ kg TOTAL (lei) 13 8 2. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes. el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului. Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.3.20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori. la prânz și seara). De asemenea.3.

brânza telemea. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui. total. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt. Se mai obține și untul din lapte de oaie. Recoltarea și valorificarea producției de lapte Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze. mulsul se va efectua rapid. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul. la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara.4. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. corespunzătoare. recoltare și depistare a laptelui. brânza de burduf și cascavalul. 38 . Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate. Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile.3. unde se păstrează la o temperaturã de 0.8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice. tablă zincată sau din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor. brânza de putină.

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 4.1. Fluxul tehnologic anual de producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului tehnologic sunt: 1. Categoria berbeci de reproductie pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică perioada de montă; perioada de repaus. pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie; gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea cantitatea și calitatea materialului seminal; -

2. Categoria de oi și mioare întreținere; apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile. 3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece. Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului. Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent. Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41

dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. fânuri și nutrețuri concentrate. grâu. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului. Programarea și organizarea bazei furajere 5. La început consumă aproximativ 70 g de fân. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. nevoile de hrană ale oii sunt reduse. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. perioada de lactație. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp. berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia.1. fiindcă dezvoltarea fătului este mică. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. perioada de gestație.5. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate. Se pot folosi silozuri de bună calitate. La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus. ovăz) precum și srot de soia. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial. energetice și mici cantități de fân. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. 42 . iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. crearea de rezerve pentru producția de lapte. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică cât mai mare. perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu-zisă. În prima parte a gestației. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate.

9 112 67 94 112 114 94 68 89 85 96 15.2 1.73 0.85 0.189 0.95 UIL 1.2 43 .5 7.85 0.5 240 P g 2.67 0.05 1.176 0.8 185 Nutret Fân de lucernă Fân natural Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic KgSU 0.2.5 3 4 4 12.5 7.73 0.5 1.5 9.5.03 1.868 0.89 0. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g 0.

51 0.448 1.583 g 6.876 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în perioada de montă-vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.5 2.176 0.980 1.090 88.1 0.404 1.05 0.239 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 44 .749 1.940 12.024 2.263 0.023 0.301 1.531 2.89 94 89 7.562 2.250 UFL g 120 50.475 0.1 1.341 g 120 42.950 1.2 10.404 1.5 0.85 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 7.5 9.239 0.022 132.980 7.25 1.3.493 130.022 g 120 125.2 6.618 5.51 0.618 2.250 UFL g 120 132.058 0.612 0.4 Fân de lucernă Fân natural TOTA L RB 0.904 5.5 3 1.461 1.534 10.67 0.363 19.303 g 4 1.85 0.5 4 1.000 125.149 87.300 0.000 g 6.5.475 1.192 137. Norme și rații utilizate Rație la berbeci în perioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.250 1.25 0.119 3.03 1.73 112 67 94 68 15.534 g 4 5.2 0.527 1.

6 11.972 g 6.567 0.205 0.972 81.539 2.447 6.767 80.5 3 1.88 0.446 0.176 0.767 g 70 81.452 11.5 4.53 0.2 0.1 1.3 3.5 4 1.51 0.193 0.134 1.4 Fân natural TOTA L RB 1.89 94 89 7.511 g 3.88 0.88 UFL g 70 80.01 1.446 1.205 1.674 g 83 101 101 g 4.73 67 68 9.Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL G PDIE g g/KgSU Ca g P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.539 4.01 UFL g 83 106.616 2.134 1.6 8.191 1.418 1.418 1.191 0.567 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 45 .03 Pajiște de deal TOTA L RB 6.616 3.2 1.511 8.01 1.644 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca G g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.447 1.05 0.674 106.452 g 3.85 0.

191 3.710 UFL g 57 65.167 0.533 0.989 g 57 71.798 0.918 1.164 66.2 0.5 3 1.4 Fân natural 1.983 g 3 3.7 0.838 0.2 0.989 74.2 0.Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.710 0.973 0.135 0.000 g 4 5.983 5.191 1.71 0.000 71.164 g 57 66.85 0.240 2.71 0.798 0.918 1.05 0.838 0.458 Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.458 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.144 0.73 67 68 9.176 0.137 9.973 0.5 4 1.167 0.137 g 4 9.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.135 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 46 .710 65.533 4.710 UFL g 57 74.89 94 89 7.240 g 3 2.7 1.144 0.

300 UFL g 98 50.Rație la oi în a doua parte a gestației iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.830 0.004 1.793 49.5 Fosfat dicalcic TOTA L RB+RS 0.381 0.793 -0.67 112 94 15.960 14.149 g 98 42.082 1.5 Fân de lucernă 0.448 0.342 0.1 0.004 1.297 0.9 1.85 0.174 -0.459 0.95 240 185 2.370 91.830 98.605 47 .119 1.83 0.5 2.6 0.85 0.541 6.603 1.000 48.73 67 68 9.644 98.838 -5.090 g 7.49 0.793 91.798 0.037 1.619 -0.174 0.2 0.940 g 3.530 0.263 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.074 0.619 0.5 3 1.726 1.854 1.9 6.459 6.527 0.NH-RB 0.897 13.019 0.938 2.605 0.537 0.5 1.381 0.4 Fân natural TOTA L RB DIF.011 0.178 3.740 4.

149 0.651 0.890 0.580 0.667 42.444 0.786 11.836 123.743 0.5 2.280 UFL g 172 46.233 1.667 50.400 1.9 114 96 1.2 0.478 g 5.501 0.826 0.667 18.67 112 94 15.667 0.5 Fân de lucernă 0.689 5.8 0.400 0.444 2.712 18.492 0.075 83.164 2.837 2.6 1.900 1.338 0.3 6.942 1.450 1.180 0.857 5.432 1.5 12.580 82.806 g 172 39.603 129.667 165.162 0.868 0.8 0.190 -7.4 Fân natural TOTA L RB DIF.73 67 68 9.689 10.591 50.284 g 10.49 0.338 0.418 1.409 42.5 3 1.85 0.246 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.58 0.990 48 .5 1.119 48.512 0.NH-RB 1.699 4.095 0.881 42.400 0.85 0.857 3.512 2.454 0.045 2.Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.5 0.32 Tărâţe de grâu TOTA L RS TOTA L RB+RS 0.667 180.164 0.

5 4 1.022 2.000 11.176 0.528 g 137 134.506 1.506 1.256 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 8.03 Pajiște de deal 8.686 0.555 1.34 1.555 1.292 g 4 6.8 11.340 141.12 0.Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.528 134.89 94 89 7.000 g 8.256 49 .3 1.7 0.340 UFL g 137 141.292 6.022 1.686 0.

466 64.843 15.580 81.9 0.589 0.150 15.9 Lucernă început înflorire 0.Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.8 0.045 g 3.73 67 68 9.118 50 .418 2.49 0.8 3.958 0.327 0.176 0.58 UFL g 64 g 64 g 3.068 5.356 0.05 0.58 0.074 0.100 5.150 UFL g 64 25.269 0.263 0.682 3.224 0.956 0.189 0.5 3 1.5 4 1.67 112 94 15.055 61.189 0.169 0.878 1.430 65.815 65.758 0.146 0.470 g 1.89 94 89 7.8 0.8 g 1.2 0.030 0.03 Pajiște de deal 0.132 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.409 Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.580 39.813 0.540 40.618 1.807 1.264 0.9 0.5 2.560 0.068 4.4 Fân natural TOTA L RB 0.090 0.066 1.73 112 85 7.674 0.596 9.85 0.117 0.767 2.5 Fân de lucernă 0.5 1.693 0.000 1.028 TOTA L RB 4.35 3.12 0.85 0.9 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.075 g 64 21.5 4 1.277 0.589 0.973 50.430 0.

423 Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN g KgSU UFL PDIE G g/KgSU Ca g P g UIL Lei/kg Nutreț Lucernă inceput inflorire Pajiste de deal TOTA L RB Kg B KgSU 1.797 1.67 112 94 15.030 g 4.4 0.716 g 63 14.247 1.620 47.5 7.510 1.62 Norme de hrană PDIN g 63 PDIE g 63 /KgSU Ca g 4.979 4.149 0.5 4 4 1.620 47.061 1.096 31.742 80.100 UFL g 63 16.899 0.62 0.442 48.73 0.137 2.8 0.49 0.2 0.313 g 1.8 UIL 1.520 0.836 0.468 6.348 0.2 0.73 67 68 9.2 Preţ lei 0.176 0.000 67.092 0.562 32.335 0.176 0.Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.699 1.240 0.189 0.185 2.226 0.5 2.773 0.85 0.1 UFL 0.1 P g 1.5 3 1.446 0.767 9.179 0.1 2.373 1.425 0.838 1.014 0.712 0.85 0.081 2.438 62.4 Fân natural TOTA L RB 0.612 5.303 36.1 0.096 3.862 0.726 64.05 1.5 Fân de lucernă 0.958 51 .310 0.059 0.89 112 94 85 89 7.390 0.03 2.310 0.088 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.5 1.393 3.12 0.

132 0.112 0.868 0.132 lei Preţ 0.9 3.690 UFL Norme de hrană PDIN g 57 72.836 1.89 94 89 7.000 69.69 0.69 0.2 0.5 3 1.876 72.329 64.12 0.176 0.690 UFL g 57 63.690 0.979 2.Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.112 0.9 2.445 Rație la tineret 6-9 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.868 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.408 0.101 3.876 PDIE g 57 69.4 Fân natural 1.73 67 68 9.2 0.329 g 57 64.405 4.101 1.405 0.9 8.775 52 .445 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.5 4 1.945 0.408 0.9 5.25 1.945 0.85 0.836 1.815 P UIL g 1.25 0.690 63.49 0.979 g 1.274 8.274 g 3.775 0.815 5.000 /KgSU Ca g 3.

921 2.65 0.89 94 89 7.49 0.150 0.1 2.048 0.35 0.652 g 45 65.658 g 45 60.478 5.150 4.650 UFL g 45 59.548 8.890 0.65 0.730 0.124 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 53 .419 Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.327 0.650 59.478 g 2.25 0.548 g 3.419 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 1.459 g 2.1 2.671 1.3 8.671 1.658 60.818 0.327 0.000 g 3.650 0.73 67 68 9.650 UFL g 45 68.000 65.5 4 1.921 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.818 0.Rație la tineret 9-12 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.5 3 1.12 0.176 0.124 0.35 1.730 0.85 0.3 5.4 Fân natural TOTA L RB 1.652 68.25 0.459 2.048 0.890 0.

5 P g 2.413 0.877 0.3 0.876 2.306 0.740 59.086 0.329 2.393 g 2.85 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.740 59.55 0.640 58.596 67.719 0.122 0.Ratie la tineret 12-18 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g KgSU UFL 0.630 1.640 58.413 Rație la tineret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuțreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.719 0.5 3 1.122 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 54 .640 0.805 0.640 UFL g 49 67.89 94 89 7.306 0.086 4.55 Preţ lei Fân natural 1.877 0.64 0.73 67 g g g UIL Lei/kg 68 9.596 g 49 64.4 Nutreț Kg B KgSU 1.5 4 1.329 2.031 TOTAL RB 1.12 0.876 1.5 5.031 0.3 UFL 0.000 64.49 0.64 Norme de hrană PDIN PDIE g 49 g 49 /KgSU Ca g 3.176 0.616 8.4 UIL 1.805 0.000 g 3.616 8.4 2.393 5.630 1.

4. fiind folosită atât verde cât și conservat (fân. durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile. Sub aspect nutrițional. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a substanțelor scheletice. care explică și reducerea digestibilității energiei. care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice. urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului. regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni). frunzoase.5. Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. în funcție de zonă și specia de animale. prin pășunat. acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. siloz). În țara noastră. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț. fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică. pățunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurilor. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare. La lucernă. 55 . faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale. Pășunatul are numeroase avantaje. proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire. climă etc. iar pentru oi la cca 200 zile. Fânul natural Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire. Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore. În același timp. Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului. funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată. greu digestibile. considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase. care au și posibilitatea să selecteze plantele pe care le consumă. înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului. fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus. când masa verde este conservată prin uscare. sol.

se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari. printr-un examen organoleptic. Prin măcinare fină. dar ridicat în P și Mg. dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută. digestibilitatea tărâțelor crește. cantitatea și finețea frunzelor. embrionul și cantități diferite de amidon Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin. precum și în alți aminoacizi esențiali. în special la păsări. Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de Vegetație la recoltare. 56 . motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. de altfel. disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%). mirosul și culoarea verde. cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă .Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație. Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. tehnica de uscare și modul de depozitare. Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile. În componeța lor intră: pericarpul semințelor. starea tulpinilor (tijelor). stratul de aleuronă . prezența corpurilor străine. Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân.

11 0.11 12.427 13.971 4. 9-12 luni Tineret f.004 25922 103.68 727.112 1.66 16.67 Vară Zile furajer e Total tone Fân de lucernă Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi 14. 1218 luni Berbeci Oi Tineret 6-9 luni Tineret f.20 19.76 40 3.448 1. 3-6 luni Tineret f.247 13220 8505 41.67 0.90 45.029 203.31 0.45 60.66 3.68 0.958 1.92 642.527 1.086 Pajiştede deal Zile furajat e 1104 49061 13220 8505 9800 Total tone 15.343 36.6.048 1086 44278 7795 2190 8965 3.949 3.572 45.67 8.10 22.512 44278 22.048 4. 1218 luni Total Iarnă 2.11 Lucernă masă verde Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi Fosfar dicalc ic Zile furajat e Total tone Tărâţe de grâu Kg/zi Zile furajat e Total tone Peri oadă 57 .019 1086 44278 0.117 2.088 0. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii Nutreţuri utilizate Categorii Fân natural Kg/zi Berbeci Oi Tineret 1-3 luni Tineret f.202 152.

Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri Fân natural Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic Tărâţe de grâu Tone 203.10 22. cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor.45 60. 6-9 luni Tineret mascul Tineret f.31 0.68 727.90 45. Venituri din vânzarea animalelor Greutate Corporală (kg) Total (lei) Total (lei) 21200 18000 35679 21000 95879 Categorii Oi adulte Tineret f.4 32419.67 Total Lei/tonă 250 250 20 300 2500 300 Total 50975 11420 14549 18093 250 6801 102088 Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare.4 Lei/ kg TOTAL (lei) 58 .8 2559 4088 1772. prăsilă Total Lei/kg 5 6 7 Capete 53 45 Lei/cap 400 400 5097 35679 21 1000 Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 13 8 2. prăsilă Tineret m.

2 27709.07 2809.A.78 145840 102088 11667. cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale.11 1.V.93 Cheltuieli totale Cheltuieli cu nutreţuri Salarii+taxe şi impozite T.18 95879 6647 1772.2 3344.18 535.4 20885.6 4375.Venituri. –(19% ) Alte cheltuieli Profit impozabil Impozit pe profit – (16% ) Profit net Rata profitului 59 . din care: Venituri din vânzarea animalelor Venituri din vânzarea brănzei Venituri din vănzarea lănei Subvenţii pentru diferenţe de preţ Suma lei 149184.

5. 3. 2.Concluzii În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1. atât datorită potenţialului genetic de care dispune. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai crescuta de lapte.11 lei. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ mai bun pe kg. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4. Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână. 60 . Un profit uşor satisfăcător. în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809. cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător).

M.Creșterea ovinelor și caprinelor. Pascal C(2007) . Avarvarei T.Halga P..Rase autohtone de ovine și caprine. Editura PIM Iași. 61 ..(2006) . Edituera Tipo Moldova.Nutriția și alimentația animalelor.(2003) ..BIBLIOGRAFIE Pascal C. Editura PIM Iași. Pop I.