Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la: - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei; - extinderea culturilor duble şi succesive; - practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate. Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură. Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei economice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor. Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ). De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența. Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas. Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

5% la sfârșitul anului 1920. Astfel. datorită conjuncturii internaționale favorabile.2. iar numeroși istorici. marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale. efective valoroase care aparțineau unor 4 . Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. inclusive a celor de ovine. efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18. numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860. Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat.6 milioane de ovine. pășuni s-au fânețe. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită. ajungându-se practice ca. nemaideținând teren agricol. într-un interval de circa cinci decenii. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine. În aceste condiții. scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră.1. În acel an numărul total de ovine era de 4.

într-o pondere de peste 90% în viu. de asemenea.38% în 1997 și c u 50. constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9. și un loc important în primele țări producătoare de carne. ocupând. se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete.3% A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine.nuclee de elită. Tot în 2004.1% la finele lui 1994. Față de anul 2002. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29. fiind livrate. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7.73 indivizi. se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare.8% și respective cu 5.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul 5 . România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână. adică de reducere a efectivului. la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000. pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră. În continuare. de asemenea. La nivel mondial. cu 40.09% la finalul anului 2000 După anul 2001.74%. iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0. se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte. în anul 2003. începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5.100. are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi. au fost valorificate la producția de carne. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà.

000 capete eligibile la prime anuale. ovinele vor constitui și în viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun. 3%. care. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră 6 .numărului de 8. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46. vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.19 din totalul celor cu personalitate juridică. cele mai numeroase sunt societățile comerciale.000 capete ovine. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. împreuna cu plafonul național solicitat. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică. la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca. 270. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca.900. exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie.

cum ari fi: oaia bârsană. În afara țării noastre. În ultimele decenii. oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice. rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri. în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național.3. lapte. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar. alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic. Este o rasă rustică și rezistentă. precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării. efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. Muntenegru. vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive. Ucraina număr mai redus în Ungaria. această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat. pielicele și carne. Aria de răspândire. Țurcana este de tip dolicomorf. Origine și mod de formare. Bulgaria. împreună cu cele Stogoșe. fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării. Grecia. Oile Țurcană. Este o rată sprintenă. Și în condițiile date. la zone cui peste 1500 m altitudine. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România. țușca. Teodoreanu. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. face parte din tipul morfoproductiv mixt. oaia valahă sau Rațca. însă când și unde au fost domesticite. concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină. În present. ca areal de creștere. După exteriorul său. Conform celor scrise de N. fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră. precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana. Cehia și Slovacia.. și în 7 . În literature de specialitate. cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Turcia. de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. se mai cresc în Republica Moldova. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Însușiri morfoproductive.1. Serbia.

formate din fibre diferite. jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. subțiri și purtate oblic. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 1435cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ. însă neomogene. însă rezistentă. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi. Fibrele groase. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte. Constituția este robust. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse. Capul la Țurcană este alungit și îngust. crupa teșită. fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi. iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare. iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ. De asemenea. 15% din total și de regulă sunt mai mici. uneori rudimentare. lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm. se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Osatura este fină. iar cusătură de pe linia superioară este largă. Grebănul este ascuțit. îngustă și oblică.Greutatea corporală are evoluția fluctuantă. fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. Gâtul este lung. relative strâmt și puțin adânc. imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. Urechile sunt mici. iar la femele pot fi întâlnite la doar cca.. Lâna este rară. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor. fața cu jar. 8 . datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Cornul este de culoarea varietații respective. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon. spinarea și șalele înguste. subțire și purtat oblic. poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ Producția de lână. Trunchiul alungit. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. cu profilul drept la female și ușor convex la masculi.

depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire. Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate.9% proteină Producția de pielicele. gulerelor. față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. La această rasă.5 – 3. 9 . brumărie și rațca. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5. fiind și cea mai numeroasă. în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă.5 kg la berbeci.7 – 2.2 kg la oi și 2. însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Alături de Karakul. fertilității și natalității sunt superioare. Varietăți ale rasei. Comparativ cu alte rase autohtone. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice. la Țurcană. Indici de reproducție. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor. în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse. mantourilor etc.Cantitatea medie de lână este de 1. iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna. și anume: albă. neagră. Această rasă are patru varietăți de culoare. pe durata unei lactații poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. cele specifice fecundității. producția de lapte se caracterizează printro mare variabilitate. Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. a celor de artă populară. Privitor la această producție.

iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat. În perspectivă. Varietatea rațca. la naștere. și până la a doua generație. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră. pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite.În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase. luciului și mătăsozității. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. De asemenea. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual. varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor. caracterizată prin omogenitatea conformației. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii. culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități. Simbolul varietății ese Țb. iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care. Simbolul varietății este Țn. În vederea 10 . în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată. iar mai târziu gri – cenușie. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele. La naștere. prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. Ca areal. Concomitent cu înaintarea în vârstă. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării. Perspective de creștere. metișii obținuti cu karakul nu rezistă. dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. este în totalitate negru. în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia. urmată apoi de reproducere în sine. are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. cu linia mediană mai albă. cum ar fi de pildă Țurcana sibiană. această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor.

creșterii dezvoltării corporale. Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. Varietatea Rațca. precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă. nu prezintă importanță economică deosebită. 11 . fiind în efective reduse. îndeosebi Lincoln și Border Laicester.

Programarea efectivelor de ovine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria de ovine Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond. Efectiv existent la inceputul anului (nr. a) Efectivul de ovine total si pe categorii./to) 6/0.3 247/9. Efectiv de ovine total 350/12420 a) Programul de monte si fatari pentru anul curent Specificare Anul precedent Monta Anul curent 1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total 2 3 4 5 Luna 6 7 8 Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290 12 . Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500 Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1.2./greutate med. crt.545 0 44/1.733 Nr. existent la inceputul anului si cel programat pentru sfarsitul anului.008 0 0 0 377/14.88 0 0 80/3.

inca din perioada de alăptare. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat (femela). In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea. reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară larga a insământărilor artificiale. In ultimele decenii. estru.1.2. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii: proestru. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor. anestru. fiecare cu o durată variabilă. permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale. iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară. folosind celule de embrioni. metestru. datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. iar pe de altă parte. Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 68 ani. Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica. manifestă călduri după parturitie. astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi. formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic. 13 .

1.1.2. Programul de montă și fătări Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare Gestanta Ovine Negestante Fătate Miei fătaţi Monte Oi Mioare Total Oi Anul curent Fătări Mioare Total Produşi obţinuţi Masculi Femele Total Mortalităţi Iezi înţărcaţi 36 6 42 22 22 44 3 41 147 27 171 90 90 180 2 178 180 33 213 112 112 224 5 219 60 11 71 37 37 74 2 72 60 11 71 37 37 74 2 72 49 9 58 49 9 58 148 26 174 49 9 58 246 44 290 240 44 284 149 149 298 7 291 I II III Total IV Trimestrul II V VI Total VII Trimestrul III VIII IX 42 1 Total 42 1 X 171 3 Trimestrul IV XI 71 1 XII Total 242 6 284 6 Total/an Anul precedent 14 .

463 10850 15 .300 245 9.463 350 13.500 0. 350 13.519 55 1.019 0.820 44 1.043 350 13.844 44 1.300 245 9.844 44 1.2.300 245 9.420 0.019 0.024 0.800 7595 0 Zile animal e furajat e 16 186 Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr T nr 6 0.800 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierder i 13 Tota l ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.2.519 1364 1650 73 6 Tineret feme 9-12 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL 14 7 nr T nr T nr t 14 8 170 9 1 0 156 nr T nr t.800 Naşte ri 3 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători Oi adulte 6 17 18 2 3 Tineret femel 0-3 T nr 170 4 Tineret feme 3-6 T nr 156 5 Tineret feme 6-9 T nr T 55 1.024 55 1.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări Treceri de la Cumpărăr alte i catego rii 4 5 Ieşiri Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.043 0.

006 0.842 35 1.270 1 9 0.060 0.022 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 0-3 t nr 9 1 0 Tineret la îngrăşat Ovine la recondiţionat EFECTIV TOTAL t 13.300 245 6860 Zile animal e furajat e 16 168 Spor 6 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 17 18 16 .112 0.112 0.112 0.440 0.800 20 616 6 0.800 22 2 2 9.425 T nr t nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032 156 0.270 0.106 170 9.270 1 1.120 0.112 0.003 0.800 22 22 9.300 245 naşter i 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.279 13.109 170 nr t nr 8 1.704 0.267 21 616 1232 14 14 55 55 55 1540 73 nr 156 0.003 0.022 0.017 22 0.144 0.052 0.537 22 9 0.017 0.842 44 1.820 44 1.006 0.300 245 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificăr i de necesitat e 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.520 22 0.052 0.060 0.009 0.264 13.

950 1 0.300 17 18 9 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.719 156 73 55 1.140 17701 17 .015 90 0.270 0 0.986 81 2.540 9 0.070 1 0.447 180 0.300 245 9.270 0.024 55 1.106 3 6 8 6 0.343 9 0.015 0.729 189 1.727 55 1.331 110 0.846 488 12.003 0 0 9 0.003 55 1.724 3441 170 1085 14 1705 14 156 382 13.890 26 0.003 1 0.890 26 0.300 254 10.348 0.024 0.890 35 1.950 1 0.613 254 10.109 90 0.266 21 0.281 111 0.003 109 0.840 2 0.070 110 0.270 90 0.270 0.866 35 1.006 83 2.800 20 0.270 90 0.716 3410 170 7874 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.618 0.539 571 14.

003 145 1.332 155 3.175 1 0.765 64 1.003 1 0.175 1 0.760 280 11.020 146 1.489 9 0.917 37 0.300 280 11.003 55 1.300 17 18 26 0.220 81 1.655 55 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrific ări de necesit ate 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.473 4380 170 8400 Zile animal e furajat e 16 180 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Pierder i 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.533 9 0.300 254 10.175 2 0.070 109 0.027 55 0.486 4410 170 1920 14 156 488 12.724 37 0.950 37 0.650 26 0.476 156 73 14 9 0.331 110 0.248 147 1.392 643 15.110 0.890 0.003 9 0.073 146 1.950 37 0.110 0.181 632 15.352 19290 18 .716 6 8 6 0.840 0 1.006 11 0.141 74 0.020 1 0.

084 71 0.769 0.732 641 8.557 9 1.227 20 0.308 259 1.308 30 0.300 30 0.024 55 1.859 570 7.227 20 0.255 21 0.352 9 0.097 146 2.175 289 2.324 21 0.764 0.175 9 0.020 145 1.300 280 2.859 71 0.175 0 1.769 0.024 0.931 4526 170 1705 14 156 632 6.324 55 1.237 156 73 14 55 1.195 145 0.300 17 18 9 0.486 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Trecer i de la alte catego rii 5 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.473 6 8 6 0.968 125 1.073 146 1.764 2.225 19871 19 .929 4350 170 8959 10 naşter i 3 Cumpăr ări 4 Spor Total intrări 7 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Zile animal e furajate 16 186 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr 2 6 0.097 125 1.

300 259 naşter i 3 Cumpără ri 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.362 18.422 30 0.120 125 90 90 55 1.638 0.308 0.587 3.014 0 0.225 0.929 20 0.638 0.849 1.567 20 1.097 125 0.849 0.094 0.241 71 0.023 0.719 20 600 170 nr 10.968 125 0 10.697 3.931 21 0.241 641 180 180 0.300 259 7770 0 Zile animal e furajat e 16 180 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 20 .503 2.402 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 16.638 21 2.720 21 630 170 55 1.697 14.422 30 0.968 35 3750 6 0.241 461 19230 900 156 0 15 nr 1.848 0 0.023 55 1.569 21 1.000 0.402 0.402 156 1.890 570 0.968 125 90 90 10.859 1.300 259 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.638 20 2.098 0.848 1.120 35 3750 1650 14 14 nr 73 0.324 30 0.227 71 0.422 30 0.

892 180 3.903 110 2.120 35 0.144 35 0.300 259 10.064 70 1.719 20 0.172 55 1.808 30 0.Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.000 110 2.184 0.537 0.532 0.014 0 1.257 19871 930 15 3441 156 1085 170 1705 14 21 .014 180 5.782 3410 156 1085 170 8029 Zile animal e furajat e 16 186 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 t 4 Tineret feme 3-6 nr t nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.898 35 0.300 259 10.024 0.184 90 1.422 30 0.184 90 2.255 571 18.968 35 17 18 0.300 259 10.024 0 0.402 6 8 6 0.797 35 0.968 35 0.255 641 20.380 0.899 35 0.241 461 14.144 0 0.849 0.968 35 0.000 111 2.386 0 0.782 73 14 55 1.848 0.797 70 1.808 30 0.898 0 0.697 0.899 55 1.475 90 1.904 111 2.184 90 2.720 21 0.

706 35 1.395 0 0.269 146 4.605 0 0.269 30 0.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.797 1.014 70 3.167 1705 14 170 111 2.269 30 0.790 30 0.167 55 1.143 0.242 146 4.300 259 10.463 30 0.300 259 10.300 259 10.968 17 18 170 110 2.599 145 4.000 611 21.269 30 0.024 55 1.968 8029 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr t nr 2 Oi adulte t nr 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 t nr 5 Tineret feme 6-9 t nr 6 Tineret feme 9-12 t 7 Tineret feme 1218 nr t nr 8 Tineret mascul 0-3 t nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 2 6 0.364 145 4.701 35 1.898 0.014 0.445 0.968 3 6 8 6 0.255 571 18.024 0 0.899 0 0.364 4495 156 73 14 55 1.765 35 0.000 70 1.221 35 0.269 641 21.194 19871 930 15 4526 156 22 .395 30 0.

189 1650 14 170 146 4.683 0.141 18330 23 .692 125 4.300 259 10.329 4350 156 73 14 55 1.995 7770 6 Zile animal e furajat e 16 180 naşteri Cumpăr ări 4 Spor Pierd eri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T nr nr nr 2 6 0.189 55 1.023 0.727 125 4.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.973 236 9.968 3 6 8 6 0.973 23 0.021 20 0.300 259 10.692 20 0.968 17 18 170 145 4.166 0.679 0.148 1.683 146 5.023 55 1.342 0.692 64 2.055 21 0.385 1.727 20 0.973 21 0.300 23 0.372 0.533 23 0.385 611 22.328 4380 156 15 611 21.679 145 5.392 547 20.727 21 0.

045 0.605 20 0.189 0.538 3.737 620 73 156 125 125 90 90 35 3875 170 nr 9.537 3.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.075 15.934 20 0.300 236 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.737 4.329 20 0.396 156 nr 125 125 90 90 35 3875 170 55 1.024 55 1.605 4.300 236 7316 0 Zile animal e furajat e 16 186 naşteri Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 3 6 17 18 24 .024 0.537 1.328 0.995 9.605 0.692 1.995 9.278 1.396 20 0.213 55 1.995 6 0.213 1705 14 14 nr 4.300 236 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.036 547 20 20 567 180 180 387 17577 15 4.692 0.538 1.605 0.970 22.075 7.737 3.933 3.141 0.111 7.

164 0.995 7080 0 Zile animal e furajat e 16 180 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Spor Pierde ri 13 Total ieşiri 14 SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători nr T nr 2 Oi adulte T 3 Tineret femel 0-3 T 4 Tineret feme 3-6 nr T nr 5 Tineret feme 6-9 t 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 t 9 Tineret la îngrăşat t 1 0 Ovine la recondiţionat nr t nr EFECTIV TOTAL t nr nr nr 2 6 0.560 110 4.821 0 0.695 3300 73 1050 156 14 55 1.560 35 1.300 236 9.300 236 9.023 0.989 1650 14 170 35 1.560 0 0.979 14310 25 .560 35 1.164 0.995 17 18 170 35 1.396 20 0.000 90 3.396 0.213 0.188 101 4.167 101 4.247 44 0.995 6 8 6 0.737 90 3.516 35 1.164 90 3.538 0 0.247 11 0.560 20 0.821 35 1.130 477 19.779 35 1.000 1050 156 0 15 387 15.560 20 0.241 0.023 55 1.037 90 3.236 11 0.592 90 4.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.300 236 9.164 35 1.538 0.188 376 14.

302 2.538 45 1.995 0.560 0.095 376 46 46 422 45 45 377 13082 15 156 nr 170 44 0.300 247 7657 Zile animal e furajat e 16 186 Spor SMZ(g ) Reform ă (%) 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 26 .283 35 1.008 1364 14 14 nr 90 3.247 0.019 44 1.989 0.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.695 35 1.247 10.993 1.Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr t nr 2 Oi adulte t 3 Tineret femel 0-3 t nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 nr T 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 nr T nr 8 Tineret mascul 0-3 T 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL t 14.993 80 3.242 6 0.545 3875 73 156 170 nr 9.300 236 11 11 naşte ri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.993 15.807 0.008 44 1.993 45 1.088 1.979 1.843 125 5.019 0.109 17.242 0 10.

724 4057 170 3681 14 4895 14 73 nr 156 9.89 44 1.725 3 0.266 3.140 350 124 9 583 90 5 95 488 39583 156 1.07 55 1.300 254 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrifică ri de necesita te 12 Pierder i 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.070 109 0.916 15.270 10.395 0.890 35 1.006 55 1.22 2 0.300 254 22329 0 Zile animal e furajat e 16 540 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 7 8 9 Tineret la îngrăşat 27 .3.009 3 0.4 0.73 55 1. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.551 112 0.716 4026 170 6 0.125 12.33 0.66 0.0153 3.070 112 0.820 44 1.33 0.2.051 55 0.500 112 0.22 2 0.890 35 1.009 10.300 245 9 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.270 0.11 0.006 0 0 9 0.331 110 0.420 0.800 112 0.

125 1.227 110 2.737 14.125 37 0.110 21 64 1.195 146 2.110 21 2.175 112 2.052 1.241 461 58391 900 156 0 0 9 0.968 35 0.308 0.300 254 35 35 naşte ri 3 Cumpăr ări 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.094 0.402 0.896 21 9 0.422 30 0.300 259 25129 0 Zile animal e furajat e 16 546 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 180 18 8 28 .156 1 0.141 0.394 3.110 20 10.874 4.227 161 0.094 19.890 0.716 0.159 10.331 110 0.014 0.890 37 0.720 21 630 12686 170 5305 14 14 73 0.175 111 2.003 + 0.110 20 11.120 35 0.308 0.300 289 30 30 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.070 109 37 2.003 9 0.098 0.227 111 2.176 55 1.220 2.227 235 0.731 0.006 4.402 156 0.890 488 74 0.719 20 600 16860 170 6 0.074 55 0.324 30 0.724 37 0.422 30 0.173 1 0.629 4.Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T Nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 Nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 12.241 723 260 2 262 0.324 30 0.295 147 2.878 20 0.062 55 0.

899 35 0.184 125 2.141 0.899 21 55 1.973 35 0.269 53 21 90 0.458 20.727 2.300 236 23888 0 Zile animal e furajat e 16 556 SMZ(g ) Reform ă (%) Spor 1 1 Berbeci reproducători 6 17 18 8 29 .727 0.691 1.898 20 0.727 30 0.748 1.191 35 0.748 5.692 0.494 24.912 0.995 0 1085 6 0.892 5.189 0 0 125 12347 1085 170 5060 14 14 73 0.746 0.968 35 0.071 55 1.422 30 0.719 20 125 1.Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 14.242 0.300 259 23 23 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierde ri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.305 5.898 20 0.904 146 21 35 0.402 2.746 0.494 4.300 259 naşt eri 3 Cumpărăr i 4 Treceri de la alte catego rii 5 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.903 145 5.120 35 0.060 0.329 12255 156 170 10.973 35 9.241 461 0.184 125 0.720 21 125 0.269 164 4.968 35 10.269 711 30 0.328 0 0 547 58072 1860 156 55 1.489 4.028 150 2.926 2.096 30 0.692 0 125 4.

097 5.790 5.095 547 156 156 703 45 281 326 377 44969 4.814 0 80 3.189 0.141 6.329 145 5.255 11 0.098 20 0.247 11 0.79 0.995 0.821 5.247 44 1.993 5.769 5.Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T Nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 20.256 15.007 5.263 13.247 0.242 6 0.238 0.098 145 6.247 10.359 45 1.300 236 11 11 Naşt eri 3 Cumpă rări 4 Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrăr i 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.037 28.261 1.993 11.066 55 1.242 10.545 7795 73 156 125 125 125 125 0 4925 170 9.008 4719 14 14 4.300 247 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri la alte categori i 11 Sacrificări de necesitat e 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.173 5.037 2.097 0 156 125 125 125 125 0 4925 170 55 1.569 0.098 65 2.769 145 4.300 247 22053 0 Zile animal e furajat e 16 552 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 30 .

652 149 3.642 149 3.642 146 3.227 576 0.44 145 9.442 149 3.865 30 0.054 145 4 0.242 0 0 0 17780 21971 170 6 0.775 5.086 146 21 125 1.715 3.675 11.606 15.820 44 1.009 55 1.79 0.88 14.500 149 0.2 149 10.262 0.642 1.081 146 0 44 1.300 300 23 30 53 Vânzăr i pentru prăsilă 9 Vânzări pentri îngrăşa t 10 Ieşiri Treceri Sacrificări la alte de categori necesitat i e 11 12 Pierd eri 13 Total ieşiri 14 Efectivul la sfârşitul perioade i 15 6 0.642 149 3.87 55 1.646 55 0.865 30 0.793 5.152 149 3.097 5.962 5.824 30 0.008 0 0 0 17902 13771 170 18765 14 14 55 3.241 1224 0.2.072 30 0.993 5.829 145 6.814 0 80 3.569 2.241 5.829 145 6.545 0 10200 7795 73 156 0.821 55 65 2.072 3 0.890 55 1.269 847 0 0 0 377 206537 2760 156 1.095 350 298 3.359 55 45 1.420 0.054 145 5.44 146 2.097 21.012 145 1.800 149 2.727 30 0.87 99 2. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei 2 nr T nr 2 Oi adulte T nr 3 Tineret femel 0-3 T nr 4 Tineret feme 3-6 T nr 5 Tineret feme 6-9 T nr 6 Tineret feme 9-12 T 7 Tineret feme 1218 Tineret mascul 03 nr T nr T nr 9 Tineret la îngrăşat T 1 0 Ovine la recondiţionat nr T nr EFECTIV TOTAL T 13.790 20 0.021 25.300 247 93399 0 Zile animal e furajat e 16 2194 SMZ(g ) 17 Reform ă (%) 18 1 1 Berbeci reproducători 8 31 .890 0.4.07 1.359 55 5.071 145 11.014 2.76 40.086 146 1.071 145 0.269 119 125 721 7 5.227 145 3.631 1.593 0.300 245 55 55 naşteri 3 Cumpăr ări 4 Intrări Treceri de la alte categorii 5 Spor 6 Total intrări 7 Efectivu l iniţial +intrări 8 6 0.973 0.

2.5. Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse Număr zile furajate 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 10200 12-18 luni 18765 Ovine lactație 63691 Ovine partea I de gestație 14396 Ovine partea a II a de gestație 15252 Berbeci 2198 Total 172048 21971 17780 7795 32 .

Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii. ceea ce usurează tunsul.3.lâ na de pai”. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic. În cadrul speciei se programează la început batalii. stabilirea inventarului necesar.15 mai) când timpul este suficient de călduros. usucul mai puțin consistent. stabilirea componentei echipei de tuns. Programarea producțiilor 3. 33 . De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură. iar cusătură de pe linia superioară este largă. oile mame si berbecii de reproducție. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară. instruirea personalului implicat. câ t și de efectivul de animale din unitate. materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară. fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. oile sterpe.5 cm de lână nou crescută primavara și denumită . . Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomandã urmatoarele: . Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1. atât cantitatea cât și calitatea lânii. sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii.1. Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie . nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na.tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii. nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede. Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv. Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții.. mioarele.în seara premergătoare tunsului. În acest. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră. Are diametrul mai redus.

Programarea producției de lână Categoria Berbeci reproducători Oi adulte Mioare Total Număr de indivizi Cantitatea de lâna pe animal (kg) 3 2 1 - Cantitatea de lâna totală (kg) 18 560 55 633 6 280 55 341 34 .

Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative. covoarelor și a diferitelor tricotaje. după care va fi trecut pe masa de sortare. prețurile variind în funcție de cerințele pieții. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii. Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile. uniformitate. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii. cea cu defecte fiind depozitată separat.2. lungime. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia. nuanța de culoare. În felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior. finețe. iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. se usucă. 35 . După recepție în societate. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare. cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii.3. se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână. rezistență. lâna se spală. Recoltarea și valorificarea producției de lână După tuns lâna este recoltată. suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. în funcție de cerințele pieții. a păturilor de lână.

cântar pentru lână. sortarea și balotarea.2. punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns. spații pentru îmbalotare. 36 . centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns. fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc. oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. precum și prevenirea accidentelor de orice natură. cântărirea cojoacelor și a animalelor. masă pentru înregistrări. boxe pentru oile care sunt tunse. uniform. depozitarea temporară a lânii. punct de tuns. culoar de trecere a oilor netunse. Organizarea. masă pentru sortarea lânii. spații pentru pastrarea temporară a lânii. punct sanitar veterinar.1.3. cântar pentru oi. urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns. Ca organizare centrul de tuns cuprinde: > > > > > > > > > > > > padoc pentru oile ce urmează a fi tunse. Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii. Înainte cu 12-14 ore de tuns. Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază. dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns.

el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului. la prânz și seara). Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora. De asemenea. În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Număr capete Oi 284 Producția de lapte pe lactație / cap oaie 80 l Producția totală de lapte pe tot efectivul 22720 22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte 8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 Lei/ kg TOTAL (lei) 13 8 2. către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori.4 32419.4 37 .20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.3. La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața.3.8 2559 4088 1772. iar cu 15.

38 . În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt. brânza de putină. brânza telemea. tablă zincată sau din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic. Recoltarea și valorificarea producției de lapte Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze. Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile. Se mai obține și untul din lapte de oaie. mulsul se va efectua rapid. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara.4. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul. brânza de burduf și cascavalul. unde se păstrează la o temperaturã de 0. total. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă. Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate.3. la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. corespunzătoare. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor.8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice. recoltare și depistare a laptelui.

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 4.1. Fluxul tehnologic anual de producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului tehnologic sunt: 1. Categoria berbeci de reproductie pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică perioada de montă; perioada de repaus. pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie; gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea cantitatea și calitatea materialului seminal; -

2. Categoria de oi și mioare întreținere; apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile. 3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece. Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului. Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent. Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41

La început consumă aproximativ 70 g de fân. apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului.1. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial. energetice și mici cantități de fân. grâu. În prima parte a gestației.5. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. fiindcă dezvoltarea fătului este mică. dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. Se pot folosi silozuri de bună calitate. perioada de lactație. perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu-zisă. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică cât mai mare. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. 42 . nevoile de hrană ale oii sunt reduse. ovăz) precum și srot de soia. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia. La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus. crearea de rezerve pentru producția de lapte. perioada de gestație. iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate. fânuri și nutrețuri concentrate. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. Programarea și organizarea bazei furajere 5.

5 1.189 0.03 1.2 43 .5 7.8 185 Nutret Fân de lucernă Fân natural Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic KgSU 0.85 0.868 0. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g 0.95 UIL 1.5.85 0.73 0.2 1.73 0.9 112 67 94 112 114 94 68 89 85 96 15.5 3 4 4 12.2.176 0.67 0.5 9.05 1.89 0.5 240 P g 2.5 7.

250 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 7.876 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în perioada de montă-vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.534 10.1 0.024 2.2 0.527 1.89 94 89 7.300 0.000 125.980 1. Norme și rații utilizate Rație la berbeci în perioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.461 1.090 88.749 1.301 1.192 137.5 3 1.2 6.531 2.618 5.25 0.404 1.250 UFL g 120 132.475 1.940 12.612 0.341 g 120 42.058 0.05 0.67 0.85 0.51 0.51 0.618 2.022 g 120 125.448 1.239 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 44 .5 2.5 0.562 2.239 0.583 g 6.149 87.022 132.5 4 1.1 1.250 UFL g 120 50.03 1.980 7.363 19.176 0.3.404 1.023 0.5.2 10.950 1.493 130.5 9.475 0.303 g 4 1.263 0.4 Fân de lucernă Fân natural TOTA L RB 0.25 1.000 g 6.119 3.904 5.85 0.73 112 67 94 68 15.534 g 4 5.

Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL G PDIE g g/KgSU Ca g P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.418 1.5 4.616 2.01 UFL g 83 106.88 0.176 0.5 3 1.447 1.6 11.511 8.51 0.88 0.539 4.447 6.446 1.674 106.511 g 3.972 81.191 0.85 0.01 1.6 8.567 0.4 Fân natural TOTA L RB 1.205 0.418 1.644 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca G g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.2 0.616 3.452 g 3.1 1.191 1.767 80.205 1.53 0.2 1.567 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 45 .89 94 89 7.134 1.01 1.5 4 1.03 Pajiște de deal TOTA L RB 6.972 g 6.446 0.767 g 70 81.452 11.134 1.539 2.3 3.193 0.73 67 68 9.05 0.674 g 83 101 101 g 4.88 UFL g 70 80.

135 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 46 .710 0.983 g 3 3.191 3.2 0.918 1.798 0.240 g 3 2.05 0.240 2.164 g 57 66.838 0.7 1.533 0.5 3 1.135 0.918 1.458 Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.167 0.85 0.Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.164 66.710 UFL g 57 65.5 4 1.137 9.7 0.191 1.000 g 4 5.989 74.167 0.2 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.838 0.89 94 89 7.798 0.144 0.989 g 57 71.71 0.73 67 68 9.000 71.533 4.4 Fân natural 1.71 0.176 0.973 0.2 0.710 UFL g 57 74.983 5.137 g 4 9.710 65.144 0.458 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.973 0.

530 0.459 0.537 0.342 0.263 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.603 1.830 98.381 0.370 91.938 2.4 Fân natural TOTA L RB DIF.2 0.174 0.381 0.5 Fosfat dicalcic TOTA L RB+RS 0.67 112 94 15.300 UFL g 98 50.004 1.49 0.074 0.793 91.149 g 98 42.897 13.605 0.Rație la oi în a doua parte a gestației iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE G Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.448 0.541 6.082 1.527 0.798 0.740 4.793 49.037 1.73 67 68 9.000 48.011 0.9 1.644 98.6 0.174 -0.004 1.1 0.85 0.090 g 7.619 0.854 1.019 0.95 240 185 2.940 g 3.297 0.605 47 .178 3.5 2.830 0.5 3 1.619 -0.459 6.960 14.9 6.NH-RB 0.726 1.83 0.5 1.5 Fân de lucernă 0.85 0.838 -5.119 1.793 -0.

857 3.5 12.85 0.580 0.603 129.667 18.689 10.444 2.8 0.857 5.689 5.284 g 10.119 48.338 0.881 42.942 1.Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.400 1.2 0.58 0.786 11.162 0.NH-RB 1.836 123.454 0.280 UFL g 172 46.501 0.837 2.85 0.095 0.9 114 96 1.075 83.444 0.667 180.890 0.651 0.045 2.5 0.450 1.400 0.5 2.190 -7.512 0.712 18.580 82.667 165.67 112 94 15.400 0.49 0.699 4.667 0.432 1.667 50.900 1.233 1.180 0.806 g 172 39.164 2.512 2.5 Fân de lucernă 0.826 0.5 1.32 Tărâţe de grâu TOTA L RS TOTA L RB+RS 0.743 0.990 48 .667 42.338 0.409 42.4 Fân natural TOTA L RB DIF.6 1.8 0.591 50.73 67 68 9.3 6.5 3 1.246 Norme de hrana PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.868 0.478 g 5.149 0.418 1.492 0.164 0.

506 1.292 g 4 6.555 1.528 134.7 0.292 6.340 141.8 11.000 11.555 1.12 0.Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.03 Pajiște de deal 8.176 0.022 1.256 49 .528 g 137 134.3 1.686 0.89 94 89 7.022 2.5 4 1.506 1.686 0.340 UFL g 137 141.000 g 8.256 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 8.34 1.

767 2.264 0.117 0.2 0.49 0.35 3.73 112 85 7.470 g 1.878 1.9 0.224 0.67 112 94 15.758 0.9 0.560 0.85 0.430 0.189 0.090 0.356 0.85 0.189 0.277 0.12 0.05 0.466 64.58 0.03 Pajiște de deal 0.066 1.8 3.269 0.843 15.5 4 1.9 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.8 g 1.418 2.693 0.100 5.5 1.807 1.596 9.150 15.674 0.430 65.589 0.618 1.068 5.9 Lucernă început înflorire 0.028 TOTA L RB 4.074 0.409 Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.89 94 89 7.263 0.000 1.055 61.73 67 68 9.682 3.5 2.540 40.118 50 .5 Fân de lucernă 0.176 0.169 0.58 UFL g 64 g 64 g 3.813 0.973 50.327 0.5 4 1.068 4.132 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.4 Fân natural TOTA L RB 0.5 3 1.580 39.8 0.8 0.815 65.030 0.150 UFL g 64 25.956 0.580 81.146 0.045 g 3.589 0.Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 0.958 0.075 g 64 21.

442 48.393 3.67 112 94 15.767 9.5 1.62 Norme de hrană PDIN g 63 PDIE g 63 /KgSU Ca g 4.85 0.4 0.149 0.179 0.62 0.797 1.189 0.836 0.425 0.85 0.247 1.5 7.899 0.088 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 0.510 1.49 0.862 0.423 Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN g KgSU UFL PDIE G g/KgSU Ca g P g UIL Lei/kg Nutreț Lucernă inceput inflorire Pajiste de deal TOTA L RB Kg B KgSU 1.520 0.8 UIL 1.742 80.185 2.014 0.390 0.73 67 68 9.2 0.562 32.335 0.096 31.348 0.303 36.1 2.059 0.Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.958 51 .8 0.176 0.000 67.1 P g 1.73 0.061 1.5 4 4 1.240 0.100 UFL g 63 16.05 1.092 0.03 2.5 2.2 Preţ lei 0.030 g 4.226 0.137 2.310 0.612 5.89 112 94 85 89 7.716 g 63 14.838 1.176 0.081 2.712 0.620 47.310 0.313 g 1.373 1.12 0.2 0.1 UFL 0.468 6.1 0.773 0.979 4.699 1.5 3 1.620 47.438 62.4 Fân natural TOTA L RB 0.446 0.726 64.5 Fân de lucernă 0.096 3.

408 0.000 69.329 64.5 4 1.112 0.12 0.690 0.836 1.112 0.69 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.000 /KgSU Ca g 3.690 63.2 0.101 1.979 g 1.101 3.876 72.868 0.945 0.25 0.836 1.89 94 89 7.815 5.25 1.876 PDIE g 57 69.132 0.945 0.775 0.176 0.868 0.Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.2 0.445 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ TOTA L RB 1.329 g 57 64.690 UFL g 57 63.408 0.69 0.690 UFL Norme de hrană PDIN g 57 72.9 3.274 8.49 0.5 3 1.979 2.9 8.4 Fân natural 1.775 52 .405 4.132 lei Preţ 0.9 2.815 P UIL g 1.445 Rație la tineret 6-9 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.85 0.274 g 3.405 0.73 67 68 9.9 5.

818 0.548 g 3.890 0.650 0.730 0.658 g 45 60.176 0.89 94 89 7.048 0.730 0.124 0.652 68.048 0.150 4.25 0.478 5.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.4 Fân natural TOTA L RB 1.150 0.12 0.5 3 1.Rație la tineret 9-12 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.35 1.671 1.459 g 2.419 Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutret Kg B 1.65 0.25 0.49 0.818 0.921 1.652 g 45 65.419 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 1.35 0.65 0.5 4 1.658 60.650 59.1 2.3 5.327 0.478 g 2.671 1.890 0.000 g 3.459 2.1 2.327 0.548 8.650 UFL g 45 59.000 65.124 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 53 .73 67 68 9.85 0.650 UFL g 45 68.921 2.3 8.

740 59.89 94 89 7.031 0.3 0.5 3 1.031 TOTAL RB 1.616 8.805 0.877 0.85 0.596 g 49 64.393 5.640 58.876 2.3 UFL 0.413 Rație la tineret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuțreturilor PDIN KgSU UFL g PDIE g Ca g g/KgSU P KgSU g UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.329 2.176 0.5 P g 2.086 4.306 0.4 Nutreț Kg B KgSU 1.000 g 3.55 Preţ lei Fân natural 1.413 0.805 0.122 Norme de hrană PDIN PDIE /KgSU Ca P UIL lei Preţ 54 .49 0.086 0.640 UFL g 49 67.55 0.640 0.630 1.000 64.122 0.877 0.03 Pajiște de deal TOTA L RB 4.73 67 g g g UIL Lei/kg 68 9.12 0.719 0.640 58.876 1.5 4 1.306 0.4 2.5 5.740 59.329 2.596 67.4 UIL 1.64 Norme de hrană PDIN PDIE g 49 g 49 /KgSU Ca g 3.64 0.719 0.393 g 2.630 1.Ratie la tineret 12-18 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g KgSU UFL 0.616 8.

considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase. când masa verde este conservată prin uscare. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale. care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice. durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile. greu digestibile. fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus. climă etc. În același timp. Sub aspect nutrițional. Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. siloz). sol. Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore. Fânul natural Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire. În țara noastră. care au și posibilitatea să selecteze plantele pe care le consumă. Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică. fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică. regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni). 55 . De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare. înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a substanțelor scheletice. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului. fiind folosită atât verde cât și conservat (fân. Pășunatul are numeroase avantaje. La lucernă.4.5. urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului. pățunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurilor. în funcție de zonă și specia de animale. prin pășunat. acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. iar pentru oi la cca 200 zile. frunzoase. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț. proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire. faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere. care explică și reducerea digestibilității energiei. funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată.

embrionul și cantități diferite de amidon Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele. stratul de aleuronă . motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută. Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca. de altfel. se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari. digestibilitatea tărâțelor crește. bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație. starea tulpinilor (tijelor). În componeța lor intră: pericarpul semințelor. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin. precum și în alți aminoacizi esențiali. în special la păsări. Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile.Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. mirosul și culoarea verde. 56 . Prin măcinare fină. Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân. cantitatea și finețea frunzelor. Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%). tehnica de uscare și modul de depozitare. printr-un examen organoleptic. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de Vegetație la recoltare. cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . prezența corpurilor străine. dar ridicat în P și Mg.

9-12 luni Tineret f.68 0.6.67 Vară Zile furajer e Total tone Fân de lucernă Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi 14.572 45. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii Nutreţuri utilizate Categorii Fân natural Kg/zi Berbeci Oi Tineret 1-3 luni Tineret f.048 1086 44278 7795 2190 8965 3.512 44278 22.029 203.68 727.527 1.92 642.76 40 3.019 1086 44278 0.448 1.11 12.20 19.343 36.427 13.202 152.10 22.949 3. 3-6 luni Tineret f.958 1. 1218 luni Total Iarnă 2.247 13220 8505 41.048 4.66 16.088 0.086 Pajiştede deal Zile furajat e 1104 49061 13220 8505 9800 Total tone 15.11 0.112 1.004 25922 103.67 0. 1218 luni Berbeci Oi Tineret 6-9 luni Tineret f.11 Lucernă masă verde Kg/zi Zile furajat e Total tone Kg/zi Fosfar dicalc ic Zile furajat e Total tone Tărâţe de grâu Kg/zi Zile furajat e Total tone Peri oadă 57 .117 2.66 3.31 0.45 60.67 8.971 4.90 45.

45 60.Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri Fân natural Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic Tărâţe de grâu Tone 203. cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor. prăsilă Total Lei/kg 5 6 7 Capete 53 45 Lei/cap 400 400 5097 35679 21 1000 Venituri din vânzarea productiilor: Producţia Caş de oaie Urdă Lâna TOTAL Cantitatea (kg) 2043 511 633 13 8 2. 6-9 luni Tineret mascul Tineret f.10 22.31 0.4 Lei/ kg TOTAL (lei) 58 . Venituri din vânzarea animalelor Greutate Corporală (kg) Total (lei) Total (lei) 21200 18000 35679 21000 95879 Categorii Oi adulte Tineret f.90 45.67 Total Lei/tonă 250 250 20 300 2500 300 Total 50975 11420 14549 18093 250 6801 102088 Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare. prăsilă Tineret m.8 2559 4088 1772.4 32419.68 727.

Venituri.A.18 95879 6647 1772. cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale.2 27709.V.78 145840 102088 11667.4 20885.18 535. –(19% ) Alte cheltuieli Profit impozabil Impozit pe profit – (16% ) Profit net Rata profitului 59 . din care: Venituri din vânzarea animalelor Venituri din vânzarea brănzei Venituri din vănzarea lănei Subvenţii pentru diferenţe de preţ Suma lei 149184.6 4375.93 Cheltuieli totale Cheltuieli cu nutreţuri Salarii+taxe şi impozite T.07 2809.11 1.2 3344.

Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ mai bun pe kg. cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător). Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai crescuta de lapte. 3. în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809. Un profit uşor satisfăcător. 60 . Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea. 2.11 lei. 5. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4.Concluzii În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1. atât datorită potenţialului genetic de care dispune.

Rase autohtone de ovine și caprine.M. Editura PIM Iași.Halga P..Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași..Nutriția și alimentația animalelor..(2006) . Avarvarei T.BIBLIOGRAFIE Pascal C. Pascal C(2007) . Pop I. Edituera Tipo Moldova.(2003) . 61 .