Sunteți pe pagina 1din 37

Tema de proiect:

Pentru execuia piesei din desenul dat, s se proiecteze urmtoarele scule


achietoare:
1. cuit disc profilat :
R = 5,2 mm;
a = 1,2 mm;
D = 60 mm.
2. cutit roata de mortezat pentru danturare:
m = 4,75 mm;
z
p
= 24 dini;
B=30 mm;
Material 40Cr10.
Proiectul va conine urmtoarele etape de calcul:

1) Analiza constructiv funcional i tehnologic a piesei din desen;
2) Alegerea schemei de prelucrare;
3) Alegerea materialului sculei i tratamentul termic;
4) Stabilirea parametrilor geometrici funcionali optimi ai sculei;
5) Stabilirea prin calcul a regimului de achiere i calculul consumului
specific de scule;
6) Calculul constructiv al sculei: lungimea, diametrul, numrul de dini i
dimensiunile canalelor de evacuare a achiilor etc.;
7) Stabilirea tipului de poziionare fixare a sculei;
8) Calculul profilului prii active a sculei;
9) Calculul de rezisten i rigiditate a sculei;
10) Stabilirea schemei de ascuire;
11) Condiii tehnice generale de calitate;
12) Pentru scula nr. 1) i 2) s se stabileasc principalele operaii
tehnologice;
13) Norme de protecia muncii la execuia i ascuirea sculelor proiectate,
Partea grafic a proiectului va cuprinde desenul de execuie al fiecrei
scule, care va cuprinde un numr corespunztor de vederi i seciuni, precum i
toleranele de execuie, rugozitile suprafeelor, condiii de calitate, de
material i tratament termic.
Pentru scula nr. 1) i 2) se va ntocmi un program de calcul al profilului
sau de proiectare asistat pe calculator.

Proiectarea cuitului disc profilat

1. Analiza constructiv funcional a piesei din desen


Pentru cuitul disc profilat se dau urmtoarele date iniiale:
R = 5,2 mm;
a = 1,2 mm;
D = 60 mm.
Materialul piesei este 40Cr10, care dup un tratament termic de clire
i revenire are urmtoarele caracteristici mecanice:

limita de curgere: R
p02
= 900 N / mm
2
;
rezistena la rupere: r=80-100 daN / mm
2
;
alungirea la rupere: A
5
= min. 10%;
gtuirea la rupere: Z
**
= 6%;
duritatea Brinell: HB = 241.

Compoziia chimic a materialului este:
C: 0,3 0,45 %;
S: 0,035 %;
Mn: 0,40 0,80 %;
Cr: 0,91,2 %
P :0,035%
Oelurile de mbuntire au coninutul de carbon > 0,25, fiind folosite n
construcia roilor dinate ncrcate cu sarcini mici sau medii. mbuntirea este
tratamentul termic care const ntr-o clire urmat de revenire nalt. Prin acest
tratament se obine o duritate medie a suprafeelor active i se asigur o bun
structur a materialului, caracteristicile mecanice obinute fiind dependente de
dimensiunile roii. mbuntirea se realizeaz nainte de danturare, obinndu-
se, dup tratament, duriti mai mici de 350 HB. Cele mai utilizate oeluri de
mbuntire sunt: OLC 45, OLC 55, 40 Cr10, 33 MoCr 11 etc.). Oelurile de
cementare au coninutul de carbon < 0,25%. Cementarea este un tratament
termochimic, care const n mbogirea n carbon a stratului superficial al
flancului dinilor, fiind urmat de clire i revenire joas. n urma clirii, se
obine o duritate mare a stratului superficial5262 HRC) i un miez care i
pstreaz tenacitatea. Prin cementare se obine o cretere semnificativ a
rezistenei la contact a flancului dinilor i o cretere, ntr-o msur mai mic, a
rezistenei la ncovoiere. Danturarea se execut naintea tratamentului, dup
tratament dantura trebuind rectificat, pentru eliminarea deformaiilor mari care
apar n urma tratamentului

2.Alegerea schemei de prelucrare

Cutitele disc profilate se obtin prin copierea pe generatoare a negativului
profilului piesei de executat si apoi decuparea unei parti din aceasta pentru
realizarea fetei de degajare, respectiv a taisului aschietor.
Cuitele profilate sunt scule folosite la procedeul de
prelucrare prin strunjire, mai rar rabotare sau mortezare, la care
generarea suprafeei prelucrate este materializat pe muchia achietoare a
sculei. Cu un cuit profilat se pot executa suprafee cu profile complexe,
reunindu-se ntr-o singur faz cateva faze sau chiar operaii (executate cu
scule standardizate). Acete tipuri de scule sunt de productivitate i
precizie dimensionalridicat, ns foloosirea lor se justific numai
la producia de serie mare i de mas, dat fiind costul lor ridicat.




3.Alegerea materialului sculei i a tratamentului termic

Freza va fi executat din oelul rapid Rp3, avnd compoziia chimic i
caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80.

Compoziia chimic este urmtoarea: C: 0.70 0.80%; Mn: max.
0.45%; Si: 0.2 0.4%; Cr: 3.60 4.40%; Mo: max. 0.6%; W: 17.5 19.5%;
V: 1.0 1.4%; Ni: max. 0.4%; P: max. 0.025%; S: max. 0.02%.

Pentru oel rapid clit, caracteristicile mecanice sunt urmtoarele:
limita de rupere la compresiune: (3.5 4) * 10
3
Mpa;
limita de rupere la ncovoiere: (3.6 3.7) * 10
3
Mpa;
duritatea: 61 63 HRC.
Scula, din oel rapid Rp3, va fi supus unui tratament termic preliminar
i a unuia final.

Tratamentul termic preliminar este recoacere de nmuiere la
820 850C, n vederea prelucrrilor de degroare. Dup degroare se impune
recoacere de detensionare la temperaturi de 600 650C, pentru evitarea
deformrii ulterioare a sculei sub influena tensiunilor interne.
Dup prelucrarea de finisare (nainte de ascuirea final) se aplic sculei
tratamentul termic de clire, la temperaturi de 1250 1290C, cu rcire n baie
izoterm avnd temperatura de 500 550C. nclzirea n vederea clirii
trebuie efectuat n trepte, cu meninerea constant a temperaturii la
450 600C, 850C sau / i 1050C. nclzirea i rcirea se fac n bi de sruri:
pentru temperaturi de 450 600C se recomand folosirea eutecticului ternar
SrCl
2
+ NaCl + KCl, pentru meninerea la temperatura de 850C se folosete
amestecul de BaCl
2
+ NaCl, iar pentru nclzirea final se recomand ca mediu
BaCl
2
n amestec cu dezoxidani. Rcirea se face n baie de sruri, n trepte.
Pentru scderea cantitii de austenit rezidual se recomand
continuarea tratamentului prin frig la temperaturi de pn la 80C, timp de 30
45 minute. Apoi se vor efectua cel puin dou reveniri, succesive, timp de 60
75 minute fiecare, n scopul durificrii secundare.
Dup prelucrrile de finisare, n scopul ameliorrii suplimentare a
proprietilor sculei (duritate i rezisten la uzur) se pot aplica tratamente
termochimice de suprafa, de tipul nitrurrii, sulfizrii sau cianurrii. Se va
aplica cianurare, n urma creia se ajunge la o duritate a sculei de 69 72
HRC, iar durata de utilizare crete cu 150 200%.
Dup tratament, duritatea prii active trebuie s fie de 62 65 HRC (n
cazul cianurrii de 69 72 HRC).

4.Stabilirea parametrilor geometrici funcionali ai sculei

Parametrii geometrici ai cuitului profilat disc se observ n figura.
Unghiul de aezare of rezult din supranlarea cu h a centrului cuitului fa
de axa piesei, iar unghiul f din construcia feei de degajare tangent la cercul
de raz H numit cerc de reascuire (control).






Inaltimea h=Rsin [mm],
In care R-raza maxima a cutitului, in mm
- unghiul de asezare
h=5,2 sin 10
o
=0,90 mm
H-distanta de la fata de degajare la centrul sculei, masurata pe directie
perpendiculara
H=R sin(+) =5,2 sin25
o
=2,19 mm.
Valorile admise in calcul pentru unghiurile de asezare si de degajare sunt
valabile numai pentru punctele de pe tais de raza maxima a cutitului sau care
aschiaza diametrul minim al piesei.
Pentru celelalte puncte de pe tais valorile unghiurilor si rezultate sunt
diferite.

5. Stabilirea prin calcul al regimului de achiere i
calculul consumului specific al sculei

5.1. Avansul si viteza de aschiere

Vom considera diametrul piesei de prelucrat 48 mm, iar limea taiului
7,2 mm.In aceasta situaie vom obine urmtoarele valori ale parametrilor
regimului de achiere:
s = 0,027 mm/rot
v = 30 m/min
Viteza de achiere cu cuite profilate se poate calcula si cu relaia:

v
,
k
s
,
v =
5 0
08 2
[m/min]
Coeficientul global de corecie, k
v
, se calculeaz cu relaia:

o
=
h T sm m M V
K K K K K K
K
M
=1
K
m
=1,1
K
sm
=1
Aceti trei coeficieni sunt dai pentru orice strunjire obinuit.
K
T
coeficientul durabilitii;
Consideram durabilitatea 60 de minute. Vom obine un K
T
=1,19.
K
h o
=1
K
V
= 1 19 1 1 1 1 1 , , =1,309

56 16 309 1
027 0
08 2
5 0
, ,
,
,
V
,
= = [m/min]

5.2. Fora de achiere
Componenta principala a forei de achiere, in cazul strunjirii profilate
a pieselor din oel :
pentru
r
>60daN/mm
2
;

f u
r
Fz Z
K K s B C F =
75 , 0 8 , 0
o [daN]
K
u
coeficient care caracterizeaz uzura sculei
K
u
=1
C
Fz
=6,68
K
f
=1
B=7,2 mm
Fora de achiere F
z
solicit scula (dornul)la rasucire ,iar fora F
y
(care
se ia 0,4 F
z
)la ncovoiere.Fora rezultant,calculat cu relaia :

z y z R
F , F F F 12 1
2 2
~ + =

0,8 0,75
6, 68 7, 2 0, 027 60 1 1 57, 65
z
F = = daN
F
R
=1,1257,65 =64,568 daN

permite sa se determine mrimea maxim a avansului axial pentru limea de
profilare dat. Se consider fixarea piesei n universal si in vrful pinolei
ppuii mobile.

6.Calculul constructiv al sculei



Diametrul dornului de fixare al cuitului se poate lua, pentru un singur capt ,cu
valoarea de 16 mm. Diametrul exterior, D
es
, se poate determina grafic sau
calcula cu relaia:
D
es
=d+2(H + l + m) [mm];
ddiametrul dornului n mm;
Hnlimea profilului piesei ,n mm;
aleg valoarea pentru H=8 mm ;
ldistana pentru degajarea achiilor (l=3...12 mm);
aleg valoarea pentru l=8 mm
mgrosimea minim a corpului cuitului ( m=5...8 mm);
aleg valoarea pentru m=8 mm;
D
es
=16+2(8+8+8) = 64 mm; D
es
= 65 mm;d=22 mm;

7.Stabilirea tipului de pozitionare-fixare al sculei

Sistemele de prindere ale cuitelor profilate trebuie s
corespundatt din punct de vedere al rigiditii, forele de achiere fiind
mari, ct i din punct de vedereal preciziei reglrii i repoziionrii cuitului
dup reascuire, n vederea pstrrii unghiurilor i preciziei profilului.
In cazul in care latimea cutitului este mica ((pana la 15mm),
fortele de frecare impiedica rotirea lui. In caz contrar,trebuie facuta asigurarea
impotriva rotirii fie prin pana saustift fie prin dinti frontali
Cand cut i t ul s - a uzat , es t e neces ar s a f i e r ot i t cu
undi nt e, s a s e as eze i n aceas t a pozi t i e i n di s pozi t i vul
deascutire si sa se reascuta. Datorita faptului ca numarul de dinti este relativ
mic (in jurul a 30 di nt i ) , r ot i r ea cut i t ul ui s e f ace cu un unghi
pr ea mar e ceea ce mi cs or eaza numar ul dereascutiri. Pentru a
remedia acest lucru se executa suporturi care permit si o rotire mai fina
acutitului cu ajutorul unui mecanism melc-roata melcata

In vederea executarii prelucrarii, cutitele disc profilate sunt fixate in
suporti speciali ca in figura de mai jos:







Sisteme de fixare a cutitelor disc







8.Calculul profilului partii active





Elementul de referinte folosit pentru determinarea profilului cutitului
disc este profilul piesei de prelucrat.
Se cunosc:
= 10
0
= 15
0

0<<
max
=arc cos
p
a
R

P l
x
=R
p
sin
x

r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x


G l
x
=R
p
sin
x

R
x
=
2 2
cos( )
es x es x
R c R c o | + +


2 2 2
min min
sin cos
x x
c r r r = +


10
0
l
x
=R
p
sin
x
=5,2 sin10
0
=0,90 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2 5,2cos10
0
= 12,08 mm

- 13cos15 = 1,212

20
0
l
x
=R
p
sin
x
=5,2 sin20
0
=4,88 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,2cos20
0
=12,32 mm
- 13cos15 = 1,221

30
0
l
x
=R
p
sin
x
=5,2 sin30
0
=2.6 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,2cos30
0
=12,70 mm
- 13cos15 = 1,76

40
0
l
x
=R
p
sin
x
=5,2 sin40
0
=3,34 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,2cos40
0
= 13.22 mm
- 13cos15 = 2,23

50
0
l
x
=R
p
sin
x
=5,2 sin50
0
= 3,98 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,2cos50
0
= 13.86 mm
- 13cos15 = 2,80

60
0
l
x
=R
p
sin
x
=5,2 sin60
0
=4,88 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,2cos60
0
= 14,60 mm
- 13cos15 = 3,47

70
0
l
x
=R
p
sin
x
= 5,2 sin70
0
= 5,07 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,2cos70
0
= 15,43 mm
- 13cos15 = 4,23

80
0
l
x
=R
p
sin
x
= 5,2 sin80
0
= 5,12 mm
r
x
=r
max
+a-R
p
cos
x
=16+1,2-5,cos80
0
= 16.30 mm
- 13cos15 = 5,04


9.Calculul de rezistenta si rigiditate

Se verifica partea de fixare la rezistenta rigiditate. Forta Fz solicita
scula la rasucire, iar forta Fp la incovoiere.
Fz = 57,65 daN
Fp = 0,5 57,67= 28,835 daN
Fr = 28,835 daN
Momentul rezultant:
- momentul rezultant datorita fortei tagentiale:
Mt = Fz Ds/2 = 57,65 64/2 = 1844,8 daN mm
- momentul de incovoiere:
Mi = 3/16 lFr = 3/16220 64,568 = 2663,43 daN mm
l = (6 10)d = 10 22= 220 mm
Momentul echivalent:
Mechiv =
2 2 2 2
1844,8 2663, 43 3239,93 Mt Mi daNmm + = + =
Efortul rezultat:

rez
=
2 2
3
a
o t o + s
Pentru RP3 avem
a
= 48daN/mm
2
pentru o duritate HRC = 62 65.
Solicitarea la torsiune:
2
3
1844, 8 16
0, 88 /
22
Mt
daN mm
Wp
t
t

= = =


Solicitarea la incovoiere:
2
3
2663, 43 16
1, 273 /
22
Mi
daN mm
W
o
t

= = =


Scriem conditia de rezistenta:

ai
t t s - la torsiune;

ai
o o s - la incovoiere;
Avem:

2
0, 88 26 /
ai
daN mm t t = s =

2
1, 273 48 /
ai
daN mm o o = s =
Cutitul rezista la solicitarea de incovoiere si tensiune.


10. Stabilirea schemei de ascutire

Ascutirea sculei se face atat pe fata de degajare cat si pe fata de asezare.
La sculele profilate, pentru a se mentine forma taisului este rational sa se
practice reascutirea fetei de degajare intrucat pastrarea profilului prin reascutiri
pe fata de asezare este foarte greoaie.
Reascutirea pe fata de degajare prezinta o serie de avantaje:
-profilul se pastreaza constant iar reascutirea se executa simplu
-variatia diametrului sculei este mai putin pronuntata.
Totusi acest mod de reascutire prezinta dezavantajul ca determina o
scadere treptata a grosimii taisului, deci si a rezistentei acestuia.


11. Condiii tehnice generale de calitate ale cuitelor

In STAS 6541-72 sunt date condiiile tehnice pentru cuitele de strung i
rabotez de uz general si pentru bare de alezat i strunjit ,cu plcue lipite , iar
n STAS 6542-72 condiiile tehnice pentru aceleai tipuri de cuite , cu ti din
oel rapid,in execuie monobloc, prin sudare cap la cap.
Seciunea cozii se ia conform STAS 6310-74,coada cuitului executndu-
se in doua variante :
numai cu suprafaa de reazem prelucrat prin achiere ,pentru cuite
cu H 16 mm i fixate direct pe suportul mainii unelte ;
cu toate suprafeele prelucrate prin achiere , pentru cuite cu H<16
mm i fixate direct pe suport precum si pentru cuite care se fixeaz n bare
port cutit.


11. Msuri de protecia muncii la prelucrarea prin
achiere a sculelor achietoare

Folosirea lichidelor de achiere impune respectarea unor masuri
generale de igien, printre care :
utilizarea aprtorilor antistropi ale mainilor unelte ;
pstrarea cureniei la locul de munca;
golirea si curarea periodica a rezervoarelor de lichide ale
mainilor unelte;
folosirea crligelor pentru ndeprtarea achiilor (se evita rnirea
pielii) ;
purtarea hainelor de protecie si splarea lor regulata (la doua
sptmni) ;
splarea minilor si antebraelor cu apa calda si spun la pauza de
prnz;
splarea sub dusuri calde la terminarea lucrului ;
schimbarea hainelor de protecie si a rufriei de corp la terminarea
lucrului;
nlocuirea lichidelor de achiere la termenele fixate;
controlul de laborator al lichidelor de achiere si nclzirea lor la
80
0
C .
Pentru ca lucru la mainile de ascuit scule sa decurg fr accidente,
este necesar s se respecte pe lng regulile de protecia muncii valabile la
mainile de rectificat, o serie de reguli suplimentare.
nainte de fixare n arborele principal al mainii de ascuit, corpul
abraziv trebuie ncercat pe o main special , la o vitez periferic superioar
cu 30 75% vitezei nscrise pe corp ( conform STAS6177-60).
Se verifica daca corpul abraziv este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de
lemn. Corpul abraziv se fixeaz pe un ax si se lovete uor cu ciocanul.
Corpurile abrazive cu liant de bachelita sau vulcanita , nefisurate , produc un
sunet surd, fr vibraii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, fr
variaia intensitii.
Mainile de ascuit trebuie nzestrate cu aprtori din otel sudat sau
turnat. Unghiul deschiderii aprtorii, grosimea pereilor, dimensiunile i forma
aprtorii trebuie s corespund prescripiilor de tehnica securitii de la
mainile de rectificat.
Mainile de ascuit scule, care lucreaz fr lichide de achiere
(majoritatea mainilor de ascuit scule), se vor nzestra cu instalaii de aspiraie
a prafului. Aspiratoarele de praf se fixeaz, de obicei, in jurul corpului abraziv,
avnd si rol de carcasa de protecie in acelai timp. Aspiraia prafului si a
achiilor se face de ctre un ventilator puternic aezat intr-o alta incapere.
Acest ventilator poate fi folosit pentru toate mainile de rectificat si ascuit
scule.
La mainile de ascuit cu avans mecanic , rotile de mana, care folosesc si
pentru deplasri manuale , nu au voie sa se roteasc ci trebuie prevzute cu un
sistem de decuplare de la arborele care se rotete mecanic.
Mecanismele si dispozitivele mainilor de ascuit manual trebuie astfel
dispuse, fata de corpul abraziv, ca sa evite posibilitatea prinderii minii
ascuitorului, in timpul lucrului .
La mainile de ascuit se va asigura o prindere si fixare sigure a sculei de
ascuit, astfel ca sa nu apar posibilitatea smulgerii accidentale din mna
ascuitorului sau din dispozitivul de fixare. Aceasta msur trebuie asigurat
att de proiectant ct i de ascuitor. n acest sens, ascuitorul trebuie s
controleze temeinic, nainte de nceperea lucrului, dac scula este fixat corect
i strns eficient, dac dispozitivul este bine fixat de masa mainii, daca
maina este bine reglata , daca direcia si sensul organelor in micare sunt
corecte, etc.
La nceperea ascuirii unei scule , trebuie acordat o atenie deosebit
intrrii corpului abraziv in contact cu dinii sculei; corpul abraziv se poate
sparge sau scula se poate deteriora dac:
scula intra brusc in corpul abraziv;
adncimea de achiere este prea mare;
suprafaa activa a corpului abraziv nu se potrivete suficient pe
suprafaa de ascuit a sculei.
Folosirea metodelor electrice de ascuire a sculelor ( anodo-mecanic,
prin scntei electrice, prin contact electric etc.), pe lng avantajele legate de
calitatea operaiei si de evitarea fisurrii plcutelor de carburi metalice,
prezint si o securitate ridicata pentru viata ascutitorului. Astfel, se elimina
praful abraziv si deci necesitatea aspiratoarelor. Se reduce zgomotul care apare
la ascuirea cu corpuri abrazive, se nltura pericolul lovirii cu bucai din
corpul abraziv la spargerea accidentala a acestuia etc.





































m = 5 mm;
z
p
= 24 dini;
B=30 mm;
Material 40Cr10


Proiectarea cutitului roata de mortezat
2.1 Alegerea schemei de prelucrare
Cuitul roat de mortezat aparine grupei sculelor de danturare prin rostogolire
( antrenare ).
Profilul evolventoidal al dinilor roii prelucrate se obine prin angrenarea
profilului evolventic al
dinilor sculei cu profilul evolventoidal al dinilor roii de prelucrat. Scula este
o roat dinat
corijat, avnd unghiurile de achiere ( , ).
Principalele micri la mortezarea roilor dinate cu scula cuit - roat sunt
urmtoarele:
- I micarea de achiere principal care determin viteza de achiere v,
respectiv numrul
de curse duble pe minut: n [ I ], aceasta la randul ei fiind compusa dintr-o cursa
activa (ca) i o
cursa n gol (cg).
- II translaia tangeniala a piesei faa de cremaliera.
- III micare de rotaie a piesei.
- IV (a) avansul radial ( de ptrundere ) al sculei, este n funcie de avansul
circular.
- IV (r) micare de retragere pentru evitarea atingerii taiurilor
- Avansul radial: s [mm / cd ] .




n figura avem urmtoarele semnificaii:
A - distana dintre axele celor dou roi: scul i roata de prelucrat;
B - limea roii de prelucrat [mm];
Dd, Dc, Di - diametrul de divizare, cap i picior ale roii de prelucrat;
Dr- diametrul de rulare al sculei [mm].



2. Alegerea materialului sculei l tratamentul termic

Cuitul roat de mortezat cu dini drepi se execut n construcie monobloc,
materialul ales fiind
oelul rapid Rp3 STAS 7388 / 88 avnd urmtoarele caracteristici:
- duritatea [HRC]: clit 60, revenit 63 + 66
- duritatea Brinell HB = 240 .... 300
- rezistena la uzur;
- tenacitate,
- clibilitate
- densitatea: 8,7 g/cm3
Compoziia chimic a oelului Rp3 este:



Clirea are ca interval de temperatur: ( 1250 - 1290 ) C, durata de meninere fiind de 4 minute;
Rcirea se va face n baie de sruri, n trepte, meninndu-se la ( 450 - 550 ) C timp de 3 minute.
Se recomand rcirea n baie de sruri ntruct scula prezint variaii mari ale seciunii.
Imediat dup rcire se efectueaz cel puin dou revenirii succesive la temperatura de [ 560 ...
570 ] C, timp de ( 60 ...75 ) minute fiecare. Revenirea conduce la fenomenul durificrii secundare
" caracteristic oelurilor rapide, austenita rezidual instabil suferind o transformare martensitic.
Se obin structuri cu duritate comparabil cu cea a materialului clit dar cu tenacitatea mbuntit.

Scula, din oel rapid Rp3, va fi supus unui tratament termic preliminar
i a unuia final.
Tratamentul termic preliminar este recoacere de nmuiere la 820
850C, n vederea prelucrrilor de degroare. Dup degroare se impune
recoacere de detensionare la temperaturi de 600 650C, pentru evitarea
deformrii ulterioare a sculei sub influena tensiunilor interne.
Dup prelucrarea de finisare (nainte de ascuirea final) se aplic sculei
tratamentul termic de clire, la temperaturi de 1250 1290C, cu rcire n baie
izoterm avnd temperatura de 500 550C. nclzirea n vederea clirii
trebuie efectuat n trepte, cu meninerea constant a temperaturii la 450
600C, 850C sau / i 1050C. nclzirea i rcirea se fac n bi de sruri:
pentru temperaturi de 450 600C se recomand folosirea eutecticului ternar
SrCl
2
+ NaCl + KCl, pentru meninerea la temperatura de 850C se folosete
amestecul de BaCl
2
+ NaCl, iar pentru nclzirea final se recomand ca mediu
BaCl
2
n amestec cu dezoxidani. Rcirea se face n baie de sruri, n trepte.
Pentru scderea cantitii de austenit rezidual se recomand
continuarea tratamentului prin frig la temperaturi de pn la 80C, timp de 30
45 minute. Apoi se vor efectua cel puin dou reveniri, succesive, timp de 60
75 minute fiecare, n scopul durificrii secundare.
Dup prelucrrile de finisare, n scopul ameliorrii suplimentare a
proprietilor sculei (duritate i rezisten la uzur) se pot aplica tratamente
termochimice de suprafa, de tipul nitrurrii, sulfizrii sau cianurrii. Se va
aplica cianurare, n urma creia se ajunge la o duritate a sculei de 69 72
HRC, iar durata de utilizare crete cu 150 200%.
Dup tratament, duritatea prii active trebuie s fie de 62 65 HRC (n
cazul cianurrii de 69 72 HRC).


3. Stabilirea parametrilor geometrici functionali optimi ai sculei

Parametrii geometrici ai prii achietoare pot fi pui n eviden n figura 11. Avnd
n vedere
caracteristicile mecanice ale materialului piesei 40Cr10 atunci adopt pentru:
- unghiul de aezare la vrful dintelui sculei ( se msoar ntr-un plan axial ce trece
prin
vrful dintelui). = 6;
- unghiul de degajare la vrful dintelui sculei ( se msoar ntr-un plan axial ce trece prin
vrful dintelui): = 10;










4. Stabilirea prin calcul a regimul de achiere si calculul
consumului specific de scule

a) Adncimea de achiere t - este variabil de-a lungul tiurilor ce prelucreaz
flancurile
dinilor; capt valori funcie de: modulul roii, numrul treceri permis de rigiditatea
sistemului
tehnologic, forma prii active a tiului sculei.
b) Avansul - se exprim prin avans circular (de rulare ) i avans de ptrundere: sr,
respectiv s.
Avansul circular al roii dinate care se prelucreaz se exprim cu relaia:

sr = Cs / m
0.5
[mm /cd]

unde:
cs - coeficient n funcie de materialul cs = 0,67

Daca prelucrarea se face in material plin, avansurile se vor micsora cu 10-25% prelucrat,

cs = 0,51


m - modulul roii de prelucrat, m = 4,75 [mm].

sr = 0.51 / 4,75
0.5
= 0,25


Adopt: sr = 0,2 [mm/cd] pentru finisare.
Pentru degroare avansul se va micora cu o valoare adoptat din literatura de
specialitate ( 10 ... 25 ) %.
Adopt pentru degroare: sr = 0,16 [mm/cd].
Avansul radial ( de ptrundere ) al sculei este n funcie de avansul circular:
s = (0,10... 0,15) sr [mm/cd]
s = 0,10 0,16 = 0,016 [mm/cd]
s = 0,15 0,16 = 0,024 [mm/cd]
Adopt pentru degroare: s= 0,020 [mm/cd].
c) Mrimea admisibil a uzurii. Materialul piesei fiind oel cu
r = 120 [daN/mm]

Adopt: - degroare: ha = 0,8 [mm]
- finisare: ha = 0,1 [mm],
d) Durabilitatea cuitului roat de mortezat
Adopt T = 80 [min]
e)Viteza de achiere.Pentru prelucrarea roilor dinate cilindrice se exprim cu relaia:

v= [m/min]

Cv - coeficient n funcie de materialul sculei i procedeul de prelucrare, uzura
maxim a sculei;
Cv =54

s - avansul circular [mm/cdj;
m - modulul roii de prelucrat [mm];
T - durabilitatea sculei [min];
sr = 0,016 [mm/cd];sr = 0,02 [mm/cd], la degroare, respectiv la finisare;
m = 4,75[ mm]; T = 80 [min];
mi = 0,22 degroare ; mi = 0,25 finisare;


v = =

f) Numrul de curse duble pe minut - se exprim cu relaia:


n = = [cd/min]


unde;
vmed - viteza medie de achiere [m/min];
L - lungimea cursei sculei [mm];
l1- lungimea dintelui roii de prelucrat [mm];
l2-mrimea depirilor cutitului roata, in ambele parti, n direcia micrii principale
(l2=5-10 mm)
Adopt ca vitez maxim de achiere: vmax = 30 [m/min] viteza medie de achiere;
vitez medie de
achiere: vm = 20 [m/min],

]


g)Calculul forei de achiere - se defineste sectiunea maxima totala a aschiei Amax ca
suma ariilor sectiunilor ridicate simultan de toate taisurile sculei in contact cu
semifabricatul.



Amax=0,609 m
2
s / Zp
0.1
[mm
2
]

unde:
m - modulul roii de prelucrat;
zp numarul de dinti ai piesei;
s - avansul circular [mm/cd];
Luand in considerare apararea specifica de aschiere se poate deduce forta principala de aschiere:

Amax=0,609 4,75
2
s / 24
0.1
=

[mm
2
]


Fzmax=p Amax [daN]

Adopt p=140 [daN/mm2]






h) Calculul puterii de achiere i a puterii motorului electric al mainii unelte se
exprim la mortezare cu relaia:

p = Fz vk / 6000 =

unde;
Fz - fora medie de achiere [daN];
v- viteza de achiere [m/min], v = vmax;
k - coeficient ce caracterizeaz raportul dintre timpul cursei active i timpul cursei inactive,


k= 0,5

P= = 0,5[kw]


Puterea motorului electric de acioneaz a mainii unealt:


PEm= P / g = [kw]

unde;
- randamentul lanului cinematic de transmitere al micrii.
Adopt: g= 0,7

PEm=0,5/ 0,7= 0,7 [kw]



i) Timpul de baz - reprezint timpul necesar ndeprtrii ntregii valori a
adaosului de prelucrare cu luarea n considerare i a timpilor necesari
intrrii i ieirii din achiere a sculei. Se exprim cu relaia:



tb = [min]


unde:
- p - pasul roii dinate de prelucrat (acelai cu pasul cuitului roat )[mm];
- n - numrul de curse duble pe minut;
- zp - numrul de dini al roii de prelucrat;
- h - nlimea dintelui care se prelucreaz [mm];
- sr ,s - avansul circular, respectiv de ptrundere [mm/cd];
- m - modulul roii de prelucrat, m = 4 [mmj;
p = m = , 4,75 = 14,91 [mm];
h = 2,167 m = 2,167 4,75 = 10,129 [mm];
zp = 24 dini; n = 250 [cd/min];
sr = 0,2 mm/cd;
s = 0,025 mm/cd, ambele avansuri considerate n cazul finisrii - mrimea admisibil a uzurii avnd
valoarea cea mai mic,





j) Grosimea stratului de material ndeprtat la o reascuire a sculei pa faa de
degajare:
= ha cos + 0,1 [mm], unde:
- ha - mrimea admisibil a uzurii pe faa de aezare a sculei pentru operaia de
prelucrare de finisare [mm];

- - unghiul de degajare la vrful dinilor sculei [ ].
=0,1 cos 10+ 0,1 =0,1996194 [mm]
Adopt A = 0,2 mm.
k) Consumul specific la scule - este determinat cu relaia urmtoare:

C1= [scule/piesa]
- tb - timpul de baz [min];
- Ttot - durabilitatea total a sculei [min],




5. Calculul constructiv al sculei

a) Numrul de dini al sculei z s =24.
tiind c ntre diametrul de divizare nominal
Ddr standardizat ( STAS 6655/2 - 80 ) i numrul de dini ai sculei exist relaia:
z s =

unde:
m - modulul cuitului roat, acelai cu al roii de prelucrat [mm];
Ddn = 114mm; m = 4,75 [mm].
b) Diametrul de divizare real calculndu-se cu relaia:
Dd = m z s [mm] , unde:
m - modulul cuitului roat [mm];
zs - numrul de dini al sculei;

Dd = 4,75 24= 114 [mm]
c) Dimensiunile cuitului roat n seciunea de referin. In seciunea de referin se
definesc urmtoarele elemente constructive:

- nlimea capului dintelui:

aso = ( h * +c*) m[mm] , unde:
h * - coeficientul nlimii capului dintelui; h *=1mm
- c * -coeficientul jocului la fund; c *= 0,2mm
- m - modulul sculei [mm].
aso = (1 + 0,2 ) 4,75 = 5,7 [mm].
- nlimea piciorului dintelui: bso= (1 +0,3) 4,75 = 6,175 [mm]
- nlimea dintelui: hso = bso + aso =6,175 + 5,7 = 11,875 [mm]
- grosimea dintelui pe cercul de divizare:

s
dso
= +j [mm]

u n d e :
m - modulul roii [mm];
j - subierea dintelui roii prelucrate, n funcie de modulul roi prelucrate
j = 0,02 ....0,15 [mm]

s
dso
= +0.02 = 7,47 [mm]

innd cont de calculele facute i de recomandari facute pentru soluii constructive
existente(tabel2.29,pag.162) alegem:

- diametrul de divizare Dd = 100 [mm]
- diametrul de vrf De =114 [mm]
- diametrul alezajului d = 44,4[mm]
- diametrul degajrii d1 = 70 [mm]
- distana de la vrf la seciunea de referin a = 5 [mm]
- limea butucului b=10[mm]
- nlimea cuitului B = 20 [mm]


6. Stabilirea tipului de poziionare - fixare a sculei

In vedere, prin achierea roilor dinate cilindrice cu dinii drepi, cuitul roat trebuie
fixat n berbecul port - scul a mainii de mortezat.
Fixarea se face prin intermediul unui dorn avnd diametrul la aceeai cot nominal
cu alezajul de fixare a sculei.


Rezistenta admisibil la ncovoiere se determin cu relaia:

ai = [daN/mm
2
]



unde:
rt - rezistena de rupere la traciune [daN/mm2];
si - coeficientul de siguran la ncovoiere, si = 2,8;
rt = 75 [daN/mm2]- pentru materialul dornului de fixare OLC 45;
rt = 210daN/mm2]- pentru oelul de scule Rp3 tratat termic;

ai
OLC45
= =26,78 [daN/mm
2
]


Trebuie respectat condiia de rezisten la ncovoiere pentru dintele sculei

imax
= ai[daN/mm
2
]


unde;
Mi - momentul de ncovoiere [daN mm];
W - modulul de rezisten al seciunii dintelui aproximat la o seciune triunghiular
[mm3];
imax, ai rezistenta la ncovoiere maxim respectiv admisibil pentru materialul
sculei [daN/mm
2
].

w =


unde;
Sfs - grosimea dintelui pe cercul de picior n planul seciunii de referin
[mm];
H - nlimea sculei [mm].


sfs= m [ +2 xtgs+zinvs+z inv]
sfs= 4,75 [ +2 0tg201014+31inv201014+ 31inv 20236]
= 8.181
w =

W=16,149521[ d aN/mm2 ]4 8 [daN/mm2 ]


Rezistena admisibil la forfecare se poate calcula cu relaia:

at= 3/4 at [daN/mm
2
]

at - rezistena admisibil la traciune [daN/mm2]: at = rt / St
rt - rezistena de rupere la traciune [daN/mm
2
];
st - coeficientul de siguran la ncovoiere de traciune, st = 2,5


at = rt / St = 210 / 2.5 = 84 [daN/mm
2
]

at= 3/4 84 = 63 [daN/mm
2
]

Adopt pentru rezistena admisibil la forfecare valoarea cea mai mic:
af = 33 [daN/mm2 ]
fmax = 3,34598[daN/mm2 ] 33[daN/mm
2
]

Condiia de rezisten la forfecare n zona de ncastrare a dintelui n corpul sculei este verificat.
Verificarea dornului de fixare al sculei la condiia de rigiditate pentru prelucrarea de fixare.
Trebuie respectat condiia:

f = fa [mm],

unde :

- F - fora ce solicit dornul [daN];
- L - lungimea n consol a dornului de fixare al sculei [mm];
- E - modulul de elasticitate longitudinal a dornului port - scul [daN/mm
2
];
- i - momentul de inerie al seciunii transversale a dornului port - scul [mm
4
] ;
- fa - deformaia admisibil a dornului port - scul, mrime impus de precizia i calitatea
suprafeei prelucrate [mm].
F = 788,2336 [daN]
L = 30 [mm]
E = 20-10
3
[daN/mm
2
]
I =[mm
4
] I =191506,43mm
4


f = f = = 0,0016822[mm]

fa = 0,05 - pentru execuia roilor dinate din clasa a " de precizie

f <fa 0,0018522 < 0,005

Se verific condiia de rigiditate a dornului port - scul n cazul finisrii.




7. Calculul profilului prii active a sculei

Suprafeele laterale ale dinilor sculei trebuie astfel executate ncat dupa realizarea
feei de degajare, proiecia taiului pe planul frontal s fie o evolventa cu unghiul de
angrenare identic cu cel al cuitului roat executat fara unghi de degajare, prin urmare
, profilul sculei n plan frontal, in toate situaiile, va fi o evolvent cu unghi de
angrenare diferit de cel al piesei supuse prelucrrii.


tgs =













Profilul obtinut prin proiectia taisului sculei pe planul frontal rezulta ingrosat la capul
si piciorul dintelui. Datorita acestei modificari a profilului sculei, profilul dintelui
prelucrat rezulta cu o curbura mai mare, ceea ce asigura o pata de contact mai
avantajoasa in exploatare.



8. Stabilirea schemei de ascuire a sculei

In procesul de achiere, n interaciunea reciproc dintre scul i semifabricate, scula
achiaz semifabricatul iar acesta (mpreun cu achia) uzeaz scula.
Uzura sculei achietoare are o influen negativ asupra desfurrii procesului de
achiere, asupra calitii dimensionale i de suprafa a piesei, precum i a
consumului de materiale. Ca urmare este necesar ca, periodic, n mod preventiv s se
reascut scula.
Cuitul roat se ascute i reascute conic pe faa de degajare cu un disc abraziv care se
deplaseaz de-a lungul generatoarei conului.Forma discului abraziv i schema de
ascuire obinuit pe faa de degajare, a cuitului roat este prezentat n figura.




Micrile principale la achiere sunt:
I. Micarea de rotaie a corpului abraziv ( care s asigure viteza periferic prescris
pentru materialul corpului abraziv folosit);
II. Micarea de rotaie a cuitului - roat ( micare lent );
III. Micarea de ptrundere pentru prelucrarea pe ntreaga suprafa a feei de
degajare, micare
rectilinie alternativ lent;
IV. Micarea de avans axial a cuitului roat, cu mrimea A pe faa de degajare
punctul
eliminarea faetei de uzur ha pe faa de aezare a sculei.


9. Condiiile tehnice generale de calitate ale cuitului roat

Pentru ca principalele erori i abateri ale organelor dinate i angrenajelor s fie
cuprinse ntre
limitele stabilite de standardele n vigoare ( STAS 6273 - 60 , STAS 6460 - 61, STAS
7395 - 66 )
este necesar a se impune anumite condiii tehnice sculei achietoare.
Pentru prezentul cuit roat executat n clasa A ( pentru prelucrarea roilor dinate din
clasa 7 - A
de precizie ) toleranele elementelor de baz va fi corespunztoare modulului m = 4
[mm];
- eroarea profilului evolventic: max. 0,004 [mm];
- eroarea acumulat a pasului exterior: max. 0,020 [mm];
- diferena a doi pai circulari vecini: max. 0,006[ mm];
- neperpendicularitatea axei alezajului fa de suprafaa exterioar de reazem: max.
0,006/ 100
[mm];
- btaia radial a coroanei dinate: max. 0,02 [mm];
- btaia cercului exterior al sculei: max. 0,02 [mm];
- btaia frontal a feei de degajare: max. 0,025 [mm];
- abaterea unghiului de aezare la vrful dintelui sculei 5';
- nlimea capului dintelui n seciunea de referin permite abaterea: 0,032 [mm];
- abaterea grosimii dintelui pe cilindrul de divizare n planul de referin al sculei de
fixare: +
0,05 [mm].





Msuri de protecia muncii la prelucrarea prin achiere a
sculelor achietoare

Folosirea lichidelor de achiere impune respectarea unor masuri
generale de igien, printre care :
utilizarea aprtorilor antistropi ale mainilor unelte ;
pstrarea cureniei la locul de munca;
golirea si curarea periodica a rezervoarelor de lichide ale
mainilor unelte;
folosirea crligelor pentru ndeprtarea achiilor (se evita rnirea
pielii) ;
purtarea hainelor de protecie si splarea lor regulata (la doua
sptmni) ;
splarea minilor si antebraelor cu apa calda si spun la pauza de
prnz;
splarea sub dusuri calde la terminarea lucrului ;
schimbarea hainelor de protecie si a rufriei de corp la terminarea
lucrului;
nlocuirea lichidelor de achiere la termenele fixate;
controlul de laborator al lichidelor de achiere si nclzirea lor la
80
0
C .
Pentru ca lucru la mainile de ascuit scule sa decurg fr accidente,
este necesar s se respecte pe lng regulile de protecia muncii valabile la
mainile de rectificat, o serie de reguli suplimentare.
nainte de fixare n arborele principal al mainii de ascuit, corpul
abraziv trebuie ncercat pe o main special , la o vitez periferic superioar
cu 30 75% vitezei nscrise pe corp ( conform STAS6177-60).
Se verifica daca corpul abraziv este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de
lemn. Corpul abraziv se fixeaz pe un ax si se lovete uor cu ciocanul.
Corpurile abrazive cu liant de bachelita sau vulcanita , nefisurate , produc un
sunet surd, fr vibraii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, fr
variaia intensitii.
Mainile de ascuit trebuie nzestrate cu aprtori din otel sudat sau
turnat. Unghiul deschiderii aprtorii, grosimea pereilor, dimensiunile i forma
aprtorii trebuie s corespund prescripiilor de tehnica securitii de la
mainile de rectificat.
Mainile de ascuit scule, care lucreaz fr lichide de achiere
(majoritatea mainilor de ascuit scule), se vor nzestra cu instalaii de aspiraie
a prafului. Aspiratoarele de praf se fixeaz, de obicei, in jurul corpului abraziv,
avnd si rol de carcasa de protecie in acelai timp. Aspiraia prafului si a
achiilor se face de ctre un ventilator puternic aezat intr-o alta incapere.
Acest ventilator poate fi folosit pentru toate mainile de rectificat si ascuit
scule.
La mainile de ascuit cu avans mecanic , rotile de mana, care folosesc si
pentru deplasri manuale , nu au voie sa se roteasc ci trebuie prevzute cu un
sistem de decuplare de la arborele care se rotete mecanic.
Mecanismele si dispozitivele mainilor de ascuit manual trebuie astfel
dispuse, fata de corpul abraziv, ca sa evite posibilitatea prinderii minii
ascuitorului, in timpul lucrului .
La mainile de ascuit se va asigura o prindere si fixare sigure a sculei de
ascuit, astfel ca sa nu apar posibilitatea smulgerii accidentale din mna
ascuitorului sau din dispozitivul de fixare. Aceasta msur trebuie asigurat
att de proiectant ct i de ascuitor. n acest sens, ascuitorul trebuie s
controleze temeinic, nainte de nceperea lucrului, dac scula este fixat corect
i strns eficient, dac dispozitivul este bine fixat de masa mainii, daca
maina este bine reglata , daca direcia si sensul organelor in micare sunt
corecte, etc.
La nceperea ascuirii unei scule , trebuie acordat o atenie deosebit
intrrii corpului abraziv in contact cu dinii sculei; corpul abraziv se poate
sparge sau scula se poate deteriora dac:
scula intra brusc in corpul abraziv;
adncimea de achiere este prea mare;
suprafaa activa a corpului abraziv nu se potrivete suficient pe
suprafaa de ascuit a sculei.
Folosirea metodelor electrice de ascuire a sculelor ( anodo-mecanic,
prin scntei electrice, prin contact electric etc.), pe lng avantajele legate de
calitatea operaiei si de evitarea fisurrii plcutelor de carburi metalice,
prezint si o securitate ridicata pentru viata ascutitorului. Astfel, se elimina
praful abraziv si deci necesitatea aspiratoarelor. Se reduce zgomotul care apare
la ascuirea cu corpuri abrazive, se nltura pericolul lovirii cu bucai din
corpul abraziv la spargerea accidentala a acestuia etc.













Bibliografie

1) Belous V. : Sinteza sculelor achietoare, Ed. Junimea, Iai, 1991;
2) Ciocardia C. . a. : Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Editura Tehnic,
Bucureti, 1985;
3) Cozmnc M. : Scule achietoare ndrumar de proiectare, I. P., Iai, 1972;
4) Enache tefan i Belous, V.: Proiectarea sculelor achietoare, E. D. P., Bucureti,
1983;
5) Enache tefan i Minciu C.: Proiectarea asistat a sculelor achietoare, Editura
Tehnic, Bucureti, 1983;
6) Lzrescu Ion : Teoria i practica sculelor achietoare, 3 volume, Editura
Universitar din Sibiu, 1994;
7) Minciu C., Enache tefan, . a.: Tehnologia sculelor achietoare, Editura
Tehnic, Bucureti, 1987;
8) Rico C., . a.: Calculul adaosurilor de prelucrare i a regimurilor de achiere,
Chiinu, 1992;
9) Sauer L. i Ionescu C.: Scule pentru frezare, Editura Tehnic, Bucureti, 1977;
10) Sauer L.: Proiectarea sculelor, E. D. P., Bucureti, 1967;
11) Secar Gheorghe: Proiectarea sculelor achietoare, E. D. P., Bucureti, 1979;
12) ru Emil i Cpn Nicu: Proiectarea sculelor achietoare ndrumar,
Universitatea din Galai, 1982;
13) ru Emil i Cpn Nicu: Scule achietoare i portscule pentru prelucrarea
metalelor, vol. I, II, Editura Tehnic, Bucureti, 1988.
14) ru Emil: Achiere i scule achietoare, Universitatea din Galai, 1987;
15) Constantin Minciu, Scule achietoare, Editura Tehnic, Bucureti, 1992