TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER

Analiza si evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atentiei o suma de atitudini si trasaturi, care formeaza 3 grupaje:1) atitudinea fata de societate, fata de grupul mai restrans, fata de semeni; 2) atitudinea fata de activitatea prestata (invatatura, munca), 3) atitudinea fata de sine. Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt: sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. Contrarele acestora – individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, - sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Opuse lor sunt: lenea, neglijenta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. 17777cyz69cuy7n Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. Reversul negativ: ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. Trasaturi negative mai frecvente si corectarea lor Dintre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psihologica si educationala a studiat cu deosebire: minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere. Minciuna, in sens larg acopera o gama larga de comportamente: de la o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune pana la “ abaterea deliberata, constienta, de la sistemul de corespondente social – admise intre realitate si modul ei de prezentare” (Sutter). In sens restrans (etic), minciuna este o afirmatie falsa cu scopul de a induce in eroare, producand prejudiciu de ordin moral/material altuia si aducand beneficiu autorului ei. yu777c7169cuuy Dupa J. Piaget, copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudomincinos, ce traieste intr-o lume proprie (combinatie de real si imaginar), avand sensuri simbolice inaccesibile adultului. Pana la varsta amintita, copilul isi poate manifesta imaginatia prin fabulatie, care nu trebuie confundata cu minciuna. Cand jocul acesta devine obisnuinta si aduce avantaje copilului, atunci ridica semne de intrebare. A adolescent, obiceiul de a minti indica – dupa P. Popescu Neveanu – fie o suferinta afectiva, fie refuzul de a se integra in mediu, fie o dizarmonie a personalitatii. Allendy noteaza: “ copilul care minte este fie nesatisfacut de realitatea inconjuratoare, fie nemultumit de sine insusi”. Printre cauzele minciunii se mentioneaza mai intai frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice), incercarea de “justificare” a unor incalcari, dorinta de a iesi in relief, lacomia s.a. Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului, deprinderea cu exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a. Simtind nevoia de a avea prieteni, de a trai in colectiv, copilul si mai ales adolescentul vor descoperi treptat ca sinceritatea inseamna incredere reciproca si intemeierea pe adevar; apoi sinceritatea inseamna curaj; insasi prietenia si viata de colectiv vor duce la convingeri care il fac pe adolescent sa recunoasca si sa proclame necesitatea sinceritatii si loialitatii in relatiile reciproce.

La varste mai mari regasim capriciul la adolescenti. in prezenta unor persoane straine etc. Este parca o vointa cu semnul minus. Copilul compenseaza absenta ambiantei pozitive din familie prin stabilirea unei legaturi la nivelul strazii. dar este lipsita de continutul sau”. exprimat in fapte si actiuni neintemeiate. Singura modificare invocata: “Asa vreau eu”. fiind socotit uneori la fete ca “semn al feminitatii”. aceste manifestari au un caracter situativ. incapatanarea are la baza greseli de educatie. de asemenea. Remediul pedagogic apare nu in lamurire sau rugaminte. societatii etc. este vorba de familii in care lipseste caldura. alintarea. dorinta de a nu face asa cum i se cere. vociferarile. Dupa cum observa Hegel: “incapatanarea este forma caracterului. Incapatanarea este o reactie negativa a vointei in momentul in care i se cere. c) Incapatanarea copilului nesupravegheat lipsit de orice indrumare autoritara. tipete. legata de timiditate. precum si in situatii anumite: inainte de masa. instituirea unui regim de viata ordonat.Capriciul este un defect al vointei si caracterului. ele apar in fata persoanelor care obisnuit “il cultiva” pe copil. Printre cauzele externe se numara rasfatatul. aparent incapatanat. ci luarea unei atitudini hotarate. la imbracat/dezbracat. lipsea recompensa/pedeapsa. se pot distinge trei forme ale incapatanarii pe care le redam in continuare: a) Incapatanarea ca forma de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare. jignirea si ofensa. copilul sau tanarul vrea tocmai contrariul. Incapatanarea consta in rezistenta sau opozitia individului fata de vointa altor oameni. la cei crescuti de rude (indeosebi la bunici). iar acestea pot fi negative. plansul (uneori mimat). grefate pe un fond temperamental. b) O alta forma este reactia de incapatanare a copilului rasfatat. controlul conduitei lor fiind absent. exista si incapatanare aparenta. rasfatul lasa pe copil dezarmat in fata oricarei situatii noi. Se intalneste mai frecvent la copiii mai mici. il face pe copil sa se inchida in sine. Ca forme de manifestare ale capriciului mentionam: fluctuatia dispozitiei afective. In sfarsit. . Sub orice forma. educarea la timp a inhibitiilor necesare. era vorba de un procent mai ridicat de copii care nu aveau tata. de culcare. de unde rezulta o instrainare de parinti si “atractia strazii”. Din lotul cercetat de un autor. cum este sfatuit sau rugat. alintat. satisfacerea tuturor dorintelor (adesea in anticipatie). Capriciul are la baza o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil (sistem nervos slab). la copilul unic. Este vorba de o indrumare insuficienta in chestiunile mari si tutelare marunta pe teme secundare (exigente foarte mici). incapatanarea apare in impactul cu cerintele “de soc” ale scolii. Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie reprezinta conditiile. de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta fata de sine insusi orice refuz in satisfacerea pretentiilor trezeste incapatanarea pentru a-si mentine pozitia privilegiata in familie sau in colectivul scolar. in refuzul ascultarii de cei mari. Un act de incapatanare este mai curand un act semivoluntar. duiosia. in care domina tonul de comanda. lipsa de echitate si obiectivitate. lipsit de indrumarea cuvenita el a avut doar libertatea de a gresi. sa devina inhibat. buna dispozitie. forma brutala de prezentare a cerintelor. Dupa origine. de absenta a exigentelor fata de el. dar intrebarea “De ce?” nu are raspuns. apoi adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de manifestarile capricioasa. fapt care indica tendinta individualista de a impune cu orice pret propriul punct de vedere. crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie. izbucniri afective cand i se refuza ceva. formularea unor cerinte statornice. o situatie noua. de a proceda arbitrar etc. cuvinte urate etc.

Remediul apare aici in reglementarea odihnei si activitatii. atunci se impune solutia adecvata. chiar rugaminti (deci nu se ordona). laudei. nemultumirea. fie atitudini si masuri excesiv de severe din partea celor mari. Comportarea incapatanatului contine de regula. anumite revendicari fata de cei din jur. pasagera. Constiinta partiala a erorii naste tendinte contradictorii . . isi fixeaza scopuri neaparat contrarii celor propuse de parinti. sa o indrume. Incapatanarea impinsa oarecum la limita constituie negativismul care prezinta doua forme: una persistenta. notiuni gresite. un anumit motiv general de nemultumire. se dovedesc eficace: • • • • • • educatia prin munca. Forma persistenta: scolarul persevereaza intr-o actiune desi vede ca rezultatele nu sunt cele de dorit. si alta trecatoare. vointa. sa o anuleze. ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza.de acceptare sau de impotrivire . un sambure rational. Metodele de educatie depind de cauzele incapatanarii. expresie a subaprecierii.dar invinge adesea a doua. La scolarii mai mici care cred ca nota depinde doar de invatatori copilul se supara pe dascal si nu mai invata dinadins. Prin urmare este inabusita dorinta de independenta a copilului. starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicata abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici). surmenaj). orice propunere provoaca o reactie contrara. La originea manifestarilor negativiste gasim – ca si in cazul incapatanarii . Forma pasagera are de regula cauze de ordin fiziologic. ea este legata de asa-numitele stari fazice (paradoxale si ultraparadoxale).In scoala provoaca incapatanare. Cauza incapatanarii poate fi si surmenajul. jignire sau ofensa nemeritata. Trecand la remedii pedagogice. Remediile sunt in principiu aceleasi ca la incapatanare. refuza argumentele numai pe motivul ca vin de la altul. O data cu indoiala apare insa o sansa a indreptarii. Oricare forma de reactie ar fi. care sa duca la eliminarea oboselii severe. profesori. printre adolescenti intalnim echivalarea intre incapatanare si perseverenta. De exemplu. exprimandu-si astfel protestul. profesorul sau parintele nu trebuie sa franga vointa copilului. in cazul incapatanarii care apare ca forma de reactie fata de tratarea brutala din familie . introducand doar un corectiv permanent in conduita lui. In cazul acesta se impune un complement de instruire etica. prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii) justa folosire a recompensei. uneori. “suparare” fata de profesori: un act de inechitate. indicatii. copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu. prezentarea cerintelor ca sfaturi. in care raporturile dintre situatii si reactiile comportamentale adesea se inverseaza: stimulii pozitivi produc reactii negative si invers.fie tutelarea excesiva din partea mediului. aprobarii ignorarea temporara. La baza incapatanarii se pot afla. dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire.copilul aparandu-si independenta . etc. (oboseala.metoda va fi apropierea si castigarea increderii.

Daca observati ca este. Nu-l faceti niciodata sa simta ca trebuie sa minta! De exemplu. Daca reactioneaza foarte agresiv atunci cand este rugat sa ofere ceva de-ale lui. cu un alt copil este doar pe o perioada temporara. numai ganditi-va la ce cor de plansete se porneste atunci cand unul dintre copii da tonul. iar copilul isi va spori pretentiile. asa ca respectarea unui orar strict nu este posibila. din dorinta de a va copia comportamentul. asa ca incurajand astfel de manifestari nu poate fi decat benefic. copiii pot diferentia minciunile de adevar. Ceea ce puteti . In mintea unui copil. dragostea parinteasca exagerata alimenteaza incapatanarea/capriciul. dar ferm ca asemenea comportament este intolerabil. Toti copiii isi doresc in mod inconstient sa-i faca pe parintii lor sa se simta mandri. Cu toate acestea este important sa-i explicati ca ascunderea unor reactii sau sentimente a caror dezvaluire ar rani sentimentele altor persoane nu inseamna ca-l incurajati sa minta. iar acestea din urma sporesc grijile si preocuparile parintilor pentru a raspunde pretentiilor crescande ale copilului Empatia Copiii pot arata simpatie unii fata de altii. ci foarte fermi. la inlantuiri ce capata caracter ciclic. Generozitatea Copilaria este momentul in care se leaga prietenii foarte usor. cand ai sub 5 ani altruismul este o trasatura pe care o intelegi mai greu. sau pentru ca au o imaginatie foarte bogata care le modifica perceptia asupra adevarului. nu-l numiti mincinos. Tot asa. in cazul rasfatatului. ii va fi mult mai usor sa inteleaga acest sentiment. generos. educatia brutala din partea mediului genereaza incapatanarea copilului iar aceasta din urma incita tonul de comanda. nu-l intrebati daca si-a strans jucariile ci mai degraba spuneti-i ca ati observat ca nu a facut ceea ce l-ati rugat si mai oferiti-i o sansa sa rectifice situatia. Daca generozitatea va fi asociata cu placerea. De pilda. dar asta nu inseamna ca ar trebui sa ai incredere deplina in tot ceea ce spun.In aparitia si dezvoltarea trasaturilor negative de caracter. Sinceritatea De la varsta de trei ani. impartirea jucariilor. Ii puteti explica ca. ci incercati in schimb sa-i aratati ca nu va place falsitatea si ca e normal sa fie ingrijorat de reactia dumneavoastra. in diferite ocazii. De-aceea el este reticent in ceea ce priveste impartirea lucrurilor ce-i apartin. In felul acesta. ingaduinta si dragostea exagerata a celor din jur impiedica formarea la timp a inhibitiilor necesare la copil sau adolescent. Manifestarile de incapatanare si negativism ii fac pe parinti sa-si dubleze eforturile pt. Puteti sa oferiti copilului dumneavoastra din ceea ce mancati. de asemenea sa incurajati manifestarile sale de afectiune atunci cand acestea apar. Folositi cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" atunci cand ii comunicati ceva si veti observa ca incet incet. Atunci cand realizati ca a mintit. ci doar sa accepte cu respect anumite situatii. O modalitate de a va ajuta copilul. ei se considera centrul universului si nu inteleg niciun alt rol in familie sau societate in afara de acesta. va folosi si el astfel de cuvinte si veti coopera mult mai bine. dar pot fi extrem de agresivi cu ceilalti copii si chiar cu propria familie atunci cand lucrurile nu ies asa cum vor ei. Incurajati-l intotdeauna sa spuna devarul. Responsabilitatea In ceea ce-i priveste pe copii. impartirea jucariilor si a mancarii. nervozitatea in reactia parintilor. Puteti. de exemplu. a-l satisface. cauza si efectul isi schimba mereu locurile. dar ca aceasta nu e o modalitate sa scape de o situatie complicata. O buna modalitate de a-i exemplifica simpatia si modurile de manifestare ale simpatiei este sa folositi manifestarile celorlalti oameni cu care intra in interactiune. dupa care jucariile ii vor fi restituite. identitatea lui se regaseste in ceea ce detine. Desi copii gasesc placut jocul cu alti copii. de circuit psihic. Nu fiti agresivi. este sa-i vorbiti acestuia despre sentimente si despre ceea ce el simte. pizza. explicati-i calm. dar sa subliniati si eventuale manifestari negative si sa le propuneti spre indreptare copilului dumneavoastra. Copiii pot ascunde adevarul si pentru ca uita. o prajitura. asistam la alternanta intre cauze si efecte. laudati-l!. impulsurile si dorintele sale isi fac jocul nestingherit. Este un lucru evident ca exemplul este arma cea mai buna in educatia unui copil.

Acest lucru il va face sa se simta apreciat si mandru de realizarile lui si il va ajuta sa inceapa sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea. Copiii sunt foarte influentati de comportamentul parintilor. asa ca felul in care va observa cum reactionati dumneavoastra in anumite situatii. Daca te faci mic. esti ultimul care se inscrie? Daca ti se ofera un post tentant pentru care nu esti 100% pregatit. pe motiv ca "nu-ti pui mintea cu toti". dar care sa-l faca sa se simta responsabil. ci ca eforturile tale chiar sunt observate si de altii. dar este foarte important sa incercati sa-i explicati ce inseamna respectul inca de la prima abatere. Ambitia. dar cati traduc acest lucru in fapte? Poate iti place sa te gandesti la tine ca la un om ambitios. Pune-ti mintea cu oricine te calca pe bataturi. da. In plus incercati sa faceti munca distractiva. . dar fa-o intr-un mod inteligent. Exemplul dumneavoastra este foarte important. ii va influenta cu siguranta personalitatea. Demnitatea. Nu incercati sa le desfiintati explicatiile.. cand seful te ia la rost. Va fi mult mai atras si ii va fi mult mai usor sa respecte o ordine. sau unei impertinente. dar atunci probabil nai bani sa-ti platesti internetul. nu conteaza asa mult. lauda-l atunci cand reuseste s-o finalizeze. Cei care au ajuns deja in varful piramidei iti pot confirma ca felul in care arati iti influenteaza sansele de succes in cariera. Stii sa iesi elegant dintr-o situatie penibila? Stii sa calmezi un client furios ca ai intarziat cu o comanda. exemplul propriu. manierele apar din nou in discutie. chiar daca ii ia foarte mult timp sa indeplineasca o sarcina. De asemenea. Diplomatia. dar o imagine ingrijita.. mic. Daca arati ca un angajat marunt. asa vei ramane. dar te-ai intrebat daca aceasta optica e justificata? Ce-ai invatat nou in ultimul an? Ai fost la vreun training? Ai primit mai multe responsabilitati? Ai primit vreo oferta de la o firma concurenta? Ti s-a marit salariul intr-un mod semnificativ? Toate acestea sunt semne ca nu esti ambitios doar in CV. Explicati-i copilului dumneavoastra ca modul in care solicita ceva. Rapiditatea reactiilor. fiti atenti la ceea ce va comunica pentru ca astfel va invata sa asculte cu atentie inainte de a formula un eventual raspuns. ceva simplu desigur si potrivit varstei lui. ai toate sansele sa ramai intr-un post marunt. Pentru inceput puteti stabili o sarcina zilnica pe care copilul sa o aiba de indeplinit. asa ca nu citesti acest articol. Cea mai buna modalitate este bineinteles. daca nu stii sa raspunzi unei provocari. nu ii impiedicati sasi exprime opiniile. Mai mult. de exemplu? Te descurci in situatiile formale? Daca lucrezi la un chiosc. . Parintii nu-si dau intotdeauna seama ca nu isi respecta copii desi le cer respect. il refuzi? Un om care are succesul in sange prinde sansa si face un tur de forta ca sa-si recupereze eventualele lipsuri pe parcurs. Cultivarea imaginii. si. ce mai e nou? Stie oricine ca e nevoie de ambitie pentru a reusi. Daca se anunta un proiect important la job. Costumul nu e necesar peste tot.face in schimb este sa va implicati copilul in activitatile dumneavoastra. ca un soricel. Da. in care explica sau in care comunica trebuie facut cu amabilitate si cu cat mai mult respect. in care trebuie facute lucrurile: treaba intai si apoi distractia. Respectul Copiii vor ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum isi doresc ei! La inceput te vor testa sa vada cat de mult le permiti si vor continua sa impinga limitele! Psihologii spun ca este normal pentru copii sa incerce sa forteze nota.

Nu te lasa niciodata prins pe picior gresit. Mutrele acre nu plac nimanui. daca te bucuri de o eticheta pozitiva. mobilitatea. trecand cu usurinta de la o stare psihologica la alta. si prosituata?". se scrie lider. mobil – se caracterizeaza printr-o mare energie a proceselor nervoase. ti se vor face mult mai usor unele servicii. Daca esti omul care stie sa dea mereu un raspuns corect. nu leader.Pavlov are ca baza a temperamentului fiziologia Sistemului Nervos Central. dar. Cultivarea relatiilor interumane. daca esti retinut ca o figura placuta pe unde mergi.2.Curajul. care formeaza baza fiziologica a temperamentelor. Cei care isi asuma pozitia de lider (si da. Nu numai in comunism era bine sa "ai pe cineva undeva". echilibrul proceselor nervoase. impotriva curentului si au riscat mult. si anume: energia. nu-i vei putea spune cuiva de la Politia Economica: "Mai lasati facturile astea. confundau temperamentul cu constitutia fizica. dar. Isteric isi permite sa fie doar un om care nu are nimic de pierdut.1 Temperamentul – latura dinamico-energetica a personalitatii Primele teorii asupra temperamentului. putand fi inlocuit cu alt proces nervos. Documentarea. Cum le consolidezi? Nu e musai sa te imprietenesti la catarama cu toata lumea. E o calitate care te scoate din multe incurcaturi. iar echilibrul se refera la raportul dintre celel doua procese nervoase fundamentale. citeste cat mai mult. dar si de reprosuri. echilibrat. stii si tu. Calmul. la randul tau. rezulta patru tipuri de sistem nervos. vei reusi. pentru ca a intrat de ceva vreme in limba romana) pot avea parte de onoruri. flegmatic (flegma ce e secretata de creier). . navigheaza pe siturile importante legate de domeniul tau de activitate. 2. preotul. In antichitatea greaca. il stiti pe ala cu rabinul. adaptabil si sociabil. Stapanirea de sine e intotdeauna admirata si un om care reuseste sa-si pastreze cumpatul in cele mai dificile situatii e imediat catalogat ca puternic. Dupa modul de combinare a insisirilor proceselor nervoase. excitatia si inhibitia. Stii cat de pretioasa este o informatie aflata la timp si e bine sa ai relatii in toate locurile care te intereseaza. melancolic (fierea neagra) si coleric (fiere galbena). dupa caz. Toti oamenii mari au mers. Mobilitatea inseamna rapiditatea cu care se schimba un proces nervos. Prin energia proceselor nervoase se intelege capacitatea de lucru a celulelor nervoase. medicul Hipocrat (460-370 BC) a stabilit patru tipuri de comportament dupa modul cum predomina cele patru humori ale corpului: sangvinic (sange). Desigur. cele patru tipuri de sistem nervos si tipurile de temperament respective sunt: a. vioi.P. daca dai de inteles ca vei sti sa te revansezi pentru un serviciu primit si ca esti. Aboneaza-te la o revista economica. Si. ca sa fii mereu la curent cu ultimele schimbari. succesul vine mult mai usor. e mobil. Tipul puternic. mobil. n-ai cum sa ratezi. Cei care raman "in banca lor" nu pot avea parte decat de o viata banala si de un salariu mediocru. Umorul. intr-un punct al vietii lor. o relatie pretioasa. Fiziologul rus I. Acestui tip ii corespunde temperamentul sangvin.

fie la afectivitate: emotivitate. In acest sens. mai ales ca iuteala deciziei depinde in mare masura de iuteala generala a actiunii. reactie ce se bazeaza pe mecanismul de aparare pasiva. exagereaza atat amicitia cat si ostilitatea. dezorganizator. deoarece o gandire mobila nu e neaparat si valoroasa. Acesta nu-si manifesta plenar reactiile afective. • • • Frica. care mijlocesc performante supramedii in activitatea depusa. neechilibrat. astenic). orientarea profesionala trebuie sa tina cont de aceste particularitati temperamentale. Tipul puternic echilibrat. sunt firi agitate. excitabil – poseda o energie a proceselor nervoase. are sentimente si obisnuinte stabile. Panica. curajul si bravura. rutiniere. fiind introvertit. Botez. Bucuresti. selectia si repartizarea profesionala e necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate. autocontrol si calm in conditiile unor situatii grele. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operationale. d. predominarea starii placute. care e nelinistit. artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative. cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta mediului. inegal in manifestari. neplacute (stenic. De aceea. asemeni celor de dispecerat sau cele unde se lucreaza in criza de timp. Tipul slab – e lipsit de energie a proceselor nervoase.2. Aptitudinea profesionala e complexa si nu poate fi determinata de un singur factor. cu o eficienta mai mare sau mai mica. acestea din urma energizand resursele psihice ale individului.2. temperamentele colerice se adapteaza mai greu. In activitatile periculoase are o importanta mare si viteza de reactie. neavand conotatie pozitiva. Aceleasi activitati practice. iuteala deciziei e neaparat necesara in anumite locuri de munca. insa echilibrul e instabil. temperamentul exprima aspectul dinamic al personalitatii. timpul de reactie. Ceea ce intereseaza e posibilitatea de a prevedea reusita profesionala. O aptitudine izolata nu poate asigura succesul intr-o activitate profesionala. posibilitatile lor de actiune. uneori foarte redusa. pentru ca indeplinirea oricarei activitati profesionale necesita conlucrarea unui grup de aptitudini. dar nu are mobilitate. Centrul de documentare al Ministerului Muncii c. groaza. mobilitatea. Trasaturile temperamentale ce influenteaza procesele psihice se refera fie la activitate (iuteala actiunii). Acestui tip ii corespunde temperamentul coleric. * C. Manifestarile cu caracter stenic sunt: indrazneala. isi au importanta lor in anumite profesiuni. pe care le schimba greu. Spre exemplu. spaima. Aptitudinile – latura instrumental operationala a personalitatii Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile. in industria automatizata. in aceste locuri de munca e necesara o selectie profesionala. P. Tipul puternic. Mamali. superior dezvoltate. intampina greutati in mentinerea unui nivel constant al rezultatelor. Cu alte cuvinte. reprezinta o aptitudine simpla. concentrandu-se intens in activitatea depusa. M. intelectuale. concretizandu-se in temperamentul melancolic. 1971. In orientarea. ce se manifesta in perioada de asteptare a unui pericol. timpul de reactie fiind insusi o masura de exprimare a temperamentului. iar un sistem nervos slab nu poate sta la baza unei personalitati de valoare. Pufan: Selectia si orientarea profesionala. Iuteala actiunii. Fiecare din insusirile necesare luate separat. in sensul invingerii pericolului. E adevarat ca . formeaza o aptitudine complexa. constituie reactii paroxistice ale reactiei de frica. Dupa cum am mai amintit. nu sunt indicate in acele profesiuni ce au un ridicat risc de accidente. Exista profesiuni care reclama echilibru emotional. 2. lipsit de mobilitate – poseda forta si echilibru ale proceselor nervoase.b. E corespondentul temperamentului flegmatic care e foarte calm. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii. iar intregul grup de aptitudini simple de care e nevoie intr-o activitate. Formele reactiilor emotionale fata de pericol sunt grupate dupa caracterul astenic. In cadrul activitatilor repetitive. manifestarile emotive cu caracter astenic. excitatia fiind mai mare decat inhibitia. nervozitate.

In anumite situatii. presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu. la situatii noi. mai exista si aptitudini. care se intalneste atat in cadrul profesiunilor intelectuale. dar e o premisa necesara acesteia. in cadrul carora se include si inteligenta practica sau tehnica. O forma superioara de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul. in muncile rutiniere. asigura indeplinirea activitatilor profesionale numai la un nivel mediu. inteligenta concreta sau inteligenta tehnica. creativitatea.2. Inclinatia deosebita. pastrare si reproducere a diferite fapte si notiuni. e necesar un grad minim de dezvoltare intelectuala. dar are o insemnatate mare pentru activitatea profesionala. atunci se obtin rezultate superioare in activitatea respectiva.2. Spiritul de observatie Aceasta e aptitudinea ce se bazeaza pe calitatile perceptiei si inseamna sesizarea cu usurinta a ceea ce e ascuns. Piaget (1972) : un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. Astfel. memorie. Deoarece tipul de inteligenta difera in functie de profesiune. Cu ajutorul analizei factoriale s-au identificat urmatorii factori ai inteligentei: intelegerea verbala. iar memoria logica se refera la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal. iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate. nu se poate vorbi despre o clasificare a activitatilor profesionale dupa gradul de inteligenta mai mare sau mai mic. indeplinirea cu succes a unei activitati e conditionata de cunostinte si deprinderi. si exemplele pot continua. In afara de aptitudini. s-au incercat mai multe definitii ale inteligentei. ca factor al inteligentei. Reusita profesionala reprezinta o structura complexa in care.aptitudinile se bazeaza pe anumite premise. Binet si Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine. o constituie geniul. De-a lungul timpului. fluenta verbala. ci se cer aptitudini speciale. pot fi compensate prin dezvoltarea intr-un grad mai mare a altor insusiri sau printr-o inclinatie puternica pentru activitatea respectiva. Cu alte cuvinte. in afara de aptitudini. Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor. La creativitate apar in plus factorii de flexibilitate si originalitate a gandirii. intrun anumit context situational. in functie de mediu si educatie. 2. factori de gandire si factori de evaluare. In munca stiintifica. . interese si atitudini. Daca. Iar forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor. statornica pentru o activitate asociata unei foarte bune dezvoltari ale aptitudinilor se transforma in vocatie. iar in celalalt. rationament inductiv. problematice. necesar succesului profesional. cel mai bun rezultat il au indivizii cu o dezvoltare intelectuala mijlocie. Ea a castigat in importanta in conditiile moderne. e o capacitate de a invata din experienta 2. care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societatii. inteligenta exprima doua aspecte principale: 1. pe langa cunostinte si deprinderi. se numesc aptitudini generale. dar acestea se formeaza si dezvolta in cursul activitatii.1 Aptitudinile generale Inteligenta e aptitudinea cea mai generala. predispozitii ereditare. Memoria Memoria e o aptitudine de fixare. Aptitudinile de care depinde succesul intr-un mare numar de activitati. e o aptitudine care presupune in esenta educatia relatiilor si corelatiilor. unde activitatea de supraveghere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii “vigilente”. Inteligenta generala nu e acelasi lucru cu creativitatea. Atentia E capacitatea de orientare selectiva a constiintei intre anumiti stimuli. factori simbolici. Memoria mecanica se refera la memorarea de elemente in care intelesul joaca un rol redus. In majoritatea activitatilor profesionale. aptitudinile ce sunt deficitare. cum ar fi: Spearman (1904. e deosebit de necesara. Dar in multe activitati nu e necesara asa numita inteligenta generala. fara insa ca reusita profesionala sa varieze direct profesional cu inteligenta. factori de descoperire. cat si in cadrul celor manuale. viteza de perceptie. in primul rand fiind necesara mai muta inteligenta abstracta. se includ interesele si motivatia. 1923).

calitatile atentiei trecand pe primul plan. care e orientarea sa fata de munca. dexteritatea manuala. innascute. caracterul reprezinta latura relational valorica. In industria moderna. -aptitudinile de organizare si conducere Posibilitatea de compensare a aptitudinilor si latura motivationala a activitatii umane au constituit un ajutor pretios in combaterea exagerarilor psihotehnicii care considera omul drept un mozaic de aptitudini. spiritul de initiativa. forta musculara si coordonarea intre diferite membre si organe de simt. stabilitate.2. motivele. de intelegere a mecanismelor si dexteritatea manuala. Motivele psihologice. stiintifice. In greaca veche. Atitudinile legate de orientarea fata de sine insusi sunt: trebuintele. un ansamblu de particularitati psihoindividuale. . pe care le deducem din modelul sau propriu de a se comporta in activitate si relatii sociale. Atitudinile sunt trasaturi de caracter care deriva din orientarea individului. siguranta si stabilitatea miscarilor. trebuinte. fiind un ansamblu de atitudini-valori. fata de oamenii din jur sunt: dragostea de patrie. sunt instinctele. pedagogice. simtul de responsabilitate este unul din factorii principali care asigura eficacitatea muncii. -aptitudinile senzoriale se disting. convingerile si interesele. de intensitate slaba. iar cu aplicare la om semnifica fizionomia individului luat nu atat sub raportul chipului sau fizic. congingerile morale. motivele psihologice (in stransa legatura cu viata psihica) si motivele sociale. caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le cultiva subiectul cu lumea si valorile dupa care se conduce. Astfel. E o fizionomie spirituala prin care subiectul se prezinta ca individualitate irepetabila. Particularitatile de caracter presupun o anumita constanta. ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. supravegherea tablourilor de comanda necesita. aspiratiile si idealul.Prin vigilenta se intelege mentinerea atentiei in cazul unor semnale rare. dintre care cea mai importanta e simtul de responsabilitate. viteza si precizia. In sens larg. cat sub cel al structurilor sale psihice. in: vizuale. hotararea. in functie de organele senzoriale. 2. cuvantul “caracter” insemna tipar.Caracterul Trasaturile caracteriale exprima motivele si scopurile actiunilor omului (tendinte. respectul si grija fata de proprietatea individuala si cea obsteasca. Aptitudinile psihomotorii privesc calitatile de motricitate. Trasaturile de caracter care rezulta in urma acestui efort indelungat de vointa sunt: perseverenta. motivatii) precum si ce reprezinta omul ca fiinta sociala. timpul de reactie. 1. spirituale. curajul. Cu alte cuvinte. caracterul este un mod de a fi. dintr-o perspectiva mai restransa. In cadrul sistemului de personalitate. kinestezice. tactile etc. fiind rezultatul unui efort mai mult sau mai putin indelungat. disciplina si independenta in actiune. Motivele actiunilor umane se clasifica in trei categorii care sunt bine delimitate intre ele: motivele biologice (legate de organism. pecete. Dezvoltarea acestor trasaturi are drept consecinta formarea unui caracter puternic. caracterul e o formatiune superioara la structurarea careia contribuie trebuintele umane. capabil sa invinga orice greutati si sa lupte pentru atingerea unor scopuri inalte. auditive. de exemplu: artistice. Importanta acestor aptitudini se reduce pe masura introducerii automatizarii. in primul rand. Exista numeroase locuri de munca in industria moderna unde activitatea profesionala se reduce la supraveghere. Dar. Actul de corectare e un act de vointa. societate si fata de sine insusi (complexul sau aptitudinal). conservarea. Aptitudinile speciale Aptitudinea tehnica sau mecanica include doi factori principali:aspectul de gandire tehnica.3. Trasaturile de caracter ce exprima atitudinea individului fata de societate. o buna dezvoltare a trasaturilor de caracter. sentimentele superioare. Eul si societatea exercita asupra instinctelor o actiune de disciplinare. admitand manifestarea unora din pornirile legate de diferitele instincte si stavilind manifestarea altora. -aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni. ce apar la intervale de timp imprevizibile. conservarea si dezvoltarea sa).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful