TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER

Analiza si evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atentiei o suma de atitudini si trasaturi, care formeaza 3 grupaje:1) atitudinea fata de societate, fata de grupul mai restrans, fata de semeni; 2) atitudinea fata de activitatea prestata (invatatura, munca), 3) atitudinea fata de sine. Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt: sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. Contrarele acestora – individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, - sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Opuse lor sunt: lenea, neglijenta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. 17777cyz69cuy7n Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. Reversul negativ: ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. Trasaturi negative mai frecvente si corectarea lor Dintre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psihologica si educationala a studiat cu deosebire: minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere. Minciuna, in sens larg acopera o gama larga de comportamente: de la o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune pana la “ abaterea deliberata, constienta, de la sistemul de corespondente social – admise intre realitate si modul ei de prezentare” (Sutter). In sens restrans (etic), minciuna este o afirmatie falsa cu scopul de a induce in eroare, producand prejudiciu de ordin moral/material altuia si aducand beneficiu autorului ei. yu777c7169cuuy Dupa J. Piaget, copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudomincinos, ce traieste intr-o lume proprie (combinatie de real si imaginar), avand sensuri simbolice inaccesibile adultului. Pana la varsta amintita, copilul isi poate manifesta imaginatia prin fabulatie, care nu trebuie confundata cu minciuna. Cand jocul acesta devine obisnuinta si aduce avantaje copilului, atunci ridica semne de intrebare. A adolescent, obiceiul de a minti indica – dupa P. Popescu Neveanu – fie o suferinta afectiva, fie refuzul de a se integra in mediu, fie o dizarmonie a personalitatii. Allendy noteaza: “ copilul care minte este fie nesatisfacut de realitatea inconjuratoare, fie nemultumit de sine insusi”. Printre cauzele minciunii se mentioneaza mai intai frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice), incercarea de “justificare” a unor incalcari, dorinta de a iesi in relief, lacomia s.a. Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului, deprinderea cu exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a. Simtind nevoia de a avea prieteni, de a trai in colectiv, copilul si mai ales adolescentul vor descoperi treptat ca sinceritatea inseamna incredere reciproca si intemeierea pe adevar; apoi sinceritatea inseamna curaj; insasi prietenia si viata de colectiv vor duce la convingeri care il fac pe adolescent sa recunoasca si sa proclame necesitatea sinceritatii si loialitatii in relatiile reciproce.

Dupa origine. il face pe copil sa se inchida in sine. de absenta a exigentelor fata de el. la cei crescuti de rude (indeosebi la bunici). Un act de incapatanare este mai curand un act semivoluntar. plansul (uneori mimat). duiosia. . fapt care indica tendinta individualista de a impune cu orice pret propriul punct de vedere. lipsa de echitate si obiectivitate. satisfacerea tuturor dorintelor (adesea in anticipatie). este vorba de familii in care lipseste caldura. o situatie noua. izbucniri afective cand i se refuza ceva. de culcare. Remediul pedagogic apare nu in lamurire sau rugaminte. formularea unor cerinte statornice. vociferarile. dar este lipsita de continutul sau”. dorinta de a nu face asa cum i se cere. in prezenta unor persoane straine etc. jignirea si ofensa. sa devina inhibat. Copilul compenseaza absenta ambiantei pozitive din familie prin stabilirea unei legaturi la nivelul strazii. lipsit de indrumarea cuvenita el a avut doar libertatea de a gresi. copilul sau tanarul vrea tocmai contrariul. in care domina tonul de comanda. cuvinte urate etc. crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie. rasfatul lasa pe copil dezarmat in fata oricarei situatii noi. Sub orice forma. societatii etc. c) Incapatanarea copilului nesupravegheat lipsit de orice indrumare autoritara. cum este sfatuit sau rugat. incapatanarea are la baza greseli de educatie. la copilul unic. de asemenea. dar intrebarea “De ce?” nu are raspuns. tipete. Se intalneste mai frecvent la copiii mai mici. instituirea unui regim de viata ordonat. La varste mai mari regasim capriciul la adolescenti. legata de timiditate. Este parca o vointa cu semnul minus. Ca forme de manifestare ale capriciului mentionam: fluctuatia dispozitiei afective. alintarea. de a proceda arbitrar etc. Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie reprezinta conditiile. la imbracat/dezbracat. iar acestea pot fi negative. de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta fata de sine insusi orice refuz in satisfacerea pretentiilor trezeste incapatanarea pentru a-si mentine pozitia privilegiata in familie sau in colectivul scolar. exprimat in fapte si actiuni neintemeiate. aparent incapatanat. incapatanarea apare in impactul cu cerintele “de soc” ale scolii. Dupa cum observa Hegel: “incapatanarea este forma caracterului. controlul conduitei lor fiind absent. de unde rezulta o instrainare de parinti si “atractia strazii”. ele apar in fata persoanelor care obisnuit “il cultiva” pe copil. ci luarea unei atitudini hotarate. Printre cauzele externe se numara rasfatatul.Capriciul este un defect al vointei si caracterului. educarea la timp a inhibitiilor necesare. Singura modificare invocata: “Asa vreau eu”. b) O alta forma este reactia de incapatanare a copilului rasfatat. Incapatanarea este o reactie negativa a vointei in momentul in care i se cere. Capriciul are la baza o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil (sistem nervos slab). precum si in situatii anumite: inainte de masa. apoi adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de manifestarile capricioasa. In sfarsit. grefate pe un fond temperamental. se pot distinge trei forme ale incapatanarii pe care le redam in continuare: a) Incapatanarea ca forma de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare. era vorba de un procent mai ridicat de copii care nu aveau tata. aceste manifestari au un caracter situativ. Este vorba de o indrumare insuficienta in chestiunile mari si tutelare marunta pe teme secundare (exigente foarte mici). lipsea recompensa/pedeapsa. buna dispozitie. exista si incapatanare aparenta. fiind socotit uneori la fete ca “semn al feminitatii”. alintat. Din lotul cercetat de un autor. forma brutala de prezentare a cerintelor. Incapatanarea consta in rezistenta sau opozitia individului fata de vointa altor oameni. in refuzul ascultarii de cei mari.

Prin urmare este inabusita dorinta de independenta a copilului. In cazul acesta se impune un complement de instruire etica. (oboseala. profesorul sau parintele nu trebuie sa franga vointa copilului. aprobarii ignorarea temporara. prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii) justa folosire a recompensei. prezentarea cerintelor ca sfaturi. atunci se impune solutia adecvata. se dovedesc eficace: • • • • • • educatia prin munca.metoda va fi apropierea si castigarea increderii. care sa duca la eliminarea oboselii severe. vointa. uneori. La baza incapatanarii se pot afla. exprimandu-si astfel protestul. introducand doar un corectiv permanent in conduita lui. nemultumirea. surmenaj). etc. La scolarii mai mici care cred ca nota depinde doar de invatatori copilul se supara pe dascal si nu mai invata dinadins. anumite revendicari fata de cei din jur. starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicata abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici). Incapatanarea impinsa oarecum la limita constituie negativismul care prezinta doua forme: una persistenta. copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu. si alta trecatoare. dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire. O data cu indoiala apare insa o sansa a indreptarii. Comportarea incapatanatului contine de regula. Trecand la remedii pedagogice. . Forma persistenta: scolarul persevereaza intr-o actiune desi vede ca rezultatele nu sunt cele de dorit. Remediul apare aici in reglementarea odihnei si activitatii. chiar rugaminti (deci nu se ordona). sa o indrume. “suparare” fata de profesori: un act de inechitate. isi fixeaza scopuri neaparat contrarii celor propuse de parinti. Constiinta partiala a erorii naste tendinte contradictorii . expresie a subaprecierii. refuza argumentele numai pe motivul ca vin de la altul. in cazul incapatanarii care apare ca forma de reactie fata de tratarea brutala din familie . ea este legata de asa-numitele stari fazice (paradoxale si ultraparadoxale). jignire sau ofensa nemeritata. profesori. Cauza incapatanarii poate fi si surmenajul.In scoala provoaca incapatanare. laudei. notiuni gresite. ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza. Metodele de educatie depind de cauzele incapatanarii.copilul aparandu-si independenta .de acceptare sau de impotrivire . un sambure rational. Remediile sunt in principiu aceleasi ca la incapatanare. Forma pasagera are de regula cauze de ordin fiziologic.fie tutelarea excesiva din partea mediului. La originea manifestarilor negativiste gasim – ca si in cazul incapatanarii . fie atitudini si masuri excesiv de severe din partea celor mari. pasagera. sa o anuleze.dar invinge adesea a doua. un anumit motiv general de nemultumire. orice propunere provoaca o reactie contrara. De exemplu. Oricare forma de reactie ar fi. printre adolescenti intalnim echivalarea intre incapatanare si perseverenta. indicatii. in care raporturile dintre situatii si reactiile comportamentale adesea se inverseaza: stimulii pozitivi produc reactii negative si invers.

Sinceritatea De la varsta de trei ani. generos. Puteti sa oferiti copilului dumneavoastra din ceea ce mancati. dragostea parinteasca exagerata alimenteaza incapatanarea/capriciul. Generozitatea Copilaria este momentul in care se leaga prietenii foarte usor. ingaduinta si dragostea exagerata a celor din jur impiedica formarea la timp a inhibitiilor necesare la copil sau adolescent. De pilda. Manifestarile de incapatanare si negativism ii fac pe parinti sa-si dubleze eforturile pt. impulsurile si dorintele sale isi fac jocul nestingherit. in diferite ocazii. dar pot fi extrem de agresivi cu ceilalti copii si chiar cu propria familie atunci cand lucrurile nu ies asa cum vor ei. pizza. ii va fi mult mai usor sa inteleaga acest sentiment. Folositi cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" atunci cand ii comunicati ceva si veti observa ca incet incet. laudati-l!. identitatea lui se regaseste in ceea ce detine. cand ai sub 5 ani altruismul este o trasatura pe care o intelegi mai greu. Puteti. Atunci cand realizati ca a mintit. ci foarte fermi. Ii puteti explica ca. numai ganditi-va la ce cor de plansete se porneste atunci cand unul dintre copii da tonul. cauza si efectul isi schimba mereu locurile. In felul acesta. de asemenea sa incurajati manifestarile sale de afectiune atunci cand acestea apar. De-aceea el este reticent in ceea ce priveste impartirea lucrurilor ce-i apartin. Toti copiii isi doresc in mod inconstient sa-i faca pe parintii lor sa se simta mandri. dar ferm ca asemenea comportament este intolerabil. dupa care jucariile ii vor fi restituite. impartirea jucariilor. asistam la alternanta intre cauze si efecte. in cazul rasfatatului. asa ca incurajand astfel de manifestari nu poate fi decat benefic. de circuit psihic. a-l satisface. Tot asa. cu un alt copil este doar pe o perioada temporara. de exemplu. asa ca respectarea unui orar strict nu este posibila. o prajitura. Daca reactioneaza foarte agresiv atunci cand este rugat sa ofere ceva de-ale lui. Desi copii gasesc placut jocul cu alti copii. In mintea unui copil. O buna modalitate de a-i exemplifica simpatia si modurile de manifestare ale simpatiei este sa folositi manifestarile celorlalti oameni cu care intra in interactiune. explicati-i calm. sau pentru ca au o imaginatie foarte bogata care le modifica perceptia asupra adevarului. din dorinta de a va copia comportamentul. ci incercati in schimb sa-i aratati ca nu va place falsitatea si ca e normal sa fie ingrijorat de reactia dumneavoastra. dar ca aceasta nu e o modalitate sa scape de o situatie complicata. va folosi si el astfel de cuvinte si veti coopera mult mai bine. Daca generozitatea va fi asociata cu placerea. Copiii pot ascunde adevarul si pentru ca uita. dar sa subliniati si eventuale manifestari negative si sa le propuneti spre indreptare copilului dumneavoastra. Cu toate acestea este important sa-i explicati ca ascunderea unor reactii sau sentimente a caror dezvaluire ar rani sentimentele altor persoane nu inseamna ca-l incurajati sa minta. Nu fiti agresivi. nu-l numiti mincinos. Incurajati-l intotdeauna sa spuna devarul. educatia brutala din partea mediului genereaza incapatanarea copilului iar aceasta din urma incita tonul de comanda. copiii pot diferentia minciunile de adevar. Daca observati ca este. Ceea ce puteti . ei se considera centrul universului si nu inteleg niciun alt rol in familie sau societate in afara de acesta. Nu-l faceti niciodata sa simta ca trebuie sa minta! De exemplu. Responsabilitatea In ceea ce-i priveste pe copii. O modalitate de a va ajuta copilul. este sa-i vorbiti acestuia despre sentimente si despre ceea ce el simte. ci doar sa accepte cu respect anumite situatii. Este un lucru evident ca exemplul este arma cea mai buna in educatia unui copil.In aparitia si dezvoltarea trasaturilor negative de caracter. impartirea jucariilor si a mancarii. iar acestea din urma sporesc grijile si preocuparile parintilor pentru a raspunde pretentiilor crescande ale copilului Empatia Copiii pot arata simpatie unii fata de altii. iar copilul isi va spori pretentiile. dar asta nu inseamna ca ar trebui sa ai incredere deplina in tot ceea ce spun. la inlantuiri ce capata caracter ciclic. nervozitatea in reactia parintilor. nu-l intrebati daca si-a strans jucariile ci mai degraba spuneti-i ca ati observat ca nu a facut ceea ce l-ati rugat si mai oferiti-i o sansa sa rectifice situatia.

Exemplul dumneavoastra este foarte important. in care explica sau in care comunica trebuie facut cu amabilitate si cu cat mai mult respect. da. Pune-ti mintea cu oricine te calca pe bataturi. Explicati-i copilului dumneavoastra ca modul in care solicita ceva. ce mai e nou? Stie oricine ca e nevoie de ambitie pentru a reusi. ci ca eforturile tale chiar sunt observate si de altii. . sau unei impertinente. Va fi mult mai atras si ii va fi mult mai usor sa respecte o ordine. Ambitia. pe motiv ca "nu-ti pui mintea cu toti". Cea mai buna modalitate este bineinteles. lauda-l atunci cand reuseste s-o finalizeze. Cei care au ajuns deja in varful piramidei iti pot confirma ca felul in care arati iti influenteaza sansele de succes in cariera. ai toate sansele sa ramai intr-un post marunt. Rapiditatea reactiilor. nu ii impiedicati sasi exprime opiniile. Daca te faci mic. si. Daca se anunta un proiect important la job. chiar daca ii ia foarte mult timp sa indeplineasca o sarcina. dar cati traduc acest lucru in fapte? Poate iti place sa te gandesti la tine ca la un om ambitios. fiti atenti la ceea ce va comunica pentru ca astfel va invata sa asculte cu atentie inainte de a formula un eventual raspuns.. . asa ca nu citesti acest articol. Stii sa iesi elegant dintr-o situatie penibila? Stii sa calmezi un client furios ca ai intarziat cu o comanda. Diplomatia. Mai mult. asa vei ramane. ii va influenta cu siguranta personalitatea. Acest lucru il va face sa se simta apreciat si mandru de realizarile lui si il va ajuta sa inceapa sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea.face in schimb este sa va implicati copilul in activitatile dumneavoastra. Demnitatea. Pentru inceput puteti stabili o sarcina zilnica pe care copilul sa o aiba de indeplinit.. de exemplu? Te descurci in situatiile formale? Daca lucrezi la un chiosc. daca nu stii sa raspunzi unei provocari. nu conteaza asa mult. in care trebuie facute lucrurile: treaba intai si apoi distractia. esti ultimul care se inscrie? Daca ti se ofera un post tentant pentru care nu esti 100% pregatit. Parintii nu-si dau intotdeauna seama ca nu isi respecta copii desi le cer respect. Cultivarea imaginii. exemplul propriu. dar te-ai intrebat daca aceasta optica e justificata? Ce-ai invatat nou in ultimul an? Ai fost la vreun training? Ai primit mai multe responsabilitati? Ai primit vreo oferta de la o firma concurenta? Ti s-a marit salariul intr-un mod semnificativ? Toate acestea sunt semne ca nu esti ambitios doar in CV. manierele apar din nou in discutie. Nu incercati sa le desfiintati explicatiile. Respectul Copiii vor ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum isi doresc ei! La inceput te vor testa sa vada cat de mult le permiti si vor continua sa impinga limitele! Psihologii spun ca este normal pentru copii sa incerce sa forteze nota. Costumul nu e necesar peste tot. dar o imagine ingrijita. asa ca felul in care va observa cum reactionati dumneavoastra in anumite situatii. Copiii sunt foarte influentati de comportamentul parintilor. dar este foarte important sa incercati sa-i explicati ce inseamna respectul inca de la prima abatere. mic. il refuzi? Un om care are succesul in sange prinde sansa si face un tur de forta ca sa-si recupereze eventualele lipsuri pe parcurs. ceva simplu desigur si potrivit varstei lui. Daca arati ca un angajat marunt. Da. dar atunci probabil nai bani sa-ti platesti internetul. dar care sa-l faca sa se simta responsabil. De asemenea. dar fa-o intr-un mod inteligent. In plus incercati sa faceti munca distractiva. cand seful te ia la rost. ca un soricel.

la randul tau. succesul vine mult mai usor. Toti oamenii mari au mers. il stiti pe ala cu rabinul. se scrie lider. Fiziologul rus I. dar. Stapanirea de sine e intotdeauna admirata si un om care reuseste sa-si pastreze cumpatul in cele mai dificile situatii e imediat catalogat ca puternic. medicul Hipocrat (460-370 BC) a stabilit patru tipuri de comportament dupa modul cum predomina cele patru humori ale corpului: sangvinic (sange).1 Temperamentul – latura dinamico-energetica a personalitatii Primele teorii asupra temperamentului. pentru ca a intrat de ceva vreme in limba romana) pot avea parte de onoruri. Mutrele acre nu plac nimanui. ti se vor face mult mai usor unele servicii. Documentarea. mobilitatea. flegmatic (flegma ce e secretata de creier). stii si tu. excitatia si inhibitia. o relatie pretioasa. mobil – se caracterizeaza printr-o mare energie a proceselor nervoase. Aboneaza-te la o revista economica. si anume: energia. Cei care raman "in banca lor" nu pot avea parte decat de o viata banala si de un salariu mediocru. dar. Cum le consolidezi? Nu e musai sa te imprietenesti la catarama cu toata lumea. .Pavlov are ca baza a temperamentului fiziologia Sistemului Nervos Central. ca sa fii mereu la curent cu ultimele schimbari. mobil. Umorul. e mobil. echilibrat. iar echilibrul se refera la raportul dintre celel doua procese nervoase fundamentale. In antichitatea greaca. nu leader. citeste cat mai mult.P. Si. trecand cu usurinta de la o stare psihologica la alta.Curajul. intr-un punct al vietii lor. Calmul. preotul. si prosituata?". confundau temperamentul cu constitutia fizica. nu-i vei putea spune cuiva de la Politia Economica: "Mai lasati facturile astea. navigheaza pe siturile importante legate de domeniul tau de activitate. rezulta patru tipuri de sistem nervos. Prin energia proceselor nervoase se intelege capacitatea de lucru a celulelor nervoase. Desigur. vei reusi. Nu te lasa niciodata prins pe picior gresit. putand fi inlocuit cu alt proces nervos. Stii cat de pretioasa este o informatie aflata la timp si e bine sa ai relatii in toate locurile care te intereseaza. dupa caz. daca te bucuri de o eticheta pozitiva. n-ai cum sa ratezi. Cultivarea relatiilor interumane. 2. Tipul puternic. Isteric isi permite sa fie doar un om care nu are nimic de pierdut. Cei care isi asuma pozitia de lider (si da. care formeaza baza fiziologica a temperamentelor. daca esti retinut ca o figura placuta pe unde mergi. vioi. Acestui tip ii corespunde temperamentul sangvin. adaptabil si sociabil. Nu numai in comunism era bine sa "ai pe cineva undeva".2. echilibrul proceselor nervoase. dar si de reprosuri. melancolic (fierea neagra) si coleric (fiere galbena). cele patru tipuri de sistem nervos si tipurile de temperament respective sunt: a. E o calitate care te scoate din multe incurcaturi. Daca esti omul care stie sa dea mereu un raspuns corect. daca dai de inteles ca vei sti sa te revansezi pentru un serviciu primit si ca esti. Mobilitatea inseamna rapiditatea cu care se schimba un proces nervos. Dupa modul de combinare a insisirilor proceselor nervoase. impotriva curentului si au riscat mult.

rutiniere. * C. Pufan: Selectia si orientarea profesionala. mobilitatea. Acestui tip ii corespunde temperamentul coleric. Panica. De aceea. Tipul slab – e lipsit de energie a proceselor nervoase. timpul de reactie.b. orientarea profesionala trebuie sa tina cont de aceste particularitati temperamentale. Exista profesiuni care reclama echilibru emotional. deoarece o gandire mobila nu e neaparat si valoroasa. manifestarile emotive cu caracter astenic. cu o eficienta mai mare sau mai mica. Centrul de documentare al Ministerului Muncii c. nu sunt indicate in acele profesiuni ce au un ridicat risc de accidente. Cu alte cuvinte. neechilibrat. In orientarea. iar intregul grup de aptitudini simple de care e nevoie intr-o activitate. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operationale. intampina greutati in mentinerea unui nivel constant al rezultatelor. inegal in manifestari. lipsit de mobilitate – poseda forta si echilibru ale proceselor nervoase. concretizandu-se in temperamentul melancolic. curajul si bravura. care mijlocesc performante supramedii in activitatea depusa.2. Aptitudinea profesionala e complexa si nu poate fi determinata de un singur factor. O aptitudine izolata nu poate asigura succesul intr-o activitate profesionala. pe care le schimba greu. M. Tipul puternic echilibrat. isi au importanta lor in anumite profesiuni. concentrandu-se intens in activitatea depusa. iuteala deciziei e neaparat necesara in anumite locuri de munca. selectia si repartizarea profesionala e necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate. P. Aceleasi activitati practice. timpul de reactie fiind insusi o masura de exprimare a temperamentului. fiind introvertit. reactie ce se bazeaza pe mecanismul de aparare pasiva.2. uneori foarte redusa. Fiecare din insusirile necesare luate separat. Mamali. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii. formeaza o aptitudine complexa. are sentimente si obisnuinte stabile. care e nelinistit. constituie reactii paroxistice ale reactiei de frica. 2. mai ales ca iuteala deciziei depinde in mare masura de iuteala generala a actiunii. reprezinta o aptitudine simpla. excitatia fiind mai mare decat inhibitia. sunt firi agitate. Spre exemplu. Tipul puternic. Aptitudinile – latura instrumental operationala a personalitatii Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile. E adevarat ca . predominarea starii placute. Acesta nu-si manifesta plenar reactiile afective. d. asemeni celor de dispecerat sau cele unde se lucreaza in criza de timp. exagereaza atat amicitia cat si ostilitatea. • • • Frica. 1971. artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative. acestea din urma energizand resursele psihice ale individului. Botez. Iuteala actiunii. autocontrol si calm in conditiile unor situatii grele. groaza. Ceea ce intereseaza e posibilitatea de a prevedea reusita profesionala. temperamentele colerice se adapteaza mai greu. in sensul invingerii pericolului. ce se manifesta in perioada de asteptare a unui pericol. in aceste locuri de munca e necesara o selectie profesionala. fie la afectivitate: emotivitate. temperamentul exprima aspectul dinamic al personalitatii. dezorganizator. Manifestarile cu caracter stenic sunt: indrazneala. superior dezvoltate. dar nu are mobilitate. E corespondentul temperamentului flegmatic care e foarte calm. insa echilibrul e instabil. excitabil – poseda o energie a proceselor nervoase. neavand conotatie pozitiva. Trasaturile temperamentale ce influenteaza procesele psihice se refera fie la activitate (iuteala actiunii). pentru ca indeplinirea oricarei activitati profesionale necesita conlucrarea unui grup de aptitudini. spaima. In activitatile periculoase are o importanta mare si viteza de reactie. Formele reactiilor emotionale fata de pericol sunt grupate dupa caracterul astenic. in industria automatizata. iar un sistem nervos slab nu poate sta la baza unei personalitati de valoare. cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta mediului. posibilitatile lor de actiune. Bucuresti. astenic). nervozitate. neplacute (stenic. Dupa cum am mai amintit. intelectuale. In acest sens. In cadrul activitatilor repetitive.

e o aptitudine care presupune in esenta educatia relatiilor si corelatiilor. asigura indeplinirea activitatilor profesionale numai la un nivel mediu. care se intalneste atat in cadrul profesiunilor intelectuale. dar e o premisa necesara acesteia. iar memoria logica se refera la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal. Aptitudinile de care depinde succesul intr-un mare numar de activitati. Piaget (1972) : un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societatii. e necesar un grad minim de dezvoltare intelectuala. Ea a castigat in importanta in conditiile moderne. e o capacitate de a invata din experienta 2. necesar succesului profesional. in primul rand fiind necesara mai muta inteligenta abstracta. In afara de aptitudini. Deoarece tipul de inteligenta difera in functie de profesiune.1 Aptitudinile generale Inteligenta e aptitudinea cea mai generala. inteligenta concreta sau inteligenta tehnica. Iar forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor.2. La creativitate apar in plus factorii de flexibilitate si originalitate a gandirii. intrun anumit context situational. dar acestea se formeaza si dezvolta in cursul activitatii. atunci se obtin rezultate superioare in activitatea respectiva. ci se cer aptitudini speciale. la situatii noi. se numesc aptitudini generale. factori de gandire si factori de evaluare. in functie de mediu si educatie. predispozitii ereditare. Memoria mecanica se refera la memorarea de elemente in care intelesul joaca un rol redus. O forma superioara de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul. Cu alte cuvinte. Binet si Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine. . In anumite situatii. 2. iar in celalalt. cum ar fi: Spearman (1904. interese si atitudini. Dar in multe activitati nu e necesara asa numita inteligenta generala. indeplinirea cu succes a unei activitati e conditionata de cunostinte si deprinderi. iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate. In munca stiintifica. Inteligenta generala nu e acelasi lucru cu creativitatea. Daca. Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor. e deosebit de necesara. in afara de aptitudini. se includ interesele si motivatia. aptitudinile ce sunt deficitare. pot fi compensate prin dezvoltarea intr-un grad mai mare a altor insusiri sau printr-o inclinatie puternica pentru activitatea respectiva. unde activitatea de supraveghere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii “vigilente”. In majoritatea activitatilor profesionale. si exemplele pot continua. ca factor al inteligentei. Memoria Memoria e o aptitudine de fixare. De-a lungul timpului.2. pe langa cunostinte si deprinderi. in cadrul carora se include si inteligenta practica sau tehnica. presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu. 1923). creativitatea. factori de descoperire. nu se poate vorbi despre o clasificare a activitatilor profesionale dupa gradul de inteligenta mai mare sau mai mic. problematice. viteza de perceptie. fluenta verbala. rationament inductiv. statornica pentru o activitate asociata unei foarte bune dezvoltari ale aptitudinilor se transforma in vocatie. pastrare si reproducere a diferite fapte si notiuni. Reusita profesionala reprezinta o structura complexa in care. factori simbolici. Spiritul de observatie Aceasta e aptitudinea ce se bazeaza pe calitatile perceptiei si inseamna sesizarea cu usurinta a ceea ce e ascuns. Inclinatia deosebita. Astfel. dar are o insemnatate mare pentru activitatea profesionala. inteligenta exprima doua aspecte principale: 1. Cu ajutorul analizei factoriale s-au identificat urmatorii factori ai inteligentei: intelegerea verbala. in muncile rutiniere. mai exista si aptitudini. cat si in cadrul celor manuale. fara insa ca reusita profesionala sa varieze direct profesional cu inteligenta. cel mai bun rezultat il au indivizii cu o dezvoltare intelectuala mijlocie.aptitudinile se bazeaza pe anumite premise. o constituie geniul. s-au incercat mai multe definitii ale inteligentei. Atentia E capacitatea de orientare selectiva a constiintei intre anumiti stimuli. memorie.

auditive. motivele. viteza si precizia. Aptitudinile speciale Aptitudinea tehnica sau mecanica include doi factori principali:aspectul de gandire tehnica. motivele psihologice (in stransa legatura cu viata psihica) si motivele sociale. innascute. o buna dezvoltare a trasaturilor de caracter. spiritul de initiativa. caracterul e o formatiune superioara la structurarea careia contribuie trebuintele umane. curajul. in: vizuale. trebuinte. ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. dexteritatea manuala. Actul de corectare e un act de vointa. societate si fata de sine insusi (complexul sau aptitudinal). E o fizionomie spirituala prin care subiectul se prezinta ca individualitate irepetabila. admitand manifestarea unora din pornirile legate de diferitele instincte si stavilind manifestarea altora. fata de oamenii din jur sunt: dragostea de patrie. conservarea si dezvoltarea sa). motivatii) precum si ce reprezinta omul ca fiinta sociala. kinestezice. forta musculara si coordonarea intre diferite membre si organe de simt. siguranta si stabilitatea miscarilor. aspiratiile si idealul. capabil sa invinga orice greutati si sa lupte pentru atingerea unor scopuri inalte. In cadrul sistemului de personalitate. ce apar la intervale de timp imprevizibile. cuvantul “caracter” insemna tipar. caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le cultiva subiectul cu lumea si valorile dupa care se conduce. simtul de responsabilitate este unul din factorii principali care asigura eficacitatea muncii.Prin vigilenta se intelege mentinerea atentiei in cazul unor semnale rare. iar cu aplicare la om semnifica fizionomia individului luat nu atat sub raportul chipului sau fizic. Cu alte cuvinte. convingerile si interesele. Motivele psihologice. Eul si societatea exercita asupra instinctelor o actiune de disciplinare. in primul rand. fiind rezultatul unui efort mai mult sau mai putin indelungat. pedagogice. . supravegherea tablourilor de comanda necesita. un ansamblu de particularitati psihoindividuale. de exemplu: artistice. respectul si grija fata de proprietatea individuala si cea obsteasca. dintr-o perspectiva mai restransa. Particularitatile de caracter presupun o anumita constanta. congingerile morale. dintre care cea mai importanta e simtul de responsabilitate. Trasaturile de caracter care rezulta in urma acestui efort indelungat de vointa sunt: perseverenta. Aptitudinile psihomotorii privesc calitatile de motricitate. Dar. spirituale. stabilitate.Caracterul Trasaturile caracteriale exprima motivele si scopurile actiunilor omului (tendinte. -aptitudinile de organizare si conducere Posibilitatea de compensare a aptitudinilor si latura motivationala a activitatii umane au constituit un ajutor pretios in combaterea exagerarilor psihotehnicii care considera omul drept un mozaic de aptitudini. -aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni. Atitudinile sunt trasaturi de caracter care deriva din orientarea individului. Motivele actiunilor umane se clasifica in trei categorii care sunt bine delimitate intre ele: motivele biologice (legate de organism. calitatile atentiei trecand pe primul plan. caracterul reprezinta latura relational valorica. caracterul este un mod de a fi. In sens larg. cat sub cel al structurilor sale psihice. sunt instinctele. sentimentele superioare. pecete. In industria moderna. disciplina si independenta in actiune. tactile etc. In greaca veche. 2. care e orientarea sa fata de munca. timpul de reactie.2. Importanta acestor aptitudini se reduce pe masura introducerii automatizarii. Astfel. Exista numeroase locuri de munca in industria moderna unde activitatea profesionala se reduce la supraveghere. stiintifice. Dezvoltarea acestor trasaturi are drept consecinta formarea unui caracter puternic. Atitudinile legate de orientarea fata de sine insusi sunt: trebuintele. in functie de organele senzoriale. pe care le deducem din modelul sau propriu de a se comporta in activitate si relatii sociale. conservarea. 1. hotararea. fiind un ansamblu de atitudini-valori. Trasaturile de caracter ce exprima atitudinea individului fata de societate.3. -aptitudinile senzoriale se disting. de intelegere a mecanismelor si dexteritatea manuala. de intensitate slaba.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful