TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER

Analiza si evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atentiei o suma de atitudini si trasaturi, care formeaza 3 grupaje:1) atitudinea fata de societate, fata de grupul mai restrans, fata de semeni; 2) atitudinea fata de activitatea prestata (invatatura, munca), 3) atitudinea fata de sine. Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt: sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. Contrarele acestora – individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, - sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Opuse lor sunt: lenea, neglijenta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. 17777cyz69cuy7n Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. Reversul negativ: ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. Trasaturi negative mai frecvente si corectarea lor Dintre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psihologica si educationala a studiat cu deosebire: minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere. Minciuna, in sens larg acopera o gama larga de comportamente: de la o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune pana la “ abaterea deliberata, constienta, de la sistemul de corespondente social – admise intre realitate si modul ei de prezentare” (Sutter). In sens restrans (etic), minciuna este o afirmatie falsa cu scopul de a induce in eroare, producand prejudiciu de ordin moral/material altuia si aducand beneficiu autorului ei. yu777c7169cuuy Dupa J. Piaget, copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudomincinos, ce traieste intr-o lume proprie (combinatie de real si imaginar), avand sensuri simbolice inaccesibile adultului. Pana la varsta amintita, copilul isi poate manifesta imaginatia prin fabulatie, care nu trebuie confundata cu minciuna. Cand jocul acesta devine obisnuinta si aduce avantaje copilului, atunci ridica semne de intrebare. A adolescent, obiceiul de a minti indica – dupa P. Popescu Neveanu – fie o suferinta afectiva, fie refuzul de a se integra in mediu, fie o dizarmonie a personalitatii. Allendy noteaza: “ copilul care minte este fie nesatisfacut de realitatea inconjuratoare, fie nemultumit de sine insusi”. Printre cauzele minciunii se mentioneaza mai intai frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice), incercarea de “justificare” a unor incalcari, dorinta de a iesi in relief, lacomia s.a. Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului, deprinderea cu exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a. Simtind nevoia de a avea prieteni, de a trai in colectiv, copilul si mai ales adolescentul vor descoperi treptat ca sinceritatea inseamna incredere reciproca si intemeierea pe adevar; apoi sinceritatea inseamna curaj; insasi prietenia si viata de colectiv vor duce la convingeri care il fac pe adolescent sa recunoasca si sa proclame necesitatea sinceritatii si loialitatii in relatiile reciproce.

Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie reprezinta conditiile. in prezenta unor persoane straine etc. Un act de incapatanare este mai curand un act semivoluntar. izbucniri afective cand i se refuza ceva. la imbracat/dezbracat. cuvinte urate etc. plansul (uneori mimat). satisfacerea tuturor dorintelor (adesea in anticipatie). Incapatanarea este o reactie negativa a vointei in momentul in care i se cere. se pot distinge trei forme ale incapatanarii pe care le redam in continuare: a) Incapatanarea ca forma de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare. alintat. fiind socotit uneori la fete ca “semn al feminitatii”. exprimat in fapte si actiuni neintemeiate. Singura modificare invocata: “Asa vreau eu”. dorinta de a nu face asa cum i se cere. tipete. Din lotul cercetat de un autor. exista si incapatanare aparenta. ci luarea unei atitudini hotarate. apoi adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de manifestarile capricioasa. Capriciul are la baza o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil (sistem nervos slab). aparent incapatanat. crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie. societatii etc. sa devina inhibat. Remediul pedagogic apare nu in lamurire sau rugaminte. Este parca o vointa cu semnul minus. Ca forme de manifestare ale capriciului mentionam: fluctuatia dispozitiei afective. La varste mai mari regasim capriciul la adolescenti. lipsea recompensa/pedeapsa. il face pe copil sa se inchida in sine. vociferarile. rasfatul lasa pe copil dezarmat in fata oricarei situatii noi. Se intalneste mai frecvent la copiii mai mici. incapatanarea apare in impactul cu cerintele “de soc” ale scolii. aceste manifestari au un caracter situativ. lipsa de echitate si obiectivitate. de culcare. de absenta a exigentelor fata de el. in care domina tonul de comanda. la cei crescuti de rude (indeosebi la bunici). Copilul compenseaza absenta ambiantei pozitive din familie prin stabilirea unei legaturi la nivelul strazii. legata de timiditate.Capriciul este un defect al vointei si caracterului. era vorba de un procent mai ridicat de copii care nu aveau tata. dar este lipsita de continutul sau”. forma brutala de prezentare a cerintelor. formularea unor cerinte statornice. educarea la timp a inhibitiilor necesare. grefate pe un fond temperamental. controlul conduitei lor fiind absent. Dupa origine. Este vorba de o indrumare insuficienta in chestiunile mari si tutelare marunta pe teme secundare (exigente foarte mici). . iar acestea pot fi negative. In sfarsit. la copilul unic. de unde rezulta o instrainare de parinti si “atractia strazii”. duiosia. de asemenea. Dupa cum observa Hegel: “incapatanarea este forma caracterului. c) Incapatanarea copilului nesupravegheat lipsit de orice indrumare autoritara. in refuzul ascultarii de cei mari. este vorba de familii in care lipseste caldura. incapatanarea are la baza greseli de educatie. cum este sfatuit sau rugat. precum si in situatii anumite: inainte de masa. lipsit de indrumarea cuvenita el a avut doar libertatea de a gresi. o situatie noua. instituirea unui regim de viata ordonat. Incapatanarea consta in rezistenta sau opozitia individului fata de vointa altor oameni. Printre cauzele externe se numara rasfatatul. Sub orice forma. dar intrebarea “De ce?” nu are raspuns. fapt care indica tendinta individualista de a impune cu orice pret propriul punct de vedere. b) O alta forma este reactia de incapatanare a copilului rasfatat. ele apar in fata persoanelor care obisnuit “il cultiva” pe copil. buna dispozitie. jignirea si ofensa. de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta fata de sine insusi orice refuz in satisfacerea pretentiilor trezeste incapatanarea pentru a-si mentine pozitia privilegiata in familie sau in colectivul scolar. de a proceda arbitrar etc. alintarea. copilul sau tanarul vrea tocmai contrariul.

Comportarea incapatanatului contine de regula. exprimandu-si astfel protestul. Remediile sunt in principiu aceleasi ca la incapatanare.dar invinge adesea a doua. Metodele de educatie depind de cauzele incapatanarii. sa o indrume. starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicata abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici). O data cu indoiala apare insa o sansa a indreptarii. in care raporturile dintre situatii si reactiile comportamentale adesea se inverseaza: stimulii pozitivi produc reactii negative si invers. un anumit motiv general de nemultumire. orice propunere provoaca o reactie contrara. La originea manifestarilor negativiste gasim – ca si in cazul incapatanarii . Forma pasagera are de regula cauze de ordin fiziologic. La scolarii mai mici care cred ca nota depinde doar de invatatori copilul se supara pe dascal si nu mai invata dinadins. Cauza incapatanarii poate fi si surmenajul. care sa duca la eliminarea oboselii severe. Constiinta partiala a erorii naste tendinte contradictorii . ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza. copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu. laudei.fie tutelarea excesiva din partea mediului. surmenaj). uneori.metoda va fi apropierea si castigarea increderii.In scoala provoaca incapatanare. un sambure rational. si alta trecatoare. De exemplu. Forma persistenta: scolarul persevereaza intr-o actiune desi vede ca rezultatele nu sunt cele de dorit. . sa o anuleze. refuza argumentele numai pe motivul ca vin de la altul. expresie a subaprecierii. profesori. in cazul incapatanarii care apare ca forma de reactie fata de tratarea brutala din familie . Incapatanarea impinsa oarecum la limita constituie negativismul care prezinta doua forme: una persistenta. introducand doar un corectiv permanent in conduita lui. ea este legata de asa-numitele stari fazice (paradoxale si ultraparadoxale). nemultumirea. profesorul sau parintele nu trebuie sa franga vointa copilului.copilul aparandu-si independenta . notiuni gresite.de acceptare sau de impotrivire . In cazul acesta se impune un complement de instruire etica. se dovedesc eficace: • • • • • • educatia prin munca. Remediul apare aici in reglementarea odihnei si activitatii. anumite revendicari fata de cei din jur. prezentarea cerintelor ca sfaturi. “suparare” fata de profesori: un act de inechitate. (oboseala. jignire sau ofensa nemeritata. aprobarii ignorarea temporara. indicatii. atunci se impune solutia adecvata. vointa. dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire. La baza incapatanarii se pot afla. etc. fie atitudini si masuri excesiv de severe din partea celor mari. pasagera. Prin urmare este inabusita dorinta de independenta a copilului. prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii) justa folosire a recompensei. isi fixeaza scopuri neaparat contrarii celor propuse de parinti. Trecand la remedii pedagogice. chiar rugaminti (deci nu se ordona). Oricare forma de reactie ar fi. printre adolescenti intalnim echivalarea intre incapatanare si perseverenta.

Ceea ce puteti . ii va fi mult mai usor sa inteleaga acest sentiment. numai ganditi-va la ce cor de plansete se porneste atunci cand unul dintre copii da tonul. Nu-l faceti niciodata sa simta ca trebuie sa minta! De exemplu. asa ca respectarea unui orar strict nu este posibila. Atunci cand realizati ca a mintit. laudati-l!. o prajitura. educatia brutala din partea mediului genereaza incapatanarea copilului iar aceasta din urma incita tonul de comanda. dar asta nu inseamna ca ar trebui sa ai incredere deplina in tot ceea ce spun. Ii puteti explica ca. impartirea jucariilor. Desi copii gasesc placut jocul cu alti copii. ei se considera centrul universului si nu inteleg niciun alt rol in familie sau societate in afara de acesta. Copiii pot ascunde adevarul si pentru ca uita. ci doar sa accepte cu respect anumite situatii. explicati-i calm. Puteti. din dorinta de a va copia comportamentul. de asemenea sa incurajati manifestarile sale de afectiune atunci cand acestea apar. impartirea jucariilor si a mancarii. identitatea lui se regaseste in ceea ce detine. cauza si efectul isi schimba mereu locurile. iar copilul isi va spori pretentiile. pizza. cu un alt copil este doar pe o perioada temporara. Incurajati-l intotdeauna sa spuna devarul. Nu fiti agresivi. ingaduinta si dragostea exagerata a celor din jur impiedica formarea la timp a inhibitiilor necesare la copil sau adolescent. De-aceea el este reticent in ceea ce priveste impartirea lucrurilor ce-i apartin. Puteti sa oferiti copilului dumneavoastra din ceea ce mancati. Cu toate acestea este important sa-i explicati ca ascunderea unor reactii sau sentimente a caror dezvaluire ar rani sentimentele altor persoane nu inseamna ca-l incurajati sa minta. ci foarte fermi. Daca reactioneaza foarte agresiv atunci cand este rugat sa ofere ceva de-ale lui. sau pentru ca au o imaginatie foarte bogata care le modifica perceptia asupra adevarului. dar pot fi extrem de agresivi cu ceilalti copii si chiar cu propria familie atunci cand lucrurile nu ies asa cum vor ei. impulsurile si dorintele sale isi fac jocul nestingherit. Manifestarile de incapatanare si negativism ii fac pe parinti sa-si dubleze eforturile pt. dar ferm ca asemenea comportament este intolerabil. O modalitate de a va ajuta copilul. cand ai sub 5 ani altruismul este o trasatura pe care o intelegi mai greu. Daca generozitatea va fi asociata cu placerea. copiii pot diferentia minciunile de adevar. nu-l intrebati daca si-a strans jucariile ci mai degraba spuneti-i ca ati observat ca nu a facut ceea ce l-ati rugat si mai oferiti-i o sansa sa rectifice situatia. Responsabilitatea In ceea ce-i priveste pe copii. dupa care jucariile ii vor fi restituite. Folositi cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" atunci cand ii comunicati ceva si veti observa ca incet incet. va folosi si el astfel de cuvinte si veti coopera mult mai bine. de circuit psihic. iar acestea din urma sporesc grijile si preocuparile parintilor pentru a raspunde pretentiilor crescande ale copilului Empatia Copiii pot arata simpatie unii fata de altii. nu-l numiti mincinos. dragostea parinteasca exagerata alimenteaza incapatanarea/capriciul. Este un lucru evident ca exemplul este arma cea mai buna in educatia unui copil. In mintea unui copil. de exemplu. Tot asa. in diferite ocazii. la inlantuiri ce capata caracter ciclic. In felul acesta. asa ca incurajand astfel de manifestari nu poate fi decat benefic. dar sa subliniati si eventuale manifestari negative si sa le propuneti spre indreptare copilului dumneavoastra. nervozitatea in reactia parintilor. De pilda. Sinceritatea De la varsta de trei ani. ci incercati in schimb sa-i aratati ca nu va place falsitatea si ca e normal sa fie ingrijorat de reactia dumneavoastra. asistam la alternanta intre cauze si efecte. Toti copiii isi doresc in mod inconstient sa-i faca pe parintii lor sa se simta mandri. generos. dar ca aceasta nu e o modalitate sa scape de o situatie complicata. O buna modalitate de a-i exemplifica simpatia si modurile de manifestare ale simpatiei este sa folositi manifestarile celorlalti oameni cu care intra in interactiune. Generozitatea Copilaria este momentul in care se leaga prietenii foarte usor. este sa-i vorbiti acestuia despre sentimente si despre ceea ce el simte. a-l satisface. in cazul rasfatatului.In aparitia si dezvoltarea trasaturilor negative de caracter. Daca observati ca este.

in care explica sau in care comunica trebuie facut cu amabilitate si cu cat mai mult respect. daca nu stii sa raspunzi unei provocari. da. asa ca nu citesti acest articol. lauda-l atunci cand reuseste s-o finalizeze. dar este foarte important sa incercati sa-i explicati ce inseamna respectul inca de la prima abatere. Cei care au ajuns deja in varful piramidei iti pot confirma ca felul in care arati iti influenteaza sansele de succes in cariera. de exemplu? Te descurci in situatiile formale? Daca lucrezi la un chiosc.face in schimb este sa va implicati copilul in activitatile dumneavoastra. dar care sa-l faca sa se simta responsabil. asa vei ramane. . nu ii impiedicati sasi exprime opiniile. Parintii nu-si dau intotdeauna seama ca nu isi respecta copii desi le cer respect. Mai mult. nu conteaza asa mult. Va fi mult mai atras si ii va fi mult mai usor sa respecte o ordine. dar te-ai intrebat daca aceasta optica e justificata? Ce-ai invatat nou in ultimul an? Ai fost la vreun training? Ai primit mai multe responsabilitati? Ai primit vreo oferta de la o firma concurenta? Ti s-a marit salariul intr-un mod semnificativ? Toate acestea sunt semne ca nu esti ambitios doar in CV. cand seful te ia la rost. mic. il refuzi? Un om care are succesul in sange prinde sansa si face un tur de forta ca sa-si recupereze eventualele lipsuri pe parcurs. dar cati traduc acest lucru in fapte? Poate iti place sa te gandesti la tine ca la un om ambitios. esti ultimul care se inscrie? Daca ti se ofera un post tentant pentru care nu esti 100% pregatit. Pentru inceput puteti stabili o sarcina zilnica pe care copilul sa o aiba de indeplinit. dar atunci probabil nai bani sa-ti platesti internetul. exemplul propriu. Diplomatia. dar fa-o intr-un mod inteligent. Respectul Copiii vor ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum isi doresc ei! La inceput te vor testa sa vada cat de mult le permiti si vor continua sa impinga limitele! Psihologii spun ca este normal pentru copii sa incerce sa forteze nota. Daca se anunta un proiect important la job. pe motiv ca "nu-ti pui mintea cu toti". Nu incercati sa le desfiintati explicatiile.. Daca te faci mic. ci ca eforturile tale chiar sunt observate si de altii. Rapiditatea reactiilor. Da. De asemenea. Explicati-i copilului dumneavoastra ca modul in care solicita ceva. Daca arati ca un angajat marunt. si. fiti atenti la ceea ce va comunica pentru ca astfel va invata sa asculte cu atentie inainte de a formula un eventual raspuns. Cea mai buna modalitate este bineinteles. ii va influenta cu siguranta personalitatea. ai toate sansele sa ramai intr-un post marunt. chiar daca ii ia foarte mult timp sa indeplineasca o sarcina. Copiii sunt foarte influentati de comportamentul parintilor. In plus incercati sa faceti munca distractiva. Demnitatea. Ambitia. ce mai e nou? Stie oricine ca e nevoie de ambitie pentru a reusi.. manierele apar din nou in discutie. . ceva simplu desigur si potrivit varstei lui. sau unei impertinente. Cultivarea imaginii. in care trebuie facute lucrurile: treaba intai si apoi distractia. Costumul nu e necesar peste tot. asa ca felul in care va observa cum reactionati dumneavoastra in anumite situatii. dar o imagine ingrijita. Stii sa iesi elegant dintr-o situatie penibila? Stii sa calmezi un client furios ca ai intarziat cu o comanda. Acest lucru il va face sa se simta apreciat si mandru de realizarile lui si il va ajuta sa inceapa sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea. Exemplul dumneavoastra este foarte important. Pune-ti mintea cu oricine te calca pe bataturi. ca un soricel.

Mobilitatea inseamna rapiditatea cu care se schimba un proces nervos.1 Temperamentul – latura dinamico-energetica a personalitatii Primele teorii asupra temperamentului. dar si de reprosuri. Nu te lasa niciodata prins pe picior gresit. rezulta patru tipuri de sistem nervos. impotriva curentului si au riscat mult. citeste cat mai mult. Mutrele acre nu plac nimanui. Cultivarea relatiilor interumane. Daca esti omul care stie sa dea mereu un raspuns corect. melancolic (fierea neagra) si coleric (fiere galbena). intr-un punct al vietii lor. o relatie pretioasa. dar. echilibrul proceselor nervoase. dupa caz. Desigur. ca sa fii mereu la curent cu ultimele schimbari. putand fi inlocuit cu alt proces nervos. Fiziologul rus I. excitatia si inhibitia. n-ai cum sa ratezi. vei reusi. si prosituata?". adaptabil si sociabil. Umorul. Calmul. Documentarea. medicul Hipocrat (460-370 BC) a stabilit patru tipuri de comportament dupa modul cum predomina cele patru humori ale corpului: sangvinic (sange). ti se vor face mult mai usor unele servicii. Tipul puternic. il stiti pe ala cu rabinul. mobilitatea. Cum le consolidezi? Nu e musai sa te imprietenesti la catarama cu toata lumea. care formeaza baza fiziologica a temperamentelor. Cei care isi asuma pozitia de lider (si da. trecand cu usurinta de la o stare psihologica la alta. Isteric isi permite sa fie doar un om care nu are nimic de pierdut. In antichitatea greaca. daca esti retinut ca o figura placuta pe unde mergi. pentru ca a intrat de ceva vreme in limba romana) pot avea parte de onoruri. Aboneaza-te la o revista economica.Curajul.Pavlov are ca baza a temperamentului fiziologia Sistemului Nervos Central. confundau temperamentul cu constitutia fizica. Acestui tip ii corespunde temperamentul sangvin. Prin energia proceselor nervoase se intelege capacitatea de lucru a celulelor nervoase. nu-i vei putea spune cuiva de la Politia Economica: "Mai lasati facturile astea. Dupa modul de combinare a insisirilor proceselor nervoase. dar. . navigheaza pe siturile importante legate de domeniul tau de activitate. e mobil. succesul vine mult mai usor.2. nu leader. E o calitate care te scoate din multe incurcaturi. mobil – se caracterizeaza printr-o mare energie a proceselor nervoase. Stii cat de pretioasa este o informatie aflata la timp si e bine sa ai relatii in toate locurile care te intereseaza. Nu numai in comunism era bine sa "ai pe cineva undeva". Stapanirea de sine e intotdeauna admirata si un om care reuseste sa-si pastreze cumpatul in cele mai dificile situatii e imediat catalogat ca puternic. iar echilibrul se refera la raportul dintre celel doua procese nervoase fundamentale. stii si tu. cele patru tipuri de sistem nervos si tipurile de temperament respective sunt: a. vioi. Toti oamenii mari au mers. flegmatic (flegma ce e secretata de creier). preotul. mobil. Si. Cei care raman "in banca lor" nu pot avea parte decat de o viata banala si de un salariu mediocru. daca dai de inteles ca vei sti sa te revansezi pentru un serviciu primit si ca esti. 2. echilibrat. se scrie lider. la randul tau.P. daca te bucuri de o eticheta pozitiva. si anume: energia.

Spre exemplu. autocontrol si calm in conditiile unor situatii grele. care mijlocesc performante supramedii in activitatea depusa. E adevarat ca . are sentimente si obisnuinte stabile. neechilibrat. timpul de reactie. concretizandu-se in temperamentul melancolic. in industria automatizata. Aptitudinile – latura instrumental operationala a personalitatii Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile. Acestui tip ii corespunde temperamentul coleric. timpul de reactie fiind insusi o masura de exprimare a temperamentului. Botez. intelectuale. Dupa cum am mai amintit. iar un sistem nervos slab nu poate sta la baza unei personalitati de valoare. temperamentele colerice se adapteaza mai greu. Pufan: Selectia si orientarea profesionala. deoarece o gandire mobila nu e neaparat si valoroasa. constituie reactii paroxistice ale reactiei de frica. asemeni celor de dispecerat sau cele unde se lucreaza in criza de timp.2. superior dezvoltate. cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta mediului. rutiniere. sunt firi agitate. excitatia fiind mai mare decat inhibitia. Iuteala actiunii. In orientarea. reactie ce se bazeaza pe mecanismul de aparare pasiva. curajul si bravura. manifestarile emotive cu caracter astenic. pe care le schimba greu. O aptitudine izolata nu poate asigura succesul intr-o activitate profesionala. nu sunt indicate in acele profesiuni ce au un ridicat risc de accidente. cu o eficienta mai mare sau mai mica. M. ce se manifesta in perioada de asteptare a unui pericol. insa echilibrul e instabil. 2. orientarea profesionala trebuie sa tina cont de aceste particularitati temperamentale. formeaza o aptitudine complexa. In activitatile periculoase are o importanta mare si viteza de reactie. neplacute (stenic.b. fiind introvertit. d. * C. exagereaza atat amicitia cat si ostilitatea. acestea din urma energizand resursele psihice ale individului. Exista profesiuni care reclama echilibru emotional. Manifestarile cu caracter stenic sunt: indrazneala. dar nu are mobilitate. Formele reactiilor emotionale fata de pericol sunt grupate dupa caracterul astenic. groaza. in aceste locuri de munca e necesara o selectie profesionala. spaima. De aceea. care e nelinistit. predominarea starii placute. mobilitatea. Centrul de documentare al Ministerului Muncii c. Aptitudinea profesionala e complexa si nu poate fi determinata de un singur factor. in sensul invingerii pericolului. temperamentul exprima aspectul dinamic al personalitatii. Fiecare din insusirile necesare luate separat. In cadrul activitatilor repetitive. P. Ceea ce intereseaza e posibilitatea de a prevedea reusita profesionala. selectia si repartizarea profesionala e necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate. Tipul puternic echilibrat. iar intregul grup de aptitudini simple de care e nevoie intr-o activitate. Tipul puternic. lipsit de mobilitate – poseda forta si echilibru ale proceselor nervoase.2. Cu alte cuvinte. In acest sens. pentru ca indeplinirea oricarei activitati profesionale necesita conlucrarea unui grup de aptitudini. posibilitatile lor de actiune. isi au importanta lor in anumite profesiuni. 1971. concentrandu-se intens in activitatea depusa. iuteala deciziei e neaparat necesara in anumite locuri de munca. dezorganizator. inegal in manifestari. Trasaturile temperamentale ce influenteaza procesele psihice se refera fie la activitate (iuteala actiunii). • • • Frica. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operationale. excitabil – poseda o energie a proceselor nervoase. uneori foarte redusa. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii. E corespondentul temperamentului flegmatic care e foarte calm. artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative. intampina greutati in mentinerea unui nivel constant al rezultatelor. nervozitate. mai ales ca iuteala deciziei depinde in mare masura de iuteala generala a actiunii. reprezinta o aptitudine simpla. neavand conotatie pozitiva. Acesta nu-si manifesta plenar reactiile afective. fie la afectivitate: emotivitate. astenic). Aceleasi activitati practice. Mamali. Panica. Tipul slab – e lipsit de energie a proceselor nervoase. Bucuresti.

statornica pentru o activitate asociata unei foarte bune dezvoltari ale aptitudinilor se transforma in vocatie. iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate. necesar succesului profesional. in muncile rutiniere. viteza de perceptie. pot fi compensate prin dezvoltarea intr-un grad mai mare a altor insusiri sau printr-o inclinatie puternica pentru activitatea respectiva. Memoria Memoria e o aptitudine de fixare. pastrare si reproducere a diferite fapte si notiuni. indeplinirea cu succes a unei activitati e conditionata de cunostinte si deprinderi. intrun anumit context situational. cat si in cadrul celor manuale. in functie de mediu si educatie. Aptitudinile de care depinde succesul intr-un mare numar de activitati. e o capacitate de a invata din experienta 2. care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societatii. si exemplele pot continua.2. 2. s-au incercat mai multe definitii ale inteligentei. Atentia E capacitatea de orientare selectiva a constiintei intre anumiti stimuli. creativitatea. care se intalneste atat in cadrul profesiunilor intelectuale. problematice. factori de descoperire. Reusita profesionala reprezinta o structura complexa in care. aptitudinile ce sunt deficitare. Cu alte cuvinte. nu se poate vorbi despre o clasificare a activitatilor profesionale dupa gradul de inteligenta mai mare sau mai mic. presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu. inteligenta exprima doua aspecte principale: 1. atunci se obtin rezultate superioare in activitatea respectiva. factori simbolici. dar acestea se formeaza si dezvolta in cursul activitatii. Spiritul de observatie Aceasta e aptitudinea ce se bazeaza pe calitatile perceptiei si inseamna sesizarea cu usurinta a ceea ce e ascuns. In afara de aptitudini. 1923). unde activitatea de supraveghere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii “vigilente”. Memoria mecanica se refera la memorarea de elemente in care intelesul joaca un rol redus. In majoritatea activitatilor profesionale. e necesar un grad minim de dezvoltare intelectuala. factori de gandire si factori de evaluare. asigura indeplinirea activitatilor profesionale numai la un nivel mediu. Inteligenta generala nu e acelasi lucru cu creativitatea. La creativitate apar in plus factorii de flexibilitate si originalitate a gandirii. cum ar fi: Spearman (1904. dar are o insemnatate mare pentru activitatea profesionala. rationament inductiv. fluenta verbala. inteligenta concreta sau inteligenta tehnica. e deosebit de necesara. se includ interesele si motivatia. fara insa ca reusita profesionala sa varieze direct profesional cu inteligenta. De-a lungul timpului. . Deoarece tipul de inteligenta difera in functie de profesiune. In anumite situatii. interese si atitudini. in cadrul carora se include si inteligenta practica sau tehnica. Cu ajutorul analizei factoriale s-au identificat urmatorii factori ai inteligentei: intelegerea verbala.1 Aptitudinile generale Inteligenta e aptitudinea cea mai generala. Ea a castigat in importanta in conditiile moderne. In munca stiintifica. iar in celalalt. e o aptitudine care presupune in esenta educatia relatiilor si corelatiilor. ca factor al inteligentei. mai exista si aptitudini. in afara de aptitudini. predispozitii ereditare. Daca. ci se cer aptitudini speciale. Astfel.2. se numesc aptitudini generale. Binet si Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine. cel mai bun rezultat il au indivizii cu o dezvoltare intelectuala mijlocie. pe langa cunostinte si deprinderi. o constituie geniul. Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor. Inclinatia deosebita. iar memoria logica se refera la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal. Iar forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor. O forma superioara de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul.aptitudinile se bazeaza pe anumite premise. la situatii noi. Dar in multe activitati nu e necesara asa numita inteligenta generala. memorie. Piaget (1972) : un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. in primul rand fiind necesara mai muta inteligenta abstracta. dar e o premisa necesara acesteia.

aspiratiile si idealul. societate si fata de sine insusi (complexul sau aptitudinal). forta musculara si coordonarea intre diferite membre si organe de simt. Motivele actiunilor umane se clasifica in trei categorii care sunt bine delimitate intre ele: motivele biologice (legate de organism. Trasaturile de caracter care rezulta in urma acestui efort indelungat de vointa sunt: perseverenta. in: vizuale. Actul de corectare e un act de vointa. -aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni. care e orientarea sa fata de munca. ce apar la intervale de timp imprevizibile. convingerile si interesele. Atitudinile sunt trasaturi de caracter care deriva din orientarea individului. supravegherea tablourilor de comanda necesita. siguranta si stabilitatea miscarilor. dexteritatea manuala. sentimentele superioare. In cadrul sistemului de personalitate. stiintifice. caracterul reprezinta latura relational valorica. disciplina si independenta in actiune. Astfel. in primul rand. calitatile atentiei trecand pe primul plan. motivele psihologice (in stransa legatura cu viata psihica) si motivele sociale. 1. Cu alte cuvinte. innascute. spiritul de initiativa. sunt instinctele. Trasaturile de caracter ce exprima atitudinea individului fata de societate. Dar. Exista numeroase locuri de munca in industria moderna unde activitatea profesionala se reduce la supraveghere. Atitudinile legate de orientarea fata de sine insusi sunt: trebuintele. pecete. conservarea si dezvoltarea sa). auditive. Eul si societatea exercita asupra instinctelor o actiune de disciplinare. Motivele psihologice. dintr-o perspectiva mai restransa. curajul. ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. In sens larg. fiind un ansamblu de atitudini-valori. Aptitudinile speciale Aptitudinea tehnica sau mecanica include doi factori principali:aspectul de gandire tehnica. caracterul e o formatiune superioara la structurarea careia contribuie trebuintele umane.Prin vigilenta se intelege mentinerea atentiei in cazul unor semnale rare. respectul si grija fata de proprietatea individuala si cea obsteasca. iar cu aplicare la om semnifica fizionomia individului luat nu atat sub raportul chipului sau fizic. In industria moderna. fiind rezultatul unui efort mai mult sau mai putin indelungat. kinestezice. de exemplu: artistice. congingerile morale. caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le cultiva subiectul cu lumea si valorile dupa care se conduce. conservarea.Caracterul Trasaturile caracteriale exprima motivele si scopurile actiunilor omului (tendinte. motivatii) precum si ce reprezinta omul ca fiinta sociala. fata de oamenii din jur sunt: dragostea de patrie. trebuinte.2. Importanta acestor aptitudini se reduce pe masura introducerii automatizarii. capabil sa invinga orice greutati si sa lupte pentru atingerea unor scopuri inalte.3. in functie de organele senzoriale. o buna dezvoltare a trasaturilor de caracter. viteza si precizia. motivele. admitand manifestarea unora din pornirile legate de diferitele instincte si stavilind manifestarea altora. Dezvoltarea acestor trasaturi are drept consecinta formarea unui caracter puternic. stabilitate. pedagogice. hotararea. de intensitate slaba. -aptitudinile de organizare si conducere Posibilitatea de compensare a aptitudinilor si latura motivationala a activitatii umane au constituit un ajutor pretios in combaterea exagerarilor psihotehnicii care considera omul drept un mozaic de aptitudini. Aptitudinile psihomotorii privesc calitatile de motricitate. -aptitudinile senzoriale se disting. spirituale. de intelegere a mecanismelor si dexteritatea manuala. pe care le deducem din modelul sau propriu de a se comporta in activitate si relatii sociale. . caracterul este un mod de a fi. E o fizionomie spirituala prin care subiectul se prezinta ca individualitate irepetabila. tactile etc. dintre care cea mai importanta e simtul de responsabilitate. In greaca veche. 2. timpul de reactie. Particularitatile de caracter presupun o anumita constanta. un ansamblu de particularitati psihoindividuale. cat sub cel al structurilor sale psihice. simtul de responsabilitate este unul din factorii principali care asigura eficacitatea muncii. cuvantul “caracter” insemna tipar.