P. 1
Trasaturi Pozitive Si Negative de Caracter

Trasaturi Pozitive Si Negative de Caracter

|Views: 1,048|Likes:
Published by Caterina Patraşco

More info:

Published by: Caterina Patraşco on Mar 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2015

pdf

text

original

TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER

Analiza si evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atentiei o suma de atitudini si trasaturi, care formeaza 3 grupaje:1) atitudinea fata de societate, fata de grupul mai restrans, fata de semeni; 2) atitudinea fata de activitatea prestata (invatatura, munca), 3) atitudinea fata de sine. Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt: sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. Contrarele acestora – individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, - sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Opuse lor sunt: lenea, neglijenta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. 17777cyz69cuy7n Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. Reversul negativ: ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. Trasaturi negative mai frecvente si corectarea lor Dintre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psihologica si educationala a studiat cu deosebire: minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere. Minciuna, in sens larg acopera o gama larga de comportamente: de la o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune pana la “ abaterea deliberata, constienta, de la sistemul de corespondente social – admise intre realitate si modul ei de prezentare” (Sutter). In sens restrans (etic), minciuna este o afirmatie falsa cu scopul de a induce in eroare, producand prejudiciu de ordin moral/material altuia si aducand beneficiu autorului ei. yu777c7169cuuy Dupa J. Piaget, copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudomincinos, ce traieste intr-o lume proprie (combinatie de real si imaginar), avand sensuri simbolice inaccesibile adultului. Pana la varsta amintita, copilul isi poate manifesta imaginatia prin fabulatie, care nu trebuie confundata cu minciuna. Cand jocul acesta devine obisnuinta si aduce avantaje copilului, atunci ridica semne de intrebare. A adolescent, obiceiul de a minti indica – dupa P. Popescu Neveanu – fie o suferinta afectiva, fie refuzul de a se integra in mediu, fie o dizarmonie a personalitatii. Allendy noteaza: “ copilul care minte este fie nesatisfacut de realitatea inconjuratoare, fie nemultumit de sine insusi”. Printre cauzele minciunii se mentioneaza mai intai frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice), incercarea de “justificare” a unor incalcari, dorinta de a iesi in relief, lacomia s.a. Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului, deprinderea cu exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a. Simtind nevoia de a avea prieteni, de a trai in colectiv, copilul si mai ales adolescentul vor descoperi treptat ca sinceritatea inseamna incredere reciproca si intemeierea pe adevar; apoi sinceritatea inseamna curaj; insasi prietenia si viata de colectiv vor duce la convingeri care il fac pe adolescent sa recunoasca si sa proclame necesitatea sinceritatii si loialitatii in relatiile reciproce.

Ca forme de manifestare ale capriciului mentionam: fluctuatia dispozitiei afective. b) O alta forma este reactia de incapatanare a copilului rasfatat. copilul sau tanarul vrea tocmai contrariul. lipsa de echitate si obiectivitate. la imbracat/dezbracat. in care domina tonul de comanda. Sub orice forma. societatii etc. cuvinte urate etc. duiosia. sa devina inhibat. exista si incapatanare aparenta. satisfacerea tuturor dorintelor (adesea in anticipatie). crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie. Remediul pedagogic apare nu in lamurire sau rugaminte. grefate pe un fond temperamental.Capriciul este un defect al vointei si caracterului. Singura modificare invocata: “Asa vreau eu”. jignirea si ofensa. fiind socotit uneori la fete ca “semn al feminitatii”. alintat. incapatanarea are la baza greseli de educatie. In sfarsit. era vorba de un procent mai ridicat de copii care nu aveau tata. Copilul compenseaza absenta ambiantei pozitive din familie prin stabilirea unei legaturi la nivelul strazii. de asemenea. este vorba de familii in care lipseste caldura. in refuzul ascultarii de cei mari. instituirea unui regim de viata ordonat. iar acestea pot fi negative. dar intrebarea “De ce?” nu are raspuns. lipsit de indrumarea cuvenita el a avut doar libertatea de a gresi. Este parca o vointa cu semnul minus. in prezenta unor persoane straine etc. de absenta a exigentelor fata de el. Incapatanarea consta in rezistenta sau opozitia individului fata de vointa altor oameni. rasfatul lasa pe copil dezarmat in fata oricarei situatii noi. legata de timiditate. ci luarea unei atitudini hotarate. de culcare. apoi adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de manifestarile capricioasa. de unde rezulta o instrainare de parinti si “atractia strazii”. ele apar in fata persoanelor care obisnuit “il cultiva” pe copil. se pot distinge trei forme ale incapatanarii pe care le redam in continuare: a) Incapatanarea ca forma de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare. controlul conduitei lor fiind absent. formularea unor cerinte statornice. . Un act de incapatanare este mai curand un act semivoluntar. exprimat in fapte si actiuni neintemeiate. il face pe copil sa se inchida in sine. la cei crescuti de rude (indeosebi la bunici). Din lotul cercetat de un autor. buna dispozitie. cum este sfatuit sau rugat. La varste mai mari regasim capriciul la adolescenti. Dupa origine. la copilul unic. incapatanarea apare in impactul cu cerintele “de soc” ale scolii. precum si in situatii anumite: inainte de masa. aceste manifestari au un caracter situativ. plansul (uneori mimat). aparent incapatanat. Incapatanarea este o reactie negativa a vointei in momentul in care i se cere. educarea la timp a inhibitiilor necesare. Printre cauzele externe se numara rasfatatul. alintarea. izbucniri afective cand i se refuza ceva. dorinta de a nu face asa cum i se cere. tipete. o situatie noua. Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie reprezinta conditiile. de a proceda arbitrar etc. Dupa cum observa Hegel: “incapatanarea este forma caracterului. lipsea recompensa/pedeapsa. c) Incapatanarea copilului nesupravegheat lipsit de orice indrumare autoritara. fapt care indica tendinta individualista de a impune cu orice pret propriul punct de vedere. Capriciul are la baza o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil (sistem nervos slab). Se intalneste mai frecvent la copiii mai mici. de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta fata de sine insusi orice refuz in satisfacerea pretentiilor trezeste incapatanarea pentru a-si mentine pozitia privilegiata in familie sau in colectivul scolar. dar este lipsita de continutul sau”. vociferarile. forma brutala de prezentare a cerintelor. Este vorba de o indrumare insuficienta in chestiunile mari si tutelare marunta pe teme secundare (exigente foarte mici).

orice propunere provoaca o reactie contrara.In scoala provoaca incapatanare. uneori. Constiinta partiala a erorii naste tendinte contradictorii . Comportarea incapatanatului contine de regula.de acceptare sau de impotrivire . Remediile sunt in principiu aceleasi ca la incapatanare.metoda va fi apropierea si castigarea increderii. In cazul acesta se impune un complement de instruire etica. expresie a subaprecierii. sa o indrume. .dar invinge adesea a doua. laudei. notiuni gresite. se dovedesc eficace: • • • • • • educatia prin munca. Forma persistenta: scolarul persevereaza intr-o actiune desi vede ca rezultatele nu sunt cele de dorit.fie tutelarea excesiva din partea mediului. in care raporturile dintre situatii si reactiile comportamentale adesea se inverseaza: stimulii pozitivi produc reactii negative si invers. Oricare forma de reactie ar fi. prezentarea cerintelor ca sfaturi. De exemplu. jignire sau ofensa nemeritata. indicatii. “suparare” fata de profesori: un act de inechitate. copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu. introducand doar un corectiv permanent in conduita lui. un anumit motiv general de nemultumire. Remediul apare aici in reglementarea odihnei si activitatii. si alta trecatoare. La baza incapatanarii se pot afla. Incapatanarea impinsa oarecum la limita constituie negativismul care prezinta doua forme: una persistenta. prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii) justa folosire a recompensei. ea este legata de asa-numitele stari fazice (paradoxale si ultraparadoxale). Forma pasagera are de regula cauze de ordin fiziologic. printre adolescenti intalnim echivalarea intre incapatanare si perseverenta. profesori. fie atitudini si masuri excesiv de severe din partea celor mari. (oboseala. nemultumirea. Trecand la remedii pedagogice. Prin urmare este inabusita dorinta de independenta a copilului. vointa. refuza argumentele numai pe motivul ca vin de la altul. O data cu indoiala apare insa o sansa a indreptarii. chiar rugaminti (deci nu se ordona). etc. exprimandu-si astfel protestul.copilul aparandu-si independenta . profesorul sau parintele nu trebuie sa franga vointa copilului. dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire. ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza. surmenaj). pasagera. un sambure rational. isi fixeaza scopuri neaparat contrarii celor propuse de parinti. sa o anuleze. La originea manifestarilor negativiste gasim – ca si in cazul incapatanarii . aprobarii ignorarea temporara. in cazul incapatanarii care apare ca forma de reactie fata de tratarea brutala din familie . atunci se impune solutia adecvata. care sa duca la eliminarea oboselii severe. Metodele de educatie depind de cauzele incapatanarii. La scolarii mai mici care cred ca nota depinde doar de invatatori copilul se supara pe dascal si nu mai invata dinadins. Cauza incapatanarii poate fi si surmenajul. anumite revendicari fata de cei din jur. starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicata abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici).

dar pot fi extrem de agresivi cu ceilalti copii si chiar cu propria familie atunci cand lucrurile nu ies asa cum vor ei. Daca observati ca este. Manifestarile de incapatanare si negativism ii fac pe parinti sa-si dubleze eforturile pt. asa ca respectarea unui orar strict nu este posibila. ci incercati in schimb sa-i aratati ca nu va place falsitatea si ca e normal sa fie ingrijorat de reactia dumneavoastra. dar sa subliniati si eventuale manifestari negative si sa le propuneti spre indreptare copilului dumneavoastra. o prajitura. O modalitate de a va ajuta copilul. Puteti sa oferiti copilului dumneavoastra din ceea ce mancati. educatia brutala din partea mediului genereaza incapatanarea copilului iar aceasta din urma incita tonul de comanda. Daca generozitatea va fi asociata cu placerea. asistam la alternanta intre cauze si efecte. explicati-i calm. Folositi cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" atunci cand ii comunicati ceva si veti observa ca incet incet. pizza. a-l satisface. Tot asa. Sinceritatea De la varsta de trei ani. In mintea unui copil. ei se considera centrul universului si nu inteleg niciun alt rol in familie sau societate in afara de acesta. Nu-l faceti niciodata sa simta ca trebuie sa minta! De exemplu. generos. la inlantuiri ce capata caracter ciclic. ii va fi mult mai usor sa inteleaga acest sentiment. iar copilul isi va spori pretentiile. de asemenea sa incurajati manifestarile sale de afectiune atunci cand acestea apar. va folosi si el astfel de cuvinte si veti coopera mult mai bine. Desi copii gasesc placut jocul cu alti copii. Ceea ce puteti . in diferite ocazii. este sa-i vorbiti acestuia despre sentimente si despre ceea ce el simte. nervozitatea in reactia parintilor. Puteti.In aparitia si dezvoltarea trasaturilor negative de caracter. In felul acesta. laudati-l!. Cu toate acestea este important sa-i explicati ca ascunderea unor reactii sau sentimente a caror dezvaluire ar rani sentimentele altor persoane nu inseamna ca-l incurajati sa minta. Ii puteti explica ca. dar asta nu inseamna ca ar trebui sa ai incredere deplina in tot ceea ce spun. O buna modalitate de a-i exemplifica simpatia si modurile de manifestare ale simpatiei este sa folositi manifestarile celorlalti oameni cu care intra in interactiune. in cazul rasfatatului. asa ca incurajand astfel de manifestari nu poate fi decat benefic. cand ai sub 5 ani altruismul este o trasatura pe care o intelegi mai greu. Atunci cand realizati ca a mintit. dupa care jucariile ii vor fi restituite. ingaduinta si dragostea exagerata a celor din jur impiedica formarea la timp a inhibitiilor necesare la copil sau adolescent. de circuit psihic. Incurajati-l intotdeauna sa spuna devarul. din dorinta de a va copia comportamentul. Generozitatea Copilaria este momentul in care se leaga prietenii foarte usor. nu-l numiti mincinos. nu-l intrebati daca si-a strans jucariile ci mai degraba spuneti-i ca ati observat ca nu a facut ceea ce l-ati rugat si mai oferiti-i o sansa sa rectifice situatia. De pilda. Toti copiii isi doresc in mod inconstient sa-i faca pe parintii lor sa se simta mandri. sau pentru ca au o imaginatie foarte bogata care le modifica perceptia asupra adevarului. copiii pot diferentia minciunile de adevar. identitatea lui se regaseste in ceea ce detine. de exemplu. ci doar sa accepte cu respect anumite situatii. Copiii pot ascunde adevarul si pentru ca uita. ci foarte fermi. Nu fiti agresivi. dar ca aceasta nu e o modalitate sa scape de o situatie complicata. Responsabilitatea In ceea ce-i priveste pe copii. impulsurile si dorintele sale isi fac jocul nestingherit. iar acestea din urma sporesc grijile si preocuparile parintilor pentru a raspunde pretentiilor crescande ale copilului Empatia Copiii pot arata simpatie unii fata de altii. De-aceea el este reticent in ceea ce priveste impartirea lucrurilor ce-i apartin. dar ferm ca asemenea comportament este intolerabil. impartirea jucariilor si a mancarii. Daca reactioneaza foarte agresiv atunci cand este rugat sa ofere ceva de-ale lui. cu un alt copil este doar pe o perioada temporara. dragostea parinteasca exagerata alimenteaza incapatanarea/capriciul. cauza si efectul isi schimba mereu locurile. numai ganditi-va la ce cor de plansete se porneste atunci cand unul dintre copii da tonul. impartirea jucariilor. Este un lucru evident ca exemplul este arma cea mai buna in educatia unui copil.

Diplomatia. daca nu stii sa raspunzi unei provocari. Stii sa iesi elegant dintr-o situatie penibila? Stii sa calmezi un client furios ca ai intarziat cu o comanda. nu conteaza asa mult. . dar te-ai intrebat daca aceasta optica e justificata? Ce-ai invatat nou in ultimul an? Ai fost la vreun training? Ai primit mai multe responsabilitati? Ai primit vreo oferta de la o firma concurenta? Ti s-a marit salariul intr-un mod semnificativ? Toate acestea sunt semne ca nu esti ambitios doar in CV.. fiti atenti la ceea ce va comunica pentru ca astfel va invata sa asculte cu atentie inainte de a formula un eventual raspuns. ce mai e nou? Stie oricine ca e nevoie de ambitie pentru a reusi. lauda-l atunci cand reuseste s-o finalizeze. Rapiditatea reactiilor. . Explicati-i copilului dumneavoastra ca modul in care solicita ceva. ii va influenta cu siguranta personalitatea. dar care sa-l faca sa se simta responsabil. dar cati traduc acest lucru in fapte? Poate iti place sa te gandesti la tine ca la un om ambitios. esti ultimul care se inscrie? Daca ti se ofera un post tentant pentru care nu esti 100% pregatit. Nu incercati sa le desfiintati explicatiile.face in schimb este sa va implicati copilul in activitatile dumneavoastra. pe motiv ca "nu-ti pui mintea cu toti". si. Da. in care explica sau in care comunica trebuie facut cu amabilitate si cu cat mai mult respect. da. Mai mult. in care trebuie facute lucrurile: treaba intai si apoi distractia. Respectul Copiii vor ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum isi doresc ei! La inceput te vor testa sa vada cat de mult le permiti si vor continua sa impinga limitele! Psihologii spun ca este normal pentru copii sa incerce sa forteze nota. Copiii sunt foarte influentati de comportamentul parintilor. Daca se anunta un proiect important la job. Acest lucru il va face sa se simta apreciat si mandru de realizarile lui si il va ajuta sa inceapa sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea. Parintii nu-si dau intotdeauna seama ca nu isi respecta copii desi le cer respect. Demnitatea. ceva simplu desigur si potrivit varstei lui. In plus incercati sa faceti munca distractiva. manierele apar din nou in discutie. Cultivarea imaginii. Exemplul dumneavoastra este foarte important. Daca te faci mic. exemplul propriu. de exemplu? Te descurci in situatiile formale? Daca lucrezi la un chiosc. ci ca eforturile tale chiar sunt observate si de altii. Pentru inceput puteti stabili o sarcina zilnica pe care copilul sa o aiba de indeplinit. sau unei impertinente. chiar daca ii ia foarte mult timp sa indeplineasca o sarcina. il refuzi? Un om care are succesul in sange prinde sansa si face un tur de forta ca sa-si recupereze eventualele lipsuri pe parcurs. dar este foarte important sa incercati sa-i explicati ce inseamna respectul inca de la prima abatere. De asemenea. Costumul nu e necesar peste tot. dar fa-o intr-un mod inteligent. asa vei ramane. Ambitia. Va fi mult mai atras si ii va fi mult mai usor sa respecte o ordine. asa ca nu citesti acest articol. nu ii impiedicati sasi exprime opiniile. Cei care au ajuns deja in varful piramidei iti pot confirma ca felul in care arati iti influenteaza sansele de succes in cariera. dar o imagine ingrijita. dar atunci probabil nai bani sa-ti platesti internetul.. ca un soricel. asa ca felul in care va observa cum reactionati dumneavoastra in anumite situatii. Daca arati ca un angajat marunt. Pune-ti mintea cu oricine te calca pe bataturi. Cea mai buna modalitate este bineinteles. mic. cand seful te ia la rost. ai toate sansele sa ramai intr-un post marunt.

ca sa fii mereu la curent cu ultimele schimbari. Desigur. n-ai cum sa ratezi. Nu te lasa niciodata prins pe picior gresit. care formeaza baza fiziologica a temperamentelor. rezulta patru tipuri de sistem nervos. e mobil. medicul Hipocrat (460-370 BC) a stabilit patru tipuri de comportament dupa modul cum predomina cele patru humori ale corpului: sangvinic (sange). navigheaza pe siturile importante legate de domeniul tau de activitate. Acestui tip ii corespunde temperamentul sangvin. dar. echilibrat. Aboneaza-te la o revista economica. Daca esti omul care stie sa dea mereu un raspuns corect. putand fi inlocuit cu alt proces nervos. flegmatic (flegma ce e secretata de creier). dar. Stapanirea de sine e intotdeauna admirata si un om care reuseste sa-si pastreze cumpatul in cele mai dificile situatii e imediat catalogat ca puternic. daca te bucuri de o eticheta pozitiva. melancolic (fierea neagra) si coleric (fiere galbena). stii si tu. Tipul puternic.P. intr-un punct al vietii lor. iar echilibrul se refera la raportul dintre celel doua procese nervoase fundamentale.Pavlov are ca baza a temperamentului fiziologia Sistemului Nervos Central. citeste cat mai mult. o relatie pretioasa. Calmul. . nu leader. trecand cu usurinta de la o stare psihologica la alta. Si. vei reusi. adaptabil si sociabil. si prosituata?". echilibrul proceselor nervoase. il stiti pe ala cu rabinul. Umorul. Documentarea. Cei care raman "in banca lor" nu pot avea parte decat de o viata banala si de un salariu mediocru. Mutrele acre nu plac nimanui.1 Temperamentul – latura dinamico-energetica a personalitatii Primele teorii asupra temperamentului. Isteric isi permite sa fie doar un om care nu are nimic de pierdut. daca dai de inteles ca vei sti sa te revansezi pentru un serviciu primit si ca esti. impotriva curentului si au riscat mult. Cei care isi asuma pozitia de lider (si da. la randul tau. pentru ca a intrat de ceva vreme in limba romana) pot avea parte de onoruri. nu-i vei putea spune cuiva de la Politia Economica: "Mai lasati facturile astea. E o calitate care te scoate din multe incurcaturi. cele patru tipuri de sistem nervos si tipurile de temperament respective sunt: a. Dupa modul de combinare a insisirilor proceselor nervoase. si anume: energia. In antichitatea greaca. Fiziologul rus I. preotul.2. mobilitatea. mobil – se caracterizeaza printr-o mare energie a proceselor nervoase.Curajul. daca esti retinut ca o figura placuta pe unde mergi. dupa caz. excitatia si inhibitia. mobil. Toti oamenii mari au mers. dar si de reprosuri. vioi. succesul vine mult mai usor. se scrie lider. Prin energia proceselor nervoase se intelege capacitatea de lucru a celulelor nervoase. Nu numai in comunism era bine sa "ai pe cineva undeva". Stii cat de pretioasa este o informatie aflata la timp si e bine sa ai relatii in toate locurile care te intereseaza. ti se vor face mult mai usor unele servicii. 2. Mobilitatea inseamna rapiditatea cu care se schimba un proces nervos. confundau temperamentul cu constitutia fizica. Cultivarea relatiilor interumane. Cum le consolidezi? Nu e musai sa te imprietenesti la catarama cu toata lumea.

neechilibrat. autocontrol si calm in conditiile unor situatii grele. Cu alte cuvinte. excitabil – poseda o energie a proceselor nervoase. selectia si repartizarea profesionala e necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate. in industria automatizata. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operationale. • • • Frica. P. posibilitatile lor de actiune. asemeni celor de dispecerat sau cele unde se lucreaza in criza de timp. insa echilibrul e instabil. deoarece o gandire mobila nu e neaparat si valoroasa. Acesta nu-si manifesta plenar reactiile afective. In acest sens. reactie ce se bazeaza pe mecanismul de aparare pasiva. exagereaza atat amicitia cat si ostilitatea. curajul si bravura. intampina greutati in mentinerea unui nivel constant al rezultatelor. dezorganizator. De aceea. ce se manifesta in perioada de asteptare a unui pericol. mobilitatea. in sensul invingerii pericolului. E adevarat ca . lipsit de mobilitate – poseda forta si echilibru ale proceselor nervoase. Dupa cum am mai amintit. Acestui tip ii corespunde temperamentul coleric. isi au importanta lor in anumite profesiuni. In activitatile periculoase are o importanta mare si viteza de reactie. Mamali. Aptitudinea profesionala e complexa si nu poate fi determinata de un singur factor. Botez. sunt firi agitate. Iuteala actiunii.2. Panica. cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta mediului. * C. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii. pe care le schimba greu. Formele reactiilor emotionale fata de pericol sunt grupate dupa caracterul astenic. formeaza o aptitudine complexa. intelectuale. temperamentul exprima aspectul dinamic al personalitatii. pentru ca indeplinirea oricarei activitati profesionale necesita conlucrarea unui grup de aptitudini. uneori foarte redusa. iuteala deciziei e neaparat necesara in anumite locuri de munca. timpul de reactie. 2. Aptitudinile – latura instrumental operationala a personalitatii Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile. nu sunt indicate in acele profesiuni ce au un ridicat risc de accidente. fiind introvertit. Tipul puternic echilibrat. Centrul de documentare al Ministerului Muncii c. care mijlocesc performante supramedii in activitatea depusa. In cadrul activitatilor repetitive. E corespondentul temperamentului flegmatic care e foarte calm. excitatia fiind mai mare decat inhibitia. Exista profesiuni care reclama echilibru emotional. Aceleasi activitati practice. concretizandu-se in temperamentul melancolic. temperamentele colerice se adapteaza mai greu. astenic). iar intregul grup de aptitudini simple de care e nevoie intr-o activitate. Pufan: Selectia si orientarea profesionala. 1971. iar un sistem nervos slab nu poate sta la baza unei personalitati de valoare. Trasaturile temperamentale ce influenteaza procesele psihice se refera fie la activitate (iuteala actiunii).2.b. inegal in manifestari. timpul de reactie fiind insusi o masura de exprimare a temperamentului. Tipul slab – e lipsit de energie a proceselor nervoase. Tipul puternic. are sentimente si obisnuinte stabile. Manifestarile cu caracter stenic sunt: indrazneala. groaza. fie la afectivitate: emotivitate. Ceea ce intereseaza e posibilitatea de a prevedea reusita profesionala. Spre exemplu. constituie reactii paroxistice ale reactiei de frica. Fiecare din insusirile necesare luate separat. concentrandu-se intens in activitatea depusa. In orientarea. M. rutiniere. spaima. orientarea profesionala trebuie sa tina cont de aceste particularitati temperamentale. nervozitate. cu o eficienta mai mare sau mai mica. Bucuresti. artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative. in aceste locuri de munca e necesara o selectie profesionala. mai ales ca iuteala deciziei depinde in mare masura de iuteala generala a actiunii. reprezinta o aptitudine simpla. dar nu are mobilitate. O aptitudine izolata nu poate asigura succesul intr-o activitate profesionala. neavand conotatie pozitiva. acestea din urma energizand resursele psihice ale individului. neplacute (stenic. care e nelinistit. superior dezvoltate. manifestarile emotive cu caracter astenic. d. predominarea starii placute.

asigura indeplinirea activitatilor profesionale numai la un nivel mediu. Spiritul de observatie Aceasta e aptitudinea ce se bazeaza pe calitatile perceptiei si inseamna sesizarea cu usurinta a ceea ce e ascuns.aptitudinile se bazeaza pe anumite premise. In munca stiintifica. fara insa ca reusita profesionala sa varieze direct profesional cu inteligenta. Dar in multe activitati nu e necesara asa numita inteligenta generala. factori de gandire si factori de evaluare. statornica pentru o activitate asociata unei foarte bune dezvoltari ale aptitudinilor se transforma in vocatie. De-a lungul timpului. in muncile rutiniere. la situatii noi. Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor. Piaget (1972) : un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. Daca. pot fi compensate prin dezvoltarea intr-un grad mai mare a altor insusiri sau printr-o inclinatie puternica pentru activitatea respectiva. 2. in afara de aptitudini. Atentia E capacitatea de orientare selectiva a constiintei intre anumiti stimuli. si exemplele pot continua. care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societatii. pastrare si reproducere a diferite fapte si notiuni. In afara de aptitudini. Iar forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor. presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu. rationament inductiv. inteligenta concreta sau inteligenta tehnica. e necesar un grad minim de dezvoltare intelectuala. Memoria mecanica se refera la memorarea de elemente in care intelesul joaca un rol redus. Inteligenta generala nu e acelasi lucru cu creativitatea. memorie. in cadrul carora se include si inteligenta practica sau tehnica. ci se cer aptitudini speciale. iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate.2. e o capacitate de a invata din experienta 2. factori de descoperire. Astfel. in functie de mediu si educatie. . nu se poate vorbi despre o clasificare a activitatilor profesionale dupa gradul de inteligenta mai mare sau mai mic. Aptitudinile de care depinde succesul intr-un mare numar de activitati. cel mai bun rezultat il au indivizii cu o dezvoltare intelectuala mijlocie. interese si atitudini. e o aptitudine care presupune in esenta educatia relatiilor si corelatiilor. predispozitii ereditare. dar are o insemnatate mare pentru activitatea profesionala. iar memoria logica se refera la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal. unde activitatea de supraveghere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii “vigilente”. In anumite situatii. inteligenta exprima doua aspecte principale: 1. o constituie geniul. creativitatea. se numesc aptitudini generale. s-au incercat mai multe definitii ale inteligentei. Binet si Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine. necesar succesului profesional.2. Ea a castigat in importanta in conditiile moderne. O forma superioara de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul. In majoritatea activitatilor profesionale. intrun anumit context situational. indeplinirea cu succes a unei activitati e conditionata de cunostinte si deprinderi. in primul rand fiind necesara mai muta inteligenta abstracta. viteza de perceptie. Inclinatia deosebita. e deosebit de necesara. dar acestea se formeaza si dezvolta in cursul activitatii. atunci se obtin rezultate superioare in activitatea respectiva.1 Aptitudinile generale Inteligenta e aptitudinea cea mai generala. problematice. factori simbolici. fluenta verbala. Deoarece tipul de inteligenta difera in functie de profesiune. pe langa cunostinte si deprinderi. cat si in cadrul celor manuale. Reusita profesionala reprezinta o structura complexa in care. aptitudinile ce sunt deficitare. Cu ajutorul analizei factoriale s-au identificat urmatorii factori ai inteligentei: intelegerea verbala. se includ interesele si motivatia. dar e o premisa necesara acesteia. Cu alte cuvinte. cum ar fi: Spearman (1904. iar in celalalt. mai exista si aptitudini. Memoria Memoria e o aptitudine de fixare. La creativitate apar in plus factorii de flexibilitate si originalitate a gandirii. ca factor al inteligentei. care se intalneste atat in cadrul profesiunilor intelectuale. 1923).

supravegherea tablourilor de comanda necesita. ce apar la intervale de timp imprevizibile. viteza si precizia. stiintifice. conservarea si dezvoltarea sa). Actul de corectare e un act de vointa. timpul de reactie.Prin vigilenta se intelege mentinerea atentiei in cazul unor semnale rare. trebuinte. o buna dezvoltare a trasaturilor de caracter. congingerile morale. sentimentele superioare. caracterul e o formatiune superioara la structurarea careia contribuie trebuintele umane. cuvantul “caracter” insemna tipar. fata de oamenii din jur sunt: dragostea de patrie.2. Motivele psihologice. auditive. ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. Trasaturile de caracter care rezulta in urma acestui efort indelungat de vointa sunt: perseverenta. Trasaturile de caracter ce exprima atitudinea individului fata de societate. dintr-o perspectiva mai restransa. Atitudinile sunt trasaturi de caracter care deriva din orientarea individului. conservarea. disciplina si independenta in actiune. Eul si societatea exercita asupra instinctelor o actiune de disciplinare. societate si fata de sine insusi (complexul sau aptitudinal). caracterul reprezinta latura relational valorica.Caracterul Trasaturile caracteriale exprima motivele si scopurile actiunilor omului (tendinte. Atitudinile legate de orientarea fata de sine insusi sunt: trebuintele. motivele psihologice (in stransa legatura cu viata psihica) si motivele sociale. pe care le deducem din modelul sau propriu de a se comporta in activitate si relatii sociale. Dar. pedagogice. Aptitudinile psihomotorii privesc calitatile de motricitate. Exista numeroase locuri de munca in industria moderna unde activitatea profesionala se reduce la supraveghere. E o fizionomie spirituala prin care subiectul se prezinta ca individualitate irepetabila. pecete. dexteritatea manuala. Dezvoltarea acestor trasaturi are drept consecinta formarea unui caracter puternic. siguranta si stabilitatea miscarilor. In sens larg. caracterul este un mod de a fi. Importanta acestor aptitudini se reduce pe masura introducerii automatizarii. calitatile atentiei trecand pe primul plan.3. curajul. motivatii) precum si ce reprezinta omul ca fiinta sociala. fiind rezultatul unui efort mai mult sau mai putin indelungat. respectul si grija fata de proprietatea individuala si cea obsteasca. convingerile si interesele. admitand manifestarea unora din pornirile legate de diferitele instincte si stavilind manifestarea altora. Particularitatile de caracter presupun o anumita constanta. 2. 1. in: vizuale. stabilitate. sunt instinctele. aspiratiile si idealul. caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le cultiva subiectul cu lumea si valorile dupa care se conduce. capabil sa invinga orice greutati si sa lupte pentru atingerea unor scopuri inalte. Motivele actiunilor umane se clasifica in trei categorii care sunt bine delimitate intre ele: motivele biologice (legate de organism. hotararea. in primul rand. fiind un ansamblu de atitudini-valori. de intensitate slaba. simtul de responsabilitate este unul din factorii principali care asigura eficacitatea muncii. In greaca veche. Aptitudinile speciale Aptitudinea tehnica sau mecanica include doi factori principali:aspectul de gandire tehnica. tactile etc. Astfel. motivele. -aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni. In industria moderna. kinestezice. spiritul de initiativa. forta musculara si coordonarea intre diferite membre si organe de simt. In cadrul sistemului de personalitate. un ansamblu de particularitati psihoindividuale. spirituale. iar cu aplicare la om semnifica fizionomia individului luat nu atat sub raportul chipului sau fizic. innascute. dintre care cea mai importanta e simtul de responsabilitate. de intelegere a mecanismelor si dexteritatea manuala. care e orientarea sa fata de munca. de exemplu: artistice. -aptitudinile senzoriale se disting. . -aptitudinile de organizare si conducere Posibilitatea de compensare a aptitudinilor si latura motivationala a activitatii umane au constituit un ajutor pretios in combaterea exagerarilor psihotehnicii care considera omul drept un mozaic de aptitudini. in functie de organele senzoriale. Cu alte cuvinte. cat sub cel al structurilor sale psihice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->