TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER

Analiza si evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atentiei o suma de atitudini si trasaturi, care formeaza 3 grupaje:1) atitudinea fata de societate, fata de grupul mai restrans, fata de semeni; 2) atitudinea fata de activitatea prestata (invatatura, munca), 3) atitudinea fata de sine. Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt: sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. Contrarele acestora – individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, - sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Opuse lor sunt: lenea, neglijenta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. 17777cyz69cuy7n Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. Reversul negativ: ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. Trasaturi negative mai frecvente si corectarea lor Dintre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psihologica si educationala a studiat cu deosebire: minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere. Minciuna, in sens larg acopera o gama larga de comportamente: de la o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune pana la “ abaterea deliberata, constienta, de la sistemul de corespondente social – admise intre realitate si modul ei de prezentare” (Sutter). In sens restrans (etic), minciuna este o afirmatie falsa cu scopul de a induce in eroare, producand prejudiciu de ordin moral/material altuia si aducand beneficiu autorului ei. yu777c7169cuuy Dupa J. Piaget, copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudomincinos, ce traieste intr-o lume proprie (combinatie de real si imaginar), avand sensuri simbolice inaccesibile adultului. Pana la varsta amintita, copilul isi poate manifesta imaginatia prin fabulatie, care nu trebuie confundata cu minciuna. Cand jocul acesta devine obisnuinta si aduce avantaje copilului, atunci ridica semne de intrebare. A adolescent, obiceiul de a minti indica – dupa P. Popescu Neveanu – fie o suferinta afectiva, fie refuzul de a se integra in mediu, fie o dizarmonie a personalitatii. Allendy noteaza: “ copilul care minte este fie nesatisfacut de realitatea inconjuratoare, fie nemultumit de sine insusi”. Printre cauzele minciunii se mentioneaza mai intai frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice), incercarea de “justificare” a unor incalcari, dorinta de a iesi in relief, lacomia s.a. Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului, deprinderea cu exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a. Simtind nevoia de a avea prieteni, de a trai in colectiv, copilul si mai ales adolescentul vor descoperi treptat ca sinceritatea inseamna incredere reciproca si intemeierea pe adevar; apoi sinceritatea inseamna curaj; insasi prietenia si viata de colectiv vor duce la convingeri care il fac pe adolescent sa recunoasca si sa proclame necesitatea sinceritatii si loialitatii in relatiile reciproce.

o situatie noua. Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie reprezinta conditiile. In sfarsit. de asemenea. jignirea si ofensa. in care domina tonul de comanda. dar este lipsita de continutul sau”. de absenta a exigentelor fata de el. instituirea unui regim de viata ordonat. alintat. Singura modificare invocata: “Asa vreau eu”. este vorba de familii in care lipseste caldura. lipsea recompensa/pedeapsa. fapt care indica tendinta individualista de a impune cu orice pret propriul punct de vedere. de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta fata de sine insusi orice refuz in satisfacerea pretentiilor trezeste incapatanarea pentru a-si mentine pozitia privilegiata in familie sau in colectivul scolar. de a proceda arbitrar etc. Este parca o vointa cu semnul minus. dorinta de a nu face asa cum i se cere. de unde rezulta o instrainare de parinti si “atractia strazii”. sa devina inhibat. Copilul compenseaza absenta ambiantei pozitive din familie prin stabilirea unei legaturi la nivelul strazii. la imbracat/dezbracat. cuvinte urate etc. Incapatanarea este o reactie negativa a vointei in momentul in care i se cere. formularea unor cerinte statornice. alintarea. buna dispozitie. tipete. Printre cauzele externe se numara rasfatatul. educarea la timp a inhibitiilor necesare. legata de timiditate. Incapatanarea consta in rezistenta sau opozitia individului fata de vointa altor oameni. La varste mai mari regasim capriciul la adolescenti. rasfatul lasa pe copil dezarmat in fata oricarei situatii noi. cum este sfatuit sau rugat. ci luarea unei atitudini hotarate. Capriciul are la baza o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil (sistem nervos slab). era vorba de un procent mai ridicat de copii care nu aveau tata. . aparent incapatanat. duiosia. precum si in situatii anumite: inainte de masa. dar intrebarea “De ce?” nu are raspuns. apoi adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de manifestarile capricioasa. Dupa cum observa Hegel: “incapatanarea este forma caracterului. exista si incapatanare aparenta. in prezenta unor persoane straine etc. la cei crescuti de rude (indeosebi la bunici). izbucniri afective cand i se refuza ceva. Dupa origine.Capriciul este un defect al vointei si caracterului. vociferarile. aceste manifestari au un caracter situativ. c) Incapatanarea copilului nesupravegheat lipsit de orice indrumare autoritara. il face pe copil sa se inchida in sine. se pot distinge trei forme ale incapatanarii pe care le redam in continuare: a) Incapatanarea ca forma de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare. iar acestea pot fi negative. Din lotul cercetat de un autor. in refuzul ascultarii de cei mari. Sub orice forma. lipsa de echitate si obiectivitate. Ca forme de manifestare ale capriciului mentionam: fluctuatia dispozitiei afective. incapatanarea are la baza greseli de educatie. lipsit de indrumarea cuvenita el a avut doar libertatea de a gresi. crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie. b) O alta forma este reactia de incapatanare a copilului rasfatat. grefate pe un fond temperamental. ele apar in fata persoanelor care obisnuit “il cultiva” pe copil. satisfacerea tuturor dorintelor (adesea in anticipatie). societatii etc. Este vorba de o indrumare insuficienta in chestiunile mari si tutelare marunta pe teme secundare (exigente foarte mici). fiind socotit uneori la fete ca “semn al feminitatii”. Un act de incapatanare este mai curand un act semivoluntar. de culcare. copilul sau tanarul vrea tocmai contrariul. Remediul pedagogic apare nu in lamurire sau rugaminte. plansul (uneori mimat). la copilul unic. incapatanarea apare in impactul cu cerintele “de soc” ale scolii. controlul conduitei lor fiind absent. Se intalneste mai frecvent la copiii mai mici. exprimat in fapte si actiuni neintemeiate. forma brutala de prezentare a cerintelor.

surmenaj). De exemplu. expresie a subaprecierii. copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu. etc. si alta trecatoare. exprimandu-si astfel protestul. fie atitudini si masuri excesiv de severe din partea celor mari. un sambure rational. profesori. Forma pasagera are de regula cauze de ordin fiziologic. indicatii. Remediul apare aici in reglementarea odihnei si activitatii. Prin urmare este inabusita dorinta de independenta a copilului.dar invinge adesea a doua.metoda va fi apropierea si castigarea increderii. profesorul sau parintele nu trebuie sa franga vointa copilului. prezentarea cerintelor ca sfaturi. Metodele de educatie depind de cauzele incapatanarii. refuza argumentele numai pe motivul ca vin de la altul. prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii) justa folosire a recompensei. isi fixeaza scopuri neaparat contrarii celor propuse de parinti. un anumit motiv general de nemultumire. ea este legata de asa-numitele stari fazice (paradoxale si ultraparadoxale). atunci se impune solutia adecvata. dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire. (oboseala. Forma persistenta: scolarul persevereaza intr-o actiune desi vede ca rezultatele nu sunt cele de dorit. printre adolescenti intalnim echivalarea intre incapatanare si perseverenta. in care raporturile dintre situatii si reactiile comportamentale adesea se inverseaza: stimulii pozitivi produc reactii negative si invers. . Oricare forma de reactie ar fi. in cazul incapatanarii care apare ca forma de reactie fata de tratarea brutala din familie . care sa duca la eliminarea oboselii severe. Trecand la remedii pedagogice. Incapatanarea impinsa oarecum la limita constituie negativismul care prezinta doua forme: una persistenta. “suparare” fata de profesori: un act de inechitate. introducand doar un corectiv permanent in conduita lui.copilul aparandu-si independenta . La baza incapatanarii se pot afla. Comportarea incapatanatului contine de regula. uneori. starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicata abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici). aprobarii ignorarea temporara.fie tutelarea excesiva din partea mediului. Remediile sunt in principiu aceleasi ca la incapatanare. nemultumirea.de acceptare sau de impotrivire . anumite revendicari fata de cei din jur. sa o indrume.In scoala provoaca incapatanare. jignire sau ofensa nemeritata. Cauza incapatanarii poate fi si surmenajul. sa o anuleze. In cazul acesta se impune un complement de instruire etica. notiuni gresite. vointa. Constiinta partiala a erorii naste tendinte contradictorii . O data cu indoiala apare insa o sansa a indreptarii. laudei. La originea manifestarilor negativiste gasim – ca si in cazul incapatanarii . chiar rugaminti (deci nu se ordona). orice propunere provoaca o reactie contrara. ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza. se dovedesc eficace: • • • • • • educatia prin munca. pasagera. La scolarii mai mici care cred ca nota depinde doar de invatatori copilul se supara pe dascal si nu mai invata dinadins.

laudati-l!. sau pentru ca au o imaginatie foarte bogata care le modifica perceptia asupra adevarului. numai ganditi-va la ce cor de plansete se porneste atunci cand unul dintre copii da tonul. de circuit psihic. cand ai sub 5 ani altruismul este o trasatura pe care o intelegi mai greu. este sa-i vorbiti acestuia despre sentimente si despre ceea ce el simte. In mintea unui copil. Ceea ce puteti . ii va fi mult mai usor sa inteleaga acest sentiment. Desi copii gasesc placut jocul cu alti copii. Atunci cand realizati ca a mintit. nu-l intrebati daca si-a strans jucariile ci mai degraba spuneti-i ca ati observat ca nu a facut ceea ce l-ati rugat si mai oferiti-i o sansa sa rectifice situatia. Daca generozitatea va fi asociata cu placerea. Este un lucru evident ca exemplul este arma cea mai buna in educatia unui copil. De pilda. Generozitatea Copilaria este momentul in care se leaga prietenii foarte usor. de asemenea sa incurajati manifestarile sale de afectiune atunci cand acestea apar. O buna modalitate de a-i exemplifica simpatia si modurile de manifestare ale simpatiei este sa folositi manifestarile celorlalti oameni cu care intra in interactiune. dar ferm ca asemenea comportament este intolerabil. Toti copiii isi doresc in mod inconstient sa-i faca pe parintii lor sa se simta mandri. dar sa subliniati si eventuale manifestari negative si sa le propuneti spre indreptare copilului dumneavoastra. asa ca respectarea unui orar strict nu este posibila. ei se considera centrul universului si nu inteleg niciun alt rol in familie sau societate in afara de acesta. copiii pot diferentia minciunile de adevar. Puteti. impulsurile si dorintele sale isi fac jocul nestingherit. Folositi cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" atunci cand ii comunicati ceva si veti observa ca incet incet. asa ca incurajand astfel de manifestari nu poate fi decat benefic. iar copilul isi va spori pretentiile. De-aceea el este reticent in ceea ce priveste impartirea lucrurilor ce-i apartin. la inlantuiri ce capata caracter ciclic. dar ca aceasta nu e o modalitate sa scape de o situatie complicata. o prajitura. pizza. dar asta nu inseamna ca ar trebui sa ai incredere deplina in tot ceea ce spun. impartirea jucariilor si a mancarii. identitatea lui se regaseste in ceea ce detine. din dorinta de a va copia comportamentul. asistam la alternanta intre cauze si efecte. Ii puteti explica ca. a-l satisface. Incurajati-l intotdeauna sa spuna devarul. Sinceritatea De la varsta de trei ani. Nu fiti agresivi. cauza si efectul isi schimba mereu locurile. nervozitatea in reactia parintilor. in diferite ocazii. ci doar sa accepte cu respect anumite situatii. O modalitate de a va ajuta copilul. cu un alt copil este doar pe o perioada temporara. ci foarte fermi. Daca observati ca este. impartirea jucariilor. in cazul rasfatatului. iar acestea din urma sporesc grijile si preocuparile parintilor pentru a raspunde pretentiilor crescande ale copilului Empatia Copiii pot arata simpatie unii fata de altii. dragostea parinteasca exagerata alimenteaza incapatanarea/capriciul. Nu-l faceti niciodata sa simta ca trebuie sa minta! De exemplu. Daca reactioneaza foarte agresiv atunci cand este rugat sa ofere ceva de-ale lui. de exemplu. Cu toate acestea este important sa-i explicati ca ascunderea unor reactii sau sentimente a caror dezvaluire ar rani sentimentele altor persoane nu inseamna ca-l incurajati sa minta. Copiii pot ascunde adevarul si pentru ca uita. Responsabilitatea In ceea ce-i priveste pe copii. ingaduinta si dragostea exagerata a celor din jur impiedica formarea la timp a inhibitiilor necesare la copil sau adolescent. ci incercati in schimb sa-i aratati ca nu va place falsitatea si ca e normal sa fie ingrijorat de reactia dumneavoastra. In felul acesta.In aparitia si dezvoltarea trasaturilor negative de caracter. Tot asa. generos. dupa care jucariile ii vor fi restituite. Puteti sa oferiti copilului dumneavoastra din ceea ce mancati. Manifestarile de incapatanare si negativism ii fac pe parinti sa-si dubleze eforturile pt. nu-l numiti mincinos. va folosi si el astfel de cuvinte si veti coopera mult mai bine. dar pot fi extrem de agresivi cu ceilalti copii si chiar cu propria familie atunci cand lucrurile nu ies asa cum vor ei. educatia brutala din partea mediului genereaza incapatanarea copilului iar aceasta din urma incita tonul de comanda. explicati-i calm.

Daca te faci mic. lauda-l atunci cand reuseste s-o finalizeze. Cea mai buna modalitate este bineinteles. ce mai e nou? Stie oricine ca e nevoie de ambitie pentru a reusi. Exemplul dumneavoastra este foarte important. ceva simplu desigur si potrivit varstei lui. dar te-ai intrebat daca aceasta optica e justificata? Ce-ai invatat nou in ultimul an? Ai fost la vreun training? Ai primit mai multe responsabilitati? Ai primit vreo oferta de la o firma concurenta? Ti s-a marit salariul intr-un mod semnificativ? Toate acestea sunt semne ca nu esti ambitios doar in CV. dar atunci probabil nai bani sa-ti platesti internetul. Rapiditatea reactiilor. asa ca nu citesti acest articol. Pentru inceput puteti stabili o sarcina zilnica pe care copilul sa o aiba de indeplinit. In plus incercati sa faceti munca distractiva. asa vei ramane. da. Stii sa iesi elegant dintr-o situatie penibila? Stii sa calmezi un client furios ca ai intarziat cu o comanda. Daca arati ca un angajat marunt. ii va influenta cu siguranta personalitatea. Demnitatea. . pe motiv ca "nu-ti pui mintea cu toti". Copiii sunt foarte influentati de comportamentul parintilor. de exemplu? Te descurci in situatiile formale? Daca lucrezi la un chiosc. ca un soricel. Parintii nu-si dau intotdeauna seama ca nu isi respecta copii desi le cer respect. dar este foarte important sa incercati sa-i explicati ce inseamna respectul inca de la prima abatere. Ambitia. mic. ai toate sansele sa ramai intr-un post marunt. esti ultimul care se inscrie? Daca ti se ofera un post tentant pentru care nu esti 100% pregatit. in care trebuie facute lucrurile: treaba intai si apoi distractia. si. daca nu stii sa raspunzi unei provocari. nu ii impiedicati sasi exprime opiniile. Costumul nu e necesar peste tot. exemplul propriu. Explicati-i copilului dumneavoastra ca modul in care solicita ceva. fiti atenti la ceea ce va comunica pentru ca astfel va invata sa asculte cu atentie inainte de a formula un eventual raspuns.face in schimb este sa va implicati copilul in activitatile dumneavoastra. sau unei impertinente.. Va fi mult mai atras si ii va fi mult mai usor sa respecte o ordine. Acest lucru il va face sa se simta apreciat si mandru de realizarile lui si il va ajuta sa inceapa sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea. in care explica sau in care comunica trebuie facut cu amabilitate si cu cat mai mult respect. Cei care au ajuns deja in varful piramidei iti pot confirma ca felul in care arati iti influenteaza sansele de succes in cariera. Diplomatia. . Respectul Copiii vor ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum isi doresc ei! La inceput te vor testa sa vada cat de mult le permiti si vor continua sa impinga limitele! Psihologii spun ca este normal pentru copii sa incerce sa forteze nota. ci ca eforturile tale chiar sunt observate si de altii. nu conteaza asa mult. cand seful te ia la rost. dar care sa-l faca sa se simta responsabil. De asemenea. manierele apar din nou in discutie. asa ca felul in care va observa cum reactionati dumneavoastra in anumite situatii. Daca se anunta un proiect important la job. Da. il refuzi? Un om care are succesul in sange prinde sansa si face un tur de forta ca sa-si recupereze eventualele lipsuri pe parcurs. dar cati traduc acest lucru in fapte? Poate iti place sa te gandesti la tine ca la un om ambitios. Cultivarea imaginii. Mai mult. dar o imagine ingrijita. chiar daca ii ia foarte mult timp sa indeplineasca o sarcina. Pune-ti mintea cu oricine te calca pe bataturi.. dar fa-o intr-un mod inteligent. Nu incercati sa le desfiintati explicatiile.

Umorul. confundau temperamentul cu constitutia fizica.Pavlov are ca baza a temperamentului fiziologia Sistemului Nervos Central. Cum le consolidezi? Nu e musai sa te imprietenesti la catarama cu toata lumea. mobil. nu leader. o relatie pretioasa. Aboneaza-te la o revista economica. Desigur. Prin energia proceselor nervoase se intelege capacitatea de lucru a celulelor nervoase. vioi. Daca esti omul care stie sa dea mereu un raspuns corect. medicul Hipocrat (460-370 BC) a stabilit patru tipuri de comportament dupa modul cum predomina cele patru humori ale corpului: sangvinic (sange). . putand fi inlocuit cu alt proces nervos. ti se vor face mult mai usor unele servicii. dar. mobilitatea. succesul vine mult mai usor. Mutrele acre nu plac nimanui. dupa caz. Isteric isi permite sa fie doar un om care nu are nimic de pierdut. In antichitatea greaca. Stapanirea de sine e intotdeauna admirata si un om care reuseste sa-si pastreze cumpatul in cele mai dificile situatii e imediat catalogat ca puternic. iar echilibrul se refera la raportul dintre celel doua procese nervoase fundamentale. Si. echilibrat. e mobil.P. daca te bucuri de o eticheta pozitiva. Dupa modul de combinare a insisirilor proceselor nervoase. si anume: energia. n-ai cum sa ratezi. trecand cu usurinta de la o stare psihologica la alta. Mobilitatea inseamna rapiditatea cu care se schimba un proces nervos.2. se scrie lider. impotriva curentului si au riscat mult. Cei care raman "in banca lor" nu pot avea parte decat de o viata banala si de un salariu mediocru. Nu te lasa niciodata prins pe picior gresit. Toti oamenii mari au mers. echilibrul proceselor nervoase. dar si de reprosuri. daca esti retinut ca o figura placuta pe unde mergi. intr-un punct al vietii lor. Fiziologul rus I. adaptabil si sociabil. Nu numai in comunism era bine sa "ai pe cineva undeva". nu-i vei putea spune cuiva de la Politia Economica: "Mai lasati facturile astea. vei reusi. rezulta patru tipuri de sistem nervos. stii si tu. citeste cat mai mult. Calmul. dar. 2. flegmatic (flegma ce e secretata de creier). E o calitate care te scoate din multe incurcaturi. Tipul puternic. pentru ca a intrat de ceva vreme in limba romana) pot avea parte de onoruri. navigheaza pe siturile importante legate de domeniul tau de activitate. ca sa fii mereu la curent cu ultimele schimbari. preotul. Cei care isi asuma pozitia de lider (si da. daca dai de inteles ca vei sti sa te revansezi pentru un serviciu primit si ca esti. Acestui tip ii corespunde temperamentul sangvin.Curajul. la randul tau. melancolic (fierea neagra) si coleric (fiere galbena). care formeaza baza fiziologica a temperamentelor. Stii cat de pretioasa este o informatie aflata la timp si e bine sa ai relatii in toate locurile care te intereseaza. si prosituata?". excitatia si inhibitia. il stiti pe ala cu rabinul. Cultivarea relatiilor interumane.1 Temperamentul – latura dinamico-energetica a personalitatii Primele teorii asupra temperamentului. Documentarea. mobil – se caracterizeaza printr-o mare energie a proceselor nervoase. cele patru tipuri de sistem nervos si tipurile de temperament respective sunt: a.

intelectuale. Mamali. Fiecare din insusirile necesare luate separat. spaima. Pufan: Selectia si orientarea profesionala. nu sunt indicate in acele profesiuni ce au un ridicat risc de accidente. concentrandu-se intens in activitatea depusa. sunt firi agitate. cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta mediului. groaza. Bucuresti. excitatia fiind mai mare decat inhibitia. iar intregul grup de aptitudini simple de care e nevoie intr-o activitate. deoarece o gandire mobila nu e neaparat si valoroasa. Iuteala actiunii. O aptitudine izolata nu poate asigura succesul intr-o activitate profesionala. Tipul puternic echilibrat. Acestui tip ii corespunde temperamentul coleric. M.b. care mijlocesc performante supramedii in activitatea depusa. in industria automatizata. timpul de reactie fiind insusi o masura de exprimare a temperamentului. Cu alte cuvinte. superior dezvoltate. Formele reactiilor emotionale fata de pericol sunt grupate dupa caracterul astenic. rutiniere. selectia si repartizarea profesionala e necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate. Centrul de documentare al Ministerului Muncii c. exagereaza atat amicitia cat si ostilitatea. pentru ca indeplinirea oricarei activitati profesionale necesita conlucrarea unui grup de aptitudini. Aptitudinea profesionala e complexa si nu poate fi determinata de un singur factor. Manifestarile cu caracter stenic sunt: indrazneala. Aceleasi activitati practice. temperamentele colerice se adapteaza mai greu. manifestarile emotive cu caracter astenic. mobilitatea. dezorganizator. concretizandu-se in temperamentul melancolic. temperamentul exprima aspectul dinamic al personalitatii. orientarea profesionala trebuie sa tina cont de aceste particularitati temperamentale. Botez. De aceea. timpul de reactie. posibilitatile lor de actiune. dar nu are mobilitate. neechilibrat. care e nelinistit. In activitatile periculoase are o importanta mare si viteza de reactie. Spre exemplu. insa echilibrul e instabil. mai ales ca iuteala deciziei depinde in mare masura de iuteala generala a actiunii. In acest sens. are sentimente si obisnuinte stabile. Tipul puternic.2. reactie ce se bazeaza pe mecanismul de aparare pasiva. neavand conotatie pozitiva. fiind introvertit. formeaza o aptitudine complexa.2. Exista profesiuni care reclama echilibru emotional. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii. Panica. reprezinta o aptitudine simpla. • • • Frica. inegal in manifestari. In orientarea. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operationale. E adevarat ca . intampina greutati in mentinerea unui nivel constant al rezultatelor. constituie reactii paroxistice ale reactiei de frica. E corespondentul temperamentului flegmatic care e foarte calm. cu o eficienta mai mare sau mai mica. neplacute (stenic. asemeni celor de dispecerat sau cele unde se lucreaza in criza de timp. predominarea starii placute. iar un sistem nervos slab nu poate sta la baza unei personalitati de valoare. fie la afectivitate: emotivitate. Dupa cum am mai amintit. uneori foarte redusa. iuteala deciziei e neaparat necesara in anumite locuri de munca. lipsit de mobilitate – poseda forta si echilibru ale proceselor nervoase. ce se manifesta in perioada de asteptare a unui pericol. nervozitate. artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative. * C. isi au importanta lor in anumite profesiuni. in sensul invingerii pericolului. P. 1971. 2. astenic). Acesta nu-si manifesta plenar reactiile afective. excitabil – poseda o energie a proceselor nervoase. pe care le schimba greu. Ceea ce intereseaza e posibilitatea de a prevedea reusita profesionala. in aceste locuri de munca e necesara o selectie profesionala. d. autocontrol si calm in conditiile unor situatii grele. Tipul slab – e lipsit de energie a proceselor nervoase. curajul si bravura. In cadrul activitatilor repetitive. Trasaturile temperamentale ce influenteaza procesele psihice se refera fie la activitate (iuteala actiunii). acestea din urma energizand resursele psihice ale individului. Aptitudinile – latura instrumental operationala a personalitatii Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile.

memorie. . ca factor al inteligentei. iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate. Aptitudinile de care depinde succesul intr-un mare numar de activitati. Memoria Memoria e o aptitudine de fixare. presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu. intrun anumit context situational. asigura indeplinirea activitatilor profesionale numai la un nivel mediu. 1923). indeplinirea cu succes a unei activitati e conditionata de cunostinte si deprinderi. care se intalneste atat in cadrul profesiunilor intelectuale. factori de gandire si factori de evaluare. Inteligenta generala nu e acelasi lucru cu creativitatea. nu se poate vorbi despre o clasificare a activitatilor profesionale dupa gradul de inteligenta mai mare sau mai mic. pot fi compensate prin dezvoltarea intr-un grad mai mare a altor insusiri sau printr-o inclinatie puternica pentru activitatea respectiva. Inclinatia deosebita. atunci se obtin rezultate superioare in activitatea respectiva. cum ar fi: Spearman (1904. In afara de aptitudini. predispozitii ereditare. Daca. iar memoria logica se refera la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal. care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societatii.2. e necesar un grad minim de dezvoltare intelectuala. si exemplele pot continua. in primul rand fiind necesara mai muta inteligenta abstracta. statornica pentru o activitate asociata unei foarte bune dezvoltari ale aptitudinilor se transforma in vocatie. in functie de mediu si educatie. factori simbolici. e o capacitate de a invata din experienta 2. cat si in cadrul celor manuale. e o aptitudine care presupune in esenta educatia relatiilor si corelatiilor. inteligenta concreta sau inteligenta tehnica. se includ interesele si motivatia. Memoria mecanica se refera la memorarea de elemente in care intelesul joaca un rol redus. viteza de perceptie. cel mai bun rezultat il au indivizii cu o dezvoltare intelectuala mijlocie. pastrare si reproducere a diferite fapte si notiuni. La creativitate apar in plus factorii de flexibilitate si originalitate a gandirii. dar acestea se formeaza si dezvolta in cursul activitatii. Spiritul de observatie Aceasta e aptitudinea ce se bazeaza pe calitatile perceptiei si inseamna sesizarea cu usurinta a ceea ce e ascuns. 2. Astfel. in cadrul carora se include si inteligenta practica sau tehnica. se numesc aptitudini generale. In munca stiintifica. necesar succesului profesional. Cu alte cuvinte.aptitudinile se bazeaza pe anumite premise. mai exista si aptitudini. rationament inductiv. O forma superioara de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul. In majoritatea activitatilor profesionale. iar in celalalt. interese si atitudini. inteligenta exprima doua aspecte principale: 1. Binet si Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine. De-a lungul timpului. creativitatea. ci se cer aptitudini speciale. In anumite situatii. Dar in multe activitati nu e necesara asa numita inteligenta generala. pe langa cunostinte si deprinderi. Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor. Ea a castigat in importanta in conditiile moderne. fara insa ca reusita profesionala sa varieze direct profesional cu inteligenta. la situatii noi. fluenta verbala. Atentia E capacitatea de orientare selectiva a constiintei intre anumiti stimuli. Cu ajutorul analizei factoriale s-au identificat urmatorii factori ai inteligentei: intelegerea verbala. factori de descoperire. Deoarece tipul de inteligenta difera in functie de profesiune. in afara de aptitudini. e deosebit de necesara. dar e o premisa necesara acesteia. in muncile rutiniere. Reusita profesionala reprezinta o structura complexa in care. o constituie geniul.2. Iar forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor.1 Aptitudinile generale Inteligenta e aptitudinea cea mai generala. problematice. dar are o insemnatate mare pentru activitatea profesionala. aptitudinile ce sunt deficitare. s-au incercat mai multe definitii ale inteligentei. Piaget (1972) : un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. unde activitatea de supraveghere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii “vigilente”.

2. trebuinte. capabil sa invinga orice greutati si sa lupte pentru atingerea unor scopuri inalte. ce apar la intervale de timp imprevizibile. curajul. siguranta si stabilitatea miscarilor. E o fizionomie spirituala prin care subiectul se prezinta ca individualitate irepetabila. Importanta acestor aptitudini se reduce pe masura introducerii automatizarii. Motivele actiunilor umane se clasifica in trei categorii care sunt bine delimitate intre ele: motivele biologice (legate de organism. cuvantul “caracter” insemna tipar. fiind rezultatul unui efort mai mult sau mai putin indelungat.Prin vigilenta se intelege mentinerea atentiei in cazul unor semnale rare. Motivele psihologice. 2. stabilitate. un ansamblu de particularitati psihoindividuale. simtul de responsabilitate este unul din factorii principali care asigura eficacitatea muncii.3. Dezvoltarea acestor trasaturi are drept consecinta formarea unui caracter puternic. viteza si precizia. -aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni. motivele. fata de oamenii din jur sunt: dragostea de patrie. caracterul e o formatiune superioara la structurarea careia contribuie trebuintele umane. motivatii) precum si ce reprezinta omul ca fiinta sociala. Atitudinile sunt trasaturi de caracter care deriva din orientarea individului. Exista numeroase locuri de munca in industria moderna unde activitatea profesionala se reduce la supraveghere. Dar. -aptitudinile senzoriale se disting. care e orientarea sa fata de munca. cat sub cel al structurilor sale psihice. conservarea si dezvoltarea sa). In cadrul sistemului de personalitate. auditive. respectul si grija fata de proprietatea individuala si cea obsteasca. Astfel. in functie de organele senzoriale. In industria moderna. congingerile morale. fiind un ansamblu de atitudini-valori. pecete. sunt instinctele. admitand manifestarea unora din pornirile legate de diferitele instincte si stavilind manifestarea altora. -aptitudinile de organizare si conducere Posibilitatea de compensare a aptitudinilor si latura motivationala a activitatii umane au constituit un ajutor pretios in combaterea exagerarilor psihotehnicii care considera omul drept un mozaic de aptitudini. caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le cultiva subiectul cu lumea si valorile dupa care se conduce. In sens larg. Cu alte cuvinte. Particularitatile de caracter presupun o anumita constanta. kinestezice. dintr-o perspectiva mai restransa. de intensitate slaba. In greaca veche. ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. Aptitudinile psihomotorii privesc calitatile de motricitate. convingerile si interesele. innascute. o buna dezvoltare a trasaturilor de caracter. Eul si societatea exercita asupra instinctelor o actiune de disciplinare. hotararea. spiritul de initiativa. iar cu aplicare la om semnifica fizionomia individului luat nu atat sub raportul chipului sau fizic. stiintifice. . in: vizuale. calitatile atentiei trecand pe primul plan. dexteritatea manuala. in primul rand. Actul de corectare e un act de vointa. sentimentele superioare. pedagogice. Aptitudinile speciale Aptitudinea tehnica sau mecanica include doi factori principali:aspectul de gandire tehnica. societate si fata de sine insusi (complexul sau aptitudinal). Trasaturile de caracter ce exprima atitudinea individului fata de societate. dintre care cea mai importanta e simtul de responsabilitate. supravegherea tablourilor de comanda necesita.Caracterul Trasaturile caracteriale exprima motivele si scopurile actiunilor omului (tendinte. disciplina si independenta in actiune. de exemplu: artistice. motivele psihologice (in stransa legatura cu viata psihica) si motivele sociale. tactile etc. Trasaturile de caracter care rezulta in urma acestui efort indelungat de vointa sunt: perseverenta. forta musculara si coordonarea intre diferite membre si organe de simt. de intelegere a mecanismelor si dexteritatea manuala. conservarea. timpul de reactie. caracterul reprezinta latura relational valorica. 1. aspiratiile si idealul. spirituale. pe care le deducem din modelul sau propriu de a se comporta in activitate si relatii sociale. caracterul este un mod de a fi. Atitudinile legate de orientarea fata de sine insusi sunt: trebuintele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful