TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER TRASATURI POZITIVE SI NEGATIVE DE CARACTER

Analiza si evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atentiei o suma de atitudini si trasaturi, care formeaza 3 grupaje:1) atitudinea fata de societate, fata de grupul mai restrans, fata de semeni; 2) atitudinea fata de activitatea prestata (invatatura, munca), 3) atitudinea fata de sine. Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt: sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. Contrarele acestora – individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, - sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Opuse lor sunt: lenea, neglijenta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. 17777cyz69cuy7n Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. Reversul negativ: ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. Trasaturi negative mai frecvente si corectarea lor Dintre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psihologica si educationala a studiat cu deosebire: minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere. Minciuna, in sens larg acopera o gama larga de comportamente: de la o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune pana la “ abaterea deliberata, constienta, de la sistemul de corespondente social – admise intre realitate si modul ei de prezentare” (Sutter). In sens restrans (etic), minciuna este o afirmatie falsa cu scopul de a induce in eroare, producand prejudiciu de ordin moral/material altuia si aducand beneficiu autorului ei. yu777c7169cuuy Dupa J. Piaget, copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudomincinos, ce traieste intr-o lume proprie (combinatie de real si imaginar), avand sensuri simbolice inaccesibile adultului. Pana la varsta amintita, copilul isi poate manifesta imaginatia prin fabulatie, care nu trebuie confundata cu minciuna. Cand jocul acesta devine obisnuinta si aduce avantaje copilului, atunci ridica semne de intrebare. A adolescent, obiceiul de a minti indica – dupa P. Popescu Neveanu – fie o suferinta afectiva, fie refuzul de a se integra in mediu, fie o dizarmonie a personalitatii. Allendy noteaza: “ copilul care minte este fie nesatisfacut de realitatea inconjuratoare, fie nemultumit de sine insusi”. Printre cauzele minciunii se mentioneaza mai intai frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice), incercarea de “justificare” a unor incalcari, dorinta de a iesi in relief, lacomia s.a. Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului, deprinderea cu exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a. Simtind nevoia de a avea prieteni, de a trai in colectiv, copilul si mai ales adolescentul vor descoperi treptat ca sinceritatea inseamna incredere reciproca si intemeierea pe adevar; apoi sinceritatea inseamna curaj; insasi prietenia si viata de colectiv vor duce la convingeri care il fac pe adolescent sa recunoasca si sa proclame necesitatea sinceritatii si loialitatii in relatiile reciproce.

de a proceda arbitrar etc. educarea la timp a inhibitiilor necesare. dar intrebarea “De ce?” nu are raspuns. . aceste manifestari au un caracter situativ. de asemenea. lipsa de echitate si obiectivitate. b) O alta forma este reactia de incapatanare a copilului rasfatat. instituirea unui regim de viata ordonat. Incapatanarea este o reactie negativa a vointei in momentul in care i se cere. societatii etc. satisfacerea tuturor dorintelor (adesea in anticipatie). grefate pe un fond temperamental. lipsit de indrumarea cuvenita el a avut doar libertatea de a gresi. de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta fata de sine insusi orice refuz in satisfacerea pretentiilor trezeste incapatanarea pentru a-si mentine pozitia privilegiata in familie sau in colectivul scolar. Se intalneste mai frecvent la copiii mai mici. vociferarile. In sfarsit. sa devina inhibat. dar este lipsita de continutul sau”. Dupa origine.Capriciul este un defect al vointei si caracterului. Singura modificare invocata: “Asa vreau eu”. copilul sau tanarul vrea tocmai contrariul. in care domina tonul de comanda. Incapatanarea consta in rezistenta sau opozitia individului fata de vointa altor oameni. Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie reprezinta conditiile. iar acestea pot fi negative. exprimat in fapte si actiuni neintemeiate. alintarea. incapatanarea are la baza greseli de educatie. Dupa cum observa Hegel: “incapatanarea este forma caracterului. era vorba de un procent mai ridicat de copii care nu aveau tata. este vorba de familii in care lipseste caldura. duiosia. il face pe copil sa se inchida in sine. cuvinte urate etc. la cei crescuti de rude (indeosebi la bunici). in refuzul ascultarii de cei mari. legata de timiditate. la imbracat/dezbracat. alintat. jignirea si ofensa. Un act de incapatanare este mai curand un act semivoluntar. controlul conduitei lor fiind absent. de absenta a exigentelor fata de el. in prezenta unor persoane straine etc. c) Incapatanarea copilului nesupravegheat lipsit de orice indrumare autoritara. plansul (uneori mimat). cum este sfatuit sau rugat. formularea unor cerinte statornice. Este parca o vointa cu semnul minus. la copilul unic. rasfatul lasa pe copil dezarmat in fata oricarei situatii noi. ci luarea unei atitudini hotarate. precum si in situatii anumite: inainte de masa. forma brutala de prezentare a cerintelor. de unde rezulta o instrainare de parinti si “atractia strazii”. crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie. Ca forme de manifestare ale capriciului mentionam: fluctuatia dispozitiei afective. Capriciul are la baza o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil (sistem nervos slab). Din lotul cercetat de un autor. Este vorba de o indrumare insuficienta in chestiunile mari si tutelare marunta pe teme secundare (exigente foarte mici). de culcare. fiind socotit uneori la fete ca “semn al feminitatii”. ele apar in fata persoanelor care obisnuit “il cultiva” pe copil. buna dispozitie. fapt care indica tendinta individualista de a impune cu orice pret propriul punct de vedere. izbucniri afective cand i se refuza ceva. La varste mai mari regasim capriciul la adolescenti. Remediul pedagogic apare nu in lamurire sau rugaminte. dorinta de a nu face asa cum i se cere. apoi adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de manifestarile capricioasa. tipete. Sub orice forma. se pot distinge trei forme ale incapatanarii pe care le redam in continuare: a) Incapatanarea ca forma de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare. aparent incapatanat. Printre cauzele externe se numara rasfatatul. exista si incapatanare aparenta. lipsea recompensa/pedeapsa. o situatie noua. Copilul compenseaza absenta ambiantei pozitive din familie prin stabilirea unei legaturi la nivelul strazii. incapatanarea apare in impactul cu cerintele “de soc” ale scolii.

sa o indrume. Prin urmare este inabusita dorinta de independenta a copilului. Metodele de educatie depind de cauzele incapatanarii. Constiinta partiala a erorii naste tendinte contradictorii . etc. anumite revendicari fata de cei din jur. sa o anuleze. vointa. “suparare” fata de profesori: un act de inechitate. surmenaj). indicatii. exprimandu-si astfel protestul. La scolarii mai mici care cred ca nota depinde doar de invatatori copilul se supara pe dascal si nu mai invata dinadins. Remediile sunt in principiu aceleasi ca la incapatanare. . refuza argumentele numai pe motivul ca vin de la altul. Trecand la remedii pedagogice. Forma pasagera are de regula cauze de ordin fiziologic. starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicata abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici). introducand doar un corectiv permanent in conduita lui. aprobarii ignorarea temporara. chiar rugaminti (deci nu se ordona).de acceptare sau de impotrivire . nemultumirea. orice propunere provoaca o reactie contrara. pasagera. La originea manifestarilor negativiste gasim – ca si in cazul incapatanarii . un sambure rational. Forma persistenta: scolarul persevereaza intr-o actiune desi vede ca rezultatele nu sunt cele de dorit.metoda va fi apropierea si castigarea increderii. care sa duca la eliminarea oboselii severe. fie atitudini si masuri excesiv de severe din partea celor mari. uneori. copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu.In scoala provoaca incapatanare. In cazul acesta se impune un complement de instruire etica. printre adolescenti intalnim echivalarea intre incapatanare si perseverenta. un anumit motiv general de nemultumire. ea este legata de asa-numitele stari fazice (paradoxale si ultraparadoxale). se dovedesc eficace: • • • • • • educatia prin munca. dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire. Comportarea incapatanatului contine de regula. La baza incapatanarii se pot afla. Incapatanarea impinsa oarecum la limita constituie negativismul care prezinta doua forme: una persistenta. in care raporturile dintre situatii si reactiile comportamentale adesea se inverseaza: stimulii pozitivi produc reactii negative si invers. Remediul apare aici in reglementarea odihnei si activitatii. isi fixeaza scopuri neaparat contrarii celor propuse de parinti. ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza. in cazul incapatanarii care apare ca forma de reactie fata de tratarea brutala din familie . De exemplu. (oboseala.copilul aparandu-si independenta . Cauza incapatanarii poate fi si surmenajul. jignire sau ofensa nemeritata. notiuni gresite. atunci se impune solutia adecvata. profesorul sau parintele nu trebuie sa franga vointa copilului. prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii) justa folosire a recompensei.dar invinge adesea a doua. laudei.fie tutelarea excesiva din partea mediului. prezentarea cerintelor ca sfaturi. profesori. Oricare forma de reactie ar fi. si alta trecatoare. O data cu indoiala apare insa o sansa a indreptarii. expresie a subaprecierii.

ci foarte fermi. de exemplu. iar copilul isi va spori pretentiile. O modalitate de a va ajuta copilul. impartirea jucariilor. Ceea ce puteti . Folositi cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" atunci cand ii comunicati ceva si veti observa ca incet incet. dar sa subliniati si eventuale manifestari negative si sa le propuneti spre indreptare copilului dumneavoastra. De pilda. Cu toate acestea este important sa-i explicati ca ascunderea unor reactii sau sentimente a caror dezvaluire ar rani sentimentele altor persoane nu inseamna ca-l incurajati sa minta. nu-l numiti mincinos. Responsabilitatea In ceea ce-i priveste pe copii. Manifestarile de incapatanare si negativism ii fac pe parinti sa-si dubleze eforturile pt. educatia brutala din partea mediului genereaza incapatanarea copilului iar aceasta din urma incita tonul de comanda. in cazul rasfatatului. nervozitatea in reactia parintilor. cand ai sub 5 ani altruismul este o trasatura pe care o intelegi mai greu. Atunci cand realizati ca a mintit. Incurajati-l intotdeauna sa spuna devarul. ii va fi mult mai usor sa inteleaga acest sentiment.In aparitia si dezvoltarea trasaturilor negative de caracter. laudati-l!. asa ca respectarea unui orar strict nu este posibila. asa ca incurajand astfel de manifestari nu poate fi decat benefic. Tot asa. impulsurile si dorintele sale isi fac jocul nestingherit. impartirea jucariilor si a mancarii. identitatea lui se regaseste in ceea ce detine. pizza. Toti copiii isi doresc in mod inconstient sa-i faca pe parintii lor sa se simta mandri. In mintea unui copil. In felul acesta. este sa-i vorbiti acestuia despre sentimente si despre ceea ce el simte. numai ganditi-va la ce cor de plansete se porneste atunci cand unul dintre copii da tonul. a-l satisface. Nu-l faceti niciodata sa simta ca trebuie sa minta! De exemplu. Daca generozitatea va fi asociata cu placerea. de asemenea sa incurajati manifestarile sale de afectiune atunci cand acestea apar. Este un lucru evident ca exemplul este arma cea mai buna in educatia unui copil. ingaduinta si dragostea exagerata a celor din jur impiedica formarea la timp a inhibitiilor necesare la copil sau adolescent. Sinceritatea De la varsta de trei ani. in diferite ocazii. nu-l intrebati daca si-a strans jucariile ci mai degraba spuneti-i ca ati observat ca nu a facut ceea ce l-ati rugat si mai oferiti-i o sansa sa rectifice situatia. Copiii pot ascunde adevarul si pentru ca uita. copiii pot diferentia minciunile de adevar. Puteti sa oferiti copilului dumneavoastra din ceea ce mancati. asistam la alternanta intre cauze si efecte. Daca reactioneaza foarte agresiv atunci cand este rugat sa ofere ceva de-ale lui. Generozitatea Copilaria este momentul in care se leaga prietenii foarte usor. cu un alt copil este doar pe o perioada temporara. ci incercati in schimb sa-i aratati ca nu va place falsitatea si ca e normal sa fie ingrijorat de reactia dumneavoastra. O buna modalitate de a-i exemplifica simpatia si modurile de manifestare ale simpatiei este sa folositi manifestarile celorlalti oameni cu care intra in interactiune. Puteti. dragostea parinteasca exagerata alimenteaza incapatanarea/capriciul. sau pentru ca au o imaginatie foarte bogata care le modifica perceptia asupra adevarului. cauza si efectul isi schimba mereu locurile. din dorinta de a va copia comportamentul. iar acestea din urma sporesc grijile si preocuparile parintilor pentru a raspunde pretentiilor crescande ale copilului Empatia Copiii pot arata simpatie unii fata de altii. Desi copii gasesc placut jocul cu alti copii. o prajitura. ei se considera centrul universului si nu inteleg niciun alt rol in familie sau societate in afara de acesta. Nu fiti agresivi. la inlantuiri ce capata caracter ciclic. ci doar sa accepte cu respect anumite situatii. dar ferm ca asemenea comportament este intolerabil. dar asta nu inseamna ca ar trebui sa ai incredere deplina in tot ceea ce spun. Daca observati ca este. Ii puteti explica ca. dupa care jucariile ii vor fi restituite. explicati-i calm. de circuit psihic. dar ca aceasta nu e o modalitate sa scape de o situatie complicata. generos. De-aceea el este reticent in ceea ce priveste impartirea lucrurilor ce-i apartin. dar pot fi extrem de agresivi cu ceilalti copii si chiar cu propria familie atunci cand lucrurile nu ies asa cum vor ei. va folosi si el astfel de cuvinte si veti coopera mult mai bine.

face in schimb este sa va implicati copilul in activitatile dumneavoastra. Daca te faci mic. Mai mult. Da. In plus incercati sa faceti munca distractiva. . ce mai e nou? Stie oricine ca e nevoie de ambitie pentru a reusi. Nu incercati sa le desfiintati explicatiile. de exemplu? Te descurci in situatiile formale? Daca lucrezi la un chiosc. manierele apar din nou in discutie. mic. Ambitia. ii va influenta cu siguranta personalitatea. Cei care au ajuns deja in varful piramidei iti pot confirma ca felul in care arati iti influenteaza sansele de succes in cariera. esti ultimul care se inscrie? Daca ti se ofera un post tentant pentru care nu esti 100% pregatit. pe motiv ca "nu-ti pui mintea cu toti". Pune-ti mintea cu oricine te calca pe bataturi. Stii sa iesi elegant dintr-o situatie penibila? Stii sa calmezi un client furios ca ai intarziat cu o comanda. sau unei impertinente. nu conteaza asa mult. Acest lucru il va face sa se simta apreciat si mandru de realizarile lui si il va ajuta sa inceapa sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea. Cultivarea imaginii. Rapiditatea reactiilor. Diplomatia. Pentru inceput puteti stabili o sarcina zilnica pe care copilul sa o aiba de indeplinit. in care trebuie facute lucrurile: treaba intai si apoi distractia. asa ca felul in care va observa cum reactionati dumneavoastra in anumite situatii. Respectul Copiii vor ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum isi doresc ei! La inceput te vor testa sa vada cat de mult le permiti si vor continua sa impinga limitele! Psihologii spun ca este normal pentru copii sa incerce sa forteze nota. Demnitatea. fiti atenti la ceea ce va comunica pentru ca astfel va invata sa asculte cu atentie inainte de a formula un eventual raspuns.. Daca se anunta un proiect important la job. Copiii sunt foarte influentati de comportamentul parintilor. daca nu stii sa raspunzi unei provocari. il refuzi? Un om care are succesul in sange prinde sansa si face un tur de forta ca sa-si recupereze eventualele lipsuri pe parcurs. Cea mai buna modalitate este bineinteles. dar fa-o intr-un mod inteligent. dar este foarte important sa incercati sa-i explicati ce inseamna respectul inca de la prima abatere. Va fi mult mai atras si ii va fi mult mai usor sa respecte o ordine. da. si. ai toate sansele sa ramai intr-un post marunt.. lauda-l atunci cand reuseste s-o finalizeze. asa ca nu citesti acest articol. dar te-ai intrebat daca aceasta optica e justificata? Ce-ai invatat nou in ultimul an? Ai fost la vreun training? Ai primit mai multe responsabilitati? Ai primit vreo oferta de la o firma concurenta? Ti s-a marit salariul intr-un mod semnificativ? Toate acestea sunt semne ca nu esti ambitios doar in CV. exemplul propriu. dar cati traduc acest lucru in fapte? Poate iti place sa te gandesti la tine ca la un om ambitios. cand seful te ia la rost. . in care explica sau in care comunica trebuie facut cu amabilitate si cu cat mai mult respect. Parintii nu-si dau intotdeauna seama ca nu isi respecta copii desi le cer respect. ci ca eforturile tale chiar sunt observate si de altii. nu ii impiedicati sasi exprime opiniile. Daca arati ca un angajat marunt. Explicati-i copilului dumneavoastra ca modul in care solicita ceva. Exemplul dumneavoastra este foarte important. dar care sa-l faca sa se simta responsabil. Costumul nu e necesar peste tot. chiar daca ii ia foarte mult timp sa indeplineasca o sarcina. dar atunci probabil nai bani sa-ti platesti internetul. De asemenea. dar o imagine ingrijita. asa vei ramane. ceva simplu desigur si potrivit varstei lui. ca un soricel.

Isteric isi permite sa fie doar un om care nu are nimic de pierdut. adaptabil si sociabil. Daca esti omul care stie sa dea mereu un raspuns corect. Nu te lasa niciodata prins pe picior gresit. Cei care isi asuma pozitia de lider (si da. mobil – se caracterizeaza printr-o mare energie a proceselor nervoase. preotul. trecand cu usurinta de la o stare psihologica la alta. se scrie lider.P. stii si tu. Umorul. echilibrul proceselor nervoase. succesul vine mult mai usor. nu leader. . excitatia si inhibitia. la randul tau. dar. Acestui tip ii corespunde temperamentul sangvin. Aboneaza-te la o revista economica. Stapanirea de sine e intotdeauna admirata si un om care reuseste sa-si pastreze cumpatul in cele mai dificile situatii e imediat catalogat ca puternic. Cei care raman "in banca lor" nu pot avea parte decat de o viata banala si de un salariu mediocru.2. Tipul puternic. cele patru tipuri de sistem nervos si tipurile de temperament respective sunt: a. Desigur. Si. pentru ca a intrat de ceva vreme in limba romana) pot avea parte de onoruri. dupa caz. iar echilibrul se refera la raportul dintre celel doua procese nervoase fundamentale. dar. mobilitatea. nu-i vei putea spune cuiva de la Politia Economica: "Mai lasati facturile astea. care formeaza baza fiziologica a temperamentelor. Calmul. impotriva curentului si au riscat mult. Stii cat de pretioasa este o informatie aflata la timp si e bine sa ai relatii in toate locurile care te intereseaza. il stiti pe ala cu rabinul. medicul Hipocrat (460-370 BC) a stabilit patru tipuri de comportament dupa modul cum predomina cele patru humori ale corpului: sangvinic (sange). si anume: energia. daca te bucuri de o eticheta pozitiva. In antichitatea greaca.Pavlov are ca baza a temperamentului fiziologia Sistemului Nervos Central. putand fi inlocuit cu alt proces nervos. echilibrat. si prosituata?". Cum le consolidezi? Nu e musai sa te imprietenesti la catarama cu toata lumea. intr-un punct al vietii lor.Curajul. navigheaza pe siturile importante legate de domeniul tau de activitate. citeste cat mai mult. confundau temperamentul cu constitutia fizica. daca dai de inteles ca vei sti sa te revansezi pentru un serviciu primit si ca esti. n-ai cum sa ratezi. 2. ti se vor face mult mai usor unele servicii. vei reusi. vioi. Prin energia proceselor nervoase se intelege capacitatea de lucru a celulelor nervoase. Documentarea. Fiziologul rus I. melancolic (fierea neagra) si coleric (fiere galbena). flegmatic (flegma ce e secretata de creier). ca sa fii mereu la curent cu ultimele schimbari. Nu numai in comunism era bine sa "ai pe cineva undeva". dar si de reprosuri. rezulta patru tipuri de sistem nervos. Dupa modul de combinare a insisirilor proceselor nervoase. E o calitate care te scoate din multe incurcaturi. e mobil. Mutrele acre nu plac nimanui. Cultivarea relatiilor interumane. mobil. daca esti retinut ca o figura placuta pe unde mergi. Toti oamenii mari au mers.1 Temperamentul – latura dinamico-energetica a personalitatii Primele teorii asupra temperamentului. o relatie pretioasa. Mobilitatea inseamna rapiditatea cu care se schimba un proces nervos.

In activitatile periculoase are o importanta mare si viteza de reactie. inegal in manifestari. rutiniere. acestea din urma energizand resursele psihice ale individului.2. Formele reactiilor emotionale fata de pericol sunt grupate dupa caracterul astenic. Pufan: Selectia si orientarea profesionala. Mamali. pentru ca indeplinirea oricarei activitati profesionale necesita conlucrarea unui grup de aptitudini. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii. In acest sens. iar intregul grup de aptitudini simple de care e nevoie intr-o activitate. posibilitatile lor de actiune. * C. Trasaturile temperamentale ce influenteaza procesele psihice se refera fie la activitate (iuteala actiunii). superior dezvoltate. Iuteala actiunii. Panica. fie la afectivitate: emotivitate. iar un sistem nervos slab nu poate sta la baza unei personalitati de valoare. P. Centrul de documentare al Ministerului Muncii c. pe care le schimba greu. in sensul invingerii pericolului. De aceea. reactie ce se bazeaza pe mecanismul de aparare pasiva. nervozitate. fiind introvertit. temperamentul exprima aspectul dinamic al personalitatii. uneori foarte redusa. selectia si repartizarea profesionala e necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate. intelectuale. Tipul puternic echilibrat. M. nu sunt indicate in acele profesiuni ce au un ridicat risc de accidente. timpul de reactie. Aptitudinile – latura instrumental operationala a personalitatii Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile. Ceea ce intereseaza e posibilitatea de a prevedea reusita profesionala. groaza. E corespondentul temperamentului flegmatic care e foarte calm. deoarece o gandire mobila nu e neaparat si valoroasa. sunt firi agitate. formeaza o aptitudine complexa. in industria automatizata.2. excitabil – poseda o energie a proceselor nervoase. Aptitudinea profesionala e complexa si nu poate fi determinata de un singur factor. dar nu are mobilitate. autocontrol si calm in conditiile unor situatii grele. care e nelinistit. In cadrul activitatilor repetitive. neechilibrat. O aptitudine izolata nu poate asigura succesul intr-o activitate profesionala. insa echilibrul e instabil. constituie reactii paroxistice ale reactiei de frica. Dupa cum am mai amintit. cu o eficienta mai mare sau mai mica. Acestui tip ii corespunde temperamentul coleric. mai ales ca iuteala deciziei depinde in mare masura de iuteala generala a actiunii.b. In orientarea. Manifestarile cu caracter stenic sunt: indrazneala. manifestarile emotive cu caracter astenic. 2. Tipul slab – e lipsit de energie a proceselor nervoase. astenic). neavand conotatie pozitiva. iuteala deciziei e neaparat necesara in anumite locuri de munca. temperamentele colerice se adapteaza mai greu. neplacute (stenic. Aceleasi activitati practice. in aceste locuri de munca e necesara o selectie profesionala. exagereaza atat amicitia cat si ostilitatea. d. reprezinta o aptitudine simpla. cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta mediului. excitatia fiind mai mare decat inhibitia. intampina greutati in mentinerea unui nivel constant al rezultatelor. Fiecare din insusirile necesare luate separat. 1971. artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative. are sentimente si obisnuinte stabile. • • • Frica. predominarea starii placute. E adevarat ca . ce se manifesta in perioada de asteptare a unui pericol. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operationale. Tipul puternic. asemeni celor de dispecerat sau cele unde se lucreaza in criza de timp. spaima. Acesta nu-si manifesta plenar reactiile afective. Botez. dezorganizator. concretizandu-se in temperamentul melancolic. timpul de reactie fiind insusi o masura de exprimare a temperamentului. care mijlocesc performante supramedii in activitatea depusa. orientarea profesionala trebuie sa tina cont de aceste particularitati temperamentale. Spre exemplu. concentrandu-se intens in activitatea depusa. curajul si bravura. lipsit de mobilitate – poseda forta si echilibru ale proceselor nervoase. Exista profesiuni care reclama echilibru emotional. isi au importanta lor in anumite profesiuni. Bucuresti. Cu alte cuvinte. mobilitatea.

ca factor al inteligentei. e necesar un grad minim de dezvoltare intelectuala. care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societatii. interese si atitudini. se numesc aptitudini generale. Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor. nu se poate vorbi despre o clasificare a activitatilor profesionale dupa gradul de inteligenta mai mare sau mai mic. dar acestea se formeaza si dezvolta in cursul activitatii. Binet si Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine.1 Aptitudinile generale Inteligenta e aptitudinea cea mai generala. ci se cer aptitudini speciale. Inclinatia deosebita. Reusita profesionala reprezinta o structura complexa in care. In anumite situatii. Iar forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor. in functie de mediu si educatie. se includ interesele si motivatia. Daca. dar e o premisa necesara acesteia. inteligenta concreta sau inteligenta tehnica. predispozitii ereditare. care se intalneste atat in cadrul profesiunilor intelectuale. Ea a castigat in importanta in conditiile moderne.aptitudinile se bazeaza pe anumite premise. aptitudinile ce sunt deficitare. o constituie geniul. factori de gandire si factori de evaluare. In munca stiintifica. La creativitate apar in plus factorii de flexibilitate si originalitate a gandirii. Memoria Memoria e o aptitudine de fixare. Piaget (1972) : un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. memorie. iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate. pe langa cunostinte si deprinderi. la situatii noi. necesar succesului profesional. indeplinirea cu succes a unei activitati e conditionata de cunostinte si deprinderi. mai exista si aptitudini. De-a lungul timpului. intrun anumit context situational. unde activitatea de supraveghere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii “vigilente”. atunci se obtin rezultate superioare in activitatea respectiva. Atentia E capacitatea de orientare selectiva a constiintei intre anumiti stimuli. In majoritatea activitatilor profesionale. pot fi compensate prin dezvoltarea intr-un grad mai mare a altor insusiri sau printr-o inclinatie puternica pentru activitatea respectiva. rationament inductiv. statornica pentru o activitate asociata unei foarte bune dezvoltari ale aptitudinilor se transforma in vocatie.2. Astfel. si exemplele pot continua. s-au incercat mai multe definitii ale inteligentei. cat si in cadrul celor manuale. O forma superioara de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul. e deosebit de necesara. factori de descoperire. in primul rand fiind necesara mai muta inteligenta abstracta. 1923). pastrare si reproducere a diferite fapte si notiuni. Dar in multe activitati nu e necesara asa numita inteligenta generala. Cu ajutorul analizei factoriale s-au identificat urmatorii factori ai inteligentei: intelegerea verbala. cel mai bun rezultat il au indivizii cu o dezvoltare intelectuala mijlocie. 2. problematice. e o capacitate de a invata din experienta 2. . inteligenta exprima doua aspecte principale: 1. fara insa ca reusita profesionala sa varieze direct profesional cu inteligenta. in cadrul carora se include si inteligenta practica sau tehnica. iar memoria logica se refera la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal. viteza de perceptie. asigura indeplinirea activitatilor profesionale numai la un nivel mediu. cum ar fi: Spearman (1904. creativitatea. In afara de aptitudini. Spiritul de observatie Aceasta e aptitudinea ce se bazeaza pe calitatile perceptiei si inseamna sesizarea cu usurinta a ceea ce e ascuns. Deoarece tipul de inteligenta difera in functie de profesiune. factori simbolici. presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu. fluenta verbala. Cu alte cuvinte. dar are o insemnatate mare pentru activitatea profesionala. e o aptitudine care presupune in esenta educatia relatiilor si corelatiilor. iar in celalalt. in afara de aptitudini. Inteligenta generala nu e acelasi lucru cu creativitatea. Memoria mecanica se refera la memorarea de elemente in care intelesul joaca un rol redus.2. in muncile rutiniere. Aptitudinile de care depinde succesul intr-un mare numar de activitati.

fiind un ansamblu de atitudini-valori. tactile etc. in: vizuale. In sens larg. Aptitudinile psihomotorii privesc calitatile de motricitate. respectul si grija fata de proprietatea individuala si cea obsteasca. -aptitudinile senzoriale se disting. o buna dezvoltare a trasaturilor de caracter. sunt instinctele. Cu alte cuvinte. de exemplu: artistice. in primul rand. curajul. hotararea. In cadrul sistemului de personalitate. spirituale. -aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni. caracterul e o formatiune superioara la structurarea careia contribuie trebuintele umane. motivele. viteza si precizia. pe care le deducem din modelul sau propriu de a se comporta in activitate si relatii sociale. de intelegere a mecanismelor si dexteritatea manuala.Prin vigilenta se intelege mentinerea atentiei in cazul unor semnale rare. In greaca veche. sentimentele superioare. 2. care e orientarea sa fata de munca. Exista numeroase locuri de munca in industria moderna unde activitatea profesionala se reduce la supraveghere. timpul de reactie.3. siguranta si stabilitatea miscarilor. Atitudinile sunt trasaturi de caracter care deriva din orientarea individului. 1. simtul de responsabilitate este unul din factorii principali care asigura eficacitatea muncii. caracterul reprezinta latura relational valorica. Importanta acestor aptitudini se reduce pe masura introducerii automatizarii. Aptitudinile speciale Aptitudinea tehnica sau mecanica include doi factori principali:aspectul de gandire tehnica. . ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. stiintifice. E o fizionomie spirituala prin care subiectul se prezinta ca individualitate irepetabila. motivatii) precum si ce reprezinta omul ca fiinta sociala. dintre care cea mai importanta e simtul de responsabilitate. Actul de corectare e un act de vointa. forta musculara si coordonarea intre diferite membre si organe de simt. iar cu aplicare la om semnifica fizionomia individului luat nu atat sub raportul chipului sau fizic. Motivele psihologice. Atitudinile legate de orientarea fata de sine insusi sunt: trebuintele. societate si fata de sine insusi (complexul sau aptitudinal). cuvantul “caracter” insemna tipar. dintr-o perspectiva mai restransa. ce apar la intervale de timp imprevizibile. congingerile morale. conservarea si dezvoltarea sa). supravegherea tablourilor de comanda necesita. cat sub cel al structurilor sale psihice. convingerile si interesele. Particularitatile de caracter presupun o anumita constanta. Motivele actiunilor umane se clasifica in trei categorii care sunt bine delimitate intre ele: motivele biologice (legate de organism. spiritul de initiativa. admitand manifestarea unora din pornirile legate de diferitele instincte si stavilind manifestarea altora. pedagogice. stabilitate. aspiratiile si idealul. pecete. conservarea. In industria moderna. de intensitate slaba. fata de oamenii din jur sunt: dragostea de patrie. motivele psihologice (in stransa legatura cu viata psihica) si motivele sociale. caracterul este un mod de a fi. caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le cultiva subiectul cu lumea si valorile dupa care se conduce. -aptitudinile de organizare si conducere Posibilitatea de compensare a aptitudinilor si latura motivationala a activitatii umane au constituit un ajutor pretios in combaterea exagerarilor psihotehnicii care considera omul drept un mozaic de aptitudini. innascute. disciplina si independenta in actiune. auditive. Trasaturile de caracter ce exprima atitudinea individului fata de societate. fiind rezultatul unui efort mai mult sau mai putin indelungat. dexteritatea manuala. kinestezice. in functie de organele senzoriale. Eul si societatea exercita asupra instinctelor o actiune de disciplinare. Dezvoltarea acestor trasaturi are drept consecinta formarea unui caracter puternic. calitatile atentiei trecand pe primul plan. capabil sa invinga orice greutati si sa lupte pentru atingerea unor scopuri inalte. un ansamblu de particularitati psihoindividuale. Astfel.2.Caracterul Trasaturile caracteriale exprima motivele si scopurile actiunilor omului (tendinte. Dar. Trasaturile de caracter care rezulta in urma acestui efort indelungat de vointa sunt: perseverenta. trebuinte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful