Sunteți pe pagina 1din 42

1 Va rugam, explicati pe ce se axeaza universul clausewitzian, in comparatie cu "razboiul total".

In conceptia lui Clausewitz razb in sec 19 prezinta 3 nivele statul-nivelul politic, armata-nivel militar si populatia care sunt foarte bine diferentiate, popolatia civila nu era implicate in conflict. Razboiul de tip clausewitzian era bazat pe guvarnamant si pe armata. Statul detine monopol asupra teritoriului,la nivel militar telul este dezarmarea adversarului.In conceptia li Clausewitz exista 2 teorii ale razboiului teoria uzurii-victoria se obtine prin obosiea inamicului si prin mari pierderi financiare si teoria manevrelor care presupune neprevazutul razb. si preintampinarea.In sec 19 razb prezinta 3 evolutii 1.tehnologic 2. cresterea aliantelor 3.codificarea legilor de razboi.In sec19 razboiul are loc intre state suverane. Razboaiele totale spre deosebire de universal clausewitzian inglobeaza toata societatea, se bazeaza in principal pe folosirea armelor nucleare, se elimina distinctia intre public si privat, razboiul are loc intre aliante si blocuri .ex primul si al doilea razboi mondial. .

2. Care este codul de onoare al noilor razboinici?


Pt Durant a lupat cu onoare insemna a lupta fara frica,fara ezitare codurile de onoare si-au propus sa stabileasca o eticheta morala prin care raszoinicii sa se considere demnide respectul reciproc. O data cu Hitler scopul razboiului s/a schimbat,intrucat de atunci a inceput sa include teroarea,deportarea si chiar exterminarea populatiei inamice.Pt ca regulile stabilite la Geneva sa functioneze era necesar ca armatele sa fie sufficient de disciplinate incat sa faca distinctia intre combatant si civili,intre obiectivele militare si non-militare. Insa astazi nu mai exista disciplina.De ex,insurectia in Liberia impotriva guvernului corrupt a lasat milioane de oameni morti.Aproximativ 6000 de combatant erau copii.Copii soldat nu stiu nimic despre codul de onoare al lui Dunant.Masinile Cr din Liberia au fost jefuite si pradate de acesti copii care erau drogati si nici macar nu stiau pentru ce lupta.Motivele pentru care copii sunt recrutati sunt diferite:razboiul lasa multi copii orfani,usurinata utilizarii armelor automate etc. Daca in trecut onoarea era asociata cu virilitatea si disciplina,anii 90 au prezentat o noua viziune asupra identitatii masculine:sexualitatea salbatica a barbatului adolescent.Copiii soldati reprezinta un nou tip de soldat:unul pt care arma nu reprezinta un lucru ce tb respectat.In aceasta noua lume,marca soldatului nu mai este uniforma,ci arma. Razb din Iugoslavia a demonstrat ca daca in trecut indisciplina era inabusita de stat,astazi iregularitatile erau sustinute de stat .Statul instiga la comiterea de atrocitati nu ca o consecinta a indisciplinei ci ca o strategie militara deliberata.Mai mult,astazi soldatii sunt recrutati din inchisori,antrenati si inarmati cu cele mai bune arme. 1

3. Ce semnificatie a avut exemplul/experienta din Vukovar, vizavi de principiul confidentialitatii al ICRC?

Razb din Iugoslavia i/a aratat CR o noua fata a razb,respectiv crimele de razb.In 1991 a izbucnit razb dintre Serbia si Croatia.Delegatul CR Borsinger a auzit de caderea orasului Vukovar.Borsinger si Cr au ajuns la un accord cum ca spitalul sa fie neutralizat,dar stirile nu au ajuns in Vukovar. Borsinger este martorul unei epurari etnice,vazand masini incarcate cu mii de oameni despre care nu s/a mai auzit nimic,insa datorita faptului ca CR se bazeaza pe principiul confidentialitatii acesta nu a putut vorbi despre ce a vazut,sau anunta presa. In Bosnia,CR a fost adeseori tinta atacurilor pt ca statele au inventat un nou tip de razb care se sustrage responsabilitatilor de la Geneva,au inventat un nou tip de soldat care ataca fara scrupule voluntarii CR. Razboiul din Iugoslavia a pus sub semnul intrebarii principiile CR si in special cel confidentilitatii.Mai mult,un reprezentant al CR a vazut cum aprox 1300 de civili erau tinuti prizonieri.Daca CR vorbea,punea in pericol capacitatea de a ajunge la victim.Daca nu vorbea devenea complicele unei epurari entice sau chiar a unui genocid. Dar in 1992,tacerea nu mai putea fi tinuta,mai ales ca presa aflase de existent lagarelor.Cr a incercat sa protejeze vietile civililor propunand ca anumite orase sa fie declarate refugii sigure,fiind necesara indeplinirea a anumitor conditii:musulmanii sa nu foloseasca orasele ca baze militare,Serbia sa isi respecte neutralitatea,iar soldatii sa apere safe haven. Conditiile nu au fost insa respectate,femeile,copiii si reprezentantii Cr au fost alungati iar barbatii din acsete orase au fost executati de armata sarba.Datorita camerelor de filmat instalate in aceste orase ,aproximativ 50 de soc de prim ajutor au putut intervene pt a ajuta victimele.Cu toate ca a detinut numeroase informatii despre crimele de razboi,CR nu a depus marturie la Haga intrucat daca si/ar fi incalcat principiile de neutralitate di confidentialitate si-ar periclita misiunea si accesul la victime. Chiar si cand razboiul s-a intors impotriva Serbiei,CR datorita principiului de neutralitate a putut ajuta sarbii,care din criminali s-au transformat in victime.Tocmai datorita principiilor sale,CR a fost singura organizatie de prim ajutor careia i s-a permis sa ramana pe front cand celelate societati de prim ajutor au fost alungate.

4. Va rugam, elaborati asupra principiului "confidentialitatii" al CICR. Sunteti rugati sa va axati pe argumentele din textul Warrior's Honor.
Principiile pe care se bazeaza CR sunt urmatoarele neutralitate, umanitate, universalitate, impartialitate si discretie. In 1864,12 tari au semnat ceea ce a devenit cunoscut drept Conventia de la Geneva,in care s-au stabilit neutralitaea spitalelor,ambulantelor,personalului medical si a luat nastere principiul conform caruia si soldatii inamicilor merita acelasi tratament medical ca si trupele din propria natiune. Principiul discretiei, adica al confidealitatii este respectat cu strictete in CR,el consta in faptul ca voluntarii CR nu divulga publicului ceea ce se intampla pe front,ceea ce vad pe front, departeaza presa, tocmai pt ca pozitia lor este neutra, spre exemplu in cazul razboiului Serbia Croatia,CR a fost singura organizatie de prim ajutor careia i s-a permis sa ramana pe front cand celelate societati de prim ajutor au fost alungate. Razboiul din Iugoslavia a pus sub semnul intrebarii principiile CR.Mai mult,un reprezentant al CR a vazut cum aprox 1300 de civili erau tinuti prizonieri.Daca CR vorbea,punea in pericol capacitatea de a ajunge la victim.Daca nu vorbea devenea complicele unei epurari entice sau chiar a unui genocid.

5. Va rugam, elaborati asupra principiului "neutralitatii" al CICR. Sunteti rugati sa va axati pe argumentele din textul Warrior's Honor.
NEUTALITATEA a fost si a ramas pana in zilele noastre miezul,unul dintre cele mai importante principia ale CR.datorita acestui principiu nu se fac distinctii intre razboinicii buni si rai,intre cause drepte si nedrepte,nici macar intre agresori si inocenti.CR vrea doar sa ajunga la victim sis a-I invete pe soldati sa lupte dupa reguli.Neutralitatea a devenit insa foarte controversata dup ace a fost adoptata DECLARATIA DREPTURILOR OMULUI,conform careia razboiul este vazut ca o incalcare a acestor drepturi.Dar cei din CR vad razboiul ca un ritual anthropologic prin care se rezolva anumite conflicte si drept urmare legile razboiului si drepturile omului sunt 2 traditii diferite.aceasta contradictie nu este insa rezolvata pt ca unii considera ca cei din CR tb sa atace cauzele razboiului. Majoritaea reprezentantilor CR au fost o buna perioada de timp doar elvetieni.in mod paradoxal,Elvetia nu reprezinta insa o tara pacifista,iar doctrina ei esentiala este neutralitatea inarmata.Reprezentantii CR au au fost numiti razboinici fara arme. Daca acum cativa ani se considera ca acceptand si alte nationalitati ca voluntari va fi afectata neutralitaea si impartialitatea,acum sunt acceptati si voluntary de alte nationalitati. Voluntarii CR au asistat la razboaiele din stadiile cele mai primitive,pana la razboaiele cele mai moderne.Delegatii CR au ramas atunci cand alte organizatii si-au retras ajutoarele.Printre numeroasele organizatii de I ajutor care au aparut,CR incearca sa isi pastreza principiile de neutralitate si discretie,principia care insa sunt puse sub semnul intrebarii.De ex,societatea Medecins sans Frontiers sustibe ca actiunile umanitare nu pot fi impartial fata de armatele sarbe si civilizatia musulmana.mai mult,jurnalistii sustin ca principiul discretiei a transformat CR intr-o complice a crimelor de razboi.

6. Va rugam, elaborati asupra caracteristicilor noilor tipuri de razboaie (asanumitele conflicte "neregulate'/'ragged" wars).
Politica razboaielor noi are in ziua de azi o noua orientare si are ca scopuri in principal revendicarea puterii pe baza unor identitati aparent traditionale- natiune sau religie.Datorita faptului ca statele sunt tot mai putin capabile sa lupte unul impotriva celuilalt exista o tendinta de crestere a nr conflictelor mai mici.Terorismul considerat pana in 1960 inacceptabil incepe sa fie tot mai folosit si intr-un fel acceptat.Razb viitoare nj vor fi duse de armate ci de grupuri pe care azi le numim teroriste,gherile sau rapitori.Organizatiile lor vor fi construite pe linii carismatice mai mult decat institutionale fiind motivati de ideologie-vezi jihad. Aceste grupari vor avea nevoie de un teritoriu controlat de ele.O alta carac va fi nevoia de a asigura protectie membrilor.Dak statul nu va fi capabil sa se apere in cazul unor conflicte interne sau externe de dimensiune mici nu va puteasupravietui. O consecinta a preluarii conducerii razb de org va fi faptul ca liderii politico-militari vor pierde din privilegii.In viitor va exista tendinta de a vedea liderii drept criminali si de a incerca eliminarea acestora.Asasinarea sau rapire a devenit un Liban Afganistan si America Latina un lucru normal,o madalitate de a duce un razb. Razb viitoare vor tinde sa diminueze diferenta dintre cei care lupta si cei care privesc,razb va deveni o experienta mai directa pt pop civila-practicile de capturare a civililor care au considerate timp de 3 sec necivilizate tind sa revina in scena. Viitoarele razb vor tinde sa distruga tot ce este frumos si sacru(biserici). Razb vor tentate sa utilizeze armamente considerate azi neconventionale.(gazul-atuul fiind pretul scazut) In viitor razb vor fi de intensitate mica nu vor mai avea aspectul de razb totale. In aceste razb luptele vor fi inlocuite de bombardamante,hartuieli si masacre.Bazele vor fi inlocuite de depozite si ascunzatori.Lupta contra acestor grupari va duce la degenerarea fortelor militare in forte militienesti.Se vor folosi arme cu raza de cactiune nelimitata, de asemenea se va folosi tactica amestecarii cu pop civila. Razb viitoare vor folosi gadgeturi mici si ieftine,fabricate in nr mare si folosite oriunde.Luptele vor fi duse pe pamant si vor avea mai multe carac comune cu conflictele tribale, decat cu conflictele actuale(golf).

7. Formulati argumente care sprijina ideea conform careia "noile razboaie" se aseamana cu razboaiele pre-moderne. (Sunteti rugati sa va referiti la textul lui Creveld, din reader).
Razb noi sunt diferite fata de razb din trecut insa prezinta si similitudini 1.epoca moderna timpurie-razboi civil intre diferite factiuni ale baronilor(franta sec 16), 2.razb tuturor impotriva tuturor pt a determina cine detine puterea 3.coflicte generate de asociatii religioase(liga catolica franceza,hughenotii) 4 rab nu erau purtate de armate stabile ci de mercenari-acestia luau prizonieri si cereau rascumparare(vezi razb actuale) 5.evul mediu-luptele erau purtate de diferite entitati, triburi barbare,grupuri religioase,baroni-nu se face difernta intre clasele sociale pt recrutare la razboi 6 normele dupa care se conduceu armatele n evul mediu nu se deosebeau de cele civile,de cele mai multe civilii suprapunandu-se cu forta armata 7.societatile tribale-nu se facea distinctia intre armata si popor

8. Va rugam elaborati asupra tezei lui Kaldor referitoare la noile razboaie.


Globalizarea joaca un rol foarte important in epoca contemporana :fragmenteaza diviziunile culturale si socio-economice.Noile forme de lupa pentru putere au aspect de nationalism traditional chiar tribalism,pastrand totusi,caracaterul contemporan,si implicit noile caracteristici. Are loc o mixtura intre particularitatile locale si elementele globale,(cum ar fi de exemplu limba engleza,care a devenit astazi limba universala,sau marcile cunoscute la nivel global,cum ar fi CocaCola sau Mc-Donalds. 1.Globalizarea genereaza:retele transnationale(oamenii se simt uniti de anumiti fac-tori)dar de asemenea exista oameni exculsi din acest proces.Oamenii ajung sa resimta fiecare eveniment major care se intampla chiar si in cel mai indepartat loc .Aprofundarea proce-sului de globalizare s-a realizat mai ales o data cu dezvoltarea tehnologiei informatiei si a comunicatiei. 2.Politica identitatilor Este o miscare care se mobilizeaza in jurul identitatilor etnice.Identitatea este o forma de etichetare(trasaturi native care nu se pot schimba si nu pot fi dobandite).In unele cazuri pot fi dobandite prin propria vointa,aderand la o anumita religie sau secta militanta. Poitica se refera la revendicarea puterii de stat.Campaniile politice de protejare a religiei pot duce la pretentii de putere. Politica identitara este fragmentativa,melancolica,orientata spre trecut,discriminarea psihologica a celor care sunt etichetati diferit;poate duce la expulzare de populatie chiar genocid. Politica ideilor-se refera la proiectele de viitor (luptele religioase de sec.XVII care urmareau eliberarea individului de jugul opresiv al Bisericii institutionalizate). Noua politica a identitatilor isi are originea din dezintegrarea statului modern-pierderea legitimitatii unor state post coloniale sau prabusirea regimurilor comuniste formeaza mediul propice pentru formarea politicilor identitare.In Europa de E s-a folosit nationalismul pentru a mobilize populatia,inainte de 1989. Noul nationalism,s-a manifestat dupa revolutie,oamenii care nu aveau sentimentul unei culturi comune .Inainte de revolutie,oamenii erau uniti de partid,dar dupa revolutie au imbratisat aceasta noua forma de nationalism_care pe de-o parte este o continuare a trecutului,iar pe de alta parte neaga acest trecut.Statele din Africa,dupa castigarea independentei s-au agatat de spiritul nationalist.In 7

perioada pre- coloniala aceste state nu aveau identitate,colonistii le-au dat-o si este tot ce le-a ramas:religia si etnia. Nationalismul se manifesta azi in politica,prin prezenta partidelor de stanga. 3.Cosmopolitanism vs particularism Globalizare,dupa parerea lui A.D.Smith,trebuie sa pastreze senzatia de comunitate,o identitate bazata pe etnii.Considera ca noul nationalism este o dovada a persistentei nationalismului.Sprijina separatismul cultural,acest fenomen fortifica natiunile-state in jurul unor etnii.Noile idei particulariste nu ofera o perspectiva clara pentru ca nu ofera o baza pentru valorile civice umaniste.Globalizarea dizolva suveranitatea teritoriala,,iar cei care beneficiazade ea impart teritorii dar si cultura.Nimeni nu se poate izola dare se pot dezvolta politici regionale si locale,ceea ce se si intampla.Responsabilitatea este totusi a cetateanului,acesta politica trebuie sa se inradacineze intr-o constiinta de tip cosmopolitan. Cosmopolitanismul-nu neaga identitatea,insa celebreaza si respecta identitatile globale,promoveaza egalitatea ,toleranta si respectful fata de orice fiinta umana. Antony Appiah face o paralela intre cosmopolitanism si umanism:cosmopolitanismul inseamna toleranta pentru moduri diferite de a fi,iar umanismul promoveaza dorinta de omogenitate.

9. Va rugam, elaborati asupra conceptului de "stat esuat", explicand circumstantele care determina aparitia acestora si provocarile pentru Natiunile Unite.
COLAPSUL este un fenomen, conform lui Zartman, care se refera la acea situaie n care structura, autoritatea (puterea legitim), legea i ordinea politic s-au destrmat i este nevoie s se refac n vechile forme sau n forme noi. - cnd statele sunt n colaps, ordinea i puterea merg n minile grupurilor locale, pentru o perioad de timp statul n sine ca putere legitim guvernat de ordine nu mai exist - fenomenul colapsului este cel mai bine evideniat n Africa contemporan Zartman consider c un stat ajunge n stadiul de colaps atunci cnd nu mai face fa cerinelor pentru a fi vzut ca un stat. Statul este instituia politic autoritativ suveran peste un teritoriu recunoscut. Aceast definiie se axeaz pe 3 funcii 1. statul ca autoritate suveran 2. statul ca instituie 3. statul ca garant al securitii pentru un teritoriu populat. Cum colapseaza statele? -Colapsul nu este un fenomen de scurta durata, o lovitura de stat sau o revolta,este o boala degeneratoare de lunga durata.Regimul dupa ce a fost la putere mult timp isi pierde abilitatea de a satisface cererile diferitelor grupuri din societate.Resursele dispar datorita risipei interne sau coruptiei. -Grupurile sociale si etnice se simt neglijate si alienate apare o atmosfera de insatisfactie din care rezulta represiuni,folosirea politiei si fortei militare pt pastrarea ordinii. -pierderea controlului spatiului ec si politic. -spatiul pol se largeste deoarece statele vecine intervin in pol( prin gazduirea miscarilor dizidente). -spatiul ec se ingusteaza, parti ale terit national se pied fiind inglobate terit tarilor vecine. Semne ale colapsului -puterea se imprastie catre periferii, datorita faptului ca centrul este prea preocupat de a-si mentine puterea. - put centrului se destrama datorita lipsei sprijinului societatii-se bazeaza insa pe grupui etnice sau regionale,militare. -criza guvernamentala datorita neindeplinirii unor functii necesare. 9

-politici defensive ,atentia data masurilor procedurale si nu substantiale-regresii si concesii pt a indeparta opozitia.,lipsa unei agende politice, -centrul pierde controlul chiar si asupra propriilor agenti care incep sa actioneze pe cont propriu.

10. Va rugam, explicati diferentele esentiale, referitoare la interventie, dintre capitolele VI si VII ale Cartei ONU. Oferiti 2 exemple pentru ambele cazuri.
capitolul 6 al cartei onu face referire la mijloacele pasnice de solutionare a conflictelor ,pe cand capitolul 7 stabilste actiunile concrete in cazul amenintarilor si agresiunilor impotriva pacii. In capitolul 6 al cartei,interventia onu se face prin recomandari,mediere,conciliere,abitraj,pe cale judiciara etc.Acest capitol subliniaza necesiatatea incercarii de a se solutiona diferendele care pun in pericol securitatea internatonala,in primul rand prin mijloace pasnice.Consiliul de SEcuritate poate sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunztoare. in Capitolul 7,nterventia onu se face atat prin masuri care nu implica flosirea fortei cat si prin masuri care implica folosirea acesteia. masurile ca re nu implica folosiea fortei sunt:ntreruperea total sau parial a relaiilor economice i a comunicaiilor feroviare, maritime, aeriene, potale, telegrafice, prin radio i a altor mijloace de comunicaie, precum i ruperea relaiilor diplomatice. In cazul in care acsete masuri se dovedesc a fi neadecvate,Consiliul de Seuritate poate ntreprinde, cu fore aeriene, navale sau terestre, orice aciune pe care o consider necesar pentru meninerea sau restabilirea pcii i securitii internaionale. Aceast aciune poate cuprinde demonstraii, msuri de blocad i alte operaiuni executate de fore aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Naiunilor Unite. Atunci cnd Consiliul de Securitate a hotrt s recurg la for planurile pentru folosirea forelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major.

10

12. Explicati ce este "trauma aleasa" a unui grup, in viziunea lui Vamik Volkan.
Vamik Volkan trateaza traumele pshologice suferite de anumite grupuri sociale sau entice in urma unor dezastre.El ia in considerare jelirea ca efectul cel mai vizibil si dominant dupa pierderea unui bun sau a unei persoane dragi.Capitolul vorbeste despre identitatea comuna pe care o au grupurile sau indivizii care sufera in urma unei pierderi commune.Sunt considerate doua faze de jelire:suferinta in criza,care include negare si si soc si a doua este cea care ajuta persoana in necaz sa se adapteze la noua situatie. La acest proces de jelire pot lua parte atat indivizi cat si grupuri de indivizi,care impartasesc aceeasi pierdere.Este dat aici un exemplu al dezastrului de la 28 ianuarie 1986 cand nava spatiala Challenger explodeaza,tragedie care a avut un efect devastator asupra poporului American.In opinia sociologului Kai T.Erikson,calamitatile grave pot duce la crearea altui tip de pierdere:destramarea tesaturii comunitare.Aceasta poate fi consecinta dezastrelor naturale sau a celor provocate de om.Ca exemplu pentru dezastrele naturale este data inundatia din Virginia de Vest din 1972.Pentru dezastrele naturale este dat exemplul indienilor Navajo,care,traiau in 1992 ca in timpul lui 1864,cand multi semeni ai lor au fost ucisi.Tragedia lor fusese transmisa generatiilor urmatoare. Acest tip de trauma creste sentimentele de umilinta si neajutorare care pot cauza tulburari legate de stresul post-traumatic.In cadrul acesteia,victimele unei trauma pot mentine trauma in mintile lor mult timp de la disparitia pericolului psihologic.Victimele isi pot imagina viata de zi cu zi ca fiind o sceneta in care agresorul si victima isi joaca rolul. Sunt luate in considerare trei moduri de depasire a traumei.Primul e cel de invaluire a imaginiii de sine a celor traumatizati si controlarea acesteia in afara lor,asa cum a procedat un tanar care suferise in copilarie de pe urma unei probleme de sanatate cand s-a dedicat ingrijirii unor persoane cu handicap pentru a-si exterioriza si repara propriul handicap.A doua metoda care e luata in calcul e transmiterea acesteia catre personalitatea in dezvoltare a unui copil,care,absorbind asteptarile si dorintele celui mai in varsta,actioneaza in conformitate cu ele.Astfel ca un copil poate deveni parte a procesului de jelire si comemeorare a sentimentelor de umilinta si neajutorare ale semenilor sai. Transmiterile imaginii de sine traumatizat catre alte generatii apar ca si cum AND-ul psihologic al celor afectati direct ar fi plantat in personalitatea generatiei mai tinere prin relatia ei cu generatia

11

anterioara.ADN-ul psihologic transmis afecteaza atat identitatea individuala,cat si comportamentul adultului. Influenta unei calamitati grave si umilitoare ,care afecteaza toti membrii unui grup formeaza o legatura intre psihologia individului sic ea a grupului.Pentru ca imaginile de sine traumatizat transmise de membrii unui grup se refera la aceeasi calamitate,ele devin parte a identitatii de grup. O a treia metoda de depasire a traumei este distantarea de aceasta:cateodata membrii unui grup,care nu au fost direct afectati de o trauma,ii evita pe cei care au fost afectati de ea direct.Asa s-a intamplat cu evreii care au supravietuit holocaustului au fost evitati de semenii lor dupa al doilea razboi mondial,pentru ca acestia nu doreau sa-si aminteasca de evenimentele din timpul holocaustului.Exista o psihodinamica intre cei direct afectati si cei indepartati de calamitate,care poate aparea intre generatia victimelor si copiii ei.Acestia pot incerca sa-si stearga din minte evenimentele. Circumstantele istorice leaga membrii unui grup,dar in sensul unei continuitati a neputintei.De exemplu,violenta dintre musulmani si hindusi in sudul Indiei,in Hiderabad a fost un astfel de eveniment .Hiderabadul era,la inceput,condus de mulsulmani si hindusi.Dupa ce are loc industrializarea,elitele orasului se muta in Pakistan,iar orasul ramane sarac.La separarea Indiei de Pakistan in 1947,Hiderabadul devine parte a Indiei si populatia hindusa creste cu 40%,rezultand de aici conflicte intre hindusi si musulmani.Apoi are loc o schimbare demografica si musulmanii devin majoritari ca populatie,continuand sa traiasca nostalgia vremurilor de glorie ale orasului si ale societatii musulmane. Trauma aleasa descrie memoria colectiva a unei calamitati ce a lovit un grup la un moment dat.Aceasta trauma se numeste aleasa pentru ca se transmite altor generatii.Exista mai multe exemple in acest sens:cehii isi amintesc de batalia in urma careia Cehia si-a pierdut libertatea,evreii raman cu amintirea holocaustului,siitii il comemoreaza pe liderul lor religios martirizat etc.

12

13.Explicati analogia lui Vamik Volkan privind "corturile etnice" si identitatea grupurilor mari.
Grup etnic = persoanele care au in comun un set de traditii, ce nu sunt regasite la o alta grupare cu care ei se afla in contact (credinte religioase, limba, continuitatea istorica, mostenirea comuna etc) Autorul foloseste analogia unei mari panze de cort pt a explica psihologia de grup. Sa ne imaginam ca, inca din copilarie, suntem invatati sa purtam 2 randuri de haine: primul rand este foarte confortabil, identit personala. Al 2-lea rand este cel etnic (legarat emotionala cu grupul); acest strat protejeaza individul, la fel cum face un parinte, un membru apropiat al familiei sau panza de cort. In timp ce stalpul/tarusul (liderul) sustine cortul in picioare, panza este cea care protejeaza grupul. In relatia lor cu cortul, toti indivizii din cadrul grupului sunt egali indiferent de gen sau pozitie sociala. Ei sunt interconectati nu datorita admiratiei fata de liderul comun, ci datorita faptului ca impart acelasi strat. Rolul liderului este de a preveni prabusirea cortului, in timp ce panza cortului poate supravietui mai multor lideri. Extinzand aceasta viziune, liderii sunt alesi conform naturii panzei de cort. Liderii trebuie sa fie capabili sa sustina greutatea panzei, sa raspunda necesitatilor grupului. Raspunsul liderului la cererile fiecaruia influenteaza pe cei ce-l urmeaza. Pe de alta parte, dorintele si identitatii colective creeaza o atmosfera ce permite numai anumitor lideri sa ajunga la putere. In momentul in care exista anxietate si regres, pe langa faptul ca membrii gruparii se aduna in jurul acelui stalp care sustine cortul, adica liderul, ei devin preocupati de repararea rupturilor din panza de cort. Principalul motiv pt care indivizii se aduna in jurul stalpului de cort este protejarea identitatii grupului. In anumite conditii, eforturile de stabilizare si reparare a cortului in urma actiunii negative a unor factori externi, include un comportament de colectiv violent.

13

14.Va rugam, elaborati asupra conceptului de "sabotor/spoiler" in cadrul unui conflict. Explicati sensul termenului, tipurile de motivatii ce anima actiunile acestora si tipologia. (De asemenea, oferiti exemple pentru diferite tipuri de "sabotori").
Spoiler-ii sabotorii, sunt lideri care considera ca pacea este o amenintare la adresa puterii si intereselor lor, si folosesc violenta pt impiedicarea ei. -actioneaza in 2 moduri- 1.refuza sistematic sa negocieze 2.accepta acordurile si pe urma reneaga promisiunile facute. Exista trei tipuri de sabotori- 1.total spoilers=lideri care vreau putere si recunoasterea Totala 2.limited spoilers=goluri limitate(ex. O parte a puterii), insa nu inseamna ca si angajamentul lor pt a le atinge e limitat. 3.greedy spoilers= se afla intre total si limited spoilers.au ca obiective goluri care se extind sau rasfrang in functie de calcule si ale costurilor si riscurilor. Tacticile si obiectivele spoilerului se pot modifica pe parcursul procesului de pace.Conceptul de spoiler poate fi definit doar in relatie cu un acord de pace comun.Totusi chiar si pe termen scurt atitudinea unei anumite factiuni poate oscila in ceea ce priveste un acord.

15 Elaborati asupra invatamintelor extrase de Natiunile Unite din interventia in Somalia.

Un conflict similar avea sa se iste si in Somalia, unde atat SUA cat si URSS au investit arme si bani pentru a aduce la putere pe Siad Barre un dictator corupt. In 1991 dupa o decada de razboi civil,natiunea est africana se dezintegreaza in teritorii rivale, a caror conducatori tind spre conducerea intregului stat,ducand astfel la distrugerea infrastructurii si mai ales a sistemului de aprovizionare cu alimente,afectand 4 milioane din cei 5,1 milioane de locuitori,situatie in care comunitatea internationala s-a vazut nevoita sa actioneze alturi de organizatiile nonguvernamentale pentru introducerea unui program masiv de ajutor cu alimente. Dar datorita proastei securitati, diferiti soldati apartinand unor anume state au ajuns sa fura aproape jumatate din necesarul de hrana existent pe teritoriul Somaliei facand astfel aprovizionarea aproape imposibila. 14

ONU se decide sa intervina prin procedee clasice de pacificare insa datorita lipsei de randament strategia trebuia schimbata si astfel Secretarul General Boutros Boutros Ghali se hot sa apeleze chiar la liderii clanurilor Mohammed Farah Aidid si Mohamed Ali Mahdi in vederea opririi imediate a ostilitatilor si a focului in Mogadishu in februarie 1992.Cum situatia nu se clarificase Secretarul General se decide sa incerce si introducerea unor forte minime pe teritoriul Somaliei pentru restabilirea pacii, Consiliul accepta si aproba infiintarea UNOSOM(org nat unite in Somalia) 24 aprilie 1992. Prin UNOSOM II, trupele de meninere a pcii au primit, n Somalia, pentru prima oar dup intervenia din Congo, un mandat care le permitea uzul de arme. Totui, aceast prim intervenie umanitar a Naiunilor Unite i-a ratat ... scopul de dezarmare a miliiilor de clan combatante i de a acorda asisten umanitar de durat populaiei. Ctile Albastre au renunat, n urma morii a 24 de soldai pachistanezi, la neutralitate, devenind ele nsele parte din conflict (...). UNOSOM II a euat nu n ultimul rnd din pricina urmtorului paradox fundamental: n loc s menin o pace negociat de pri, ele trebuiau s le foreze pe acestea s negocieze, devenind parte conflictual i nregistrnd pierderi semnificative. Desi Boutros Ghali ar fi dorit ca miscarea pt pace sa fie condusa de ONU si nu de liderii clanurilor, acest lucru nu a fost posibil si aflat in imposibilitatea de a introduce mai multe forte pt restabilirea pacii,ONU se afla in dificultate. Contributia adusa de CNN, a fost una foarte semnificativa,intrucat aceasta prezentand situatia deplorabila in care se afla natia somaleza lanseaza un apel asupra lumii,apel la care raspunde chiar presedintele George Bush, prin trimiterea a 20.000 de soldati pe teritoriul Somaliei formand UNITAF,primind acceptul Consiliului de Securitate si mandatul cap VII al Cartei ONU,precum si posibilitatea de a folosi orice mijloc posibil in vederea restaurarii pacii.Conform Articolelor 42 i 48 din Cart, msurile luate de Consiliul de Securitate pot fi executate i de statele membre nsele - vezi cazul mputernicirii aliailor n vederea interveniei din Rzboiul din Golf din 1990, precum i autorizarea operaiunii UNITAF (United Task Force) din Somalia din 1992 care a avut sarcina de a asigura paza pentru transporturile umanitare. Scopurile UNITAF au fost urmatoarele : securitatea aeroporturilor si a porturilor, dar si a punctelor de distributie a hranei sa asigure libera circulatie a proviziilor sa asigure securitatea convoaielor si a operatiunilor de eliberare sa asiste organizatiile nonguvernamentale in asigurarea ajutorului umanitar sa stabileasca un mediu securizat pentru operatiunile de eliberare intrerupte 15

USCINCCENT(US Commander-in-Cheif central) care sa termine si sa tranfere procesul de Totusi neintelegerile persistau,iar soldatii somalezi incepusera sa traiasca bine de pe urma

eliberare fortelor pacifiste ale ONU proviziilor, si era evident ca pentru indepartarea lor era necesar un nou conflict.Insa in acest sens Generalul Robert Johnston a tradus declaratiile misiunii in " ce 4 de nu" sau " the four no's", prin care se dorea ca pe strazile din Mogadishu sa nu mai existe : camioane sau alte vehicule echipate cu armament, sau artilerie grea, sa nu existe banditi, drumuri blocate, si arme vizibile." In acest sens UNITAF a reusit sa securizeze distributia de ajutor umanitar,ajungand chiar sa sintetizeze strategia caracteristica de pacificare. UNITAF si-a atins scopul datorita faptului ca o singura natiune a contribuit cu 20.000 de soldati, implicarea altora nemaifiind necesara.

16. Elaborati asupra invatamintelor extrase de Natiunile interventia in Congo.

Unite din

Prima interventie a trupelor ONU pr pace nu a avut loc in nordul Iraqului, Somalia sau Bosnia ci in Congo, provincie care la mai putin de o noapte dupa independenta , a degenerat intr-un razboi civil datorita provinciei bogate in cupru Katanga. Alte provincii au urmat exemplul provinciei Katanga, mai ales ca barierele etnice incepeau sa-si determine liniile.In acest sens Belgia in 11 iunie 1960 trimite peste 6000 de soldati,iar Katanga devine provincie independenta fata de Congo.Autoritatiile insa au acuzat guvernul provinciei de violarea suveranitatii congoleze,si in acest sens primul ministru Patrice Lumumba apeleaza la Consiliul de Securitate al ONU,cerand asistenta tehnica in domeniul administratiei securitatii, adoptandu-se astfel rezolutia 143. Lumumba cere Belgiei sa-si retraga de urgenta trupele, amenintand cu colaborarea cu Uniunia Sovietica. ONU actioneaza rapid si instaureaza ONUC(org nat unite in Congo) formata din 19.828 de persoane,si cu ajutorul a 30 de tari. De-a lungul celor 4 ani de existenta a ONUC a aparat rezidentii europeni escortandu-i afara din Congo, a supravegheat retragerea Belgiei, a asigurat siguranta ajutorului uman, si au ajutat la restaurarea legii si ordinii.Insa conflictul nu a putut fi solutionat. Nemaiputand mentine pacea ONUC trebuiea ori sa se mute ori sa plece si alegand sa se mute si a devenit o organizatie de executie fara autoritate de legiferare,desi nu a primit niciodata puterea 16

Capitolului VII al Cartei ONU.Pt a-si atinge totusi telul ONU a inceput sa aduca mercenari din Europa,dar la finele zilei ONUC ajunge sa angajeze brigada de infanterie sustinuta de operatiuni aviatice care puteau fi numite cu greu defensiva. Ianuarie 1963 trupele il captureaza pe Kolwezi, ultimul rebel din Katanga ducand secesiunea la final, iar in sep acelasi an Secretarul General declara scopul ONUC atins,iar restul trupelor din Congo se retrag in iunie. Desi insurectiile de pe teritoriu congolez,au semanat foarte tare cu ceva din timpul Raz Rece, au existat persoane in vest care dupa finalizarea conflictului l-au sustinut pe Joseph Mobutu, care spre sfarsitul vietii sale a incercat sa readuca teritoriul intr-un similar conflict. Conflictul din Congo a evidentiat o mare parte din natura operatiunilor pt pace putand fi folosit ca si sablon pt interventiile viitoare din Somalia,Rwand sau Bosnia.ONUC ar fi putut fi mult mai productiva daca i-ar fi fost recunoscute meritele de la inceput,chiar si tacit .Existenta unor discrepante intre Cons de Securitate si ONUC a dus la ingreunarea actiunilor datorita viziunilor diferite asupra acelorasi probleme.ONU a fost de parere ca ONUC a dus la costuri mult prea mari, punand-o astfel in imposibilitatea de a finanta programul.Operatiunea a dus aproape de excluderea URSS din ONU, ceea ce l-a costat pe Dag Hammarskjold viata sa. ONUC a putut finaliza conflictul datorita ajutorului oferit de Brigada Indiana independenta, care a contribuit cu 6000 de soldati capabil sa conduca operatiunile de ofensiva.

17. Elaborati asupra invatamintelor extrase de Natiunile interventia in fosta Iugoslavie.

Unite din

Federatia Iugoslava s-a dezintegrat intr-un razboi civil in momentul in care Republica Slovenia si Croatia s-au retras din ceea ce numeau entitate sarba dominanta. Desi originea conflictului se afla in politica perioadei de dupa cel de-al II-lea Raz Mondial si in adanca criza economica din 1980, violenta a jucat si ea un rol important de-a lungul linilor etnice.Cu o populatie in proportie de 90% sloveni si romano catolici, Slovenia a scapat aproape nevatamata,Croatia insa nu a impartit aceeasi soarta,Populatia din Krajina si din estul Slavoniei au insistat pentru unirea cu Serbia. Anul 1991 este cel care marcheaz transformarea crizei din Iugoslavia ntr-un conflict deschis. ONU a fcut eforturi remarcabile pentru a rezolva conflictul i, n septembrie 1991, prin Rezoluia nr. 713 a Consiliului de Securitate, impune un 17

embargou complet i general asupra armelor n Fosta Iugoslavie. Urmeaz Rezoluia nr. 749 (aprilie 1992) ce autorizeaz desfurarea Forei ONU de Protecie (UNPROFOR). Acesta a fost nceputul unei perioade de peste patru ani de activiti militare ale ONU n fosta Iugoslavie cu scopul ncetrii focului i furnizrii de ajutor umanitar populaiei. Aceste activiti au inclus: UNPROFOR, Operaiunea ProvidePromise (ajutor umanitar furnizat pe calea aerului), Fora de Desfurare Preventiv a ONU n Macedonia (UNPREDEP), Administraia de Tranziie a ONU pentru Slovenia de Est (UNTAES) i Organizaia ONU pentru Reinstaurarea ncrederii n n Bosnia nu a acionat numai ONU, ci i NATO, UEO i OSCE. Analiza documentelor politice2 relev faptul c bazele politice pentru rolul NATO n Fosta Iugoslavie au fost stabilite n iunie 1992, cnd minitrii de Externe ai NATO au anunat c sunt gata s sprijine activitile de meninere a pcii sub egidaConferinei pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE), redenumit OSCE. n decembrie 1992, minitrii de Externe ai NATO au declarat c sunt pregtii s sprijine operaiunile UNPROFOR sub autoritatea ONU. Aliana a iniiat o serie de operaii maritime de ctre forele navale ale NATO, n conjuncie cu UEO pentru amonitoriza i a aplica embargoul ONU n Marea Adriatic (Operaiunea Sharp Guard). Forele aeriene ale NATO au fost desfurate cu scopul monitorizrii i aplicrii interdiciei de zbor ONU asupra Bosniei-Heregovina (Operaia Deny Flight). De asemenea, NATO a furnizat sprijin aerian pentru UNPROFOR n cursul desfurrilor sale de trupe n Croaia i Bosnia, iar ca rspuns la atacurilesrbe cu mitraliere n Sarajevo, NATO a lansat o serie de lovituri aeriene mpotrivasrbilor bosniaci (Operaiunea Deliberate Force). n plus fa de participarea la Operaiunea Sharp Guard, Uniunea Europei Occidentale a condus dou operaii n Fosta Iugoslavie: una pe Dunre i una n Mostar, Bosnia. Operaia UEO pe Dunre a oferit suport logistic pentru embargoul ONU. n ansamblu, mai mult de 300 de ofieri de poliie i vamali i 11 patrulenavale au fost activai/activate n astfel de activitile pe Dunre. Coordonarea strns a fost meninut de statele riverane Bulgaria, Romnia i Ungaria (parteneri asociai la UEO), iar Centrul pentru Coordonare i Sprijin a fost plasat la Calafat, Romnia. ncepnd cu iulie 1994, UEO a asistat i Uniunea European n administrarea oraului Mostar prin nfiinarea Forei Unite de Poliie (Unified Police Force), ce a fost condus la nivel ntrunit de croaii i musulmanii din Bosnia-Heregovina i de ctre ofierii de poliie desfurai de rile UEO. Se observ c fiecare dintre aceste organizaii de securitate acioneaz n strns cooperare cu cele implicate n teatrul de operaii, fr a altera voina politic specific i fr a eluda normele internaionale. Astfel, NATO a demonstrat c poate fi flexibil i adaptabil, iar cu o ghidare politic clar, partea militar poate realiza cu succes sarcinile ce i s-au dat de ctre autoritatea politic. Succesul desfurrii IFOR ine nu numai de presiunea opiniei publice de a lua msuri vis-18

vis de masacrul din ar i oportunitatea de a realiza un acord permanent oferit de Acordul de Pace de la Dayton, ci i de structura militar i politic eficient a celorlalte organizaii. Studiind evenimentele desfurate n cadrul operaiilor NATO i cele ulterioare, se poate afirma c prima operaie a Alianei n afara spaiului su a fost un succes militar, dar au existat o serie de probleme-cheie crora IFOR a trebuit s se adreseze pentru a preveni producerea lor: - n primul rnd, Acordul de la Dayton nu a desemnat o singur autoritate care s sincronizeze aspectele militare, politice, economice i umanitare ale misiunii. Aranjamentele ad-hoc au fost folosite iniial pentru a facilita colaborarea i cooperarea, iar acordurile formale au fost introduse mai trziu; - activitile civil-militare n sprijinul operaiilor de pace au fost noi pentru NATO. Nu a existat o viziune comun a comandanilor i a personalului la toate nivelurile IFOR asupra capabilitilor, rolurilor i misunilor, n special cele ale CIMIC. n plus, aspectul civil-militar nu a primit suficient atenie n timpul planificrii i fazei iniiale de execuie din cauza accenturilor grave ale itemilor de impunere militar a Acordului de la Dayton i a proteciei forei; - operaia a fost solicitat la momentul cnd NATO i rile i reduceau structura de fore. Statele nemembre i cele PfP, dar i Federaia Rus au fost implicate cu NATO ntr-o operaie real pentru prima dat, n condiiile n care nu exista o experien anterioar similar. Operaia nu numai c a fost prima n afara zonei Alianei, ci prima operaie terestr major. NATO a preluat-o de la ONU i alte structuri de meninere a pcii ceea ce a dat natere la cteva probleme. Prevenirea ostilitilor a fost o preocupare major din cauza fragilitii aranjamentelor de pace din Bosnia. Au existat i probleme morale asociate cu desfurarea trupelor n perioada Crciunului. Din aceste motive, nu a trebuit s fie subestimat gradul de dificultate cu care s-au confruntat naiunile i Aliana n ntregul proces de pregtire i desfurare de trupe n Bosnia.stabilitii n Europa. cooperare ntre civili i militari. SUA, 2002.

19

18.Elaborati asupra formarii imaginilor in oglinda


Kelman:Mirror images 2. Procese perceptuale: aceste procese joaca un rol imp in perpetuarea confl in pofida unor schimbari a circumstantelor a) Formarea de mirror img ( a unor img in oglinda) Esenta acestui proces este ca ambele parti isi dezvolta reciproc o img despre sine si despre celalalt, cu diferenta ca img despre sine poztivia, ambele parti se vad pe sine ca fiind binevoitori si gata de compromisuri iar pe cealalta parte o vad ca un dusman cu intentii rele, agresive care nu intelege numai in limba fortei Exista o perceptie ca agresivitatea e inerenta nat celeilalte parti, care rezida in ideologia, in structura, religia si caracterul nat al celeilalte parti-->dezumanizarea si demonizarea celuilalt O alta asumptie este ca fiecare parte crede ca dusmanul cunoaste f bine intentiile pacifiste ale lui. De fapt e vb ca fiecare crede ca dusmanul il vede ca si cum se vede el pe sine insa img despre ei a fiecaruia este neg Un alt aspect al mirror img este img evil ruler, care semnifica faptul ca fiecare parte crede ca coeziunea din tabara opusa e una artificila, existenta din cauza constrangerilor drastice in timp ce pe parte sa exista conens si suport pub voluntar Conceptul de mirror img implica anumite simetrii in reactia partilor, insa nu exista dovada ca toate img despre celalat ar fi mirror img Un alt calificator al conceptului mirror img este ca nu implica simetrii empirice intre cele 2 tabere, adica nu se poate afirma ca datorita situatiei existente cele 2 tabere s-ar putea compara pe acceasi baza In final mirror img nu implica echivalenta morale in pozitiile celor doua parti Totusi fiind implicati in acelasi conflict pot da nastere unor paralelisme in img acestora

20

Ambele parti sunt motivate sa look good cand vine vb despre gasirea vinovatului, de accea liderii politici incearca sa convinga pub, lumea, presa, istoricii de vinovatia celeilalte parti si ca intentiile proprii erau cu totul defenisve

Ambele parti vad conflictul din propria perspectiva si sunt convinsi ca au fost condusi de cele mai bune intentii. Mai mult ambele parti sunt sg ca intentiile lor defensive erau evidente deasemena adversarului sau care act agresiv din cauza agresiunii inerente in nat sa

Mirror img duc la escaladarea conflictului din cauza interpretarii gresite a intentiilor adversarului Insa aceste img ar putea duce deasemenea la solutionarea confl daca s-ar ajunge la recunoasterea ca celalalt nu ma vede pe mine cum ma vad eu, si asta la randul lui ar duce la descoperirea intentiilor reale ale inamicului si schimbarea perceptiilor de sine si celalalt

19.Va rugam, pe scurt, analizati comparativ radacinile urmatoarelor doua conflicte: Cipru si Sri Lanka.
-amandoua au facut parte din Commonwealth. -Adncirea disensiunilor interednice ntre singhalezi (circa 75% din populaia insulei, n majoritate covritoare budist) i tamili, grupai n nord i est (de religie hindus, care solicit crearea unei provincii autonome n nord-sudul insulei, i chiar a unui stat independent), degenereaz, dup 1978, ntr-un sngeros rzboi civil de o rar cruzime, soldat pn la sfritul anului 2000 cu peste 60.000 de victime fr a se profila perspectiva unei soluionri reale a disensiunilor pe calea tratativelor.-la fel ca si in Cipru unde exista conflicte de natura inter-etnica. -trupe de ocupatie atat in Cipru(turcii din N) cat si Sri Lanka(IPKF) -interventia tertului in conflicutul inter-etnic-Sri Lanka=India, Cipru =ONU

21

20. Va rugam, explicati rolul Natiunilor Unite pe parcursul procesului de pacificare din Cipru.

n perioada iulie 1974-80 procesul de pace n Cipru a fost intensificat, Naiunile Unite s-au implicat cel mai mult, iar SUA i Canada s-au limitat doar la a lansa o iniiativ de pace independent n 1978. In perioada 74-80 ONU a sustinut cauza grecilor ciprioti, condamnind invazia turca. Aceasta atitudine era de fapt impartasita de toata opinia internationala, fapt care nu a zdruncinat pozitia Turciei. - invazia a nsemnat o nclcare grav a resoluiilor Consiliului de Securitate ONU i a Cartei ONU, reducnd astfel din credibilitatea ONU i UNFICYP. De asemenea, a artat vulnerabilitatea oricrei iniiative de pace care nu are un mecanism viabil de negociere i implementare. - invazia a artat c orice soluie se va baza pe o federaie, i nicidecum pe un stat unitar. Pt mentinerea pacii in cipru onu a infiintat UNFICYP in 1964 cu scopul de a supraveghea linia de demarcatie dintre N si S,de a mentine zona tampon si activitati umanitare.Primele incercari de pace dupa invazia turca din 74 au fost initiate de Onu la Geneva ,la discutii participand Grecia ,Turcia, si UK avand ca scop instaurarea pacii,un si un guvern constitutional. Negocierile au esuat pt ca turcii isi doareau o federatie. In februarie 75 liderii turci au anuntat infiintarea Statului federal turc.Reactia ONU a fost respingerea statului urc cipriot printr-o rezolutie ce considera acest stat fedeal ilegal . -Onu nu recunoastea decat Republica Ciprului (in Sud). -toate disctiile care au urmat au fost initiate de ONU si in cea mai mare parte a lor,deciziile nu au putut fi implementate. Naiunile Unite: a fost principalul intermediar n acest conflict cu potenial de a negocia pace. n perioada negocierilor, UNFICYP i-a continuat menirea de meninere a pcii n insul. Efectele loviturii de stat i a invaziei asupra ONU: 22

1) a nruit toate eforturile de pace anterioare, din perioada 1968-1974. Un nou punct de negociere a fost adus n discuie: ideea de stat unitar a fost nlocuit cu cea de federaie. 2) Invazia turc a zdruncinat credibilitatea ONU n toat lumea i mai ales n Cipru. De aici, i un handicap al acestei organizaii cnd au debutat negocierile. Din iulie 1974 pn n 1980 au fost date 24 de resoluii ale Consiliului de Securitate i 6 ale Adunrii Generale toate susinnd independena, suveranitatea i integritatea teritorial a Ciprului i fcnd apel la mijloace panice de soluionare a crizei. Msuri concrete: - ONU a provocat ns Turciei iritri morale iar rezultatul acestora a fost decizia de a vota pentru adoptarea Rezoluiei 3212 care prevedea urgentarea retragerii forelor militare de pe teritoriul Ciprului la 1 Noiembrie 1974. Un principal efect al rezoluiei a fost pornirea negocierilor de pe picior egal, adic egalitate ntre turcii i grecii ciprioi. Secretarul General a fcut eforturi nsemnate pentru a obine o ncetare a focului i pentru a-i aduce pe beligerani la masa tratativelor. - implicarea ONU n aceast disput a influenat pozitiv ajutoarele umanitare pentru victimele ciocnirilor, un lucru aproape imposibil cnd prile sunt implicate n confruntri fizice. i atunci rmne intrebarea: de ce nu a reuit ONU s rezolve problema n aceast perioad? Un rspuns ar fi c existau diferene de opinie cu SUA i astfel ONU ducea lipsa susinerii celui mai puternic actor de pe scena relaiilor internaionale. Apoi, rezoluiile date au fost lipsite de sprijinul politic i militar necesar pentru a fi implementate. O mare dezamagire a fost adus de faptul c ONU nu a dat o rezoluie rapid atunci n urma loviturii de stat, pn la invazii. A fost un semn de slbiciune care a costat imaginea i ncrederea n ONU. Autorul noteaz c ar trebui s avem cteva lucruri n vedere ca realizri, aspecte ns care mi se par puin inconsistente: ONU a readus aminte comunitii internaionale, prin rezoluiile sale, nevoia de a se gsi o soluie n problema Ciprului; A impus principiile Cartei prin opunerea fa de ocuparea unui teritoriu strin.

1980-1986 n aceast perioad au fost lansate un numr de iniiative de pace de ctre ONU. Acest fapt s-a datorat n parte numirii lui Javier Perez de Cuellar n 1982 ca Secretar General al ONU. Anterior el servise ca trimis special al ONU n Cipru, deci era foarte familiarizat cu datele problemei IN aceasta perioada au avut loc mai multe initiative ONU printre care-Acordul INTERIM,Initiativa Gobi, Initiativa,Punctele de lucru de la Viena-

23

propunea o preedinie rotativ a unui Cipru reunificat; spre deosebire de Constituia din 1960, legislatura trebuia s fie bicameral, i nu unicameral; n ceea ce privete partea executiv, se propunea un raport de 60% greci la 40% turci, fa de 70:30 ct prevedea vechea Constituie referine legate de teritoriu

Toate aceste clause au fost respinse de turci. Un fenomen care a impedicat eficienta ONU in aceasta perioada a fost becoordonarea intre Consiliul de Securitate si Adunarea Generala.

21.Aduceti argumente in favoarea etichetarii conflictului din Cipru drept un conflict inghetat.

- presenta UNFICIP este vazuta cu suspiciune si ca favorizand pe ceilalti. -ONU a mentinut separarea etnica -presenta frontirelor interne -a acceptat status quo ce avea la baza granitele interne. -ONU nu a furnizat solutii si instrumente de reconciliere -UNFYCIP a inghetat conflictul in starea in care era in 1974

22. Va rugam, pe scurt, elaborati asupra intereselor si atitudinii Turciei si Greciei vizavi de pacificarea internationala din Cipru. (pe scurt, acoperiti perioada 19741986). Grecia
Grecii Ciproi visau ca Ciprul s fie cedat Greciei dup sfritul conducerii legii UK, n ideea de a (re)crea civilizaia elen (enosis s-a dezvoltat n timpul colonialismului britanic, 1878-1960 i nsemna n principal unire cu Grecia). Pentru Turcii Ciprioi asta era ca o anatem aa c vor dezvolta conceptul de taksim = mprirea Ciprului n 2 zone: greac i turc. Era oarecum utopic realizarea acestui concept. 24

Perioada 1967-1974, cea a regimului militar, este foarte diferita de cea a regimului democratic in Grecia, intre 1974 si 1980, cand s-au facut primele eforturi pentru restabilirea pacii in Cipru. In acesta ultima perioada Grecia nu mai vedea Cipru ca fiind problema sa principala si nici nu mai dorea sa se amestece in politica interna a acestuia. Revenind la evenimentele ce au avut loc in iulie 1974, pozitia Greciei este esentiala, deoarece lovitura de stat condusa de greci a dus la invazia turceasca. In ultimele luni inaintea loviturii, regimul de la Atena a fost condus de Ioannides, un fost comandant al politiei militare. Acesta a hotarat sa dea o lovitura in stat in Cipru, si sa-l inlature pe Makarios de la putere si sa anexeze insula, intr-o ultima incercare de recastiga popularitatea in randul cetatenilor, si de a da legitimitate juntei. Conducatorii loviturii de stat, nu au luat in considerare faptul ca turcii ar putea reactiona, iar prin numirea lui Sampson ca presedinte, Sampson nefiind agreat de catre turci, a dat acestora ocazia perfecta, iar in 20 iulie, Turcia ocupa partea de nord a Ciprului. In 21 iulie Ioannnides hotareste sa atace Turcia, ceea ce provoaca prabusirea regimului pentru totdeauna. -dupa a doua invazie a turcilor ,Grecia se retrage decide sa nu declare razboi Turciei ceea ce demonstreaza ca desi aveau aceleasi radacini interesee grecilor era diferite de ale grecilor ciprioti. -Grecia se retarge din NATO pe motiv ca NATO a dovedit a fi pro-Turcia si nu a acordat suport Grecilor. -Grecii doreau sa intre in Ue si considerau ca problema grecilor ciprioti erau un obstacol. Oct 1980 Grecia reintra in NATo ,relatiile Cipru- Grecia raman cordiale iar Grecia trimite ajutoare umanitare substantiale. 1980-1986 -in aceasta perioada pol externa a Greciei a avut un efect mai mare asupra Ciprului decat in perioada anterioara. -Grecia a fost acuzata de SUA ca se fol de Cipru in lupta sa imp Turciei si acesta fiind motiv pt care grecii ciprioti au refuzat in nenumarate randuri sa semneze acordurile. -pozitia Greciei devine tot mai fragila,Turcia se apropie de SUA,astfel adversasrii Greciei devin tot mai puternici. -rel Greciei cu SUA se inrautatesc,iar motivul pt care Grecia nu se retarge de tot din NATO pt a nu intari si mai mult puterea Turciei.

25

Turcia Motivele interveniei: opinia public era nsetat dup o victorie mpotriva unui duman vechi, mai ales n condiiile

n care aveau o flot naval destul de puternic. Neputina atragerii Marii Britanii n rzboi ia impulsionat s nceap ei o invazie pe cont propriu. La discuiile de la Geneva s-a vzut i rezultatul: o inflexibilitate la negocieri. - lovitura de stat n Cipru a adus posibilitatea realizrii Enosis-ului care, n ochii decidenilor politici turci, ar fi fost n detrimentul securitii Turciei. Greciei nu-i putea fi permis s controleze aceast regiune a Mediteranei. Mai exista de asemenea suspiciunea c SUA ar fi putut recunoate regimul de marionet din Nicosia, ceea ce ar fi agravat interesele de securitate ale Turciei. inviazie pentru a proteja vieile turcilor ciprioi; dar, lovitura de stat nu ameninase n nici un fel vieile acestora. Mai degrab cea de-a doua invazie din 14 august a provocat ostilitile ntre ciprioii turci i greci. Pn atunci situaia era mai mult sau mai puin linitit i n orice caz, invazia a mers prea departe n ceea ce privete nevoile de protecie ale turcilor ciprioi. Efectele invaziei: - a transformat o problem de revolt intercomunal n una de politic extern, Turcia ajungnd n ochii comunitii internaionale adevratul vinovat [culprit], care avea puterea de a controla evenimentele. - a fcut din Grecii Ciproi partea vtmat, vduvit n acest conflict. Avnd oricum simpatia comunitii internaionale, victimizarea lor de ctre Turcia a dat o nou dimensiune emoional. - invazia a legat problema Ciprului de o alt serie de probleme ntre Turcia i Grecia, ea ajungnd n cea de-a doua invazie i un motiv de lupt pentru conflicte mai vechi. Firete, aceast atitudine umbrete procesul de pace. Aceast invazie era oportunitatea mult ateptat de a face o mutare avantajoas n detrimentul Greciei; nu putea fi mpiedicat de SUA i nici ameninat de o intervenie a URSS.

26

- invazia a nsemnat o nclcare grav a resoluiilor Consiliului de Securitate ONU i a Cartei ONU, reducnd astfel din credibilitatea ONU i UNFICYP. De asemenea, a artat vulnerabilitatea oricrei iniiative de pace care nu are un mecanism viabil de negociere i implementare. - invazia a artat c orice soluie se va baza pe o federaie, i nicidecum pe un stat unitar. 1980-1986 Turcia: a fost afectat de tulburrile interne, confruntri ntre aprox 47 de grupri teroriste. n septembrie 1980 avem o lovitur de stat i legea marial intr n vigoare. Ordinea a fost restaurat abia n decembrie 1983. Acestea au afectat procesul de pace. Au continuat s descrie Ciprul ca fiind parte integrant a Turciei, lucru care alarma Grecia i grecii ciprioi. n 1984 Turcia a asigurat 2/3 din bugetul TRNC; trupele militare deineau tot controlul i se amestecau i n treburile interne ale TRNC. Ca i Grecia, Turcia vedea n Cipru un motiv de disput cu prima despre Aegean. Turcia i mbuntise oarecum relaiile cu vestul pentru c era un element cheie in zon, care urmrea acum s i mbunteasc i relaiile cu CEE. Pe de alt parte, generalul Evren fcuse n 1982 vizite n Bulgaria, Romnia i Iugoslavia, artnd c Turcia era capabil s ntrein relaii i cu Estul, i astfel problema Ciprului nu i afecta pe ei foarte mult. Perioada ansamblu, n aceast perioad atitudinea Turciei a fos dezamgitoare; de exemplu, tiuse i susinuse DUI. Concluzie Problema Ciprului a creat avantaje pt tarile mama-Turcia cauta sprijin din partea Greciei dupa depunerea cererii de aderare la UE. Grecia vrea sa submineze pozitia Turciei si sa reduca ajutoarele oferite de SUA acestei tari.

23.Explicati circumstantele in care Planul Annan a fost respins si in care Ciprul a devenit stat mebru UE.
A fost propus de Kofi Annan,secretarul general Onu pt a stabiliza situatia in cipru si de a instaura pacea. El propunea -o noua tara, o confederatie formata din 2 state,Statul grec cipriot si statul turc cipriot, conduse de un govern federal dupa modelul elvetian, cu o contitutie federala. -infiintarea unei comisii de consiliere 27

-mentinerea trupelor militare ale greciei si turciei in cipru. La negocieri au participat doar liderii grecilor ciprioti si turci ciprioti= nu au fost invitAte tarile mama,desi acestea ar fi avut o mare influenta,turcia avea o mare influenta culturala si politica asupra turcilor ciprioti, spre deosebire de grecia. La referendum grecii ciproti au fost impotriva in prop de 75% pt ca considerau planul annan proturcia si ca nu ar fi prezervat drepturile grecilor ciprioti din N. Turcii-ciprioti au crezut la fel dar au vrut sa accepte planul pt ca astfel ieseau din izolarea economica si politica. In final liderii celor 2 parti au respins planul.au avut un termen limita ca sa accepte,daca nu-l acceptau numai grecii ciprioti deveneau membrii UE,ceaa ce s-a si intamplat in 2004. Cipru a depus cererea de aderare la UE in iulie 1990 ceea ce a creat controverse, unii considerau intrarea Ciprului in UE fara a se gasi o solutie la problemele acestuia ,ca fiind un scenario de cosmar care ar transpune problema Ciprului in UE cu toate consecintele acestuia.UN stat UE cu trupe de ocupatie turaca pe trit sau insemna subminarea UE in fata SUA. -Grecia declara atunci ca daca Cipru nu va fi primit in UE va folosi dr sau de veto asupra largirii uniunii ceea c ear fi afectat planurile marilor put europene.

28.Va rugam, elaborati asupra Acordului de Pace dintre India si Sri Lanka, subliniind punctele sale slabe/deficitare
Acordul Indo-Sri Lankez de Stabilire a Pacii si Normalitatii In Sr Lanka (ISPA) a fost semnat la Colombo, in data de 29 iulie 1987 . Scopul declarat al acordului era sa intareasca unitatea, suveranitatea si integritatea teritoriala a Sri Lankai, pastrand caracterul multi-etnic, multi-lingvistic si multi religios al sociaetatii. In termeni concreti, acordul prevedea unirea temporara a provinciilor din nord si est pana la referendumul programat pentru 31 dec 1988 in proincia de est care trebuia sa hotarasca deca vrea sau nu sa ramana unita cu cea de est. Caracterul conditionat al acestei uniuni era inacceptabil pentru tamili, pentru ca ei reprezentau mai putin de 50 % din populatia provinciei de est. De asemenea, acordul stipula infiintarea Consiliului Provincial Nord-Estic (North eastern provincial council), avand autoritate executiva in provincie, activitatea sa find supravegheata de catre un guvernator numit de presedintele sri lankez. Cu toate acestea, proportia de putere care era dezcentralizata a fost considerata insuficienta de catre tamili. Majoritatea domeniilor importante 28

ramaneau sub autoritatea guvernului central in totalitate (mentinerea legii si ordinii, dreptul de stabilire, politici fiscale). NEPC putea da legi in domenii minore, dar chiar si aici guvernatorul avea drept de veto. In ceea ce priveste ezarmarea si demobilizarea combatantilor, acordul prevedea un termen de 72 de ore pentru ca trupele de guerila sa predea toate armele autoritatilor sri lankeze special desemnate. In schimb, presedintele singalez avea sa acorde amnestie generala tuturor luptatorilor tamili si detinutilor politici din inchisorile sri lankeze. In ultima parte a textului acordului se mentiona faptul ca India se obluga sa trimita asistenta militara pentru implementarea acordului, in cazul in acre acest lucru era considerat necesar de catre guvernul sri lankez. Formularea incerca sa ascunda faptul ca interventia indiana era un fapt deja stabilit, iminent. In data de 30 iulie, mii de soldati indieni au fost transportati in nordul insulei. Forta a fost cunoscuta sub numele de IPKF.

Parti slabe Nu a fost facut public nici un fel de proces de mediere sau e negociere inainte de semnarea acordului si nici o organizatie tamila nu a particupat la realizarea acestui acord Absenta reprezentantilor tamililor de la masa negocieri a avut ca efect un acord care nu satisfacea nici in cea mai mica masura scopurile si cererile acestora Reactia initiala a LTTE a fost aceea de resemnare. Indienii aveau nevoie de cooperare din partea LTTE pentru a putea implementa acordul, dar rezevele pe care tigrii le aveau fata de acord trebuiau serios luate inconsiderare anuminte puncte cheie ale acordului trebuiau redefinite pe parcursul implementarii. Acasta era greu de realizat pentru ca ar fi ridicat suspiciuni din partea singalezilor in ceea ce privea scopul real al interventiei Indiei, si pe langa asta s-ar fi pus problema nerespectarii cu strictete a prevederilor acordului. - principalul motiv pt care LTTE nu a acceptat acordul este ca nu erau de acord cu amnistia tamililor - Pentru ca actiunea de implementare sa aiba succes, acordul trebiua adaptat la realitatile locale, nu aplicat cu atata strictete. Indienii ar fi trebiut sa ia in serios punctele in care LTTE nu era de acord, si sa gaseasca un mod de a ajunge la un compromis satisfacator pentru ambele parti. Cooperarea cu tigrii era cea mai impotranta premisa a succesului implementarii. 29

-Dupa octombrie 1987, armata indiana a ajuns sa fie privita de catre populatie ca o armata de ocupatie. Pe langa asta, ei au reusit sa acumuleze un nr record de incalcare ale drepturilor omului. Sansele implemntarii ISPA deveneau asadar aproape inexistente Concluzie implementarea ISPA nu a avut succes, si mai mult, prezenta trupelor straine a condus la aparitia unui conflict major intre singalezi. Concluzia care putea fi trasa era ca ISPA inrautatise substantial situatia interna a tarii esecul ISPA a intarit fortele LTTE si a incurajat razb civil

29. Va rugam, elaborati asupra interveniei defectuoase a Indiei in Sri Lanka. Datorita caror factori a fast transfarmata o misiune de mentinere a pacii intruna ce a determinat o stare de razboi?
Contextul in India. Guvernul se afla sub presiune datorita unor serioase acuzatii de coruptie. Interventia in Srilanka a venit asadar ca un mod de a devia atentia populatiei de la situatia interna. Practic, guvernul dorea sa mituiasca poporul cu un succes pe plan extern pentru a-i distrage atentia de la situatia interna ingrijoratoare. Acordul Indo-Sri Lankez de Stabilire a Pacii si Normalitatii In Sr Lanka (ISPA) a fost semnat la Colombo, in data de 29 iulie 1987.Situatia interna in sri lnk conflictuala-existau armate de guerilla tamile Factori -instaurare trupelor de mentinere a pacii IPKF(trupe e intern.LTTE reactioneaza la prezenta acestora. LTTE-la inceput sustinut de India,dupa care scapa de sub controlul lor -lipsa unui mediator-india era un potential meiator dar a abuzat de el,a folosit forta militara in loc de negocieri. ocupatie),generareaza conflictul

30

30.Va rugam, elaborati asupra invatamintelor si "mostenirii" ISPA


CONCLUZII E mai mult decat sigur ca o alta strategie de implementare ar fi dat roade mai bune. Pot fi identificati 3 factori acre explica de ce nu a ales guvernul indian o alta cale. 1) In iunie-ulie 1987, guvernul nu avea o strategie coerenta pentru impunerea pacii in Sri Lanka.Interventia subita a fost motivata de criza de pe plan intern. N aveau imformatii dspre complexitatea situatiei di Sri Lanka, despre riscurile la care se supuneau, nu aveau un plan B pentru cazul in care implementarea ar fi ajuns la un blocaj. 2)Implementarea a fost excesiv de rigida. O atitudine de paternalism regional i-a acut pe indieni sa creada ca acordul poate fi aplicat ad literam, fara a tine cont de realitatile locale sau de nemultumirile LTTE. 3)Odata ce IPKF a devenit implicat intr-un conflict cu LTTE, strategii militare indieni ai subestimat profund forta adversarilr lor. Esecul ISPA a avut 2 contribuit in 2 puncte majore la desfasurarea ulterioara a conflictului civil. In primul rand, LTTE a devenit considerabil mai puternica. A doua faza a razboiuliu s-a dovedit asadar a fi mult mai intensa si mai sangeroasa decat prima. O incercare de incheiere a conflictului a avut loc in 1994, cand UNP a pierdut pentru prima data alegerile parlamentare in fata Aliantei Populare in frunte cu Chandrika Kumaratunga. Au avut loc o serie de negocieri dar tigrii s-au dovedit a fi mai putin dispusi sa faca compromisuri decat niciodata, si cea de-a treia faza a conflictului a inceput in aprilie 1995. Abia in 2002 partile au aceceptat o noua mediere din partea unui tert, de data aceasta Norvegia. A fost semnat un acord de incetare a focului, insa cu toate ca partile isi reafirme adeziunea la acest acord, ostilitatle continua si se estimeaza ca au fost peste 8000 de victime din 2002 pana azi.

31

32. Care sunt factorii ce au determinat destramarea Iugoslaviei? Ce anume a unit popoarele iugoslave timp de 45 de ani?
Tito in 1945 a fost cel care a creat federatia socialista Iugoslavia formata din 6 state socialiste.Iugoslavia s-a destramat in 1991 odata cu caderea comunismului,totusi destramarea ei nu ea ineviatbila si nu era un rezultat al naturii artificiale a statului sau al ciocnirii dintre musulmani si crestini.Iugos avea granite recunoscute, o economie integrata un sis legislativ si 40 de ani de experienta ca stat.Daca comunit internationala ar fi intervenit in mentinerea coeziunii sociale ,politici,ec,conflictul probabil nu ar fi izbugnit. Destramarea -IN 91 au loc alegeri electorale care au dus la polarizarea fortelor ,daca s-ar fi intervenit prin traininguri ale liderilor, crearea de aliante multi etnice ,sprijinul mass mediei,etc s-ar fi diminuat extremismul candidatilor -1990 Milosesici doreste un sigur stat sarb,fapt ce-i alarmeaza pe non sarbi si el creste dorinta acestora pt independenta. -1991 Slovenia si Croatia isi declara independenta. -Milosevici impune sanctiuni economic. Croatiei si Sloveniei. -independenta Croatiei nu putea fi accepata de sarbi dat faptului ca era un nr mare de sarbi in Croatia. -in timpul negocierilor Yugoslavia bombardeaza orasele croate Vucovar si Dubrovnic. -daca com internationala ar fi intervenit in forta in acest punct pt pedepsirea sarbilor aceasta ar f putut duce la oprirea luptelor.in schimb ea a ramas neutra .

32

33 .Explicati cum anume a esuat comunitatea internationala in prevenirea razboiaelor din Iugoslavia.

-IN 91 au loc alegeri electorale care au dus la polarizarea fortelor ,daca s-ar fi intervenit prin traininguri ale liderilor, crearea de aliante multi etnice ,sprijinul mass mediei,etc s-ar fi diminuat extremismul candidatilor -1990 Milosesici doreste un sigur stat sarb,fapt ce-i alarmeaza pe non sarbi si el creste dorinta acestora pt independenta. -comunitatea internationala s-a implicat f putin in asistarea asupra stabilirii unei noi ordini in Iugos pt ca era preocupata de razb din Golf,dat schimbarilor dramatice in ordinea int rezultata din colapsul URSS si unificarea Germaniei. -comunit int ar fi putut avea un rol important in acest stadiu primar prin stabilizarea ec si coeziunii sociale. -1991 Slovenia si Croatia isi declara independenta.Milosevici impune sanctiuni economic Croatiei si Sloveniei. -comunit internationala trebuia acuma sa impiedice violenta dintre republici,trebuia apelat acum la sanctiuni economice ,izolare pol, sau chiar folosirea fortei. -independenta Croatiei nu putea fi accepata de sarbi dat faptului ca era un nr mare de sarbi in Croatia. -in timpul negocierilor Yugoslavia bombardeaza orasele croate Vucovar si Dubrovnic. -daca com internationala ar fi intervenit in forta in acest punct pt pedepsirea sarbilor aceasta ar f putut duce la oprirea luptelor.in schimb ea a ramas neutra . ONU a avut 4 initiatve. 1.Expulzarea Serbiei din CSCE(transfoormat mai apoi in OSCE) 2.Embargou eco asupra Serbiei 3.Stabilirea unui tribunal de razboi. 4.Embargou asupra armelor impotriva tutror rep iugoslave. Primele 3 masuri au fost luate pt a pedepsi Serbia.Aceasta fiind considerata agresor dar masurile au fost luate prae tarziu,doar interventiile militare ar fi atenuat conflictul in acest punc. 33

Embargoul asupra armelor dorea sa limiteze violenta dar in schimb i-a favorizat pe sarbi,acestia detineam armele si armata iugoslava.La acest moment doar o actiune militara ar fi avut efect.Eforcement Force ar fi trebuit sa impinga trupele sarbe spre granite si sa stabileasca un mediu de securitate in Croatia,apoi aceasta forta militara ar fi trebuit inlocuita cu Peace keeping,astfel negocierile puteau incepe.Iar in timp aceasta putea fi inlocuita cu Local Police Forces.IN schimb ONU a trimis in Croatia o forta militara care sa monitorizeze drepturile omului si sa se ocupe .

34 Explicati cum anume a esuat comunitatea internationala in prevenirea violentei si a epurarii entice in Bosnia Hertegovina.
In 91 guv bosniac cere ONU o forta de pastrare a pacii si prevenirea conflictelor.ONU a esuat deoarece nu a trimi so forat capabila sa impuna pacea.Sarbii bosniaci ,cu sprijiul Serbiei declara regiuni autonome sarbe in Bosnia,infiinteaza un parlament sarbo-bosniac si pornesc razb de secesiune.Sarbii bosniaci incep sa fol violenta pt expulzarea sarbilor si croatilor. La inceputul razb din Bosnia existau grupari militare si paramilitare organizatii paramilitare conduse de un lider,grupuri de mercenari straini,politii locale.ONU a identifiacat 83 de grupari paramilitare dintre care 56 sarbe.Din partea sarbilor-tigrii lui Arkan, si din partea bosniacilor beretele verzi. Razb a inceput in 92 cand sarbii au tras in demonstranti ,confl s-a transformat in razb civil,razb al nationalistilor contra unei societati pluraliste multi culturale. Forta era folosita pt a controla populatia mai mult decat pt a captura teritorii.Gruparile paramilitare cooperau intre ele. O caractristica a razb din bosnia era asediul principalelor orase bosniace desi nu puteau fi capturate puteau fi bombardate in continuu si li se taiau caile de aprovizionare-razb nu a fost dirijat conra partilor opozante ci contra pop civile=purificare etnica. Orasele si satele erau bombardate,erau raspandite materiale de propaganda inspaimantatoare,locuitorii non sarbi erau terorizati, omoruri ,violuri,jafuri.IN zonele urbane procesul era mai mascat,non sarbii erau persecutati. Purificarea etnica se baza pe distrugerea in masa a comunitatilor si fabricarea urii si fricii,reprezinta total opusul razb de guerila care se baza pe sprijinul populatiei. ONU intervine abia in 1992 cu o forta militara pt asistarea livrarii ajutorului imanitar.O cauza a esecului ONU in razb bosniac, a fost faptul ca interventia s-a efectuat sub pretextul neutralitatii. Tot in 1992, ONU face uz de forta ,insa prea tarziu ,sarbii isi atinsesera deja obiectivele 34

ONU a esuat dat faptului ca nu a inteles acest nou tip de razboi care era un razb contra pop civile si nu unul intre nationalisme.De asemenea desi purificarea etnica se vedea clar aceasta a fost considerata un efect colateral al luptelor si nu scop final al razb.Situatia conflictului era tratata la nivel inalt ca o problema a granitelor si terit nu ca o probl de organizare pol si sociala.

35. Aduceti argumente pentru a sprijini urmatoarea afirmatie a lui Kaldor: razboiul din Bosnia Hertegovina a devenit exemplul arhetipal, paradigma noului tip de razboi.
A avut ca baza un conflict inter- etnic care a dus in timpul razb la diviziunea orasului Sarajevo in 2 parti,una controlata de sarbi si una controlata de bosniaci.A fost implicata intreaga societate in acest conflitc,au murit aprox 260 de mii de oameni, si s-au produs pagube materiale imense.Au avut grave incalcari ale dr omului , acest lucru avand consecinte grave la nivel global.Sa mobilizat un efort international, si de asemenea numeroase sericii umanitare.DE asemenea mass media s-a implicat f mult. Scopurile politice ale sarbilor si croatilor bosniaci erau purificarea etnica-caracteristica a nationalismului est european.Apare noul nationalism .Milosevici foloseste mass media pt propagarea mesajului, mentalitatea de vicatima a majoritatii care se simte minoritate,.Frica si ura sunt mobilizate in scopuri politice.S-a dezvoltat o miscare de masa pt pace cu sprijinul mass mediei bosniace, al sindicatelor, al intelectualitatii . A fost un razboi impotriva societatii civile si al populatiei.,de asemenea a fost un razboi al nationalistilor exclusivisti imp unei societati multiculturaliste.

35

24.Explicati implicarea americana in Guatemala in anii 50.


A fost o istoria delineata de un American care a investigat regiunea aproape de plantatia de cafea La Patria. A descris politica Americana cu privire la luptatori de gherila dupa esecul reformului agrar in 1952, in special terorismul armatei Guatemalei impotriva luptatorilor de gherila si populatiei rurale. Pana la urma aproape 200,000 de persoane (populatia civila si militara) au murit si razboiul a afectat negativ dezvoltarea economiei. Politica Americanilor dupa al doilea razboi mondial a fost clar: limitarea expansiuneie comunismului, adica da ajutor (financiar, militar, technic, etc) tuturor grupurilor care lupta impotriva comunismului (politica aceasta se numeste containment in limba engleza). Vietnam, Afganistan, Chile, Cuba, sunt numai cateva exemple. Politica Americana in Guatemala este tipic din punct de vedere Americii de Centru - SUA a dat banii, arme, sprijinul militar (bombardare), si asistenta tehnica (instruire) armatei pentru lupta impotriva fortelor gherila. Luptatori de gherila au vrut reforma de pamant in forma de redistribuirea plantatelor la popoare in spatiu rural (in general, poporul indian) dar numai pamantul acela care nu a fost folosit de gospodarii deja pentru cafea (acest plan nu a fost socialist, si reformistii nu au vrut sa schimba ideea de proprietate privata). De fapt, procesul de reformarea pamantului a inceput in 52 dupa alegerea democratica a unui reformist care a primit o mare majoritate a voturilor.

Din pacate, CIA-ul a decis ca reforma agrara a fost un pas spre comunismul, ori daca nu asa de direct, ar pune conducerea Guatemalei mai aproape de Cuba ori Uniunea Sovieta decat de America. Astfel, America a sprijinit armata si insurectia impotriva reformului in 54. Presedentul nou a fost un despot si primul intr-o linie de lideri care au adoptat o politica aspra si au afectat negativ viitorul Guatemalei.

36

25.Va rugam, explicati ce este MINUGUA si elaborati asupra rolului acesteia. De asemenea, incercati sa evidentiati punctele sale slabe/deficitare si cele tari.
MINUGUA A fost misiunea ONU in Guatemala cu o durata de 10 ani ca a avut ca principal scop peace keeping si incetarea celor 36 de ani de razb civil.Misiunea ONU era de verificare a dr omului,verifica daca acordurile prvind dr omului (din 94 pana 97)sunt respectate si de asemenea presupunea ,,confidence building,,.Mandatul a fost extins si se ocupa de verificarea in ansamblu a reformelor institutionale.A fost ingreunata de lipsa de intelegere a Guatemalei referitoare la mandatul si functiile misiunii ONU.Dupa semnarea acordurilor si largirea misiunii privind dr omului,MINUGUA a pastrat un ,,low profile,, si cetatenii de rand nu stiua ce inseamna aceasta misiune si nici cu ce se ocupa ea.Chiar si elita tarii nu vroia sa recunoasta ca din 1997 MINUGUA avea in mandat sa verifice toate acordurile.Imaginea MINUGUA a suferit in 1997 din cazua acuzatiilor din presa guatemaleza cand Jan Arnault ar fi ascuns inf privind disparitia unui membru URNG arestat de stafful prezidential.Indiferent de adevar aceste acuzatii impreuna cu ,,low profile-ul,, au redus autoritatea misiunii in procesul de pace. O alta dificultate intampinata de misiune au fost multiplele atacuri asupra personalului ONU de catre grupuri care nu avea incredere in aceasta misiune. Desi a intampinat dificulatti, MINUGUA a fost un succes.A fost o coordonare excelenta in cadrul sis ONU si buna cooperare dintre MINUGUA si instit financiare ca FMI ,Banca Mondiala.Aceste instit au fost consultate si incluse in faza de negociere.Referitor la mandatu de verificare a dr omului,Minugua acorda prioritate dr la viata, la integritate, securitate, liberatate.De asemena prezenta MINUGUA a prevenit abuzurile imp dr omului

37

26.Va rugam, elaborati asupra rolului Comisiei de Adevar din Guatemala.


Acordul pt formarea Comisiei de Adevar a fost semnat la Olso in 1994, URNG a semnat si el, fiind presat de tarile nordice.Comisia urma sa aiba o componenta internationala, si sa rezolve cazurile de violenta ce au avut loc in timpul razboilui, inca din 1960. Comisia urma sa inceapa lucrul dupa semanrea acordului de pace si de asemenea nu va face publice nume iar hotararile ai nu vor avr caracter juridic.Acest ultim aspect a nemultumit societatea civila care dorea dreptate pt victimele razboiului. Scopul Comisiei de Adevar era de a trata cazurile cu obiectivitate, echitate si impartialitate si sa ofere remomandari statului.Si-a inceput munca propriu-zisa in 1997 , si a cerut cerut o extindere a mandatului pana la 18 luni, pt a aduna marturii din 1961 pana in 1996.Comisia a primit 8000 de marturii, autotitatile militare nu au cooperat,desi aveau un acord. Concluziile comisiei au fost prezentate in 25 feb 1999, si au socat peisajul politic din Guatemala.Concluziile principala au fost ca militarii erau responsabili pt 93% din infractiuni,ceeace era de asteptat.Ceea ce nu era asteptat a fost faptul ca fortele militare au comis in anii 80 faptede genocid si rasism asupra fortelor de gherila, desi ei erau cei asistati de fortele de pace ONU. Comisia a facut de asemenea si o serie de recomandari pt ajutorarea victimele de razboi si pt reforme ale sistemului jurdic si a propus formarea unei fundatii cu participare din partea guvernului dar si a societatii civile, care sa urmareasca punerea in practica a recomandarilor Comisiei deAdevar, insa guvernul a refuzat orice reforma propusa de Comisie,justifind prin faptul ca reformele importante vor avea loc oricum inclusiz ajutorarea victimelor de razboi.

38

27.Va rugam, elaborati asupra aspectelor pozitive si negative din cadrul implementarii Internationale a pacii in Guatemala.
Implementarea pacii in Guatemala areatat parti pozitive cat si parti negative. 1.parti positive-medierea internationala a fost aparent de de ajutor,procesul a capatat importanta cand partidele din Guatemala au acceptat medierea ONU,mediatorul ONU Jan Arnault a castigat increderea ambelor parti si a transformat acordurile guvernului in pripuneri acceptate de URNG,de asemenea au avut loc contacte directe intre parti,numerosele intalniri dintre fortele armate si liderii rebeli au generat un grad inalt de incredere intre cele doua parti,aceste contacte directe au dus la un process rapid de demobilizare,coordonarea in cadrul sis ONU a fost exceptional in Guatemala,instit de la Bretton Woods au participat la negocieri si au militat pt pace si au finantat procesul,SUA desi era superputerea vecina s-a purtat ca si o alta putere interesata de process acordand supor dar nu in mod deosebit.Cei 6 prieteni, Norvegia, SUA, Mexic, Venezuela, Spania si Columbia au fost active in timpul negocierilor dar rolul lor a scazut odata cu inceperea implementarii 2.parti negative-dificultatile in implementare au fost o urmare a problemei pacii din Guatemala,atat URNG cat si PAN aveau dorinta de a guverna .Rebelii URNG au fost invinsi la inceputul lui 1983 desi URNG a supravietuit nu era o amenintare pt supravietuirea statului si nu a putut sa oblige guvernul sa faca concesii.Guvernarea PAN a continuat sa se confrunte cu slabiciunea normala a guv civile.O putere militara, un sis pol instabil.Guvernarea PAN a fost responsabil pt implementarea din 97 pana in 99 iar acordurile au reprezentat o oportunitate de a castiga suportul int care sa intareasca statul Guatemalan sis a produca instit pe termen lung. Diferitele acorduri de pace au fost mai mult o forma fara fond ,ele nu au reflectat consensul dintre elite ,de asemenea nu au continut detalii exacte care sa ofere actorilor internationali o baza pt a verifica . Ca sa umple detaliile care lipseau,acordurile au depins d reformele constitutionale , nici PAN si nici URNG nu au suficinet de unite si de puternice pt a implementa acordurile.Consensul a fost greu de obtinut si guvernul nu a fost capabil sa treaca peste opozitie . Pt donatorii internationali,procesul de pace din Guatemala a avut mai multe dileme-ONU si ceilalti actori care au sustinut procesul de pace si l-au mediat, au simtit sa continue procesul desi nu dat multe roade la inceput .Donatorii au continuat sa sprijine guvernele desi uneori implicarea lor parea superficiala .Dupa ce populatia a respins reformele a devenit si mai greu pt donatori sa actioneze.O lectie pe care au invatat-o cei care vroiau sa implemeteze pacea a fost sa vada ce putere au cele doua parti,daca o parte,in special guv est f slaba, nu are sens sa incepi negocierile pt acorduri de pace multidimensionale. 39

28.Va rugam, elaborati asupra demobilizarii si dezarmarii trupelor de guerrilla in timpul implementarii pacii in Guatemala. De asemenea, explicati rolul MINUGUA, in acest context.
ONU a hotarat demobilizarea totala a URNG in 60 de zile.Prin acceptarea unui termen asa de scurt de catre URNG , acesta nu a mai avut oportunitatea de a recurge la arme.Securitatea celor din URNG in timpul tranzitiei a fost asigurata de 155 de observatori MINUGUA care nu erau innarmati.IN timpul demobilizarii nu a avut loc niciun incident semnificativ ,intregul proces a avut loc din 3 martie pana in 3 mai 1997. Au fost mai multi factori care au facut demobilizarea un succes.In primul rand un acord de incetarea a focului fusese semnat cu 9 luni inainte .De asemenea cei din URNG nu au opus rezistenta dezarmarii, datorita influentei internat care a contruit incredere, prin intalniri la nivel inalt in repetate randuri.Au fost mai multe org care au cotribuit la reintegrarea URNG in societate, printre care Guilermo Torrielo Foundation care a implementat multe proiecte pt fostii combatanti URNG dar aceasta fundatie nu avea capacit instituticonala sa dezv rapid proiecte iar donatorii internationali siau concentrat atentia spre a aduce la zi aceasta fundatie.Totusi reintegrarea combatantilor URNG nu a fost o problema pt procesul de pace dat nr lor redus si ajutoarelor financiar mari din afara.

40

41

42