P. 1
pregatirea primara a semintelor pentru extragerea uleiului vegetal.pdf

pregatirea primara a semintelor pentru extragerea uleiului vegetal.pdf

|Views: 121|Likes:
Published by Petronela Cozma
fabricare ulei vegetal
fabricare ulei vegetal

More info:

Published by: Petronela Cozma on Mar 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/01/2013

pdf

text

original

Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal

Găgeanu Paul
INMA Bucureşti

PREGĂTIREA PRIMARĂ A SEMINŢELOR PENTRU EXTRAGEREA ULEIULUI VEGETAL

Bucureşti 2012

1

Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal

Cuprins
Pag. 1. Oleaginoasele, materia primă pentru uleiurile vegetale

3 3 5 7 7 8 12 14 16 17 17 17 17 18 19 20 21 28 29 32 34

1.1 1.2

Generalităţi Caracterizarea fizico-chimică a principalelor materii prime oleaginoase

1.3 Descrierea seminţelor oleaginoase 1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 Floarea-soarelui Rapiţa Soia Inul Ricinul Camelina

2. Recepţia calitativă şi cantitativă a seminţelor 2.1 Recepţia. 2.1.1 Recepţia cantitativă 2.1.2 Recepţia calitativă 2. 2 Descărcarea materiilor prime oleaginoase 3. Pregătirea seminţelor pentru procesare 3.1 3.2 3.3 4. Curăţirea Instalaţii de captare a prafului Uscarea

Depozitarea seminţelor Bibliografie

2

Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal

Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 1. Oleaginoasele, materia primă pentru uleiurile vegetale
1.1 Generalităţi Uleiurile şi grăsimile vegetale se găsesc în natură în ţesutul plantelor, fiind concentrate în seminţe, pulpă, respectiv în sâmburele fructelor, în tubercule sau în germeni. Seminţele separate de planta – mamă reprezintă germenul unei viitoare plante. În timpul formării şi maturizării seminţelor oleaginoase, în celule are loc o acumulare de substanţe hrănitoare (grăsimi, albumine, hidraţi de carbon, compuşi cu fosfor şi alte substanţe), care au rolul de a asigura germenul funcţiei vitale, până când acesta devine capabil să-şi asigure singur hrana minerală din sol şi din aer. Prezenţa acestor substanţe hrănitoare într-o măsură mai mare sau mai mică determină valoarea seminţelor oleaginoase ca materii prime pentru obţinerea uleiului vegetal şi a celorlalte componente. În general, termenul de sămânţă este folosit într-un sens mai larg în agricultură. În practica industrială, se numesc seminţe şi unele categorii de fructe compuse. Seminţele şi fructele plantelor se pot deosebi pe baza caracterelor morfologice şi a însuşirilor lor diferite ca: modificarea culorii cotiledoanelor sub influenţa unor reactivi, fluorescenţa sub lumină de cuarţ etc. Din punct de vedere morfologic, seminţele propriu-zise sunt organe de reproducere ale diferitelor specii de plante care la maturitate se desprind de fruct, acesta având un rol protector temporar. Seminţele propriu-zise (fig. 1) sunt alcătuite dintr-un înveliş protector mai mult sau mai puţin tare numit tegument sau coajă (pericarp) (care le apără de acţiunile mecanice şi biochimice), endospermul (miezul sau albumenul) şi embrionul viitoarei plante.

Fig.1 Structura morfologică a seminţei de floarea-soarelui 1-coajă; 2- tegument; 3- miez. Tegumentul, ca parte protectoare a seminţei, este format din mai multe straturi de celule lignificate. El poate fi de diferite culori, gros sau subţire, neted sau zbârcit, reticulat, costat etc. La unele seminţe tegumentul prezintă diferite formaţiuni pe baza cărora se poate identifica cu uşurinţă specia respectivă.

3

cotiledoanele şi muguraşul. Celula tipică a ţesutului nutritiv al seminţelor este compusă din învelişul celulei şi substanţa conţinută în interior (oleoplasma îmbibată cu ulei).5μm. Rosaceae. La acestea endospermul este asimilat de embrion în momentul formării seminţei. Seminţele care conţin endosperm se numesc albuminate şi aparţin plantelor din familiile: Euphorbiaceae. 3. Linaceae. variind între 340 μm2 la in. granulele aleuronice. 2. 4 . 2). sunt mai fragile.3μm. 1075 μm2 la floarea soarelui şi 1873 μm2 la ricin. nucleul celular şi alte elemente de bază ale celulelor. ceea ce face ca acestea să fie tari. care rămân în stare latentă până când sămânţa germinează. embrionul este în general mic în raport cu mărimea seminţei. mai dure. La seminţele albuminate. Acestea se numesc seminţe cu albumen-femeraid. fiind cuprinsă între 0. Structura microscopică a celulelor (fig. Grosimea pereţilor celulari la majoritatea seminţelor este mică. 2 Structura morfologică a celulelor seminţelor oleaginoase 1-membrană.oleoplasmă.3-0. iar seminţele se caracterizează printro duritate mai mică. Învelişul celular este format în principal din celuloză şi hemiceluloză şi la majoritatea seminţelor este de grosime mică. la seminţele de soia şi în spaţiile intercelulare sunt de dimensiuni mici. a căror grosime este de 1. Excepţie fac celulele de soia.granule aleuronice. Papaveraceae. 4. Fig. aparţinând plantelor din familiile Cruciferae. tulpiniţa.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Endospermul sau albumenul constituie rezerva de substanţe nutritive ale seminţei şi formează miezul acesteia. Solanaceae. Seminţele oleaginoase sunt formate dintr-un număr foarte mare de celule de dimensiuni mici. Gramineae. în timp ce la floarea soarelui sau la ricin ele sunt mai mari. pe când la seminţele exalbuminate embrionul este mare. ca de exemplu floarea soarelui. La unele seminţe. Embrionul conţine organele vegetative ale viitoarei plante: rădăciniţa. endospermul există un timp foarte scurt după formarea seminţei şi apoi se resoarbe. în colţurile de unire a celulelor găsindu-se aşa numitul „spaţiu intercelular”. Fagaceae şi Leguminoase. Seminţele lipsite de endosperm se numesc exalbuminate şi aparţin plantelor din familiile Curcubitaceae. Se cunosc şi seminţe intermediare sau parţial albuminate care au o cantitate mai mică de endosperm în vecinătatea tegumentului.nucleul Învelişul celular. Învelişul celular are de cele mai multe ori contur ondulat.

fiind de 75-82% din totalul intracelular la ricin. 1. la seminţele cu conţinut ridicat de ulei.5% la soia şi aproape 100% la floarea soarelui şi la in. care conţine suportul pentru uleiul dispersat uniform în citoplasmă. neregulată. Astfel. cât şi de tratarea ulterioară recoltării. Cristaloizii sunt proteine gelificate care se găsesc sub formă de cristale. extractive neazotate Celuloză Cenuşă 14-28 9-11 44-52 18-20 10-15 14-18 2-3 7-12 11-13 17-19 33-36 20-23 3-6 3-5 4-6 6-8 23-42 25-28 17-20 4-6 3-5 22-25 6-9 44-52 14-18 15-17 15-18 2-4 10-11 20-30 25-28 28-30 4-6 3-4 4-6 9-11 35-38 25-27 20-23 4-5 3-4 Natura lipidelor şi substanţelor de însoţire care compun uleiul brut este caracteristică fiecărei materii prime. De o mare importanţă asupra compoziţiei chimice sunt de asemenea factorii legaţi de păstrarea seminţelor. se constată că în comparaţie cu necesarul pentru consumul uman. Volumul oleoplasmei diferă de la un soi de seminţe la altul. până la momentul prelucrării industriale. În ce priveşte prezenţa aminoacizilor esenţiali. 5 .2 Caracterizarea fizico-chimică a principalelor materii prime oleaginoase Datele generale privind raportul miez-coajă precum şi principalele componente sunt următoarele (tabelul 1): Tabelul 1. Se deosebesc de globoizi prin faptul că în apă se umflă. Granulele aleuronice sunt corpuri solide de origine proteică şi formate din cristaloizi şi globoizi acoperite de un înveliş deosebit de subţire. Globoizii sunt corpuri rotunjite. în timp ce la seminţele mai sărace în ulei au o formă colţuroasă. Forma şi dimensiunile granulelor aleuronice diferă foarte mult de la o sămânţă la alta. grupa globulinelor ocupă locul de bază variind între 8. formate în special din fitină şi acid fitinic. Compoziţia chimică a materiilor prime oleaginoase indigene Tipul Componentul Floarea Germeni de In pentru % Soia Rapiţă Ricin soarelui porumb ulei Conţinut de coajă Umiditate Ulei brut Proteină Subst. în timp ce albumina se găseşte în cantităţi foarte mici. majoritatea proteinelor au o compoziţie echilibrată. Motivele variaţiilor în compoziţia diferitelor materii prime oleaginoase rezidă în măsurile luate pentru ameliorarea diferitelor soiuri în agrotehnica aplicată şi în condiţiile de sol şi climă. fapt ce justifică folosirea seminţelor şi a şroturilor oleaginoase ca sursă de proteină vegetală. Substanţele proteice din compoziţia seminţelor oleaginoase cuprind. granulele au o formă mai rotunjită. Suprafaţa secţiunii lor transversale variază între 20. aproape toate grupele de proteine.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Oleoplasma este formată din protoplasma propriu-zisă sau citoplasma.3μm 2 la floarea soarelui şi 87. în diverse proporţii. Astfel. legate de proteine. 75-76% la floarea soarelui.9 μm2 la inul pentru ulei. descoperindu-şi astfel originea lor gelică. se îmbibă. 74% la in şi 66-69% la soia. sub forma unor incluziuni ultramicroscopice.

a. soia şi inul pentru ulei.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Glucidele care se găsesc în seminţele oleaginoase sunt mai uşor sau greu asimilabile.  sâmburi de struguri obţinuţi ca deşeuri în vinificaţie. piriformă. şrotul constituind astfel o sursă de substanţe nutritive pentru acestea. Culoarea seminţelor este o caracteristică pe baza căreia se identifică speciile şi uneori soiurile.  arahide (Arachis hypogaea) – India. ca urmare a creşterii conţinutului de proteine şi glucide. în funcţie de grupa din care fac parte. cele rotunde având o singură dimensiune – diametrul – iar celelalte forme trei dimensiuni – lungime. în funcţie de volumul cojilor. Nigeria. reniformă. iar la unele seminţe. în timp ce celuloza. România. Pentru identificarea şi categorisirea speciilor de seminţe. Din analiza structurii anatomice şi chimice a diferitelor materii prime oleaginoase se pot trage însemnate concluzii practice pentru desfăşurarea procesului de producţie privind: fluxul tehnologic. Conturul seminţelor este dat de proiecţia acestora pe o suprafaţă plană atunci când sunt lăsate libere. Cele mai răspândite plante oleaginoase sunt:  soia (Glycine hispida) – China. Examinarea caracteristicilor tegumentului şi identificarea unor formaţiuni de pe suprafaţa acestuia se face cu ochiul liber. destinaţia uleiului ş. Prin descojirea seminţelor se îmbunătăţeşte calitatea şroturilor. oval alungită. China. lăţime. de mărimea granulelor aleuronice.  seminţe de dovleac de ulei. Unele specii de seminţe prezintă fenomenul de heterocarpie respectiv.  rapiţa (Brasica napus) – India. SUA. concentrate în coaja seminţelor. dând indicaţii asupra stării de maturizare a seminţelor. formă. se folosesc şi următoarele caractere de diferenţiere: contur. precum şi unele formaţiuni caracteristice speciei. În industria uleiurilor mai pot constitui materii prime economice şi următoarele subproduse:  germeni de porumb recuperaţi din industria morăritului. caracterele morfologice şi însuşirile lor. de conţinutul în ulei. Rusia.1Floarea-soarelui 6 . mărime. Polonia. rapiţa. culoare. sunt greu asimilabile sau neasimilabile de organismul animal.  seminţe de tomate obţinute ca deşeuri în industria conservelor. Forma seminţelor este dată de raportul dintre cele trei dimensiuni: lungime. grosime şi poate fi sferică. al căror sistem digestiv conţin celulază care hidrolizează celuloza până la glucoză. a prospeţimii acestora. oligozaharidele şi amidonul care sunt concentrate în miezul seminţelor sunt uşor asimilabile. cu lupa sau cu microscopul. Astfel. Mărimea se exprimă în milimetri. cuneiformă. a condiţiilor de coacere şi de condiţionare. În ţara noastră principalele culturi oleaginoase sunt reprezentate de floarea soarelui. Suprafaţa tegumentului seminţelor variază de la o specie la alta. în funcţie de felul seminţelor şi de calitatea lor. suprafaţa tegumentului. ovală. pe lângă structura anatomică. pentru identificarea speciei se utilizează metoda prin care se colorează tegumentul sau formaţiunile de pe acesta. utilizarea şroturilor în scopuri alimentare sau pentru furajare. se pot prezenta în două sau mai multe forme diferite. amidonului şi spirtului. 1. lăţime şi grosime.  floarea soarelui (Helianthus annuus) – Rusia. fenomen ce se datorează modului de aşezare a florilor în inflorescenţe. în funcţie de grosimea pereţilor celulari.3 Descrierea seminţelor oleaginoase 1. monozaharidele. Canada. iar la unele seminţe suprafaţa este diferenţiată în funcţie de soi. Excepţie fac rumegătoarele. Argentina. regimul tehnologic.3. China. Însuşirile fizice ale seminţelor oleaginoase. hemiceluloza şi substanţele pectice. Apa se găseşte în seminţele oleaginoase în proporţie variabilă.

92. punctul de fuziune = . etc. 7 . Floarea –soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. creat în România la SC ITC SRL (2006). în procent de ~50%. fosfatide. se utilizează in alimentaţia umana (rafinat) si in industria alimentara ( margarine. floarea soarelui asigură. Prin industrializare. În tabelul II este prezentată dinamica culturii de floarea-soarelui din perioada 1995-2007. este originară din America centrală şi a fost adusă în Europa în secolul al XVI –lea . pe care variantele prelucrate nu o mai păstrează. şi hibridul oleic Vera. 30-130 kg miere/ha. Fiind o apreciata plantă meliferă. după extragerea uleiului. in principal.61. conserve. regenerative etc. stimulatoare ale activităţii hormonale. Caracteristicile calitative ale seminţelor de floarea-soarelui destinate industrializării sunt. următoarele: ► conţinutul in umiditate ► conţinutul de corpuri străine ► seminţe cu defecte ► masa hectolitrica a seminţelor de floarea-soarelui variază intre 40 si 42 kh/hl Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui: densitatea la 20 grade = 0. utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor. Fructele (achenele) de floarea soarelui conţin.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Floarea soarelui (Helianthus annuus). În prezent floarea soarelui constituie una din principalele culturi oleaginoase. avand in plus o aroma distincta. face parte din familia compozitelor.Din cojile seminţelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale. Până în 2006. cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere. lecitina. circa 150 kg /tona produs.). tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in industria materialelor de construcţii. punctul de rupere = . Amplitudinea autoinflamării = 30. precum şi în substanţe cu efecte antiinfecţioase. Este foarte bogat in vitaminele E si F. ulei cu calităţi alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate. rămân şroturile. PCI (Kcal/kg) = 9032.5 grade. a maselor plastice. au mai fost înregistraţi hibridul oleic Aurasol (2004). săpun. În prezent se foloseşte denumirea de hibrizi oleici. . în perioada înfloririi. Capitulele se utilizează in hrana animalelor. Uleiul natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa. in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi pentru inima si vasele de sânge). vâscozitate (CST) la 20 grade = 55 .16 grade. de către firma Monsanto. În producţia mondială de seminţe oleaginoase ocupă locul al doilea după soia. Măcinate. de plantă.

glucide şi săruri minerale. turtele de rapiţă obţinute din procesare au o bună valoare furajeră.1 1662 1895. sub aspectul producţiei de ulei comestibil. În ultima perioadă se discută tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca biocarburanţi. Hibrizii oleici sunt rezultatul progresului genetic.3 (mii tone) Suprafeţele cultivate cu hibrizi oleici s-au extins spectaculos în Franţa. de exemplu. comparativ cu 21. fiind atestat de analize efectuate în Italia. fiind bogate în proteine (38-42%). paiele de rapiţă se folosesc in industria materialelor de construcţii. 8 .14%.8 800. Conţinutul în acid oleic este de 90. depăşind martorul Alex cu 12% şi cu 14%. nu are risc foarte mare de inflamare şi are un indice de evaporare aproape de zero.1 1073.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Tabelul II. 3) (Brassica napus L) se situează pe locul cinci. 1.6 1002.8 1506.5 916.2 1043 876.9 823. Rapiţa se recoltează timpuriu.6 858. ramân şroturile. a înregistrat o producţie medie de 3. Hibrizii oleici se vor extinde cu succes deoarece uleiul este preferat atât în alimentaţie cât şi ca sursă de biodiesel.9 1095.3 1300. care a devenit deja lider mondial. utilizate ca sursă de proteina in hrana animalelor şi materie primă pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor. este stabil.4 1767. care aparţine amelioratorului rus K. Prin industrializare. Uleiul din floarea soarelui. în zece centre din ţară.2 1153 1007. prin mutageneză chimică în 1976 o mutaţie la care conţinutul în acid oleic a fost de 80%.8 780. Dinamica producţiei de floarea-soarelui în perioada: 1995-2007 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Suprafaţa 714.3 906. Soldatov. cât şi ca performanţe de producţie. Franţa cultivă cu hibrizi oleici jumătate din suprafaţă totală destinată florii-soarelui care este de aproximativ 6000 ha. atât ca suprafaţă cultivată cu astfel de hibrzi.5% la cei tradiţionali. motiv pentru care constituie o bună premergătoare pentru grâu şi orzul de toamnă. nu este periculos. Conţinutul în acid oleic la aceşti hibrizi este de 81. dupa extragerea uleiului. de la Institutul de Cercetări din Krasnodar. între plantele oleaginoase uleiul de rapiţă are largi utilizări industriale şi alimentare . Rapiţa este o excelentă planta meliferă timpurie (asigură circa 50 kg miere/ha). în cei trei ani de testare. utilizat ca şi carburant are avantajul că este uşor de păstrat.3 1771.5%. Hibridul autohton Vera.547 kg/ha.8 1087 1139 1184 (mii ha) Producţie medie 1304 1193 1095 1115 1243 821 1029 1105 1306 1753 1529 1664 1496 (kg/ha) Producţie totală 932. este puţin poluant.3. Sunt recomandaţi hibrizii oleici creaţi în România care posedă adaptabilitate la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.7 962.2 Rapiţa Rapiţa (fig.9 720. martorul Splendor. Acesta a indus.

vedere de ansamblu.perioada recoltării – se recoltează în două moduri: a) recoltarea în două faze. .pentru rapiţa de primăvară semănatul se face timpuriu. 1-10 septembrie. În România rapiţa s-a cultivat pe suprafeţe mai mari înainte de primul război mondial şi între cele două războaie mondiale.perioada de vegetaţie – 270 – 300 zile. În anul 1935 anuarul statistic al României menţionează 5. detaliu.32 mii ha. 1956.treierare cu combina. Astfel. b) lan în floare. la o umiditate de 12-14% .9 mii ha.4 Lan cu rapiţă: a) lan în floare. ea a ocupat 80. trecând puţin peste 20 mii ha doar în anii 1953. a) b) c) Fig. pentru rest . tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă – lăsarea până la uscare completă . După 1948. pentru sudul ţării .perioada de semănare: 5-15 septembrie. c) rapiţă fructificată 9 . suprafeţele au variat de la un an la altul. iar în anul 1930 cca 77. 1955. .38 mii ha.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Perioada de vegetaţie şi de campanie . în prima urgenţă. în anul 1913.

În condiţiile unor producţii medii agricole comparabile cu cele din Comunitatea Europeană.8 1357 1614 medie Producţie mii to 101.alungite. acest potenţial ar putea fi folosit pentru producerea de culturi cu un real potenţial energetic.6 938. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. uneori chiar în proporţie de 30%.1 98. Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. fertilitatea şi umiditatea în sol precum şi de tehnica de cultivare.1 49. În condiţii favorabile. Ţările din Europa de Est. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele. producţia medie şi producţia totală realizată în perioada 2001 – 2010 este dată în tabelul III.8 35. Dinamica privind suprafaţa cultivată.7 87. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. În fiecare lojă se găsesc 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Rădăcinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura.3-1. Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunţi ovali sau triunghiulari. Dinamica producţiei la cultura rapiţei UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Specificare Suprafaţa mii ha 82. Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat. 10 . cu nuanţe diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic. lirate.3 totală Proprietăţi biologice şi chimice: Rapiţa colza este planta anuală sau bianuală cu rădăcină pivotantă bine dezvoltată. înaltă de 1. penat sectate.8 110. datorită unui perete fals.4 74.0 569.9 8. de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.9 581. netedă.6 175. despărţitor. Ea pătrunde până la 60-80 cm adâncime. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este raspândită la adâncimea de 25-45cm.1 364. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe. Frunzele rapiţei au diferite forme. Fructul (vezi fig. În condiţiile unor producţii medii agricole comparabile cu cele din Comunitatea Europeană. printre care şi România.5 673. dispun de suprafeţe cu potenţial agricol ridicat.4) este o silicvă subţire. printre care şi România. în afară de lobul principal care este mult mai mare. patru petale rotunjite la partea superioară.0 419. cu puţine ramificaţii laterale.9 365. Tabelul III. dispun de suprafeţe cu potenţial agricol ridicat. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbenă. iar cele de la vârf au forma oblonglanceolată cu baza cordat ampexicaule fiind de asemenea sesile.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Ţările din Europa de Est. un ovar inferior cu două loji false.3 Producţie Kg/ha 1235 481 473 1984 1681 1590 991 1843. rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori până la 300 cm. lungă de 5-10 cm.7 147.1 361. Tulpina este erectă. 6 stamine şi un pistil format din două carpele unite. uneori chiar 30.6 17.5 m rareori 2 m si bine ramificată. Frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. acest potenţial ar putea fi folosit pentru producerea de culturi cu un real potenţial energetic. cele de la bază sunt peţiolate. despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median.

care pot provoca compromiterea totală a recoltei. . MMB este de 3-4. ca sursă principală de biocarburant. Fig.toleranţă foarte bună la frângere. .toleranţă ridicată la complexul de boli. cât şi în România. ceea ce permite recoltarea direct cu combina din lan. din cauza condiţiilor meteorologice din timpul semănatului şi recoltării. . .Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Fig. .potenţial de producţie ridicat şi constant. . trebuie avut în vedere faptul că în ultimii ani. În ultimul timp o atenţie deosebită a reprezentat-o obţinerea de soiuri şi hibrizi de rapiţă de o genetică de cea mai înaltă performanţă şi garantarea accesului fermierilor la achiziţionarea acestora. 5 Ciclul biologic simplificat al rapiţei 11 . atât pe plan mondial. 4.capacitate de ramificare foarte bună. Hibrizii rezultaţi în urma unor programe de cercetare şi ameliorare se caracterizează prin:. .6 Referitor la perspectivele culturii rapiţei pentru ulei. . Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui. .toleranţă la secetă. Ciclul biologic simplificat al rapiţei este dat în schema din fig. cenuşie închis sau neagră. de culoare cafenie închis.5 g iar MH de 64-68 kg. .adaptabilitate la toate zonele de cultură a rapiţei în România.conţinut foarte bun de ulei.creştere viguroasă.coacere uniformă.rezistenţă la ger. culturile de rapiţă pentru ulei devin riscante. Distribuţia seminţelor de rapiţă Seminţele sunt neregulat sferice.rezistenţă crescută la scuturare.

dar există şi varietăţi de culoare neagră.e. în America şi Europa este cultivata mult mai târziu în anii 1829 şi respectiv 1840. importanţă. Boabele de soia seamănă. soia se cunoaşte din anul 1876. Partea vegetală Fig. Seminţe Istoric. care permite obţinerea unor cantităţi sporite de produse animale. cum sunt: lizina. În ţara noastră. Proteina din seminţele de soia este mult superioară proteinei din cereale datorită unor amino-acizi de o importanţă deosebită în alimentaţia animalelor. originară din Asia. verde sau roşie.0 3.0 23.3. triptofanul etc.3 Soia Fig.0 4 5 15. Substanţe Substanţe Grăsimi extractive Celuloză Cenuşă azotate neazotate 39. galben aurii. ca formă. C. origine. săruri minerale (fosfor.n. 1963) este prezentată în tabelul IV. Soia este o plantă leguminoasă. Creşterea considerabilă a producţiei şi perfecţionarea metodelor de prelucrare a seminţelor de soia au dus la obţinerea unor cantităţi mari de ulei cu o valoare nutritivă ridicată şi la furnizarea de proteină. F).0 17. Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultură. care poate atinge până la un metru înălţime.7 Soia. unde era cunoscuta încă din anul 2838 î. potasiu) şi vitamine (complex B. cu cele de fasole şi sunt.0 32 6 Produsul Seminţe Pin Apă 12 16 12 . seminţele de soia conţin şi cantităţi însemnate de substanţe grase. Diferitele părţi ale plantelor de soia se caracterizează printr-un conţinut ridicat în proteină (tabelul de mai jos). Compozitia chimică a soiei în % (dupa Villax. în Transilvania.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 1. originară din China. metionina. Pe lângă proteină. Tabelul IV: Compoziţia chimică a soiei (după Villas). 6 Soia. în general. D.0 28. Din 1913 este cultivată în câmpurile experimentale ale Şcolii superioare de agricultură din Bucureşti şi abia din 1930 este inclusă în temele de cercetare ale Institutului de Cercetări Agronomice.

Astfel. are rădăcina principală pivotantă care pătrunde în sol până la 1 m. se pot realiza producţii cu mult mai mari.1956. ucrainca.A. respectiv 16 . în 1961. de exemplu.000-70. cultura soiei s-a extins pe suprafeţe din ce în ce mai mari. ajungând în 1937 la 100. se înregistrează cea mai mare creştere a suprafeţelor ocupate cu soia şi cele mai mari producţii obţinute.1939.0 27 6 5 10 2 6 Alături de lucernă şi trifoi. pe o suprafaţă de 10. Soia se foloseşte în ultimul timp într-o proporţie destul de mare şi sub formă de masă verde (păşunată sau însilozată). Seminţele sunt folosite în hrana animalelor sub formă de uruială sau faină.21 q/ha. fiind considerată şi din punct de vedere furajer ca o plantă foarte valoroasă.0 29. China şi Japonia erau cele mai mari cultivatoare de soia. soia cultivată atât pentru seminţe cât şi pentru nutreţ verde. mai multe subspecii.U. cel mai adesea după extragerea uleiului. de asemenea.000 ha). care are un număr de 25 specii. are cea mai mare răspândire. uneori chiar până la 2 m. Atât suprafeţele cultivate cu soia. immaculata.0 2. unităţile agricole de stat au ajuns ca în 1970 sa cultive soia pe o suprafaţă de peste 110000 ha. cea mai importantă şi mai răspândită fiind subspecia manshurica Enk. în S.15 q/ha (tabelul de mai jos). Soia. Răspândire:Dintre leguminoasele anuale. Până în 1938 . cât şi producţiile ce se obţin pe unitatea de suprafaţă sunt în creştere. viridis etc. de peste 7 ori producţia anului 1953. când dezvoltarea sectorului zootehnic a cerut cantităţi sporite de proteină. Producţiile mici ce s-au obţinut datorită necunoaşterii particularităţilor de cultură au făcut ca ulterior această suprafaţă să scadă pănă aproape de lichidare. a cunoaşterii în amănunt a particularităţilor biologice ale plantei.0 4. de la 900 ha cultivate cu soia în anul 1964. şi Podu Iloaie s-au obţinut 18 . Aşa. mai ales în unităţile agricole de stat. dar în prezent suprafaţa s-a redus la 50.34 q/ha seminţe. subspecia manshurica cuprinde mai multe varietăţi: communis. În condiţiile perfecţionării tehnicii de cultură. Dupa E n k e n (1959). Caractere morfologice şi biologice Soia aparţine genului Glycine L. datorită conţinutului ridicat în proteină şi grăsimi din toate părţile componente ale plantei (vezi tabelul II).000 ha.A. soia are o importanţă din ce în ce mai mare. în condiţii de irigare.18 q/ha.2 6. flavida.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Paie Masă verde Turte 14 75 11 7. în special în zonele cu clima temperată.) Maxim . ocupând în total peste 21. suprafeţele cultivate cu soia au început să crească.000 – 400. în ultimii ani.U. În ţara noastră.0 12. care o folosesc în furajarea animalelor atât sub formă de seminţe. Astfel.7 milioane ha în anul 1961.0 40. cât şi ca nutreţ verde. în staţiunile experimentale agricole Livada. În Romănia s-au cultivat până în 1989 suprafeţe mari (300.) Maxim. dintre care la noi în ţară se cultivă Glycine hispida (Mnch.6 milioane ha. această plantă se cultivă în diferite părţi ale lumii.3 milioane tone. la Fundulea s-au obţinut 22 .000 ha. 13 . în condiţiile ţării noastre a fost cuprinsă între 10 . fapt ce atestă interesul faţă de aceasta cultură. Glycine hispida (Mnch.anul record de cultivare cu soia. Din 1955 . Manciuria. cu o producţie totală de 18. Această specie cuprinde.8 43. soia se cultiva în S. Producţia de seminţe de soia care s-a obţinut în anul 1966 .0 0. În prezent.

lanceolate.40 cm. Păstaia este dehiscentă şi conţine 2-5 seminţe de culoare albă.230 g. cu foliolele şi peţiolul păros. late doar de 2-4 mm. înaltă de 30-80 (100) cm ramificată numai la partea superioară (la inul de fuior) sau chiar de la bază (la inul de ulei). înaltă de 50 . albicioasă etc. cu 3 nervuri paralele. cu 10 seminţe ovoidale. Fructul este o păstaie uşor curbată şi acoperită cu perişori. brune. este de 120 . corola albastră-azurie. Frunzele sunt trifoliate.5 cm. cafenie. Pe ele se formează marea majoritate a nodozităţilor. cu ramificaţii dese dar scurte. turtite. Stipele sunt mici. rădăcina este pivotantă. groasă de 1-2 mm. pe tipul 5 cu elemente neunite. Răsărirea este epigeică. Culoarea păstăii este galbenă sau galbenă-brună. Masa a 1000 seminţe la plantele din var.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Ramificaţiile laterale ale rădăcinii principale pătrund şi ele în sol până la 30 . Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. brună. lung pedicelate. mici şi grupate câte 3 . manshurica Enk.4 Inul Inul (fig. este dreaptă.8 Inul a) Fructe. de asemenea. Pe tulpină şi ramuri se găsesc perişori de culoare gălbuie.2-1. lungi de 1. măslinie.8) este o planta din specia ierboasă de cultură. Tulpina.3. florile sunt grupate în dichazii terminale cu puţine flori (de obicei 10-15). 1. deşi florile se deschid. a Fig. albă-gălbuie. gălbuie.200 cm. fructele sunt capsule globuloase cu diametrul de 6-8 mm. albă-liliachie. Florile sunt. uneori volubilă. Durata înfloririi este de 18 . b) Frunzele şi florile b 14 .9 (uneori mai multe) în raceme scurte. lungi de 2-3 cm. frunzele sunt alterne. neagră etc. lungă aproape cât înălţimea plantei.27 zile. Au culoare liliachie. în funcţie de soi şi de condiţiile de vegetaţie. verde. tulpina este cilindrică. Polenizarea este autogamă. pentagonală sau cilindrică.

6 – 69.0%).A. Extinderea sa spre Europa a fost asigurată în mare parte de către fenicieni. Există mărturii care atestă faptul că inul a fost cultivat de către greci şi celţi.2 mii ha). Turtele rezultate după extragerea uleiului sunt dintre cele mai valoroase (34-37% substanţe proteice. producţiile medii oscilând între 500 şi 700 kg/ha. 15 . În ultimii anii. În România. Utilizarea sa in vechea Caldee se pierde in negura timpurilor. Pânză de in a fost găsită în mormintele antice anterioare Babilonului. În 2008 conform F. folosite pentru ţesături grosiere.5 – 40. în tipografie (fabricarea cernelurilor speciale. inul pentru ulei se situează printre plantele bune premergătoare pentru celelalte culturi. mai rustică de origine asiatică.199. urmată de Belarus cu 79 mii ha şi Franţa cu 68 mii ha. Sub aspect agronomic. Seminţele mai conţin 22 – 25 % substanţe proteice.3 – 17. Răspândire: cultura inului este foarte veche.537 tone. specie de origine mediteraneană.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Inul pentru ulei este cultivat pentru seminţele sale care furnizează un ulei sicativ cu multiple utilizări industriale: fabricarea vopselurilor şi lacurilor (80% din producţia totală). palmitici (6. Planta a pătruns foarte devreme în India şi Egipt. Producţiile medii mondiale au fost în ultimii ani de 838 – 862 kg seminţe/ha. specia bienală a fost înlocuită în cultură de Linum usitatissimum. În Europa se cultivă cu in pentru ulei aproximativ 305 mii ha. ceea ce reflectă o tendinţă de restrângere a suprafeţelor comparativ cu perioadele anterioare. suprafaţa cu in pentru ulei s-a menţinut timp îndelungat în jur de 80 mii de ha. Culturile de in pentru ulei care au format tulpini mai lungi (vreme umedă şi răcoroasă) pot furniza şi o recoltă de fibre. 8% lipide. prima specie cultivată a fost inul bienal (linum angustifolium). mai scurte.7%) şi stearici (3. ceea ce îi conferă însuşirile de ulei sicativ. cu 580 kg/ha producţie medie şi 3 mii ha în 2001.6%). precum şi concurenţa puternică a importurilor de seminţe din Canada. Conţinutul de ulei variază între 39% şi 44% (faţă de 35% . sau pentru extragerea câlţilor.6%). cu 1.657 ha. Uleiul de in are în compoziţia sa acizii oleici (2. a muşamalelor. plantă anuală.39% la inul pentru fibră).5%). Federaţia Rusă fiind în 2008 pe primul loc cu 85 mii ha. Cauzele care frânează extinderea culturii în ţările europene sunt producţiile scăzute şi inconstanţa acestora. În prezent. urmată de China – 469 mii ha). exprimată prin indicele de iod. O serie de factori ar putea contribui la extinderea suprafeţelor cultivate cu in pentru ulei: -deficitul mondial de ulei şi turte de in şi cererea crescândă de seminţe de in şi ulei de in din Europa Occidentală. linolenici (18. Ca urmare s-a ajuns la numai 25 mii ha în 1992.436. şi foarte bune premergătoare pentru orzul şi grâul de toamnă. Suprafaţa mondială cu in se situează în anul 2008 (conform FAOSTAT) la 2. Compoziţia chimică: calitatea recoltei de seminţe este data de conţinutul de ulei şi îndeosebi de calitatea acestuia. STAT s-a recoltat în România numai 313 ha.O. linoleici (21. iar producţia totală din anul 2008 a fost de 2. 30% glucide. Tulpinile rămase după treierat sunt balotate şi folosite ca materie primă pentru fabricarea celulozei şi hârtiei.000 kg/ha. fiind întrebuinţate mai ales la furajarea vacilor de lapte şi a cailor. interesul agricultorilor pentru această cultură s-a diminuat foarte mult din cauza lipsei de cerere de ulei de in pe piaţa românească. cu un indice de sicativitate de 175-190 unităţi iod. circa 25% din suprafaţa cultivată se află în America de Nord (Canada a cultivat în anul 2008 – 625. a linoleumului. Circa 50% din suprafaţa cultivată cu in pentru ulei se afla în Asia (India fiind cel mai mare cultivator – 550 mii ha.

principala cerinţă ecologică este faţă de temperatură. permeabile. În plină perioadă de vegetaţie necesită temperaturi ridicate (cu medii în iulie-august de 23-24°). posedând o caracteristică unică. Pe lângă utilizarea lui în medicină. uşor aplatizate. precum şi la cele timpurii de toamnă. + 1°.3. legată de lanţul de carbon. cât mai ales cele grele. de 8-12 (18) mm lungime şi 4-9 (12) mm lăţime. Fără miros. Durata de vegetaţie în condiţiile de climă de la noi este de 115-140 zile. Sânt contraindicate atât solurile prea uşoare. avînd nevoie de multe substanţe nutritive. ricinul este o plantă care se dezvoltă în abundenţă. Seminţele sunt de formă ovală. sudul Dobrogei. plantulele fiind distruse chiar la +0. Datorită originii sale sudice. 16 . iar suma temperaturilor zilnice de peste 2500°. reci. de acea probabil mai este şi numit „Wunderbaum” (Arborele minune). Faţă de umiditate are cerinţe moderate datorită sistemului radicular bine dezvoltat. fiind distruse la -2°. Excesul de umiditate duce la dezvoltarea luxuriantă a plantei şi prelungirea perioadei de vegetaţie. Se dezvoltă bine pe cernoziomuri nisipoargiloase. Este una dintre cele mai pretenţioase specii faţă de sol.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 1. „Kreuzbaum” (Arborele crucii).. Faţă de cerinţele ecologice ale plantei.5.. cu o proeminenţă cărnoasă la extremitatea superioară (caruncula)..5 Ricinul Fig. Este sensibil la îngheţuri târzii de primăvară.-3°. ce constă în existenţa unei grupe hidroxil "-OH". optima fiind de 20-25°. ca şi săraturile.. În Brazilia. Alte denumiri după forma frunzei „Christuspalme” (Palma lui Cristos). astfel încît nu ajunge să se matureze. Aceasta îi conferă vâscozitatea ridicată şi solubilitatea în alcool la temperaturi relativ mici. uleiul de ricin este extins folosit în industria chimică. iar uleiul de ricin este deja folosit ca şi "biocarburant" în regiunile sărace ale ţării. avînd culoarea fondului de la cenuşiu-albastru la brun-roşcat-închis. cu apă stagnantă. Temperatura de germinare este de 12-13°. lucioase. nisipoase. Numele botanic al plantei de ricinus provine din latină care însemnă căpuşă. care trebuie să fie ridicată pe tot timpul vegetaţiei.9 Ricinul Ricinul (Ricinus communis) este o plantă perenă ce aparține de familia „Euphorbiaceae” specia „Ricinus”. ea este zonată în Cîmpia Dunării. marmorat mozaicate cu pete de la alb la brun-închis. Din seminţele de ricin se extrage „uleiul de ricin” care conţine ricină o substanţă cu efect purgativ. cu gust caracteristic oleaginos şi acru. Bărăgan şi vestul Banatului.

este o plantă anuală spontană şi cultivată. din perioada dacilor. respectiv în a doua jumătate a lunii iulie. după extracţia uleiului (asemănător şrotului de soia). În plus. Aprovizionarea fabricilor de ulei cu seminţe se face de obicei cu vagoane CFR. 2. Tulpina este dreaptă. Camelina nu este pretenţioasă faţă de sol. datorită căreia poate fi cultivată cu succes în nordul şi estul Europei". fără nici o problemă. Fructele sunt silicule piriforme. camelina are în general o perioadă scurtă de vegetaţie (70-95 zile). înfiinţarea culturii are loc în luna martie. De regulă. se preiau din port cu vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar. culturile de camelină pot fi însămânţate. Au petalele albe-gălbui. denumită popular lubit. Endospermul conţine ulei (30-35%) cu întrebuinţări tehnice şi alimentare. Frunzele sunt întregi. se derulează cercetări pentru a optimiza tehnologia de cultură. Recepţia calitativă şi cantitativă a seminţelor 2.1 Recepţia. Cultivarea camelinei are şi în România o tradiţie îndelungată. În cazul transportului cu autocamioane. cu baza uşor sagitată. De aceea. o hrană de foarte bună calitate pentru animale sub formă se şrot.1. primele semne legate de acest lucru datând încă din antichitate. fiind cultivată pe terenuri cu fertilitate scăzută. În prezent.1 Recepţia cantitativă constă în măsurarea gravimetrică (cântar pod-basculă) sau volumetrică (nerecomandată din cauza erorilor pe care le introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor. iar recolta se poate strânge în miezul verii. este o plantă cu potenţial şi datorită faptului că tufele de camelină suportă îngheţurile târzii de primăvară (de până la -5°C).3. De asemenea. primăvara cât mai devreme. cerealele se cântăresc atât la furnizor în prezenţa unui delegat al beneficiarului cât şi la beneficiar în vederea înlăturării oricăror erori şi a 17 . în egală măsură. Poate fi cultivată cu uşurinţă de fermieri şi constituie.6 Camelina Fig. însă la noi în ţară. uneori ramificată spre vârf. 10 Camelina Camelina. 2. sesile. lungi de 7-9 mm. autocamioane special amenajate şi prin preluare directă din silozul furnizorului în silozul morii. Aprovizionarea pe cale maritimă este mai rară.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 1. chiar dacă seminţele au fost transportate pe apă. Florile lung-pedicelate sunt dispuse în raceme simple.

Pentru analizele care necesită cantităţi mici se constituie proba de analiză prin metoda şah. cât şi în silozul morii. această probă omogenizată se împarte în 2 sau mai multe probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului. benzi şi conducte. culoare. gradul de infestare etc. 2. Probele recoltate cu sonda se introduc în cutii metalice închise. şnecuri. redlere. Preluarea seminţelor de la silozul furnizorului se face printr-o legătură directă cu ajutorul unor instalaţii de transport intern formate din elevatoare. lopaţi mecanice etc. 2 Descărcarea materiilor prime oleaginoase Se realizează cu ajutorul transportoarelor pneumatice.seminţe cu defecte: 10% 2.1.corpuri străine: 4% . miros. se acceptă cântărirea numai la un singur cântar prin convenţie scrisă. Seminţele se cântăresc automat atât în silozul furnizorului. elevatoare. . Transportor cu raclete (fig. gust) şi fizico-chimice (conţinut de impurităţi. În laborator. În situaţii limită (când unul din cântare lipseşte). aceste probe brute se omogenizează (probe omogenizate) şi.11% . greutate hectolitrică. după prelevarea probei de umiditate.faza de efectuare a analizelor şi calculul indicilor de calitate – în care se determină calităţile senzoriale (aspect.umiditate: max. 11) Fig. transportoare cu bandă. Pentru evitarea cheltuielilor de transport. în ultimul timp. recoltând mici cantităţi de produse din fiecare pătrat. 11. transportoare Redler (cu raclete).). . numite sonde. s-au construit mori moderne în aceeaşi incintă cu silozurile mari de cereale ale furnizorului. conţinut de umiditate. Se efectuează de regulă cu ajutorul unor instrumente speciale. Transportor cu raclete 18 . transportoare elicoidale.2 Recepţia calitativă a seminţelor de plante oleaginoase cuprinde două faze: -faza de recoltare şi pregătire a probelor – în care este necesar să se folosească o tehnică specială care să includă în proba respectivă toate componentele masei şi în proporţia cantitativă şi calitativă existentă în lot.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal conferirii unei siguranţe mai mari gestionarilor că produsul introdus în siloz corespunde cantitativ cu documentele care l-au însoţit.

banda cu cupe este antrenată într-o mişcare continuă. Pâlnie de alimentare. Produsul de transportat este adus la nivelul piciorului elevatorului introdus prin pâlnia de alimentare.Tronson cu uşă si vizor.Dispozitiv de funcţionare unisens. 12) Elevatorul cu bandă cu cupe este destinat transportului pe verticală a produselor granulare şi pulverulente.Aspiraţie cap. Fig. şi cuplaj elastic cu bolţuri. 3. 8. 10. preia mişcarea prin frecarea ce apare între obada tamburului superior antrenat şi banda ce îl înfăşoară. 12 Elevator cu cupe 1.Bandă cu cupe. prin intermediul cuplajului cu bolţuri. De la axul de ieşire al motoreductorului. transportând cupele încărcate către tamburul superior şi cele descărcate către tamburul inferior. Mişcarea benzii cu cupe este asigurată de grupul de acţionare prevăzut cu motoreductor. 12. 4. b) lanţ cu raclete profilate Lanţul cu raclete se deplasează într-un jgheab cu înălţimea egală cu lăţimea lanţului. 19 .Grup acţionare.jgheab. 7.Picior elevator. a) lanţ cu raclete orizontale.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 1 – lanţ.Apărătoare de protecţie. 2. Este utilizat în fabricile de ulei pentru transportul interfazic al seminţelor de plante oleaginoase.Tronson simplu. între 2 roţi (de antrenare şi de ghidare) cu o viteză de 30 m/min. Tronson de capăt. Elevator cu bandă cu cupe (fig. Banda cu cupe fiind petrecută peste cele două tambure şi întinsă. 9.Cap elevator. este preluat de cupe peste tamburul superior şi descărcat prin pâlnia de evacuare în alte utilaje componente ale liniei tehnologice. 2.Aspiraţie picior Sub această formă. 5. mişcarea se transmite la arborele tamburului superior. 11.

Asemănător va fi şi la celelalte seminţe oleaginoase. În procesul de obţinere a uleiurilor vegetale.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Când elevatorul se opreşte accidental în sarcină cu ramura ascendentă a benzii cu cupele încărcate cu produs. Amestec seminţe Recepţie cantitativă şi calitativă Precurăţire Curăţire Impurităţi grosiere Depozitare Presare Ulei brut de presă Decantaresedimentare Filtrare Ulei crud pur Turte (peleţi) Impurităţi uşoare Şlam Fig. 3. însumate dau naştere unei forţe mai mari decât forţa necesară scoaterii clichetului din angrenare. seminţele oleaginoase sunt supuse unor tratamente tehnologice care le asigură calităţi optime în vederea obţinerii uleiului cu randamente maxime şi cheltuieli minime Schema tehnologică de obţinere a uleiului vegetal este prezentată în figura 13. 13 Schema tehnologică de obţinere a uleiului 20 . înfundarea elevatorului şi în unele situaţii chiar desprinderea cupelor de pe bandă sau ruperea benzii. Forţa de frecare dintre pastile şi roata de clichet îşi va schimba sensul şi va introduce clichetul în angrenare şi banda cu clichet va fi blocată. între pastile şi roata de clichet ia naştere câte o forţă de frecare care. Pregătirea seminţelor pentru procesare Vom analiza în general procesul de pregătire a seminţelor de floarea-soarelui. În cazul opririi acţionării tamburului superior al elevatorului (cu ramura ascendentă a benzii cu cupe încărcată). sub greutatea produsului din cupe. Astfel se evită descărcarea cupelor în piciorul elevatorului. banda se va deplasa în sens invers. În timpul funcţionării normale. mişcarea în sens invers a acesteia sub influenţa gravitaţiei este blocată de dispozitivul de unisens.

Conductă de alimentare .cuie.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 3.1 Curăţirea. Placa cu magneţi permanenţi. 5. * impurităţi minerale .Separarea impurităţilor feroase (fig. Principiul eliminării impurităţilor prin diferite operaţii tehnologice se bazează pe diferenţa dintre proprietăţile fizice ale seminţelor din cultura de bază şi a impurităţilor. praf. seminţe carbonizate. 4.1.pleavă. în funcţie de felul impurităţilor. cu grad ridicat de impurităţi şi pericol de degradare. * Ca utilaje principale.Conductă evacuare produs curat. Pentru separarea impurităţilor metalice de natură feroasă existente în amestecul de seminţe oleaginoase se folosesc magneţi permanenţi şi mai rar electromagneţi. 14 Separator magnetic pe conductă 1.seminţe seci. * impurităţi oleaginoase . pietre.bucăţi de pământ. Prin curăţire se înţelege eliminarea impurităţilor din masa de seminţe. 50% din impurităţile iniţiale din loturile de seminţe neomogene.0.1. 2.4%.când se elimină cea. folosit pentru curăţirea seminţelor de in şi rapiţă şi precurăţirea seminţelor de soia. Există mai multe modalităţi de separare. se folosesc: vibroaspiratorul şi precurăţitorul pentru precurăţirea seminţelor. paie .3 . seminţe din alte sorturi decât cel recepţionat Îndepărtarea acestor impurităţi se realizează în două etape :  înainte de depozitare – precurăţirea seminţelor . Tremie colectare. 14) Fig. astfel: 3. separatori magnetici. Amestecul de separat 21 . Separatorul magnetic pe conductă (fig.se bazează pe proprietăţile magnetice ale acestora şi se realizează cu ajutorul magneţilor naturali sau a electromagneţilor Această separare se execută înaintea tuturor operaţiilor din cadrul procesului tehnologic în vederea evitării defectării utilajelor. alte bucăţi de metal . Aceste impurităţi pot fi grupate în: * impurităţi metalice .postcurăţire . 14) . 3.  la trecerea în fabricaţie . postcurăţitorul şi tararul cu aspiraţie ce funcţionează atât pe principiul diferenţei de mărime. şuruburi. cât şi a diferenţei vitezelor de plutire. buratul. Seminţele oleaginoase conţin impurităţi care trebuiesc separate.după care conţinutul remanent de impurităţi este de 0. spărturi. în fabricile de ulei din ţară. * impurităţi organice neoleaginoase .

– o viteză de trecere a seminţelor peste poli prea mare.prevăzute cu perforaţii (site) prin care cad unele componente ale amestecului. 3. – scăderea puterii de atracţie şi reţinere a magnetului.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Separatorul cu magneţi permanenţi. Funcţionarea nesatisfăcătoare a separatorului cu magneţi permanenţi se poate datora următoarelor cauze: – distribuirea neuniformă a produsului (seminţelor) pe suprafaţa magneţilor. debitul fiind reglat cu ajutorul unui şuber. 8-cap de evacuare. unde corpurile feroase sunt reţinute şi menţinute până ce ies din zona de atracţie a tamburului electromagnetic.operaţie asemănătoare celei din industria morăritului . 22 . circulară sau vibratorie.Separarea pe baza diferenţei de mărime . Seminţele cad pe o bandă de cauciuc pusă în mişcare de un motor. iar praful dezvoltat este îndepărtat datorită gurii de aspiraţie. 3-pâlnie de alimentare. Utilajele folosite sunt asemănătoare celor din industria morăritului: site cu mişcare rectilinie. 15) Fig. Seminţele ajung în drumul lor în zona de atracţie magnetică. 9-clapetă de dirijare.4-şuber 5-pereţi limitatori. Corpurile feroase cad într-o pâlnie. Se consideră încărcătura specifică maximă de 100 kg seminţe pentru potcoava cu lăţimea de 40 mm. Separatorul electromagnetic (fig.15 Separator electromagnetic 1-tambur. folosit curent în fluxul unei instalaţii de obţinere a uleiurilor vegetale. 7-racord aspiraţie. 10-pâlnie de evacuare Funcţionare: aparatul se alimentează cu grâu prin pâlnia de alimentare. 6-tambur electromagnetic.1.se bazează pe mişcarea (rectilinie-circulară sau vibratorie) unui strat sau mai multor straturi de particule la suprafaţa unor site orizontale sau înclinate. 2-bandă de cauciuc. Numărul potcoavelor ce alcătuiesc magnetul se stabileşte în funcţie de cantitatea de seminţe supusă curăţirii. – neîndepărtarea la timp a impurităţilor feroase reţinute. este plasat în cel puţin două puncte din fluxul de pregătire al seminţelor: înainte de a începe curăţirea şi după terminarea acesteia (înainte de a intra seminţele la presare).2.

lovind suprafaţa activă a sitelor.Cadru. Principalele părţi componente ale utilajului sunt: cadrul. praful şi o parte din impurităţile uşoare. Legătura dintre subansamblurile între care există mişcare relativă se realizează prin intermediul unor burdufuri din pânză cauciucată. canalele de aspiraţie. sistemul de acţionare şi sistemul de suspendare. Batiul cu site mai este prevăzut cu dispozitivele de reglare a înclinării sitelor.Batiu cu site. îndepărtând seminţele şi impurităţile blocate în orificiile sitelor. 4.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Separatorul aspirator oscilant SAO 1000 (fig. Ramele se montează în ghidaje speciale specifice acestor tipuri de rame.Canal aspiraţie. Pe cadru se montează batiul cu site. vizoarele de alimentare. Fig. 6. care se deplasează datorită mişcării de oscilaţie a batiului.Mecanism cu excentric. Fixarea ramelor în plan longitudinal se face prin intermediul unor capace speciale de blocare ce pot fi uşor manevrate cu ajutorul unor roţi de manevră. pe o ţesătură de sârmă. Tot în această zonă carcasa este prevăzută cu un racord de aspiraţie. prin care sunt aspirate din produsul de curăţit.Elemente (bare) de susţinere Batiul cu site este principalul subansamblu al utilajului. Pereţii laterali sunt prevăzuţi cu ştifturi speciale de fixare a ghidajelor în care se află ramele de cernere şi sistemul de reglare a înclinării sitelor. 3. canalul de aspiraţie. Curăţirea sitelor se face cu ajutorul unor bile de cauciuc. 5 Vizoare de alimentare. 16 Separatorul aspirator oscilant SAO 1000 1. cu jgheaburi pentru evacuarea impurităţilor grosiere şi a impurităţilor mici. Cadrul este o construcţie metalică rigidă din tablă groasă de 6 mm. 2. Carcasa este concepută în construcţie din tablă sudată. carcasa este prevăzută cu plane înclinate în trepte. Pentru distribuirea cât mai uniformă a materialului de prelucrat pe suprafaţa sitei superioare. cu suportul pentru 23 . astfel încât bilele sar în diferite direcţii. 16) este o construcţie metalică alcătuită din subansambluri sudate. batiul cu site. mecanismul cu excentric şi sistemul de acţionare. Este compus dintr-o carcasă şi organele de curăţire a materialului de prelucrat. Prinderea de batiu a barelor de susţinere se face prin intermediul a două legături speciale fixate prin şuruburi pe toată lungimea batiului. Suspendarea batiului cu site de cadru se face în patru puncte cu câte 4 bare de susţinere din lemn de fag. îmbinate între ele prin şuruburi şi prin intermediul unor elemente elastice de susţinere.

sita superioară α0 6-10 0 .curăţire t/h 12-15 .protecţie -IP 54 .curăţire % min.precurăţire t/h 40-44 .cu bare din lemn de fag cu Φ=16 mm .gradul de separare (pentru grâu cu 3% impurităţi şi max. Este prevăzut cu o clapetă pentru reglarea vitezei aerului din zona de aspiraţie şi a vitezei de transport în canal a impurităţilor aspirante.tipul suspendării batiului cu site pe cadru . 14% umiditate) .tip AT 100 L 24 – 4 . În această zonă prin intermediul prizei de aer existente.diametrul cercului de oscilaţie mm 14 .lăţime mm 1450 .debit de aer necesar la aspiraţie m3/min 90-100 Caracteristici constructive . Caracteristici funcţionale UM .putere kW 2.numărul etajelor cu site 2 .precurăţire % min. Suportul este fixat pe peretele inferior al batiului cu site prin intermediul unor prezoane şi piuliţe. 30% .tipul mişcării batiului cu site mişcare oscilatorie circulară în plan orizontal .dimensiuni de gabarit: . Canalul de aspiraţie: este o construcţie din tablă sudată având la aspiraţie o secţiune corespunzătoare unei aspiraţii intensive.turaţie rot/min 1500 .lăţime mm 1000 . Tot pe batiul cu site se montează şi motorul electric de acţionare. cu două capace cu vizor care permit urmărirea procesului de stratificare a produsului de prelucrat pe suprafaţa sitei superioare. Pentru a preântâmpina apariţia unor accidente prin ruperea tijelor de suspendare.frecvenţa de oscilaţie osc/min 450 . 75% . 14% umiditate) .înălţime mm 685 Modul de funcţionare Amestecul de seminţe şi impurităţi intră în utilaj prin tuburile cu vizor.capacitate de lucru (pentru grâu cu 3% impurităţi şi max. . Axul mecanismului cu excentric este montat presat într-o bucşă sudată într-un suport din tablă. praful şi o parte 24 .sita inferioară α 8-12 . legătura între batiu şi cadru se face prin intermediul a patru cabluri de siguranţă. Roata de curea prin forma constructivă permite montarea pe ea a unor contragreutăţi necesare reglării razei cercului de oscilaţie a batiului cu site. de unde prin cădere liberă ajung pe planele înclinate şi se asigură o distribuţie uniformă a produsului pe toată lăţimea sitei superioare.dimensiunile de lucru ale sitelor.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal fixarea superioară.lungime mm 2150 .unghiul de înclinare al sitelor: .numărul de site pe etaj 2 .lungime mm 750 .2 .motorul electric de acţionare: .modul de curăţire a sitelor cu bile de cauciuc . Mecanismul cu excentric – este format dintr-o roată de curea montată pe un ax prin intermediul a doi rulmenţi radial-oscilanţi.

coceni. Diametrul dorit al cercului de oscilaţie al batiului cu site se obţine prin adăugarea sau scoaterea de contragreutăţi care se montează pe roata mecanismului cu excentric. unde se separă impurităţile mari ca bulgări de pământ. Separatorul pneumatic (fig. Produsul ajuns pe sita superioară este supus procesului de cernere. 6-contragreutăţi. 18) 25 . se depune praful şi impurităţile mai uşoare. 4-sita principală. 2-conducta de alimentare. De aici seminţele. 5-ventilator. pietre. Cernutul (seminţe bune. impurităţi mici şi impurităţile cu dimensiuni apropiate de cele ale seminţelor) ajunge pe sita inferioară unde este supus procesului de separare. 7-canale de aspiraţie. Orificiile sitelor sunt desfundate cu ajutorul unor bile de cauciuc. şi trec impurităţile mai mici. şi de aici în camerele de sedimentare unde aerul. împreună cu impurităţile de mărime egală şi mai mici. Impurităţile mici sunt evacuate pe la partea inferioară iar seminţele bune sunt evacuate pe la capătul sitei inferioare şi ajung în faţa canalului de aspiraţie. Prin cădere seminţele ajung pe sita preliminară cu ochiuri de 15-20 mm. care cad de pe sită în lada maşinii. 3-sita preliminară. unde se separă impurităţile mari. pierzând viteză şi trecând prin nişte şicane.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal din impurităţile uşoare conţinute în materialul de bază sunt aspirate de reţeaua principală de aspiraţie a instalaţiei din care face parte utilajul.17 Tarar aspirator 1-batiu. ca urmare a mişcării imprimate de un mecanism cu excentric. 8 – mecanism bielă – manivelă Funcţionare: seminţele intră în batiul maşinii prin conducta de alimentare. ajung pe a doua sită cu ochiuri de 3 mm unde sunt reţinute seminţele şi impurităţile de aceeaşi mărime. Seminţele trecute prin sita preliminară ajung pe sita principală cu ochiuri de 10-15 mm. Aici stratul de produs este supus acţiunii unui curent de aer care aspiră din masa de produs impurităţile uşoare care au ajuns în acest loc. Impurităţile mici sunt cernute pe sita inferioară trecând prin orificiile acesteia. mecanismul cu excentric. ca refuz rămânând seminţele bune. Tararul aspirator (fig. Impurităţile grosiere (refuzul) sunt deplasate până la capătul sitei de unde sunt evacuate prin jgheabul de refuzuri. Seminţele cu impurităţi de mărime egală ajung pe sub 2 canale de aspiraţie unde circulă un curent de aer ascendent. unde debitul de material este reglat uniform pe toată lăţimea cu ajutorul unor clapete cu contragreutăţi.17) Fig. Acţionarea utilajului se face cu ajutorul motorului electric ce acţionează prin intermediul unei transmisii cu curele trapezoidale.

2-cameră de decantare. alte impurităţi organice şi pietrele cu dimensiuni mai mari sau mai mici decât sămânţa culturii de bază. aceasta obţinându-se prin reglarea înclinaţiei optime a cadrului cu sită ce intră în alcătuirea separatorului. Acest utilaj se plasează după tarar. spice.se efectuează cu ajutorul unui curent de aer care trece peste amestecul de seminţe şi impurităţi antrenând impurităţile mai uşoare decât seminţele. Corpurile străine se depun şi se evacuează prin ecluză. 8-ecluză.3. separatorul îndepărtând în acest caz doar pietrele asemănătoare ca dimensiuni seminţei din cultura de bază. 26 . 7-gură de evacuare. deoarece separă pe lângă pleavă. praf. iar praful este antrenat mai departe de curentul de aer prin conductă şi trecut la ciclonul de decantare. 10-tub. 3-canal circular. 5-conductă. respectiv ecluză. 11-ecluză. Separatorul gravitator (fig. Curentul de aer poate fi ascendent (cel mai des întâlnit) sau orizontal. Aceşti curenţi întâlnesc pânza de seminţe şi antrenează praful şi ce este mai uşor decât seminţele printr-un canal spre camera de sedimentare. Separarea are loc la o viteză a curentului de aer mai mare decât viteza de plutire. 12-ciclon de decantare. 19) este un utilaj destinat separării impurităţilor grele şi a miejilor desprinşi din coajă în timpul operaţiilor anterioare. 9-ecluză. Eficienţa îndepărtării pietrelor trebuie să fie de 90-100%. 3. 18 Separator pneumatic 1-corp cilindric.Separarea pe baza diferenţei de masă volumică .6-orificii. iar seminţele se scurg pe pereţii decantorului spre gura de evacuare şi ecluză. scăzând presiunea aerului stratul de seminţe se subţiază.4-con cu deflector. 13-conductă Funcţionare: fluxul de seminţe intră prin conductă.1. unde după ce depăşeşte conul deflector.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Fig. Aerul care a transportat seminţele împreună cu aerul din exterior primit prin orificii formează curenţi datorită ventilatorului la partea superioară a aparatului.

6.2 Instalaţii de captare a prafului Praful şi impurităţile uşoare absorbite de ventilatoare sunt dirijate spre cicloane şi filtre cu saci.Recipient colectare pietre. în cazul unor temperaturi mai ridicate. fiind de tip rotativ cu tambur orizontal. prin încetinirea proceselor chimice şi biochimice. Conductă aspiraţie. 10. Hotă. Filtre cu saci (fig. fiind absorbite de praf care se depune. 5.uscătoare pneumatice. denaturarea termică a proteinelor şi degradarea calităţii uleiului din seminţe. 20) 27 . Cicloanele uscate asigură separarea particulelor de praf.Scopul uscării este de a evita fenomenele de autoîncălzire şi autoaprindere.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Fig. 11. seminţele oleaginoase sunt supuse unui proces de uscare. Amestec de seminţe. Jgheab evacuare seminţe După curăţire. 3. Uscătoarele folosite la noi în ţară se bazează pe principiul uscării prin contact şi convecţie. Sită. Cadru. Cicloanele pot fi umede sau uscate. terminat cu o gură de descărcare. a cojilor. Pâlnie de alimentare. 12. Temperatura de uscare este limitată în masa seminţelor la 60°C pentru a evita. 2. conductă pe unde intră aerul tangenţial. care pot lucra la presiune atmosferică sau sub vid. 4.Amestec de aer cu praf. 8. Mecanism de reglare. uscătoare în strat fluidizat. Cicloanele au corp tronconic. în care se îndepărtează cel puţin 4% din conţinutul de umiditate al seminţelor (de la 12-14% iniţial se ajunge la 8-10% umiditate în final). 3. cu ajutorul apei sub formă de picături mici.19 Separator de pietre din cereale 1. 7. şi burlan pe unde iese aerul axial. seminţelor şi şrotului datorită forţei centrifuge imprimată de către aer. Cicloanele umede sunt montate după cele uscate şi reţin ce nu s-a reţinut la cele uscate. coloane verticale sau cu fascicole tubulare. Pâlnie evacuare pietre. 9.Sistem de acţionare.

3. 3. 6-tuburi de injecţie. Aceste filtre se folosesc în secţiile de decojire pentru reţinerea prafului uleios antrenat de aer. 8. 20 Filtrul cu saci 1-sac. Umiditatea poate avea asupra seminţelor următoarele acţiuni: . Funcţionare filtru cu saci închis: aerul încărcat cu praf intră în filtru prin conductă şi se filtrează prin filtre prin rândul de saci din stânga.1 Scopul uscării: Se impune uscarea materiilor prime oleaginoase deoarece o umiditate prea mare poate duce la degradarea lor în timpul depozitării. sau artificială în instalaţia de uscare. 5-supape. praful este reţinut pe partea exterioară a sacilor.3.3.2. Spre deosebire de filtrele cu saci deschise. iar aerul purificat. 7-camera evacuare aer curat. Repetarea acestei operaţii se face automat la intervale de 40-120 s. 4-conductă. . iar la prelucrare provoacă dificultăţi. 2. Productivitatea variază între 5 . aerul cald sau aburul de joasă presiune. 3-ecluză. unde are loc îndepărtarea prafului depus.acţiune indirectă: cu declanşarea unor procese ce duc la degradarea seminţeor depozitate Uscarea seminţelor se poate face pe cale mecanică sau termică.9 m3 aer/m2 suprafaţă de filtrare timp de 1 minut.acţiune directă: cu privire la creşterea acidităţii libere datorată creşterii temperaturii seminţelor. din interiorul sacilor. Se introduce un curent de aer de joasă presiune prin tub în sacii din dreapta.melc Funcţionare filtru deschis: Praful se scutură de pe suprafaţa sacilor cu ajutorul unei rame cu grătar acţionată de o transmisie cu lanţ cu o mişcare în lungul sacilor. în cazul lopătării.3 Uscarea 3. iese în cameră. Pentru uscarea seminţelor se foloseşte uscarea termică prin evaporare naturală folosind ca agent termic gazele de ardere.cilindru metallic conic.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Fig. Praful se adună în camera inferioară de unde este încărcat de nişte greble într-un transportor elicoidal care îl evacuează din filtru. Uscarea seminţelor oleaginoase: Procesul de uscare decurge în trei faze: 28 .

3. cu atât procesul de uscare decurge mai repede. După verificarea motoarelor electrice. unde datorită mişcării de rotaţie a tamburului. cu atât procesul decurge mai repede. . .realizarea umidităţii de echilibru (umiditatea seminţelor este egală cu cea de echilibru. Debitul de seminţe se reglează în funcţie de umiditatea seminţelor. . a dispozitivului de antrenare şi a curentului de gaze. 6-cameră de evacuare.uscător rotativ .uscătorul cu fascicul tubular Uscătorul rotativ (fig. 3. se porneşte tamburul în gol.coloana de uscare . 7. tambur şi ventilator. seminţele ajung în tambur.viteza de mişcare a agentului termic: cu cât viteza este mai mare. evaporarea apei de pe suprafaţa seminţelor 2. evaporarea apei din interiorul seminţelor (viteza de uscare scade) 3.role: 5. cu atât viteza de uscare este mai mică. Amestecul de gaze-apă este aspirat de ventilator şi refulat printr-o conductă într-un ciclon umed unde se elimină impurităţile. sunt amestecate. 2-conductă de alimentare gaze. 21 Uscător rotativ 1.motor electric.3.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal 1.conţinutul iniţial (10-15%) şi final de umiditate (6-9%): cu cât conţinutul iniţial de umiditate este mai mare şi cel final mai mic.tambur. umiditatea finală mai apropiată de gradul de saturaţie a aerului. curăţite şi transportate spre evacuare (gazele antrenează impurităţile uşoare).temperatura în instalaţia de uscare: cu cât temperatura este mai ridicată.umiditatea iniţială şi finală a agentului termic a aerului: cu cât umiditatea iniţială este mai mică. Fig. Din dozator. 4. uscate. viteza de uscare scade până la zero) Viteza de uscare depinde de o serie de factori: . Utilaje pentru uscare . viteza de uscare va fi mai mare. a dispozitivului de acţionare şi a lagărelor. 3-ecluză.bandaje din oţel. 21) Uscătorul rotativ se compune din trei părţi: focar. 8-ventilator 29 .

Coloana de uscare (fig. Aici cad pe elementele de răcire.colector de aer. Fig. 22 Coloana de uscare 1. Mai departe seminţele sunt evacuate cu ajutorul unui dispozitiv. Pentru a nu exista riscul degradării la depozitare. astfel că la ieşire vor avea t= 60-70o C. 5. 2. 6. Din cutiile de alimentare ale coloanei. Seminţele intră prin pâlnia de alimentare în compartimentul de preîncălzire unde are loc uscarea până la 35-400 C. seminţele trec prin coloane de răcire. secţiune de uscare. dispozitiv de evacuare. De la uscător seminţele sunt transportate deasupra coloanei de răcire. debitul fiind reglat cu un grătar mobil. 4. după care sunt evacuate de un şnec dozator pe la partea inferioară. 3. 7. aeroterme pentru încălzirea aerului. unde sunt încălzite şi uscate cu aer cald. Debitul curentului de aer este reglat manual cu o clapetă. ventilatoare pentru aspiraţia aerului cald şi rece.clapetă de reglare orificii de ventilaţie.şnec dozator canale de aer. cicloane pentru separarea prafului şi aparate de măsură şi control. Seminţele răcite se evacuează pe la partea inferioară cu un şnec-dozator. Seminţele trec în compartimentul de răcire.canale de aer Uscător cu fascicul tubular (fig. secţiune de răcire. 22) Coloana de uscare se compune din: dispozitiv de alimentare cu preîncălzitor.conductă. 23) 30 . şi repartizate în cutiile de alimentare. Temperatura seminţelor ajunge la 600 C.cutie de alimentare.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Seminţele uscate sunt trecute la instalaţia de răcire. seminţele cad pe elementele de răcire prin care circulă aer din mediul ambiant. Debitul de aer se poate regla manual cu ajutorul unei clapete de reglare acţionată printr-o roată cu cremalieră.elemente de răcire. Apoi seminţele se scurg pe elementele din zona de uscare. unde se răcesc cu ajutorul aerului.

factori externi: umiditatea seminţelor şi aerului. 5. însemnate deprecieri calitative şi cantitative. microorganismele. din cauza rezistenţei slabe a cojii acestora. . 6-curăţitor. Scopul depozitării este de a asigura calitatea corespunzătoare a produselor şi subproduselor. 3.palete. de unde se deplasează cu ajutorul unor palete în jurul fasciculului de ţevi. 2.carcasă metalică. 7 ax. dăunătorii. Repartizarea aburului în fascicul se realizează din spaţiul liber între axul tubul şi placă. 23 Uscător cu fascicul tubular 1-coş evacuare. depozitele pot fi clasificate în silozuri celulare şi magazii etajate. În cadrul fabricilor de ulei. temperatura mediului ambiant.asigurarea calităţii seminţelor şi îmbunătăţirea lor în timpul depozitării. micşorarea pericolului de incendiu.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Fig. depozitare şi condiţionare. depozitarea lor se face pe perioade lungi de timp. Condiţii de depozitare ale materiilor prime oleaginoase: .suport palete. 10-palier. 9-ax. micşorarea pierderilor de fabricaţie şi îmbunătăţirea randamentelor de fabricaţie. în care pot apare. oxigenul din aer. 4-fascicul tubular.asigurarea mecanizării lucrărilor de descărcare. 12-pâlnie de evacuare Seminţele trec din pâlnia de alimentare în carcasă. Silozurile celulare: folosirea raţională a spaţiului. Urmărirea modului de funcţionare se realizează prin vizoare montate în capac pe carcasă. . cu excepţia celor de ricin. Admisia şi evacuarea agentului termic se face prin axe tubulare.factorilor interni: enzime. înlăturarea acţiunii dăunătorilor. manipulare. Se poate folosi şi aer artificial realizat de un ventilator care aspiră printr-o conductă montată în locul coşului de tiraj. durată ce asigură rezervele necesare continuităţii producţiei. . 8-placă frontală. germinarea seminţelor. mecanizarea completă. . 4. în condiţii improprii.asigurarea securităţii seminţelor depozitate împotriva incendiilor. varietăţi şi calitate. Aerul încărcat cu vapori de apă rezultat în timpul uscării este evacuat printr-un coş în atmosferă. varietăţi sau după alte criterii. În silozurile celulare se pot depozita majoritatea sorturilor de seminţe prelucrate în fabricile de ulei din ţara noastră. şi depozitarea seminţelor pe sorturi. materiile prime sunt depozitate pe perioade variind între 5 şi 12 zile.posibilitatea depozitării seminţelor pe sorturi. .spaţiul ocupat de depozit să fie cât mai mic faţă de capacitatea de depozitare După construcţia lor. 11-pâlnie de alimentare . Depozitarea seminţelor Deoarece materiile prime oleaginoase au cu precădere un caracter sezonier (excepţie făcând doar germenii de porumb care se produc permanent în morile de porumb cu degerminare). respiraţia seminţelor. Silozurile sunt: 31 . Modificările biochimice şi chimice suferite de seminţe sunt datorate: .

cot de absorbţie. după care sunt transportate în sala de fabricaţie. datorită conţinutului mare de substanţe nesaturate care promovează oxidarea nebiologică. 12-cilindru rifluit Aspiratorul în cascadă (fig. Fig. 6-perete despărţitor. Golirea celulelor se face pe la partea inferioară cu ajutorul unui transportor mecanic.prefirarea constă în recircularea seminţelor în interiorul magaziilor/silozurilor pentru a accelera procesele de postmaturizare. după care cu ajutorul unor transportoare cu raclete şi al unei dispozitiv automat declanşează clapeta care alimentează celulele. 7. 5-şicane. Seminţele sunt în contact cu aerul şi lumina. 3-clapetă de dozare. debitul fiind reglat cu un cilindru rifluit şi o clapetă de dozare cu contragreutăţi. Particulele de praf şi alte impurităţi antrenate de curentul de aer.8-pereţi de scurgere. fiind supuse unui curent de aer. care depozitează seminţele în celule fiind transportate cu elevatorul şi curăţite.de tip nou (celule de formă cilindrică sau prismă hexagonală) în care seminţele sunt transportate cu ajutorul elevatoarelor. 11-clapetă de reglare debit aer. întinse în straturi cu înălţimea de 1. 24): seminţele se introduc prin gura de alimentare. sunt reţinute de pereţii şicană şi evacuate cu ajutorul a două clapete. pentru uscare şi răcire. şi pentru omogenizarea umidităţii.5-3. Controlul materiilor prime oleaginoase în timpul depozitării: . 9. Seminţele ajung apoi în canalul de aspiraţie. 2-carcasă metalică. 4-sistem reglare clapetă dozare. umidităţii. .de tip vechi (formă paralelipipedică cu terminaţie în formă de trunchi de piramidă). În magaziile etajate seminţele se depozitează pe planşee. acidităţii libere a uleiului din seminţe. precum şi verificarea temperaturii la 3 zile şi a umidităţii relative a aerului. circulaţia făcându-se pe verticală prin tuburi comunicante sau prin deschideri în planşeu. 24 Separator în cascadă 1-gură de alimentare. .Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal . 32 .controlul materiilor prime din depozite cu determinarea procentului de seminţe alterate. 10-perete despărţitor. conţinutului de ulei. Magaziile etajate sunt neeconomicoase în comparaţie cu silozurile celulare. în funcţie de umiditatea lor. Încălzirea seminţelor oleaginoase are loc mult mai uşor decât încălzirea la cereale. Principalele procese care au loc în timpul depozitării sunt aceleaşi ca şi în cazul păstrării cerealelor.5m. şi trecute prin aspiratorul cascadă.

3. p.Development of a laboratory model screw press for peanut oil expression. 1216-1222. Manualul inginerului de industrie alimentară. Ed. decembrie 2007. Păun Anişoara. Bucureşti. 2004. pag.. Claudiu Negrea şi Constantze Strahle. http://ro. O.com/file/view/Fabricarea+uleiului+de+floarea-soarelui. Studiu tehnologic privind extragerea uleiurilor vegetale în vederea obţinerii combustibilului tip “biodiesel”.org/wiki/Soia 9. http://ro.Pregătirea primară a seminţelor pentru extragerea uleiului vegetal Bibliografie Constantin Banu (1998). în Journal of Food Engineering.43.org/wiki/Rapi%C8%9B%C4%83 10.org/wiki/In 11. p. 4.221-227 Singh J. Adekoya L.org/wiki/Ricin 33 . Oyinlola A. no.org/wiki/Floarea_soarelui 8.. C. Bargale P.wikispaces. http://extractive.wikipedia. http://ro. Tehnică. 5.wikipedia. . 2000. Ojo A.64.pdf 1.Development of a small capacity double stage compression screw press for oil expression. Găgeanu Paul şi colectiv.wikipedia.wikipedia. 7. no.12/2008. Găgeanu Paul. . 6.wikipedia.http://ro. în Journal of Food Engineering. Vol II.http://ro.75-82. Mecanizarea Agriculturii nr. Uleiurile vegetale crude ca sursă energetică care utilizate în fermele agricole reduc emisiile de gaze. 2. INMA Bucureşti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->