P. 1
Terapia Logopedica a Sigmatismului

Terapia Logopedica a Sigmatismului

|Views: 33|Likes:
Published by MaziluAlin
Sigmatismul este tulburarea in pronuntia lui “s”, “z”, “ţ”, “ş”, “j”, “ĉ”, “ĝ”, datorata locului gresit de articulare; iar inlocuirea lor cu alte sunete j cu z, ş cu s se numeste parasigmatism.
Sigmatismul este tulburarea in pronuntia lui “s”, “z”, “ţ”, “ş”, “j”, “ĉ”, “ĝ”, datorata locului gresit de articulare; iar inlocuirea lor cu alte sunete j cu z, ş cu s se numeste parasigmatism.

More info:

Published by: MaziluAlin on Mar 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2013

pdf

text

original

TERAPIA LOGOPEDICA A SIGMATISMULUI

Sigmatismul este tulburarea in pronuntia lui “s”, “z”, “ţ”, “ş”, “j”, “ĉ”, “ĝ”, datorata locului gresit de articulare; iar inlocuirea lor cu alte sunete j cu z, ş cu s se numeste parasigmatism. Simptomele caracteristice sigmatismului sunt: inlocuirile, distorsiunile si mai rar, datorita dificultatilor de coarticulare cu alte consoane, omisiunile de sunete in cuvinte.

Cauzele sigmatismului
Formele variate de stigmatism, ce se intalnesc in practica logopedica, sunt produse de un intreg complex de factori cauzali, care de cele mai multe ori nu actioneaza in mod izolat, ci intr-o anumita interdependenta. Froschels considera functionarea gresita a limbii, datorita slabirii muschilor retractori, ca o cauza directa si principala a sigmatismului.

Luchsinger si Arnold constata ca anomaliile de pozitie a dintilor si ale maxilarelor predispun la sigmatisme, dar ca nu sunt singura lor cauza.

In literatura de specialitate se mentioneaza printre cauzele sigmatismului si personalitatea infantila. Inainte de a se maturiza vorbirea, copilul inlocuieste pe “s” cu un ţ, ceea ce constituie un fenomen normal. Substituirea sa in vorbirea unui adult poate constitui un indiciu de infantilism.

Formele sigmatismului Sigmatismul se imparte dupa forma sa in 2 categorii distincte:
• •

sigmatismul oral, determinat de o pozitie defectuoasa a limbii si

sigmatismul nazal, determinat de pozitia incorecta a valului palatin. Sigmatismul oral se prezinta sub mai multe forme:

dauneaza mai ales vorbirii la microfon. rezulta din pronuntarea suntelor siflante cu limba intre dinti. Rezonanta lor stridenta. sisiit. ce provoaca lateralizarea miscarilor limbii in pronuntie. spre stanga (sigmatism lateral sinister). in majoritatea cazurilor de la sine. In locul sunetelui puternic siflant se obtine. Sigmatismul lateral este determinat adeseori de pareze unilaterale ale nivelului hipoglos. Printre cauzele acestei tulburari se mentioneaza limba hiperkinetica si deficiente de auz ale urechii interne. pin lovirea si presarea dintilor la articulatia siflantelor. incat aerul iese in cursul pronuntiei lateral. Curentul de aer expirator se departeaza in timpul pronuntiei de la linia de mijloc. ca si la sunetul “l” (sigmatism bilateral). dar este mai frecvent la cei cu prognatism. 3. necondensat peste partea anterioara a limbii. atenuandu-se sonoritatea sunetelor siflante. Regiunea prin care aerul se indreapta se largeste considerabil. Limba hipertonica. Copilul nu poate realiza jgheabul de scurgere concentrata a aerului si acesta trece sub forma de evantai. fluierata. Cealalta parte a limbii si varful ei se ridica si acopera partea opusa a cavitatii bucale. Sigmatismul strident: consta dintr-o articulare prea puternica. Sigmatismul adental: rezulta din sprijinirea varfului limbii pe dinti. incat poate fi utilizat si ca indice de diagnostic al acesteia. Prin frictiunea aerului intre varful limbii si incisivii superiori se formeaza un . La copiii mici aceasta forma de sigmatism este foarte frecventa. unde sunetul apare denaturant. asemanator cu sunetul ţ. spre bolta palatina.1. Partea cea mai mare a limbii se abate intr-o parte sau alta. Maxilarul inferior este de cele mai multe ori coborat si limba atarna intre dinti. intre limba si incisivii inferiori un sunet slab. constituie o cauza frecventa a pronuntiei adentale. sau bilateral. Dupa cresterea dintilor sigmatismul interdental dispare. Rezonanta stridenta a siflantelor rezulta din adancirea exagerata a jgheabului median al limbii. prea sonora. Sigmatismul lateral: reprezinta cea mai evidenta forma de denaturare a siflantelor. 4. 5. Sigmatismul adental poate sa apara si la cei cu maxilare normale. 2. sorbit. a siflantelor. Adeseori este provocat de o hipoacuzie. Sigmatismul palatal: rezulta din retragerea varfului limbii mai inapoi de la locul de articulatie normala. impiedincand iesirea libera a aerului la pronuntia siflantelor prin spatiul interdental. spre dreapta (sigmatism lateral dexter). Sigmatismul interdental: care reprezinta pelticia propriu-zisa. La aceasta pronuntare interdentala apare o lipsa de contact a maxilarelor.

ilustrand intinderea buzelor. trece deasupra buzei. formata din frecarea intre cea a sunetelor si buza inferioara. obisnuit postoperatorie. In practica logopedica aceasta forma de sigmatism se intalneste mai rar. ca la zambet. La sigmatismul partial prin astuparea nasului dispare rezonanta nazala a sunetului.zgomot fricativ. prin dificultatile de apropiere a varfului limbii la incisivii inferiori si hipoacuzia constituie cauzele cela mai frecvente ale sigmatismului palatal. Prognatismul. nefiind oprit de catre incisivii inferiori. Sigmatismul de sonorizare: se caracterizeaza prin desonorizarea consoanelor sonore. Pronuntarea sunetelor siflante este denaturata ca urmare a inexactitatii inchiderii orificiului faringo-nazal. Sigmatismul labial apare uneori la cei cu prognatism accentuat: aerul la pronuntia siflantelor. de un palat moale prea scurt. 6. 1. Pronuntia labiala se corecteaza prin exercitii de dezvoltare a motricitatii buzelor. Sigmatismul nazal prezinta 2 forme distincte: Sigmatismul nazal determinat de functia anormala a palatului moale. 2. suierator. Sigmatismul laringal: consta dintr-un sunet gutural ce se realizeaza in locul sunetelor siflante. Sonorizarea unor consoane surde apare mult mai rar. alungita peste dintii de jos. Sigmatismul nazal total este cauzat de despicaturi palatine. 7. intermediara intre cea a sunetelor labio-dentale “f” si “v” si a siflantelor “s” si “z”. Denaturarea este totala. care se intinde in fata gurii. sau cu o mobilitate redusa. In locul sunetelor siflante apare un sunet nazal ce se termina cu un “ng”. la pronuntia sunetului “s” si “z”. fiind caracteristica unor copii cu deficiente de auz. cand aerul se scurge numai pe nas (sigmatismul nazal partial). mai frecvent de catre copiii cu tulburari spastice. obtinandu-se un fel de “f” sau “s” in loc de “s”. celelalte componente ale aparatului fonoarticulator fiind normale. 8. ci se strecoara printre buzele proeminente. CORECTAREA SIGMATISMULUI . care au tendinta de a-si auzi vocea in timpul pronuntiei. Miscarile limbii sunt hipokinetice. Sigmatismul labio-dental: se caracterizeaza printr-o sonoritate defectuoasa. Ca mijloc de intuire a buzelor se poate folosi un elastic. Acest sunet apare obisnuit intre coardele vocale la cei cu despicaturi palatine. Sigmatismul labial: la care curentul de aer nu intalneste dintii ca la sigmatismul labio-dental.

considerata ca sunet cu care trebuie sa inceapa munca logopedica de corectare a sunetelor din grupa sigmatismului. suieratul locomotivei. zbarnaitul soneriei. • Metoda clasica de derivare a celorlalte siflante si africate pornind de la sunetul “s”.I.  Exercitiile logopedice vor fi precedate la cei cu anomalii maxilo-faciale sau cu vegetatii adenoide de un tratament medical corespunzator. spatula).  II. evocari onomopatopeice (zumzet. l. ridicarea varfului limbii spre alveole la pronuntia mai multor sunete: s. apare in evolutia ontogenetica cu intarziere fata de semiocluziva “ţ”. ci se elaboreaza prin exercitii de suflat. . Exercitiile logopedice trebuie evitate in perioada schimbarii dintilor de lapte. Exercitii de emitere si de pronuntie a noului sunet: Metoda Derivarii: din sunetele apropiate ca structura acusticoarticulatorie. desi ofera in practica unele rezultate. ca sunet de baza. sopotul apei. si r.  Varsta cea mai indicata pentru inceperea tratamentului logopedic este cea de 4-5 ani. j. stranut. Rezectia frenului lingual se recomanda numai daca nu se poate realiza prin aplicarea exercitiilor logopedice. incluzand si mijloacele mecanice (sonde.  Se recurge la exercitii premergatoare pentru elaborarea miscarilor prin derivare din alte sunete. spatula) se folosesc numai in cazuri extreme. Mijloacele mecanice (sonde. Indicatii generale: Sunetul defectuos nu se corecteaza.  In cadrul lectiilor logopedice pentru consolidarea si automatizarea noului sunet in vorbire se va acorda un rol fundamental exercitiilor de diferentiere auditiva a sunetului elaborat de celelalte sunete din grupa africatelor si a siflantelor. nu constituie calea cea mai naturala de corectare a sigmatismelor. suierat. sasaitul sarpelui) si prin diferentierea lor auditiva cu sunetul nou. Siflanta “s”.  Persoanele cu pronuntia defectuoasa a siflantelor sa fie indepartate din anturajul copilului sau cel putin sa le fie neutralizata influenta asupra pronuntiei.

• Pentru corectarea sigmatismului interdental. Tendinta de ridicare a buzei inferioare poate fi inhibata prin retinerea ei cu degetul.Munca logopedica de corectare a sigmatismului. proeminare. sub control vizual al pozitiei limbii in oglinda. porneste intotdeauna de la ceea ce copilul poate realiza mai usor. Exercitiile pregatitoare si de articulatie se utilizeaza numai daca metoda derivarii nu ofera rezultate satisfacatoare. . Sunetul format se consolideaza prin exercitii silabice si in cuvinte. urmand ca intr-o anumita ordine. Sunetul obtinut se corecteaza prin exercitii silabice. Pentru corectarea sigmatismului palatal se fac exercitii de diferentiere auditiva a sunetelor „s” si „s” care se confunda si se inlocuiesc in vorbire. Pozitia corecta a limbii se demonstreaza cu ajutorul desenelor schematice. tinand seama de legaturile fiziologice dintre sunetele vorbirii si de succesiunea ontogenetica in insusirea lor. Apoi se demonstreaza articulatia siflantelor si suieratoarelor in fata oglinzii. se recomanda exersarea pronuntiei sunetelor din seria „s” cu dintii strans uniti. indicandu-se pozitia corecta a limbii (in cazul lui „s” varful limbii este coborat la incisivii inferiori iar in cazul lui „s” este ridicat la alveolele incisivilor superiori). In cazul sigmatismului labio-dental se aplica in faza initiala a tratamentului exercitii de gimnastica a limbii (de extensie. Daca aceasta metoda nu este suficienta se aplica exercitii de articulatie in fata oglinzii. Dupa ce se obtine pozitia corecta a limbii se exerseaza pronuntia unui „s” prelungit ce se introduce apoi in cuvinte. rictus). Ulterior se trece la pronuntia normala. sprijinindu-se pe sunetele ajutatoare. Daca acest procedeu nu da rezultate se poate trece temporar la realizarea unui „s” interdental (cu limba scoasa intre dinti) iar in continuare se fac exercitii pentru corectarea sigmatismului interdental. Acestea se realizeaza initial cu gura inchisa pentru a-l obisnui pe dislalic sa nu scoata limba intre dinti. sa treaca la insusirea celorlalte. In corectarea sigmatismului adental rezultate pozitive se pot obtine prin aplecarea capului pe spate in timpul pronuntiei prelungite a sunetului „s”. apoi se demonstreaza pozitia corecta a limbii la pronuntia siflantelor si se controleaza miscarile ei articulatorii in oglinda.

Apoi limba se retrage treptat in cavitatea bucala. Exercitii de fixare si de automatizare a noului sunet in vorbire • Pentru includerea unui sunet nou in vorbire trebuie elaborate noi legaturi intre sunete. In cazul realizarii sunetului „s” se observa unda de aer cald pe dosul palmei. dupa ce se inhiba pronuntia laterala gresita se trece la realizarea sunetelor siflante in pozitie corecta. Dislalicul isi insuseste relativ rapid pronuntia corecta a unor sunete isolate. Dupa ce se obtine siflarea corecta cu gura deschisa limba se retrage la dinti si se obtine un suierat difuz. Daca limba nu se ridica singura aceasta este ajutata prin apasarea cu o spatula. In cazuri grave se recomanda scoaterea limbii si suflarea unui curent puternic de aer. Pozitia corecta a limbii se demonstreaza in oglinda. sunetele siflante se pot obtine prin derivare.Sigmatismul lateral se corecteaza prin exercitii de latire a limbii. pentru ca aceasta sa acopere cu marginile sale laterale arcadele dintilor superiori si prin exercitii de realizare a jgheabului longitudinal. In continuare varful limbii se plaseaza la palat. inchizand cu degetele orificiile cavitatii nazale. Rotunjirea buzelor este facilitata prin presarea usoara a obrajilor cu degetele. In timpul suflarii se formeaza pe mijlocul ei jgheabul in care se concentreaza unda expiratorie iar directia aerului se controleaza cu ajutorul unei hartii plasate deasupra limbii. Automatizarea sunetelor siflante in vorbire este un proces de . Sigmatismul lateral se transforma in sigmatism interdental. Pe mijlocul limbii trebuie sa se realizeze jgheabul longitudinal. la cealalta comisura bucala. Uneori se fac exercitii de inversare a lateralitatii prin plasarea varfului limbii la pronuntia siflantelor pe partea opusa. Pentru corectarea sigmatismului nazal se aplica exercitii de dirijare si diferentiere a undei de aer pe nas si pe gura. Pentru emiterea sunetelor din seria „s” se fac exercitii de suflare pe limba scoasa (lopata) ridicata peste buza superioara. Daca dislalicul pronunta corect sunetele „f. Astfel se obtine sunetul „s”. dar le este dificila introducerea lor in vorbire. Curentul de aer siflant se palpeaza pe dosul palmei. Limba in caz de necesitate poate fi mentinuta la nivelul incisivilor inferiori cu ajutorul spatulei. mentinandu-se suflarea puternica. concomitent cu inchiderea dintilor si rotunjirea buzelor. Apoi. se sesizeaza pozitia dintilor si a buzelor si blocarea orificiilor laterale ale dintilor de catre marginile limbii. t si h”. precizandu-se directia corecta.

as… se exerseaza in continuare folosind discul rotativ si indicand directia de la vocala la sunet. sas. isi. slo. la mijloc iar seria vocalelor in jurul sau.  Exercitii de consolidare a sunetului „s” in silabe Pronuntia sunetului „s” in silabe directe se realizeaza pe baza perceptiei auditive si vizuale. isa. • • Combinatiile intervocalice: Cu vocala intercalata: sis. esalonat pe anumite etape in care se foloseste un material verbal adecvat. In continuare se trece la folosirea discului rotativ in care sunetul „s” apare o singura data. sis. Silabele indirecte: is. sla. stro. spo. sfo. sas. La inceput sunetul se prezinta prelungit si cu o separare a pronuntiei (sss-i sss-e sss-a sss-a sss-o sss-u) trecandu-se treptat la pronuntia lor cursiva (sisisi sesese sasasa sisisi sasasa sususu). asa…. iso… Exersarea sunetului „s” in combinatii consonantice: sfa. stra. es. Sunetele „s” si „s” se combina mai greu cu vocala „a”. Sunetele din seria „s” se combina cel mai usor cu vocala „i” iar cele din seria „s” cu „u” motiv pentru care exercitiile silabice pornesc de la combinatii cu aceste vocale. spa. riguros selectionat. sto. isa. ses. ese. etc.  • Exercitii de diferentiere a sunetului „s” Sunete mai indepartate fonetic: . sos… Intre aceiasi vocala: isi. Intre vocale diferite: ise. care are o pozitie diferita a limbii si a buzelor si un unghi mai mare a maxilarelor. Sirurile de combinatii consonantice se citesc prima data pe verticala si apoi pe orizontala. • In cadrul acestor exercitii se utilizeaza planse pe care sunt scrise combinatiile sonore ce se exerseaza. sus. sunetul „s” fiind scos in evidenta.lunga durata. Ca material didactic se folosesc cartonase pe care sunt scrise combinatiile sonore ce se exerseaza. sta.

fus. sera… . şosea. fes. semn… . sora. scara. soc. castron. socotitoare. locul pe care il ocupa in silaba si in cuvant.cu „s” urmat de consoane: scaun. urs. pas. stropitoare.cuvinte cu „s” in pozitie mediana: casa.participarea coardelor vocale ( surda – sonora): sa-za. suc. usu-ufu . so-fo. musca. popas. jos.cuvinte cu „s” in pozitie finala: vas. stema. os.in silabe amestecate: fa-sa.locul de articulatie (dentala-palatala): sa-şa  Exercitii de automatizare a sunetului „s” in cuvinte Dupa ce sunetul „s” a fost pronuntat corect. ofo-oso • Sunete asemanatoare: se subliniaza opozitia lor fonetica dupa: . sec. stima.. prosop. Concomitent cu exercitiile de pronuntie se fac si exercitii de analiza sonora. oso-ofo. Initial silabele prelucrate si automatizate se includ in cuvinte rostindu-se cu o mica pauza de restul cuvantului. sus.cuvinte bisilabice: soba. soseşte. semanatoare… . suta. strugure… .sa ridice mana ori de cate ori aude printre cuvintele rostite sunetul „s” si sa ii precizeze locul. . su-fu .in silabe directe: se-fa.cuvinte cu mai multe silabe: sandale. scriere si citire a cuvintelor exersate. Exercitii de analiza sonora si diferentiere auditiva a cuvintelor cu sunetul „s”  . in diferite combinatii silabice. ananas. indicand silaba care il contine. asa-aza . In cazul utilizarii materialului grafic silabele ce se includ in cuvant vor fi scoase in evidenta. fo-so. nas. fereastra.sa desparta cuvinte in silabe iar silabe in sunete .. taifas… . Cuvintele cu „s” in pozitie initiala: .intervocalic: asa-afa.modul de articulatie (fricativa – africativa): sa-ţa . acesta se include in cuvinte. afa-asa.sa alcatuiasca cuvinte dupa planse folosind alfabetul decupat .sa aleaga dintr-o serie de imagini pe acelea in a caror denumire se include sunetul „s” si sa le denumeasca .cuvinte monosilabice: sac.

BIBLIOGRAFIE Emil Verza – “Dislalia si terapia ei”. 1977. pe baza unei anumite scheme gramaticale: . Musu. compuneri si povestiri. Acest material poate fi modificat si adaptat dupa necesitatile desfasurarii lectiilor cu copii de diferite varste si diferite forme de sigmatism. jocuri. Didactica si Pedagogica.Sa reproduca si apoi sa alcatuiasca singur propozitii cu cuvinte care contin sunetul „s”. Exercitiul se va aplica sub forma de joc: Sanda sunt gustoase. Caisele sunt gustoase. Materiale şi instrumente utilizate în timpul terapiei: oglinda. Prof. Pisica este frumoasa. albume. Pisica scrie frumoasa. • Proverbe. poezii.diferentierea auditiva a cuvintelor paronime sau asemanatoare fonetic  Automatizarea sunetului „s” in vorbirea cursiva Exercitii de pronuntie a sunetului „s” in propozitii: • . Ed. logoped Oana Ilaș . planşe.Sa reconstruiasca propozitii dislocate/deformate. Bucuresti. I. CD-uri. Ecaterina Vrasmas.sa alcatuiasca cuvinte din silabe amestecate .sa alcatuiasca cuvinte din litere date . 1976. C. poveşti. Bucuresti. jucării. Ed. Stanica – “Terapia tulburarilor de limbaj”. Paunescu – “Introducere in logopedie”. Ed. filme. ghicitori. Sanda scrie o scrisoare. cărţi.. planşe. zicatori. ghicitori. Caisele scrie o scrisoare. 1997. Bucuresti. instrumente de suflat. Didactica si Pedagogica.sa completeze omisiunile sunetului „s” in cuvinte. Didactica si Pedagogica. a silabelor cu „s” in cuvinte si a cuvintelor cu „s” in propozitii . C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->