Curs 2

In locul in care se reduc cele 3 forte se gaseste inceputul si esenta filosofiei. Primul text, Platon- de maios, pasajul 47 b-c. un demourg a creat universul dupa un model exterior acestui demiurg se bate cap in cap cu conceptia religioasa. Copiind ideipe pure, acesta realizeaza universul sensibil. Acesta e o reprezentare a preferctiunii, a demiurgului- ideile si lumea sensibila se reuniesc in acest univers, cu etajele sale- ierarhia sa si care e perfect, caruia nu ii lipseste nimic, prin urmare este autosuficient, nu are nevoie de nimic din afara. Apoi platon incepe sa vb despre crearea celov vizinile si invizibile si despre crearea omuui -> omul a fost creat dupa asemanarea acestui univers, din resturile care raman dupa crearea acestui univers prin urmare este mai imperfect decat universul, dar forma sa e tot sferica ca a universului perfect- doar ca sfera sa este sparta sfera este craniul, corpul la fel se incadreaza in sfera a se vedea omul vitruvian al lui Da vinci. Rezulta ca cu cat instumentele noastre sunt mai desavarsite, mai perfectionate, cu atat ne subliniem singuri imperfectiunea, dependenta de universul extern suntem cu atat mai slabi, cu cat suntem mai perfectionati. Totusi exista o singura spartura a sferei data pentru a ajunge la filosofie acestea sunt ochii. El intelege prin experienta filosofica, experienta vizuala . zeul ne-a inzestrat cu ochi. Vazul este cauza folosului nostru celui mai de pret, pentru ca daca nu am fi vazut cu onchii stelele, cerul, niciun cuvant rostit acum despre univers nu ar fi fost rostit, asa insa, vazute fiind de noi minunile anului, iata ca am reusit sa nascocim numerele.(adica a unei masuri repetitive a timpului. ) si astfel am putut sa intelgem timpul si sa cercetam natura universului, iar de aici pornind, ne-am instapanit pe intreaga filosofie (sursa filosofiei ochi , masura timp), un bine mai mare ce a fost vreodata daruit muritorului. Concluzie: staruim a vorbi despre vaz ca despre cauza a filosofiei- zeul ni le-a dat pentru ca vazand rotirile ceresti, sa le aplicam la revolutiile propriei noastre gandiri, ele fiind inrudite. In greaca este o propozitie cauzala pt ca ele sunt inrudite. Al doilea text metafizica lui aristotel, cartea !, cap 2, 982 b 12-13 spune ca mirarea conduce catre filosofie aceasta situatie face ca experienta mirarii sa fie decisiva

pt aristotel si in ordine individuala , adica fiecare poate descoperi filosofia de unul singur, si de ordine sociala evolutia unei societati - caci si oamenii de azi si cei din primele timpuri (experienta mirarii este la fel de importanta si in planul individual si cel istoric) , cand au inceput s filosofeze au fost indrumati de mirare (o trecere de la o gandire actuala la una posibila), mai intai fata de problemele mai la indemana( care tin de experienta cotidiana) , apoi progrsand incetul cu incetul, fata de problemele mai mari, cum sunt de pilda fazele lunii, nasterea astrelor si a universului.(si in platon experienta univesului ne conducea la filosofie, aici ne conduce la mirare , deci la filosofie) acela care se mira, recunoaste ca nu stie.( ce inseamna a recunoaste c anu stii ? = ca nu posezi un continut de cunoastere care sa-ti populeze mintea si ca mintea ta este receptiva, poate primi, nu se afla in stare de edificare, ci in stare de deschidere, de posibilitate si de potenta. ) Structura textului este identica cu a lui platon experienta cerului duce la invataminte despre noi insine. Cele doua texte exprima amandoua o metafora, pt k nu stim ce este aceea experienta a cerului. Al treilea text ne muta in registrul politic, aristotel poiticas . ca principiu de heremeneutica cand se citeste un text trebuie sa fii atent la cuvintele universale si care tocmai din acest motiv nu sunt definite de autor- tocmai acolo se poate gasi posibilitatea de intelegere a textului. Cartea 8 , cap 6 1341 a ,28-32. Vb deespre istoria greaca, intemeierea cetatilor, despre cum trebuie sa fie educat cetateanul. ajungand sa aiba parte de mai mult ragaz ( nu e definit. ) datorita bogatiei si magnanimitatii lor, in ceea ce priveste virtutea, devenind mandrii de faptele lor atat inainte cat si in urma razboaielor medice ( cu persii ) ei ( grecii) s-au lasat prada tuturor invataturilor, fara niciun discernamant , ci numai din ravna cercetarii. ( avem de-a face cu un elan pt o cunoastere abstraacta, gratuita, care este urmarea victoriei militare . textul spune ca dupa ce i-au batut pe persi, grecii au inventat filosofia. O victorie militara, reflecta si conturarea unui tip de civilizatie- aceasta e perioada din care dateaza primele texte preocratice. )

De ce i-au batut grecii pe persi? 1. Pentru ca i-a ademenit intr-o stramatoare, unde i-au invins cu o forta strategica superioara . au intrat doar 300 de soldati acolo. fiind vb de stanci- au luptat pe jos, fara cai si cu arme de mana, individuale. 2.La Salamina, al doilea razboi persan. Pe apa- persii au fost intampinati pe mare, acestia aveau un armament foarte greu care ingreuna corabiile- ei transportau cavalerie. Grecii au venit cu vase cu trirene- in care incapeau mai putini soldati, fara armament greu, dar i-au inconjurat pe persi si i-au incendiat. Fiecare individ si-a asumat rolul de parte dintr-un corp armat, de parte din echipa- Atenieniierau iarasi fara cavalerie. 3.al treilea razboi- pe campie. Tot atenienii au luptat, au eliminat cavaleria, dar au luptat cu arme grele , lance sabie, armura si un scut foarte greu manpulabil- au unit scuturile in formatie de lupta- tehnica militara denumita falanga, si astfel au intampinat cavaleria persana. Astfel, o armata mica a reusit sa ivinga una mare, prin coeziunea militara si care a luptat intr-o forma de solidaritate- fiecare dintre ei avea un loc egal in lupta. Asta vrea sa spuna aristotel- tipul de reprezentare a coeziunii sociale, invingand militar o armata mare , a produs ceea ce se numeste filosofie pentru ca aveau ragaz. Avem de-a face cu un moment cantitativ, care ulterior va fi ierarhizat , dar care la inceput este egalitarist si care ne spune ceva despre civilizatia graca. Ce fel de civilizatie naste? De de decid grecii sa lupte in falanga? Viata noastra poate decurge in functie de activitatile noastre in doua feluri 1 2 actiunile si scopurile lor coincid temporal si sub mai multe aspecte- asta numeste el ragaz. Spune ca numai omul e itnermediar intre zei si fiare(fiarele nu ajung vreodata la finalitatea actiunii lor) .

Homer text care ne intereseaza si care ne spune despre organizarea comunitatilor arheice . e vb despre un episod central al eliadei, in care are loc retrocedarea bunurilor luate de la ahile. Iliada incepe evocand mania lui ahile, care e un personaj

mandru, sigur de sine si erou. El lupta pe cal. E un personaj care se distinge prin faptele sale, demn de un personaj istoric- homer spune ca el este incarnarea maniei are un acces nemediat la adevar din cauza maniei nu poate minti, dar nici recunoaste minciuna. El nu lupta in echipa, ci individual. Exista un alt personaj care rezolva conflictul, ( e absent din film) Ulise, e mediator tot timpul. In poem avem de-a fac cu doua siruri de rugaminti. A doua oara, ahile accepta strategia lui Ulise de aici se trece la arhitectura cetatii grecesti, homer hai si da drumul ostirii sa stea la pranzit inainte (aristotel ne spune ca cetatile grecesti au fost intemeiate pe chefuri- mancarea impreuna dee catre soldati a prazii- regula egalitatii, pt k toti au parte egala la prada de aici filosofia cetatii. Este evocat un pranz comun, o impartire a unei prazi. Iar agamemnon indata sa-I indrume pe-ai lui dupa daruri , ca sa le-aduca aici. Sa le vada cu ochii fiestecare din noi si in inima tu sa fii multumit.( I se cere lui agamemnon sa aduca prada in mijlocul mesei, acolo unde se vorbeste. Nu exista o piata centrala care sa fie desemnata printr-un cuvant. Acest cuvant a desemnat o practica a vorbirii de unde a rezultat un spatiu arhitectural in cetatie grecesti predominau templele, nu spatiile libere. La mijloc inseamna la egala distanta fata de ceilalti.. pentru ca toti aheii sa vada cu ochii- ei trebuie sa aiba o experienta vizuala si care sa vada. Intai de toate ei vad un spatiu liber, care nu e ocupat de alti soldati, ei constata existenta unui spatiu care, pentru ca este liber are o forma de receptivitate. Spatiul trebuie sa fie receptiv ca sa se produca ceva cu sens. Iar acest spatiu se poate realiza doar daca sse afla la egala distanta de ceilalti si este gol. Obiectele retrocedate trec in acest spatiu, prin mijloc si pentru cateva secunde aparti tuturor, apoi ii revin lui Ahile. Cand el trece prin mijloc, toti pot dori obiectul il multumeste pe ahile faptul ca el nu primeste un dar particular, ci o recunoastere in fata celuilalt. B: jean pierre vernant, originile gandirii grecesti. Marcelle de piens- stapanitorii de adevar in grecia veche pag 155 si urmatorele. Vorbeste despe mijloc medietate in gr. veche. Teorii : 1early greek philosophers filosofia acumularii cum filosofia gr s-a acumulat devenind tot mai puternic pe zi ce trece

2Faptul inceputului filosofiei este un dat care nu poate fi inteles. 3 . jean pierre vernant in gr arhaica invazia comunitatilor ahee a adus cu sine un mod de democratie care presupunea impartirea prazii intre egali, aceasta a facut ca aceste comunitati sa fixeze rolul de egal al membrilor lor, conferindu-le urmatoarele dr: egalitate in fata legii si dreptul de a vorbi in public. Aceste doua dr au condus la un tip de reprezentare arhitecturala a greciei. Arhitectura a constat, in toate comunitatile grecesti de dupa ahei, in prezenta in centrul cetatii a unui centru gol avem de-a face cu un spatiu in care nu domina nimic, care nu este saturat de nimic, care este permanent ocupat de oricine care se retrage ulterior. Aici se poate delibera la infinit, se poate decide, se poate oricand reintalni si rediscuta fundamentele societatii. Nu e nimic acolo, dar orice e posibil. Acest lucru a fost numit de catre greci acel ceva care se refera la oricne tradus in limbile moderne ca universal. Acest lucru este vizibil spre deosebire de cetatile orientale, care aveau un centru populat de un templu. Garantia libertatii unei colectivitati este data de averea medie- este vb de mijloc, de masura, pt k altfel nu esti liber. Daca ai prea multi bani cumperi ce e public si nu ti se cuvine, daca nu ai suficienti esti gata sa te vinzi pentru orice. Ca soldati sunt necesari oameni cu avere medie, care sa fie dispusi sa lupte in echipa de aceea ei nu castigau suficient incat sa sa aiba calul propriu. Solon- O cetate trebuie impartia in cartiere, pentru a distruge legaturile de sange si a ajunge la egalitate. la greci o societate orientata spre libertate. Jean pierre vernant: "Daca pt gandirea greaca universul social trebuie sa fie subordonat numarului si masurii, in schimb natura nu. Ratiunea greaca ofera posibilitatea de a actiona in mod pozitiv.. cu llimitele dar si cu.. natura nu ii intereseaza pe greci, ci spatiul citadin aici se dezvolta relatiile dintre oameni, mai putin relatiile dintre oameni si lucruri. Ce valoare are pt cultura greaca aceasta centralizare care mediaza? Unul dintre centrele vietii grecesti este Delphi cre vorbeste despre transpunerea eternitatii in timpu : cunoaste-te pe tine insuti, masura este cea mai buna e generala. Nu se stie exact

ce fel de masura. O asemenea generalitate face ca acest citat sa fie o regula a unei civilizatii , care se aplica la tot. nimic prea mult adica masura se opune excesului si insuficientei.este exact opusul lui cioran. Cum arata in clipa de fata teoriile creatiei artistie? Cum ne raportam la originalitate? Goethe: poezie si adevar- sursa creatiei in echilibru si seninatate. Noica, Despartirea de Goethe comenteaza aceste idei. In acord cu celelalte doua, cunoaste-te pe tine insuti inseamna sa iti accepti limitele. Insamna nu trece in exces, in spatiul animalelor sau in cel al zeilor cum ne trimite aristotel in spatiu in care nu trebuie sa fii nici zeu nici animal a se vedea spatiul gol din mijlocul templelor. -> o tragedie in operele grecesti se petrece cand omul depaseste limitele si ajunge in hybris. -> cultura a limitelor. Cand aceste expresii sunt asumate si se mediteaza asupra lor- apare filosofia. Experienta constatarii unui spatiu nedeterminat, nepopulat de obiecte, liber, poate provoca uimirea si in interiorul ei descoperirea masurii si a asumari limitelor. De ce spatiul cerului si cel al cetatii sunt asimilabile si unul este transpunerea celuilalt? Anaximandru ne vb despre originea universului in termnii legislatiilor grecesti. B1 tot acolo de unde provine pentru fiinta ( tot acolo loc nedeterminat) nasterea , se produce si pieirea lor ( e un univers cu gaura neagra de unde toate provin si unde toate se intorc) dupa.. , caci ele isi confera reciproc rasplata (ahile- agamemnon) pentru dreptate si nedreptate, potrivit ordinii timpului. (asa cum in frontul timpului, cum istoria se desfacoara ca pe campul de lupta- episodul homeric si acest text spun acelasi lucru. ) Sambata ora 11, targul de carte la chios. itinerariul mintii lui dumnezeu.

Seminar : a doua parte prezentare a conditiei sufletului. O viziune a lumii pe doua planuri idele deasupra, adevarul frumosul e reprezentat de idei; dedesubt se afla stimulente pentru a ajunge la idei. Iubirea este definita in a doua parte, ca fiind dorinta de frumos. Car cu doi cai si un vizitiu. Cei doi caii reprezinta cele doua tipuri de impulsuri- una spre ratiune, alta spre instinct. Sufetele nemuritoare, care nu sunt miscate de nimic decat de sine, au avut prilejul de a vedea ideea. Au facut o plimbare in universul supraceresc si au cunoscut ideile nemijlocit. Venind pe pamant, intrand in trup, nu mai au acces la cunoasterea directa, decat prin tot felu de alte elemente care transmit, ridica sufletul spre idee. Cunoasterea inseamna o reamintire. Au avut cunoastere directa, au uitat-o. tot ceea ce numim invatare, cunoastere, este doar o reamintire, anamnesis. Iubirea inseamna dorinta de frumos. Iubirea adevarata este cea prin intermediul ratiunii. Nu mai exista diferenta intre cel care iubeste si cel care nu iubeste, ci iubirea ramane a fi revelata prin ratiune, prin contamplarea adevarului si a frumusetii, pana se ajunge la cea mai inalta forma de iubire si anume, iubirea ideilor. Si cea mai joasa este cea trupeasca.

Tot timpul adevarata cunoastere si frumusete si adevar inseamna idei, neschimbare , eternitate, spre care trebuie sa ne ridicam in apreciereile
noastre pamantesti. In lumea pamanteasca, frumusetea e relativa, in lumea ideilor frumusetea cuprinde toate aceste relativitati. Mansirio ficino transpune modelul platonician in varianta crestina in locul iubirii pt idei si pt cunoastere adevarata o sa apara conceptul de dumnezeu. In filosofia lui platon e vb de o conceptie ierarhica. Lumea vizibila fiind doar un simulacru al lumii ideilor. Oare tot ce intalnim in lumea reala are un corespondent in lumea ideilor? Chiar si cele mai neinsemnate si mai urate?

Ideile lui platon se refera la o dimensiune morala, religioasa , a cunoasterii. Existentele terestre sunt definite de mai multe idei- ecista o idee si pentru dualitate lumea ideilor a lui platon reflecta o conceptie umana, morala. Mereu castica plusul Demiurgul platonician nu e diferit de cel crestin cu mult. Demiurgul e deasupra ideilor, e doar pozitiv cel care are contact cu lumea ideloor ici nu poate fi rau. E pa,amt exostai zei. Cel care iueste intelepciunea e capabil sa lase materialul in urma. Ideile sunt imateriale. El spune sa incercam sa abordam religia din persoectiva morala si povestirile gi homer in care zeii se razbuna, el spune ca sunt condamnabile si ar trebui lasate la o parte. Ceea ce se retine din religie este doar partea morala. Dupa socrate nu se mai poate vedea religia fara moraliate. Platon spune ca sunt nascocirile poestilor. , republica despree cum ar trebui educati cetatenii republicii pefecte. Platon nu mai pastreaza traditia, el face alegeri morale, crede in liberul arbitru