Corect Eu am numai trei picioare. Nu am dect 10000 lei. Fii cuminte! Nu fi fraier! S fii punctual.

Muntii nostri Biatul a crui carte Fata a crei carte Biatul ale crui cri Fata ale crei cri Bieii a cror carte Fetele a cror carte Bieii ale cror cri Fetele ale cror cri

Comentarii Ca adverb restrictiv, n constructii afirmative se foloseste Am dect 10000 lei. numai, iar n constructii negative se foloseste dect. Pentru imperativul afirmativ (fii cuminte!) si pentru Fi cuminte! conjunctiv (s fii punctual) n-am argumente, dar asa e :) Nu fii fraier! Imperativul negativ se formeaz ntotdeauna cu nu + S fi punctual. infinitivul verbului: nu veni, nu pleca, nu uita. Deci, n cazul lui a fi, avem nu fi fraier! Singurul motiv pentru care s-ar aduga un al doilea i este Muntii nostrii articolul hotrt. Dar nostri este adjectiv posesiv si nu se articuleaz niciodat.

Gresit

Oricum altcumva Biatul al crui cine Fata al crei cine Biatul ai crui cini Fata ai crei cini Bieii al cror cine Fetele al cror cine Bieii ai cror cini Fetele ai cror cini Eu creez Tu creezi El creeaz creare Eu crez Tu crezi El creaz creere

Regula de construcie este acordul n cruce: al / a / ai / ale se acord cu obiectul (cartea / crile), iar crui / crei / cror se acord cu posesorul (biatul / fata etc).

Verbul a crea, desi se termin n -ea, nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este -a, iar rdcina este cre-. Pentru usurint, conjugati-l ca si pe a lucra, nlocuind lucr- cu cre-. Oriunde a lucra se conjug cu un e, a crea se conjug cu doi (eu lucrez eu creez). Formele crez, crezi, creaz exist n limba romn n cu totul alt context; ele sunt conjugri populare ale verbului a crede. Dac infinitivul verbului se termin n -ia, (a ntemeia, a ncleia) atunci litera i apare si la persoana I a timpului prezent, altfel nu (a crea, a agrea). Pronume de ntrire

Eu creez Eu agreez Eu ntemeiez Eu ncleiez Masculin Eu nsumi Tu nsuti El nsusi

Eu creiez Eu agreiez Eu ntemeez Eu ncleez Oricum altcumva

Corect Noi nsine Voi nsiv Ei nsisi Feminin Eu nsmi Tu nst Ea nssi Noi nsene Voi nsev Ele nsesi (nsele) Repercusiune Oprobriu Complet Delincvent

Gresit

Comentarii

Repercursiune Oprobiu Complect Delicvent Delictvent Pionez

Piunez Crevet, pl. crevete DOOM2 accept si versiunea crevete / creveti. Crevete, pl. creveti Suport, pl. suporturi Suport, pl. suporti Balot, pl. Baloturi, baloti Baloti este o form acceptat de DOOM2. Acumulator, pl. Acumulatori, Acumulatori este o form acceptat de DOOM2 acumulatoare Laser, pl. lasere Laser, pl. laseri Reactor, pl. reactoare Reactor, pl. reactori Festival, pl. festivaluri Jant, pl. jante Grep sau grepfrut Ingrediente(pl.lui ingredient) Amndurora (dativul lui amndoi) De asemenea Merit s astepti Ce-i cu crtile astea pe mas? Serviciu Mi-ar plcea Festival, pl. festivale Jeant/geant, pl. jenti/genti Oricum altcumva Ingredienti

= urmare Dispret prin care societatea condamn faptele nedemne sau persoanele care le comit. DOOM si DOOM2-ul nu accept forma complect. Delicvent este doar o form acceptat de DEX (dar nu si de DOOM si DOOM2). Pionez este doar o form acceptat.

Cum spunem tuturor, nu totorur, la fel spunem si amndurora. Deasemenea Deasemenea nu exist n DEX. Se merit s astepti Verbul a merita nu este reflexiv. Ce-s cu crtile astea Folosirea verbului a fi la plural nu are sens si nu are legtur pe mas? cu faptul c vorbim despre mai multe crti. Servici Servici nu exist n DEX. Mi-ar place Infinitivul verbului este a plcea , iar conditional-optativul se formeaz cu verbul auxiliar a avea (n acest caz, ar) si cu Amndorura

Corect Cartea de pe noptier

Gresit infinitivul. Cartea dup noptier

Comentarii

Cartea pe care am citit-o Omul pe care l-am ntrebat Cartea care mi-a plcut Omul care mi-a rspuns

Cartea care am citit-o Omul care l-am ntrebat

n toate cazurile avem de-a face cu propozitii subordonate: pe care am citit-o, pe care l-am ntrebat etc. n primele dou, pe care este complement direct, artnd asupra cui se efectueaz actiunea: Pe cine am citit? Pe ea, pe carte. Pe cine am ntrebat? Pe el, pe om. Complementul direct este n cazul acuzativ, de aceea este nevoie si de prepozitia pe. n ultimele dou cazuri, care este subiect, artnd cine face actiunea: Cine a plcut? Cartea. Cine a rspuns? Omul. Subiectul este n cazul nominativ, de aceea nu este nevoie de prepozitia pe. Cartea care am citit-o este o contaminare ntre cele dou constructii si este incorect.

Optulea M doare apendicele. M dor amigdalele.

Oricum altcumva M doare apendicita. M doare amigdalita. Copii se joac Cobaiii sunt roztoare

Apendicita si amigdalita sunt boli. Ele nu sunt prti ale corpului, deci nu au cum s doar. n cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formeaz prin adugarea literei i la forma nearticulat. Substantivele care au doi i la plural (copii, ulii, vizitii) capt trei i n forma articulat (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele care au un singur i la plural (oameni, cobai) capt doi i n forma articulat (oamenii, cobaii).

Un copil, doi copii Copiii se joac Un cobai, doi cobai Cobaii sunt roztoare

Majoritatea salariatilor este multumit...

Cel mai bine pltit doctorit Pn numr pn la trei s plecati de-aici! D-te la o parte! Dati-v jos!

Este pur si simplu vorba despre acordul subiectului cu predicatul. Majoritate este la singular, deci si verbul a fi Majoritatea trebuie pus la singular. Ce-i drept, majoritate este un salariatilor sunt substantiv colectiv, cu sens de plural, dar forma gramatical multumiti... este n continuare cea de singular. Un exemplu si mai elocvent este tineretul merge la mare (nu tineretul merg la mare). Formarea superlativului cu expresia cel mai se refer, n Cea mai bine pltit acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul pltit. Doctorita doctorit nu este cea mai pltit, ci cea pltit cel mai bine Pn numr la trei Numrm (de la unu) pn la trei. Probabil prezenta primului s plecati de-aici! pn creeaz confuzie, dar este necesar si cel de-al doilea. De-te la o parte Ddeti-v jos.

Corect Nu face asta. Chiuvet A avansa De ce rzi? mi place cineva Orar, pl. orare Drajeu, pl. drajeuri Pret mare sandvici / sendvis Nes (prescurtare de la nescafe) Lubrifiant Presedintie Anticamer Genuflexiune Remarc, pl. Remarce, remarci Sangvin S aib parte Abia El/ea se asaz Clasa nti Clasa ntia Colonel, pl. colonei

Gresit Nu f asta. Ghiuvet A avansa nainte De ce te rzi?

Comentarii Imperativul negativ se formeaz cu infinitivul verbului: nu mnca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.

A avansa implic notiunea de naintare. A rde este verb intranzitiv, nu reflexiv. Cineva este subiect gramatical, deci trebuie pus n cazul mi place de cineva nominativ, fr prepozitia de. Orar, pl. orarii Drajeu, pl. drajee Un produs este scump atunci cnd pretul su este mare. Pret Pret scump scump este o struto-cmil. Oricum altcumva Sursa :DOOM2 Ness Lubrefiant Presedentie Antecamer Genoflexiune Cuv de baza:presedinte

Obs.: Remarci este o form acceptat de curnd de DOOM2. Sanguin S aibe parte Abea El/ea se aseaz Clasa a-ntia Colonel, pl. coloneli Sticl de un kilogram Gresal Pn la adnci btrnete Ora una Ora doi Ora doisprezece Ora douzeci i una Volumul se msoar n litri. Dac umplem o sticl de un litru cu mercur, ea va cntri peste 13 kilograme, iar dac o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cntri numai 920 de grame! Deci sticl de un kilogram nu are sens. La fel ca si repezeal, umezeal (nu repezal, umezal). Adnci este la plural, deci si btrneti trebuie pus la plural. Este gresit argumentul c aici s-ar face acordul cu or. Se foloseste pur si simplu din motive de traditie: pe vremuri se folosea (un) ceas/ (dou) ceasuri nu or. ntre timp ceas s-a schimbat cu or, ns structura s-a pstrat. Sursa: DOOM 2

Pn nu demult, singura constructie corect era Clasa nti. DOOM2 permite, spre deosebire de lucrrile normative anterioare, si constructii de tipul Clasa ntia.

Sticl de un litru Greseal Pn la adnci btrneti Ora unu Ora dou Ora dousprezece Ora douzeci i unu Ora douzeci i dou

Corect Am luat un pix de la ei si li lam dat napoi Obstetric Liniste! S se aud musca!

Cu surle si tobe

Gresit Comentarii Ora douzeci i doi Am luat un pix de Deoarece am dat pixul napoi mai multor persoane, corect la ei si i l-am dat este ...li l-am dat... napoi Obstretic Daca musca nu se aude, probabil e glgie. Dac tineti Liniste! S nu se neaprat s folositi negatia, spuneti: Liniste! S nu se aud aud musca! nici musca! Surla si trmbita sunt amndou instrumente de suflat. O Cu surle si trmbite parad militar are att instrumente de suflat, ct si de percutie. Datorit publicului Dup datorit se foloseste dativul. Articolul posesiv a (al, ai, si a ncurajrilor ale) este specific genitivului, deci nu are ce cuta aici. acestuia... Branul este deja locatie nseamn chirie, nu este un cuvnt mai pompos consacrat ca locatie pentru loc de vacant Calamar Folosim pluralul nivele numai pentru nivelul ca instrument care serveste la determinarea liniei (sau a pozitiei, a suprafetelor ) Era crispat si Fortuit nseamn neprevzut, inopinat, ntmpltor, nu zmbea fortuit. fortat. Adjectivul pronominal demonstrativ se acord n gen, numr cartea anului acesta si caz cu substantivul determinat. El se nseal. ... la toate nivelele ... Vrea s (te) nsale. Eu crap (de rs, de ciud). Tu crapi (de rs, de ciud). Cnd am venit la tine, tu plecasei deja. Ne-am vzut doar odat n ultimul an. A fost o dat ca niciodat... O dat cu Ana, a Forma nsale este valabil doar pentru a pune saua pe....

Datorit publicului si ncurajrilor acestuia...

Branul este deja consacrat ca loc de vacant. Calmar

... la toate nivelurile ... Multe din marile descoperiri au fost fcute fortuit. cartea anului acestuia El se nsal. Vrea s (te) nsele. Eu crp (de rs, de ciud). Tu crpi (de rs, de ciud). Cnd am venit la tine, tu plecasesi deja. Ne-am vzut doar o dat n ultimul an. A fost odat ca niciodat... (cndva) Odat cu Ana, a venit si

Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, persoana a II-a, singular se construieste cu terminatia -sesi, nu -sei: plecasesi, plcusesi, mersesesi, coborsesi, iubisesi. O dat se scrie desprtit numai cnd indic enumerarea (o dat, de dou ori). Cnd are unul din sensurile cndva, concomitent, deodat, se scrie legat, fiind adverb.

Corect Gresit Barbu. (concomitent) venit si Barbu. Era vesel si odat s-a ntristat. Era vesel si o dat (deodat) s-a ntristat. S cere-ti voie S cereti voie nainte s nainte s plecati. plecati. Nu trage-ti! Nu trageti! Cereti drepturile Cere-ti drepturile tale. tale. Trage-ti ptura pe tine. Trageti ptura pe tine. As venii si eu cu voi. Ct am putut dormii! A fost investit n A fost nvestit n functia de ... functia de ... Cine sur la Cine surd la vntoare. vntoare. A da sfar n tar A da sfoar n tar As veni si eu cu voi. Ct am putut dormi!

Comentarii

Ti se desparte prin cratim atunci cnd are rol de pronume, fiind forma prescurtat a lui ti: cere-ti (tu, tie, drepturile tale), trage-ti (tu, tie, ptura pe tine). Cnd indic desinenta de plural, persoana a II-a a verbelor, si se scrie desigur lipit de verb: voi cereti, voi trageti.

Infinitivul verbului nu are nevoie de un i n plus. n primul caz, verbul este la modul conditional-optativ, care se construieste ntotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. n al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv. investit nseamn folosit ntr-o afacere, plasat (se refer la capital). Expresia are sensul: pe nepregtite, iar culoarea (sur) nu are niciun efect asupra performanelor cinelui la vntoare...

Adjectivele care la origine sunt comparative i superlative: exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent sau cele care Conditiile cele mai exprim, prin sensul lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, Conditiile optime optime perfect nu formeaz grade de comparaie. O list complet O list foarte complet De asemenea nu formeaz grade de comparatie nici adjectivele care exprim o nsuire absolut: pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravid, mijlociu, prim etc. Din cauza la Din cauza vremii urte, n-am Din cauza este o locutiune prepozitional care cere vremea urt, n-am mai mers la munte. ntotdeauna cazul genitiv. mai mers la munte. Intreprinde, ntreprinde, ntreprindere, Toate cuvintele din aceast familie se scriu (si se pronunt) intreprindere, ntreprinztor... doar cu , nu cu i. intreprinztor... M risc s dau un Risc s dau un pronostic... pronostic... Chiar dac unele dictionare mentioneaz c risca este si Risti s-l nfrunti pe sef? Te risti s-l nfrunti reflexiv, aceste forme sunt nvechite si nerecomandate. pe sef? Antidrog Anti-drog n general, n limba romn, prefixele se scriu lipite de Nerespectuos Ne-respectuos cuvntul care le urmeaz si nu se despart prin cratim. Rspoimine Rs-poimine Le-am multumit celor care m- Le-am multumim la Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni sunt au ajutat. cei care m-au ajutat. complemente indirecte. Ele rspund la ntrebarea cui i-am multumit? (celor etc.), nu la ntrebarea la cine i-am

Corect I-am multumit unuia dintre cei care m-au ajutat. Le-am multumit la trei dintre cei care m-au ajutat. Le-am multumit la asemenea/astfel de oameni pentru ajutorul dat.

Abrogarea legii adoptate acum un an

Comentarii multumit? (la cei etc.). Acest gen de complement indirect st ntotdeauna n cazul dativ (celui etc.). Varianta la cei nu este propriu-zis o greseal, ci mai curnd un stil de vorbire I-am multumit la nengrijit sau o form popular. unu dintre cei care Limba literar accept constructia cu prepozitia la numai m-au ajutat. cnd complementul indirect este exprimat printr-un numeral invariabil (de exemplu trei) sau are ca determinant un adjectiv invariabil (de exemplu asemenea, astfel). Cnd un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit din participiul verbului a adopta, n acest caz), adjectivul se Abrogarea legii acord ntotdeauna n gen, numr si caz cu substantivul pe adoptat acum un care l determin. n acest caz, legii este n cazul genitiv, deci an si adoptate trebuie declinat n cazul genitiv. Corect este asadar legea adoptat, dar legii adoptate.

Gresit

Numai stiu ce s Nu mai stiu ce s cred. cred. Numai se scrie ntr-un cuvnt cnd are sensul de doar. Numai tu stii ce s-a ntmplat. Nu mai tu stii ce s-a Cnd arat ncetarea unei actiuni, nu mai se scrie separat. ntmplat. Mostr (cu sensul de Monstr esantion, prob) A mpodobi A npodobi nainte de b sau p se pune aproape ntotdeauna consoana m, A mproca A nproca nu n. Fac exceptie cuvintele compuse (snpetru, nonprofit) si A se mbuiba A se nbuiba cuvintele mprumutate literal din alte limbi (hornpipe). A mbiba A nbiba Oulele sunt Oule sunt proaspete. proaspete. ncondeierea oulor este o ncondeierea traditie frumoas. oulelor este o traditie frumoas. Tontlu Tntlu (provine din tont). ncontinuu se scrie ntr-un cuvnt atunci cnd are valoare de adverb (echivalent cu mereu, ntruna) si desprtit atunci cnd Plou ncontinuu Plou n continuu. avem prepozitia n si adjectivul continuu. (incontinuu). Romnia este Incontinuu este echivalent cu ncontinuu; a nu se confunda cu Romnia este n continuu ncontinuu progres. discontinuu (confuzie care ar putea fi generat de alte perechi progres. de antonime formate cu prefixul in: consecvent inconsecvent, constant inconstant, etc.). Statele Unite ale Trebuie fcut acordul n numr ntre subiect si predicat. De Statele Unite ale Americii Americii este o tar remarcat c si atunci cnd se folosete prescurtarea SUA sunt o tar mare si puternic. mare si puternic. trebuie folosit pluralul! Un summum de O sum de calitti calitti Ascult muzic la Ascult muzic la La maximum este o locutiune adverbial maximum/minimum. maxim/minim. Doar maxim este adjectiv. Ca substantiv ns, maximum este

Corect Maximum de profit cu un minim efort. Codrii nverziti sunt frumosi. nverzitii codri freamt. Pantalonii albastri s-au rupt. Am discutat despre niste parametri importanti. Parametrii cei mai importanti au fost discutati. 1)N-are niciun chef s fac ce i se cere. 2)Nu e naiv si nici un om nestiutor. 3)M confundati, eu nu am nici un frate, nici mai multi. 4)N-a venit niciunul. 5)Nu-mi place nici unul, nici cellalt. 6)N-are nici (mcar) un prieten.

Gresit Comentarii Maxim de profit cu sinonim cu maxim un minimum efort. Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotrt, doi i (sau trei, n cazul cuvintelor ca uliii, vizitiii, copiii). Cnd exist un adjectiv antepus Oricum altfel substantivului, el preia accentul: codrii nverzisi, dar nverzitii codri. n sintagma niste parametri importanti, articolul este nehotrt (niste), asadar toate cuvintele se scriu cu un singur i. N-are nici un chef s fac ce i se cere. n exemplul 1) avem un adjectiv pronominal negativ, care, Nu e naiv si niciun conform DOOM2, se scrie ntr-un singur cuvnt. om nestiutor. n 2) nici este adverb, iar un articol. M confundati, eu n 3) nici este conjuncrie, iar un numeral. nu am niciun frate, n 4) avem un pronume negativ, scris ntr-un cuvnt, nici mai multi. conform DOOM2. N-a venit nici unul. n 5) nici este conjunctie, iar unul este pronume nehotrt. Nu-mi place n 6) posibilitatea intercalrii adverbului mcar ntre nici si niciunul, nici un este un test util pentru a scrie separat cele dou cuvinte. cellalt.