I. Despre funcionalitatea reformelor pe care le-a adus Tratatul de la Nisa II.

Problemele ridicate la ratificarea Tratatului de la Nisa Introducere: Adoptat n Decembrie 2000, prin concluziile Consiliului European de la Nisa, i semnat la 26 februarie 2001, Tratatul de la Nisa a ncheiat Conferina Interguvernamental care a nceput n februarie 2000, i al crei obiectiv a fost pregtirea instituiilor europene pentru sosirea de noi state membre.Tratatul n cauz a deschis drumul reformei instituionale necesare viitoarei extinderi a Uniunii Europene, prin aderarea rilor candidate din estul i sudul Europei.Principalele schimbri aduse se refer la limitarea mrimii i compoziiei Comisiei,extinderea votului cu majoritate calificat, noua balan a voturilor n cadrul Consiliului i flexibilizarea acordurilor de ntrire a cooperrii.n plus, pe lng discuii referitoare la aceste patru teme-cheie, s-au mai abordat i alte probleme instituionale: simplificarea tratatelor, definirea puterilor, integrarea Cartei Drepturilor Fundamentale i rolul parlamentelor naionale. Declaraia privind Viitorul Uniunii Europene, anexat la Tratat, stabilete paii care trebuie fcui pentru adncirea reformei instituionale. Tratatul de la Nisa este doar o etapa n acest proces. Tratatul a fost ratificat de toate statele membre, n conformitate cu regulile constituionale specifice. Trebuie menionat c schimbrile instituionale prevzute n Tratatul de la Nisa au nceput abia n anul 2004. Astfel, Parlamentul European ales n iunie 2004 avea 732 de membri Tratatul de la Nisa a intrat n vigoare la 1 februarie 2003. n cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate dou proceduri de vot: unanimitatea i majoritatea calificat. n perspectiva viitoarei extinderi, meninerea unanimitii, procedur care asigur fiecrui stat drept de veto, ar putea face s apar obstacole n luarea deciziilor. Majoritatea calificat are la baz un sistem de ponderare a voturilor n cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecrui stat fiindu-i atribuit un anumit numr de voturi, n funcie de populaia sa.A fost stabilit un numr maxim de 732 de mandate n Parlamentul European (n loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Prin Tratatul de la Nisa, numrul locurilor n Parlamentul European s-a redus pentru unele state. iar noua Comisie avea 25 de membri. Din noiembrie 2004 a avut loc i o nou ponderare a voturilor n cadrul Consiliului. I. Despre funcionalitatea reformelor pe care le-a adus Tratatul de la Nisa Curtea de Justiie a Comunitilor Europene. Pentru o mai bun funcionare a Curii de Justiie i pentru scurtarea termenelor de judecat, Tratatul de la Nisa prevede unele modificri n ceea ce privete competenele Curii de Justiie i ale Tribunalului de Prim Instan. Curtea de Justiie, avnd cte un membru din fiecare stat UE, se poate reuni n plen sau n camer lrgit. Prin Tratatul de la Nisa, aciunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prim Instan, care va avea competen i asupra unor anumite aciuni pentru pronunarea unei hotrri preliminare asupra validitii unui act comunitar. Curtea de Conturi European, Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor. Tratatul de la Nisa prevede c fiecare stat membru are cte un reprezentant n Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot n majoritate calificat. n

ceea ce privete Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un numr maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic i Social este reprezentantul organismelor economice i sociale din societatea civil. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie s aib un mandat electoral n colectivitatea pe care o reprezint. Valorile Democratice. Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statund cu o majoritate de 4/5 i dup consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al crui teritoriu s-a constatat existena riscului de violare a drepturilor fundamentale. Declaraia privind viitorului Europei, anex a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este ncorporat n Tratat. Parlamentul European. Modul n care este ales Preedintele Comisiei i membrii ei, conform reglementrilor ce au intrat n vigoare odat cu Tratatul de la Nisa, este urmtorul: De exemplu, Frana are, conform Tratatului de la Nisa, 72 de locuri n Parlament, n timp ce nainte de intrarea n vigoare a Tratatului avea 87.

Tratatul de la Nisa a fost semnat in februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003. Trebuie mentionat ca, practic, schimbarile institutionale prevazute in Tratatul de la Nisa vor avea loc abia incepand cu 2004. Astfel, noul Parlament European care va fi ales in iunie 2004 va avea 732 de membrii, iar noua Comisie, care isi va incepe mandatul in noiembrie 2004, va avea 25 de membrii. Tot din noiembrie 2004 va avea loc si o noua ponderare a voturilor in cadrul Consiliului. Detalii: Modul in care este ales Presedintele Comisiei si membrii ei, conform reglementarilor ce vor intra in vigoare odata cu Tratatui de la Nisa, este urmatorul: " Art. 214(2). Consiliul, reunit in prezenta sefilor de stat si de guvern, hotarand printr-o majoritate calificata, va numi persoana pe care intentioneaza sa o numeasca Presedinte al Comisiei Europene; nominalizarea trebuie sa fie aprobata de Parlamentul European. Consiliul, hotarand prin majoritate calificata si prin acordul comun cu Presedintele nominalizat, va adopta lista cu celelalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca ca membrii ai Comisiei, in concordanta cu propunerile facute de catre fiecare stat membru. Presedintele si ceilalti membrii ai Comisei astfel nominalizati, in bloc, vor fi supusi votului de aprobare al Parlamentului European. Dupa aprobarea de catre Parlamentul European, Presedintele si ceilalti membrii ai Comisiei vor fi investiti de catre Consiliu care va hotari prin majoritate calificata." Articolul 4 al Protocolului asupra extinderii Uniunii Europene statueaza: "1. De la 1 ianuarie 2005 si cu efect din momentul cand prima Comisie de dupa aceasta data isi va incepe mandatul, art. 213(1) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si art.

126(1) al Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice vor fi inlocuite de catre urmatoarele: "1. Membrii Comisie vor fi alesi pe baza competentei lor generale si care ofera toate garantiile de independenta. Comisia trebuie sa includa cate un cetatean al fiecarui stat membru. Numarul membrilor Comisie poate fi schimbat de Consiliu printr-un vot unanim." 2. Cand Uniunea va consta din 27 de state membre, art. 213(1) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si art. 126(1) al Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice vor fi inlocuite de catre urmatorul: "1. Membrii Comisie vor fi alesi pe baza competentei lor generale si care ofera toate garantiile de independenta. Numarul membrilor Comisiei este mai mic decat numarul statelor membre. Membrii Comisiei sunt alesi pe baza unui sistem rotativ intemeiat pe principiul egalitatii, aranjamentele necesare fiind adoptate de Consiliu prin vot unanim. Numarul membrilor Comisiei este stabilit de Consiliu prin vot unanim". Acest amendament se va aplica de la data de la care isi incepe mandatul prima Comisie de dupa aderarea celui de-al douazeci si saptelea stat membru. 3. Consiliul, hotarand in unanimitate, dupa semnarea tratatului de aderare de catre cel de-al douazeci si saptelea stat al Uniunii, va adopta: - numarul de membrii ai Comisiei; - implementarea aranjamentelor pentru un sistem rotativ bazat pe principiul egalitatii, continand toate criteriile si regulile necesare pentru determinarea compozitiei colegiilor succesive in mod automat pe baza urmatoarelor principii: a) Statele membre vor fi tratate strict pe picior de egalitate cu privire la succesiunea si timpul petrecut de cetatenii lor ca membrii ai Comisiei, in consecinta, diferenta dintre numarul total de perioade in functie detinute de cetatenii a oricaror doua state membre sa nu poata fi mai mare de una; b) referitor la punctul (a), fiecare colegiu succesiv trebuie sa fie compus in asa fel incat sa reflecte in mod satisfacator aria demografica si geografica a tuturor statelor membre ale Uniunii. 4. Orice stat care adera la Uniune are dreptul, la momentul adeziunii sale, sa aiba unul din cetatenii sai ca membru al Comisiei, pana la aplicarea paragrafului 2.". Conform "Protocolului asupra largirii Uniunii Europene", unde Consiliul trebuie sa voteze cu majoritate calificata, voturile membrilor sai vor fi dupa cum urmeaza: Franta, Italia, Germania si Marea Britanie cate 29, Spania cu 27, Olanda cu 13, Belgia, Grecia si Portugalia cate 12, Suedia si Austria cate 10, Danemarca, Irlanda si Finlanda cate 7 si Luxemburg cu 4. Actele Consiliului trebuie sa fie adoptate cu cel putin 169 de voturi in favoare a majoritatii membrilor acolo unde Tratatul prevede ca actul este adoptat la propunerea Comisiei. In celelalte cazuri, pentru adoptarea in Consiliu va fi nevoie de cel putin 169 de voturi in favoare, adunate de la doua treimi din membri. Atunci cand o decizie este in proces de adoptare prin majoritate calificata, un membru al Consiliului poate cere sa se verifice daca statele membre care sustin decizia constituind majoritatea calificata reprezinta cel putin 62% din totalul populatiei Uniunii. Daca se dovedeste ca aceasta conditie nu este indeplinita, decizia respectiva nu va fi adoptata. Referitor la Romania, acordul cu care s-a incheiat intalnirea de la Nisa prevede o importanta deosebita pe care tara

noastra o va avea in institutiile UE. Astfel, numarul membrilor Parlamentului European va fi: Germania - 99, Marea Britanie - 72, Franta - 72, Italia - 72, Spania - 50, Polonia - 50, Romania - 33, Olanda - 25, Grecia - 22, Republica Ceha - 20, Belgia - 22, Ungaria - 20, Portugalia - 22, Suedia - 18, Bulgaria - 17, Austria - 17, Slovacia - 13, Danemarca - 13, Finlanda - 13, Irlanda - 12, Lituania - 12, Letonia - 8, Slovenia - 7, Estonia - 6, Cipru - 6, Luxembourg - 6, Malta - 5, rezultand un total de 732. Numarul de voturi in cadrul Consiliului va fi urmatorul: Germania - 29, Marea Britanie - 29, Franta - 29, Italia - 29, Spania - 27, Polonia - 27, Romania - 14, Olanda - 13, Grecia - 12, Republica Ceha - 12, Belgia - 12, Ungaria - 12, Portugalia - 12, Suedia - 10, Bulgaria - 10, Austria - 10, Slovacia - 7, Denmarca - 7, Finlanda - 7, Irlanda - 7, Lituania - 7, Letonia - 4, Slovenia - 4, Estonia 4, Cipru - 4, Luxembourg - 4, Malta - 3, rezultand un total de 345. In cazul Comitetului Economic si Social, distributia va fi urmatoarea: Germania - 24, Marea Britanie - 24, Franta - 24, Italia - 24, Spania - 21, Polonia - 21, Romania - 15, Olanda - 12, Grecia - 12, Republica Ceha - 12, Belgia - 12, Ungaria - 12, Portugalia - 12, Suedia - 12, Bulgaria - 12, Austria - 12, Slovacia - 9, Denmarca - 9, Finlanda - 9, Irlanda - 9, Lituania - 9, Letonia - 7, Slovenia - 7, Estonia - 7, Cipru - 6, Luxembourg - 6, Malta - 5, rezultand un total de 344. In privinta Comitetului regiunilor, membrii vor fi repartizati astfel: Germania - 24, Marea Britanie - 24, Franta - 24, Italia - 24, Spania - 21, Polonia - 21, Romania - 15, Olanda - 12, Grecia - 12, Republica Ceha - 12, Belgia - 12, Ungaria - 12, Portugalia - 12, Suedia - 12, Bulgaria - 12, Austria - 12, Slovacia - 9, Danemarca - 9, Finlanda - 9, Irlanda - 9, Lituania 9, Letonia - 7, Slovenia - 7, Estonia - 7, Cipru - 6, Luxembourg - 6, Malta - 5, rezultand un total de 344.

Extras din document: Tratatul de la Nisa este un Tratat care modifica Tratatul privind Uniunea Europeana, tratatele de instituire a Comunitatilor Europene precum si anumite acte conexe. A fost semnat de sefii de stat si de guvern ai statelor membre UE la 11 decembrie 2000, n cadrul Consiliului European de la Nisa (Franta) si a intrat n vigoare dupa ncheierea procesului de ratificare. Cele mai importante modificari: - Deciziile se iau prin ntrunirea majoritatii calificate (se renunta la unanimitate) - Se introduce majoritatea dubla, care cere, pe lnga majoritatea calificata, majoritatea statelor membre (pe principiul ca fiecare stat ar avea un vot). Aceasta formula trebuia sa intre n vigoare la 1 ianuarie 2005, nsa data a fost modificata prin Tratatul de aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004. Compozitia si functionarea organelor europene a fost modificata foarte putin din anii 1950, desi numarul de state membre a crescut de la 6 la nceput pna la 15 si Uniunea Europeana are astazi mai multe atributii dect la nceputurile integrarii europene. O extindere a Uniunii Europene cu pna la 12 state fara adaptarea institutiilor acesteia ar fi trimis Uniunea n colaps. ntr-o uniune de 27, cu regulile de pna atunci, Comisia Europeana ar fi avut 33 de

membri, numarul membrilor Parlamentului European ar fi depasit cifra de 800, iar procesul de luare a deciziilor ar fi fost astfel puternic ncetinit. Dupa ncheierea procesului de ratificare pentru noua constitutie europeana, aceasta din urma va nlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de ratificare a fost nsa blocat datorita rezultatelor negative ale referendumurilor din Franta si Olanda. Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este sa contina prevederi pentru a asigura o buna activitate institutionala n momentul cnd Uniunea va avea aproape 30 de membri, nscriindu-se deci n viziunea unei reforme institutionale ale carei 3 axe principale sunt: componenta si modul de functionare al institutiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Ministri si consolidarea cooperarii ntre institutii. Tratatul de la Nisa a fost semnat de catre Ministrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene la 26 februarie 2001 si a intrat n vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot n parlamentul national, fie prin referendum. REFORMA PROCEDURILOR DE DECIZIE Parlamentul European Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de co-legislator al Parlamentului European, procedura de co-decizie urmnd sa fie aplicata si n domeniile: lupta mpotriva discriminarilor, coeziune economica si sociala, vize, azil, imigratie. Domeniile n care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene au fost, de asemenea, extinse.Tratatul de la Nisa asigura o baza juridica partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care sa permita mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitatilor de finantare a acestora. A fost stabilit un numar maxim de 732 de mandate n Parlamentul European (n loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). La data intrarii n vigoare a Tratatului de la Nisa, unele state membre vor avea mai putini reprezentanti n Parlament, de exemplu, Franta, care are momentan 87 de mandate, va avea numai 72. Numarul de mandate prevazut pentru statele candidate va ramne subiect al negocierilor de aderare (Nota: Conform acestei mpartiri provizorii, Romnia dispune de 33 de mandate n Parlamentul European). Consiliul Uniunii Europene n cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate doua proceduri de vot: unanimitatea si majoritatea calificata. n perspectiva viitoarei extinderi, mentinerea unanimitatii, procedura care asigura fiecarui stat drept de veto, ar putea face sa apara obstacole n luarea deciziilor. Majoritatea calificata are la baza un sistem de ponderare a voturilor n cadrul Consiliului Uniunii Europene, format din ministrii statelor membre, fiecarui stat fiindu-i atribuit un anumit numar de voturi, functie de populatia sa.

Nr. 15 Aprilie 2007 TRATATUL DE LA NISA

Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este s conin prevederi pentru a asigura o bun activitate instituional in momentul cand Uniunea va avea aproape 30 de membri, inscriindu-se deci in viziunea unei reforme instituionale ale crei trei axe principale sunt: componena i modul de funcionare al instituiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Minitri i consolidarea cooperrii intre instituii. Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 i a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dup ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul naional, fie prin referendum. In continuare putei citi o serie de informaii despre principalele modificri introduse de Tratatul de la Nisa la nivel instituional. PARLAMENTUL EUROPEAN Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de codecizie urmand s fie aplicat i in domeniile: lupta impotriva discriminrilor, coeziune economic i social, vize, azil, imigraie. Domeniile in care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiie a Comunitilor Europene au fost, de asemenea, extinse. Tratatul de la Nisa asigur o baz juridic partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care s permit mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitilor de finanre a acestora. A fost stabilit un numr maxim de 732 de mandate in Parlamentul European (in loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Prin Tratatul de la Nisa, numrul locurilor in Parlamentul European s-a redus pentru unele state. De exemplu, Frana are, conform Tratatului de la Nisa, 72 de locuri in Parlament, in timp ce inainte de intrarea in vigoare a Tratatului avea 87. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE In cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate dou proceduri de vot: unanimitatea i majoritatea calificat. In perspectiva viitoarei extinderi, meninerea unanimitii, procedur care asigur fiecrui stat drept de veto, ar putea face s apar obstacole in luarea deciziilor. Majoritatea calificat are la baz un sistem de ponderare a voturilor in cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecrui stat fiindu-i atribuit un anumit numr de voturi, funcie de populaia sa. Numrul de voturi per stat pentru UE cu 27 de state membre este: Statul/Statele Numr de voturi/stat Germania, Frana, Italia, Marea Britanie 29 Spania, Polonia 27 Romania 14 Olanda 13 Belgia, Republica Ceh, Grecia, Ungaria, Portugalia 12 Austria, Bulgaria, Suedia 10 Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda 7 Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Slovenia 4 Malta 3 TOTAL 345 Tratatul de la Amsterdam Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli ale majoritii calificate, de aplicat incepand din 2005: pentru ca o decizie s fie adoptat este necesar, pe lang o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), i ca majoritatea statelor s fi votat favorabil (14 din 27). Votul in majoritate calificat a fost extins la urmtoarele domenii, in

care era necesar unanimitate: coeziunea economic i social, incheierea de acorduri internaionale in domeniul proprietii intelectuale i al serviciilor, cooperarea judiciar in materie civil. COMISIA EUROPEAN Conform Tratatului de la Nisa, incepand din 2005, in componena Comisiei Europene intr numai cate un comisar de provenien din fiecare stat membru. Atunci cand Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numrul comisarilor va rmane acelai (27) i va fi instaurat un sistem de rotaie ale crui reguli vor fi stabilite de ctre Consiliu prin vot in unanimitate1. Pentru buna funcionare a Comisiei, puterile preedintelui acesteia au fost extinse. Preedintele are in atribuiile sale organizarea intern, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Preedintele este desemnat de ctre Consiliul Uniunii Europene, prin vot in majoritate calificat. CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITILOR EUROPENE Pentru o mai bun funcionare a Curii de Justiie i pentru scurtarea termenelor de judecat, Tratatul de la Nisa prevede unele modificri in ceea ce privete competenele Curii de Justiie i cele ale Tribunalului de Prim Instan. Curtea de Justiie, avand cate un membru din fiecare stat UE, se poate reuni in plen sau in camer lrgit. Prin Tratatul de la Nisa, aciunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prim Instan, care va avea competen i asupra unor anumite aciuni pentru pronunarea unei hotrari preliminare asupra validitii unui act comunitar. CURTEA DE CONTURI EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC I SOCIAL I COMITETUL REGIUNILOR Tratatul de la Nisa prevede c fiecare stat membru are cate un reprezentant in Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot in majoritate calificat. In ceea ce privete Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un numr maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic i Social este reprezentantul organismelor economice i sociale din societatea civil. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie s aib un mandat electoral in colectivitatea pe care o reprezint. VALORI DEMOCRATICE Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuand cu o majoritate de 4/5 i dup consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al crui teritoriu s-a constatat existena riscului de violare a drepturilor fundamentale. Declaraia privind viitorului Europei, anex a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporat in Tratat. Nr. 15 Aprilie 2003 TRATATUL DE LA NISA Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este s conin prevederi pentru a asigura o bun activitate instituional n momentul cnd Uniunea va avea aproape 30 de membri, nscriindu-se deci n viziunea unei reforme instituionale ale crei 3 axe principale sunt: componena i modul de funcionare al instituiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Minitri i consolidarea cooperrii ntre instituii. Tratatul de la Nisa a fost semnat de ctre Minitrii Afacerilor Externe ai statelor

membre ale Uniunii Europene la 26 februarie 2001 i a intrat n vigoare la 1 februarie 2003, dup ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot n parlamentul naional, fie prin referendum. REFORMA PROCEDURILOR DE DECIZIE Parlamentul European Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de co-legislator al Parlamentului European, procedura de co-decizie urmnd s fie aplicat i n domeniile: lupta mpotriva discriminrilor, coeziune economic i social, vize, azil, imigraie. Domeniile n care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiie a Comunitilor Europene au fost, de asemenea, extinse. Tratatul de la Nisa asigur o baz juridic partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care s permit mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitilor de finanre a acestora. A fost stabilit un numr maxim de 732 de mandate n Parlamentul European (n loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). La data intrrii n vigoare a Tratatului de la Nisa, unele state membre vor avea mai puini reprezentani n Parlament, de exemplu, Frana, care are momentan 87 de mandate, va avea numai 72. Numrul de mandate prevzut pentru statele candidate va rmne subiect al negocierilor de aderare (Not: Conform acestei mpriri provizorii, Romnia dispune de 33 de mandate n Parlamentul European). Consiliul Uniunii Europene n cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate dou proceduri de vot: unanimitatea i majoritatea calificat. n perspectiva viitoarei extinderi, meninerea unanimitii, procedur care asigur fiecrui stat drept de veto, ar putea face s apar obstacole n luarea deciziilor. Majoritatea calificat are la baz un sistem de ponderare a voturilor n cadrul Consiliului Uniunii Europene, format din minitrii statelor membre, fiecrui stat fiindu-i atribuit un anumit numr de voturi, funcie de populaia sa. Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli ale majoritii calificate, de aplicat ncepnd din 2005: pentru ca o decizie s fie adoptat este necesar, pe lng o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), i ca majoritatea statelor s fi votat favorabil (14 din 27). Votul n majoritate calificat a fost extins la urmtoarele domenii, n care era necesar unanimitate: coeziunea economic i social, ncheierea de acorduri internaionale n domeniul proprietii intelectuale i al serviciilor, cooperarea judiciar civil. COMPONENA I MODUL DE FUNCIONARE AL CELORLALTE INSTITUII Comisia European Conform Tratatului de la Nisa, ncepnd din 2005, n componena Comisiei Europene va intra numai cte un comisar de provenien din fiecare stat membru. Atunci cnd Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numrul comisarilor va rmne acelai (27) i va fi instaurat un sistem de rotaie ale crui reguli vor fi stabilite de ctre Consiliu prin vot n unanimitate. Pentru buna funcionare a Comisiei, puterile preedintelui acesteia vor fi extinse. Preedintele va avea n atribuiile sale organizarea intern, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Preedintele va fi desemnat de ctre Consiliul Uniunii Europene, prin vot n majoritate calificat. Curtea de Justiie a Comunitilor Europene Pentru o mai bun funcionare a Curii de Justiie i pentru scurtarea termenelor de judecat, Tratatul de la Nisa prevede unele modificri n ceea ce privete competenele Curii de Justiie i cele ale Tribunalului de Prim Instan. Curtea de Justiie a Comunitilor

Europene, avnd cte un membru de provenien din fiecare stat, se poate reuni n plen sau n camer lrgit. Prin Tratatul de la Nisa, aciunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prim Instan, care va avea competen i asupra unor anumite aciuni pentru pronunarea unei hotrri preliminare asupra validitii unui act comunitar. Curtea de Conturi, Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor Tratatul de la Nisa prevede c fiecare stat membru va avea cte un reprezentant n Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot n majoritate calificat. n ceea ce privete Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un numr maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic i Social este reprezentantul organismelor economice i sociale din societatea civil. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie s aib un mandat electoral n colectivitatea pe care o reprezint. VALORI DEMOCRATICE Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statund cu o majoritate de 4/5 i dup consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al crui teritoriu s-a constatat existena riscului de violare a drepturilor fundamentale. Declaraia asupra viitorului Europei, anex a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporat n Tratat. Astzi intr efectiv n vigoare prevederile tratatului de la Nisa, document istoric al UE negociat i semnat cu trei ani n urm i care a consacrat decizia de primire a noi membri n forul comunitar. Referindu-se la importana tratatului de la Nisa, preedintele Comisiei Europene Romano Prodi a declarat la Brusseles c acesta pune bazele primei unificri panice a continentului european.Printre chestiunile importante stabilite n anul 2000 prin tratatul de la Nisa se numr reforma instituional i n mod special redistribuirea numrului de voturi de care va beneficia fiecare ar n condiiile unei Uniuni Europene care n 2004 va avea 25 de membri.

Tratatul de la Nisa este un Tratat care modific Tratatul privind Uniunea European, tratatele de instituire a Comunitilor Europene precum i anumite acte conexe.A fost semnat de efii de stat i de guvern ai statelor membre UE la 26 februarie 2001, n cadrul Consiliului European de la Nisa (Frana) i a intrat n vigoare dup ncheierea procesului de ratificare: 1 februarie 2003. Cele mai importante modificri: Deciziile se iau prin ntrunirea majoritii calificate (se renun la unanimitate) Se introduce majoritatea dubl, care cere, pe lng majoritatea calificat, majoritatea statelor membre (pe principiul c fiecare stat ar avea un vot). Aceast formul trebuia s intre n vigoare la 1 ianuarie 2005, ns data a fost modificat prin Tratatul de aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004.Compoziia i funcionarea organelor europene a fost modificat foarte puin din anii 1950, dei numrul de state membre a crescut de la 6 la nceput pn la 15 i Uniunea European are astzi mai multe atribuii dect la nceputurile integrrii europene.O

extindere a Uniunii Europene cu pn la 12 state fr adaptarea instituiilor acesteia ar fi trimis Uniunea n colaps.ntr-o uniune de 27, cu regulile de pn atunci, Comisia European ar fi avut 33 de membri, numrul membrilor Parlamentului European ar fi depit cifra de 800, iar procesul de luare a deciziilor ar fi fost astfel puternic ncetinit.Dup ncheierea procesului de ratificare pentru noua constituie european, aceasta din urm va nlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de ratificare a fost ns blocat din cauza rezultatelor negative ale referendumurilor din Frana i Olanda.De la 1 noiembrie 2004, luarea decizilor n 25 s-a fcut dup urmtoarea mprirea voturilor :

Si in acest caz, competentele Curtii sunt hotarate de Consiliu in unanimitate, pe baza propunerii Comisiei si consultarii PE. Curtea va fi formata dintr-un judecator al fiecarui stat membru. Ea se poate reuni in camere de 13 judecatori, fara a fi nevoie sa ii reuneasca pe toti judecatorii intr-o formatie deplina. Parlamentul European Tratatul de la Nisa contine un statut al partidelor politice europene si regulile relative la finantarea lor. State membre Locuri n P.E. Germania 99,Regatul Unit 72, Frana 72, Italia 72, Spania 50, Polonia 50, Romnia 33, Olanda 25, Grecia 22, Republica Ceh 20, Belgia 22, Ungaria 20, Portugalia 22, Suedia 18, Bulgaria 17, Austria 17, Slovacia 13, Danemarca 13, Finlanda 13, Irlanda 12, Lituania 12, Letonia 8, Slovenia 7, Estonia 6, Cipru 6, Luxemburg 6, Malta 5 TOTAL 732 Textul declaratiei CIG mentioneaza ca dispozitiile referitoare la partidele politice (art. 195) nu va implica nici un transfer de competente catre comunitate si nu va afecta regulile constitutionale pertinente. Declaratia contine si principiul conform caruia finantarea partidelor politice la nivel european din bugetul Uniunii nu poate fi utilizata de partidele politice la nivel national.In perspectiva largirii Uniunii,Tratatul de la Nisa a limitat numarul de membri ai PE la 732 de deputati. El a prevazut in egala masura repartitia locurilor intre Statele Membre si tarile candidate. Deputatii tarilor candidate urmau sa participe la lucrarile PE din momentul adeziunii lor. Daca in randul Consiliului numarul voturilor a fost impartit oarecum in functie de puterea economica si politica a statelor, in cadrul PE regula este cea a numarului cetatenilor. Curtea de Conturi Tratatul de la Nisa stabileste ca aceasta institutie va cuprinde un institut national de fiecare stat. Numirea membrilor sai se va face de catre Consiliu, care va decide cu majoritate calificata iar mandatul lor va fi de 6 ani.Curtea va putea sa creeze camere pentru a adopta anumite categorii de rapoarte si avize. Pentru o mai buna cooperare intre aceasta institutie si statele membre, Tratatul invita institutiile nationale sa coopereze cu Curtea de

Conturi.Aceasta cooperare urmeaza sa se materializeze printr-un comitet de contact, pus in practica de catre presedintele Curtii de Conturi si presedintele Institutiilor Nationale in domeniu.Comitetul Economic si Social Textul Tratatului precizeaza ca aceasta institutie trebuie sa includa diferite componente ale societatii civile organizate, avand un rol consultativ. State membre Membri Germania 24, Regatul Unit 24, Frana 24, Italia 24, Spania 21, Polonia 21, Romnia 15, Olanda 12, Grecia 12, Republica Ceh 12, Belgia 12, Ungaria 12, Portugalia 12, Suedia 12, Bulgaria 12, Austria 12, Slovacia 9, Danemarca 9, Finlanda 9, Irlanda 9, Lituania 9, Letonia 7, Slovenia 7, Estonia 7, Cipru 6, Luxemburg 6, Malta 5 TOTAL 344 Comitetul Regiunilor Noutatea adusa la Nisa consta in aceea ca pentru a realiza o mai buna legatura intre Comitet si colectivitatile pe care le reprezinta, este necesar ca membrii sai sa aiba un mandat politic efectiv.Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) dupa reforma propusa la Nisa: modificarile referitoare la organizare Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta, fiecare in cadrul jurisdictiei proprii, asigura respectarea legii in interpretarea si aplicarea prezentului Tratat (art. 220 in noua redactare propusa in art. 2 din Tratatul de la Nisa).Curtea de Justitie era compusa, pana la ultima extindere a Uniunii Europene, din 15 judecatori si 9 avocati generali. Tratatul de la Nisa a optat, in redactarea ce inlocuieste vechiul text al articolului 222, pentur un numar de numai opt avocati generali, care asista Curtea de Justitie, cu posibilitatea de a mari numarul lor la cererea expresa a Curtii si cu votul unanim al membrilor Consiliului. Abordarea economica O analiza din perspectiva economica a Tratatului de la Nisa scoate in evidenta faptul ca, in ciuda aspectelor preponderent politice si institutionale, el este, in egala masura un instrument al continuarii si intaririi integrarii economice. Pentru ca in noile conditii, UE sa poata functiona eficient la parametrii ceruti de cresterea concurentei pe piata mondiala si pentru a-si putea mentine rolul de pol de putere in cadrul acesteia, a fost nevoie de o revizuire a tratatelor anterioare, prin elaborarea unui act normativ care sa corespunda noilor conditii. Acesta a fost Tratatul de la Nisa, a carui aparitie a fost dictata de starea de fapt a UE.Astfel, prin art. 43 (e) se fac referiri la modificarile care pot sa intervina in cadrul pietei interne unice ca urmare a cresterii cooperarii dintre statele membre. Cresterea cooperarii e vazuta, prin prisma aceluiasi articol, drept o intensificare a relatiilor intre toate statele membre; in acest mod ea se poate transforma intr-o poate determina deteriorarea mediului concurential format in timp.bariera sau un element de discriminare in comertul dintre statele membre si Art. 18 din acelasi Tratat aduce unele precizari cu privire la libera circulatie a fortei de munca si a capitalului, iar art. 100 stipuleaza principalele masuri si ajutoare financiare care pot fi oferite unui stat comunitar in cazul in care acesta se afla intr-o situatie economica

nefavorabila, generata de cauze care nu pot fi controlate.Un spatiu important din aceasta parte a tratatului se ocupa de modificarile care intervin in procesul de decizie cu privire la reprezentarea, in plan international, a Uniunii, in problemele economice si monetare.Prevederile dedicate politicii comerciale le completeaza pe cele legate de introducerea monedei unice si de intarirea puterii de piata a acesteia.Partea din Tratat dedicata Politicii Comerciale Comune aduce nou faptul ca, spre deosebire de tratatele anterioare, in care accentul a fost pus pe reglementarea tranzactiilor cu bunuri tangibile si intr-o mai mica masura pe servicii, in noul tratat, politicile comerciale traditionale sunt completate de principiul uniformizarii tratamentului comercial legat de drepturile de proprietate intelectuala, comertul cu servicii audio-vizuale si educationale sau privind securitatea sociala si sanatatea.