P. 1
52063886 Istoric Uniunea Europeana

52063886 Istoric Uniunea Europeana

|Views: 6|Likes:
Published by Irina Bunciuc

More info:

Published by: Irina Bunciuc on Mar 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2013

pdf

text

original

Simona Brădiceanu Procuror Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

ISTORICUL FORMĂRII COMUNITĂŢILOR EUROPENE ŞI A UNIUNII EUROPENE SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE

I. IDEEA UNITĂŢII EUROPENE. TRATATE Ideea Unităţii Europene Uniunea Europeană este un concept utilizat destul de des, în prezent având, totodată, rădăcini la nivelul istoriei continentului. O abordare istorică a acestei problematici ne demonstrează că procesul integrării europene – inclusiv extinderea şi amplificarea sa – a fost de la bun început conceput ca un proces evolutiv. „Confederaţia europeană – scria Napoleon la 6 noiembrie 1816 – va sosi mai curând sau mai târziu prin forţa lucrurilor”. De altminteri, încă din antichitate, cetăţile greceşti organizează între ele un sistem de rezolvare paşnică a diferendelor. Platon a fost primul gânditor care a susţinut ideea păcii prin organizarea de confederaţii. În acea vreme, confederaţia cetăţilor greceşti dispune de instituţii religioase şi politice comune, forumul de soluţionare a diferendelor dintre cetăţi constituindu-l Consiliul amficţionilor. Ideile generoase ale creştinismului au oferit temeiul reluării propunerilor de soluţionare paşnică a diferendelor în spiritul religiei creştine şi de organizare a unor instituţii care să permită menţinerea păcii când aceasta era ameninţată. În această perioadă, papii au servit deseori ca arbitri în litigiile dintre diverşi suverani, un celebru caz de arbitraj constituindu-l arbitrajul papei Alexandru al VI-lea în litigiul dintre Spania şi Portugalia, care s-a soldat cu o împărţire practică a lumii noi între aceste două mari puteri ale vremii. Filosoful german, Immanuel Kant, a elaborat în 1795 un proiect de pace veşnică, proiect care însuma principii valoroase, printre care renunţarea la forţă, neamestecul şi altele. Secolul XIX este, prin excelenţă, secolul unor propuneri federaliste. La Congresul pacifist de la Paris din 1849, Victore Hugo rosteşte celebrele cuvinte: „Va veni ziua când armele vor cădea din mâini şi bombele tunurilor vor fi înlocuite cu cuvântul şi cu dreptul de vot universal al popoarelor ….Va veni o zi când tunurile nu se vor mai vedea decât prin muzee şi lumea se va mira că au fost vreodată cu putinţă….Şi va veni ziua când vom vedea două grupări uriaşe:

Belgia. dându-şi mâna prietenoasă peste ocean…” 1 După primul Război Mondial. Coudenhave-Kolergi. Editura Lumina Lex.U. pag. Pan Europe (Coll. Pe baza acestui plan. pag. pag. 2 S-a iniţiat. înfăptuirea uniunii vamale. 1988. în mai multe ţări europene au apărut manifestări ale unor idei de unificare europeană. o mişcare în favoarea constituirii unei uniuni europene. 139 – 140. Înalta Autoritate. Cu ocazia acelui congres s-a adoptat un manifest Pan-European care prevedea principalele direcţii ale unei confederaţii europene: garantarea egalităţii. 3 Dusan Sidjanski. Prin această declaraţie. după aproape un an de negocieri. Paris. 1992.E. ale cărei decizii leagă cele şase state din punct de vedere juridic în domeniul producţiei de Dr. 22. în anul 1923 a apărut ideea unei frăţii europene într-o publicaţie a lui R. Perioada următoare celui de-al doilea război mondial a marcat trecerea de la proiecte la realizarea efectivă a ideii de uniune europeană. Presses Universitaires de France. Tratatul a fost semnat pentru 50 de ani.O) al cărui prim preşedinte este numit chiar Jean Monnet. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (C. Institut universitaire d´études européennes de Géneve). Viorel Marcu . prin crearea unei pieţe comune în câteva domenii. împreună cu Olanda. comisar al planului de modernizare a Franţei de după război. care a ţinut un prim congres la Viena în anul 1929 şi unde au participat 2000 de reprezentanţi din 24 de state. Luxemburg şi Italia au semnat la Paris. iar în 1944 s-a desfăşurat la Geneva o reuniune a reprezentanţilor militanţilor germani antinazişti. pentru a le permite reconstrucţia şi să facă faţă concurenţei dintre blocurile ideologice.F. ia naştere o organizaţie internaţională atipică. Prin Tratatul C. 1 2 2 .E.O. înzestrată cu o instituţie de decizie supranaţională.. 2001. Robert Schuman a prezentat un plan privind implicarea câtorva state europene într-un proiect de cooperare mai strânsă. P. fiind creat şi un birou permanent de coordonare a acţiunilor pentru eliberarea ţărilor cărora le aparţineau şi pentru organizarea unei „Uniuni Federale a Popoarelor Europene” 3 . Franţa oferea Germaniei şi tuturor celorlalte state din Europa Occidentală posibilitatea de a-şi unifica economiile. L´avenir fédéraliste de l´Europe.C. Monnet . R. stabilirea unei monede comune etc.9 mai 1950 – moment al declarării procesului de unificare europeană a fost declarată ca „Ziua Europei”. la 27 martie 1951. securităţii şi suveranităţii confederale. Coudenhave – Kalergi (1894 – 1972). momentul respectiv fiind considerat ca primul act politic al federaliştilor europeni şi primul apel la coordonarea mişcărilor de rezistenţă. astfel. 8. În perioada celui de-al doilea război mondial. Ziua în care Robert Schuman a prezentat declaraţia inspirată de J. pus la punct împreună cu Jean Monnet. Tratate Începutul procesului de integrare europeană poate fi considerat anul 1950 când ministrul francez de externe. crearea de alianţe militare. „arhitectul” integrării europene. intitulată „Pan – Europe” în care se prevedea constituirea unei Europe federale pe baza renunţării la suveranitate de către state. care a fost urmată de alte patru astfel de reuniuni şi care au elaborat un proiect de declaraţie al unei rezistenţe europene.Statele Unite ale Europei şi Statele Unite ale Americii.Drept instituţional comunitar. Franţa şi Germania.C.

Office de publications officielles des Communautés européennes.O.E. 5 Dacian Cosmin Dragoş – Uniunea Europeană.E. Menit să completeze dispoziţiile Tratatului de la Maastricht. în mod uzual. 4A. Datorită faptului că numai sistemul informaţional al celor trei comunităţi a devenit comun. pag. de asemenea. cu caracter interguvernamental. desemnată indirect. însă. Italia. şi o Curte de Justiţie.E. contribuie la consolidarea politicilor din justiţie şi poliţie. Germania.). 1997. format dintrun „frontispiciu” şi trei „piloni”: a) primul pune accentul pe principiul subsidiarităţii. pag. b) al doilea „pilon” are un caracter interguvernamental şi se referă la politica externă şi de securitate comună. Ed.E. Ed. o Adunare parlamentară cu rol consultativ. Consiliul Comunităţilor Europene. Olanda.E. comunităţile. Cele trei comunităţi: C. respectiv C. produsele şi mijloacele de producţie legate de dezvoltarea paşnică a energiei nucleare şi controlul acesteia.E.O. c) al treilea „pilon”. Tratatul C. 2001.E. semnat la 8 aprilie 1965. Oficial. un Consiliu de miniştri. Aceleaşi state (Franţa. precum şi creşterea nivelului de trai al celor care lucrau în industria minieră şi siderurgică 4 . obiectivele C.E.C.E. Weidenfeld. 34. C. Mecanisme. recunoscut în relaţiile dintre Uniune şi statele membre. Edition LIT Verlog. până la crearea Uniunii Europene a fost utilizată sintagma Comunitatea Europeană şi abrevierile C. De asemenea. Tratatul de la Amsterdam (1997) reglementează. pe unele domenii specializate şi pe întărirea controlului exercitat de Parlamentul European. realizarea unei uniuni vamale şi a unei pieţe interne unice europene. Sunt create.E. deşi rămân distincte din punct de vedere juridic. Structura tratatului poate fi comparată cu un „templu”. în documentele oficiale s-a păstrat denumirea de Comunităţile Europene.cărbune şi oţel. Luxemburg. 12. 3 . pe unitatea economică şi monetară. Bucureşti 2005. pag. Belgia. All Beck. a historical and comparative institutional analysis. unele aspecte particulare cum Topan – The european integration process. Curtea Europeană de Justiţie şi Adunarea Parlamentară. respectiv. 5 Adoptat în 1992 la Maastricht.E.E.E.C. erau expansiunea economică şi ocuparea forţei de muncă. când a intrat în vigoare Tratatul de fuziune a executivelor. Tratatul privind Uniunea Europeană este considerat „cea mai importantă reuşită din istoria Comunităţilor Europene de la semnarea Tratatului de la Roma” 6 . Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (C. era vizată crearea unei pieţe unice pentru cărbune şi oţel şi prevenirea exploatării excesive a materiilor prime. fără ca acestea să fuzioneze integral. Münster – Hamburg-Berlin-London. şi EURATOM au funcţionat separat din 1958 până în 1967. Instituţii. aşadar. W. de asemenea. 6 W.Wessels . are ca scop realizarea unei uniuni mai strânse din punct de vedere economic între statele membre. 16. pe crearea unei cetăţenii europene.A sau EURATOM). Luxemburg) semnează la Roma alte două tratate: Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (C.E.E). De la acest moment. pentru a permite libera circulaţie a persoanelor. vor avea ca instituţii comune Comisia Europeană (formată din fuziunea Înaltei Autorităţi cu Comisia C. Tratatul EURATOM reglementează crearea unei pieţe comune pentru materialele nucleare de bază.L´Europe de la A à Z – Guide de l´intégration européenne.

Instituţii. interesele popoarelor din Uniunea Europeană. un concept nou. 7 8 Dacian Cosmin Dragoş . Masson. Ed. 4 . Instituţiile fundamentale ale Comunităţilor Europene au următoarele caracteristici principale: 8 a) fiecare dintre le ocupă un loc distinct în organizarea comunităţilor. 1994. În organizarea Comunităţilor Europene sunt două mari categorii de instituţii şi organe: 1. 22. Bucureşti 2005. în perspectiva lărgirii uniunii la 27 de state. atât în privinţa organizării lor.ar fi: crearea unor instituţii comunitare care să facă faţă unei Uniuni Europene lărgite şi eliminarea ultimelor obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor. Curtea de Justiţie şi Curtea de Conturi. II. Ed. Curtea de Justiţie răspunde principiului statului de drept. s-a schimbat ponderea voturilor în Consiliul Uniunii Europene. Organele complementare. Guy Isaac . menit a încuraja statele membre dispuse să facă eforturi mai mari pe calea integrării europene 7 . de asemenea. La acestea mai trebuie adăugat şi Consiliul European. Majoritatea instituţiilor Uniunii Europene au suferit modificări. All Beck. INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE COMUNITARE Instituţiile principale Instituţiile principale şi organizarea lor generală sunt stabilite de tratatele constitutive. cooperarea întărită. care.Droit communautaire général. deşi nu este o instituţie a comunităţilor are o importanţă covârşitoare asupra evoluţiei acestora. Instituţiile care formează structura de bază sunt cinci: Comisia. Parlamentul. numărul comisarilor europenei poate fi schimbat prin decizia Consiliului Uniunii Europene. etc. iar Curtea de Conturi asigură controlul legalităţii folosirii resurselor financiare. Instituţii de bază. 85. Tratatul introduce. Mecanisme. răspunzând unor nevoi fundamentale: Consiliul reprezintă interesele statelor membre.Uniunea Europeană. SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE. pag. Consiliul. fiind considerată ca având un caracter paracomunitar. interesul comun Parlamentul. Comisia. cât şi a competenţelor: a crescut numărul parlamentarilor europeni. pag. Tratatul de la Nisa conţine prevederi menite să adâncească integrarea europeană prin perfecţionarea mecanismului decizional. 2.

5 . Consiliul Uniunii Europene Cu sediul la Bruxelles. Comisia unică a înglobat şi Înalta Autoritate instituită de Tratatul de la Roma din 1951 în cadrul C. c) atribuţii de organ executiv al Uniunii Europene.C. Totuşi.E.b) Repartizarea funcţiilor între aceste instituţii nu respectă schema tradiţională a exercitării funcţiilor statului. câte unul pentru fiecare stat. pag. Instituţii. Ed. Editura Lumina Lex. Comisia Europeană avea 20 de comisari. Numirea Comisie Europene se face pentru un mandat de 5 ani.O) 9 . în ansamblul său. o dată cu cele două tratate C.E. începând cu 1 august 1967. Atribuţiile Comisie Europene: a) atribuţiile în procedură legislativă. La baza activităţii Consiliului stau tratatele institutive ale comunităţilor europene. la care mai pot fi adăugate cele exercitate în cadrul cooperării interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene. s-a decis ca fiecare stat să desemneze doar un singur comisar 10 . Conducerea Comisiei este formată din Preşedintele Comisiei şi 2 vicepreşedinţi. denumiţi „comisari” sunt personalităţi ale vieţii politice a statelor membre. iar prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles din 1965. După marea extindere. Marea Britanie. 2005. rolul acestuia este de reprezentare a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Bucureşti. Italia. Practic. b) atribuţia de „gardian al tratatelor”. Stelian Scăunaş . 102. Construcţie. Atunci când Uniunea Europeană număra 15 state. dintre comisari. şi EURATOM.Uniunea Europeană. semnată la Roma în 1957. Drept. pag. 1.).E. s-a instituit o singură Adunare şi o Curte de Justiţie pentru cele trei comunităţi. Pe baza Convenţiei referitoare la unele instituţii comune. c) Instituţiile fundamentale sunt comune pentru cele două Comunităţi (EURATOM şi C. deoarece principalul organ legislativ este Consiliul care cumulează şi atribuţii executive. 2. All Beck. comisia este instituţia independentă care reprezintă şi apără interesele Uniunii. Spania). Franţa. politicile şi programele de acţiune şi pune în aplicare deciziile Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene. cu excepţia statelor mari. care desemnau câte 2 (Germania. exprimând practic legitimarea statală a comunităţilor şi de principal organ de decizie al Uniunii Europene. desemnaţi de către preşedinte. 2005. Membrii Comisie Europene. ea este inima mecanismului instituţional al Uniunii Europene pentru că propune legislaţia . aceştia acţionează numai în interesul Uniunii Europene şi nu pot primi instrucţiuni de la guvernele lor naţionale. Bucureşti. Tratatul asupra Uniunii Europene şi Regulamentul 9 10 Ovidiu Tinca – Drept comunitar general. d) atribuţia de reprezentare. Comisia Europeană Ca executiv al Uniunii Europene. Vicepreşedinţii au ca rol suplinirea preşedintelui atunci când împrejurările o cer.E. 92.

Preşedinţia Consiliului.D. de dialog politic în vederea creării „Marii Europe” federale. All Beck. urmată de constituirea Curţii Europene a Drepturilor Omului (C. For de cooperare interparlamentară. Pentru buna desfăşurare a activităţii sale.defineşte politica externă şi de securitate comună. 2005. iar Consiliul European îndeplineşte atribuţii de natură politică 11 . asistaţi de miniştrii afacerilor externe şi de un membru al Comisiei. ia forma comisiilor specializate (sectoriale). În prezent. când este alcătuit din miniştrii de externe. . . .încheie acorduri internaţionale între Uniunea Europeană şi state sau organizaţii internaţionale. . Drept. coordonează marile orientări ale politicilor economice ale statelor 11 12 Stelian Scăunaş. Secretarul general. Ed. ia forma Consiliului general. cit. Instituţii.aprobă bugetul Uniunii Europene împreună cu Parlamentul European. 92. Construcţie. cu toate acestea.E. 8. op. cât şi prin componenţa şi atribuţiile sale. Weidenfeld.Consiliul îndeplineşte atribuţii legislative (decizionale). Consiliul european are o alcătuire diferită – şefii de stat şi de guvernare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi preşedintele Comisiei. pag. pag. precum: Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER). . Consiliul se deosebeşte de Consiliul european atât prin modalitatea în care a fost creat. organizaţia se poate mândri cu câteva realizări deosebit de importante. cu sediul la Strasbourg 12 . . Uniunea Europeană.Consiliul este alcătuit din miniştrii afacerilor externe sau din miniştrii de resort ai statelor membre. toate statele membre ale Uniunii Europene sunt şi membre ale Consiliului Europei. Consiliul Europei are un rol consultativ. pe baza căruia ia fiinţă Consiliul Europei. 6 . Consiliul Europei La propunerea Franţei. începând abia cu anul 1974. respectiv prin tratatele originare ale Comunităţilor Europene.interior. W. Bucureşti. grupurile de experţi sau comitetele. W. Wessels. dintre care se detaşează Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950).).O. astfel: .Consiliul a apărut pe cale convenţională. Atribuţiile Consiliului Uniunii Europene membre. iar când este alcătuit din miniştrii de resort. precum şi adoptă legislaţia Uniunii Europene. Consiliul european a apărut pe cale neconvenţională prin voinţa şi practica şefilor de state şi de guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene de a se întâlni periodic. organizaţia cuprinde majoritatea statelor europene.coordonează cooperarea între instanţele judiciare şi forţele de poliţie naţionale în materie penală. Consiliul dispune de mai multe organisme şi organe auxiliare. 10 ţări europene semnează în 1949 Tratatul de la Londra.

Democratic şi Reformator European. existând şi parlamentari neînscrişi în nici un grup parlamentar. 2005.19. 7 . Suedia . Italia – câte 78. numărul locurilor alocate fiecărui stat va fi din nou schimbat. pag. în urma aderării la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei. Danemarca. 14 vicepreşedinţi . fiind legiferată prin Actul Unic European. Numărul minim necesar pentru formarea unui grup parlamentar este de 19 membri. Parlamentul European Interesant de ştiut este faptul că denumirea oficială a acestei instituţii comunitare. Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi de membrii Parlamentului. organ executiv . adică multinaţional. Conducerea instituţiei este asigurată de un preşedinte. Portugalia. Grupul Uniunii pentru Europa. Grupul Verzilor. Slovenia – 7. Slovacia – câte 14. Parlamentul european este format din reprezentanţi ai popoarelor statelor membre. în final. instituţia a decis să se numească „Parlament”. dacă provin din cel puţin 1/5 din statele membre. Comitetele parlamentare sunt formaţiuni specializate de lucru ale instituţiei. 13 14 Dacian Cosmin Dragoş – op. Cipru. Luxemburg. Olanda – 27. iar din 2004 (o dată cu intrarea în vigoare a dispoziţiilor Tratatului de la Nisa şi a Protocolului anexat acestuia). Cehia şi Belgia – câte 24. Convenţiei privind cooperarea transfrontalieră a 3. 5 Dacian Cosmin Dragoş – Uniunea Europeană. Spania. cit.semnarea în 1980 a colectivităţilor locale 13 .6. Bulgaria – 18). Polonia – câte 54. doar în 1962. Editura All Beck. Austria – 18. pag. Estonia .şi de un secretariat general. 732 de membri (Germania – 99 parlamentari. Marea Britanie. Franţa. nu în delegaţii naţionale. cele mai importante grupuri parlamentare sunt Grupul Socialiştilor Europeni.care împreună cu cei 5 chestori formează Biroul parlamentului european. De atunci. Grecia. Grupul Partidului Liberal. noua denumire a fost folosită şi în actele comunitare. deşi rolul conferit prin tratatele institutive era doar unul consultativ. prevăzută în tratatele institutive a fost „Adunarea generală”. Ungaria. Finlanda. Malta – 5). Bucureşti. pe o perioadă de 2 ani şi jumătate 14 . Până în anul 2004 a avut 626 membri. Din anul 2007. 63. suma fiind 786 (România – 36 parlamentari. care pregătesc decizia luată de Plenul Parlamentului european. Instituţii. Letonia – 9. Irlanda şi Lituania – 13. Parlamentarii europeni sunt grupaţi în grupuri politice cu caracter mixt. Grupul Partidului Popoarelor Europene. Prin adoptarea denumirii de „Parlament european” s-a dorit sporirea importanţei acestei instituţii şi apropierea ei de un parlament naţional. Mecanisme. cu toată opoziţia Consiliului Uniunii Europene care-şi vedea ameninţate atribuţiile de legislator european.

în fine. Judecătorii europeni nu pot fi influenţaţi în deciziile lor de apartenenţa la un stat membru.. Atribuţiile Parlamentului european: a) atribuţii de supraveghere şi control. Bruyllant. Paris. pag. fie. Litigiile aduse în faţa sa sunt fie între instituţiile comunitare. 15. asistând astfel Curtea în activitatea sa. 34. Ed. însă nu pot fi membri în guvernele naţionale sau în alte instituţii comunitare 15 . op. Burbon. ei pot fi arestaţi dacă nu sunt şi parlamentari naţionali. Avocaţii generali sunt o prezenţă originală în mecanismul judiciar comunitar. interpretarea şi respectarea dreptului comunitar pe întreg teritoriul Uniunii Europene 17 . are menirea de a garanta aplicarea.Jaqué. la propunerea statelor membre. Le Parlament eupéen et son election. concluzii motivate asupra cauzei în care este obligatorie prezenţa lor. ei apropiindu-se prin atribuţii mai degrabă de clasicul procuror decât de avocaţii pledanţi din sistemele naţionale. prin vot secret.P. Prin Tratatul de la Nisa s-a stabilit ca principiu. cu sediul la Luxemburg. fie între statele membre. Marea Cameră şi Camerele. Judecătorii sunt desemnaţi de Consiliul Uniunii Europene. Formaţiunile de lucru ale Curţii sunt Plenul. ori sunt universitari de competenţă recunoscută”. pag. 67. deci. Judecătorii aleg dintre ei. b) atribuţii legislative. pentru a se asigura o anumită continuitate în activitatea Curţii. Parlamentarii beneficiază de imunitate în ceea ce priveşte exprimarea opiniilor şi voturilor în exerciţiul funcţiei şi nu pot fi arestaţi sau urmăriţi judiciar pe teritoriul altui stat. J. între persoane fizice sau juridice şi Uniunea Europeană.Membrii Parlamentului european pot cumula mandatul de parlamentar european cu cel de parlamentar naţional. 4. desemnarea a câte unui judecător pentru fiecare stat membru. Preşedintele Curţii are rolul de a prezida audierile şi deliberările din Camera de consiliu şi de a dirija activitatea Curţii. jumătate din judecători sunt schimbaţi din 3 în 3 ani.L. pag. Avocaţii stagiari (în număr de 8) sunt numiţi (şi reînnoiţi) pe aceleaşi principii ca şi judecătorii şi au rolul de a prezenta public. Judecătorii sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor jurisdicţionale de către grefieri şi referenţi. 17 Art. Curtea Europeană de Justiţie. J. Dallaz. pe teritoriul propriului stat se aplică legislaţia naţională. 220 din Tratatul Uniunii Europene. un preşedinte al cărui mandat este de 3 ani şi poate fi reales. 16 Dacian Cosmin Dragoş. Mandatul judecătorilor este de 6 ani şi poate fi reînnoit. 1979. Curtea neavând competenţe de instanţă penală. cit. Parlament européen. c) atribuţii bugetare 16 . 15 8 . dintre persoanele „a căror independenţă este mai presus de orice îndoială şi care au pregătirea necesară numirii în cele mai înalte funcţii judecătoreşti în ţările lor. fie între Comisia Europeană şi statele membre. Toate litigiile cu natură administrativă sau civilă. cu toată imparţialitatea şi total independent. ei trebuie să urmărească interesul comunitar.

parte în litigiu. b) o funcţie consultativă. d) când ia act de demisia unui membru al Curţii de Conturi. care nu mai îndeplineşte condiţiile de exercitare a funcţiei . 71. judecând recursurile contra unei instituţii comunitare sau a unui stat membru care nu-şi respectă obligaţiile din tratate sau când interpretează tratatele comunitare. limba pârâtului. în plenul sau. în funcţie de ipostaza în care se află: a) o funcţie jurisdicţională . în cazul în care pârât este o instituţie comunitară. .Camerele sunt compuse din 3 până la 5 judecători.atunci când exercită atribuţiile unei jurisdicţii civile. cit.atunci când acţionează ca o curte de apel. controlând legalitatea actelor comunitare şi judecând recursurile funcţionarilor comunitari. prin decizii ale Curţii sau prin tratatele comunitare. care să judece în primă instanţă litigiile în care reclamanţii sunt persoanele fizice şi funcţionarii comunitari 18 . Hotărârea se ia cu majoritate simplă iar limba în care se desfăşoară procesul este. b) când se pronunţă asupra sesizării Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene în legătură cu nerespectarea obligaţiilor de onestitate şi prudenţă după încetarea funcţiei de către un fost comisar european. în cazurile în care complexitatea cazului dedus judecăţii o cere. 18 Dacian Cosmin Dragoş – op. În principiu. Curtea judecă. .atunci când se comportă ca o curte administrativă. iar Marea Cameră este compusă din 11 judecători. . acestea au primit şi atribuţii de judecată (litigii între persoane fizice sau juridice care nu prezintă dificultate). Dacă acţiunea vizează un stat membru sau o instituţie comunitară. însă. Dimpotrivă. reclamantul poate decide „limba de procedură”.atunci când acţionează ca o curte constituţională. Tribunalul de Primă Instanţă Actul Unic European a prevăzut înfiinţarea unui tribunal ataşat Curţii de Justiţie. de regulă. o solicită în mod expres. Camerele doar instrumentează cauzele. judecând recursurile împotriva hotărârilor date de Tribunalul de primă Instanţă. manifestându-se în diferite modalităţi. întrucât emite avize în cazul în care se pune problema revizuirii tratatelor comunitare sau a încheierii unor acorduri internaţionale. Curtea îndeplineşte două funcţii. Marea Cameră se întruneşte atunci când statul membru sau instituţia comunitară. competenţa va aparţine însă Plenului Curţii. pag. precum şi în alte patru situaţii: a) când judecă cererea Parlamentului european de demitere a Mediatorului european (Ombudsman). c) când se pronunţă asupra sesizării de către Comisie sau Consiliu prin comiterea de către un comisar european a unor greşeli grave sau privind neîndeplinirea condiţiilor necesare exercitării funcţiei sale. treptat. 9 . soluţionând cauzele ce au ca obiect acordarea daunelor-interese..

cit. Ediţia a II-a. Relaţia dintre Tribunalul de Primă Instanţă şi Curtea Europeană de Justiţie este similară relaţiei dintre un tribunal şi o curte de apel dintr-un sistem de drept naţional. este cea mai puţin cunoscută dintre instituţiile Uniunii Europene. pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă.acţiunile în anulare contra actelor adoptate prin codecizie de Consiliul Uniunii Europene şi Parlament. Curtea de Conturi Înfiinţată în 1975. Statutul de „instituţie comunitară” i-a fost atribuit prin Tratatul de la Maastricht 21 . cu sediul la Luxemburg. 117.chestiunile prejudiciale de interpretare şi de apreciere a validităţii. Prin Tratatul de la Nisa s-a prevăzut posibilitatea înfiinţării. de statele membre sau de Banca Central Europeană sunt de competenţa Curţii Europene de Justiţie. acţiunile introduse de instituţiile comunitare. În competenţa Tribunalului intră: . 73. exercitat asupra instituţiilor comunitare. organele fiscale naţionale sunt ţinute să-i acorde sprijinul necesar. 20 Dacian Cosmin Dragoş. Dreptul nr. primei îi lipseşte o componentă specifică oricărei curţi de conturi moderne. În activitatea de control. şi anume. a actelor emise de Consiliul Uniunii Europene şi Banca Central Europeană: .contenciosul funcţiei publice comunitare. a unor Camere jurisdicţionale. 10 . Manolache . responsabilitatea extracontractuală a Comunităţilor.recursul împotriva hotărârilor camerei jurisdicţionale. 74. Marcu . . op. 12/1992.Drept instituţional comunitar. Editura Lumina Lex.Structura şi funcţionarea Tribunalului de Primă Instanţă sunt similare celor ale Curţii de Justiţie 19 . Jurisdicţia financiară aparţine doar Curţii Europene de Justiţie. Curtea poate cere documente sau să facă propriile investigaţii. fără ca în primă instanţă soluţionarea litigiilor fiscale să fie încredinţată unui corp specializat de judecători financiari. asupra modului de încasare a veniturilor comunitare şi de realizare a cheltuielilor din bugetul comunitar. în faţa Tribunalului de Primă Instanţă 20 . pag. Tribunalul judecă în Camere de câte 3 sau 5 judecători. Curtea controlează managementul financiar al conducerilor instituţiilor şi organismelor comunitare. . .acţiunea în carenţă împotriva instituţiilor comunitare.Competenţa şi regulile de procedură ale Curţii de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene. Rolul ei este acela de instituţie specializată în controlul financiar. pag. specializate pe anumite domenii şi ale căror hotărâri să fie supuse recursului pentru chestiuni de fapt. 97. fără a exista şedinţe ale plenului. Manolache – op. pag. În ciuda asemănărilor pe care le găsim între Curtea de Conturi Europeană şi instituţiile similare acesteia din statele membre. precum şi cea contractuală când s-a stabilit clauza compromisorie. Prin excepţie de la aceste reguli de competenţă. cit. 22 V. 2001. 21 O. 19 O. Curtea de Conturi. 5.. atribuţia jurisdicţională 22 . pag. atunci când acţionează pe teritoriul statelor membre. De asemenea.

Curtea are un preşedinte ales dintre membrii acesteia pentru un mandat reînnoibil de 3 ani. consultarea E. Ibidem. iar din 2002 dispariţia treptată a monedelor naţionale în favoarea generalizării euro 24 . obligatorie. mai ales în domeniul pieţei unice comunitare.E.I. cu sediul la Bruxelles. La început.Curtea de Conturi este compusă din câte un reprezentant al fiecărui stat membru.O. exclusiv facultativă.C. pag.E.C. după obţinerea avizului cu caracter consultativ al Parlamentului european şi pe baza propunerilor înaintate de statele membre. ca structuri de lucru. finanţând proiecte de investiţii care să contribuie la o dezvoltare echilibrată a Uniunii. a primit prin Tratatul de la Maastricht şi alte competenţe legate de susţinerea statelor candidate la aderare. Pentru adoptarea unor anumite categorii specifice de rapoarte sau avize. în ultimul timp. instituită iniţial (1958) cu scopul sprijinirii pieţei comune europene 25 . el putând fi consultat de Consiliul U. Banca Europeană de Investiţii (B. atunci când aceste instituţii consideră necesar sau când tratatele o impun. 23 24 11 .E. are un rol consultativ la nivelul Uniunii Europene.S. cu majoritate calificată.S. prin finanţarea unor proiecte de reducere a decalajelor economice între regiunile din spaţiul comunitar.O. a devenit. pag.C. Camere interne specializate 23 .O. 86 25 O. sau de Comisia Europeană înainte de luarea unei decizii. B. numit pe o perioadă de 6 ani. cit. * * ALTE ORGANISME Banca Centrală Europeană a luat fiinţă la 1 iulie 1998 pentru a înlocui Institutul Monetar European. 119. este o instituţie financiară independentă .. 76. în scopul unei mai uşoare tranziţii spre economia comunitară. a armonizării fiscale şi a noilor politici comunitare care sunt lansate în cadrul spaţiului european comunitar.). şi are ca membri statele membre ale Uniunii Europene.. op. cu sediul la Luxemburg. op. Numirea se face de către Consiliul Uniunii Europene. al cărui mandat poate fi reînnoit.I. cit. ORGANISME CONSULTATIVE Comitetul Economic şi Social (E. pag. Din anul 2001 Banca a gestionat folosirea în paralel a monedelor naţionale şi a euro. instituţia îşi poate organiza. dotată cu personalitate juridică proprie. Manolache.C).O. În lipsa avizului consultativ al acestui organ * Dacian Cosmin Dragoş.

32 Dacian Cosmin Dragoş. creat prin Tratatul de la Maastricht ca organ consultativ.E. Wessels. 100. însă. Mediatorul (cu sediul la Strassbourg. pag. la fel ca şi Parlamentul european. pag. ori de câte ori consideră necesar. op. poate fi anulat de către Curtea Europeană de Justiţie 26 . 3eme édition. 83. el fiind doar un organ de conciliere şi de rezolvarea amiabilă a litigiilor administrative. În faţa Parlamentului. Dacian Cosmin Dragoş. pag. Comitetul poate emite avize din oficiu. 29 Dacian Cosmin Dragoş. cit. cit. avizul fiind consultativ 29 . cit.. Astfel. op.. totodată. întreprinde o anchetă administrativă şi redactează un raport pe care îl prezintă Parlamentului european şi instituţiei în cauză 31 .. Comitetul regiunilor are menirea de a apăra principiul subsidiarităţii. în sediul Parlamentului european). pe toată durata legislaturii sale. Mediatorul prezintă anual un raport general. cit. consultarea Comitetului regiunilor este obligatorie. 1980. cultură.comunitar. op. 28 Jurisprudenţa Isoglucose. W. pag. după modelul Ombudsman-ului nordic. op. 87. tineret şi formare profesională. care are ca şi atribuţii primirea şi soluţionarea plângerilor cetăţenilor europeni vizând ilegalitaţile săvârşite de instituţiile şi organele comunitare în activitatea lor 30 . pag. actul adoptat de Consiliul U. pag. autonome faţă de aceste state 27 .. V. pag.. socialiştii. În urma sesizărilor primite. format din reprezentanţi ai diferitelor entităţi locale sau regionale din statele membre. De asemenea. Mediatorul nu poate impune. Mediatorul european Instituţia Mediatorului este o inovaţie a Tratatului de la Maastricht.80. sănătate publică. lipsa avizului putând fi sancţionată de Curtea Europeană de Justiţie prin anularea actului comunitar 28 . 83. cooperarea transfrontalieră. V. Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence. în probleme cum ar fi fondurile structurale. cit. el fiind consultat. Marcu. distingându-se patru astfel de grupuri: popularii. Droit institutionnel de l´Union et des Communautés européennes. 1999. nici un fel de sancţiuni juridice instituţiei în culpă.. 263. 30 Ridean. Weidenfeld. un Mediator european. pag. cit. 26 27 12 . 31 W. în care arată modul de soluţionare a plângerilor primite 32 . 80. Comitetul Regiunilor. op. op. În cazurile specificate expres în tratatele comunitare. Parlamentul european numeşte. este organizat pe grupuri politice. Manolache. Marcu. cit. O. liberalii şi radicalii. 435. op.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->