Simona Brădiceanu Procuror Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

ISTORICUL FORMĂRII COMUNITĂŢILOR EUROPENE ŞI A UNIUNII EUROPENE SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE

I. IDEEA UNITĂŢII EUROPENE. TRATATE Ideea Unităţii Europene Uniunea Europeană este un concept utilizat destul de des, în prezent având, totodată, rădăcini la nivelul istoriei continentului. O abordare istorică a acestei problematici ne demonstrează că procesul integrării europene – inclusiv extinderea şi amplificarea sa – a fost de la bun început conceput ca un proces evolutiv. „Confederaţia europeană – scria Napoleon la 6 noiembrie 1816 – va sosi mai curând sau mai târziu prin forţa lucrurilor”. De altminteri, încă din antichitate, cetăţile greceşti organizează între ele un sistem de rezolvare paşnică a diferendelor. Platon a fost primul gânditor care a susţinut ideea păcii prin organizarea de confederaţii. În acea vreme, confederaţia cetăţilor greceşti dispune de instituţii religioase şi politice comune, forumul de soluţionare a diferendelor dintre cetăţi constituindu-l Consiliul amficţionilor. Ideile generoase ale creştinismului au oferit temeiul reluării propunerilor de soluţionare paşnică a diferendelor în spiritul religiei creştine şi de organizare a unor instituţii care să permită menţinerea păcii când aceasta era ameninţată. În această perioadă, papii au servit deseori ca arbitri în litigiile dintre diverşi suverani, un celebru caz de arbitraj constituindu-l arbitrajul papei Alexandru al VI-lea în litigiul dintre Spania şi Portugalia, care s-a soldat cu o împărţire practică a lumii noi între aceste două mari puteri ale vremii. Filosoful german, Immanuel Kant, a elaborat în 1795 un proiect de pace veşnică, proiect care însuma principii valoroase, printre care renunţarea la forţă, neamestecul şi altele. Secolul XIX este, prin excelenţă, secolul unor propuneri federaliste. La Congresul pacifist de la Paris din 1849, Victore Hugo rosteşte celebrele cuvinte: „Va veni ziua când armele vor cădea din mâini şi bombele tunurilor vor fi înlocuite cu cuvântul şi cu dreptul de vot universal al popoarelor ….Va veni o zi când tunurile nu se vor mai vedea decât prin muzee şi lumea se va mira că au fost vreodată cu putinţă….Şi va veni ziua când vom vedea două grupări uriaşe:

U. care a fost urmată de alte patru astfel de reuniuni şi care au elaborat un proiect de declaraţie al unei rezistenţe europene. Belgia. momentul respectiv fiind considerat ca primul act politic al federaliştilor europeni şi primul apel la coordonarea mişcărilor de rezistenţă. intitulată „Pan – Europe” în care se prevedea constituirea unei Europe federale pe baza renunţării la suveranitate de către state. înzestrată cu o instituţie de decizie supranaţională. „arhitectul” integrării europene. Cu ocazia acelui congres s-a adoptat un manifest Pan-European care prevedea principalele direcţii ale unei confederaţii europene: garantarea egalităţii. Pe baza acestui plan. astfel.F. Monnet . Presses Universitaires de France. 2 S-a iniţiat. Perioada următoare celui de-al doilea război mondial a marcat trecerea de la proiecte la realizarea efectivă a ideii de uniune europeană. securităţii şi suveranităţii confederale. 1992. în anul 1923 a apărut ideea unei frăţii europene într-o publicaţie a lui R. R. Franţa şi Germania. În perioada celui de-al doilea război mondial. Viorel Marcu . Înalta Autoritate. pag. prin crearea unei pieţe comune în câteva domenii.9 mai 1950 – moment al declarării procesului de unificare europeană a fost declarată ca „Ziua Europei”. 139 – 140. Prin această declaraţie.E.Drept instituţional comunitar. în mai multe ţări europene au apărut manifestări ale unor idei de unificare europeană. înfăptuirea uniunii vamale. 8. pag. Luxemburg şi Italia au semnat la Paris.O. ia naştere o organizaţie internaţională atipică. comisar al planului de modernizare a Franţei de după război. dându-şi mâna prietenoasă peste ocean…” 1 După primul Război Mondial.C.E. pus la punct împreună cu Jean Monnet. Ziua în care Robert Schuman a prezentat declaraţia inspirată de J.C. Coudenhave-Kolergi.O) al cărui prim preşedinte este numit chiar Jean Monnet. care a ţinut un prim congres la Viena în anul 1929 şi unde au participat 2000 de reprezentanţi din 24 de state. Prin Tratatul C. L´avenir fédéraliste de l´Europe. împreună cu Olanda. stabilirea unei monede comune etc. la 27 martie 1951. P. 22. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (C. 3 Dusan Sidjanski. 1988. Robert Schuman a prezentat un plan privind implicarea câtorva state europene într-un proiect de cooperare mai strânsă. pentru a le permite reconstrucţia şi să facă faţă concurenţei dintre blocurile ideologice. Institut universitaire d´études européennes de Géneve). iar în 1944 s-a desfăşurat la Geneva o reuniune a reprezentanţilor militanţilor germani antinazişti. fiind creat şi un birou permanent de coordonare a acţiunilor pentru eliberarea ţărilor cărora le aparţineau şi pentru organizarea unei „Uniuni Federale a Popoarelor Europene” 3 .. Paris. ale cărei decizii leagă cele şase state din punct de vedere juridic în domeniul producţiei de Dr. Franţa oferea Germaniei şi tuturor celorlalte state din Europa Occidentală posibilitatea de a-şi unifica economiile. pag. Tratatul a fost semnat pentru 50 de ani. Coudenhave – Kalergi (1894 – 1972). 1 2 2 . 2001. Pan Europe (Coll.Statele Unite ale Europei şi Statele Unite ale Americii. crearea de alianţe militare. Editura Lumina Lex. după aproape un an de negocieri. Tratate Începutul procesului de integrare europeană poate fi considerat anul 1950 când ministrul francez de externe. o mişcare în favoarea constituirii unei uniuni europene.

realizarea unei uniuni vamale şi a unei pieţe interne unice europene.E. Edition LIT Verlog. pag.). cu caracter interguvernamental. 34. o Adunare parlamentară cu rol consultativ. Tratatul privind Uniunea Europeană este considerat „cea mai importantă reuşită din istoria Comunităţilor Europene de la semnarea Tratatului de la Roma” 6 . Menit să completeze dispoziţiile Tratatului de la Maastricht. Italia. un Consiliu de miniştri. şi o Curte de Justiţie. pe unitatea economică şi monetară. erau expansiunea economică şi ocuparea forţei de muncă. obiectivele C. Office de publications officielles des Communautés européennes. De la acest moment. pag. pe crearea unei cetăţenii europene. 4A. a historical and comparative institutional analysis. Luxemburg. precum şi creşterea nivelului de trai al celor care lucrau în industria minieră şi siderurgică 4 .E. semnat la 8 aprilie 1965. 5 Dacian Cosmin Dragoş – Uniunea Europeană. Weidenfeld. W. recunoscut în relaţiile dintre Uniune şi statele membre.C. Oficial. b) al doilea „pilon” are un caracter interguvernamental şi se referă la politica externă şi de securitate comună. de asemenea. C. Aceleaşi state (Franţa.A sau EURATOM). Bucureşti 2005. are ca scop realizarea unei uniuni mai strânse din punct de vedere economic între statele membre.E.E. pag. respectiv C.L´Europe de la A à Z – Guide de l´intégration européenne. produsele şi mijloacele de producţie legate de dezvoltarea paşnică a energiei nucleare şi controlul acesteia.cărbune şi oţel. când a intrat în vigoare Tratatul de fuziune a executivelor. de asemenea. şi EURATOM au funcţionat separat din 1958 până în 1967. comunităţile. Olanda. desemnată indirect. fără ca acestea să fuzioneze integral. 2001. Datorită faptului că numai sistemul informaţional al celor trei comunităţi a devenit comun. 12. era vizată crearea unei pieţe unice pentru cărbune şi oţel şi prevenirea exploatării excesive a materiilor prime. în mod uzual. Tratatul de la Amsterdam (1997) reglementează. Mecanisme. 6 W.E).C. Münster – Hamburg-Berlin-London.Wessels .O. însă.E. aşadar. All Beck. 5 Adoptat în 1992 la Maastricht. c) al treilea „pilon”.E. pentru a permite libera circulaţie a persoanelor. Structura tratatului poate fi comparată cu un „templu”. Luxemburg) semnează la Roma alte două tratate: Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (C. respectiv.E. Curtea Europeană de Justiţie şi Adunarea Parlamentară. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (C.E. Ed. unele aspecte particulare cum Topan – The european integration process.O. Tratatul EURATOM reglementează crearea unei pieţe comune pentru materialele nucleare de bază. Cele trei comunităţi: C. Instituţii. De asemenea. în documentele oficiale s-a păstrat denumirea de Comunităţile Europene.E. deşi rămân distincte din punct de vedere juridic. Germania.E. 3 .E. contribuie la consolidarea politicilor din justiţie şi poliţie. Consiliul Comunităţilor Europene. Belgia. Ed.E. 16.E. 1997. Sunt create. Tratatul C.E. vor avea ca instituţii comune Comisia Europeană (formată din fuziunea Înaltei Autorităţi cu Comisia C. până la crearea Uniunii Europene a fost utilizată sintagma Comunitatea Europeană şi abrevierile C. pe unele domenii specializate şi pe întărirea controlului exercitat de Parlamentul European. format dintrun „frontispiciu” şi trei „piloni”: a) primul pune accentul pe principiul subsidiarităţii.

un concept nou. s-a schimbat ponderea voturilor în Consiliul Uniunii Europene. menit a încuraja statele membre dispuse să facă eforturi mai mari pe calea integrării europene 7 . 1994. pag. în perspectiva lărgirii uniunii la 27 de state.Uniunea Europeană. fiind considerată ca având un caracter paracomunitar. numărul comisarilor europenei poate fi schimbat prin decizia Consiliului Uniunii Europene. All Beck. În organizarea Comunităţilor Europene sunt două mari categorii de instituţii şi organe: 1. de asemenea. Ed. deşi nu este o instituţie a comunităţilor are o importanţă covârşitoare asupra evoluţiei acestora. Instituţiile care formează structura de bază sunt cinci: Comisia. Instituţii de bază. iar Curtea de Conturi asigură controlul legalităţii folosirii resurselor financiare.ar fi: crearea unor instituţii comunitare care să facă faţă unei Uniuni Europene lărgite şi eliminarea ultimelor obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor. atât în privinţa organizării lor. 4 . răspunzând unor nevoi fundamentale: Consiliul reprezintă interesele statelor membre. 2. Majoritatea instituţiilor Uniunii Europene au suferit modificări. Instituţii. Tratatul introduce. Parlamentul. II. Curtea de Justiţie răspunde principiului statului de drept. 7 8 Dacian Cosmin Dragoş . care. Comisia. Tratatul de la Nisa conţine prevederi menite să adâncească integrarea europeană prin perfecţionarea mecanismului decizional. INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE COMUNITARE Instituţiile principale Instituţiile principale şi organizarea lor generală sunt stabilite de tratatele constitutive. Organele complementare. 85. pag. interesul comun Parlamentul. etc. Mecanisme. cooperarea întărită. Masson. 22. SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE. Guy Isaac . Instituţiile fundamentale ale Comunităţilor Europene au următoarele caracteristici principale: 8 a) fiecare dintre le ocupă un loc distinct în organizarea comunităţilor. Bucureşti 2005. interesele popoarelor din Uniunea Europeană. Curtea de Justiţie şi Curtea de Conturi. La acestea mai trebuie adăugat şi Consiliul European. Consiliul.Droit communautaire général. Ed. cât şi a competenţelor: a crescut numărul parlamentarilor europeni.

Comisia Europeană avea 20 de comisari. Vicepreşedinţii au ca rol suplinirea preşedintelui atunci când împrejurările o cer. o dată cu cele două tratate C. exprimând practic legitimarea statală a comunităţilor şi de principal organ de decizie al Uniunii Europene.O) 9 . 2005.).E. Membrii Comisie Europene. 2. c) Instituţiile fundamentale sunt comune pentru cele două Comunităţi (EURATOM şi C. rolul acestuia este de reprezentare a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. politicile şi programele de acţiune şi pune în aplicare deciziile Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene. Instituţii.b) Repartizarea funcţiilor între aceste instituţii nu respectă schema tradiţională a exercitării funcţiilor statului. Consiliul Uniunii Europene Cu sediul la Bruxelles. aceştia acţionează numai în interesul Uniunii Europene şi nu pot primi instrucţiuni de la guvernele lor naţionale. 92. c) atribuţii de organ executiv al Uniunii Europene. Comisia Europeană Ca executiv al Uniunii Europene. Totuşi. Practic. s-a instituit o singură Adunare şi o Curte de Justiţie pentru cele trei comunităţi. 102. pag. semnată la Roma în 1957.E. şi EURATOM. Italia. desemnaţi de către preşedinte. Comisia unică a înglobat şi Înalta Autoritate instituită de Tratatul de la Roma din 1951 în cadrul C. iar prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles din 1965. Tratatul asupra Uniunii Europene şi Regulamentul 9 10 Ovidiu Tinca – Drept comunitar general. După marea extindere.Uniunea Europeană. Franţa. Bucureşti.E. Pe baza Convenţiei referitoare la unele instituţii comune. d) atribuţia de reprezentare.C. în ansamblul său. Numirea Comisie Europene se face pentru un mandat de 5 ani. b) atribuţia de „gardian al tratatelor”. pag. La baza activităţii Consiliului stau tratatele institutive ale comunităţilor europene. care desemnau câte 2 (Germania. câte unul pentru fiecare stat. denumiţi „comisari” sunt personalităţi ale vieţii politice a statelor membre. Atribuţiile Comisie Europene: a) atribuţiile în procedură legislativă. s-a decis ca fiecare stat să desemneze doar un singur comisar 10 . dintre comisari. Spania). 1. cu excepţia statelor mari. Ed. Drept. 5 . Atunci când Uniunea Europeană număra 15 state. Construcţie. începând cu 1 august 1967. 2005. Bucureşti.E. deoarece principalul organ legislativ este Consiliul care cumulează şi atribuţii executive. Marea Britanie. Stelian Scăunaş . All Beck. comisia este instituţia independentă care reprezintă şi apără interesele Uniunii. Editura Lumina Lex. la care mai pot fi adăugate cele exercitate în cadrul cooperării interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene. Conducerea Comisiei este formată din Preşedintele Comisiei şi 2 vicepreşedinţi. ea este inima mecanismului instituţional al Uniunii Europene pentru că propune legislaţia .

.Consiliul este alcătuit din miniştrii afacerilor externe sau din miniştrii de resort ai statelor membre.interior. op. For de cooperare interparlamentară. 2005.încheie acorduri internaţionale între Uniunea Europeană şi state sau organizaţii internaţionale. iar Consiliul European îndeplineşte atribuţii de natură politică 11 . grupurile de experţi sau comitetele. . Consiliul dispune de mai multe organisme şi organe auxiliare.E. 8. cu toate acestea. pag.coordonează cooperarea între instanţele judiciare şi forţele de poliţie naţionale în materie penală. începând abia cu anul 1974. organizaţia se poate mândri cu câteva realizări deosebit de importante. pag. urmată de constituirea Curţii Europene a Drepturilor Omului (C. pe baza căruia ia fiinţă Consiliul Europei. Consiliul european are o alcătuire diferită – şefii de stat şi de guvernare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi preşedintele Comisiei. Drept. precum şi adoptă legislaţia Uniunii Europene. ia forma Consiliului general. cât şi prin componenţa şi atribuţiile sale. organizaţia cuprinde majoritatea statelor europene. când este alcătuit din miniştrii de externe. Consiliul se deosebeşte de Consiliul european atât prin modalitatea în care a fost creat. iar când este alcătuit din miniştrii de resort. Wessels. coordonează marile orientări ale politicilor economice ale statelor 11 12 Stelian Scăunaş. . Pentru buna desfăşurare a activităţii sale. 10 ţări europene semnează în 1949 Tratatul de la Londra.O. . toate statele membre ale Uniunii Europene sunt şi membre ale Consiliului Europei.D. Secretarul general. Weidenfeld. Consiliul Europei La propunerea Franţei. În prezent. asistaţi de miniştrii afacerilor externe şi de un membru al Comisiei. precum: Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER). cu sediul la Strasbourg 12 . 92.Consiliul a apărut pe cale convenţională. 6 . . Instituţii. Uniunea Europeană. Consiliul european a apărut pe cale neconvenţională prin voinţa şi practica şefilor de state şi de guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene de a se întâlni periodic. Preşedinţia Consiliului. de dialog politic în vederea creării „Marii Europe” federale. Ed. Consiliul Europei are un rol consultativ. cit.defineşte politica externă şi de securitate comună. All Beck. Bucureşti. astfel: . dintre care se detaşează Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950). respectiv prin tratatele originare ale Comunităţilor Europene.Consiliul îndeplineşte atribuţii legislative (decizionale). . Construcţie.). ia forma comisiilor specializate (sectoriale).aprobă bugetul Uniunii Europene împreună cu Parlamentul European. W. W. Atribuţiile Consiliului Uniunii Europene membre.

2005. Grupul Verzilor. care pregătesc decizia luată de Plenul Parlamentului european. Grupul Uniunii pentru Europa. Marea Britanie. Cehia şi Belgia – câte 24. Italia – câte 78.semnarea în 1980 a colectivităţilor locale 13 . adică multinaţional. pag. fiind legiferată prin Actul Unic European. Parlamentul European Interesant de ştiut este faptul că denumirea oficială a acestei instituţii comunitare. Până în anul 2004 a avut 626 membri. Portugalia. Din anul 2007. Luxemburg.şi de un secretariat general. Grupul Partidului Popoarelor Europene. deşi rolul conferit prin tratatele institutive era doar unul consultativ. Numărul minim necesar pentru formarea unui grup parlamentar este de 19 membri. Conducerea instituţiei este asigurată de un preşedinte. Letonia – 9. nu în delegaţii naţionale. Spania. Grupul Partidului Liberal. dacă provin din cel puţin 1/5 din statele membre. Democratic şi Reformator European. 7 . organ executiv . cit. 5 Dacian Cosmin Dragoş – Uniunea Europeană. Olanda – 27. numărul locurilor alocate fiecărui stat va fi din nou schimbat. Danemarca. 63. Convenţiei privind cooperarea transfrontalieră a 3.19. Suedia . pag. în final. prevăzută în tratatele institutive a fost „Adunarea generală”. Parlamentul european este format din reprezentanţi ai popoarelor statelor membre. De atunci. suma fiind 786 (România – 36 parlamentari. Mecanisme. instituţia a decis să se numească „Parlament”.care împreună cu cei 5 chestori formează Biroul parlamentului european. Editura All Beck. Finlanda. Comitetele parlamentare sunt formaţiuni specializate de lucru ale instituţiei. Prin adoptarea denumirii de „Parlament european” s-a dorit sporirea importanţei acestei instituţii şi apropierea ei de un parlament naţional. doar în 1962. în urma aderării la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei. 14 vicepreşedinţi . Malta – 5). Parlamentarii europeni sunt grupaţi în grupuri politice cu caracter mixt. cu toată opoziţia Consiliului Uniunii Europene care-şi vedea ameninţate atribuţiile de legislator european. cele mai importante grupuri parlamentare sunt Grupul Socialiştilor Europeni. noua denumire a fost folosită şi în actele comunitare. Slovacia – câte 14. iar din 2004 (o dată cu intrarea în vigoare a dispoziţiilor Tratatului de la Nisa şi a Protocolului anexat acestuia). Bulgaria – 18). Polonia – câte 54. Estonia . Cipru. Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi de membrii Parlamentului. Irlanda şi Lituania – 13.6. existând şi parlamentari neînscrişi în nici un grup parlamentar. Bucureşti. Ungaria. Franţa. Grecia. pe o perioadă de 2 ani şi jumătate 14 . 732 de membri (Germania – 99 parlamentari. Slovenia – 7. Austria – 18. Instituţii. 13 14 Dacian Cosmin Dragoş – op.

are menirea de a garanta aplicarea. Le Parlament eupéen et son election. Paris. Mandatul judecătorilor este de 6 ani şi poate fi reînnoit. Avocaţii generali sunt o prezenţă originală în mecanismul judiciar comunitar. desemnarea a câte unui judecător pentru fiecare stat membru. cu toată imparţialitatea şi total independent. Burbon. 1979. ei pot fi arestaţi dacă nu sunt şi parlamentari naţionali. ei apropiindu-se prin atribuţii mai degrabă de clasicul procuror decât de avocaţii pledanţi din sistemele naţionale. 4. Prin Tratatul de la Nisa s-a stabilit ca principiu. pag. pag.Membrii Parlamentului european pot cumula mandatul de parlamentar european cu cel de parlamentar naţional. op. Litigiile aduse în faţa sa sunt fie între instituţiile comunitare. deci. 17 Art. 67. însă nu pot fi membri în guvernele naţionale sau în alte instituţii comunitare 15 . 220 din Tratatul Uniunii Europene. Dallaz. ori sunt universitari de competenţă recunoscută”. Toate litigiile cu natură administrativă sau civilă. Curtea Europeană de Justiţie.Jaqué. Judecătorii sunt desemnaţi de Consiliul Uniunii Europene. jumătate din judecători sunt schimbaţi din 3 în 3 ani. asistând astfel Curtea în activitatea sa. fie. interpretarea şi respectarea dreptului comunitar pe întreg teritoriul Uniunii Europene 17 . 34. b) atribuţii legislative.. ei trebuie să urmărească interesul comunitar. Marea Cameră şi Camerele. Avocaţii stagiari (în număr de 8) sunt numiţi (şi reînnoiţi) pe aceleaşi principii ca şi judecătorii şi au rolul de a prezenta public. Parlamentarii beneficiază de imunitate în ceea ce priveşte exprimarea opiniilor şi voturilor în exerciţiul funcţiei şi nu pot fi arestaţi sau urmăriţi judiciar pe teritoriul altui stat. Ed. Bruyllant. concluzii motivate asupra cauzei în care este obligatorie prezenţa lor. 16 Dacian Cosmin Dragoş. dintre persoanele „a căror independenţă este mai presus de orice îndoială şi care au pregătirea necesară numirii în cele mai înalte funcţii judecătoreşti în ţările lor. între persoane fizice sau juridice şi Uniunea Europeană. cit. Judecătorii aleg dintre ei. pentru a se asigura o anumită continuitate în activitatea Curţii. cu sediul la Luxemburg. în fine. 15 8 . un preşedinte al cărui mandat este de 3 ani şi poate fi reales. pe teritoriul propriului stat se aplică legislaţia naţională. Parlament européen. fie între statele membre. la propunerea statelor membre. pag. fie între Comisia Europeană şi statele membre. Judecătorii europeni nu pot fi influenţaţi în deciziile lor de apartenenţa la un stat membru. Preşedintele Curţii are rolul de a prezida audierile şi deliberările din Camera de consiliu şi de a dirija activitatea Curţii. Formaţiunile de lucru ale Curţii sunt Plenul. J.L. prin vot secret. c) atribuţii bugetare 16 . Judecătorii sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor jurisdicţionale de către grefieri şi referenţi. Atribuţiile Parlamentului european: a) atribuţii de supraveghere şi control. J. Curtea neavând competenţe de instanţă penală. 15.P.

Curtea îndeplineşte două funcţii. 9 . întrucât emite avize în cazul în care se pune problema revizuirii tratatelor comunitare sau a încheierii unor acorduri internaţionale. Dimpotrivă.atunci când acţionează ca o curte constituţională. precum şi în alte patru situaţii: a) când judecă cererea Parlamentului european de demitere a Mediatorului european (Ombudsman). o solicită în mod expres. Hotărârea se ia cu majoritate simplă iar limba în care se desfăşoară procesul este. 18 Dacian Cosmin Dragoş – op. Tribunalul de Primă Instanţă Actul Unic European a prevăzut înfiinţarea unui tribunal ataşat Curţii de Justiţie.atunci când exercită atribuţiile unei jurisdicţii civile. în plenul sau. în cazurile în care complexitatea cazului dedus judecăţii o cere. . prin decizii ale Curţii sau prin tratatele comunitare. în cazul în care pârât este o instituţie comunitară. treptat. însă.atunci când acţionează ca o curte de apel. iar Marea Cameră este compusă din 11 judecători.atunci când se comportă ca o curte administrativă. d) când ia act de demisia unui membru al Curţii de Conturi. parte în litigiu.. reclamantul poate decide „limba de procedură”. judecând recursurile contra unei instituţii comunitare sau a unui stat membru care nu-şi respectă obligaţiile din tratate sau când interpretează tratatele comunitare. cit. controlând legalitatea actelor comunitare şi judecând recursurile funcţionarilor comunitari. acestea au primit şi atribuţii de judecată (litigii între persoane fizice sau juridice care nu prezintă dificultate). judecând recursurile împotriva hotărârilor date de Tribunalul de primă Instanţă. 71. competenţa va aparţine însă Plenului Curţii. de regulă. manifestându-se în diferite modalităţi. care nu mai îndeplineşte condiţiile de exercitare a funcţiei . în funcţie de ipostaza în care se află: a) o funcţie jurisdicţională .Camerele sunt compuse din 3 până la 5 judecători. soluţionând cauzele ce au ca obiect acordarea daunelor-interese. În principiu. Camerele doar instrumentează cauzele. pag. . b) o funcţie consultativă. Marea Cameră se întruneşte atunci când statul membru sau instituţia comunitară. limba pârâtului. care să judece în primă instanţă litigiile în care reclamanţii sunt persoanele fizice şi funcţionarii comunitari 18 . c) când se pronunţă asupra sesizării de către Comisie sau Consiliu prin comiterea de către un comisar european a unor greşeli grave sau privind neîndeplinirea condiţiilor necesare exercitării funcţiei sale. Curtea judecă. . b) când se pronunţă asupra sesizării Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene în legătură cu nerespectarea obligaţiilor de onestitate şi prudenţă după încetarea funcţiei de către un fost comisar european. Dacă acţiunea vizează un stat membru sau o instituţie comunitară.

Tribunalul judecă în Camere de câte 3 sau 5 judecători. 117. 21 O.Drept instituţional comunitar. precum şi cea contractuală când s-a stabilit clauza compromisorie. pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă. atribuţia jurisdicţională 22 . de statele membre sau de Banca Central Europeană sunt de competenţa Curţii Europene de Justiţie. cu sediul la Luxemburg. Rolul ei este acela de instituţie specializată în controlul financiar. Marcu ..acţiunea în carenţă împotriva instituţiilor comunitare. pag. fără ca în primă instanţă soluţionarea litigiilor fiscale să fie încredinţată unui corp specializat de judecători financiari. . . Manolache – op. În activitatea de control. Curtea controlează managementul financiar al conducerilor instituţiilor şi organismelor comunitare. exercitat asupra instituţiilor comunitare. Jurisdicţia financiară aparţine doar Curţii Europene de Justiţie. op.Structura şi funcţionarea Tribunalului de Primă Instanţă sunt similare celor ale Curţii de Justiţie 19 .acţiunile în anulare contra actelor adoptate prin codecizie de Consiliul Uniunii Europene şi Parlament. Editura Lumina Lex. 12/1992. pag. De asemenea. Curtea de Conturi. Relaţia dintre Tribunalul de Primă Instanţă şi Curtea Europeană de Justiţie este similară relaţiei dintre un tribunal şi o curte de apel dintr-un sistem de drept naţional. Prin Tratatul de la Nisa s-a prevăzut posibilitatea înfiinţării. În competenţa Tribunalului intră: . 2001. în faţa Tribunalului de Primă Instanţă 20 . a unor Camere jurisdicţionale. şi anume. Dreptul nr.Competenţa şi regulile de procedură ale Curţii de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene. 97.recursul împotriva hotărârilor camerei jurisdicţionale. . În ciuda asemănărilor pe care le găsim între Curtea de Conturi Europeană şi instituţiile similare acesteia din statele membre. atunci când acţionează pe teritoriul statelor membre. responsabilitatea extracontractuală a Comunităţilor. a actelor emise de Consiliul Uniunii Europene şi Banca Central Europeană: . pag. acţiunile introduse de instituţiile comunitare. Ediţia a II-a.contenciosul funcţiei publice comunitare. fără a exista şedinţe ale plenului. 5. Prin excepţie de la aceste reguli de competenţă. 22 V. Curtea de Conturi Înfiinţată în 1975. Manolache . specializate pe anumite domenii şi ale căror hotărâri să fie supuse recursului pentru chestiuni de fapt. 19 O. 73. asupra modului de încasare a veniturilor comunitare şi de realizare a cheltuielilor din bugetul comunitar. primei îi lipseşte o componentă specifică oricărei curţi de conturi moderne. 20 Dacian Cosmin Dragoş.chestiunile prejudiciale de interpretare şi de apreciere a validităţii. 10 . cit. 74. pag. Curtea poate cere documente sau să facă propriile investigaţii. Statutul de „instituţie comunitară” i-a fost atribuit prin Tratatul de la Maastricht 21 . organele fiscale naţionale sunt ţinute să-i acorde sprijinul necesar. cit. este cea mai puţin cunoscută dintre instituţiile Uniunii Europene.

C.I. în ultimul timp. Banca Europeană de Investiţii (B. el putând fi consultat de Consiliul U. are un rol consultativ la nivelul Uniunii Europene. 119. Camere interne specializate 23 . Curtea are un preşedinte ales dintre membrii acesteia pentru un mandat reînnoibil de 3 ani. pag. ORGANISME CONSULTATIVE Comitetul Economic şi Social (E. şi are ca membri statele membre ale Uniunii Europene..O.O. finanţând proiecte de investiţii care să contribuie la o dezvoltare echilibrată a Uniunii. în scopul unei mai uşoare tranziţii spre economia comunitară. op. consultarea E. prin finanţarea unor proiecte de reducere a decalajelor economice între regiunile din spaţiul comunitar.S. 23 24 11 . numit pe o perioadă de 6 ani.. * * ALTE ORGANISME Banca Centrală Europeană a luat fiinţă la 1 iulie 1998 pentru a înlocui Institutul Monetar European. cu majoritate calificată. ca structuri de lucru.C).E. cu sediul la Luxemburg.O. instituită iniţial (1958) cu scopul sprijinirii pieţei comune europene 25 . Manolache. sau de Comisia Europeană înainte de luarea unei decizii. La început. În lipsa avizului consultativ al acestui organ * Dacian Cosmin Dragoş. obligatorie. cit.Curtea de Conturi este compusă din câte un reprezentant al fiecărui stat membru. dotată cu personalitate juridică proprie. a armonizării fiscale şi a noilor politici comunitare care sunt lansate în cadrul spaţiului european comunitar. instituţia îşi poate organiza. pag. a primit prin Tratatul de la Maastricht şi alte competenţe legate de susţinerea statelor candidate la aderare. Pentru adoptarea unor anumite categorii specifice de rapoarte sau avize.C.S. după obţinerea avizului cu caracter consultativ al Parlamentului european şi pe baza propunerilor înaintate de statele membre.C. op. Numirea se face de către Consiliul Uniunii Europene. a devenit. B.E. atunci când aceste instituţii consideră necesar sau când tratatele o impun. 76.E. iar din 2002 dispariţia treptată a monedelor naţionale în favoarea generalizării euro 24 .). Ibidem. mai ales în domeniul pieţei unice comunitare. este o instituţie financiară independentă .O. cu sediul la Bruxelles. cit. Din anul 2001 Banca a gestionat folosirea în paralel a monedelor naţionale şi a euro. pag. exclusiv facultativă. al cărui mandat poate fi reînnoit.I. 86 25 O.

Marcu. poate fi anulat de către Curtea Europeană de Justiţie 26 . un Mediator european. Mediatorul nu poate impune. după modelul Ombudsman-ului nordic. pag. 435. op. Manolache. în probleme cum ar fi fondurile structurale.. op... 83. la fel ca şi Parlamentul european. cit. Mediatorul (cu sediul la Strassbourg. Mediatorul european Instituţia Mediatorului este o inovaţie a Tratatului de la Maastricht. distingându-se patru astfel de grupuri: popularii. cultură. creat prin Tratatul de la Maastricht ca organ consultativ. O.. Wessels. De asemenea. Parlamentul european numeşte. pag. cit. op. liberalii şi radicalii. autonome faţă de aceste state 27 . cooperarea transfrontalieră. Comitetul Regiunilor. care are ca şi atribuţii primirea şi soluţionarea plângerilor cetăţenilor europeni vizând ilegalitaţile săvârşite de instituţiile şi organele comunitare în activitatea lor 30 . 30 Ridean. ori de câte ori consideră necesar. 87. V. 26 27 12 . pag.E. cit. cit. Mediatorul prezintă anual un raport general. Comitetul regiunilor are menirea de a apăra principiul subsidiarităţii. În faţa Parlamentului. 31 W.comunitar. socialiştii. 32 Dacian Cosmin Dragoş. 29 Dacian Cosmin Dragoş. Marcu. format din reprezentanţi ai diferitelor entităţi locale sau regionale din statele membre. În urma sesizărilor primite. Dacian Cosmin Dragoş. consultarea Comitetului regiunilor este obligatorie. el fiind doar un organ de conciliere şi de rezolvarea amiabilă a litigiilor administrative. V. Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence. 1980. cit. tineret şi formare profesională. însă. 1999. pag. lipsa avizului putând fi sancţionată de Curtea Europeană de Justiţie prin anularea actului comunitar 28 . În cazurile specificate expres în tratatele comunitare. el fiind consultat. este organizat pe grupuri politice. pag.. Comitetul poate emite avize din oficiu. totodată. pag. 80. op. în care arată modul de soluţionare a plângerilor primite 32 .. 100. W. pe toată durata legislaturii sale.80. sănătate publică. întreprinde o anchetă administrativă şi redactează un raport pe care îl prezintă Parlamentului european şi instituţiei în cauză 31 . 83. cit. op. nici un fel de sancţiuni juridice instituţiei în culpă. 3eme édition. actul adoptat de Consiliul U. 263. 28 Jurisprudenţa Isoglucose. Astfel. pag. op. Droit institutionnel de l´Union et des Communautés européennes. cit. avizul fiind consultativ 29 . Weidenfeld. pag. op. în sediul Parlamentului european).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful