Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti

Departamentul de Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă

Adrian Cătălin DRUMEANU

INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL CALITĂŢII

LUCRĂRI DE LABORATOR

Ploieşti

20

CUPRINS

1.

Metode de prelevare a eşantioanelor pentru produse în bucăţi……………

3

2.

Planuri de control ale caracteristicilor de calitate atributive………………

7

3.

Planuri de control ale caracteristicilor de calitate care variază în mod continuu…………………………………………………………………… 12

4.

Determinarea costurilor privind calitatea…………………………………

18

5.

Auditul calităţii……………………………………………………………

24

2

LUCRAREA 1

METODE DE PRELEVARE A EŞANTIOANELOR PENTRU PRODUSE ÎN BUCĂŢI

Scopul lucrării Scopul lucrării constă în aplicarea în practică a metodelor de prelevare a eşantioanelor necesare verif. calităţii şirurilor continue de loturi a loturilor unice şi a celor izolate de produse pentru care unităţile de produs componente sunt individualizate (organe de asamblare, pene, şuruburi, rulmenţi) sau de tip pereche (ajustaje) conform cu STAS 6085. Pentru ca un eşantion să fi reprezentativ pentru calitatea întregului lot el trebuie prelevat în mod aleator, de regulă pe baza unor procedee statistico- matematice. Prin prelevarea aleatoare a eşantioanelor pentru fiecare unitate de produs din lot se asigură o aceeaşi probabilitate de a fi aleasă în eşantion, probabilitate care nu depind de calitatea unităţii de produs extrase. Nu se admite extragerea unor unităţi de produs care la prima vedere par corespunzătoare sau dimpotrivă par necorespunzătoare prescripţiilor calitative aplicate, unităţii de produs considerate. Metode de prelevare a eşantioanelor În mod uzual se folosesc 3 metode de prelevare a eşantioanelor şi anume:

1) pe baza tabelului de numere aleatorii; 2) prin extragere oarbă; 3) în faze multiple;

1. Prelevarea pe baza tabelului de numere aleatorii

Metoda se aplică în cazurile în care unităţile de produs din loturile supuse verificării pot fi numerotate şi această operaţie nu conduce la dificultăţi de ordin tehnic şi economie. Metoda constă în extragerea din lotul supus verificării a unor unităţi de produs ale căror numere de ordine stabilit printr-o numărătoare prealabilă sunt

citite după o anumită secvenţă din tabelul de numere aleatorii. Numerotarea produselor din lot (ca unit. de produs) se efectuează după următoarele reguli:

• Numărul de ordine se constituie cu acelaşi număr de cifre (dacă lotul conţine 100

unităţi de produs numerătoarea va fi 001, 002, 003…099, 100);

• Nu se atribuie acelaşi număr de ordine la două sau mai multe unităţi de produs;

• Numerotarea se poate face direct pe unitătea de produs prin scriere, etichetare sau

orice alt procedeu care nu-i afectează integritatea şi calitatea. Pentru numerotare se pot folosi următoarele criterii:

- ordinea de fabricaţie;

3

- ordinea intrării în depozit;

- ordinea stocării.

• Dacă unităţile de produs sunt aşezate pe rafturi, acestea se numerotează de jos în

sus, iar unităţile de produs din raft de la stânga la dreapta. Numărul de ordine al unei unităţi de produs este deci constituit din două grupe de cifre. Prima grupă reprezintă numărul de ordine al raftului, iar a doua numărul de ordine al unităţii de produs din raftul respectiv. Acelaşi mod de numerotare se utilizează şi dacă unităţile de produs sunt aşezate într-una sau mai multe stive sau într-una sau mai multe unităţi de ambalaj.

Exemplu:

Unitatea de produs cu numărul de ordine 1127 se găseşte pe raftul nr. 11, numerotat de jos în sus şi este al 27-lea din acest raft numerotat de la stânga la dreapta.

11

12

13

 

14

15

       
         
         
 
         

9

 

6

7

   
6 7     10

10

8

 
8  
       
         
         
 

1

2

3

 

4

5

Fig. 1. Exemplu de numerotare

Pentru prelevarea aleatoare a eşantionului numerele de ordine ale unităţilor

de produs care îl constituie se stabilesc din tabelul de numere aleatorii, începutul

citirii stabilindu-se arbitrar. Citirea se face de la stânga la dreapta şi de sus în jos în ordinea crescătoare a numerelor de ordine ale coloanelor şi rândurilor. Dacă s-a ajuns la coloana 10 şi rândul 250 citirea se reîncepe cu coloana 1 şi rândul 1. Dacă

se citeşte un număr pentru care în lot nu există un corespondent se va sări peste

acest număr şi se va trece la următorul. OBS. În acelaşi fel se va proceda şi în cazul în care se repetă citirea aceluiaşi număr. Există 2 moduri de citire:

1) simplă; 2) compusă. Citirea simplă se caracterizează printr-un singur început al citirii şi se aplică

în cazul în care numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt compuse

din cel mult 3 cifre (N ≤ 999).

• Dacă numerele de ordine ale unităţilor de produs sunt compuse din 2 cifre (01 ≤

N ≤ 99) se vor reţine numai primele 2 cifre ale fiecărui număr citit în ordinea

indicată mai sus.

Exemplu:

Din lotul N = 83 unit. trebuie să se preleveze un eşantion n = 5 unităţi. Alegem coloana 2, rândul 64 ca rând de plecare.

4

• Dacă nr. de ordine ale unit. de produs din lot sunt de 3 cifre (01 ≤ N ≤ 99) se vor reţine primele 3 cifre ale fiecărui nr. citit în ordinea indicată mai sus.

Exemplu:

N

= 700

n

= 8

Alegem plecarea din rândul 250, coloana 4:

700 n = 8 Alegem plecarea din rândul 250, coloana 4: 193, 016, 827, 835, 105,
700 n = 8 Alegem plecarea din rândul 250, coloana 4: 193, 016, 827, 835, 105,
700 n = 8 Alegem plecarea din rândul 250, coloana 4: 193, 016, 827, 835, 105,
700 n = 8 Alegem plecarea din rândul 250, coloana 4: 193, 016, 827, 835, 105,

193, 016, 827, 835, 105, 420, 282, 813, 873, 674, 514, 189.

• Dacă numerele depăşesc 3 cifre se foloseşte citirea compusă (4 – 6 cifre: 0001 –

999999).

- Dacă numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot au câte 4 cifre

(0001≤ N ≤ 9999) numerele de ordine rezultate se formează din primele 2 cifre ale numărului de la primul început al citirii şi din primele 2 cifre ale numărului de la al doilea început al citirii.

Exemplu:

N

= 6000

n

= 20

Primul început: rândul 30, coloana 3; Al doilea început: rândul 101, coloana 2.

Nr. de la primul început al citirii

Nr. de la al doilea început al citirii

Nr. de ordine rezultat

Nr. de ordine rămas

2713

8519

2785

2785

4321

4874

4348

4348

0755

5524

0755

0755

9035

8969

9089

-

2984

1553

2915

2915

- Dacă nr. de ordine ale produselor din lot sunt compuse din 5 cifre (00001 ≤

N ≤ 99999), atunci numerele de ordine rezultate se formează din primele 2 cifre ale numărului de la primul început al citirii şi primele 3 cifre ale numărului de la al doilea început al citirii. - Dacă numerele de ordine ale produselor din lot sunt compuse din 6 cifre (000001 ≤ N ≤ 999999), atunci numerele de ordine rezultate se formează din primele 3 cifre ale numărului de la primul început al citirii şi primele 3 cifre ale numărului de la al doilea început al citirii.

5

Evident, trebuie ca probabilitatea de a obţine aceste număr trebuie să fie cât mai mare.

2. Prelevarea prin extragere oarbă

Metoda se aplică în cazurile în care unităţilor de produs din loturile supuse verificării nu pot fi numerotate sau din considerente de ordin tehnic sau economic numerotarea unităţilor de produs nu este raţională. Metoda nu se utilizează dacă defectele unităţii de produs pot fi identificate direct (organoleptic). Metoda constă în extragerea fără discriminare subiectivă a unităţilor de produs din lotul supus verificării, fiecare unitate de produs având aceeaşi şansă de a fi extrasă.

Unităţile de produs trebuie extrase din toate părţile lotului, motiv pentru care se recomandă să se asigure pe cât posibil condiţii egale de accesibilitate pentru diferitele părţi ale lotului.

3. Prelevarea în faze multiple Metoda se aplică în cazurile în care produsul se găseşte într-o unitate de ambalaj, aceasta găsindu-se într-o unitate mai mare etc. Pentru aplicarea metodei trebuie stabilit pe lângă efectivul eşantionului, numărul sau proporţia unităţilor de ambalaj care urmează a fi desfăcute în fiecare fază. Metoda constă în prelevarea mai întâi a eşantionului primar prin extragerea aleatoare din eşantionul primar a unităţii de ambalaj mai mici ş.a.m.d., şi în final în prelevarea eşantionului prin extragerea aleatoare a unităţii de produs de verificat. OBS. Fiecare unit. de produs se extrage fie pe baza tabelului de numere aleatorii, fie folosind metoda oarbă.

6

LUCRAREA 2

PLANURI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR DE CALITATE ATRIBUTIVE

2.1. Consideraţii teoretice

Controlul caracteristicilor de calitate atributive ale unui produs, care pot lua valori discrete ( corespunde- nu corespunde; trece-nu trece etc), adică nu variază în mod continuu se face cu ajutorul standardelor cum ar fi de exemplu MIL STD- 414- american, X06-023-francez sau STAS (SR) 3180/2- român.Se disting următoarele variante de planuri de control :

planuri bazate pe eşantionare simplă; planuri bazate pe eşantionare dublă; planuri bazate pe eşantionare multiplă. Noţiunile care intervin la folosirea metodelor sus amintite sunt :

- N = numărul de exemplare ce compun lotul;

- Nc = nivelul de control;

- Lc = litera de cod;

- AQL = nivelul de calitate acceptabil;

- n = numărul de exemplare ce compun eşantionul (proba);

- A = cifra de acceptare ;

- R = cifra de respingere;

- K = numărul de elemente care nu corespund. In general standardele recomandă utilizarea a 4 nivele speciale şi trei nivele curente de severitate a controlului ( numerotate de la I la III), pentru care volumul eşantionului (probei) creşte progresiv de la nivelul de control I la nivelul III. In general se utilizează nivelul normal respectiv nivelul de control II.

2.2.Planuri de control bazate pe eşantionare simplă

Schema de control este prezentată mai jos:

Date de intrare : N Nc AQL

control este prezentată mai jos: Date de intrare : N Nc AQL   Elemente plan de
 

Elemente plan de control

n

Lc

Lc A ; R

A ; R

Notă : valorile pentru Lc, n şi K se aleg corespunzător condiţiilor iniţiale din standardul de referinţă (STAS 3180/2… )

7

Din lotul de N exemplare se extrage un eşantion de n exemplare care se

supun controlului. In urma controlului rezultă k exemplare care nu corespund.

- Dacă k este mai mic decât A, lotul se acceptă.

- Dacă k este mai mare decât R, lotul se respinge.

2.3. Planuri de control bazate pe eşantionare dublă

Schema de control este prezentată mai jos:

Date de intrare : N Nc AQL

control este prezentată mai jos: Date de intrare : N Nc AQL Elemente plan de control

Elemente plan de control

Lc

jos: Date de intrare : N Nc AQL Elemente plan de control Lc n 1 A

n 1

A 1

R 1

; n 2 ;A 2 ; R 2

Notă : valorile pentru Lc, n 1 , n 2 , A 1 , A 2 , R 1 şi R 2

condiţiilor iniţiale din standardul de referinţă (STAS 3180/2… )

se aleg corespunzător

Din lotul de N exemplare se extrage iniţial un eşantion de n 1 exemplare care

se supun controlului. In urma controlului rezultă k 1 exemplare care nu corespund.

- Dacă k 1 este mai mic decât A 1 , lotul se acceptă.

- Dacă k 1 este mai mare decât R 1 , lotul se respinge.

Dacă k 1 este mai mare decât A 1 , şi mai mic decât R 1 se trece la extragerea celui de-al doilea eşantion n 2 . In urma controlului eşantionului al doilea rezultă k 2 exemplare care nu corespund.

- Dacă k = k 1 + k 2 este mai mic decât A 2 , lotul se acceptă.

- Dacă k = k 1 + k 2 este mai mare decât R 2 , lotul se respinge.

2.4. Planuri de control bazate pe eşantionare multiplă

Schema de control este prezentată mai jos:

Date de intrare : N Nc AQL

control este prezentată mai jos: Date de intrare : N Nc AQL Notă : valorile pentru

Notă : valorile pentru

Lc Lc, n i ,
Lc
Lc, n i
,

Elemente plan de control

n 1 , n 2

A 1 , A 2 ….A 7 R 1 , R 2 ….R 7

n

7

A i

şi R i , i=1…7, se aleg corespunzător

condiţiilor iniţiale din standardul de referinţă (STAS 3180/2… )

Din lotul de N exemplare se extrage iniţial un eşantion de n 1 exemplare care

se supun controlului. In urma controlului rezultă k 1 exemplare care nu corespund.

- Dacă k 1 este mai mic decât A 1 , lotul se acceptă.

- Dacă k 1 este mai mare decât R 1 , lotul se respinge.

8

- Dacă k 1 este mai mare decât A 1 , şi mai mic decât R 1 se trece la extragerea

celui de-al doilea eşantion n 2 . In urma controlului eşantionului al doilea rezultă k 2 exemplare care nu corespund.

- Dacă k = k 1 + k 2 este mai mic decât A 2 , lotul se acceptă.

- Dacă k = k 1 + k 2 este mai mare decât R 2 , lotul se respinge.

- Dacă k = k 1 + k 2 este mai mare decât A 2 şi mai mic decât R 2 se procedează la extragerea celui de-al treilea eşantion n 3 care se supune controlului. In cazul în care nu se poate lua decizia de admitere sau respingere a lotului se controlează succesiv până la al şaptelea eşantion n 7 .

2.5. Severitatea controlului

Standardele de referinţă prezintă trei grade de severitate a controlului şi anume :

- control normal, utilizat când nu există temeri asupra calităţii produselor supuse controlului;

- control sever, folosit atunci când există motive serioase de a suspecta calitatea produselor;

- control redus, întrebuinţat atunci când există garanţii anterioare asupra calităţii produselor. 2.5.1. Trecerea de la controlul normal la controlul sever se face atunci când

calitatea medie a producţiei calculată pentru 5; 10 sau 15 loturi anterioare a rezultat mai mare ca valoarea AQL şi dacă numărul de loturi este mai mare ca un număr T indicat în tabele (în funcţie de litera de cod Lc şi de AQL).

2.5.2. Reîntoarcerea de la controlul sever la controlul normal se face atunci când calitatea medie a producţiei calculată pentru loturile controlate sever, rezultă mai mică sau egală cu valoarea AQL.

2.5.3. Trecerea de la controlul normal la cel redus poate fi efectuată dacă sunt îndeplinite următoarele :

- nu a fost respins nici unul din numărul de loturi (5 ; 10 ; 15) supuse anterior controlului normal;

- procentul de produse defecte este inferior unei valori specificate în tabele din standardul de referinţă.

2.5.4. Reîntoarcerea de la controlul redus la cel normal se face când apare una din situaţiile :

- un lot este respins la control;

- producţie devine neregulată sau încetinită;

- estimarea calităţii medii este superioară nivelului AQL.

2.6. Obiectivele şi prezentarea lucrării

Obiectivele lucrării se referă în principal la :

9

familiarizarea studenţilor cu utilizarea standardelor în domeniul controlului caracteristicilor de calitate atributive;

însuşirea noţiunilor de bază referitoare la elementele de bază ale planurilor de control;

familiarizarea studenţilor cu

utilizării planurilor de control;

dezvoltarea abilităţilor legate de utilizarea tehnicilor statistice în cadrul operaţiilor de control de recepţie efectuate asupra loturilor de produse;

deprinderea unor cunoştinţe practice legate de deciziile privind acceptarea

sau respingerea loturilor de produse, a impunerii unui anumit grad de severitate a controlului; Lucrarea îşi propune să simuleze o situaţie reală de la o întreprindere care se aprovizionează cu o cantitate mare de componente ( dulii de becuri ) asupra cărora trebuie să efectueze un control performant şi eficient la recepţie parcurgând următoarele etape :

elementele care determină deciziile în cadrul

se definesc şi se identifică caracteristicile măsurabile, importante, care se vor controla, se identifică specificaţiile de referinţă corespunzător caracteristicilor alese, se stabilesc valori pentru definirea calităţii loturilor de produse;

se stabilesc mărimile loturilor optime care se supun controlului;

se efectuează control prin eşantionare asupra unor caracteristici de bază a componentelor.

se iau decizii, în urma prelucrării statistice a datelor şi a utilizării standardelor de referinţă, referitor la acceptarea sau respingerea loturilor de produse, referitor la eficientizarea activităţii de recepţie şi referitor la elementele asupra cărora se exercită operaţiile de control;

se trag concluzii cu referire la elementele planurilor de control, la eficienţa activităţii de control, la evoluţia nivelului calităţii loturilor controlate etc

2.7. Mod de lucru

Pentru desfăşurarea lucrării se parcurg următoarele etape :

Studiul specificaţiei reperului de referinţă;

Stabilirea caracteristicii controlate (dimensiune tolerată măsurabilă cu şublerul cu afişaj digital) ;

Stabilirea nivelului AQL (maximum 2,5%), a severităţii controlului şi a metodei şi tipului de plan de control aplicabile;

In condiţiile mărimii lotului de 1500 bucăţi, stabilirea literei de cod Lc şi a elementelor planului de control ( n, A şi R ) cu ajutorul tabelelor corespunzătoare din STAS 3160/2;

Măsurarea

alese pe reperele ce constituie eşantionul şi

caracteristicii

înregistrarea datelor;

10

Prelucrarea statistică a datelor conform metodologiei de la pct. 1 al prezentei, relaţiile de calcul fiind specifice tipului de control adoptat;

Luarea unei decizii privind acceptarea sau respingerea lotului;

Reluarea experimentului cu un alt nivel de severitate al controlului;

Aplicarea unui alt tip de plan de control;

Compararea rezultatelor.

2.8. Înregistrări de date şi interpretarea rezultatelor

Înregistrarea datelor se face în tabelul de mai jos:

Valoarea

Specifica-

ţia

caracteris

Tipul

planului de

 

Elementele planului de control

   

caracteris-

N

AQL

Niv.

severit

Lc

n

A

R

k

Deci

ticii

ticii

control

zie

   

ate

       
zie     ate         Notă : se va face schiţa reperului şi

Notă : se va face schiţa reperului şi se va înscrie valoarea specificaţiei caracteristicii alese pentru control.

2.9. Concluzii

Se vor face aprecieri privind eficienţa aplicării controlului prin eşantionare simplă, dublă sau multiplă respectiv privind deciziile luate legat de severitatea controlului.

11

LUCRAREA 3

PLANURI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR DE CALITATE CARE VARIAZA IN MOD CONTINUU

3.1. Consideraţii teoretice

Controlul caracteristicilor de calitate ale unui produs, care pot lua orice valoare în cadrul unui anumit interval , adică variază în mod continuu se face cu ajutorul standardelor pentru controlul pe variabilă, cum ar fi de exemplu MIL STD-414- american, X06-023-francez sau STAS (SR) 3180/3- român. Se disting următoarele variante de planuri de control :

- planuri bazate pe media probei şi pe media pătratică a probei;

- planuri bazate pe media probei şi media amplitudinii probelor;

- planuri bazate pe media probei şi abaterea medie pătratică a colectivităţii. Noţiunile care intervin la folosirea metodelor sus amintite sunt asemănătoare cu cele de la controlul caracteristicilor atributive respectiv:

= numărul de exemplare ce compun lotul;

= nivelul de control;

= litera de cod;

AQL = nivelul de calitate acceptabil;

= numărul de exemplare ce compun eşantionul (proba);

= coeficientul de acceptare ;

= procentul maxim de produse defecte.

N

Nc

Lc

n

K

M

In general standardele recomandă utilizarea a 5 nivele ce severitate a controlului ( numerotate de la I la V), pentru care volumul eşantionului (probei) creşte progresiv de la nivelul de control I la nivelul V. In general se utilizează nivelul normal respectiv nivelul de control IV.

3.2. Planuri de control bazate pe media şi abaterea medie pătratică a eşantionului (probei)

Se deosebesc două metode de control şi anume :

metoda bazată pe coeficientul de acceptare K;

metoda bazată pe procentul maxim de produse defecte.

3.2.1. Metoda de control bazată pe coeficientul de acceptare K

Schema de control este prezentată mai jos:

12

Date de intrare : N Nc AQL

Date de intrare : N Nc AQL Lc Elemente plan de control n K Notă :

Lc

Date de intrare : N Nc AQL Lc Elemente plan de control n K Notă :

Elemente plan de control

n

K

Notă : valorile pentru Lc, n şi K se aleg corespunzător condiţiilor iniţiale din standardul de referinţă (STAS 3180/3… ) Elementele calculate pe baza datelor:

se extrage proba compusă din „n” exemplare şi se măsoară caracteristicile de calitate controlată, obţinând valorile x i ;

se calculează media şi abaterea medie pătratică a probei cu relaţiile de mai jos

n

x

i

x =

i =

1

n

;

s =

( ) 2 x − x i ( n − 1)
(
)
2
x
x
i
(
n −
1)

se calculează indicii de calitate Qi şi Qs cu relaţiile de mai jos

Q

i

=

x

T

i

s

;

Q

s

=

T

s

x

s

unde Ti respectiv Ts sunt toleranţele inferioară respectiv superioară conform

specificaţiei Elementele de decizie rezultă din compararea Qi (Qs) cu valoarea K rezultând:

acceptarea lotului când Qi (Qs) > K

respingerea lotului când Qi (Qs) < K.

3.2.2. Metoda de control bazată pe procentul maxim de produse defecte M

Date de intrare : N Nc AQL

maxim de produse defecte M Date de intrare : N Nc AQL   Elemente plan de
 

Elemente plan de control

n

Lc

Lc M

M

Notă : valorile pentru Lc, n şi K se aleg corespunzător condiţiilor iniţiale din standardul de referinţă (STAS 3180/3… ). Elementele calculate pe baza datelor:

se extrage proba compusă din „n” exemplare şi se măsoară caracteristicile de calitate controlată, obţinând valorile x i ;

se calculează media şi abaterea medie pătratică a probei cu relaţiile de mai jos

13

n

∑ x i i = 1 x =
x i
i
= 1
x =

n

;

s =

( ) 2 x − x i ( n − 1)
(
)
2
x
x
i
(
n −
1)

se calculează indicii de calitate Qi şi Qs cu relaţiile de mai jos

Q

i

=

x

T

i

s

;

Q

s

=

T

s

x

s

unde Ti respectiv Ts sunt toleranţele inferioară respectiv superioară

specificaţiei.

conform

în funcţie de valorile Qi (Qs) şi n din standardul de referinţă se extrag valorile Pi (Ps) – procentul de produse defecte; Elementele de decizie rezultă din compararea Pi (Ps) cu valoarea M rezultând

-acceptarea lotului când Pi (Ps) > M

-respingerea lotului când Pi (Ps) < M.

OBSERVATIE. In cazul în care valoarea caracteristicii de calitate este limitată de două toleranţe se aplică numai metoda procentului maxim de produse defecte urmărindu-se :

adoptarea unei singure valori globale pentru nivelul de calitate acceptat AQL (interesează numai procentul total de produse defecte);

adoptarea a două valori pentru nivelul de calitate acceptat ( AQLi şi AQLs) (interesează ca între procentul de produse defecte cu valoarea caracteristicii sub limita inferioară şi cel cu valoarea peste limita superioară să fie un anumit raport. Dacă se urmăreşte ca să avem o repartiţie egală cele două valori AQLi şi AQLs trebuie să fie egale).

3.3. Planuri de control bazate pe media probei şi pe amplitudinea medie a grupelor ce constituie proba

Se deosebesc două metode de control şi anume :

- metoda bazată pe coeficientul de acceptare K;

- metoda bazată pe procentul maxim de produse defecte M.

Notă : în acest caz sunt valabile consideraţiile de la pct. 3.2.1 şi 3.2.2 cu

următoarele precizări :

- în locul abaterii medii pătratice s a probei se va calcula amplitudinea medie, a grupelor ce constituie proba, cu relaţia:

14

n

∑ w i i = 1 w =
w
i
i = 1
w =

;

i

=

n / 5

0,2 n In cazul în care volumul probei este mai mic ( 7) se ia ca amplitudine medie amplitudinea probei.

- când valoarea caracteristicii de calitate controlate este limitată de o singură toleranţă şi se adoptă metoda de control bazată pe coeficientul de acceptare K indicii de calitate se calculează cu relaţiile :

Q

i

=

(x

T

i

)

/

w

;

Q

s

=

(T

s

x)

/

w

-

în scopul folosirii metodei de control bazată pe procentul maxim de defecte

M

pentru o singură limită de toleranţă sau pentru două limite de toleranţă, indicii

de

calitate se calculează cu relaţiile:

Q

i

=

(x

T

i

)

C

/

w

;

Q

s

=

(T

s

x) C

/

w

unde c reprezintă un coeficient de corecţie a cărui valoare se extrage din tabelele care conţin valoarea procentului M din standardul de referinţă.

3.4. Planuri de control bazate pe media probei şi pe abaterea medie pătratică a colectivităţii

Se deosebesc două metode de control şi anume :

- metoda bazată pe coeficientul de acceptare K;

- metoda bazată pe procentul maxim de produse defecte M.

Notă : în acest caz sunt valabile consideraţiile de la pct. 3.2.1 şi 3.2.2 cu precizarea că în locul abaterii medii pătratice s a probei se va utiliza abaterea medie pătratică a colectivităţii.

3.5. Severitatea controlului

Standardele de referinţă prezintă trei grade de severitate a controlului şi anume :

- control normal, utilizat când nu există temeri asupra calităţii produselor supuse controlului;

- control sever, folosit atunci când există motive serioase de a suspecta calitatea produselor;

- control redus, întrebuinţat atunci când există garanţii anterioare asupra calităţii produselor. 3.5.1. Trecerea de la controlul normal la controlul sever se face atunci când calitatea medie a producţiei calculată pentru 5; 10 sau 15 loturi anterioare a rezultat mai mare ca valoarea AQL şi dacă numărul de loturi este mai mare c un număr T indicat în tabele (în funcţie de litera de cod Lc şi de AQL). 3.5.2. Reîntoarcerea de la controlul sever la controlul normal se face atunci când calitatea medie a producţiei calculată pentru loturile controlate sever, rezultă mai mică sau egală cu valoarea AQL.

15

3.5.2.

Trecerea de la controlul normal la cel redus poate fi efectuată dacă sunt

îndeplinite următoarele :

- nu a fost respins nici unul din numărul de loturi (5 ; 10 ; 15) supuse anterior controlului normal;

- procentul de produse defecte este inferior unei valori specificate în tabele

din standardul de referinţă.

3.5.3. Reîntoarcerea de la controlul redus la cel normal se face când apare una din

situaţiile :

- un lot este respins la control;

- producţie devine neregulată sau încetinită;

- estimarea calităţii medii este superioară nivelului AQL.

3.6. Obiectivele şi prezentarea lucrării

Obiectivele lucrării se referă în principal la :

familiarizarea studenţilor cu utilizarea standardelor în domeniul controlului caracteristicilor de calitate care variază în mod continuu;

însuşirea noţiunilor de bază referitoare la elementele de bază ale planurilor de control;

familiarizarea studenţilor cu elementele care determină deciziile în cadrul utilizării planurilor de control;

dezvoltarea abilităţilor legate de utilizarea tehnicilor statistice în cadrul operaţiilor de control de recepţie efectuate asupra loturilor de produse;

dezvoltarea unor abilităţi privind indicii de calitate care definesc calitatea loturilor de produse ( AQL, procentul maxim de defecte admise etc.);

deprinderea unor cunoştinţe practice legate de deciziile privind acceptarea sau respingerea loturilor de produse, a impunerii unui anumit grad de severitate a controlului; Lucrarea îşi propune să simuleze o situaţie reală de la o întreprindere care se aprovizionează cu o cantitate mare de componente ( dulii de becuri ) asupra cărora trebuie să efectueze un control performant şi eficient la recepţie parcurgând următoarele etape :

se definesc şi se identifică caracteristicile măsurabile, importante, care se vor controla, se identifică specificaţiile de referinţă corespunzător caracteristicilor alese, se stabilesc valori pentru definirea calităţii loturilor de produse;

se stabilesc mărimile loturilor optime care se supun controlului;

se efectuează control prin eşantionare asupra unor caracteristici de bază a componentelor. se iau decizii, în urma prelucrării statistice a datelor şi a utilizării standardelor de referinţă, referitor la acceptarea sau respingerea loturilor de produse, referitor la eficientizarea activităţii de recepţie şi referitor la elementele asupra cărora se exercită operaţiile de control;

16

se trag concluzii cu referire la elementele planurilor de control, la eficienţa activităţii de control, la evoluţia nivelului calităţii loturilor controlate etc.

3.7.

Mod de lucru

 

Pentru desfăşurarea lucrării se parcurg următoarele etape :

 

Studiul specificaţiei reperului de referinţă;

 

Stabilirea caracteristicii controlate (dimensiune tolerată măsurabilă cu şublerul cu afişaj digital) ;

Stabilirea nivelului AQL (maximum 2,5%), a severităţii controlului şi a metodei şi tipului de plan de control aplicabile;

In condiţiile mărimii lotului de 1500 bucăţi, stabilirea literei de cod Lc şi a elementelor planului de control ( n, K sau M ) cu ajutorul tabelelor corespunzătoare din STAS 3160/3;

Măsurarea

caracteristicii

alese

pe

reperele

ce

constituie

eşantionul

şi

înregistrarea datelor;

 

Prelucrarea statistică a datelor conform metodologiei de la pct. 1 al prezentei, relaţiile de calcul fiind specifice tipului de control adoptat;

Luarea unei decizii privind acceptarea sau respingerea lotului;

 

Reluarea experimentului cu un alt nivel de severitate al controlului;

 

Aplicarea unui alt tip de plan de control;

 

Compararea rezultatelor.

 

3.8.

Înregistrări de date şi interpretarea rezultatelor

 

Înregistrarea datelor se face în tabelul de mai jos:

Valoarea Specifi Tipul Elementele planului de control Dec caracteris caţia planului izie N AQL Niv.
Valoarea
Specifi
Tipul
Elementele planului de control
Dec
caracteris
caţia
planului
izie
N
AQL
Niv.
Lc
n
K/M
Ts
Ti
Mărimi
ticii
caracte
de
severita
statistice
risticii
control
te
calculate
Notă
: se va face schiţa reperului şi
se va
înscrie valoarea specificaţiei

caracteristicii alese pentru control.

3.9. Concluzii

Se vor face aprecieri privind eficienţa aplicării controlului prin eşantionare şi privind deciziile luate legat de severitatea controlului.

17

LUCRAREA 4

DETERMINAREA COSTURILOR PRIVIND CALITATEA

4.1. Consideraţii teoretice

Determinarea costurilor privind calitatea este în cele mai multe cazuri dificilă di cauză că:

doar

serie

de

costuri

privind

calitatea

nu

sunt

cuantificabile

deci

sunt

estimabile;

există un decalaj între momentul apariţiei şi cel al identificăii defectului;

multe defecte apar în timpul utilizării de către client (în perioada de garanţie şi post garanţie);

decalajul dintre realizarea produsului şi acţiunile corectiv preventive întreprinse este mare neputându-se evidenţia efectele acestor acţiuni asupra costurilor referitoare la calitate. Se pot stabili două categorii de costuri referitoare la calitate respectiv :

costurile cu calitatea ;

costurile cu noncalitatea.

De regulă, este necesară existenţa unui sistem menţinut de contabilizare a costurilor referitoare la calitate însă în unele cazuri este suficient doar evaluarea

selectivă a acestor costuri. Sursele de informaţii ( tabelul 1) pentru colectarea costurilor referitoare la calitate sunt:

contabilitatea generală şi analitică;

documentele administrative, tehnice şi comerciale;

datele rezultate din urmărirea în exploatare a produselor;

Tabelul 1

Nr.

 

Nivelul

Contabilitat

Contabilitat

Estimări

crt.

Elementele şi caategoriile de costuri referitoare la calitate

costurilor

e generală

3

e analitică

 

0

1

2

4

5

1

COSTURI DE PREVENIRE SI EVALUARE

 

1.1

Costuri de prevenire

 

1.1.1

Elaborarea documentaţiei referitoare la managementul şi asigurarea calităţii

   

x

x

1.1.2

Evaluarea furnizorilor

   

x

x

1.1.3

Program de instruire a personalului

   

x

x

1.1.4

Auditul calităţii

   

x

x

1.1.5

Analiza valorii

   

x

x

1.1.6

Alte osturi de prevenire

 

x

x

x

TOTAL 1.1

X

 

1.2

Costuri de evaluare

 

1.2.1

Salariile personalului pentru inspecţii şi

   

x

x

18

 

încercări

       

1.2.2

Materiale şi produse distruse cu ocazia încercărilor

   

x

x

1.2.3

Amortizarea materialelor de încercări şi inspecţii utilizate

 

x

x

x

1.2.4

Mentenanţa echipamentelor de inspecţii şi încercări

   

x

x

1.2.5

Alte costuri de evaluare

 

x

x

x

TOTAL 1.2

X

 

TOTAL 1 ( 1.1 + 1.2)

X

 

2

COSTURILE DEFECTARILOR

 

2.1

Costurile defectărilor interne

 

2.1.1

Rebuturi

   

x

x

2.1.2

Recondiţionări, reparaţii

   

x

x

2.1.3

Produse declasate

 

x

x

x

2.1.4

Alte costuri cu defectări interne

 

x

x

x

TOTAL 2.1

X

 

2.2

Costurile defectărilor externe

 

2.2.1

Reclamaţii clienţi

   

x

x

2.2.2

Costuri garanţie

   

x

x

2.2.3

Produse returnate

 

x

x

 

2.2.4

Alte costuri de defectări externe

 

x

x

 
 

-penalizări pentru întârziere

 

x

x

 
 

-despăgubiri daune

 

x

x

 
 

-prime de asigurare

 

x

x

 
 

-alte costuri

 

x

x

x

TOTAL 2.2

X

 

TOTAL 2 (2.1 + 2.2)

X

 

TOTAL costuri referitoare la calitate (1 + 2)

X

 

Tabelul 2. Bilanţul costurilor referitoare la calitate

   

Costuri referitoare la calitate

     

Indicatorii costurilor referitoare la calitate

 

Indice costuri

 
   

Costurile defectărilor

           

Perioada de timp

Grupa de produse

Costuri de prevenire

Costuri de evaluare

interne

 

externe

 

TOTAL costuri

aloare producţieV

Defecte interne

Defecte externe

rebuturi

remedieri

declasări

Alte defectări

total

reclamaţii

garanţii

Alte defectări

TOTAL

prevenire

evaluare

TOTAL

Ian.

                                     

Feb.

                                     

Mar.

                                     
Tr. I
Tr. I

19

………

TOTAL an ………
TOTAL
an
………

Pentru prezentarea costurilor referitoare la calitate la noi în ţară se utilizează „ BILANTUL COSTURILOR CALITATII” (tabelul 2) Acesta este utilizat pentru :

analiza comparativă a categoriilor de costuri ale calităţii, a ponderii acestora în costurile totale referitoare la calitate;

analiza evoluţiei costurilor referitoare la calitate.

Analiza costurilor referitoare la calitate are ca obiectiv principal coordonarea şi ţinerea sub control a aspectelor economice ale activităţii ded asigurare a calităţii Fiecare proces de coordonare şi ţinere sub control cuprinde patru mari etape

(stabilirea abaterii faţă de obiectivul

identificarea

problemei

prevăzut);

analiza problemei (stabilirea cauzelor abaterii constatate);

identificarea soluţiilor (stabilirea măsurilor necesare pentru evitarea repetării abaterii);

aplicarea soluţiilor (asigurarea implementării măsurilor preconizate).

De regulă analiza se face pe elemente şi categorii de costuri referitoare la calitate, pe produse, compartimente sau la nivel de întreprindere. De exemplu analiza costurilor defectărilor pe cauze şi sectoare din întreprindere se face cu ajutorul tabelului 3.

Tabelul 3

Compartimentul

Costurile

defectărilor

Costurile defectărilor pe cauze

Proiectare

Materii

prime

Procese

tehnolog.

Altele

Aprovizionare

Producţie

TOTAL costuri

defectări

Pondere costuri de defectare (%)

20

Pe baza datelor sintetizate în tabelele 1 ; 2; 3 se pot determina ponderea diferitelor categorii de costuri în costurile totale referitoare la calitate utilizând tabelul 4.

Tabelul 4

Nr.

Categorii de costuri

Valoare

%

crt.

1

Costuri de prevenire

   

2

Costuri de evaluare

   

3

Costurile defectărilor interne

   

4

Costurile defectărilor externe

   
 

TOTAL costuri

   

Informaţii utile se pot obţine prin analiza comparativă a ponderii elementelor de costuri, pe categorii, cu ajutorul diagramei PARETO (tabelul 5).

Tabelul 5

Elemente de costuri referitoare la calitate

Ponderea costurilor referitoare la calitate

 

0

10

20

30

40 50

60

70

80 90 100

 

Costuri de prevenire

 

Tinerea sub control a activităţii

xxxxxxxxxxxx

 

Planificarea inspecţiilor

 

xxxxxxxxx

 

Evaluarea furnizorilor

 

xxx

………

 

xx

Costuri de evaluare

Inspecţii pe fluxul de fabricaţie

xxxxxxxxxxxxx

 

Inspecţii şi încercări finale

 

xxxx

 

Echipamente de inspecţie

 

xxx

 

Analize de laborator

 

xxx

………

 

xx

Costurile defectărilor

Rebuturi

xxxxxxx

 

Remedieri

 

xxxxxxx

 

Declasări

 

xxxxxx

 

Repetarea încercărilor

 

xxxx

 

Analiza defectărilor

 

xxx

Sortarea produselor neconforme

 

xx

Costuri garanţie

 

x

21

4.2. Obiectivele şi prezentarea lucrării

Obiectivele lucrării sunt :

dezvoltarea de abilităţi legate de întocmirea şi utilizarea Bilanţului costurilor referitoare la calitate;

dezvoltarea unor aptitudini legate de identificarea şi analizarea elementelor costurilor cu calitatea şi cu noncalitatea;

dezvoltarea unor abilităţi privind utilizarea histogramelor şi diagramelor Pareto la analizarea costurilor referitoare la calitate

4.3. Modul de desfăşurare al lucrării

Etapele de desfăşurare a lucrării sunt:

se studiază produsul şi istemul de producţie ales din punct de vedere al structurii, organizării , elementelor componente, al funcţiilor sale, al stăriilor de funcţionare şi defectare etc. al costurilor calităţii;

se identifică elementele şi categoriile de costuri ale calităţii pentru sistemul considerat;

se culeg informaţiile legate de valorile elementelor costurilor calităţii;

se sintetizează datele culese în tabelele de lucru (tabel 1; 2; 3; 4; 5);

se face analiza costurilor referitoare la calitate

4.4. Date iniţiale şi prelucrarea acestora

Pentru înregistrarea şi determinarea costurilor referitoare la calitate se foloseşte tabelul 1 . Pentru întocmirea Bilanţului costurilor referitoare la calitate se utilizează tabelul 2. Se face o analiză a costurilor defectărilor pe cauze şi pe sectoare ale firmei utilizând tabelul 3. Se determină ponderile costurilor utilizând tabele de tipul tabelului 4. Se face o sinteză utilizând diagrame PARETO utilizând tabel de tipul tabelului 5.

4.5. Concluzii

Se vor face aprecieri privind evoluţia costurilor referitoare la calitate (costuri cu calitatea şi costuri cu noncalitatea) pentru sistemul considerat. Se fac

22

propuneri de îmbunătăţire de acţiuni corectiv preventive şi estimări ale evoluţiei costurilor pe termen scurt şi lung referitor la sistemul considerat.

23

LUCRAREA 5

AUDITUL CALITATII

5.1. Consideraţii teoretice

Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare pentru eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii întreprinderii, a produselor/serviciilor pe care le oferă.

Standardul ISO 8402 defineşte auditul calităţii ca reprezentând o examinare sistematică şi independentă efectuată pentru a determina dacă activităţile şi rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziţiilor prestabilite, dacă aceste dispoziţii sunt efectiv implementate şi corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.

Prin auditul calităţii se evaluează :

sistemul calităţii întreprinderii în ansamblul său sau elemente (clauze) ale acestuia;

procesele întreprinderii;

rezultatele proceselor

Evaluarea se face în raport cu un referenţial aplicabil ( standarde, manual al calităţii,proceduri etc.) pentru a stabili în ce măsură acestea sunt implementate şi menţinute . Eficacitatea auditurilor calităţii depinde mult de competenţa şi experienţa auditorilor. Prin AUDITOR (în domeniul calităţii) se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua audituri ale calităţii. Auditurile calităţii se pot clasifica în funcţie de :

- obiectul lor , în :

auditul calităţii produsului/serviciului;

auditul calităţii procesului;

auditul sistemului calităţii.

- scopul lor, în:

audituri interne care au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire necesare în cadrul organizaţiei;

audituri externe care au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute.

Auditurile externe ale calităţii pot fi efectuate de beneficiarii organizaţiei prin auditori proprii (audituri „secundă parte) sau de un organism neutru, la cererea

24

organizaţiei sau la cererea altei părţi interesate - beneficiar sau organism independent – (audituri „terţă parte” ). Auditul calităţii produsului serveşte la evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerinţele clientului sau cu cerinţele documentelor considerate ca referenţial . Frecventa auditurilor calităţii produselor este mentionată în planul calităţii iar programarea este făcută de Departamentul Calitate al organizaţiei. In cadrul auditului se iau în considerare procedurile sistemului calitate, specificaţia produsului, documentaţia constructiva, de fabricaţie şi de utilizare a produsului precum şi mijloacele de muncă utilizate. Auditul calităţii procesului serveşte pentru evaluarea conformităţii unui proces cu cerinţele clientului sau cu cerinţele documentelor considerate ca referenţial. In cadrul auditului se iau în considerare procedurile sistemului calitate, documentele referitoare la desfăşurarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea procesului considerat şi cerinţele referitoare la calificarea personalului. Auditul calităţii sistemelor se poate face :

în scopuri interne ( o organizaţie poate hotărâ realizarea unui audit pentru evaluarea propriului sistem al calităţii în raport cu cerinţele unui referenţial, pentru evaluarea eficacităţii sistemului şi a documentelor aferente privind realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în domeniul calităţii);

în scopuri externe ( la cererea unor organisme independente pentru a determina dacă sistemul calităţii satisface cerinţele reglementate sau când se doreşte certificarea sistemului calităţii);

în cadrul relaţiei contractuale între beneficiar şi furnizor pentru evaluarea sistemului calităţii unui furnizor.

5.2. Obiectivele şi prezentarea lucrării

Obiectivele lucrării sunt :

dezvoltarea de abilităţi şi deprinderi legate de activităţile de audit;;

dezvoltarea unor aptitudini legate planificarea auditurilor;

dezvoltarea unor abilităţi legate de evaluarea conformităţii proceselor şi rezultatelor acestor procese cu un referenţial (standard , document normativ, specificaţie);

dezvoltarea unor abilităţi legate de evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului calităţii în ansamblu cu cerinţele specificate;

dezvoltarea unor abilităţi legate de evaluarea eficacităţii sistemului calităţii întreprinderii privind realizarea obiectivelor stabilite;

dezvoltarea unor abilităţi legate identificarea punctelor critice, surse ale deficienţelor, în desfăşurarea activitătilor întreprinderii;

dezvoltarea unor abilităţi legate iniţierea unor măsuri şi acţiuni corectiv- preventive, privind procesele şi rezultatul acestor procese;

25

dezvoltarea unor abilităţi legate de urmărirea aplicării măsurilor corective şi de îmbunătăţire stabilite;

dezvoltarea unor abilităţi legate de întocmirea unor programe, planuri, rapoarte de audit.

5.3. Modul de desfăşurare al lucrării

Etapele de desfăşurare a auditului calităţii produsului sunt:

se studiază produsul în raport cu documentele de referinţă, în relaţie cu procesele implicate în realizarea produsului şi cu materiile prime care au fost utilizate;

elaborarea Raportului de examinare cu specificarea clară a neconformităţilor constatate;;

analiza neconformităţilor şi a cauzelor acestora;;

stabilirea masurilor corective sau de îmbunătăţire necesare;

supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătăţire stabilite;

Etapele de desfăşurare a auditului calităţii procesuluii sunt:

examinarea tuturor elementelor relevante pentru calitatea procesului auditat:

o

valabilitatea documentelor referitoare la proces;

o

capacitatea echipamentelor privind realizarea calităţii cerute;

o

starea echipamentelor de inspecţie şi corectitudinea utilizării acestora;

o

analizele referitoare la materiile prime, componente şi materialele prelucrate în proces;

o

rezultatele încercărilor efectuate în cazul pieselor la care se aplică autocontrolul;

elaborarea unor documente intermediare, cuprinzând rezultatele examinării elementelor menţionate (liste de verificare, rapoarte de examinare etc.);

elaborarea „raportului de audit”, cu specificarea clară a neconformităţilor constatate;

analiza neconformităţilor şi a cauzelor acestora;

cu

stabilirea măsurilor corective sau de îmbunătăţire necesare coroborate propuneri privind:

o

modificarea echipamentelor utilizate;

o

perfecţionarea planificării fabricaţiei;

o

modificarea structurii procesului de fabricaţie;

o

perfecţionarea metodologiei de asigurare a calităţii materiilor prime, materialelor prelucrate;

o

corectarea desfăşurării anumitor faze ale procesului.

supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătăţire stabilite.

Etapele de desfăşurare a auditului sistemului calităţii sunt:

26

declanşarea auditului cu stabilirea obiectului auditului, frecvenţei acestuia şi examinarea preliminară (audit de preevaluare);

pregătirea auditului, care presupune elaborarea unui plan de audit,, organizarea echipei de audit şi stabilirea documentelor de lucru;

efectuarea auditului cu parcurgerea a trei etape :

o

reuniunea de deschidere cu scopurile: prezentarea membrilor echipei de audit conducerii organizaţiei auditate; discutarea obiectivelor şi domeniului de aplicare al auditului; prezentarea succintă a metodelor si procedurilor utilizate în audit; determinarea sistemului oficial de comunicare; clarificarea detaliilor planului de audit;

o

examinarea sistemului calităţii care presupune culegerea de dovezi prin analizarea documentelor, chestionarea personalului implicat şi observarea directă a desfăşurării activităţilor în domeniul auditat şi formularea observaţiilor auditorilor cu stabilirea neconformităţilor care se vor raporta ca neconformităţi majore; neconformităţi minore sau observaţii simple;

o

reuniunea de încheiere care are loc cu conducerea întreprinderii înainte de elaborarea raportului de audit.

elaborarea şi gestionarea documentelor auditului cu fazele de elaborare a documentelor de audit şi difuzarea acestora respectiv păstrarea documentelor auditului;

încheierea auditului o dată cu predarea raportului de audit clientului;

urmărirea acţiunilor corective

5.4. Date iniţiale şi prelucrarea acestora

Datele iniţiale ale lucrării cuprind: prezentarea sistemului auditat (întreprinderea simulată, o firmă , SPM, etc.), prezentarea a documentelor sistemului calităţii pentru sistemul de producţie auditat Pe parcursul lucrării se va realiza sau simula realizarea unui audit conform unui Plan de audit ( fişa 1) prestabilit , a unor Liste de verificare ( fişa 2) şi a unor documente ale sistemului calităţii. Grupa de audit va evalua gradul de îndeplinire a clauzelor sistemului calităţii pe baza Listei de verificare care cuprinde criteriile şi factorii de influenţă ,prin acordarea unui punctaj între 0 şi 5 puncte pentru fiecare dintre aceştia. Suma punctajului obţinut reprezintă gradul de îndeplinire a cerinţelor pentru elementul sistemului calităţii analizat. Acest punctaj se compară cu un punctaj maxim prestabilit putându-se determina gradul de îndeplinire a cerinţelor ca raport între punctajul maxim şi punctajul obţinut. Se întocmeşte un Raport de audit (fişa 3) şi dacă este cazul unul sau mai multe Rapoarte de neconformitate sistem (fişa 4) . Se va urmări evoluţia în timp a gradului de îndeplinire a cerinţelor pentru elementele sistemului calităţii cu ajutorul fişei 5.

27

Fişa 1

AUDITAT:

A) Subcontractant

ADRESA, TELEFON, FAX. :

B) Denumire compartiment

Conducator structura auditata :

DESFASURAREA AUDITULUI:

Planificare audit :

nr.

cod

PLAN DE AUDIT

Nr.

data

IV DOCUMENTE DE REFERINTA :

V TERMEN INTOCMIRE DOCUMENTE

Raport de audit

Raport de neconformitate:

:

I OBIECTIVUL AUDITULUI

Elementele sistemului :

Activitatile sistemului :

II PLANIFICAREA AUDITULUI

Perioada de desfasurare a auditului :

Perioada de pregatire a echipei de audit:

III NOMINALIZARE AUDITORI

Conducator echipa de audit :

Membri echipa de audit

:

-

 

-

-

28

Fişa 2

LISTA DE VERIFICARE

Nr

din

Nr.

Intrebare

 

Notare

 

Obs.

crt.

0

2

4

6

8

10

1

Sistemul calitatii este stabilit intr-un Manual al Calitatii ?

             

2

Exista o organigrama care stabileste relatiile

             

reciproce pentru tot personalul care conduce, verifica si efectueaza activitati legate de calitate

?

3

Sunt stabilite si documentate responsabilitatile si autoritatea personalului implicat in asigurarea calitatii ?

             

4

Politica referitoare la calitate este stabilita in scris ?

             

5

Analiza efectuata de conducere pentru verificarea eficientei sistemului este documentata ?

             

6

Compartimentele de Asigurarea Calitatii si Controlul Calitatii au independenta totala fata de productie ?

             

7

Exista proceduri pentru analiza contractului si coordonarea acestor activitati ?

             

8

Exista un sistem de evaluare si aprobare a subcontractantilor ?

             

9

Calitatea produselor aprovizionate este corect confirmata si documentata ?

             

10

Este stabilita procedura pentru asigurarea identificarii produselor ?

             

11

Este asigurata trasabilitatea produselor conform unei proceduri scrise

             

12

In cazul inspectiei la primire neconformitatile sunt tratate cf. Unei proceduri scrise ?

             

13

Sunt disponibile la locurile de munca tehnologiile de proces si instructiunile de lucru aferente ?

             

14

Inspectia fabricatiei are la baza planul de inspectii si instructiuni specifice ?

             

15

Sunt mentionate inregistrarile calitatii pe parcursul proceselor/operatiilor individuale?

             

16

Sunt mentionate inregistrarile calitatii pentru produsul final ?

             

17

Sunt definite criterii de acceptare/respingere pentru toate activitatile de control a calitatii?

             

18

Personalul CND este calificat in conformitate cu cerintele codurilor/standardelor?

             

19

Examinarile distructive si nedistructive sunt efectuate in conformitate cu proceduri scrise si aprobate ?

             

20

Exista proceduri scrise pentru tratarea loturilor/produselor neconforme si a reclamatiilor ?

             

21

Este stabilit un sistem de prevenire a repetarii neconformitatilor ?

             

29

22 Sunt stabilite responsabilitatile pentru initierea si urmarirea actiunilor corective si preventive ? 23 Sunt
22
Sunt stabilite responsabilitatile pentru initierea si
urmarirea actiunilor corective si preventive ?
23
Sunt stabilite proceduri referitoare la metodele
de calibrare pentru echipamentele de inspectie ?
24
Sunt disponibile standardele, etaloanele si
inregistrarile referitoare la calibrarea
echipamentelor ?
25
Sunt stabilite proceduri si responsabilitati pentru
identificarea, controlul si aplicarea tuturor
documentelor si inregistrarilor calitatii ?
26
Sunt stabilite responsabilitati pt. distribuirea,
pastrarea si arhivarea inregistrarilor calitatii ?
27
Se efectueaza audituri interne ale calitatii ?
28
Este asigurata identificarea produselor pe
parcursul transportarii si manipularii pana la
cumparator ?
29
Sunt prevazute zone sigure de depozitare a
produselor inainte de livrare?
30
Sunt prevazute proceduri pentru manipularea,
depozitarea, ambalarea si transportul produselor
?

30

Fişa 3

RAPORT DE AUDIT

 

Nr.

/

1.

Auditat :

10.2

Neconformitati minore :

2.

Obiectiv audit :

 

10.3

Observatii:

3.

Temeiul auditului :

4.

Domeniu de activitate / produs :

 

11. Propuneri :

5.

Perioada de audit :

6.

Document de referinta :

- pentru sistem:

 

12. Constatari :

 

MQ-00

PS-

12.1 Neconformitati majore:

PO-

I L -

-

pentru produs :

12.2 Neconformitati minore :

7.

Auditor sef

 

12.3 Observatii:

8.

Auditori :

9.

Persoane contactate :

 

13.

Propuneri :

10.

Constatari :

10.1 Neconformitati majore:

12.

Raport de Neconformitate incheiat :

 

13.

Lista de difuzare

Data transmiterii Exemplar nr Destinatar
Data transmiterii
Exemplar nr
Destinatar

31

Fişa 4

RAPORT DE NECONFORMITATE SISTEM

14. Temeiul raportului :

Nr.

/

15. Neconformitati constatate:

16. Contestatii auditat :

17. Comentarii :

18. Actiuni corective intreprinse de catre auditat pentru rezolvarea si prevenirea repetarii neconformitatilor :

Data ….

Sef Comp./Dep.

19. Analiza actiunii corective :

Semnatura

Data:……

Constatari :

-

corespunzator

 

-

necorespunzator

Termen de reverificare :

20. Masuri :

Propuneri :

32

semnaturi

Fişa 5

FISA DE EVALUARE

Întreprindere :

Nr.

Elementele Sistemulul Calitătii

Punctaj

Punctaj

Grad de îndeplinire

 

crt.

max

obţ.

 

20

40

60

80

100%

1

Răspunderea conducerii

       

2

Sistemul calităţii

       

3

Analiza contractului

       

4

Controlul proiectării

       

19

Servicii

       

20

Tehnici statistice

       

5.5. Concluzii

Concluziile auditului se trec în raportul de audit (vezi fişa 2) cu propunerile de acţiuni corectiv-preventive şi de măsuri de corecţie de aplicat pentru rezolvarea neconformităţilor majore, minore şi a observaţiilor echipei de audit.

33