Simion Luciana XII D

FOVISMUL
Fovismul este o miscare artistica care se dezvolta in Europa inca din anul 1895 si pina in anul 1907, cu o maxima perioada de dezvoltare intre anii 1905-1907. Fovismul este cu adevarat prima revolutie artistica din secolul XX. Ea determina o mutatie radicala in domeniul limbajului plastic, presupune o schimbare fundamentala a intelegerii relatiei arta-realitate si eliberarea totala a temperamentului si instinctului artistic. Termenul de Fovism vine de la cuvantul francez fauve, adica fiara salbatica. Acesta este utilizat pentru prima data de catre criticul Vauxcelles Louis, cu ocazia expozitiei de la Salonul de Toamna din 1905 (care reprezinta si anul de aparitie a grupului Die Brucke) unde sunt reunite lucrari de Matisse, Vlamink, Braque, Dufy, etc., caracterizate printr-un colorit proaspat si violent. Cu acest prilej Vauxcelles exclama referitor la o statuie de Donatello aflata in mijlocul salii si conceputa in cel mai pur stil renascentist florentin: Donatello parmis les fauves (Donatello printre animale salbatice). Insasi sala expozitiei a fost botezata la cage aux fauves (cusca animalelor salbatice). Aceasta ironie reprezinta lansarea miscarii foviste. Puncte de pornire

Impresionism. Punctele de pornire se regasesc in descompunerile cromatice, folosirea culorilor pure si a raporturilor de complementaritate: dar parasesc impresionismul prin refuzul fata de caracterul sau esential senzorial, deplasarea interesului de la impresie la expresia culorii (existand paralelisme cu expresionistii, mai ales cu membrii grupului Die Brucke) si refuzul de pulverizare a formei sau excesiva divizare a tusei care destrama structura lumii vizibile. Neoimpresionism. Punctele de pornire se regasesc in divizarea stiintifica a tuselor, dar Matisse care este pana la un punct adeptul pointilismului, le reproseaza micsorarea tusei (punctului), practicand pastilele si pata de culoare pentru a mari capacitatea tusei de a modela forma. Opera lui Gauguin. Punctele de pornire se regasesc in exotismul, decorativismul si arabescul linear specific. Opera lui Van Gogh. Punctele de pornire se regasesc in expresivitatea culorii.

Caracteristici fundamentale

Se pastreaza legatura cu lumea realului, dar prin ceea ce simte artistul in fata realitatii si nu printr-o descriere, redare a ceea ce se vede. Aceasta pastrare a contactului cu realitatea atesta implicarea artistului in societate si functia sociala a artei. Culoarea are rolul principal in structurarea viziunii si constructia formei, de aceea i se atribuie rolul de a soca privitorul prin suprafete (pete) mari de culori pure (cu dominanta rosu), in raporturi violente, de complementaritate si in tonuri stralucitoare. Ele permit aducerea senzatiilor pe panza cu maximum de brutalitate si explozivitate (Derain: Culorile erau pentru noi cartuse de dinamita). Eliminarea clar-obscurului sia modelarii prin nuante si pasaje de culoare.

Simion Luciana XII D

Accentuarea pe efectul de decorativism si bidimensionalitate. Forma este delimitata in spatiu printro linie de contur. Ea este excesiv simplificata, redusa doar la suprafete si este lipsita de consistenta si volum. Uneori datorita vibrarii suprafetei tabloului prin pete mari de culoare violent asezate, se ajunge la dispersarea obiectelor si la eliminarea relatiei fond-forma (dispare impresia de spatialitate, de tridimensional).

Henri Matisse
(n. 31 decembrie 1869, Le Cateau-Cambrsis - d. 3 noiembrie 1954, Nisa), pictor francez, unul dintre cei mai strlucii reprezentani ai artei secolului al XX-lea i totodat unul dintre principalii iniiatori ai artei moderne. Motenitor al impresionismului i neoimpresionismului, Matisse d impuls micrii fauviste, dar este n acelai timp un pictor universal, la fel de dezinvolt n cultivarea artei africane, ct i n creaia artitilor renascentiti sau cu operele contemporanilor si. nceputurile Henri Matisse s-a nscut la 31 decembrie 1869 n Le Cateau-Cambrsis, o localitate din nordul Franei. Fiu al unui negustor de grne, se pregtete mai nti pentru profesiunea de avocat, dar n perioada de lung convalescen dup o intervenie chirurgical survenit n anul 1890, se apuc de desenat, descoperind astfel lumea artei. Pleac la Paris i se nscrie la Academia Julian. Adevratele lui experiene artistice vor fi ns legate de cole des Beaux-Arts, unde urmeaz cursurile pictorului simbolist Gustave Moreau, n atelierul cruia ncepe s mearg cu regularitate ncepnd din 1895. Leag numeroase prietenii, printre care Albert Marquet i Theodor Pallady. n anul 1899, Matisse ncepe s studieze pictura n atelierul lui Eugne Carrire, unde l va ntlni pe Andr Derain, care i-l va prezenta pe Maurice de Vlaminck. Anul 1904 reprezint un punct de cotitur n creaia lui Matisse. Dup prima expoziie pa care i-o organizez Ambroise Vollard n galeria sa din Paris, pictorul pleac la Saint-Tropez, unde l atepta Paul Signac, care l iniiaz n stilistica divizionismului. Divizionitii (neoimpresionitii) se serveau de tehnica pointillist, care consta n pictarea cu trsturi scurte, distincte de pensul, care las puncte mici, regulate, multicolore i independente de culoare pur. "Lux, calm i voluptate" este o dovad evident a folosirii acestui stil. Parnasul fauvitilor - Collioure Matisse i petrece vara anului 1905 la Collioure, un mic port situat n sudul Franei, unde sosete i Andr Derain. Amndoi artitii lucreaz mpreun. n octombrie 1905 are loc la Paris al III-lea Salon de Toamn. n sala nr. VII au fost grupate tablourile lui Matisse, Marquet, Derain, de Vlaminck, Dufy.

Simion Luciana XII D

Henri Matisse - Dans II, 1909 - Muzeul Ermitage, Sanct Petersburg Izbucnete un scandal! Explozia culorilor puternic contrastante i modernitatea tablourilor trezesc furia criticilor oficiali. Unul dintre acetia - Louis Vauxcelles - numete sala care grupeaz operele acestor artiti "cuca fiarelor slbatice" ("la cage aux fauves"), de unde i denumirea sub care va rmne cunoscut noua direcie n pictur -fauvism. n anul 1908, Matisse deschide o coal de pictur n atelierul su din Paris, care va dura doar trei ani. ncepe s fie cunoscut, cltorete i expune n strintate (Mnchen, Moscova, Londra, Berlin. Igor Stravinsky i Serghei Diaghilev i cer s deseneze costumele i decorurile pentru reprezentarea la Londra a spectacolului coreografic "Le chant du rossignol" ("Cntecul privighetoarei") cu formaia de balet rus (Les Ballets Russes) n 1919. Perioada de maturitate Matisse i petrece o mare parte din timp la Nisa, unde se dedic aproape n totalitate lucrului, dnd natere unui univers artistic inedit. Nu-i place noua avangard, nu-l intereseaz suprarealitii care dau tonul n pictur ncepnd cu anii douzeci. n anul 1939, se rentoarce la Paris, n noul su atelier. Rzboiul l marcheaz. Nu mai lucreaz pe mari suprafee i experiena acumulat o folosete n lucrri cu format de evalet. O asfel de lucrare este "Bluza romneasc", n acorduri de alb i rou, inspirat de prietenia lui cu Theodor Pallady. Sub ocupaie, Matisse este considerat de autoritile naziste un pictor "degenerat". Numai n zona liber din sudul Franei are posibilitatea s continuie nestnjenit s picteze. Pleac, aadar, la Nisa. Ultimii ani n 1941, bolnav de cancer, este operat ntr-o clinic din Lyon. n ciuda temerilor iniiale, Matisse va prsi spitalul n plin form, gata s se reapuce de lucru. ncepe s utilizeze tehnica hrtiei decupate (collages) i iniiaz seria "Jazz". Dup eliberare, se organizeaz o mare expoziie retrospectiv la Salonul de Toamn din Paris (1945). ntre anii 1946-1951 realizeaz monumentala lucrare de decorare a capelei "Rosaire" din mnstirea clugrielor dominicane din Vence, n apropiere de Nisa. n 1952 are loc lnaugurarea muzeului Matisse din Le Cateau-Cambrsis, oraul su natal. Greutatea anilor se face ns simit. Ia totui natere o serie de colaje n gua - pictorul le numete "decupaje de hrtie" (papiers dcoups) - printre care "La tristesse du roi" ("Tristeea regelui"), n care mbinarea culorilor trezete o asociaie cu ritmul muzicii i d impresia unui portret, ultimul su autoportret. La 3 noiembrie 1954 sufer un atac de inim i moare nconjurat de prieteni, la Nisa.