P. 1
Carte Psihiatrie 1

Carte Psihiatrie 1

|Views: 158|Likes:
Published by Diana Rusu

More info:

Published by: Diana Rusu on Mar 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL 1 SEMIOLOGIA PROCESELOR PSIHICE

Psihiatria este stiinta care se ocupa cu studiul simptomelor si al tulburarilor psihice, stabileste conditiile, succesiunea, interdependenta si dinamica tulburarilor mintale. Intensitatea manifestarilor in psihiatrie cuprinde citeva forme: nevrotica, psihotica, tulburari datorate nedezvoltarii si demente. Procesele care stau la baza semiologiei sunt: -procesele de cunoastere cuprind: senzatiile si perceptiile, atentia, memoria, gardirea, limbajul, imaginatia; -procesele afective si trebuintele stabilesc raportul subiectiv intre individ si realitatea obiectiva; -vointa si activitatea prin care se realizeaza actiunile, in conformitate cu scopurile stabilite in mod constient. Semiologia este partea pihiatriei care se ocupa cu studiul semnelor si simptomelor. Vom incepe prin trecerea in revista a fiecarei functii psihice.

1.1 Semiologia Proceselor de cunoastere
1.1.1 Semiologia senzatiei si a perceptiei Senzatia este un act psihic elementar, monomodal, care realizeaza imaginea singulara a unei insusiri a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare. Se datoreaza actiunii directe a obiectelor sau fenomenelor asupra analizatorilor (organe de simt: ochi, urechi, tegumente, etc). Ele evidentiaza proprietati elementare, ale materiei: forma, marime, greutate, culoare, miros, gust. Ele reprezinta imagini subiective ale lumii obiective. Particularitatile senzatiilor; sunt instrument de reflectare nemijlocita a lumii materiale prin intermediul analizatorilor asupra carora actioneaza direct, iar o alta particularitate o constituie faptul ca senzatia reprezinta reflectarea pe plan ideal a proprietatilor separate ale obiectelor si fenomenelor concrete. Perceptiile Perceptiile reprezinta procesul de transferare a realitatii fizice in informatii psihologice, modalitate prin care stimulii devin constienti. Sunt procese senzoriale elementare care se disting prin sintetism, unitate si integritate. Ele redau realitatea obiectiva in imagini de ansamblu. insusirile obiectelor sau fenomenelor sunt reflectate in conditii de simultaneitate sau succesiune - aspect multimodal. Perceptia presupune raporturi intre calitatile obiectului (insusirile generale si esentiale) si conditiile subiective ale individului (trebuinte, interese, experienta). Psihopatologia senzorialitatii Se caracterizeaza prin doua tipuri de tulburari: cantitative si calitative. Tulburarile cantitative se caracterizeaza prin modificarea pragului senzorial. Poate aparea o scadere a pragului senzorial ce determina o suprasensibilitate la stimuli subliminali. Fenomenul poarta denumirea de hiperestezie senzoriala. De exemplu, picatura apei de la robinet, scartaitul usii sunt percepute cu o sonoritate crescuta mult mai ampla decat in realitate. Apare in surmenaj, suprasolicitare fizica si psihica, afectiuni nevrotice. Cenestopatiile Termen introdus de Dupre, reprezinta o forma de hiperestezie caracterizata printr-o tulburare constienta a senzatiei si perceptiei intero si proprioceptive. Sunt percepute senzatii penibile, difuze, cu sediul variabil care nu respecta un teritoriu nervos si care nu sunt declansate de nici o modificare organica. De exemplu, furnicaturi sau parestezii (amorteli) in "manusa sau ciorap" care apar pe membrele superioare sau inferioare de la degete pana la articulatia pumnului, cotului sau umarului, respectiv glezna sau genunchi.

De asemenea, cefaleea cu caracter migrator de la regiunea occipitala catre zona frontala sau parietala este tot o cenestopatie. Apar in tulburari nevrotice. Opusul hiperesteziei il reprezinta hipoestezia care se caracterizeaza prin ridicarea (cresterea) pragului senzorial astfel incat are loc o scadere a receptivitatii la diversi stimuli. Pentru a putea fi perceputi, stimulii trebuie sa aiba o intensitate mult mai mare decat normalul. Poate fi intalnita in cazul leziunii de analizator asa cum apare in hipoacuzie iar in patologia psihiatrica se intalneste in stari reactive, stari conversive (disociative, isterie) schizofrenie. O mai putem intalni in inductia hipnotica. Tulburarile calitative Iluziile reprezinta perceptia deformata a unor obiecte sau fenomene existente in realitate. H. Ey considera ca iluzia este in general o "eroare cognitiva sau perceptiva". Pot aparea in conditii de normalitate datorita distantei, luminozitatii sau starii afective speciale. in fizica vorbim despre iluzii optico-geometrice. Persoanele corecteaza usor eroarea si o corecteaza. Iluziile patologice pot fi clasificate dupa fiecare analizator. Pacientii nu sunt convinsi de caracterul patologic si isi modifica comportamentul. Ele apar in tulburarile de intensitate psihotica (schizofrenie), starile confuzive dar si in sevrajul la alcool. Iluziile intalnite in afectiunile psihice sunt: vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, interoceptive. Cele mai frecvent intalnite sunt cele vizuale. Vom enumera cateva tipuri de iluzii vizuale: Metamorfopsii - impresia de deformare a obiectelor si spatiului perceput; Micropsii (liliputane) - obiectele percepute ca fiind mai mici; Macropsii (pantagruelice) - obiectele percepute ca fiind mai mari; Dismegalopsii - obiectele percepute ca fiind alungite sau largite; Porropsia - obiectele percepute mai apropiate sau mai indepartate; Callopsia - obiectele sunt percepute mai infrumusetate; Pareidolia - interpretare imaginativa ce poate oferi perceptiei patologice un mare grad de bogatie si vivacitate. Ele snnt intens anxiogene. Falsele recunoasteri constau in identificarea gresita a diverselor persoane. Trebuie diferentiata de confuzia de persoana in care individul remarca greseala si o corecteaza. Iluzia sosiilor - impresia ca persoane sau fiinte care seamana foarte mult incat nu pot fi deosebite, persoane cunoscute au fost multiplicate cel mai adesea in scop ostil. Pot aparea in schizofrenie, demente. Iluziile auditive reprezinta perceperea modificata a unor zgomote. Impresia ca anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte, sau dimpotriva: discrete, estompate, indepartate. Sunete reale (bataile ceasului, apa de la robinet) sunt percepute drept cuvinte injurioase. Iluziile gustative si olfactive se deosebesc greu de halucinatii. Reprezinta perceperea eronata a gustului sau mirosului normal al diferitelor substante sapide sau odorifice care, poarta denumirea de parosmie. Apar mai frecvent in leziunile de lob temporal. Iluziile viscerale sau interoceptive reprezinta perceperea eronata a functiilor unor organe sau aparate. Modificarea de schema corporala consta in perceperea denaturata a formei, marimii, greutatii si pozitiei propriului corp. Se mai poate intalni transpozitia partilor corpului, micsorarea sau marirea lui. Apare in schizofrenie. Halucinatiile Halucinatiile reprezinta perceptii fara obiect de perceput (H. Ey)H. Ey observa ca definitia explica halucinatia prin eroarea fundamentala de perceptie care o creeaza. Halucinatiile se insotesc de un grad mare de convingere. Halucinatiile propriu-zise ( psihosenzoriale) Caracteristicile halucinatiilor (dupa V. Predescu): Proiectie spatiala cand sunt situate in spatiul campin sau extracampin. Convingerea pacientului asupra "realitatii" si "autenticitatii" acestor tulburari perceptuale. Perceperea lor prin modalitatile senzoriale obisnuite (exteroceptive, interoceptive, proprioceptive) si pe caile senzoriale normale. Grad variabil de intensitate (discrete sau intense). Claritate diferita (vagi sau distincte).

Complexitate variabila (simple sau complexe). Durata (intermitente sau continue). Rezonanta afectiva (initial anxiogena, alteori placuta). Natura senzoriala: exteroceptive - auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile; interoceptive - halucinatii viscerale; proprioceptive - halucinatii motorii (kinestezice). Halucinatiile auditive Halucinatiile auditive sunt cele mai frecvente la adulti, pot fi elementare fosnituri, tiuituri, comune sau complexe. In acest caz indivizii pot auzi una sau mai multe voci cunoscute sau necunoscute care monologheaza sau dialogheaza, ce pot fi situate in spatiul campin cel mai frecvent, sau extracampin mai rar. Durata este variabila, de la minute pana la zile intregi. Alteori "vocile" pot sa-i trezeasca din somn, sau sa ii impiedice sa se odihneasca. Rezonanta afectiva poate fi favorabila sau cel mai des defavorabila, anxiogena. Pot avea caracter comentativ sau imperativ. in acest caz se considera urgenta psihiatrica deoarece pacientii pot deveni auto sau heteroagresivi, pot comite acte suicidare. Halucinatiile pot fi concordante sau neconcordante cu starea afectiva. Apar mai frecvent in schizofrenie, tulburari afective, demente. Halucinatii vizuale Halucinatiile vizuale sunt peceptii ale unor obiecte, fiinte, imagini inexistente in acel moment in realitate. Sunt mai frecvent intalnite la copil. Ele pot fi mono sau policromatice, percepute cu unul sau ambii ochi, pot ocupa tot campul vizual sau scotom, imagini de marimi variate: normale, guliverniene, liliputane. Dupa proiectia spatiala ele pot fi campine sau extracampine, cu o complexitate variabila: elementare - fosfene puncte, complexe - figuri, obiecte, fiinte; scenice - statice (panoramice), cinematografice (miscare). Durata: pot fi permanente sau episodice, iar tonalitatea afectiva variabila. Halucinatii autoscopice - pacientul vede propria imagine in fata ochilor avand impresia ca are de-a face cu o alta persoana (J. Postei). Caracteristici: percepe propriul corp sau parti din el proiectate in afara; aparitia poate fi unica (secunde) sau persistenta, continua; corpul poate fi identic sau modificat (uratii, infrumusetat). Halucinatiile olfactive si gustative Constau in senzatia de gusturi sau mirosuri neplacute/placute, in general se discuta despre ele impreuna; sunt greu de separat deoarece substantele sapide sunt si odorifice. Apar dupa alte tulburari de perceptie. Frecvent apar m afectiuni organice. Halucinatiile tactile Impresia de atingere a suprafetei cutanate si sunt percepute continuu ca o retea sau discontinuu, punctiform. Pot aparea la suprafata (halucinatii epidermice) sau in profunzime (halucinatii hipodermice). Halucinatiile interoceptive (halucinatiile viscerale); reprezinta senzatia existentei unor fiinte in corp, schimbarii pozitiei unor organe in organism sau a obstruarii sau perforarii lor. Halucinatiile proprioceptive (motorii sau kinestezice): constau in impresia de miscare sau deplasare a propriului corp sau a unor segmente. Pseudohalucinatiile Pseudohalucinatiile (halucinatiile psihice) sunt autoreprezentari aperceptive caracterizate prin: incoercibilitate (adevar imposibil de combatut, caruia nu trebuie sa i se demonstreze veridicitatea), automatism, exogenitate (V. Predescu). Caracteristici: se vorbeste despre "voci sau vedenii" stranii, speciale, nu se proiecteaza in afara ci se petrec in minte, respecta aceleasi modalitati senzoriale dar sunt percepute de analizatori speciali (ochii mintii, urechile mintii), sunt "facute, provocate" din afara. Clasificare: pseudohalucinatii auditive, vizuale, gustative si olfactive, interoceptive, motorii sau kinestezice. Apar in schizofrenie. Alte tipuri de halucinatii Halucinatiile functionale sunt generate de excitanti obiectivi ce determina aparitia unor perceptii false: de exemplu zgomotul de roti poate fi perceput in doua moduri in acelasi timp (lucru care ii deosebeste de iluziile auditive): cuvinte injurioase si amenintari. Ele persista atata timp cat persista excitantul real.

Halucinozele sunt fenomene halucinatorii cel mai adesea auditive care sunt asociate cu consumul de alcool in mod cronic sunt halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de pacient. Acesta adopta fata de ele o atitudine critica, cauta sa le verifice autenticitatea. Mai pot fi intalnite la persoane cu defect de analizator. Halucinoidele sunt fenomene halucinatorii situate intre reprezentari vii si halucinatii vagi. Sunt forme prehalucinatorii. Nu izbutesc sa convinga pacientul de veridicitatea lor. Pot aparea in perioada de dezvoltare sau stergere a halucinatiilor. Halucinatiile hipnagogice si hipnapompice se pot intalni si la omul normal se refera la perceptiile care pot aparea in starea dintre veghe si somn la adormire sau la trezire. Au caracter tranzitoriu. O alta categorie de tulburari perceptuale pe care dorim doar sa le amintim sunt agnoziile. De la inceput trebuie spus ca se intalnesc in cadrul afectiunilor neurologice. Agnoziile reprezinta un defect de integrare gnozica (transformarea excitatiei in senzatie si a acesteia in imagine perceptiva) datorita leziunii centrilor de integrare. in acest mod se pierde capacitatea de a recunoaste obiectele dupa calitatile lor senzoriale. Tipurile de agnozii sunt urmatoarele: agnozia vizuala: cecitatea psihica, agnozia obiectelor animate, agnozia culorilor, agnozia simbolurilor grafice, cecitatea verbala, agnozia spatiala; agnozia auditiva; agnozia tactila. 1.1.2 Semiologia atentiei Atentia este functia psihica care realizeaza orientarea si concentrarea electiva a activitatii psihice asupra unui grup de elemente, fenomene. Tipurile de atentie sunt urmatoarele: - involuntara: tine de stimuli ce apar brusc, de noutate informationala, organism nepregatit. - voluntara: sustinuta de efort volitional. - habituala: de pregatire, de asteptare. Tulburarile de atentie poarta denumirea generica de disprosexii. Distractibilitatea consta in incapacitatea de concentrare a atentiei, asociata cu atragerea atentiei de catre stimuli irelevanti. Apare in episoade expansive. Hiperprosexii; exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere. Apare in episoadele expansive, intoxicatiile usoare, hipocondrie. Hipoprosexii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere. Apare in surmenaj, anxietate, oligofrenie, dementa. Aprosexie: disparitia oricarei activitati psihice. 1.1.3 Semiologia memoriei Proces psihic al orientarii retrospective realizat prin fixare (intiparire), conservare (pastrare) si reactualizare (evocare). Ea oglindeste experienta anterioara, constituie rezervorul gandirii si imaginatiei, este suportul fortei cognitive a insului si este strans corelata cu procesele afective. Procesele memoriei sunt: - Memorarea - transformari menite sa asigure fixarea informatiei pe suporturi adecvate; depinde de factori obiectivi: volum, natura materialului, gradul de organizare a materialului, grad de omogenitate, semnificatie si de factori subiectivi: stare fiziologica, motivatie, gradul de tensiune afectiva, varsta. - Pastrarea sau stocarea informatiilor. - Reactualizarea sau evocarea informatiilor in situatia in care se considera utila folosirea lor. Tipurile de memorie sunt: - memoria imediata consta in reproducerea sau recunoasterea unui material pana la 10" de la prezentare; - memoria recenta: in care reproducerea sau recunoasterea are loc la un interval de peste 10" de la prezentarea evenimentelor;

hipomnezii: scaderea in grade deferite a fortei mnezice. Apare in schizofrenie. onirice. .separarea mentala a partilor componente ale obiectelor. pe care le situeaza in prezent. Amnezia retrograda (de evocare): are drept caracteristica de baza uitarea progresiva a amintirilor dinaintea debutului bolii spre trecut. vazute. Judecatile oglindesc raportul dintre obiecte si fenomene. apare la normali. in intoxicatii. Amneziile anterograde (de fixare) se caracterizeaza prin faptul ca pacientul nu poate fixa evenimente traite de la imbolnavire (debut) spre prezent. afectiuni deteriorative. . pastra si vehicula informatiile.posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate daca se sugereaza unul sau mai multe elemente. stari reactive. Confabulatiile (halucinatiile de memorie) . fie sub aspectul lipsei legaturii cu realitatea obiectiva traita de pacient. TCC.ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte. apoi cele simple. posibile dar neadevarate. oligofrenii. apare in surmenaj. dar si edificarea relatiilor dintre ele.concepe obiectul in toata varietatea trasaturilor sale. Elementul esential in toate operatiile gandirii este cuvantul. Ecmnezia .reproducerea unor evenimente imaginare posibile dar ireale care umplu golurile de memorie. Instrainarea amintirilor . Anecforia .reunirea mentala intr-un ansamblu unitar a partilor componente ale obiectelor. . cele mai recente apoi cele mai vechi. Acestea se clasifica in: tullburarile sintezei mnezice imediate care sunt adevarate iluzii de memorie.scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii si straine. dementa. pe care le crede auzite. Apar in: sindromul amnestic Korsakov.1. Tulburarile de memorie sunt de doua tipuri din punct de vedere didactic: cantitative si calitative.generalizarea .extragerea unei insusiri esentiale a obiectului.nerecunoasterea ca fiind strain a unui material citit sau auzit in realitate pe care il considera propriu. .concretizarea . cu intoarcerea intregii personalitati in trecut. involutie. retograde sau anterograde. El are capacitatea de a achizitiona.amnezii: reprezinta prabusirea fortei mnezice.abstractizarea . sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut. false fie sub aspectul desfasurarii cronologice. interconditionarea lor.distinge asemanarile si deosebirile dintre obiecte si fenomene. facand abstractie de restul trasaturilor.sinteza . indeparteaza individul de la orice preocupari. paramneziile de reduplicare. . Variante: false recunoasteri. evocari eronate ale unor evenimente traite in realitate. depresie. fenomenelor.sunt amintiri deformate. stari confuzive.4 Semiologia gandirii Gandirea este un proces central al vietii psihice ce asigura distinctia intre esential si fenomenal in ordinea ideilor si lucrurilor. . fenomenelor. Operatiile gandirii sunt: .. Destructurarea nu este atat de accentuata. in episodul maniacal. iluzia de nerecunoastere. Tipurile de confabulatii sunt: mnestice.memoria de lunga durata se refera la evenimente traite de la inceputul vietii pana in prezent. sau nu sunt recunoscute ca traite sau netraite. Tipuri: Criptomnezia . 1.hipermneziile reprezinta exagerarea evocarilor care devin tumultoase. partiale sau totale.comparatia . cel mai des intalnite. Tulburarile rememorarii trecutului (alomneziile) Alomneziile sunt falsificari mnezice retrospective. pe baza unor elemente comune si esentiale.analiza . Dismneziiie cantitative cuprind: . ce nu sunt incadrate in timpul si spatiul real. Poate apare in: surmenaj. Tulburarile calitative (paramnezii) Paramneziile .tulburare globala de memorie. Vor fi uitate mai intai amintirile mai complexe. . . fantastice. Notiunile se exprima printr-o varietate de cuvinte.

. scurtcircuitat. intoxicatii. intre ideile in permanenta desfasurare. .Rationamentele sunt alcatuite din judecati. Dupa ce sunt duse la indeplinire ele sunt abandonate. . . Exemple de fobii: .psitacismul: adauga tulburari de pronuntie. care sunt reprezentate simultan sau succesiv.cele mai complexe si cele mai frecvente. . cuvintelor. fluxului ideativ dar si a coerentei prin perturbari ale asociatiilor logice: . scaderea debitului. Asociatiile Asociatiile sunt legaturi temporare intre notiuni.sunt contradictorii personalitatii insului. Apare in schizofrenie. amintiri. idei lipsite de legatura. vin de la periferia psihismului.verbigeratia: repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte.contrast . asediaza gandirea.asociatii pe plan ideativ intre obiecte si fenomene. Idei obsesive . Tulburarile gandirii predominant formale Tulburarile ritmului.claustrofobia .fuga de idei asociatii la intamplare.incoerenta: asociatie formala lipsita de continut. . Apare in episoadele expansive. Apare in episoadele depresiveschizofrenie. de o fiinta vie sau de o situatie determinata care in realitate nu prezinta niciun pericol. Apare in stari normale. Individul este constient ca ii perturba activitatea. aderenta la tema. lupta sa le inlature dar nu reuseste. stil eliptic. indoieli privind efectuarea unor actiuni. .cauzalitate . Tulburarile gandirii se clasifica in predominant formale si predominant de continut. O varianta o reprezinta indoielile obsesive prin care persoana are dubii daca a efectuat un anumit act (incuiatul usii. slabirea fortei reprezentative = bradipsihie. ideile prevalente si ideile delirante. inchiderea gazelor) drept pentru care verifica in repetate randuri . coerenta. Se intalneste in epilepsie. in cadrul tulburarii obsesiv-compulsive alaturi de obsesii intalnim si compulsii. in aceasta categorie se incadreaza ideile dominante.accelerarea simpla a ritmului ideativ: succesiunea rapida a ideilor. se face legatura cauzala intre fenomen si cauza sa. Tipurile de mecanisme in formarea asociatiilor: . raspunsuri dupa repetarea intrebarii. surmenaj.vascozitatea psihica: scaderea ritmului ideativ. Incoerenta poate apare la nivelul: discursului. De exemplu. ideile obsesive. se impun constiintei si au caracter parazitar. Tulburarile gandirii predominante de continut sunt manifestari de cele mai multe ori anormale ale ideatiei in opozitie cu realitatea. ele coexista in spatiu si timp. . cu multe intreruperi.contiguitate . dupa asonanta. in timp ce o reproba si si-o interzice pe plan constient.barajul ideativ: oprirea brusca a ritmului ideativ. lipsite de inteles.lentoarea ideativa: discurs lent.asemanare . insotita de exagerarea evocarilor. sunt tranzitorii. au o structura si functie logica.fadingul mental: lentoarea ideativa accentuata progresiv pana la epuizarea ritmului si oprire.salata de cuvinte: nu se pastreaza forma gramaticala. . .pe baza asemanarii formei cuvintelor espective (particular: rima si asonanta).asocierea de notiuni cu caracter opus (bine-rau). propozitiilor. a mobilitatii prosexice. . Obsesiile pot fi idei. Tentativa de a le rezista duce la aparitia anxietatii de mare intensitate. Fobiile: teama irationala si continua de un obiect. frazelor. digresiuni multiple. Idei dominante . pierderea coerentei. . . a fortei reprezentative. Compulsiile: tendinta interioara imperativa care il determina pe subiect sa indeplineasca o anumita actiune sau sa se gandeasca la o anumita idee. . Se insoteste de cresterea fortei imaginative.se detaseaza la un anumit moment de celelalte idei.frica de locuri inchise. ideea omului de geniu care isi propune un anumit tel pe care atunci cand l-a atins il va abandona si se va indrepta catre alte lucruri. agitatia psihomotorie.frica de locuri deschise. Asociaza scaderea fortei imginative. amestec de cuvinte. lipsite de inteles logic.agorafobia .ritualuri de verificare.

indusul care preia delirul.Ideile delirante de persecutie constau in convingerea ca sunt persecutati de persoane cunoscute sau necunoscute.tanatofobia . .Rasunet afectiv . Idei delirante . sau cu o pozitie sociala deosebita.sunt convingeri care pleaca de la premize false.nosofobia . comportamentul si discursul celor din jur fac referiri la el. Miclutia): . in apa. Apar in episoade maniacale. Apar in schizofrenie. ca este mesager divin. . in concordanta cu sistemul ideativ al insului.frica de mizerie. calitati speciale sau averi. orienteaza cursul gandirii.Ideile delirante mistice sunt reprezentate de convingerea ca este purtatorul unei misiuni religioase.Ideile delirante de relatie sau referinta constau in corvingerea ca atitudinea. idei delirane de tip depresiv si idei delirante mixte.Idei delirante de urmarire din partea unor persoane.misofobia .Ideile delirante de tip erotoman constau in convingerea ca este iubit de o persoana inalt investita. Idei delirante de tip depresiv . . poarta in ea potential delirant. se afla In neconcordanta cu realitatea.Delirul indus ("folie a deux"): inductorul are o putere persuasiva asupra unei persoane puternic implicate afectiv . .Anastrofa: debut brusc ca o revelatie sau pregatirea aparitiei printr-o faza predeliranta. neincredere. argumentat aparent logic si credibil chiar daca continutul este neverosimil.Continut la limita posibilului. . Apar in schizofrenie. direct sau prin aparatura. au caracter stabil.Idei delirante de otravire prin substante puse in alimente.frica de moarte.ocupa pozitie centiala in campul constiintei. -Unitate sau articulare in sisteme delirante. Caracteristicile delirului (I. . ca in delirul expansiv din episodul maniacal. . pentru a fi suprimati.delir sistematizat. cel mai adesea pentru a li se face rau . Idei delirante de tip expansiv . . reflecta deformat realitatea.. Idei prevalente . . . a lumii perfecte.Ideile delirante de filiatie sunt exprimate prin convingerea persoanei ca este descendenta din familii renumite.Ideile delirante de reforma sociala constau in convingerea pacientului ca este creatorul unor planuri filantropice a pacii universale.Delir incongruent: starea afectiva este contrara continutului delirant. Aceasta perioada este marcata de cautari.Ideile de grandoare prin care persoana este convinsa ca dispune de puteri deosebite. sunt inabordabile la verificari si experiente. retragerea persoanei. Pacientii accepta intr-o oarecare masura contraargumentarea rationala.delir congruent: in conformitate cu starea afectiva. monotematic. . -Sistematizare: . .Delir nesistematizat iu care temele delirante sunt disparate. . bogatii nemasurate. . inger sau instanta divina suprema. greu de urmarit si de inteles prin natura discursului dezlanat. .frica de obu cte ascutite. .aihmofobia . Apar in schizofrenie. Dupa tematica deliranta intalnita in continutul ideilor acestea se clasifica in idei delirante de tip expansiv.frica de boala.Ideile delirante de inventie in cadrul carora exista convingerea elaborarii de planuri pentru aparate sau descoperirea unor inventii vitale pentru omenire. -Tematica: monotematica versus politematica. tulburarea deliranta. celelalte idei vin in jurul ei si o sprijina. impenetrabile la contraargumente si modifica comportamentul. Apar in schizofrenie.

. Vorbirea declamativa.Idei delirante de interpretare: tot ceea ce se petrece are o semnificatie speciala impotriva sa. sugestie.Idei delirante de negatie in care exista convingerea ca organele vitale din corp au petrezit sau le-au fost extirpate. gramaticale) cu ajutorul carora se realizeaza comunicarea. 1.Idei delirante de transformare si posesiune in care apare convingerea ca au fost transformati in alte fiinte sau parti din corp au fost modificate.Idei delirante de vinovatie: convingerea deliranta ca toate relele din jur sunt cauzate de el. Tulburarile ritmului Tahifemia consta in accelerarea ritmului cu lipsa de sistematizare a comunicarii verbale. episod maniacal. dementa. dislalii. dar cu motricitate pastrata poate fi: . notionale poarta dent nirca de limbaj. dar comunica prin mimica. .. Apare in intoxicatii usoare. evita sa povesteasca anumite situatii: paranoia. . . episodul maniacal. . incoerenta ideativa la nivelul propozitiei. .discontinuu (semimutism): comunica verbal doar in anumite momente: stari confuzive. .reactiv: nu comunica verbal. Este diferit de limba care reprezinta un sistem de mijloace lingvistice (fonetice. Tulburarile coerentei verbale in cadrul tulburarilor coerentei verbale se incadreaza urmatoarele forme: -incoerenta verbala: exprima in plan verbal incoerenta tematica la nivelul discursului.Idei delirante de influenta: se afla sub influenta unor forte straine (xenopatie) care actioneaza prin unde. . Hipoactivitatea verbala simpla se intalneste la timizi. care evolueaza fara modificari ale functiei limbajului si aparatului logomotor.Idei delirante de metafizice (cosmogonice): a elucidat originea vietii.5 Semiologia comunicarii Comunicarea verbala Tulburarile comunicarii verbale sunt in stransa legatura cu tulburarile de gandire Activitatea de comunicare. Logoree inseamna cresterea patologici a ritmului si fluxului (curgerea verbala nestapanita). catarsis afectiv. Apar in sindromul Cotard.1.Ideile delirante de prejudiciu reprezinta convingere ca este furat de cei din jur. disfazii. patetica este intalnita in tulburarea deliranta. delirante. schizofrenie. schizofrenie hebefrenica. . Bradifemia reprezinta scaderea ritmului.Ideile delirante de gelozie se refera la convingerea ca gesturile. Mutism psihic sau absenta comunicarii verbale. oligofrenie. isterie. .Ideile delirante somatice constau in convingerea ca diverse organe au o proasta functionare deoarece sa actionat asupra lor din afara prin diverse mijloace. inaltime.electiv: comunica numai cu anumite persoane. manierata apare in schizofrenie. Scaderea apare in depresii. a sufletului. Dislogiile sunt tulburari mentale consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii. timbru. Tulburarile limbajului sunt: dislogii.Ideile delirante hipocondriace constau in convingerea deliranta a existentei unei boli incurabile sau a unui defect fizic. ca in depresie. Tulburarile de forma se refera la intensitate. . lexice. Alte tipuri de idei delirante au un aspect mixt datorita ambiguitatii tonalitatii afective pe care evolueaza ideile. mai putin a fluxului. Cresterea lor apare in agitatia psihomotorie. atitudinile partenerului sunt probe de adulter. a lumii. iar cea pretioasa. radiatii. cu vorbirea monotona. .absolut: isterie. Apare in schizofrenie. expresia mimica. de realizare a gandirii verbale. incoerenta sintactica. .

salata de cuvinte: comunicare ininteligibila.dezordonata: schizofrenie. gesturile.hiperactivitatea grafica apare in episodul maniacal 1. . . . cuvinte asociate fara nicio legatura si semnificatie: schizofrenie. originala. hipomobila: episod depresiv. Semiologia comunicarii nonverbale Aspectul vestimentar.palilalia: repetarea intocmai a ultimului cuvant al unei propozitii/fraze: dementa Pick. . atitudinile sunt modalitati de comunicare importante alaturi de limbaj. Disfaziile sunt tulburari ale limbajului care apar in afectiuni neurologice. Dislaliile reprezinta imposibilitatea pronuntiei unor sunete. Mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: . Tulburarile de continut constau in tendinta de a reda continutul ideilor intr-o maniera noua.paragramatisme: frazele au expresii bizare.grafomania: predilectia pentru manifestare grafica si disocierea de logoree. . . stralucitoare: episod maniacal. Opusul lor.mobila. fanaticii. cu tendinta de rima: demente.onomatomania: repetarea obsedanta a unor cuvinte. Apar in rotacism pentru consoana "r". modificate. Obsesionalii si persoanele cu tulburare de personalitate de tip dependent prefera articolul nehotarat.nu se exprima prin cuvinte obisnuite: active.incoerenta grafica: cuvinte. . . neoformatii verbale. fraze.stereotipii: repetarea in plan verbal in aceeasi forma a unui cuvant: schizofrenie catatonica.folosirea unui cuvant cu alt sens decat cel consacrat.verbigeratia: forma extrema de incoerenta. balbism. . demente. stigmatism pentru consoana "s". persoana I si folosesc persoana I plural. cuvinte inventate.detasata: schizofrenie. fraze lipsite de legatura.psitacismul: sonorizarea mecanica a unor foneme fara continut semantic: demente. nu au semnificatie.travestitism: reprezinta tinuta inadecvata sexului . .stereotipiile grafice: repetarea unei conjunctii. oligofrenii. prefera articolul hotarat. Timizii in schimb evita singularul de la pronumele personal. expresii (grosolane).hipoactivitatea grafica pana la negativism grafic apare in schizofrenie.jargonofazie: limbaj cu multe neologisme active.. . -graforeea.rafinament vestimentar: tulburari histrionice. personalitatea de tip paranoid face abuz de pronume personale la persoana I singular.ratacita: stari confuzive. Trasaturile caracteriale rezultate din analiza limbajului Persoanele iritate tind sa utilizeze in exces verbele la timpul prezent. corespondentul logoreei. . . . forma grava de incoerenta. . Tulburarile limbajului scris Tulburarile activitatii grafice urmeaza pe cele ale limbajului oral. Privirea poate reda continutul afectiv al psihismului individului: . .cisvestitism: tinuta adecvata sexului. cuvant. silabe. . demente. dar numai atunci cand se afla in context. . Se produc alterari ale sensului cuvintelor ce sunt fuzionate. oligofrenie. stari confuzive. . respecta rigorile stilistice.ecolalia: repetarea intocmai a cuvintelor auzite la interlocutor: apare in sindromul ecopatic din demente. pasive: cuvinte realizate prin fuzionare. . Tinuta vestimentara~ modul de interrelationare si adaptare a persoanei la normele de convietuire poate fi: .stinsa. cuvinte.excentrica: episod maniacal.neologisme . schizofrenie.paralogismele . . asociata cu repetitia stereotipa a unor cuvinte. dar inadecvata varstei. apare in episodul maniacal. .

akinetic. Stupoarea confuziva se caracterizeaza prin activitate psihica aproape suspendata. sinucideri sau raptusul melancolic. de imprumut. are intensitate variabila de la redusa la extrema. actiuni. Bizarerii . in cadrul tulburarilor de personalitate care se pot decompensa putem intalni uneori alura teatrala cu tendinta de a impresiona sau santaja. bizare. omucideri. cer compasiune. Stupoarea reprezinta imobilitatea completa. cum ar fi loviri. de la o hiperactivitate mimica (hipermimie) care exprima satisfactia si bucuria. iar in tulburarea de tip antisocial agitatia poate deveni suficient de intensa pentru a intra in conflict cu legea. incomprehensibilitatea conduitei. discreta. pacientii devin inerti. isi frang mainile. Acatisia este o forma speciala de agitatie care se manifesta prin nevoia de miscare permanenta. . Agitatia in starile maniacale poate imbraca aspectul iritabilitatii in starile prodromale. gesturile nu au caracter logic.grade diferite de comportare manierista. Agitatia psihomotorie are caracterstici diferite in functie de entitatea clinica in care o intalnim. Ea se caracterizeaza printr-o stare de neliniste si dezordine motorie de mare violenta. demonstrativa ca in isterie. Catalepsia este totala inertie motorie cu usoara hipertonie musculara si pastrarea mult timp a aceleiasi pozitii (flexibilitatea ceroasa). disconfort muscular si imposibilitatea de a pastra o anumita pozitie o perioada variabila de timp. Agitatia este dezorganizata. vorbirea si miscarile au caracter simbolic. pacientii se misca incontinuu. Oprirea brusca a oricarei miscari poarta denumirea de baraj. nu raspund solicitarilor din afara sau raspund foarte greu cu o mimica impietrita sau inexpresiva. cu tendinta la agresivitate verbala in demente si fizica in oligofrenie. Putem intalni o exacerbare a activitatii motorii (hiperkinezia) care asociaza o pantomimica bogata. Fadingul motor consta in diminuarea pina la disparitie a amplitudinii oricarui gest. In starile reactive agitatia este generata de sentimentul de frustrare si de paroxismele anxioase. Starile depresive pot include ca semn agitatia psihomotorie. are caracter stereotip. Forma extrema poarta denumirea de agitatie psihomotorie care are etiologie polimorfa si are un caracter dezordonat cu lipsa de scop si eficienta. apar hipertonii (contracturi musculare) localizate si variabile. in schizofrenie apare imprevizibil. artficiale. Miscarile sunt in discordanta cu starea afectiva si continutul ideativ. in epilepsie poate apare intercritic la incitatii minime furor epilepticus.Expresia mimica poate imbraca cateva aspecte. in demente sau oligofrenie agitatia apare brusc la incitatii minime. Diminuarea activitatii motorii (hipokinerie) Reprezinta inhibitia psihomotorie caracterizata prin lentoarea miscarilor pana la intreruperea activitatii motorii (akinezie). in patologia psihiatrica putem intalni o mare varietate de modificari mimice.furorul maniacal. Interfera cu stari delirant-oneiroide.comportamentul motor se modifica iar miscarile apar nemotivate. in schizofrenie stupoarea se insoteste de facies amimic. atitudinea si manifestarile motorii. Pantomimica reprezinta ansamblul si frecventa gesturilor. sau la mimica artificiala. la o mimica imobila cu comisurile bucale coborate. de asemenea cu mare agresivitate urmat de amnezie. in aceasta categorie se incadreaza: Manierismele . cu "omega melancolic" la nivelul fruntii asa cum apare in depresie. Se poate intalni stupoarea psihotica in depresie cand asociaza faciesul melancolic. participare pasiva la activitatea anturajului. cu cresterea activitatii motorii. Semiologia conduitei motorii Tulburarea conduitei motorii poate fi unul din semnele importante in cazul unor boli psihice. poate asocia polipragmazie (efectuarea mai multor lucruri in acelasi timp) sau poate imbraca aspectul extrem . Este generata de tratamentul cu neuroleptice (antipsihotice). Entitati clinice in care intalnim stuporul: Stupoarea nevrotica (isterie) apare brusc mai ales dupa stari conflictuale si se insoteste de mimica anxioasa.

6 Semiologia imaginatiei Imaginatia este procesul psihic de prelucrare. Formele imaginatiei sunt urmatoarele: . ecolalie. de ore pana la zile. transformare si sintetizare a reprezentarilor si ideilor. pentru a atrage atentia asupra sa. Elementele catatoniei sunt urmatoarele: sugestibilitatea sau influentarea prin sugestie cu receptivitate extrema a pacientului. Visul de perspectiva: se refera la proiectarea mentala a dorintelor. Tulburarile cantitative constau in scaderea imaginatiei intalnita in oligofrenii. ecomomie. Mitomania sau pseudologia fantastica Birnbaum apare in isterie. Acesta accepta recomandarile interlocutorului. aspiratiile si dorintele. in scopul fauririi de noi imagini si idei. demente. Catatonia este o stare de etiologie neprecizata cu manifestari multiple ce intereseaza activitatea motorie. c) suprasemnificarea: trecerea de la simpla exagerare la fabulatia cea mai ampla. deliruri de imaginatie. persistenta a corpului in anumite pozitii. Durata este lunga. gandurile intime care se manifesta in vis. aspiratiilor si planurilor de viata. cand executa invers ordinul primit. episoade expansive. Alte tipuri de manifestari ale activitatii motorii: ticurile . Stupoarea catatonica sau agitatia catatonica consta fie intr-o pozitie mentinuta o perioada lunga de timp.forma intentionala (activa) se poate clasifica astfel: Reproductiva: consta in asocierea elementelor verbal. Stereotipiile sunt tendinta de repetare a uneia si aceleiasi manifestari in atitudine. ideile merg univoc.Forme ale catalepsiei: Somnul cataleptic apare brusc. Datorita polimorfismului simptomatologie catatonia este un sindrom complex in care pe primul plan se afla tulburarile comportamentului motor. Imaginatia creatoare: este anticipata imaginativ ideea sau planul viitoarei actiuni. El (comportamentul motor) se desfasoara pe un fond de inertie si catalepsie sau pe o stare de fixare tonica. executa automat toate ordinele care i se dau sau are caracter imitativ. toate tendintele. De asemenea un singur simptom nu poate pune diagnosticul de catatonie.imaginative cu imagini ce vin din experienta proprie (cum se intampla in cazul citirii unei carti). Simptomele pot fi intalnite in asocieri variabile ceea ce nu inseamna ca este obligatoriu sa le intalnim pe toate la un pacient. repetitiv si rapid date de contractarea unor muschi scapata de sub control volitional. Hipertonia (contractura) musculara generalizata. Tulburarile calitative ale imaginatiei sunt: . respiratie imperceptibila dand impresia mortii aparente. Ele sunt miscari parazitare. Sindromul catatonic de origine psihica evolueaza pe fondul de luciditate a constiintei. cu ingustarea campului constiintei. pozitie incomoda cum ar fi "perna psihica" (sta culcat in pat si mentine capul ridicat ca si cum ar avea o perna). reverie.1.tulburari ale activitatii motorii cu miscari cu caracter intempestiv. fie dintr-o data fara niciun semn prevestitor se instaleaza agitatia extrema asociata cu mare grad de violenta. d) conduita de teama care apare in urma posibilei descoperiri a caracterului fabulator al relatarii. inhibitie motorie completa. . deliruri cronice din schizofrenie. Flexibilitatea ceroasa. el este pasiv. Acesta este sindromul ecopatic alcatuit din ecopraxie. 1. limbaj miscari. b) alibiul existential: indiferent de forma si continutul relatarii. depresie. Relatarea mitomana se caracterizeaza prin existenta a patru etape de elaborare: a) organizarea romanesca a trairii ce cuprinde aspectul formal al discursului care nu este adecvat continutului si este sesizat de interlocutor. Negativismul reprezinta tendinta de a nu executa ordinele primite. opune rezistenta la ordine. nevoi fiziologice si activ. Exaltarea imaginatiei apare in intoxicatii. Tulburarile imaginatiei sunt strans legate cu cele ale gandirii.forma neintentionala (pasiva) reprezentata de vise. unidirectional spre supraestimarea propriei persoane.

se realizeaza prin disolutia functiilor de relatie. luciditate si sub controlul ratiunii. raspunde numai la stimuli foarte puternici. Starea de constienta (starea de luciditate) este capacitatea si claritatea reflectarii. Suprasimulatia: amplificarea simptomatologiei unei afectiuni somatice sau psihice preexistente. apatie. . hipomnezia si amnezia sunt generate de perturbarea profunda a functiilor psihice . hipokinezie. Criteriile de clasificare dupa Jaspers a tulburarilor de constiinta: . constiinta reprezinta capacitatea de apreciere corecta a mediului si a propriei persoane. . pierderea mobilitatii ideative. Starea crepusculara consta in ingustarea campului claritatii constiintei in diferite grade. .dezorientare usoara. Are loc alterarea profunda a reflectarii senzoriale si se pot asocia idei delirante. bradipsihie. inteligenta si rezistenta celui ce simuleaza.reactiile la stimuli senzoriali foarte reduse. Forme: .apsihism: pierderea completa a constiintei. Medical. in cazuri grave la orientarea autopsihica. conservarea uneori relativa a functiilor vegetative. . apare in depresia cu risc suicidar. dificultati asociative. Metasimulatia: dupa un episod psihotic acut real. hipomnezie sau amnezia evenimentelor.obnubilare .Simulatia: reprezinta falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.7 Semiologia constiintei Are mai multe definitii in functie de domeniul in care este tratata. constiinta nu poate cuprinde intreaga experienta prezenta. Constiinta este procesul de reflectare a propriului eu si a lumii inconjuratoare (psihologic). se poate referi la spatiul geografic in care se afla. fixarea evenimentelor este fragmentara.Detasarea de realitate cuprinde urmatoarele aspecte: ridicarea pragurilor senzoriale cu perceperea realitatii in mod estompat. .corpoare . . incoerenta ideativa nu urmeaza direct proportional intensitatea tulburarii de constiintta. spatiul fizic. indiferenta fata de situatia in care se afla. ori a unei boli.1. . cu dificultati in privinta evocarii unor fapte importante din antecedentele insului.perplexitate. Disimularea: ascunderea unor simptome psihice sau somatice. pacientul refacut persevereaza in acuzele sale anterioare. Tulburarile cantitative ale constiintei apar cel mai frecvent in afectiunile neurologice. mai putin distinct. cu debut si sfarsit brusc.sopor . .imprecizie.activitatea psihomotorie pare suspendata. reducerea initiativei. Starea de veghe: functiile psihice se desfasoara cu claritate. cat si intelegerea realitatii obiective. somnolenta accentuata.hebetudine . duce la deformarea relatiei cu realitatea.orientare incompleta si dificila in spatiul imediat. halucinatii auditive imperative sau halucinatii vizuale. capacitate strans legata de functionarea normala a proceselor mentale si care se manifesta numai in perioada in care subiectul este treaz (MJ Georgescu). poate asocia productivitate senzoriala psihotica (iluzii si halucinatii). are intetensitate diferita.Dezorientarea este secundara tulburarilor amnezice si prosexice. ingustarea campului constiintei: focalizarea constiintei asupra unei idei. superficiala. Fidelitatea simularii depinde de: imaginatia. Tulburarile calitative sunt caracterizate prin modificari de natura organica ale perceptiei realitatii asociate cu destructurari ale functiilor cognitive. detasare. actiuni de care nu se poate desprinde.stupoare . indiferentism. mentinerea automatismelor motorii cu posibilitatea de efectuare a unor acte complexe. 1. bradikinezie. amintiri.Incoerenta ideativa si cea a activitatii evolueaza insotite de semnele enumerate mai sus. la orientarea in timp. pentru a se sustrage de la tratamentul obligatoriu. . hipoprosexie de fixare.obtuzie .Tulburarea memoriei: apare amnezie postcritica. informatii vagi despre propria persoana. .coma . chiar daca sunt foarte bine fixate si redate in afara starii confuzive.

sunt interiorizate si influenteaza conduita. in concordanta cu continutul gandirii. Starea de afect este o incarcatura emotionala puternica cu debut brusc. vorbirea este ininteligibila. Starea oneiroida este caracterizata prin infiltrarea constructiilor visului in gandirea vigila la care asista. Ea oscileaza intre tristete si bucurie. amestec intre fragmente ale realitatii reflectate si reprezentari senzoriale plastice. induiosa. Ele pot fi adecvate. inexpresivitate mimico-pantomimica. Anestezia psihica dureroasa consta in senzatia ca nu se poate bucura. "expresia observata a emotiilor" (Kaplan citat de Georgescu). mai ales inapetenta. corpul incovoiat. Se insoteste de modificari mimico. idei de inutilitate. Emotiile pot fi pozitive ca placerea. Sentimentele sunt trairi emotionale comlexe. Activitatea motorie este scazuta pana la inhibitie motorie sau neliniste anxioasa. demente). stabile si generalizate. Depresia si anestezia psihica dureroasa pot culmina prin exacerbari critice cunoscute drept raptusuri melancolice cu risc suicidar. hiatus fata de comportamentul avut anterior.pantomimice si neurovegetative si are o capacitate scazuta de coordonare a raspunsurilor. coma). cu sentimentul durerii morale. intero sau proprioceptive. si afectivitatea elaborata care include sentimentele si pasiunile. intrista. atimia cu scaderea capacitatii de rezonanta afectiva. Constiinta propriului eu este profund alterata. ideatie cu ritm incetinit si continut trist. imbraca aspectul de ruptura. comisurile bucale cazute. agitatia este dezordonata. Afectele sunt in stransa legatura cu continutul gandirii. frica. Debutul este brutal. evolueaza pe fondul unei anxietati marcate. tristetea. 1. idei de devalorizare. bucuria. in tot ce simte intrezareste raul. satisfactia sau negative cum sunt neplacerea. Este o traire puternica cu participare afectiva intensa. in cadrul ei intra: Depresia este o hipertimie negativa caracterizata prin tristete nemotivata. sau inadecvate cand vorbim de necorcordanta intre reactia afectiva si continutul gandirii. Apar modificari ale instinctului alimentar. Apatia este caracterizata prin lipsa de tonalitate afectiva si interes pentru propria persoana. de durata cu o intensitate medie. Este rezultanta tuturor impulsurilor extero.2 Semiologia afectivitatii Afectivitatea reprezinta ansamblul de manifestari psihice care reflecta realitatea prin trairi pozitive si negative. Pasiunile au amplitudine mai mare. deliriumul) este consecinta unei afectiuni organice cerebrale acute ce duce la modificari ale constiintei cu caracter tranzitoriu. prezinta dezorientare totala. nu mai poate simti afectiune pentru cei din jur. expresivitatea mimica redusa (apare in oligofrenii. Ea cuprinde doua componente: afectivitatea bazala care include starile afective elementare (starea de afect). absurde. are reminiscente halucinatorii si idei de vis ce au o coerenta si sistematizare. . terifiante. fiinte. iar in privinta somnului cel mai frecvent sunt insomnii si/sau somn neodihnitor cu cosmaruri. Emotia este un sistem motivational complex si reprezinta rasunetul afectiv al raportului dintre subiect si obiecte. au angajare mai puternica din partea individului si sunt puternic instrumentate volitional.Depresia este intalnita frecvent in cadrul afectiunilor psihice.Confuzia mintala (starea confiizionala. mimica este hipomobila. Tulburarile afective cuprind tulburari cantitative si aici se incadreaza hipotimia cu scaderea in grade diferite a tensiunii afective. nu participa. fenomene. bratele cazute pe langa corp. dispozitia. Asociaza uneori febra si deshidratare. in concluzie pierde capacitatea de rezonanta afectiva. Pentru patologia psihiatrica de o importanta deosebita este hipertimia (dupa Predescu V). Dispozitia (sau starea timica) este starea afectiva generala. tulburari masive de perceptie. incoerenta ideativa este maxima. Instinctul de conservare este scazut . Instinctul sexual este diminuat. Este determinata de gradul de adaptare la ambianta. are loc o denivelare a constiintei in diferite grade (torpoare. de obicei in limitele patului. dureaza cateva ore. obnubilare. pentru persoanele apropiate. Are manifestare spontana si creeaza o tensiune afectiva de mai mica amplitudine. permanenta. desfasurare furtunoasa si efecte dezorganizate asupra comportamentului. Prezinta dezorientare in spatiu si timp. de fond. Pe de alta parte emotiile pot fi stenice cand ajuta la cresterea capacitatii de efort si astenice care scad rezistenta la efort. Starea amentiva are o simptomatologie polimorfa. emotiile. idei delirante polimorfe si fragmentare.

Apare o stare de plenitudine. cefalee. bogata. De cele mai multe ori depresia se insoteste de manifestari somatoforme in diverse sfere: cardiovasculara cu tahicardie. -Adoptarea hotararii: consta in definirea scopului si pregatirea actiunii. contradictorii. ameteli etc. determina retinerea in anumite situatii. Inversiunea afectiva este o reactie negativa fata de persoane pe care le-a iubit inainte de a se imbolnavi (parinti. materializata prin logoree. continutul limbajului este presarat de glume si calambururi contagioase (starnesc rasul). Mimica este hipermobila. de rau general. franeaza reactia imediata. bine general. in epilepsie. sanatate. Hipobulia este scaderea fortei volitionale ce se traduce prin scaderea capacitatii de a actiona. copii). dependenta de alcool. de sustinere a efortului volitional si mai poarta denumirea de vointa de suport. -Lupta motivelor: motivul aparut se lupta cu alte motive potentiale sau active. Apare in episodul maniacal. Apare in tulburari anxioase. Alte manifestari care se pot intalni sunt: tremuraturi. apare tendinta de supraapreciere. iar in patologie apare rar deoarece se dezorganizeaza suportul motivational. in absenta unui pericol real. Are rol mobilizator. Apare in schizofrenie. Ideatia se desfasoara in ritm alert. frati. ce asociaza logoree. Apare in schizofrenie. apare exacerbarea trebuintelor si tendintelor in special sexuale. Tipurile de vointa: Vointa activa: sta la baza peseverentei. Se opune unor tendinte impulsive. sta la baza conduitei amanarii. Si aici este o scadere a instinctului de conservare mai ales datorita neglijarii riscului la care se poate expune. in cazul scopului unic lupta se transeaza spontan. Vointa inhibitorie este responsabila de stapanirea de sine. -Executia (indeplinirea) actiunii: trecerea la actiune implica efortul volitional. in vederea realizarii unui anumit scopDesfasurarea actului volitional cuprinde mai multe etape: -Formularea scopului: sub raport afectiv tendinta este traita ca o dorinta iar in planul constiintei devine motiv.Euforia: este o stare de incarcatura afectiva pozitiva. este desprinsa de concret. situatii sau evenimente. gesturile ample. predomina aspectul cantitativ al procesului volitional (raspunde la intrebarea "cat poti?"). este proiectata in viitor. Tulburarile cantitative de vointa sau disbuliile Hiperbulia reprezinta exagerarea fortei volitionale. varsaturi. impulsivitate. Anxietatea este teama difuza fara obiect. Frica este irationala. modificarea tensiunii arteriale. Poate apare la normali. disconfort somatic. Mai putem intalni modificari respiratorii cu senzatia de lipsa de aer. Disforia: este o stare mixta caracterizata prin dispozitie depresiv-anxioasa. Paratimiile (tulburarile calitative ale afectivitatii) sunt reactii aberante si indecvate.3 Semiologia vointei Vointa este functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee sau un rationament la o activitate sau la inhibitia unei activitati. fatigabilitate. de exagerare a dispozitie: cu veselie exagerata. Ambivalenta afectiva este caracterizata prin prezenta simultana a doua emotii sau sentimente opuse. putere. este mai mult potentiala decat actuala. Instinctele se modifica. o intalnim in stari obsesivo-fobice. in cadrul dispozitiei expansive se intalneste polipragmazia (implicarea in mai rnulte activitati in acelasi timp). Apare in boala afectiva. nedistincta. excitabilitate crescuta. la toxicomanii hiperbulia are caracter unidirectional si electiv in sensul procurarii drogului. transpiratii. 1. tenacitatii si indeplinirii izbutite a unei activitati. palpitatii. modificarea tranzitului intestinal. In cadrul tulburarii delirante hiperbulia este selectiva si unilaterala. . senzatia de sufocare si in mod particular senzatia de "nod in gat" care nu are nici un substrat organic ci este numai o manifestare somatoforma. gastrointestinala cum ar fi greata. neliniste. comportament coleros. aici vorbim de scaderea necesarului de somn (nici intr-un caz nu vorbim de insomnie). paradoxale fata de motive. forta.

Apare in schizofrenie. terenul de intersectie al mai multor discipline stiintifice. Principalele divergente dintre autori se refera la continutul personalitatii. Impulsivitatea consta in insuficienta vointei pasive. Depersonalizarea este o stare (nu este un simptom sau sindrom). Cattel. Starea de depersonalizare "se traieste" prin impresia de inautenticitate. Exista un numar mare de teorii privind personalitatea. aceasta modificare atinge forul intim al individului. S. desomatizare. psihologice. 2. subiectivitatea sa profunda. 1. psihologia atribuie termenul la fiecare dintre indivizii normali. Este traita pe fundalul unei profunde ingrijorari si reuneste anxietate. G. perplexitate si stranietate. Apare in catatonie. GUilford). emotionalitate si comportament care definesc stilul personal al unui individ si-i influenteaza interactiunile cu mediul. cauta sa se regaseasca pe ei insisi. Depersonalizarea poate viza impresia de schimbare psihica numita desanimare sau schimbare somatica. rolul jucat de actor pe scena) si desemneaza omul considerat sub toate aspectele: biologico-genetice. Personalitatea se refera la forme distincte si caracteristice de gandire. Este comuna unei mari parti din patologia psihiatrica: depresie. indepartare si nonfamiliaritate a realitatii traite anterior.1 Definirea personalitatii Termenul de personalitate vine de la cuvantul etrusc "persona" (masca. demente. fiecare dintre acestea oferind o definitie proprie. incapacitatea de a actiona. depresii profunde. istorie. reprobabil si dramatic. Odbert (1936) au inventariat un numar de 50 de definitii ale personalitatii. in depersonalizare elementul esential este impresia de schimbare.Pacientul stie ce trebuie sa faca dar nu poate. Tulburarile calitative ale vointei Disabulia reprezinta dificultatea de a trece la o actime sau de a sfarsi o actiune inceputa. intempestive cu un caracter antisocial. etica. Janet considera ca "nu este o stare. ci un moment de evolutie". sociologie. a metodologiei folosite in studiul ei si a modului de interpretare a informatiilor. par a fi pierdut simtul unitatii propriei persoane". insotita de perplexitate si cu o nota afectiv negativa. Derealizarea reprezinta impresia (sentimentul) de instrainare. se exprima prin pierderea autenticitatii si a receptivitatii psihosenzoriale a ambiantei. direct sau indirect. cu un colorit cenusiu. politologie) unde cunoaste acceptiuni relativ diferite: sociologia atribuie termenul pentru a diferentia indivizii dupa contributia adusa intr-un anumit domeniu de activitate. Allport si H. Parabulia este insuficienta volitionala insotita sau determinata de anumite dorinte. irealitatii. schizofrenic. morale. Pacietul are sentimentul iluzoriului. Termenul se refera la disponibilitatile generale si caracteristice exprimate de o persoana si contureaza identitatea ei specifica. Redam cateva dintre definitiile reprezentative privind personalitatea: .4 Depersonalizarea Situata la frontiera psihopatologiei constiintei si a personalitatii" (S. Abulia: lipsa de initiativa. in structura personalitatii au fost identificati 300 de factori si 1000 de variabile (Eysenck. Folin). Apare in nevroze motorii (ticuri). W. este un univers care incita permanent la cunoastere. Apare in tulburarile de personalitate. Este redata prin sentimentul anxiogen al modificarii propriul 'eu ': "au impresia ca nu mai sunt ei. pulsiuni sau acte paralele. iar Mc Cleland (1951) un numar de peste 100. Rezulta acte impulsive. P. Este integrat in sistemul conceptual de diverse discipline (psihologie. CAPITOLUL 2 PERSONALITATEA Personalitatea umana constituie. culturale si sociale. inhibitorii ceea ce duce la lipsa de frana si comportament impulsiv. pedagogie.

epoci istorice. cultura etc. se transforma. Golu. cu autoorganizare. de a mentine un comportament acceptabil social. doua obiective majore: separarea variabilelor specifice. Fiecare dintre aceste abordari ofera o serie de raspunsuri cu privire la natura. dezvoltarea personalitatii. pe de o parte sa explice diferentele interindividuale. preconstientul si inconstientul. teleonomic. comune tuturor oamenilor. permitand patrunderea lor in constient atunci cand li se accepta originile inconstiente.1993) etc. Acestea pot determina ganduri si comportamentele constiente. Vom prezenta directiile majore de abordare ale pe onalitatii din urmatoarele perspective: psihanalitica.tipologic (de grup).general-uman. Cunoasterea obiectiv-stiintifica a personalitatii. 1981). care diferentiaza indivizii (diferentele interindividuale). sintetizarea proceselor psihologice care pot influenta interactiunea individului cu lumea intr-o perspectiva globala. psihologice. educatia. Complexitatea personalitatii determina necesitatea participarii mai multor discipline la studierea ei: biologice. Personalitatea poate fi abordata din mai multe perspective: . ea isi pastreaza identitatea.in sensul ca flecare om este unic si irepetabil din punct de vedere al configuratiei trasaturilor sale. . urmatoarele caracteristici ale personalitatii (Perron. umanista. Incostientul contine amintiri reprimate („uitate"). astfel chiar daca persoana se dezvolta. . psihometrica. Allport. principala sa functie este sa raspunda la realitatea externa.globalitatea: personalitatea este constituita din ansamblul de caracteristici ce permit descrierea si identificarea unei persoane printre celelalte. Psihologia personalitatii incearca. in general. culturale. sa sintetizeze intr-o imagine integratoare persoana. individualizata (M. 2. in general. cu atat mai mult la nivelul deosebit de complex al personalitatii repetabilitatea nu este posibila. in scopul obtinerii unei viziuni integratoare proprii sau pentru a ajuta la rezolvarea unor probleme practice. stabilirea mecanismelor si modelelor explicative ale acesteia sunt deosebit de dificile datorita complexitatii acesteia. cu o dinamica specifica. au trasaturi caracteristice care-i diferentiaza de alti indivizi. sociale. dar care la nevoie sunt accesibile. rodus de constient si de forte instinctive. respectiv combinarea de elemente provenind din diferite moduri de abordare. . Preconstientul contine ganduri ce nu sunt constiente la un moment dat. a intregii persoane. . 2 Teorii ale personalitatii Psihologia personalitatii are. La formarea personalitatii contribuie o diversitate de factori: ereditatea. 1985): . cenzurand dorintele inacceptabile.coerenta: exista o anumita organizare si interdependente ale elementelor componente ale personalitatii. de a evita pericolul. determinat biologic si socio-cultural. .stabilitatea temporala: exista anumite legi de organizare care au o actiune permanenta. In urma analizei diverselor definitii sunt evidentiate. in sensul ca fiecare individ prezinta anumite particularitati caracteristice.. Multi dintre psihologii contemporani prefera o orientare eclectica. comportamentul este .particular (individual) . iar pe de alta parte. a) Abordarea psihanalitica Conform teoriei lui Freud. colectivitati. invatarii sociale.este unitatea bio-psiho-sociala constituita in procesul adaptarii individului la mediu si care determina un mod specific. . nivel care se refera la faptul ca indivizii apartinand anumitor grupari sociale. oferind in acelasi timp o anumita nota specifica. asa cum nu exista doi indivizi identici din punct de vedere anatomo-fiziologic. caracteristic si unic de comportare in diversitatea situatiilor externe (Mischel. Wiggins. incluzand dorinte si impulsuri i t proportie ridicata sexuale sau agresive. 1972.este un sistem hipercomplex. ipotezele care stau la baza fiecareia dintre ele.este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau specific (G. . 1968. 1971). El actioneaza ca un filtru. Freud a elaborat un morH in care a identificat trei niveluri ale psihicului: constientul. Constientul contine gandurile si sentimentele de care individul isi da seama Ia un moment dat.

Ulterior. pe termen lung este periculoasa. catre alta persoana (ex. Experientele dobandite in copilarie au o influenta importanta asupra dezvoltarii personalitatii. actiunea care poseda puterea de distrugere trebuie sa fie inversul celei dintai pentru a putea fi eficienta. izolarea. durere etc. anularea retroactiva. fiind astfel anulata. sau in situatie de boala). Utilizarea lor pentru a face fata presiunilor vietii pe termen scurt este considerata o strategie normala. introiectia sau identificarea. Acesta se manifesta pe baza principiului placerii. transformarea in contrariu. Indivizii difera privind pragul de manifestare a anxietatii si privind mecanismele de aparare folosite pentru a face fata acesteia. pe care o deturneaza dinspre celalalt pentru a o orienta asupra propriei persoane (mecanismul se poate afla la originea unor sentimente de culpabilitate. motivanta. reprezinta manifestarea unui comportament caracteristic unui stadiu timpuriu al vietii. El indica persoanei ce ar „trebui" sau „nu ar trebui" sa faca. Altii sunt vinovati de situatia in care ma aflu. a doua suprimand-o pe cea dintai in mintea persoanei. dorintelor dureroase. considerata a avea un efect de distrugere retroactiva (forme: succesiunea a doua formule verbale sau a doua conduite diferite.identificarea se refera la cresterea sentimentului valorii prin identificarea cu persoana sau institutia care prezinta valoare.anularea retroactiva este iluzia potrivit careia un eveniment. suprimarea dorintelor prin exagerarea atitudinilor si comportamentelor. si Supraeul (constientul.transformarea in contrariu. care ii permit sa se protejeze impotriva presiunilor exercitate de Sine si Supraeu. dorinte. . proiectia. in care impulsurile neacceptate sau dorintele frustrate sunt exprimate sau satisfacute printro activitate substitutiva (ex.formatia reactionala se refera la inlaturarea. Supraeului si realitate. Eul (preconstientul.. care arata trecerea de Ia activitate Ia pasivitate: a produce suferinta — a suferi si a privi . influentele asupra comportamentului pot fi: reducerea tensiunii. definitiile acestor mecanisme de aparare: . o dorinta.sublimarea. inseamna „O urasc!"). Supraeul reprezinta cadrul intern. nevoia de a face fata cerintelor imediate ale mediului sau istoriei dezvoltarii personale din copilarie. utilizate de individ pentru a se proteja de anxietate. Eul se dezvolta pentru a satisface nevoile sinelui intr-o mod acceptabil social. . o experienta neplacuta este repetata prin inversarea rolurilor.regresia.masochism. . vina. dorinta de intoarcere la stadiul de copii mic la aparitia a unui nou nascut in familie. Prezentam.intoarcerea impotriva propriei persoane se refera ia refuzarea inconstienta a propriei agresivitati. Energiile instinctuale (pulsiunile sexuale si cele agresive) se acumuleaza in timp. directionarea unei dorintei de a face fata unor greutati catre activitati artistice. Acesta se manifesta. in multe aspecte. . Freud considera ca aceste componente ale personalitatii sunt intr-un conflict permanent. Sinele este determinat biologic si contine toate imboldurile launtrice. aceasta parte a personalitatii este ca si Sinele mai putin realista.Oamenii se nasc cu pulsiuni instinctuale care le motiveaza si adapteaza comportamentul inca din copilarie. de satisfacere imediata a dorintelor. orientarea impulsurilor agresive catre o activitate sportiva).proiectia implica atribuirea propriilor sentimente. astfel incat acestea sa se transforme in opusul lor. iar individul incearca sa uite gandul sau impulsul interzis. dorinta nu este numai refulata. amenintari pentru a scapa de situatii strecante (ex. pulsiunile si instinctele. pe scurt. formatiunea reactionala.a fi privit. o actiune conflictuale ar putea fi anulate gratie puterii absolute a unei actiuni sau dorinte ulterioare. voyeurism-exhibitionism. a unei nevroze de esec sau a unor tentative de autodistrugere). Freud considera ca personalitatea este constituita din trei structuri majore: Sinele (inconstientul. in conditiile in care nu apare un mijloc de a le elibera. . Orice comportament are determinari multiple. Id). precum si transformarea iubirii in ura). Acestea sunt strategii inconstiente. O idee centrala a lui Freud pentru a explica originile personalitatii a fost conceptul de libido. . Superego). a unei nevoi de pedepsire. individual (constientul si Eul ideal) al valorilor morale existente in cultura societatii respective. actioneaza pe baza principiului realitatii. nesanatoasa. afirmatia: „Ea ma uraste!". intoarcerea impotriva propriei persoane. . Analiza realizata de Buckley (1995) gaseste ca Freud a descris zece mecanisme de aparare: refularea. lipsit de conflicte.. . . exigentele sale fiind atat de pretentioase incat este imposibil de realizat. sublimarea. sentimentelor.. Eul elaboreaza o serie de mecanisme de aparare. ci si inlocuita printr-o pulsiune' contrara (perechile sadism. Pentru aceasta. Eul mentine echilibrul intre solicitarile Sinelui. regresia. iar o utilizare exagerata. Este mecanismul de aparare de baza al teoriei lui Freud. Ego).refularea (reprimarea) reprezinta eliminare a din constient a amintirilor. pe care-i considerai ca fiind o energie vitala generala.

conflictele nerezolvate determina aparitia anxietatii. stabilit in functie de cele sapte niveluri de functionare defensiva. copilul obtinand satisfactie prin supt si miscare. DSM-IV propune o scala a functionarii defensive precum si o fisa de evaluare. el poate multumi parintii prin mentinerea curateniei. Evaluarea reflecta apararile sau stilurile de coping pe care pacientul le utilizeaza in momentul examinarii. Prezentam cateva dintre mecanismele tipice de apaare ale Eului propuse de psihanalisti. "Sunt vinovat pentru | imbolnavire. nemultumi parintii prin murdarie. avare. pe scurt. . lacomia. Aceasta determina mentinerea unora dintre caracteristicile stadiului respectiv si in ntapele ulterioare de dezvoltare. ca n. . stadiile psihosexuale stabilite de Freud: . Astfel. altii sufera mai mult decat mine". Apoi clinicianul trebuie sa indice stilul lefensiv predominant. Fixatia rezultata din conflictul dintre copil si parinti in timpul instruirii igienice. Privind dezvoltarea personalitatii.compensatia. .. Evolutia satisfacatoare a acestor etape ale copilariei are o foarte mare influenta asupra profilului ulterior al personalitatii adultului.fantezia se refera la satisfacerea dorintelor frustrante prin realizari imaginare. in care libidoul (energia sexuala. fie a unei personalitati refractare. Stadiile sunt conturate in functie de caracteristicile fiecarei etape de dezvoltare a personalitatii copilului. dar tine seama si de datele culese pentru perioada imediat anterioara evaluarii.Aceasta se bazeaza pe ambivalenta. reprezinta mascarea unei slabiciuni prin accentuarea unor trasaturi dorite sau acceptarea frustram intr-un anumit domeniu prin suprasatisfacerea altuia. Cazurile mai severe de fixatie vor conduce la aparitia nevrozelor in viata de adult. Adeptii teoriei lui Freud au dezvoltat mecanismele de aparare ale Eului: listele realizate de diferiti autori descriu un numar de 43 de mecanisme de aparare. In aceasta etapa copilul este capabil sa-si exercite un anumit control asupra unor functii ale corpului. C.reprimarea (vezi refularea). constituie pentru copil un eveniment deosebit. neacceptarea bolii sau a infidelitatii partenerului). sarcasmul excesiv).negarea reprezinta refuzul de a accepta realitatea (ex. anus sau zona genitala. placerea fizica) se concentreaza asupra unor anumite regiuni ale corpului: gura. Esecul in realizarea satisfacatoare a unui anumit stadiu va avea ca rezultat fixatia (stagnarea dezvoltarii in stadiul respectiv). energia libidinala este centrata asupra gurii. . cel mai adesea iubire si ostilitate fata de aceeasi persoana. . cuirta cu partenerul de viata. sentimentelor si dorintelor dureroase sau inspaimantatoare si depozitarea lor in inconstient (uitarea motivata).. . 195G): . tulburari nevrotice (crize acute de anxietate si temeri irationale). in glosarul manualului DSM III-R sunt mentionate un numar de optsprezece mecanisme de aparare si definitiile aferente acestora. Vom descrie. care au legatura cu problematica noastra (J. agresive. Conform teoriei lui Freud. denumite de autor psihosexuale (Ubidinale). Freud considera ca I individul trece printr-o serie de stadii. alcoolismul.rationalizarea se refera la gasirea unei scuze rezonabile sau incercarea de a proba nptul ca un comportament este rational si justificabil pentru o anumita actiune ("Ar fi putut fi si mai rau. incepand cu rel mai marcant. Aceste stadiu este impartit in doua subfaze: suptul pasiv urmata de subfaza miscarii active. mare a imposibilitatii exprimarii lor in forma reala (ex. Fixatia poate fi cauzata de: suprasatisfacere sau frustrarea copilului de nevoile orale. Efortul depus de parinti pentru a-i impune o anumita igiena. Coloman. sau. care se poate manifesta in: vise (considerate impliniri deghizate ale dorintelor reprimate). in urma unui conflict avut la serviciu >.stadiul oral (de la nastere la 1 an): Sinele este dominant. Fiecare stadiu aduce cu sine o serie de probleme ce trebuie denasite in raport cu dezvoltarea ulterioara.stadiul anal (al doilea an de viata): energia libidinala se centreaza asupra senzatiilor de placere de la nivelul mucoaselor rectului. poate duce la aparitia in perioada vietii de adult fie la manifestarea unei personalitati excesiv preocupata de curatenie si sistematizare (efectul expulzarii). Stilul defensiv observat are o valoare predictiva importanta pentru sanatatea mintala viitoare a persoanei. altele fata de Freud. Clinicianul trebuie sa alcatuiasca o lista de sapte mecanisme de aparare specifice sau sti' iri de coping detectate la subiectul examinat. reprezinta eliminarea din constiinta a amintirilor. obsesiva (efectul retentiei). definita ca fiind coexistenta a doua sentimente extreme si opuse.substituirea reprezinta redirectionarea sentimentelor sau comportamentelor catre un obiect sau alta persoana. trebuie sa suport"). din contra. Aceasta se poate manifesta mai tarziu prin dependente (fumatul. .

Teoria psihanalitica a lui A. Jung extinde conceptualizarea freudiana a inconstientului. Dezvoltarea copiilor de sex femmin este mai putin conturata. Erikcson. astfel. Acesta favorizeaza dezvoltarea unui sentiment de atasament puternic si de iubire fata de tata. Dintre acestea mentionam (Eysenck si Wilson. se teme de pedeapsa. Autorul realizeaza o tipologie a personalitatii: tinul de temperament introvert (centrat pe sine insusi) si extravert (centrat pe lumea exterioara). El sustine ca dezvoltarea personalitatii se realizeaza de-a lungul intregii vieti si nu este determinata de experienta din perioada copilariei timpurii.). Acesta contine arhetipuri.stadiul falie (3-6 ani): energia libidinala se centreaza asupra organelor genitale. Fara a nega existenta motivelor inconstiente. Dupa acest stadiu de dezvoltare urmeaza perioada de latenta (de la sase ani la pubertate). care sustine faptu' ca cea mai importanta pulsiune umana este nevoia de putere si de superioritate. spiritual * decat sexual. sentimentele devin sexuale. Teoria elaborata de Freud este apreciata pentru faptul ca ea ofera o interpretare coerenta a comportamentului uman. propunand existenta unui inconstient ~ colectiv. Teoria psihanalitica a lui E. Jung. Inconstientul colectiv nu este direct accesibil. sub forma castrarii dorintelor sale interzise. simboluri artistice create de diferitele culturi. se naste Supraeul. in final. aceia in care fetita se considera deja castrata. Jung considera ca in dezvoltarea in personalitatii un rol important il au factorii externi. EI acorda atentie dezvoltari Ego. Ego-ul poate realiza un echilibru satisfacator intre influentele sociale si fortele interne. Freud a avut multi adepti. in conditiile existentei unu.. se intensifica interesul pentru placerea sexuala. folosirea metodei studiului de caz si notarea selectiva a problemelor pacientilor. 1973): folosirea unui esantion limitat. se dezvolta atitudinile si trairile sexuale adulte. dintre acestia ne vom referi la aspectele importante ale teoriilor Iui C. In aceasta perioada se dezvolta Eui. conflictul se rezolva odata ce copilul se identifica cu tatal lui. G. Erikson (1959). ea poate fi utilizata pentru a explica ceva dupa producerea evenimentului. neglijand importanta fortelor sociale care influenteaza dezvoltarea. • stadiu] genital (pubertatea). libidoul este in esenta. adopta standardele morale ale parintilor. Ca si Freud. si interdictiile impreuna cu standardele morale ale societatii. Fixatia consta in nerezolvarea adecvata a conflictelor datorita unei abordari fara tact a parintilor.mediu adccvat. dar este revelat prin mituri. Adler. supraevaluarea factorilor biologici implicati in dezvoltarea personalitatii. care este o etapa de calm relativ si in care libidoul este slab.ului. Teoria psihanalitica a Iui C. literatura religie (de ex. pentru modul de gandire original si ideile stimulatoare cuprinse. in orice moment al dervoltarii. Aceste cr ize apar din conflictul dintre posibilitatile de relationare ale persoanei si solicitarile mediului social. procesele descrie nu pot fi observate in mod direct. Erikson considera ca individul in fiecare etapa a vietii achizitioneaza aspecte noi ale psihosocialului si se confrunta cu o serie de crize care trebuie sa fie rezolvate in vederea dezvoltarii unei personalitati sanatoase. Adler. deoarece nu poseda penis si sufera de invidie datorita lipsei acestuia. iar acestea vor continua sa se manifeste si in viata adulta. pentru autor motivatia apare ca fiind constienta. varstnicii etc. E.. rezulta urmatoarele consecinte: copilul adopta rolul de gen ce va ft urmat in viata. Autorul considera ca asa cum organismul uman contine structuri vechi ce au apartinut stramosilor si psihicul contine amintiri aie experientei umane. Freud descrie problemele caracteristice copilului de sex masculin in cadrul Conflictului Oedip: fanteziile copilului includ dorintele unei intimitati sexuale cu mama lui. teoria nu este capabila sa prezica dezvoltarea sociala a individului. eroii din legende. in care modificarile hormonale stimuleaza reaparitia libidoului. Din aceste identificari cu parintele de acelasi sex. Autorul descrie Conflictul Electra. in special privind deprinderile sociale si intelectuale. deductiile referitoare Ia comportamentul uman fiind deschise unei explicatii alternative. Fixatia din acest stadiu de dezvoltare sta la baza majoritatii nevrozelor din perioada adulta. in conceptia autorului. fetita se identifica cu mama ei. A. in mod normal. G. personalitatea este un produs al modului in care au . format din adulti care sufera de anumite tulburari de natura psihologica. invierea. considerand ca acesta este capabil sa reactioneze independent de impulsurile instinctuale si de conflictele interne cu Id-ul si Superegou-ul. Dumnezeu. atitudinile. Autorul considera ca Freud exagereaza rolul pe care il are sexualitatea in determinarea personalitatii. simboluri universale care revin frecvent in arta. mai degraba. invidiaza relatia intima dintre tata si mama. Diferiti autori aduc o serie de obiectii teoriei lui Freud. ambiguitatea multor concepte si dificultati in masurarea lor obiectiva.

durabile si confortabile are ca rezultat difuziunea rolului. Abordarea din perspectiva trasaturilor este legata de separarea diferitelor variabile ale personalitatii.mutualitatea afectiva . incompetenta). constituie momentul in care trebuie rezolvat conflictul identificareconfuzia rolului (noile si diferitele roluri sociale.adultul (35-50/60 ani) are la baza conflictul realizare.fost rezolvate aceste conflicte.indoilala. . sau multitudinea de roluri poate duce la suprasolicitare). identitatea Eului are trei componente principale: simtul unitatii (acordul intre perceptiile sinelui). incapacitatea). simtul continuitatii perceptiilor sinelui in timp.si de a raspunde angajamentelor fata de ceilalti sau relationarea superficiala). El sustine existenta unor stadii psihosociale (nu psihosexuale ca Freud) pe care individul Ie parcurge in timpul vietii sale. eficienta-inferioritate (irfruntarea de noi provocari poate conduce Ia cresterea efortului pentru depasirea lor sau poate dezvolta un sentiment de incapacitate. in fcoria Iui Erikson.copilaria mica (1-3 ani) are la baza conflictul autonomie. Erikson considera ca stadiile psihosociale sunt universale. aduce contributii. care accentua importanta anilor copilariei pentru viitoarea personalitate. Nivelul de succes la care sunt rezolvate fiecare dintre conflicte va determina starea de bine din punctul de vedere psihologic al individului pentru un anumit moment. tanarul poate adopta o identitate negativa. apartenenta la grupuri sociale diferite duce la dezvoltarea idei. . Presiunile puternice din partea familiei sau societatii pot determina dezorientarea si disperarea tanarului. Problemele psihologice apar atunci cand individul este insuficient pregatit pentru a face fata diferitelor exigente ale societatii. Erikson arata ca femeile se dezvolta diferit fata de barbati privind dezvoltarea identitatii. . simtul reciprocitatii intre propriile perceptii ale sinelui si modul in care este perceput individul de catre ceilalti. dependenta (provocarile fizice infruntate pot sustine increderea sau dimpotriva. conflictele sunt centrate pe relatiile individului cu alti membri. . Esecul in dobandirea unei identitati clare. pasiva si tendinta de exagerare a preocuparilor fata de sine).copilaria mijlocie (3-6 ani) arc la baza conflictul intre initiativa-vinovatie. Erikson a considerat ca aceste stadii ale dezvoltarii acopera intreaga viata a individului. alegerea ocupatiei.disperare (satisfactie per'ru propria viata si acceptarea mortii sau regrete pentru pierderea oportunitatilor si teama de moarte) Conform autorului rezolvarea conflictelor initiale este necesara penttu a asigura individului posibilitatea de a le stapani si rezolva pc cele ulterioare.titatii proprii. Eysenck (1979) . in fiecare dintre acestea individul confruntandu-se cu un anumit set de probleme si de confl. Atitudinile si valorile stabile. finalizate corespunzator). stilul de viata se integreaza in mod gradual. respectiv simtul confuziei dintre ceea ce doreste si cine este individul respectiv. .izolare care se dezvolta datorita frecventei relatiilor cu altii (capacitatea de a iubi . Modelul Iui H. Pentru a ajunge Ia un simt clar si coerent al identitatii.tanarul adult (20-30/35 ani) are Ia baza conflictul intimitate. .copilaria mare (6-12 ani) are la baza conflictul siguranta. care au ca rezultat instrainarea fizica sau mintala de mediile normale. in cazurile extreme ale difuziunii rolului. . retngere (asumarea de responsabilitati poate conduce la dezvoltarea simtului de initiativa sau de vinovatie daca acestea nu sunt indeplinite. rutina creatoare (viata poate fi productiva. In opozitie cu Freud. Acestea manifesta tendinta de amanarea a dezvoltarii identitatii pana la gasirea partenerului de viata.cte: . indiferent de cultura indivizilor. creatie-stagnare. fara a se angrena in mod concret in vreunul.infantil (0-1 an) are la baza conflictul incredere-neincredere (existenta satisfactiei si confortului va conduce Ia dezvoltarea unei atitudini increzatoare fata de mediu si speranta in viitor). conflict care apare in adolescenta. Aceasta abordare ofera putine elemente in legatura cu dinamica personalitatii.adolescenta (12-18/20 ani). Obiectivul principal al adolescentului in aceasta perioada este formarea unei identitatii a Eului sau simtul Sinelui. Conform autorului. criza centrala a intregii dezvoltari in timpul vietii este conflictul intre identitate si confuzia de rol.batranetea (de la 60 de ani) are la baza conflictul integritate. care are un rol important in determinarea statutului lor. responsabilitate sau este limitata. adolescentii se implica in diferite roluri. b) Abordarea psihometrica Acest mod de abordare reprezinta o orientare si nu o teorie propriu-zisa a personalitatii. Din perspectiva lui Erikson.

necontrolat-controlat. care se bazeaza pe ideea unei predominante la fiecare individ a uneia din cele patru umori fundamentale (sangele. arata ca indivizii se distribuie statistic de. Conform lui Cattell factorii de personalitate sunt de doua categorii: intemi si externi. EPI) care masoara aceste trasaturi. se plang de probleme diverse (digestie. Ei sustine ca acesti factori esentiali ai personalitatii sunt mosteniti. expeditiv-constiincios. majoritatea lor avaud tendinte specifice acestei trasaturi. in tabelul de mai jos sunt prezentate principalele caracteristici ale tipurilor de personalitate evaluate de Chestionarul lui Eysenck. cat si hiperactivitatea. El elaboreaza un Chestionar de personalitate (16 PF). mai putin inteligent-inteligent. flegmatic si melancolic. . Autorul a realizat un chestionar (Inventar de Personalitate Eysenck. Indivizii care manifesta un nivel ridicat al nevrozismului sunt: foarte anxiosi. Modelul Iui R. B. conservator-ingrijorat. functionarii care sunt stabili (controlati) emotional.a lungul unei axe introversiune-extraversiune. in care se inscrie si cercetarile Iui Eysenck. dur-sensibil. flegma. coleric. S-au constatat grupuri tipice de indivizi ce se repartizeaza pe axele introversiei si nevrozismului: vanzatorii care sunt indivizi extravertiti si putin emotivi. sentimental-stabil emotional. practic-fantezist. increzator-suspicios. Cei externi formeaza personalitatea aparenta (acele trasaturi care sunt posibil de observat de catre ceilalti). Factorii interni se afla dedesubtul celor externi si formeaza baza personalitatii. a lui Hipocrate si Galenus. Teoria este criticata pentru numarul redus de fa-tori de personalitate. direct-viclean sigur de sine-anxios. bila neagra) pentru a da cele patru caractere: sangvinic. dureri de cap). Autorul a pus in relatie factorii din teoria sa cu tipologiile mai vechi. Autorul gaseste un numar de factori interni esentiali. dependent de grup-autonom. docil. au o predispozitie catre tulburari nevrotice. INTROVERTIT___________ NESTABIL EXTRAVERTIT Morocanos Iritabil Anxios Agitat Defensiv Agresiv Pesimist Excitabil Sobru Capricios Nesociabil Impulsiv Rezervat Optimist Linistit Melancolic Activ Coleric Pasiv Flegmatic Sangvin Prudent Sociabil Meditativ Dezinvolt Pasnic Vorbaret Controlat Spontan Serios Vesel Constant Vioi Calm Degajat Antrenant STABIL Teoria lui Eysenck are meritul de a face legatura dintre personalitatea normala si cea patologica. pe baza carora se poate realiza un profil al personalitatii persoanelor. aceasta fiind considerata ca fiind mult mai complexa. care evalueaza urmatoarele dimensiuni ale personalitatii: rezervat-sociabil. serios-nonsalant. Cattell (1965) Autorul cerceteaza personalitatea folosind asemanator lui Eysenck metoda analizei factoriale. timid.incordat. desemnand la Eysenck atat instabilitatea emotiva. relaxat. indivizii anxiosi sau isterici sunt cei care au cele mai mari scoruri Ia nevrozism. Conceptia trasaturilor de personalitate. bila galbena.Autorul teoriei foloseste metoda analizei factoriaie a personalitatii si incearca sa stabileasca o legatura intre rezul ratele cercetarilor sale si descrierile mai vechi ale temperamentului. A doua axa corespunde nevrozismului (stabil/instabil emotional).aventuros.autoritar. sunt mai introvertiti.

in opinia sa.spontan. prin intermediul tuturor perceptiilor. Mamali (1981). Rogers. motivatia deficitara provine din nevoi primare. Sinele ideal reprezinta perceptia modului in care individul ar dori sau ar trebui sa fie. setea si din nevoi psihologice. Modelul teoretic asupra motivatiei propus de Maslow cunoaste o serie de critici (E. care reprezinta nevoia persoanei de a-si gasi implinirea de sine si de a-si valorifica intregul sau potential. de imagine pozitiva. de apreciere etc. insensibii-sensibil. Conform autorului numai 1% dintre oamenii sanatosi ating satisfacerea nivelului superior al ierarhiei. temator-indraznet. sigur. datorate cresterii (de dezvoltare personala). pe libertatea lor de a-si alege propriul destin.. in opinia sa. M. Studiind motivele persoanelor intr-un numar mare de situatii. toti oamenii se nasc cu o tendinta spre realizarea de sine. Conform autorului. conservator-liberal. neglijent-constiincios. necesitand satisfacerea lor inaintea celor aflate Ia nivelul de varf al ierarhiei. ordinea secventiala de satisfacere a trebuintelor. Solutia reprezentata de dimensiunea a unui numar de cinci factori de personalitate constituie un consens intre diversi specialisti McGrae si Costa (1987) folosind analiza factoriala asupra datelor obtinute cu ajutorul unor metode de evaluare diferite. 1973) legate de aspectul lui static. a maximului dezvoltarii personale. deschidere: conventional-original. nu tine seama de faptul ca oamenii se maturizeaza psihologic.amabilitate: iritabil-amabil.neuroticism: caim-ingrijorat. Maruyama. de apartenenta la un grup. de autorealizare. Teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow.altruist. de stima si statut social. Nevoile de Ia baza ierarhiei (fiziologice) sunt cele mai presante.constiinciozitate: nepasator-grijuliu. C. caracterul lui cultural limitat. Aceste nevoi creeaza o tensiune care trebuie redusa.nesigur. de securitate. in studiul personalitatii Maslow (1954) este interesat in primul rand de motivele care ii impulsioneaza pe oameni. Ei pun accentul pe unicitatea fiintelor umane. critica modelul teoretic al lui Maslow. Rogers sustine ca fiecare persoana este unica si are o nevoie bazala. subiectiva a individului. Teoria Iui C. neserios-de incredere.extraversiune: retras-sociabil. in raport de importanta trebuintelor. ca foamea. Maslow arata ca acestea au tendinta de a se regasi intr-un pattern specific. setea etc. care este legata de satisfacerea unor nevoi cum sunt cea de dragoste. respectiv nevoia de reducere de tensiuni fiziologice cum sunt foamea. comportament. primara. . tacut-vorbaret. de asemenea. valorilor si atitudinilor care se constituie ca eu. nevoile cuprinse in aceasta ierarhie sunt innascute si prezente la toti oamenii. Sinele perceput influenteaza modul in care persoana percepe lumea si propriul sau . inhibat. . Maslow considera ca apogeul satisfacerii nevoilor este reprezentat de motivele realizarii de sine (autorealizare). respectiv de respectul si admiratia celorlalti. c) Abordarea umanista Psihologii umanisti considera ca obiectul de studiu al psihologiei ar trebui sa fie experienta constienta. Maslow si C. nu tine seama de variabilitatea comportamentului urmn in diferite situatii. Jantsch (1975. ca nevoia de securitate. Modelul celor cinci factori al Iui McGrae si Costa (1987) intre cercetatori sunit controverse privind numarul factorilor de baza ai personalitatii. egoist. de perspectiva asupra persoanei. Cresterea sau dezvoltarea personala nu este esentiala pentru supravietuire si va avea loc numai in conditiile satisfacerii nevoilor aflate la baza ierarhiei (cele fiziologice). care este dobandit in cursul experientei de viata a persoanei.Teoria este criticata pentru faptul ca trateaza personalitatea ca pe un element prea static. . in cadrul propriilor limite. in centrul teoriei lui Rogers se afla conceptul de sine (perceput si ideal). rezistent-vulnerabil. Printre cei mai importanti exponenti ai abordarii umaniste a personalitatii sunt A. Teoria considera ca oamenii sunt orientati pentru atingerea propriului lor potential. . Rogers (1959) C. gasesc in mod constant manifestarea urmatorilor factori de personalitate si a trasaturile lor reprezentative: . care poate forma o ierarhie. El considera ca exista doua tipuri de motivatii: datorate lipsei (de deficit). „piramida" Iui Maslow are cinci niveluri distincte: nevoi biologice fundamentale. subliniind caracterul lui static si unideterminat.

In acest sens. apropiate cu ale altora. dar apreciate pozitiv de catre aceasta. Criticele aduse teoriei se refera la terminologia neclar definita. Ideile persoanei in relatie cu pretuirea sunt denumite conditii de valorizare. Conform autorului. . accentuarea starii de faine a individului. aceasta sa devena mai putin amenintare) Aceste mecanisme au scopul de a proteja Sinele de confruntarea cu situatia reala. iar cele care impiedica autoactualiza. in aceste conditii. autorul sustine ca orice persoana are nevoie sa fie pretuita de altii. Inventarul orientarii personale destinat evaluarii realizarii de sine) si cercetarii psihoterapeutice. Teoriile unidimensionale se concentreaza asupra ralului jucat de un anumit aspect al personalitatii in modelarea comportamentului. Deoarece fiecare persoana are capacitati si tendinte diferite. deoarece persoana j devine constienta de lipsa de concordanta dintre acf'unile si valorile sale. cat si Rogers si-au elaborat teoriile pornind de Ia observatii facute pe studenti relativ sanatosi. In acest sens. forta motivationala majora este aceasta tendinta de realizare. Pentru ca aceasta necesitate este foarte importanta. interpreteaza evalueaza aspecte legale de ei insisi si de lumea lor. care pot sa nu fie identice. clasifica. Acestia pot elabora teorii false. Experientele care incurajeaza dezvoltarea sunt percepute ca pozitive sau utile. d) Teoriile unidimensionale ale personalitatii Teoriile analizate mai sus. Daca conditiile de valorizare impun persoanei sa actioneze pe cai opuse comportamentului de autcactualizare. persoana dezvolta mecanisme de aparare: negarea (refuzul admiterii existentei discordantei). Pentru Rogers. adaugand o motivane asociata-teama de esec. dar care sunt. persoanele sau pe ei insisi. aceasta isi elaboreaza propriul set de valori specifice. Dezvoltarea unei personalitati sanatoase presupune inexistenta conflictelor intre conditiile de valorare si dorinta de autoactualizare. Criticii arata ca atat K. Autorul si colaboratorii si-au adus contributia in domeniul elaborarii de metode de evaluare (de exemplu. afectiune sau respect. Atkinson (1966) continua studiile. de a-si dezvolta si realiza potentialul propriu cat mai muit posibil.elly. Indivizii analizeaza comportamente. m unele cazuri. in general. autorul sustine faptul ca fiintele umane au o necesitate fundamentala de autoactualizare. poate deveni atat de importanta.Rogers considera ca o parte a personalitatii umane se manifesta prin dorinta continua spre crestere si dezvoltare. cei din jur au tendinta de a conditiona pretuirea de un comportament adecvat.a sunt percepute ca negative sau neplacute. . persoana incep sa aiba probleme. ele fiind foarte importante in jhidarea comportamentului individual spre tipurile de comportament aprobate de societate. Conform autorulu' indivizii trebuie vazuti ca oameni de » stiinta care observa lumea. deseori. nevoie care se manifesta prin dragofte. Rogers sirtine ca persoana evalueaza prin prisma ei toate experientele de viata. au incercat sa descrie personalitatea ca un intreg si sa formuleze predictii asupra comportamentului persoanelor. formuleaza si testeaza ipoteze. care constituie unitatea de baza a an al'"zei. Autorul teorie e'aboreaza un instrument original de evidentiere ale constractelor personale specifice unui individ: Testul Repertoriului de Constructe de rol (Rep Test). Aceasta necesitate. apare amenintarea realizarii nevoii respective (de autoactuaii^are). datorita amenintarii produse de aceasta neconcordanta. Teoria consiructelor personale a lui Kelly (1955) Autorul teoriei considera ca scopul psihologiei trebuie sa fie descoperirea acelor dimensiuni pe care persoanele in cauza le folosesc pentru a interpreta sau pentru a explica aspecte legate de ele insele sau de lumea lor sociala. distot sionarea (falsificarea sau modificarea amintirii sau experientei neplacute pentru ca. Fiecare persoana cunoaste fire sunt tipurile de comportament care pot castiga pretuirea relorlalti. O alta necesitate a personalitatii evidentiata de Rof?rs este nevoia de pretuire. Aceasta amenintare conduce la anxietate. Kelly denumeste aceste dimensiuni constructe persoanle ale individului. incat sa interf^eze cu nevoia de actualizare. Teoria nevoii de realizare a iui McCIeüxnd (1953) Teoria cerceteaza influentele care se manifesta asupra nevoii unei persoane de a obtine succes sau de a se situa la un nivel de excelenta. credinte care pot distorsiona felul in care evalueaza evenimentele.

Rotter elaboreaza o scala de atitudini (Locus of Control Scale). Gould si Jackson 1979). mai bine la evenimentelor stres an ic fata de cele cu un locul de control extern. Este apreciat faptul ca tipurile de atribuiri facute sunt importante in motivarea actiunilor umane. conturandu-se ca o caracteristica de personalitate globala si relativ stabila. violurile. ca fiind dependente. * Pornind de la teoria nevoii de realizare (Atkinson. sau vor incerca reducerea efectelor negative datorita producerii evenimentului. Problema atribuirii. comportamental (efortul depus pentru obtinerea controlului). Dezvoltarea tendintei (interne sau externe) a locului controlului este considerata de autor ca depinzand de situarile obiective si de tipul de cultura si societate. Este vorba despre explicatiile (atribuirile) oferite de indivizi pentru a explica sursele. Teoria personalitatii de tip A a Iui Friedi man si Rosenman (1974) .Teoria locul controlului a Iui Rotter (1954) Cercetarile Iui Rotter s-au concentrat asupra masurii in care o persoana sc percepe ca fiind capabila sa-si controleze propria viata (control intern) sau. altor persoane etc. moartea unei persoane ar-opiate. preferential (nevoia controlului). Variabila se refera la convingerile. Teoria auto-efkientei (self-efficacy) a lui Bandura (1977) Bandura introduce in cercetare conceptul de auto-eficienta care a fost pus in legatura cu teoria asteptarii si motivatia. (control extem). soarta. uneori. Lipsa de. atitudinile indivizilor privind localizarea factorilor care controleaza comportamentul. prin care distinge persoanele care explica intaririle primite fie ca urmare a actiunilor lor. atribuie aceasta unor factori precum noroc. a situatiei sau a unor factori fara legatura cu ea. Chiar atunci cand conditiile se modifica si neplacerile pot fi impiedicate. Autorul considera ca acest stil similar neajutorarii dobandite. competenta. nevoia de succes. autonomia. Aceste persoane rezista. fie de factori situati dincolo de propriul comportament (control extem). activitatea sportiva. Weinberg. Persoanele care se considera capabile de a exercita control asupra a ceea ce se intampla. Victimele unor abuzuri fizice sau psihice de durata pot invata sa adopte. vor cauta modalitati de a face fata evenimentelor neplacute. Persoanele care au constiinta propriei eficiente vor investi un efort mai mare pentru realizarea unei sarcini. un set de comportamente care se aseamana cu neajutorarea dobandita. fata de cele care se autoapreciaza mai scazut din acest punct de vedere. s-a constatat ca pierderea controlului este stresanta. ar^stea nu dezvolta o reactie noua. de propriul lor comportament (control intern). se refera la motivele prin care sunt explicate de ce se intampla anumite lucruri. Rotter (1966) a sugerat ca exista diferente intre comportamentele oamenilor in raport de perceptia locului de control. Acesta se refera la localizarea controlului evenimentelor: in interiorul persoanei sau in evenimentele externe. care se manifesta la animalele aflate intr-o situatie in care sunt ]>site de puterea de a preveni consecintele neplacute. certurile). in general. 1966). cauzele succesului si esecului. Persoanele care au convingerea propriilor capacitati sunt mai tenace si depun mai mult efort in activitate (de ex. Conceptul locul de control a fost relationat de catre Rotter cu alte variabile ale personalitatii: alienarea. Diferentele individuale privind controlul se manifesta la urmatoarele niveluri: cognitiv (convingere privind posibilitatea de a exercita control asupra evenimentelor). Constiinta propriei eficiente este legata de simtul competentei proprii. Locul de control si constiinta propriei eficiente sunt legate de cauzele pe care persoanele le atribuie evenimentelor. Exista mai multe stiluri atributionale care pot motiva actiunile persoanelor. Acest stil atributional depresiv determina persoana sa simta cu nu are puterea de a influenta evenimentele. De asemenea. furturile. Dacá persoana are locul de control interior va fi inclinata sa considérer ca ceea ce i se intampla este rezultatul propriilor eforturi Daca persoana are locul de control exterior va fi inclinata "sa perceapa ca ceea ce i se intampla este consecinta norocului. control asupra situatiilor este perceputa ca un factor important care determina persoanele sa manifeste pasivitate la pr> cucerea evenimentelor (de exemplu. care accepta ceea ce li se intampla iara a incerca sa actioneze pentru a schimba desfasurarea lor. dimpotriva. Seligman (1975) a identificat un stil atributional depresiv: persoanele care opteaza intotdeauna pentru o analiza negativa a lucrurilor.

putand intra in structura unor aptitudini diferite. Acestea vor fi discutate in partea finala a capitolului. Pentru evaluarea cantitativa a performantei se folosesc indicatori cum sunt: volumul sarcinilor realizate.energetica a personalitatii). castrgand continuu in calitatea performantei prin intermediul antrenamentului. instructie si educatie. echilibrul si dinamica proceselor afective. acelasi temperament poate exista la tipuri de personalitate diferite si in conditii diferite de evolutie a acesteia. au fost elaborate diferite tipologii ale temperamentului.operational). organizata in domeniul respectiv. Aptitudinile se dezvolta in functie de o serie de factori: conditiile favorabile de nediu. Ereditatea sau dispozitiile individuale native constituie numai una din conditiile procesului complex de formare a aptitudinilor. . In fiecare categorie de temperament se pot intalni atat debili mintali.endocrin. ientarea spre lumea externa (extraversie) sau spre cea interioari. o activitate care implica un eveniment imprevizibil sau dr o anumita dificultate) antreneaza din plin activitatea sistemului nervos si pot furniza date importante in legatura cu temperamentul persoanei confruntate cu acele situatii. c. intensitatea efortului depus etc. a reactiilor motorii. rezistenta la efort. Pentru ca ele sa se formeze si sa se dezvolte este necesara o activitate intensa. cu performanta si eficienta desfasurarii unei activitati. nu la aceea a continutului. Temperamentul . particularitati ale analizatorilor. Valoarea aptitudinilor trebuie pusa in legStura directa cu insusirea operatiilor in cadrul realizarii unei rurcini sau activitati. se refera la intensitatea si durata trairilor emotionale. a raspunsurilor verbale. persoane creative si necreative. de insusire a unor cunostinte si deprinderi adecvate. rapiditatea actiunilor ctc. Nivelul de dezvoltare a aptitudinilor asigura competenta intr-un anumit domeniu de activitate. precizandu-se treptat.-e refera la aspectul forma] al personalitatii. fac exceptie aptitudinile pentru muzica si desen). el este bazai. Trasaturile temperamentale au o mare importanta in cadrul relatiilor intrepersonale. intensitatea si durata raspunsurilor la stimuli si solicitari. Multe studii au evidentiat legaturi dintre acest tip de comportament si afectiunile coronariene. Aptitudinile Acestea sunt sisteme operationale psiho-fizice. competitivitate si un sentiment de urgenta permanenta. Aptitudinile se refera la potentialul instrumental-adaptativ care permite individului realizarea intr-un anumit domeniu de activitate a unei performante superioare mediei comune (IVp Golu. (introversie).). Pentru evaluarea calitatii performantei se folosesc indicatori cum sunt: complexitatea sarcinii. 2. o situatie competitionala. Din punct de vedere biomedical are importanta tipul de temperament care manifesta rezistenta la eforturi si stresuri si cel care are gradul cel mai ridicat de predispunere la anumite tulburari organice sau psihice. Ele au la baza anumite p? emise native: tip de personalitate. ele asigurand atractiile sau respingerile dintre indivizi. ocupatie. neutru fata de valorile sociale si modale. De asemenea. Temperamentul se observa in manifeiiari ale comportamentului persoanei: in miscare (promptuudmea.Teoria cerceteaza un tip particular de comportament si consecintele acestuia. in vorbire. Se refera la modul cum reactioneaza persoana din aceasta perspectiva in diferite situatii: vite/a de desfasurare a proceselor psihice (rapiditatea perceptii! r. morale dar i i amorale. in gestica. timpul necesar realizarii unei sarcini. agresivitate.3 Structura personalitatii in acceptiunea clasica personalitatea este alcatuita din trei componente structurale: temperamentul (latura r'itiamico. Diferite fapte de conduita (o situatie de asteptare. inteligenta. Aptitudinile se manifesta precoce. originalitatea produsului realizat. 2002). caracterul (sistemul de atitudini si trasaturi volitive). la stres. dispozitii preoperationale etc. cat ti inteligente de varf. nespecific. constituind latura instrumentala si executiva a personalitatii. Ele se formeaza in ontogeneza (pana in jurul varstei de 9-10 ani sunt nediferentiate. Temperamentul Temperamentul este latura dinamico-energetica innascuta a personalitatii. Tipul A de comportament se caracterizeaza prin nerabdare. gradul de utilitate a produsului etc. Este in stransa legatura cu instinctele si afectivitatea dar si cu activitatea sistemului neuro. aptitudinile (sistemul inst'mental. in functie de conceptiile din perspectiva carora au fost abordate si definite.) Acestea au un ceracter generic.

). interes de ceea ce este nou. aptitudinile se organizeaza intr. capacitate de comutare rapida a rationamentelor). aptitudinile pot fi grupate in. vedere in spatiu. efortul de vointa. aptitudini speciale: sunt cele care mijlocesc eficienta activitatii in anumite domenii de activitate.aptitudini generale: sunt acele aptitudini care sunt solicitate in toate formele de activitate. de intelegere a problemelor si fenomenelor noi. Aptitudinile sensorio-motorii sunt implicate in discriminarea. cum sunt motivatia. producerea de sisteme i tehnice etc. aptitudinile tehnice). b) aptitudini complexe: sunt aptitudini care asigura eficienta intr-un anumit domeniu de activitatea (de exemplu. capacitatea de procesare si fixare a informatiilor) si ale aparatelor motorii (forta. 1991). at>piudinea pedagogica (care presupune capacitatea de a face continuturile scolare accesibile celor ce invata. capacitatea de generalizare. asigurand o adaptare satisfacatoare in conditii de mediu diverse.). capacitate de organizare. de a identifica si stabili relatii intre obiecte si fenomene. capacitate de cunor^tere si intelegere a celor ce invata. capacitate de exprimare clara. punand bazele unui nou mod de gandire.in structura personalitatii. Talentul reprezinta combinarea originala a unor aptitudini : | care asigura realizarea unei activitati creatoare. simtul ritmului. Performantele talentului se refera Ia coordonatele unei anumite epoci. pragurile sensibilitatii. gimnastica. proprietati ale memoriei.). imaginatia etc. CHrakter = semn. reprezentarea obiectelor. exista o structurare. este dobandit. ^ fizica. Acestea sunt determinate de caracteristicile analizatorilor (acuitatea senzoriala. vocabular bogat etc. Acestea asigura realizarea diverselor actiuni si conditioneaza eficienta in anumite activitati.. viteza. specificitate etc. biologie etc.un complex ierarhizat si intotdeauna original. spiritul d observatie etc. in descrierea caracterului unei persoane. tactile.). Principalele caracteristici evaluate sunt: calitatea si rapiditatea executiei. sportive (atletism. in raport de criteriul solicitarii si implicarii in activitate aptitudinile pot fi grupate in: . Ele cuprind aptitudinile senzorio. Diferentierea lor se face in raport \ de genul activitatii in care acestea se manifesta: artistice J (literatura.motorii si intelectuale.. identificarea obiectelor si in efectuarea unor actiuni asupra lor pentru satisfacerea anumitor nevoi. calitati ale memoriei (formelor. tehnice (proiectare. Aptitudinile intelectuale cuprind procese psihice implicate in toate formele de activitate: spiritul de observatie. o combinare particulara a lor. i manageriale (organizare. C numerica) calitatea imaginatiei. Caracterul Caracterul (gr. (M. pictura. orice activitate desfasurata implica aptitudini generale si speciale. Ea' reprezinta capacitatea de adaptare. memoria. calitatea reprezentarilor. Golu. de sesizare a esentialului. olfactive. f in general. Inteligenta ocupa un loc aparte intre aptitudini. originalitatea rationamentelor). teatru etc.). ne desprindem de elementul eredo-constitutional si ne adresam constiintei axi logice a persoanei. a) aptitudini simple sau elementare: acuitati vizuale. usurinta formarii de deprinderi (rapid. muzica. Clasificarea aptitudinilor se poate face dupa mai multe criterii (complexitate. Orice insusire sau proces psihic (memoria. Au la baza factori specific? ai analizatorilor (vizual. se poate vorbi despre: aptitudinea de invatare (care presupune formarea rapida a asociatiilor. a unui nou stil etc. fara efort) etc. inteligenta. jocul cu mingea etc. Evaluarea aptitudinilor se realizeaza prin masurarea performantelor in indeplinirea sarcinilor. Performantele geniului creeaza o epoca noua intr-un domeniu sau mai multe. conducere etc. stiintifice (matematica. in raport de criteriul complexitatii. Astfel. . contribuind la imbogatirea valorilor acesteia. auditiv). 2002) Exista posibilitatea de compensare a aptitudinilor prin interventia altor factori de personalitate. marca) reprezinta latura relational valorica a personalitatii.).) privit din punct de vedere al eficientei devine aptitudine (I. Este parte integranta din structura persoanei. Radu si colab. Geniul reprezinta forma cea mai elevata de strucl rare a sistemului de aptitudini. aptitudinea matematica (care presupune flexibilitatea gandirii. precizie).constiinciozitatea.). verbala. ce asiguia o diferentiere individuala. atitudinea.

predominarea componentei cognitive va determina ca trasatura „prudent" sa fie mai puternica decat cea de „voluntar". individul se poate afla in una dintre urmatoarele situatii: de concordanta cu societatea. care determina un mod relativ stabil de orientare si raportare a omului Ia cHlalti. Ia sine insusi (M. caracterul desemneaza un ansamblu inchegat de atitudini. rau etc. etatii etc. zgarcit. se refera la valoarea. certaret. pe conduita sa. Este vorba de unele particularitati esentiale. Poate avea si sens negativ: inconstant in conduita.|carac+erul este modul de organizare a profilului psiho-social al (¡personalitatii. In formarea caracterului primeaza mediul social si educatia primita de copil de Ia o varsta cat mai timpurie. aceasta stabilitate este de nivel mai scazut. chibzuit.). Modul de raportare si reactie la situatii este determinat de interactiunea nevoilor interne ale individului fata de societate si a solicitarilor externe. convingerile si sentimentele social. in sens restrans. trasaturi). in psihologia populara. fiecare om avandu-si modul sau particular de a se manifesta. la stilul de viata al unei persoane. incalca normele morale ale soc. caracterul putaudu-se modifica de-a lungul vietii. perseverent. rabdator. Comparativ cu celelalte componente ale personalitatii (de exemplu. principiile. acestea fiind realizate prin descrierea comportamentului observabil si compararea interindividuala. indecis. temperamentul). . motivationala (trebuinte. afectiva (emotii. se refera la particularitatile specifice prin care o persoana se deosebeste de alta prin semnele caracteristice ale unei individualitati. referitor la trasaturile sufletesti. in structura caracterului ponderea acestor tipuri de comportament di ¿era de la un individ la altul: predominarea motivatiei personale va determina ca trasatura „egoist" sa fie mai puternica decar aceea de „altruist". . de respingere reciproca. de conduita intalnim expresii care se refera la diverse insusiri caracteriale: tenace. care-i determina modul de manifestare sau de conduita. Trasaturile de caracter au o dinamica polara: hamic-lenes. altele au dominanta voluntara (perseverent. Din a ceasta perspectiva. stilul de reactie fata de evenimentele traite. cerute de societate. 2002). egoist-altruist etc. predominarea componentei afective pozitive va "deterinina ca trasatura de „cald" sa fie mai puternica decat cea de „rece". tolerant.morale.in sens psihologic. ^ in literatura deosebim mai multe sensuri ale notiunii de caracter: . pe baza unor transformari in plan cognitiv. reprezentari. aspru.acterui se manifesta numai in situatiile de natura sociala. la anumite particularitati. Structura caracterului Caracterul rezulta din interactiunea elementelor de natura cognitiva (concepte. motivational si volitiv a ceea ce este semnificativ pentru el in situatii. volitionala (insusiri. judecati). Ca. el se structureaza in interactiunea individului cu mediul social. abuzeaza etc. structura caracterului trebuie sa dispuna de o anumita flexibilitate care sa-i asigure posibilitatea ajustarii. idealuri). slab. ambitios. Trasaturile de caracter sunt specifice sau unice.. aspiratiile si idealurile. afectiv. Trasatura de caracter este proprie unei persoane alunei cand aceasta s-a manifestat in acelasi mod in mai multe situatii. fermitate. ambitios etc. in atribuirea si evaluarea lor nu exista un anumit etalon standard. se refera la "monograma" individului. Ia societate. Evaluarea structurii caracterului se realizeaza prin intermediul trasaturilor Acestea sunt definite ca structuri psihice care asigura constanta comportamentului unei persoane in diverse situatii.). Structura caracterului are o anumita stabilitate.in sens de "caracteristic". astfel ca unei persoane cunoscute i se poate prevedea comportamentul in diverse situatii sociale. experiente sociale. Golu. considerat din perspectiva unor norme si criterii valorice.in sens larg. intelept. interese.). lacom. hotarata. este energica. El cuprinde conceptia generala despre lume si viata a persoanei. bun. particularitati care form eaza un tot organic bine structurat in care partile constitutive sunt m stranse raporturi reciproce. . modelele morale proprii societatii).in sens etic (concordanta sau discordanta lui cu normele. respectiv un anumit profil al caracterului. Avand rolul de mediere si de reglare a raporturilor persoanei cu situatiile sociale caracterizate printr-o variabilitate ridicata. Individul isi structureaza un anumit mod de raportare si reactie la situatiile sociale. care au rol in raportarea individului la ceilalti sau la societate. curajos-las. reorganizarii si adaptarii la schimbarea criteriilor valorice din anumite coaiexte reiajionale. sever. principiala etc. de concordanti partiala. darnic. permanente care-si pun amprenta pe faptele sale. sentimente). Unele dintre aceste trasaturi sunt incarcate de afectivitate (iertator. la simtul moral (inseamna ca persoana are spirit de dreptate.

morale (cinstea. Ea este o sinteza de trebuinte. este intemeiata pe convingeri puternice. alcatuind o structura. Acestea pot fi grupate dupa natura ior in urmatoarele categorii: . uneori negate si de persoana. purtand amprenta componentei psihice). la cer predomina instabilitatea. perseverenta.expresivitatea. 2002). indica posibilitatea restructurarii unor elemente in raport cu noile cerinte impuse. mii). modestia si opusele lor). structura caracterului presupune existenta informatiilor de control (conexiune inversa) p.originalitatea. Atitudinea este o componenta reprezentativa a caracterului in masura in care aceasta are o semnificatie valorica.. munca. demn. .cognitive (obiccl vitatea. . Astfel. judecati. manifestata printrun mod specific de reactie. indica specificitatea si indivic'alitatea caracterului. spunem despre cineva ca este sever. respectiv pozitia interna adoptata de persoana fata de situatia in care se afla. indica rezistenta caracte alui la influentele negative. prin care persoana se orienteaza selectiv si se autoregleza preferentid. au semnificatie inalta pentru individ. Fiecare individ se manifesta si diferentiaza pe baza unor trasaturi particulare. oscilatia). Intre structura interna a caracterului si comportament se implica atitudinea. . care asigura comparatii intre persoane si individuale.inter-subiective (spiritul de cooperare.afective (stabilitsie emotionala-timiditate. 2002): . care se manifesta . volitionale (independenta. cu rolul de a stabili modul in care va actiona.unitatea.in acest context.pregnanta. Din punct de vedere functional. Trasaturile individuale sunt de mai mute tipuri: cardinale (in numar de una sau doua). Allport (1981) imparte trasaturile de personalitate in comune. secundare si de fond (sute. multitudinea relatiilor stabilite cu viata sociala. Astfel. rezistenta •) diverse tentatii. se manifesta in mod constant. contrare convingerilor. care sunt slab exprimate. atunci cand vorbim de caracter ne referim. demnitatea. Atitudinea reprezinta o modalitate de raportare la obiecte sau fenomene. indica gradul de integrare si ierarhizare a motivelor care asigura orientarea generala a persoanei. curajul. darnic). . rigide. . care Ie controleaza si domina pe celelalte. . Atitudinea este o pozitie fata de ceva. astfel se asigura evolutia caracterului si aütoreglajul eficient (din aceasta persp ctiva se disting caractere conservatoare. G. Golu. modul de raportare a persoanei fata de evenimentele din jur. Mai pot fi evidentiate trasaturi ale caracterului cuu sunt: . convingeri.plasticitatea.ierarhizarea atitudinilor si ■ trasaturilor (dominante. profilul moral nu este o insumare de atitudini sau trasaturi. sentimente. . spiritul critic si opusul acestora). care diferentiaza persoanele. la un anumit fel de atitudini. Sunt delimitate trasaturile globale (care definesc sistemul caracterial in ansamblu) si trasaturile particulare (care definesc semnificatia relational-sociala a componentelor psihice. nota distinctiva fata de altii prut modul diferit de dezvoltare si imbinare. secundare): .ivind efectele comportamentelor adoptate. Dintre trasaturile globale ale caracterului sunt evidentiate (M. . intr-o gama larga de situatii si sunt caracteristice unui individ.motivationale (avaritia. mecanisme voluntare care nu sunt juxtapuse ci unificate. o anumita stabilitate in orice circumstante. lacomia si opusele ior). dar si mandru. sentimentalism). . in primul rand. comportamentul persoanei pastreaza o anumita constanta si identitate in conditiile variabilitatii situatiilor. motivationale. volitionale) case sunt valorizate de individ si implicate in determinarea atitudinii acestuia fata de realitatea sociala (M. Atitudinea confera un anumit sens si o anumita coloratura comportamentului.stabilitatea scopului. Golu. caractere mobile si caractere labile.bogatia caracterului. ci apare ca o ierarhizare de trasaturi dominante si secundare (ex. principale (in numar de 10-15). . este profund interiorizata in structura personalitatii persoanei. interese. afective. indica gradul de consolidare si intensitate a componentelor dominante. Trasaturile de caracter se formeaza si individualizeaza pe fondul interactiunii continuturi lor diferitelor procese psihice (cognitive. de intrajutorare si opusele lor). Trasatura caracteriala reprezinta pozitia.integritatea (taria). autocontrolul si opusele lor) etc.

centralifatea: gradul de organizare al valentelor persoana. masura in care atitudinea este compatibila cu modalitatile de actiune. stapanire de sine. ca opinie (atitudine exprimata vebal). Caracteristicile atitudinilor posibil de evaluat sunt: .de actualizare si satisfacere a diferitelor trebuinte. constiinciozitate. un echilibru evolutiv. Functiile principale ale atitudinilor sunt: . amor propriu. postura. umanism. pedepse).de valorizare. modestie. B. neincredere. tenacitate. . . suspiciune etc. subestimare care induc trasaturi de caracter nefavorabile persoanei: complex de inferioritate. sociabilitate. aparitia unor noi trebui ate. dar si ceea ce ei trebuie sa faca (normele sociale). combativitate. demnitate personala. simt si felul cum doresc sa actioneze in raport cu un obiect. . care induce trasaturi negative cum sunt: complex de superioritate. Sunt diferente intre indivizi in raport de gradul de autoevaluare: obiectiva.rnediu.atitudinile fata de munca: harnicie. renuntare etc. dispret.. exprimat fie prin conformism (desi atitudinea este de sens contrar asteptarii sociale. fie din dorinta de a nu fi ca ceilalti).emergenta: gradul de necesitate al raspunsurilor la solicitarile din mediu. . Atitudinile se pot manifesta prin: gest. realista (spirit autocritic. exprima nivelul interiorizarii valorilor in structura personalitatii.de acceptare. aroganta. Atitudinile pot fi clasificate in raport de mai multe criterii: A. minciuna. Lotarare.cognitiva. concordanta sau discordanta fata de norme.afectiva. indisciplina etc. initiativa. .dusmanie. hotarari ale persoanei fata de obiecte. se refera la tendinta de a reactiona in sensul apropierii sau departarii. sinceritate.Atitudinea are o structura dinamica.de consistenta si convergenta. . supraestimare. favorabila sau nefavorabila a relatiei cu mediul. dupa obiectul de referinta: ..atitudinile fata de sine. rezulta din perceperea si conceptualizarea obiectului atitudinii (baza o constituie experienta sociala si personala). . darzenie. se refera la atractia (simpatia) sau repulsia (respingerea) fata de obiecte. se refera la decizii.intentionala. principii. aspiratii poate conduce la modificarea atitudinii fata de lume. Ea este dobandita prin influenta sociala si experienta personala. organizate Ia nivel diferit intru-un sistem. opinia si actiunea sunt contrare fie din placerea de a contrazice. etc. .sau . situatii.sau . se refera la caracteristicile imaginii de sine elaborate pe baza evaluarii celor din jur si al autoevaluarii. incredere in oameni etc. disciplina etc. lipsa de initiativa.atitudinile fata de ceilalti (prietenie. Atitudinile si calitatile valorice asociate lor sunt corelate. precum si de consecintele asteptate ale comportamentului (recompense.intensitatea: nivelul de acceptanta. Disocierea intre planul intern al atitudinilor si cel extern este realizata de un mecanism de reglare care este pus in actiune de constiinta.atitudinile fata de societate. delasare. . actiune) nu exista intotdeauna o concordanta perfecta. reactie la un eveniment. Ele includ ceea ce oamenii gandesc. . sau o ierarhie.lasitate. manifestate ca stare de necesitate a personalitatii persoanei. . dupa trasaturi voluntare de caracter: curaj. egoism. fata de forma de organizare politica etc. Nivelurile de stabilitate si integrare ale atitudinii sunt diferite Ia indivizi diferiti. .lene. etaloane morale.).directia: orientarea pozitiva sau negativa. interdependente. Poate sa se manifeste astfel fenomenul de dedublare. . care asigura o adaptare adecvata la viata sociala. neincredere in sine. care confirma indicatorii de consonanta ai echilibrului comportamentului cu mediul. atitudinea fata de diferitele institutii. .actionala. perseverenta etc . fie prin negativism (desi atitudinea este in concordanta cu solicitarea sociala.sau . incredere in sine. intre atitudine si manifestarea ei externa (opinie. opinia sau actiunea persoanei este de concordanta). timiditate etc. .de integrare si ordonare a existentei persoanei in universul social si subiectiv. neaoceptanta. conformare si preferinta sociala. . In structura atitudinilor desprindem urmatoarele componente: .).

aparat locomotor grecii. Tipologia lui Kretschmer Pornind de la studierea unui esantion de 4.or a preluat ideile hipocratice si galenice (leptosomul corespunde cu tipul "ftizie".care este in esenta — stiinta care cerceteaza.H. iar ca pshihotip este aparent linistit. Kretschrr.tipul leptosom (biotip) . este caracterizat printr-o forma piramidala a trunchiului cu baza mare in sus: solid. sociabil. . mentalitate.in stransa legatura cu entitati nozograficc. oval. Valoarea tipologiei are un caracter orientat . fata rotunda. Se descriu trei forme: hipomaniacal (vesel. relatiile intre structura corpului si profilul psihologic.a descris 60 de trasaturi de personalitate . indiferenti. mezomorf (musculos) si ectomorf (subtire si fragil). practic. abdomen). piedomina dimensiunile orizontale. delicat. Tipurile descrise sunt urmatoarele: . extravert). energic. cu un corp inalt si slab. mai distant. indiferent sau chiar ostil fata de mediu.afectiva. nu este ur model exemplar. umorist) si greoi (pasiv. volubil. iar ca psihotip este mai rece. este brevilin. calm. interiorizat). sub rezerva ca nu toti cei care intrunesc criteriile descrise vor face bolile respective. pentru a sprijini intelegerea si cuprinderea unei mari diversitati de fenomene specifice personalitatii. "crracter" (psihotipuri). indolent.a elaborat o clasificare a tipurilor de personalitate bazata pe gradul de dezvoltare a tesuturilor derivate din cele trei foite blastodermice: endoderm. sinton (realist. scund. morfb-fizico.psihologice. desi utilitatea incadrarii individului intr-un anumit tip are anumite limite. Sheldon a pornit in studiul sau de la un numar impresionant de fotografii a unor studenti si a concluzionat ca exista trei structuri fizice de baza . Tipologia lui Sheldon Medic si psiholog american. obtuz. variantele normda si premorbida. indesat. carora le corespund trei tipuri fundamentale de temperament. Dincolo de aceste repere incadrate in norma litate. cap . prezentam cateva din cele mai cunoscute tipologii. Cu ajutorul analizei factoriaie . tendinta la acumulari adipoase. cu dezvoltare remarcabila a scheletului si a musculaturii. sistematic) si anestezic (rece. Kretschmer distinge trei tipuri morfologice fundamentale (numite si biotipuri). recunoscut pentru adezivitatea comportamentala si pentru vascozitatea cognitiv. adesea exagerate in raport cu stimulul declansator. enigmatic. idealist. mezoderm si ectoderm. a formulat o serie de corelatii intre somatotipuri si trasaturile de personalitate. Kretschmer a descris si tipul displastic submorbid sau chiar morbid . ~rvatiile facute au dus Ia formularea unei tipologii mixte. Pornind de la ideea ca. cu musculatura slab dezvoltata. O anumita tipologie nu presupune o ierarnizare a tipurilor.000 de cazuri. cu expansiunea unor cavitati viscerale (craniu. cu torace ingust. Kretschmer descrie si varianta premorbida a picnic r lui .de scurtcircuitare emotionala. nobil). pentru fiecare individ. bine proportional. nervos.ciclotim — si anume cicloidul (accentuarea labilitatii afective. torace.pe o perioada de cinci ani. submis <T. in acelasi timp. solitar. . din perspectiva mai multor tipologii. inalt. in sens invers.mic. Metoda tipologica a stat la baza aparitiei biopsiho. membre subtiri si lungi. Varianta premorhida este epileptoidul. temperamentul si caracterul a 200 de voluntari barbati. dar cu reactii explozive . acestea au fost grupate dupa anumite insusiri asemanatoare in tipuri. Se diferentiaza trei subtipuri . psihiatrul german Ernst Kretschmer a remarcat ca melancolicii si maniacalii sunt in general scunzi si plini .pe cand sch. In afara acestor trei tipuri cu variante "normale".ciclotim (psihotip).2. Prin tipologia elaborata.vascos (psihotip). cu o marc mobilitate afectiva.pe care le-a denumit somatotipuri: endomorf (plin.tipul picnic (biotip) . rotund). Psihoza maniaco-depresiva reprezinta modelul patologic de la observatia caruia Kretschmer a descris. Ob. iar picnicul cu tipul "apoplectic") si ars meritul de a fi sesizat predispozitia fata de unele psihoze.schizotim (psihotip). Studiind in paralel . W. -ofienii sunt distanti. subtire. ca in orice stiinta. inalt. C i psihotip este extravertit. Sheldon . este caracterizat prin predominarea dimensiunilor verticale: longilin. soraatotonie si cerebrotonie. cu oscilatii de la polul depresiv la optimism.pe care le-a repartizat in trei serii: viscerotonie. cu nuante de bizarerie. . comunicativ.4 Tipurile de personalitate in psihologie. Un individ poate fi caracterizat. intermediar (rece.tipologiei . inaccesibil pasiunilor). nas lung si ascutit. raspuns enontional disproportionat fata de intensitatea stimulului).definite in plan psihologic prin anumite trasaturi: hiperestezic (iritabil.tipul atletic (b'otip) . Tipul nu reprezinta un "prototip" al umanitatii. ten fin.

cuprinde indivizi orientati catre propria viata interioara. mobil: corespunde sangvinicului si se manifesta prin vioiciune in miscari. olandezi Heymans si Wiersma au studiat 110 biografii ale unor personaje celebre si au desfasurat o ancheta pe mai multe mii de persoane. Sunt oameni usor adaptabili la exigentele mediului. Ei au constatat ca numeroasele trasaturi de pe' tonalitate depindeau de un anumit numar de "factori": emotivitatea.prin rapiditatea miscarilor. Le Senne in prima jumatate a secolului XX. Wiersma. Trebuie facuta precizarea ca. Pnvlov realizeaza o tipologie bazata pe insusirile de functionalitate a proceselor fundamentale (excitatia si inhibitia) ale sistemului nervos: energia (forta). a proceselor intelectuale afective si comportamentale. unele chiar banale. Tipologia Iui Jung C. sangvin. de a se inchide in sine. prezinta incetineala in miscari si exprimare. dezechilibrat (corespunde colericului): este caracterizat din punct de vedere psihologic . putin abili in desfasurarea activitatilor externe. psihologii. somatotonia si cerebrotonia. amabil. sociabil. a expresiilor verbale. iar la altii introversiunea. Tipologia lui porneste de Ia orientarea irentala a individului spre lumea exterioara sau spre cea interioara: . expansivi. . adaptabilitate buna de situatii noi. Tipologia Iui Heymans. in general este plictisit. tipul puternic. activitatea si rezonanta.tipul mezomorf . majoritatea oamenilor prezentand particularitati ale mai multor tipuri.cuprinde indivizi inclinati spre lumea externa. G. egoist. . extravertit. conditiile sociale in care traiesc. chiar agresiv. abili in munca. Desi experimentele cercetarilor pavloviene au fost facute pe animale. dominator. este calm.cerebroton: "fragil". retinut si inhibat in compoitaaient. mare stabilitate la nivelul deprinderilor si starilor afective. Cele patru tipuri pavloviene corespund tipurilor stabilite de Hipocrate (coleric. se intalnesc foarte rar tipuri temperamentale pure. Tipologia iui Pavlov Avand in vedere criteriile hormonale hipocratice. stapanire de sine . Ulterior. ireductibila. . echilibrat. prin lipsa de stapanire. Intre cele doua tipuri nu exista o demarcatie neta. Jung . o anumita lentoare si inertie a conduitei.somatoton: "vigaros". tolerant. si mai putin -nre viata interioara. tipul puternic. putin capabili sa infrunte dificultatile vietii. atras ¿e aventura. in Franta.este sensibilitatea la evenimente externe sau interne. . uneori poate fi tiranic. doar cu observatia ca la unii predomina extraversiunea. curajos.tipul extravertit . rezonanta . exprimata prin emotii.tipul endomorf.tipul introvertit .in sensul caracterologic al termenului.psiholog si psihiatru elvetian.. rezistenta crescuta la stimuli monotoni. Sunt reflexivi. extraertit. nesigur pe sine. usurinta de a trece de la idee la actiune. . stabilitate in manifestarile afective.este repercusiunea unui eveniment asupra psihicului unui individ. echilibrul si mobilitatea. satisfacut de sine. atasat de familie si de trecut. Sheldon a considerat ca temperamentul este "amestecul" celor trei componente — visce rotonia. introvertit.visceroton: rotund. Le Senne a preluat si a dezvoltat aceasta tipologie. cu predominanta uneia sau alteia.tipul slab (corespunde melancolicului): are un nivel crescut de inhibitie a proceselor corticale. numita "psihologie analitica". mai dur. pentru a-si elabora propriile idei si a se gasi in permanent contact cu sentimentele lor. echilibrat. inert (corespunde flegmaticului): este caracterizat prin inertia proceselor de excitatie si inhibitie. Ei isi bazeaza conduita si planurile de viata asa cum le sugereaza circumstantele externe. catre dinamismul vietii practice. este caracterizat prin sensibilitate deosebita. explozivitate.jovial cu tendinta la exagerare. ci existenta lor se constata la fiecare om.tipul ectomorf . inchisi in sine. Tipologia are in vedere urmatorii factori: emotivitatea . perseverent. flegmatic si melancolic). brutal. cu capacitate de efort sustinut. inclinat spre activitatea simbolico-expresiva (creatii artistice). oamenii. timizi. are o dispozitie egala. atras de confort si "placerile vietii". vioi. impetuozitate. discipol si prieten al lui Freud. a fondat o teorie proprie. extrapolarile la om au o valoare practica recunoscuta.tipul puternic. activitatea . rezistenta scazuta la efort si stres. avand tendinta de a se izola fata de lumea externa. trist. cu o deosebita capacitate de a stapani situatiile care le solicita interesul. abatut. . lipsa de energie. independenta scazuta in actiune. desemneaza dispozitia de a actiona. in realitate.

optimisti. sunt orientati spre bizar. echilibrati. "negativ". au simt practic. activ si non-activ. macabru. onorabili. cu un simt civic pronuntat. stiu sa r manipuleze oameni. adesea melancolici si nemul: urniti de sine. au o tensiune extrema a intregii personalitati. sunt ambitiosii care raman la stadiul aspiratiei. munce?c in ritm inegal si dupa bunul lor plac. care respecta principiile. sunt buni oratori. intra greu in relatie cu ceilalti si se resemneaza dinainte in fata greutatilor.tipul sangvnic: extravertiti. au o activitate febrila. .tipul nervos: de o dispozitie variabila. orientati catre trecut. facuti sa comande. obiectivi. ponderati. vor sa uimeasca si sa atraga asupra lor atentia celorlalti.dar pui. dar si lipsiti de simtul masurii. Cei trei "factori" in cate doua variante (emotiv si non. . scrupulosi. introverti.tipul pasionat: isi concentreaza activitatea asupra unui scop unic.Efectul unui eveniment produs asupra unei persoane poate fi "primar". cordiali. par in general impasibili . sunt generosi. . sunt indiferenti la obiectivitate. . sunt dominatori. atunci cand reactia acesteia este tardiva si elaborata. prea mare pret pe experienta.emotiv. . fac observatii exacte. au nevoie sa infrumuseteze realitatea mergand de la minciuna pana la fictiune. lipsiti de orice afectare.tipul coleric: plini de vitalitate si exuberanta. .tipul sentimental: meditativi. sunt punctuali. rabdatori.tipul flegmtic: oameni ai obisnuintelor. sunt cei care se realizeaza.desi adesea au un simt al umorului foarte dezvoltat. vulnerabili. sunt optimisti. atunci cand reactia acesteia este imediata si poate fi "secundar". sunt plini de initiativa . stangaci. cand e nevoie stiu sa-si domine si sa-si foloseasca violenta. multipla. sunt timizi. buni vorbitori. primar si secundar) alcatuiesc chiar tipurile propuse de acesti autori: . demni de incredere. intensa.

in principal. fac societatea sa sufere". Eu hipertrofiat. prin profesionalism si competenta. labilitate comportamentala. ascuns sub "masti" variate. incorigibila prin experiente triste. incapabili de a avea o optiune si o conduita proprie. se caracterizeaza.se caracterizeaza prin excentricitate. laudarosenie. nepunctuali. prin anormalitatea lor. incertitudine. prin fatigabilitate permanenta si inexplicabila. incapacitate de a receptiona evenimentele pozitive. onoare.caracterizat printr-o constitutie fizica si psihica "slaba".greu de reconciliat. Tipul paranoiac este bine descris prin triada: rigiditate psihica. cercetatorilor practicii medicale. sumbri. se caracterizeaza fundamental prin supraevaluare si idei prevalente in scopul apararii unor principii. rad rar. dinamica relatiilor cu mediul. toleranti prin indiferenta. onorabili. de constiinta morala. sclavi ai obisnuintelor. sunt conservatori. tipologizarea poate aduce informatii suplimentare legate de vulnerabilitate.la polul opus hipertimi.cunoscut si sub numele de tip paranoiac. iubesc linistea si in general sunt onesti. disproportionat fata de intensitatea stimulului. mitomanie. introspectivi. incoustanta. cu asocierea frecventa a unor conduite antisociale. violent. mai ales de factori negativi. primitiv. Este caracteristic pentru aceasta tipologie exemplificarea cu personalitati celebre si descrierea unor tend nte sau predispozitii morbide . nesiguranta. Tipul abulic . precum si de conditiile culturale ale mediului in care se dezvolta.pentru fiecare tip in parte. se caracterizeaza prin neliniste si nesiguranta permanente. placute.anticipativ si obsesivitate marcata. scepticism. singularitatea. Tipul exploziv caracterizat printr-un model de reactie "de scurtcircuit". incapabil de regret. le place singuratatea. elaborand o tipologie clinica a carei valabilitate practica este recunoscuta si in prezent. in trasaturile ei cele mai caracteristice .denumit si hipomaniacal . Tipul astenic . ranchiunosi . inclinati la lene. Kurt Schneider a publicat in 1923p lucrare despre personalitatile denumite de el "psihoijatice". potrivit careia "nu exista boli ci numai bolnavi". . prin marea instabilitate a dispozitiei. sunt neglijenti. pesimism. Pasca). Tipul apatic — recunoscut ca fiind lipsit de mila.tipul amoif: disponibili. particularitati metabolice. Tipul fanatic . Originea teoriilor personalitatii datoreaza extrem de mult medicinii. G. Procesul de formare a personalitatii depinde in marc masura de conditiile de educatie si instructie (prin intermediul fnmiliei si scolii).caracterizat prin lipsa vointei. Tipul anankast . sinceri. cu "apetenta" aproape exclusiv pentru evenimentele penibile. Vladut. Tipurile descrise sunt: Tipul hipertimic . comportament excesiv . . s-a conturat treptat concluzia ca pentru prescrierea si administrarea unui remediu eficient.. taciturni.dar mai putin unitar decat acesta. indiferenti fata de trecut si viitor. usor de influentat din exterior. Din perspectiva strict medicala. Tipul megaloman — sugestiv descris prin sintagma "pare mai mult decat este" . in principiu. paralogism. superficialitate. unicitatea. orgoliu excesiv. excesiva siguranta de sine.uiui .se caracterizeaza prin buna dispozitie permanenta. secrerosi. Tipul instabil se caracterizeaza. medicul sesizeaza pentru fiecare subiect in parte. Pornind de la constatarea etern valabila a lui Hipocrate. prin dispozitie de fond trista. fericite. concilianti.tipul apatic: inchisi in ei. Tipologia Iui Schneider Psihiatru german. nu e suficienta numai definirea bolii ci si intelegerea persoanei bolnave. Tipologiile descrise de Schneider sunt caracterizate de insusi autorul lor ca. fiind ■'personalitati care sufera datorita anormalitatilor structurale sau care.denumit si obsesiv-compulsiv. sunt uneori foarte incapatanati si tenace.care isi pun inevitabil amprenta pe configuratia si evolutia bolii. Tipul depresiv . nepasare. dincolo de oricare caracteristici comune cu un tip sau altul (V. corelatii intraindividuale. brutal in comportament. functionalitate si disfunctionali cate in structura persoanei atunci cand. individualitatea.

psihologice.la pubertate si adolescenta — pentru a -preintampina "crizele de identitate". sociale. Sistemul de motivatii si valori se consolideaza in sco: intr-o maniera complementara educatiei intrafamiliale. rari de personalitate sau chiar afectarea starii de sanatate mmtala. adolescentul trebuie sa le parcurga si sa le solutioneze impreuna cu familia sa. sau cu debut mixt . (V. Valoarea tipologiei are un caracter orientativ. cultura etc. oferind in acelasi timp o anumita nota specifica. aceea este necesar ca interventia parintilor sa fie echilibrata unitara. personalitatea reprezinta o structura. F00-F09 Tulburari mentale organice inclusiv psihiatrice F00. in dezvoltarea personalitatii — un rol important il ocupa influenta culturii mediului din care provine individul. Teoriile unidimensionale se concentreaza asupra rolului jucat de un anumit aspect al personalitatii in modelarea comportamentului. din perspectiva mai multei tipologii. . Se considera ca personalitatea modala este personalitatea tipica pentru cultura unei populatii delimitate si ca o personalitate normala este cea car-. in scopul obtinerii unei viziuni integratoare proprii sau pentru a ajuta Ia rezolvarea unor probleme practice. La formarea personalitatii contribuie o diversitate de factori: ereditatea. perfect modulata intre permisivitate si sevei tate. Atitudinile educative neadaptate particularitatilor temperamentale ale copilului pot fi. culturale.in perioada prescolara.i . mecanismele patogenice derivate d n viata familiala pot fi: . facandu-1 sa ' e deosebeasca de ceilalti.Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv F00. . Majoritatea teoriilor ru incercat sa descrie personalitatea ca un intreg si sa formuleze predictii asupra comportamentului persoanelor. de asemenea. CAPITOLUL 3 PSIHOPATOLOGIA Lista categoriilor dupa Clasificarea Internationala a Maladiilor (ICDIO)."modele comportamentale" parentale alterate. ipotezele care stau Ia baza fiecareia dintre ele. VlaJuta.operational).Dementa in boala Alzheimer FOO-O. caracter! (sistemul de atitudini si trasaturi volitive). Multi dintre psihologii contemporani prefera o orientare eclectica. in acelasi timp. respectiv combinarea de elemente provenind din diferite moduri de abordare. Nuantarea metodelor de formare a unor atitudini sanatoase se face in functie de etapele de dezvoltare (jocul . Pentru a sprijini intelegerea si cuprinderea unei mari diversitati de fenomene specifice psihicului. parinti divortati etc.carenta afectiva si dezechilibrul permanent al famiT vi.energetica a persona'-'tatii). G. conflictele familiale. educatia. nocive. dezvoltarea personalitatii. Desi trasaturile bazale ale personalitatii au un caracter universal. nu este un model exemplar. dezvoltarea sentimentului propriei identit . Pasca).Dementa in boala Alzheimer atipica. tul! .2. aptitudinile (sistemul instrumental. Cercetarile ofera o serie de raspunsuri cu privire la natura. TV. Complexitatea personalitatii determina necesitatea participarii mai multor discipline la studierea ei: biologice.1. cu probleme existentiale: saracie. convergenta. a parintilor.atitudini educative extreme. excesiv permis i e sau dimpotriva. rivalitate intre soti. acestea au fost grupate dupa anumite insusiri asemanatoare in tipuri de personalitate. dezvoltarea unui sentiment bine definit al moralitatii prin care superego-ul devine capabil sa se schimbe si sa se adapteze la situatii noi de viata).Fiecare etapa de dezvoltare este caracterizata prin ev mimente si crize pe care copilul si. In concluzie. se apropie cel mai mult de personalitatea modala a acelei culturi. mai tarziu. . Un individ poate fi caracterizat. cu accentuarea sistemului punitiv (maltratarea copilului). rigide. diferentele transculturale duc la modificari consistente ale acestora. in esenta. alcoolism cronic. in acceptiunea cinsica personalitatea este alcatuita din trei componente structurale: temperamentul (latura dinamico. Tipul nu reprezinta un "prototip" al umanitatii.Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu F00. O anumit tipologie nu presupune o ierarhizare a tipurilor. un sistem de trasaturi generale si relativ stabile care definesc un anumit individ.

Dementa nespecificata Trebuie adaugat un al 5-lea caracter pentru a specifica dementa la F00-F03 dupa cum urmeaza: X0fara simptome aditionale XI .2. disfunctiei cerebrale si bolii somatice F07.4.Dementa in boala Alzheimer.Dementa in alte boli specificate.1-Tulburarea catatona organica F06.9.Tulburare organica labil-emotionala (astcnica) F06.Dementa vasculara subcortical F01.8.'lament datorate bolii.Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte substante psihoactive F05.Alte tulburari de personalitate si comp.3.Dementa in boala Huntington F02.2. disfunctiei cerebrale si bolii somatice F06.3.Dementa in boala Creutzfeld-Jacob F02.Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii alcoolului FII. clasificate in alta parte F03. clasificate in a > ta parte F02.0.Delirium neindus de alcool sau alte substante psihoactive F05.33 Tulburare organica afectiva mixta F06.Tulburare organica disociativa F06.Starea halucinatorie organica F06.Tulburare mentala nespecificata datorata leziunii.1. nespecificata FOI .6.5.Dementa vasculara nespeciiicata F02.alte simptome predominant halucinatorii X3.Alte tulburari mentale specificate datorate leziunii.alte simptome predominant delirante X2.Tulburari de personalitate si comportament 'atorate bolii.32 Tulburare organica depresiva .0.Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii opioizilor .31 Tulburare organica bipolara .0.Tulburare organica de personalitate F07.Alt delirium F05.Dementa in boala Pick F02.Sindromul organic cerebral (posttrauma'n. leziunii si disfunctiei cerebrale F07.Tulburari organice ale dispozitiei (afective) .Dementa vasculara cu debut acut i FOLl.8.alte simptome mixte F04.) F07.Tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like) F06. datorata bolii.8.9.Delirium nesuprapus pe dementa.2.4.2.Dementa in boala Parkinson F02.alte simptome predominant depresive X4.Alta dementa vasculara F01. nespecificata F10-F19 Tulburari mentale si comportamentale datorate uti^iarii de substante psihoactive FIO.1.Tulburare organica cognitiva usoara F06. leziunii si disfunctiei cerebrale F09.9.1.Alte tulburari mentale datorate leziunii. leziunii si disfunctiei cerebrale F07.8.Dementa multinfarct F01.Delirium suprapus pe dementa F05.0.Delirium nespecificat F06.Tulburare organica nespecificata de pervmalitate si comportament.3.Tulburare organica anxioasa F06.Dementa vasculara F0I. conform descrierii de mai sus F05.9.9. disfunctiei cerebrale si boli somatice F06.7.F00.Dementa in alte boli.Dementa in boala cu virusul imunodeficientei umane HIV-SIDA F02.30 Tulburare organica maniacala .0.Dementa vasculara mixta corticala si subcortical F0L8.Tulburare mentala organica sau simptomatica.Sindromul postencefalitic F07.

Tulburari m atale si comportamentale datorate utilizarii altor stimulente inclusiv cafeina F16.55 Predominant cu simptome maniacale .Tulburarea psihotica .56 Cu simptome mixte F1X.3.03 Cu delirium .Tulburari mentale si comportamentale datorate uiilizarii sedativelor si hipnoticelor F14.05 Cu coma .04 Cu distorsiuni perceptuale .Sindrom de dependenta .52 Predominant haiucinatorie .31 Cu convulsii F1X.02 Cu altacomplicaaie medicala .¡versive sau blocante .Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii tutunului FI8.25 Utilizare continua .06 Cu convulsii .7 Tulburare psihotica reziduala si cu debut .1.22 in prezenL in supraveghere clinica continua sau regim de inlocuire (dependenta controlata) .Intoxicatie acuta .20 in prezent abstinent .01 Cu traumatism sau alta leziune corporala .6 Sindrom amnestic F1X.Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii solventilor volatili FI9.0.53 Predominant polimorfa .23 in prezent abstinent dar in tratament cu droguri .50 Schizofrenia-liite .Tulburari matale si comportamentale datorate utilizarii halucinogenelor F17.Tulburari mantale si comportamentale datorate utilizarii mai multor droguri sa" altor substante psihoactive Categoriile cu al 4-lea si al 5-lea caracter pot fi folosite pentru specificarea starii clinice.Starea de sevraj cu ddirium .2.FI2.07 Intoxicatie patologica F1X.40 Fara convulsii .Tulburari m ntale si comportamentale datorate utilizarii cocainei F15.41 Cu convulsii F1X.Starea de sevraj .00 Necomplicata .Utilizare nociva F1X. dupa cum urmeaza: F1X.51 Predominant deliranta .26 Utilizare episodica (dipsomanie) FIX.54 Predominant cu simptome depresive .Tulburari mentale si comportamentale datorate stilizarii canabinoizilor F13.4.30 Necomplicata .24 in prezent utilizand substanta (dependenta activa) .5.21 in prezent abstinent dar in ambianta proiectiva .

tardiv .70Flashback-uri paroxistice) .71 Tulburare de personalitate si comportament .72 Tulburare afectiva reziduala .73 Dementa .74 Alta deteriorare cognitiva persistenta .75 Tulburare psihotica cu debut tardiv F1X.8- Alte tulburari mentale si comportamentale nespecificata F1X.9- Tulburare mentala si comportamentala, (rememorari

F20-F29 Schizofrenia, tulburarile schizotipale, si tulburarile delirante F20- Schizofrenie F20.0 Schizofrenie paranoida F20.1 Schizofrenie hebefrena F20.2 Schizofrenie catatona F20.3 Schizofrenie nediferentiata F20.4 Depresie postschizofrena F20.5 Schizofrenie reziduala F20.6 Schizofrenie simpla F20.8 Alta schizofrenie F20.9 Schizofrenie nespecificata Al 5-lea caracter poate fi folosit pentru a clasifica modalitatea evolutiva: F20.X0- Continua F20.X1- Episodica, cu deficit progresiv F20.X2- Episodica cu deficit stabil F20.X3Episodica, remitenta F20.X4- Remisiune incompleta F20.X5- Remisiune completa F20.X8- Alta F20.X9- Perioada de observatie sub 1 an F21- Tulburare schizotipala F22- Tulburari delirante persistente F22.0- Tulburare deliranta F22.8- Alte tulburari delirante persistente F22.9- Tulburare deliranta persistenta nespecifk ,'ta F23- Tulburari psihotice acute si tranzitorii F23.0- Tulburare psihotica acuta polimotia fara simptome de schizofrenie F23.1- Tulburare psihotica acuta polimorfa cu simptome de schizofrenie F23.2- Tulburare psihotica acuta schizofrenia-likc F23.3- Alte tulburari psihotice acute, predominant delirante F23.8- Alte tulburari psihotice acute si tranzitorii F23.9- Tulburari psihotice acute si tranzitorii, nespecificate Se poate utiliza al 5-lea caracter pentru a identifica prezenta sau absenta stresului acut asociat: -X0 Fara stres acut asociat .XI Cu stres acut asociat F24- Tulburare deliranta indusa F25- Tulburari schizoafective F25.0- Tulburare schizoafectiva de tip maniacal F25.1- Tulburare schizoafectiva de tip depresiv F25.2- Tulburare schizoafectiva de tip mixt F25.8Alte tulburari schizoafective F25.9- Tulburare schizoafectiva nespecificata

F28- Alte tulburari psihotice non-organice F29- Psihoza non-organica, nespecificata F30-F39 Tulburari ale dispozitiei afective F30- Episod maniacal F30.0- Hipomanie F30.1-Manie iara simptome psihotice F30.2- Manie cu simptome psihotice F30.8- Alte e jisoade maniacale F30.9- Episou maniacal nespecificat F31- Tulburare afectiva bipolara F31.0- Trib""rare afectiva bipolara cu episod actual hipomaniacal F31.1- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual maniacal fara simptom«, psihotice F3I.2- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual maniacal cu simptome psihotice F31.3- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual depresiv usor sau mediu .30 fara sindrom somatic .31 cu sindrom somatic F31.4- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual depresiv sever fara simptome psihotice F31.5- Tulbvrare afectiva bipolara cu episod actual depresiv sever cu simptome psihotice F31.6- Tulbu "ire afectiva bipolara cu episod actual mixt F31.7- Tulburare afectiva bipolara actual in remisiune F31.8- Alte tulburari afective bipolare F31.9- Tulburare afcctiva bipolara, iara precizare F32- Episodul depresiv F32.0- Episod depresiv usor .00 fara sindrom somatic .01 cu sindrom somatic F32.1- Episod depresiv mediu . 10 fara sindrom somatic . 11 cu sindrom somatic F32.2- Episod depresiv sever fara simptome psihotice F32.3- Episod depresiv sever cu simptome psihotice F32.8- Alte episoade depresive F32.9- Episod depresi\, fara precizare F33- Tulburare depresiva recurenta F33.0- Tulburate depresiva recurenta, episod actual usor .00 fara sindrom somatic .01 cu sindrom somatic F33.1- Tulburare depresiva recurenta, episod actual mediu . 10 fara sindrom somatic . 11 cu sindrom somatic F33.2- Tulburare depresiva recurenta, episod actual sever fara simptome psihotice F33.3- Tulburare depresiva recuienta, episod actual sever cu simptome psihotice F33.4- Tulburare depresiva recurenta, actual in remisie F33.8- Alte tulburari depresive recurente F33.9- Tulburare depresiva recurenta, fara precizare F34- Tulburari persistente ale dispozitiei (afective) F34.0- Ciclotimia F34.1-Distimia F34.8- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) persistente F34.9- Tulburari ale dispozitiei (afective) persistente, iara precizare F38- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) F38.0- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) izolate .00 episod afectiv mixt F38.1- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) recurente

.10 tulburare depresiva recurenta scurta F38.8- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) specificate F39- Alte tulburari ale dispozitiei (afective), fara precizare F40-F49 Tulburari nevrotice, tulburari legate de factori de stres si tulburari somatoforme F40- Tulburari anxios fobice F40.0-Agorafobia .00 fara tulburare de panica .01 cu tulburare de panica F40.1- Fobii sociale F40.2- Fobii specifice (izolate) F40.8- Alte tulburari anxios fobice F40.9- Tulburari anxios fobice, fara precizare F41- Alte tulburari anxioase F4I.0- Tulburarea de panica (anxietatea episodica paroxistica) F41.1- Anxietatea generalizata F41.2- Tulburarea anxioasa si depresiva mixta F41.3- Alte tulburari anxioase mixte F41.8- Alte tulburari anxioase specificate F41.9- Tulburare anxioasa, fara precizare F42- Tulburare obsesiv-compulsiva F42.0- Cu idei sau ruminatii obsesive in prim plan F42.I- Cu comportament compulsiv (ritualuri obsesiónale) in prim plan F42.3- Forma mixta, cu idei obsesive si comportament compulsiv F42.8- Alte tulburari obsesiv compulsive F42.9- Tulburare obsesiv compulsiva, fara precizare F43- Reactii la un factor de stres important si tulburari de adaptare F43.0- Reactie acuta la un factor de stres F43.1- Stare de stres posttraumatic F43.2- Tulburari de adaptare .20 reactie depresiva scurta .21 reactie depresiva prelungita .22 reactie mixta, anxioasa si depresiva . 23 cu predominenta unei perturbari a altor emotii .24 cu predominenta unei perturbari a condu ¡l'. i .25 cu perturbarea mixta de emotii si conduite .28 cu predominenta altor simptome specifice F43.8- Alte reactii Ia un factor de stres important F43.9- Reactii la un factor de stres important, fara precizare F44- Tulburari disociative (de conversie) F44.0- Amnezia disociativa F44.1- Fuga disociativa F44.2Stupoarea disociativa F44.3- Stari de transa si posesiune F44.4- Tulburari motorii disociative F44.5Convulsii disociative F44.6- Anestezie disociativa si atingeri senzoriale F44.7- Tuli. urari disociative (de conversie) mixte F44.8- Alte tulburari disociative (de conversie) .80 sindromul Ganser .81 personalitatea multipla .82 tulburari disociative (de conversie), specificate F44.9- Tulburari disociative (de conversie), iara precizare F45- Tulburari somatoforme F45.0- Somatizarea F45.I- Tulburarea somatoforma nediferentiata F45.2- Tulburarea hipocondriaca F45.3- Disirnctia neurovegetativa somatoforma F45.4- Sindromul dureros somatoform persistent F45.8- Alte ailburari somatoforme F45.9- Tulburari somatoforme, fara precizare F48- Alte tulburari nevrotice F48.0- Neurastenia

F48.1- Sindromul de depersonalizare-derealizare F48.8- Alte valburari nevrotice specificate F48.9Tulburari nevrotice, fara precizare F50-F59 Sindroame comportamentale asociate cu perturbari fiziologice si factori fizici F50- Tulburari de ilimentatie F50.0- Anorexia mentala F50.1 - Anorexia mentala atipica F50.2- Bulimia (bulimia nervoasa) F50.3- Bulimia atipica F50.4- Hiperfagia asociata cu alte perturbari fiziologice F50.5- Varsaturile asociate cu alte perturbari fiziologice F50.8- Alte tulburari de alimentatie F50.9- Tulburarea de alimentatie, iar - precizare F51- Tulburari ale somnului nonorganice F51.0- Insomnia nonorganica F51.1 - Hipersomnia nonorganica F51.2- Tulburari ale ritmului veghe-somn nonorganice F51.3- Somnambulism F51.4- Teroare nocturna F51.5- Cosmaruri F51.8- Alte tulburari ale somnului iK.uorganice F51.9- Tulburari ale somnului nonorganice, fara precizare F52- Disfunctii sexuale nedatorate unei tulburari sau unei boli organice F52.0- Absenta sau pierderea dorintei sexuale F52.I- Aversiunea sexuala si lipsa placerii sexuale F52.2- Esecul raspunsului genital F52.3- Disfunctia orgasmica F52.4- Ejacularea precoce F52.5Vaginismul nonorganic F52.6- Dispareunia nonorganica F52.7- Activitatea sexuala excesiva F52.8- Alte disfunctii sexuale, nedatcrate unei tulburari sau unei boli organice F52.9- Disfunctia sexuala nedatorata unei tulburari sau unei boli organice, fara precizare F53- Tulburari mentale si comportamentale asociate puerperalitatii, neclasificate in alta parte F53,0- Tulburari mentale si tu Io urari usoare ale comportamentului asociate puerperalitatii, neclasificate in alta parte F53.1- Tulburari mentale si tulburari severe ale comportamentului asociate puerperalitatii, neclasificate "n alta parte F53.8- Alte tulburari mentale si tulburari ale comportamentului asociate puerperalitatii, neclasificate in alta parte F53.9- Tulburari mentale ale puerperalitatii, iara precizare F54- Factorii psihologici sau comportamentali asociati bolilor sau tulburarilor clasificate in alta parte F55- Abuzul de substante care nu antreneaza dependenta F55.0- Antidepresive. F55.1- Laxative F55.2- Analgezice F55.3- Antiacide F55.4- Vitamine F55.5- Steroizi si hormoni F55.6- Preparate specifice bazate pe plante si remedii populare F55.8- Alte substante care nu antreneaza dependenta F55.9- Fara precizare F56- Sindroame comportamentale nespecificate asociate cu perturbarile psihologice sau ale factorilor fizici F60 Tulburari specifice ale personalitatii F60.0- Personalitatea paranoida F60.1Personalitatea schizoida F60.2- Personalitatea disociala F60.3- Personalitatea emotional-labila .30 tip impulsiv .31 tip borderline F60.4- Personalitatea histrionica

Tu!ourari ale dezvoltarii psihosexuale.0. iara precizare F63 Tulburari ale obiceiurilor si ale impulsurilor F63.A te tulburari ale personalitatii si comportamentului la adult FC9 Tulburari ale personalitatii si compui iamentului la adult.3. fara precizare F66 Probleme psihologice si comportamentale asociate dezvoltarii sexuale si orientarii sexuale F66.8.Personalitatea anankasta F60.7.1.Alte tulburari ale preferintei sexuale F65.Transsexualismul F64.8.4. fara precizare F70-F79 Retardul mental F70 Retardul mental usor F71 Retardul mental mediu F72 Retardul mental grav F73 Retardul mental profund F78 Alte forme de retard mental F79 Retardul mental.1.i) F62.5.Jocul patologic F63.Modificarile durabile ale personaiit£''i.Tulburarea de identitate sexuala.8.8.Tulburari ale maturizarii sexuale F66.Tricotilomania F63.Personalitatea anxioasa (evitanta) F60.Orie .Fetisismul F65.1.Tulburarea mixta a personalitatii F61.1.Alte tulburari de identitate sexuala F64.Ac.6.Tendinta patologica de a comite furturi (cleptomania) F62.9.Alte tulburari ale obiceiurilor si ale impu!: urilor F63.9.i ale personalitatii si comportamentului Ia adult F68.2.2Probleme relationale legate de orientarea sexuala F66.0.1.Tulburari ale obiceiurilor si ale impulsuri'or.Alte tulburari ale dezvoltarii psihosexuale F66.Sad.Producerea intentionata sau simularea de simptome sau a unei incapacitati fie fizica. fara precizare .Modificarile durabile ale personalitatii dupa o experienta catastrofica F62.8.F60. ^ntuarea simptomelor fizice din cauze psihologice F68.6Tulburari multiple ale preferintei sexuale F65.Pecnfilia F65.0.0.Alte tulburari specifice ale personalitatii F60.-mazochismul F65.1. neclasificate in F60 sau F62 F62 Modificari durabile ale personalitatii neatribuite unei leziuni sau unei boli cerebrale F62.8.Personalitatea dependenta F60.5.Alte modificari durabile ale personalitati: F62.8.1.2.9. fara precizare F54 Tulburari ale identitatii sexuale F64.Tulburari ale personalitatii.Modificari jenante ale personalitatii. fie psihologica (tulburari factice) F68.0.Modificarile durabile ale personalitatii dupa o boala psihiatrica F62.9.9Tulburari ale preferintei sexuale.Voyeurismul F65.tarea sexuala egodistonica F66. iara precizare F65 Tulburari ale preferintei sexuale F65.Tr?"svestismul bivalent F64.2Exhibitionismul F65.Tulburari de identitate sexuala ale copilariei F64.0.9. fara precizare F68 Alte tulbur?.0. iara precizare F61 Tulburari mixte ale personalitatii si alte tulburari ale personalitatii F61.Transvestismul fetisist F65.3.Tendinta patologica de a da foc (piroman'.

3.0.Tulburarea specifica a aritmeticii F81.9.8.Tulburari globale ale dezvoltarii fara precizare F88 Alte tulburari ale dezvoltarii psihologice F89 Tulburari ale dezvoltarii psihologice.9.Alte tulburari dezintegrative ale copilariei F84.2.Tulburarea mixta a achizitiilor scolare F81.1.3.0.4.Afazia dobandita cu epilepsie (sindromul Landau-Kleffner) F80.Rivalitatea intre frati F93.9.8.Angoasa de separare a copilariei F93.3.1.3.Tulburari opozitionale.3.1Tulburarea anxios fobica a copilariei F93.0.0.2. fara precizare F82 Tulburari specifice ale dezvoltarii motorii F83 Tulburari specifice mixte ale dezvoltarii F84 Tulburari globale ale dezvoltarii F84.2Sindromul Rett F84.Tulburari ale achizitiilor scolare.1.Alte tulburari ale conduitei F91.Tulburari specifice ale articv'arii vorbirii F80.5. nesp xificat F94 Tulburarea functionarii sociale debutand in mod specific in copilarie si adolescenta .Tulburarea conduitei cu depresie F92. iata precizare F81 Tulburari specifice ale achizitiilor scolare F81. cu provocare F91.Perturbarea activitatii si a atentiei F90.0.1.Tulburarea specifica a lecturii F81.Tulburari hiperchinetice.Alte tulburari hiperchinetice F90. fara precizare F91 Tulburari ale conduitei F91.Tulburari ale conduitei.9.8.Alte tulburari mixte ale conduitei si emotiilor F92.Tulburari ale conduitei.0.Tulburarea hiperchinetica si tulburarea conduitei F90.Tulburarea achizitiei limbajului de tip receptiv F80. fara precizare F90-F98 Tulburari ale comportamentului si tulburari emotionale care apar in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei F90 Tulburari hiperchinetice F90.8. iara precizare F93 Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie F93.Tulburari mixte ale conduitei si ale emotiilor.9.Tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului.Autismul infantil F84.Tulburarea achizitiei limbajului de tip exprexiv F80.Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului F80.Alte tulburari globale ale dezvoltarii F84.0.Tulburarea fciperchinetica asociata cu retard mental si miscari stereotipe F84.F80-F89 Tulburari ale dezvoltarii psihologice F80 Tulburari specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului F80.Tulburari ale conduitei limitate la mediul familial F91.Tulburarea specifica a ortografiei F8 i . tipul socializat F91. fara precizare F92 Tulburari mixte ale conduitei si ale emotiilor F92.Alte tulburari ale achizitiilor scolare F81.Anxietatea sociala a copilariei F93.9.2.Tulburari ale conduitei.8.Autismul atipic F84.Alte tulburari emotionale cu debut in copilarie F93.Tulburari emotionale ale copilariei.8.8.2.9.Sindromul Asperger F84. tipul nesocializat F91.1.

Mutismul electiv F94.2. una de manifestare si una de remisiune.6Vorbirea precipitata F98. cu dezinhibitie F94. individul reactioneaza mai puternic si exista riscul Ef.Ticuri.8.8. urmeaza multiple tratamente. Din contra debutul lent.Forme asociind ticurile vocale si ticurile motorii multiple (sindromul Gilles de la Tourette) F95.Tulburarea de atasament a copilariei. Adeptii ipotezei psihanalitice considera ca fiind importanta semnificatia factorilor psihotraumatizanti ce intervin de timpuriu in viata insului. lonestu). solicita ingrijiri.F94. In cadrul acestor afectiuni intalnim simptome psihotice in sfera senzorialitatii. Psihozele sunt considerate tulburari psihice majore.1. De exemplu acuza insomnii. Remisiunile se reduc ca durata si/sau calitate iar episoadele de boala se lungesc. In privinta cauzei declansatoare nu este important elementul traumatizant ci importanta este semnificatia care i se atribuie de catre persoana respectiva.Ticul tranzitoriu F95. Tulburarile de intensitate nevrotica sunt afectiuni de slaba intensitate clinica. Ghcorghe considera ca aceste tulburari sunt de sorginte endogena.3. V.Balhismul F98. gandirii. fara precizare F95 Ticuri F95. dar nu reclama prezenta halucinatiilor. sustinute de modificari biochimice. cu o calitate mai buna a remisiunii.Ticul motor sau vocal cronic F95.0. De cele mai multe ori pacientii nu au constiinta bolii.Tulburarea de alimentatie din prima si a doua copilarie F98.Alte tulburari ale functionalitatii soc-.2. nu se asociaza cu modificari de constienta. de cele mai multe ori nu se considera bolnavi sau in cazul prezentarii la medic acuza niste simptome mai putin importante pentru patologia psihiatrica.4. Sunt considerate de sorginte exogena.Fni'vezis nonorganic F98.0. Peri odele de boala tratate se remit mai repede. insidios cu tablou simptomatologie sters va avea un prognostic rezervat. deoarcce se considera ca fiind favorizate de o cauza din afara.9. . afectivitatii. Caracterizarea tulburarilor de personalitate.Tulburarea functionalitatii sociale a copilariei.»le ale copilariei F94. Predescu sustinut mai apoi de M.2.Tulburarea reactionala de atasament a copilariei F94.D.1. Natura genetica face posibila transmiterea ereditara. evolutia se cronicizeaza.9. Ele corespund denumirii populare de "nebunie". Se considera ca aceasta perioada ar fi de 6 luni. Perioada de frustrare din primii ani de viata creeaza o vulnerabilitate care ramane pe toata perioada existentei individului.Picrt din prima si a doua copilarie F98. ur. Evolutia in general episodica are o durata variabila.1.Encopresis nonorganic F98. nespecificat F96 Alte tulburari de comportament si alte tulburari emotionale care apar in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei F98. La aparitia akor factori.0.Tuihurari ale comportamentului si emotionale specifice cu debut in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei.8. Tulburarea sau episodul cu debut brusc. tablou zgomotos are un prognostic mai bun. Fiecare dintre ele are cateva caracteristici pe care vom incerca sa le trecem in revista (G.5. nespecificate F99 Tulburare mentala nespecificata CAPITOLUL 4 TULBURARI MENTALE ORGANICE in patologia psihiatrica intalnim diferite intensitati ale tulburarilor psihice.Aite tulburari ale comportamentului si emotionale specifice cu debut in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei F98. Fiecare episod are o istorie naturala cu o perioada de dezvoltare. Din punctul de vedere al pacientilor acestia se considera bolnavi.Alte ticuri F95.aritiei tulburarilor nevrotice. Ei se investigheaza.ori cred ca au o afectiune foarte grava motiv pentru care solicita ajutorul.-.Miscari stereotipe F98.9.

debut presenil. Afazia consta in imposibilitatea denumirii obiecielor si formularii corecte a propozitiilor. Dementa vasculara (denumita inainte de tip arteriosclerotic) Este frecvent intalnita si se situeaza dupa dementa Alzheimer.halucinatii sau de gandire .Tulburarile de personalitate sunt determinate de dezvoltari dizarmonice ale acesteia. Tulburarile de personalitate se caracterizeaza prin trasaturi de inadaptabilitate care sunt srabiie. Persoanele nu incearca sa se schimbe. memoria. Daca la adulti vorbim de tulburari ale personalitatii. in care exista o deteriorare cognitiva care include senzorialitatea. fluxului si coerentei ideative. Prevalenta este de 2-4% in populatia trecuta de 65 de ani. Se incrirninc aza in etiologia dementei Alzheimer scaderea acetilcolincsierazei. ritmului. sau peste 65 de ani . in sfera afectivitatii de notat este depresia care se poate asocia. inflexibile si care se mentin pe toata perioada vietii.1 Dementa Ansamblu de entitati clinice si nosografice determinate de boli sau leziuni cronice sau progresive ce antreneaza disfunctia corticala. Alti neurotransnitatori incriminati ar putea fi GABA. elementul esential il reprezinta sindromul demential. De asemenea apar alterari ale functiilor sociale si familiale. Valorile etice si idealurile morale ale persoanelor cu tulburari de personalitate sunt de multe ori in dezacord cu cele ale societatii. Dementa prin . Simptomele neurologice si tulbui irile cognitive si afective coexista frecvent in acest caz. Varsta de debut poate fi la mijlocul vietii adulte adica Tn jurul varstei de 50 de ani . Nu considera trasaturile acestea ca fiind anormale. f'tc. Manifestarile perturba semnificativ functionarea profesionala si sock-la. Pot aparea tuibu» ?ri perceptuale . tulburari ale gandirii abstracte. apar degenerescente neurofibrilare. fatigabilitatea atentiei. Dementa produce declin in functionarea intelectuala si modificari ale activitatilor cotidiene uzuale cum ar spalatul.. 4. modificarea butyrilcolinesterazei presinaptice la nivelul hipocampului. Dementa Alzheimer este o boala cerebrala degenerativa primara a carei cauza este necunoscuta. ci sa adapteze societatea la nevoile lor. coitexul frontal si temporo-parietal. Astfel. locus ceruleus. durabile. Alti factori de risc asociati sunt diabetul si dislipidemiile. apraxia consta in imposibilitatea efectuarii unor activitati simple pentru ca uita gesturile pe care trebuie sa le faca (incheiatul nasturilor la camasa). Elementul esential in dementa il reprezinta declinul memoriei si al gandirii ceea ce determina modificarea activitatii zilnice. Evolutia este progresiva. Debutul este insidios si progresiv si poate dura ? 3 ani. Clinic. Foarte rar poate fi fixat in timp momentul debutului dar se poate diagnostica usor dupa simptomatologie afectiunea in sine. imbracatul. Debutul acut este secundar unui accid nt vascular cerebral sever. redarea informatiilor. in stadiile finale ale bolii apar modificari masive de limbaj ca salata ds cuvinte. Memoria este deteriorata in toate elementele ei: inregistrarea.debut senil.otional saraceste. Au o instabilitate afectiva. La nivelul creierului se remarca reducerea marcata a populatiei neuronale in cateva zone si anume: hipocamp. iar capacitatea de rationare este mult alterata. bagajul ••. alimentatia. Din punctul de vedere al clinicii dementa vasculara prezinta un iebut acut sau insidios.idei delirante. Este asociata cu afeciunile cardiovasculare care duc la aparitia in creier a modificarilor ischemice cronice prin infarcte sau hemoragii. limbajul si orientarea. atentia. Acivitatile cunoscute si invatate anterior sunt pierdute. In cadrul activitatii. dopamina. Atentia este modificata in sensul aparitiei unei hipoprosexii: pacirntul nu poate urmari mai multe informatii in acelasi timp. datorita defectului de integrare gnozica. Evolutia dementei este de 5-10 ani. Agnozia semnifica incapacitatea recunoasterii obiectele. In privinta gandirii apare o scadere a capacitatii. stocarea. igiena personala.Relatiile interpersonale se initiaza cu dificultate. calculul mental nu poate fi efectuat. cu schimbari rapide ale starii de dispozitie. iar mentinerea lor se face cu greutate. glutamatul. menta cu debut tardiv are o evolutie mai lenta si este caracterizata printr-o deteriorare globala a functiilor cognitive. la copii si adolescenti putem vorbi de dezvoltari dizarmonice ale personalitatii. gandirea. Evolutia este in functie de varsta de debut. verbigeratia. ci transfera vina asupra celorlalti. in faza initiala pacientii pot sa aprecieze critic tulburarile de memorie pentru ca ulterior acestea sa se adanceasca si ei sa nu le mai constientizeze. Clinica dementei. amigdalei si neocortexului. Aici apar tulburarile de memorie.

. Asociaza frecvent stare confuzionala cu aspect ondulant in sensul aparitiei predominant nocturne insotita de agitatie mai ales la nivelul patului. Din punct de vedere somatic se noteaza hipertensiunea arteriala. pot aparea pierderea memoriei. tulburari afective. semne neurologice de focar. Alterarea functiilor cognitive este inegala. dar si valori crescute ale glicemiei. deteriorare intelectuala.infarcte multiple este secundara unor accidente ischemice minore. asociaza tulburari cognitive si afective. are debut lent. labilitate emotionala.

-toxine: monoxid de carbon. cefalee. -cauze metabolice: hipoglicemia. cu fatigabilitate. neuroleptice. miscari coreoatetozice. benzodiazepine. ciroza hepatica.otica.3 Delirium Deliriumul este un sindrom caracterizat prin stare confuzionala de origine organica si cauze multiple. ca si modificarea comportamentului. -endocrinopatii: hipo sau hipertiroidismul. care asociaza tulburari ale perceptiei. memoriei. Se caracterizeaza prin amnezie de fixare datorita alterarii memoriei recente.■ -medicamente anticolinergice (antidepresive triciclice. Din punct de vedere clinic simptomul central il reprezinta modificarea de constiinta de la obnubilare pana la coma. tumori cerebrale. iluziile si halucinatiile vizuale. Tratamentul Dementa de tip Alzheimer este progresiva si este cel mai frecvent tip de dementa. familiaritate excesiva. Durata starii confuzionale este variabila. Se inverseaza ciclul veghesomn cu veghe nocturna si somnolenta diurna. Debutul este lent progresiv in jurul varstei de 60 de ani. a vorbirii si iar fenomene extrapiramidale. gandirii. Hyman citat de Georgescu le clasifica astfel*. Manifestarile comportamentale Ie preced pe cele alg memoriei. Secundar trairilor halucinatorii se mai poate mentiona aparitia depresiei si anxietatii. dezinhibitie. meningite. tulburari de personalitate. Instituirea precoce a tratamentului specific poate incetini evolutia progredienta. -alte cauze: boli sistemice.2 Sindromul amnestic organic (Korsakoff) Este un sindrom sever caracterizat prin alcerarea memoriei de fixare si de lunga durata cu pastrarea functiilor cognitive.Manifestari comportamentale: euforis. -sindromul de ssvraj la alcool. apoi se instaleaza tulburarile cognitive si modificarile comportamentale. incoerenta ideo-verbala. . mielopatii. imbunatati prognosticul iar in acest fel poate creste supravietuirea pacientilor cu dementa de tip Alzheimer. accidente vasculare. impudicitate in cazul afectarii lobului frontal. -abuzul de droguri. urmata de deteriorarea memoriei. acuze somatice. neuropatii. Poate aparea la orice varsta dar este mai frecvent peste 60 de ani. 4. boala Cushing. droguri. etc). accidente vasculare. SIDA. seddtive. simptome de intensitate psil. uremia. . Apoi asociaza anxietate. atentiei. Este o urgenta medicala. bradilalie. Fatigabilitatea atentiei. acid nicotinic. Leziunile neurologice pot si situate si la nivelul lobilor temporali in sensul aparitiei atiofiilor. intoxicatia ' cu monoxid de carbon. _ depresie si tentative de suicid. 4.Dementa Pick Tulburare organica determinata de o atrofie progresiva si selectiva fronto-temporala care poate debuta ii. Cauzele deliumuiui sunt multiple.au intamplat) care umplu golurile de memorie. confabulatii mnestice (intamplari credibile dar care nu s. Debuteaza rar ca o meniagoencefalita. Cauzele care pot determina un sindrom amnestic sunt urmatoarele. cel mai adesea pana in 4 saptamani cu posibilitatea de a se mentine pana la 6 luni. Evolutia este rapida catre exilus. incapacitatea de judecata si rationament. -infectii: orice infectie sistemica. -deficiente vitaminice: Bl. comportamentului. hipomnezie. Bl2. tumcri cerebrale. Apar schimbari de caracter cu deteriorare sociala. senine extrapiramidale. alterarea memoriei de scurta durata. -cauze neurologice: traumatisme craniocerebrale. Dementa in boala Crcutzfeldt-Jakob Dementa progresiva asociata cu semne neurologice secundare leziunilor cerebrale (encefalopatia spongiforma subacuta): paralizie spastica progresiva. Dementa in SIDA Este o afectiune cu tablou clinic complex: deficit cognitiv progresiv. perioada presenila sau senila. -cardiovasculare: HTA. traumatisme craniocerebrale. Debutul este marcat de obu^ealä nejustificata. dezorientarea temporo-spatiala auto si allopsihica intregesc tabloul psihopatologic in cazul deliuriumului.

Aceste simptome pot fi insotite de depresie sau anxietate accentuate de teair i unei afectiuni neurologice permanente secundara leziunii cerebrale. Termenii folositi in acest capitoi sunt urmatorii: . de cantitatea de substanta folosita discutam de cateva stadii in evolutia tulburarii. canabisul. Sindromul post-encefalitic Afectiune ce include manifestari comportamentale dupa o encefalita virala sau bacteriana.e. ostilitatea. CAPITOLUL 6 TULBURARI MENTALE DATORATE CONSUMULUI DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE in cadrul acestui capitol vom lua in discu|ie o mare parte din substantele care determina tulburari psihice. Toate substantele se supun acelorasi legi. in functie de vechimea consumului. modificari ale apetitului . Sindromul posfcomotional Apare dupa un traumatism cranian si se manifesta cu cefalee si ameteli. vascozitate. schimbari ale comportamentului sexual. determina modificari in comportament. care are durata variabila si de obicei este reversibila. benzodiazepine cu durata scurta de actiune (insomnia).furt. neurotropele (Piracetamul) sau antiinflamatoarele nesteroidiene pot ameliora prognosticul dementei de tip Alzheimer. nerespectarea normelor sociale.Ebixa) imbunatatesc cognitia si incetinesc declinul cognitiv. Simptomatologia variaza in functie de varsta. vitamina E). etc. tulburari cognitive. toleranta Ia frustrare este scazuta astei ca reactioneaza disproportionat la incitari minime. agitatia) si antidepresive (iritabilitatea. apatie. tumori in special de lob frontal. tutunul./ "icept si rivastigmina . patologie cardiaca). cafea.Inhibitorii de acetilcholinesteraza (donepezilul . agentul patogen. Poate asocia consumul de alcool. alcoolul. alterari ale memoriei. tulburari ale somului. Are Joc scaderea capacitatii de a persevera in activii-ti care necesita perioade lungi de efectuare iar comportamentul emotional este alterat: labilitate emotionala. apraxie constructiva. Ideatia este de intensitate deliranta de tip paranoid. dispozitia depresiva). veselie inadecvata. bulimie. Se mai pot intalni: dezinhibitia necesitatilor si impulsurilor cu acte antisociale . Aceste tulburari erau cunoscute anterior sub denumirea de toxicomanii. lipsa interesului penii u :giena personala. LEZIUNII SI DISFUNCTIEI CEREBRALE Tulburarea orpanica de personalitate Se caracterizeaza prin modificarea semnificativa a comportamentului anterior imbolnavirii. cu preocupare pentru o tema unica abstracta: religia. perturba functionarea organismului. Simptomele non-cognitive din demente se control vaza cu antipsihotice in doze mici (agitatia). CAPITOLUL 5 TULBURARI DE PERSONALITATE SI COMPORTAMENT DATORATE BOLII. afazie. Poate apare dupa accidente vascularc cerebrale. Abordarea dementei vasculare consta in depistarea si tratarea cauzelor accidentelor vasculare (hipertensiune arterialS. anxietatea. Are loc alterarea ritmului si fluxului ideativ in sensul cresterii sau scaderii fluxului ideativ. Tratamentele antioxidante (Gingko Biloba. carbamazepina sau acid valproic (agresivitatea. In aceasta categorie sunt incluse opioizii. sedativele si hipnoticele. Se descriu de asemenea iritabilitate. performante intelectuale reduse. dificultati de concentrare.in sensul cresterii sau scaderii lui. surditate. stari explozive cu agresivitate. disfunctii neurologice: paralizie.Exelon) si medicatia antiglutamatergica (memantina . diabet zaharat. buna dispozitie supe rficiala nemotivata. traumatisme craniocerebrale. apar tulburari cognitive si comportament sexual alterat cu hipersexualitate sau schimbarea preferintei sexuale. iritabilita .

labilitatea dispozitiei . metadona.dizartrie . Vor fi enumerbie substantele si tulburarile pe care le determina: Opioidele in acest grup de substante se incadreaza heroina. in istorie s-a folosit opiul ca analgetic de catre Hipocrat.» (boli somatice. Exista frecvent comorbidite'ea cu o afectiune somatica. In aceasta situatie are Ioc subordonarea oricarei activitati nceleia de a-si procura drogul (substanta) indiferent de consecinte. Apare deteriorare (demisie) la nivel profesional.tulburari de coordonare motorie tulburari neurovegetative Abuzul sau folosirea daunatoare. sau eforturi infructuoase de a inceta sau controla utilizarea substantei. codeina. a o folosi sau a se recupera din efectele sale. nociva Se refera la administrari permanente si repetate (aproximativ 1 an) a unei substante. -Evidentierea tolcantei. -Consumul de substante se mentine in ciuda consecintelor nocive ale acesteia. Toleranta Acest fenomen presupune un consum destul de indelungat de substanta. care determina perturbarea indeplinirii obligatiilor sociale.hipoprosexie.Intoxicatia Se caracterizeaza prin tuburari psihice si comportamentale variabile in cursul sau dupa ingestia acuta a unei substante. iar fizic intra in discutie toleranta si sevrajul. Depinde de cantitatea ingerata. Tabloul clinic al intoxicatiei: .agitatie si agresivitate . condusul masinii). datorat incetarii sau reducerii uzului substantei respective. hidromorfonul.incoerenta ideo-verbala . . social.voite sasu accidentale. -Dorinta puternica si persistenta. Administrarea se mentine si se subapreciaza consecintele dezastruoase ale consumu-•. ba? nul Marii Negre si al Mediteranei opiul era cultivat inca din antichitate. vulnerabilitatea persoanei. morfina. Adictia Reprezinta nevoia psihica de a consuma substanta obisnuita. Criterii de diagnostic pentru sindromul de dependenta (DSM IV-TR): -Substanta luata an cantitati mai mari si pe o durata mai mare de timp decat a intentionat. Din punct de vedere psihic vorbim de nevoia ireprimabila de consum. Abstinenta Abstinenta presupune dezvoltarea unui sindrom (fizic sau psihic) specific unei substante. Se remite dupa metabolizare si eliminare din organism. -Activitatile sociale sau profesionale sunt abandonate din cauza consumului de substante. iar in Extremul Orient. -Aparitia sindromului de abstinenta (sevraj) la oprirea consumului. Se caracterizeaza prin necesitatea cresterii considerabile a cantitatilor de substanta pentru a ajunge Ia intoxicatie sau efectul dorit sau prin diminuarea semnif. hipomnezie . itiva a efectului la uzul continuu al aceleiasi cantitati de substanta. familiale. Dependenta Este starea fizica si psihica determinata de durata mare a consumului (ani). -Pierderea unei mari perioade de timp pentru a procura substanta.

rinoree. vise dinamice. tremor. ideatie deliranta.verbala. labilitate dispozitionala. irascibilitate. disforie. cinematografice. varsaturi. hiperemie conjunctivala. Scdative si hipnotice in aceasta categorie intra benzodiazep inele. Ne vom referi la rneprooamat. diazepam si derivatele lui. Asociaza ideatie deliranta. hipotensiune arteriala. varsaturi. intreruperea sau reducerea cantitatii de opioid dupa un timp minim de utilizare ue 2 saptamani duce la aparitia sevrajului. tulburari oe atentie si memorie. efectul apare in cateva minute iar actiunea lui dureaza cateva ore. neliniste. Consumul de cocaina se poate asocia cu acte antisociale (cresterea criminalitatii). probleme deosebite apar in momentul oad se asociaza afectiuni somatice severe. sentimentul de crestere a fortei. senzatie de epuizare fizica. Oprirea medicatiei determina sevrajul. manifestari halucinatorii. barbituricele si alte anxiolitice. greata si varsaturi. frisoane. Cocaina (crack) Administrarea acestei substante se poate face prin inhalare sau injectare. anxietate. irascibilitate. corn?. mialgii. Instalarea efectului depinde de f alea de administrare. Dinamica simptomelor intalnite in intoxicatia cu opioide (D. relaxare musculara. reducerea sau superficializarea somnului. lacrimare. Sevrajul la opioide nu are riscuri fatale. Amfetaminele (Extasy) Intoxicatia apare in timpul consumului. inidriaza. bine sa fie administrata in cure scurte si indicatie precisa. incoordonare mtorie. greata. Maximul de severitate ap<\„c ia 36-72 de ore si dureaza 5-7 zile. Cannabis (marihuana) Cannabisul este catalogat drept un drog usor deoarece nu da complicatii somatice severe. posibilitatea asocierii ideatiei deurante. Apare la 8-12 ore de Ia ultima administrare. Intoxicatia este data de consumul recent si se caracterizeaza prin aparitia euforiei pe fundalul anxietatii. Se caractenztai'a prin neiinist« psihomotorie. blackout-uri cu amnezia datelor si evenimentelor recente. piloroerectie. neliniste seu agitatie psiho-motorie. familiaritate excesiva. dizartrie. Se manifesta prin tendinta exagerata de comunicare. manifestari halucinatorii. transpiratii. efecte anticonvulsivante. El apare Ia 6-7 ore pana Ia cateva zile de Ia ultima administrare. a energiei. alterare a timpalui trait. Este un drog sintetic cu posibilitatea de a determina dependenta rapida. iucoordonare motorie. Dupa inhalare. Consumul de Extasy produce euforie. tulburari formale de gandire. febra. Oprirea consumului determina aparitia sevrajului care apare la cateva ore. agitatie psiho-motorie. Datorita utilizarii frecvente a acestor medicamente exista posibilitatea inducerii unor efecte nedorite. incoerenta ideo. Prelipceanu) este: mioza. greata. constipatie.Intoxicatia apare In timpul sau la cateva ore de ia consum si reprezinta o urgenta medicala care se poate complica cu edem pulmonar acut. anestezice. labilitate emotionala. Intoxicatia apare in timpul administrarii. greata si varsaturi. incoerenta ideo. iluzii sau halucinatii auditive si vizuale. incoerenta ideo-verbala. varsaturi. retragere sociala. sau reducerea drastica a dozelor. cu senzatie fizica speciala. Se descriu fenomene psihotice cu halucinatii vizuale caleidoscopice si ideatie deliranta care determina comportament delirant. tulburari ale activitatii hipnice. . incoerenta. astfel ca administrarea intravenoasa duce la o instalare mai rapida a simptomatologiei. La oprire apar greata. Din aceasta cauza medicatia anxiolitica este. exitus prin stop cardio respirator. scenice. euforie initiala urmata de somnolenta. tahicardie. Sevrajul se manifesta prin transpiratii. Intoxicatia este datorata consumului recent. Un element important il reprezinta .verbala. frisoane. Prin efectul clasei apar efecte hipnotice. Efectul ei este de tip stimulant cu instalare rapida si efecte puternice. Asociaza tahicardie. lentoare in miscari. ideatie deliranta. Supradozarea poate determina stop cardiac datorita tulburarilor de ritm cardiac. in functie de doza pot aparea reactii diferite: familiaritate inadecvata. tremor. Simptomatologia se mentine 2-3 saptamani. Se manifesta prin tahicardie. scaderea apetitului alimentar.vulnerabilitatea individuala. in cazul cresterii dozei se poate ajunge Ia stupor si coma. hipomnezie si hipoprosexie. dupa consumul indelungat si in doze mari. Se manifesta prin iritabilitate. activitate onirica ampla.

Intoxicatia acuta se produce la primul inspir de nicotina. insomnii. chiar daca poate apare ideatie suicidara semnificativa clinic pe fondul unor simptome depresive marcate.Tratamentul Intoxicatia cu opioide (heroina. indiferent de cilea de administrare a drogului. bradicardie. somnolenta. dintilor si sclerelor. dispozitie depresiva. imipramina). hipopiosexie. Pe langa manevrele generale de abordare a intoxicatiilor (spalaturi gastrice. aparitia precoce a ridurilor. neliniste pana la agitatie psihomotorie. Tutunul Aproximativ 35% din populatia generala fumeaza. diazepam) si cresterea ¿nsiunii arteriale. t-ihipsihie. Sevrajul la stimulente nu este o urgenta precum intoxicatia. -continuarea fumatului in conditiile existentei unor afectiuni somatice. cea cu opioide este una dintre putinele intoxicatii cu droguri care beneficiaza de un antidot specific: naloxona. Intoxicatiile cu sedative/hipnotice/anxiolitice au ri. administrare de carbune activat. Stimulentele (cocaina. savurata. irascibilitate. Se manifesta prin astenie. voce masculinizata. edem pulmonar sau stop respirator. anxietate.i urmatoarele: apare in primele 24 de ore de la oprirea fumatulu' si jc manifesta prin neliniste. necesara demararii actiunii. perturbarea functionarii . poate asocia cresterea apetitului cu supraponderaliiate. Sevrajul la nicotina se caracterizeaza pri . morfina) poate duce Ia complicatii redutabile cu risc vital: coma. palpitatii. congestie faciala. nerabdare. purgative. Tratamentul este de substitutie (metadona) si pentru controlul simptomelor (clonidina). convulsiile (fenobarbital. Cafeina Manifestarile intoxicatiei apar datorita consumului de cafea ce depaseste 250 mg (2-3 cesti) si se caracterizeaza prin irascibilitate. Indicatorii severi'atii dependentei sunt urmatorii: -aprecierea comform careia prima tigara a zilei este cea mai dorita. -consum mai mai e in prima parte a zilei. Sindromul de abstinenta la opioide nu prezinta tipic risc letal. intoxicatia cu cannabis are de cele mai multe ori s-optóme usoare si tranzitorii. perturbarea activitatii profesionale si scolare. bromocriptina). Antidotul intoxicatiei cu halucinogene (LSD. Simptomele psihotice si agitatia se trateaza cu haloperidol si diazepam. greturi si varsaturi. Sevrajul la cafeina se produce la oprirea sau reducerea consumului zilnic si in doze semnificative. -fumatul imedia1 dupa trezire. Efectele barbituricelor se controleaza cu carbune activat si prin monitorizarea tensiunii arteriale si a functiei renale. excit: bilitate. asistare respiratorie. cresterea nevoii de comunicare. tiunor al extremitatilor. Tratamentul nu este specific si tinteste simptomele psihotice (haloperidol). infarct miocardic si hemoragie cerebrala. Carbamazepina previne convulsiile de sevraj iar propranololul simptomele vegetative. Se trateaza cu agonisti de dopamina (amantadina. Carbunele activat este foarte eficient. pigmentarea tegumentelor. diureza crescuta. Antidotul benzodiazepinelor este flumazenilul. tahicardie cu sau fara aritmie cardiaca. antidepresive triciclice (clomipramina. Sevrajul la sedaiive/hinpotice/anxiolitice are de asemenea risc letal dupa consumul unor doze crescute. accelerarea tranzitului. surmenaj. anxietate asociata cu depresie. j vital daca acestea sunt barbiturice sau benzodiazepine (la Mc din urma doar daca se combina cu alte sedative sau alcool). dispozitie depresiva sau disforie. Cazurile severe se trateaza cu diazepam (pentru atacurile de panica) si haloperidol (deliriumul sau simptomele paranoide). Intoxicatia cronica se manifesta prin iritabilitate. In cazul intoxicatiei cu fenciclidina exista risc auMiitic in contextul comportamentului imprevizibil si al impulsivitatii. Varsta utilizatorilor de tutun incepe sa scada din ce in ce mai mult. amfetaminele) pot produce intoxicatii grave care se complica cu hipertensiune arteriala sevei « aritmii cardiace. Simptomele psihotice se corecteaza cu haloperidol iar anxietatea cu diazepam. stari care duc la perturbarea activitatii zilnice. anxietate. Se face conversia pe o substanta cu timp de injumatatire lung din aceeasi clasa iar dozele se scad treptat. iritabilitate. litiu si psihoterapie. mescalina) este L-5-hidroxitriptofanul sau carbidopa. inaintea oricarei activitati. Se face controlul tensiunii arteriale si al functiei renale. controlul convulsiilor).

determinate de consumul de alcool. Sumerienii foloseau vinul si berea. inlatura stresul. Simptomatologia este mai accentuata in prima saptamana a sevrajului. Este cea mai veche clasificare si a avut cea mai lunga validitate. Teoriile comportamentale: care evidentiaza rolul de raplata al alcoolului si faptul ca reconfortarea de moment duce la repetarea consumului. Evreii foloseau vinul de sarbatori. Biblia si Vechiul testament pomenesc de vin in scop de a elogia sau de a avertiza. "apa de foc" folosita pentru prepararea tincturilor sau consumata ca bautura. Fouquet considera ca este "pierderea libertatii de a se abtine de Ia alcool" iar OMS il defineste ca fiind "ansamblul de dizabilitati provocate de alcool". cardiologice. . -alcoolismul beta in care consumul de alcool este de lunga durata si asociaza complicatii somatice. Mierea a fost primul indulcitor al bauturilor. apar semne de sevraj. barmanii.mai mare in medii sociale defavorizate. in care exista risc de consum de 3-4 ori mai mare la rude directe ale alcoolicilor. Babor elaboreaza o clasificare in care sunt doua tipuri de alcoolism: A. chinezii foloseau vinul inca din antichitate.bachusian: -debut precoce. Intoxicatia alcoolica acuta (betia vulgaris) .F. -numerosi factori de risc in copilarie. . Alcoolul este cunoscut inca din cele mai vechi timpuri. Alcoolismul Dictionarul Larousse defineste alcoolismul ca fiind "dependenta de alcool si ansamblul manifestarilor patologice datorate acestei dependente". B. neurologice. -dependenta moderata. . Tot in secolul VII arabii descopera arta distilarii. risc crescut pentru copiii ce provin din parinti alcoolici. deoarece intina puritatea sufletului. in 1992 T. -factori de risc in copilarie. Cauzele abuzului de alcool Teoriile psihologice: alcoolul reduce tensiunea psihica. in secolul al VlI-lea Mahomet interzicea consumul de alcool (vin). -alcoolismul delta caracterizat prin incapacitatea abstinentei si fenomene de sevraj. in preistorie sucul de fructe zaharat era o bautura cu proprietati psihotrope speciale folosit in scop mistic si sacru. -pedigree incarcat. -consecinte sociale minore.mai mare la cei cu anumite meserii precum soferii. scade nervozitatea. . -asociaza si consumul de alte substante. sinonim cu dipsomania cand apar perioade in care nu cosuma nici o bautura alcoolica urmata de perioade in care se consuma neintrerupt o perioada variabila de timp . Teoriile psihodinamice: care se bazeaza pe rolul deziiihibitor al alcoolului. consecinte socio.mai mare la barbati decat la femei. Una dintre clasificarile utilizate un timp indelungat a fost cea a lui Jellinek: -alcoolismul alfa este de natura psihologica. iar consumul de alcool folosit pentru a suprima durerea . -disfunctii psihopatologice. creste sentimentul de putere.apollinic: -debut tardiv. -alcoolismul gamma in care apare pierderea controlului in consumul de akool. psihiatrice. Teoriile biologice: sunt centrate pe genetica. A fost prezentata pentru valoarea ei istorica. iimptomele dureaza 1 luna iar dorinta persista 6 luni.profesionale. Termenul folosit anterior era de "darul betiei '.mai mare in societatile care accepta consumul de alcool. iar popoarele Romei si Greciei antice cunosteau arta cultivarii si selectionarii vitei de vie.mai mare la pacientii cu tulburari de personalitate.profesionale si sociale. -consecinte sociale importante. Termenul de alcoolism a fost introdus de Magnus Huss care il caracteriza prin afectiuni gastroenterologice. scade anxietatea. Clasificari ale alcoolismului au fost facute de un numar mare de psihiatri. Prevalenta: . -alcoolismul epsilon.

Complicatiile somatice Cele digestive se manifesta la nivelul stomacului cu g". Se manifesta prin aparitia halucinatiilor auditive pe fondrl chritatii constiintei. Consumul de alcool determina alterarea functiilor imunitare cu risc crescut de aparitie a TBC si cancer. Principiile de tratament ale sindromului de abstinenta etanolica constau in reechilibrare hidroeleci. La nivelul sistemului nervos central poate apare atrofie corticala in special cerebeloasa. dar din fericire este r.strite. Se asigura mentinerea echilibrului hidro. ulcere. Starea se remite in cazul aplicarii tratamentului specinc sau reluarii consumului. Oprirea intempestiva a consumului voluntar sau involuntar duce la aparitia pana la 72 de ore a simptomatologiei de sevraj. hipoprofrinemie. Apar confabulatii amnestice care umplu golurile de memorie. hipomnezie. intr-un interval de 12-24 de ore se manifesta cu anxietate. Netratat.Manifestarile clinice sunt datorate consumului recent prin labilitate dispozitionala. se poate continua tratamentul cu medicamente care descresc dorinta pentru alcool (carbamazepina). in cadrul sevrajului sunt instalate toleranta si dependenta dupa un consum de ani. hipertensiune arteriala. cazurile cu sevraj etilic si se poate face cu Denzodiazepme (diazepam sau iorazepam. inscrierea in organizatiile de suport (precum Alcoolicii Anonimi) si interventiile psihosociale sunt frecvent necesare si foarte eficiente. terapia substitutiva si a complicatiilor psihotice (antipsihotice in cazurile cu productivitate perceptuala si agitatie psihomotorie marcata). nevrita opi va.electrolitic. tulburari de consii nta de tip delirium. La nivelul aparatului cardio-vascular apare cardiomiopatia. la nivel periferic polinevrite senzitive. vitamino terapia (in special vitamina Bl). Sindromul amnestic Se manifesta prin alterarea cronica si severa a memoriei recente. hipoprosexie. Se datoreaza consumului cronic de alcool si in cantitati mari. in administrare per os. Terapia de substitutie este obligatorie n. Tratamentul Pentru intoxicatia acuta cu alcool etilic nu exista tratament specific. sustinerea functiilor vitale. intramusculara sau intravenoasa). facilitarea comunicarii. tahicardie. agitatie psiho-motorie. Pacientii sunt asistati intr-un serviciu de terapie intensiva pana cand r'anolul este metabolizat (in rata de 8-15 mg alcool pur/ora). asociaza dezorientare temporala si a cronologiei evenimentelor. Sevrajul alcoolic reprezinta o urgenta psihitrica datorita riscului vital pe care il are. Apar frecvent rindroame de malabsorbtie cu deficite vitamicice. halucinatii auditive. permeabilitatea cailor respiratorii. pancreatite si hepatite cronice sau ciroze. in ciuda faptului ca recaderile sunt extrem de frecvente. Tulburaripsihotice: halucinoza alcoolica Wernicke Apare la scurt tirrp sau imediat dupa consumul de alcool (de la 48 ore la 14 zile). Pot asocia idei delirante congruente cu tematica halucinatorie. hipoglicemie. stare de anxietate. Li cateva ore de la oprire apar tremuraturi ale extremitatilor.oiidca cu sau fara supliment de glucoza. in schimb memoria indepartata este rareori afectata. se combate edemul cerebral si se previn complicatiile. In cadrul sevrajului complicat pot apare crize epiieptice simptomatice. dizartrie. sevrajul complicat (deliriumul tremens) poate avea o rata a mortalitatii de pana la 20%. incoordonare motorie. Sevrajul (delirium tremens) Este o urgenta medicala cu risc vital. Este o complicatie redutabila a sevrajului. febra. . Dupa remisiunea sindromului de abstinenta. auto sau heteroagresivitate.ira. car'oamazepina sau meprobamai.

schizofrenia. Jasper in 1913 elaboreaza o suita de principii metodologice care completeaza observatiile clinice ale scolii Kraepeliene si anume: principiul descriptiei. confuzici si. continua. considerand aceasta entitate nozologica incomprehensibila. afectivitatii si relatiilor cu lumea din afara avand un aspect specific. pe cand altele se cronicizeaza si ca exista "demente" care evolueaza simplu. In 1874 Kahlbaum publica monografia asupra catatoniei pe care o caracterizeaza ca o boala cerebrala cu evolutie cronica in care survin succesiv tabloul melancoliei. in 1927 Minkowski a suprapus schizofrenia peste notiunea de "pierdere a contactului individului cu realitatea". De-a lungul timpului de aceasta afectiune s-a ocupai un numar mare de psihiatrii. al dementei. Bleuler "Dementa precoce sau grupa schizofreniilor". intermitenta sau remitenta a carei expresivitate clinica complexa si polimorfa are drept caracteristica esentiala disocierea autista a personalitatii (Predescu V.minte. Adaugand la aceste prime constatari observatia ca boala apare la tineri.afectiune psihica cu evolutie indelungata. durabila si cu evolutie progresiva. lonescu). Ea se caracterizeaza prin alterarea gandirii. conform conceptiei sale teoretice. K. Bleuler pune Ia baza conceptului de schizofrenie scindarea functiilor psihice.entitate nozografica centrala. H. senzorialitatii. o "degenerescenta ereditara". Termenul provine de la Schizein . Hecker descrie in 1871 hebefrenia pe care o caracterizeaza prin debutul la pubertate. Morel introduce in 1852 termenul de "dementa precoce" care era. Kraepelin preia observatiile lui Morel. . fiind chemate sa faca mai clara notiunea de contact vital cu realitatea". .CAPITOLUL 7 SCHIZOFRENIA Schizophrenia cunoaste o multitudine de definitii din care amintim: . maniacale si de obnubilare si evolutia spre dementa. El scria: "Cu numele de dementia praecox sau schizofrenie desemnam o grupa de psihoze care evolueaza cand cronic cand in puseuri care pot sa se opreasca sau sa retrocedeze in orice stadiu dar nu permit o restitutio ad integrum. Acelasi autor defineste noti'mea de "proces psihic" pentru schizofrenie. . care nu apare in alta parte". stuporii. precizand ca grupa schizozelor ar cuprinde 3 entitati: schizoidia. Minkowski spunea ca "metaforele si comparatiile sunt aici mai la locul lor decat definitiile. hebefreniei si dementei paranoide. inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In 1911 a aparut monografia lui E. in schizofrenie sunt incluse entitati clinice ilustrate prin tulburari ale comunicarii.si fren . in locul evolutiei spre dementa. iar Chaslin ca este "masina fara comustibil". cognitiei.a desparti . Caracterul comun al tuturor formelor clinice este evolutia spre dementiere. aparitia succesiva si alternanta de stari melancolice. Din cele mai vechi timpuri se observase ca unele dintre psihozele acute se vindeca. Istoricul conceptului de schizofrenie se impleteste cu cel al principalelor probleme clinice si teoretice ale psihiatriei si mai ales cu cel al dezvoltarii tendintei clinico-nosologice. schizomania. Kahlbaum si Hecker si elaboreaza entitatea nosologica "dementia praecox" care este consituita prin reunirea catatoniei. fara fenomene acute. fiind socotit fondatorul psihopatologiei moderne.Kraepelin aprecia ca aceasta afectiune e ca "o orcheslra fara dirijor". acreditata cu o sumbra semnificatie psihopatologica elocvent psihotica (G. Esquirol a deosebit "idiotia dobandita sau accidentala" de cea "innascuta" si a consemnat prezenta stereotipiilor. dispozitiei si volitiei. maniei. in cele din urma. Claude inhodnce termenul de "schizoza" pentru a reuni in aceeasi categorie toa-e maladiile disociative. comportamentului.). Opera lui Kraepelin a influentat conceptiile Iui Bleuler care in 1913 definea dementa precoce sau schizofrenia ca fiind compusa "dintr-o serie de tablouri clinice a caror cararferistica comuna este o distructie a coeziunii interne a personalitatii psihice cu alterarea predominanta a vietii afective si activitatii". principiul explicatiei cauzale si principiul comprehensibilitatii pe care le publica in tratatul sau "Psihopatologie generala".

Ipotezele neurochimice cuprind ipoteza dopaminergica . posturi catatonice prin care se adopta sau se mentin pe perioada indefinita anumite pozitii insolite si incomode.diminuarea capacitatii de a reactiona (bucurie. de obicei cronica.Jung descrie schizofrenia ca fiind o fisura intre constient si inconstient si considera introversia ca un mecanism de aparare. Ideile delirante cel mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: . care trebuie sa apara pe fondul unui senzoriu clar. Manifestarile halucinatorii sunt pseudohalucinatiile sau halucinatiile propriu-zise care pot aparea la nivelul oricarui analizator. aparent neprovocata. controlate de forte straine (xenopatice). ipoteza disfunctiei seroioniuei. suferinta. in acest ultim aspect ele nu au semnificatie diagnostica. persoanele abuzate in copilarie. Din cauza tipului insidios nu se poate stabili cu exs titate incidenta schizofreniei. Debutul poate fi brusc sau insidios cu faza prodromala care poate dura uneori ani pana la stabilirea diagnosticului. fara scop. Exista situatia cand apare insa agitatie catatonica: activitate motorie dezordonata. gustative. dar nu ca importanta.ergici in hipocamp. stari de agitatie psiho-motorie. Semnificatia diagnostica a halucinatiilor poate fi inalta pentru halucinatiile auditive. Semnificatie minima o au halucinatiile hipnagogice si hipnapompice (Ia trezire sau la adormire). manifestari halucinatorii.de otravire. El se caracterizeaza prin reducerea manifestarilor motorii pana la rigiditate catatonica sau stupor catatonic in care manifestarile motorii sunt anulate. etc. de discordanta afecf'va "i de activitate deliranta incoerenta care. Ultima ipoteza amintita. intristare) la stimulii ambiantei. determini o rupere a contactului cu lumea exterioara si o repliere autista". Ipoteze etiologice in aparitia schizofreniei (D. hipofrontalitatea. Toate simptomele enumerate mai sus sunt simptome pozitive (G. tradusa prin incoerenta ideo-verbala. tangentialitate . de persoane. . largirea spatiilor ventriculare mai ales la barbati asociata cu simpiomele negative. din punct de vedere clinic caracterizata prin semne de disociere mintala. spionat sau inselat. ipoteza GABA-ergica datorita diminuarii neuronilor GABA. Prelipceanu) Ipoteza neurod^zvoltarii anormale sustinuta de prezenta anomaliilor cerebral-*: modificari ale dispozitiei substantei albe.Aplatizare afectiva . experientele izolate de a se auzi chemat pe nume. influentate. olfactive. Dezorganizarea gandirii cuprinde urmatoarele elemente ce se pot intalni in cadrul schizofreniei: slabirea asociatiilor. sau sunt imperative. Cele mai frecvente sunt cele auditive . pierderea asociatiilor. . urmarit. perioada de maternitate. comentarii ii sunt adresate. tactile. in privinta varstei de debut (D. in Larousse (lc98) schizofrenia este definita ca "psihoza grava care survine la adultul tanar.de insertie a gandului: ideile altei persoane au fost inserate. Comportamentul catatonic poate fi intalnit in schizofrenie. . . Conditii favorizante de aparitie le reprezinta perioada de armata. Prelipceanu) ea este intre 18-25 ani pentru barbati si 26-45 pentru femei. circa 40% din cazuri apar la femei peste 40 de ani. manifestari dezordonate imprevizibile. . comportament dezorganizat/catatonic.de control: convingerea deliranta ca actele sau actiunile Iui sunt dirijate. calitaatile pacientilor.de referinta: considera ca anumite gesturi. este cea a vulnerabilitatii genetice. Ele includ incoerenta ideo-verbala. Dezorganizarea comportamentului cuprinde acte si actiuni particulare lipsite de scop. gandire inferentiala (deliranta). Ionescu). extrase de o forta exterioara. Modificarile comportamentului constau in dezorganizarea Iui sau comportamentul halucinator delirant. ipoteza fenilciclidmei si a glutamatului. Simptomele negative cuprind (G. Prevalenta in populatia generala este de 1%.voci care ameninta sau comenteaza viata.raspunsuri "alaturi". iar trecerea la psiliozn exprimata ca un esec al acestei aparari.de extractie a gandului: ideile propri' i-au fost scoase. introduse in propriul psihism. Ionescu): . atitudini. dar pot fi percepute si ca dialog. expresii mimice.hiperactivitate dopaminergica mezolimbica . in general. care nu se refera la continutul propriu-zis al intrebarii interlocutorului. vizuale. scaderea densi Latit neuronale in anumite arii corticale.det iansatoare de simptome pozitive. grupuri sau institutii.de persecutie: se considera observat. Simptomatologia Tulburarile reflecta un exces de distorsionrre a functiilor normale. .

Tipul de evolutie poate fi precizat dupa un an de la debutul initial al fazei acute (DSM IV TR). depresia post-schizofrena.QI crescut . in privinta evolutiei parerile erau diferite. iar halucinatiile si ideile delirante sunt fragmentare. Schimbarile afective sunt pe primul plan. .Episodic fara simptome reziduale intre episoade. 2) Schizofrenia hebefrenica Numele provine de Ie Hebe zeita tineretii.Continuu. cu durata scurta .olcgia psihiatrica. cu o va< etate de evolutii pe termen lung. raspunsul la tratament relativ bun. .Alogie . mentinerea in societate este pastrata timp indelungat. Se pare in ultima instanta ca evolutia este influentata de factorii culturali si sociali. cu grad mare de ambiguitate.prezenta simptomelor predominant pozitive . cu episod unic sau continua.sexul feminin . . evolutia continua si indelungata. catatonica.Practice Guidelines redam cateva date demografice si variabile clinice care au valoare in predictia pe termen lung si anume: evolutiile bune sunt asociate cu: . Evolutia schizofreniei este episodica. groaza.buna functionare sociala si profesionala premorbida . -Cu simptome negative . ca si de gradul de dezvoltare a nivelului de trai. in asociere cu varsta de debut care este in adolescenta sau la adultul tanar (15.Episod unic in remisiune completa. furie brusca. hebefrenica. scaderea fondului de cuvinte. Dupa American Psychiatric Association . . . Dispozitia este inadecvata.absenta istoricului familial de schizofrenie .Anhedonie .debut acut favorizat de stres . apare incoerenta ideo.evolutia fazica a episoadelor si remisiunilor . Insertia sociala este variabila si in functie de forma de boala.verbala. . suspiciune. asociata cu manifestari halucinatorii congruente cu tematica deliranta: halucinatii auditive care ameninta sau dau comenzi. unele din ele relativ benigne.existenta partenerului marital .lipsa placerii.subtipul paranoid .Cu simptome negative proeminente intre episoade.lipsa simptomelor negative sau a dezorganizat^ . Este forma cea mai usoara sub aspectul severitatii.Episod unic in remisiune partiala. de implicare..slaba capacitate de deliberare. raspunsuri vagi. Formele de schizofrenie (ICD 10) Paranoida. .Apatie. Ideatia deliranta este persistenta. . comportamentul este dezorganizat. El poate fi: Episodic cu simptome reziduale intre episoade: . de urmarire). .putine comorbiditati .numar redus de episoade.Episod unic in remisiune partiala cu simptome negative proeminente.istoric familial de tulburare afectiva .25 ani).varsta tardiva de debut . cu o tematica relativ constanta (perst-cui rie.Caplan spune ca schizofrenia este o afectiune severa. dar si iritabilitate.reducerea fluxului si ritmului ideativ. rez'duala. de a lua o hotarare.Avolitie . intarziate. are debutul cel mai tardiv. Bleuler era de parere ca deteriorarea este frecventa dar nu necesara si nu este de acord cu dementa ca sfarsit al bolii. Mai apar aplatizare dispozitionala. K -epelin considera ca schizofrenia are evolutie cronica si deteriorativa. nediferentiata. simpla l) Schizofrenia paranoida Schizofrenia paranoida este tipul cel mai comun si cel mai des intalnit in pa. Simptome negative cum ar fi tocirea afectului si perturbarea vointei pot apare dar nu domina tabloul clinic.

pierderea inhibitiei sociale normale. Aceasta entitate era sinonima cu schizofrenia de frontiera Borderline. mai ales in cadrul tratamentului cu antipsohotice tipice (clasice). are cel mai inalt gr?d de. ritmului si armoniei manifestarilor mo toni. halucinatii incongruente cu starea afectiva care poate fi depresiv.! sau expansiva. rigiditate. detasarii. 4) Schizofrenia nediferentiata Este forma lipsita de trasaturi caracteristice in care pot coexisia simptome pozitive cu cele negative dar fara predominenta nici unora. comportament agresiv. Alte simptome intalnite sunt apatia. Episoadele cu aceasta simptomatologie pot ajunge pana la intensitatea psihotica cu evolutie tranzitorie. 8) Tulburarea schizotipala (ICD 10) Se caracterizeaza printr-un comportament excentric prin tulburari ale gandirii si afectivitatii. Asociaza perplexitate'si straneitate. excentric. 9) Tulburari schizoafective Tablul clinic se caracterizeaza prin prezenta concomitenta de simptome schizofrenice si afective: idei delirante. manierisme si grimase. Tulburarea schizoafectiva de tip maniacal Simptomele schizofrenice si maniacale sunt prezente in acelasi timp. cu cel mai bun prognostic si remisiuni de buna calitate. convingerea ca gandurile sale sunt ghicite sau difuzate sau ca forte straine incearca sa-1 controleze. persecutie. gandire magica. Poate apare in perioada de remisiune cand pacientii constientizeaza episodul psihotic anterior. dezinteres pentru propria persoana. sindrom ecopatic (ecolalie. iar dintre simptomele negative slaba rezonanta afectiva. manifestari halucinatorii. Este necesara prezenta in antecedente a cel putin un episod psihotic. Apar fenomene de influenta exterioara. Asociaza negativism verbal. bradikinezie. cu retragere sociala. familiala. scaderea capacitatii de testare a realitatii. ecopraxie). metaforica. stare stuporoasa sau agitatie catatonica. detasare fata de lume. de lunga durata (ani). cognitiei prin scaderea ritmului si fluxului ideativ. Cea mai frecvent intalnita forma de evolutie este cea recurenta. idei de grandoare. ideatie deliranta fragmentara. Afectul este inadecvat. Simptomatologia are intensitate crescuta iar durata este mai scurta. cu aspect al pacientului rece si distant. progresiv. aie debut insidios. halucinatii auditive. profesionala. tendinta de a se izola. crescuta. lipsa de vointa. Tulburarea schizoafectiva de tip depresiv . gandire vaga. tendintei de izolare. invalidare. concentrarea atentiei este deteriorata. alimentar sau/si sfincterian. Se pare ca aceasta este forma pe care a descris-o Krtepelin cand a numit schizofrenia "dementa precoce". 5) Depresia post-schizofrena este caracterizata ea un episod depresiv care poate fi secundar unui episod dc schizofrenie si care mai pastreaza simpome schizofrene. bizarerii comportamentale. demisie sodala. comportamentul este bizar. ecomimie. Exista tendinta de a ramane solitar iar comportamentul pare lipsit de scop si sentiment. deteriorarea comportamentului. Cauza poate fi secundara medicatiei neuroleptice. Simptomele intalnite pot fi pozitive sau negative si necesita prezenta tratamentului datorita intensitatii psihotice a fenomenologiei. idei sau credinte bizare. chiar si atunci cand sunt pozitii incomode. grimase. supletii si flexibilitatii ideo-verbale. stereotipii le motorii sau verbale. energie crescuta.Denumirea anterioara a fost aceea de dezorganizata deoarece are cel mai inalt grad de incomprehensibilitate. hiperactivitate. luminatii obesive. lipsa relatiilor interpersonale. exista tendinta de retragere sociala. igiena personala devine deficitara. Este una din formele cele mai severe. alterneaza cu iritabilitatea sau excitatia. Atitudinile si posturile pot fi mentinute perioade indelungate de timp. apare flexibilitatea ceroasa. Episodul maniacal se caracterizeaza prin stima de sine. dispozitiei datorita slabei capacitati de rezonanta afectiva. circumstantiala. 6) Schizofrenia reziduala Se intalneste un ansamblu de simptome negative in ariile: psihomotricitatii cu reducerea amplitudinii. Se pot intalni incoerenta ideo-/erbala. 7) Schizofrenia simpla Esie caracterizata prin simptome negative. care se aseamana cu cele din schizofrenie. 3) Schizofrenia catatonica Elementul central il reprezinta perturbarea activitatii motorii intre cele doua extreme agitatie si stupoare. lipsa de igiena.

ca nu-i este.Simptomele schizofrenice si cele depresive coexista pe durata intregului episod. inabordabile la verificari si experiente. pierderea serviciului. tinuta vestimentara a partenerului de viata sunt interpretate ca argumente. motiv pentru care trece Ia acte de pedepsire pentru ca a fost tradat. solicita raspunsuri cu insistenta. Diferita de tulburarea schizoafectiva de tip maniacal. gineri) sau persoane straine. modifica comportamentul. au caracter stabil. Tipul somatic: este convins ca sufera de o boala severa sau are un defect fizic care perturba buna lui functionare si solicita o multime de manevre terapeutice. Personalitatea pe care se dezvolta tulburarea deliranta este de obicei cea paranoidu. O alta etapa este cea in care vede ca nu i se raspunde. neconcordante eu realitatea. ideatie de urmarire. inventie si filiatie. A doua etapa este cea in care incearca sa-i raspunda si sa-i spuna ca a inteles semnificatia gesturilor transmise. intermitenta sau prin episod unic. lucru care poate determina transformarea din persecutat in persecutor. de grandoare: are coiivigerea ca detine valori materiale deosebite. Gesturile. sun. halucinatii olfactivo. Pot fi suspectate persoana din anturaj (frati. Temele principale sunt de prejudiciu. hipoprosexie. Tulburarea deliranta este mai frecvent intalnita Ia barbati. pierderea unei persoane apropiate. Afirma ca persoana respectiva printr-un mod oarecare i-a transmis ca I-a remarcat (de exemplu gest la TV). reflecta deformat realitatea. Pot apare simptome afective depresive. Tulburari psihotice acute sau tranzitorii In cadrul acestei tulburari debutul este acut cu instalarea in mai putin de 2 saptamani a unei simptomatologii psihotice: halucinatii polimorfe si idei delirante care isi schimba tema si. indiferent. gelozie. si poate asocia manifestari de tip depresiv. Tipul de gelozie tema centrala a delirului este ca partenerul de viata il inseala si ca are o relatie extraconjugala. de insertie a gandurilor. Compoiiamentul se modifica in sensul ca incepe sa urmareasca sotia (sotul) si poate deveni agresiv. pierderi materiale rapide. Debutul cei mai frecvent este in a patra decada de viata. Cu cat simptomatologia este mai polimorfe si timpul de instalare mai scurt cu atat prognosticul este mai bun.gustative. Dupa contirutul delirului are urmatoarele forme clinice (G. Evolutia tulburarii delirante poate fi continua. atitudinile. tulburari perceptuale de tipul halucinatiilor auditive comentative negative care au o intensitate mai mica dar o durata mai mare.intensitatea. Tipul de marire. Celalalt tip de simptome este reprezentat de fenomenul de furt al gandirii. incearca sa ajunga in anturajul imediat al persoanei respective. simptomatologia are intensitate mai mica dar o durata mai mare. drept pentru care scrie scrisori. In tulburarile schizoafective prognosticul este mai ban decat in schizofrenie dar mai prost decat in tulburarea afectiva. . ideatie prevalenta sau deliranta cu continut depresiv. Se remarca un stres asociat inainte cu cel mult 2 saptamani de la instalarea simptomelor: nasterea. Aduna orice intormatie sau argument pe care Ie asociaza si le subordoneaza teme' principale. Ionescu): Tipul de persecutie: elementul esential il reprezinta ideea deliranta ca este persecutat de diverse persoane din cauze diferite. cu pierderea interesului sau a placerii. Tipul erotoman: asociaza convingerea ca este iubit de o persoana inalt investita. CAPITOLUL 8 TULBURARI DELIRANTE PERSISTENTE Aceasta tulburate se suprapune peste vechiul termen de Paranoia. bradipsihie. Caracteristicile idsihr delirante sunt: pleaca de Ia premize false. expansive. Simptomatologia se poate sterge in 2-3 luni. cu o pozitie sociala deosebita. Se caracterizeaza prin prezenta ideatiei delirante persistente cu idei aparent plauzibile care se incearca a fi argumentate logic. tulburari ale apetitului. ceea ce permite mentinerea si functionarea profesionala si sociala in bune conditii o perioada indelungata de timp. Comportamentul este adecvat temei delirante. asociate celor expuse anterior. impenetrabile la contra argumente. Dispozitia depresiva asociaza simptome caracteristice: tulburari de somn. chiar ideatie suicidará. anxioase. scaderea interesului si a placerii. iar prognosticul este bun. cumnati.

frecventa dupa episoadele acute ale bolii. Anxioliticele si se dativele (diazepamul. raspund mai greu si in mai mica masura Ia medicatia antipsihotica. diabetul zaharat si altele. Clasa antipsihoticelor atipice a aparut la inceputul anilor '90 odata cu lansarea clozapinei. cardiovasculare. cu o eficienta foarte buna. ziprasidona (Zeldox) si aripiprazoiul (Abilify) sunt cei mai importanti reprezentanti ai antipsihoticelor atipice si sunt folositi pe scara larga pentru tratarea simptomelor psihotice. al fazei de stabilizare pentru consolidarea efectului antipsihotic dupa remisiunea episodului acut si al fazei de intretinere. Tratamentul schizofreniei are in principiu trei faze: cel al fazei acute este adresat fazelor active ale bolii. Flupenthixolul (Fluanxol) si z'iclopenthixolul (Clopixol). tioridazina. sexuale. carbamazepina. olanzapina (Zyprexa). constipatie. Dintre antipsihoticele clasice cele mai importante substante sunt clorpromazina. de fond. libidoului si energiei. retentie urinara). catatonie sau care asociaza simptome afective proeminente terapia electroconvulsivanta poate fi prima indicatie terapeutica CAPITOLUL 9 TULBURARI AFECTIVE (DE DISPOZITIE) Dispozitia (sau starea timica) este starea afectiva generala. Medicatia antipsihotica utilizata in schizofrenie este eficicnta si in tratarea simptomelor psihotice care apar in alte boli psihice. cresterea in greutate. cand simptomele psihotice predomina in tabloul clinic. Terapia electroconvulsivanta. sindromul neuroleptic malign). disponibil si sub forma injectabila cu eliberare prelungita). ca de altfel toate antipsihoticeie sub forma dépôt sunt rezervate in primul rand pacientilor cu complianta redusa sau absenta la medicatia orala. de baza in cazul schizofreniei si al tulburarilor din spectrul acesteia. poftei de mancare. Anormalitatile dispozitiei se insoiesc de multiple semne si simptome care afecteaza aproape toate domeniile de functionare. Antipsihoticele se impart in doua mari clase: tipice (clasice) si atipice (de generatie noua). Tulburarile dispozitiei sunt conditii frecvente. parkinsonismul. Simptomele vegetative includ modificari ale somnului. trifluoperazina si haloperidolul (disponibil si sub forma dépôt). sau prin exagerarea patologica a bucuriei. intero sau proprioceptive. in cazurile acute cu simptome pozitive marcate. Efectele adverse care pot aparea la pacientii trutati cu antipsihotice sunt: efectele extrapiramidale (distonia acuta. Fiecare dintre ele poate atinge diverse intensitati si determina modificari ale comportamentului si in esenta a activitatii. considerate marca a schizofreniei. Simptomele pozitive ale schizofreniei raspund de ceie mai multe ori repede si bine la tratamentul antipsihotic.si a deschis noi orizonturi in tratamentul schizofreniei. diskinezia tardiva. Este determinata de gradul de adaptare la ambianta. Asa cum schizofrenia este o afectiune heterogena. Risperidona (Rispolept. este folosita din ce in ce mai rar datorita in primul rand multiplelor medicamente antipsihotice disponibile. Tulburarile de dispozitie se manifesta prin accentuarea patologica a tristetii. Este rezultanta tuturor impulsurilor extero. Ea oscileaza intre tristete si buci! le. care in acest caz se numeste „depresie". vedere neclara. permanenta. Pe langa tratamentul antipsihotic.Tratamentul De la descoperirea efectului antipsihotic al clorpromazinei la inceputul anilor '50 tratamentul farmacologic al schizofreniei si al celorlalte tulburari psihotice a intrat intr-o era noua. lorazepamul) sunt utile in cazurile cu agitatie psihomotorie). fara diferente semnificative ale eficacitatii asupra acestor simptome intre medicamentele de mai sus. Tipul de tulburare afectiva este stabilit de prezenta sau . in care pacientii resimt dispozitii anormal de crescute sau scazute. de durata cu o intensitate medie. potential letale si foarte tratabile. adresat prevenirii recurentelor. Simptomele negative si deficitele cognitive insa. inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei) sunt necesare in cazul aparitiei unei depresii severe. cu o diferenta neta in favoarea celei atipice. anticolinergice (uscaciunea mucoasei bucale. akatisia. hematologice (agranulocitoza). se pot folosi in anumite cazuri adjuvante. amisulpridul (Solian). Antidepresivele (de exemplu triciclicele. Stabilizatorii dispozitiei (valproatul. quetiapina (Seroquel). pe termen lung. endocrine (hiperprolactiuemia). litiul) sunt eficienti in controlul impulsivitatii si comportamentului agresiv. care in acest caz se numeste „euforie". la fel sunt si tulburarile psihiatrice in care pot apare simptomele psihotice.

prin irascibilitate. circumstantialitate. Maniacalul deranjeaza anturajul deoarece nu doarme. de intensitatea simptomatologie^ afective. fiind foarte iritat si pretentios. Prezenta in viata unui pacient a unui episod maniacal stabileste diagnosticul de tulburare afectiva bipolara. Episodul maniacal (descris dupa Sadock. are sentimentul de energie inepuizabila. in multe cazuri. Tulburari psihomotorii Prin definitie. sindromul depresiv si sindromul maniacal. Pacientul este Iogoreic. Atentia este afectata. Dezinhibitia marcheaza toate sferele vietii psihice a bolnavului. afective si comportamentale care au ca simptom central euforia sau iritabilitatea. V. cat si noaptea. Pacientul se manifesta expansiv. putand evolua spre stari de agitatie psihomotorie sau chiar catre furor maniacal. dar pot exista si gesturi si actiuni care sa exprime dezinhibitia sexuala. pacientul este extrem de comunicativ. cat si tulburari ale continutului. La batrani. Instinctele sunt dezinhibate. subiectul are o parere exceptionala despre sine. apare fuga de idei de intensitate diferita. reprezentate de euforie sau irascibilitate. dar acestea nu apar in absenta dispozitiei expansive si nu persista dupa ce aceasta se remite.) Sindromul maniacal se manifesta prin tulburari ale dispozitiei. ri. glume nepotrivite. Aspectul pacientului: mimica este expresiva. cum sunt ideile de persecutie.mai putin frccvent . impiedica maniacalul sa aprecieze corect consecintele faptelor sale. vorbeste permanent. motiv pentru care apar situatii cu implicatii neplacute: cheltuieli excesive care nu pot fi acoperite. motiv pentru care este de obicei adus la internare de catre membrii familiei sau comunitatii din care face parte. egocentrism intens. maniacalii neputand mentine concentrarea asupra unei activitati mai muli de cateva minute. Tulburarile dispozitiei se manifesta prin euforie sau. bogata.absmta episodului maniacal. poate sa devina incoerenta. femeile sunt exagerat fardate sau imbracate in culori vii si combinatii neobisnuite. Depresia si euforia reprezinta simptomele cardinale ale celor doua sindroame afective principale. maniacul este hiperactiv. Critica si judecata sunt extrem de deteriorate. Ele sunt inconstient sustinute de pacient. fiind atrasi permanent de stimuli nerelevanti. este zgomotos atat ziua. asociindu-se frecvent cu stari confuzionale si complicatii somatice. in special cardiovasculare. . Uneori ideile pot fi delirante care sunt potrivite cu dispozitia. Tulburari cognitive Tulburarile perceptiei: in episoadele maniacale psihotice pot aparea iluzii patologice sau chiar halucinatii care sunt pasagere si incadrate de tulburarea de dispozitie. cat si datorita presiunii continue de a fi activ. In vorbire observam logoreea.A. Sadock. Aceasta. in procesele gandirii se reflecta fuga de idei. dar si dc pasibili ta tea recurentei. se implica in multe activitati pe care nu le finalizeaza atat din cauza tulburarii de concentrare a atentiei. asociata cu lipsa de discernamant. descriindu-se prin dramatism exagerat. grandiozitate. Dezinhibitia se manifesta vrecvent verbal. asociatii prin asonanta. atitudini familiare. Debutul este acut sau subacut cu euforie sau irascibilitate si cresterea activitatii. Memoria pacientului este dezinhibafa. vorbeste tare. Gandirea prezinta atat tulburari ale fluxului. greu de oprit. nu se odihneste. Apar idei de grandoare. afective si comportamentale care au ca simptom central depresia. Pot exista si idei delirante incongruente. aceasta hiperactivitate este epuizanta. Ambele sindroame sunt responsabile de perturbari in capacitatea de functionare si integrare sociala a subiectului. comunica cu usurinta si simte nevoia de a vorbi in permanenta. Sindromul maniacal reprezinta un set de semne si simptome cognitive. adesea existand negare totala a bolii si incapacitatea de a lua orice fel de decizii organizate sau rationale. nu simte oboseala. de durata evolutiei unui astfel de episod. Sindromul depresiv reprezinta un set de semne si simptome cognitive.halucinatii.. instrainarea unor bunuri pentru suine derizorii sau chiar gratuit. de gelozie. folosirea de neologisme. Continutul gandirii se manifesta prin stima de sine intens crescuta. implicarea in situatii conflictuale cu potential medico-legal. Fluxul ideativ este accelerat. deliruri si . tulburari cognitive si tulburari psihomotorii. de autovalorizare. flirteaza necontrolat. tangentialitate.J. amintirile deruiandu-se cu repeziciune. de la accelerare usoara pana la incoeienta ideoverbala. Activitatea se poate dezorganiza sever.

familiala si relationala a pacientului este profund perturbata de prezenta sindromului maniacal. Dintre simpfomc le intalnite amintim tulburari de atentie cu imposibilitatea ment inerii concentrarii atentiei un timp indelungat asupra unei activitati. fluxului ideativ precum si a coerentei in sensul accelerarii lor: apare fuga de idei. Imagistica cerebrala arata ca se deceleaza largirea ventriculilor laterali cu atrofie a lobului temporal medial. pacientul doarme 2-3 '. marcata de culori vii. iritabilitate. mergand pana la salata de cuvinte unde incoerenta este totala. Apar modificari ale ritmului. profesionala. Mania cu simptome psihotice in cadrul acesH tulburari simptomatologia este centrata pe dispozitia expansiva. Mania fara simptome psihotice Se caracterizeaza prin aspectul dispozitiei care este crescuta si poate atinge diverse grade de la buna dispozitie pana la excitatie extrema. Exista pornirea de a cheltui excesiv. trebuinte sexuale exacerbate. mereu in centrul atentiei anturajului. bine. Dispozitia este crescuta usor. cu achizitionarea unor lucruri inutile. In cadrul tulburarii afective bipolare episoadele expansive sunt mai rare decat cele depresive. iar varsta de debut este intre 15-30 ani. Nevoia de somn este scazuta. Tulburarea afectiva bipolara Tulburare dc dispozitie care presupune existenta unui episod maniacal in timpul vietii. Tinuta vestimentara esfe inadecvata. perturbarea activitati motorii prin hiperactivitate. exacerbat. putere. socializare marcata. dezrhibitie sexuala. Primul episod poate debuta la orice varsta. eficienta mentala crescuta. stridente. insotite de sentimente de marire. iritabilitate. Prevalenta este de circa 1% fara diferente intre sexe. alteori dispozitia poate fi iritabila. Instinctele sunt alterate: apare scaderea necesarului de somn. Face glume si calambururi contagioase in sensul ca starnesc rasul celoi din jur. Activitatea este crescuta cu polipragmazie. componentele tirutei sunt nepotrivite. Etiologic (MJ. Instinctul sexual est•. Se caracterizeaza prin cele 2 tipuri de perturbari ale dispozitiei. sentimente de forta. intreaga viata psihica este marcata de tahipsihie. Tinuta vestimentara este marcata de excentricitati. fara nicio limita. dar se pare ca este una diu afectiunile subdiagnosticate mai ales cand episodul expansiv este de tip hipomaniacal. nu exista o crestere ponderala. Stima de sine este crescuta. in formele severe insomn < n fiind totala de-a lungul unei perioade mai mari de timp. Ideatia apare navalnic si se exteriorizeaza prin limby unde intalnim logoreea. cresterea energiei si a fortei. de aproximativ 6 luni. agresivitate (adesea heteroagresivitate). Tipuri de tulburare afectiva bipolara Episod actual hipomaniacal Episod actual maniacal fara simptome psihotice Episod actual maniacal cu simptome psihotice Episod actual . are relatii sexuale intamplatoare cu diversi parteneri. exista tendinta de a i. o'n cauza hiperactivitatii. depresiva si expansiva. Atentia scade in sensul in care se pune problema de a o mentine concentrata asupra unei activitati mai mult timp. dar nu are senzatia de oboseala. Apar si halucinatii al caror continut este de asemeni congruent cu starea iimica. Viata sociala. Episodul maniacal din cadrul tulburarii afective se poate intalni sub forma de hipomanie. maniacalul mancand mult dar. hiperfamiliaritate. machiajul excesiv. Ipoteza monoaminica sustine hiperactivitatea dopaminergica. in schimb apare cresterea apetitului. debuteaza abrupt si dureaza in medie 4 luni iar episoadele depresive au ciunta mai mare. Georgescu) exista o vulnerabilitate genetica demonstrata prin studii efectuate pe copii proveniti din parinti cu tulburare bipolara. polipragmazie. Hipomania Reprezinta un grad usor de manie fara sa se asocieze cu halucinatii sau idei delirante. scaderea necesarului de somn. logoree. Pot apare tulburari perceptuale in care aprecierea culorilor este mult mai intensa si mai frumoasa (cplopsii). manie iara simptome psihotice sau mania cu simptome psihotice. grandoare. ideile de intensitate psih^tica sunt congruente cu starea de fond: autoapreciere excesiva. hiperactivitate cu polipragmazie.Apetitul este crescut. afectarea capacitatii de concentrare a atentiei. culori vii. Debutul este acut sau subacut cu euforie sau stare iritabila. inimica este bogata. Creste presiunea d6 a vorbi. fara masuri de protectie.re. care este crescuta constant.

hipoprosexie si hipomnezie. in special la rude de gradul I . 8% (Levitan). din aceasta cauza vom trata episoadele depresive o singura data.istoric de episoade depresive anterioare . quetiapina.comorbidati somatice: diuretice. 5% (Greenfield) care afirma ca prevalenta la femei este dubla fatta de barbati dupa 40 de ani. Sunt patru clase de medicamente cu efect antimaniacal: l) litiul. ziprasidona si aripiprazolul). impulsivitatea si agresivitatea. Prevalenta variaza in functie de autor (citati de MJ. antihiper. Tratamentul episodului maniacal -Agentii antimanicali sunt utilizati pentru tratarea pacientilor cu tulburare afectiva bipolara care trec prin episoade maniacale sau mixte.varsta de debut inainte de 40 de ani .istoric familial de tulburare depresiva.1 ('. s-a decelat scaderea receptorilor 5HT2.perioade critice: post partum sau post avortum . somnolenta. pierderea ponderala. iar lipsa lui duce Ia stabilirea diagnosticului de tulburare depresiva de diverse intensitati. sedare si caderea parului. Tulburarile depresive Elementele esentiale ale episodului depresiv. Terapia electroconvulsivan ta este utila la pacientii cu comportament agitat. . clorpromazina). 2) valproatul/acidul valproic/divalproexul si carbamazepina. 3) antipsihotieele clasice (haloperidolul. Evolutia este de minim 6 luni urmata de remisiune completa sau partiala.depresiv usor sau moderat Episoadele expansive au fost descrise anterior iar acum vom face descrierea celor depresive.sexul feminin . in cazul valproatului si derivatilor acestuia pot apare greata si varsaturile.il vietii individului incadreaza simptomatologia depresiva in tulburarea bipolara. Evolutia este de obicei cu recaderi. i iii''1. greata. somnolenta. f fi ii« grpata.lipsa partenerului marital . varsaturile si afectarea cognitiva. utilizate si in tulburarea afectiva bipolara datorita efectelor antimaniacale. Efectele adverse ale litiului includ tremorul.evenimente stresante . Scopul principal este ameliorarea rapida a unor simptome precum agitatia. eficiente in special la pacientii cu agitatie marcata. scaderea precursorilor de serotonina (triptofan). dar si posibilitatea asocierii ideatiei sau actelor suicidare.consumul de substante Etiologie Ipoteza monoaminica ia in considerare perturbarea a diverse sisteme de neurotransmitatori la nivel cerebral. risperidona.. cresterea apetitului cu crestere consecutiva in greutate. Gsorgescu): 14% (E. Moller). Drept dovada este actiunea antidepresivelor care inhiba recaptarea serotoninei (SSR V. brusc sau insidios. varsaturile si rash-ul.u!sive. preferate celor clasice datorita efectelor adverse neurologice si endocrinologice ale acestora din urma. modificarea apetitului. Prelipceanu) se mentioneaza: .absenta suportului social . cu efecte antiepileptice. tratamentul principal ai maniei. 6-7% (Robins). Prelipceanu) este de 10-25% pentru femei si 5-12% psntru barbati. Carbamazepina poate avea ca efecte adverse ameteala. Serotonina in cantitate scazuta Ia nivelul fantei sinapti . neuroleptice clasice .tentative de suicid in antecedente . oboseala. Prevalenta in timpul vietii (D. Debutul este Ia adultul tanar. 4) antipsihoticele atipice (olanzapina. alaturi de modificarea dispozitiei sunt perturbarea activitatii hipnice. Dintre factorii de risc asociati aparitiei depresiei (D.2 pare sa duca la aparitia depresiei. Tipuri de tulburare afectiva bipolara (continuare) Episod actual depresiv usor sau moderat Episod actual depresiv sever fara simptome psihotice Episod actual depresiv sever cu simptome psihotice Episod actual mixt in prezent in remisiune Prezenta episodului expansiv de-a lung.

Amintirile sunt afectate de dispozitia depresiva. cu atat mai mult cu cat Majoritatea pacientilor incearca sa lege trairea depresiva prin existenta unor evenimente psihotraumatizante in antecedente. In depresiile medii si severe apare asanumitul facies depresiv. viata sexuala si. Investigarea atentiei pune in evidenta scaderea capacitatii de concentrare. pacientii se plang de scaderea memoriei de fixare (memoria recenta). nu poate urmari emisiunile TV sau nu poate sa duca la bun sfarsit activitati cotidiene simple care necesita concentrare. sindrom sau boala. pentru ingriiirea personala). arsuri in diferite regiuni ale corpului) care mascheaza celelalte semne si simptome ce alcatuiesc sindromul lepresiv.) Sindromul depresiv reprezinta un sindrom complex care afecteaza dispozitia. Clinica depresiei (descrisa dupa Sadock B. „blocata". Spre dersebire de tristete. cu gesturi reduse. in ultima instanta. relatiile intrafamiliale. Tulburarea dispozitiei se manifesta prin prezenta simptomelor sindromului depresiv. proasta dispozitie etc Exista cazuri in care pacientii nu-si pot identifica acest simptom. fruntea incretita. Antidepresivele noradrenergice care blocheaza recaptarea noradrenalinei sau antidepresivele care au actiune inhibitorie pe autoreceptorii de tip alfa 2 au efecte in trata mentul depresiei. in afara de cele t'oua simptome enumerate (depresia si lipsa interesului si a placerii) pe care pacientul le poate relata spontan sau in urma intrebarilor. ovarian. de placerea de a trai. in schimb prezinta asa-numitele „echivalente depresive" de aspect omatoform (dureri. Lipsa interesului si a placerii. pacientul evocand in special evenimentele neplacute din viata (esecurile. Sadock V. din trei in trei. depresia si lipsa interesului si a placerii. umerii coborati. Anumite trasaturi ale peisonalitatii pot fi amplificate de depresie si pot masca tabloul depresiv care poate lua o „fatada" isterica (la personalitatile cu trasaturi histrionice). de aparitia bolii. depresia este persistenta. Tulburarile cognitive Functiile cognitive in depresie stau sub semnul inhibitiei. durere morala. Expresia clinica a sindromului depiesiv este strans legata de tipul de personalitate premorbida. alaturi de depresie.A. functiile cognitive si somatice si care are ca simptom cardinal depresia. Memoria este perturbata: scade capacitatea de fixare a informatiilor. Acest fenomen este cunoscut sub numele de bradipsihie. La nivelul perceptiei apar tulburari cum sunt cefaleea si tulburarile de aspect somatoform (dureri nesistematizate). perioada in care subiectul se concentreaza evident greu asupra discursului. Se pot administra probe simple de evaluare a atentiei (numaratoarea inversa. fenomen in stransa legatura cu tulburarea atentiei. Halucinatiile (auditive si vizuale) apar in depresiile de intensitate . reprezentand entitatea cea mai frecventa. umilintele) in timp ce realizarile sunt minimalizate.Noradrenalina este incriminata si ea in etiopa" jgenia depresiei. Depresia este greu de diferentiat de tristetea normala. acesta afirmand ca nu mai poate citi. obsesiv-compulsiva (la persoanele cu trasaturi obsesiv-compulsive).J. Apare tendinta de a se izola si in acelasi timp scade dramatic capacitatea de comunicare. Dispare interesul pentru oricare aspect al existentei (succesul profesional. cu o mimica ce sugereaza tristetea. este exprimat prin lipsa placerii pentru orice activitate. Clinic. la examenul psihiatric se mai pot depista o serie de semne si simptome adiacente. anxios-hipocondriaca (la persoanele anxioase) etc. Frecvent. al incetinirii si al sentimentului de ineficienta. Ipoteza genetica se bazeaza pe studiile care arata ca df"resia se intalneste de 2-3 ori mai frecvent la rudele de gradul I ale pacientilor cu depresie. Aspectul depresivului poate sa fie normal in depresiile usoare. incepand de la 100). nu se modifica in functie de factorii externi si nu poate fi controlata de pacient. simptom care este de cele mai multe ori incriminat de bolnav. Subiectul este pesimist si lipsit de speranta. pasiuni anterioare. Uneori subiectul poate sa fie nelinistit sau chiar agitat. suparare. este al doilea simptom important al sindromului depresiv. Un alt neurotransmitator Ia care se face referire este dopamina. Tulburarea de concentrare a atentiei se poate evidentia si in timpul examinarii. indiferent cat de placuta era inainte. Ipoteza neuroendocrina se bazeza pe cresterea cortizolului care asociaza diminuare unor hormoni reglatori la nivel tiroidian. in patologia psihiatrica depresia se poate intalni ca simptom.. Fiecare ins isi exprima depresia printr-un echivalent personal: tristete. disperare.

cat si de continut: • Ritmul ideoverbal este incetinit. Fatigabilitatea este resimtita ca stare de oboseala. neodihnitor. Activitatea cea mai simpla sau cel mai simplu gest devine o povara. Tulburari psihomotorii La nivelul activitatii exista doua modificari importante ale activitatii: retardarea psihomotorie si nelinistea sau agitatia psihomotorie asociate de obicei cu anxietate. timpul necesar raspunsului motor este prelungit. are sentimentul de „ganduri incurcate". lipsita de spontaneitate. stare in care activitatea motorie a subiectului este practic anulata. iar in 15% dintre cazuri pacientii se sinucid. In urma unor cercetari recente se considera ca retardarea psihomotorie ar putea avea semnificatie fiziopatologica. se considera „un nimeni si un nimic". reflectand incetinirea ritmului ideativ. Somnul este superficial. iar efortul pe care pacientul il face este resimtit mult mai puternic de catre acesta decat cel efectuat inainte de instalarea depresiei. Exprimarea verbala este lenta. abuzul de substante frecvent alcool. greu de diferentiat de fatigabilitatea prezenta in afectiunile somatice severe. centrat pe suferinta actuala sau pe evenimentele care nu i-au facut placere. alaturi de hipersomnie. si anume ca aceasta ar putea indica anomalii concomitente Ia nivelul cailor de transmitere si structuri ale creierului legate de sistemul dopaminergic. isi considera viata un esec si pe sine ca fiind lipsit de calitati. insomnia sau hipersomnia. pacientul considerar. Depresivul afirma ca ii este greu sa se spele. . Insomnia amplifica tulburarea functionarii sociale prin accentuarea fatigabilitatii si a tulburarilor de concentrare. Pot exista atat insomnii de adormire. de nedepasit. saracit. greu de sistematizat si de expus. in aceasta din urma forma subiectul se trezeste cu cateva ore inainte de ora obisnuita si nu readoarme. Viitorul este privit cu pesimism si lipsa de speranta. subiectul depresiv afirma ca se simte „epuizat fizic". Retardarea se manifesta la nivelul activitatii motorii: miscarile sunt lente. Tulburarile de apetit alimentar. sa se deplaseze sau sa rezolve activitati cotidiene. insomnii mixte. . de cresterea apetitului. scaderea autostimei: pacientul se simte incapabil sa traiasca.idei de sinucidere: in cele mai multe cazuri sunt ganduri recurente despre moarte („ar fi mai bine sa mor". Se considera ca depresiile cu inhibitie psihomotorie raspund mai bine la tratamentul cu antidepresive triciclice si la terapia electroconvulsivanta. neclare. de lipsa de putere. Episodul depiesiv usor (ICD 10) . aparand cu precadere: .psihotica si sunt cel mai adesea congruente cu dispozitia depresiva. pentru ca este „o povara pentru familie". in depresiile psihotice ideile de vinovatie sunt delirante. ultimele fiind cele mai frecvente si mai specifice pentru episodul depresiv major.idei de vinovatie: sunt de obicei delirante.idei de neputinta si de devalorizare. sunt reprezentate de inapententa sau ceva mai rar.du-se vinovat in mod aberant pentru catastrofele familiale sau mondiale etc. Cresterea apetitului se intalneste de obicei in depresiile cu trasaturi atipice. • Continutul gandirii este monoton. cu cosmaruri. pacientul se simte vinovat in mod absurd pentru starea de neputinta in care se afla. Lipsa energiei sau fatigabilitatea este unul dintre simptomele cele mai nespecifice ale depresiei. La nivelul gandirii apar atat tulburari de forma. care in depresiile severe poate lua aspecte dramatice. „viata nu merita traita" etc. suicidul. vorbirea este lenta. Depresia poate avea urmatoarele comorbiditati: anxietate si atacuri de panica. chiar usoare. Traieste totul ca pe o povara extrema. Pacientul este indecis. De altfel. cu perioade de latenta intre intrebare si raspuns. ia hotarari cu dificultate datorita neincrederii in propria judecata.). Retardarea extrema se manifesta prin stupoare (catatonie) depresiva. subiectul isi organizeaza cu dificultate ideile. Inapententa conduce la scaderea in greutate. sasi desfasoare normal activitatea. „bolnav" in sensul somatic al cuvantului. alteori sunt planuri specifice de sinucidere. • Tematica ideativa este depresiva. cat si insomnii tardive. Cel mai frecvent simptom intalnit este retardarea psihomotoric. Toate sistemele de clasificare includ acest simptom ca un criteriu de diagnostic datorita importantei lui diagnostice si predictive.

cu greutate in initierea unor actiuni. iar initierea unei activitati este foarte dificila. incapacitatea si cu halucinatii auditive: comentative negative care il acuza. Debutul apare la adultul tanar si are evolutie indelungata care alterneaza cu intervale de dispozitie normala. de episodul depresiv mediu cu simptome somatice care au intensitate mai mare. Episodul depresiv sever fara simptome psihotice Simptomele depresive sunt elocvente si se materializeaza prin: sentimente de culpabilitate. riscul suicidar. Cel mai des debutul este in a 5-a decada de viata. Tulburarea depresiva recurenta Iu aceasta afectiune varsta de debut. Sustinerea diagnosticului de distimie se face pe durata simptomatologiei de cel putin 2 ani. in cazul asocierii de simptome de tip somatic luam in discutie episodul depresiv usor cu simptome somatice care au intensitate variabila si localizari multiple. Simpotomatoiogia descrisa se incadreaza in episodul depresiv usor fara simptome somatice. Formele de distimie se clasifica dupa varsta de debut: Forma precoce are debutul pana Ia 21 de ani. Forma tardiva in care debutul apare dupa 21 de ani. dispozitie depresiva. stari care nu sunt in concordanta cu evenimentele traite de pacient. in medie 6 luni. saracia. severitatea. fatigabilitate precoce. Se manifesta prin fatigabilitate crescuta aparuta precoce. numar crescut de organe afectate. Dureaza minim 2 saptamani si evolueaza prin pierderea interesului si a placerii. care evolueaza minim de 2 saptamani. il batjocoresc. scaderea capacitatii de concentrare a atentiei. nu se mai pot bucura de lucruri care inainte le faceau placere. iar durata unui episod este intre 3 si 12 luni. Cenestcpotiile sunt prezente mai ales la nivelul capului. memoria este afectata prin scaderea capacitatii de fixare a informatiilor. Si aici discutam de episodul depresiv mediu fara simptome somatice. Orice activitate pare un obstacol de nefrecut. Tratamentul episodului depresiv . sociala si familiala. reducerea elanului vital. mai frecvent la femei.Este valabil doar pentru primul episod. Remisiunile suut complete iar perioada interepisodica este de buna calitate. durata si frecventa episoadelor depresive sunt variate. tulburari ale somnului cel mai adesea insomnii. Intensitatea simptomatologiei are aspect subclinic ceea ce face dificil diagnosticul. agitatie psihomotorie sau lentoare marcata. il condamna. Acest episood presupune prezenta sindromului somatic. Episodul depresiv sever cu simptome psihotice Simptomele depresive sunt asociate cu ideatie deliranta cum sunt ruina. dar s. Apare bradikinezie pana la stupoare. Episodul depresiv mediu sau moderat Simptomele au un grad mai mare de severitate. cefaleea este frecvent incriminata. devalorizare. modificarea apetitului cel mai frecvent inapetenta. dificultati in indeplinirea activitatilor profesionale. Apar invalidarea profesionala. iar evolutia este uneori indefinita. Distimia Se defineste ca fiind o tulburare a dispozitiei depresiva persistenta manifestata printr-o stare de tristete. Tulburari persistente ale dispozitiei Ciclotimia Se caracterizeaza prin alternarea unor stari de depresie cu episoade hipomaniacale. cu un numar mai mare de simptome. Tulburarea ?pare mai frecvent la femei. negatia. Se caracterizeaza pim aparitia invalidarii sociale si familiale. Perioadele de boala se intercaleaza cu perioade de afectivitate normala. halucinatii olfactive cu miorosuri dezagreabile. culpabilitatea.

senzatia de gol in stomac. sertralina. transpiratii. paroxetina. in cadrul desfasurarii nu este alterata constienta. "lipsita de obiect" si asociata cu un pericol neprecizat. au o multitudine de perturbari in functionarea sociala si prezinta un risc mai mare peatru abuzul de substante. parestezii (amorteli). Depresia moderata-severa se trateaza cu antidepresive. Riscul de recurenta creste cu fiecare episod. senzatia de lipsa de aer. vedere neclara). arai trip ti lina. in sensul existentei unui element declansator. constipatie. Tulburari in care predomina anxietatea Anxietatea este teama difuza fara obiect. Se diferentiaza de frica prin faptul ca aceasta este un raspuns la o cauza cunoscuta („teama cu obiect"). este difuza. in depresia usoara indicatia terapeutica este psihoterapia. crampe abdominale. dar la fel de bine pot necesita perioada de elaborare intre aparitia traum i si instalarea tulburarii. tulburari ce se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: slaba amplitudine clinica. Episoadele depresive din tulburarea afectiva bipolara se trateaza cu asocierea antidepresiv ~ timostabilizator. de cele mai multe ori din clasa celor atipice. Nu ating nucleul personalitatii. CAPITOLUL 10 TULBURARI NEVROTICE CORELATE CU STUESUL SI TULBURAM SOMATOFORME Tulburarile anxi -ase si cele somatoforme sunt incadrate in tulburari de intensitate nevrotica. fatigabilitate. Mai pot aparea tremuraturi. cardiovasculare (hipoteasiune arteriala ortostatica. apeleaza frecvent la serviciile de sanatate. senzatie de conscricue toracica. cresterea tranzitului intestinal. mirtazapina). permanent. Au perioade de constitu re. retentie urinara. cele de tip respirator se manifesta prin cresterea ritmului respirator. sedare). palpitatii. in cazul unei depresii cu simptome psihotice. diaree. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei prezinta risc pentru aparitia disfunctiilor sexuale. uscaciunea gurii. acut. . organizare si remisiune. Aceste tulburari pot fi declansate de evenimente imediate. Manifestarile gastrointestinale sunt greata. si uneori cronica. anticolinergice sau efectelor la nivelul sistemului nervos central (anxietate. motiv pentru care depresia trebuie considerata o tulburare potential viagera. inhibitori ai monoaminoxidazei (fenelzina) sau antidepresive cu actiune duala (venlafaxina. simptome psihotice). Simptomele apar insidios. doxepina). Tulburarile in care predomina anxietatea se pot manifesta cronic. Aceasta stare nu poate fi controlata de pacient. insomnie. cefalee. cresterea aiurii ventriculare). Terapia adjuvanta include medicamente cu efect hipnoinductor (zolpidem. crestere ponderala). Efectele adverse ale antidepresivelor triciclice sunt anticolinergice (uscaciunea mucoasei bucale. senzatia de sufocare. fluvoxamina). efectelor adverse gastrointestinale (greata. sedere sau crestere in greutate. ciomipramina. midazolam) sau sedativ/hipnotic (benzodiazepine sau non-benzodiazepine). in special cu atacuri de panica. inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (escitalopram. la medicatia antidepresiva se adauga un antipsihotic. dar nu este important elementul traumatizant ci importanta este semnificatia care i se atribuie acestuia. de nod in gat. anticipeaza un pericol inexistent. cresterea tensiunii arteriale. Pacientii cu tulburari anxioase.De obicei depresia este o afectiune recurenta. risc acut de suicid sau homicid. Medicamentele antidepresive sunt grupate in mai multe clase in functie de mecanismul de actiune: triciclice (imipramina. Tratamentul se adreseaza astfel episoadelor acute. care prezinta un grad mare de generalizare. fluoxetina. iar dupa remisiunea acestora prevenirii recaderilor si recurentelor bolii. au debut lent si se dezvolta clinic in mod treptat. Ele sunt considerate de sorginte exogena. sau paroxistic. Terapia electroconvulsivanta este rezervata cazurilor cu simptomatologie severa (agitatie sau stupor marcate. dureri rau arsuri precordiale. la care se poate asocia un tip de psihoterapie (cele mai bine rezultate sunt obtinute cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale). Manifestarile somatice asociate intalnite mai frecvent sunt cele de tip cardiovascular: tahicardie. insotita de semne somatice care indica hiper-aclivnatea sistemului nervos autonom. zopiclon.

asupra oricarui loc din afara casei sau a "onei pe care o persoana o considera sigura: mijloace de transport in comun. Urmatorul grup ca si frecventa este cel al tulburarilor depresive (17%). Pentru moment teoria cognitiva a anxietatii a lui Beck reluata de Clark ia in discutie terapia cognitiv-comportamentala in tratarea anxietatii. Enumeram cateva tipuri de teorii ale anxietatii: James & Lange: teoria fiziologica. . Freud. de regula. Agorafobia Agorafobia este definita ca frica de spatii deschise d">r ea se extinde. bolnavii au si atacuri de panica .anxietatea anticipativa se refera la un "obiect" al fricii. evenimente iminente neplacute. rata de transmitere este intre 0.anxietatea fobica (concentrica) se manifesta in prezenta unui "obiect" al fricii.noradrenalina . dar fiecare are o oarecare relevanta. Apare comportamentul de evitare care limiteaza viat? sociala a individului. magazine mari si. Fobia sociala: contributia genetica este nesemnificativa. depresie.situatii sau obier'e. Fobii specifice: factorii de mediu si conditionarea sunt mai importante decat transmiterea genetica. lobul temporal drept.anxietatea liber flotanta este anxietatea difuza. piete.: teoria psihologica. Tulburarea de panica si agorafobia: transmitere intre generatii. pe care o tra ieste cu disconfort.anxietatea ca trasatura este o predispozitie durabila a personalitatii.Anxietatea se poate intalni in contextul diferitelor tulburari astfel: . o situatie necunoscuta. . neliniste. .6 (medie-inalta). Se considera ca anxietatea este o consecinta a frustrarii iibidinale. femei 31%). Clark. Niciuna nu a gasit o explicatie completa a tulburarii anxioase.dopamina Reiman et al: focus asupra circuitelor cerebrale. . ale nucieului amigdaloid si ale hipocampului. de fapt. cu o manifestare relativ constanta si putin dependenta de circumstantele de mediu (anxietatea vesnicilor ingrijorati). dar pericolul reprezentat de stimulul fobie e nesemnificativ pentru ceilalti. frontal drept. bine definite si care in mod normal nu sunt periculoase. etc.3-0. in aceast context evita situatiile ce declanseaza starea.anxietatea stare este legata de o anumita situatie cu durata limitata in timp. iar cand anxietatea este mare ea creeaza o evitare a mecanismelor defensive: Marks & Gelder: achizitie comportamentala Beck. Implicarea genetica in tulburarile anxioase arata ca in cateva tipuri exista o relatie. (National Comorbidity Survey) Tulburarile anxios fobice Sunt grup de entitati clinice ilustrate prin anxietate aparuta in legatura directa cu stimulul fobie . scaderea activitatii in ganglionii bazali. Studiile PET arata cresterea metabolismului in lobul occipital. Tulburarile de anxietate reprezinta tulburarile psihice cel mai des intalnite. in USA prevalenta este de 25% din totalul populatiei (barbati 19%. . Cannon: fiziologie periferica. etc. Teoriile anxietatii in ultima suta de ani au aparui mai multe teorii ale anxietatii.: teoria cognitiva Klein & Fink: teoria neurochimica Neurotransmitatorii incriminati sunt urmatorii: .serotonina -GABA . Apare tendinta de refugiere rapida si imediata. ale uncusului. Agorafobia poate sa apara izolat. generalizata. cu toate ca. teama de "tot si de nimic” "teama fara obiect".atacurile de panica sunt crize anxioase extreme. aglomerate. poduri. reprezentat mai ales de o nereusita. Zonele cerebrale legate de aparitia anxietatii sunt partea anterioara a lobului temporal. cand instinctele inacceptabile incearca sa devina constiente.

fara legatura cu o cauza aparenta. Anxietatea anticipativa se caracterizeaza prin senzatia ca va apare panica. sau exista suferinta marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. „crize". Persoana respectiva recunoaste ca frica sa este excesiva sau nerezonabila. Continutul fobiilor este influentat de cultura. Pacientul recunoaste caracterul excesiv. . moarte: nosofobie (teama de boala). care poate sa ia forma unui atac de panica legat de situatie sau favorizat de situatie. talazofobia (teama de valuri). de a fi pus in conditii jenante. Relatiile sociale devin restrictive.locuri si situatii: claustrofobia (teama de locuri inchise). Teama esie provocata de prezenta si anticiparea unei situatii sau prezentei unui obiect. diferite de membrii familiei sau grupul de prieteni. daca nu. extinsa Ia aproape toate manifestarile. cu functionarea ocupationala (sau academica) sau cu activitatile sau relatiile sociale. inmarmurir? sau derobarea din fata situatiilor sociale care implica persoane necunoscute. fara sa plece vreodata de acasa sau iesind numai cu un insotitor. Situatia sau situatiile fobice sunt evitate sau. daca nu. anticiparea anxioasa sau suferinta in situatia sau situatiile temute interfereaza semnificativ cu activitatea obisnuita a persoanei. cu neajutorare sau umilire. sunt suportate cu anxietate sau suferinta intensa. evolutia este continua pe tot parcursul vietii. inalt investite in plan social sau profesional. zoofobia (teama de animale). Agorafobia se asociaza frecvent cu atacul de panica.asociate. tanatofobie (teama de moarte). Fobia sociala Reprezinta teama de a se afla in centrul atentiei unor persoane necunoscute. Tulburarea cunoaste un grad de agregare familiala. atacuri . brusc sau insidios. dar ele sunt putin invalidante. sex. auesea imprevizibil. sau exista suferinta marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. shy bladder). ia evitare difuza. asociata ru sentimente de incapacitate cu diminuarea performantelor pronsionale. sunt suportate cu anxietate sau suferinta intensa. Exista permanent teama irationala de a se afla in situatii sociale nonfamiliare. La persoanele in varsta de mai putin de 18 ani. de a folosi closete publice („vezica rusinoasa". Comorbiditatea este frecventa cu simptome depresive si obsesive. straine. Expunerea la situatia sociala temiUa produce aproape constant anxietate. varsta. anticiparea anxioasa sau suferinta in situatia sau situatiile sociale sau de performare temute interfereaza semnificativ cu acti vitatea obisnuita a persoanei.boli. Si in cazul fobiilor specifice apare evitarea elementelor si situatiilor fobogene. hidrofobia (teama de apa). cu functionarea ocupationala (sau academica) sau cu activitatile sau relatiile sociale. Evolutia acestor fobii este in general conica. La con:i anxietatea se poate exprima prin plans. sange. durata este de cel putin 6 luni. Evolutia fobiilor este cronica.cutite). pana 'a la izolare sociala cvasitotala. Este prezenta mai ales la femei. Fobii specifice (izolate) ICD 10 Simptomul central este reprezentat de fobie care este teama cu obiect. Agorafobicii pot sa devina incapabili sa-si paraseasca locuinta.obiecte. hematofobie (teama de sange). Acest comportament are drept urmare invalidare profesionala si sociala. Pot sa debuteze in copilarie (frica de un anumit animal) sau in perioada adulta. Apare o selectare a participarilor sociale si se relizeaza o glisare intre evitare si izolare de la evitarea discreta redusa la manifestari necesare in public. Tulburarile anxioase Tulburarea de panica (anxietatea paroxistica episodica – ICD 10) Este o entitate nozografica ilustrata prin atacuri recurente de anxietate severa care au debut brusc. Prevalenta este de 20%. Evitarea. Persoana respectiva recunoaste ca frica sa este excesiva sau nerezonabila. disproportionat si nejustificat al fricii sale. Expunerea Ia stimulul fobie produce aproape constant un raspuns anxios imediat. Ele vizeaza cele mai variate aspecte ale existentei: . Evitarea. care poate-lua forma unui atac de panica legat de situatie sau favorizat de situatie. dar ele sunt putin invalidante. . Panica poate sa evolueze in stadii: atacuri subclinice. Se incearca evitarea situatiilor sociale penibile ca vorbitul sau mancatul in public. Situatiile sociale sau de performare temute sunt evitate sau. Debutul fobiei sociale este in copilarie sau adolescenta. animale: aichmofobia (teama de obiecte ascutite . umilitoare.

care nu indeplinesc criteriile de diagnostic nici pentru o tulburare anxioasa si nici pentru o tulburare depresiva. suprasolicitare. Prevalenta este de 5% din populadia generala. Atacurile de panica pot fi precipitate de cafeina sau activatori ai sistemului nervos simpatic (yohimbina. Apare tendinta imperioasa de a iesi din situatie. adolescenta sau la adultul tanar iar manifestarile apar zilnic. inundatii. Atacurile de panica pot aparea si in alte afectiuni psihice. evitarea locurilor. adica evitarea perioadelor de timp. Legatura cu tulburarile depresive a fost sugerata de cercetarile neurobiochimice care au demonstrat implicarea sistemelor noradrenergic si serotoninergic in ambele afectiuni. Chiar daca viata pacientului nu este amenintata in timpul unui atac de panica. somnul redus sau superficial intregesc tabloul tulburarii anxioase generalizate. respiratie rapida. Aparitia lor poate fi facilitata de oboseala. cu premonitia unui pericol iminent. generalizata. tahicardie. . datorita manifestarilor dramatice. Pe parcursul acestei simptomatologii subiectul poate trai experiente de derealizare si depersonalizare si poate sa prezinte agitatie psihomotorie. cat si medicale. transpiratii. Anxietatea este un simptom destul de nespecific cp'c apare intr-o serie de afectiuni atat psihiatrice. factori psihotraumatizanti. . incearca sa-si creeze o "asigurare anxioasa" astfel ca se simt oarecum confortabil numai daca stiu ca pot apela in orice moment la ajutor medical specializat. transpiratii. frisoane. produc dezorganizarea subiectului care are senzatia ca va muri prin infarct de miocard sau accident vascular. anxietate anticipativa. sentimentul ca se sufoca. anxietatea de asteptare. tahicardie. Asteptarea ingrijorata (anticiparea raului. In afara de cele doua frici. pot genera perturbari mari in viata relationala. frici bipocondrice.de panica complete. Tulburarea anxioasa generalizata Simptomul esential este teama excesiva. gura uscata etc) sunt de asemenea frecvent intalnite. indiferent de situatie.. marijuana). pacientul prezinta tulburari neurovegetative intense: palpitatii. difuza. tulburarile neurovegetative (senzatia de „cap gol". Tulburarea de panica este caracterizata prin aparitia spontana. Atacurile de panica sunt. Asociaza destul de frecvent irascibilitate. incapacitatea de a se relaxa).tulburarea de panica. tremuraturi. a „atacurilor de panica" care sunt stari paroxistice de anxietate extrema cu durata limitata de pana Ia 30 de minute si care survin in mod repetat. tensiunea motorie (agitatie febrila. iritabilitate. "liber flotanta". senzatia pacientului de moarte iminenta traita autentic il determina sa solicite ajutorul la camera de garda a spitalelor de urgenta. o urgenta psihiatrica. jena epigastrica. precum si raspunsul favorabil al atacurilor de panica la antidepresive triciclice si inhibitori specifici ai recaptarii de serotinina. sau ca va innebuni. intalnindu-se cu o frecventa destul de mare in tulburarile depresive. continua. tulburarea este numita uneori neurastenie. evitarea fobica a unor situatii specifice si agorafobia. o teama proiectata in viitor. Comorbiditatile intalnite in tulburarea anxioasa generalizata sunt: . dispnee cu tahipnee. . sociala si profesionala a subiectului. Debutul este in copilarie. minim 6 luni. fara a putea preciza din ce directie poate aparea. tremuraturi.abuzul sau dependenta de substante in special alcool Tulburare mixta anxios-depresiva Aceasta tulburare descrie bolnavii cu simptome atat anxioase cat si depresive.depresia majora si distimia. boala. precum si conduitele fobice. Evolutia este inde'ungata. cefalee. Atacurile de panica sunt traite dramatic. alte senzatii de disconfort somatic. ingrijorarea este fata de anumite evenimente cum ar fi incendii. Astenia si fatigabilitatea. senzatia de a fi „la capat". ameteala. Teama de a nu mai trai acelasi tip de stari face sa incerce evitarea ulterioara a situatiei in care s-a produs atacul. dificultati de concentrare). Prevalenta atacurilor de panica este de trei ori mai mare la femei decat Ia barbati. Diagnosticul este folosit uneori in contextul asistentei primare si este folosit in Europa. Pe de alta parte. cu oscilatii: ameliorari sau agravari. dureri musculare.

impulsurile sau imaginile respective sau sa le neutralizeze printr. gandurile. Aceste acte se produc "compensator" si urmaresc sa preintampine sau sa reduca suferinta sau sa preintampine un anumit eveniment sau situatie temuta. imagini sau impulsuri ce apar sub forma stereotipa in mintea pacientului ca intruzive si neadecvate si care produc anxietate sau suferinta marcate. rugaciuni. Obsesiile sunt idei. un drog de abuz. fie sunt evident excesive.Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) Trasatura esentiala este reprezentata de ganduri obsesive sau acte compulsive recurente. ganduri. care sunt traite intr-un anumi: timp de pe parcursul tulburarii ca intruzive si inadecvate.un alt gand sau actiune. un medicament) sau al unei conditii medicriS generale. totusi. punere in ordine. verificari) sau ideativ (de exemplu. impulsuri nu imagini recurente si persistente. datoreaza efectului fiziologic direct al unei substante (de exemplu. repetarea in gand a unor cuvinte). spalatul mainilor. impulsurile sau imaginile nu sunt doar ingrijorari excesive legate de problemele vietii reale. comportamentele sau actele mintale fie ca nu sunt legate in mod realist de ceea ce sunt menite sa neutralizeze sau sa previna. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime gandurile. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu sunt impuse din afara. ganduri. Tulburarea nn ' <:. numarat. Compulsiile sau ritualurile sunt acte sau comportamente repetitive. ca in insertia gandurilor). . stereotipe care se desfasoara in plan motor (de exemplu. recunoaste ca gandurile.

supraincarcarea cu sarcini multiple si in conditii de timp. Evolutia este continua. 2. 4.ea poate sa-si modifice starea de stres fie prin evitarea situatiilor stresarite. pot provoca suferinta pacientului.cu predcminenta gandurilor si rvminatiilcr obsesive (IC.provoaca stresul psihic numai in anumite conditii: 1. daca persoana acorda o anumita semnificatie eventualelor esecuri pe care le poate suferi: in cazul in care nu-si da seama de consecintele inadaptarii sau acestea nu-1 afecteaza. accidente. poate avea imagini mentale recurente. dar provenite din surse la fel de verosimile (in acest caz subiectul e capabil sa raspunda dar nu-si da seama ce anume i se cere). Reactia la stres sever si tulburarea de adaptare Tulburarile incadrate in aceasta entitate apar strans legate de existenta unor evenimente vitale exceptionale . 5. .situatii stresante de mare severitate cum ar fi cataclisme. Dezechilibrul dintre solicitari si capacitatea de a le raspunde adecvat .cu predominenta ritualurilor obsesive in aceasta forma de TOC apar acte compulsive (in special de curatenie) si verificari repetate pentru a se asigura ca nu se dezvolta o situatie potential periculoasa.D 10) Gandurile sunt sub forma ideilor sau impulsurilor la actiune. dificultati in luarea unei decizii. intr-un anumit moment de pe parcursul tulburarii. Evenimentul este retrait in vise si prin gandurile din starea de veghe (flashback-uri). cu functionarea ocupationala (sau academica) sau cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. daca are Ioc o suprasolicitare (cantitativa sau calitativa) sau o subsolicitare (monotonie.persoana se simte stresata .teama de un pericol potential pentru care efectueaza ritualuri obsesive pentru a indeparta riscurile sau pericole imaginare. ambiguitatea stimulilor poate da nastere stresului fie datorita lipsei de informatii. TOC . Acest lucru face ca sa apara indoieli. ideile au uneori un continut inutil care implica consideratii filozofice.Obsesiile sau compulsiunile cauzeaza suferinta marcata. daca individul anticipeaza faptul ca nu va fi capabil sa faca fata solicitarilor sau ca nu va putea satisface cererile iara a pune in pericol alte scopuri pe care le urmareste. manifestari depresive. persoana recunoaste ca obsesiile sau compulsiunile sunt excesive sau nerezonabile.citat de Gorgos). de restrangere artificiala a posibilitatilor de a raspunde sau in situatia in care este obligata sa ia o anumita decizie (Mc Grath . fie datorita unei informatii neclare sau contradictorii. consuma timp (necesita mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza marcat cu activitatea obisnuita a persoanei. el nu traieste sentimentul amenintarii si nu este stresat. anticipand consecintele . Alti autori adauga si alte situatii generatoare de stres psihic: 7. Comorbiditati frecvente ¿unt tulburarea de panica. Prevaler. parinte). incendii (situatii iesite din comun). exista continuu teama de a nu provoca o actiune care sa faca rau unei persoane apropriate (sot. straine Eu-lui cum sunt injurii. acte obscene. s-a constatat ca reducerea solicitarilor sau limitarea posibilitatilor de expresie devin pentru unele persoane la fel de stresante ca supraincarcarea cu sarcini pentru altele. 3. Asociaza frecvent depresia. daca insa. in situatii de incertitudine. cu ameliorari sau agravari. TOC . in acest fel tensiunea acumulata se incearca a fi diminuata. lipsa de informatie) care impiedica individul sa-si manifeste intreaga gama a posibilitatilor sale. lipsa de variatie. consumul de substante (in special alcool). Simptomatologia de retraire si evitare dureaza mai mult de o luna. Poate fi legata de. Sunt variabile in continut. daca persoana este obligata sa dea in acelasi timp doua raspunsuri incompatibile sau trebuie sa procedeze intr-un mod care vine in contradictie cu propria sa convingere. De asemeni pot fi incriminate modificari in viata individului ca schimbarile negative ale existentei (pierderea statutului profesional sau economic). dubitatii. copil. 6. asupra posibilitatilor proprii (reevaluandu-le) sau asupra consecintelor. fie prin schimbarea opticii asupra solicitarilor (minimalizandu-le). Debutul este in copilarie sau la varsta aduha iar instalarea simptomatologiei este brusca sau insidioasa.ta este de 2-3% din populatia generala.

in determinarea gradului de vulnerabilitate al fiecarui individ suit luate in considerare atat influenta factorilor biologici. vibratii. 5. pe un fond psihic anxios. stare de oboseala fiziologica sau patologica. dorinte. tendinte pronuntate egocentrice. Tulburarea de stres post-traumatic Aceasta entitate clinica contine un raspuns intarziat sau prelungit la un eveniment sau situatie stresarta. agresivitate. cultural. perceperea de catre subiect a unei amenintari reale sau imaginare (inclusiv a integritatii fizice).in sensul strict cronologic si in sens istoric (in relatie cv caracteristicile unei epoci istorice). Persoanele cu trasaturi nevrotice sau cele suferind de o simptomatologie nevrotica prezinta o reactivitnte crescuta. izolare sau sentimentul restrangerii libertatii si contactului social. incapatanare. Appley si Trumbull citati de Manea evidentiaza la randul lor faptul ca: 13. dezorientare si fuga. Tranzitor apare sentimentul de ireal si stranictate cu depersonalizare si derealizare. presiunea grupului social (favorabila in exces sau nefavorabila) generatoare a temerii de esec. disperare. 10. resimtita ca un sentiment de frustrare. In acest' fel se poate vorbi de posilrlitatea participarii individului la dezvoltarea propriului nivel de vulnerabilitate. 9. impulsivitate. Ea apare Ia individ far« nici o alta tulburare mentala aparenta. Pacientul incearca evitarea stimulilor evocatori ai traumei: oameni. flashback-uri. in plina sanatate. situatii. Si aici vorbim de persoanele care au fost participante sau martore la un eveniment traumatic care a dus la . vulnerabilitatea nv mai este o trasatura stabila. Aceasta dubla interactiune evidentiaza dimensiunea temporala a vulnerabilitatii .). etc. rigiditate. Toti indivizii au un nivel propriu mai mult sau mai putin ridicat de vulnerabilitate. Totusi. etc. 15. contexul social are un rol fundamental in reactiile la situatiile stresante.). tendinte obse. 3.ve si fobice. Manifestarile neurovegetative asociate sunt palpitatiile. avand de fapt o sensibilitate crescuta la manifestarile celorlalti. astfel. depresie. in relatiile cu ceilalti. Reactia acuta la stres Este o tulburare tranzitorie de severitate semnificativa. Se instaleaza o incapacitate de a reactiona congruent cu situatia. trebuie sa se ia in considerare si "conditiile interne" ale subiectului (stari de motivatie: trebuinte. Reactia imediata este ilustrata prin perplexitate.8. 12. tahicardia. Durata episodului este de ore sau zile. psihologici. stresul psihic poate fi mai bine inteles ca interactiune a subiectului cu situatia stresanta. etc. 11. De remarcat ca o importanta deosebita o reprezinta vulnerabilitatea persoanei. cat si interactiunea continua a individului cu astfel de factori. chimici sau biologici (boli somatice) care scad rezistenta adaptativa a organismului (inclusiv in sfera proceselor psihice) . pe "re el insusi ii poate influenta. 4. emotivitate crescuta. o teama terifianta. r alinatii spre violenta. la acea parte a sa caracterizata printr-o sensibilitate crescuta Ia influenta evenimentelor externe. iar un rol importrnt il joaca vulnerabilitatea individuala si capacitatea de a face fata evenimentelor. dupa agresiuni severe fizice sau mentale ce pun in pericol viata pacien'ului. hiperhidroza (transpiratiile). Vulnerabilitatea se refera la punctul slab al unei persoane. 6. tendinte interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta. exista un numar de trasaturi de personalitate care favorizeaza vulnerabilitatea la stres: 1. aspiratii. imaginativ.Weits citat de Manea 2000. de autoafirmare. exista deosebiri nete intre conditiile naturale si cele de laborator de producere a stresului psihic. zgomot. Are loc retrairea evenimentului psihotraumatizant in plan ideativ. 14. intr-o acceptiune universala. Cand impactul evenimentelor traumatice depaseste "pragul de toleranta" corespu zator nivelului de vulnerabilitate al unui individ apar tulburari in sfera psihicului. acute sau de lunga durata. discutii. aparitia unui obstacol (bariera fizica sau psihologica) in calea activitatii sale. perturbari de catre agentii fizici (termici. independent de un anumit cadru particular. care caracterizeaza un individ intreaga viata. 2. paloarea.

cu probleme si evenimente stresante sau relatii perturbate. Pacientul resimte experienta traumatica prin iluzii. cu risc suicidar. . . Tulburarea de adaptare Se caracterizeaza prin stari de suferinta subiectiva. instaleaza la maxim I luna de la evenimentul stresant. de a cunoaste. Unele tipuri de tulburari disociative tind sa se remita dupa cateva saptamani sau luni. tulburari disociative.sentiment de detasare sau de instraina«. Aceste tulburari par a fi in legatura cu evenimente traumatizante. diferita de la un moment la altul. detasare sau chiar amnezia evenimentului. care interfera cu performantele si functionarea sociala. de afectare emotionala. iar formele cronice cum sunt anestezia sau paralizia se pot dezvolta daca debutul este asociat cu dificultati interpersonale.senzatia de predestinare restrictiva a viitorului. oameni. disocial. Comorbid apar stari anxios-depresive. halucinatii si episoade disociative de flashback. neajutorare sau oroare alaturi de senzatia de irealitate. stresante si este variabila. Tulburari disociative (conversie) Aceste entitati au purtat diverse nume pornind de la isterie. . Ulterior apar cosmaruri. Amnezia este centrata pe evenimente traumatice. tocire emotionala. Debutul si sfarsitul sunt de obicei bruste. In forma cu debut tardiv apar manifestari dupa 6 luni de la situatia traumatizanta. nereactivitate la ambianta. afisarea aspectului "la belle indifference". fiind considerata o cauzalitate psihologica. Forma evolutiva poate fi acuta cu durata de evolutie sub 3 luni sau cronica cu evolutie clinica peste 3 luni. Georgescu). Trairea acestui moment a fost marcata de fiica intensa. S-a renuntat la termenul de isterie datorita conotatiilor disociative pe care 1-a capatat de-a lungul timpului. de ceilalti. comportament dissocial. detasare de alti oameni. Debutul poate fi la orice varsta si este ocazionat de situatii stresante. Amnezia disociativa Se remarca prin pierderea memoriei pentru evenimente recente importante. Se manifesta prin pierdere partiala sau completa a unei integrari normale intre amintirile trecutului.eforturi de a evita ganduri. sentimentul incapacitatii de a face fata sau de a planifica viitorul. iar simptomele se remit la sugestie (MJ. Exista o clara asociere in timp. acte suicidare. Scade capacitatea de rezonanta afectiva. senzatiile (selectate) prin care ne orientam si controlul miscarilor prin care executam. Apar elemente depresive cum sunt reducerea sau pierderea elanului vital.eforturi de a evita activitati. inclusiv acelea care apar la trezire sau in cursul intoxicatiilor cu substante. Asociaza manifestari neurovegetative. Mai apar un polimorfism simptomatic. Stimulii evocatori declanseaza manifestari anxios-fobice. de a iubi. Pacientul tinde sa evite in mod persistent expunerea sa la elemente traumatice asemanatoare prin: . adica atitudinea detasata fata de situatia pe care o reclama. persoane sau locuri care evoca amintiri despre trauma. relatii interpersonale perturbate (conflict marital). sentimente sau conversatii asociate cu trauma. Apar tulburari de conduita cum sunt comportamentul agresiv. Se. prin care optram. Nu poate fi decelata o afectiune organica. Comorbitati: tulburari depressive. de la un interlocutor la altul. conversie. imagini sau suferinta marcata la reintalnirea cu orice element care aduce aminte de cele intamplate (locuri. scade dorinta de a trai. Este determinata de existenta unui eveniment stresant de viata sau o schimbare majora (cel mai frecvent este imigratia dintr-o tara in alta sau de la sat la oras). Comorbid apare dispozitia depresiva. Elemente importante sunt predispozitia si vulnerabilitate individuala cu o semnificatie mult mai importanta pentru aceasta tulburare decat pentru celelalte din aceasta categorie. . conversatii etc. reducerea activitatii hipnice. Apare perturbarea activitatii profesionale si sociale. Alte caracteristici intalnite in aceasta entitate sunt: durata manifestarilor este corelata cu persistenta problemelor individului pe care le recunoaste sau le ignora.decesul sau ranirea grava a lor sau a altora. Evolutia este episodica de la cateva ore la cativa ani iar prevalenta este mai inalta la femei. exista permanent teama reeditarii retrairii initiale. sau a implicat o amenintare a integritatii fizice proprii sau a altora. anxietate.). anhedonie (lipsa placerii).

tulburarea de memorie nu este constientizata. posturi sau verbalizari.abazie cu incapacitatea de a mentine pozitia de ortostatism. mai estompat. cutanat. incoordonare a membrelor inferioare. spre locuri cunoscute si semnificative afectiv.J. Durata de evolutie este de ani. imprevizibila si nemotivata. Existenta unui luns> istoric de contacte medicale si investigatii multiple contureaza diagnosticul.Amok in unele zone ale Pacificului. gastrointestinal. lipsite de semnificatie pentru boala invocaia si neconfirmate de investigatiile paraclinice. De mentionat este existenta relatiei temporale cu o situatie conflictuala. Pacientii nu accepta idea unei afectiuni psihice si nu a uneia somatice. Evolutia este de minim 6 luni. Li realitate analizele au rezultate negative iar pacientii primesc asigurari ca nu exista nici o afectiune somatica. Prevalenta mai inalta se intalneste la sexul feminine. Este cunoscuta in unele culturi sub denumiri diferite: . Exista convingerea pacientului ca sufera de o afectiune neelucidata pentru care nu poate ft diagnosticat corect. asemanatoare cu tulburarea de somatizare. scaderea activitatii motorii la hipokinezie sau akinezie. Are un set restrans de miscari.Ataque de nervios in America Latina. Simptomele sunt nespecifice. fluctuante care se asociaza cu stari depresive sau anxioase. Din aceasta cauza are preocupari intense pentru efectuarea sau repetarea unor investigatii edificatoare. divinitate. solicita investigatii speciale. depresive.Posesiunea in Ini! ia. . tremor al unui mevbru sau al intregului corp. . slaba responsivitate senzoriala. Se manifesta prin slaba sau imposibila comunicare verbala. Stuporul disociativ Este in stransa legatura cu existenta in antecedentele imediate a unei situatii psihotraumatizante. recurente. Debutul este in adolescenta sau la varsta adulta tanara (pana in 30 de ani). Afectiuni comorbide sunt tulburarile anxioase. Acest periplu prin cabinetele medicale face sa apara un grad semnificativ de perturbare a activitatii profesionale si sociale. Revenirea se face cu reluarea activitatii initiale la acelasi nivel de competenta. Pot acuza pierderea vederii sau a auzului. Pot aparea in aria oricarui aparat sau sistem. deoarece considera ca tratamentele efectuate nu sunt eficace si considera ca simptomele nu au fost corect diagnosticate. Durata episodului este de zile sau saptamani. Pacientul solicita o atentie speciala din partea anturajului. Se mentine autoingrijirea bazala. Tulburari disociative motorii In aceasta entitate se incadreaza paralizia (partiala sau completa) a unui membru sau a unui parti dintrun membru care asociaza ataxie. inclusiv pentru datele de identificare. El este ilustrat prin manifestari somatoforme in special gastrointestinale sau genitourinare. Se remarca un grad de perturbare a constiintei. Manifestarile clinice aduc totdeauna un beneficiu secundar. Aspectul in comportament este de normalitate aparenta. mai sters. cele mai frecvent intalnite sunt aparatele cardiovascular. cu pierderea capacitatii de testare a realitatii si impresia ca este condus de alta personalitate. dar care are un tablou clinic mai putin elocvent. Tulburarea somatoforma nediferentiata Este o entitate clinica reziduala. Tulburarea de trc-isa si posesiune (M. .Fuga disociativa Se manifesta ca simptom central prin plecarea brusca. departe -de domiciliu. in acest context individul isi poate asuma o noua identitate. Din punct de vedere neurologic aceste persoane nu au modificari patologice Tulburari somatoforine Sunt un grup de entitati clinice caracterizate prin multiple acuze aparent somatice. Tulburarea de somatizare Este o afectiune clinica ilustrata prin multiple acuze somatoforme. Remisiunea este spontana. astazo. . Apare amnezie partiala sau totala pentru trecutul personal. Georgescu) Se manifesta prin pierderea sentimentului de identitate personala. tulburarea histrionica a personalitatii. spirit. Debutul si evolutia sunt corelate cu existenta unor situatii stresante. genital.Latah in Indonezia.

Pacientii cu tulburare hipocondriaca pot obtine beneficii de pe urma psihoterapiei (dinamica.comportamental. Prevalenta este de 6-7%. Pacientii cu tulburare prin panica pot obtine beneficii clinice de pe urma a multiple terapii.uta cu durata de maxim 6 luni sau cronica cand este de minim 6 luni. Din cauza riscului de dependenta psihologica. suportiva. psihodinamic scurt. Tratamentul farmacologic include antidepresive (inhibitori selectivi ai recaptarii serc oninei. clonidin* sau buspirona. Debutul are loc in adolescenta sau la adultul tanar. Cauza durerii poate fi corelata cu situatii conflictuale. orientata catre constientizare. benzodiazcpine) si psihoterapeutic (comportamentala. cognitivcomportamentala.ciclice. cogmiv-comportamentala). de grup. Apare neincrederea sau minimalizarea asigurarilor asupra starii de sanatate. comportamentala de tip desensibilizare). antidepresive triciciice. Concomitent se face psihoterapie psihodinamica. psihodinamica. de relaxare sau control al respiratiei. tulburarile de anxietate intre ele). Se da o interpretare anormala a unor senzatii fizice banale. Tratamentul tulburarilor nevrotice Tratamentul tulburarilor de anxietate se adapteaza in functie de comorbiditatile psihiatrice deoarece patologia v ixioasa.comportamentala. fara a putea fi legata de o afectiune organica decelabila. hipnoza). insa in principiu nu este indicat. diazepam. p-blocante. inhibitori Hectivi ai recaptarii serotoninei) la care se pot asocia anxiolitice. in paralel se face psihoterapie (hipnoza. Sunt ignorate rezultatele negative ale investigatiilor. in special Ia femei. Are in general un beneficiu secundar. Terapia de expunere este eficienta in cazul agorafobiei.profesionale. Tulburarea posttraumatica de stres raspunde la combinatia dintre anxiolitice (clonazepam. Prevalenta este de 10-12%. dar in anumite situatii se impune apocierea tratamentului medicamentos cu antidepresive. Produce suferinta si determina perturbarea sau invalidarea activitatii socio. Tratamentul tulburarii conversive este psihofarmacologic (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei. Cele mai frecvente dureri sunt cele abdominale. Fobia sociala raspunde foarte bine Ia psihoterapia cognitiv. cefaleea cu caracter migrator). Psihoterapiile suportiva pe termen lung sau de constientizare sunt eficiente. asociaza rate crescute de afectiuni comorbide (tulburari afective. care se repeta in laboratoare diferite. Durerea psihogena Este o entitate clinica ilustrata prin durere severa. frustrante sau "factori psihologici". clonnzepam. antipsihotice sau anticonvulsivante. tulburari de alimentatie. suicid. persistenta. inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei). care poate determina intretinerea durerii. blocante de Ca. Tratamentul medicamentos are rol secundar. fara respectarea organicitatii (de exemplu. benzodiazepine sau p-blocante (de exemplu propranolol inainte de expunerea la situatia fobogena). Psihoterapia apeleaza Ia tehnici de tip ccgnitiv. antidepresive) si psihoterapie (cognitiv. Preocuparile excesive pentru sanatate fac sa apara perturbarea sau invalidarea activitatii socio-profesionale. in tulburarea de somatizare trebuie evitate psihotropele. Debutul este adesea la tineri. cefaleea. Exista caracterul migrator al acuzelor somatoforme. hipnoza). si^f-help.comportamentala. anxiolitice). Evolutia durerii poate fi a-. dar si de pe cea a tratamentului farmacologic (antidepresive. Comportamentul este identic cu al unui bolnav autentic. tulburari de personalitate. existand convingerea ferma ca este menajat si nu i se spune adevarul despre boala grava pe care o are. Tulburarea obsesiv-compulsiva se trateaza cu antidepresive (triciclice. alprazolam. triciciice. psihodinamica scurta). benzodiazepine (alprazolam. Ln cazul fobiilor specifice accentuai cade pe abordarea psihoterapeutica (psihodinamica de dezvoltare a constiintei bolii. inhibitori de monoaminoxidaza. Acestea se folosesc doar in perioadele d • depresie acuta si anxietate. diazepam) iar in functie de comorbiditati anticonvulsivante. antidepresive cu actiune duala). . fara diferente intre sexe.Tulburarea hipocondriaca Este o afectiune ilustrata (G. Anxietatea generalizata beneficiaza de cele mai buae rezultate de pe urma combinatiei dintre farmacoterapie (anxioiitice. familial.comportamentala sau hipnoza. antipsihotice. consum de substante. cu localizare in una sau mai multe arii corporale. cognitiv. iar evolutia este indelungata (minim 6 luni) si fluctuanta. Ionescu) prin grija obsesiva sau convingerea ferma ca prezinta o boala somatica severa ale carei acuze somatoforme persistente sunt preocupari intense asupra aspectului fizic pentru extremitatea cefálica cu teama aparitiei unor defecte. buspirona) si antidepresive (tr. iar la nivelul spatelui se pot confunda cu afectiunile coloanei vertebrale.

Trasaturile de inadaptabilitate sunt stabile. Actualmente ICD 10 defineste tulburarile de personalitate prin modele comportamentale persistente. Atitudinile educative neadaptate particularitatilor temperamentale ale copilului pot fi de asemeni nocive. Adresabilitatea la medicul psihiatra e mica deoarece psihopatii nu considera ca au u.t defect de adaptare. refuzul de a ierta insultele. impulsivitate si o mare varietate de trasaturi de caracter.caracterele obsesiónale ar putea fi corelate cu rigiditatea si indecizia.in special in timpul copilariei si dezechilibrul permanent al familiei. Persoanele cu tulburari de personalitate au simptome alloplastice . rivalitate intre scti. factori educationali. obstinatia. In esenta. Prevalenta in populaaia generala este situata intre 11 si 23% (D. • 4. Pasca). Modelsie de comportament care persista sunt inflexibile. tendinta de a purta ranchiuna permanent. Dictionarul Larousse caracterizeaza tulburarile de personalitate prin "iritabilitate. eventualele aprecieri negative venite din partea colegilor. mecanismele patogenice derivate din viata familiala ar putea fi: 1 . nu isi considera comportamentul anormal. 2 . in special hipnozei. Aceste tulburari de personalitate apar in copilarie sau adolescenta si se continua in viata adulta. . in secolul al XlX-lea francezii Ie numeau dezordini. etc. indivizii nu se pot adapta Ia cerintele vietii si la normele societatii. Modificarile de comportament nu se datoreaza linei alte afectiuni psihice sau boli organice cerebrale. prietenilor. manifestandu-se prin conduite antisociale si care nu asociaza o culpabilitate constienta". . R. alcoolism cronic. Vladuta. Predescu afirma despre persoanele cu tulburari de personalitate ca „sufera din cauza societatii dar si societatea sufera din cauza lor". Ei nu se considera niciodata vinovati. familii conflictuale. (V. Prelipceanu).incearca sa se adapteze la mediu pe care doresc sa-1 adapteze dupa dorinta lor (D. factori psihologici indeosebi la nivelul copilariei. Mihailescu) in care sunt inclusi factori genetici. "modele comportamentale" parentale alterate. tulburari de personalitate sau chiar afectarea starii de sanatate mintala a parintilor. rigide. factori biochimici la nivelul sistemelor de neurotransmitatori cerebrali. . 30 de ani mai tarziu in Anglia ele purtau numele de deranjamente mintale. Tulburarile de personalitate au fost cunoscute o perioada indelungata de timp sub numele de psihopatii. inradacinate adanc care se manifesta ca raspunsuri inflexibile la o gama larga de situatii personale si sociale. facandu-l sa se deosebeasca de ceilalti. Tulburarea de personalitate paranoida Tabloul clinic se compune din urmatoarele trasaturi: o sensibilitate excesiva la esecuri si atitudini neprietenoase. Exista suspiciunea si tendinta de a . Descrierea acestor tulburari se suprapune peste clasificarile 1CD 10. V. Freud este cel care va elabora teoria personalitatii. CAPITOLUL li TULBURARILE DE PERSONALITATE (PSIHOPATIILE) O definitie medicala a personalitatii ar fi urmatoarea: sistem de trasaturi generale si relativ stabile care dcfinesc un anumit individ.caracterele narcisiste ar putea fi corelate cu exagerarea autostimei.caracterele orale ar putea fi corelate cu pasivitatea si dependenta. carenta afectiva . isi neaga simptomele si refuza ajutorul medical. durabile si inflexibile. Modelul psihanalitic al tulburarilor de personalitate ar putea fi de iuat un considerare: .caracterele anale ar putea fi corelate cu punctualitatea. cu probleme existentiale: saracie. . G. atitudini educative extreme. exactitatea. cu cresterea intensitatii sistemului punitiv (matratarea copilului).Etiologia nu este elucidata dar se pare ca este vorba despre modelul multifactorial (Lidia Nica Udangiu.Tulburarile disociative se preteaza psihoterapiei. cunostintelor. 3. loviturile. parinti divortati. Prelipceanu) fara a fi implicat mai mult nici unul din cele 2 sexe. excesiv permisive sau dimpotriva.

Gasesc o placere deosebita in a chinui animalele. in special heteroagresive. un grad de interpretat i vita te. Tulburarea de personalitate emotional-instabila Adest tip de tulburare de personalitate se caracterizeaza prin manifestari impulsive. Au o capacitate scazuta de a exprima caldura sau sentimente tandre. sunt obraznici cu profesorii. Exista doua forme in cadrul acestei tulburari: tipul impulsiv si tipul borderliue. Sunt indiferenti fata de lauda sau critica adresate de ceilalti. care nu sunt adecvate situatiei prezente.distorsiona trairile. pot fi coniderati de anturaj sau familie ca fiind niste persoane mai ciudate. Prevalenta este mai inalta la barbati. in privinta relatiilor familiale exista o suspiciune recurenta privind fidelitatea partenerului chiar si atunci cand nu exista motive care sa sustina aceasta impresie. din aceasta cauza pot repeta experientele negative si deveni recidivisti. Au incapacitatea de a invata din experientele negative. consumul de alcool dar si consumul de droguri (in acceptia clasica). ei fiind adeptii unor activitati solitare. asociaza la varste mici fumatul. sau isi intemeiaza cu dificultate o familie. scoala) si nu se gandesc la consecintele profesionale sau familiale. trantitul usilor) sau agresive. fara a iua in considerare consecintele. O alta trasatura este incorectitudinea: mintitul repetat si manipularea celor din jur pentru profitul personal. Persoanele cu acest tip de tulberare de personalitate au putine activitati care Ie produc placere. Asociaza frecvent consumul dc alcool sau droguri. manifestari clastice. profesional. Exista un interes scazut fata de stabilirea relatiilor sexuale cu un partener si implicit fata de intemeierea unei familii. incapacitate de cooperare. fura. iar in cazul intemeierii ei implicarea afectiva este minima. nondelibera tive. nu pun mare pret pe respectarea normelor sociale. Desi pot intemeia cu usurinta o familie o mentin cu mare greutate. Din aceaste cauze sunt persoane solitare care rar se inconjoara de prieteni. familial Pentru ei importanta este placerea personala (placerea de a consu na alcool. Este mai frecvent intalnita la barbati: raportul este de 3/1 fata de femei. Au tendinta de minimalizare a consecintelor negative ale . Ei perturba orele. din aceasta cauza nu cauta sa stabileasca relatii apropiate cu persoane straine. Sunt incapabili de a mentine un comportament stabil scolar. Vin in contradictie cu legea si din aceasta cauza sunt adesea persoanele care populeaza penitenciarele. initiaza farse de prost gust atat profesorilor cat si colegilor. Au preocupari excesive pentru introspectie si reverie. Se manifesta prin combativitate si tenacitate in sustinerea drepturilor personale. acte coleroase. Tulburarea de personalitate schizoida Se caracterizeaza prin raceala emotionala cu detasare sau afect tocit. fug de acasa. violente. Apare in copilarie sau adolescenta cand tabloul cuprinde urmatoarele aspecte: copiii sunt mincinosi. prin care considera in mod eronat actiunile neutre drept acte ostile. slaba toleranta la frustrare. Tipul impulsiv Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza prin instabilitate emotionala. au manifestari clastice (spartul obiectelor. tendinta de autonomie. Este mai frecvent intalnita la barbati. Tulburarea de personalitate disocial pare a fi asociata cu mediul urban si nivelul economic precar. Aproximativ 70-75% din persoanele intalnite in penitenciare au tulburare de personalitate disociala. nu sunt interesati de responsabilitatile care le revin. au putini prieteni. chiulesc. Privitor la propria persoana are o tendinta de stima excesiva fata de sine si de calitatile pe care le are. Peste tot in jur explica prin „conspiratii" lipsite de substanta evenimentele cu legatura la propria persoana. Alte trasaturi asociate: dificultati in relationare. Odata cu inaintarea in varsta persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate sunt in conflict permanent cu societatea prin violarea legilor. Tulburarea de personalitate disociata (antisociala) Trasatura esentiala a acestui tip de tulburare de personalitate este diferenta dintre comportamentul individului si normele sociale si morale. geamurilor. Pot lovi pe oricine la contrarieri minir^e. "explozii comportamentale". 'a scoala nu pot fi atenti si nu respecta disciplina scolara. sunt acceptati doar de familia de provenienta. initiaza batai. absentarea de la serviciu.

De mentionat posibilitatea comiterii de tentative de suicid sau acte de autovatamare. Pac eforturi excesive pentru a preveni un eventual abandon din partea partenerului. exista tendinta de a le impune propriile standarde care ii fac greu de suportat pentru anturaj. . refuza orice activitate noua care ii poate pune in dificultate. discutii. Dispozitia este disforica si capricioasa (Lidia Nica Udangiu. Prevalenta mai mare este intalnita in tarile occidentale fata de cele orientale. Fac tentative de su'cid demonstrative. de colegi sau cunostinte recente iar din aceasta cauza au relatii interpersonale reduse. regulamentelor. contrarieri iar beneficiul este o tinta obligatorie. Comportamentul este imprevizibil. merg pana acolo incat elimina placerea sau relatiile interpersonale. Sunt usor de influentat de catre alte persoane. iar reactia persoanei este diproportionata. autoimpuse. Relatiile interpersonale sunt rapid schimbatoare. la popoaiele latine decat cele slave. Au intoleranta fata de compromis. ordinelor. impresionabilitate crescuta. coruptie. Are o stima de sine redusa. Acesti indivizi sunt voluntari ai muncii si devotamentului. auto. Mentin cu greu o activitate ce nu are o recompensa imediata. preferintele (cniar si cele sexuale) neclare sau tulburate. prefera activitati solitare tocmai pentru a preveni eventualele respingeri. Ezita in momentul in care trebuie sa-si asume responsabilitati. dau dovada de constiinciozitate. Se poate asocia consumul de substante. Apare in copilarie sau adolescenta cu emotii intens traite si nevoia imperioasa de a fi in centrul atentiei. continutul discursului este lipsit de substanta. care apar dupa certuri. intra in panica in orice context ce da sentimentul insecuritatii. S-a renuntat la el datorita conotatiei peiorative a acestui termen. Pievalenta este de 2-3% din populatia generala. iar reactiile impulsiv-agresive la incitatii minime. R Mihailescu). in sud decat in nord. Au un comportament seducator si provocator. Se tem de schimbare. inclinati spre perfectionism extrem. Tulburarea de personalitate anancasta Tulburarea de personalitate anancasta se caracterizeaza prin sentimente de indoiala si prudenta excesiva cu inalta valorizare a regulilor.actclor impulsive cu regrete si scuze retrospective. Apare convingerea ca sunt inferiori din punct de vedere social. scrupulozitate. pentru a fi in centrul grupului. miliranti ai lucrului "bine facut" (au rabdarea de a despica firul in patru). Comportamentul este de autodevalorizare. Tulburarea de personalitate dependenta Acest tip de tulburare de personalitate se caracterizeaza prin dorinta si autorizarea altora de a lua decizii importante per TU viata sa. sunt niste persoane rigide. Au sentimentul de inferioritate indiferent de rezultatele obtinute si au o preocupare deosebita privind criticile sau rejectia sociala. Nu doresc sa se asocieze cu persoane decat daca sunt apreciati si nu isi exprima parerile in public pentru a nu deranja. inflexibilitate.dramatizare. sunt adepti ai standardelor inalte. au labilitate dipozitionala. de locuri de munca noi. asociate cu sentimentul de vid interior. isi impun restrictii in stilul de viata din cauza nevoii de a avea securitate fizica. isi subestimeaza proriile calitati. Tulburarea de personalitate histrionica De-a lungul timpului acest tip de tulburare a purtat denumirea de isterica. Nu doreste ss formuleze nicio dorinta personala sau o cerere neimportanta. Manifesta exigenta fata de ceilalti. Pacientul este de acord sa subordoneze interesele personale fata de nevoile celor de care este dependent. Orice incitare sau refuz sunt considerate drame. Evolutia este relativ continua. expresie teatrala: vorbesc tare si mult. Tulburarea de personalitate evitanta (anxioasa) Elementul esential in tulburarea de personalitate evitanta sunt sentimentele de teama. evita activitatile ce implica relatii interpersonale. de tensiune si ingrijorare cu neincredere in fortele proprii. imbracamintea ete intens studiata pentru a atrage atentia. Sunt performeri ai detaliilor. Tipul borderline Tulburarea de personalitate de tip borderline are urmatoarele caracteristici in care sunt incluse instabilitatea emotionala asociata cu imaginea de sine. sugestibilitate. se folosesc de aspectul fizic pentru acest lucru. Orice actiune intreprinsa are nevoie de aprobare si suport. care aduce orice element de noutate. iar acreditarea afectiva este exclusiva (univoc pozitiva sau negativa).

Prevalenta este in crestere mai ales la tinerele al caror ideal estetic este ilustrat prin subponderalitate. motiv pentru care se simte prost dispus cand este singur de teama ca nu isi poate purta singur de grija. acorda altora girul propriilor responsabilitati. Elementul central este frica de a nu-si pierde silueta. fluoxetina) si antipsihoticele in doze reduse se pot folosi ca adjuvante ale psihoterapiilor. Tratamentul in afara episoadelor acute de decompensari (micropsihotice. care apare cu precadere la sexul feminin. Pacientele au o continua teama de a nu depasi greutatea propusa care e de obicei cu 15% mai mica decat cea normala. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (sertralina. Aceasta tulburare se caracterizeaza prin pierderea deliberata in greutate. in aceasta situatie se pune problem? ti1 furarilor mixte de personalitate. Sunt eficiente una sau mai multe tipuri de psihoterapie. suportiva sau de grup. in acest context ia masuri se/ere pentru a-si corecta greutatea prin provocarea varsaturilor. intre perioadele de supraalimentatie comportamentul alimentar este normal. iar . Ingestia se face cu rapiditate si niciodata in prezenta anturajului. Cantitatea de alimente ingerata este mai mare decat ar putea manca majoritatea oamenilor in aceeasi perioada de timp. in perioada adolescentei. Controlul depresiei se face cu antidepresive. Eficacitatea farmacoterapiei pentru tratamentul de lunga durata este limitata. Are o teama continua de a nu fi abandonat de persoana cu care se afla in relatii apropiate. dispozitionale) psihoterapia reprezinta abordarea de baza a tulburarilor de personalitate. Evolutia se indreapta fie catre episod unic pe durata de cativa ani. inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei sau carbamazepina. Din punct de vedere endocrinologie apar modificari in lantul hipotalamo-hipofizogonadal. consumul excesiv de laxative. isi limiteaza relatiile sociale la cei de care este dependent. CAPITOLUL 32 TULBURARI BE ALIMENTATIE Anorexia nervoasa (mentala) Anorexia nervoasa este o tulburare a instinctului si comportamentului alimentar.Are nevoie de atasament. iar al instabilitatii afective cu valproat. cu un set specific de simptome. Indiferent de tipul tulburarii de personalitate cei cu trasaturi anxioase pot obtine beneficii de pe urma administrarii benzodiazepinelor 'cu atentie sporita datorita riscului de dependenta mai mare Ia aceasta categorie de pacienti) sau inhibitorilor selectiv. folosirea de purgative). Pot aparea distorsiuni in perceperea imaginii corporale. fie catre tendinta ia cronicizare. familiala. Ca si cauzalitate se pare ca interactiunea dintre factorii socioculturali si biologici sunt implicati in aceasta tulburare. nu se opreste decat atunci cand apar durerile abdominale sau nu mai pot inghiti. Bulimia nervoasa Bulimia nervoasa este o tulburare caracterizata prin perioade („crize") de supraalimentare dar si o preocupare deosebita privind controlul greutatii. dintre care cele mai importante sunt: cognitiv-comportamcntala. escita'opramul. Se fac eforturi de inhibare a pulsiunii alimentare si scaderea aportului alimentar si se asociaza un comportament congruent de reducere a greutatii corporale (varsaturi. Are senzatia de incapacitate de a se stapani sau de a opri ingurgitarea. fluvoxamina. Exista adesea si'uatii cand la un pacient intalnim mai multe trasaturi fara a fi specifice pentru o anumita tulburare de personalitate. paroxetina.ai recaptarii serotoninei. indusa si sustinuta de pacient. Are capacitate limitata de a lua decizii in viiua daca nu primeste asigurari repetate din partea celorlalti. carbamazepina sau litiu. Evolutia este cortitwa. in care teama de ingrasare persista ca o idee supraevaluata. Agresivitatea din tulburarile de personalitate poate fi ameliorata cu neuroieptice in doze mici. psihanalitica.

Recidiveaza pana este prins. ocupationale. neliniste interioara. asociata cu preocupari. castiguri materiale sau extremism. ele pot fi aruncate. Atitudinea este in concordanta cu dorinta pacientului (egosintonica) si contravine valorilor si obligatiilor sociale. depresie sau anxietate si are o frecventa mai mare Ia femei. OBICEIURILOR SI IMPULSURILOR Aceste tulburari cuprind (includ) acte repetate iara o motivatie anume. Asociaza depresie si furt patologic. in final pot isi piarda sau sa isi vanda bunurile. idei si imagini ale etapelor jocului. Orice alta activitate devine subordonata indiferent de consecinte. Bulimia nervoasa raspunde cel mai bine la tratamentul combinat: medicamentos (antidepresive) si psihoterapeutic (individuala. de bine. o stare de confort. Comportamentul se -»ccentueaza in perioadele de stres.Nu se arc in vedere in acest caz uzul personal al obiectelor furate. Tulburarea evolueaza cronic. Nevoia de a rezolva dorinta creste odata cu participarea la joc si cu cresterea mizelor. iar dupa comiterea lui apare relaxarea. intre episoade apreciaza corect sitvatia si o regreta dar o repeta de fiecare data. are o dorinta imperioasa care este greu de controlat. Tipurile de psihoterapie care dau rezultate in cazul acestei patologii sunt terapia de grup. Individul nu se poate abtine sa joace. cognitiv-comportamentala). dar nu se p^ate opri. Aceste acte modifica comportamentul ducand Ia aparitia prejudiciilor atat pentru subiect cat si pentru anturaj. dar pot aparea remisiuni spontane. Nu exista un motiv aparent care sa determine incendierea cum ar fi razbunarea. Tratamentul in anorexia nervoasa nu exista un tratament psihofarmacologic cu eficienta dovedita (poate fi totusi util un inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei. Capacitatea cognitiva este normala. inaine de comiterea actului incendiator exista o stare de tensiune psinica crescanda iar la indeplinirea lui apare o stare de relaxare si -onfort. materiale si familiale. de grup. stocate sau returnate. tensiune disforica. CAPITOLUL 13 TULBURARI ALE DEPRINDERILOR. Cleptomania (f'<"tul patologic) Este entitatea clinica care se caracterizeaza prin pulsiunea repetata de a fura obiecte inutile sau pe care poate sa si le cumpere. isi ia masuri de prevedere dar nu atat de sigure.. inainte de inceperea jocului are stare de irascibilitate. esofagiene. Efectuarea lor este urmata de placere sau scadere a tensiunii psihice.consecintele somatice sunt datorate varsaturilor: apar modificari gastrice. . Trebuie diferentiata aceasta afectiune de furtul calificat. cognitiv-comportamentala si cea familiala. Pana la comiterea actului exista o stare de tensiune psihica marcata. confort psihic pe care il resimte cs o descatusare. cu o placere speciala si admiratie in fata focului sau a stingerii acestuia. ca si pagubele materiale pe care le produce. Individul este capabil sa aprecieze corect consecintele actelor sale pe care le duce Ia bun sfarsit si nu este capabil de a-si inhiba pulsiunea. dupa ce se consuma sedinta de joc apare o stare de relaxare. Realizeaza ca este un pericol pentru integritatea celorlalri. Tendintele impulsive sunt precedate de o stare de tensiune psihica. Piromania (incendierea patologica) Acesta este un comportament caracterizat prin impulsiunea repetata de a da foc. fac imprumuturi pe care nu le pot rambursa. iar cauzele acestor stari nu sunt inteiese. Furtul se face solitar fara a avea complici. Jocul patologic Aceasta entitate reprezinta atitudinea compulsiva fata de jocurile de noroc. ele sunt consecinta unor tendinte instinctuale imposibil de snppm't. tulburari hidroelectrolitice care pot avea Potential letal. neliniste psihomotorie. de exemplu fluoxetina).

Cosman apreciaza ca o perioada de criza poate dura in jur de 6-8 saptamani. defenestrare. chiar daca solutia este aceea a suprimarii vietii. minimalizate sau ignorate prin care solicita intr-o modalitate proprie ajutorul. disperatul se omoara cu intentia de a nu-i iasa nicio clipa de tihna celui care 1-a ofensat. nerealizate. De cele mai multe ori suicidul se coreleaza fie cu o boala psihica. Periculozitatea se refera la modalitatile de rezolvare a actului in sine si care in majoritatea cazurilor sunt radicale . Optiunea suicidara este asociata cu existenta unor nevoi neimplinite. niaterir/b. emigrari. Suicidul este urgenta psihiatrica cea mai frecvent intalnita si de departe cea mai redutabila ca gravitate. fie o suferinta intensa). in Africa de exemplu suicidul este adesea ultimul mijloc de a se razbuna pe un adversar. Sinuciderea pare a fi "contagioasa" in sensul ca se inregistreaza sub aspectul unor adevarate epidemii de morti voluntare in anumite locuri sau in anumite situatii (ordin religios). Suicidul Suicidul este considerat un act constient de autoanihilare. dar ca intr-o criza permanenta sunt toxicomanii. Este a 8-a cauza de deces. Dintre cauzele medicale psihiatrice asociate cu suicidul sunt tulburarile afective si anume depresia. Suicidul patologic reprezinta numarul cel mai mare de cazuri. care il pregateste pe subiect sa accepte ideea de a-si lua viata in anumite circumstante. Problema suicidului trebuie analizata psihologic prin prisma periculozitatii si premeditarii. Ea este greu de inteles pentru cineva din afara. D. Pe de alta parte conditiile de suprasolicitare senzoriala. Mihailescu. familiale. Dictionarul de psihologie Larousse aminteste faptul ca exista un fel de predispozitie familiala pentru suicid. dar si intre nevoia de evadare si sentimentul profund de neajutorare. mutilari. situatie a carei rezolvare rapida impune parcurgerea unui algoritm diagnostic si terapeutic riguros (Lidia Nica Udangiu. El este urgenta in psihiatrie deoarece unele tulburari psihice pot sfarsi prin suicid.si realizate in conditii care limiteaza posibilitatea de interventie. Prelipceanu). "Alegerea este libera. fiind expresia unor conflicte intre supravietuire si impasul existential. Actul nu este intamplator. Corelat cu aceste aspecte se poate afirma ca rata suicidului este intr-o continua crestere. Cosman descrie: suicidul non-patologic pleaca de la libertatea de alegere a unei solutii din mai multe variante. Jacobson citat de D. Intentionalitatea este apreciata prin valoarea premeditata a mesajului lasat. mai mult sau mai putin constienta. bombardarea cu notiuni informationale variate si in cantitate mare fac ca individul sa nu mai poata tine pasul si singura modalitate de iesire din situatie sa fie suicidul.spanzurare. Adesea persoana predispusa la un asemenea gest emite semnale de avertisment de multe ori neintelese. Premeditarea este mereu prezenta ca implicarea unor acte care sunt congruente cu planuri precise. De mentionat ca in acest tip de tulburare suicidul e mai frecvent in . abandonul varstnicilor. crizele existentiale. chiar daca este motivata ca unica varianta de a iesi dintr-o situatie limita. unde insa exista o conditionare sociala. subiectul apeland la el pentru rezolvarea unei stari critice care poate induce o suferinta imensa. Riscul de suicid este determinat de dispozitia depresiva alaturi de prezenta halucinatiilor auditive cu caracter autolitic si a ideilor delirante congruente. zgomotului accentuat. sociale se constituie in motive ale suicidului iar anterior comiterii actului suicidar sunt reduse la mesaje scrise cu dimensiuni aparent simple.CAPITOLUL 14 URGENTE PSIHIATRICE > Urgenta in psihiatrie reprezinta situatia in care se afla o persoana a carei stare psihica este caracterizata de semne si simptome indicatoare de gravitate (semnificand fie o amenintare pentru integritatea psihica a sa sau a altora. Tot aici se incadreaza si suicidul produs in conditii de stres deosebit datorat tehnologizarii si automatizarii muncii. constienta. rational motivata". R. Esecurile sentimentale. fie cu o stare psihica particulara ce se manifesta la un subiect care nu este bolnav psihic. D. Aici se incadreaza suicidul efectuat in cazul persoanelor cu afectiuni somatice incurabile. impuscare. intoxicatii voluntare polimedicamentoase . cresterii tensiunii afective.

facut cu sange rece si din aceasta cauza trebuie identificati factorii de risc cat mai precoce. Caracteristicile ei sunt diferite in functie de entitatea in care apare.verbala. isi frang mainile. iar la femei varful se constata dupa 65 de ani. Afectiunile somatice severe sau in stadii terminale ca si tulburarile psihice cresc riscul de suicid. Suicidul in schizofrenie poate fi efectuat in orice moment de evolutie. dar simptomatologia are manifestari cu aspect psihiatric. Religia influenteaza suicidul: rata cea mai ridicata este la protestanti iar cea mai scazuta la catolici. riscul este mai mic la populatia de culoare. ca barbatii prefera metodele violente ca armele de foc iar femeile ingestia acuta voluntara de diverse substante. este ridicata la persoanele divortate. Agitatia din starile maniacale poate imbraca aspectul iritabiiitatii in perioadele prodromale. poate asocia polipragmazie (efectuarea mai multor activitati in acelasi timp) sau poate imbraca aspectul extrem . tirburari ale senzorialitatii manifestate prin halucinatii si iluzii. probabilitatea redus: de a fi salvat. ultima asociaza si consumul de substante. Femeile au mai multe tentative de suicid decat barbatii. este calculat. de asemenea cu mare agresivitate urmat de amnezie. dar apare si in mod inexplicabil. in privinta rasei. Agitatia psihomotorie Agitatia psihomotorie este frecvent imalnita in patologia psihiatrica. tulburari de gandire cu incoerenta ideo. Starile depresive pot include ca semn agitatia psihomotorie. Un alt factor de risc pentru suicid il reprezinta tulburarile de personalitate borderline. istoric familial de suicid. in privinta statutului marital rata cea mai mare este la persoanele nacasatorite. Mai rar le putem intalni in schizofrenie sau episodul maniacai. evrei si musulmani. discreta. cum ar fi loviri. in demente sau oligofrenie agitatia apare brusc la incitatii minime. demente. Starile confuzionale Starile confuzionale au etiologie organica in majoritatea cazurilor. Tentativa este mai ales o optiune a tinerilor (adolescentilor) iar rata sinuciderilor reusite mai crescuta la persoanele in varsta. in intoxicatiile acute cu diverse substante. senzatia de lipsa de speranta. Parot afirmau ca acesta este mai frecvent in mediul rural iar tentativele de suicid sunt mai des intalnite la oras. are caracter stereotip.persoanele in varsta incearca mai rar sa se sinucida dar reusesc mai frecvent. in cadrul tulburarilor de personalitate cart se pot decompensa putem intalni uneori alura teatrala cu tendinta de a impresiona sau santaja. Sadock arata . in starile reactive agitatia este generata de sentimentul de frustrare si de paroxismele anxioase. antisociala (disociala). care confera un risc aditional. Alti factori de risc: somajul. cer compasiune. tulburari de atentie. Starile confuzionale pot aparea in cadrul sevrajului Ia alcool.perioada de afundare in depresie si in „coada depresiei" cand simptomele incep sa se mai stearga iar pacientul sa constientizeze afectiunea.in prezent are loc cresterea rapida a ratei sinuciderilor la tinerii intre 15-24 ani. cu tendinta la agresivitate verbala in demente si fizica in oligofrenie. . Doron si F. doua din trei sinucideri sunt comise de barbati albi adulti. dependenta. Ea se caracterizeaza printr-o stare de neliniste si dezordine motorie de mare violenta. . in schizofrenie riscul suicidar este dat de prezenta halucinatiilor imperative autolitice sau a depresiei post schizofrene. iar decesul partenerului marital creste riscul.furorul maniacal. . posesia de arme de foc. B. Referindu-se la factorii asociati suicidului R. in special alcoolul. In privinta varstei riscul creste odata cu ea: . bizar. iar in tulburarea de tip antisocial agitatia poate deveni suficient de intensa pentru a intra in cunflict cu legea. pacientii se misca incontinuu.la barbati varful riscului de sinucidere apare dupa varsta de 45 de ani. in cadrul acestui sindrom intalnim dezorientare temporo-spatiala. omucideri. . Agitatia este dezorganizata.dupa 75 de ani rata sinuciderilor creste Ia ambele sexe. sinucideri sau raptus melencolic. in epilepsie agitatia poate apare intercritic la incitatii minime cu aspect de furor epilepticus.

un domeniu tematic. . . .-are intensitati variabile de la redusa la extrema. tipuri de comportament sau simptome.reducerea (sau inlaturarea daca este posibil) a acelor conditii de mediu care produc sau mentin comportamente de tip dezadaptiv. aflati in faza de remisiune. Cele trei concepte . comportamental.pacient. conduita este incomprehensibila.in schizofrenie apare imprevizibil. . avand la baza un sistem teoretic conceptual bine pus la punct si trebuie exercitata Je catre un psihoterapeut calificat (medic sau psiholog) asupra pacientului. Psihoterapia poate fi privita si ca o relatie interpersonala intre pacient si psihoterapeut.reducerea sau eliminarea simptomelor. planificata si intentionala. 15. tulburarile din sfera personalitatii.1 PsihoUrapii de orientare dinamica Terapiile psiVodinamice pun accent pe descoperirea de catre pacient a variatelor procese psihologice de natura inconstienta. . in scopul de a corecta aceste tulburari-si a-1 elibera pe pacient de suferinta. afectiunile psihosomatice. Sunt insa categorii de pacienti care nu beneficiaza de avantajele psihoterapiei: .modificarea opiniilor eronate ale subiectilor despre ei insiSi si despre lumea inconjuratoare. si deci nici relatia psihoterapeutica (unii psihopati. . Majoritatea specialistilor sunt de parere ca obiectivele psihoterapiei vizeaza in principal urmatoarele aspecte: . Obiectivul major al psihoterapiei consta in a produce modificari in sfera personalitatii pacientului. nevrozele. iar vorbirea si miscarile au caracter simbolic. Fiecare concept. constituie. CAPITOLUL 35 TERAPIA PSIHOLOGICA Psihoterapia este definita ca o actiune psihologica sistematica.deficientii mintal .persoanele care nu reusesc sa realizeze un contact uman. cu o capacitate de adaptare eficienta la mediu. Aceasta metoda terapeutica trebuie inceputa numai dupa o evaluare facuta de medicul psihiatru care apreciaza oportunitatea psihoterapiei. . Karasu (1980) clasifica sistemele psihoterapeutice in raport cu trei concepte de baza.rezolvarea sau restructurarea conflictelor intrapsihice ale pacientului.scoaterea pacientului din criza existentiala in care se afla. de fapt. relatie menita sa investigheze si sa inteleaga natura tulburarilor psihice ale pacientului. un sistem de referinta in raport de care este interpretata natura relatiei terapeut . experimental. cu succese profesionale) care solicita psihoterapia pentru ca au impresia ca nu au trait la nivelul expectatiilor lor si nu siau realizat potentialul psihic la nivelul maximal. procese ce stau la baza structurii personalitatii sale si a formarii mecanismelor sale de .dezvoltarea la subiecti a unui sistem clar al identitatii personale. sentimente. modificari care il vor ajuta pe acesta sa realizeze o adaptare mai eficienta si mai stabila la mediu. in functie de care autorul imparte sistemele psihoterapeutice.modificarea structurii personalitatii in vederea obtinerii unei functionari mai mature. Exista si un numar de persoane normale (cu o familie bine organizata si afectuoasa. bolile organice cronice si terminand cu sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti psihotici. fiecare scoala psihoterapeutica pivotand cu precadere in jurul unuia din aceste concepte. incepand cu crizele existentiale. care creeaza tulburari pacientului si de care acesta doreste sa se elibereze. unde vine in completarea tratamentului psihiatric. Suferinta psihica se poate manifesta sub forma unor atitudini.incapabili sa inteleaga sensul interpretarilor psihoterapeutului sau sa descopere cauzele si solutiile propriilor probleme. -intarirea eului si a capacitatilor integrative ale personalitatii pacientului. unii pacienti psihotici). Psihoterapia se aplica la o gama larga de tulburari psihice.criterii sunt: dinamic.

analiza poate fi realizata numai de un profesionist. etc. Pacientul poate vorbi despre orice ii vine in minte. el de fapt doreste sa faca in acelasi timp lucruri incompatibile. in timpul somnului. care nu mai exista (acele relatii sunt caracterizate prin imaturitate si egocentrism). grupati in institute si asociatii care utilizeaza aceasta metoda. apararea ego-ului este mai slaba. Aceste descoperiri bruste si intuitive ale pacientului sunt cunoscute sub numele de "insight" sau iluminare. Pacientul se poate confrunta cu "blocaje" cand relatarile lui se intrerup. in psihanaliza clasica. Relaxarea (favorizata de pozitia intinsa) permite un fiux liber al ideilor. fara a-i da sfaturi. gandurilor si sentimentelor. oricat de neplLci't sau ¡relevant ar parea. opinii in legatura cu sine insusi. Dupa Freud.Psihanaliza in sensul strict. de care este constient si pe care se straduieste sa le urmeze. oricat de bizar ar fi. Copilul isi va dezvalui problemele intr-un "mediu securizant" . Ea poate fi considerata. Pacientul este incurajat sa gaseasca singur solutia pentru problemele sale. dar eficient.c importante pentru ca indica "rezistenta" clientului. in acelasi timp. care nu pot sau nu doresc sa-si verbalizeze problemele. Pe b<?za observatiilor sale. Prezenta acestor continuturi de natura inconstienta in perioada adulta poate fi nociva pentru pacient din cel putin doua motive: -ele sunt specifice relatiilor din copilarie. Transferul este utilizat ca material pentru interpretare. atitudini. Aceasta stare pune in actiune mecanisme defensive care reprezinta moduri nerealiste de adaptare generatoare de tulburari de natura emotionala (anxietate. o metoda de cercetare si abordare psihoterapeutica. aceste blocaje sunt foai. Freud si ale urmasilor lui. sa exploreze. in timpul sedintelor terapeutice. in aceste ocazii pot interveni schimbari de directie sau momente in care pacientul se ridica si se indreapta spre fereastra. psihanaliza se refera la sistemul conceptual si la psihoterapia inspirate direct din lucrarile si tehnica terapeutica ale lui S. sa se razbune pe papusa (in loc de parinte sau frate). -nefiind constientizate ele opereaza din umbra. se afla in conflict permanent cu sine insusi si de aceea se simte mereu amenintat si frustrat. motive. scapand de sub controlul rational al acestuia. poate interveni transfer (t) -ul. terapeutul va decide asupra cauzelor problemelor copilului. acuze somatoforme. Din acest motiv. Aceasta tehnica se numeste "asociatie libera". sub forma deghizata a simbolurilor. pacientul este intins pe o canapea iar terapeutul este asezat in afara campului vizual al pacientului pentru a nu inhiba comunicarea.adaptare. o teorie psihologica asupra dinamicii naturii umane. Visele sunt considerate foarte importante pentru analiza. Ele pot reprezenta o "implinire" a dorintelor fara sa exprime direct ce anume doreste individul. Treptat. depresie. Potrivit teoriilor psihodinamice. Acesta nu va critica copilul si nu-i va intrerupe jocul. cat si un set de motivatii si conflicte inconstiente care isi au originea in relatiile si experientele din copilaria sa. Terapia prin Joc este o aplicare a psihanalizei Ia nivelul copiilor. terapeutul va explica pacientului ce anume releva transferul sau. permitand gandurilor si dorintelor reprimate sa iasa la suprafata. . pacientul poseda o serie de scopuri in viata. Pacientul nu mai poate sa fie acea persoana care ar dori sa fie pentru ca. punctele lui de reprimare.).camera de joaca unde va fi observat de terapeut. Insight-ul sc refera la descoperirea acestor forte inconstiente care opereaza din umbra. Separat de acest proces analitic. asupra pacientului aflat in perioada prezenta. copilul va avea posibilitatea sa actioneze asupra propriilor probleme. sa caute consolare sau sa rezolve propriile dificultati emotionale. in cadrul caruia pacientul transfera asupra terapeutului sentimente si stari emotionale pe care le-a avut fata de alte persoane in perioadele anterioare ale vietii sale. Freud afirma ca. asociatiile libere ale pacientului vor conducu catre descoperirea materialului inconstient. impiedicand pacientul sa duca o existenta la nivelul posibilitatilor sale reale. fara sa . i-o marturiseasca deschis. Aceasta este pentru copil o ocazie de "a regresa" catre stadiile timpurii de dezvoltare.

Conceptele de baza ale psihoterapiei comportamentale sunt cele de intarire sociala si de control al comportamentului. Ellis considera ca oamenii isi cauzeaza singuri tulburari emotionale prin repetarea intemalizata a unor propozitii. Terapeutul si pacientul coopereaza pentru descoperirea "gandurilor automate". Terapia lui Seck isi propune sa modifice nivelurile cognitive si comportamentale.ional-emotiva a lui Ellis. mai rationala relatiile sale cu lumea.comportamentale Terapeutii care practica restructurarea cognitiva incearca sa schimbe nu numai comportamentul pacientilor ci si perspectiva negativa pe care aces ia au invatat-o in timp.porneste de la ideea ca modelele de comportament invatate au tendinta de a slabi si de a disparea in timp daca nu sunt intarite corespunzator. sunt cauzate de modurile negative de gandire ale pacientului. Pacientul es'o convins sa inlocuiasca propozitiile cu un dialog intern. ci si intr-o serie de situatii cu caractcr similar. Acesta considera ca tulburarile psihice. Psihoterapia comportamentala nu vizeaza o reconstructie si o restructurare a personalitatii ci doar reducerea si eliminarea simptomelor. Sarcinile sunt disociate in pasi mici astfel incat pacientul sa poata realiza achizitiile pozitive. si comportamentele. psihoterapiile comportamentale se ocupa de comportamentul observabil si de conditiile de mediu care il modeleaza. Principiul intaririi se refera la utilizarea si manipularea stimulilor ambiantei astfel incat anumite categorii de comportamente sa fie recompensate si in felul acesta sa creasca posibilitatea lor de manifestare.comportamentale sunt: a) Terapia cognitiv-comportamentala a lui Beck. emotiile si deprinderile dezadaptive au fost achizitionate in cursul istoriei vietii individuale si ele s-au fixat deoarece au permis candva subiectului sa evite anumite experiente traumatizante.3 Terapii cognitiv .2 Psifaoterapii de orientare comportamentala Aparute ca o reactie fata de psihoterapiile bazate pe "insight". Are loc o generalizare. Principalele tipuri de terapii cognitiv . de natura inconstienta ale psihicului uman. b) Terapia ra. Ellis sugere ca terapeutul trebuie sa se concentreze asupra descoperirii si restructurarii acestor propozitii si nu asupra cauzelor sau comportamentelor manifeste. Tehnica desensibilizarii sistematice . psihoterapia fiind inteleasa ca un proces de invatare. Ele tind sa fie repetate nu numai in prezenta stiinulilor aversivi care le-au generat. o persoana depresiva poate intemaliza tot timpul: "ce rau am ajuns!". care puneau un accent deosebit pe fortele ascunse.prin care subiectul este invatat sa se relaxeze. pacientii sunt ajutati sa-si schimbe perceptiile si rationamentele iar in acest fel. Scopul psihoterapiei consta in deconditi^narea subiectului de comportamente nedorite si in inlocuirea lor cu comportamente dezirabile. Cel mai des utilizati >iimuli aversivi sunt socurile electrice. Tehnici ale psihoterapiei comportamentale Din categoria acestor tehnici amintim: Tehnica stingerii comportamentelor nedorite . in special depresia. 15. c) Terapia constructelor personale a lui Kelly.it modificarea acestuia. Sanctiunea presupune atat inlaturarea intaririlor pozitive cat si utilizarea unor stimuli aversivi. Psihoterapia aversiva . Reactiile. pentru a-si clarifica problemele si pentru a putea vedea intr-o manieri. invatate de-a lungul anilor si formate in urma unor esecuri timpurii sau a unor evenimente negative. Psihoterapia devine astfel un proces logic de control al comportamentului bazat pe cunoasterea conditiilor care penr. . dupa care i se arata poze ale obiectului fricii sau problemelor sale pentru a-1 desensibiliza sau pentru a reduce raspunsurile nefavorabile. Metoda trateaza cu succes fobiile. pacientul vazand orice ca pe un esec.15.presupune inlaturarea modelelor de comportament nedorite prin metoda clasica a sanctiunilor. Expunerea la obiectai sau situatia care produce teama arata ca nu exista motive intemeiate de anxietate.

Sunt folosite tehnici variate ca cea a "scaunului gol" in care pacientul este incurajat sa vorbeasca cu persoana pe care si-o imagineaza pe scaun. . pentru ca acesta sa gase&sca solutiile si sa aleaga actiunile optime. Dintre terapiile experientiale amintim: a) Terapia centrata pe client a lui Rogers. Sinceritatea terapeutului este esentiala. Participantii la grupul de terapie sunt incurajati de catre un moderator sa darame barierele si sa vorbeasca despre emotiile si problemele lor. in acelasi timp. cu un potential latent ce trebuie verificat. Pearls crede ca traumele nerezolvate din trecut afecteaza noile relatii si ca trebuie gasite solutii acestor probleme. prin autodezvaluirea sincera. Se opteaza astfel mai curand penim perfectionare decat pentru vindecarea unor simptome sau boli.4 Psihoterapii experientiale Psihoterapia experientiala considera omul ca pe o entitate activa. in cadrul ei terapeutul ajuta pacientul printr-o intelegere "empatica corecta" privind lumea prin ochii acestuia si intelegand sentimentele din perspectiva fenomenologica a acestuia. pacientului i se ofera incurajare si suport intr-un mediu securizant. terapeutul ofera pacientului un mode». Kelly a creat o grila de repertoriu pentru a evalua sistemul de construcfe al pacientului si pentru a proiecta procesul terapeutic. Terapia lui Rogers este non-directiva. b) Terapia de grup initiata de Rogers.Acesta urmareste sa descopere modalitatea de construire (interpretare) a lumii specifica pacientului si sa modifice notiunile "false" pentru a-1 ajuta sa "functioneze" mai eficient. Scopul psihoterapiei il reprezinta constientizarea maximala a propriului eu sau atingerea unui nivel superior da constiinta prin care omul sa devina constient de semnificatia iumii sale interne si externe si. Terapia se centreaza pe "aici si acum" si nu pe trecutul pacientului. 15. capabil s-o construiasca. c) Gestalt Terapia a fost elaborata de Poarls si pleaca de la ideea ca individul se raporteaza in orice situajie la propriile nevoi si motivatii. Interactiunea libera si raspunsurile celorlalti ofera o noua perspectiva si promoveaza realizarea sinelui. auto-afirmativa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->