Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 3

CONTROL

Rodica ROHAN

3. Erori de msurare
3.1 Definirea no iunii de eroare de msurare Eroare de msurare reprezint diferen a dintre valoarea msurat i valoarea real a mrimii; eroarea de msurare este un indicator de calitate al opera iei de msurare. Eroarea de msurare, notat X, este inevitabil din cauze multiple: imperfectiunea mijloacelor i a metodelor de masurare, varia iile condi iilor de mediu, perturba ii exterioare, erori datorate factorului uman. Se constat experimental c nici o msurare nu ofera valoarea real (adevarat) a mrimii msurate. Notnd cu Xm rezultatul masurarii asupra unei mrimi fizice i cu X valoarea sa real, se poate defini eroarea ca diferen a: X = Xm - Xa (3.1)

Pentru caracterizarea rezultatelor obtinute n procesul de msurare se definesc urmtoarele valori: Valoarea adevarata (real), Xa a unei mrimi, este valoarea exact a mrimii respective n condi iile existente la un moment dat.

Fig. 3.1 Explicitarea erorii de msurare De obicei, valoarea adevarat a unei mrimi nu poate fi determinat experimental, deoarece orice msurare este practic afectat, mai mult sau mai pu in de erori, ea nlocuindu-se cu o valoare conven ional adevarat, Xe determinat cu o incertitudine suficient de mic, care se ob ine cu ajutorul unor mijloace de masurare deosebit de precise. Practic, se consider c diferenta dintre valoarea adevarata i valoarea conventional adevarata este neglijabila i deci, cele doua notiuni sunt echivalente. Iat de ce este foarte important s se cunoasc, pentru o msurare efectuat n anumite condi ii i cu anumite mijloace de msurare, eroarea maxim care poate fi comis. Prin incertitudine de msurare se intelege intervalul n care se estimeaz, cu o anumita probabilitate numita nivel de ncredere, c se afl valoarea adevarat a msurandului. Incertitudinea de masurare estimeaza limitele erorilor de masurare. Pentru o estimare obiectiv este necesar ca mpreuna cu rezultatul masurarii sa se specifice att erorile, ct si incertitudinea de masurare. Precizarea acesteia face utilizabil sau nu rezultatul masurarii. De exemplu, o prelucrare mecanica cunoscuta cu o incertitudine de 0,1 mm este inutil daca ea s-a cerut ini ial s fie de 0,01 mm. In lipsa acestor precizari, rezultatul poate s nu prezinte nici o valoare de utilizare. In conformitate cu ISO/IEC 17025 (cel mai important standard global de metrologie pentru competenta tehnica a laboratoarelor de incercari si etalonari), raportarea rezultatelor msurrilor trebuie s includ: -identificarea clar a msurrii; -definiea clar a msurandului, specificnd unitatea de msur sau referin a; -rezultatul i incertitudinea extins; 1

CURS 3

CONTROL

Rodica ROHAN

-factorul de acoperire k care a fost utilizat pentru a calcula incertitudinea extins i nivelul de ncredere propus. Exprimarea numeric a rezultatelor ncercrilor se face sub forma: Y U (unit i specifice msurandului) U reprezint incertitudinea extins asociat, calculat pentru un factor de acoperire k=2, care d un nivel de ncredere de 95%. Valoarea adevarat a unei mrimi este valoarea fr erori a mrimii. Valoarea efectiva a unei marimi este valoarea obtinuta prin masurare cu mijloace de masurare etalon. Valoarea individual msurat a unei mrimi este valoarea obtinut pentru mrimea respectiva printr-o singur opera ie de msurare. Rezultatul corectat si creditat al unei msurri Rezultatul unei msurri ob inut dup ce rezultatului brut i se aplic corec ii si i se asociaz indica iile referitoare la incertitudinea msurrii. Condi ia pe care trebuie s o ndeplineasc mijlocul de msurare este ca: L (0,2 ... 0,3)T p , (3.2) unde: L este eroarea limit a mijlocului de msurare; Tp - toleran a piesei de verificat.

3.2 Sursele erorilor de msurare


Indiferent de tipul msurarii, valoarea adevrat a unei mrimi fizice nu poate fi ob inut niciodat, pentru c orice opera iune de msurare este nso it de erori care se rsfrng asupra rezultatelor msurrii. ntre obiectul de msurat i mijlocul de msurare ia natere o interac iune, care permite ca acesta s fie impresionat de msurand. n figura 3.2 x este mrimea de msurat, qk, qk sunt mrimile de influen prezente n fenomenul supus msurrii, respectiv n mediul ambiant corespunzator mijlocului de msurare, iar y este valoarea msurata ob inut de la mijlocul de msurare de ctre beneficiarul msurrii.

Mijlocul de msurare

Fig. 3.2 Principalele surse de erori n procesul de msurare 3.3 Clasificarea erorilor de msurare Pentru a determina erorile care afectez rezultatul msurarii, precum i factorii care le produc, trebuie s se in seama ca : mijlocul de masurare masoara o mrime care este implicat in fenomenul supus msurrii mpreun cu alte mrimi; aceast mrime trebuie corect definit; masurarea se desfaoara ntr-un mediu ambiant; rezultatul masurarii are un beneficiar. 2

CURS 3

CONTROL

Rodica ROHAN

Surse generatoare de erorile care intervin n procesul de msurare por fi: Erorile de model sunt datorate fenomenului supus masurarii si ele provin din simplificarea sistemului fizic asupra caruia se efectueaza masurarea, neglijndu-se unele proprietati sau marimi fizice caracteristice acestuia. Acest lucru se poate exemplifica n cazul msurrii unui alezaj, care este asimilat (modelat) cu un cilindru perfect. Rezultatele ob inute prin msurarea cu un aparat oarecare, n sec iuni diferite, perpendiculare pe axa alezajului sau chiar aceeai sec iune, dar n puncte diferite pe circumferin , vor fi diferite. Aceste diferen e care apar ntre rezultatele msurtorilor, se datoreaz (dac sunt asigurate aceleai condi ii de msurare) piesei cilindrice supuse msurrii. Erorile de influen - reprezint erorile introduse de factorii de mediu, care pot influen a mrimea de msurat, fiind reprezentate de: eroarea de temperatur, datorat umidit ii, vibra iilor, iluminrii, presiunii etc. Exemplu: umiditatea mediului ambiant la masurarea grosimii hrtiei cu grosimetre electrice capacitive. Erorile instrumentale- reprezinta erorile proprii ale mijloacelor de msurare fiind cuprinse, de regula, ntre limitele cunoscute, n functie de modul de definire a preciziei, precum si erorile suplimentare datorita marimilor de influen , de exemplu: temperatura, cmpurile electromagnetice, umiditatea etc. Erorile de msurare datorate mijloacelor de msurare pot afecta juste ea i/sau fidelitatea acestora. Principalele erori, ca valoare i frecven specifice mijloacelor de msurare sunt prezentate n tabelul 3.1, unde sunt eviden iate i influen ele acestora (I- erori ntmpltoare; S- erori sistematice; F- fidelitate; Llinearitate.). Tabelul 3.1 Erori de msurare generate de mijloacele de msurare Nr. Tipul sursei de eroare Felul erorii Influen e 1 Principiul de msurare S L 2 Imprecizia dimensional a elementelor i S L+F mecanismelor ce determin raportul de transmitere 3 Imprecizia de montaj a elementelor i mecanismelor S L 4 Deforma iile elastice L 5 Deforma iile de contact S+I L 6 Uzura palpatoarelor F+L 7 Sistemul electronic S L 8 Etaloanele utilizate S L Erorile de interactiune dintre mijlocul de masurare i fenomenul supus msurrii sunt cauzate de actiuni electromagnetice sau mecanice exercitate de mijlocul de masurare asupra fenomenului supus masurarii i reciproc. Acestea se pot exemplifica n cazul deforma iilor produse n zona de contact dintre palpatorul unui aparat i msurand. Mrimea deforma iei elastice, geometria suprafe ei de contact i distribu ia de presiuni pe suprafa a de contact depind de tipul contactului, de cuplul de materiale, de valoarea for ei de apsare, de dimensiunile, duritatea i rugozitatea suprafe elor n contact. Erorile de interactiune dintre beneficiarul masurarii i mijlocul de masurare sunt cauzate de neasigurarea de catre beneficiar a conditiilor nominale de utilizare a mijlocului electric de masurare. 1. Dup modul cum sunt exprimate, erorile pot fi: absolute, relative si raportate: 1. Eroarea absoluta este diferenta dintre valoarea masurata si valoarea adevarata a mrimii msurate: Eroarea absolut are aceleai dimensiuni fizice ca i marimea masurata i se exprima n aceleali unita i de msur. Eroarea absolut cu semn schimbat se numete corec ie C= -X 2. Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si valoarea marimii masurate:

(3.2) 3

CURS 3

CONTROL

Rodica ROHAN

3. Eroarea raportat este raportul dintre eroarea absoluta i domeniul de msurare.

(3.3) unde: Xmax limita superioara de masurare; Xmin limita inferioara de masurare. Eroarea relativa si cea raportata sunt marimi adimensionale si se exprima ca un numar, n procente sau n parti pe milion [unitate de masura anglosaxona] (de exemplu 5.10-4, 0.05% sau 500 ppM). 2. Criteriul de clasificare al erorilor dup modul de aparitie n masurarile repetate conduce la urmtoarele tipuri de erori: a) erori sistematice - sunt acele erori care nu variaza la repetarea masurarii in aceleasi conditii sau variaza in mod determinabil odata cu modificarea conditiilor de masurare. Ele se datoreaza unor cauze bine determinate, se produc intotdeauna in acelasi sens, au valoare constanta n marime i semn sau variabil dupa o lege bine determinat i pot fi eliminate prin aplicarea unor corec ii. Caracteristic pentru erorile sistematice este faptul ca au o sursa cunoscuta care le genereaza si deci este posibil ca legea lor de variatie sa fie data, putnd fi aplicate anumite corectii n procesul de masurare. Determinarea erorilor sistematice presupune nsa cunoasterea unor informatii adiacente care nu rezulta direct din procesul de masurare si care necesita efectuarea unor masurari suplimentare asupra surselor care le produc. Din punct de vedere practic, determinarea erorilor sistematice nu este ntotdeauna justificata sub aspectul cunoasterii fizice. Erorile sistematice pot fi la rndul lor: erori sistematice obiective : - erori de aparat (instrumentale), datorate unor caracteristici constructive ale aparatelor, incorectei etalonari, uzurii. Limitele lor de variatie sunt cunoscute din specificatiile tehnice date de furnizorul aparatului si sunt, prin urmare, cel mai usor de evaluat de catre operator; - erori de metoda, aparute ca urmare a principiilor pe care se bazeaza metoda de masurare, a introducerii unor simplificari sau utilizarii unor relatii empirice. Ele apar mai ales la metodele indirecte de masurare; - erori produse de factori externi (erori de influenta), deosebit de greu de evaluat prin calcule, deoarece nu intotdeauna pot fi cunoscute cauzele si legile de variatie in timp a conditiilor de mediu (temperatura, presiunea, umiditatea, cmpuri magnetice, radiatii, etc.). Ele se mai numesc si erori de instalare. Pentru eliminarea lor se impune asigurarea conditiilor de mediu (conditii normale) cerute de producator pentru acea instalatie de masurat. erori sistematice subiective (de operator), provenind din modul subiectiv in care operatorul apreciaza anumite efecte (coincidente de repere la citirea rezultatelor, intensitati luminoase, nuante) si care tin de gradul sau de oboseala, de starea sa psihica sau de anumite deficiente ale organelor de perceptie. Erorile sistematice, care se caracterizeaza prin aceea ca nu variaza n timp sau au o variatie lenta la repetarea masurarilor; ele pot avea o lege de variatie cunoscuta, nsa pentru determinarea lor sunt necesare masurari suplimentare, n afara procesului de masurare. Cele mai importante erori sistematice care afecteaz incadrarea caracteristicile dimensionale de calitate in domeniul prescris sunt: uzura sculei; deforma iile termice; deforma iile elastice produse de for ele de achiere; erorile de conturare; deforma iile dinamice. In realitate, majoritatea erorilor sistematice ac ioneaz simultan. Peste erorile datorate uzurii sculei se suprapun vectorial erorile datorate deforma iei termice, erorile statice i dinamice i eroarea de traiectorie. 4

CURS 3

CONTROL

Rodica ROHAN

Exemple de erori sistematice: Eroare de paralax- eroare de citire cauzat de pozi ia greit a operatorului; Erori datorate imperfec iunii reglajului de zero; Erori cauzate de for a de msurare din cauza deforma iilor elastice ce apar la contactul dintre pies i palpator; Erori provocate de temperatur; Erori de metod. Precizia citirii reprezint precizia atins la citirea cu ochiul liber pe scara gradat. n condi ii de laborator se poate ajunge pn la 0,1 dintr-o diviziune, iar n condi ii normale se consider satisfctoare o precizie de 0,5 dintr-o diviziune. La citire poate apare eroarea de paralax, datorit faptului c operatorul nu privete perpendicular pe indice i pe scara gradat. Schema erorii de paralax este prezentat n fig.3.3. Prin eroarea de paralax se n elege deplasarea vizual a acului indicator fa de reperele scrii gradate. Depinde de nl imea acului indicator fa de cadranul cu scara gradat, de deplasarea ochiului observatorului din pozi ia optim de citire, de distan a de la ochiul observatorului pn la acul indicator Eroarea de paralax de determin cu expresia:

= a tg
Pentru a micora aceast eroare se caut ca distan a a s fie ct mai mic sau se monteaz o oglind pe marginea scrii gradate, sub indice.

Fig.3.3 Eroarea de paralaxa Eroarea cauzat de abaterile de temperatur se ia n considerare mai mult la msurarea dimensiunilor pieselor cu rol func ional important i care se execut cu precizie ridicat. Se calculeaz cu rela ia: l = l ( p t p m t m ) l dimensiunea nominal de msurat; p , m coeficien ii de dilatare termic liniar ai piesei, respectiv aparatului de msur; t , t diferen a dintre temperatura piesei, respectiv aparatului de msur i temperatura standard de p m 20C. b) erori accidentale (aleatoare, intmplatoare) sunt erorile care au valori si semne diferite intr-o succesiune de masuratori efectuate in aceleasi conditii. Ele nu sunt controlabile i pot proveni din fluctua iile accidentale ale conditiilor de mediu, ale aten iei operatorului uman, sau ale dispozitivului de masurare. Erori cum ar fi neomogenitatea materialului prelucrat, erorile de programare a mainii-unelte, erorile de fixare a piesei, etc. sunt dificil de prevenit. Erori aleatoare ce variaza imprevizibil n timp ca valoare i ca semn; ele pot fi pozitive sau negative; cele mici au o probabilitate de aparitie mai mare dect cele mari, iar valoarea lor medie tinde spre zero daca numarul de masurari tinde spre infinit. Exemple de erori aleatoare: Erori datorate varia iei for ei de frecare dintre elementele mobile ale mijloacelor de msurare; Modificri impeceptibile ale msurandului la msurri repetate; Estimarea eronat a frac iunii din diviziunea scrii gradate 5

CURS 3

CONTROL

Rodica ROHAN

Fig. 3.4 Distribu ia erorilor la msurarea repetat a unei mrimi (x - valoarea real)

c) erori grosolane (greeli). Constau in abateri foarte mari, cu probabilitate mic de aparitie i care produc denaturri puternice ale rezultatelor masuratorilor. Ele pot proveni din manipulri greite in timpul masuratorilor, apari iei unei defec iuni ale mijlocului de msurare, din neatentia sau lipsa de instruire a operatorului, din aplicarea unor metode de calcul inexacte, din citiri eronate schimbrii brute a condi iilor de msurare, etc. Erorile grosolane conduc la obtinerea unor rezultate aberante n procesul de masurare si au, de regula, cauze subiective legate de utilizarea gresita a mijloacelor sau metodelor de masurare. Pentru a preveni puternica distorsionare a rezultatului general, aceste erori trebuie eliminate si refacute masuratorile. Exemple de erori grave: Citirea incorect a valorii indicate; Mijloc de msurare defect; Pozi ionare greit a msurandului. d) Alte categorii de erori ale instrumentelor de masura: - eroarea de fidelitate - caracterizeaza exactitatea cu care se obtin o serie de indicatii concordante, masurnd aceeasi mrime, repetat, la anumite intervale de timp; - eroarea de citire (la instrumentele analogice) - const in aprecierea gresit a pozitiei indicatorului; - eroarea de mobilitate - este cea mai mica modificare a marimii de masurat care se poate observa cu certitudine (mobilitatea fiind calitatea unui instrument de a-si modifica pozitia sistemului mobil la o variatie ct mai mica a marimii); ea poate fi imbunatatita prin asigurarea unor frecari corespunzatoare in lagare, prin eliminarea jocurilor dintre piese, etc.; - eroarea de histerezis - consta in producerea de indicatii diferite ale instrumentului in functie de modul de variatie al marimii: valori crescatoare sau descrescatoare, cu variatie rapida sau lenta);

- eroarea de zero (deriva) - incorecta definire a pozitiei initiale dintre indicator si originea scalei pe care se face citirea rezultatului masurarii, in absenta marimii de masurat, ceea ce va conduce la un decalaj permanent intre valoarea indicata si cea adevarata; - eroarea de juste e - X0 - Xa este diferenta dintre valoarea mediei aritmetice X0 a unui ir de masuratori i valoarea adevarata Xa. 6