Frin urmarg statul de drept asiguri supremagiaConstitugiei gi ,domnia" legilor, dar acesteaffebuie s[ fie conforme cu ides de justigie qi cu echitatea,

frind expresia voinlei intregii societili. Constitglia Rom$niei, in articolul I alineaful 3o dereteaz[ c[ Rorn6nia este "stat de hE t, democratit gi sacial, in care de*niatea omulai, drcpfurile $ libertrtfle cetrtgenilor,libem denolnre a personalitfryiiamene,dreptntea pi plumlismul politie reprezintd valori supreme (...) gi sunt garantotd'.

3.2. Caracterbticile statului de drept coniemporan in sintez6"statul de drept conteffiporan se caracteriznazAprinurmdtoareletrisituri: - este fundamentatpe stryremalia legii; - are labaziexistan@ unui cadru democratic; - accesul la putere se frce prin vot liber exprimat de cite populagie; - putereade stat este subordonar6legii; - puterea se stnrctureazd piramidal gi se difirzeaz5 unui numir mare de organisme; - garantareapluralismuluipclitic; fiecireia dintrre cele trei puteri (legislativn, executiv[ gi limitara judec5toreasci) prin celelalte dou6; - independenFtotal6 ajustiliei; - recunoal&rea pi gamntareadrepturilor qi libert{ilor fundamentaleale omului; participarea cet5lenilor la exercitareaputerii. 33 Conditiile de existen$ strestatului de drept Pentnr existenla stahrlui de drcpt sunt necesareurmitoarele condi$i: - autonqmia statului gi intiirirea organizirii juridice a ace$ui4 - guvemareacare se ralizmzlprin lege gi care ete subordonattiacesteia; - promovarea gi garantareadrepturilor gi likrtiitilor fundamentaleale omului; - stabilirea suveranid{ii exteme a naliunilor; - subordonareastafirlui unei stricb reglemen$ri juridice.

TEMA III

- DREPTUL $I STATUL.
I. DEFINIREA STATT]LUI Statul reprezintl cna mai veche gi cea mai importantii institulie a societllii politice. El a apirut in umri ctr aproximativ 6.000 de ani in Orientul antic. .Sraaleste acca entitate politicd constinriE dintr-un teritoriu delimitat de frontiere, dintr-o populalie gi dint-o putere institugionalizati. No{iunea de sntpoate avea gi elte infelesuri, prinfe care: a. putere politici centali, diferiE de cea a colectivitiigilor locale fjudelele, oragele,comunele); b. ansamblul guvemanlilor; c. o formE de sricietatg de viap in comun, o anumiti manierS de a fi a colectivitililor umane. L.L. Elementele constitutive ale statulur Elemenele constifirtive ale sbtului sunt {a) teritoriul, (b) populalia qi (c) puterea de stat.

A. Terttortul
Teritoriul este acel element fundamental al statului csre; in mod trad{ional, este reprezentat de spa$ul cuprins inte frontierele acestuia. in fapq feritoriul nu se rezumi la delimitarea unei suprafele breste, bidimensionale, ci eb un spagiutridimensional din care frc parte intinderea de p6m6nt ti ape delimitatii de frontiere, subsolul, precum gi spaliul aerian. Conform articolului l{L din Codul penal, teritoriul Romdniei (terttortul firii) se compune din "futtindereade fimdnt gr ople captrinsefut*e frantiere, cu subsalul gi spayiul aerifin, precurn gi marea turitoriald cu solul, subsolalgi sgnliul aerian ala acesteid'. In limitele acestui teritoriu se organizeazSstat.ulgi unitngib administrativ-teritoriale care il compun. De asernenea" acelaqispapu se exerciE putefea publicS, suveranitateastatului. in " Teritoriul se caracterizmzl, prin faptul & na pate f tnstrdinar (conforar articolului 3 alineatul 1 din Constitupe, *teritoriwl Romdniei este inalienabiT', franliqele sale fiind stabilite prin lege organicd). Totodati, teritoriul este indivizfbld consecinta a caracterului sdu unitar (articolul1 nlineatul I din ConstituSe). B. Poplalia in Un alt element al statului esteppulapia, ea desemndnd, general, o colectivitate. Acest element a fost exprimat in doctrini prin mai multe notiuni gi anume: societate, popr saunaliune.

Pnn societate, termenul cel mai des uzitaq vom inlelege populafia aflatii sub un anumit relalional gi instiarfional, pe un anumit teritoriu. raport Paporul are ca liant intre indiv|-u;i continuitatea de limb6, de origine eftice, de cultur[ etc. in s6rlit, pirn rnliwne se intelege o comunitate umanl delimitati teritorial gi politic de altelg ai cirei mernbri manifesti loialitate fap de sta! avlandconqtiints apartenen{eila aceeagi coeziunea colectivitate, prezentfnd ca atribute principale identitatea, independenga.gi intre stat gi oricare dintre indivizii care alcitriesc populagia se stabilegte o leg[turi specifici" consGnd in drryturi qi obligalii reciproce. Aceastii bgeturn po[ticn se numegte cetdlenie. C. htteru de stat (pnbliad)

putcrea de stat, numitii qi puterc pblicd nu forfi Al treilea element al statului ex;te publicd. Aceasta are rolul de a asigura unitatea politicn qi juridicl a statului, fiind caracterizat6 prin posibiliatea de a comand4 de a da ordins" prccum gi prin obligalia celor care le-au primit de a le resp*ta. Trisiturile putrii de stat sunt urm[toarele: a. este o Wtere politid ce are o sfer6 laryi de aplicare qi agenll specializagi careo re,abrea&; b. este o putere institulionalizatd, prin aceasb inplegindu-se faptul cd aceasta apa4ine statului ca institulie politico-juridicn, iar cei care o deSn acgioneazi in numele sdu gi in baza legii. In$titutiile (organele) fundamentale ale statrlui, nunite de Constitulie (itt titlul m) "autoritilfi publicC' swft: (l\ Parlamentul, unica autoriate legiuitoare a firii, organul de reprezentare suprem al poporului romin; (2) Executivul, alc[trit din Prsedintele $rii qi din Guvem qi (3) Autoituteo judecdnreasfr, compusd din kralb Curte de Casalie 9i Justifie gi celelalte instan{e judecBtoregti, precum gi din Consiliul Superior al Magistraturii gi Ministerul Public, organe de stat ce au sarcina de a aplica lega in cazul litigiilor aplrute gi de a sancfiona pe normelorjuridice; cei care se abat de la respectarea c. esteo Wtere de comandd ce instituie norme obligatorii; d. este o Wtere unicd care define dreptul exclusiv de a exerclt4 prin organeleabittate, constingerea legitim[. Din aceasti ultimd trdseture a puterii publice decurge o camcteristici fundamental[ a statului, gi anumeMlemnitatea. statul este investit Suvemnitatea semnific[ autoritatea supremi cu ca^re gi inseamnSdreptul putrii publice de a conduce societate4 de a nu recunoagte nicio putere deasupra ei in cadrul statului, precum qi independenfastatului iir raport cu alte state cu Glre ac6ta stabilegte raporturi. Suveranitatea statului esb compusi din doui elemente, unul intern (compefenfa exclusivi asupxateritoriului, concretizati in elaborarea unor acte normative general - obligatorii gi inexistenp unei alte puteri sociale superioare) gi altul extern (independenfa?n raporturile cu alte state, nesupunereafrfE de alte puteri, excluderea oricErui amestecdin exterior).

1.2. Rolul gi functiile statului

Rolul statului se reflectii in fun4iile pe care a@stale inde'plineqte. Nofiunea defunclii ale statului se referi la direcliite principale de acliune alle statului in vederea organizirii qi realizdrii activitdlii fundamentale specifice, la care participi toate institugiileabilitate. Funcliile statului pot fi: (alinterne sau (b) externe. a. Fwncyiile inteme xrfi: 1. funcsa ptifin-juridicd - de asigurarea oonducerii sociale, pebaza"legilor qi de construire a unui cadru de drept care si gannteze oricirui individ respectarea drepturilor gi a lbert5lilor fundamentalede care se bucur6; 2. funclia d.easignrare a ordirti de drqt - de apirare a colectivitiilii" precum gi a oricirui individ impotriva fenomenelor antisooiale; de asigurare a dezvolt6rii economice, a 3. funclia sociatr,ecstwmid progresului tehnic gi a creqterii nivelului de trai al populaliei. Aceasti funcfie acfioneaz[ diferit de la un stat la alnrl qi vizrrazApolitica fucala, combaterea ;omajului, a inflagiei gi a sirEciei. b. Fan4iile &sne srxtt'. 1. functia de stabilire qi dezvolt*re a relngiilor eu ahe state suu organiza{ii intana{iomle; 2. funto de participare lil ildtvitete orgutism"elor interua{wnale din care statul frce parte (O.N.U., O.S.C.E., Parlamentul European etc.) in vederea rezolvirii propriilor probleme, cit gi a chestiunilor intemalioirale.

2. FORMA STATULTI in leg[aui cu forma statului intereseazl trei concepte qi anume: (l) forma de guverndmdnt, (2\ struchtra de stat Si (3) regimul politic. 2.1. Forma de guvernirnint

Forma de guvernrtmdnl se refer5 la crearea,organizareagi exercitareapubrii de stat prin intermediul organelor supremeale acstei4 precum gi la imp64irea afribugiilor intre repectivele organe. Din punct de vdere al formei de guvemimtn! statele se impart in: (a) reptblici $i (b) monarhii. a. in caOrul reptblicii, qeful stahrlui (preqedintele) ste ales de parlament sau direct de c6tre popor, pentru o perioadl limitat6 (de regull, 4 sau 5 ani). Confomr articalului I alineatutr 2 din legea fundamentalE,"'forma de guvemdmdnt a statulai tomdn estc rqtublicd'. De asemenea,in Rominia, conform articolului 81 alineaful I din Constitulie, pregedinteleeste ales prin "vot uniwrsal, egal, direet, secret gi liber exprimaf', Dupi revianirea legii fundarnentaleprin tegea numflrul 429 din 2003, mandaurl pregedintelui are o durati de 5 ani (articolul 83 alineatuI 1). La r6ndul lor, republicile pot ft parlamentare wuprezidenYiale.

in republicile Tnrlamentnie (Germania, Italia) rolul cel mai important in exercitarea puterii de stat revine parlamentului, pregedintele at'and o pozilie secundari. ln rcpubticile prezidenyiale (S.U.A., Rusia), geful statrlui (prqedintele) are atribute spcrite fr$ de parlament in cadnrl exercitirii puterii. Uneori se vorbegb qi despre o a treia form[ de republici, c;a semipreziden{nld, ?n cwe raporhrl dinte atribuliile pregedintelui gi cele ale parlamentului este sensibil egal (ROmenia). b. Monarkio constituie ac,@formd de guvernimint in eare geftl sbtului (monarhul rege, impira! principe) nu este ales de popor sau de parlament, el ocupdnd aceastl pozilie prin succesiunela tron sau,mai rar, prin numire pe viap. Monarhiile pt fi, canstiwlionale sau abso lutiste. Mona*iile constitttlionale (Regaul Unit al Marii Britanii gi al klandei de Nord, Spania, Danemarc4 Belgia) se caracterizeazdprin faptul ci monarhului ii revin atribulii restrdnse,uneori chiar simbolice,-ro'lul cel mai impcrtant fiind jucat de padament in monarhiile absolutiste se iar acordd puteri largi monarhului, uneori discregionare, celelaltp institulii ale stafirlui, degi exist6, au atribulii restr6nsg nesemnificative. 2.2. Structura de stat Stntctara de stat reprezint5 modul in care se org;anizeazi puterea de stat qi entidfile stataleexistente pe teritoriul unui stat, preoum gi relaliile oe se stabilesc intre ele. Sub acestaspectstahrl poate fi: (a) unitar (simplu) sau {b) fedemtiv (cornplex, compus).

" "':# ####*ffi:,lffi;, teritoriu;

peregu, in ::" compe,nra

- intreaga populagieare o singuri cet6{enie; - este subiect distinct de drept internafional, participdnd in aceasd calitate la viala internalionali.

"yx:{"l##tr"t:H;fr rffi':ffiffiTTi"a**"t,

statele componentetansfed unele din atributele suveranit6lii lor in favoarea statului federativ, in limitele qi modurile prevlzute in constin4ia federali; existE o legislatie comun6" unici, h nivelul statrlui Heral, dar gi legislalii proprii fiecirui stat federat in parte, acestffi din urrrl trebuind s[ o respecte pe cs dini; - exis6 organe legiuitoare, administrative gi judiciare at la nivel cenfral (federal), cit gi la nivelul fiecerui stat fsderat; populafia are doui cefilenii, una a statului federativ, cealalti a statului Herat; - subiect de drept internalicnal este doar statul federativ, el participdnd qi la

s**t pa*Jlf1oirffif:"ilnrndat

cu de deqi cuasociayiite sntecars seaseamind

acestadin multe punct de vedere, se deosebsc prin faptul ci ele nu dau na{tefe unui stat nou, distinct de statelecomponente. Principalele fomre de asociere a statelor $mfi: confedereyia, wniunea reaW Si uniunea personald.

Confedemyiaestealcituid din doui sau mai multe state asociate&re igi unific[ legisla,tia gi care igi creeaz[ anumite organe comune, pisrf;ndu-gi insi suveranitateagi caliatea de subiect distinct de drept intemagional. (Jniunea reald erit* asociereaa dou6 sau mai multe state c au un monarh somun qi care igi creeazdunele organe comune. Unianea Trersonaldconstl in asociereaa doui sau mai multe stab datoritii existenlei unui gef de stat comun (monarh), statele membre pisrindu-gi intreaga suveranitate. 2.3 Regimul politic Regimul politic reprczind totalitaea metodelor gi mijloacelor pdn care puterea politici conduce societatea.Acest concept vizeern raporturile instituite intre stat gi individ in ceea ce priveqte respectarea dreptrrilor subietiveale celui din urmi. Din aceastl perspectivd,regimurile politice se pot imp6r$rin: (a) regimuri democratice qi (b) regimuri totalitare (dicntoriale eu autoritnrc). in cadrut regimurilar democmtice opereazl principiul reprezentativitilii. Puterea de stat are ca fundament pluralismul politic gi se manifesti in ba'a gi in limitele legii, cu respectarea drepturilor 9i libertSlilor fundamentaleale omului. in regimurile totalitnre, puterea de stat se exprimi prin mijloace dictatoriale, autoritare, stafirl rezerv$ndu-Si un rol dominant in societate, intervenind in toate domeniile existenlei socialq chiar gi in viala privafi a individului. in asemenearegimuri nu existi pluralism politic (prin urmare nici opozilie), principiul separaliei puterilor in stat este incilcat iar drepturile gi liberElile fundamemtale omului nu se respm6. ale

3. STATULDE DRWT 3.1. Nofiune intr-o definife simpll, in allele noastre, stat de drept este acel stat democratic Ai social, care se infiinteazn gi funclioneazi in baza gi cu respectareastricd a legii, in care drepturile gi libertftile fundamentaleale omului sunt garantate. Conceptul de statde drept esb insi unul comple:g care a evoluat in timp. Statul de drept igi are originea in lucririle filosofului german Imrranuel Kant care aprecia c[ statul are ca scop doar ocrotirea dreptului gi garantara liberdfii, el neav6nd atribulii in legiturE cu binele general, cu fericire4 cu nivelul de trai sau cel cultural al oamenilor. Singura preocuparea statului imaginat de Kant trebuia s5 fie asigurareaaplic6rii dreptului gi impidicarea incilcirii acesfiria. Continuatorii ideilor lui Kant afirmau ci doar statele care exirtii pentru realizareajustigiei pot fi legitimate ca state de drept. IJlterioq alli filosofr au sintetizat aonceptul sbtului de drept in trei principii: {l) accesul la putere se face prin vot popular, liber exprimaq (2) orercitarea puterii se realizeazi ?nbaza legii gi (3) puterm izvorfqte din voinla suveranl qi liber exprimati a poporului. Conform lui IIa6 Kelsen, statul de drept existi intr-o formi indepe,ndentide lege, are misirmea de a crea dreptul, iar mai apoi, de a i se supunein mod deliberat.