CaPitolul

YII

Actele de proceduri 9i termenele procedurale

7.1. Nulitatea actelor de procedurd

7. 1.

1. Nogiu

ni introductive

procedura ce nu indeplinegte condiliile prevdzute sanc}iunea procedurala care intervine in cazul actului de fireqti' de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l totd sau partial de efectele Clasificarea nuliti{ilor actelor de proceduri:

No{iune

a) . o

din oficiu sau de procuror' in orice fazi a - t ulitatea absolutd poate fi invocati de orice parte interesatA, de instanJi nulitatea absolutd; procesului; de principiu, pdrfile nu pot renunla la dreptul de a invoca este ocrotit de norma incelcata la efectuarea - nulitatea rclativd poate fi invocati numai de partea al cdrui interes de lnfrligare ulmator qi inainte de a se pune concluzii in actului de procedurS, in limine litis (cel mai tarziu la termenul
a invoca nulitatea relativA' fond); partea interesata poate renunla in mod valabil la dreptul de prevadtr expres sanctiunea nulitifi: b) duptr existen{a/inexistenla unui text de lege care sE

dupi natura interesului ocrotit prin norma juridici incilcati: nulild(i abso/"u /e - cend s-au incilcat norme juridice de ordine publici; privati' nulitd(i relalr've - cdnd s-au incalcat norme juridice de ordine juridic al nulitAfi' in sensul ca: Importanla acestei clasificdri privegte regimul

. .

nulildli exprese (nufitAi textuale/explicite) - prevtrzute anume de lege; efectuaxea actului de proceduri' s-a fost nulitdli virtuale (rulital\ taciolimplicite) - care rezultn din faptul cd' la

incilcatodispozilielegallprivindocondi'iepentruincheiereavalabildarespectiwluiactuldeproceduri; c) dupi intinderea efectelor: . nulitdli totale - cdnd sancliunea vizeaze iftregul act de procedula; . nulitdli pavinte care afecleazd doar in parte actul de procedura, acesta nefiind desfiin{at ln integalitatea sa;

d)dup6modulincareintervinesanc{iuneanutitStiiinraportdeactu|.leprocedurtr,deinteldependenta
acestuia cu un alt act de proceduri:
(r)

. c

nulitdlt Proqrii;

nulitdli deivate; actului de procedurtr: e) duptr cum privesc forma exterioartr sau intrinseci a c nulitdli extrinseci - sanclioneaza nesocotirea unor condilii externe ale a.tului de procedura; . nulitdli intrinseci sanclioneaza nerespectarea condiliilor proprii actului de procedurd' referitoare la forma sau

contrinutul acestuia;

f) dupi cum implici sau nu existenta unei vitimtrri:

. o

nuftdli condvionate de exislen(a unei vdtdmdri

- x|.105 alin. (2) c. proc civ'; (constituie regula); nulildli necondilionate de exisfenq unei vdtdmdti - art 105 alin'

(1)

C. proc. civ. etc. 7.1.2' Cazurile de nulitate

(r)

cd anularea unui act de procedurl atrage gi nulitatea actelor Chiar legea procesuala, in art. 106 alin. (i) C. proc- civ., dispune punctul de de sine stdtdtoare; aceastb clasificare prezinta interes din I u""rt"u'n], p"i urmdtoaxe, in mdsuru to "j"* "*" vedere al efectelor nulitatii (n.n.).

"t""tfi

105. NCC (1) Actele de proceduri indeplinite de un judecltor cu incdlcarea normelor de competenia de ordine oublici sau privati vor fi declarate nule in condiliile prevdzute de lege. (2) Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funclionax necompetent se vor declara nule numai

Art.

dacd prin aceasta s-a pricinuit pdrtii

vAtamaf,e ce

nu se poate inl6tura decdt prin anularea lor. in cazul nditailor

prevdzute arume de lege, vatAmarea se presupune pAnd la dovada confiarie'

sunt prevazute de

art. 105 C. proc. civ.:

- alin. (l): ,,actele

de procedurd indeplinite de tm judecdtor necompetent cu incdlcmea normelor de competenld de

ordine publicd sau orivatd sunt nule";

- alin. (2): ,,actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funclionar necompetent se vor declma nule numai dacd prin aceasta s-a pricinuit pdrlii o vdtdmare ce nu se poate inldtura decdt prin anularea lor. in cazul nulitdlilor prevfuute annne de lege, vdtdmarea se presupune pdnd Ia dovada contrarie" ' Alineatul (1) al art. 105 C. proc. civ. instituie un caz de nulitate necondilionatA de existenla unei vdtamixi; in intreaga
judecata, iar ce lextJl vizeazd instanja necompetenta, deoarece competenla se raporteazd la instanta de nu la judec6tor;(2) t extul vizeazA atdt normele de competentd generali, cdt 9i cele de competenii materiah 9i teritoriald' dar' doctrina s-a preciz

tt

dispoziliile art. 160 C. proc. civ. instituie o exceplie pa4iala prevlzdnd

pentru motive temeinice.

ci, in cazul declararii

necompetenlei, dovezile

decat administrate in instanla necompetenta rAman cfutigate judeciJii gi instanJa competenta nu va dispune refacerea lor

Art.

105 alin. (2) C. proc. civ.

constituie dreptul comun in materia nulitalii actelor de procedura. Nulitatea intervine

doar daci sunt indeplinite, cumulativ, trei condifii:

1) se existe un act de proceduri care a fost intocmit cu nerespectarea formelor legale sau de cAtre un frmclionar
necomperent; 2) actul de procedure sA
3')

fi produs pa4ii

o vdtdntare;

vlttdmarea sd nu poatd

nerespectaxea condiliilor propdi formelor legale" viznu\ faptul ca acfil de procedurA s-a intocmit cu acestui4 privitoare la forma sau conlinutul lui, sau faptul cA actul a fost intocmit de un funclionar necompetent, neavand relevantd dac6 este vorba de un func{ionar judecltoresc sau de un alt funcJionar chemat sA indeplineascd unele acte de ,J,{erespectarea

fi

tnldturatd decit prin anularea actului'

proceduri ln cursul procesului civil. Vdtdmarea nu trebuie confundata cu interesul de a invoca nulitatea actului de procedurd, deci cu folosul practic urmarit de paxtea ce invocS nulitatea actului de procedura, interes care trebuie si existe la exercitiul oribdrei forme
procedurale ce intrA in conlinutul acliunii civile, deci Si atunci cind se invocd nulitatea unui act de procedure. Vitdmarea poate imbrdca forma unui prejudiciu patrimonial, dar poate avea 9i o sferd mai larg6'

din Constataxea existentei vAtdmfuii este lasatA la aprecierea instan{ei, care o poate deduce din imprejurarile cauzei 9i
finalitatea formei procedurale nerespectate, ori poate cere pirlii ce o invoci s[ producd dovezi' Agadar, nu in toate cazurile partea care invoci nulitatea este obligatd sd administreze dovezi pentru a proba existenla vdt[maxii, deoarece, in caz contrar, cursul procesului s-ar complica la fiecare act de procedura contestat ca lovit de nulitate.

Obsenaliei in cazul nulitililor expres prevazute de lege, vAtamarea

se prezuma,

cealalti parte urmend

a incerca

sd dovedeascd inexistenta vAtAmirii pentru a face inoperanta nulitatea.

C6nd incdlcarea formei procedurale nu a adus pd4ii nici o vAtimaxe, actul nu este

lovit de nulitate.
106 alin. (2) C.

Legea mai prevede gi cerinla ca vatAmarea sA nu poate echivaleazd cu refacerea sau completarea actului'

fi inlAturatd decat prin anularea actului, iar art.

proc. civ. permite judecatorului s[ dispuni indreptarea nereguladtatilor sf,vdrgite cu privire la actele de procedurd' ceea ce

pe ldngd cazurile de nulitate prevAzute de art. 105 C. proc. civ., se admite cA mai exista 9i alte cazuri de nulitate refedtoare la condiliile exteme ale actului de procedurS (nulititi neconditionate de existenta vreunei vittrmiiri) cum ar
:

(2)

judecatoreascd (n'n')' sau constitutea instantei, care sunt norme de organizare

Nici alcAtuirea gregita a instantei nu intrd sub incidenta acestui caz

de nulitate,

fiind vorba de norme ce privesc compunerea

competentainstanlei;

- alcAtuirea (compunerea Si constituirea) legala a instantei; - respectaxea termenelor procedurale in care trebuie efectuate actele de proceduri.; plata taxelor de timbru;

indeplinirea condiliilor de exerciJiu ale dreptului la acpiune.

Astfel:

timbru sau a timbrului judiciar, intervine sanctiunea nuliti{ii cererii respective (netimbrata potrivit legii sau insuficient timbrati), independent de existenla unei vitdmdri, insd, nulitatea nu intervine instanlaneu, ci instarla va acorda mai intai un termen pentru plata taxelor de timbru, iar numai dacf, acestea nu se pldtesc ln termenul acordat cererea va fi andatA ca netimbrati sau ca insuficient timbrata: - gretita compunere sau constituire a instan{ei
(nerespectarea numdrului de

pentru neplata taxelor judiciare de

judecltori prevazut de lege pentru

litigiul respectiv, participarea unui judecdtor incompatibil sau care a fost recuzat qi cererea de recuzare era intemeiatd.
neparticiparea lajudecatii a procurorului degi, pentru cauza respectivS, participaxea sa era obligatorie etc.) constituie caz de nulitate necondifionata de existenja unei vdtiimdri, care nu se incadreazi in prevederile art. 105 C. proc. civ.;

- nerespectarea termenului prohibitiv (dilatoriu) atrage nulitatea actului de procedure efectuat arterior implinirii termenului, nulitate ce este independenta de existenla vreunei vitd.mdri, operdnd prin simpla inci.lcare a normei care interzice indeplinirea actului de procedurA iniuntrul termenului. in cazul termenelor imperative (peremptorii), dacA partea face actul de proceduri dupi expirarea termenului, actul respectiv este nul, dax in acest caz nulitatea nu intervine ca un
efect imediat al incdlcdrii normelor ce prev4d termene legale imperative, ci ca o consecinJi. a decdderii (sanctiune specifici pentru aceste termene);

lipsa capacitSlii procesuale (de folosinttr sau de exerci{iu) atrage nulitatea actului de procedwS, nulitate necondilionati de existenla unei vdtiimdri, deoarece capacitatea procesualtr este o conditie de exercitare a dreptului la
actiune, deci o conditie extrinsecA actului de procedur6(3); - introducerea cererii de apel direct la instanla de apel, iar nu la instanJa care a pronunlat hotiixarea ce se atacd, este

sarctionata de art. 288 alin. (2) C. proc. civ. cu nulitatea apelului qi, fiind vorba despre nerespectarea unei conditii extrinseci cererii de apel, suntem, ata cum am araht deja, in prezenJa unui caz de nulitate neconditionatA de exist6nta unei

vdtimdri; ibidem penllv irrioducerii cererii de recun direct la instanta de recurs

art. 302 C. proc. civ.

Constitufionalitate. Alin. (2) al articolului 288 C. proc. civ. a fost supus controlului de constitutionalitate, sus4indnduse ci dispoziliile legale criticate ?ncalcd prevederile constitulionale ale art.21, art.24, art.126 alin.(2) qi art.129 din
ConstituJie. De asemenea, au fost invocate $i prevederile art.6 gi art.l3 din Conventia pentru apararca drepturilor omului gi a libertAdlor fundamentale.

Examindnd exceplia de neconstitulionalitate a prevederilor art. 288 alin. (2) din Codul de proceduri civild, Curtea a constatat ca formula redaclionala a acestuia este identicd, sub aspectul sancJiunii nedepunerii apelului la instanla a caxei hotar&e se atacd, cu cea a ar1.302 din Codul de proceduri

civili. Or, cu privire la constitutionalitatea acestor din urml prevederi, Curtea s-a pronunJat prin Decizia nr. 737 din 24 iunie 2008, publicatd in Monitorul Oficial al Romdniei, partea
I,w.562 din25 iulie 2008, constat6nd
cA sintagna,,sub sancliunea

nulitdfii" este neconstitu;ional6.

ti in spela dedusi judecdlii, Curte4 prin Decizia nr. 30312009 (M. Of. nr. 239 din 10 aprilie 2009), a admis critica de neconstitufionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. (2) din Codul de procedurA civild gi a constatat ca dispoziliile art. 288 alh. (2) tezA frnal6, ,, sub sancliunea nulitdlii " , din Codul de procedurd civilA sunt neconstitutionale.

intrucdt argumentele care au fundamentat adoptarea deciziei sus-menJionate sunt aplicabile, prin analogie,

(3)

Apreciem, abhri de majoritatea autorilor, cd soMa ar trebui sd fie iclentica 9i ln cazul nerespectdrii celorlalte conditii generale referitoare la exerciliul dreptului la ac{iune sau ln cazul nelndeplinirii unor condilii speciate impuse de lege, in anumite situalii, pentru sesizarea instantei judecttoresti; dar, ln acest ultim caz, solulia este aplicabilE numai tn ipoteza ftr care s-a pronunlat deja o hotirdre judecdtoreascd de admitere a actiunii, cu toate cd nu erau lndeplinite condifiile de exercitare a acestei4 ln acest caz actul de procedurd a carui nulitate se solicitd prin intermediul cdilor de atac fiind chiar hotdrdrea (n.n.).

Noti: Potrivit art. 147 din Constitulie ,,(1) Dispoziliile din legile Si ordonanlele in

vigoare, pre&nn gi cele din

regulamente, constatate ca frind neconstitulionale, igi tnceteazd efectele juridice Ia 45 de zile de Ia publicarea deciziei Curlii Constitulionale dacd, in acest interval, Parlamentul sau Gwemul dupd caz, nu ptm de acord prevederile neconstitulionale cu dispoziliile Constituliei. Pe dwata acestui termen, dispoziliile constatate ca
sunt slspendate de drept".

fiind neconstitulionale

7J3. fnvocaret nulildlii actelor

Precizare:

de

procedurd

ceea ce inseamnl cA desfiinlarea actelor de judec6breasc6.; ca atare, pera in momenh declaririi nulitdlii, de cdtre procedurA nu poate avea loc decdt prin hotArexe instanla judecatoreascA, actul de proceduri, degi lndeplinit cu nerespectarea cerinJelor prevdzute de lege, lgi va produce efectele, ca qi cum ar

ln

sistemul nostru procesual

nu existi nulitli{i de drept,

fi un

act valabil incheiat, uneori fiind posibil ca actul de procedurd respectiv sd rdmind in

fiinjI" daca

nulitatea nu se invocS prin mijloacele gi ln condiliile stabilite de lege.

Mijloacele de invocare a

nulititii actelor

de proceduri

diferi in funclie de momentul invocirii nulitiilii, precum qi de

caracterul normelor incAlcate. Astfel:

- cdnd procesul civil

este

in curs, incdlcarea

formelor procedurale (intrinseci sau extrinseci) se invoctr pe calea

excepliei (de nulitate, de necompetenld, de inconpatibilitate etc.);

- nulitatea absolutd poate fi invocatd, potrivit axt. 108 alin.(l) C. proc. civ., de partea interesatA sau de instanld (sau procuror)(a) din oficiu, in orice stare a pricinii, chiar direct ln apel sau in recurs; - nulitatea relatiyd poate fi invocati numai de partea protejatii prin dispozitia legald incalcati gi numai intr-un anumit termen, axt. 108 alin. (3) C. proc. civ. dispun6nd cA neregularitatea actelor de proceduri se acopera dacA partea nu a
invocat-o la prima zi de lnfi|iqare ce a urmat dupd aceasti neregularitate $i inainte de a pune concluzii in fond, exceplie fdcdnd nulitd|ile relalive ce vizeazd ineficienla hotArarii, care pot fi invocate direct in apel sau, dupA caz, recurs.

Conform axt. 108 alin. (4) C. proc. civ., nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuitd prin propriul sdu fapt (dispozilia vizeazi numai nulitatea relativi $i constituie o aplicare pe plan procesual a principiului de drept civil
stbstantial nemo audilur
se respinge, se

prop n turyitudinem allegans).

Instanla se pronunti asupra excepliei prin lncheiere sau, dupa caz, prin hotirdre (sentinli sau decizie). Daca exceptia

pronunli o incheiere interlocutorie, caxe poate fi atacatA numai o datA cu fondul, iar dacd se admite, se pronunli fie o incheiere (in cazul in care instanla r[mdne in continuare investiti cu soluJionarea pricinii) fie o hotdrdre
(cend instanta se dezinvesteste).

Nulitatea actelor de procedurA poate

fi

invocat6 9i

prin intermediul ctrilor de atac ori al contestafiei la executare, in

condiliile prev6zute de lege.

7.1.4. Efectele

nulitdlii actelor

de

procedurd

Declararea

nulitilii unui

act de proceduri, are ca efect scoaterea acelui act din cauzd, deci lipsirea actului de proceduri

respectiv de efectele pe care

le dI legea

aplicarea pe plan procesual a principiului de drept

civil substanlial qaod

nullam est, nullum producit effectum.

Afecteaza atat operaliuneajuridicI, lipsind-o de efectele sale firegti, cat $i actul sau actele lncheiate pentru constataxea acelei operaliuni.

Efectul de invalidare a actului de procedur6 indeplinit cu nerespectarea prescripJiilor legale se produce din chiar momentul intocmirii lui, iar nu din momentul con$aterii nulitdjii. Nulitatea opercazl rctoactiv indiferent de caracterul de
ordine publici sau de ordine privati al normelor incdlcate.

Nulitatea unui act de procedurd nu atrage nulitatea actului precedent gi nici a celor care urmeazd, dacA acestea sunt
independente fata de actul nul, dar, art. 106 alin. (1) C. proc. civ. prevede cf, anularea unui act de procedura atrage Si
(a)

Deqi textul nu se referf, gi la procuror, se apreciazd cd gi acesta poate invoca nulitatea absolutd a actului de procedurd (n.n.).

toate aceste4 nulitatea nulitatea actelor urmatoare, in mdsura in care acestea nu pot avea o existenJi de sine statdtoare. Cu unui act de procedura poate antrena chiar gi nulitatea unor acte anterioaxe' Sanctiunea

nditaui afecteazl, cel mai adese4 lntregul

act de procedura, lnsd,

in cazul hotdrdrilor judecdtoregti, pot

exista gi nulitiili pa4iale (de exemplu, casarea).

control De reguld, actele nule vor fi reficute in fa{a aceleiaqi instanle. Dace nulitatea este constatati de instanla de cum este judiciar, aceasta va anula actele de procedur6, iar, in ceea ce privelte refacetea lor, trebuie si distingem dupa
prevbzute de axt,297 vorba de o instanli de apel [caz in care aceasti instanla va reface actele anulate, cu exceptia ipotezei cont duptr cum alin. (Z) tezal C. proc. civ.l sau de o instanJd de recurs (in aceastd din urm6 situalie va trebuie sa se lind urmeazd a se pronunta soluJia modificdrii hotAxaxii recurate sau casarea cu relinere ori casarea cu trimitere).

Nulitatea lipsegte actul de efectele sale in ceea ce priveste funclia sa proceduralS, dar, daca actul cuprinde manifestdri de voinld, declaralii sau constatari de fapt, acestea lqi vor produce efectele' cu exceptia Nulitatea" indiferent de natura ei, nu mai produce nici un efect dupA rdmenerea irevocabild a hotdxedi, cazurilor ce constituie motive pentru care pot retractaxe (revizuirea 9i contestatia in anulare).
7.2. Termenele Procedurale
7. 2.

fi

exercitate, ln condiliile prevazute de lege, cdile extraordinare de atac de

1.

Noliuni intto ductive

Termenul procedural
procedura;

insi, poate fi

intervalul de timp ineuntrul cdruia trebuie indeplinit /este oprit sd se fac[ un anumit act de gi o zi fixi sau un alumit stadiu al procesului (prima zi de inftifiqare, incheierea dezbaterilor

inaintea primei instanle etc').

Clasificare: q tnfunclie de caracterul lor:

. o

impemtive (perentptoriD

termenele inauntrul cdrora trebuie indeplinit un anumit act de procedurd;

prohibitive (ditatorii)

Iermenele inAuntrul carora legea interzice sd se efectueze actul de procedura;

b) dupd modul in care srtttt stabilite:

in mod expres de lege, exemplu: art.22,89, 170, 186,209,248,284' 301' 319 alin. (2) C. pfulii exceplit aft. proc. civ. etc.; termenele legale sunt fixe, de reguld, neputAnd fi prelungite / scurtate de instanle sau de 303 alin. (5) C. proc. civ., axt. 89 alin' (1) C. proc. civ.; o judecdtoreSti acele termene pe care le fixeazi instanta in cursul judecirii procesului (cu tillu de exemplu:

legale

cele stabilite

termenele de inf?iJigare a

pirlilor,

martorilor, termenul fixat pentru depunerea raportului de expertiza etc');

convenlionale

termenele fixate de perli,

fdri

fi nevoie

ca instanJa sA le incuviinleze (termenul arbitrajului se

fixeazi de cdtre pdrtj pohivit art. 341 alin' (2) C. proc. civ.);
c)

in

nulitatea; intervenind decidere4 perimare4 prescriplia dreptului de a cere $i obline executarea silitl sau, dupa caz, o relative - acele termene care, in caz de nerespectare, nu afecteaz[ validitatea actelor de proceduri,

funclie de sancliunea ce intervine tn caz de nerespectme absolute - acele termene care, in caz de nerespectare, afecteazd eficacitatea

sau validitatea actelor de

proceduri,

ci

atrag

uneori sancJiuni disciplinare sau pecuniare pentru cei care sunt vinovali de nerespecti ea lor; (aft' 101 C' proc' civ')' d) dupi durata lor, termenele procedural e pot fi pe ore' zile' sdptdmfrni' luni gi ani
7.2.2. Modut de

cdhul aI termenelor procedumle

se curga de la miezul

Termefirl pe orc incepe

noplii zilei urmatoare

art.

1 alin. (3) trebuie sd fie (2) C' proc. civ.

Temtenti pe zile
smr$ette

se calculeazi pe

zile libere, neintrAnd in calcul nici ziua in

a

caxe a inceput s6 curgtr,

nici ziua in care

se

art.

l0l

alin.

(l)

C. proc. civ.

urgi la 1 mai 2003 s-a implinit la 17 mu 2043 . Temrenele pe sdptdmani, luni sard ani se sfargesc in ziua sapturrnanii, lunii sau anului coresprmzatoare zilei de plecare art. 101 alin. (3) C. proc. civ.; termenul care, incep6nd la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfiirpegte intr-o lund care nu are o
Exemplu: un termen de proceduri de 1 5 zile care inceput
sa

asemenea zi, se va socoti

implinit ln ultima zi a lunii.

Indiferent de modul ln care este stabilit, termenul care se sfirgegte lntr-o zi de sarbitoare legala sau cSnd serviciul este
suspendat se va prelungi pdnd la sfhrgitul primei zile de lucru urmatoare.

Partea trebuie

s[

depunA actele pan4 la ora inchiderii regishaturii instanlei

ori a inchiderii oficiului poqtal; actele de

procedurd trimise prin pogti instantelor judec[toregti se socotesc indeplinite in termen daci au fost predate recomandat la

oficiul pogtal inainte de implinirea termenului.

7.2. 3.

Durala termenelor prucedurule

Durata termenelor procedurale presupune stabilirea punctului de plecare a termenului, cat

ti a punctului

de lmplinire.

Momentul de la care incepe sA curgi termenul procedural: conform art. 102 alin. (1) C. proc. civ., termenele lncep sA

curgi de la data comtmicdrii actelor de procedurS" daci legea nu dispune altfel. Data comunicdrii trebuie sd rezulte din dovada de primire sau procesul-verbal intocmit de agentul procedural, aceste acte oficiale neputdnd fi completate cu probe
extrinseci. Legea prevede trei situalii de echipolen1d (cind comunicarea actului de procedurS, ca moment de la care incepe

cuga termenul de procedurd, este inlocuitd cu un act echivalent), care

extinse prin ana.logie:

insA

sunt

si de stricta interpretare qi nu pot fi

care a cerut comunicare4 de la

art. 102 alin. (2) C. proc. civ. dispune cA termenele incep se curgl qi impotriva

pirtii

in sensul ci vizeazi ipoteza in care partea cere sA se comunice actul de procedurl pirfii adverse, nu qi atunci c6nd solicitd si i se comunice chiar ei actul, deoarece, numai in primul caz se prezum6 cA partea cunoalte artul, pe c6nd, in cel de-al doilea caz, paxtea nu cunoaqte $i dore$te s[ afle conlinutul actului
data cerd a cerut-o, dispoziJie care este interpretatA de proceduri (a da o alta interpretaxe inseamni a aduce atingere dreptului

pi4ii

respective de a i se comunica la domiciliu

toate actele de procedur[);

- daci

s-a comunicat hotirArea o

dati cu somalia de executare, aceastd comunicare, caxe a avut alt obiectiv,

este

valabild qi pentru calcularea termenului de apel / recurs;

- in

cazul

ln

care apelul

depunerii

cererii

recursul a fost introdus inainte de termen, hotirarea se consideri comunicatd la data (2) (3) de art. 284 alin. apel; $i

C. proc. civ. sunt dispozirii legale ce se aplicd gi in materia recursului (n.n.).

Existi qi situalii in care termenele incep sA curg[ de la alte momente decdt comunicarea actului de procedur6
(exemplu: pronnluea hotirdrii, incuviintarea probei etc.).

Punctul de implinire este acela in care termenul lqi realizeazi efectul, de la acea dati incetAnd posibilitatea de a
mai exercita dreptul in vederea ciruia termenul a fost acordat (pentrn termenele imperative), ori ndscdndu-se drephrl de a

indeplini anumite acte de proceduri (pentru terrnenele prohibitive). in intervalul cuprins intre punctul de plecare gi punctul de implinire, termenele procedurale curg continuu, posibilitate4 in principiu, de a fi intrerupte sau suspendate.
impiedicarea p64ii dintr-o imprejurare mai presus de voinfa ei, la care se referi

fdri
in

art. 103 C. proc, civ.,

este analiza6

doctrini 9i ca un caz de intrerupere a termenelor procedurale, la care se pot adauga gi cazuri speciale de intrerupere (moartea pirlii sau moartea mandatarului pdrfii in privinla termenului de apel, indeplinirea unui act de proceduri f6cut in vederea judeclrii pricinii ln materia perimdrii).

7.3. Declderea qi repunerea in termen

7, 3,

I. Noliuni intrcdactive

No{iune

sanctiunea procedural6 care consta ln pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a indeplini

orice alt act de proceduri, dacA nu a fost respectat termenul imperativ prevdzut de lege (pierderea unui drept procedural
neexercitat in termenul legal peremptoriu).

Condiliile dectrderii (trebuie intrunite cumulatiQ: - existenla unui termen legal 6i imperativ (peremptortu) induntrul cdruia trebuie exercitat dreptul proceduralo; nerespectarea termenelor judecdtoregti atrage o altii sancliune, $i anume: posibilitatea pe care o are instanta de judecatl de
a nu mai acorda un nou termen pentru indeplinirea actului de procedurd. Deciderea intervine nu doar cdnd legea stabileite

un termen fix pentru indeplinirea unui anumit act de procedurd, iax partea a lAsat sd expire acel termen

ftlri a beneficia

de

el, ci 9i atunci cdnd legea prevede c6,

de procedurd gi partea nu a respectat-o;
-

exercitarea

unui drept trebuie sa se

facd

intr-un anumit moment procesual sau intr-o anumitA etap6 a procesului, iar partea nu a indeplinit actul de procedurA pane
la acel moment sau in acea etap6 procesualS, precum gi atunci c6nd legea stabilegte o anumitii ordine tn efectuarea actelor

partea (ori procurorul) sd

nuf

exercitat drepnl procedural induntrul acestui termen;

- inexistenla un derogdri exprese de Ia sanclitmea decdderii.

Astfel, sancliunea deciderii nu intervine: dacd existd o dispozilie expresd a legii in acest sens (exemplu: art. 186 alin. (4) C. proc. civ.); de asemenea, sancfiunea decdderii (din dreptul de a exercita apelul) nu opereazd nici in cazul in care, fiind indeplinite conditiile ce se

l)

desprind din art. 293 C. proc. civ., intimatul formuleazA o cerere de apel incidental in intervalul de timp situat intre momentul implinirii termenului de apel gi prima zi de infilifare inaintea instanlei de apel; 2) dacd decdderea prive$te pe una din pdrlile legate printr-un raport de solidaritate sau indivizibilitate, iar cel puSin una dintre celelalte pdrli a efectuat actul de plocedurd tn termen. De exemplu, potrivit axt. 48 alin. (2) C. proc. civ., in cazul obligaliilor solidare sau indivizibile, efectele admiterii apelului sau recursului declarat de unul dintre coparticipanfi se vor extinde ti la coparticipantii care nu au declarat apel sau, dupl caz, recurs, ori al cdror apel sau recurs a fost respins
fAxA a

fi

cercetat in fond:
ce

putea invoca decdderea renunld la acest drept. Pents ca paxtea interesatA se renunle la dreptul de a invoca decddere4 trebuie indeplinite urmitoarele cerinle: termenul si fie reglementat de norme de ordine privat6,'partea s5 3) dacd partea aiba capacitate de exerciliu deplind, renunlarea sa intervinA numai dupd ce termenul a expirat, renunlarea sd fie sffict personal[ gi expresi;

4) in acele cazuri in care, deqi este vorba despre nerespectarea unui termen legal imperativ, legea stabile$te o altd sancliune (astfel, formularea cererii reconvenJionale sau a cererii de introducere in judecali a unei alte persoane dupl
expirarea termenului prevAzut de lege affage sancliunea judecdrii sepaxate a cererii respective de cererea de chemare

inju-

decati" afaxa de situaJia cdnd p64ile convinjudecarea impreunA a celor doua cereri procedurd in termen (art. 103 C. proc. civ.).
7.3.2. Invocarea Si prcnunlarea decddefii

art. 135 C. proc. civ.);

5) dacd partea interesatd. dovede$te cd afost tmpiedicatd de o imprejurare mai presus de voinla ei sd efectueze actul de

Deciderea nu opereazA de drept, ci trebuie pronunlati de catre instanli

Condiliile in care poate fl invocatA declderea sunt determinate de caracterul de ordine publicd sau de ordine privati al normei juridice care stabilegte termenul (legal, peremptoriu gi absolut). Astfel:

(5)

Nu toate termenele legale sunt prevdzute sub sanc.tiunea decdderii, aceasta sanctiune implicind nerespectarea unui termen imperativ (peremptoriu) prevdzut de lege; spre deosebire a aceste4 nerespectarea termenelor prohibitive (dilatorii) atrage nulitatea actului de proceduri efectuat anterior tmplinirea termenului (n.n.)'

publicd, decldereapoate fi invocata de catfe olicaxe dintre p54i, de procuror sau legea limiteazi inomentul pana la care se de instanttr din oficiq in orice stadiu al procesului. Sunt insd qi situalii ln care prima zi de ln{dti$are, ci recursul a poate invoca decaderea(ex: art. 310 C. proc. civ. prevede c5 dacS nu se doveclegte, la
a) dacd normajuridicd este de ordine

recursul se va socoti fdcut in termen)' fost depus peste termen sau dacd aceasttr dovada nu reiese din dosal, invocatii numai de partea b\ dacd norma care stabile$te termenul are caracter de ordine privatd, deciderea poate fi motivului de decaderci partea care nu interesata si numai la primul termen de infdligare ce a urmat momentului cunoa$terii a invocat la timp decdderea este decdzutd ea insdgi din dreptul de a o invoca'

peremptoriu' Decdderea se opune celui impotriva cdxuia a curs termenul legal Mijlocul procedural de invocare a deciderii este:
- excep{ia, dac6 procesul este ln curs;

dac6 a intervenit o hotArare de fond, deciderea poate

fi

invocal.ii,

prin intermediut apelului sau, dupi caz' al

recursului.
poate fi valorificati pe calea apelului sau a Obsenatrie: daci norma juridic6 are caxacter de ordine privat6, decaderea a respins exceplia de decddere sau recursului numai dacd, in fala instanlei de fond, ea a fost invocata in termen, iar instanta
a omis sd se pronunfe cu
7. 3.

privire la aceasta'

3. Efectele decdderii
ce nu a fost exercitat

civil, dar poate duce, indirect, la pierderea acelei componente a dreptului la respectiv de a obline respingerea cererii de chemare in actiune ce privegte posibilitatea de a obline condamnarea paritului,
Decdderea nu afecteazi dreptul subiectiv

Efectul principal al deciderii: pierderea dreptului procedural

in termenul legal imperativ'

judecatd formulatd de reclamant.

gi face acel act, acesta este lovit de Dacd partea a fost decdzutd din dreptul de a efectua actul de procedurd totuqi normei juridice cafe a stabilit nulitate; nulitatea actului de procedura nu intervine insd ca efect direct al nerespectarii
termenul legal peremptoriu, ci este o consecin{a a decdderii.

imperativ sunt 9i ele atinse de Actele ulterioare fbcute pe baza unui act efectuat dup6 expirarea termenului legal
sancliunea

nditafi,

daca nu pot avea o existenld de sine stAt[toare'

manifestdri de voin]6, declaralii Dec6derea lipseqte actul de procedur[ de efectele sale firetti, insd, dac[ actul cuprinde sau constatlri de fapt, acestea i$i vor produce efectele' instanti; daci deciderba nu a fost Dec6derea igi produce efectele numai daca a fost constatata qi pronunJati de cihe procedurd lbcut dupi implinirea termenului legal peremptoriu rdmine valabil, iar dacd

pronunlali de instanti, actul de toate c6ile care permiteau sA se constate Si pronunte dec[derea nu mai pot
inoperarta.
7.3. 4.

fi

folosite, sancliunea ramane definitiv

Repunerea ln terme n

in caxe paftea dovedegte cd a sediul materiei: art. 103 c. proc. civ., care dispune c5: decaderea nu opereaza in cazul proceduri, actul de proceduri urmind a fost impiedicata printr-o lmprejurare mai presus de voinla ei si efectueze actul de acelagi termen vor fi aratate 9i motivele impiedicdrii; se indeplini ln termen de 15 zile de la lncetarea impiedicirii; in practica judiciar[ ca reglementdnd dispozdiile axt. 103 C. proc. civ. sunt prezentate in literatura de specialitate 9i in
repunere in termen"' institulia repunerii ln termen; insa, unele acte normative folosesc expres noliunea de in termen revine instantei ca naturi juridicS, este un incident procedurat: ca atare, solulionarea cererii de repunere
de procedurd respectiv. competente sa solulioneze respectiva calea de atac ori s[ indeplineasca actul urmatoarele cerin{e: Pentru ca instanta sA poatA dispune repunerea in termen, trebuie intrunite, cumulativ,

dovada existenlei unei partea care nu gi-a exercitat dreptul procedural in termenul legal peremptoriu sd fapd p6dii respective; imprejurdri mai presus de voinla ei, deci a unei imprejurdri ce exclude culpa legal peremptoriu in care ce a impiedicat partea sd aclioneze sd se Ji produs induntrul termenului

- imprejurarea

respectiv; trebuia exercitat dreptul procedural,iat nu s6 se fi ivit dupa expirarea termenului

15 zile de Ia data incetdrii impiedicffii, partea interesatd sd formuleze at6t cererea de repunere tn termen, cdt Si cererea de exercitare a cdii de atac ori cererea prin care solicitd incuviinlmea indepliniii unui
alt act de procedurd. Dace s-a cerut repunerea ln termen cu privire la un act de proceduri care trebuie indeplinit inainte de pronunlarea instanla se va pronunta printr- o tncheiere inte ocutoie, care nu poate fr alapatd decat o date cu hot6r6rea datit

- in termen de cel mult

hotiririi,

asupra fondului.

Dace s-a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei cdi de atac, instanja va pronunta o incheiere dac6 admite repunerea tn termen, dup4 caxe va trece la solulionarea cdii de atac respective. incheierea de admitere a cererii de repunere ln termenul de exercitare a cdii de atac poate fi atacatd (de intimat sau de procuror) numai o datl cu hotirdrea pronunfati in calea de atac respectivS" cu condilia ca aceasta din urmd sd fie susceptibila de exerciliul vreunei cii de atac.
Daca instanla respinge cererea de repunere in termenul de exercitare a unei cdi de atar, atunci va pronunta o hotdrtire prin care va respinge atat cererea de repunere in termen (ca neintemeiatd sau, dup6, caz, ca tardiva), cat gi calea de atac (tot
ca taxdiva).

Daca s-a cerut reprmerea

in termenul de apel, hotlr6rea

este supusi recursului,

lnsi, dacd s-a cerut

repunerea

in

termenul de recurs, hotdrdrea prin care se respinge aceastA cerere este irevocabild. Daci s-a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei contestaJii in anulare sau a unei revizuiri, hotdrarea este susceptibild de exerciliul acelei c6i de atac (apel sau, dupi caz, recurs) ce putea

fi

exercitati impotriva hotararii ce urma sA se pronunje in contestatia ln anulare sau in

revizuire.