Sunteți pe pagina 1din 19

MERELE o infinitate de posibiliti

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8.
9.

Cuprins: Metode experimentale Mod de lucru Prezentarea ideii Acidul acetic i Oetul Livezile de mere i Merele Discutii Propuneri Concluzii Bibliografie
Elevii clasei a X-a SN2 Prof. Elena Raducanu fizica Prof.Rodica Beicu biologie Colegiul National Banatean, Timisoara

Metode experimentale realizate


Experimentul I

Dou recipiente legate n serie cu cte 75 mL de otet

Legarea la un voltmetru cu ajutorul unor fire conductoare, unor cuie de fier si a unor srme de cupru.
Tensiunea dat este de 0.2 V.

Experimentul II

Un borcan de 150 mL umplut cu otet, etansat cu ajutorul unui capac si legat la un voltmetru. Tensiunea rezultat este de 5.4V. Calcularea cantittii de otet necesar producerii de curent electric care s acopere uzul casnic n orasul Timisoara.

Metode experimentale propuse


Obtinerea otetului din mere. Ct otet se obtine din 1 kg de mere. Influenta cresterii cantittii de otet.

Mod de lucru
1. Experimentele

Primul experiment este prezentat n colaj si n imagini. Al doilea experiment este prezentat numai n imagini.

Mod de lucru 2. Plansa


Ne-am documentat despre acidul acetic , despre livezile si otetul de mere. Cele mai importante informatii le-am notat pe plans.

Mod de lucru
3. Sondajul de opinie

Am realizat un sondaj de opinie bazat pe 3 ntrebri: 1. Credeti c aceast metod este bun(se poate realiza) pentru oras? 2. De ce DA/NU? 3. Care credeti c sunt avantajele si dezavantajele acestei metode?

Rezultate 1. Credei c aceast metod se poate realiza?


DA 12 NU 6

2. De ce DA/NU? Ecologic
12

Inovator
9

Scump Nerealizabil
6 4

Greu
5

3. Care sunt avantajele i dezavantajele acestei metode?

Cei ntrebai au rspuns c ideea este avantajoas din urmtoarele considerente: Este o metod ecologic de a creea energie electric Este nepoluant Pomii(merii) consuma emisiile de dioxid de carbon Pomii creeaz o barier fonic pentru ora Livezile de meri au aspect estetic Merele au mai multe posibiliti de utilizare: alimentaie (mere proaspete, cidru, oet de mere) Pomii ajuta la stabilizarea solului i la reglarea climatic

Dintre dezavantajele enumerate de cei interogai cele mai importante sunt:

Randamentul mic
Posibilitatea ca merii s nu aib producie bun n anumii ani Costurile pentru ngrijirea livezilor Necesit suprafa de teren relativ mare

Mod de lucru - materializarea ideii


Solutiile acide produc energie electric. Stiind acest lucru s-au fcut experimente n care s-au folosit acid citric si acid acetic. Acidul citric este mai putin puternic dect cel acetic si mai greu de obtinut din cauz c nu ne aflm ntr-o zon mediteranean. n loc de acid acetic pur se poate folosi otet de mere. n apropierea orasului Timisoara se pot planta livezi de mere. Merele pot fii folosite si n alimentatie si n obtinerea otetului.

Mod de lucru - calcule

Cantitatea de otet necesar producerii de energie electric consumat n gospodrii este de aproximativ 1540 m de otet pe an.

Prezentarea ideii proiectului

Dorim s facem energie electric din otet de mere. Se urmreste plantarea livezilor de mere la periferiile orasului, unde va fi construit si fabrica de producere a otetului, de creeare a energiei electrice si de distribuire a acesteia. Punerea n aplicatie va avea nevoie de ani de zile din cauz c:
merii ajung la maturitate n ctiva ani de zile fabrica va fi construit n acest timp.

Va fi nevoie de multe fonduri pentru crearea si ntretinerea livezilor respectiv pentru construirea fabricii. Din punct de vedere al personalului care se va ocupa de acest proiect va fi nevoie de chimisti, bio-chimisti, fizicieni, ingineri. Livezile vor trebui ngrijite de oameni care s si culeag fructele. Banii vor fi folositi si pentru salarizarea acestor oameni. Se va putea face prezentarea proiectului si celor din UE si poate acestia vor acorda fonduri pentru realizarea lui.

Acidul acetic si Otetul


Acidul acetic este acidul carboxilic cu formula structurala CH3-COOH. Este un lichid incolor cu miros ptrunztor i iritant. Acidul acetic pur (anhidru) se numete acid acetic glacial datorit aspectului de ghea al cristalelor formate la temperatura camerei. n soluii diluate (3% - 6%) se numete oet i se folosete n alimentaie. Acidul acetic este miscibil cu apa i cu majoritatea solvenilor organici. Bacteriile productoare de acid acetic sunt prezente peste tot n lume i orice civilizaie uman care a cunoscut procesul de fermentatie alcoolic pentru a produce bere sau vin a descoperit inevitabil i oetul, ca rezultat al expunerii acestora la aer. Acidul acetic este produs i excretat de ctre anumite bacterii, mai ales de genul Acetobacter i Clostridium acetobutylicum. Acidul acetic este produs att prin fermentare bacterian, ct i prin sintez. La ora actual, doar 10 % din producia mondial de acid acetic se face pe cale biologic, cea care rmne de baz pentru obinerea oetului, pentru ca legislaia multor ri impune ca oetul de uz alimentar s fie de origine natural. FERMENTATIA AEROB Acidul acetic, sub form de oet, este produs cu ajutorul bacteriilor din genul Acetobacter. n condiiile prezenei abundente de oxigen, aceste bacterii pot produce oet pornind de la o larg varietate de alimente fermentabile: sucul de mere,vinul si cerealele fermentate, maltul, orezul sau cartofii.. Se obine prin fermentaie acetic, din etanol, conform ecuaiei chimice generale: C2H5OH + O2 CH3COOH + H2O Procesul dureaza cateva luni. Metodele de producere industrial a oetului accelereaz acest proces prin mbuntirea aportului de oxigen pentru bacterii. Astzi, oetul este produs n cea mai mare parte n rezervoare n care sunt scufundate culturile bacteriene. Prin aceast metod, alcoolul este fermentat pn la oet ntr-un rezervor n care se amestec ncontinuu, iar oxigenul este furnizat prin barbotarea aerului n aceast soluie. Astfel, se poate produce oet de concentraie de 15 % n doar 24 ore/arj sau chiar oet de 20 % n 60 ore.

Acidul acetic si Otetul


FERMENTATIA ANAEROB Unele specii de bacterii anaerobe, incluznd pe unele din genul Clostridium, pot transforma zaharidele direct n acid acetic, fr utilizarea etanolului ca produs intermediar. Reacia general determinat de aceste bacterii este: C6H12O6 3 CH3COOH Capacitatea bacteriilor din genul Clostridium de a utiliza direct zaharidele sau de a produce acid acetic din materii prime mai ieftine demonstreaz c acestea ar putea produce acid acetic mai eficient dect oxidanii etanolului ca Acetobacter. Concentratiile de otet obtinute prin fermentatie aeroba si fermentatie anaeroba difera, otetul obtinut prin fermentarea directa a zaharidelor in prezenta de Clostridium fiind mai diluat. UTILIZARE Sub form de oet, soluiile de acid acetic (avnd 5 % -18 % acid acetic) sunt folosite la condimentarea sau conservarea legumelor din muraturi. Oetul de mas este mai diluat (5 %-8 % acid acetic), n timp ce murturile comercializate folosesc soluii mai concentrate. IMPORTANA OTETULUI Otetul de mere este unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate, mentionat pentru prima oara n tratate de medicin egiptene, scrise n urm cu mai bine de trei milenii. Principalele categorii de afectiuni care rspund pozitiv la administrarea otetului de mere sunt: reumatism, litaza renal, obezitate, anemie, migrene.

Livezile de mere si Merele

Mrul este un pom fructifer cunoscut nc din epoca de piatr. Pentru oameni fructele sale constituiau o bun parte din hrana zilnic. Exist peste 1100 de soiuri de mere. Mrul nu este considerat doar un simplu aliment, avnd proprietti vindectoare si fiind folosit des n medicina naturist.

Livezile de mere

Pentru cultivarea mrului se alege un loc aerisit, aflat n plin soare, n care pmntul sa fie moderat de fertil si usor drenabil. Merii se planteaz primavara sau toamna, dac iernile sunt blnde si umede. Cultivarea mrului cere mult rbdare si plnuire. Pentru o recolt foarte bun, trebuie tinute sub control insectele, bolile si alte dunatoare care pot ataca copacul. Trebuie urmrite cu atentie conditiile meteo si trebuie efectuate tierile de formare anual. Prima recolt vine peste cel putin 3 ani de la plantare. Importanta culturii mrului se datoreaz valorii alimentare si gustative, terapeutice si profilactice a fructelor, nsusirilor lor tehnologice specifice, particularittilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari. Livezile de mere sunt importante pentru reducerea polurii, prin procesul de fotosintez si pentru reducerea polurii fonice. Pentru plantarea unei livezi cu peste 5000 de meri pentru obtinerea unei cantitti mari de otet va fii nevoie de aproximativ 20.000 de euro.

Plantarea

ngrijirea

Importanta

Pretul

Discutii

Din experimentele realizate si calculele efectuate am aflat c am avea nevoie de aproximativ 1540 m de otet pe an pentru acoperirea cantittii de curent electric necesar uzului casnic pentru Timisoara. Din sondajul de opinie efectuat rezult faptul c majoritatea oamenilor ar avea ncredere ntr-o astfel de metod, dar nu chiar acum, ci pe viitor, cei interogati fiind de prere c n 10-15 ani va fii cu putint realizarea acestui proiect, atunci cnd vom avea tehnologia si resursele necesare. Este un proiect ambitios care are n vedere un mod ecologic de a tri. n zilele noastre Pmntul are de suferit din ce n ce mai mult din cauza polurii. De aceea n ultimii ani au nceput tot felul de campanii de folosire a materialelor ecologice. n alte tri mai dezvoltate dect Romania, o mare parte din energia electric provine de la morile de vnt, de la panourile solare sau din alte metode, cum ar fii valorificarea biomaselor, energia geotermal sau hidroenergie. Pentru Romania ne-am gandit la un mod de a creea energie electric ntr-un mod inedit, care s fie ntrebuintat si pentru alte nevoi. De expemplu merele vor putea fii folosite n alimentatie, la fel si otetul obtinut. Livezile ajut si la reducerea polurii. Dintr-o singur livad, se culeg mai multe roade.

Propuneri

Ne propunem s prezentm acest proiect celor de la Consiliul Local si Consiliul Judetean Timis. Trebuie calculat suma aproximativ necesar pentru realizarea acestui proiect. Pentru rezultate mai exacte vor trebui realizate mai mult experimente, cum ar fi obtinerea otetului din mere fermentate, cantitatea de otet obtinuta din 1 kg de mere.

Concluzii
1. 2. 3.

4.
5. 6. 7. 8. 9. 10.

Otetul este o solutie acid care poate fii folosit pentru crearea energiei electrice. Otetul se obtine prin fermentatie aerob si anaerob, cu ajutorul unor bacterii din genul Acetobacter, respectiv Clostridium. Pe lng obtinerea otetului, merele vor mai putea fi folosite n alimentatie, ca fructe proaspete, suc de mere, compot etc. Livezile de mere vor ajuta la reducerea polurii. Merii vor ajunge la maturitate ntr-o perioad de 3-5 ani. Proiectul este realizabil, dar pe viitor, n 10-15 ani. Nu avem nc tehnologia necesar unei astfel de ncercri. Nu va fi foarte mult curent electric produs, dar n timp va creste. Este un mod ecologic de a obtine curent electric. Otetul, amestecat cu ap si o solutie carbogazoas poate fi folosit pe post de combustibil si este nepoluant.

Bibliografie
1. 2. 3. 4.

5. 6. 7. 8.

9.
10. 11. 12. 13.

14.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetic http://www.ecomagazin.ro/masina-autohtona-cu-apa-si-otet/ http://www.pravaliata.ro/mar.htm http://2.bp.blogspot.com/_wxeBei5m-0/SeaZnk8DBfI/AAAAAAAAARE/uci2eKrBTtU/s400/apple_green_fruit_240421_l.jp g http://www.aradise.com/photographs-autumn-fall/apple_tree.JPG http://www.biomania.ro/media/catalog/product/cache/1/image/600x450/5e06319eda06f 020e43594a9c230972d/o/t/otet_mere_1.jpg http://www.cepolina.com/freephoto/f/nature.fruits.food/i/i_apple.red.jpg http://www.complex-apicol.ro/files/rom/products/bee_products/vinegar_big.jpg http://www.formula-as.ro/2006/701/medicina-naturista-25/un-leac-milenar-otetul-demere-6671 http://foto.cere.ro/album-Familie-Marul+-+Miracolul+livezii+-2118.html http://www.gradinamea.ro/Marul_3295_548_1.html http://news.softpedia.com/news/Otetul-de-mere-vindeca-100-de-boli-ro-23425.shtml http://sfaturipomicole.tripod.com/id3.html Note de curs: biologie, fizic, chimie.

V multumim!