Sunteți pe pagina 1din 45

ACADEMIA

INSEMNATATEA

HARTEI ROMANIEI
PENTRU

ECONOMIA NOSTRA NATIONALA


DE

Generalul

G. I.

BRATIANU

SUB-.5EFUL STATULUi MAJOR GENERAL AL ARMATEL DIRECTORUL INSTITUTULU1 GEOGRAFIC, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIE! ROAIANE.

Prin harte se va nide Vera din regiunea neeunoseutului..


(Diseursul Regelul Caro/ / tinut la inaugtt. ntrea SotietlitiT (ieograffee 'towline, la 1875).

EXTRAS DIN

ANALELE ACADEMIE1 ROMANE


Soria 11. Tom. XXIII. MEMORIILE SEOTIUNII SCIINTIFIOE. ;!

BUUURESCI
FurnIsor I 0 urIlt Regale 16, STRADA DOISIINEI, 16

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL. GolatLik

1901 I

Wend 30 bard.

ANALELE ACADEMIET ROMANE


Anatole Seeteeth' Academie Romaine. Seria I:
comunicarl, notiye gi memoriy.

L. B.

Tom. IXL Sesiunile anilor 1867-1878: procesele-verbale ale gedinyelor,

Analele Academic! Romfine. Soria II:


Torn. I. Sesiunea extraordinara din anul 1879 ' II. Sect LDesbaterile Academic! in 1879-80. II. Sect. IL Discursuri, memorif fi ?Wife . . . . . . . . . (Sfirfit) III. Sect. LDesbaterile Academic! in 1880 81. IlL Sect IL Mentorii pi notife It Sect LDesbaterile Academic! in 1881-82 IV. Sect II.Memorii ci notite ........ . . . . . . (Stfirfit ) V. Sect. LDesbaterile Academic! In 1882-83 . . . . . . . . . . (Mitt.) V. Sect ILMemorii fi notite . . . . . . . . VI Sect. IDesbaterile Academic! in 1883-84.. (Sfirfit.) VI. Sect ILMemorii fi notife . . . . . VIL Sect. LDesbaterile Academic! in 1884-85 VIL Sect. If Memorif fi notife VIII Sect. LDesbaterile Academic! in 1885-86 VIII. Sect IIMemorii ft notife IX. Des aterile Academic! in 1886-87 IX. Memorfile Sectiunii istorice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... IX. Memortile Sectiunii sciinfifice . . X.Deebaterile Academic! in 1887-88 .X. Memoriile Sectiunii istorice . . . . . . . .
3,50 5. 5. 2. 3. 3. 2.

Indite aliabetle al cuprinsulul volumelor XI din Sena I i IX din Serie II din Analele Academic! Romdne pentru 1878 1888. Tom. XLDesbaterile Academic! In 1888-89.

2.

XLMemoriite Sectiunii istorice XLMemoriile Sectiunii sciintifice. XIIDesbaterile Academic! in 1889-90 XIIMemoriite Sectiunii literare XIIMemorifie Sectiunii istorice XIIMentorfile Sectiunii sciintifice XIIIDesbaterile Academic! in 1890-91

a.

X/V.Desbaterile Academic! in 1891 92.

X/V.Mensoriile Sectiunii literare XIV.Memoriite Sectiunif X17.Desbaterile Academic! in 1892-93 XV. Memoriile Sectiunii literare _ XV. Mentoriile Sectiuna istorice XVI Desbaterile Academic! in 1893-94 XVI Memorfile Sectiunii istorice. XVI. Memorifie Sectiunii actin:ince Heppe,.

6. 3. 2,50 12. .40 4. 2,50 4. 3,50 4,50 1,50


-

Material pentru climatologia Romanic'. I.Clima Sulinet de St. C.

4,50 3,60 1.

Material pentru climatologia Romanic!. II. Gerul Bobotezel, de St. C. Hepites Studii asupra mineralelor de manganes de la Broscenl, de E Rumanita sail Succinul din Romania, de Dr. C. !strati

.10 .20 .25

Benquet

ACADEMIA ROMANA
40.

INSEMNATATEA

HARTEI ROMANIEI
PENTRIT

ECONOMIA NOSTRA NATIONALA


DE

Generalul C. I. BRATIANU
SUB-F3EFUL STATULUI MAJOR GENERAL AL ARMATEL DIRECTORUL INSTITUTULUI GEOGRAFIC, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

,Prin harte se va seine tera din regiunea neennoseutului.


(Discursul Regelui Caro/ .1 ti nut la inaugurareu SorielAtil (trog,ralict. Rointine, la 1873).

EXTRAS DIN

ANALELE ACADEMIET ROMANE


Soria XXIII. MEMORIILE SECTIUNII SCIINTIFICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL Gol3L
FurnIsor al Curfil Regale

16, STRADA DoMNEI, 16

1901

iNSEMNATATEA HARTEI TERII


PENTRU

ISTORIA PATRIEI I A NEAMULUI.


DE

Generalul C. I. BRA TlANU


Membru corespondent al Acaderniei Romdne.

$edinta dela 18 Martie 1905.


De n'ar fi ramas din trecutul terii deckt ceeace ne prezentd, Harta topografied a ei i anume: Suprafata paniantului cu relieful solului, figuratul lucrurilor dela suprafatd i toponimia, i totus lstoria, ca si filologia, ca si etnografia, ar avea, de gasit in Harta Terii o comoard din cele mai pretioase de materiale necesare pentru a tese cu temeinicie Istoria cea adevarratd, a Patriei, a neamului romanesc si a popoarelor cari In curs de veacuri s'au perindat prin manoasa vale a Dundrei i prin cheile Carpatilor. Autorul.

Domnule Presedinte, Domnitor si prea stimati Colegi,


In una din comunicarile mole precedente, prezentand Domniilorvoastre Harta Terii lucrata la Institutul Geografic al Armatei, ziceam: CA nu e de ajuns numai a pune in maim publicului un instrument oarecare, destinat a se servi cu el, ci trebue totdeoclata, a se arata si valoarea tehnicd a acelui instrument, pentru a i inspira increclerea inclispensabild ; precum si de a se arata modal de a utiliza acel instrument, spre a se puted trage foloasele ce e
-

menit a ni le aduce (1).


(1) insemniltatea Hartei ferii pentru apararea national, p. 55.
Analele A. R.Tom. XXVII.1.MemoriRe Seq. $tiinfitice. 1

CENtRAtut C. 1. 13RXTIAIM

254

Multumita bunavointei d-voastre am putut consacra o serie de comunicari asupra hartei terii, cercetand valoarea tehnicei i modul de a utilizer, acest instrument. (1) Aceasta cercetare, oarecum de visu, in natura, precurn si foloasele inerente iconografiei terii, ne-au putut incredinta in mod clar incontestabil, c Harta Terii elaborata de Institutul Geografic al Armatei e un factor indispensabil si de prima utilitate pentru progresul economic, ca i pentru apararea nationalet totodat4. Cand insa consideram c trecutul acestei teri este, ca sa zicem asa, pecetluit, zugravit pe pamantul Romaniei, si c harta terii ne infatiseaza o figurare reala a terenului si a lucrurilor dela suprafata, atunci convingerea noastra devine deplina; este convingerea ca Harta Romaniei constitue, cum am vazut, nu numai un instrument de prima utilitate pentru progresul national i pentru ap4 rarea terii, dar tot intr'o vreme ea este si un mijloc sigur pentru a putea patrunde cu temeinicie in negura evenimentelor, pentru a ne da sama de rostul si cursul lor, a vedea de ce a trebuit ele sa se termine asa si nu altfel, cari sunt, in fine, roiurile de neamuri straine ce au tot perindat pe la noi in cursul veacurilor i ce urine lasat-au ele in toponimia terii. Astfel pentru a completa cunoasterea foloaselor ce sunt a se trage din harta erii ne mai ramane s aratam intru cat ea ne poate servi pentru istoria nationalei. Aceasta insemnettate a hartei terii pentru studiul istoriei pa-. triei si a neamului mi-am propus astazi, cu permisiunea Domniilorvoastre, ca s o desfasur cat mai pe scurt in memoriul de fata. 0 atare inseinn4tate a hartei Romaniei pentru istoria patriei si a neamului reiese, cum ziceam adineaori, din lush's influenta ce o are terenul asupra oamenilor si asupra evenimentelor faptuite in trecutul terii. Totus inainte de a face aceasta cercetare cu privire la influenta terenului n manifestarea vietii popoarelor, socotesc de trebuinta a arunca o privire retrospectiva asupra intelesului ce trebue sa dam cuvintelor studiul istoriei, adica sa invederam conditiunile sau pregatirea speciala absolut indispensabila pentru a studia istoria nationala.
,

(1) A se vedea publieatiunile Generalului C. I. Brtianu Descrierea geometric& a nomaniei (1900) ; insemnatatea hartei terii pentru economia national&(1901) ; insenindtatea hartei terii pentra stabilirea regintului cadastral in RomcInia (1901) i insentnatatea hartei terii pentru apdrairea national& (1902).

iNgEMNITATEA HARTEI TttII.

Astfel studiul ce am onoare de a-I supune aici la cercetarea d-voastre va cuprinde in realitate trei pa rti deosebite: Mai intalu vom vedea ce se intelege prin studiul istoriei. Apoi, prin natura insas a acestor cercetari de condifionalitate indispensabila in studiul istoriei, vom avea drept concluziune a faptelor: Mai intaiu, insemnatatea hartei terii pentru istoria nationala. In fine, insemnatatea hartei terii cu privire la deslegarea

toponimica i arheologicei a pcimantului spre o istorie a ferii.


Acest program stabilit, cu ingaduirea Domniilor-voastre, voiu intra In chestiune cercetand, cum ziceam, mai intaiu ce se intelege prin

studiul istoriei nationale.

PARTEA I.

Ce se intelege prin studiul istoriei nationale?


1. insemnatatea documentelor topografice pentru studiul istoriei milit are.
Cu eea din urma a mea comunicare, infatisand insemnatatea istoriei nationale din punctul de vedere militar (1), am expus totdeodata i imprejurarile earl ne stau improtiva spre a avea o istorie militara a neamului, o istorie adica menita a ne inlesni eautarile trebuineioase instruetiunii si edueatiunii noastre militare. Piediea de eapetenie, zieeam atunei, este greutatea de a poseda marturia indispensabila a auxiliarului de eapetenie a vietoriilor, de a poseda adica putinta cercetarii terenalui martor neperitor fara prihana, unde s'au desfasurat faptele de glorie ale neamului, cad preeum observa cu drept euvant neintreeutul istorie si critic militar maestrut de camp de Folard : L'inspection des lieux aide extremement un historien militaire, tout s'eclaireit et tout se debrouille a la vue des objets. Un offieier qui veut eerire l'histoire n'a pas un meilleur parti a prendre.... Qu'on use Herodote, Thueydide, Xenophon, Polybe..; on verra, n'en pouvoir diseonvenir, eombien la connaissance des lieux re

pand de claW et d'agrement dans le recit d'une action militaire"(2).


Sau altfel zis: Terenul de operatiuni militare e un temeinie manor ocular daca ne este permis a ne exprima astfel pentru a rasa omului de stiinta s vazA ratiunea rnilitart strategica i tactica a faptelor rasboinice desfasurate pe loealitate i povestite de eronicarii vremurilor: ad narrandum, non ad probandum.

(1) Analele Acadeiniei Romone, Mon. Sect. Stlintifice, Seria II, Tom. XXVII. (2) Histoke de Polybe, nouvelleinent traduite du grec par Thuillier, avec un coalmen-

taire par M. de Folard. Paris 1727, I p. 126-127.


,

(257

iNsEMNATATEA 1lAnTVI TERM

Dar aceasta examinare amanuntita la fata locului a campului de batalie, infatisare cu totul indispensabila pentru studiul evenimentelor militaresti, era comoda in timpurile despre can ne vorbeste Folard, cad atunci, cum observa Guibert: Ordinea stransa si adanca a coloanelor, infanteria brava si bine armata nu simtia trebuinta de nici o pozitiune; ei cautau locurile plane uncle singurele manevre hotarau totul. (1) Acest adevilr Ii afirma insu istoricul vremurilor Polybiu, cad el zice: Pour tirer parti d'une phalange, il est necessaire de lui trouver un terrain plat, dOcouvert, sans forks, sans gorges, sans eminence)) (2). Adica pentru a lupta, se cerea o cam* descoperita pe care on eine putea sa o imbratiseze deoclata cu vederea; astfel era cu totul comod ornului de tiinta ca s poata studia si deduce cu inlesnire conjecturile inclispensabile privitoare la ratiunea militara a evenimentelor rasboinice desfasurate pe localitate. Lapiclarul si eroicul buletin al lui Cezar --veni, vidi, vici e proba mai mult de prornptituctinea i inlesnirea cu care in vechime se puteau conduce nu numai rasboaiele, ci i cercetarile necesare istoriei. Influenta terenului cum observa generalul Pellet -- nici data' nu s'a manifestat atat de imperios ca dela extensiunea i preciziunea cc au luat miscarile strategice si manevrele tactice ale armatelor, de child a trebuit a strabate toate terenurile si a evalua cele mai mici accidente (3); aclica cam dela intrebuintarea armelor de foc, and incepe renasterea artei rasboiului; i cu ele incepe epoca de grea cumpana a neamului roinattesc, epoca de lupte de rabdare vitejeasca pro aris et focis ! pentru Credinta i Patrie! Atunci pentru apararea terisoarei sale, poporul roman nu se mai gasia in timpurile de operatiuni facute cu incetul, and se putea avea vremea trebuincioasa de a alege i de a pregati clupa vointa locurile de lupta. Rasboiul pentru Romani devenise o chestiune de existenta nationala; el se rasboiau pretutindinea si in tot locul uncle nevoia ii clucea, pe terenuri cu mult mai intinse ca in trecut, cad navalitorii se prezentau in sute de mu i luptatori. Esichierul operatiunilor inch era imens ca i ara, caci vrajmasul Turcii, Ungurii, Polonii, Marti navaliau in tara pretutindinea si lara incetare ! Pentru o singura campanie, teatrul de actiune se intindea pe sute
(1) Essai gendral de tactique. (2) Histoire de Polybe, eitata. (3) Essai stir les manoeuvres par le General Pellet.

onxtRAtut 0. I.

13RATIANtl

de kilometri, iar ordinea de lupta incepea aproape ea astazi, dela departarea de zile unele de altele, i fieeare parte se intindea pe fronturi de mai multi kilometri! In asemenea labirint rasboinie nu exista punete de uncle s'ar putea imbratisa cu vederea totalitatea luerurilor pamantesti; nu exista niei aetivitatea care sa le poata, pereurge, examina si studia fara mare stradanie, fara, pierderi de timp i fara eheltueli enorme. Se poate chiar afirma ea sareina pentru istorie nu este mai lesne ea pentru comandament; ea este aproape imposibila fa,ra ajutorul hartelor, pe child din potriva ea e eu totul inlesnita prin bune
documente topografice.

In fapt, figuratele topografiee transporta pentru a ma exprima astfel in eabinetul istorieului terenul de operatiuni militare in toata magia lui. Ele astfel asigura, economii importante nu numai ea timp, bani i stradanii, dar i prin simplifiearea studiilor, putand imbratisa eu privirea terenul de operatiuni in toata a Jul eomplexitat 0. Ramane insa bine inteles e documentele topografice eel mai complete nu sunt indestulatoare istorieului, daca aeesta nu poseda documente istorice premergatoare studiului militar al terenului: Documentele topografice i documentele istorice se completeaza unele printr'altele pentru a no da in mod temeinie istoria Goa adevarata. Se stie insa ea aeeste documente topografice indispensabile iStoricului sunt aproape de origine moderna. Toate incerearile de o deseriere cartografica a terilor, cum observa Colonelul Gaulier, pana afro inceputul seeolului XVIII erau Inca picturi, jar nu o descriptiune geometrial a terenului. (1) Abia atm a doua jumatate a seeolului treeut, multumita 'progresului stiintelor, arta inginerului a putut izbuti s no dea admirabilele oglindiri pamantesti de astazi, iconogralii de aeelea earl la Statele din Occident au contribuit atata, nu numai la avantul literaturii istoriee, dar mai eu sama la propasirea lor economic la immultirea mijloaeelor de aparare nationala, preeum am avut onoarea a o expune altadata. (2)

(1) Coup d'oeil sur la Topographie, (2) Vezi An,alele Acadentiei, Mem ; Sect, Stiiutifice, Seria II, thin. XXIII i XXIV.

2:0

INStMNATATEA HARTEI TERIt.

\oi posedam icotiografia Patriei abia de cativa ani; si aceasta abia pe '2/3 din tara! (1) Astfel se explica de ce iStoricii moderni, chiar pentru erile cele culte, n'aii puha Inca intrupa intru toate insusirile unui istoric Polybiu, pe cave Folard,.-cu drept cuvant, 11 citeaza ca model de unitat; ei n'au uha, zic, a inzestra erile cu adevarate istorii mifitare national. (2) intre hartiile rainase dela neIntrecutul nostru istoric si maestru
:d prozei, N. 1-Vdrescu, se afla copia unei scrisori trimise din Franta

rah un amic al sal" din tara, prin care-i cerea mai niulte int4inatiuni topografice; dovada ca dansul ti dedea in destul sama conceptiunea adevaratei istorii, asa, cum o prezenta Polybiu. Iat cc seria Iralcescu, pe and lucra la maeastra sa opera despre Istoria lui Mihaiu Viteazul": Mai intain vei capata o harta a Terii-Romanesti si a Ardealului sau si mai inulte spre a le confrunta, a le corige una duph alta. La acesi loc important la Ceilugareni trebue a se opri mult. A face un croquis de planul acestei stramtori si a o descrie cu amaruntul, cuprinzand lungimea i largimea stramtorii, a soselei si a podului ce trece printr'insa, apele cc se varsa intr'insa, nuinele dealurilor ce o Impresoara. (3) Asemenea figurate topografice Balcescu le cere mai pentru toate localitatile, unde Mihaiu se rashoise ; dar din nenorocire pare eh nu i s'a trimis nimica ilustrului istoric, i astfel pamantul exilului la primit in pantecele sale, jar martirul pribeag a dus cu sine mahnirea sufleteasca de a nu-si fi realizat idealul cc urmaria cu atata truda Si entuziasm: acel ideal tharet de a inzestra natiunea romana cu o istorie completa a celui mai mare erou al efl

. 2. Metoda pentru studiul istoriei militare.


Fara indoiala, in aceasta priyinta cu referire la trecutul militar al natiunii noi nu ne afiam in conditiunile prielniee.din Occident. Marii capitani at terii, eroii natiunii din timpurile de glorie ale nea(1) Abia Rana, in valea Oltului, adica afar a, de Oltenia i o bunt parte megie5, din ' Tara-Romaneasca. (2) Histoire cle Polybe, citatA. (3) Istoria RoinCtuilor sub Mihaiu coda Viteazut de Nicolae Balcoscu, ediOunea Acaclemiei Romano, 1878, p. 187.

tNVRAI,VL

C. I. IIRATIANU

260

mului romanese, cum aratam Cu o alt A ocaziune, nu stiu s no fi lasat ceva scris asupra intreprinderilor lor rasboiniee pe cari le-au eondus CU atata vitejie. (1) Ne-au Minas insA acte din toate timpurile si de pretutindinea asupra marilor principii stabilite de aceste rare geniuri i asupra faptelor rasboinice sAvarsite de ei. Astfel toatA sareina pentru studiul istoriei militare nqionale consistA, pe de o pare intru a adunh datele, jar pe de alb), parte intru a le coordonh. Aceasta din urrnA, lucrare Cade mai cu sama in sareina ofiterului cunoscAtor de stiirga militarA. Ea se Gere cut atat mai mult dela un Corp atat de numeros, kiminat i devotat carierei armelor, cum este eorpul de ofiteri al armatei noastre; ea se asteapta mai cu samA astazi, cand avem la dispozitiune avutifie de documente istorice adunate de Academia Romana, precum i admirabilele editiuni eartografice ee le public Institutul Geografic al Armatei. AceastA credinta m'a facut, cum am arAtat eu alta ocaziune (2), CA atunei cand aveam directiunea revistei Romania Militara" la Mamie Stat Major, am gasit de cuviinta a stabil' premii pentru anume chestiuni din treeutul nostru militar, adicA am stabilit : IneurajAri morale 0 ajutoare materiale pentru studiile in vederea unei istorii militare nationale. Dar ehipul de a privi chestiunile istoriee eastigh mult incA daeA ne gAsim Si cAlauziti prin o buna metoda de lueru, cAei metoda nu este altceva deeht aplicatiunea ratiunii sAnAtoase omenesti asupra unei stiinte. De aceea voiu incerea a schith in chteva cuvinte metodele intrebuintate astazi, si aceasta in special CU privire la studiul istoriei militare. Numai doua metode se prezentA: empirismul si rationalismul. Cel dinthiu, .empirismyl, a fost excluziv intrebuintat si dominA Inc. paria astAzi; el a dat nastere la o pluralitate de athtea scoli si la atatea contradictiuni, ea si dogmatismul in religiune. CealaltA metodA, ratioaalismul, a putut fi intrebuintata abia de un prea mic numAr de cunoseatori in stiintele strans legate cu evenimentele vremurilor. Totul justifica preferinta pentru cea din urma metoda ; ea constitue scoala notra.
(1) insemndtate'd istMdel nettiOndie' diii punctul de vedere viditar (1905). (2) Ibidem, p. 23-24.

261

iNSEMNATATEA HARTEI TERII

Programul scoalei vechi a fost formulat de Quintilian: Scribitur ad narrandum, non ad probandum, se scrie istoria pentru a povesti, nu pentru a proba (1). Este ceeace se numeste istoria naratoare, care arata interes estetic pentru destinele minunate ale oamenilor, porneste din dorinta care ne face, in copilarie, s ascultam cu placere basmele, precum in leaganul lor popoarele gasesc aceeas placere, ascultand povestile fantastice despre eroii nationali. S'au tesut astfel, in romane si poeme, povestile cronicarilor; de unde rezulta Ga cu drept cuvant nu putem cauta in aceste opere adevarul istoric 'Ilona a ne lumina judecata. Ele pot eel mult a ne fermeca, caci, cum zice Pliniu eel tanar, Historia quo quo modo scripta delectat, ori cum s'ar scrie istoria, ea farmeca. Fr 4 indoiala, istoria astfel scrisA e un inijloc puternic de educatinne civica, ea nu este insa indestulatoare pentru a ne lumina, judecata si a no instrui mai departe. Pentru a atinge acest indoit stop nu ajunge a considera numai faptele; ci trebue sa provocam i manifestatia lor in circumstantele cele mai diverse. Din aceste fapte, apropiate si comparate intre ele, intocmai ca termenii unei ecvatiuni, se deduce adevarul. Metoda aceasta este reclamata, de studiul ori carei stine, cu deosebire insa de stiinta istorica. De aceea, in zilele noastre, scriitorii distinsi, intemeindu-si cometarile trecutului pe docurnentele vremurilor, discuta valoarea lor analizeaza cazurile concrete ale istoriei ei; procedeaza adica dupa metoda filozofica, spre a arata cum istoria se manifesta prin evenimente. Aceasta cercetare critic, indispensabilA in istorie, constitue singura valoarea acesteia (2). Ea obliga pe istoric a se urea pana la cauze, a deduce consecintele si a aduce judecati temeinice, caci stofa istoriei este ceva deosebit. Ea nu Hi se procura, in cea mai mare a ei parte, observatiunii noastre simtuale, precum este stofa stiintelor naturale. Stofa istoriei constO din actiunile oamenilor, intru cat si p cat aceste actiuni ne sunt donune,ntate; documentalitatea intamplarilor i actiunilor constitue insas fiinta lor;
(1) De institutione oratoria. (2) fLa critiqu3, quand elle estee juclicieuse, est tres instructive:

elle apprend a distinguer et A discerner le bien du mauvais, reclat de la verite du fard de l'apparence; elle decouvre avec un oeil pergant la Write sous le voile capricieux dun discours qui la cache; elle observe la connexion dun discours, p'se la validite des raisons, et apprecie au juste le degre de validite qu'elles on. (Frdirh-ic II au Prince de Prusse, son frere, heritier de la couronne. Potsdam, 18 Septemvrie 1746.)

10

GENERALIIL C. I. BRATIANU

262

deci istoria nu poate fi inchipuita fart dovedirea faptelor; scribitur

ad probandum, non ad narrandum.


Istoria adevarata, adica istoria pragmatica, core a descoperi motivele tuturor intamplarilor, cad cum no spune Polybiu: Daca cineva povesteste actiuni fara aratarea motivului, poate de sigur s faca pe cineva a petrece, dar foloase el nu aduce ; numai and se arata motivele, studiul istoriei devine rodnic Si pune pe cetitor in stare, ca intamplarile analoge s le aplice asupra prezentului, sO, prevada urmarile i dupa acestea s-si indrepteze modul sat' de actiune. (1) De aceea Polybiu nu numai cO, pune interes in motivarea actiunilor omenesti, in aratarea nexului cauzal al lucrurilor, ci Inca el presara expunerea lui cu reflectiuni politico, militare si morale. Se face astfel nu numai povestirea evenimentelor, ci oarecum un curs de arta militara, un curs de stiinta, de arte, de economie si de politica vremurilor strans legate cu istoria evenimentelor; se face adica o istorie adevetratet a vremurilor, o istorie care intereseaza natiunea i serva totdeodata de magistra a vietii pentru barbatii politici i conducatorii neamului. Intro istoria astfel scrisa, cum ea se manifesta prin evenimente, si intro istoria tesuta dupa povestile naive sau patimase ale cronicarilor este aceeas diferinta, cum ar fi bunaoara intro mecanica rationala si mecanica aplicata la o specie determinata de corp. Ba Inca i aceasta cu o deosebire esentiala, caci formulele mecanicei rationale permit a rezolva toate problemele mecanicei aplicate, pe cand istoria a priori este adesea muta, atunci and e vorba de explicatia istoriei a posteriori, adica a istoriei adevarate. Asa, in cazul particular care no ocupa, adica pentruca istoria s fie folositoare instructiunii militare, e de trebuinta ca ea s desfa.soare marile operatiuni co roles din mobilizarea i conducerea armatelor. Totodata ea trebue s lase putinta ca s se vacla 'impede legatura intima a acelor operatiuni cu spiritul rasboiului epocei prerogativele exceptionale, cad adeseori aceste prerogative prquesc cat o serie de fapte comune i dau vederi i concluziuni remarcabile, cu privire la desnodamantul campaniei. Ea trebue nu numai a prezenta, in totalitatea lor vie si patrunzatoare, aceste revelatiuni de malt comandament, ci Inca ea trebue a face pe cetitor ca s intro pas cu pas in rostul chiar al luptelor,
(1) Histoire de Polybe, citat6.

263

1NSEMNATATEA HARTEI TERII.

11

al marsurilor si al tuturor dispozitivelor strategice i tactice desfasurate in esichierul de operatiuni. In fine, ea va imbrOsa pe langa toate acestea elementele psicologioe, al carora rol e atat de mare in rasboiu, i ele au o inraurire atat de fericita de a tell sentimentele datoriei la oamenii destinati a fi chemati intr'o zi da viata pentru patrie! In afara de acestea, studiul critic al evenimentelor militare, combinat cu reconstituirea imaginativa a mijloacelor ce au prezidat la faptuirea lor i cu natura oamenilor can le-au condus i chiar leau executat, contribue a desvolth simtul filozofic, aceasth calitate stapana a oamenilor superiori. Sau altfel zis, metoda demonstrativa in studiul istoriei e importhnta nu numai pentru restabilirea adevarului istoric, dar mai cu sama pentru cuvantul ca arta de coniandament i tiinta de guvernamant se desvolta, una ca si alta, prin exercitiul facultatilor intelectuale si morale aplicate la rezolutiuni de cazuri concrete. Aceasta metoda in studiul istoriei militare a fost indicata in veacul trecut de cei doi man i maestri in arta rasboiului inch dela inceputul carierei lor: Napoleon I si Moltke. imparatul Napoleon I, chiar pe child era capitan aratase: Ce n'est pas aux paroles des chefs gull faut s'en tenir, ii faut analyser leurs actions.)) (1) Maresalul de 'Moltke, inch pe eand era major, aratase asemenea aceasta mare trebuinta: cci acela care scrie istoria trebue sd re-

constitueascci vederile generalilor sefi dupa cursul evenimentelor:


car dans toutes les campagnes, be plan primitif d'operation ne se revele que dans ses traits generaux, attendu que les evOnements ne tardent pas a etendre ou h retrecir l'horizon des esperances et des projets avec be temps. (2) Totus este un fapt probat de istoria natiunilor, ca acestea nu se decid a introduce in starea lor inovaiunibe can transforma metodele de nvatamant, cum si procedeurile de rasboiu i constitutiunea armatelor, decal atunci cand ele au fost victime pe chmpul de rasboiu. Asa, metoda demonstrativa in studiul evenimentelor militare a fost introdusa mai intalu in Prusia, dupa dezastrul dela Iena (3); apoi
(1) Le souper de Beaucaire, ce a publicat Napoleon in 1793. (2) La guerre russo-turque de 1828-1829 clans la Turgule d'Europe, 1845.

(3) Statul Major din Berlin -a fost insarcinat a face asernenea studii si cercet5,ri asupra trecutului militar al Prusiei sub Frideric cel Mare si asupra rAsboiului de 7 ani.

12

GENERALUL C. I. BRATIANIJ

264

In Austria cAtre anul 1866, imediat dupa dezastrul dela Sadova (1); jar in zilele noastre ea fu adoptata in Franta, dui:A dezastrul din 1870-1871. (2) Astazi aceastA metoda demonstrativet e urn-lath, de told scriitorii distini i tot astfel in relatiunile oficiale se urmeazA de Statele Majoare la armatele bine constituite. (3) Este vrednic Inca de observat, cA toate aceste cercetAri si studii istorice in scoalele militare din Occident se fac cu un deosebit interes, mai cu sama in ce priveste trecutul militar national; asemenea studii se fac in mod demonstrativ, dupA metoda enuntatA, stabilita la Academia de rasboiu din Berlin mai intaiu de Scharnhorst in 1811, si perfectionatA in cursul anilor de Generalii Clausevitz, Peucker si Moltke in 1888. Pretutindinea s'a recunoscut, cum aratA cu multA dreptate Generalul german Schlichting, cA: Ce n'est pas un avantage a dedaigner que de pouvoir faire notre apprentissage dans nos propres ateliers, de ne plus avoir en emprunter les bases a l'Otranger. (4)
,

Acest mare adevar, c increderea intr'un viitor mai bun n'o poate Castiga un popor prin nimic mai usor decal prin studiul trecutului sau, ni-1 dovedeste intreaga noastrA viata si ni 1-au spus toti acei ilustri luptatori in ogorul de regenerare nationalA: SA ne tinem - mai ales de cele trecute, sa ne tinem de obiceinrile stramosesti, i s ne tinem de limba, de istoria noastrA zicea in 1841 eruditul istoric Si ilustru barbat de Stat Mihail Korialniceanu; istoria romcineascet mai ales s ne fie cartea de capetenie. (5) Fiindca s'a nesocotit acest adevAr, principiile de organizare militara si de aparare nationalA, can faceau tAria terii in timpurile de glorie ale neamului, au disparut impreuna cu aceia can le posedau,

(1) Statul Major din Viena a inceput asemenea studii asupra campaniilor lui Montecuculi si asupra celor din 1792. (2) In Franta s'a infiintat la Statul Major al armatei Revue d'histoire, menita a arata trecutul glorios al natiunii franceze. (31 Ilelatiuni istorice in spiritul enuntat se fac si se publidt de dttre Statele Majoare ale tuturor armatelor din Occident. Statele Majoare preva'z'atoare posed 6 clasate dupa localitrtti relatiuni istorice asupra evenimentelor militare din trecut, asupra situatiunii terenului, a lucrurilor cum se prezent5. astazi, precum si asupra ipotezelor de urmat. (Vezi O. I. Blittianu, insenind tatea Istoriei nationale din punctul de vedere militar 6, pag. 36 37.) (4) Revue des deux Mon ties, pag. 754, 15 Decemvrie 1904. (5) Arhiva Romeineasc4, Cuvantul de introducere.
,

265

INSEMNATATEA HARTEI TERII.

13

pe cand o istorie militara nationala le-ar fi putut transmite 'Ana la noi, scutindu-ne astfel de ratacirile si de Incercarile sterpe ale unor sisteme straine turcesti, rusesti, franceze i austro-germane can au ruinat finantele terii si au zadarnicit constituirea noastra nationala! Taina mririi unei natiuni nu sta in a-si Insusi sistemele sau naravurile neamurilor, ci pe temelia sanatoasa a trecutului, batatorita de Inaintasii terii, generatiunile yin s aduca, in procedeurile si obiceiurile poporului, Imbunatatiri cerute de progresul timpului spre taria prezentului i cheza,suirea viitorului. La nation qui adopterait les moeurs de la cite de Londres ou de la Bourse de Paris zice celebrul scriitor militar Jomini serait tot ou tard la proie de ses voisins! (1) Din nenorocire Insa, cum aratam mai sus, chiar terile cele mai luminate si mai puternice, ca Prusia, Austria si Franta, au trebuit ca s fie sguduite 'Ana in temelii prin dezastre ca cele dela Iena, Sadova si Sedan, pentruca ele sa se hotarasca, In fine a scapa de nefasta influenta a modei timpului, s inceteze de a mai imita, si s recunoasca in fine adevarul: ca invatamintele cele mai temeinice natiunile le gasesc in trecutul neamului, si natiunile nu pot spera nimic temeinic deck prin mintea, prin inima i bratul lor, asa cum zicea in 1857 rnarele patriot Ion I3ratianu; aceasta s'a realizat prin bratul si mintea Augustului Nostru Suveran care, punandu-si coroana de otel pe cap, putea exclarna cu drept cuvant:

Prin noi insine!"


Fie ca ratacirile natiunilor din Occident s ne slujeasca de pilda, precum virtutile parintilor nostri sa fie oglinzi inaintea ochilor s ne slujeasca de Indemn! Cu alte cuvinte, trebuete sa ne aplicarn cu staruinta, precum fac de atata timp natiunile luminate din Occident, a scoate istoria neamului din negura vremurilor, si a face ca tinerimea terii s creasca si sa se formeze in virtutile parintilor nostri. Tinerimea noastra nu trebue s pearda din vedere intelepciunea povetei ce Mamie imparat Wilhelm II a dat tinerimii germane intr'un recent discurs rostit la Bremen: Tinerimea noastra zice marele imparat trebue s invete

abnegatiunea si renuntarea ta ceeace a fost importat dela popoa-

(1) La campagne d'Italie, 1859.

14

GENERALUL C. I. BRATIANIJ

266

pastreze sentimentul ordinei, al respectului si al religiozita,tii. (1) Sau altfel zis, ca tinerimea noastr s caute a se Insufleti tocmai de acele sublime sentimente cari faceau taria strAmosilor nostri in timpurile de glorie ale neamului romanesc; i aceste IndrumAri in desvoltarea noastra' sunt, cum ziceam altadata,, cu atat mai lesne de priceput si de urmat, fiindea, sunt indrumari nationale, recunos= cute si omologate prin un trecut romanesc plin de greutAti. (2) Atunci vom fi priviti cu respect din toate partile si de unii chiar cu dragoste, iar la nevoie cu maim pe garda sbiei i cu pieptul nostru ca pava,za' putea-vom, ca parintii nostri, dovedl cu voinicie, la on eine va vol i on ca'ruia va IndrAzni, ca, Roma nal nu piere. Astfel trebue a o repeta cu ilustrul scriitor german Generalul Goltz: Acela care scrie asupra strategiei si tacticei ar trebul s se restranga pentru a nu preda, decal numai o strategie $i o lacticet nationalet, singurele susceptibile de a fi in adevar prolitabile natiunii pentru care el scrie. (3) 3.

rele stretine i s

Trebuinta de o pregoitire speciala pentra studiut istoriei militare.

Dar, Domnilor, spre acest scop mai cu samA, am va'zut ca. istoricul are nevoie nu numai de documente istorice, ci i de documente topografice locale. Noi Ins, cum aratasem adineaori, abia de cativa ani posedAm iconografia patriei ; si aceasta Inca, numai pentru o parte din tar; pentru Moldova, Dobrogea, jar pentru Tara-Romaneasca' numai pn In valea Oltului! Pentru linistea Domniei-Voastre a tuturora m grabesc a va, comunica 1mbucurAtoarea stire c actualul Ministru de Itasboiu, d-1 General Manu, are la inima, icoana patriei. Precum d-sa alta, data', tot ca 1V1inistru de Rasboiu, a luat masurile necesare pentru indrumarea lucrarii, este si aeum hota'rit a face sa' se acorde mijloacele necesare pentru a fi completath, in eel mult Mei ani. (4)
(1) Universul, 14 Martie 1905. (2) Analele Acadentiei Rona ne, Mem. Sect. st., Seria II, t. XXVII. (3) Natiusea armatei, ediVe franceza, pag. 156. (4) Generalul Maim find Ministru de Rrisboiu in 1870, a organizat Serviciul Geografic al Armatei, desfiintatul Depozit de Retsboiu.., inslIrcinat cu lucrarea hartei terii; in cursul anilor toate guvernele ce au urinat au dat acestui serviciu to ajutorul necesar pentru a duce trial departe lucrarea hartei terii.
,

267

INSEMNATATEA HARTEI TERM

15

pot fi socotite ca o bund pregalire stiincificd si practica pentru intrebuincarea hartelor". (1)
Ilustrul Arago, in studiul sari asupra lui Carnot, arata ca Robespierre era adesea furios din cauza ignorantei sale in stiinta topografica, i zicea lui Cambron, colegul sau in comitetul de salute publica: Je suis &sole de ne rien comprendre a l'entrelancement de lignes et de teintes quo je vois sur ces cartes ... et d'tre force de subir la suprematie de l'odieux Carnot. (2)

Aratand aceasta lipsa de figurate pamantesti cu privire la tara noastra, eu, Domnilor, nu voesc sa zic ea nu s'a Mout nici o lucrare de merit referitoare la istoria militara a neamului. Din potriva, trebue s o recunoastem cu mandrie, pentru gloria neamului si a inaintasilor nostri, ea cu toata lipsa de figurate pamantesti in care ne-am gasit, pe ogorul de literatura militara, istoricii nostri cunoscatori in stfinta militara ca veneratul nostru coleg d-1 B. P. Hasdeu si ca nemuritorul Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu, tustrei vechi militari, cunoscatori in stiinta militara, precum si ilustrul arheolog si neobosit cercetator al vechilor castre i cetati romane, colegul nostru d-1 Gr. Tocilescu, ne-au lasat terneinice imbrazdari pentru o calauzire mai departe spre o istorie militara nationala. Ar fi lush' o mare greseala de a se crede, ca fiind calauziti numai de aceste fericite imbrazdari ale inaintasilor nostri, sau avand la dispozitiune indestulatoare documente istorice i topografice, ne-am putea scuti de on ce alta, instructiune prealabila si speciala, spre a le putea utiliza cu succes. Cu alte cuvinte pentru cazul particular care ne ocupa istoricul trebue sa poseada o indestulatoare pregatire tiintiflc i practica , spre a putea profita cu succes, dupa trebuinta, de foloasele ce ne procura hartele si documentele vremurilor in studiul istoriei militare a unei natiuni. Tata pentru ce nu poate fi altfel: Mai intaiu, cum zice un autor german, pentru priceperea exacta adevarata a hartelor desemnate, trebue s ai oarecari notiuni stiintifice preliminare particulare pentru aprecierea tuturor inegalitatilor, si nu e destul pentru aceasta a cunoaste numai semnele conventionMe can sunt in uz. Releveul i desemnul terenului singure

(11 Traite de reconnaissances militaires, traduit par Unger. (2) Notice biographique sur Carnot.

16

GENERALUL C. I. BRATIANU

268

Pentru a sti insa utiliza aceste cunostinte topografice, In vederea luptei si a mobilitatii trupelor, mai trebue Inca si cunotinte speciale mai intinse si mai variate in arta rasboittlui. Trebue adica s stim: de o parte a distinge eorelatiunea punctelor si a liniilor strategice can in esichierul strategic al unei campanii botaraste mersul operatiunilor strategice; i de alta parte s putem patrunde cu pricepere manevrele i micrile tactice ce le irnpun structura suprafetei terestre si situatiunea lucrurilor pe campul de lupta. Aceste cunWinte topografice si de arta militara fara indoiala ca nu se pot dobandl decat, cum observa Generalul Pellet: Apres avoir fait manoeuvrer la troupe au milieu de differents terrains, et avoir pu juger leur rapport avec les armes et les dispositions des corps opposes. (1) Lipsei unei asemenea pregatiri speciale se datoreste faptul regretabil, ea, la autorii cei mai eruditi, cei mai constiintiosi, intalnesti adesea expuneri de operatiuni militare sub aspectul cu totul diferil de al realitatii. (2) Dar factorii can au adus i aduc perturbatiuni nu sunt atata spiritele nepregatite a discerne faptele; ratacirile lor chiar n'au o consecinta grava; cel mult ele zadarnicesc oarecum spiritele studioase in cautarea adevaralui, pana Gaud informatiuni mai intinse indrepteaza greselile sau le Inlatura CU totul. Raul este din partea spiritelor pe atat presumtioase, pc cat stint de nedestoinice. Aceti autori, dupa ce au scris, au apreciat operatiunile militare, au censurat pe aceia can le-au condus, au aratat ceeace an fi trebuit a se face, apoi le vine a crede ca pentru aceasta ei sunt cei mai man i generali, cei mai abili comandanti, i ca nu le-ar mai ramanea decat sa astepte ocaziunea de a dirige tot ei acele operatiuni; in paroxismul ingamfarii lor, ei se socotesc mai pre sus de evenimente, mai specialisti decal profesionistii in materie; ha ei se hranesc cu iluziunea de a intrece chiar pe eroul care a castigat victoria, dupa ce a pregatit-o luptandu-se cu evenimentele si desfasurandu-si talentul de adevarat geniu militar.
(1) Opera citata. .. (2) Cum vedem, autorul acestei serieri insista numai asupra pregatirii indispensabile istoricului in particular cu privire la istoria evenimentelor militarc, pregatire special care aiurea Inca nu s'a invederat in mod documentat. in 'cat priveste celelalte insusiri trebuincioase istoricului in general, ele se gasesc rezumate mai cu sama in public4unea franceza intitulata : Introduction aux etudes historiques par. Ch. V. Langlois et Ch. Seignobos, Paris 1899.

260

1NsmviNictATRA TIARTET TEhn.

17

Din nenorocire, pe noi ca i pe Francezi, instinctul rasboinic al strabunilor Romani ne trage, pe cat se vede, mai mult decal pe alte nearnuri catre lucrurile militare; la unii acest instinct merge asa de de-parte, nicht le vine mai usor 0a sa dea lectiuni , decal ca sa indure greutatile i pericolele vieii militare. Stiinta militara arta militara, strategie, tactica, trebuesc insa invatate ca on ce alt mestesug, i ele se invata, cu mare greutate, cu multa rabdare staruinta, cu indelungata experiental Comandantir de armate i istoricii militari nu se pot improviza, -nici pot fi creati prin vicisitudinile politice! Il faut pour etre bon 'adminisfrateur d'armOe avoir pass sa vie tout entiere dans l'etude et la pratique des affaires (1), mai cu sarha, vont adaogi noi, pentru a ,putea 11 istoric rnilitar ! In literatura, in arte chiar, in politick fie grabim a no lepada sau a gasi scuze, Gaud suntem nevoiti a ne pronunta 'Ara rost asupra s-ubiectelor 'cu can ne gasim putin familiarizati.. in stiinta militara insa nimeni nu se- leapada, nici -se scuza de a trata cele mai inalte ebestiuni; gaseste aceasta Cu totul natural; bagaseste cuviincios chiar a criticit i necinsti cu, emfaza, no specialistii de profesiune! Numai aceasta, desarta presumptiune de a ne credo cu totii apti in stiinta si arta militara no -poate da deslegarea neexplicatei situatiuni cc de cativa ani s'a creat armatei de a fi exclusd la uncle institutiuni de cultura i organizare nationalk (2) . Raul insa, pentru istorie, e neintrecut - de mare si greu de reparat, mai cu sama atunci cand autorii se gasesc stapani -ti nu numai de vanitatea lor personala c-i totdeOdata si de un profit real. Is feeit eui prodest" ! Scoala prevaricatoare demascata cu atata durere de :ilustrul barbat de Stat d-1 Dimitrie Sturdza: Seoala - care ridica in laude iperbolice timpurile de cadere, de

(1) L'arntde frcotfaise en 1867 par le General Troclm. Napoleon I-iu intarnpina pornirea vrajinilseasell a uniii potentat civil, care-1 solicita contra unui general cu acest rlispuns aspru: Pentru a face an prefect, an ininistru chiar, e trebuinp de on simplu decret; nu fac en generalii, se fac ei cu indelungata experienta in afaeeri. (2) Unul din cele mai de cripetenie privilegiuri ale ostenilor spune N. BAlcescu la Romani era - ca cpeteniilc oagtei s fie de clrept madulart ai s fatului doinnege 9i ai Aduneirilor nafionale.> De alta parte, Constitufiknea terii garanteazil: eligibilitaiea'pottrit Senal a Generalitor in activitate de serviciu.,
Analele A. R.Tom. XXVII1.Memoriile Sect. Stiintitice.
2

GEi4ERALUL t. I. tRITTANtt

216

umilinta, de aphsare, tirnpurile domniilor straine de tara si de neam, timpul exploathrii materiale si stricheiunii morale.)) (1) coala Cu pagine de inchiriat in istoria terii pe bani gata pentru jecmhnitorii, ee din neferieire au suit treptele tronului terilor noastre, dar can 16,sand in urnah-le averi eolosale, ea prin farmee li se au remetisit Cu dibacie figurile lor de trista memorie, erunte i fioroase. (2) Scoala care se lash a fi plhtith Cu zeeimi de mu i de lei pentru a nu pune in lumina decal lumina favorabilci" i a nu cereeta partea umbroascr a treeutului satrapilor neamului romanese, de can, multumith Domnului, oh am scapat! (3) Biograliile fostilor domnitori ai terii si ale familiilor imorale fanariote boierite in tara prin sangele neamului romanese, biografii serise de aceasta nenorocith scoalh cu profit banese si tendinte presumptioase de eruditiune si de pretinsh indrumare catre o adevArata istorie nationalh, sunt de fata: pagine pline de pheate palate de argintii lui Iuda! Unii blestema treeutul i sunt apologistii prezentului pentru anumite seopuri politiee, sau pentru a castiga favorurile puternicilor zilei; altii cauth de ineovoaie faptele ee studiaza unor seopuri rentabile, jar multi nu se sfiese de a falsifica adevhrul istoriei, in ravna lor de a contesta loeul de onoare imbrazdat de Inape ogorul de istorie nationala. Treeutul glorios al neaintaii mului chiar n'a scapat nhzuintelor lor josniee! In desvoltarea nationala aeestia au adus si adue inch nenoroeirile eele mai greu de reparat, chei josnieele lor nhzuinte au avut inrauriri nefaste cu privire la edueatiunea eivica a tinerimii: Corruptio optimi

pessima !
De altfel, D-voastre, Domnilor i prea stimati Colegi, cunoasteti mai bine ea on eine situatiunea neelara in care ne gasim cu istoria nationala; totus pentru o mai bun h thmurire a trebuintei de o metoda rational, cum am arAtat c trebue urmath in studiul istoriei nationale, dati-mi voie sa invederez aceasta mare trebuinth cercerand un episod de istorie, luat la intamplare. Asa un tanhr profesor universitar la noi, vorbind de vremurile din treeut, ne arata ct Mihaiu Vodh:

(1) Din discursul d-lui Dimitrie Sturdza, Presedintele Consiliului de ministri, in sedinta Camerei deputatilor, la 1 Decemvrie 1901. (2) Vezi Viata, No. 1 si 19, articolele d-lui Delavrancea privitoare la istoria terii, (3) Vezi ibidem, i ziarul Actiunea, No. 714 din 1905,

271

INSEMNITATVA BARITI TERD.

19

Era un om pornit intr'o parte, unilateral si meter in a chdea dintro o minte incurcata i neprevazatoare. (1) pronuntand o sentinta asa de nedreapta, invoach autoritatea unui coleg al sari, tartar tot asa ca chsa! El bine, in strainatate nu se vestejeste ca la noi memoria acestui erou. Din potrivil un vestit istoric german Engel iata ce scrie despre Mihaiu Viteazul : SA arunchm mai bine flori pe mormantul unui domn roman, care are un interes istoric universal. Si el ajuta i ajuta puternic, sa abata barbaria turceasca dela celelalte parti ale Europei.... Este datoria istoriei de a-i 'Astra, memoria si de ,a-i vestl. lauda. (2) Jar Starrinos, poetul gree contimporan cu Mihaiu Viteazul, Ii exprima astfel durerea pentru moartea acestui erou legendar: Cade-se dar sa-1 plarigeti avutii qi saracii, pietrele i lemnele se cade sa verse siroaie de lacrimi, ch onoarea vitejilor a pierit. Cuvine-se ca in tooth Tara-Romaneasch mici si man i sa se lrnbrace in haine negre si sh planga pe Mihaiu caci au pierdut pe Dornnul lor, pe acel mare viteaz, care ingrozia pe Turci, pe acela de care se temeari i tremurau ca pestii Turcii, Tatarii, Ungurii si Polonii. (3) Chiar documentele istorice contimporane ne Infatiseazh pe Mihaiu Voda nu ca pe o minte incurcat4, cunt il arata profesorul nostru universitar, ci adevhratul Mare/e Beliduce al timpului sat', curn Ii numiau contimporanii sai. Asa Unguard si Szekely, comisarii irnparatului Rudolf, ID raportul lor din 16 Aprilie 1600, numesc pe Mihaiu: General omni exception mo/ior." (4) Iar iezuitul Biseliu, contimporanul lui Mihaiu Voda, zice despre dansul: (Ca foarte bine s'ar putea aplica lui Mihaiu Vodh vechea cantare de biruinta a bisericii: Laudati i prearnariti pe toti ostasii lui in general, jar mai presus de toti pe Mihaiu, ducele ostirii invingatoare. (5)
,

(1) Revista Nona, 1 Martie 1902. (2) Engel, Geschichte der MoWan und Walachey. (3) Tezaur de monument istorice, edit. Papiu Ilarian, I. (4) Document Hurmuzaki. (5) Tezaur de monumente istorice, edit. Papiu Ilarian, I,

20

nisit nAitit d. t. 131-1ATTA4O

Eu nu zie ea nu vor fi existand simulaere de argumente, pe can Ii reazima profesorul universitar judeeata sa asupra lui Mihaiu Voda, dar intentiunea noastra nu este de a face aid lumina asupra aeestui erou, ei voim numai sa invederam, e mai cu sama fata de asemenea infatish,ri cu totul diferite ale episoadelor din istoria patriei, eereetarile istoriee, astfel cum ele se manifest il prin evenirnente, devin cu totul indispensabile; in studiul adica al istoriei nu .trebue a ne multumi numal cu povestile vremurilor pentru a asterne judeeata noastra, niei cu reaua judeeata a celor slabi si patimasi judeehtori de azi; nu trebue sa osAndim i sh manjim gloriile nationale ale unui popor. De altfel invatatii sunt i ei oameni, errare

humanum est, perseverare est diabolicum !


Sunt momente ehiar in viata omului superior de a phehtul In judecata sa asupra luerurilor petreeute sub oehii -sal.

PARTEA

insemnatatea iconograflei terii pentru istoria nationala.


4. insemneitatea terenulni terli pentru studial istoriei miiitare nationale. Curn vedem, Domnifor, pentru a serie istoria eea adevarata, trebne tin mare - diseernamAnt de cauze i fapte; dnar documentele eele mai Oficiale pot uneori a ne induce in mare. Adesea e interes major, ea opiniunile personale, ea si buletinele oficiale, s'a nu fie totdeauna imaeulate. A.stfel e en mull mai bine a se da crezAmant evenimentelor insesi, at cum ele s'au petreeut decat povestilor de oeaziune mai mult sau mai pillin alterate on inflorite. E de prefenit adicA a serie o istorie veridica, reala, jar nu cum ea se povesteste de eel interesati hi cauzA. In cazul particular cane ne ova de a ardta adevdrata metodd pentru studio] istoriei eredem ea" atunei cand ne permitern a accentua eateva anornalii cu privire la apreeierea treeutului sau prezentului terii noastre, Cu aeeasta nu avem intentiunea de a face polemica Cu eineva, numai pentru placerea de a-1 contraziee, sau de a-1 . combate. Din potrivh, noi voim pur i simplu, ea s'a invederam intr!un chip documentat, c spiritele eele mai de elita se pot adesea insela In judecata intamplarilor b.-Tarte, sau in expunerea unor situatiuni, i pentru a InlAtura asemenea amagiri, trebuese controlate cu faptele. Mai ales la Academic, in acest mare templu de culturA nationalk preotii sal pururea trebue s aibA in mintea i inirna lor eredinta latineascri: AMiC1t3Piab , sed magis arnica veritas, cad este o datorie sfanta" de a iubi si a spune adevArul in on ce imprejurAri fa tfa de on eine, char si atunci cand siliti suntem a diferi in pareri de . bArbatir eei mai autorizati si eei mai oil vaza; Mei in istorie, ea in on ee stiinta, infailibilitatea autoritatilor nu se admite, ei totul se documenteazA, totul se cantareste dupA natiune si probe! MAcar

22

GENERAL-1.M C. I. BRATIANTI

274

atata fobs si atata satisfacere gasirn si noi in frumoasa noastra Republica a literelor, uncle colegi la colegi no spunem ceeace cugetam, cu libertatea cuvhntului si francheta inimii. incredintat astfel ca nu voiu fi banuit in sentimentele mole in rolul cc am de sclav al datoriei, ca militar si ca preot fervent al acestui slant templu ce servim, cu ingaduirea D-voastre reiau firul studiilor mete: SA cercetarn intru cat documentele topografice, publicate de Institutul Geografic cu privire la taxa noastra, ne pot servi cu folos in studiul unei istorii militare a ten!; sau altfel zis, s cercetarn iusernndtatea hartei terii pentru istoria militara a patriei. Insemnatatea hartei terii pentru istoria A cunoaste aceasta revine a no incredinta mai Inthiu, intru cht militard nationaki terenul cc aceasta harta oglindeste a putut servi ca auxiliar evenimentelor militare ce s'au desasurat pe pamantul terii; cu alto cavinte, s cercetam daca cu adevarat rasboinicii timpurilor s'au folosit de marile avantage co be oferia terenul pe care ei s'au luptat pe care 1-au aparat cu athta Dar D-voastre curioasteti c infatisand insemndtatea istoriei nationale, am vazut ea din timpurile Me mai departate terenul a avut un rob preponderent in rasboiu, i ea ceeace aveau mai deosebit marii capitani ai timpurilor de glorie ale neamului romanesc este ca ei s'au folosit de cunostinta co posedau ,despre importanta pozitiunilor naturale la rasboiu. (1) On uncle ne von-i opri privirile noastre: la Calugareni, la Rasboeni, la Cosmin, la Cahul, in Transilvania sau in Bulgaria, pretu-. tindinea vom vedea ca victoride militare ale marilor capitani ai lumii rarilan searbade alaturi cu faptele de -arme ale erOilor neamului romhnesc din trecut; si aceasta chiar -daca nu s'ar cdnsidera nirnic din greaua situatiune in care se gasiau aceste capetenii romane, ci numai tereoul uncle acele victorii au lost date si chstigate. Ei n'au repurtat laurii victoriei, far sa nu fi profitat de foloasole co le prezenta natura terenului, i fara sa nu se fi conforrnat regulelor si principiilor naturale ale artei militare. Chipul in care se luptau Romanii zice Balcescu it vedern intru toate asemenea

(1) Balcescu, Puterea amnia la Moldoveni. A se vedea insentnalatea hcte terli pentrn apararea nationalade Generalul C. I. Bratianu.

275

iNSEMNATATEA HARTEI TEffiI.

28

modului cu care o spune Tau Liviu ch se luptau Romanii.. (1) Ei sau surprindeau pe inimic in greselile ce comitea, sau Inca rezemandu-si floncurile lor pe coline, paduri si ape, ce nu se puteau nici ocupa, nici trece, ansii asteptau pe Mimic cu siguranth semetie. Astfel concluziunea naturala este ch ornul de stiinth poate trage hunini temeinice, dach reazinia cercethrile sale istorice pe studiul terenului unde s' au desfhsurat evenimentele militare. Si deci nu no ramane de dorit, decat ca s vedem restabilite pe harta atari evenimente, pentruca rezultatul cercetarilor i studiilor, cu alto cuvinte istoria sa, fie adeva,rata, uti1. instructiunii, si pentruca ea sh no poota, lumina in rasbooiele viitoare; chci, cum zice Polybiu, istoria fara odevar se asemue unui trup fara de ochi.

. 5. insemnatate( hartei terii pentru istoria

militara nationala.
incredintati astfel clespre marele rol cc terenul a jucat in evenimentele rhsboinice desfasurate pe parnantul terii, putem pasi cu siguranta in ultimo analiza si cu privire la iconogratia Romaniei, s cercethm adica, intru cat harta terii, executata, la Institutul Geografic al Armatei, este GU aclevArat o oglindire fidela a terenului si a lucrurilor dela suprafata terii, intru cat deci ne poate ea servi in studiul unei istorii militare a terii noastre. Hata topografica a Romaniei (2), lucrata de Institutul Geogragrafic al Armatei, infatiseaza pe o maphoglinclirea terii cum urrneaza:
-

Relieful terenului prin altitudinea principalelor puncte i linii

ipsometrice;

Suprafata solului in natura sa agronomica, forestiera, viticolh, baltoash i stearpa, a locurilor; Localitatile de toata natura, in asezarea lor geografica si topogralica, precum i numirea lop- topica publica sau privata; /Vlarttii cu rarnifichrile lor in muscele, dealuri si coline; in formatiunea i directiunea lop;

(1) Baleeseu, Puterea armath la Moldovent. (2) La seara 150.000 i 1/100.000, i originale in scara 1,'20.00) i 1/10.000.

24

GENERALUL C. I. BRATIANU

276

Apele steddtoare si cursurite de apa in asezarea lor, directiunea in care serpuesc prin tara, 1oca1iti1e can -le uda si punctele pe unde se pot trece; Mile de comunicatiune de toatA natura, cari leaga intro ele localitatile, in traseul, intinderea si specia lor; Frontierele, in natura i intinderea lor, cu treeatoarele naturale si probabile, precum si situatiunea lor cu privire la erile megiese. Astfel Harta Ronuiniei este o oglindire credincioasA a Patriei, menita" nu numai a realiz manic vederi ale Augustului nostru suveran, de a scoate tam din regiunite necunoscutului (1), oi pentru a ne indruma cu cercetarile spre studiul unei istorii rnilitare nationale. Lucrul acesta este de sperat mai cu sauna' astazi, eand se stie ca CU toate prefacerile aduse de ativa ani suprafetei terii prin cerintele progresului, relieful terenului si situatiunea lucrarilor de pe el n'au suferit schimbari prea rnult simtitoare. in aceste conditiuni de figurare parnanteascA, harta terii este incontestabil un auxiliar din eele mai pretioase in studiul istoriei noastre militare. In fapt, cum ziceam adineaori, o asernenea figurare transporta 1,ara in cabinetul istoricului. Ea asigura astfel economii importante nu numai prin simplificarea studiilor, dar mai cu sanra, prin calltatea solutiunilor. Aceste solutiuni apar limpede la vederea terenului, atunci child ii poti imbratisa Cu o privire de ochi in toata cornplexitatea lui; in regiunile accidentate lush' nu e cu putinta; examinarea directa a terenului in localitate, sau o ridicare partiala a localitatii de studiat, nu-ti pot descoperi terenul cu toate tainele sale, trebue s te servesti cu o harta a intregei regiuni, spre a cunoaste terenul, a-1 judeeit ,si a-1 aprecia. Pentru o l'amurire mai buna insa a acestor mari foloase ee no procura harta terii in studiul istoriei noastre vole o cercetare sumara pentru un de a face chiarexempli causa anume eveninrent militar luat la intamplare. S cercetarn ceeace nu s'a facut de nimeni pana acuma, sa cercetarn ratiunea strategicci i tacticd, care acum trei veacuri ,si mai bine a determinat pe Mihaiu Viteazul ca s intampine pe Sinan PaSa la Galugareni, la acest Termopilepururea nenruritor al Romaniei.

(1) Din diseursul M. S. ltegelui cu oeaziunea inaugurarii Sociefiltil eografice Romeox.

277

iNSEMNATATEA HARTEI TERH.

95

. 6. Ratittnea strategica si tactica a bataliei dela Calugareni. Cronicele timpului ne spun ca incerearile Romanilor de a opri pe Turei s treaca Dunarea la Giurgiu zadarnicindu-se, prin faptul c ei se gasiau expusi de a fi luati pe la spate de un eorp de Turd i co se gatia a tree Dunrtrea mai sus de Giurgiu, Mihaiu fu suit a se retrage cu ostirile sale dela Dunare si a lash, astfel pe Vizirul Sinan ea s treaca - fluviul in voia sa. (1) De alta parte rnoralul oastei, dar mai Cu sania prestigiul autoritatii Mihaiu pentru ai sal si pentru strainatate, care avea oehii atintiti asupra-i, impunea Voevodului Roman indatorirea ea, parasind Dunarea sa nu se retraga numai deck la munti, pentru a astepta aeolo in siguranta ajutoarele promise din Ardeal si Moldova. El mai intaiu trebuia sa-si ineerce noroeul cu propriile sale forte, clach nu in speranta de o . nimicire completa a vrAjmasului, dar cu siguranta de a arunea dezordinea i spaima in ostile musulmane. De altfel, aeeasta nazuintA a lui Mihaiu se explica si prin faptul Domnii Romani, preeum Meuse i Miliaiu, niei data n'au stat la indoiala de a incerea sa opreasea pe navalitori, char la granitA; ha Inca ei nici ()data, n'au dosit de a se mhsurh en inimieul, indata cc aeesta a patruns . in tara, dand piept Cu dansul fie intr'o batalie regulata, pe un toren pregatit mai dinainte, fie intamplator, profitand de greselile iui strategic. De astadata Inst , marea disproportiune intre fortele beligerante, 8.000, fie ehiar 16.000 osteni de ai lui Mihaiu, fata de 200.000 Turei, excludea mai dinainte pentru Romani probabilitatea vreunui succes tactic decisiv intr'o bAtalie regulatri. Prin urmare Voevodul Roman, In hotarirea s. de a se lovi CU Tureii, nu putea ambitiona decat perspeetiva de a se folosi cu succes de greselile cc putea comite Sinan Pasa cu inaintarea lui in tara. De ad prima indatorire cc se Ampunea, Voevodului roman era ea, retragandu-se dela Dunare, s astepte in liniste demasearea planului de navadire ce-1 aveh in veclere Sinan Pasa. Aeum daca privirn bine figurarea topografica a esiehierului strategic cu orasul Giurgiu ea pullet de pornire i cu Bueurestii, eapitala -terii, ea obieetiv ce-I aveau in vedere navalitorii (2),
(1) Tsto1ic ltti Miltaitt Triteazttl (le N. fraceseu.

(2) Vezi Pl. I.

96

GENERALUL C. I. BRATIANU

278

figuratul terenului care astazi nu este sensibil schimbat, lasa se vaza c Tureii puteau utiliza eu avantaj, ea tinii de operatiuni strategiee, trei cal largi aproape paralele i nu departe intre ele, can dela Giurgiu duceau la Bucuresti si anume : Drumul de car*, numit drumul kSferpestilor care, trecand prin Fratesti si Turlui, ducea la defileul dela Ccilugareni. Pe stanga acestuia e drumul zis al Postei care, treeand prin Stoenesti, duce - la defileul Valea Draeei, inainte de a strabate satul Hulubesti, Stramba de astazi. Si in fine, al treilea drum al Olacuiui zis i al Oinacului; la dreapta drumului Calugareni, era drumul mare al Bucurestilor care, trecand prin satele Olnacu , Frasin, Baneasa, Pietrile, duce la defileul dela Comaim. In fiecare din aceste trei linii de operatiuni gasindu-se, aproape la aceea Inaltime , cte un defile u in cursul parafilui Neajlovului, defileu strandt, mocirlos i paduros, faeea ca beligerantdi sa nu poata desfasura ad Loata forta Tor, Intru cat numai capetele eoloanelor puteau lupta; deci Mihaiu fata de vrajmasul salt se putea gasi in egalitate de forte, daca nu in superioritate. Acest avantaj tactic, ee prezentau lui Mihaiu cele trei defileuri, impunea lui Sinan Pasa datoria si'd nu se angajeze cu toata oastea sa pe o singura cale. Din potriva, el putea utiliza cu avantaje Gates trele drumurile, caci cu toate piedicile naturale interpuse la pomenitele defileuri, mica departare care despartia aceste drumuri _lama ca, in aceasta .regiune accidentaVi, armata Turcilor sa nu inceteze de a so gAsi fata de on cc eveniment tactic pe un front strategic puternic nu mai mare decat 11 klm. De alta parte, starea cea rea a acestor drumuri, precum si pustiirea Cu desavarsire in care se gasiau localitatile, nu mai putin regulele strategice eele mai elementare, impuneau Jul Sinan Pasa indatorirea de a nu se angaja cu numeroasa sa oaste de peste 200.000 oameni, pe laugh 'un numeros material de rasboiu, numai pe o singura cale; el trebilia a se indruma in tart, dacri nu utilizand cele -trei drumuri cc se desehideau in ealea sa, dar eel putin apueand cele doua drumuri apropiate cc duceau mai direct spre Bucuresti: drumul adiea spre Stramba i drumul spre Calugareni. In acest caz, el ar fi avut avantajul de a lila pe la spate pe Mihaiu cu una din coloane, sau cel putin de a-i zAdarnici actiunea sa, atunei cand s'ar fi incercat a i se impotrivi undeva in mersul Inainto al celeilalte coloane tureesti.
,

279

1NSEMNATATEA HARM TERM

Aceste avantaje tactice i probabilitati strategice, invederate din situatiunea punctelor strategice si a liniilor de operatiune, cuprinse pe esichierul strategic de navalire al Turcilor spre Bucuresti, mai impunea - Voevodului Roman o a doua indatorire. In asteptarea sa de a vedea desfasurandu-se planul de navalire al Turcilor in tar* el trebuia sa caute in acest esichier strategic ce-1 avea In vedere o pozitiune de undo sa poata cu inlesnire ataca mai intaiu coloana in care s'ar gasi Vizirul Sinan in trecerea sa printr'unul dintre cele trei defileuri ale esichierului strategic. Un mare capitan, cum era Mihaiu, nu putea pierde aceasta din vedere, intru cat el prevedea cc efect moral s'ar produce asupra celorlalte coloane vrajmase, de indata cc dansul ar reusi chiar numai s arunce dezorclinea si spaima in coloana prineipala condusa de generalisimul armatei otornane. Si el, marinimosul Mihaiu Viteazul, n'a stat la cumpan de a face aceasta, aclica de a ataca Cu energie pe Sinan Pasa in defileul dela Calugareni, in momentul chiar cand marele Vizir se gasia ad i in fruntea intregei sale osti ! Acestea sunt consideratiunile strategice i tactice, pe cari ni le infatiraza harta terii, ca au indreptatit pe Mihaiu, in retragerea lui dela Dunare, sa se aseze calare pe cele trei linii de operatiune cc stateau deschise inaintea Turcilor in navalirea lor spre Bucuresti, adica sa se aseze dansul rnai intalu la Copaceni, cam la egale departari de cele trei defileuri din calea Turcilor (1), find in acelas timp si in apropierea I3ucurestilor, uncle, in asteptarea desfasurarii planului de navalire al Turcilor, Mihaiu de ad i din Bucuresti putea sa-si traga aprovizionarile de toata natura, i sa poarte grija si de trebile terii. Apoi cnd fu desfasurat planul Turcilor de patrundere in tara, cand Sinan adidt lasa la o parte calea cc trecea prin defileul dela Comana, atunci se impunea Voevodului Roman clatoria de a se apropia de vrajmas pentru a-I intampina la timp la trecerea prin unul din celelalte doua defileuri, eel dela Calugareni si dela Valea Dracei, can se mai gasiau in calea sa. Tata pentru cc Mihaiu ocupa muchea platoului dela Calugareni in dimineata zilei de 12 August. (2) Aceasta pozitiune gasindu-se aproape la egala departare de pomenitele doldt defileuri, Mihaiu putea cu aceeas inlesnire sa se arunce
(1) Dela Copkeni la Comana (defilOul) sunt cam 7-8 klm.; tot asemenea dela Cop5, real la CrilugAreni (defileul); iar dela Copceni hi Valea Dracei (defileul) cam la 10-12 klm. (2) Vezi Pl. II.

28

GENERALUL C. I. BRATIANU

280

asupra armatei turcesti in on care dimmest defileuri s'ar fi gasit ea; dar Sinan Pasa, poposind in aceeas zi la 2 mile departare dincoace de Calugareni, putea s-si indrumeze inainte arrnata sa pe doua coloane: una urmand in defileul dela Calugareni, jar cealalta prin defileul dela Valea Dracei, pentru a zadarnici astfel actiunea lui Mihaiu; caci cele doua drumuri cu cele doua defileuri ce mai rama-sese deschise lui Sinan Pasa, gasindu-se prea apropiate intre ele, Mihaiu era expus ca s fie atacat . pe la spate, si astfel amenintat a i se nib, retragerea spre Bucuresti ; sau Inca pentru a inlatura acest pericol, Mihaiu era nevoit sa-si fractioneze oastea, ceeace ar fi slabit puterea sa in atacul coloanei conduse de generalisimul Sinan Pasa. Aceasta perspectiva ingrijitoare impuneh Voevodului Roman datoria de a o inlaturh cu on ce prat prin o energica actiune. De aceea Mihaiu nu statit la indoiala, ci se arunca cu vitejie contra lui Sinan Pasa, nelashndu-i putinta de a-0 indruma oastea in doua coloane pe cele doua drumuri din fata sa, ci a se vari cu toata oastea in defileul dela Calugareni (1); ad i bratul vitejesc al lui Mihaiu putit arunch atata dezordine i spaima in ordele musulmano, incht ele, desi cu sutirni de mu i mai numeroase, n'au indraznit a iesi din acel cenc de foe, uncle o snopise Mihaiu, pentru a urmari acea marra mica de viteji in retragerea lor spre munti. Cum vedem, eroul roman prevazuse . toate cazurile probabile cautase a fi gata s le intampine flu nurnai cu semetia ce-i era proprie, ci i planuindu-se cu arta dc toate imprejurarile locale. De altfel cum am vazut nimic nu indreptatih pe Mihaiu s creacla ca Vizirul Sinan avea sa patrunda in tara, urrnand o singura cale cu toate oti1e lui; mai cu sama ca el. nu putea s-si inchipueasca ca un general imbatranit in lupte i cu atata experienta are s comita marea gresala de a se vari cu o ostire atat de numeroasa intr'un defileu stramt, mocirlos i paduros, cum era stramtoarea dela Calugareni. (2
(1) Totus cronicele aratti c. Sinan Pa.sa Mc iti aceastii incercare de a luh pe Mihaiu pe la spate, dar prea tarziu, in toiul luptei, dup. ce Alihaiu izbutise a van i pe generalisimul Sinan Pasa in defileul dela Calugareni i aruncase spaimh in ordele turcesti, in atata cii, Hasan Pasa, instircinat a inainth cu o coloanti pe . drumul de pe stanga drumului Ctilughreni, nu mai avit curajul si dosi chmpul de lupth. (2) Walter zice c. locul bh'thliei aveh un pritrar de miliar. Dupri arthrile cronicarilor, istoricul N. Balcescu zice eh: oacest defileu lungi coloana adversarului si nu-i da in fata aparatorilor dela pod alt camp de actiune decat Pargimea drum ului, 12 oameni de front.),

281

INSEMNATATEA HARTEI TERI!.

29

Aceasta credinta a lui Mihaiu o adevereaza i faptul ea," la Calugareni el n'a avut nici o lucrare de arta pentru a-si intari pozitiunea co ocupa, precum de asemenea el n'a stricat nici unul din podurile de pe Neajlov si confluenta sa Calnistea pentru a ingreuia inaintarea Turcilor in defileu. Din potriva martorii oculari povestesc .c la Calugareni toiul luptei a fost ehiar pe podul de pe Neajlov, i ea tocmai ad, in acest defileu, Mihaiu a cautat s traga pe vrajmas. Mihaiu n'a ingreunat trecerea ostilor turcesti pe nici unul din defileuri, probabil pentru a nu-si crea siesi greutati, in diversiunile ce avea intentiunea sa le execute, atunei cand armata turceasch s'ar fi indrumat in tara pe mai multe coloane. Ad i este locul de a admira, geniul militar extraordinar al marelui Domn roman: Stapanirea aceasta, atat de temeinica, pe esiehierul strategic in care Sinan Pasa avea s5, conduca operatiunile sale strategice de navalire asupra Bucurestilor, ea singura chiar de nu s'ar eonsidera nimic din greaua situatiune in care se gasia tara, chiar de nu s'ar eonsidera nici una din maretele fapte cu can eroul dela Calugareni atras admiratiunea veacurilor, stapanirea aceasta a esichierului de luptrt, zic, este indestulatoare ca s ne infatiseze pe Mihaiu Viteazul ca pe un cunoscator desavarsit al artei militare, ca pe adevaratul Mamie Betiduce al epocei sale, cum il numiau contimporanii sai. Tar aceasta infatis,4are a maretelor fapte ale eroului dela Calugareni, can se invedereaza in mod 'impede si incontestabil, prin limpedea examinare a terenului uncle s'au desfasurat evenimentele militare de atimci, no clovedeste in mod neindoielnic marele ajutor ee putem gasi in harta terit, in stucliul istoriei militare a patriei noastre. (1)
(1) Cu aceasta ocaziune, Generalul Bratianu MrAzeste Academiei doua planuri, can servise in cercetarea fstorica, expusA aci, pentruca cei interesati sa le poata utiliz Cu inlesnire. Planul eel mare este oglindirea terenului de operatiuni cuprins intro 13ucuresti si Giurgiu, astfel cum se gAseste astazi executat Ia scara 1:10.000 de Institutul Geografic al Armatei. Planul No. I alAturat e o reducere a acestui plan la scara 1: 300.000. Planul eel mic oglindestc terenul de hatalie dela Calugareni, asit curn se gOsiit in timpul lui Mihalu , completat pe editiunea din harta terii la scara 150.000, dupa cercetar& istorice fiteute de Capitanul de Stat-Major Al. Anastasiu. Planul No. II aci alaturat e 0 reproducere a acestei editiuni.

PARTEA

insemnatatea iconografiei terii Cu privire la deslegarea toponimica i arheologica a pamantului in scopul unei adevarate istorii a patriei i pentru graiul romanesc. . 7.

insemnatatea hartei (erii Cu privire la toponimia pentru intocmirea unei adevarate istorii a patriei.

DUO C111111 binevoiti a vedea, Domnilor si prea stimati Colegi, in aceasta a mea expunere asupra foloaselor ce ne poate procura Harta elaborata de Institutul Geografic al Armatei, eu am insistat, mai cu cleosebire, asupra partilor terenului can se gasesc strans legate cu evenimentele rasboinice; adica am aratat ajutorul ce poate gasi istoricul in studiul istoriei noastre militare numai cu . privire la figuratul terenului si al lucrurilor dela suprafata ce ne reprezenta harta terii. Gaud insa, consideram c harta terii, lucrata la Institutul Geografic al Armatei, ne infatiseaza- dupa cum am vazut nu numai torenul in diversitatea lui, ci ne d - totodata i numirile topice ale cand cunoastem Ca aceste nurniri, earl nu dateaza de en i sau de alaltaeri, ci de veacuri, Ii au bine rostul si intelesul lor istoric, atunci, zie, credinta noastra este deplina, e localitatile figurate pe harta terii, prin nurnirea si situatiunea lor - topografica, fac ca aceasta opera cartografica s fie de un ajutor real, si pentru

deslegarea topiea i arheologieci a pamantului terii, n scopul unei adecOrate istorii a patriei si a nectinului. Ba ea procura un material pretios de limbO, care prezenta insemnatatea cea mai omnilaterala si mai important printre izvoarele istorice, ctci limba doara este, dupa cum se exprima un filolog german E. A. Schaffle, eapitalizarea simbolica a intregii M1111.6 istorice a spiritului omenesc. Utilizarea numelor de loealitati, rauri, munti i regiuni, cu privire la autorii lor, la timpul de cand ele . dateaza, la evenimentele istorice ce le-au jrutut da nastere, formeaza obiectul principal al

283

iNSEIVINATATEA HARTEI TERII.

31

etimologiei geografice, sau al stiintei numelor geografice. Prin raportarea numirilor, inch in uz, sau a celor transmise prin izvoare la limba sau dialectul carora ele apartin, suntem in stare de a determina loeuintele, granitele i schimbarile locale ale vechilor popoare sau mituri. Aci, in acest studiu al numelor de locuri, ziee d 1 Traugott Tamm e rezervat viitorului un camp larg de 8CMtare plina de rezultate. (1) In Romania., Domnilor, la tara, ca si in oras, fiecare palma de pamant are numirea sa proprie. Luminisurile prin paduri, cararile- prin munti, valcelele in partile aclancite ale pamantului, povarnisurile pe museele, piscurile pe inlimi, poenele pe Campie, tarinele pe lanuri, eolinele pe dealuri, apele in asezarea lor, construetiunile in ruinarea lor, cu un cuvant toate varietatile formei pamantului la suprafata isi an numirea lor proprie. Aceste numiri topice, zice eruditul nostru arheolog d-1 Gr. Tocilescu alcatuesc livreaua teritoriului; gurile insa cari le-au grait pentru intaias data au amutit de mull, fara sh lase alte urme despre existenta lor deeht pe ele! (2) Nu Irish intamplarea a putut arunc aceste numiri pe parnantul Orb. Uncle trebuesc s ne arate locurile de lupta si de rabdare vitejeasca ale neamului; altele trebue s ne aminteasca roiurile de popoare ee s'au perinclat prin tara in curs de veacuri; i multe din ele trebue s ne spuna evenimentele de toath natura cc s'au manifestat i s'au desf4urat pe paniantul terii in viata stramosilor nos,3tri i a popoarelor de ernigratiuni in goana lor prin tara. ; sau altfel zis: fiecare numire topica e legath de intelesul sau legenda sa particulara; . Laleuirea lor ne arata chte, ceva din rostul trecutului terii, al oamenilor de bine ai neamului si al popoarelor can au treeut in curs de veacuri prin valea Dunarei i Carpatd. Asa Bisoca, Cassoca, Sapoca din judetul Buzau amintesc pe Napoca daeich din epoca anteromana ; avem deei marturii sigure i inch vii de limb& daciea in toponimia actuala ; Troian, Drumul lui Traian, Valul lui Traian ne pastreaza amintirea patriarhului nationalitatii rornane; Jidova, Jiciovii, ca i numele de Cetate, Ceteque, Grcidiste, ne indich numele unui eastru sau ca.stel roman, on al unei inthrituri medievale;

(1) Cber den Ursprung der Hiondnen, pag. 53. (2) Narek DicVonar Geogratic al Romaniei. Introducere. Vol. I.

32

GENERALUL C. I. BRATIANU

284

Locul Novae, Brazda lui Novae arata acel urias limes roman, care taie Tara-Romaneasca in doua dela apus la rasarit, pe o intindere mai bine de 500 kilometri ; Pecineaga , Vadul Cumanilor ne pastreaza amintirea Pecinegilor, Cumanilor, din epoca invaziunii barbarilor, precum atatea alte numiri de: Tcnar, Piatra Tatarului, Tataresti,etc. stau drept marturii a petrecerii acestui neam pe parnantul nostru. Dumbrava Rosie, Rasboeni, Boistea, Cotroceni, Vaideei, Lovistea, Pripoara, Silistea i alte multe asemenea numiri de locaMap ne oglindesc in tainita !or evenimente faptuite, btlii savarsite, dureri - suferite i rabcrari vitejesti indurate, sau locuri de petrecere la vanatoare, cle opreala, in drum, sau de sate de multa vreme parasite. De alta parte se stie c. circumstantele si mai cu sama goana barbarilor prin tara, n'au dat Romaniei ragazul necesar pentru a-si manifesta ca in Occident prin marmura si prin bronz recunostinta catre oamenii lor cei man i catre barbatii de bine ai neamului,, ci ei au fixat aceste amintiri de veneratiune intr'un mod oarecum misteriOs, prin legenclele i prin botezul localitatilor in amintirea yesnica a evenimentelor. Asa orasul Severin ne aminteste pe imparatul Septimiu Sever ; orasul Caracal pe imparatul Antoniu caracalla ; Negru Vodei Basarab pe luceferii dinastiei Basarab; orasele Calarasii si Rosiorti vorbesc de cuiburile vitejilor Calarast i Rosiort din timpurile de glorie ale neamului; localitatea la Masa lui Tratan pe Olt no arata ca prin aceasta tara a trecut cu legiunile lui victorioase in anii 103-105 marele imparat Traian, precum localitatea la Mesele Regale in muntii Sinaiei va aminti generatiilor pe Augustul nostru Suveran, Craiul eel Mare, care ne-a dat Romania moderna. Alaturi de asomenea numiri stravechi se gasesc i numiri modem ne date de popor prin simtul sau natural de a eterniza evenimentele scumpe inimii sale. Asa exista multe localitati, can poarta numirea pe uncle M. S. Regele sau Alteta Sa Regard Printul Ferdinand au poposit in excursiuni, sau au condus manevrele armatei. Pentru a invedera aceasta, va aduc o marturie insemnata. Geograful francez, d-1 de Martonne, in excursiunea cc a facut in muntii Parang arata, In publicatiunea sa A 100 ou 200 metres du rebord W du cirque se trouve rine roche moutonnee qui fut le centre du campement du prince Ferdinand

285

iNSEMNATATEA HARTEI TERM

33

de Roumanie, lors de son excursion a Parangu. Le souvenir en est reste vivant dans l'esprit des bergers, qui appelent eette roche Masa lui Ferdinand." (1) Cum vedeti, Domnilor, poporul roman nu este artist, ei poet prin instinct si sentiment totodata. Ii place ea suvenirurile seumpe inimii sale, pline de jertfe si de vitejie, s le povesteasea insas natura, Si ea ele s lie eterne ea Si natura, iar nu efemere ea marmura bronzul ridieate de mann, omului. Si nu edilii stint nasii acestor numiri topiee ; ele sunt serise din negura vremurilor, uncle prin sudoarea munch, altele prin sangele generos varsat de poporul roman. Si cum apa trece,pietrelerrnn," multe din ele stau Inca neinteleso, ea i tainita din care si-au luat obarsia, dar niei foeul, niei sabia nu le-au putut face s dispara, cad ele traiese in graiul viu al poporului, in eomoara amintirilor lui traditionale. Asa toate deeretele domnesti de a se num' AStirbey oraselul Ceilarasi n'au putut stirbi in nimica numirea sa de Cal arasi, care oglindeste euibul vitejilor Calarasi ai -Limpurilor de glorie strabuna, precum oraselul Rosiori ne arata pe vitejii Rosiori, iar localitatea Tunarii de langa Bueuresti ne aminteste tabara renumitilor tunari romani din trecut. Ungurii, de o mie de ani de cancl s'au asezat in Dacia transalpina, se trudese a maghiariza numele localitiIor dar ei cum ne arata .veneratul nostru eoleg, d-1 Marienescu n'au putut Inca reusi a crea numiri notra decat pentru asezaminte nona ale lor, jar numele muntilor, apelor, etc., in partea eea mai mare, au rantas tot eele veal. (2) Chiar eolosul lui Arpad ridieat de Unguri in varful Tampei Brasovului nu poate sterge amintirea neinspaimantatului Vlad Tepes, care-si bause eafeaua la poalele el, in padurea de tepi infipte cu trupuri dusmane; on eat de provocator moment s'ar Malta la Mireslaul de tanga Mures, el nu poate jigni sau stirbi intru nimica mare* amintire ee ne d nurnirea de Salta lui Mihaiu oglindita pe culmea din fata, in tainita sentimentelor de veneratiune a neamurilor pentru eroul romanesc. Timpul si evenimentele pot
, ,

(I) Baletinal SocietNii Inginerilor pe Ianuarie si Iunie 1900, pag. 62. (2) Topografia satului i hotarttlai Maiclan, Cu un irisernriat studiu despre Ce4i si nu-

mete de localitki datorite ilustrului veteran pe terenul de literatura si istorie naVonala d-1 Dr. At. M. Marieneseu, publieata la Caransebes in 1895.
Azzalele A. R.Tom. XXVIII.--Memorille Seq. $Iiinfifice.
3

34

GENtRALUL C. I. 13RATIANIT

286

spulbera un cobs de bronz, pe cand eulmea cu numirea de Sam lut Mihaiu pururea va spune veaeurilor, ea, a lost (AMA un Mihaiu, earele a stat ea pe o ea pe eulmea Carpatilor, a stat calare in Ardeal, si a stapanit ea un Craiu viteaz tooth Tara-Romaneasea dela Tisa pan la Nistru. Invatatii nostri eolegi, d-nii Hasdeu, Tocileseu,.Xenopol, Oneiul Marieneseu, jar inaintea acestora neuitatii Joan Maioreseu, C. Bolliac si Vasil Maniu au infatisat cu eruditiune insemnatatea pentru istoria nationala a aeestor numiri topice ale terii; pentru mare parte din ele dansii au si dat deslegarea intelesului lor. Atat numai c d-lor nu sunt intru toate de aeord cu purcederea etimologica si intelesul lor. Antiea legenda: Grammatici certant et adhuc sub juclice us est! Noi inch nu posedam luerari mai intinse pe terenul etimologiei sau onomatologiei geografice, nu posedam pentru toponimia romaneaset o opera ea a lui I. I. Egli, Atomina Geographica, sau Geschichte der geographischen Namenkunde. Raul lush, e c multi din seriitorii straini, sub imboldul inatioincearea a explica numele de localitati din vechea Dade mai mult dupa cum le dicteaza interesul lor national, decht dupt cum be impune ratiunea luerurilor. (1) Asa multi din seriitorii Unguri, in raxna lor necumpatata de a face sh creada lumea c ei se gasese asezati inaintea RomAnilor in Dacia transalpina., se trudese nu numai de a maghiarizh nun -10e de localitaf, ei i ehiar de a rastalmaci numiri stravechi romane, ea find maghiare. (2) Scriitorii Slavi, de alt parte, nu sunt mai pre jos cu aspiratiunile lor panslaviste. Asa Samuel Borovsky decIar c toate numele de locuri - in Dacia sunt pureese dela Slavi i Goti, si conchide c Valahii in tara aeeasta sunt veniti in secolii XII si XIII. (3) Asemenea si d-1 Traugott Tamm, del un eminent anteluptator contra teoriei lui Rosier, totus sustine: Ca oaspe permanent In Dacia, a pasit Slavul , ca Slavul a luat odata o parte mare a terii in posesiune nedisputata i duratoare. (4)
(1) In aceasta privinta se poate consulth cu mult fobs eruditul studiu eitat mai sus, datorit d-lui Dr. Marieneseu, inembru al Academiel Itornane. (2) A se vedeh opera eitatil, datoritli; d-lui Dr. Alarieneseu. (3) A honfoglafris toWnete, pag. 83-94. (4) Opera eitata, pag. 86.-- &Irbil, vecinii nostri, Ind, nu sunt mai milostivi. Ash din localitatile romane d e pe marginea granitei sarbesti, ea Pancin, Mariana, Plwariu, Da-

287

INSEMNATATEA HARTEI TERII.

35

Cum vedem este timpul, ba chiar o datorie patriotica, s facern lumina euvenita asupra numelor topice din tara, spre a infrana nazuintele, mai mult sau mai putin patimase, cu privire la originea noastra, daca nu si pentru a ticlui in aceeas vreme i istoria adevarata a terii 0 a neamului romanese. Fara indoiala, Domnilor, o asemenea lucrare nu este usoara, caci pe langa o eruditiune speciala, se cer Inca, rnulte i intinse cunostinte etnografice. Asa mai intaiu e trebuinta de o cunostinta geogratica intinsa, caci adeseori mai multe localitati poarta aceleas flume nu numai in tara la noi, ci 'Inca si prin alte Ieri, si curiosul e c. adesea ele au aceeas obarsie. Asa gasim numele de Sadova in Romania . si in monarhia Austro-Ungara; Buda la noi si in Ungaria Deba, oras in Arabia, Deha oras in Tibet si Deba sat in Galitia; Craiova la noi, Craiova langa Lemberg, si altele! De alta parte, e trebuinta de o cunoastere .arnanuntita a torenului, de a poseda adica o icoana reala a localitatilor, cad nu totdeauna eveninrentele au prezidat la numirea 1oca1iti1or , di adeseori aceste numiri au fost impuse i prin natura si forma pamanteasca loeala. Asa de exemplu: Trivalea, langa Pitesti, ne arata ea localitatea e asezata pe trei vai; Bareiganul, pe valea Dunarei de jos, ne indica o pustietate stearpa, ea si eampul Burdei, o campie de intinsa imensitate; jar numirea de Bucovina aminteste ca aceasta perla pretioasa, smulsa din coroana lui Stefan eel Mare, este vechea Arb0POZet cu codrul Fagetului. (1) Sunt Inca numiri de locuri can ne reamintesc o misiune special locului; ash Targovistea, Cetatea, Strejeani, Ceta -tuia, ca si Cantelaresti, comuna lang. Iai , Vasluiu, etc. cate alte amintiri 1111-s legate de pamantul terii! Fiecare palm de pamant isi poate repeta povestea sa_ de nitrite on dramatica, plina de jertfe si de lupte vitejesti. Dar marea greutate pentru istorici este e aceste nurniri topice, in can se zugraveste localitatea in natura sa, sau in manifestarea evenimentelor i sentimentelor de veneratiu -ne ale poporului, nu
miann, Treiila, ocupate i astazi numai de Romani, Sarbii au facut Panciova, Marianov, Puscarov, Damianov, Trailov. (Cronica din 9 Alartie 1905, Corespondent6 din Panciova). (1) Unii autori explica c. altaclata Bucovina se numia, Arboroza, aclica tara paduroasa, ceeace a facut mai tarziu a fi numita de catre straini Bucovina, care are acelas inteles In limba slavona.

36

GENERALUL C. I. BRITIANtI

288

toate ne sunt cunoscute, culese i publicate, sau stint afisate- prin tablite ca stradele prin orase. Trebue s flu om al locului pentru a le sti si a le cunoaste pe nume si in talcuirea lor. Aceasta lipsa iconografica a localitatilor din tara o implineste acuma cu prisosinta Harta Terii, lucrata la Institutul Geografic al Armatei. Aceasta harta ne infatiseaza mai toate 1oca1iti1e cu numirea si asezarea lor geografica si topografica. i pentru multe din aceste localitati s'au Insemnat in marele Dictionar Geografic, editat de Societatea Geografica, revelatiuni pretioase menite a servi de baza temeinica spre a putea talcui cu siguranta intelesul lor pentru istoria terii si a nearnurilor cari s'au perandat prin valea Dunarei de jos si prin cheile Carpatilor. 8. insemnatatea hartei terit pentru studiul arheologic al patriei. Dar, Domnilor, nu nurnai localitatile cu numirile lor alcatuesc invalisul paniantesc al terii. Locuitorii au trebuit sa-si deschicla drumuri spre a merge Inainte, au trebuit s stabileasca tabere pentru a instrui ostile, sa construeascA cetati pentru a-si adaposti avutiile lor contra navalitorilor, sa inalte altare sfinte Atotputernicului, rugaciuni fierbinti spre semn de multumire pentru izbanzile date, spre semn de ispasire pentru greselile feute spre semn de imbarWare pentru sufletele slabite si in desnadejde. Toate aeeste opere omenesti, in ruinarea lor chiar, precum sentirnentele din Cali si-au luat obarsia lor, sun t atatea marturii vii ca ri intereseaza istoria patriei si a nearnului. Numai acel neobosit cercetator, care si-a luat ca sarcina a vietii descoperirea pe teren a on carei urme antice din cele mai vechi timpuri, numai acela care dela munte la balta, in sus si in jos, a tot colindat campiile si dealurile Roinaniei in seOp stiintific, istoric sau artistic, numai dansul a putut recunoaste cu prisosinta trebuinta unei bune harp adesea singura calauza sigura a colindei lui inspiratoare, singura magistra care putea sa-i spuna: de cc unul si acelas loc a trebuit sa fie teatrul atator eveni'Dente ; de cc, bunaoara, atalea isbanzi i infrangeri se dau la trecatorile Oltului, Teleajenului, Prahovei, Buzaului i Trotusului; de ce la Turnu-Severin descalica Traianul antic, ca i Traianul modern al Romaniei;
,

289

iNSEMNATATEA HARTEI TERII.

37

de ce prin acelas pas al Turnului-Rosu trecuse ad i legiunile vietorioase comandate de Traian imparatul, ca si ostirile de rosiori verzisori ale Buzestilor, ca sf armatele austriace mai incoace ; de cc Gherghita, un sat cu totul uitat azi prin regiunea Hoestilor, a fost o cetate intarita prin secolii XV, XVI si inceputul secolului XVII; de cc capitalele terii se aleg succesiv dela munte la camp, si de ce anume : Campulung, Curtea-de-Arges, Targoviste si Bucuresti; Suceava si Iasi; caror imprejurari necunoscute se datoreste faptul eh' lasii devili in trecut capitala Moldovei, jar Cetatea de Ddmbovita este astAzi capitala Romaniei i figureaza printre cetatile cele mai bine IntArite ale Europei! Mai departe, in urmarirea cailor romane can legau Dacia cu cele doua, Moesii, in stabilirea lantului de castele dealungul Dunarei, sau pe sub poalele muntilor, a capetelor de pod i a altor vechi asezaminte, numai harta te poate ajuta, to poate indruma, iti poate explica rostul lucrului in trecut, in prezent i chiar in viitor! astfel harta ferii e de un ajutor real nu numai pentru cercetarile istorice, geografice, filologice, dar si pentru cele etnografice, arheologice si preistorice; intr'un euvant pentru studiul

Patriei.

incheiere.
Cum vedem, Domnilor, de n'ar fi ramas din trecutul terii decht ceeace ne prezenta harta topografica, a ei, i anume: suprafata pamantului cu relieful solului, figuratul lucrurilor dela suprafata toponimia, i totus istoria ca i filologia, ca si etnografia, ar avea de gasit in harta terii o comoara din cele mai pretioase de materiale necesare pentru a tese cu temeinicie istoria cea adevarata a patriei, a neamului romanesc si a popoarelor, can in curs de veacuri s'au perindat prin manoasa vale a Dunarei si prin cheile Carpatilor. Astfel harta terii, lucrata la Institutul Geografic al Armatei, nu este numai un auxiliar pretios in munca noastra fara preget spre progres, ca i in sfanta i nobila noastra sarcina de a ne apara patria cum am aratat cu alta ocaziune, ci totodata ea e menita a servi drept baza temeinica in studiul trecutului patriei si al neamului. Aceasta opera cartografica, odata completata, omul de stiinta va putea afl intr1nsa date temeinice pentru a ne asigura progresul mai departe, i totodata a ceti cu siguranta ca intio carte istoria terii si a neamului scrisa pe pamantul terii, prin sudoarea munchi prin sangele generos varsat de vitejii nos,tri stramosi.
.

Aceasta infatis, are a Hartei Rometniei, cu privire la Insemnatatea ei ca un instrument de interes public, m'am crezut tlator a o face, intio serie de comunicari, caci ea este de mare utilitate. Ba chiar ma magulesc a crede ca trudnica mea munca nu mi-a lost zadarnica, pentru cuvantul ea ceeace eu am intreprins, cu incurajarea D-voastre, pentru harta Romaniei, aiurea in strainatate ramane Inca de facut; acolo nu s'a cautat 'Dana azi a se invedera cu staruinta rostul hartelor moderne, nici prin acte de administratiune publica, nici prin publicatiuni particulare. imprejurarile vietii mi-au dat fericita ocaziune de a cunoaste de aproape acest rost al hartei terii noastre, lucrata la Institutul Geografic al Armatei. Mai inthiu ca eu gasindu-mil singurul ajutor al intemeietorului serviciului geografic al armatei e vorba de

291

INSEIVINXTATEA HARTEI TERir.

39

Generalid lfarozzi, Colonel-Director al Depozitului de Rasboiu in 1872-- t7;i eu trebuind a asigura lucrarea hartei terii, am colaborat In. stabilirea ordinei lucrarilor; mai apoi, cand s'a inceput aceasta serie de lucrari, a trebuit s-mi inchin toata activitatea ca operator si ca Director al Serviciului Geografic al armatei; in fine, am urmarit pas cu pas si cu cea mai mare grija totalitatea lucrarilor pentru harta terii, lucrari executate pana acuma in curs de 33 ani consecutivi. Astfel involuntar m'am gasit nu numai indatorat, dar chiar in pozititine cu mult mai bine decat on care altul, ca impreuna cu punerea hartei terii la dispozitiunea pubficului, s infatisez si mijloarole co acest instrument indispensabil al culturii rnoderne este menit a procura celor interesati. Dar aceasta cercetare a intereselor nationale ce se in strans legate de cartografia terii mi se impunea mie sa o fac, nu numai prin insusirea ce am ca Director al Serviciului Geografic, dar mai cu sama prin faptul ca facand parte dintr'o inalta institutiune culturala, cum este Academia Romana, aceasta trebue sa aiba la inima progresul neamului, i prin urmare nu poate sa-i fie indiferent nimic din cele menite a asigura progresul national si natiunea terii. De aceea, nu trebue sri. suprinda pe cineva indeletnicirile unui ofiter cu asemenea cercetari ce ar pare.), ex-professo, ci incredintat de bunavointa d-voastre, voiu cauta ca, intio apropiata sedinta, s incheiu seria de studii a Hartei Romaniei, desfasurand inaintea d-voastre importanta cartografiei oficiale i incidentele lucrarilor pentru aceasta monumentala icoana a patriei. E bine, e chiar indispensabil ca amintirea greutatilor invinse, a piedicilor inlaturate, a zadarniciilor evitate, a imperfectiunilor semnalate, sa nu piara din mintea noastia, cad pentru tot omul de munca, stradaniile si nazuintele inaintasilor sai sunt o comoara de experiente, can nu numai lurnineaza, dar Inca i plamadesc i alcatuesc stiinta insas, careia, ca preoti ferventi, in acest mare templu, servim cu totii ! Fie ca imprejurarile si mai ales dovezile de simpatica si colegiala primire din parte-v sa-rni ingadueasca placuta i plina de onoare ocaziune de a rosti in mijlocul Domniilor-voastre si ultima mea comunicatiune anuntata asupra unui subject, care a tesut panza chiar a vietii mele din tinerete si 'Ana astazi, si asupra careia privesc cu satisfacere sufleteasca, dach nu cu oarecare mandrie!

CUPRINSUL.
Fag.

Introducere Pet/tiea 1. Ce se intelege prin studirtil i8toriei nafionale. . 1. insemn'atatea documentelor topografice pentru sitidiul istOriei inilitare . . . 2. Metoda penttu gtudhil Thtbriei Militate ; . 3. Trelminta de 6 priegAtite special pentru studiul istoriei nailitare . Parte& 2. -- litentriettatect ieonograflei ferii pentru istbria nationala.

7 11

g.

4. insemnMatea terenului terii pentrn studiul istoriei militare nationale . . 5. insenthatatea hkrtel tern pentru istnria mi1itar national . 6. fiatitinea strdtegiO t ta6tiela MI61iei dela C5litg5ieni

21 23 g5

Petrtea 3. :itiseitiliettte,t6tt idOnogretflei terii &U privire let deslegeliteu topUnimica arheologica a pantantului in sebpul unei adevdrate istorii a patriei i pentru graiul romanese.

g. 7. insemn'atatea fiartei terti Cu privire fa tOponimia pentrit intocrnirea unei adevArate istorii a patriei . . 8. ifiSenantatea haTtei teril pelitrat studittl arliPOlogic al Patriei . . .
inciteiere
. .

30" 36 38

HARTA CAMPULUI likrALIET DE LA CALURAREN1 IN1595. st 'll


--

-7,. ----7
, -'-' \ -

77-

2''',. .
.A.:,. . .
.;

\t" .... :" --:' \ /'''',1- i .

-''

'

-''''' :

80

.`

A`'''

I'. i>r

' : V' 'TT4-.'''Z-1..

6,, if-. .;,. '

._

.
.

`.,'

,:',

X \

- , ,. .

,' . . 1,1. 2:,o..:::' :,' ,.',. "\. ' '- - -1 Ar. , . . ... .. !' ..-!1?-.\''.. ' I /lei'
Q.,.(_..,-

f.' V

A.
.. .

'
,

, , '
. ,.

,.

- .... . ..,c- r,--. 4k,,, . , ,

, :!...'''.i s.

, .. ,e.,

- -., .-

.. . - _,

...... ,-.:

..

--tit: /r... . . .,/ . 'S. 6 - -,,, . ..;-..-- .-#1.-_-_-..1.,,.1,-- ,-.,, ''' -X , --

. ,,,,

,-- ;-:. _: ,;-, ,,,,,, .4 ,/, , - ,,,, ,,

_ :.
' '' ''\E.,

,,..,, '
. . -\,: .. .,

, - ..

, . --

, '
/

-_''._..;'_:,..-9 .c. :.....4.,A., .,:-.z.,- -. . s,.. * . -,...". ii..-4-b, - . r., ..,-,2--,. , ;:-..., . . ./. ... 4 \ -::....
:.-fr:4-1

_.....,--.,- : .- -- -,,-.4,.. :.,


s, ., -.----:i,rt'"<`,:, -

..

; .-,:.,..:.,. -- : '_--,,,' - ,/
s'

'.:
i .,2AA, /

%ir *1-4 '''.("P .' '' "

`1 7 : :44: :.; ' 1 '''. s, ' ''''''''-- , 1 '

- --;,4:

,X

1`,. !,1,,41 , , s.s , . ...., , . i :z ,,,,,,,,,, ",,...1rt A .


\et% 1.-V.t...,'''f' ''
. ,

'-.:, ,,y t..

57 , i 7 :. . , ,;,.; ' ...,:':-

7 \<) 03. ' i ' -e_ ., ` illi tiff47101,e ) ( -L=' '.xi-iv, , ,xpra,.,,,,...t; ,. ,\,'\ A' ;-iii.," \,.. ,,....,.itt...1 ,---, 11 11,,c. lit --,: , s ,,,o.e... . :16.,4-,,....,.,,t: ..% ti :011,. t, t 9. . )c.....,,,Itti, ;\ '.

- " ' ';.

-- ,

/ \

f,. i..,,,,,: :- .,i,

'
-,..t\ ' ,./ _ ,
.

,' . 0,, 9
4

8/;,.) 1r ,
,

, ....,,,_,",,...,

('
,...-..:-..,, p.,,.,..,.., ,

,, s \
'/

,,, ,it ir ,-1 Ig


' ' -

1.

, . ., f,
.31". '

' / ., ,.., , :.1,- ,e,..) ...y1.7: ,.. ;, , j / ;,,,,,-1-1f,;.,,/. - -.1 .---; ffi.ii .,1; , ..,,.t.:-r..:r,1,,4,,,,l .;,\ -, .c ,, ., acta, r .,,,,,,,/ .,./ .. ,_

-,.,2 .(i ..: 1_,:,,,,,..,5-,:.-,,,,

- ";(c"

'

''- ' : . -:- `.,

- - --- '','-r

'

1.. .4**'-::,,(.i..'''' , ,'v". ,' HLL,...7":',7'.-' ,,

Ivy, 4 : \ ,,7- ' ` .,,...,j A,4,2v , \./ ,'. . - ..,,,,-_,.---!'.//

,':,

,,S:'.'.... 1i. ; -,-._._ / -- , \v& , .,,,.. ' ,7:4-'' ' . ' ' fa' 1 - -Vit'Ctmlii

_-- .
--------_ z ..,-' ,_ --", ,,_ .

:
, -. , \

,
.,

..
. . ' .-. . X

. ,

y ,
'

, '4LHt-.2.7.;x:'.-:. .if,,,.,. ,. ,,,,,,,,-,-;.::-.._ -. , -..;4;',,,,,,,, .2..>'H',- :,,,.------ - 1 .;-----L--_---_ _. ' ,-'. 4,:iti:r. . ''".- ..: ., ...."-,-- - . ,..,,,,,, 3 '., . ';.. '. -,--;.'''''"i'''..-,.,
. .... .. '. .'It-,,-.. -!tiV1,;$ ' A .- S A 1.0 ,1 .y.'/,7 7 / `.' - ,, - 0 : .'.- 17 / '. .i. 7 A... ,.,"'......"-T -.. . , - H .'

,. , v_,..-.7i:,_ , .' -.L ' 0-0 ...,.. ,,. -'. 4,4.. .-- ' 'We / , i Ct.' -,...r.,Ots4 - , .. e -14-..z -..-7

it f

1 :t157.5' ,.,,, ..., ' -52 ,2,F40'...,,;,-,-.t."-- -- _-- _-_,_, t-1-.5,1,9, . -" .-,,,---:1;W i'l'71*1-116)7-11 ';, iti,l ' ,''' , 142 ' .. %rit '44111117/114 ;. ._,t- ''''' 'r,:,.. , : " :, : . -. ' '''..,,' ' ----- "-Vsk-1".., 7: ' ' f, 'V 'll. '''V4 i ' ''' it1214\TN:'-' fl:;11).tdIf ,44,1 oduihd-J'' ,-<-.' V',1('T.'l'lii-,..Ifis'a4.,`j1:, , " s 4 .1-", '','' ':.-;-..-. _1.444.4t ' --- '.. - 'A '''' -V '.. \ '-;,-,:::,::.,--'1,1-,,I r:,__ cz ' 07.i,: ' ' :444;,.-,A. '''....,,::,---,_,,, 1:,41,:3-930_ -_---,:a---).7_,,_ -vm:/,'.2 ,t. 0,,', ,'A 4 , r,k ,v. .p 6.,:.....1, ...,..- .... 1 -- =-7 ,,;-5-....:-Kv.,. J." ''.;' '''-' -!'%. Iv'''' .'.'i.,_:--6----L4r.vil..;:fl---\q..ti,..:_:'4, "t&T247- ( ' 3 '
,___,_,,,/,.-Tic ,l i
,58 .?"".50" :

.ii., ,. . r i ,.,, .. .d! -4- v --Ilk ' -'-' 1'''' -'-i-Z:L:. I A I II " 7 V ` -7 , : 7: - =, -----, -44A -.7.;";7'..71: --..7. -: '''-';'''. '..05.1 --.2:"' .,V ' _0AX ' '4i1 '--) T` '' - .5f4'.i..si '' ,. - ' ,-,,,-,, Z... i, y '14 vt t'd a A-044-r9/ZC-nir .'N- ' , , ''. T , .. ,11,4...,..,.."' ,...9t.l. .. ,, . ,',4 ... L.:--.."../.. '-:, -. - ' -F""' ' , ,,, ,; -- /_-_ .. .-,"L...-:&__ '. " ---z_- ;

_-,-2_ ,--

`-1,':_,,4 R''A.'-44: ---)1=-

ii,

- --

' ' ' te V. ,---,- 'At' "f ."1 'r ,,,,'-,; r '' '' 4 ,' ' ,:'' ' "" _

1.., ' iv.At N.:: ,,-- iti, . ,

'` ).. P ,efilitt4(1 ,' :14;24:7:12L 17-171011, ,P r'. .f -r'''''f 0- '-- , . , -, ...: - - ' ' '-' ' . `

, ;

i . s..., ,

4.

---,,,7, - -,-_.:

-7,--_-:

:0. _ 2.. ', . A , , /3 --,',,/ ___Etr, .,:_I _.1^ ..... _2, v' '.;-', -,-- - ..- ..v // .,.N. rr, '4ks_. ,.. AL..: --. , -,,,,,, . _ , 4, .,.,

. . -.:,4- p4 ' ' .-,-.,'. C",,' 'Ifff- -7,:*-': z- - 4 q',:4,4,:',-,0":.- - _,_ 2 -" -.--,- :'?:0 '''''' '''''' '''''), ' .. 4'7' -7----7- '-. '', -,. _ ..,..-!!- -. . 4 --,_L_ '' 9 tt', ,,,', i'4 -, 8 .- ,, . '" f - , --

-23::;,::::=-:

, *

. 1

_ , ,. ___ ,. , irt-,,z_--;,- " 7/., ,,:', ,_ 0 -..w,_.9t.

,
..:

0,3

-,-,-,74,t -:=-.;=-- -----,.-4,-, 4,77 ...*- -, . ' i .


" -. ,' '
' 7

, 421,-5'''Til'rterdeee,,a/edOriala51,,--%;,.: . ....- -,.. (,. /. ,., -4, \k,.., , ...4 .. io.,, .0

056
''''t

, --

r',

.
'

, ,., s ,\,, :

..--gr.,;,--"17',"P'. A, ,'-`'.': ' ' ,,'---.


i . 5 -'\ s.

Ea ' .

, '`-'
0 '0

Z. .=;. $toerze is., -,,,,


V I

.z. ' r . 'i - ;_.

.., Ifir , , \ \

' .....'" ''''' ' "...0' `'

- . t?1,:il v
- -

).'':

: : ;4 -;:1-,

V . -i'

/--.,-1 '.

;',.,0 V' ,:. \\,,,,

.. j .-. ''' ;,. ._,


I

..

*,

1,1

'

, ".

,... ,,

7.---) -- _ ' ' '


l'-

,.2,..-',-, ..

'

hd

CIUMI

,
, ' , ' ,, Q '

.' .0-/Arty.4 :, : .,, , . '`,, 1 - I ;41. . ---\\ ', / t, , 1-2111 ,91s; \.. \ ' fr
1,

iltit.,

'
K '35

', s,,,4i

,', c

,, '...":
, I
-

,/,II

.:!,-- 's.:, \

I
,74
I-

,, , , 1 'i , ...4i

00,' ,

,
-'

1-jr - ,-' ,I

) ,.

s ',, ...: . L
t

r - 471,1: _, ,
A.C.'18

, ,l,

t:', 0 ,.A. -,-- ., ,, 4 .

4P-it I - 0 ,

Legenda
............ / a mulacettluni e,V,,WAirle 1, (),) .

' ... :(1111' ,:..' -

-- , :Cs ., :ft

- =` -*,./.

.', 'P' G 1. 4 .

f t. '.. ' .,,e.

....= .--:.-- r...-.-.. .__


i

, de.s.el use Ina( Iurtit ,

'.

:.-c

'G 7r., n7. ; o .. .-=, _ , -

I Pd,t.lure existeittz; /5,9.; i 1,I_


. R. XXVIII. ;rem SI it>

, ( .: . . 1, 0 - 0 001.p oa `, 1 . .. 7 4 ,-- .0 ,

il

.,

Scara 1:50.000

Ary)

,.(7,4RO1 GO.P.,,,MO ;T. l'ASiGESCO

SLII

HART_A_ CAMPULEI B:ATALIEI BE LA CALUGAREINI IN 1595.

/Wilde .4.R. .YATill :Vern . Shirailire

Scam I:50.000