Sunteți pe pagina 1din 2

Ren Descartes

Ren Descartes nu a fost doar un mare filosof, ci si un important matematician si om de stiinta francez. Se naste pe data de 31 martie 1596 in localitatea La Haye en Touraine. De-a lungul vietii sale a publicat lucrari in domenii precum optica, geometria, fiziologia si cosmologia. Totusi, matematica a fost domeniul caruia i-a aduc cele mai semnificatice contributii. Cele mai cunoscute dintre ele sunt folosirea indicilor pentru a exprima puterile si formularea sitemului de coordonate carteziene, care ne permite sa reprezentam numeric liniile drepte si curbele. Descartes a formulat o teorie foarte interesant despre explicaia faptului c inima bate. El susinea c inima este cel mai important organ al corpului i c ea este prima care se formeaz, chiar mai nainte de creier i membre. Totodat, spunea el, inima este locul cu cea mai ridicat temperatur din corp. ntruct tot sngele circul de cel puin 200 de ori pe zi prin inim, dar nu curge ntr-un flux continuu prin aceasta, ci n picturi mari i avnd n vedere faptul c acolo este o temperatur foarte ridicat, volumul de snge crete brusc, iar astfel se aude acel sunet i se simte btaia inimii. Aceast teorie i are rdcinile ntr-un principiu al fizicii, care spune c volumul crete odat cu temperatura.

Ren Descartes a fost supranumit tatal filosofiei moderne si este considerat si intemeiatorul curentului filosofic numit rationalism, chiar daca elemente specifice rationalismului au aparut si in gandirea unor filosofi anteriori lui, de exemplu Platon. Descartes caracterizeaza omul ca fiinta duala: corporala si cogitativa, dar il defineste ca lucru care cugeta. El considera ca eul cugetator include gandirea, vointa, precum si actul de a simti si cel de a imagina. Descartes defineste eul cugetator prin gandire, considerand ca acesta conditioneaza ideile sensibile si actele voluntare. La om, sufletul si trupul exista si sunt strans unite, ca si cum ar forma un singur lucru. Potrivit conceptiei carteziene, trupul necugetator si sufletul cugetator se pot conditiona sau se pot cauza unul pe celalalt, dar niciunul dintre ele nu poate determina natura celuilalt. Esenta omului este gandirea ce caracterizeaza sufletul, si nu trupul omului, astfel incat se poate spune ca omul este totuna cu sufletul sau. Desi Descartes se exprima adesea in termeni teologici si preia idei si argumente teologice, gandirea lui reprezinta o ruptura majora fata de modul in care fiinta umana este prezentata in teologia crestina.

Raspunsul pe care Descartes l-a formulat la intrebarea: Ce este omul?, a marcat in mod decisiv gandirea filosofica a secolelor urmatoare. Filosofia moderna este in mare masura o filosofie a subiectivitatii. Trebuie mentionat si rolul major al rationalismului cartezian in domeniul politic si social, in constituirea valorilor individualismului si umanismului modern.

O opera foarte importanta a lui Descartes o reprezinta Meditatii metafizice, in care autorul introduce un element nou: teza geniului rau si inselator. Acesta poate fi inteles in ambele sensuri ale cuvantului, adica si ca spirit, dar si ca o justificare a pluralitatii lui res cogitans. Geniul rau cartezian trebuie inteles ca fiind o figura de stil cu aplicatie stiintifica. Teoria geniului omnipotent si malefic utilizata de Ren Descartes genereaza constanta iluzie a realitatii. Se introduce conditia existentei unei entitati rationale separate, in primul rand pentru accentuarea ideii pluralitatii eurilor ganditoare, iar in al doilea rand, pentru a gasi o explicatie in privinta mecanismului care ar face posibila existenta a ceva virtual inexistent.

Se stinge din viat pe 11 februarie 1650 n urma pneumoniei contractate n timpul deplasrilor de la resedinta sa la palatul regal pentru a preda filosofia, la orele cinci ale dimineiii singurul moment al zilei n care regina considera c avea "mintea limpede". Rmsitele pmntesti sunt transportate, n 1667, n Franta la Saint-Etienne-du-Mont. Abia n 1792 au fost transferate la Jardin Elysee.