Sunteți pe pagina 1din 16

ISTORICUL-EVOLUIA ROMNIA

FENOMENULUI

TURISTIC

RURAL

n Romnia, primele "initiative" si "cautari" n spatiul rural, avnd un caracter turistic mai clar conturat, dateaza nca din deceniile 2 si 3 ale sec. XX, perioada n care se practica, n mod sporadic si neoficial, cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali, procesul fiind stopat, n forma incipienta, de evulotiile ulterioare din considerente care tin n primul rnd de sfera politicului. n pofida acestor restrictii, n perioada de relativa "deschidere" ideologica de la sfrsitul anilor '60 si nceputul anilor '70 s-au manifestat unele preocupari pentru promovarea turismului rural, materializate printr-o serie de actiuni turistice organizate initiate ncepnd cu anii 1967-1968 pentru grupe de turisti aflati pe litoralul romnesc al Marii Negre si n Delta Dunarii. Un alt moment semnificativ s-a nregistrat n anul 1972, cnd n urma unui studiu initiat de Ministerul Turismului (prin intermediul Ordinului nr. 297) si realizat de catre Centrul de Cecetari pentru Promovarea Turismului International, au fost identificate un numar de 188 localitati rurale ale caror resurse turistice naturale si antropice ar justifica includerea lor n circuitele turistice interne si internationale. nsa abia n anul 1973 s-au pus bazele reale ale revitalizarii turismului rural prin identificarea, omologarea, declararea experimentala (prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 774) si promovarea a 13 sate reprezentative din punct de vedere turistic (selectionate prin prisma valorilor etnofolclorice si culturale nmagazinate si a valentelor atractive ale cadrului natural) din principalele zone etnografice (Leresti, Rucar, Fundata, sirnea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan-Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol si Sf. Gheorghe). n cadrul acestora s-au manifestat nceputuri de organizare si, partial de amenajare turistica dupa modelul francez si de practicare a acestei forme de turism. Ulterior nsa, din ratiuni de ordin politic, s-a procedat la stoparea acestei actiuni, care a debutat att de promitator, prin promulgarea Decretului nr. 225 din 1974, care a stipulat interzicerea cazarii turistilor straini n locuintele particularilor, fapt care a echivalat, practic, cu anularea intentiilor de promovare a turismului rural, amenajarile existente devinenind astfel nefunctionale, exceptie de la decretul mentionat (acceptate la solicitarea expresa a Ministerului Turismului) facnd doar cteva sate unde s-a permis cazarea grupurilor de turisti straini, respectiv Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan (n realitate, numai satele turistice Sibiel si Leresti erau beneficiarele "exceptiei" de la decretul mentionat).

Contextul social-economic si politic radical modificat n care a evoluat societatea romneasca dupa 1989, desi nca nesigur si ambiguu sub aspect legislativ si de organizare a modalitatilor stimulative si investitionale, a permis crearea unor premise favorabile revigorarii/relansarii turismului rural. Astfel, nu au ntrziat sa apara primele initiative concrete de promovare a acestui fenomen la nivel organizatoric, legislativ, formativ, de cercetare si cooperare internationala, imprimnd un nou impuls acestei forme de turism. Primele ntreprinderi private cu profil turistic care activau n domeniul turismului rural s-au constituit n localitatile rurale situate n culoarul Rucar-Bran (Rucar, Moeciu, Bran, Fundata, sirnea, Dragoslavele), extinzndu-se apoi si n alte regiuni. Astfel, prima gospodarie rurala care o obtinut certificatul de atestare ca si pensiune agroturistica a fost vila "Santa Maria" din localitatea Bran (apartinnd Branimex SRL- proprietar Marilena Stoian). Prin HG nr. 438/1990 se nfiinteaza, sub "patronajul"/auspiciile Ministerului Agriculturii, Comisia Zonei Montane din Romnia (C.Z.M.R.), n cadrul careia s-a creat primul compartiment de agroturism, care a stat la baza reorganizarii turismului rural din tara noastra, atributiile acesteia stabilindu-se prin HG nr. 688/1990. Cele mai importante dintre acestea vizeaza urmatoarele aspecte: modul de atestare a gospodariilor si a directiilor de actiune pentru dezvoltarea acestei forme de turism (pornind de la modernizarea gospodariilor familiale, organizarea pensiunilor, sprijinirea cu materiale si asistenta tehnica a gospodariilor intrate n retea, nfiintarea si amenajarea de mici asezari orientate spre practicarea turismului rural etc.). Un moment deosebit de important n promovarea turismului rural n Romnia postdecembrista l-a constituit nfiintarea, sub conducerea lui Radu Rey, a Agentiei Nationale a Zonei Montane (A.N.Z.M.), organism guvernamental creat tot n anul 1990 si functionnd la nivel national n cadrul Ministerului Agriculturii, iar la nivel judetean, n cadrul unei retele care dispunea de 28 de servicii de dezvoltare montana n cadrul Directiilor Agricole, evident n judetele care dispun de zona de munte; A.N.Z.M. si propunea drept obiective: reducerea sau chiar stoparea emigratiei din spatiul montan, dezvoltarea durabila a acestuia prin asigurarea unui nivel similar cu cel din spatiul de cmpie, conservarea mediului nconjurator pentru a asigura locuitorilor conditii sanatoase de viata, protectia resurselor naturale de interes stiintific, a patrimoniului cultural-istoric, valorificarea prin intermediul activitatilor turistice a peisajelor naturale si a ofertelor de recreere si cura. De asemenea, punea un accent deosebit pe complementaritatea dintre activitatile de turism si cele agricole, fiind n mare masura o ncercare de aplicare/implementare a modelului tirolez de turism rural, avnd n centrul preocuparilor ferma si comuna agroturistica.

n 1993, n urma reorganizarii C.Z.M.R., activitatea agroturistica este preluata/continuata de Federatia Romna pentru Dezvoltare Montana (F.R.D.M.), care a adoptat o strategie de promovare a acestor activitati la nivelul forurilor guvernamentale si neguvernamentale. F.R.D.M. a continuat activitatea de evaluare a resurselor atractive din zonele montane, a sprijinit nfiintarea de noi agenti economici sub forma unor agentii comerciale, asociatii si fundatii n scopul implementarii si dezvoltarii turismului rural, a realizat o serie de contacte si colaborari cu CEBEMO-Olanda si CLECONFORT-Franta. Din 1994, Ministerul Turismului, prin protocolul ncheiat cu F.R.D.M. privind colaborarea n promovarea turismului rural si mbunatatirea cadrului legislativ, a manifestat constant un interes deosebit pentru aceasta forma de turism. Un mod diferit de dezvoltare a fost propus de A.N.T.R.E.C. (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural),creata la Bran n 1994 cu sprijinul Uniunii Europene prin intermediul programului PHARE (avnd drept nucleu o ntreprindere privata de tip S.R.L.), care a devenit, la scurt timp dupa constituire, organizatia-fanion n procesul de relansare si afirmare a turismului rural din Romnia. A.N.T.R.E.C. Este o organizatie neguvernamentala apolitica si nonprofit, dispunnd n prezent de o retea de filiale teritoriale/judetene extinsa pna n prezent n 30 de judete cu un numar de peste 2000 de membrii si o agentie n Bucuresti. A.N.T.R.E.C. este membra Eurogtes din 1995, cu care conlucreaza n vederea formarii expertilor n management agroturistic la nivel local, regional si national, precum si n vederea continuarii actiunilor de formare a prestatorilor din reteaua turistica rurala si a valorificatorilor specializati n comercializarea acestui produs (sponsorizate de catre aceasta institutie), prin efectuarea destagii de pregatire/formare profesionala n Franta de catre gazde/gospodari si animatori pentru o perioada de doua saptamni. Pna n prezent, la aceste schimburi au luat parte peste 200 de persoane. Fondurile A.N.T.R.E.C. se realizeaza din cotizatiile platite de catre membrii acesteia (care reprezinta 10% din tariful de cazare al turistilor veniti prin A.N.T.R.E.C., precum si din donatii si sponsorizari (cuantumul acestora fiind, din pacate, destul de redus). ntre obiectivele A.N.T.R.E.C. mentionam: selectarea,omologarea si clasificarea echipamentelor turistice; promovarea si protejarea intereselor membrilor sai; conlucrarea cu organizatii similare din alte tari si cu Eurogtes; coordonarea si colaborarea cu filialele teritoriale/judetene; realizarea de schimburi de experienta ntre centrele din teritoriu; desfasurarea de actiuni de formare si perfectionare pentru persoanele interesate de practicarea acestei forme de turism (gazde, agentii de turism rural, membrii ai asociatiei); acordarea de asistenta tehnica si consultanta n vederea omologarii si clasificarii

gospodariilor/pensiunilor; constientizarea importantei marketingului n conceperea si valorificarea produselor turistice rurale; organizarea de actiuni de marketing promovare, precum si realizarea de materiale publicitare, prin intermediul carora sa se creeze o imagine favorabila produsului turistic rural romnesc pe att pe piata interna, ct si pe cea externa; realizarea si distribuirea lunara a unui buletin de informatii A.N.T.R.E.C. ("Informatia A.N.T.R.E.C.); realizarea unei centrale de rezervari la nivel national/cu acoperire nationala/fond de date privind gospodaiile cuprinse/incluse n reteaua nationala a turismului rural (n care au fost incluse n prima faza 10 filiale judetene cu activitate mai intensa/sustinuta- grupnd circa 800 de gospodarii rurale n 1994 si 1240 n 1995-, la acestea racordndu-se, pna n 1999, toate celelalte filiale A.N.T.R.E.C.). n concluzie, aceasta organizatie a dat o mare importanta inventarierii gospodariilor existente, precum si cresterii numarului de structuri de cazare aderente la asociatie (punnd accentul pe atragerea caselor cu un nivel de confort ct mai apropiat de confortul urban), sporirii numarului de membri, crearii de filiale judetene, editarea de materiale promotionale si participarea la trguri si manifestari expozitionale profil. nsa, desi obiectivul declarat al acestei asociatii este dezvoltarea turismului rural n Romnia (ncercnd totodata sa evite greselile marilor firme profesionale din turism, care, prin practicarea unui turism de masa pe principii neecologice, au adus prejudicii majore mediului nconjurator) preocuparea majora vizeaza reproducerea n mediul rural a confortului urban, fapt care se reflecta n normele de clasificare elaborate de aceasta asociatie mpreuna cu Ministerul Turismului si care caracterul ecologic este practic ignorat. n viziunea A.N.T.R.E.C., unitatea de baza, nucleul activitatii de turism rural este structura de cazare si nu regiunea sau satul. A.N.T.R.E.C. a colaborat cu Ministerul Turismului n vederea elaborarii normelor de clasificare a structurilor de primire/cazare din turismul rural si realizeaza anual un catalog al pensiunilor turistice integrate n retea. Al treilea model de dezvoltare a acestei forme de turism este cel propus de organizatia O.V.R. (Opration Villages Roumains, constituita nca din 1988 n Belgia, cu sediul central la Bruxelles, ca asociatie nonguvernamentala cu scopul declarat de a se opune/a lupta mpotriva planului de sistematizare a satelor romnesti initiat de regimul comunist), a carei activitate s-a reorientat, ncepnd cu anul 1990, nspre ajutorarea satelor/comunitatilor rurale prin distribuirea ajutoarelor umanitare si punerea n aplicare a a unor proiecte de cooperare ntre comunele partenere. ncepnd din anul 1992 organizatia a nceput sa se implice si n initierea unor unor proiecte de dezvoltare locala durabila, inclusiv prin promovarea turismului rural, acesta ocupnd un loc aparte n cadrul

dezvoltarii globale si integrate, punnd accentul pe implicarea directa comunitatii locale/actorilor locali n dezvoltarea turismului rural, prin constituirea unor asociatii locale reprezentative care sa coopereze activ si complementar cu autoritatile locale si care sa devina motorul revitalizarii dezvoltarii localitatilor rurale. Astfel, n octombrie 1991 s-a nascut ideea lansarii proiectului turistic al satelor pilot, n urma caruia 14 sate din 8 judete ale tarii au fost selectate si incluse ntr-un program de parteneriat intercomunal cu scopul de a initia, dezvolta si promova turismul rural n Romnia: Albac, Arieseni, Grda de Sus si Scarisoara, n judetul Alba; Lunca Ilvei, n judetul Bistrita-Nasaud; soars, n judetul Brasov; Chileni si Lazarea, n judetul Harghita; Buciumi, Ieud si Vadu Izei, n judetul Maramures; Ceuasu de Cmpie, n judetul Mures; Sebesu de Jos, n judetul Sibiu; Vama, n judetul Suceava. n anul 1994, aceasta retea totaliza 268 de gospodarii, respectiv 813 locuri de cazare. n cadrul fiecarui sat din retea, dezvoltarea si coordonarea activitatii turistice era asigurata prin intermediul unor asociatii locale. n anii ce au urmat, reteaua initiala s-a largit prin includerea de noi sate turistice, numarul acestora ajungnd la 24 n anul 1999. Acest program a fost recunoscut de catre UE prin programul ECOS, administrat de catre Consiliul Comunelor si Regiunilor din Europa si sustinut prin organizarea unor stagii si seminarii (cu asistenta din partea unor organizatii din domeniul turismului din strainatate, precum A.M.E.P.S.- Arts et Mtiers-Enseignement de Promotion Sociale, A.F.R.A.T.- Association pour la Formation des Ruraux Acivits du Tourisme cu sediul la Grenoble sau Fundatia Rurala din Valonia) axate pe mai multe directii: definirea obiectivelor comune, organizarea formarii personalului si crearea de mijloace de informare si promovare turistica etc. nfiintarea, n anul 1994 a asociatiei OVR Romnia, ca asociatie nationala a comitetelor si satelor din Romnia, a fost urmata de initierea si realizarea unui studiu de asistenta pentru devoltarea turismului rural n Romnia. Prin actiunile ntreprinse, OVR a sustinut si a ncercat sa implementeze modelul francez de organizare, materializat prin crearea, n zonele de convergenta ridicata a fluxurilor turistice, a unor structuri de tip "pays d'accueil touristique". Ulterior, au fost lansate si s-au derulat o suitade programe care vizau dezvoltarea locala prin intermediul turismului rural:Programul PHARE Lien, derulat ntre 1994-1997, constnd n sprijinirea materializarii unor proiecte de dezvoltare rurala, care vizau, ntre altele formarea unor agenti de dezvoltare locala, ridicarea gradului de confort al locuintelor etc.; PHARE Interreg, derulat ntre 1996-1997 n cadrul caruia s-a reusit crearea unui sistem unitar de semnalizare n toate cele 14 sate incluse n retea, realizarea suporturilor publicitare, organizarea unor cursuri de pregatire a gazdelor, derularea unor actiuni de promovare pe piata externa (ndeosebi Franta si Belgia), amenajarea de birouri de informatii

n 10 din satele retelei, editarea unui buletin informativ SATurism; PHARE - Turism, aplicat n intervalul 1996-1998 la nivelul a 4 zone pilot (valea superioara a Ariesului, cu centrul la Albac; Maramuresul istoric, cu centrul la Vadu Izei; Bucovina, cu centrul la Vama; zona Bran, cu centrul la Moeciu), selectate pe baza urmatoarelor criterii: existenta prealabila a unei asociatii sau a unei structuri juridice care are ca obiect de activitate dezvoltarea turismului la nivel local; existenta prealabila a unei activitati turistice locale, axata pe o retea de cazare, infrastructurile din domeniul comunicatiilor existente sau n curs de amenajare, amplasarea localitatii rurale sa fie n lungul sau n proximitatea unei axe de comunicatie rutiera sau feroviara, iar satul n cauza sa fie localizat ntr-una dintre zonele prioritare definite de Ministerul Turismului; motivatia locala. n cadrul acestui program s-a trecut de la dezvoltarea locala la nivel de comuna, la dezvoltarea regionala. si n acest caz, n centrul atentiei a fost pusa colaborarea dintre autoritatile publice locale si asociatiile de turism locale, investitiile alocate programului fiind dirijate spre subventionarea a 10 microproiecte pentru fiecare din cele 4 zone si spre realizarea unui sistem de semnalizare unitar pentru cele 4 zone, mbunatatirea/modernizarea drumurilor de acces, marcarea si semnalizarea potecilor pentru drumetii, participarea la amenajarea unor prtii de schi-fond, echiparea a 4 birouri de informatii (cte unul pentru fiecare zona pilot), organizarea unor cursuri de formare a formatorilor si de gestiune a birourilor de informatii, stimularea initiativelor individuale (productie de artizanat, mici restaurante etc.), crearea asociatiilor regionale care sa gestioneze activitatea turistica Totodata, principalele obiective ale acestui program (n cadrul caruia "sarcinile" au fost mpartite ntre cele doua mari organizatii de profil, astfel nct ANTREC-ului i revenea n special promovarea si comercializarea produsului turistic rural, n timp ce sarcina OVR-ului punea accentul pe realizarea infrastructurii generale si specifice reclamate de practicarea acestei forme de turism) vizau o serie de obiective: realizarea catalogului national al gospodariilor cuprinse n reteaua de turism rural, participarea la trguri de turism (ambele fiind puse n practica) si realizarea, n viitorul apropiat, a unui sistem national unitar de rezervare si comercializare a ofertelor turistice. Pe linia integrarii asociatiilor de turism rural din Romnia cu asociatii similare din Europa se nscrie si asocierea A.N.T.R.E.C. laEUROGTES (Federatia Europeana de Turism Rural, cu sediul la Strasbourg, nfiintata n 1990, care reuneste 24 de asociatii de turism rural din 18 tari) nsa, din pacate Eurogtes nu mai primeste fonduri de la Bruxelles pentru a putea pune n aplicare n toate tarile, inclusiv Romnia, obiectivele importante stabilite n planul initial de actiune.

Totodata, mpreuna cu Green Flag International, asociatie internationala cu sediul n Marea Britanie, cu preocupari similare ANTREC-ului, s-a convenit n anul 1996, cautarea unor modalitati concrete de promovare pe piata internationala a turismului rural din tara noastra si de armonizare/adaptare a ofertei romnesti la nevoile si exigentel turistilor, deja obisnuiti cu anumite standarde de confort si de servicii. n scopul solutionarii operative a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural n tara noastra, la nivelul Ministerului Turismului a fost constituita, prin OMT nr. 59/1995(iulie), Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural, care grupeaza specialisti de la ministerele si institutiile cu preocupari si atributii n acest domeniu (Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Educatiei Nationale, Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul National de Formare Manageriala pentru Turism, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului), n atributiile careia intra acordarea de sprijin, consultanta si asistenta tehnica n vederea facilitarii solutionarii urmatoarele categorii de probleme: identificarea si amenajarea prtiilor de schi, bob si sanie si stabilirea de indicatoare, marcaje, cu ajutorul unor instructori autorizati din cadrul federatiilor de specialitate din Ministerul Tineretului si Sportului; nfiintarea de scoli de schi sau patinaj, cu instructori din rndul populatiei locale, specializati sub ndrumarea instructorilor de specialitate din cadrul Federatiilor Romne de Schi si Patinaj; procurarea de diverse atelaje cu tractiune animala (carute, trasuri, sanii); amenajarea de terenuri (cu suprafata de zgura, iarba sau asfalt) destinate practicarii diverselor ramuri sportive, inclusiv instructaje privind terenurile de joc; realizarea unor proiecte si procurarea de materiale si mijloace de realizare a unor terase multifunctionale (pentru servirea mesei n sezonul cald, spectacole folclorice, divertisment, vizionari de filme sau programe TV, skating, patinaj cu rotile etc.; dotarea gospodariilor incluse n retea situate n proximitatea lacurilor cu echipamente si instalatii pentru practicarea sporturilor nautice, pescuit sau agrement; organizarea de vizite la micii ntreprinzatori particulari al caror obiect de activitate l constituie diverse mestesuguri traditionale (cojocarit, artizanat, mpletituri, ncondeiat oua etc.) sau prelucrarea laptelui, carnii, fructelor, panificatie etc. si ale caror produse pot fi valorificate prin intermediul acestei forme de turism;

obtinerea aprobarilor/avizelor de la Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru organizarea, n zona montana a unor partide de vnatoare (n sezon); servicii de informare, reclama si publicitate, intermediere, cu caracter social, cultural-educativ, recreativ, sportiv etc. ROLUL STATULUI N DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL CADRUL LEGISLATIV sI ORGANIZATORIC ACTUAL Avnd n vedere rolul/implicatiile pe cate turismul l/le poate juca n dezvoltarea spatiului rural romnesc, Ministerul Turismul (ANT) a acordat o importanta speciala creionarii unui cadrului legislativ adecvat n vederea stimularii si dezvoltarii acestei forme de turism si armonizarii, pe de o parte si perfectionarii continue si armonizarii acestuia cu legislatia existenta n tarile UE. n acest sens, desfasurarea/derularea activitatilor specifice turismului rural n Romnia este reglementata printr-un set/pachet de legi, dintre care unele au caracter general, fiind aplicabile ntreprinderilor mici si mijlocii, indiferent de tipul sau profilul activitatii (Decretul-lege nr. 54/1990, Legea nr. 1/1991), iar altele (Legea 145/1994, Legea 187/1998, OMT nr. 61/1999, HG 364/1996, HG 972/1998 etc.) vizeaza exclusiv promovarea turismului n mediul rural. Prevederile legislative mentionate reglementeaza un set de probleme generale si specifice, printre care mentionam: autorizarea activitatii turistice, modalitatile de avizare si omologare, gestiunea financiara, evidenta circulatiei turistice, principalele categoriid e facilitati de natura economica si financiara. a. Autorizarea ca agent economic

Conform Decretului-lege nr.54/1990 si a Legii nr. 31/1991, dreptul de a desfasura activitati de servicii turistice este atribuit exclusiv agentilor economici autorizati, sub forma de persoana fizica autorizata, asociatie familiala si societate comerciala cu raspundere limitata, avnd ca unic obiect de activitate asigurarea/prestarea de servicii turistice n cadrul unor pensiuni clasificate conform normelor/uzantelor n vigoare. Varianta la care se apeleaza cel mai frecvent, datorita avantajelor pe care le confera, este cea a asociatiilor familiale (eficienta administrativorganizatorica si, implicit, finalitatea economica a activitatii turistice derulate de catre o persoana fizica autorizata este mult mai redusa, n timp ce formula societatii comerciale necesita documentatie de constituire, autorizare si functionare mai complexa si un capital social mai substantial, inclusiv contn banca). nregistrarea denumirii asociatiei familiale, compusa (conform Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comertului), fie din numele de familie al detinatorului scris n ntregime, fie din numele de familie si initiala prenumelui, se face la Oficiul Registrului Comertului din cadrul Camerei de Comert si Industrie

Judetene, unde, contra unei taxe, se verifica anterioritatea denumirii firmei (daca denumirea propusa este deja utilizat de alta firma) si se face rezervarea acesteia pe o perioada de trei luni, interval acordat obtinerii autorizatiei propriu-zise de functionare de la Primarie (aceasta se face pe baza dovadei de detinere a spatiului disponibil pentru primirea/cazrea turistilor-respectiv a actului de proprietate). HG nr. 364/1996 stipuleaza ca, atribuirea autorizatiei de functionare pentru pensiunile/gospodariile ruralecare nu dispun de minimum 5 camere pentru cazarea altor persoane, sa nu mai necesite alte acorduri si avize. Obtinerea autorizatiei de functionare este urmata de nregistrarea la Oficul Registrului Turismului a asociatiei familiale, care elibereaza certificatul de mnatriculare, ale carei/ai carui?? indici (denumire, numar de ordine, anul nmatricularii) vor fi mentionati pe toate actele emise de agentul economic respectiv. b. Clasificarea pensiunilor

Potrivit H.G. nr. 972/1998 (58/1997), atributiile de a clasifica pensiunile turistice revin OACT (Oficiului de Autorizare si Control n Turism), prin intermediul reprezentantei centrale (Bucuresti) si a celor teritoriale (Cluj-Napoca, Arad, Bacau, Baia Mare, Buzau, Constanta, Craiova, Deva, Iasi, Miercurea-Ciuc si Trgoviste. Eliberarea certificatului de nmatriculare presupune realizarea unei evaluari pe baza unei documentatii naintate, n prealabil, OACT-ul n aria de competenta/acoperire se afla asociatia n cauza, concomitent cu achitarea unei taxe de omologare. Astfel, documentatia necesara obtinerii certificatului de clasificare trebuie sa includa: - cerere-tip de luare n evidenta pentru practicarea turismului rural; - cerere adresata OACT pentru eliberarea certificatului de clasificare; - schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor si a destinatiei acestora; - fisa de prezentare a pensiunii, cu nscrierea tuturor criteriilor minime, conform OMT nr. 61/ 1999 si precizarea, n dreptul fiecaruia, a modului de ndeplinire, n functie de tipul de pensiune si de numarul de margarete (n mediul rural) sau stele (n mediul urban) solicitat; - copie dupa autorizatia de functionare; - copie dupa certificatul de nmatriculare la Oficiul Registrului Comertului; n urma evaluarii documentatiei se obtine un proces-verbal privind verificarea criteriilor de clasificare, certificatul de clasificare (potrivit Legii nr. 145/1994) si fisa privind ncadrarea nominala a spatiilor de cazare pe categorii. Categoria de clasificare a pensiunii se atribuie n functie de respectarea/ndeplinirea anumitor criterii/conditii (stabilite prin/stipulate/mentionate de OMT nr. 61/1999) si se exprima prin numarul

de margarete sau stele (de la una la patru), la care au fost ncadrate cele mai multe camere. Astfel, pot exista camere ncadrate la o categorie inferioara sau superioara fata de categoria de ncadrare a pensiunii respective. n situatia n care pensiunea nu ndeplineste conditiile minime (necesare acordarii categoriei inferioare, respectiv omargareta/stea), nsa asigura anumite servicii si respecta normele igienico-sanitare si de confort termic n vigoare, aceasta poate fi ncadrata temporar (pentru un interval temporal extins pna la un an calendaristic) la categoria o margareta/stea, urmnd ca pna la expirarea acestui termen sa ntruneasca integral toate criteriile si conditiile ncadrarii la categoria respectiva. Constatarea (de catre reprezentantii OACT) nerespectarii cerintelor stabilite prin H.G. nr. 601/1997 (neasigurarea apei pentru spalat, a temperaturii minime n camere de 18 C pe timp de iarna, igiena precara a grupurilor sanitare) atrage dupa sine/se sanstioneaza cu declasificarea (reducerea numarului de margarete/stele) sau chiar retragerea certificatului de clasificare si, implicit, pierderea dreptului de functionare a pensiunii respective. Conditiile care au stat la baza clasificarii trebuie respectate pe ntreaga perioada de functionare a pensiunii. Totodata, certificatul de clasificare se afiseaza la un loc vizibil, iar la intrare se monteaza o placheta (standardizata) care indica, prin numarul de margarete/stele categoria de clasificare a pensiunii.

c. Avizarea documentatiei tehnice privind constructiile, este reglementata prin H.G. nr. 31/1996, conform, careia, construirea unor cladiri, din care mai mult de trei camere sunt destinate activitatilor de turism rural, necesita obtinerea unor avize de specialitate. Astfel, nca din faza de proiectare trebuie urmarite cu atentie, perspectiva de a ndeplini criteriile de clasificare, corespunzatoare/aferente categoriei prevazute pentru pensiunea respectiva. n acest sens, trebuie sa existe o preocupare permanenta pentru ca amplasarea viitoarei constructii trebuie sa se faca pe un teren ferit de surse de poluare (noxe, fum, zgomot, circulatie intensa etc.), proiectarea si executia lucrarii sa asigure o functionalitate interioara a incintei si functionarea la parametrilor proiectati a utilitatilor interioare (apa curenta, canalizare, termoficare etc.), ncadrarea cladirii, prin prisma arhitecturii si materialelor de constructie utilizate, n stilul arhitectonic traditional al zonei. d. Accesul, evidenta si securitatea turistilor Normele specifice obligatorii privind accesul, evidenta si securitatea turistilor sunt stipulate prin H.G. nr. 41/1996, cele mai importante aspecte viznd:

- obligatia nstiintarii anticipate a turistilor cu privire la tarifele percepute pentru serviciul de cazare; - asigurarea completarii de catre fiecare turist, nca din momentul sosirii, a Fisei de anuntare a sosirii si plecarii turistilor ; aceste formulare (nseriate si tipizate conform standardelor Agentiei Nationale pentru Turism) vor fi completate, pe baza actelor legale de identitate, n doua exemplare (dintre care unul va fi pus la dispozitia Politiei), ntre atributiile gazdei numarndu-se si verificarea corectitudinii/conformitatii datelor completate/nscrise (confirmate prin semnatura) nainte de a restitui titularului buletinul de identitate sau pasaportului; fisele completate se arhiveaza n ordine alfabetica, separat pentru turistii romni si straini; - interdictia de a furniza relatii si informatii cu privire la sederea turistilor, fara acordul prealabil al acestora; - respectarea inviolabilitatii spatiului de cazare pus la dispozitia/nchiriat turistilor (asigurarea camerei mpotriva patrunderii prin efractie), avnd n vedere faptul ca aceasta reprezinta resedinta lor temporara, accesul neinvitat al gazdei/proprietarului fiind permis numai n legatura cu crearea/asigurarea conditiilor de sedere; e. Categorii de facilitati Dintre initiativele legislative elaborate n vederea creionarii unui cadru favorabil implementarii si promovarii turismului rural, pe de o parte, respectiv pentru ncurajarea si sustinerea afirmarii/dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii si a valorificarii fortei de munca prin acordarea unor credite cu dobnda preferentiala se pot mentiona:

- Ordonanta nr. 62/1994, aprobata si modificata ulterior prin Legea nr. 145/1994 care creeaza facilitati pentru dezvoltarea turismului rural n zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre; - Ordonanta nr. 63/1997, promulgata ulterior prin Legea nr. 187/1998, care mbunatateste continutul Ordonantei nr. 62/1994 prin acordarea unor facilitati suplimentare asociatiilor familiale, persoanelor fizice si societatilor comerciale care au ca obiect unic de activitate prestarea de activitati cu profil turistic n pensiuni: scutirea de la plata impozitului pe venit pe o perioadade zece ani de la darea n functiune a pensiunilor cu o capacitate de cazare de pna la 10 camere inclusiv; plata la teriful stabilit pentru consumul casnic a energiei electrice, gazului metan si a serviciilor de telecomunicatie de catre pensiunile cu o capacitate de cazare de pna la 6 (5?) camere inclusiv; consiliile locale pot pune la dispozitie, n limita terenurilor disponibile, suprafetele de teren necesare construirii si exploatarii de pensiuni (inclusiv pentru activitati sportive);

n prima categorie:

acordarea de prioritate la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefon, fax, telex); asistenta tehnica de specialitate din partea Ministerului Turismului/Agentiei Nationale pentru Turism si a aosciatiilor profesionale (n primul rnd ANTREC); garantarea includerii gratuite a ofertei turistice a fiecarei pensiuni n materialele promotionale editate de Ministerul Turismului/Agentia Nationale pentru Turism si de alte organizatii de resort; prezentarea gratuita a ofertei pensiunilor n actiunile de promovare ntreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate apatinnd Ministerul Turismului/ Agentiei Nationale pentru Turism; includerea n programele institutiilor de nvatamnt cu profil de turism sau agricol aproblemelor specifice privind turismul rural. acordarea de credite cu dobnda preferentiala, pe o perioada de maximum 10 ani, pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; deobnda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobnzii de pe piata bancara.

Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobnda preferentiala, se vor face din Fondul Special pentru Dezvoltarea Turismului n limitele prevazute de Ministerul Turismului. Avnd ca si motivatie necesitatea acuta de gasire/crestere a unor noi surse de finantare a bugetului de stat, ulterior, prin Ordonanta de Urgenta nr. 217 din 29.12.1999 au fost anulate prevederile referitoare la impozitul pe profit stipulate de Ordonanta Guvernului nr. 63/1997, respectiv Legea nr. 187/1998, fapt care, cu siguranta, va determina o atenuare rapida a curbei/tendintei de crestere nregistrata n ultima perioada de catre ntreprinderile turistice din mediul rural.

Cea de a doua categorie de facilitati sunt reglementate prin urmatoarele acte normative: H.G. 805/1994, respectiv
Legea nr. 1/1991, modificata si completata prin Legea nr. 65/1997. Astfel, conform H.G. nr. 805/1994, ntreprinderile mici si mijlocii, organizatiile cooperatiste, ntreprinzatorii privati si asociatiile familiale pot obtine credite n suma maxima de 50 milioane lei cu un termen de rambursare/pe o perioada de maxim trei ani si cu o perioada de gratie de sase luni, n conditiile unei dobnzi ce reprezinta 50% din rata referinta a dobnzii percepute de Banca Nationala a Romniei (cca.1/2 din dobnda perceputa de o banca comerciala pentru acelasi tip de credit). De prevederile sistemului de creditare mentionat pot beneficia

ntreprinderile mici si mijlocii constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a caror numar de angajati si cifre de afaceri nu depasesc 25 de persoane pentru ntreprinderile mici si 200 de persoane pentru cele mijlocii, respectiv o cifra de afaceri cuprinsa ntre 10 milioane si 2 miliarde de lei pentru ambele categorii de ntreprinderi. Acordarea creditului este conditionata de ndeplinirea urmatoarelor criterii: prezentarea proiectuli de investitii pentru care se solicita creditul (acesta trebuie saaiba ca obiect principal activitati de productie, constructii, servicii, turism montan sau agroturism); sa posede personalitate juridica; angajatii cu contract de munca sa reprezinte cel putin 90% din totalul fortei de munca utilizate; beneficiarul creditului sa acopere din surse proprii 20% din valoarea proiectului si sa respecte totodata destinatia pentru care i-a fost acordat creditul; pe durata utilizarii creditului sa aloce 80% din profitul net realizat pentru dezvoltare, rambursare a creditului si plata dobnzii; pentru creditul solicitat trebuie constituita o garantie n favoarea bancii (diverse bunuri fixe sau mobile). Pentru solicitantii/ntreprinzatorii care nu dispun de garantii suficiente, acestea pot fi asumate de catre S.C. Fondul Romn de Garantare a Creditului pentru ntreprinzatorii Privati S.A.. Acesta institutie acorda/pune la dispozitia solicitantului de credit certificatul de garantie solicitat de catre banca creditoare. Documentatia necesara include: cererea de creditare; documentele de constituire a societati; planul de afacere; un memoriu justificativ (n cazul unei investiti complexe); bilantul contabil al ultimului an de activitate al ntreprinderii; declaratie pe propria raspundere a solicitantului de credit din care sa reiasa ca cel putin 90% din totalul fortei de munca este angajat cu carte de munca. Documentatia completa se nainteaza institutiilor bancare abilitate sa acorde astfel da credite (respectiv Bancii Comerciale "Ion iriac" sau Midbanc), urmnd ca nota de analiza si hotarrea de aprobare a creditului ntocmite de catre acestea sa fie naintate/puse la dispozitia Comitetului de Finantare (constituit di Ministerul Privatizarii, UCECOM si Fondul Romn de Garantare a Creditului pentru ntreprinzatorii Privati), care va remite bancii si solicitantului de credit acordul final, n vedere ncheierii contractului de mprumut cu banca. Legea nr. 1/1991, modificata si completata prin Legea nr. 65/1997, reglementeaza un program financiar propus de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale privind acordarea a doua categorii de credite cu dobnda avantajoasa pentru ntreprinderile mici si mijlocii sau unitatilor cooperatiste (existente sau nou nfiintate) n scopul crearii de noi locuri de munca pentru someri, dupa cum urmeaza:

- credite pe termen scurt (maximum un an, inclusiv perioada de gratie) pentru aprovizionare, productie si desfacere; - credite pentru investitii/dezvoltare (maximum trei ani, inclusiv perioada de gratie), n completarea surselor proprii, pentru realizarea sau dezvoltarea de capacitati de productie sau achizitionarea de masini, utilaje, mijloace de transport, necesare desfasurarii obiectului de activitate. Valoare creditului este egala cu n x 20 milioane lei (unde n reprezinta numarul angajatilor, dintre care cel putin 50% provin din rndul somerilor). Creditul pentru investitii se acorda n proportie de 75% din valoarea proiectului, restul de 25% urmnd a fi acoperit de beneficiarul de credite, din surse proprii. Are acces la acest tip de credit orice ntreprindere mica si mijlocie a carei activitate de baza se realizeaza din productie, servicii sau turism, a ntocmit un plan de afaceri si respecta/ndeplineste clauza de angajare a personalului care prevede includerea unui numar de minimum 50% someri din totalul salariatilor pe toata durata de rambursare a creditului (trei ani). Disponibilizarea personalului provenit din categoria somerilor n mai putin de trei ani de la angajare, obliga beneficiarul creditului ca, pe locurile ramase astfel vacante, sa ncadreze personal din aceeasi categorie, ntr-o perioada de maximum 30 de zile de la data la care acestea au devenit disponibile. Un agent economic poate solicita concomitent ambele categorii de credite mentionate (pe termen scurt sau credite pentru investitii/dezvoltare), pentru rambursarea acestora percepndu-se o dobnda de 50% din nivelul dobnzii practicate de Banca Nationala Romniei. Creditele pentru investitii/dezvoltare se acorda si pe baza unei garantii nu emise de Fondul Romn de Garantare a Creditului pentru ntreprinzatorii Privati (a carei valoare nu depaseste 70% din valoarea creditului) sau de Fondul de Garantare a Creditului Rural (ale carui garantii reprezinta pna la 60% din valoarea creditului si a dobnzii pe un an). Obtinera creditului presupune ntocmirea uei documentatii care va cuprinde urmatoarele acte: cerere de creditare; hotarre judecatoreasca de nfiintare a sociaetatti comerciale); statutul beneficiarului de credit;contractul de societate; certificatul de nmatriculare la Registrul Comertului; bilantul contabil, contul de "Profit si pierderi" pe ultimul an; bugetul de "Venituri si cheltuieli" aprobat pe anul n curs si proiectul acestuia pe anul urmator; situatia recenta privind "Rezultatele financiare" si "Situatia patrimoniului"; ultimele patru balante de verificare; planul de afacere; graficul de rambursare a creditului. La aceasta documentatie vor fi atasate, dupa caz, si actele privind situatia juridica a terenurilor; acordurile si avizele prevazute de lege privind unitatile si protectia mediului nconjurator; autorizatia de construire. Documentatia va fi naintata Comitetului de Credit (judetean sau al municipiului Bucuresti), constituit din reprezentanti ai bancii creditoare si ai Directiei Fortei de Munca si somaj. Avizarea favorabila a cererii de creditare de catre Comitetul de Credit permite ncheierea contractului de mprumut ntre banca creditoare si solicitant. CONTRADICII, AMBIGUITI, DISFUNCIONALITI PRIVITOARE LA TURISMUL RURAL DIN ROMNIA

Desi n decursul celor 10 ani de la primele initiative care aveau ca scop implementarea si dezvoltarea agroturismului n spatiul rural romnesc au fost depuse eforturi substantiale, iar programele derulate n localitatile si zonele mentionate s-au materializat ntr-o serie de rezultate concrete (acolo unde au beneficiat, alaturi de ajutorul sustinut al organizatiilor si asociatiilor de profil si de ntregul sprijin al administratiei si comunitatilor locale), cu un impact pozitiv asupra dezvoltarii locale se remarca existenta, pe de o parte a unor contradictii si ambiguitati, iar pe de alta parte manifestarea la toate nivelurile (national, zonal, local si individual), a unor carente si disfunctionalitati majore. ntre contradictii si ambiguitati se pot mentiona: turismul rural nu este, n momentul de fata, un turism social destinat persoanelor cu venituri modeste, preturile practicate situndu-se peste posibilitatile reale ale majoritatii populatiei, fapt pentru care, rentabilitatea turismului rural actual practicat n Romnia, n termeni strict economici este aleatorie; n acelasi context apar o serie de contradictii generate de organizarea unei retele de gazduire pe baza unor criterii si norme unitare la nivel national si care sa respecte standardele calitative europene; dificultatile de a "naste"actori competenti si organizati; dezvoltarea si integrarea n sistemul national a unor noi "locuri" si sate turistice; prezentarea unor modele de sau de reusita; atragerea si fixarea unei clientele stabile pornindu-se de la formule originale, clarificarea unor aspecte legate de metodologia si criteriile de clasificare a gospodariilor "apte" de a intra n sistem; populatia rezidenta rurala adeseori nu este implicata n activitati turistice, dar face parte din peisaj. Principalele disfunctionalitati constatate se nscriu: a. La nivel national: lipsa de comunicare dintre asociatiile si organizatiile care au initiative n domeniu, pe de o parte si ntre acestea si agentiile de turism care au ca domeniu de activitate promovarea acestui tip de turism; inexistenta unui program national pe termen lung care sa integreze ntr-un program comun toate actiunile presupuse de functionarea ntregului sistem, de la nivel de gospodarie individuala la modalitatile si actiunile concrete de promovare si comercializare a produsului turistic specific; inexistenta sau existenta sporadica a unor actiuni ample, coerente si incluse ntr-un sistem riguros si fundamentat stiintific de promovare si publicitate a turismului rural romnesc n tara si strainatate; b. la nivel local: lipsa sau insuficienta resurselor financiare proprii sau din programe; lipsa unor programe si obiective clar conturate si adaptate la conditiile si necesitatile locale concrete; lipsa unor lideri locali care sa-si asume rolul de promotori ai turismului rural; gestionarea ineficienta de catre asociatiile locale a activitatilor turistice;

c. la nivel individual: mentalitatea conservatoare si reticenta populatiei rurale fata de turism, dublata de dorinta unor intreprinzatori particulari de a obtine profit maxim cu eforturi ct mai reduse si n timp ct mai scurt posibil; lipsa unei comunicari prompte si eficiente.