1rolul investitiilor in dezvoltarea economiei nationale 2.rolul investitiilor in dezvoltarea intreprinderii 3.Politika investitionala a intreprinderii 4.

Evolutia investitiilor straine atrase in R.MLD 5..Evolutia investitiilor in active materiale in R.MLD pe termen lung 6.Masurile intreprinse de guvern R.Mld pr atragerea investitiilor straine directe 7.Leasingul ca fosrma de finantare GATA e libera doar punktul 3

http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_SIA.pdf Tema-6 Gestiunea activelor curente 1) Conceptul privind fondul de rulment 2) Gestiunea ciclului , fluxului de numerar 3) Gestiunea activelor curente si strategiile de gestiune a lor -1Capitalul de lucrul al # se prezinta ca active circulante. Capitalui de lucrul net sunt acivele circulante-datoriile pe termen scrurt. In literature de specialitate capit. De lucrul net mai este numit Fond de rulment.Capitalul de lucru poate fi finantat din cap. Propriu sau din datorii pe termen scrut. Este necesar ca # sa aiba si mij. Banesti pt. asi onora datoriile la scadenta, sau sa dispuna de Lichiditati Exista 3 tipuri de lichiditati: 1. Lichiditate absoluta; 2. Lichiditate intermediara; 3. Lichiditate curenta Creditorii # vor intretine cap. De lucrul avind urm .responsabilitati: Accelerarea intrarilor de numerar si incetinirea lor; Asigurarea unei cantitati minime de active circulante; Evaluarea efectelor deciziilor legate de cap. De luru asupra bugetului numerarului firmei. Gestiunea cap.de lucru este importanta pt. firmele mici, deoarece ele au acces limitat la pietele de capital pe temen lung, de aceia ele trebuind sa se bazeze pe creditul commercial si imprumuturile bancare pe temen scurt. Obiectivul gestionarii cap. De lucrul este maximizarea profitabilitatii.
-2-

In managmentul fluxului de numerar deosebim: 1. Ciclul operational; 2. Ciclul de piata Ciclul operational-este determinat de 2 factori: - Perioada de conversie a storurilor; - Perioada de conversie a stocurilor comerciale de credit Periaoada de conversie a stocurilor-se defineste ca per. De timp necesara pt. conversia mat. Primeintroduse si apoi vinzarea acestor produse finite. Se calculeaza prin impartirea a 365 zile a aului la rata de rotatie a stocurilor

Rata de rotatie a astocurilor= Perioada de conversie a efectelor comerciale-ese un indicator al perioadei medie de timp necesare unei firme pt. asi converti efectele comerciale.

Perioada medie de colectare= Ciclul operational-este suma perioadei de conventie a stocurilor si per. De conventie a efectelor comeeciale de limit. Este o masura a perioadei de timp care se scrurge de la achizitionarea materiei prime necesare pt. producerea bunului si colectare ain numerar a sumelor de primit. Daca ciclul se concentreaza asupra perioadei de numerar atunci se neglijeaza perioadele iesirii din numerar. Necesarul de finantare a firmei este influentat de capacitatea sa de intirziere , platile pt. cumparare de mat. Prime pt. credit sau pt. plata salariilor.Firma trebuie sa acorde atentie si iesirilor de numerar. Perioada de intirziere a platilor-este perioada de tmp mediu intre achizitionarea m. prime si angajarea fortei de munca si plata in numerar pt. aceasta.

Per. De intiz. A platilor= Ciclul de conventia a numerarului-incepe din ziua in care se achita a dispozitie de plata pt.furnizori sau fata de munca si deruleaza pina in ziua in care se colecteaza efectele comerciale. Ciclul de conventie a numerarului masoara perioada de timp in care firma are fonduri blocate in cap. De lucru. Se calculeaza ca celelalte perioade definite anterior si este egala cu per. De timp necesara pt. ca toate ch. De achizitionare , factorii de productie, forte de munca sa fie recuperate sub forma de numerar din vinzarea produselor. Ciclul de conventie=ciclul operat-ciclul de plata
-3-

Daca firma ar [putea prezenta iesirile si intrarile de numerar ea ar putea sa tina la dispozitie doar sumele de numerar necesare pt. rambursarea datoriilor la scadenta, sau doar cantintatea de stocuri care este necesara pt. active,de productie. Activele curente in acest caz vor avea o valoarea minima, cel putin theoretic. Forma ar putea urmari obictivele de maximizarea a profitului. Rata de rentab. A investitiilor va scade. Orce valoare mai mica decit cea optima va duce la pierdere de vinzari , sau pierdere de mat. Prime.. In funtie de modul de gestiune financiara a active. Circulante distingem 3 politici: 1. Politica agresiva-presupune realizarea unor anumite cifre de afacere cu stocuri minime. Aceasta politica va asigura o rentabilitate ridicata a investitiilor doar cu un grad ridicat de risc. Caracteristicile gestiunii aggressive a active. Curente sunt: - Nivelul scazut al active. Circulante; - Ciclul scazut de conventie numerarului; - Cheltuelile reduse si venit ridicat, ceea ce va conduce la un prt mai mare. - Risc ridicat-ceea ce impune solicitatea unui venit ridicat din partea actionarilor. 2. Gestiunea conservatoare-presupune realizarea unei anumite cifre de afacere cu scopuri si lichiditati ridicate. Rentab. Firmei care are o astfel de politica va fi afectat de costuri suplimentare privind asigurare cu stocuri in cantitati mari. Caracteristicile gestiunii conservatoare:

3.

Nivel ridicat al activelor curente; Ciclul lung de conversie a numerarului; Ciclul lung de conversie a stocurilor; Ch. Ridicate si venit redus; Risc mic, deoarece din partea actionarilor se solicita un venit mai scazut Gestiunea echilibrata(intermediara)-este o politica intermediara intre cele 2 analizate . Politica echilibrata armonizeaza rrelatia contradictorie dintre rentab. Si risc.

Tema nr.7:Gestiunea pasivelor 1.Pasivele stabile 2.Imprumuturile bancare pe termen scurt 3.Alagerea surselor de finantare pe termen scurt

-1Sursele de procurare a capitalurilor necesare finantarii pe termen scurt sunt: -capitalul propriu; -capitalurile atrase; -capitalurile imprumutate. Capitalul propriu este cea mai siguara sursa de finantare,ea determina autonomia financiara si elimina riscul fata de creditori. Sursele de finantare externa pe termen scurt sunt furnizate de : -pasivele stabile; -creditele de la bancile comerciale; -efectele de comert (cambia). Pasivele stabile(sursele atrase).Firma pe linga faptul ca in reletiile ei cu exteriorul(cu piata)este nevoita sa vinda si pe credit,pe de alta parte insasi firma beneficiaza,si de credite comerciale acordate de furnizori.Datoriile firmei fata de terti(inclusiv salariile fata de salariati,impozitele fata de stat)reprezinta pina la scadenta surse atrase de capital pentru finantarea activelor curente.Aceste surse cresc in mod automat cu extinderea acivitatii firmei.In plus acest tip de credit(datorie) este gratuit in sensul ca nu se plateste in mod explicit dobinda.

Sursele atrase sunt practic niste imprumuturi pe termen scurt indirecte care se creeaza prin decalajul de timp dintre momentul vinzarii sau prestarii serviciilor si momentul in care beneficiarul il plateste.Acesta forma de imprumut indirect este foarte frecventa si inevitabila constituind cca 40% din obligatii curente ale firmelor.Acest procent este mai ridicat la firmele mici deoarece ele nu au acces la alte surse de finantare.Pasivele stabile indeosebi creditul furnizor sunt o sursa spontana de finantare dearece ele se pot modifica in functie de tranzactiile curente ale firmei.

Pentru planificarea surselor atrase se folosesc 2 metode: 1.Metoda analitica; 2.Metoda sintetica(globala); Metoda analitica- se foloseste la estimarea surselor atrase din datorii cu termene fixe de plata(plata energiei electrice,salarii,contributii in bugetul asigurarilor sociale,primele in fondurile medicalepers.fizica-3.5%;pers.juridica-3.5%,impozilete)si cu solduri crescatoare pina la momentul platii acestora. Metoda sintetica(globala).Este utilizata pentru estimarea surselor atrase provenite din celelate decalaje de plati ale firmei nu care au termene fixe de plata,ci care au sold variabil pe parcursul unei luni de zile(ex.credite furnizor,incasari de plati,creante de la furnizor) Creditul comercial-este un element principal al surselor atrase pentru firma beneficiara (client)in acelasi timp este si o garantie pentru furnizor de asi promova vinzarile.Desi acest tip de credit nu are un cost explicit(nu trebuie platita dobinda pentru utilizarea sa),el totusi are un cost implicit din punc de vedere ca vinzare a pe credit are loc prin acordarea de catre furnizor a uniu rabat(reducere)pentru a urgenta plata vinzarilor din partea clientilor,in cazul cind clientii nu profita de acest discont(rabat),deci ei pierd sume de bani corespunzatoare rabatului si marimii vinzarilor.Rezulta deci ca pentru client creditul comercial(creditul furnizor) are un cost implicit determinat de pierderea rabatului acordat de furnizor,aceasta fiind o suma ce ar fi putut fi intrebuintata pentru efectuarea unor plati(rambursari de credit,active imobilizate,etc. Avantajele creditului comercial: 1.este la indemina practic a oricarei firme; 2.este gratuitin realitate rezultind un cistig prin reducerea pretului de cumparare care compenseaza efortul platii la termenul cerut de furnizor; 3.este flexibil deoarece poate fi extins conform intelegerii intre parti;

4.nu estista restrictii in legatura cu conditiile acordarii. Din aceste motive firmele apeleaza des la astfel de vinzari cum sunt creditele comerciale,ele fiind benefice pentru ambele parti.

-2La solicitarea unui imprumut bancar pe T.S(termen scurt)(1-3 ani)banca va cere incheierea unui contract de credit.In contractul de credit este stipulata in primul rind suma solicitata si gajul(care trebuie sa fie asigurate). Conditiile creditarii: 1.incheierea contractului de credit in care-s stipulate clauzele creditarii; 2.principiile creditarii,acestea sunt: -plata pentru credit(rata dobinzii); -gajarea; -creditul se ofera pentru un scop determinat,care trebuie stipulat in contract si acest scop trebuie sa fie respectat; -principiile rambursarii; -termenul creditului(T.S-1an;T.M-5 ani;T.L-10 ani).Cu cit termenul este mai mare cu atit rata dobinzii este mai mica. Tipurile de credite bancare pe T.S(termen scurt): 1.Credite de trezorerie-sunt credite pe T.S care au ca scop asigurarea echilibrului trezorerie curente a firmei(fluxurile de iesire=fluxurile de intrare,in caz contrar avem decolaj de casa). 2.Creditul de mobilizare- credite pentru stocuri.Unele credite bancare le solicita firma in scopul asigurarii cu stocuri. 3.Credite pe T.S pentru acoperirea cambiilor la respectarea scadentei rambursarii creditului.In aceste conditii apare creditul comercial dar care se acopeara prin credite bancare.

Costul creditului bancar depinde de conditiile care au fost impuse la cordarea creditului.El variaza pentru diferite tipuri de imprumuturi si de calitatea debitorului,de timpul pentru care se acorda creditul.Astfel,ratele dobinzilor bancare sunt mai ridicate pentru firmele riscante si pentru pozitia firmei pe piata. Ratele dobinzilor bancare variaza in mare masura in timp,in functie de conditiile generale economice si de politica monetara a bancii centrale. Cind economia este in descrestere cererea de credit scade,iar banca centrala furnizeaza o cantitate mai mare de moneda in sistemul bancar si in consecinta ratele dobinzilor pentru toate tipurile de credit scad.Din potriva cind economia este in avint creste cererea de credite(deoarece creste cererea de investitii) si rata dobinzii poate sa creasca.Banca centrala in aceste conditii duce o politica restrictionata. - 3La alegerea surselor de finantare pe T.S trebuie de avut in vedere 4 factori: 1.costul; 2.principiul amortizarii(potrivirii); 3.factorul disponibilitatii creditului; 4.factorul flexibilitatii. <1> O influenta importanta in selectionarea finantarii pe termen scurt este Costul. De aceea trebuie determinate costurile pentru sursele alternative ale diferitor surse de finantare.Trebuie de tinut seama de asemenea de costurile de oportunitate. Daca intreprinderea anticipeaza continuarea nevoilor de imprumuturi bancare,ele trebuie sa mentina o relatie buna cu bancile respective chiar daca banca creste costul direct al creditului comparativ cu alte surse.Creditul comercial daca se prelungeste poate fi mai putin costisitor decit creditul pentru mijloace circulante,dar daca intirzierea platii este prea mare intreprinderea poate sa sufere o reducere a accesului ei la credit in viitor.Cosurile de oportunitate trebuie luate in considerare alaturi de costurile directe,cind este vorba de costul total al surselor alternative ale finantarii pe T.S. <2>Conform principiului amortizarii intreprinderea trebuie sa decida cit de mult poate sa riste daca doreste ca finantarea activelor curente sa se faca cu surse temporare.O pozitie mai agresiva va determina intreprinderea la mai multe surse si sume de finantare pe T.S decit o pozitie conservatoare. <3>Disponibilitatea creditului este cel de-al treilea factor care trebuie luat in seama cind se evalueaza sursele de finantare.Daca o intreprindere nu se poate imprumuta la banci,ea poate sa accepte orice tip de mijloace imprumutate din alte parti.Astfel,in cursul ciclului de exploatare ,anumite sume de fonduri pot fi mai mari sau mai mici disponibile.Disponibilitatea se refera atit la sursa,ca marime,cit si la conditiile impuse de finantare pe T.S.Numai examinind ambele

fatete,managerul finansist va putea lua o decizie privind sursele de finantare suplimentare pe T.S(active financiare,hirtii de valoare,actiuni,obligatiuni) <4>Flexibilitatea se refera la capacitatea intreprinderii de a achita datoriile legate de un credit si de a pastra capacitatea de a reinoi, si a creste acest credit.Flexibilitatea se refera deasemeanea la usurinta cu care intreprinderea poate garanta sau creste finantarea pe T.S.

Tema 8:Evaluarea riscului 1.Definirea riscului.Riscul de portofoliu 2.Tipurile de risc 3.Modelul CARM.Coeficientul Beta

-1Riscul Este o sansa de aparitie a unui eveniment nefavorabil.Riscul unui active. se defineste prin variabilitatea probabila a rentabilitatii viitoare a activullui. Riscul de portofoliu- este o colectie de titluri de valoarea sau o colectie de proiecte de investitii.Un active financiar care repz o parte a unui portofoliu este in general mai putin riscant decit acelasi active luat izolat.Aceata analiza de evaluare a riscului este inclusa in cadrul modelului CAMP(capital asset pricing model). CAMP- este un instrument analytic ft important atit in manag. Finan. Cit si in analiza investitiilor.. In perioada de avint sigur ca probabiltitatea riscului scade, rentabilitatea activelor poate creste.Intrepr sunt ft coenteresate in cresterea portofoliului.Rentabilitatea estimate a portofoliului este pur si simplu media ponderata a rentabilitatilor estimate pt titlurile indiviuale din acel portofoliu.Intr-un portofoliu se pot combina activele ex: actiunile firmelor a si b care sunt destul de riscante luate individual si formind un portofoliu.Motivul pt care activele a si b pot fi combinate formind un portofoliu lipsind de risc.Cind rentabilitatea la A scade,rentab. La b creste si invers. Din punct de vedere statistic rentab activitatilor A si B sunt perfect correlate negative cu coeficientul de corelatie r=1. Corelatia este definite ca tendinta a 2 variabile de a evalua impreuna.Opusul corelatie perfect negative(r=-1) este corelatie perfect pozitiva(r=+1). .In medie coeficientul de corelatie intre rentabilitatea a doua actiuni selectatea este aproximativ +0,6 si pt cele mai multe perechi de actiuni r este intre +0,5 si + 0,7. -2.Exista mai multe tipuri de risc

1) riscul de firma 2) riscul de piata 3)riscul total Riscul de firma- este cauzat de actiuni care au lok in interiorul firmei. Riscul de piata- nu poate fi controlat de firma ex: inflatia sau o criza finaciara. Este stiut ca investitorii solicita totdeauna o prima pt asumarea riscului cu cit riscul este mai mare a unui titlu de valoare cu atit mai mare va fi si prima ceruta si dimpotriva. -3Modelul CAMP ne da o solutie cu privire la diminuarea riscului. Modelul spune ca riscul unui titlu de valoare reprz. Contributia titlului la riscul portofoliului.Cu cit un potrofoliu este mai diversificat cu atit riscul portofoliului poate fi in mediu riscant. Tendinta unui titlu de valoare de a varia impreuna cu piata este reflectata de coef Beta. Coeficientul Beta este o masura a schimburilor in titlurile de valoare in raport cu media.Este un element cheie al modelului CAMP. Un potrofoliu care are titluri a caror beta portofoliy va fie egal cu 1 noi zicem ca este un risc mediu de piata rezulta Beta =1 Beta=o,5 riscul a scazut in jumate Beta=2 riscul a crescut de 2 ori Coeficientul Beta si riscul unui portofoliu este o medie ponderata a coeficientilor beta ai acestui portofoliu. Beta p=W1*Beta1+W2*Beta2+W3*Beta3+Wn*Betan Beta p=suma Wi*Beta i