Sunteți pe pagina 1din 9

1.IEI caracterizeaza particularitatile etapei contemporane de dezvoltare a economiei mondiale.

termenul de integrare provine de la cuvintul latin integro- a integra, respectiv integrasio, ceea ce inseamna a puna la un loc, a reuni mai multe parti intr-un tot unitar sau a constitui un intreg, a restabili, a intregi. IEI e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica, mai eficienta si mai productiva.Integrarea economica internationala una din trasaturile caracteristice asentiale ale economiei mondiale contemporane.Procesul de IEI a determinat formarea unor noi centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta din lumea contemporana.La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere economica care influnteaza real asupra tuturor regiunilor si economiilor tarilor lumii, printre care putem mentiona: UE, Acordul Nord American pentru Comert Liber(NAFTA), Asociatia Natiunilor a Statelor din Asian de Sud Est(ASEAN), Piata comuna a sudului( MERCOSUR-MERCOSUL). Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca: Asociatia de cooperare Asia Pacific(APEC), Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre(CEMN), CSI, Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica(ODDE/GUAM) 2.Actualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari. Un grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. .

22In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numara: 1.amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale 2.Dezvoltarea puternica a stiinte, tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor, adica folosirea eficienta a potentialului material, tehnic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor, a circulatiei bunurilor materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, a persoanelor si capitalurilor pe plan subregional si regional 3.Consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii economice, probleme comune cu care se confrunta. 4.Convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective.Tendintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva. 5.Aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale. 6.Gradul inalt de concentrare aproductiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte. 7.Constituirea de mari firme companii, corporatii de stat sau private care prin activitatea lor depasesc granitele nationale.

Dintre aceste premise am putea numi: Apropierea nivelurilor dezvoltrii economice i gradului maturitii economieide pia a rilor Ce vor s se integreze.De obicei integrarea economic interstatal are loc ori numai ntre rile

industriale,ori numai ntre rile n dezvoltare. Chiar n cadrul rilor industriale i n cadrulrilor n dezvoltare procesele de integrare sunt mai eficace ntre statele ce au aproximativ acelai nivel de dezvoltare economic. Tentative de integrare a rilor industriale cu cele n dezvoltare cu toate c au loc, ns aceasta nu permite de a facecareva concluzii despre eficiena lor.Iniial ntre aceste state sunt ncheiate diferite acorduri cu privire la asociere, parteneriat, preferine comerciale etc, i procesul de integrare se tergiverseaz pncnd n ara mai puin dezvoltat nu vor fi create condiii economice comparabilecu cele ale rilor mai dezvoltate.Apropierea geografic a rilor ce vor s se integreze, existena granielor comune i a relaiilor economice din punct de vedere istoric.Constituirea formaiunelor integraioniste pe plan mondial a nceput cu cteva rivecine, situate pe acelai continent, n apropiere una de alta, avnd comunicaii detransport, Mai apoi la acest nucleu integraionist aderau i alte state vecine.Problemele, interesele comune ale rilor, ce vor s se integreze, n domeniuldezvoltrii, finanrii, reglrii economice, colaborrii politice etc.Evident, c, de exemplu, rile a cror problem de baz este crearea economiei de pia, nu pot s se integreze cu rile, n care economia de pia a atins un aa nivelde dezvoltare, c e necesar de a lansa o moned comun. De asemenea i rile, acror problem de baz este asigurarea cu ap i alimente a populaiei, nu pot s seintegreze cu rile, ce discut probleme privind micarea interstatal a capitalului. Efectul dedemonstrare. n rile, care au creat formaiuni integraioniste, de obicei, au loc mutaii economice pozitive (creterea ritmurilor economice, diminuarea ratei inflaiei, omajului).Acestea exercit o influen psihologic asupra altor ri, care urmresc modificrileceaulocnrile integrate.Efectul de demonstrare s-a manifestat, de exemplu, mai accentuat prin dorina multor ri post-comuniste ct se poate mai rapid s devin membri ai Uniunii Europene, nefiind pregtite pentru aceasta.De menionat, c tendina puternic, obiectiv i de durat spre integrare regional sausubregional este rezultatul aciunii unor factori multipli, de ordin economic, politic i social-istoric, n condiiile adncirii interdependenelor economice dintre state

4La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint: -Economiile derivate din productia de serii mari -Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite -Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile. -Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor -Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale -Formularea mai coerenta a politii economice -Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator -Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a cresterii economice)

3 Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt: -Zona de comert liber -Uniumea vamala -Piata comuna or unica -Uniunea economica si monetara -Uniunea politica.

Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante. Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la UV desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri: 1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii. 2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de Comert, Uniunea Vamala Internationala. Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.Uniunea economica si monetara.Aceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. -Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna: a)securitatea politicii comune, b) Introducerea cetateniei unice Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor. 7. La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint: -Economiile derivate din productia de serii mari -Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite -Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile. -Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor -Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale -Formularea mai coerenta a politii economice

-Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator -Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a cresterii economice)

.3. Teorii ale integrrii economice A. Teoria uniunii vamale Uniunea vamal reprezint un spaiu economic ai crui membri se angajeaz reciproc s nu impun nici un fel de taxe vamale i nici o restricie cantitativ, aplicnd un tarif vamal comun fa de rile tere, precum i o legislaie vamal comun. Teoria uniunii vamale a nregistrat n timp o evoluie de la concepia clasic la accepiunea sa modern. Teoria clasic a uniunii vamale susine constituirea uniunilor vamale ''pure" ca grupri formate numai prin "corectarea" taxelor vamale, ca instrument de protecie i politic comercial. nc din secolul al XVII-lea Colbert a reuit s realizeze n Frana o uniune vamal intern, suprimnd barierele care despreau cele 12 provincii interne. n acelai secol Anglia, Scoia i Irlanda constituie i ele o uniune vamal. Zollverein-ul (uniunea vamal) german 1-a inspirat pe Freidrich List la constituirea teoriei sale: n 1834 acesta cuprindea 39 state, care au condus n 1871 la formarea Germaniei (primul Reich). La rndul lor, cele 50 state ale SUA au constituit, dup opinia lui P. Samuelson, o gigantic uniune vamal. n spaiul romnesc, ntr-un studiu publicat la Iai n revista "Propirea" Ion Ghica a susinut necesitatea unei uniuni vamale ntre cele dou provincii romneti, Moldova i Muntenia, n scopul facilitrii schimburilor comerciale ale acestora; uniunea vamal respectiv s-a realizat odat cu unirea Principatelor Romne. Remarcabile sunt contribuiile teoreticienilor uniunii vamale din perioada interbelic. n 1928, germanul H.A. Wirsching elibereaz un istoric al proiectelor de uniune vamal a Europei, de la mercantilismul secolului al XVII-lea i liberalismul secolului al XIX (dup congresul de la Viena - 1815), pn la izbucnirea primului rzboi mondial. El analizeaz critic, subliniindu-le viabilitatea proiectelor de uniune vamal dintre statele germane, colaborarea economic dintre Statele Europei Centrale, precum i ideea uniunii vamale n afara Europei. n anul urmtor teoria uniunii vamale este reprezentat de Y. Le Troquer, A. Tibal i L. Cocquet de la Comitetul francez de studii pentru o potenial uniune vamal european. Ultimul dintre ei a realizat sub titlul Union douaniere europeenne un atlas economic al Europei, care conine hri, notie, grafice i diverse statistici despre aceast problem, utile i n prezent cercetrii fenomenului. Jacopo Mazzei, ntr-un studiu publicat n 1930 i ntemeiat pe o bogat documentare, relev cile cele mai oportune prin care se poate ajunge la realizarea uniunii vamale, tarifele prefereniale dintre rile respective i raporturile acestor state cu alte ri.

n aceast perioad Victor Bdulescu sublinia, c "ideea de uniune vamal esle una din soluiile posibile pentru aezarea de mine a schimburilor economice dintre popoare". Dup V. Bdulescu, formele uniunii vamale sunt: "uniunea vamal perfect" - o unitate teritorial ntre ale crei pri (ri) vama este suprimat, iar schimburile cu tere ri se fac pe baza unui tarif i a unei legislaii vamale comune; "Uniunea vamal imperfect" - rile componente i pstreaz independena lor tarifar sau vamal, dar i acord totui pentru schimburile importante avantaje diverse. Exist ns bariere vamale exterioare la graniele fa de teri; "Uniunea vamal cu tarife prefereniale" - instituirea unui regim reciproc de preferine pentru anumite produse n cadrul uniunii vamale. De menionat, c n practic prima i a treia form de uniune vamal, dintre cele prezentate, au fost ntlnite mai frecvent. De exemplu, Tratatul Benelux, ncheiat ntre Belgia, Olanda i Luxemburg a instituit ntre ele o uniune vamal perfect, care a constituit germenele viitoarei Pieei Comune europene. Din teoriile clasice ale uniunii vamale au fost preluate n etapele ulterioare mai multe idei. Teoria modern a uniunii vamale se refer la aspectele mecanice ale funcionrii uniunii vamale (coordonarea structurilor tarifare i a politicilor comerciale dintre rile membre), precum i la aspectele rezultate din unificarea vamal (ridicarea diferenial a gradului de bunstare a statelor membre). Reprezentanii acestei teorii sunt J.Viner, J.Meade i R.Lipsey. J.Viner a impus din anul 1950 o distincie net ntre efectele de creare a comerului (trade ceation) i efectele de deturnare a fluxului de mrfuri comerciale (trade diversion) n cadrul uniunii vamale. In acelai deceniu J.Meade propune un model de echilibru parial asupra sistemului economic aflat n stare optim: analiza efectelor uniunii vamale asupra repartiiei produselor. Aspectele cele mai importante ale modelului se regsesc n urmtoarele aseriuni: formarea unei uniuni vamale are mai multe anse de a fi favorabil, dac economiile partenerilor sunt asemntoare, dect dac ele sunt diferite i complementare; formarea unei uniuni are cu att mai multe anse de a fi realizat, cu ct cadrul general legislativ este mai bine precizat; uniunea vamal va fi cu att mai favorabil, cu ct fiecare din parteneri va furniza mai multe produse pe pia; fiecare din parteneri va fi principalul furnizor al celuilalt pentru produsele pe care le vinde i principalul client pentru produsele pe care le cumpr; uniunea vamal va fi cu att mai avantajoas, cu ct va fi mai larg; uniunea vamal se constituie ntr-o lume supus restriciilor cantitative. De menionat, c aseriunile lui J.Meade, prin claritatea i spiritul lor constructiv, pot constitui obiectivele unei politici vamale eficiente . R.Lipsey a extins modelul lui J.Meade, perfecionndu-1 i generalizndu-1 n anii 1957, respectiv 1970. Dup R.Lipsey avantajele uniunii vamale sunt: specializarea n producie conform teoriei costurilor comparative; realizarea de economii i obinerea unei eficiente economice; modificrile favorabile din raporturile de schimb; creterea ritmului dezvoltrii economice.

Menionnd avantajele uniunii vamale, acestor autori nu au scpat faptul c diminuarea barierelor vamale ntre cteva ri suprim poate o discriminare ntre ele, dar face s creasc aceast discriminare fa de teri, ceea ce nu constituie un element de progres economic.

B. Teoria uniunii economice i monetare Se constat, c pasul urmtor, care trebuie efectuat dup realizarea uniunii vamale este etapa uniunii economice i monetare. In cadrul acestei etape cele mai multe din principiile integrrii economice sunt: politica comun n domeniul industrial, agricol, transporturi, financiar, monetar etc; libera circulaie a persoanelor, serviciilor i capitalurilor; crearea unor fonduri speciale pentru finanarea diferitelor programe; concurena loial; armonizarea legislaiilor naionale. Uniunea economic i monetar este deci un pas intermediar n realizarea integrrii economice. B.Balassa distinge urmtoarele cinci etape ale integrrii economice internaionale: 1. "Zona economic de liber schimb" - rile care o constituie decid s aboleasc progresiv taxele vamale i restriciile cantitative dintre ele. In acelai timp, fa de rile din afara zonei de liber schimb fiecare ar adopt o politic comercial proprie. Asemenea organizaii sunt cele mai des ntlnite n economia contemporan pe toate continentele: Asociaia European a Liberului Schimb (AELS); Acordul Central European de Comer Liber (CEFTA); Acordul Nord-American de Comer Liber (NAFTA); n Asia - ASEAN; Asociaia Latino-American de Integrare (ALADI). 2. Uniunea vamal - rile care o constituie decid s aboleasc progresiv taxele vamale i restriciile cantitative dintre ele i s substituie, de asemenea progresiv, politicile lor individuale fa de teri, printr-un tarif exterior comun. Dintre gruprile regionale, care pot fi considerate n prezent uniuni vamale fac parte: Pactul Andin, Piaa Comun a Americii Centrale, Piaa Comun a rilor din zona Caraibelor, Sistemul Economic Latino-American. 3. "Piaa comun" - este o uniune vamal n care rile membre decid s asigure libera circulaie a factorilor de producie. Cel mai elocvent reprezint Comunitatea Economic European creat pe baza Tratatului de Roma - 1957, n America Latin - MERCOSUR. 4. "Uniunea economic" - adaug caracteristicilor pieei comune nc una, armonizarea politicilor economice n domeniul economic. Evoluarea acestei "uniuni economice" cu timpul trebuie s includ i dimensiunea monetar. Uniunea European este n prezent singura organizaie integraionist de acest tip. 5. "Integrarea economic total" implic unificarea politicilor monetare, fiscale, sociale. Aceasta nu se poate efectua ns fr instituirea unei autoriti supranaionale veritabile. Spre astfel tip de integrare tinde Uniunea European, procesul de integrare economic a crei a determinat crearea unor instituii purttoare ale supranaionalitii: Comisia European, Parlamentul European, Institutul Monetar European, Banca Central European etc. P. Maillet a propus etapele posibile pe calea integrrii: a) constituirea zonelor economice i a uniunilor vamale libere; b) piaa comun, care adaug uniunii vamale libera circulaie a factorilor de producie; c) uniunea economic i monetar, n care se ine cont de "aciunea marelui actor macro-economic care este statul i unde se limiteaz posibilitile de aciune naional"; d) uniunea politic. "Moneda, bugetul, relaiile internaionale - nota P. Maillet - sunt atributele clasice ale suveranitii naionale; o reducere a competenelor naionale n aceste direcii presupune o rspndire a organizaiei politice a continentului". C. Teoria uniunii politice ntr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaulle, pe atunci preedinte al Franei, susinea, c visul Franei era s contribuie la construcia Europei Occidentale ntr-o grupare politic, economic, cultural i uman.

De Gaulle a relansat net ideea unei Europei integrate politic - "visul nelepilor i ambiia celor puternici, care apare ca o condiie indispensabil pentru echilibrul lumii". Dup 1964, convins fiind de prbuirea viitoare a celor dou blocuri militare - NATO i Tratatul de
10

la Varovia - de Gaulle a reluat ideea unei "Europa de la Atlantic i pn la Urali", pe care o lansase iniia] n memoriile sale de dup rzboi: "Europa nu va putea s-i gseasc echilibrul i pacea dect mijlocind asocierea ntre Slavi, Germani, Gali i Latini ...Unitatea Europei ar putea s fie pus n practic sub forma unei asociaii organizate a popoarelor sale, ncepnd din Islanda i pn la Istambul i de la Gibraltar la Urali". Astfel Charles de Gaulle a fost unul din primii susintori ai teoriei uniunii politice, ca etap final a integrrii. n opinia a mai multor cercettori ai integrrii economice se consider c acest proces trebuie s fie urmat de o integrare politic. ntr-adevr, integrarea economic o postuleaz pe cea politic i i creeaz acesteia fundamentele, eliminnd obstacolele i fcnd s apar interesele comune n realizarea celor dou forme de integrare. Integrarea politic devine obiectivul final al integrrii economice. Unii gnditori i-au construit modelele teoretice asupra integrrii politice influenai direct de perioada rzboiului rece. nc n 1962 americanul George Liska deducea c echilibrul biopolar (SUA-URSS) va conduce la o tendin opus integrrii economice, la multiplicarea actelor de independen economic i politic, ceea ce de altfel, evoluia istoric a i confirmat. Majoritatea teoreticienilor consider c integrarea politic este pasul urmtor de la integrarea economic. Exist i gnditori care sunt de prerea c integrarea economic este precedat n mod normal de cea politic. Unii susin, c integrarea economic este o revoluie deplin n sensul politic, iar alii sunt de prerea, c atunci, cnd e vorba de integrarea european este dificil s separm consideraiile economice de cele politice. Bazele teoretice ale constituirii unei Uniuni Politice au fost puse n Tratatul de la Maastricht, care are la baza edificiului su teoretic i realizarea Uniunii Politice. n Tratat este subliniat, c Uniunea Politic se va obine prin: creterea rolului Parlamentului european; Sporirea competenelor comunitare; O politic comun n domeniul juridic i al afacerilor interne; O politic extern comun i de securitate a statelor membre. De menionat, c integrarea nu este doar o problem de bunvoin i de decizie administrativ. Integrarea nu se decide, ci se realizeaz. Ea reprezint expresia unei nalte contiine a intereselor economice, politice, sociale i instituionale a rilor care

S-ar putea să vă placă și