CALEA MORTII

De cand te-ai nascut in aceasta lume ce se perinda prin fata ochilor tai ca un balci ametitor, prin tot ce ai facut ai urmarit un singur lucru. Sa uiti ca vei muri. De cand te-ai nascut , consideri ca ziua de azi nu este si ziua in care totul se va sfarsi. Insisti sa speri ca acea zi va fi mereu maine. Moartea e ca un musafir neasteptat pe care doresti sa nu-l vezi decat peste mult timp. Cu toate acestea el poate ca a intrat deja pe usa si acum te cauta prin casa. Ce poti obtine cand dupa o saptamana agitata te asezi pe o banca la faleza privind apa si ascultand vantul prin copaci ? Daca te duci acolo cu gandul ca dupa o ora te vei intoarce la activitatile de seara, chiar de vei realiza, pentru cateva minute, conexiunea cu esenta lucrurilor, aceasta stare va pleca asa cum a venit, cum ti s-a mai intamplat, dealtfel, de atatea ori pana atunci. Pe de alta parte, daca te-ai aseza pe banca aia definitiv hotarat sa nu te mai ridici niciodata, atunci insusi Buddha ar veni linga tine sa-ti asiste sfarsitul.

In timpul confruntarii, contempla-ti sfarsitul iminent asa cum ai contempla primavara un cires in floare. Pe timp de pace sufletul sa-ti fie alert ca si in plin duel. Atunci, in contemplarea ciresului in floare , iti vei regasi propria moarte. Sa percepi, clipa de clipa, esenta comuna a conflictului si a pacii, a vietii si a mortii: iata telul care trebuie atins.

Moartea perfecta este cea pe care o astepti in fiecare zi a vietii tale. Deasemenea o viata traita pregatindu-te permanent pentru moarte este viata perfecta.

Sunt extrem de putini oameni care cauta iluminarea. Chiar si asa eforturile lor sunt penibile. Si asta deoarece ei vor sa traiasca pentru a apuca ziua cand se vor ilumina. Lucru cu adevarat imposibil. Iluminarea nu va aparea niciodata in cel care traieste ci doar in cel care nu mai traieste. A invata sa fii beatific inainte sa inveti sa mori este ca si cum ai vrea sa mori in largul marii fara sa inveti mai intai sa inoti. Tot ce poti face in acest caz este sa te ineci la mal, caci, fara a sti sa inoti, nu vei putea ajunge sa te ineci in larg. Similar,

daca nu te-ai hotarat sa mori cand inca esti imperfect, nu vei putea muri niciodata ca om perfect. Decizia ferma de a muri este o conditie esentiala. Ultima vama inaintea perfectiunii. Intre ce astepti sa se intample si ce se va intampla de fapt este o mare diferenta . Insa pentru cel care asteapta cu ardoare sarutul mortii totul este lipede de la bun inceput si nu va fi dezamagit

Singura alianta pentru care trebuie sa nutresti o loialitate absoluta este moartea. Nu trebuie sa speri la viata de apoi sau ca vei supravietui in vreo forma sau alta dupa moarte. Traieste ti viata doar de dragul sfarsitului si in savuroasa lui anticipare. Daca reusesti sa-ti ucizi toate sperantele , vei avea perceptia momentului total, in care, fara nici un viitor , eliberat din timp, te vei gasi dincolo de viata si morala, dincolo de orice clasificare si dincolo de orice interpretare. Iar acel fugar moment iti va fi definitiv indeajuns.

Dimineata, cand te trezesti, nu te astepta ca diseara sa mai fii in viata ! Seara, inainte sa adormi, nu astepta sa te mai trezesti ! Atunci cand sosesti acasa, nu te astepta sa mai pleci. Iar cand iesi pe usa, nu astepta sa te mai intorci. In felul asta nu vei fi tulburat nici de cosmarurile diurne , nici de cele nocturne. Caci in comparatie cu limpezimea unui suflet imaculat, chiar si bucuria implinirii celei mai arzatoare dorinte nu este decat un cosmar obositor. Preocuparea de viitor este scuza cea mai buna pentru a nu trai in prezent. Numai stand alaturi de moarte , taifasuind cu ea, viitorul isi pierde sensul si clipa prezenta devine importanta.

Sabia samuraiului nu este doar un instrument destinat a ucide alti semeni, fie ei razboinici ori oameni obisnuiti, ci reprezinta simbolul razboiului. Acest simbol are menirea a-ti aminti, clipa de clipa, ca te afli intr-o confruntare inimaginabila cu tirania propriei dorinte de a trai. Si, atata timp cat ea e vie, sufletul tau ii va fi sclav. Daca ea se hraneste , tu flamanzesti; daca ea respira, tu te asfixiezi; daca ea este, tu nu esti.

Accept cu drag orice viitor care vine ca o urmare a dezicerii mele de orice viitor. Frica si speranta sunt doar pentru nemuritori. Nemuritori fiind , ei au tot timpul din lume la dispozitie pentru a-si face planuri de viitor , sperante ca acele planuri se vor concretiza si frici ca ele se vor destrama. Muritorii sunt lipsiti de frica si speranta. Neavand viitor, ei stiu ca nu au timp pentru planuri , speranta si frica. Ei au timpul zilei de azi sau poate nici pe acesta. Leii sunt muritori. Ei nu au ziua de maine ,deci nu au ce pierde si nu se tem. Fiecare raget al lor este atat de puternic tocmai pentru ca este intotdeauna ultimul raget al lor pe pamant. Oile sunt nemuritoare. Ele au zilele ce vor veni , deci au ce pierde si se tem. Behaitul lor este atat de slab tocmai pentru ca vor mai fi atat de multe alte behaituri. Muritorii sunt solitari. Nemuritorii umbla in turme.

Nu am nici o varianta ca sa scap mortii. Este singurul eveniment care nu ne lasa nici o varianta. Chiar si viata ne lasa o sansa Sa nu ne nastem. Dar odata nascuti nu mai avem alta varianta. De aceea consider ca moartea este singurul lucru de care merita sa te ocupi in viata lasand la o parte faptul ca aceasta lume in care traim este tocmai rezultatul ocuparii cu orice altceva . In preajma mortii haiducul trebuie sa faca un pas inspre calugar pentru ca sosit vremea smereniei.Calugarul deasemeni trebuie sa faca un pas catre haiduc pentru ca a venit vremea curajului. Sfarsitul ii face pe calugar si pe haiduc sa se intalneasca intr-un punct in care nimic altceva nu i-ar fi intalnit.