Sunteți pe pagina 1din 34

Etica cercetrii tiinifice

CERCETAREA STIINTIFICA
una din activitile umane cele mai pretenioase din punct de vedere intelectual Ca profesie poate fi o surs de mari satisfacii i unul dintre cele mai plcute i interesante moduri de via, dar ocazional poate s fie o surs de frustare i stress.

CE ESTE ETICA ?
= UN SISTEM DE REGULI GENERALE si PUBLICE PENTRU INDRUMAREA CONDUITEI [COMPORTARII] UMANE - generale se aplic tuturor oamenilor, intotdeauna - publice nu sunt coduri sau practici secrete - indrumeaz prin a interzice, permite sau impune anumite actiuni particulare in diferite situatii

B. Gert, Morality: A New Justificataion of the Moral Rules, Oxford University Press, New York, 1988 R. Fox and J. DeMarco, Moral Reasoning: A Philosophical Approach to Applied Ethics, Holt, Chicago, 1990. (citat dupa: D. Resnik, Philosophical Foundations of Scientific Ethics, www.physics.emich.edu/mthomsen/resn1.htm)

In SUA - preocupare deosebit de serioas pentru etica cercetrii tiinifice: - publicarea unor documente importante pentru pregtirea viitorilor cercettori. - cursuri universitare de etica cercetarii - revista Science and Engineering Ethics - crti
On Being a Scientist. Responsible Conduct in Research, Committee on Science, Engineering and Public Policy, National Academy of Sciences, National Academy Press, Washington D.C. 1995. J.E. Ahearne, The Responsible Researcher: Paths and Pitfalls, Sigma Xi, The Scientific Research Society, North Carolina, 1999. Honor in Science, Seventh Edition , Sigma Xi, The Scientific Research Society, North Carolina, 2000. D. Beach, The responsible Conduct of Research, VCH Verlag, Weinheim, New York, 1996. The Responsible Conduct of Research in the Health Sciences, Committee on the Responsible Conduct of Research, Institute of Medicine, National Academy Press, 1989.

EUROPEAN SCIENCE FOUNDATION

RAPORTUL OECD

MOTIVAREA INTERESULUI PENTRU INTEGRITATE IN CERCETARE

Stiina = rezultatul unor eforturi colective i de colaborare.


Datele publicate trebuie s fie demne de incredere, corecte i interpretate corect.
Date incorecte pot fi cauzate de: - erori oneste sau practici discutabile in cercetare (neglijen, superficialitate in folosirea procedurilor de cercetare, erori necorectate, lucrri de slab calitate) - fraud deliberat.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CERCETARII STIINTIFICE

1. Cinstea si corectitudinea - a nu comite fraude 2. Atentia - a evita erorile cauzate de neglijent sau lucru dezordonat 3. Libertatea intelectual - dreptul cercettorului de a urmri idei noi si de a critica pe cele invechite 4. Deschiderea - a pune si la dispozitia altora a datelor, rezultatelor, metodelor, teoriilor, echipamentelor 5. Recunoasterea - a nu plagia [fura] munca si ideile altora, a da credit celui care merit si a-l refuza celui care nu il merit 6. Responsabilitatea public - a face cunoscut publicului rezultatele cercetrilor care au influenta direct (pozitiv sau negativ) sau important asupra fericirii si bunstrii oamenilor (dupa ce cercetarea a fost validat de alti oameni de stiint)
Dupa: D. Resnik, Philosophical Foundations of Scientific Ethics, loc. cit.

CONDUITA INCORECTA IN STIINTA DEFINITII

National Science Foundation (USA): fabricarea sau falsificarea datelor, plagiatul sau alte abateri serioase de la practicile acceptate, in propunerea, desfurarea cercetrii i comunicarea rezultatelor. Academia Naional de Stiine a SUA (National Academy of Sciences): fabricarea, falsificarea i plagiatul in propunerea, desfurarea i comunicarea cercetrii; conduita incorect nu include erorile de judecat, erorile de inregistrare, selecie sau analiz a datelor sau conduita incorect care nu este legat de procesul de cercetare

Responsible Science: Ensuring the Integrity of the Research Process, Report of the Panel on Scientific Responsibility and the Conduct of Research, National Academy Press, 1992.

CONDUITA INCORECTA - DEFINITII


Medical Research Council (Anglia):

fabricarea, desfurarea

falsificarea, sau

plagiatul

sau

inelciunea i

in

propunerea, deliberate,

comunicarea

rezultatelor

abaterile

periculoase sau neglijente de la practicile acceptate in desfurarea

cercetrii. Include nerespectarea protocoalelor stabilite de cercetare dac


aceasta are drept rezultat riscuri inacceptabile pentru fiinele umane, alte vertebrate sau mediul inconjurtor, precum i facilitarea conduitei incorecte in cercetare prin contact cu sau ascunderea unor asemenea aciuni ale altora.

FORME ALE CONDUITEI INCORECTE

Fabricarea de date = prezentarea de rezultate ale unor experiene care nu au fost niciodat executate. Falsificarea rezultatelor = modificarea datelor experimentale pentru a se potrivi mai bine cu o curb teoretic, eliminarea unor date care sunt prea disparate fa de o tendin general, sau schimbarea unor date pentru a le face concordante cu o teorie, afirmaie sau concluzie.

PLAGIATUL Plagiatul - forme diferite: - copierea cuvnt cu cuvnt a textului altcuiva fr citarea sursei, - punerea impreun a unor seleciuni din diferite surse necitate, chiar parafraznd sau reformulnd concluziile i afirmaiile altcuiva i prezentarea lor drept idei proprii - furtul unor idei din discuii intre colegi, din citirea unui manuscris nepublicat sau a unei propuneri de cercetare nepublicate. PLAGIATUL SPORT NATIONAL ?

PUBLICAREA

Unii autori practic tiina in felii (in englez salami science) adic impart lucrarea in cele mai mici uniti publicabile, pentru a crete numrul de poziii in lista lor de publicaii.
Trebuie s se fac totui distincie intre publicarea unor rezultate preliminare, a unei descoperiri izolate sau a unei lucrri de extindere limitat i publicarea articolelor complete (full papers) care descriu in detaliu o cercetare incheiat. In majoritatea cazurilor distincia intre articole in felii (salami papers) i comunicri preliminare este uor de sesizat.

CALITATEA DE (CO)AUTOR Cine trebuie s apar drept co-autori ai articolelor care public rezultate ale unor cercetri colective ? Soluia corect este s fie inclui in lista de autori numai cei care au avut o contribuie intelectual la lucrare. Trebuie s fie creditai toi cei care au avut o asemenea contribuie.

ORDINEA AUTORILOR

In unele ri (sau instituii) eful este intotdeauna primul, in altele seful este ultimul in lista autorilor. In majoritatea cazurilor se incearc reflectarea contribuiei fiecrui autor prin ordinea din list. Unele grupuri de cercetare inir autorii in ordinea alfabetic [dar nici aceasta nu pare a fi soluia cea mai bun].

CE ESTE MAI IMPORTANT ?

ideea original care a dus la rezultatul /descoperirea publicat()


sau munca din greu a membrilor juniori ai echipei?

sau uneori redactarea final ?

INDRUMARI ETICE PENTRU PUBLICARE


trateaz responsabilitile editorilor, autorilor i referenilor

The Royal Society of Chemistry Ethical Guidelines for Publication in Journals and Reviews http://www.rcs.org/pdf/journals/ethicalguidelines.pdf.

American Chemical Society Ethical Guidelines to Publication of Chemical Research, Accounts Chem. Res. 1994, 27, 179;
http://pubs.acs.org/instruct/ethic2000.pdf.

CONFLICTUL DE INTERESE

Comercializarea rezultatelor cercetrii tiinifice i cercetrile contractuale comandate de diferite firme interesate in rezultatele lor pot fi o surs real de conflict de interese, att la nivel instituional ct i individual. [De exemplu in cercetarea farmacologica].
Consecine posibile:

Pericolul ca cercettorii cu loialiti i interese conflictuale s nu acioneze in interesul public Suprimarea sau distorsionarea unor rezultate ale cercetrii care nu sunt in favoarea sponsorului/finanatorului cercetrii sau in favoarea intereselor personale ale cercettorului asociat cu industria sau cu o alt instituie extramural

CONFLICTUL DE INTERESE

Este datoria etic a cercettorului s prezinte corect, cinstit i complet rezultatele activitii sale chiar dac acestea contravin intereselor celui care a pltit cercetarea!

H.H. Bauer, Ethics in science, http://www.chem.vt.edu/chem-ed/ethics/hhbauer/hbauer-summary.html.

CODURI DE ETICA A CERCETARII

American Society for Biochemistry and Molecular Biology, Code of Ethics, http://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/Biochemistry.html. American Institute of Chemists, Code of Ethics of the American Institute of Chemists, 1986, http://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/American_Institute_of_Che mists. html. American Chemical Society, Academic Professional Guidelines of the American Chemical Society, 1994; http://www.iit/edu/departments/csep/Publicwww/codes/coe/acs-chem.html . American Chemical Society, The Chemist's Code of Conduct, 1994, http://www.acs.org:80/membership/conduct/html. Royal Society of Chemistry, Code of Conduct and Guidance on Professional Practice, August 2001, www.rsc.org/members/code.htm.

IN LIMBA ROMANA

Bunele maniere in tiin. Culegere de reguli i norme


publicat in revista Academica, Feb. 1996, pag. 13-14 (revist a Academiei Romne)
traducere a codului etic al cercetrii elaborat de Comitetul pentru Etica in Stiin al Academiei Poloneze de Stiine, (Chairman Acad. K. Gibinski) sub titlul Good Manners in Science. Collection of Rules and Guidelines Warsaw, 1995.

CODUL DE CONDUITA AMERICAN: "The Chemist's Code of Conduct" (American Chemical Society,1994) [transcris aici si pentru alte specialitati]* CERCETATORUL recunoate obligaiile sale fat de:

- Public: Cercetatorul are datoria profesional s serveasc interesele i bunstarea publice i s promoveze cunoaterea tiinific;
- Stiina: Cercetatorul trebuie s se strduiasc s contribuie la progresul stiinei sale, s inteleag limitele cunotinelor sale i s respecte adevrul tiinific; - Profesiune: Cercetatorul trebuie s se menin la curent i s cunoasc realizrile din domeniul su, s imprteasc idei i informaii, s menin note de laborator precise i complete, s menin integritatea in conduita sa profesional i in publicaiile sale, s crediteze pe alii pentru contribuiile lor. Conflictul de interese i conduita incorect in tiin, ca fabricarea sau falsificarea datelor i plagiatul sunt incompatibile cu acest Cod;
*inlocuind cuvantul chimistul cu cercetatorul

CODUL DE CONDUITA AL CHIMISTULUI AMERICAN (continuare)

Obligatii fa de: - Studeni: Cercetatorul trebuie s priveasc indrumarea (tutelarea) studenilor ca o incredere conferit lui de ctre societate pentru promovarea pregtirii studenilor i dezvoltarea lor profesional. Pe fiecare student trebuie s-l trateze cu respect i fr s-l exploateze; - Asociai: Cercetatorul trebuie s-i trateze asociaii (colaboratori, colegi) cu respect, indiferent de nivelul pregtirii sau educaiei lor formale, s-i incurajeze, s invee cu ei, s le imprteasc idei i s acorde credit contribuiei lor; - Mediul inconjurtor: Cercetatorul trebuie s ineleag i s anticipeze consecinele activitii sale asupra mediului inconjurtor, s aib responsabilitatea de a evita poluarea i s protejeze mediul inconjurtor.

Bioethics
From Wikipedia, the free encyclopedia Bioethics is the ethics of biological science and medicine.

Bioethics concerns the ethical questions that arise in the relationships between biology, medicine, cybernetics, politics, law, philosophy, and theology

BIOETICA

http://www.nih.gov/sigs/bioethics/
NIH's Bioethics Resources on the Web! The Internet is replete with resources available to those with an interest in bioethics including education, research involving human participants and animals, medical and health care ethics, and the implications of applied genetics and biotechnology. This website contains a broad collage of annotated web links, and while this list is comprehensive, it is not totally inclusive. The listed resources provide background information and various positions on issues in bioethics. Research Ethics Human Subjects Research / IRBs Responsible Conduct of Research International Issues and Codes Health Disparities Conflict of Interest Use of Human Tissue Neuroethics Stem Cell Research Laboratory Animal Care and Use

BIOETICA