Sunteți pe pagina 1din 4

Calvarul m n stirilor basarabene (1)

de Dinu Rusu | 1 Decembrie 2008

Profanate, distruse, transformate în spitale, tabere de pioneri, cluburi de distrac ii, muzee
etc., asta a fost soarta m n stirilor basarabene o dat cu venirea sovieticilor în spa iul
dintre Prut i Nistru. Ei au p it pe acest p mânt cu ideea lui Lenin: „religia este opiu
pentru popor”. Mul i reprezentan i ai clerului i cre tini au luptat întru ap rarea credin ei
str mo e ti, chiar dac unii au fost amenin a i, iar al ii persecuta i. Acum câteva luni,
poposind împreun cu membrii unei delega ii la o m n stire basarabean , a c rei istorie o
tiam, am r mas stupefiant când stare ul acesteia a „morm it” multe inexactit i,
confundând ani i fapte, gr bindu-se s se laude cu crama pe care o are, uitând s
vorbeasc despre calvarul prin care a trecut m n stirea, despre cimitirul fe elor
biserice ti, transformat în teren de dans. M-am întrebat de ce oare se trece cu t v lugul,
de ce oare i reprezenta ii clerului fug de adev rul istoriei?

Scenariul diabolic încropit de min ile ateilor bolnavi, ani în ir, a fost unul plin de crime
odioase împotriva credin ei neamului românesc din Basarabia - distrugerea de l ca uri
sfinte, deportarea de fe e biserice ti i personalit i. Sovieticii aveau o mare fric , or
m n stirile erau un bastion al credin ei i culturii române ti, luptând împotriva a ceea ce
este str in acestui neam. Exista un program concret de distrugere a m n stirilor, altfel,
cum ar fi putut intra Uniunea Sovietic , cu mare tam-tam, în perioada luminoas a
comunismului. Chiar dac „opera” de închiderea a l ca urilor sfinte apar ine ateilor, când
r sfoie ti unele documentele nu- i vine s crezi c mai multe m n stiri au fost distruse cu
ajutorul fidel al unor c lug ri sau chiar stare i, înregimenta i în KGB-ul rusesc. În 1947 în
fruntea Arhiepiscopiei Chi in ului i a Întregii Moldove este numit rusul Nectarie
Grigoriev, o „personalitate” fidel guverna ilor, prin deciziile i aportul c reia au fost
închise mai multe m n stiri, acesta invocând precaritatea economic a l ca urilor sfinte.

În anul foametei planificate de du manii neamului, 1947, m n stirile erau într-o stare
dezastruoas , chiar i cele mai puternice centre monahale abia de mai puteau exista –
Hârbov , Rudi, R ciula, Hâncu. Cu toate acestea, m n stirile nu au fost scutite de
impozite, autorit ile având „motive”, create tot de ele, pentru a le închide pe cele care
nu- i onorau obliga iile fa de stat. Plus la asta, mai apare o decizie impertinent prin
care pl ile fa de stat sunt majorate de dou ori. Dac stare ii de m n stiri solicitau
ajutor din partea autorit ilor, atunci arhiepiscopul Nectarie indica închiderea loca ului.

Frumoasa distrus cu bestialitate

La 1947 este închis m n stirea Frumoasa, c lug rii au fost for a i s o p r seasc , iar
peste un an aceasta este transformat în cas de copii, apoi, prin 1965, aici s-a instalat
coala pentru surdomu i. Din 1973 pân la 1985 a fost o colonie de fete, iar din 1986
pân în 1994 - coal pentru copii cu handicap mintal.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a trecut prin dou incendii, unul la sfâr itul celui
de-al doilea r zboi mondial, iar altul în iarna lui 1985. A doua biseric , cu hramul „Sfânta
Treime” nu a trecut prin pârjol, în schimb a fost profanat cu neru inare. Potrivit
istoricilor, aceasta a fost clubul casei de copii, ulterior al coloniei i, apoi al colii. Acum
12 ani, coala a fost evacuat , iar complexul monastic distrus cu bestialitate.

Minciunile ateilor

Autorit ile fabricau fel de fel de minciuni, lansau zvonuri i învinuiau pe nedrept.
Intimidarea era cea mai sigura arm a ateilor ca fe ele biserice ti s plece de la m n stiri.
Scenarii din cele mai scârboase i ru inoase erau regizate de cinovnici. „…într-o
informa ie datat cu cinci octombrie, 1949, despre m n stirea C priana, se afirma c
aceasta se prezenta ca o cas a celui mai de n at desfrâu i ca o pepinier a tot felul de
boli contagioase. Organele de ocrotire a s n t ii au „depistat” i au înregistrat oficial 15
cazuri de boli venerice, printre cei contamina i num rându-se fostul stare al m n stirii,
egumenul Ioachim Ple ca, i ieromonahul Efrem Bârc ”. („Politica statului sovietic fa
de cultele din R.S.S. Moldoveneasc (1944 - 1965) de Ludmila Tihonov, Editura „Prut
Interna ional”, 2004).

Sovieticii erau mae trii în arta denigr rii i def im rii. Potrivit documentelor, la cinci
octombrie, 1949, c lug rii de la m n stirea Hârjauca au fost ancheta i de Procuratura
raionului C l ra i, ace tia fiind învinui i de violarea unor femei din localitate.
M n stirea, îns , dup cum afirma, în 1952, un oarecare Romenski, împuternicitul
Moscovei pentru problemele Bisericii Ortodoxe pentru R.S.S.M., este închis din cauza
num rului mic de c lug ri i necesitatea p str rii acesteia ca monument de arhitectur .

M n stirea r stignit

Un tablou zguduitor e la aceast m n stire. Este incredibil s vezi cu cât cinism a fost
distrus . R mâi înm rmurit la imaginea bisericii de iarn „Sfântul Spiridon”, în care se
afl icoana Mântuitorului, batjocorit de topoarele ateilor mi ei. Totodat , profunde
emo ii te cuprind în biserica de var „În l area Domnului” când observi cu cât cruzime
„mae trii” tirului au ochit în peretele pe care era pictat chipul lui Iisus Hristos.
M n stirea Hârjauca a trecut durut prin timpurile când sufletele oamenilor erau ruinate de
necredin , când cei care îl sl veau pe Domnul erau prigoni i, iar l ca ele sfinte
transformate în cuiburi ale dezm ului i distrac iei. Cinovnicii uitau c aici era un mare
centru de cultur i spiritualitate, era istoria unui loc de sfin enie i pietate. În anii de
trist faim vechea catepeteasm din lemn, poleit cu aur, multe icoane, obiecte de pre
au fost arse lâng satul R ciula. Din cele peste 300 de volume de c r i, iconostasele de la
ambele biserici s-a ales scrumul, fiind arse pe cimitirul preo ilor i ctitorilor, devenit mai
apoi teren de dans. M n stirea este transformat în cas de odihn . Biserica de var , timp
de patru ani, este folosit drept club. În momentul inaugur rii sta iunii balneoclimaterice
„Moldova Sovietic ” (1959), în biserica „În l area Domnului” se dansa i se tr gea la
int . Gardurile contemporane au înlocuit zidurile vechi, ridicate pe timpul lui Spiridon
Filipovici. Chiliile au fost transformate în saloane confortabile pentru cei care veneau s
se trateze i s odihneasc la sanatoriu.
Tragic a fost soarta bisericii de iarn „Sfântul Spiridon”. Pentru a pune tencuial au fost
ciopli i pere ii pe care erau pictate icoane ce descriau întreaga via a Mântuitorului.
Dup „repara ia” ideologic , biserica de iarn „Sfântul Spiridon” este transformat în
club, mai apoi în sal de sport. În anul 1993 s-a produs un incendiu, care a provocat
c derea tencuielii i a descoperit vechile icoane. Acum biserica, în form de Arca lui
Noe, este dat uit rii, îns cre tinii au speran e c într-o bun zi vor putea participa la
serviciile divine oficiate în ea.

L ca ul pâng rit

Ateii transformau m n stirile în institu ii „utilitare”. Sovieticii aveau agen i implica i


peste tot, fe e biserice ti care riscau cu via a pentru a face fa mofturilor meschine ale
comuni tilor. Potrivit unor informa ii, la vecernia din zece iulie, 1955, la m n stirea
Suruceni, un grup de persoane l-a atacat pe stare ul Iosif Cargaliuc i pe ceilal i c lug ri,
pretextând c nu vor s p r seasc l ca ul. Istoricii presupun c aceast ac iune ar fi fost
organizat chiar de Cargaliuc, agent al KGB-ului, cu numele conspirativ „Florea”. În
1959, prin implicarea direct a lui Caragaliuc, arhiepiscopului Nectarie i a a-numitul
delegat pentru problemele bisericii ortodoxe ruse din R.S.S. Moldoveneasc Oleinic, este
închis m n stirea de la Suruceni. C lug rii au fost alunga i de c tre cinovnicii raionali.
Mai bine de 30 de ani aici a fost un spital narcologic, cu regim închis i p zit de mili ie.
Biserica de iarn a fost transformat în club, iar cea de iarn în spital. Culmea neru in rii
i dezm ului ateist la Suruceni, unul dintre altare devine sal de opera ii. Clopotele au
fost date jos, cimitirul pâng rit i bisericile profanate.

Credin a vândut

Oleinic confirm cu mult entuziasm conlucrarea dintre eparhie i autorit ile sovietice.
Potrivit istoricului Ludmila Tihonov, la acea vreme, în Eparhia Chi in ului erau persoane
care puteau fi u or manipulate sau care de ineau unele func ii pentru a servi interesele
Partidului Comunist. Însu i Nectarie propune autorit ilor sovietice comasarea de
m n stiri i organizarea de controale pentru descoperirea „neregulilor”. Astfel un
protoiereu B d reu, servil puterii, este trimis la m n stirea Tab ra pentru a „studia”
situa ia. Evenimentele se deruleaz conform scenariului la scrierea c ruia particip i fe e
biserice ti.

În 1960, „binevoitorii poporului” t b r sc ca ni te tâlhari în m n stire, prezent fiind


doar o maica, restul lucrau p mântul. Au smuls icoanele, au luat i c r ile biserice ti i
cic le-au dus la un muzeu. Dar… a fost o minciun sfruntat , atei tii au f cut un rug pe
unul din cele mai mari dealuri ale satului. M n stirea a fost o victima a ideologiei
sovietice, biserica de iarna fiind transformata în coal , iar cea de var – în club. În
l ca ul Domnului timp de aproape 30 de ani s-a op it i s-a vorbit împotriva Celui de
Sus. Maicile b trâne de la Tab ra spun c au suferit foarte mult, au suportat cu greu
faptul c m n stirea a fost transformat într-un loc al dezm ului ateist.

Ap rarea credin ei
La m n stirea R ciula sunt trimi i spre „limpezirea” apei al i doi agen i KGB –
protoiereii Belous i Vustean. Fideli cauzei comuniste, ace tia relateaz despre faptul c
enoria ii i maicile au reac ionat ostil. În acest sens sunt chemate for ele de ordine, pentru
c autorit ile comuniste trebuiau s - i fac mendrele. Dorin a oamenilor de a- i ap ra
credin a str mo easc a fost mai mare decât interesul fariseilor, astfel autorit ile au
p r sit m n stirea. Potrivit istoricilor, maicile i enoria ii au luptat timp de zece zile,
nepermi ând închiderea l ca ului. Clopotele au r sunat necontenit chemând lumea s
apere m n stirea. Autorit ile mobilizeaz câteva sute de mili ieni c rora le ordona s
trag în mul ime. R zmeri a s-a soldat cu trei cre tini împu ca i, mai mul i r ni i, stare a
m n stirii Sebhora i opt b rba i sunt condamna i la deten ie, pentru c ar fi organizat
revoltele. Peste câtva timp, în biserica de var a început a cânta muzica, aceasta fiind
transformat în club, iar cea de iarn devine depozit de cereale.

Icoane i c r i sfinte pe rug

i în cazul m n stirii Hârbov , trebuie s men ionam „dorin a” clerului înregimentat în


KGB de a o închide. La acest l ca veneau mii de pelerini, de aceea autorit ilor le era
fric s nu provoace o r zmeri . Precum scrie istoricul Ion urcanu în „Cugetul”, nr.2,
2003: „Închiderea m n stirii Hârbov a fost un proces de durat ce a parcurs câteva
etape. S-a început cu studierea situa iei la fa a locului i a atmosferei în care activa
m n stirea. Apoi stare ul m n stirii Evtihie Andronache, agent KGB cu nume conspirativ
„Scurtu”, a primit ordin de la conducerea securit ii c , în colaborare cu aceasta i sub
directa ei îndrumare, s creeze în m n stire climatul adecvat lichid rii acesteia”. 52 de
c lug ri din 94 au p r sit m n stirea. Apoi a sosit agentul „Florea”, adic Iosif Gargaliuc,
stare ul m n stirii Noul Neam , care a organizat mutarea la Chi cani a monahilor.
„Despre rolul arhiepiscopului Nectarie în aceast diversiune afl m din raportul KGB-
ului: „Agentul Kazan ev, care de ine func ie de conducere în eparhie, a contribuit activ la
închiderea m n stirii”. („Cugetul”, nr.2, 2003).
În 1962 agen i KGB au furat cheile m n stirii, iar mai mul i osta i au distrus subsolurile
bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”, unde erau înmormântate fetele biserice ti. De
asemenea, au fost distruse altarul i catapeteasma. Cele ase clopote au fost duse cu trei
camioane într-o direc ie necunoscut , iar din c r ile i icoanele m n stirii a fost f cut un
rug. Totu i, printr-o minune dumnezeiasc , egumenului Veniamin i-a reu it s salveze
mai multe vase sfinte, c r i i icoane. Aproape 30 de ani, în locul m n stirii a func ionat o
coal pentru copii cu handicap. Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” a fost transformat
în club, apoi în grajd.

M n stirile basarabene trecute prin focul ideologiei comuniste, tr date de oamenii care ar
fi trebuit s le p zeasc , p streaz i acum, durut, paginile triste ale istoriei. M re e
odinioar , devastate cu mi elie, ast zi, aceste l ca uri sfinte ne îndeamn s le tergem
rana, s avem grij de ele, s intr m cu sufletele curate la rug ciunea c tre Domnul.