Sunteți pe pagina 1din 91

TESTE DE MATEMATICĂ M2

PENTRU ADMITERE
2008

Conf. dr. Ariadna Lucia Pletea


Conf. dr. Narcisa Dumitriu
Asist. Silviu Cătălin Nistor
Asist. Gabriela Grosu

March 15, 2008


Cuprins

1 Analiză matematică 3

2 Subiecte date la admitere 37


2.1 Subiecte 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.2 Subiecte 2007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2.3 Indicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

3 Indicaţii şi răspunsuri 45

4 Modele de teste 77
4.1 Indicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
4.2 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

1
2 CUPRINS
Capitolul 1
Analiză matematică

n2 7n n2
1. Dacă an = − 7n, bn = − , n ∈ N, atunci:
2 3 2
(a) min an = a0 , max bn = b0 ; (b) min an = a7 , max bn = b3 ;
n n n n

(c) min an = a3 , max bn = b2 ; (d) min an = a2 , max bn = b3 ;


n n n n

(e) min an = a7 , max bn = b2 .


n n

2. Fie µ ¶
1 2 n
l = lim 2
+ 2 + ··· + 2 .
n→∞ n n n
Atunci:
(a) l = 1; (b) l = 12 ; (c) l = 0; (d) l = ∞; (e) l ∈ ∅.
3. Limita √ √
lim n( n + 1 − n)
n→∞
este:
1 3
(a) 1; (b) ; (c) ; (d) ∞; (e) −1.
2 4
4. Să se precizeze termenul general al şirului (an )n≥1 definit prin relaţia de
recurenţă:
an+2 (n + 2)(n + 1) = n2 an
ştiind că a1 = 0, a2 = 1.
2n+1 (2n)!
(a) a2n+1 = 0, a2n+2 = ;
(2n + 1)(2n + 2)

3
4 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

22n+1 (n!)2
(b) a2n+1 = 0, a2n+2 = ;
(2n + 2)!
2(2n)!
(c) a2n+1 = 0, a2n+2 = ;
(2n + 1)(2n + 2)
2n+1 · n!
(d) a2n+1 = 1, a2n+2 = ;
(n + 1) . . . (2n + 1)(2n + 2)
2(n!)2
(e) a2n+1 = 1, a2n+2 = .
(2n + 2)!
5. Să se afle s
n2 + 1 n + 1
lim ln .
n→∞ n+2 n
1 √
(a) 2
; (b) 1 ; (c) e ; (d) e ; (e) ∞ .
X
n
¡ ¢
1
6. Dacă an = ln 1 − k2
, n ≥ 2, atunci:
k=2

(a) an+1 < an , lim an = ln 2; (b) an+1 < an , lim an = ln 12 ;


n→∞ n→∞
1
(c) an < an+1 , lim an = ln 2
; (d) an+1 < an , lim an = 1 − ln 2;
n→∞ n→∞

(e) an < an+1 , lim an = 1 + ln 2.


n→∞

Xn
k2 + k
7. Dacă an = 3 + k2
, atunci:
k=1
n
(a) lim an = 0; (b) lim an = 13 ;
n→∞ n→∞

(c) lim an = 1; (d) lim an = 12 ;


n→∞ n→∞

(e) lim an = 14 .
n→∞

8. Să se afle valorile lui a ∈ R astfel ı̂ncât:


p
an(a + 5)(n + 1) + (a + 9)(n + 3)(n + 5)
lim √ = 3.
n→∞ a2 n2 + 1
© ª
(a) a ∈ 32 , − 34 ; (b) a = 9; (c) a ∈ {3, 9} ;
© ª
(d) a ∈ 32 , 3 ; (e) a = 14 .
5

9. Să se precizeze valoarea lui a = lim (b1 + b2 + · · · + bn ) , unde


n→∞
2k + 1
bk = .
k 2 (k + 1)2
1
(a) a = ∞; (b) a = 0; (c) a = 1; (d) a = ; (e) a = 2.
2

10. Să se calculeze l = lim sin2 (π n2 + n + 1).
n→∞

(a) l = 1; (b) l = 12 ; (c) l = 0; (d) l = ∞; (e) l ∈ ∅.

11. Se consideră şirul de numere reale:


µ ¶
n−1 3
xn = (−1) 2+ , ∀n ∈ N∗ .
n

Atunci:
(a) lim xn = 2; (b) (xn )n∈N∗ e şir monoton;
n→∞

7
(c) min∗ xn = − şi max xn = 5; (d) min∗ xn = −2 şi max∗ xn = 2;
n∈N 2 n∈N∗ n∈N n∈N

(e) (xn )n∈N∗ e şir nemărginit.

12. Fie a0 , a1 , ..., ak numere reale astfel ı̂ncât a0 + a1 + ... + ak = 0 şi


³ √ √ √ ´
3 3 3
l = lim a0 n + a1 n + 1 + ... + ak n + k .
n→∞

Atunci:
(a) l = 0; (b) l = +∞; (c) l = 1; (d) l nu există; (e) l = ln 3.

13. Se consideră şirul de numere reale

2 + (−1)n
xn = , ∀n ∈ N.
2n + (−1)n

Atunci
xn+1
(a) (xn )n∈N este şir crescător; (b) @ lim xn ; (c) @ lim ;
n→∞ n→∞ xn

(d) max xn = 1; (e) (xn )n∈N este şir nemărginit.


n∈N
6 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

14. Fie µ ¶
2
f : (0, +∞) → R, f (x) = ln 1 − .
x+2
Fie l limita şirului cu termenul general
µ ¶
n2 + 1
bn = n an + ln unde an = f (1) + f (2) + ... + f (n).
2
Atunci:
(a) l = 0; (b) l = ∞; (c) l = 1; (d) l = −3; (e) l = e.
1
15. Fie an = lim (1 − x sin nx) x2 şi bn = a1 + a2 + · · · + an . Să se precizeze
x→0
valoarea lui b = lim bn .
n→∞
1
(a) b = 1; (b) b = ∞; (c) b = ;
1−e
e 1
(d) b = ; (e) b = .
1−e e−1
r
1 + xn
16. Fie x0 ∈ [−1, 1] , xn+1 = , yn = 4n (1 − xn ) şi L1 = lim xn ,
2 n→∞

L2 = lim yn . Atunci:
n→∞
α α
(a) L1 = 0, L2 = 2
; (b) L1 = 1, L2 = 2 ; (c) L1 = 1, L2 = α;
2 2
α α2
(d) L1 = 0, L2 = ; (e) L1 = 1, L2 = ,
2 2
unde x0 = cos α, α ∈ [0, π] .
17. Fie şirul (an )n∈N definit prin relaţia de recurenţă
1
an+1 = (1 + an + a2n−1 ), a0 = a1 = 0.
3
Atunci
(a) (an )n∈N este monoton descrescător;
(b) (an )n∈N este convergent şi lim an = 1;
n→∞

(c) (an )n∈N este convergent şi lim an = 0; (d) an > 1, ∀n ∈ N ;


n→∞

(e) (an )n∈N este divergent.


7

18. Valoarea numărului p ∈ R pentru care limita şirului (an )n≥1 definit prin
termenul general
Xn
np
an = p √
k=1 k + k2 − 1
este finită şi nenulă, este:
(a) p = 0; (b) p = − 12 ; (c) p = 12 ; (d) p = 1; (e) p = −1.

19. Se consideră şirul

4a2n + 1
a1 = 1, an+1 = , ∀n ∈ N .
3an
Atunci l = lim an este:
n→∞

(a) l = 0; (b) l = 1; (c) l = 2; (d) l = ∞; (e) şirul (an )n∈N nu


are limită.

20. Dacă (an )n∈N este şir real definit de


√ √
a1 = a, an = a + an−1 , a > 0,

atunci:

(a) (an )n∈N este mărginit şi lim an = 12 (a + 1 + 4a),
n→∞

(b) (an )n∈N este nemărginit şi lim an = ∞,


n→∞

(c) (an )n∈N este mărginit şi lim an = 12 1 + 4a,
n→∞

(d) (an )n∈N este mărginit şi lim an = 12 (1 + 1 + 4a),
n→∞

(e) (an )n∈N este nemărginit şi lim an = −∞.


n→∞

21. Fie x0 > 0, x1 > 0 şi xn+1 = xn xn−1 pentru n ≥ 1. Să se afle lim xn .
n→∞
p √ x0 + x1 x0 + x1
(a) 1; (b) 3 x0 x21 ; (c) x0 x1 ; (d) ; (e) √ .
2 x0 x1
22. Domeniul maxim de definiţie al funcţiei
r
ln (−x2 + 4)
f (x) =
−x2 + 4
8 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

este:
£ √ √ ¤
(a) x ∈ [0, ∞) ; (b) x ∈ − 3, 3 ; (c) x ∈ (−1, 1] ;
(d) x ∈ (−∞, 1] ; (e) x ∈ (−2, 2) .

23. Domeniul maxim de definiţie al funcţiei


r
x2 − 1
f (x) = 3x + + ln (ln x)
x+2
este:
(a) x ∈ (−∞, 0) ; (b) x ∈ (0, 1) ; (c) x ∈ [−1, 1] ;

(d) x ∈ (−2, 2] ; (e) x ∈ (1, +∞) (−∞, 0) .

24. Mulţimea punctelor de continuitate ale funcţiei f : R → R unde


½
x, dacă x ∈ Q
f (x) =
x2 , dacă x ∈ R\Q

este:
(a) {0, 1} ; (b) [0, 1] ; (c) Q; () ∅ ; (e) {−1, 0, 1} .

25. Să se calculeze


(2x − 1) ln (1 + sin x)
lim ¡√ ¢ .
x→0 1 + x − 1 tg 2x
(a) 1; (b) ln 2; (c) 0; (d) 14 ; (e) ∞.

26. Fie
esin x − etg x
l = lim .
x→0 esin 2x − etg 2x

Atunci:
(a) l = 0; (b) l = 18 ; (c) l = 14 ; (d) l = 12 ; (e) limita nu există.
µ √ ¶√x
x+ x
27. Fie l = lim √ . Valoarea lui l este:
x→∞ x− x
(a) l = ∞; (b) l = −∞; (c) l = 2; (d) l = e2 ; (e) l = e.
9

28. Valoarea limitei:


ln(x2 − x + 1)
L = lim
x→∞ ln(x10 + x + 1)

este:
(a) L = 1; (b) L = 15 ; (c) L = −1;
(d) L = 13 ; (e) L = 14 .

29. Valoarea limitei


ln (1 + x + x2 ) + ln (1 − x + x2 )
lim
x→0 x2
este:
(a) 3; (b) 2; (c) − 1; (d) 1; (e) 4.

30. Fie ecuaţia


t2 + 2(x − 1)t + 4 = 0
cu rădăcinile t1 (x) respectiv t2 (x), x ∈ R şi fie L1 = lim xt1 (x) şi
x→−∞

L2 = lim xt2 (x). Valorile lui L1 şi L2 Sunt:


x→−∞

(a) L1 = ∞, L2 = ∞; (b)L1 = −∞, L2 = ∞;


(c) L1 = −∞, L2 = −2; (d) L1 = 0, L2 = −∞;
(e) L1 = ∞, L2 = −2.

31. Să se determine:

L = lim (sin(ln(x + 1)) − sin(ln x)) .


x→∞

2
(a) L = 2
; (b) L = −1; (c) L = 1;
(d) L = 0; (e) L = 12 .

32. Pentru câte valori ale lui n ∈ N există limita


x cos x − sin x
lim
x→0 xn
(a) 1; (b) 2; (c) 3; (d) 4; (e) o infinitate.
10 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

33. Să se determine valoarea limitei


ln x − 1
lim .
x→e x − e

(a) e; (b) 1/2; (c) 3; (d) 1/e; (e) 4.

34. Dacă µ ¶1
1 + |x| − x |x|
f (x) = , x 6= 0, x 6= 1,
1−x
atunci:
1
(a) lim f (x) = e, lim f (x) = ;
x→0,x<0 x→0,x>0 e
1 1
(b) lim f (x) = , lim f (x) = e ;
x→0,x<0 e x→0,x>0 e
(c) lim f (x) = −e, lim f (x) = e;
x→0,x<0 x→0,x>0

(d) lim f (x) = e, lim f (x) = −e;


x→0,x<0 x→0,x>0

(e) lim f (x) = e.


x→0

35. Să se calculeze µ ¶ 1


tg x sin2 x
lim
x→0 x

(a) 0; (b) ∞; (c) e; (d) 3
e; (e) nu există.

36. Să se precizeze valoarea limitei



n
L = lim n4 + n2 + 1 + 5n .
n→∞

(a) L = ∞; (b) L = 1; (c) L = 5; (d) L = 0; (e) L = 7.

37. Funcţia f : (0, 1) ∪ (1, ∞) → R unde f (x) = logx (x + 1) este:


(a) strict crescătoare; (b) strict descrescătoare;
(c) strict crescătoare pe (0, 1) şi strict descrescătoare pe (1, ∞);
(d) strict descrescătoare pe ambele intervale, dar nemonotonă;
(e) constantă.
11

38. Fie funcţiile f şi g definite pe R astfel ı̂ncât

f (x) = (x + 2)g(x), ∀x ∈ R,

g funcţie derivabilă ı̂n origine şi g(0) = 2, g 0 (0) = −1. Atunci valoarea
lui f 0 (0) este:
(a)−2; (b) 2; (c) −1; (d) 0; (e) 1.

39. Valorile lui m pentru care funcţia

f : R → R, f(x) = mx − ln(x2 + 1)

este monoton crescătoare pe R sunt:


(a) m ≤ 1; (b) m ∈ (0, 1] ; (c) m ≥ 1;

(d) m ∈ [0, 1] ; (e) m ∈ [−1, 1] .

x+3
40. Fie f : R\ {−1, 1} → R unde f (x) = . Se cere numărul de soluţii
x2 − 1
ale ecuaţiei f (5) (x) = 0.
(a) 1; (b) 2; (c) 5; (d) 6; (e) 0.

41. Ecuaţia
x2 − 2 ln x + m = 0, m ∈ R,
admite două soluţii reale distincte dacă:
(a) m > 1; (b) m < −1; (c) m ∈ R; (d) m ∈ ∅; (e) m < 0.

42. Fie p(x) = x3 + x − m şi f : R → R o funcţie care satisface relaţia


p(f (m)) = 0, ∀m ∈ R. Care din următoarele afirmaţii este falsă:
(a) funcţia f este unică;
(b) functia f este continuă şi derivabilă pe R;
(c) funcţia f este strict crescătoare pe R;
(d) funcţia f admite un singur punct de inflexiune;
(e) funcţia f admite două puncte de inflexiune.
12 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

43. Să se determine asimptotele (orizontale, oblice şi verticale) pentru urmă-
toarea funcţie: f : D → R, D fiind domeniul maxim de definiţie al
funcţiei
x
f (x) = 2 .
x −1
(a) nu admite asimptote; (b) x = 1, y = 0;
(c) x = −1, x = 1, y = 0; (d) x = 1, y = −1; (e) x = 1, x = 0.

44. Pentru ce valori reale ale constantelor a, b funcţia f : R → R, definită


prin: ½ 2
2x + b, x ≤ 2,
f (x) =
2ax3 + 11a, x > 2,
este continuă pe R şi derivabilă pe R.
1 2
(a) a = 0, b = −8; (b) a = , b = −5; (c) a = , b = −2;
9 3
1 1
(d) a = , b = 1; (e) a = , b = −1.
3 3
45. Funcţia f (x) = xex + e−2x , x ∈ R, verifică egalitatea

f 000 (x) + af 00 (x) + bf 0 (x) + cf (x) = 0, x ∈ R,

ı̂n care:
(a) a = 1, b = −1, c = 2; (b) a = −1, b = −1, c = 3;
(c) a = 0, b = −3, c = 2; (d) a = 1, b = 0, c = 3;
(e) a = 0, b = 2, c = −3.

46. Pentru funcţia


f (x) = ln x2 + ln (x + 1)2
domeniul maxim de definiţie, punctele de extrem şi natura lor sunt:
(a) R\ {0} , x = −1 punct de maxim;
(b) R\ {−1} , x = 1 punct de minim;
(c) R, x= 12 punct de minim;
(d) R\ {−1, 0} , x = 1 punct de maxim;
(e) R\ {−1, 0} , x = − 12 punct de maxim.
13

47. Se consideră funcţia


x2 + mx + 2
f (x) = ,
x2 + 2x + m
unde m ∈ R este un parametru. Să se determine m, astfel ı̂ncât domeniul
ei de definiţie să fie R şi să admită exact două puncte de extrem.
(a) m ∈ (1, 2) ∪ (2, ∞) ; (b) m ∈ (2, ∞) ; (c) m ∈ (−3, ∞) ;
(d) m ∈ (1, 2); (e) m ∈ (−∞, 1).

48. Fie funcţia


x2
f : R → R, f(x) = .
e1−x
Să se determine n ∈ N∗ ştiind ca f (n) (1) = 57.
(a) n = 6; (b) n = 8; (c) n = 7; (d) n = 10; (e) n = 12.

49. Să se calculeze derivata funcţiei:


³ π π´
f: − , → R, f(x) = arccos(sin x).
2 2
(a) − ctg x; (b) cos x; (c) sin x; (d) 1; (e) − 1.

50. Fie funcţia


½
e−x − x2 − 1, x ≤ 0
f : R → R, f(x) = .
−ex − x3 + 1, x > 0

Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:


(a) x = 0 este punct de extrem relativ şi punct de inflexiune;
(b) x = 0 nu este punct de extrem relativ dar este punct de inflexiune;
(c) x = 0 este punct de extrem relativ dar nu este punct de inflexiune;
(d) x = 0 nu este nici punct de extrem relativ şi nici punct de inflexiune;
(e) x = 0 este punct de minim relativ.

51. Dacă g(x) = |x| − 1, x ∈ R şi f = g ◦ g atunci:


(a) x = −1 şi x = 1 sunt puncte de minim relativ pentru f ;
(b) x = −1 este punct de maxim relativ pentru f şi x = 1 este punct de
minim relativ pentru f ;
14 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

(c) x = −1 şi x = 1 sunt puncte de maxim relativ pentru f ;


(d) x = −1 este punct de minim relativ pentru f şi x = 1 este punct de
maxim relativ pentru f ;
(e) x = −1 şi x = 1 nu sunt puncte de extrem pentru f.
x + m −x
52. Se dă funcţia f : R \ {2} → R, definită prin f (x) = e , ı̂n care
x+2
m este parametru real. Să se precizeze valorile lui m pentru care f are
două puncte de extrem.
¡ ¤ ¡ ¢
(a) m ∈ [2, 6]; (b) m ∈ −∞, 23 ; (c) m ∈ 23 , 6 ;
¡ ¢
(d) m ∈ (−∞, 2) ∪ (6, ∞); (e) m ∈ −∞, 23 ∪ (6, ∞).
53. Dacă ½
e−x + ax2 + b, x ≤ 0
f (x) =
aex + bx3 + 1, x > 0,
atunci există derivata f 0 : R → R continuă pe R dacă:
(a) (a, b) = (−1, −1); (b) (a, b) = (−1, 1); (c) (a, b) = (1, −1);
(d) (a, b) = (1, 1); (e) (a, b) = (2, 1).
54. Să se precizeze valorile reale ale lui m astfel ca funcţia
mex − (1 + m) e−x
f : R → R, f (x) =
1 + ex
să fie strict monotonă pe R.
(a) m ∈ [0, ∞) ; (b) m ∈ [0, 1] ; (c) m ∈ (−∞, −1] ∪ [0, ∞) ;
(d) m ∈ R; () m ∈ {0, 1} .
55. Să se calculeze derivata funcţiei:
r
1 − cos x
f : (0, π) → R, f(x) = arctg .
1 + cos x
(a) x; (b) 2x; (c) 12 ; (d) x2 ; (e) 1.
56. Fie A = {a ∈ R | e4x ≥ 4x3 + a2 x + 1, ∀x ∈ R} . Atunci:
(a) A = ∅; (b) A = {2} ; (c) A = {−2, 2} ;
(d) A = (−1, 1) ; (e) A = R .
15

57. Să se calculeze derivata funcţiei:

f : (0, π) → R, f(x) = arcsin(cos x).

(a) x2 ; (b) − sin x; (c) x; (d) 12 ; (e) − 1.

58. Dacă I este un interval deschis şi nevid ı̂n R, a ∈ I este un punct de
minim relativ al unei funcţii f : I → [0, ∞) şi g(x) = f 2 (x), x ∈ I,
atunci:
(a) a este un punct de minim relativ al funcţiei g;
(b) a este un punct de maxim relativ al funcţiei g;
(c) a nu este punct de extrem relativ al funcţiei g.
(d) a este un punct de minim relativ al funcţiei (−g);
(e) a este un punct de maxim relativ al funcţiei f + g.

59. Funcţia ⎧ µ ¶ x1

⎪ (a + b)x + 1

⎪ , x<0

⎨ bx + 1
f (x) = 1, x = 0

⎪ µ ¶1
⎪ ax2 + bx + 1 x2


⎩ , x>0
bx + 1
este continuă ı̂n x = 0 dacă:
(a) (a, b) = (1, −1); (b) (a, b) = (1, b), b ∈ R;
(c) (a, b) = (0, b), b ∈ R; (d) (a, b) = (−1, b), b ∈ R;
(e) (a, b) = (1, 1).

60. Pentru ce valori ale parametrului real m, funcţia

(m + 1)ex + me−x
f (x) =
1 + e−x
satisface condiţiile:
i) este crescătoare pe (−∞, ∞) ,
ii) este descrescătoare pe (−∞, ∞) .

(a) i) m > −1; ii) m < −2; (b) i) m > −2; ii) m ≤ −2;
16 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

(c) i) m > 0; ii) m ∈ (−1, 0);


(d) i) m ∈ [−1, 0] ; ii) nu există m cu proprietatea cerută;
(e) i) m ∈ [1, 0] ; ii) m ∈ (−∞, 0).

61. Fie A mulţimea punctelor de continuitate şi B mulţimea punctelor de


derivabilitate ale funcţiei:
⎧ x

⎨ , x ∈ (−∞, 0]
x−1
f (x) = x ln x, x ∈ (0, 1) .

⎩ x 1
e − e , x ∈ [1, ∞)

Să se precizeze mulţimile A şi B.


(a) A = R\ {0, 1} , B = R\ {0, 1};
(b) A = R\ {0} , B = R\ {0, 1};
(c) A = R\ {1} , B = R\ {0, 1};
(d) A = R, B = R\ {0, 1};
(e) A = R, B = R.

62. Pentru ce valori ale parametrului real m, funcţia


mex − (m + 1)e−x
f (x) =
1 + ex
este crescătoare pe tot domeniul său de definiţie?
£ ¤
(a) m ≥ 0; (b) m ∈ [0, 1]; (c) m ≥ 1; (d) m ≤ 0; (e) m ∈ 0, 12 .

63. Precizaţi valorile parametrului real m, funcţia


mex + (m − 1)e−x
f (x) =
1 + e−x
satisface condiţiile:
i) f 0 (ln 2) = 0;
ii) este descrescătoare pe (−∞, ∞) .

(a) i) m = 12 ; ii) m ∈ [0, 1]; (b) i) m = − 17 ; ii) m ∈ [0, 1];


17

(c) i) m = −2; ii) m ∈ [1, 2];


(d) i) m = 3; ii) m ∈ [−1, 1];
(e) i)m = 34 ; ii)m ∈ [1, ∞) .

64. Fie
µ ¶ ln|x|
1
2 |x| − x
f : (−1, 1) \ {0} → R,f (x) = şi l = lim f (x) .
(x + 1)2 x→0

Atunci:
(a) l = −1; (b) nu există limită ; (c) l = 1;
(d) l = e; (e) l = +∞.

65. Fie ½
ex − x − 1, x ≤ 0
f : R → R,f (x) = .
x3 − 3x2 , x > 0
Atunci:
(a) f e strict crescătoare pe (0, +∞) ;
(b) x = 0 e punct critic şi nu e punct de extrem local;
(c) x = 2 e punct de maxim local
(d) min f (x) = −3;
x∈R

(e) f nu e derivabilă ı̂n x = 0.

66. Să se precizeze:


i) monotonia funcţiei
µ ¶x+1
1
f : (0, ∞) → R,f (x) = 1 + .
x
¡ ¢n+1
ii) monotonia şi convergenţa şirului an = 1 + n1 pentru n ≥ 1.
(a) i) f e crescătoare; ii) (an ) este crescător şi lim an = e.
n→∞

(b) i) f e crescătoare; ii) (an ) este crescător şi lim an = 1e .


n→∞

(c) i) f e descrescătoare; ii) (an ) este descrescător şi lim an = e.


n→∞
18 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

(d) i) f e descrescătoare; ii) (an ) este crescător şi lim an = e.


n→∞
(e) i) f e crescătoare; ii) (an ) este descrescător şi lim an = e.
n→∞

67. Fie funcţia


1 1 1 1
f : R \ {1, 2, 3, 4} → R, f(x) = + + + + 5.
x−1 x−2 x−3 x−4
Atunci:
(a) Graficul lui f nu intersectează axa Ox.
(b) Graficul lui f intersectează axa Ox ı̂ntr-un punct.
(c) Graficul lui f intersectează axa Ox ı̂n două puncte.
(d) Graficul lui f intersectează axa Ox ı̂n trei puncte.
(e) Graficul lui f intersectează axa Ox ı̂n patru puncte.
68. Fie
x2n − x2 + 6
f : R → R, f (x) = lim .
n→∞ x2n + x2 + 4

Atunci
(a) f este constantă pe R; (b) x = 0 este punct unghiular pentru f ;
(c) f este discontinuă ı̂n x = −1; (d) f este derivabilă ı̂n x = 1;
(e) max f (x) = f (0) .
x∈R

69. Fie f : R → (−∞, 0) o funcţie derivabilă pe R. Fie a ∈ R un punct


critic al funcţiei f, f 0 (x) ≥ 0 pentru x ∈ (−∞, a] , f 0 (x) ≤ 0 pentru
x ∈ [a, ∞) şi g(x) = f 2 (x), x ∈ R. Atunci:
(a) a este punct de maxim relativ pentru f şi minim relativ pentru g.
(b) a este punct de maxim relativ pentru f şi g.
(c) a este punct de minim relativ pentru f şi g.
(d) a este punct de minim relativ pentru f şi maxim relativ pentru g.
(e) a nu este punct de extrem pentru f şi g.
70. Fie (xn )n∈N şi (yn )n∈N două şiruri de numere raţionale ce verifică relaţia
³ √ ´n √
3 + 7 = xn + yn 7, ∀n ∈ N.
19

xn
Dacă l = lim atunci:
n→∞ yn
√ √
(a) l = 1; (b) l = 0; (c) l = 3; (d) l = 7; (e) l = 3.

71. Fie
1 + xn (x2 + 4)
f : (0, +∞) → R, f (x) = lim .
n→∞ x (xn + 1)
Atunci:
(a) f e continuă pe (0, +∞) ;
(b) x = 2 este punct critic pentru f dar nu este de extrem local;
(c) x = 1 este punct unghiular;
(d) max f (x) = 1; (e) f e strict descrescătoare pe (0, 1) .
x∈(0,+∞)

72. Să se determine derivata funcţiei


µ ¶x
1
f (x) = 1 + ,x ≥ 0
x+1

şi să se
¡ precizeze
¢n dacă f este monotonă. Să se studieze monotonia şirului
1
an = 1 + n+1 şi să se afle lim an .
n→∞
¡ 1
¢x £ ¡ 1
¢ 1
¤
(a) f 0 (x) = x 1 + x+1
ln 1 + x+1
− x+2
, f (x) crescătoare, şirul
(an )n∈N crescător şi lim an = e;
n→∞
¡ 1
¢x h ¡ 1
¢ x
i
(b) f 0 (x) = 1 + x+1 ln 1 + x+1 − (x+1)(x+2)
, f (x) crescătoare, şirul
(an )n∈N crescător şi lim an = e;
n→∞
¡ 1
¢x £ ¡ 1
¢ x
¤
(c) f 0 (x) = 1 + x+1 ln 1 + x+1 + x+2
, f (x) descrescătoare, şirul
1
(an )n∈N descrescător şi lim an = e ;
n→∞

0
¡ 1
¢x h ¡ 1
¢ x
i
(d) f (x) = 1 + x+1 ln 1 + x+1 − (x+1)(x+2) , f (x) descrescătoare,
şirul (an )n∈N descrescător şi lim an = e;
n→∞
¡ 1
¢x h ¡ 1
¢ x
i
(e) f 0 (x) = 1 + x+1 ln 1 + x+1
− (x+1)(x+2) , f (x) crescătoare, şirul
(an )n∈N descrescător şi lim an = 1e .
n→∞
20 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

73. Să se studieze monotonia funcţiei


π
f : [2, ∞) → R, f (x) = x cos − x, (∀) x ≥ 2.
x
(a) f este strict descrescătoare pe [2, ∞);
(b) f este strict crescătoare pe [2, ∞);
(c) f este strict crescătoare pe [2, 4] şi strict descrescătoare pe [4, ∞);
(d) f este strict crescătoare pe [2, 8] şi strict descrescătoare pe [8, ∞);
(e) f este strict descrescătoare pe [2k, 2k + 1] şi strict crescătoare pe
[2k + 1, 2k + 2], (∀) k ∈ N∗ .

74. Să se determine asimptotele funcţiei f : R\ {−1, 0} → R,

x2 1/x
f (x) = e .
x+1
(a) Asimptote verticale x = −1, x = 0;
(b) Asimptotă verticală x = −1;
(c) Asimptote verticale x = −1, x = 0 şi asimptotă orizontală y = −1;
(d) Asimptote verticale x = −1, x = 0 şi asimptotă oblică y = x;
(e) Asimptote verticale x = −1, x = 0 şi asimptote oblice y = x + 1,
y = x − 1.

75. Fie p
3
f : R→R, f (x) = x2 + (a − 2) x − a + 2.
Valorile parametrului real a pentru care domeniul de derivabilitate al
funcţiei f coincide cu domeniul de definiţie sunt date de:
(a) a ∈ R\ {−2, 2} ; (b) a ∈ (−∞, −2) ∪ (2, ∞) ;
(c) a ∈ (−2, 2) ; (d) a ∈ (−∞, −2]; (e) a ∈ [2, +∞).

76. Pentru ce valori ale lui x > 0 are loc inegalitatea


¡ ¢
x arctg x > ln 1 + x2 ?

(a) x ∈ (0, π/2) ; (b) x ∈ (0, 2π) ; (c) x ∈ (1, ∞)


(d) x ∈ (0, 1) ∪ (e, ∞) ; (e) x ∈ (0, ∞) .
21

77. Se consideră funcţia f : R→R,



⎪ 21

⎪ x+ , x<1

⎪ 2



⎪ 25x
⎨ − 1, x ∈ [1, 2]
f (x) = x2 + 1



⎪ (x + 1)2

⎪ , x ∈ (2, 3]
⎪ x−1



8, x > 3.

Să se studieze continuitatea şi derivabilitatea lui f pe R.


(a) f este continuă pe R şi derivabilă pe R\ {1, 3} ;
(b) f este continuă pe R\ {3} şi derivabilă pe R\ {1, 3} ;
(c) f este continuă pe R\ {3} şi derivabilă pe R\ {1, 2, 3} ;
(d) f este continuă pe R şi derivabilă pe R\ {1} ;
(e) f este continuă pe R şi derivabilă pe R\ {1, 2} .

78. Se consideră funcţia


½ ¾
2 x2 + ax
f : R\ − →R, f (x) = .
b bx + 2

Determinaţi a, b ∈ R, b 6= 0, astfel ı̂ncât extremele funcţiei f să aibă loc


pentru x = −8 şi x = 4.
(a) a = 2, b = −1; (b) a = −16, b = 1; (c) a = 8, b = 0;
(d) a = −1, b = 2; (e) a = 4, b = −4.

79. Se consideră funcţia


½ sin x
x
pentru x 6= 0,
,
f : R→R, f (x) =
1, pentru x = 0.

şi a = f 0 (0), b = f 00 (0). Atunci:


(a) a = 0, b = −1; (b) a = 0, b = 13 ; (c) a = 0, b = ∞;
(d) a = 1, b = − 13 ; (e) a = 0, b = 0 .
22 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

80. Care este cea mai mică valoare a funcţiei f : R → R, definită prin:
³ √ ´
f (x) = ln 1 + 1 + x ? 2

(a) −3 ln 2; (b) ln 2, 5; (c) 0; (d) ln 2; (e) ln(1 + e).

81. Valoarea integralei definite:


Z0
1+x
I= dx.
(1 − x)2
−1

este:
3 e e
(a) ; (b) ln ; (c) arctg 2; (d) ; (e) 1.
4 2 2
82. Fie funcţia: r
x3 − 1
f : (1, ∞) → (0, ∞) , f (x) =
x
Za
1
şi I(a) = dx, a > 2. Atunci lim I(a) este:
f 2 (x) a→∞
2

1

(a) 6
3π + 16 ln 7; (b) √1 ( π
3 2
− arctg √53 ) + 16 ln 7;

(c) √1 ( π + arctg √53 ) + 16 ln 7; (d) √1 ( π − arctg √53 ) − 16 ln 7;


3 2 3 2

(e) √1 ( π − arctg √53 ).


3 2

83. Valoarea integralei


π
Z2
¡ 3 ¢
cos x + sin3 x dx
0
este:
(a) 23 ; (b) 1; (c) 13 ; (d) 2π
3
; (e) 43 .
84. Valorea integralei
Z1
t2 (1 − et )
dt
1 + et
−1
23

este:
(a) 1; (b) e; (c) e−1 ; (d) 0; (e) ln 2.
2 xF (x)
85. Fie f : R → R, f (x) = ex şi F o primitivă a lui f. Se cere lim .
x→∞ f (x)

(a) ∞; (b) 0; (c) 12 ; (d) 1; (e) e.


86. Valorea integralei
Z
xdx
, x ∈ (−a, ∞) , a 6= 0.
(x + a)3/2
este:
µ ¶ µ ¶
√ 1 √ a
(a) 2 x+a+ √ + c; (b) 2 x+a− √ + c;
x+a x+a
x − 2a 2x+a+1 x + 2a
(c) √ + c; (d) √ +c ; (e) 2 √ + c.
x+a 3 x+a x+a
87. Valorea integralei
π
Z2
sin x
I= dx.
1 + cos2 x
0
este:
(a) I = 1; (b) I = ln 2; (c) I = π2 ; (d) I = π4 ; (e) I = − π4 .
88. Fie
Z1
4x3 − 6x2 + 8x − 3
I= dx.
(x2 − x + 1)3
0

Atunci:
(a) I = 6; (b) I = 3; (c) I = 0;
(d) I = 4; (e) I = 2.
89. Valorea integralei
Z
ln x
I= dx pentru x > 0.
x2
este:
24 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

(a) I = 12 ln2 x + C; (b) I = 12 ln2 x; (c) I = − x1 − x1 ln x + C;


(d) I = − x1 + x1 ln x + C; (e) I = 1
x
− x1 ln x + C.

90. Valorea integralei


Z
dx
I= p pentru x > 0.
x 4 + ln2 x
este:
p √
a) I = ln(ln xp + 4 + ln2 x) + C; (b) I = ln(x + 4 + x2 ) + C; (c)
I = ln(ln x − 4 + ln2 x) + C;
(2 ln x + 8) p
(d) I = √ + C; (e) I = ln(ln x + 4 − ln2 x) + C.
ln x + 4
91. Valorea integralei Z
cos x
I= dx
sin x − 2 cos x
³ π π´
şi intervalul de lungime maximă, inclus ı̂n − , pe care este adevărată
2 2
formula găsită sunt:
2
(a) I = 15 ln(2 cos x − sin x) − x + C, intervalul de lungime maximă
³ π ´ 5
− , arctg 2 ;
2
2
(b) I = 15 ln(2 cos x − sin x) − x + C, intervalul de lungime maximă
³ 5
π´
arctg 2, ;
2
2
(c) I = 15 ln(2 cos x + sin x) − x + C, intervalul de lungime maximă
³ 5
π´
arctg 2, ;
2
2
(d) I = 15 ln(2 cos x − sin x) − x + C, intervalul de lungime maximă
³ π π´ 5
− , ;
2 2
2
(e) I = 15 ln(2 cos x + sin x) − x + C, intervalul de lungime maximă
³ π π´ 5
− , .
2 2
25

92. Valorea integralei Z


dx
I= .
(x2 + 1)2
este:
x
(a) I = 12 arctan x + + C;
2(x2 + 1)
x
(b) I = 12 arctan x − 2
+ C;
2(x + 1)
(c) I = 12 arctan x + C;
x
(d) I = 12 arctan x + ;
2(x2
+ 1)
x
(e) I = − 12 arctan x + 2
+ C.
2(x + 1)
93. Valorea integralei Z
x+1
I= dx
(x2 + 2x + 5)2
este:
1 x
(a) I = + C;
2 x2 + 2x + 5
1 x
(b) I = − 2 + C;
2 x + 2x + 5
1 x
(c) I = 2
+ C;
2 x + 2x + 5
1 x
(d) I = − 2 ;
2 x − 2x + 5
1 x
(e) I = − 2 + C.
2 x − 2x + 5
94. Valorea integralei Z
1
I= √ dx
2
x +1+x
este:
x√ 2 x√ 2 1 ³ x√ 2 ´
(a) I = x + 1 + C; (b) I = x + 1 + ln x + x + 1 + C;
2 2 2 2
x√ 2 1 ³ x√ 2 ´ x2
(c) I = x + 1 + ln x + x +1 − + C;
2 2 2 2
26 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ
³ x√ 2 ´ 2
(d) I = 12 ln x + x + 1 − x2 + C;
2
x√ 2 1 ³ x√ 2 ´ x2
(e) I = x + 1 + ln x + x +1 + + C.
2 2 2 2
95. Valorea integralei
Z µ ¶2
x+1
I= dx
x+2
este:
(a) I = x + ln(x + 2) + C; (b) I = x − ln (x + 2) + C;
1
(c) I = ln (x + 2) − x+2
+ C;
1
(d) I = x − 2 ln (x + 2) − x+2
+ C;
1
(e) I = 2 ln (x + 2) − x+2
+ C.

Z2
96. Fie I = f (x)dx, unde f : [0, 2] → R este definită de
0
© ª
f (x) = ex max 1, x2 .

Atunci:
(a) I = e2 − 1; b) 2(e2 − 1); (c) e2 − 2;
(d) 3(e2 − 1); (e) 2e2 − 1.

Z2
97. Fie I = f (x)dx, unde f : [0, 2] → R este definită de
0
½ ¾
2
f (x) = min x, .
1 + x2

Atunci:
1 π 1
(a) I = + 2 arctg 2 − ; b) I = + 2 arctg 2; (c) I = 2;
2 2 2
π
(d) I = 2 arctg 2; (e) I = 2 arctg 2 − .
2
27

98. Fie f : [−1, 1] → R, f (x) = max {ex , e−x } .Valoarea integralei

Z1
I= f (x) dx este :
−1

(a) I = 0; (b) I = 1; (c) I = 2 (e − 1); (d) I = 3; (e) I = 4.

99. Valoarea integralei


Ze
ln x
dx.
x
1

este:
(a) 2; (b) 1; (c) 1/2; (d) 0; (e) 3.

100. Să se determine valoarea integralei

Z3
tdt
.
1 + t2
2

ln 2 1 ln 3 3
(a) ; (b) ; (c) ; (d) ; (e) 2.
2 3 3 2
101. Să se calculeze
π
Z4
cos xdx
.
1 + sin2 x
0

1 3 √ 1 2
(a) ; (b) ; (c) arctg 3; (d) arctg √ ; (e) arctg .
2 2 3 2

102. Valoarea integralei


Z4
dx

1+ x
0

este:
(a) 3; (b) 2 − 2 ln 2; (c) 3 + 2 ln 2; (d) 4 − 2 ln 3; (e) 1.
28 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

103. Să se determine valoarea integralei:

Z1 √
I= (x + 1) x2 + 1dx.
0

√ √ 3√ √
(a) I = 2 + ln(2 + 2); (b) I = 2 + ln(1 + 2);
2
7√ 1 1 √ 7√ 1 √
(c) I = 2 − + ln(1 + 2); (d) I = 2 + − ln(1 + 2);
6 3 2 6 3
3 7 √ √
(e) I = + ln(1 + 2) + 2.
4 6
104. Să se calculeze:
Z1 √
I= x3 − x2 − x + 1dx.
0
√ √ 2 √
(a) 8 2 + 3; (b) 8 2 − 3; (c) (8 2 − 7);
15
2 √ 2 √
(d) 8 (8 2 + 7); (e) (8 2 − 3).
15 15
105. Fie funcţia f : R → R, definită prin relaţia:
¡ ¢
f (x) = x2 + 4x + 5 ex .

Dacă x1 şi x2 (x1 < x2 ) sunt cele două puncte de inflexiune ale funcţiei,
să se afle aria S, cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele de
ecuaţie x = x1 , respectiv x = x2 .
(a) 6(3 − e)e−3 ; (b) 6(e2 − 3)e−5 ; (c) 5(e2 − 2)e−2 ;
(d) 5(e2 − 1)e; (e) 18 + 5e3 .

106. Să se calculeze:


Z1
I= x arcsin xdx.
0

2π π π √ π √
(a) ; (b) 1 + ; (c) ; (d) 3+ ; (e) 3 + π.
3 2 8 2
29

107. Fie (In )n∈N,n≥2 şirul cu termenul general


Zn
x−1 In
In = dx, ∀n ∈ N,n ≥ 2 şi l = lim .
x+1 n→∞ n
1

Atunci:
1
(a) l = 0; (b) l = ; (c) l = 1; (d) l = −1; (e) l = 2.
2
108. Fie funcţia f : R → R, f(x) = x−2+|x − 1|+|x − 3| . Fie F o primitivă
a lui f astfel ı̂ncât F (2) = 2. Atunci F (4) este egal cu:
(a) 0; (b) −6; (c) 8; (d) 10; (e) 9.
109. Să se calculeze:
Z1
dx
I= ,
x3 x2
+ + 4x + 4
0
µ ¶ µ ¶
1 8 1 1 1 16 1
(a) I = ln − arctg ; (b) I = ln − arctg ;
5 5 2 2 10 5 2
µ ¶ µ ¶
1 16 1 1 16 1
(c) I = ln + arctg ; (d) I = − ln + arctg ;
10 5 2 10 5 2
32
(e) I = ln .
5

x · sin x
110. Să se determine valoarea integralei I = dx.
1 + cos2 x
0

π2 π π 2 π2
(a) I = ; (b) I = 0; (c) I = ; (d) I = ; (e)I = ;
4 2 2 8
111. Valoarea integralei:
Z
2x + 3
In = dx, n ∈ N ∗
x(x + 1)(x + 2)(x + 3) + n + 1
este:
2 2
(a) arctg x √+3x
n
+ C; (b) ln|x2 + 3x + n| + C; (c) √1
n
arctg x √+3x
n
;
2 +3x+1 2 +3x+2
(d) √1 arctg x √ + C; (e) arctg x √ + C.
n n n
30 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

112. Pentru a ∈ (1, 3) valoarea integralei

Z3
dx
I= ,
|x − a| + 1
1

este:
(a) I = ln [a(4 − a)] ; (b) I = ln(4 − a); (c) I = ln [a(a − 4)] ;
(d) I = ln 4−a
2−a
; (e)I = ln [(2 − a)(4 − a)] ;

113. Se cosideră funcţia


1 1
f (x) = − ; x 6= −1.
x3 + x + 2 4(x + 1)
Să se calculeze
Z1
I= f (x)dx.
0

3 1 3 1 7
(a) I = √ arctg √ ; (b) I = √ arcsin √ ; (c) I = ;
2 7 7 7 7 2

1 √ 7 2
(d) I = √ + ln(1 + 7); (e) I = + arctg √ .
7 2 7
114. Să se calculeze
Za
xdx
I= √ ,
x+a
0

unde a > 0 este o constantă.


√ √ √ √
(a) I = (2 − 2)a 2; (b) I = 23 (2 + 2)a a;
√ √ √
(c) I = 23 (2 − 2)a a; (d) I = (2 + 2)a2 ;
√ √
(e) I = (2 − 3)(a + a).

115. Integrala Z a
x2 dx
I= √ ,
−a x2 + a2
unde a > 0 este dat, este egală cu:
31
√ p √ ¡ √ ¢
(a) I = a2 2 − a2 ln 3 + 2 2; (b) I = a2 1 + 1 + a2 ;
√ a2 √
(c) I = 2a2 2 − √ ; (d) I = 2a2 2 − a2 arctg (2/a) ;
1 + a2

(e) I = a2 2 − a2 π/2.

116. Se consideră funcţia


∙µ ¶x ¸
1 x
f : [−1, 1] → R, f (x) = max ,3 .
3

Z1
Atunci valoarea integralei I = f (x) dx este:
−1

(a) 2/ ln 3; (b) −2/ ln 3; (c) 4/ ln 3; (d) −4/ ln 3; (e) 9 − (1/9) .

117. Se consideră funcţia

x2n + x3 + x
f : [0, ∞] → R, f (x) = lim .
n→∞ x2n−1 + x2 + 1

Z2
Atunci valoarea integralei I = f (x) dx este:
1
2

(a) 3/2; (b) 15/8; (c) 17/8; (d) 0; (e) -2/3.

Z
π/4

118. Valoarea integralei I = cos2 xdx este:


π/6

π π π 1 2
(a) cos ; (b) sin2 ; (c) + + ;
8 8 3 4 4
√ √
π 1 3 π 1 3
(d) + − ; (e) + − .
12 4 8 24 4 8
119. Valoarea parametrului a ∈ R pentru care are loc relaţia

π2
(x2 + ax) sin nxdx = , ∀n ∈ N∗ ,
n
0
32 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

este:
(a) a = 2π; (b) a = −2π; (c) a = 3π;
(d) a = −3π; (e) a = 0.

120. Să se determine numărul p al perechilor ordonate (m, n) ∈ R2 astfel ı̂ncât


Z2
3
P (x) = x − 3mx + n să aibă o rădăcină reală dublă şi P (x)dx = 2.
0

(a) p = 1; (b) p = 3; (c) p = 0; (d) p = 4; (e) p = 2.

121. Fie funcţia f : RÂ {2} → R,

x2 − 1
f (x) = .
(x − 2)2

Aria cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f şi dreptele x = 3 şi x = 4 este:


(a) ln 2 + 52 ; (b) 4 ln 2 + 52 ; (c) ln 2 + 5; (d) 52 ; (e) 4 ln 2.

122. Lungimea graficului funcţiei f (x) = ln x cuprins ı̂ntre x = 1 şi x = e


este:
√ √ √ √
(a) ln 1+1+
√ 2 − 1; (b)
e2 +1
e2 + 1 + 1 + ln 1+√ 2 −
1+ e2 +1
2;
√ √ √ √
(c) e2 + 1 + 1 + ln 1+1+
√ 2 ;(d) ln 1+
2
e +1
√ 2 −
2
1+ e +1
2;

(e) e2 + 1 + 1.

123. Lungimea graficului funcţiei f (x) = x x cuprins ı̂ntre x = 0 şi x = 1
este:
√ √ √ √
(a) 4 32−2 ; (b) 4 32+2 − 2; (c) 13 2713+8
;
√ √
5 5−8 13 13−8
(d) 3
; (e) 27
.

124. Coordonatele centrului de greutate al plăcii omogene, definită prin x2 +


y 2 = R2 , x ≥ 0, y ≥ 0 sunt:
¡ ¢ ¡ ¢
(a) (0.0) ; (b) R2 , R2 ; (c) 4R , 4R ;
3π 3π
¡R R¢ ¡ ¢
(d) 2π , 2π ; (e) 3R , 3R
4π 4π
.
33

125. Folosind sume Riemann, să se calculeze:


µ ¶
1 1 1
lim √ +√ + ··· + √ .
n→∞ n2 + n n2 + 2n n2 + n2
√ √ √ √
2

(a) 2( 2 − 1); (b) 2 2; (c) 2 − 1; (d) 2
; (e) 2 + 2.

126. Aria domeniului plan cuprins ı̂ntre parabolele de ecuaţii y 2 = 2x şi x2 =


2y este:
(a) 0; (b) 43 ; (c) 1; (d) 13 ; (e) ∞.

127. Aria domeniului plan cuprins ı̂ntre parabolele de ecuaţii y 2 = ax şi x2 =


by, unde a şi b sunt constante reale pozitiv, este:
ab
(a) 2ab; (b) a2 b; (c) ab2 ; (d) ab; (e) .
3
128. Fie
f : (0, π) → R, f(x) = (cos x) · ln(sin x).

Aria mulţimii cuprinse ı̂ntre graficul lui f, axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = π4 , x = π2 este:
√ √ √ √ √ √
2 2 2 2 2 2
(a) 1 − 2
− 4
ln 2; (b) −1 + 2
+ 4
ln 2; (c) 1 + 2
− 4
ln 2;
√ √ √ √
2 2 2 2
(d) −1 + 2
+ 4
ln 2; (e) 1 − 2
+ 4
ln 2.

129. Calculaţi volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea ı̂n jurul axei
Ox a subgraficului asociat funcţiei
a ¡ x/a ¢
f : [0, a] → R, f (x) = e + e−x/a , cu a > 0 dat.
2

(a) V = πa3 (e − e−1 + 2) /8;


¡ ¢
(b) V = aπ e1/a + e−1/a /2;
(c) V = πa2 (2e2 /a − 2e−2 /a + 2) /4;
¡ ¢
(d) V = πa2 e1/a − e−1/a + 1 /4;
(e) V = πa3 (e2 − e−2 + 4) /8.
34 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

130. Fie f : [0, 2π] → R o funcţie continuă, descrescătoare, f (π) = 0 şi F o


Z2π
primitivă a sa, iar I = F (x) cos xdx. Atunci:
0

(a) I = 0; (b) I ≤ 0; (c) I ≥ 0; (d) I < 0; (e) I > 0.

131. Fie funcţia f : R → R continuă şi derivabilă pentru care există o primi-
tivă a lui f astfel ı̂ncât 3F (x) = x(f (x)+x4 ), ∀x ∈ R. Ştiind că f (1) = 1,
să se precizeze valoarea lui f (2).
(a) f (2) = 26; (b) f (2) = −26; (c) f (2) = −36;
(d) f (2) = 36; (e) f (0) = −40.
Z1

132. Fie In = x2n 1 − x2 dx. Se cere lim In .
n→∞
0
π

(a) 1; (b) 2
; (c) 2; (d) 0; (e) ∞.

133. Funcţia f = f (x) are derivata de ordinul trei continuă pe [a, b] şi f (a) =
f (b) = 0, f 0 (a) = f 0 (b). Valoarea integralei:

Zb
I= f (x)f 000 (x)dx,
a

este:
a+b

(a) I = a+b; (b) I = b −a; (c) I = 0; (d) I = 2
; (e) I = b − a.

134. Funcţiile f = f (x) şi g = g(x) au derivate de ordinul doi continue pe R.


Valoarea integralei: Z
I(x) = f (x)g 00 (x)dx,

este:
Z
0 0
(a) I(x) = f (x)g (x) − f (x)g(x) + f 00 (x)g(x)dx;
Z
0
(b) I(x) = f (x)g(x) − f (x)g(x) + f 00 (x)g(x)dx;

(c) I(x) = 0;
35
Z
0
(d) I(x) = f (x)g (x) − f (x)g(x) + f 00 (x)g(x)dx;
Z
0 0
(e) I(x) = f (x)g (x) − f (x)g(x) + f 0 (x)g(x)dx.

135. Fie f : [a, b] → [c, d] (a < b, c < d) o funcţie inversabilă şi derivabilă cu
derivata continuă. Atunci expresia

Zb fZ(b)

E= f (x) dx + f −1 (y) dy
a f (a)

este egală cu:


(a) E = bf (a) − af (b) ; (b) E = bf (b) − af (a) ;
(c) E = bf −1 (c) − af −1 (d) ; (d) E = f 0 (b) − f 0 (a) ;
(e) E = 1 + f (b) − f (a) .

136. Să se determine valoarea limitei


Z x
sin t2 dt
0
lim .
x→0 x3
(a) 0; (b) ∞; (c) nu există; (d) 1; (e) 13 .

137. Să se determine valoarea limitei


4 +1
xZ
1 1
lim dt.
x→0 x2 t
x2 +1

(a) 0; (b) 1; (c) 12 ; (d) − 1; (e) − 12 .

138. Definim şirul (an )n∈N astfel:


2
Z
(n+1)
dx
an = √ , n ≥ 1.
x(1 + x)
n2

Să se determine expresia lui (an )n∈N , lim an şi lim nan .
n→∞ n→∞
36 CAPITOLUL 1. ANALIZĂ MATEMATICĂ

(n+1) 2
(a) an = 2 ln n(n+2) , lim an = 0, lim nan = 0;
n→∞ n→∞

(n+1) 2
(b) an = 4 ln n(n+2) , lim an = 0, lim nan = 1;
n→∞ n→∞

(c) an = ln n+2
n+1
, lim an = 0, lim nan = 0;
n→∞ n→∞

(n+1)2
(d) an = 2 ln n(n+2) , lim an = 0, lim nan = ∞;
n→∞ n→∞

(n+1)2
(e) an = ln n(n+2) , lim an = 0, lim nan = 0.
n→∞ n→∞

139. Definim şirul (an )n∈N astfel:


Zn
(x + 4)dx
an = , n ≥ 1.
x2 + 3x + 2
n−1

Să se determine a = lim (n + n + 3)an .
n→∞

(a) a = 0; (b) a = 1; (c) a = 12 ; (d) a = ∞; (e) a = 2.


Capitolul 2

Subiecte date la admitere

2.1 Subiecte 2006


1. Fie funcţia:
f : [−1, a] → R, f (x) = |3x − 2| − 5, a > 1.
Să se determine valoarea maximă a astfel ı̂ncât f să ı̂ndeplineacsă condiţiile
din teorema lui Rolle.
1 2
(a) a = 0; (b) a = 1; (c) nu există; (d) a = ; (e) a = .
3 3
2. Să se determine valoarea limitei
Zx
sin t2 dt
0
lim .
x→0 x3
1
(a) 1; (b) ; (c) 0; (d) ∞; (e) nu există.
3
3. Fie
x2 + 1
f : D ⊂ R → R, f (x) = .
x2 + ax + a
unde D este domeniul maxim de definiţie. Să se determine a astfel ı̂ncât
graficul funcţiei să admită o singură asimptotă verticală.
(a) a ∈ {0, 4} ; (b) a = 0; (c) a = 2; (d) a = 1; (e) a ∈ (0, 4) .

4. Primitivele funcţiei

37
38 CAPITOLUL 2. SUBIECTE DATE LA ADMITERE

¡ ¢ 1
f : 0, π2 → R, f (x) = 2
sin x cos2 x
sunt:
(a) − 2 ctg 2x + C; (b) 2 tg 2x + C; (c) tg x + ctg x + C;
(d) tg x + 2 ctg x + C; (e) 2 tg x − ctg x + C.

5. Fie a ∈ R, b ∈ R∗ şi
⎧ ³ √ ´
⎪ x−3

⎪ √ , x ∈ 2 2, 3
¡ √ ¢ ⎨ 1 − x2 − 8
4
f : 2 2, ∞ → R, f (x) = x − a, x ∈ [3, 4] .

⎪ sin
3
[b(x − 4)]

⎩ , x ∈ (4, ∞)
x−4
¡ √ ¢
Să se determine a şi b astfel ı̂ncât f să fie continuă pe 2 2, ∞ .
13 13
(a) a = , b = 1; (b) a = 1, b = 1; (c) a = , b = 4;
3 3
(d)
¡ √a = ¢1, b = 3; (e) nu există a şi b astfel ı̂ncât f să fie continuă pe
2 2, ∞ .

(−1)n+1
6. Se dă şirul an = , n ∈ N∗ . Care din următoarele afirmaţii este
n2
adevărată:
(a) a1 = −1; (b) şirul este strict crescător cu limita 1;
(c) şirul este strict descrescător cu limita −1; (d) şirul este nemărginit;
(e) şirul nu este monoton şi are limita 0.

7. Fie funcţia
f : R → R, f (x) = x3 − 12x.
Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
(a) funcţia nu admite puncte de extrem local; (b) x = −2, x = 2 sunt
puncte de minim;
(c) x = −2, x = 2 sunt puncte de maxim; (d) x = −2 punct de maxim,
x = 2 punct de minim;
(e) x = −2 punct de minim, x = 2 punct de maxim.
2.2. SUBIECTE 2007 39

µ ¶ xx−1
2 +2

2x − 1
8. Fie l = lim . Valoarea lui l este:
x→∞ 2x + 1

(a) l = 1; (b) l = ∞; (c) l = 0; (d) l = 1e ; (e) l = e.

Z1
x
9. Valoarea integralei I = √ dx este:
2
x +4
0
√ 1 1 √ √
(a) 5 − 2; (b) √ ; (c) ; (d) ln 5; (e) ln( 5 + 2).
5 2
10. Mulţimea de definiţie a funcţiei

f (x) = x2 − 4 + ln(−x + 3) este:
(a) [2, 3) ; (b) (−∞, 2] ∪ [2, 3) ; ∈ (]
(c) [1, 3] ; (d) (−∞, 3) ; (e) ∅.

2.2 Subiecte 2007


1. Să se determine parametrul real a astfel ı̂ncât
2n3 + 5n2 + 7n − 2
lim =1
n→∞ an3 + 2n2 − n + 6

a) a = 3; b) a = 1; c) a = 2; d) a = 0; e) a = −1.

2. Să se calculeze
ln (5x2 + ex )
lim .
x→∞ ln (x4 + e2x )

1 1 1
(a) ∞; b) 0; c) ; d) ; e) .
2 4 5
3. Fie a ∈ R, b ∈ R şi


⎪ ex + a, x ∈ (−1, 0]

⎨ arctg x
√ , x ∈ (0, 1]
f : (−1, ∞) → R, f (x) = x+ x .

⎪ π x−1
−1

⎩ b, x ∈ (1, ∞)
x−1
Să se determine a şi b astfel ı̂ncât f să fie continuă pe (−1, ∞).
40 CAPITOLUL 2. SUBIECTE DATE LA ADMITERE

π π π
a) a = 0, b = ; b) a = 1, b = ; c) a = 0, b = ;
8 ln π 8 ln π 4 ln π
d) a = 0, b = 0; e) nu există a şi b astfel ı̂ncât f să fie continuă pe
(−1, ∞).

4. Pentru funcţia f : R → R, f (x) = e2x+3 cos 5πx să se determine f 0 (0)


a) e3 ; b) 2e3 ; c) e3 sin 5π; d) −e3 ; e) nu există.

© ª x2 + ax
5. Se consideră funcţia f : R\ − 2b → R, f (x) = . Determinaţi
bx + 2
a, b ∈ R, b 6= 0, astfel ı̂ncât punctele de extrem ale funcţiei să fie x = −8
şi x = 4.
a) a = 2, b = −1; b) a = −16, b = 1; c) a = 8, b = 0;
d) a = −1, b = 2; e) a = 4, b = −4.

4x
6. O primitivă a funcţiei f (x) = este:
x4 +1
2
a) arctg (x + 1); b) ; c) ln (x4 + 1);
x4
+1
d) ln (x2 + 1); e) 2 arctg x2 .
π
Z4
7. Valoarea integralei I = cos xdx este:
π
6
√ √ √ √
2 1 2 1 2 1 3 1
a) ; b) ; c) + ; d) − ; e) − .
2 2 2 2 2 2 2 2
1
8. Fie funcţia f : R\ {1} → R, f (x) = .. Care din următoarele
x−1
afirmaţii este adevărată:
a) x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcţiei;
b) x = 1 este punct de maxim pentru f ;
c) f este monoton crescătoare;
d) graficul funcţiei intersectează axa Ox;
e) y = x este asimptotă oblică.
2.3. INDICAŢII 41

9. Se dă funcţia f : [−1, 1] → R, f (x) = max {3−x , 3x }. Atunci valoarea


integralei este:
Z1
I = f (x)dx este:
−1

2 2 4 4 1
a) ; b) − ; c) ; d) − ; e) 9 − .
ln 3 ln 3 ln 3 ln 3 9
x
10. Fie funcţia f : R\ {2} → R definită prin relaţia f (x) = .
(x − 2)2
Să se calculeze aria cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele de
ecuaţii x = 3 şi x = 4.
a) 1; b) 1 − ln 2; c) 1 + ln 2; d) −1 − ln 2; e) 1 − ln 7.

2.3 Indicaţii
Subiecte 2006
½
3x − 7, x ≥ 23 ,
1. Funcţia f (x) =
−3x − 3, x > 23 .
©2ª
f este continuă pe R, f este derivabilă pe R \ 3
Răspuns corect (e).

2. Se ţine seama de proprietatea primitivei şi se aplică l’Hôspital.


Zx
sin t2 dt
sin x2 1
lim 0 3 = lim 2
= .
x→0 x x→0 3x 3
Răspuns corect (b).

3. Numitorul trebuie să fie pătrat perfect.


Răspuns corect: (a).
Z Z
1 sin2 x + cos2 x
4. dx = dx = tg x − ctg x + C.
sin2 x cos2 x sin2 x cos2 x
Răspuns corect (a).
42 CAPITOLUL 2. SUBIECTE DATE LA ADMITERE
¡ √ ¢
x−3 (x − 3) 1 + x2 − 8
5. Observăm că lim √ = lim =
x%3 1 − x2 − 8 x%3 9 − x2

1 + x2 − 8 1
= − lim =− ,
x%3 3+x 3
4
lim 3 x − a = 4 − a ⇒ 4 − a = − 13 ⇒ a = 13
3
.
x&3

lim 4 x − 13
= 1,
x&4 3 3

sin [b(x − 4)]


lim = b ⇒ b = 1.
x%4 x−4
Răspuns corect: (a) .

6. Observăm că a2k = − 4k12 , a2k+1 = 1


(2k+1)2
.
Răspuns corect (e).

7. Se studiază rădăcinile şi semnul funcţiei f 0 (x) = 3x2 − 12.


Răspuns corect (d).

8. Cazul 1∞ .
Răspuns corect (d).
Z1 √ ¯1 √
x ¯
9. I = √ dx = x2 + 4¯ = 5 − 2.
2
x +4 0
0

Răspuns corect (a).

10. Se pun condiţiile: x2 − 4 ≥ 0, −x + 3 > 0.


Răspuns corect (b).

Subiecte 2007

1. Răspuns corect (c).


´³
5x2
ln (5x + e )2 x ln ex
+ 1 ex
2. lim = lim ¡ 4 ¢ = 2.
x→∞ ln (x4 + e2x ) x→∞ ln e2x x + 1
e2x
Răspuns corect (c).
2.3. INDICAŢII 43

3. lim f (x) = a, lim f (x) = 0 ⇒ a = 0,


x%0 x&0

lim f (x) = π8 , lim f (x) = b ln π ⇒ b = π


8 ln π
.
x%1 x&1

Răspuns corect (a).

4. f 0 (x) = 2e2x+3 cos 5πx − e2x+3 5π sin 5πx ⇒ f 0 (0) = 2e3 .


Răspuns corect (b).
(2x + a) (bx + 2) − b (x2 + ax) bx2 + 4x + 2a
5. f 0 (x) = = ,
(bx + 2)2 (bx + 2)2
f 0 (−8) = 0, f 0 (4) = 0 ⇒
½
64b − 32 + 2a = 0
, ⇒ [a = −16, b = 1] .
16b + 16 + 2a = 0
Răspuns corect (b).
Z 0
(x2 )
6. I = 2 2 dx = 2 arctg x2 .
2
(x ) + 1
Răspuns corect (e).

π 2 1
7. I = sin x| π =
4
− .
6 2 2
Răspuns corect (d).

8. Răspuns corect (a).


Z0 Z1
4
9. I = 3−x dx + 3x dx = .
ln 3
−1 0

Răspuns corect (c).


Z4 µ ¶
1 2
10. I = + dx = ln 2 + 1
x − 2 (x − 2)2
3

Răspuns corect (a).


44 CAPITOLUL 2. SUBIECTE DATE LA ADMITERE
Capitolul 3

Indicaţii şi răspunsuri

13
1. Varianta I. an+1 − an = n − . Pentru n ≤ 6 ⇒ −24 = a6 < a5 < . . . <
2
49
a2 < a1 < a0 iar pentru n ≥ 7 ⇒ − = a7 < a8 < . . . < an < . . . .
2
Obţinem a7 < a6 ⇒ a7 = min an .
n
11 11
bn+1 − bn = − n. Rezultă că pentru n ≤ 1 ⇒ b0 < b1 = iar pentru
6 6
8
n ≥ 2 ⇒ . . . < bn < . . . < b3 < b2 = . Obţinem b1 < b2 ⇒ b2 = max bn .
3 n

Răspuns corect (e).


n2 1 49
Varianta II. An = − 7n = [(n − 7)2 − 49] ≥ a7 = − ⇒
2 2 2
a7 = min an .
n
µ ¶ "µ ¶2 #
7n n2 1 14n 1 7
bn = − =− n2 − =− n− − 49 ⇒
3 2 2 3 2 3
µ ¶2
1 7 49 49
bn = − n− + < , n ∈ N ⇒ e suficient să verificăm pentru
2 3 18 18
14 4 8 21 9 5
n = 2 şi n = 3. b2 = − = ; b3 = − = ;
3 2 3 3 2 2
5 8
< ⇒ b2 = max bn .
2 3 n

Varianta III. Rezultatele se pot obţine simplu analizând graficele celor


două parabole:

45
46 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

x2 7x x2
y= − 7x, y= −
2 3 2
y y
x
-5 -2.5 0 2.5 5
0

37.5

-5
25

-10
12.5

0
-15
-5 -2.5 0 2.5 5 7.5 10

-12.5 -20

2. Utilizăm formula 1 + 2 + . . . + n = 12 n (n + 1).


Răspuns corect: (b).
Observaţie. Fiecare termen al sumei tinde la 0, dar numărul acestora nu
este mărginit.

3. Se amplifică cu conjugatul.
Răspuns corect (d).
22 22
4. a1 = 0 ⇒ a2n+1 = 0; a2 = 1 ⇒ a4 = a2 = ,
3·4 3·4
42
a6 = a4 , . . . ,
5·6
(2n)2 22 42 . . . (2n)2
a2n+2 = a2n = =
(2n + 1) · (2n + 2) 3 · 4 · 5 · 6 · · · · · (2n + 1) · (2n + 2)
22n+1 · (n!)2
= . Inducţie.
(2n + 2)!
Răspuns corect (b).
n2 +1
¡ ¢n
5. Expresia de sub radical se rescrie n2 +2n
· ln 1 + n1 .
Răspuns corect: (b).
£¡ ¢¡ ¢ ¡ ¢¡ ¢ ¡ ¢¡ ¢¤
6. an = ln 1 − 12 1 + 12 . . . 1 − k1 1 + k1 . . . 1 − n1 1 + n1 =
¡ ¢¡ ¢ ¡ ¢
= ln 12 23 23 35 . . . n−1
n
n+1
n
= ln n+1
2n
,
2
an+1 − an = ln n2n+2n+1
+2n
< 0, lim an = lim ln n+1
2n
= ln 12 .
n→∞ n→∞
47

Răspuns corect (b).

k2 + k k2 + k k2 + k X k2 + kn X k2 + k n
7. 3 < < ⇒ < an < .
n + n2 n3 + k2 n3 + 1 k=1
n3 + n2 k=1
n3 + 1
Răspuns corect: (b).
p
an(a + 5)(n + 1) + (a + 9)(n + 3)(n + 5)
8. lim √ =
n→∞ a2 n2 + 1
q
a(a + 5)(1 + n1 ) + (a + 9)(1 + n3 )(1 + n5 ) √
a2 +6a+9 |a+3|
= lim q = |a|
= |a|
=
n→∞ 2 1
a + n2
3.
Răspuns corect: (a) .
1 1 1
9. bk = 2
− 2
⇒ an = 1 − → 1.
k (k + 1) (n + 1)2
Răspuns corect (c).
√ £ ¡¡√ ¢ ¢¤
10. sin2 (π n2 + n + 1) = sin2 π n2 + n + 1 − n + n =
∙ µ ¶¸
2
£ ¡√ ¢¤ 2 n+1
2
= sin π n + n + 1 − n = sin π √ ⇒
n2 + n + 1 + n
∙ µ ¶¸
2 n+1
lim sin π √ = 1.
n→∞ n2 + n + 1 + n
Răspuns corect: (a).

⎨ −2 − 3 , n = 2k, k ∈ N∗

11. Se explicitează xn = n .
⎪ 3
⎩ 2 + , n = 2k + 1, k ∈ N
n
Cum
3 3
x2k+2 = −2 − +2+ > 0, ∀k ∈ N∗ ⇒
2k + 2 2k
⇒ (x2k )k∈N∗ este subşir crescător. Mai mult
3 3
x2k+3 − x2k+1 = 2 + −2− < 0, ∀k ∈ N⇒
2k + 3 2k + 1
⇒ (x2k+1 )k∈N este subşir descrescător. Atunci
x2 < x4 < ... < x2k < ... < −2 < 2 < ... < x2k+1 < ... < x3 < x1 .
48 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

7
În consecinţă, min∗ xn = x2 = − şi max∗ xn = x1 = 5
n∈N 2 n∈N
Răspuns corect: (c).

12. Cum a0 = −a1 − a2 − ... − ak ⇒


¡√ √ ¢ ¡√ √ ¢
l = lim [a1 3 n + 1 − 3 n + +a2 3 n + 2 − 3 n + ...
n→∞

¡√ √ ¢ n+1−n
+ak 3
n + k − 3 n ] = a1 lim q p √ + ...+
n→∞ 3
(n + 1)2 + 3 n (n + 1) + n2
3

n+k−n
+ak lim q p √ =
n→∞ 3 2 3 3 2
(n + k) + n (n + k) + n
= a1 · 0 + a2 · 0 + ... + ak · 0 = 0.
Răspuns corect: (a).
½ 3
2n+1
, n = 2k, k ∈ N
13. Se explicitează xn = 1 .
2n−1
, n = 2k + 1, k ∈ N
Se observă că (x2k )k∈N este subşir descrescător şi (x2k+1 )k∈N este subşir
descrescător ⇒ max xn = max (x0 , x1 ) = max (3, 1) = 3 ⇒ (d) e fals. De
n∈N
asemenea, se observă că 0 < xn ≤ 3, ∀n ∈ N⇒
⇒ (xn )n e şir marginit ⇒ (e) e fals. Mai mult ∃ lim xn = 0 ⇒ (b) e fals.
n→∞
Cum (xn )n∈N admite subşirul (x2k )k∈N descrescător⇒ (xn )n nu poate fi
şir crescător ⇒ (a) e fals.
Răspuns corect: (c).
Observaţie: Se poate explicita
½ 1
xn+1 2+(−1)n+1 2n+(−1)n 3
, n = 2k, k ∈ N
= 2+(−1)n
· =
xn 2n+2+(−1)n+1 3 2n−1
2n+3
, n = 2k + 1, k ∈ N
µ ¶
xn+1
şi se observă că şirul admite două subşiruri cu limite diferite:
xn n∈N

x2k+1 1 x2k+2
lim = , lim = 3.
k→∞ x2k 3 k→∞ x2k+1
49

P
n
k
P
n P
n
2
14. Se calculează: an = ln k+2 = ln k − ln (k + 2) = ln (n+1)(n+2) ;
k=1 k=1 k=1
n2 +1 n2 +1 3n+1
bn = n ln . Scriem (n+1)(n+2)
(n+1)(n+2) i
= 1 + αn cu αn = − (n+1)(n+2) şi
h 1 nαn
bn = ln (1 + αn ) αn . Deoarece αn → 0 ⇒ bn → ln e−3 ⇒ l = −3.
Răspuns corect: (d)
1 x sin nx
− 1 − e−n
15. an = lim (1 − x sin nx) x2 = lim e x2 = e−n . bn = e−1 ⇒
x→0 x→0 1 − e−1
1
b= .
e−1
Răspuns corect (e).
α
16. Fie x0 = cos α, α ∈ [0, π] ⇒ xn = cos ⇒ L1 = 1.
2n
µsin α ¶
2
2
α α 2n+1 · α · 4n · 2 ⇒
yn = 4n (1 − cos n ) = 4n · 2 · sin2 n+1 = α
2 2 22n+2
2 n+1
2
α
L2 =
2
Răspuns corect (e).

17. Remarcăm că an > 0, a2 = 13 , a3 = 49 < 1. Presupunem an < 1.


Se¡ demonstrează prin inducţie
¢ că 0 < an < 1. Scriem an+1 − an =
1 2 2
3
an − an−1 + an−1 − a n−2 şi se demonstrează prin inducţie că şirul este
monoton crescător Rezultă că şirul este convergent şi trecând la limita
ı̂n relatia de recurenta rezulta ca lim an = 1.
n→∞

Răspuns corect (b).


p √ ¡√ √ ¢
18. k + k2 − 1 = √12 k + 1 + k − 1 şi
√ Xn
1√
√ ¡√
p 2
√ ¢
an = n 2p √
k+1+ k−1
= n 2
n + n + 1 − 1 ⇒ p = − 12 .
k=1

Răspuns corect (b).

19. Demonstrăm prin inducţie că an > 0 şi monoton crescător: an+1 − an =
a2n +1
3an
> 0. Presupunem că ar fi mărginit superior, deci convergent. Tre-
50 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

2
cem la limită ı̂n relaţia de recurenţă şi obţinem l = 4l 3l+1 ⇒ l2 + 1 = 0 ⇒
l∈/ R. Rezultă că ipoteza că şirul ar fi mărginit este falsă, deci an → ∞.
Răspuns corect (d).

20. 0 < an−1√≤ an ⇒ a2n = a+an−1 ≤ a+an ⇒ a2n −an −a ≤ 0 ⇒ 1− 21+4a ≤
an ≤ 1+ 21+4a ⇒ (an )n∈N mărginit. Rezultă că există l = lim an ∈ R,
n→∞
l ≥ 0.¡Trecând
√ la limită
¢ ı̂n egalitatea a2n = a + an−1 rezultă l2 = a + l ⇒
l = 12 1 + 1 + 4a .
Răspuns corect: (d).
21. x2n+1 = xn xn−1 ⇒ lg x2n+1 = lg xn + lg xn−1 ; dacă notăm an =
= lg xn , n ≥ 0 ⇒ 2an+1 = an + an−1 , n ≥ 1. Căutăm soluţii de forma
an = = rn ⇒ 2rn+1 = rn + rn−1 ⇒ r1 = 1, r2 = − 12 ⇒ an = c1 + c2 (− 12 )n .
Rezolvând sistemul format din ecuaţiile obţinute pentru n = 0 şi n = 1
1 x0 2 2 x0 1 1 n
obţinem c1 = lg(x0 x21 ) 3 , c2 = lg( ) 3 ⇒ xn = (x0 x21 ) 3 ( ) 3 (− 2 ) , n ≥ 0.
x1 x1
Răspuns corect: (b).
22. Se pun condiţiile pentru existenţa radicalului, fracţiei şi logaritmului:
ln (−x2 + 4) 2
£ √ √ ¤
≥ 0 şi −x + 4 > 0 şi se găseşte x ∈ − 3, 3 .
−x2 + 4
Răspuns corect (b).
23. Se pun condiţiile pentru existenţa radicalului, fracţiei şi logaritmului:
x2 − 1
≥ 0, x + 2 6= 0 şi ln x > 0 şi se găseşte x ∈ (1, +∞).
x+2
Răspuns corect (e).
24. Considerând şiruri de argumente raţionale respectiv iraţionale se con-
stată că punctele de continuitate sunt doar cele unde x2 = x.
Răspuns corect: (a).
25. Scriem expresia astfel :
2x − 1 ln (1 + sin x) ³√ ´ sin x
1+x+1 cos 2x
x sin x sin 2x
şi aplicăm limite fundamentale.
Răspuns corect: (b).
51

etg x (esin x−tg x − 1)


26. l = lim =
x→0 etg 2x (esin 2x−tg 2x − 1)

etg x esin x−tg x − 1 sin 2x − tg 2x sin x − tg x


= lim =
x→0 etg 2x sin x − tg x esin 2x−tg 2x − 1 sin 2x − tg 2x

sin x − tg x cos x − cos12 x


= lim = lim 2 =
x→0 sin 2x − tg 2x x→0 2 cos 2x −
cos2 2x

1 cos3 x − 1 1
= lim 3
= .
2 x→0 cos 2x − 1 8
Răspuns corect: (b) .

µ √ ¶√x 2x
x+ x lim √
27. l = lim √ =e
x→∞
x − x = e2 .
x→∞ x− x
Răspuns corect (d).

ln x2 (1 − x + x12 ) 2 ln x + ln(1 − x + x12 )


28. L = lim = lim .
x→∞ ln x10 (1 + 19 + 110 ) x→∞ 10 ln x + ln(1 + 19 + 110 )
x x x x
Răspuns corect (b).

ln (1 + x + x2 ) + ln (1 − x + x2 )
29. lim =
x→0 x2
ln (1 + x + x2 ) (1 − x + x2 ) ln (1 + x2 + x4 )
lim = lim =
x→0 x2 x→0 x2
2x + 4x3 2 + 4x2
lim = lim = 1.
x→0 2x (1 + x2 + x4 ) x→0 2 (1 + x2 + x4 )

Răspuns corect (d).


p p
30. t1 = (x + 1)(x − 3) − x + 1, t2 = − (x + 1)(x − 3) − x + 1,
L1 = −∞, L2 = −2
Răspuns corect (c).

31. L = lim 2 sin ln(x+1)−ln


2
x
cos ln(x+1)+ln
2
x
=
x→∞
³ ´ ³ 1
´
1+x 12
= lim 2 sin ln( x ) cos ln [(x + 1)x] = 0. 2
x→∞

Răspuns corect (d).


52 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

32. Pentru n = 0, 1, 2, 3 limita se obţine uşor calculând direct sau cu regula


lui l’Hôspital. Dacă n ≥ 4 obţinem, cu aceeaşi regulă, că limitele laterale
sunt diferite dacă n este par şi sunt egale dacă n este impar(limita este
infinită).
Răspuns corect: (e) .
µ ¶
ln x − 1 1 x 1 x−e
33. lim = lim ln = ln 1 + =
x→e x − e x→e x − e e x−e e
"µ e #e
¶ x−e 1

x−e 1
= lim ln 1 + = ln e e = 1e .
x→e e
Răspuns corect (d).
⎧ µ ¶− x1

⎪ x

⎨ 1+ ,x < 0
x−1
34. f (x) = µ ¶ x1

⎪ x

⎩ 1+ , x > 0, x 6= 1.
1−x
"µ ¶− x−1 # x−1
1

−x x
lim f (x) = lim 1+ = e,
x→0,x<0 x→0,x<0 x−1
"µ ¶ 1−x # 1−x
1

x x
lim f (x) = lim 1+ = e.
x→0,x>0 x→0,x>0 1−x

Răspuns corect (e).


1 tg x
35. Suntem ı̂n cazul 1∞ . Putem scrie f (x) = e sin2 x ·ln x , apoi aplicăm regula
lui l’Hôspital.
Răspuns corect: (d) .
q
4 2
36. L = lim 5 n n5n + n5n + 1
5n
+ 1 = 5.
n→∞
Răspuns corect: (c) .

37. Scriem f (x) = ln(x+1)


ln x
şi calculăm f 0 (x) observând că este negativă.
Totodată f (x) < 0 dacă x < 1 şi f (x) > 0 dacă x > 1.
Răspuns corect: (d).
53

38. Se calculează f 0 (x) = g(x) + (x + 2)g 0 (x) ⇒ f 0 (0) = 0.


Răspuns corect (e).
mx2 − 2x + m
39. Se calculează f 0 (x) = . Se impune condiţia ca derivata să
x2 + 1
fie pozitivă pentru orice x real, m > 0, ∆ ≤ 0.
Răspuns corect (c).
2 1
40. Descompunem f (x) = − de unde
x−1 x+1
µ ¶ µ ¶6
(5) 2 1 x−1
f (x) = −5! − = 0 ⇔ = 2, x ∈
(x − 1)6 (x + 1)6 x+1
R\ {−1, 1} .
Răspuns corect: (b).
41. Funcţia f (x) = x2 − 2 ln x + m este convexă, având limita ∞ ı̂n 0 şi ∞.
Punctul de minim este x = 1 deci condiţia este ca f (1) < 0.
Răspuns corect: (b).
42. Varianta I. Funcţia g : R → R, g(x) = x3 + x este o bijecţie crescătoare
continuă şi derivabilă având doar un punct de inflexiune ı̂n x = 0. Ecuaţia
p(f (x)) = 0 ⇔ g(f (m)) = m de unde f = g −1 , de asemenea bijecţie
crescătoare, continuă şi derivabilă şi cu o singură inflexiune.
Varianta II. Utilizând şirul lui Rolle rezultă că ecuaţia p(x) = 0 are o
singură rădăcină reală, ∀m ∈ R.
Din relaţia
[f (m) − f (m0 )] [f 2 (m) + f (m)f (m0 ) + f 2 (m0 ) + 1] = m − m0 ,
trecând la limită pentru m → m0 , ∀m ∈ R rezultă continuitatea.
f (m) − f (m0 ) 1
Calculând lim = 2 ⇒ că f este crescătoare
m→m0 m − m0 3f (m0 ) + 1
pe R.
Pentru a studia punctele de inflexiune derivăm de două ori ecuaţia:
f 3 (m) + f (m) − m = 0 ⇒ 3f 2 (m)f 0 (m) + f 0 (m) − 1 = 0,
6f (m)f 02 (m) + 3f 2 (m)f 00 (m) + f 00 (m) = 0 ⇒
6f (m)f 0 (m) 6f (m)
f 00 (m) = − 2 =− .
3f (m) + 1 (3f (m) + 1)3
2
54 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

Rezultă că f 00 (m) = 0 ⇒ f (m) = 0 ⇔ m = 0 ⇒ f (0) = 0, iar f este


strict crescătoare pe R ⇒ funcţia are un singur punct de inflexiune.
Răspuns corect (e).

43. Observăm că x = ±1 sunt asimptote verticale. Singurul răspuns care le


conţine este răspunsul corect.
Răspuns corect (c).

44. Se impune condiţia de continuitate⇒ b = 127a−8. Condiţia ca derivatele


laterale ı̂n 2 să fie egale implică a = 13 .
Răspuns corect (d).

45. Calculând derivatele, ı̂nlocuind ı̂n egalitate şi identificând coeficienţii se


obţine sistemul a + b + c + 1 = 0, 2a + b + 3 = 0 şi 4a − 2b + c − 8 = 0.
Răspuns corect: (c) .

46. Domeniul exclude punctele x = 0 şi x = −1 iar f 0 (x) = 0 ne dă x = − 12 .


Răspuns corect: (e) .

47. Funcţia este definită pe R dacă x2 + x + m > 0, ∀x ∈ R de unde


(2 − m) (x2 − 2x − (m + 2))
m > 1. Calculăm apoi f 0 (x) = . Pentru
(x2 + 2x + m)2
ca f 0 (x) = 0 să admită exact două rădăcini este necesar ca m 6= 2 şi
m > −3.
Răspuns corect: (a).

48. Se scrie f (x) = ex−1 x2 . Atunci f (n) (x) = Cn0 ex−1 x2 + Cn1 ex−1 2x + Cn2 ex−1 2
de unde obţinem că f (n) (1) = n2 + n + 1.
Răspuns corect: (c).
1
49. , f 0 (x) = − √ cos x = −1
1−sin2 x

Răspuns corect: (e) .


½
0 −e−x − 2x, x ≤ 0
50. f (x) = , f 0 (0) = −1 ⇒ x = 0 nu este punct critic
−ex − 3x2 , x > 0
pentru f ⇒ x = 0 nu este punct de extrem local pentru f.
55
½
00 e−x − 2, x < 0
f (x) = . Dar f 00 (0) = −1 deci x = 0 nu este punct
−ex − 6x, x > 0
de inflexiune pentru f.
Răspuns corect (d).
51. Varianta I.


⎪ −x − 2, x < −1

x, −1 ≤ x < 0
f (x) = g(g(x)) = ||x| − 1| − 1 = .

⎪ −x, 0≤x≤1

x−2 x>1
Pentru x ∈ (−2, −1) ⇒ f (x) − f (−1) = −x − 1 > 0 şi deoarece pentru
x ∈ [−1, 0) ⇒ f (x) − f (−1) = x + 1 > 0 ⇒ x = −1 punct de minim
relativ.
Pentru x ∈ [0, 1] ⇒ f (x) − f (−1) = 1 − x ≥ 0 şi deoarece pentru
x ∈ [1, 2) ⇒ f (x) − f (−1) = x − 1 ≥ 0 ⇒ x = −1 punct de minim
relativ.
Varianta II. Ţinând sema de expresia lui f ca funcţie liniară pe subin-
tervale, se trasează graficul funcţiei şi se citeşte rezultatul de pe grafic.
f (x) = ||x| − 1| − 1

y 3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
-5 -2.5 0 2.5 5
-0.5
x

Răspuns corect (a).


2 −(m+2)x−3m+2
52. Derivata funcţiei este f 0 (x) = −x (x+2)2
e−x şi trebuie să aibă două
rădăcini diferite ı̂n R \ {−2} .
Răspuns corect: (d).
53. Funcţia f este continuă ı̂n x = 0 dacă lim f (x) = f (0) sau b = a.
x→0
½ −x
−e + 2ax, x < 0
f 0 (x) =
aex + 3bx2 , x > 0.
56 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

Există lim f (x) ∈ R dacă a = −1. Pentru ca f 0 să fie continuă ı̂n x = 0
x→0 ½
0 0 −e−x − 2x, x < 0
trebuie ca f (0) = −1. Atunci f (x) = este con-
−ex − 3x2 , x > 0.
tinuă pe R dacă
(a, b) = (−1, −1).
Răspuns corect (a).

mex + (1 + m) e−x + 2 (1 + m)
54. Calculăm f 0 (x) = . Observăm că, dacă
(1 + ex )2
m ≥ 0, f 0 (x) > 0, ∀x ∈ R iar, dacă m ≤ −1, f 0 (x) < 0, ∀x ∈ R.
Pentru 1 < m < 0 fie g (x) = mex + (1 + m) e−x + 2 (1 + m). Avem
lim g (x) = −∞ şi lim g (x) = ∞ deci f 0 (x) are semn variabil pe R
x→∞ x→−∞
astfel că f nu este monotonă.
Răspuns corect: (c) .

1 1 sin x(1 + cos x) + sin x(1 − cos x)


55. f 0 (x) = 1+ 1−cos x q =
1+cos x
2 1−cos x (1 + cos x)2
1+cos x

1 sin x sin x 1
= q = = .
x 1 + cos x 2 sin x 2
2 1−cos
1+cos x

Răspuns corect (c).

56. Notăm f (x) = e4x − 4x3 − a2 x − 1. Deoarece f (0) = 0 şi din problema
f (x) ≥ 0, rezulta că f (x) ≥ f (0) = 0, ∀x ∈ R, deci x = 0 este punct de
minim pentru f ⇒ f 0 (0) = 0, f 0 (x) = 4e4x − 12x2 − a2 , f 0 (0) = 4 − a2 ⇒
a = −2 sau a = 2.
Răspuns corect (c).

57. f 0 (x) = √ − sin x = − sin x


= −1.
1−cos2 x sin x

Răspuns corect (e).

58. Conform ipotezei: ∃V ∈ Va : ∀x ∈ I ∩ V ⇒ f (x) ≥ f (a) ≥ 0 ⇒ f 2 (x) ≥


f 2 (a) sau g(x) ≥ g(a), ∀x ∈ I ∩ V. Atunci a ∈ I este punct de minim
relativ al funcţiei g.
Răspuns corect (a).
57
⎧ µ ¶ x1

⎪ ax

⎪ 1+ ,x < 0

⎪ bx + 1


59. f (x) = 1, x = 0 ,



⎪ µ ¶ 2 1

⎪ ax2 x

⎩ 1+ ,x > 0
bx + 1

lim f (x) = ea , lim f (x) = ea .


x→0,x<0 x→0,x>0

f este continua ı̂n x = 0 dacă ea = 1 sau (a, b) = (0, b), b ∈ R.


Răspuns corect (c).

e−x £ ¤
60. f 0 (x) = 2 (m + 1)e2x + 2(m + 1)ex − m . Notăm ex = t şi
(1 + e−x )
studiem semnul trinomului (m + 1)t2 + 2(m + 1)t − m pentru t > 0.
Avem ∆ = 4(m + 1)(2m + 1)
¡ ¢
i) impunând condiţiile m + 1 > 0 şi ∆ < 0 ⇒ m ∈ −1, − 12 . Impunând
condiţiile m + 1£ > 0 şi¤ ∆ ≥ 0 şi ambele rădăcini să fie mai mici sau egale
cu zero⇒ m ∈ − 12 , 0 .
ii) m+1 < 0 şi ∆ < 0 este imposibil; m+1 < 0 şi ∆ ≥ 0 şi ambele rădăcini
ale trebuie să fie mai mici sau egale cu zero deasemenea imposibil. Nu
există m cu proprietatea cerută.
Răspuns corect: (d).

61. lim f (x) = lim f (x) = f (0) = 0, lim f (x) = lim f (x) = f (1) = 0,
x%0 x&0 x%1 x&1
⎧ 1
⎨ − (x−1)2 , x ∈ (−∞, 0)
f 0 (x) = 1 + ln x, x ∈ (0, 1) , lim f 0 (x) = −1; lim f 0 (x) = −∞;
⎩ x x%0 x&0
e , x ∈ (1, ∞)
lim f 0 (x) = 1; lim f 0 (x) = e1 .
x%1 x&1

Răspuns corect: (d).

62. f este definită pe (−∞, ∞) . Derivata


mex + (m + 1)e−x + 2(m + 1)
f 0 (x) =
(1 + ex )2
58 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

trebuie să astisfacă condiţia f 0 (x) ≥ 0 pentru x ∈ (−∞, ∞) . Notăm


2
ex = t şi problema se reduce la rezolvarea inegalităţii mt +2(m+1)t+1+m
t
≥0
pentru t > 0.
Evident m < 0 este imposibil.
Pentru m ≥ 0 derivata este evident pozitivă pentru ∀t > 0.
Răspuns corect: (a).
e−x £ 2x ¤
63. i) f 0 (x) = −x 2
me + 2mex + 1 − m . f 0 (x) = 0 ⇒ m = − 17 .
(1 + e )
ii) Notăm ex = t > 0 şi studiem semnul funcţiei mt2 + 2mt + ¡1 + ¢m
pentru t > 0. Dacă m > 0 şi ∆ = 4m(2m − 1) < 0 ⇒ m ∈ £0, 12 ¤ .
Observăm că şi valorile m = 0 şi m = 12 sunt bune, deci m ∈ 0, 12 .
Dacă m > 0 şi ∆ ≥ 0 atunci ambele rădăcini ale t1 , t2 trinomului £rebuie
¤
să fie ≤ 0 ⇒ m > 0 şi m ≥ 12 , t1 + t2 < 0 şi t1 t2 ≥ 0 ⇒ m ∈ 12 , 1 .
Reunum cele două rezultate şi obţinem m ∈ [0, 1] .
Răspuns corect: (b).
ln(2 |x| − x) − ln(x + 1)2
64. Scriem: ln f (x) = şi găsim
ln |x|
ln(2 |x| − x)
lim ln f (x) = lim = 1, deci l = e.
x→0 x→0 ln |x|
Răspuns corect: (d).
65. Se observă că f e continuă pe R. Mai mult, f este derivabilă pe (−∞, 0),
respectiv pe (0, +∞) . Se calculează
x ¡ x ¢
fs0 (0) = lim e −x−1−0
x−0
= lim −1 + e x−1 = −1 + 1 = 0.
x→0 x→0
x<0 x<0
x3 −3x2 −0
fd0 (0) = lim x
= 0.
x→0
x>0
⎧ x
⎨ e − 1, x < 0,
0 0 0
Deci ∃f (0) = 0 ⇒ ∃f : R→R,f (x) = 0, x = 0,
⎩ 2
3x − 6x, x > 0.
Studiind tabelul de variaţie pentru f tragem concluzia că: f e strict
descrescătoare pe (0, 2] şi strict crescătoare pe [2, +∞) ; x = 2 e punct
de minim local şi global pentru f şi min f (x) = f (2) = −4; x = 0 e
x∈R
punct critic pentru f şi nu e punct de extrem local.
59

Răspuns corect: (b).


¡ ¢x+1 £ ¤
66. i) f 0 (x) = 1 + x1 ln(1 + x1 ) − x1 . Dar ln(1+ x1 )− x1 < 0 ⇔ ln(1+ x1 ) <
1 1
x
⇔ 1 + x1 < e x pentru x > 0 (deoarece 1 + α < eα pentru α 6= 0). Deci
f 0 (x) < 0 pentru x > 0 ⇒ f descrescătoare (descreşte de la ∞ la 0 pe
intervalul (0, ∞)).
ii) an = f (n) ⇒ (an ) descrescător şi lim an = e.
n→∞

Răspuns corect: (c).


1 1 1 1
67. f 0 (x) = − 2
− 2
− 2
− < 0 ⇒ f este
(x − 1) (x − 2) (x − 3) (x − 4)2
monoton descrescătoare pe subintervale, dreptele x = 1, x = 2, x =
3, x = 4 sunt asimptote verticale. lim f (x) = 5, lim f (x) = −∞, f
x→−∞ x%1
descrescătoare⇒ f intersectează axa Ox ı̂ntr-un punct x0 ∈ (−∞, 1) ;
lim f (x) = ∞, lim f (x) = −∞ ⇒ f intersectează axa Ox ı̂ntr-un punct
x&1 x%2
x1 ∈ (1, 2) etc.
Răspuns corect: (e).
½ 6−x2
4+x2
, −1 < x < 1
68. Se explicitează f : R→R,f (x) = .
1, |x| ≥ 1.
Se observă că f este continuă pe R. Se observă că pentru f punctul x = 0
3
este un punct de maxim local şi global pentru f şi max f (x) = f (0) = .
x∈R 2
6−x2
( 4+x2 atinge maximul pentru x = 0, numărătorul scade şi numitorul
creşte).
Se calculează
½ −20x
0 0 (4+x2 )2
, −1<x<1
f : R− {−1, 1} → R,f (x) = .
0, |x| > 1
lim f 0 (x) = − 45 , lim f 0 (x) = 0 ⇒ f nu este derivabilă ı̂n x = 1.
x%1 x&1

Observaţie. Făcând tabelul de variaţie pentru f ⇒ x = 0 este un punct


3
de maxim local şi global pentru f şi max f (x) = f (0) = .
x∈R 2
Răspuns corect: (e).

69. Din ipoteză a este punct de maxim relativ pentru f.


60 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

g0 (x) = 2f (x)f 0 (x), x ∈ R ⇒ g 0 (a) = 0 ⇒ a punct critic pentru g. Pentru


x ≤ a, f 0 (x) ≥ 0, f (x) < 0 ⇒ g0 (x) ≤ 0 iar pentru x ≥ a, f 0 (x) ≤ 0,
f (x) < 0 ⇒ g 0 (x) ≥ 0, rezultă a este punct de minim relativ pentru g.
Răspuns corect: (a) .
70. Utilizând dezvoltarea binomului lui Newton se observă că:
¡ √ ¢n √ ¡ √ ¢n √
3 + 7 = xn + yn 7, ∀n ∈ N ⇒ 3 − 7 = xn − yn 7, ∀n ∈ N.
√ n √ n √ n √ n
(3+ 7) +(3− 7) (3+ 7) √
−(3− 7)
Atunci xn = 2
şi yn = 2 7

 √ n
√ √ n √ n 3−√7
xn 7[(3+ 7) +(3− 7) ] √ 1+
3+ 7
⇒ = √ n √ n = 7·  √  .
yn (3+ 7) −(3− 7) 1−
3−√7
3+ 7
¯ √ ¯ √ √
¯ √7 ¯
Cum ¯ 3− ¯ < 1 ⇒ lim xn
= 7· 1+0
= 7.
3+ 7 n→∞ yn 1−0

Răspuns corect: (d).


⎧ 1

⎨ x
,
0<x<1
71. Se explicitează f : (0, +∞) → R, f (x) = 3, x=1 .
⎪ 4
⎩ x + , x > 1.
x
Se observă că f este continuă pe (0, 1)∪(1, +∞) , dar ⎧ nu este continuă ı̂n
⎪ 1
⎨ − , 0<x<1
x 2
x = 1. Mai mult ∃f 0 : (0, 1)∪(1, +∞) → R,f 0 (x) = 2
⎩ x − 4 , x > 1.

x2
Din tabelul de variaţie pentru f se deduce că x = 2 e punct de minim
local şi global pentru f şi că f e strict descrescătoare pe (0, 1) . Precizăm
că x = 1 nu este punct unghiular, deoarece f nu este continuă ı̂n x = 1.
Răspuns corect: (e).
µ ¶x ∙ µ ¶ ¸
1 1 x
72. f 0 (x) = 1 + ln 1 + − . Semnul derivatei
x+1 x+1 (x + 1)(x + 2) µ ¶
1
este dat de expresia din paranteza pătrată. Notăm g(x) = ln 1 + −
x+1
x 3x + 4
, şi calculăm g0 (x) = − 2 < 0 pentru x ≥ 0.
(x + 1)(x + 2) (x + 3x + 2)2
Rezultă că g este descrescătoare şi deoarece g(∞) = 0 ⇒ g(x) > 0
pentru x ≥ 0 ⇒ f 0 (x) > 0 pentru x ≥ 0 ⇒ f crescătoare pe [0, ∞) .
an = f (n) ⇒ (an )n∈N crescător şi lim an = e.
n→∞
61

Răspuns corect: (b) .

π π π π2 π
73. Avem f 0 (x) = cos + sin − 1 şi f 00 (x) = − 3 cos < 0 pe (2, ∞).
x x x x x
Deci f 0 este monoton strict descrescătoare pe [2, ∞). Atunci, pentru 2 ≤
x < ∞, f 0 (x) > lim f 0 (x) = 0. Deci f este strict crescătoare pe [2, ∞).
x→∞

Răspuns corect: (b).

74. Deoarece lim f (x) = +∞ şi lim f (x) = −∞, rezultă că f admite
x&−1 x%−1
asimptotă verticală de ecuaţie x = −1. Apoi lim f (x) = 0, dar aplicând
x%0
1 e1/x
teorema lui l’Hôpital de două ori, avem lim f (x) = lim x+1
. lim 1/x2 =
x&0 x&0 x&0
−1/x2 e1/x 1/x 2 .e1/x
lim 3 = 1
lim e = 1
lim −1/x
−1/x2
= +∞,deci x = 0 este ecuaţia
x&0 −2/x 2 x&0 1/x 2 x&0

unei asimptote verticale. Întrucât lim f (x) = +∞ şi lim f (x) = −∞,
x→∞ x→−∞
rezultă că nu există asimptote orizontale. Dacă f admite asimptote
oblice, acestea au ecuaţiile de forma y = mx + n, unde
f (x) x2 1/x
m = lim = lim 2 +x e = 1,
x→±∞ x x→±∞ x

x2 x
n1 = lim [f (x) − mx] = lim (e1/x − 1) − lim ,dacă prima
x→+∞ x→+∞ x+1 x→+∞ x+1
limită există. Aplicând de două ori regula lui l’Hôspital, se obţine
1/x
x2
lim x+1
(e1/x − 1) = lim [2x(e1/x − 1) − x2 . x12 e1/x ] = lim 2(e 1/x−1) −
x→+∞ x→+∞ x→+∞
1/x −1/x2 .e1/x
lim e = 2 lim −1/x2
− 1 = 1, de unde n1 = 0. Analog n2 = 0,
x→+∞ x→+∞
deci asimptota oblică are ecuaţia y = x (atât la +∞ cât şi la −∞).
Răspuns corect: (d)

75. Domeniul de definiţie al lui f este R. Funcţia f este derivabilă pe R dacă


şi numai dacă x2 + (a − 2) x − a + 2 6= 0, (∀) x ∈ R, ceea ce se realizează
dacă şi numai dacă discriminantul ∆ al trinomului este strict negativ,
adică (a − 2)2 − 4 (−a + 2) < 0 sau a ∈ (−2, 2) .
Răspuns corect: (c).

76. Notăm f (x) = x arctg x − ln (1 + x2 ) . Funcţia f este derivabilă de două


x 2x2
ori şi avem f 0 (x) = arctg x − 1+x 00
2 , f (x) =
(1+x2 )2
.Cum f 00 (x) > 0,
rezultă că f 0 este strict crescătoare pe (0, ∞) , deci f 0 (x) > f 0 (0) = 0,
62 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

(∀) x > 0. De aici se obţine că f este strict crescătoare pe (0, ∞) ; aşadar,
f (x) > f (0) = 0, (∀) x > 0, deci f > 0 pe (0, ∞) .
Răspuns corect: (e).

77. Notând cu ls (a) şi ld (a) limita la stânga, respectiv la dreapta a funcţiei
f ı̂n a, avem ls (1) = ld (1) = 23/2, ls (2) = ld (2) = 9, ls (3) = ld (3) = 8,
rezultă că f este continuă pe R.
Apoi, evident că f derivabilă pe R\ {1, 2, 3} şi


⎪ 1, x < 1
⎨ 2
0 25(−x + 1)/ (x2 + 1) , x ∈ (1, 2)
2
f (x) =
⎪ (x2 − 2x − 3) / (x − 1)2 , x ∈ (2, 3)


0, x > 3.

Notând fs0 (a) şi fd0 (a) derivata la stânga, respectiv la dreapta ı̂n a, avem
fs0 (1) = 1 6= fd0 (1) = 0, fs0 (2) = fd0 (2) = −3 şi fs0 (3) = fd0 (3) = 0. Deci
f este derivabilă pe R\ {1} .
Răspuns corect: (d).

78. Pentru x 6= −2/b, avem

0 bx2 + 4x + 2a
f (x) = .
(bx + 2)2

Punctele x = −8 şi x = 4 sunt puncte de extrem pentru f dacă f 0 (−8) =


0, f 0 (4) = 0 şi f 0 schimbă semnul la stânga şi la dreapta acestor două
puncte. Deci ½
32b − 16 + a = 0
16b + 16 + 2a = 0,
x2 − 16x
de unde a = −16, b = 1. Atunci f : R\ {−2} → R, f (x) = , iar
x+2
x2 + 4x − 32
f 0 (x) = 2 . Avem f 0 (x) > 0 pentru x ∈ (−∞, −8) ∪ (4, +∞)
(x + 2)
şi f 0 (x) < 0 pentru x ∈ (−8, −2) ∪ (−2, 4) . Deci x = −8 este punct de
maximum, iar x = 4 este punct de minimum pentru f.
Răspuns corect: (b).
63

79. f continuă pe R,
sin x
−1 sin x−x cos x−1 − sin x
f 0 (0) = lim x
x−0
= lim x2
= lim 2x
= lim x
= 0, f 0 (0) = 0
x→0 x→0 x→0 x→0
x cos x−sin x
−0 x cos x−sin x −x sin x − cos x
f 00 (0) = lim x2
x−0
= lim x3
= lim 3x2
= lim 3
=
x→0 x→0 x→0 x→0
− 13 .
Răspuns corect (b).
2x
80. Se calculează f 0 (x) = √ ¡ √ ¢. Se observă că x = 0 este
1 + x2 1 + 1 + x2
punct de minim.
Răspuns corect (d).
Z0 ³ ´
1 2
81. Se descompune ı̂n fracţii simple şi calculează 1−x
+ (1−x)2
dx.
−1

Răspuns corect (b).

82. Se calculeaza integrala


Za
x 1 1 ¡ 2 ¢
I(a) = dx = ln (−1 + a) − ln a + a + 1 +
x3 − 1 3 6
2
√ √ √ √
+ 3 3 arctan 13 3 (2a + 1) + 16 ln 7 − 13 3 arctan 53 3.
1

Răspuns corect (b).

Z
π/2 Z
π/2
¡ ¢
83. Avem cos3 xdx = 1 − sin2 x d sin x = 2
3
etc.
0 0

Răspuns corect: (e) .

84. Limitele de integrare, ce sunt numere opuse, ne sugerează să studiem


paritatea integrandului ce se dovedeşte a fi impar.
Răspuns corect: (d).
Observaţie. Calculul integralelor definite, care sunt numere, nu se face
neapărat prin formula Leibniz-Newton care presupune determinarea pre-
alabilă a unei primitive.
64 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

85. DeoareceF 0 (x) = f (x) > 0 ⇒ F strict crescătoare. Din teorema lui
2
Lagrange⇒ F (x + 1) − F (x) = ec pentru c ∈ (x, x + 1) . Rezultă că
lim F (x) = ∞ şi putem aplica de două ori regula lui L’Hôspital.
x→∞

Răspuns corect: (c).


√ R y2 − a
86. Notăm x + a = y şi, schimbând variabila se obţine 2 dy =
y2
µ ¶
a
=2 y+ + c.
y
Răspuns corect: (e).
π
Z2 Z0
sin x dt 1
87. I = dx = − = − arctg t|01 = π
1 + cos2 x 1+t 2 4
0 1

Răspuns corect: (d) .

88. Ţinând seama de descompunerea


4x3 − 6x2 + 8x − 3 = (4x − 2)(x2 − x + 1) + (2x − 1) obţinem:
Z1
(4x − 2)(x2 − x + 1) + (2x − 1)
I= dx =
(x2 − x + 1)3
0

Z1 µ ¶
(4x − 2)(x2 − x + 1) (2x − 1)
= + dx =
(x2 − x + 1)3 (x2 − x + 1)3
0
¯1 ¯1
2 ¯ 1 ¯
=− 2 ¯ − ¯ =0
x − x + 1 ¯0 2(x2 − x + 1)2 ¯0
Răspuns corect (c).
Z Z µ ¶0 Z
ln x 1 ln x 1 ln x 1
89. I = 2
dx = ln x − dx = − + 2
dx = − − + C.
x x x x x x
Răspuns corect (d).
Z √
dt
90. Se face substituţia ln x = t. I = √ = ln(t + 4 + t2 ) + C.
4 + t2
Răspuns corect (a).
65

91. Impunem ³ sin x − 2 cos´x 6= 0 ⇒ tg x³6= 2 ⇒ x 6=´ arctg 2 ⇒ găsim două in-
π π
tervale, − , arctg 2 şi respectiv arctg 2, . Cel de lungime maximă
³ π 2 ´ Z
dx
2 Z
dt
este − , arctg 2 . I = , tg x = t ⇒ I = =
2 tgx − 2 (t − 2)(t2 + 1)
2 1 1 ¡2 ¢
− arctan t + ln |t − 2| − ln t + 1 + C.
5 5 10
Răspuns corect (a).
Z Z Z
(x2 + 1 − x2 ) dx dx xdx
92. I = 2 2
= 2
− x 2 = arctg x −
(x +¶1) (x + 1) µ (x¶ + 1)2
Z µ 0 Z 0
1 1 1
x − dx = arctg x + 2
x dx =
2(x2 + 1) x2 + 1
∙ Z ¸
1 x 1
= arctg x + 2 2 − dx .
x +1 x2 + 1
Răspuns corect (a).
93. Observăm că x2 + 2x +Z 5 = (x + 1)2 + 4Z⇒ x + 1 = 2y ⇒ dx = 2dy
2y2dy 1 ydy 1 1
şi integrala devine I = = = − +C
(4y 2 + 4)2 4 (y 2 + 1)2 8 y2 + 1
etc.
Răspuns corect (b).
94. Înmulţim fracţia de sub integrală cu conjugata ei şi obţinem
Z
¡√ ¢
I= x2 + 1 − x dx.

Răspuns corect (c).


Z Z ³ ´
¡ 1
¢2 2 1 1
95. I = 1 − x+2 dx = 1− x+2
+ (x+2)2
dx = x−2 ln(x+2)− x+2 +
c.
Răspuns corect (e).
½ x
e pentru 0 ≤ x ≤ 1
96. f (x) = 2 x ⇒
x e pentru 1 ≤ x ≤ 2
Z1 Z2
x
I= e dx + x2 ex dx = e − 1 + e (2e − 1) = 2e2 − 1.
0 1
Răspuns corect (e).
66 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

2 4x
97. Fie g : [0, 2] → R, g(x) = x − 2
, g0 (x) = 1 + >0⇒g
1+x (1 + x2 )2
strict crescătoare, g(x) = 0 ⇒ x = 1.
Z1 Z2
2 1 π
I = xdx + dx = + 2 arctg 2 − .
1 + x2 2 2
0 1

Răspuns corect (a).


½ x
e pentru 0 ≤ x ≤ 1
98. f (x) = ⇒
e−x pentru − 1 ≤ x < 0
Z0 Z1
−x
I= e dx + ex dx = − (1 − e) + (e − 1) = 2 (e − 1) .
−1 0

Răspuns corect (c).


R e ln x ¯e
ln2 x ¯
99. 1 x dx = 2 ¯ = 12 .
1
Răspuns corect (c).
Z3
tdt ¯3
100. = 1
2
ln (1 + t2 )¯2 = 12 (ln 10 − ln 5) = 12 ln 2.
1 + t2
2

Răspuns corect (a).


π √
2
101. I = arctg sin x|04 = arctg 2
.
Răspuns corect (e).
√ √ 4
102. I = 2 x − 2 ln(1 + x)|0 = 4 − 2 ln 3.
Răspuns corect (d).
Z1 Z1
√ √
103. I = x x2 + 1dx + x2 + 1dx = I1 + I2 .
0 0
Z1 Z1 ¯1
√ 1 2 1/2 1 2 3/2 ¯
I1 = x x2 + 1dx = 2
(x + 1) 2xdx = 3
(x + 1) ¯ =
0
0 0
1
¡ √ ¢
= 3
2 2−1 .
67

Z1 Z1
√ √ ¯1 x
I2 = x2 + 1dx = x x2 + 1¯0 − x√ dx =
2
x +1
0 0
Z1
√ x2 + 1 − 1
= 2− √ dx,
x2 + 1
0
Z1
√ 1 √ ¡ √ ¢¯1
I2 = 2 − I2 + √ dx = 2 − I2 + ln x + x2 + 1 ¯0 ⇒
x2 + 1
0
√ ¡ √ ¢ √ ¡ √ ¢
2I2 = 2 + ln 1 + 2 ⇒ I2 = 22 + 12 ln 1 + 2 .
Răspuns corect (c).
104. Observăm că x3 − x2 − x + 1 = (x + 1) (x − 1)2 ⇒
Z1 Z1
√ √
I = |x − 1| x + 1dx = (1 − x) x + 1dx = I1 − I2 .
0 0
Z1
√ 2 √
I1 = x + 1dx = (2 2 − 1),
3
0
Z1 √ √
√ 4 2 16 2 4
I2 = x x + 1dx = − + .
3 15 15
0
Răspuns corect: (c).
105. f 00 (x) = (x + 5) (x + 3) ex , f 00 (x) = 0 ⇒ x1 = −5, x2 = −3 care sunt
Z
−3

punctele de inflexiune. S = (x2 + 4x + 5)ex dx = 6(e2 − 3)e−5 .


−5

Răspuns corect: (b).


Z1 µ ¶0 Z1
x2 π 1 x2 π
106. I = arccos x dx = − √ · dx = +
2 4 1−x2 2 4
0 0
Z1 ³√ ´0 Z1 √
1 π 1 π
+ x 1 − x2 dx = − 1 − x2 dx = .
2 4 2 8
0 0
68 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI
π
Z1 Z2
√ π
Deoarece 1 − x2 dx = cos2 xdx = .
4
0 0

Raspuns corect: (c).

107. Varianta I. Calculăm


µ ¶
Rn 2 n+1
In = 1− dx = (x − 2 ln (x + 1))|x=n
x=1 = n − 1 − 2 ln ⇒
1 x+1 2
(n+1)
In n − 1 n + 1 ln 2
⇒ = − · n+1 .
n n n 2

In (1) ln n
Atunci lim = 1 − 1 · 0 = 1. Am utilizat (1) n→∞
lim = 0, deoarece
n→∞ n n
n∈N
ln x
lim
x→∞ x
= 0.
x∈R

Varianta II. Calculăm, cu regula lui l’Hôspital,


Rx t − 1
dt
1 t+1 x−1
lim = lim = 1. Am utilizat faptul că pentru f continuă
x→∞
µ x¶ x→∞ x + 1
0
Rx
f (t)dt = f (x).
a

Răspuns corect: (c).



⎨ 2 − x, x ∈ (−∞, 1)
108. f (x) = x, x ∈ [1, 3) ⇒

3x − 6, x ∈ [3, ∞)
⎧ x2
⎨ 2x − 2 + C1 , x ∈ (−∞, 1)
x2
F (x) = + C2 , x ∈ (1, 3) .
⎩ 3x
2
2
2
− 6x + C3 , x ∈ (3, ∞)
Din condiţia ca F să fie continuă rezultă C3 = 9 ⇒ F (4) = 9.
Răspuns corect: (e).
µ ¶
1 1 1 1 x−1
109. f (x) = 3 2
= 2
= − .
x + x + 4x + 4 (x + 1) (x + 4) 5 x + 1 x2 + 4
Atunci
69

1 1 1 ¡ 2 ¢¯1
¯ 1 x ¯¯1
I = ln (x + 1)|0 − ln x + 4 0 + arctg ¯ =
5 10 10 2 0
µ ¶
1 16 1
= ln + arctg .
10 5 2
Răspuns corect: (c).

110. Se face schimbarea de variabilă x = π − t şi se obţine



R0 (π − t) sin t sin t
I= 2 (−1) dt = π −I ⇒
π 1 + (− cos t) 1 + cos2 t
0
−π π π
⇒I = arctg (cos t)|t=π
t=0 = − arctg (−1) + arctg 1 = π arctg 1 =
2 2 2
π2
= .
4
Răspuns corect: (a).

111. Notăm x2 + 3x = t şi facând schimbarea de variabilă obţinem:


Z
dt 2
In = t(t+2)+n+1
= √1n arctg x +3x+1

n
+ C.

Răspuns corect: (d) .


1 1
112. f (x) = (x+1)(x2 −x+2)
− 4(x+1)
= − 4(x2x−2
−x+2)
.
Z1 Z1
[(2x−1)−3]dx
I= − 14 x−2
x2 −x+2
dx = − 14 x2 −x+2
= 3

2 7
arctg √17 .
0 0

Răspuns corect: (a).


Za Za Za 3 a
¯ 1 a
¯
√ dx (x + a) 2 ¯¯ (x + a) 2 ¯¯
113. I = √xdx = x + adx−a √ = ¯ −a ¯ =
x+a 3 ¯ 1 ¯
x+a 2 2
0 0 0
2 √
√ 0 0

3
a a(2 − 2).
Răspuns corect (c).
Za Z3
1 1
114. I = dx + dx = ln [a(4 − a)] .
a−x+1 x−a+1
1 a

Răspuns corect: (a).


70 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

115. Integrând prin părţi avem


√ Ra √ √ R a x2 + a2 √
I = x x2 + a2 |a−a − −a x2 + a2 dx = 2a2 2− −a √ dx = 2a2 2−
x2 + a2
R a 1 √ ¡ √ ¢
I − a2 −a √ dx = 2a2 2 − I − a2 ln x + x2 + a2 |a−a , deci I =
2 + a2
xp
2
√ 2

a 2 − a ln 3 + 2 2.
Răspuns corect: (a).

116. Explicităm funcţia f :



⎨ µ ¶3x , 0 ≤ x ≤ 1
x
f (x) = 1
⎩ , −1 ≤ x < 0.
3

Z0 Z1
¡ 1 ¢x
Atunci I = 3
dx + 3x dx = [(1/3)x ]|0−1 / ln (1/3) + (3x )|10 / ln 3 =
−1 0
4/ ln 3.
Răspuns corect: (c).

117. Integrala se mai scrie

Z
π/4
π/4
I = (1/2) (1 + cos 2x)dx = (1/2) (x + (sin 2x)/2)|π/6 ,
π/6


deci I = π/24 + 1/4 − 3/8.
Răspuns corect: (e).


⎪ x3 + x Z2
⎨ 2 pentru x ∈ [0, 1)
118. f (x) = x +1 15

⎪ 1 pentru x = 1 , I = xdx = 8
.
⎩ x pentru x > 1 1
2

Răspuns corect: (b).

119. Se integrează prin părţi.


Răspuns corect: (d).
71

120. P 0 (x) = 3x2 − 3m ⇒ m ≥ 0 şi x = ± m.
√ √ √
Pentru x = m şi P ( m) = 0 ⇒ n = 2m m. Din
R2
(x3 − 3mx + n)dx = 2 ⇒ 4 − 6m + 2n = 2 ⇒ 3m − n = 1.
0

Din cele două relaţii rezultă m = 1, n = 2.


√ √ √
Pentru x = − m şi P (− m) = 0 ⇒ n = −2m m. Din cele două relaţii
1 1
rezultă m = , n = − ⇒ p = 2.
4 4
Răspuns corect (e).

Z4 Z4 µ ¶
x2 − 1 4 3 5
121. dx = 1+ + dx = + 4 ln 2.
(x − 2)2 x − 2 (x − 2)2 2
3 3

Răspuns corect (b).

Ze Ze q
p 1
122. l = 1 + f 02 (x)dx = 1+ x2
dx. Facem schimbarea de variabilă
1 1
1
x
= y ⇒ x = y1 , dx = − y12 dy.
1 1
Ze p 2
Ze p µ ¶0
1+y 1
Integrala devine l = − 2
dy = 1 + y2 dy şi se inte-
y y
1 1
grează prin părţi..
Răspuns corect (b).

Z1 Z1 q
p
123. l = 1 + f 02 (x)dx = 1 + 94 xdx. Facem schimbarea de variabilă
0 0
13
Z4

1 + 94 x = t ⇒ 94 dx = dt ⇒ l = 4
9
tdt etc.
1

Răspuns corect (e).

124. x2 + y 2 = R2 , x ≥ 0, y ≥ 0.
72 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

y 2

1.8

1.6

1.4

1.2

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2


f (x) = R2 − x2 , 0 ≤ x ≤ R.
1
A = πR2 .
4
π π
ZR Z2 Z2
√ R3
x R2 − x2 dx = R sin tR cos tR cos tdt = R3 cos2 t sin tdt = 3

0 0 0
3
1 R 4R
xG = πR2
= .
4
3 3π
Din motive de simetrie rezultă că xG = yG .
Răspuns corect (c).
⎛ ⎞
125. σ∆n (f, nk ) = 1 ⎝q 1 +q
1
+ ··· + p
1 ⎠ reprezintă suma
n
1+ 1
1+ 2 1 + nn
n n
1
Riemann asociată funcţiei f : [0, 1] → R, f (x) = √ şi diviziunii
1+x
echidistante a intervalului [0, 1] ,
¡ ¢
∆n = x0 = 0 < x1 = n1 < · · · < xn = nn = 1 .
Deci
µ ¶
1 1 1
lim √ +√ +···+ √ =
n→∞ 2
n +n 2
n + 2n n + n2
2

Z1 √
dx
= √ = 2( 2 − 1).
1+x
0

Răspuns corect: (a).


73

126. Parabolele se intersectează ı̂n punctele (0, 0) şi (2, 2). Astfel aria este
Z2 ³ ´
√ x2
egală cu 2x − 2 dx.
0
y
3

2.5

1.5

0.5
0
-1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
-0.5
x
-1

-1.5

-2

-2.5

-3

Răspuns corect: (b).


Observaţie. Datorită simetriei domeniului fată de prima bisectoare pu-
Z2 ³ ´
x2
tem calcula mai simplu aria = 2 x − 2 dx.
0
³√ √ ´
3 3
127. Parabolele se intersectează ı̂n punctele (0, 0) şi ab2 , a2 b .

3
Zab2 ³√ ´
x2
Astfel aria este egalã cu ax − b
dx = 13 ab.
0

Răspuns corect: (e).


£π ¤
128. Deoarece f (x) < 0 pentru x ∈ 4
, π2 rezultă
π π
Z2 Z2
¡ √ ¢√
A=− (cos x) · ln(sin x)dx = 12 ln 12 2 2 + cos x dx =
π π
4 4

1
¡ 1√ ¢ √ √ √ √
= 2
ln 2 2 2 + 1 − 12 2 = 1 − 2
2
− 4
2
ln 2.
Răspuns corect: (a)
74 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

129. Volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea ı̂n jurul axei Ox a sub-
graficului asociat funcţiei f se calculează după formula
Ra
V = π 0 f 2 (x) dx,deci
¡ ¢
V = (πa2 /4) ae2x/a /2 − ae−2x/a /2 + 2x |a0 ,

de unde V = πa3 (e2 − e−2 + 4) /8.


Răspuns corect: (e).

130. Pentru x ∈ [0, π] , deci x ≤ π ⇒ f (x) ≥ f (π) = 0.


Pentru x ∈ [π, 2π] , deci x ≥ π ⇒ f (x) ≤ f (π) = 0.
R2π R2π Rπ
I = F (x) cos xdx = sin xF (x)|2π0 − f (x) sin xdx = − f (x) sin xdx −
0 0 0
Z 2π
f (x) sin xdx ≤ 0.
π
Răspuns corect (b).

131. Derivăm relaţia 3F (x) = x(f (x) + x4 ) şi obţinem ecuaţia diferenţială
xf 0 (x) − 2f (x) + 5x4 = 0 ⇔ f 0 (x) − x2 f (x) + 5x3 = 0 care este o ecuaţie
diferenţială liniară şi a cărei soluţie este f (x) = − 52 x4 + x2 C. Dar f (1) =
C − 52 ⇒ C = 72 ⇒ f (2) = −26
Răspuns corect: (b).

132. RDeoarece, pentru 0 ≤ x ≤ 1, avem 0 ≤ 1 − x2 ≤ 1 deducem 0 ≤ In ≤
1 2n 1 1
0
x dx = 2n+1 iar lim 2n+1 = 0.
n→∞
Răspuns corect: (d) .
Observaţie. Deşi nu este necesar, se poate calcula In stabilind, ı̂n preal-
abil, o formulă de recurenţă prin metoda integrării prin părţi. Se obţine
In = (2n−1)!! π
(2n+2)!! 2
π
de unde 0 < In < 4(n+1) .

133. Intergând prin părţi şi ţinând seama de condiţiile impuse obţinem: I =
Zb Zb
b
00 0 00
f (x)f (x)|a − f (x)f (x)dx = − 2 1 d
dx
(f 0 (x))2 dx =
a a
¯ b
− 1 d
2 dx
(f 0 (x))2 ¯a = 0.
Răspuns corect (c).
75

134. Se integrează de două ori prin părţi. Se poate şi prin derivare.
Răspuns corect (a).
135. Cum f este derivabilă cu derivata continuă şi bijectivă, rezultă că putem
aplica Teorema de schimbare de variabilă ı̂n a doua integrală din E,
anume facem schimbarea de variabilă y = f (x) . Din bijectivitatea lui
f, y = f (a) dacă şi numai dacă x = a şi y = f (b) dacă şi numai
Rb Rb
dacă x = b. Atunci E = a f (x) dx + a f −1 (f (x)) f 0 (x) dx, de unde
Rb
E = a [f (x) + xf 0 (x)]dx. Cum f (x) + xf 0 (x) = (xf (x))0 , conform
formulei lui Leibniz-Newton avem E = bf (b) − af (a) .
Răspuns corect: (b).
Z x
d
136. Aplicăm regula lui l’ Hôspital, ştiind că dx
sin t2 dt = sin x2 .
0
Răspuns corect: (e).
Z x4 +1
1 4 4
137. t
dt = ln xx2 +1
+1
. lim ln xx2 +1
+1
= 0. Aplicăm regula lui l’ Hôspital,
x2 +1 x→0
4
lim x12 ln xx2 +1
+1
= −1.
x→0
Răspuns corect: (d) .
Z
n+1
(n+1) 2
2dt
138. Facem substituţia x = t2 şi obţinem an = t(1+t)
= 2 ln n(n+2) . Deci
³ ´n n
1 0
nan = 2 ln 1 + n(n+2)
→ 2 ln e = 0
Răspuns corect: (a) .
Zn Zn
(x+4)dt ¡ ¢ 5
139. an = (x+1)(x+2)
= 3
x+1
− 2
x+2
dx = ln n(n+1)
3 (n+2)2 → 0;

n−1 n−1
³ 5 4 ´n
(n+1)5 3 +10n2 +5n+1
nan = n ln n3 (n+2)2 = ln n +5n n+10n
5 +4n4 +4n2 =
³ 4 3 +10n2 +5n+1
´n
= ln 1 + n +6n 5 4
n +4n +4n 3 →1

Analog nan → 0.
Răspuns corect: (b) .
76 CAPITOLUL 3. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI
Capitolul 4
Modele de teste

Testul nr. 1
1. Domeniul maxim de definiţie al funcţiei f : D → R,
2x + 5
f (x) = √ 2
x −9
este:
(a) R; (b) R \ {−2, 3}; (c) (3, ∞);
µ ¶
5
(d) (−∞, −3) ∪ (3, ∞); (e) −∞, − .
2
1
2. Se consideră şirul (xn ) , dat prin relatia xn = (1 + xn−1 ) pentru n ≥ 1,
2
ı̂n care x0 < 1 este un număr real fixat. Să se studieze monotonia şirului
şi să se afle lim xn .
n→∞

(a) (xn ) crescător şi lim xn = 2; (b) (xn ) crescător şi lim xn = 1;
n→∞ n→∞
1
(c) (xn ) descrescător şi lim xn = ;
n→∞ 2
(d) (xn ) descrescător şi lim xn = 2; (e) (xn ) crescător şi lim xn = 32 .
n→∞ n→∞

3. Limita
ex + e−x − 2 cos x
lim
x→0 3x2
este egală cu:
2 1
(a) 0; (b) ∞; (c) 1; (d) ; (e) .
3 3

77
78 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE

4. Să se calculeze derivata funcţiei:


r
1 + cos x
f : (0, π) → R, f (x) = arcctg .
1 − cos x

1
(a) x; (b) sin x2 ; (c) π2 ; (d) ; (e) 0.
2
5. Fie
x2 + ax
f : D → R, f (x) = , x ∈ D,
bx − 2
unde D ⊂R este domeniul maxim de definiţie al funcţiei f iar a şi b
constante reale. Valorile lui a şi b pentru care funcţia f are extreme
locale ı̂n x = −2 şi x = 6 sunt:
(a) a = 6, b = 1; (b) a = 1, b = 1; (c) a = −1, b = 1;
(d) a = 0, b = −1; (e) a = 1, b = −1.

6. Valoarea sumei Sn = Cn1 + 2Cn2 + 3Cn3 + · · · + nCnn , n ∈ N, este:


(a) (n + 1) · 2n ; (b) n2 ; (c) n · 2n−1 ; (d) 2n+1 ; (e) 2n .

7. Pentru polinomul

P (X) = X 3n − nX n+2 + nX n−1 − 1, n ≥ 2,

(a) 0 este rădăcină dublă; (b) 1 este rădăcină simplă;


(c) 1 este rădăcină dublă; (d) 1 este rădăcină triplă;
(e) 1 nu este rădăcină.

8. Să se determine valoarea parametrului real α astfel ı̂ncât graficul funcţiei



3
f : R → R, f (x) = 8x3 + αx2

1
să admită dreapta y = 2x −ca asimptotă oblică.
3
4 1
(a) 4; (b) − ; (c)1; (d) -4; (e) .
3 4
79

9. Primitivele funcţiei f : (0, ∞) → R, unde


1
f (x) = ,
x3 +x
sunt funcţiile F : (0, ∞) → R, date prin:
x2 ¡ √ ¢
(a) F (x) = ln + C; (b) F (x) = ln x x2 + 1 + C;
x2 + 1
x
(c) F (x) = ln x − arctg x + C; (d) F (x) = ln √ + C;
2
x +1

(e) F (x) = x + x2 + 1 + C.
10. Să se determine parametrul a, astfel ı̂ncât să avem
Z1
x2 + a
1< dx < 2.
x2 + 3
0

√ √
2 3 3
(a) 3 < a < 3 + ; (b) 3 − < a < 3;
à π √ ! π
2 3 π
(c) 3 < a < 3 1 + ; (d) 3 − < a < π;
π 6

7 π
(e) 3 < a < 3 + .
2

Testul nr. 2
1. Se dă şirul definit recurent prin relaţia:

xn+1 = xn + (−a)n , n ∈ N , x1 = 0,

unde 0 < a < 1. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:


(a) şirul este strict crescător cu limita ∞;
(b) şirul este strict descrescător cu limita −∞;
a
(c) şirul nu este monoton, dar are limita − a+1 ;
(d) şirul este strict crescător cu limita 1;
(e) şirul nu este monoton, deci nu are limită.
80 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE

2. Să se determine valorile parametrului a pentru care ecuaţia:


¯ ¯
¯ 2 − a a − x x − 1 ¯
¯ ¯
¯ 1−x 2
x2
−1 ¯=0
¯ ¯
¯ 2 − a − 2x x + a x − 2 ¯

admite ca rădăcină dublă un număr ı̂ntreg.


a) a = −1; b) a = −2 sau a = 1; c) a = 0;
d) a = 3; e) a ∈ ∅.
¡√ ¢
3. Dacă lim x2 − x + 1 − ax − b = 0 atunci perechea (a, b) este:
x→−∞
¡ ¢ ¡ ¢ ¡ ¢
a) −1, 12 ; b) 1, − 12 ; c) 1, 12 ;
¡ ¢
d) −1, − 12 ; e) (−1, 0).

4. Funcţia f : R → R, definită prin


2x
f (x) = arcsin
x2+1
este:
(a) continuă şi derivabilă pe R;
(b) continuă şi derivabilă pentru x ∈ [−2, 2] ;
(c) continuă pe R şi derivabilă pe R \ {0} ;
(d) continuă pe R şi derivabilă pe R \ {−1, 1} ;
(e) continuă pe R şi derivabilă pentru x ∈ [−1, 1] .

5. Se dă
1 1 3 5
f : R \ {0, 2, 4, 6} → R, f (x) = + + + + π.
x x−2 x−4 x−6
Numărul punctelor ı̂n care graficul funcţiei intersectează axa Ox este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.

6. Dacă
ln x 3
f (x) = , x > 0 şi x1 = e, x2 = e
x 2
atunci:
81

a) x1 este un punct de maxim local, x2 este punct de minim local;


b) x1 , x2 sunt puncte de maxim local;
c) x1 este punct de maxim local, x2 este punct de inflexiune;
d) x1 , x2 sunt puncte de minim local;
e) x1 , x2 sunt puncte de inflexiune.
7. Să se afle µ ¶
1 1 1
lim + + ··· + .
n→∞ 2n + 1 2n + 2 2n + n
3 π 3
(a) ln 2; (b) ln ; (c) ; (d) 12 e; (e) 1 + ln .
2 2 2
8. Se consideră funcţia f : R → R,
Zx
2t + 1
f (x) = dt.
t2 − 2t + 2
0

Să se calculeze f (2) şi să se arate că f are un singur punct de extrem x0 .
π 1
(a) f (2) = π şi x0 = 1; (b) f (2) = şi x0 = ;
2 2
3π 1 5π
(c) f (2) = şi x0 = − ; (d) f (2) = şi x0 = −1;
2 2 2
1
(e) f (2) = 0 şi x0 = − .
2
9. Valoarea integralei
Z1
xdx
I=
(x + 1)(x2 + 1)
0
este:
3 1+π 1
(a) I = ; (b) I = ; (c) I = (π − 2 ln 2);
2 2 8
1 1 √
(d) I = (π + ln 2); (e) I = (π + 3).
4 4
10. Aria laterală a suprafeţei generate prin rotirea graficului funcţiei f (x) =
ex , 0 ≤ x ≤ 1 ı̂n jurul axei Ox este:
¡ √ √ ¢ ¡ √ √ ¢
(a) 23 π (e2 + 1) e2 + 1 − 2 2 ; (b) 43 π (e2 + 1) e2 + 1 − 2 2 ;
82 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE
¡ 2
1
√ √ ¢ 4π
¡ √ √ ¢
(c) 3
(e + 1) e2 + 1 − 2 2 ; (d) 3
(e + 1) e + 1 − 2 2 ;
¡ √ √ ¢
(e) 23 (e + 1) e + 1 − 2 2 .

Testul nr. 3
1. Fie şirul ⎧ µ ¶ln n

⎨ n + ln n
, n impar
xn = n

⎩ n ln n + 1 , n par.
n
Să se studieze existenţa limitei l a şirului.
(a) l = e; (b) l = ∞; (c) l = 1;
(d) l = 0; (e) nu există l.

2. Domeniul maxim de definiţie al funcţiei f : D ⊂R → R,

x2 + |x2 + x − 2|
f (x) =
x + |x + 1|

este:
(a) R∗ ; (b) RÂ {0}; (c) RÂ {−1};
© 1ª
(d) RÂ {1}; (e) RÂ − 2 .
x − arcsin x
3. Fie L = lim . Atunci:
x→0 x − arctg x

(a) L = π; (b) L = 1; (c) L = 12 ;


(d) L = − 12 ; (e) L = 0.

4. Se dă funcţia f : R → R prin relatia


x + m −x
f (x) = e ,
x2 + 1
ı̂n care m este un parametru real. Să se afle valoarea lui m pentru care
f are extrem ı̂n punctul x = 1 şi să se precizeze natura acestui extrem.
2 √
(a) m = , x = 1 punct de maxim; (b) m = 3, x = 1 punct de minim;
3
83

1 1
(c) m = , x = 1 punct de maxim; (d) m = − , x = 1 punct de maxim;
2 2
1
(e) m = , x = 1 punct de minim.
e
5. Se consideră funcţia f : (−1, ∞) → R,

f (x) = ln(1 + x) − arctg x.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată:


(a) f este descrescătoare pe (−1, 1] şi crescătoare pe [1, ∞) .
(b) f este descrescătoare pe (−1, 0] şi crescătoare pe [0, ∞) .
(c) f este crescătoare pe [−1, ∞) .
(d) f este descrescătoare pe (−1, 0] descrescătoare pe [0, 1] şi crescătoare
pe [1, ∞) .
(e) f este descrescătoare pe (−1, 0] crescătoare pe [0, 1] şi descrescătoare
pe [1, ∞) .

6. Numărul punctelor de extrem ale funcţiei F : R → R,

Zx
2
F (x) = et t2 (t2 − 2)dt
0

este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.

7. Fie
"r r r #
1 2 n
L = lim + + ... + , n ∈ N∗ .
n→∞ n3 + 1 n3 + 8 n3 + n3

Atunci:
√ √
(a) L = 2; (b) L = 23 ; (c) L = 23 ln( 2 + 1);
(d) L = 1; (e) L = 3.
84 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE

8. Valoarea integralei
Z3
x+1
dx
x |x − 2| + 3
1
este:
µ ¶
1 √ 1
a) ln 2 + √ arctg 2 − arctg √ ;
2 2
µ ¶
√ √ √ 1
b) ln 2 + 2 arctg 2 − arctg √ ;
2
µ ¶
¡ √ ¢ √ √ 1
c) ln 2 2 + 2 arctg 2 − arctg √ ;
2

2−1 √ √
d) ln √ ; e) 2 arctg 2.
2+1
9. Şirul (an )n∈N∗ este definit prin
2
Z
(n+1)
dx
an = √ .
x(1 + x)
n2

Valorile l1 = lim an şi l2 = lim nan sunt:


n→∞ n→∞

(a) l1 = 0, l2 = 0; (b) l1 = 0, l2 = 1; (c) l1 = 0, l2 = ∞;


(d) l1 = 1, l2 = ∞; (e) l1 = ∞, l2 = ∞.

10. Coordonatele centrului de greutate ale plăcii omogene definită prin y =


16 − x2 , y ≥ 0 sunt:
(a) (0, 0); (b) (8, 0); (c) (0, −1);
¡ ¢
(d) 0, 325
; (e) (0, 16).
4.1. INDICAŢII 85

4.1 Indicaţii
Testul nr. 1
1. Impunem condiţia x2 − 9 > 0.
Răspuns corect (d).
2. Cum soluţiile propuse asigură existenţa limitei iar valorile sunt diferite
o putem afla trecând la limită ı̂n relaţia de recurenţă.
Răspuns corect (a).
3. Se aplică de două ori regula lui l’Hôspital.
Răspuns corect (d).
1 1 −(1 − cos x) sin x − (1 + cos x) sin x
4. f 0 (x) = − 1+cos x
q =
1+ 1−cos x 2 1+cos x (1 − cos x)2
1−cos x

1 − cos x 1 2 sin x sin x 1


= q 2
= √ = .
2 2 1+cos x (1 − cos x) 2 1 − cos x 2
2
1−cos x

Răspuns corect (d).


2
5. Se calculează derivata funcţiei, f 0 (x) = bx(bx−2)
−4x−2a
2 , şi se pun condiţiile ca

aceasta să se anuleze ı̂n punctele specificate.


Răspuns corect (a).
6. Se consideră dezvoltarea binomială (1 + x)n = Cn0 + Cn1 x + · · · +
+Cnn−1 xn−1 + Cnn xn . Se derivează relaţia şi se dă variabilei x valoarea 1.
Răspuns corect (c).
7. Observăm că P (1) = P 0 (1) = 0 şi P 00 (1) 6= 0.
Răspuns corect (c).
f (x) α
8. Se calculează m = lim = 2, n = lim (f (x) − 2x) = .
x→±∞ x x→±∞ 12
Răspuns corect (d).
1 1 x
9. Se descomune ı̂n fracţii simple x(x2 +1)
= x
− x2 +1
şi se integrează.
Răspuns corect (d).
86 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE
Z ¯1
1 ¡ a−3
¢ ¯
10. Calculăm integrala 1+ = 1 + (a − 3) √1 arctg √x3 ¯ = 1+
x2 +3 3
0 0

π
+ (a − 3) 6√ 3
etc.
Răspuns corect (c).

Testul nr. 2
n
1. Observăm că xn+1 = (−a)+(−a)2 +...+(−a)n = (−a) 1−(−a)
1+a
, lim xn+1 =
n→∞
a
− a+1 .
Răspuns corect: (c).
2. Ecuaţia este x3 − 2x2 + x + a = 0, derivata ecuaţiei este 3x2 − 4x + 1 = 0
care are o singură rădăcină ı̂ntreagă x = 1.
Răspuns corect (c).

3. Observăm că a < 0 şi ı̂nmulţim cu conjugatul.


Răspuns corect (a).
2(1 − x2 )
4. Se calculează f 0 (x) = .
|x2 − 1| (x2 + 1)
Răspuns corect (d).

5. f 0 (x) = − x12 − (x−2)


1 3 5
2 − (x−4)2 − (x−6)2 < 0 ⇒ f este monoton de-

screscătoare pe subintervale, dreptele x = 0, x = 2, x = 4, x = 6 sunt


asimptote verticale. lim f (x) = π, lim f (x) = −∞, f descrescătoare⇒
x→−∞ x%0
f intersectează axa Ox ı̂ntr-un punct x0 ∈ (−∞, 0) ; lim f (x) = ∞,
x&0
lim f (x) = −∞ ⇒ f intersectează axa Ox ı̂ntr-un punct x1 ∈ (0, 2) etc.
x%2

Răspuns corect: (e).


1 − ln x 00 2 ln x − 3
6. Deoarece f 0 (x) = 2
, f (x) = rezultă
x x3
3
x 0 e e2
f 0 (x) + 0 − − −
.
f (x) % max &
f 00 (x) − − − 0 +
Răspuns corect (c).
4.1. INDICAŢII 87
³ ´
1 1 1 1
7. Scriem şirul sub forma n 1
2+ n
+ 2
2+ n
+ ... + 2+ n
şi recunoaştem că este
n
1
o sumă Riemann asociată funcţiei f (x) = 2+x pentru o diviziune echidis-
R1 1
tantă a intervalului [0, 1] . Deci limita căutată va fi 0 2+x dx.
Răspuns corect: (b).
Z2 µ ¶
2(t − 1) 3
8. Se calculează f (2) = + dt =
(t − 1)2 + 1 (t − 1)2 + 1
0
2
= ln ((t − 1) + 2
1)|0 + 3 arctg(t − 1)|20 .
Răspuns corect (c).
9. Scriem expresia de sub integrală sub forma:
µ ¶
1 1 x 1
+ − ,
2 x2 + 1 x2 + 1 x + 1
fiecare fracţie având primitive imediate.
Răspuns corect (c).
Z1 Z1 Z2
1+e
p √ √
10. S = 2π f (x) 1 + f 02 (x)dx = 2π ex 1 + e2x dx = π tdt =

2
¡ 2 0 √ √ ¢ 0 2

3
π (e + 1) e2 + 1 − 2 2 .
Răspuns corect (a).
Testul nr. 3
µ ¶ln n
ln n
1. Pentru n impar are loc: lim xn = lim 1 + = 1, pentru n par
n→∞ n→∞
µ ¶n n
n+1 1
lim xn = lim n ln = lim ln 1 + = 1.
n→∞ n→∞ n n→∞ n
Răspuns corect (c).
2. Valorile propuse ale parametrului fiind diferite este suficient să impunem
f 0 (1) = 0.
Răspuns corect (d).
3. Se aplică de două regula lui l’Hôspital.
Răspuns corect (d).
88 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE

4. Numitorul diferit de zero implică dacă x ≥ −1, x 6= − 12 iar dacă x < −1


numitorul este diferit de zero.
Răspuns corect: (e).

5. Calculăm derivata şi analizăm semnul derivatei.


Răspuns corect (d).
2
6. F 0 (x) = ex x2 (x2 − 2). Analizăm semnul derivatei şi selectăm punctele
de extrem dintre punctele critice.
Răspuns corect (c).
r s √ Z1
X
n
k 1X
n k
x
n
7. an = = k3
→ √ dx. Integrala se
k=1
n3 + k 3 n k=1
1 + n3 1 + x3
0 √
calculează făcând schimbarea de variabilă t = x x.
Răspuns corect (c).

Z2 Z3
x+1 x+1

8. Integrala se poate scrie: x(2−x)+3
dx + x(x−2)+3
dx = ln 2 2 +
√ √ √ 1 2
2(arctan 2 − arctan 12 2).
Răspuns corect (c).

9. Se calculează integrala facând schimbarea de variabilă x = t şi se obţine
(n+1)2 (n+1)2
an = 2 ln n(n+2) . Rezultă lim an = 0 şi lim nan = lim 2n ln n(n+2) =0
n→∞ n→∞ n→∞
(cazul 1∞ ).
Răspuns corect (a).

10. Varianta I Placa este limitată de parabola y = 16 − x2 şi de axa Ox (ca


ı̂n figura de mai jos).
y
15

10

0
-5 -2.5 0 2.5 5

-5
4.1. INDICAŢII 89

Datorită simetriei rezultă că centrul de greutate trebuie să fie pe axa Oy,
cu 0 < y < 16 iar x = 0. Singurul răspuns care corespunde cerinţelor
este (d).
Z4 Z4
Varianta II Fie A = aria plăcii, A = f (x)dx = (16 − x2 ) dx =
−4 −4
Z4 Z4
256 1 3
3
. xG = A
xf (x)dx = 256
x (16 − x2 ) dx = 0 (datotită imparităţii
−4 −4
funcţiei de sub integrală şi datorită simetriei intervalului de integrare).
Z4 Z4
2
yG = 2A f (x)dx = 2×256 (16 − x2 ) dx = 32
1 2 3
5
.
−4 −4

Răspuns corect (d).


90 CAPITOLUL 4. MODELE DE TESTE

4.2 Bibliografie
Majoritatea problemelor propuse se găsesc ı̂n culegerea:
Teste de matematică pentru admitere 2005,
Facultatea de Automatică şi Calculatoare,
Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi,
Editura POLITEHNIUM, Iaşi,
la care au colaborat:
prof. dr. Adrian Corduneanu,
conf. dr. Ariadna Lucia Pletea,
conf. dr. Narcisa Dunitriu,
lect. Silviu Cătălin Nistor.