Sunteți pe pagina 1din 11

TIB

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie A respira reprezinta nevoia functiei umane de a capta O2 din mediul inconjurator necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina CO2 rezultat al arderilor celulare din organism. 1. Indepedenta Determinata de mentinerea integritati cailor respiratorii si a muschilor respiratori, de functionarea lor eficienta. 2. ventilatia Patrunderea aerului incarcat cu 02 in plamani si eliminarea aerului cu co2. Are 2 timpi inspiratia si expiratia influentate de permeabilitatea cailor respiratorii, concentratia de 02 in aerul respirat, expansiunea cutiei toracice, maturitatea centrului respirator bulbar, functia normala a centrelor ce regleaza respiratia. Difuziunea gazelor procesul prin care o2 din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si co2 trece din capilare in alveolele pulmonare. - este infulentata de diferenta de presiune a o2 din aerul alveolar si concentratia o2 din sange, starea peretelui alveolar si marimea suprafetei alveolare. Etapa circulatorie - consta in conducerea o2 prin vasele arteriale la tesuturi si a co2 adus de la tesuturi prin vasele lemnoase la plamani pentru a se elimina. - Aceasta este influentata de cantitatea de hemoglobin din sange, debitul cardiac, numarul de hematii si permeabilitatea retelei periferice arteriale. Etapa tisulara: Schimbul de gaze dintre tesuturi si sange se realizeaza cu ajutorul unui system enzematic complex. FACTORII: Biologici: VARSTA - la copii numarul de respirati este mai crescut SEXUL - la femeii se inregistreaza valorii ale frecventei respiratiei la limita normalului STATURA - la persoanele mai scunde numarul de respiratii este mai mare decat la persoanele inalte. SOMNUL - in timpul somnului frecventa respiratory este mai scazuta decat in timpul de veghe. POSTURA - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanilor in timpul respiratiei. individual sanatos poate respire in ortostatism(in picioare) culcat sau sezand . pozitia care favorizeaza este cea in ortostatism si sezand prin contractia corespunzatoare a diafragmei. ALIMENTATIA - influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii prin aportul de glucoza, favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori. EXERCITIILE FIZICE - cresc frecventa respiratiei Psihologici - emotiile influenteaza frecventa si amplitudinea respiratie. sociologici - mediul ambient, procentajul adecvat de o2 din aerul atmosferic reprezinta 21 %. mediul poluat incarcat cu particule microbiene, chimice influenteaza negativ respiratia. climatul- influenteaza respiratia, caldura determina cresterea frecventei respiratiei iar frigul scade. vantul perturba respiratia iar altitudinea prin rarifierea aerului determina cresterea frecventei respiratiei. locul de munca- prin poluarea chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil anei bune respiratii. manifestari de dependenta: frecventa respiratiei se refera la numarul de respiratii pe minut influentata de varsta si sex.

~1~

TIB
la nou-nascut 30-50 R/min la 2 ani 25-35R/m la 12 ani 15-25 R/m la adult 16-18 R/m la varstnici 15-20 R/mAmplitudinea este data de volumul de aer ce patrunde si se elimina din plamani la fiecare respiratie. respiratie profunda sau superficiala. ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii(repiratie ritmica), zgomotele respiratie in mod fiziologic, respiratia este linistita in somn devine zgomotoasa. simetria miscariilor respiratorii- ambele homitorace, prezinta aceiasi miscare de ridicare in inspiratie si de coborare in expiratie. Mucozitatile - mucoasa respiratiei sa fie umeda iar secretiile transparente, reduse si dense. Tusea - reprezinta o respiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile respiratorii. este un fenomen de protectie a organismului. respiratia - costal superior - la femei - prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice datorita mariri diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei. - costal inferior la prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice. - abdominal la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutii toracice. Interventiiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoiei. - invata pacientul sa faca exercitii de mers, relaxare, posturi adecvate care sa favorizeze respiratia si inlaturarea obiceiurile daunatoare. dependenta in satisfacerea nevoii de respiratie. 1. alterarea vocii- cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare, nas, laringe, faringe, dar si o prezenta a alergenilor din mediul inconjurator. manifestari de dependenta: - disfonie- sub forma de raguseala, voce stinsa, aspra - afonie imposibilitatea de a vorbi, senzatia de sufocare, lipsa de aer 2. dispnee respiratie anevoiasa provocata de numeroase cauze: bolii ale inimii, plamani, caile respiratorii superioare; aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea defectoasa a tesuturilor si acumularea de CO2 in sange. manifestari de dependenta - ortopnee- pozitie fortata, bolnavul stand sezand cu bratele atarnate pe langa corp - apnee oprirea respiratiei - bradipnee reducerea frecventei respiratiei - tahipnee cresterea frecventeii respiratiei - hiperventilatie patrunderea unei cantitati de aer mai mare in plamani - hipoventilatie - patrunderea unei cantitati de aer mai mici - tuse expiratie fortata ce permite degajarea cailor respiratorii superioare si secretiile acumultate - hemoptizie - hemoragie exterioarizata prin cavitatea bucala provenind de la nivelul cailor respiratorii si plamani

~2~

TIB
mucozitati ( sputa) amestec de secretii din arborele traheo-bronsic formate din mucus, puroi, sange, celule descoamate( celule exfoliate de la suprafata pielii) cheyne-stokes dispnee- respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim dupa care scade si este urmata de apnee zgomote respiratorii pot fi crepitante, romflante, sibilante cianoza tegumente vienete la nivelul extremitatiolr, mainii, nas gura. kussmaul- dispnee- o inspiratie urmata de o expiratie fortata, apnee. 3. obstuctia cailor respiratoriipoate fi produsa de procese inflamatorii ale cailor respiratorii dar si de prezenta unor corpi straini, patrunsi accidentali in caile respiratorii, deformari ale nasului. manifestari de dependenta - respiratie dificila pe nas bolnavul respira pe gura, secretii abundente nazale, secretii mucoase, purulente sau sangvine care impiedica respiratia. - epistaxis hemoragie nazala - deformari ale nasului: deviatia de sept si traumatisme. stranut (expiratie fortata) interventiile asistentei autonome - tin de asistenta medicala delegate la indicatiile medicului obiective 1. pacientul sa respire liber pe nas -interventii la nivelul nasului: indeparteaza secretiile nazale, umezeste aerul din incapere, asigura un aport suficient de lichide pe 24 de h 2. pacientul sa nu devina sursa de infectie - educa pacientul sa foloseasca batista individuala, de unica folosinta - educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale 3. oprirea epistaxului - aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie - comprima cu policele pe nara care sangereaza timp de 5-10 minute - aplica compresii reci pe nas, frunte si ceafa - recomanda pacientului sa nu sufle nasul 4. pacientul sa prezinte mucuase respiratorii umede si integre - umezeste aerul din incapere - recomanda pacientului repaos vocal absolut - favorizeaza modalitati de comunicare non-verbala 5. pacientul sa inghita fara dificultate alimentatie semisolida - recomanda gargara, alimenteaza pacientul cu lichide caldute 6. pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie - invata pacientul sa evite schimbarile de temperatura si aglomeraatiile 7. pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste pacientul psihic in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in vederea aspirari secretiilor bronsice -

~3~

TIB
invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare si pregateste psihic pacientul in vedea oricarei tehnici va fi supus situatii sau reactii in timpul ingrijirilor care trebuie sa fie in atentia sistemului Anxietatea - un sentiment de inconfort si de tensiune pe care il resimte persoana. poate sa apara sub forma avuta in prezenta unei dureri, a frici sau neliniste(creste pulsul, respiratia, tensiunea). asistenta trebuie sa invete sa deceleze(sa isi de-a seama) anxietatea pacientului , putand fi de ajutor Stresul se manifesta d.p.d.v fizic si psihic. psihologic provine dintr-un dezechilibru intre exigentele la care individul trebuie sa faca fata si capacitatea de a corespunde. asistenta poate sa ajute bolnavul printr-un suport psihologic si prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoii fundamentale. Frica anxietatea se asociaza cu frica; este un sentiment pe care il resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. nu trebuie minimalizata importanta acestui sentiment fata de un tratament, interventie sau moarte. asistenta trebuie sa-i demonstreze intelegere sa-i asculte si sa- i sprijine. Durerea- este o senzatie neplacuta perceputa in unul sau mai multe puncte ale organismului. durere cronica si acuta rolul asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele cu rol delegat, in a-i acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic dar si comunicare terapeutica . imposibilitatea sau diminuarea activiatii normale. - poate afecta percepria imagini si stima de sine Sentimentul de neputinta - situatia in care pacientul se vede condamnat si constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor. pierderea unei fiinte dragi, a unui rol,a unui statut social, creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv. in vederea executarii unor ingrijiri potrivite fiecarui pacient , asistenta trebuie sa stie, sa aplice mai multe metode de actiune care sa usureze suferintele persoanelor bolnave si sa-i asigure un plus de confort si o stare de bine. executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta care vrea sa invete sa informeze pacienntul asupra problemei sale de sanatate asupra tratamentului ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru satisfacerea nevoii fundamentale. Invatarea pacientuluiu este un act de ingrijire esential si necesar. CIRCULATIA functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sangvine, are drept scop transportul substantelor nutritive si a o2 la tesuturi , dar sii transportul produsilor de catabolism(proces de degradare) de la tesuturi la organele excretoare. un rol important il detin sangele si limfa cuprinse in sistemul circulator si inima in conditi de integritate anatomica si functionala. (pulsul si tensiunea). asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiuni arteriale. independenta in satisfacerea nevoii. A. pulsul- reprezinta expansiunea ritmica a arterelor pe un plan osos si este sincron cu sistola ventriculara factorii ce influenteaza a. biologici: -

~4~

TIB
varsta- la copii mici frecventa este mai mare decat la adult si varstnic inaltimea corporala persoanele scunde au frecventa pulsului mai mare somnul- frecventa este mai redusa in timpul somnului alimentatia in timpul digestieii frecventa creste efortul fizic - creste frecventa b. psihologici: emotiile: plansul, mania determina cresterea pulsului c. sociali: prin concentratia de o2 in aerul inspirat este influentat pulsul.

manifestari de independenta 1. frecventa numarul de pulsatii pe minut la nou-nascut 130-140 la copil mic 100- 120 la 10 ani 90-100 la adult 60-80 la varstnic 80-90 este de 3 tipuri - anacrota:ascendenta catacrota:descendenta inflexiune dicrota: suplimentara 2. ritmul- pauzele dintre pulsatii sunt egale 3. amplitudinea cantitatea de sange existent in vase ;este mai mare cu cat vasele de sange sunt mai aproape de inima; la arterele simetrice volumul pulsului este egal 4. tensiunea pulsului este determinata de forta necesara in comprimarea arterei 5. celeritatea- viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile 6. coloratia tegumentelor a tegumentelor inclusiv a extremitatilor si tegumentele sa fie calde. tensiunea arteriala - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali factori deteminanti - debitul cardiac - forta de contractie a inimi - elasticitatea si calibrul vaselor - vascozitatea sangelui tensiunea arteriala scade de la centru spre periferie. factori ce influenteaza 1. biologici: varsta - la copil este mai mica, creste odata cu varsta se stabilizeaza la adult, creste usor la varstnic somnul in timpul somnului tesniunea este mai mica decat in perioada de veghe activitatea diurna, produce o crestere a T.A la fel si la efortul fizic, cu revenire dupa incetarea efortului. 2. psihologici

~5~

TIB
emotiile, anxietatea determina cresterea T.A 3. sociologici frigul produce vaso-constrictie(ingustarea vaselor de sange) da paloare si vaso-dilatatie produce dilatarea vaselor manifestari de independent T.A se obtine in timpul sistolei ventriculare (12.6) T.A max T.A min 1-3 ani 75-90 0-60 4-11 ani 90-110 60-65 12-15 ani 100-120 60 75 la adult 115-140 75-90 la varstnic peste 150 90 T.A diferentiala reprezinta T.A max - T.Amin interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoiii educa pacientul; asigura conditii igienice in incapere(aerisirea); mentinerea tegumentelor curate si integer; alimentatia echilibrada fara grasimi si sodium in exces;evitarea tututnului si consumului de alcool; evitarea sedentarismului; il invata sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia dependent in satisfacerea nevoii circulatie inadecvata surse de dificultate ce determina nesatisfacerea nevoii 1 de ordin fizic: alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi, obstructii arteriale si supraincarcarea inimi. 2 de ordin psihologic : stresul anxietatea si lipsa cuunoasterii(cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre sine si despre obiceiurile daunatoare) manifestari de dependent tegumente modificate: reci, palide datorita irigarii insuficiente a pieli, coloratie violacee a unghiilor, buzelor, nasului, lobului urechii. modificari de frecventa a pulsului: tahicardie(cresterea frecventei pulsului); bradicardie(scaderea frecventei pulsului) modificari de volum al pulsului: puls filiorm-cu volum foarte redus abia perceptibil puls asimetric- volum diferit al pulsului la arterele simetrice modificare de ritm a pulsului aritmic- pauze inegale intre pulsatii dicrot- se percep 2 pulsatii una mai puternica si una mai slaba urmate de pauza modificari ale T.A hipertensiune arteriala cresterea T.A hipotensiune arterial scaderea tensiunii sub valorile normale T.A difera la segmentele simetrice. interventiile asistentei la pacientul cu circulatie inadecvata pacientul sa prezinte circulatie adecvata

~6~

TIB
-sa intrerupa consumul de tutun si alcool - sa aiba alimentatie bogata in fructe, legume - sa reduca grasimile sis area - administreaza medicatia prescrisa de medic - urmareste efectul medicamentelor(monitorizeaza pacientul) - aplica tehnici de favorizare a circulatiei; exercitii active, passive, la pat in limita in care le poate face pacientul pacientul sa fie echilibrat psihic informeaza pacientul aupra stadiului bolii sale, asupra gradului de effort pe care poate sa-l depuna, asupra importantei continuarii tratamenntului medicamentos. tehnici de evaluare a functiilor vitale(t, T.A, P, R) sunt utilizate frecvent ca indicatorii a starii de sanatate sau de boala la internare sip e perioada spitalizari, cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei personae, inainte si dupa interventiile chirurgicale, inainte si dupa perioada de diagnostic, inainte si dupa administrarea medicamentelor ce au efect asupra sistemului respirator, circulator, inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale. Rolul asistenteiin masurarea functiilor vitale. se pregateste materialul si instrumentarul corespunzator si in stare de functionare se pregateste pacientul din punct de vedere fizic, pozitie corespunzatoare, in acelasi timp comoda se pregateste psihic pacientul, explica tehnica si il convinge de necesitatea efectuarii ei si ii solicita cooperarea se asigura conditii de microclimate care sa nu-I influenteze functiile vitale sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale in functie de sex si varsta sa respecte frecventa de evoluare a functiilor vitale in raport cu starea pacicentului observarea si masurarea respiratiei scopul: evaluarea functiilor respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al progresului elemente de apreciat: tipul respiratie, amplitudinea, ritmul, frecventa material necesare: ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaie de temperature interventiile asistentei se aseaza pacientul in decubit-dorsal, fara a-i explica tehnica, plasarea manii cu fata palmara pe suprafata toracelui, numararea inspiratiilor timp de 1 min, consemnarea valorii obtinute printr-un punct de foaia de temperatura. fiecare linie orizontala este egala cu 2 respiratiei unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei. pe alte documente se poate nota cifric. (R=16b/min) aprecierea celorlalte elemente ale functii respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor respiratorii. masurarea pulsului scopul: evaluarea functiei cardiovasculare elemente de apreciat: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, ampiltudinea

~7~

TIB
locuri de masurare: oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radial, femurala, carotida, temporal, pedioasa. material necesare: ceas cu secundar, creion rosu interventiile asistentei pregatirea psihica a pacientului, repaus fizic si psihic 10-15min, spalarea pe maini , reperarea arterei, fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei, exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor , nnumararea pulsatiilor timp de 1 min, consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperature iar fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii. unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie.( Pd=80b/min; Ps=76b/min). interventii pentru mentinerea sau favorizarea expansiunii pulmonare. respiratia profunda favorizeaza oxigenarea si ventilatia adecvata. la pacientii anxiosi, creste volumul curent se diminueaza spatiul pacienti efectueaza o inspiratie profunda si o expiratie prelungita cu buzele stranse. este de preferat sa se execute in pozitia sezand. respiratia diafragmatica pacientul este asezat in pozitia semisezand cu genunchi flectati sustinuti in regiunea poplitee(spatele genunchiului) cu o patura rulata, mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara pe abdomen sub coaste. se roaga pacientul sa inspire adanc pen as cu gura inchisa , sa stea relaxat, sa nu-si arciuasca spatele, sa sesizeze ridicarea abdomenului. in timpul expiratiei pacientul isi ca contracta muschi abdomenului, vatine buzele stranse si se va concentra asupra coborari abdomenuluui. timpul afectat exercitiului va creste progresiv de la 5 la 10 minute. va si efecttuat de 3-4 ori pe zi. se poate efectua in pozitia sezand, ortostatica sau in timpul mersului. drenajul toracic scopul: drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleural si restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expansiunea plamanului. conditii esentiale: sistemul de drenare sa fie perfect intretinut, tuburile sa nu fie obstruate(acoperite) si respectarea normelor de asepsie(igiena). sisteme de drenaj: flacon de drenaj. functionalitatea drenajului este data de aparitia unor bule de aer in lichidului din flacon. acest system are avantajul masurari secretiilor din drenul thoracic interventii aseaza pacientul in pozitia semisezand, explicarea tuturor manevrelor, pentru a combate starea de anxietate a acestuia, fixarea tubulaturi la pat si asezarea flaconului sub nivelul thoracic. observarea drenajului: volumul, ritmul, tipul. solicitarea pacientului sa tuseasca si sa respire profund la 2-3 ore pentru a favoriza drenajul secretiilor. in caz de spargere a flaconului, pensarea tubulaturi si schimbarea flaconului. de retinut : este interzisa ridicarea flaconului cu secretii fara pensarea acestuia. interventii pentru mobilizarea secretiilor. 1. hidratearea- este eficace pentru functionarea sistemului respirator, se recomanda aproximativ 2 l. 2. umidificarea se realizeaza cu pulverizatoare sau cu recipient de apa asezate pe o sursa de caldura ; pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea secretiilor.

~8~

TIB
3. nebulizarea cnsta in adios de umiditate sau medicamente la aerul inspirit, se realizeaza prin pulverizare sau cu ajutorul aerosolilor(amestec de gaz cu un medicament dispersat in particule sferice de ordinal micronilor- bronhidilatatoarele) 4. tapotamentul (tapotaj) consta in lovirea peretului thoracic cu mana ritmic pe toata suprafata timp de 1-2 min. incheietura mainii sa fie relaxata iar cotul in flexie. pacientul este rugat sa respire lent si adanc, iar toracele pacientului sa fie acoperit. este contraindicate la pacientul cu osteroporoza, la fracture costale si la cei cu problem de sangerare. drenajul postural este un procedeu ce permite eliminarea secretiilor, pozitia pacientului se schimba la 20-30 de minute. decubit-ventral, sub abdomen, decubit-ventral cu patul la 20 de grade, decubit- dorsal, decubit lateral stang, lateral drept, pozitia sezand. la sfarsitul fiecarei pozitii, pacientul este rugat sa respire profund. se renunta la pozitiile in care pacientul prezinta discomfort sau dispnee. este contraindicate la pacientii cu leziunii ale maduvei spinari sau cu hipertensiune intracraniana. 5. vibratia pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura sis a expire lent pen as. in timpul expiratiei se aplica cu man ape peretele thoracic si se face o presiune usoara. dupa 5 eexpiratii pacientul este incurajat sa expectoreze, este indicata aceasta metoda la sugari si copii mici. 6. aspiratia orofaringiana sau nasofaringiana material necesare: - dispozitiv de aspiratie, sonde sterile NELATON ,manusi sterile, solutie sterile pentru umectarea sondei, prosop. interventiile asistentei se evalueaza semne si simptome care indica prezenta secretiilor in caile respiratorii superioare se explica pacietului in ce fel acest procedeu va permite degajarea cailor respiratorii se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan, se aseaza in pozitia adecvata: semi-sezand - la constienti decubit-lateral la inconstienti se protejeaza pacientul cu un prosop, spalarea pe maini utilizarea manusilor sterile, fixarea sondei la aparatul de aspiratie, masurarea lungimi sondei de la nas la tragus (zona de la urechii) umectarea(umezirea) capatului liber al sondei introducerea sondei pentru respiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasand-o sa alunece in orofaringe. pentru respiratia nasofaringiana sonda se introduce intr-0 nara dealungul peretelui despartitor al foselor nazale; se face 15 secunde rotind sonda pentru a se extrage secretiile. se extrage sonda, se clateste in solutie sterila efectuand o aspiratie, se lasa pacientul sa se odihneasca 2030 sec. daca are canula pentru oxigenoterapie se reamplaseaza in acest interval. se solicita pacientuluisa respire profund sis a tuseasca intre aspiratii dupa se efectueaza igiena bucala material se curata se dezinfecteaza si se sterilizeaza de retinut: se vor respecta cu strictete masurile de aspiratie; nu se efectueaza aspiratia in timpul introduceri sondei

oxigenoterapia

~9~

TIB
scop: asigurarea unei cantitati corepspunzatoare de o2 la tesuturi prin combaterea hipoxiei(scaderea o2) determinata de: - caderea o2 alveolar - diminuarea hemoglobinei - tulburari in sistemul circulator - problem care interferaza cu diviziunea pulmonara surse de oxygen: statie central de oxygen, microstatie, butelie de oxygen. precautii in utilizarea surselor de oxygen - deoarece o2 favorizeaza combustia prezenta sa trebuie atentionata - pacienti si vizitatori vor fi atentionati asupra fumatului sau a unei flacari in preajma sursei de oxygen - se verifica echipamentele electrice - se evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate, mat. sintetice si inflamatorii - aparatul de monitorizare sau aspiratie vor fi plasate in partea opusa sursei de oxygen - evitarea lovirii buteliilor - butelia cu oxygen vor fi asezate in pozitia vertical si tinute departe de calorifer sau soba. metode de administrare a oxigenului 1. prin sonda nazala - frecvent utilizata, permite administrarea o2 in concentratie de 25-45% - poate fi utilizata pentru terapia pe termen lung - nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale. 2. prin masca - permite administrarea o2 in concentratie de 40-60 - este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii - pooate provoca iritatia tegumentelor fetei - nu se vor utilize la pacientii cu arsuri la nivelul fetei. 3. ochelari de oxigen - sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari - se utilizeaza la copii si pacienti agitati 4. cortul de oxigen - frecvent utilizat la copii - concentratia de oxigen nu poate depasi 50% - are dezavantajul ca atmosfera de subcort se incalzeste si se incarca cu vapori datorita faptului ca pacientul expira si inspira in acelasi mediu - oxigenul nu poate fi umidificat ci trecut prin instalatia de racire - se pot instala instalatii de racire - copii vor fi supravegheati permanent echipament necesar administrari oxigenului - sursa de oxygen, umidificator(recipient pentru barbotarea si contine apa sterila) - sonda nazala, cateter, masca de oxygen sau cort - material adeziv, leucoplast pentru fixarea sondei

~ 10 ~

TIB
interventiile asistentei pregateste psihic si aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare semisezand sau decubit-dorsal asamblarea echipamentului, dezobstruarea cailor respiratorii masurarea lungimi sondei de la nara la tragus umectarea(umezirea) sondei cu apa sterila, pentru facilizarea insertiei si evitarea lezarii mucoaseii dupa introducere fixam sonda pe obraz cu leucoplast fixarea debitului de administrare a oxigenului in functie de prescriptia medicului aprecierea raspunsului terapeutiic al administrari cu oxygen supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau aparitia unor complicatii supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului(presiunea si debitul) mobilizarea periodica a sondei scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara curatirea echipamentului la terminarea tehnici. incidente si accidente daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se rastoarna, lichidul poate fi impins de oxygen in caile respiratorii ale pacientului asfixiidu-l in cazul utilizarii prelungite: - iritarea locala a mucoasei - congestive si edem alveolar - hemoragie intraalveolara patrunderea gazului in esofag duce la distensie(marire) abdomenului.

~ 11 ~