Sunteți pe pagina 1din 133

PROCEDUR PENALA

Prima datorie a statului este de a proteja societatea. Statul determina manifestarile cu caracter antisocial, cele ilicitate care aparin materiei penale i fixeaz pedepsele, cu alte cuvinte stabileste care sunt infraciunile. Aceasta reprezinta obiectul dreptului penal, ins aceasta nu este suficienta. Este necesar ca statul s stabileasca i modalitiile dup care i exercita dreptul fundamental de a reactiona contra acestor manifestari ilicite care aparin materiei penale, astfel se formeaz obiectul procedurii penale care este constituit dintr-un ansamblu de reguli care privesc constatarea infraciunilor, identificarea persoanelor, prinderea acestor, urmrirea, judecat i punerea in executare a hotrrilor penale definitive. Procedura penala aparine dreptului public intern, ea are in intregime caracter legislativ(regulile sunt prevzute de lege), derivat( in raport cu dreptul penal- dreptul penal care conine regulile de fond, preexista procedurii). In raporturile dintre procedura penala i dreptul penal material, procedura penala stabileste formele de aplicare a dreptului material la spete. Dreptul penal material are prioritate ins acesta nu reprezinta nimic fr procedura, justitia penala nu se poate realiza in afr regulilor. Regulile nu exista in mod izolat ci ele se constituie in ansamblu, acesta formand procedura. Procedura penala nu reprezinta un tesut de formalitati inutile, nu reprezinta un cuib de icane care permite uneori intreruperi, intoarceri, regrese in desfasurarea procesului penal. Procedura Penala este fundamentala, indispensbila pentru justitia in materie penala, pentru ca ea nu are doar rolul de a garanta drepturile i libertiile persoanelor implicte ci in primul rand are rolul de a creea poibilitati de aplicare a dreptului penal material la cazuri, ea reprezinta o condiie a eficientei luptei contra criminalitatii, ea trebuie s faciliteze tragerea la rspundere penala a persoanelor cu privire la care se presupun ca au comis infraciuni. Procedura Penala trebuie s fie impla, echitabila Doua caractere procesuale care sunt contradictorii: interesul privat al statului ( de a pedepi persoana cu privire s-a stabilit ca este vinovata) i interesul privat al prilor procesului penal. P.P trebuie s garanteze prezumia de nevinovie, dar in acelai timp treubie s fie in msura s impiedice erorile judiciare, ea presupune un sistem de probe potrivit, o organizare judiciara corespunzatoare. Procedura penala stabileste organele judiciare care exercita functii judiciare in cursul procesului penal Procedura penala se deosebeste de procesul penal, procesul reprezinta doar obiectul procedurii penale, p.p este alctuita din norme juridice care privesc procesul penal. Normele

juridice care alctuiesc procedura penala sunt de 2 feluri: norme procesuale(cele care reglementeaz actele de procedura care dinamizeaz procesul penal) i procedurale( cele care privesc actele de procedura princare se aduc la indeplinire dispoziiile i msurile luate in cursul unui proces penal). P.P are caracter legislativ- surs principala a procedurii penale o reprezinta legea scris In mod excepional sunt surse i ordonantele de urgenta ale guvernului Principala surs a procedurii penale il reprezinta Codul de procedura penala. Codul de procedura penala in vigoare este din 1968, intrat in vigoare la 1 ian 1969, adoptat in perioada unui regim totalitar, care a fost modifict de multe ori astfel acesta se apropie de un model de proces penal acuzatorial, ins in prezent se poate conidera ca acesta aparine unui model procedural mixt, este pe jumatte inchizitorial i pe jumatte acuzatorial. Sunt numeroase legi de completare culminand cu legea nr 202/2010 ( privind accelerarea solutionarii proceselor). Sunt notabile urmatoarele legi: legea 281/2003, O.G 66/2003, O.G 109/2003, legea 456/2006, O.G 60/2006, legea 167/2010, legea 202/2010. Este adoptat i Noul Cod de Procedura Penala, plecnd de la neceitatea unei reforme globale. Reformele succeive nu au facut altceva dect s complice procedurile, s adanceasca inconsecventa legiuitorului in stabilirea regulilor privind procesul penal. Acesta este adoptat ins va intra in vigoare in decembrie 2011( data nerealista- 1 oct 2012 data realista) Legea de punere in aplicare conine dispoziii tranzitorii i modificari ale noului Codul de procedura penala, astfel se demonstreaz stangacia legiuitorului. Pe lng Codul de Procedura Penala o alta surs o reprezinta legiile penale care conin norme procesual penale: legea 243/2000( prevenirea i combatarea traficului ilicit de droguri) 39/2003 ( combatarea crim organizate) 78/2000, legiile care conin regimuri particulare 243/2002, 508/2004 ( modificari completari) Constitutia surs a p.p. Curea Const exercita un rol important in formarea i in dezv regulilor privind procesul penal( ex: numeroase decizii care privesc direct procesul penal- pe calea exceptiilor de neconstitutionalitate care se invoca in cursul desfasurarii. Eliminarea al 6 art 303 din c.p.p i modificarea ultimului aliniat a art 29 din legea 47/1992 privind org i func Curii Const, prinlegea nr 167/2010, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate nu are ca efect suspendarea judectii pn la solutionarea excepetiei, ci judecarea continu pentru ca ulterior dup rmnerea definitiva a hotrrii, dac sunt indeplinite condiiile din art 408(2) din c.p.p exista motiv de revizuire a hotrrii penale definitive, ca urmare u unei decizii a Curii Const. ) Pe lng legi i constitutie, p.p decurge azi i din reguli internationale care aparin dreptului international public i in special dreptului international al drepturilor omului. Ele se gasesc astazi in dreptul comunitar ca urmare a aderarii Romniei la U.E. Exista decizii i directive care au aplicabilitate directa in dreptul intern care privesc procesul penal. Se mai

gasesc i in recomandari la nivelul Coniliului Europei, precum i in norme ale Conventiei Europene a drepturilor omului, care prinintermediul Curii Europene a drepturilor omului a format o adevrata jurisprudenta. Ele se gasesc in ultimul timp i in jurisprudenta Curii de Justitie a U.E. Rol fundamental in dezv procedurii penale il are i I.C.C.J care i afirma rolul pe care il are potrivit art 206 din Constitutie, acela de interpretare i aplicare unitara a legii pe intregul teritoriu a Romniei. Ca urmare a eliminarii recursului in anulare din sistemul judiciar prinlegea 576/2004 s-a dezvoltat coniderabil practica RILurilor pronuntate de ctre sectiile unite a I.C.C.J, decizii obligaorii pentru instana, avand aceeai forta cu hotrriile CEDO i deciziile C.C ( obligaorii). Multiple surse ale procedurii penale, de aceea procedura penala este o materie complexa, dinamica, dificila, presupune cunoatere.

Aplicarea in spaiu a procedurii penale


Principiul este teritorialitatea. -> prezumie de teritorialitate in privina competentei organelor judiciare penale interne, ceea ce inseamna ca extrateritorialitatea este permis doar in situaia in care exista justificari speciale. Sunt cunoscute urmatoarele situaii : 1.Extrateritorialitatea la cererea organului judiciar intern 2.recunoaterea hotaririlor penale straine 3. extradarea, mandatul european de arestare- reglemntate de legea 302/2004 privind cooperearea internationala judiciara numeroase completari i modificari 4. imunitatea reprezentantiilor diplomatici

Aplicarea in timp a procedurii penale


Aplicarea in timp este guvernata de principiul activitatii legii. Legea de procedura se aplica in intervalul cuprins intre momentul intrarii in vigoare i momentul ieirii din vigoare a legii. In ceea ce priveste procesul penal exista o trastura particulara in raport cu celelalte materii: se vorbeste de imediata aplicare a legii de procedura penala, din aceasta trastura decurg 3 consecinte:

1. aplicabilitatea legii de procedura cu privire la procesul penal care a fost pornit i care s-a desfasurat in toata perioada in care legea era in vigoare 2. meninerea ca valabile a actelor de procedura intocmiteinaintede intrarea in vigoare a noii legi chiar dac procesul penal a fost pornit anterior intrarii in vigoare a legii

3. Inaplicabilitatea legii de procedura cu privire la actele de procedura intocmite ulterior ieirii din vigoare a legii chiar dac procesul penal a fost pornit sub imperiul legii vechi (ex: intre momentul inchiderii dezbaterilor i momentul pronuntarii hotrrii apare o noua lege care stabileste o alta compunere a instanei in mod obligatoriu instana va relua dezbaterile in noua compunere-> legea de procedura este de imediata aplicare sub snctiunea nulitatii absolute). Este poibil ca in momentul in care intervine o lege de procedura, procesul penal s se afle in curs de desfasurare, in acest caz apar as numite situaii tranzitorii( momentele princare trece o cauza penala, un proces penal, de la o lege de procedura la alta, este vorba de as numitele legi succeive sau intermediare). Prindispoziii tranzitorii intelegem acele dispoziii legale care sunt cuprinse in legiile tranzitorii i reglementeaz trecerea de la legea veche la legea noua. (ex: se gasesc astfel de dispoziii in legi de punere in aplicare, i legi speciale 281/2003, 356/2006, 41/1996, 202/2010- hotrrile penale pronuntate sunt supuse in ceea ce priveste caile de atac motivele i termenele legii de procedura vechi, sunt valabile caile de atac motivele i termenele care sunt prevzute in legea veche, iar cnd este vorba de procesele in curs de desfasurare organele vechi raman competente dac aceastea au fost sesizateinaintede intrarea in vigoare a noii legi, dac sesizarea s-a facut dup intrarea in vigoare a legii noi atunci competena este potrivit legii noi )

Sunt 2 situaii de exceptie de la principiul actitivitatii legii de procedura: 1. situaii care privesc retroactivitatea 2. situaii care privesc ultraactivitatea 1. Retroactivitatea legii de procedura este poibila cu privire la actele care au fost intocmite cu incalcarea condiiei prevzute de legea veche dac aceasta condiie care priveste valabilitatea actului nu mai este prevzute de legea noua( ex: legea 281/2003 prevedea ca apelul procurorului in latura civila este condiionat de apelul prii civile, legea 306/2006 inlatura aceasta condiiei.) Retroactivitatea mai este poibila atunci cnd exista dispoziii exprese ca se aplica retroactiv 2. Ultraactivitatea: In materia competentei- atunci cnd s-a pronuntat o hotarare jud in prima instana, instana competena s judece apelul i recursul este cea prevzuta de lege la momentul pronuntarii hotrrii In materia cailor de atac, calea de atac prevzuta de lege impotriva unei hotrri penale este cea care este stabilita de legea in vigoare din momentul declararii caii de atac. In acest caz, ultraactivitatea legii de procedura opereaz doar in sensul admibilitatii caii de atac, nu in acela al inadmisibilitatii ei, pentru ca ratiunea ultraactivitatii este aceea de a garanta accesul procurorului i prilor la calea de atac

prevzuta de lege. In acest caz ultraactivitatea este aplicabila nu numai cu privire la existenta caii de atac ci i cu privire la motivele acesteia. In materia termenelor- termenele sunt cele prevzute de legea in vigoare din momentul in care acestea au inceput s curga- sunt numeroase termene inauntrul carora trebuie, pot sau nu pot s fie indeplinite acte de procedura

Obiectul procedurii- procesul penal


Procesul penal reprezinta o activitate progreiva care se desfasoara in etape, trepte. Procesul penal este o activitate complexa care se realizeaz de anumite organe de stat denumite organe judiciare sau organe ale procesului penal, cu respectarea stricta a dispoziiilor legale i cu participarea activa a prilor in scopul constatrii la timp i in mod complet a faptelor care constituie infraciuni astfel inct orice persoana cu privire la care se constat ca este vinovata s fie pedepita potrivit vinoviei sle i nici o persoana nevinovata s nu fie tras la rspundere penala. Proces- activitate progreiva, in dezvoltare care este in general aleatorie dar care prezinta i aspecte de previzibilitate.

Procesul penal are urmatoarele trasturi: 1. Este o activitate complexa este alctuit dintr-o succeiune de acte de procedura Permite formarea unui dosar penal Un dosar penal este alctuit din 2 ctegorii de documente: documente procedurale care atesta doar legalitatea desfasurarii procesului penal- acestea au prioritate, documente probtorii-> cele care conin probele i care privesc stabilirea adevrului, privesc chestiunile legate de fondul cauzei 2. Procesul penal se organizeaz de organe judiciare-> cunoate o diveritate de organe judiciare, astfel sunt organe de urmrire penala( organele de cercetare penala i Ministerul Public- procurori constituiti in parchete)- faz preliminara cu careacter nejurisdictional i instanele judectoresti. Instanele sunt organizate la fel att in materie civila ct i in materie penala: judectorii, tribunale, Curi de apel, ICCJ(sectia penala). In mod corespunzator exista Parchete pe lng judectorii, tribunale, Curi de apel, ICCJ. Exista att instane militare ct i parchete militare 3. Procesul penal reprezinta o activitate complexa care se desfasoara cu respectarea strica a legii principiu director a procesului penal. In materie penala competena este strica, prevzute de lege. Procesul penal se desfasoara cu participarea activa a priilor. Prile in principiu nu pot lipi. Prile sunt persoane intereste acestea dobandesc drepturi i i asuma obligaiile care i au izvorul in aciuniile care se pun in micare i care se exercita in cursul unui proces penal spre deosebire de procesul civil, prile in procesul penal sunt cele care sunt prevzute expres de lege, prile sunt enumerate limitativ( art 24 c.p.p). Prile sunt:

1.Inculpatul- partea principala acuzata. Persoana impotriva caruia s-a pus in micare aciunea penala. 2.Partea vtmat- persoana care a suferit perin fapta penala o vtmare fizica, morala sau materiala, dac participa in procesul penal 3. Parte civila procesului penal persoana vtmat care actioneaz aciunea civila in cadrul

4. persoana responsabila civilmente- persoana chemat in procesul penal s rspund pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului ! Ministerul public nu este parte, dar este asimilat priilor. Scopul procesului penal este de 2 feluri: scopul imediat: constatarea la timp(corespunde principiului celeritatii sau rapiditatii care reprezinta pretutindeni o problema, reprezentand o obseie a intregului sistem, in detrimentul rapiditatii trebuie s primeze principiul adevrului ) i completa a faptelor. Procesul penal are ca scop acela ca orice persoana care este vinovata s fie pedepeita potrivit vinoviei sle i nici o persoana nevinovata s nu fie pedepsit. Scopul are la baz att interesul public ct i interesul privat al prii, al inculpatului care este acela de a fi pedepsit doar in msura vinoviei i de a nu fi pedepsit dac s-a stabilit pe baza probelor ca nu este vinovat. Scopul mediat este de natur social politic- acesta const in aprarea regulilor de drept a persoanei, a drepturilor i libertiilor acestora precum i educarea tuturor persoanelor in sensul respectarii dispoziiilor legale de aceea procesul penal prezinta un important rol eductiv, este in general mult mai spectaculos dect procesul civil, dac cel civil se bazeaz pe documente, cel penal se bazeaz in mare msura pe pledoariile orale a participaniilor, a pledantiilor care transforma aceasta profeie in ARTA, prinprezentarea argumentelor care trebuie s aiba rol eductiv, ele sunt pentru autoritatiile judiciare ct i pentru persoanele care se afla prezente in sla de judecat de aceea procesul penal exercita un important rol eductiv, in prevenirea comiterii de infraciuni.

Procesul penal este guvernat de as numitele PRINCIPII. Principiile procesului penal realizeaz structura universla a procesului, ele exista in intreaga desfasurare a procesului penal i sunt obligaorii, sunt reguli cu caracter general care privesc intreaga desfasurare a procesului penal, ele sunt prezente in intreaga structura, sub acest aspect procesul penal este strucutrat in 3 faze procesuale: Faza de urmrire penala( preliminara)- activitati de constatare, sesizare, identificarea i prinderea persoanelor presupuse, efectuarea de investigatii i administrarea de probe pn in momentul trimiterii in judecat. Urmrirea se realizeaz de organele de urmrire penala cu respectarea competentei prevzute de lege.

Judecat activitati specifice- cercetarea probelor i solutionarea cauzelor, din momentul trimiterii in jucat, a sesizarii instanei, cu rechizitoriu i pn in momentul pronuntarii unei solutii, ea se realizeaz de instanele penale de judecat Executarea hotrriilor penale care constau in activitati specifice de punere in executare a unor hotrri penale definitve- proceduri de executare

Faz de executare se realizeaz de ctre judector specializat cu executarea numit judector delegat cu executarea i de aa numita instana de executare. Principiile care guverneaz procesul penal sunt cele prevzute de c.p.p la art 2-8: art 2(1) - stricta legalitate, principiul oficialitatii ( art 2 al 2). Principiul aflarii adevrului ( art 3), principiul rolului activ al organelor judiciare ( art 4), garantarea liberatii persoanei ( art 5 ), respectarii demnitati iumane ( art 5 (1) ), principiul prezumiei de nevinovie( art 5(2)) garantarea dreptului la aprare ( art 6), limba oficiala- romna ( art 7) , foloirea limbii romne prininterpret( 8)

Stricta legalitate care intreneaz procesul penal inseamna ca procesul penal se desfasoara att in faz de urmrire penala ct i in faz de judecat cu respectarea stricta a dispoziiilor legale, organele judiciare penale sunt doar cele prevzute de lege, ele exercita doar acele atributii prevzute de lege, asigura respectarea dispoziiilor legale care privesc procesul penal in intreaga s desfasurare. Legalitatea include i executarea hotrriilor penale. Actele indeplinite cu incalcarea dispoziiilor legale nu sunt valabile ele se snctioneaz cu nulitate. ( cpp reglementeaz nulitatiile) Oficialitatea procesului penal ( al 2 art 2 cpp) inseamna ca toate actele de procedura se indeplinesc din oficiu, ele sunt obligaorii datorita caracterului de ordine publica cu exceptia cazurilor prevzute de lege-> aciunea penala indisponibila. Aciunea civila care este disponibila atunci cnd se exercita in procesul penal, alaturi de aciunea penala, prezinta trasturi de oficialitate

Principiul aflarii adevrului Organele judiciare penale au obligaia ca in realizarea obiectivului urmarit prindesfasurarea procesului penal s cerceteze , s examineze cauza penala sub toate aspectele, s cerceteze in mod complet faptele materiale. Adevrul trebuie s fie stabilit pe baz probelor. Stabilirea adevrului trebuie s fie completa, organele judiciare au obligaia s apropie probele ct mai mult de realitate. Adevrul trebuie s fie stabilit in mod obiectiv -> cpp reglementeaz un sistem de probe i de mijloace de prob Principiul rolului activ In intreaga desfasurare a procesului penal potrivit atributiilor prevzute de lege organele judiciare au obligaia de a exercita rolul activ. Aceasta presupune ca organele judiciare penale s aiba initiativa indeplinirii tuturor actelor procesuale i procedurale prevzute de lege. De asemenea mai presupune ca organele judiciare penale s explice prilor drepturile

i obligaiile procesuale pe care acestea le au in procesul penal, in toate fazele i in toate stadiile procedurale. De asemenea aceasta mai presupune ca organele judiciare s intervina in mod activ in exercitiul drepturilor i obligaiilor procesuale al tuturor participaniilor la procesul penal incluzand: Ministerul public i prile. Rolul activ se opune judectorului arbitru din dreptul anglosxon Principiul garantarii libertii persoanei Potrivit acestui principiu libertea persoanei este garantata in tot cursul procesului penal. Potrivit Constitutiei ( art 23 al 1) in acelai timp cu garantarea libertii persoanei este garantata i siguran persoanei. Prinnotiunea de liberte, in sensul art 23 al 1 din Const i din cpp se intelege: doar libertea FIZICA a persoanei ( de a merge i de a veni). Prinsigurana persoanei inseamn respectarea, garantarea respectarii de catre autoritatiile judiciare penale a libertii persoanei in cursul procesului penal. Intruct principiul este libertea persoanei in procesul penal inseamna ca restrangerea sau privarea de liberte reprezinta exceptii de la principiul care presupun indeplinirea unor condiii stricte i presupun o procedura determinata. De aceea reinerea, arestarea preventiv a unei persoane ( a invinuitului sau inculpatului) precum i toate formele de limitare a libertii persoanei nu sunt poibile dect in cazuri i in condiii strict determinate care sunt prevzute expres de lege. Ca o importanta garantie a libertii persoanei, odata cu revizuirea Constitutiei in 2003, msura arestarii preventive poate fi dispus doar de ctre judector, poate fi dispus in cursul urmririi penale pe o durata determinata de cel mult 30 de zile cu posibilitatea prelungirii din 30 in 30 de zile fr a se putea depai in faz urmririi penale 120 de zile, iar in cursul judectii msura este supus unor proceduri de verificare la intervale de timp rezonabile, dar nu mai tarziu de 60 de zile. Reinerea unei persoane poate avea o durata maxima de 24h in actuala reglementare. Ca o importanta garantie a libertii penale, in tot cursul procesului penal, persoana reinuta sau arestata precum i cea supus unei forme de restrangere a libertii are dreptul de a cere revocarea msurii oricnd, neexistand nici o limitare, dac msura este coniderata ilegala. In tot cursul procesului penal, inculpatul poate cere punerea s in liberte provizorie sau sub control judiciar oricnd. Oricnd persoana care este reinuta sau arestata pe nedrept poate cere reparatia prejudiciului cauzat prinluarea unei asemenea msuri atunci cnd se produce un prejudiciu. Principiul respectrii demnitii umane In toate fazele procesului penal, att in cea de urmarie ct i in cea de judecat sau de executare a pedepsei, inculpatul trebuie s fie tratt de ctre persoanele judiciare cu respectarea demnitatii umane. Sunt interzise tortura, tratamentele inumane sau cu cruzime. Este necesar s fie evocta juriprudenta CEDO. Incalcarea art 3. ( multe condamnari ale RO, in general despre condiiile de detentie, sau purtarea ctuselor in locuri publice) Prezumia de nevinovie

Legea 281/2003 Prin introducerea acesteia se subliniaz importanta acestei reguli pentru desfasurarea procesului penal. Orice persoana trebuie considerat nevinovata in toata perioada de desfasurare a procesului penal pn in momentul in care se obine o hotarare judectoareasca definitiva de stabilire a vinoviei, pn in momentul in care vinovatia este legal stabilita. Prezumia prezinta o reglementare particulara in materia probelor, astfel dup modificarile aduse de Legea 281/2003, art 66 al 1 din CPP prevede in mod expres ca invinuitul beneficeaz de prezumia de nevinovie, astfel inct beneficiind de prezumia de nevinovie nu are obligaia de a-i prob nevinovatia ci dimpotriva aceasta obligaie incumba organelor judiciare. Statul are obligaia de a prob faptele. Al 2 art 66 CPP prevede in mod expres ca atunci cnd exista probe de vinovie, invinuitul sau inculpatul are dreptul de a propune probe pentru a dovedi lips de temeinicie ainvinuirii. Aceasta regula nu trebuie interpretata in sensul ca vinovatia s-ar putea stabili pe parcursul procesului penal adicinaintede obinerea unei hotrri judectoresti definitive, ci trebuie interpretata in sensul ca invinuitului sau inculpatului i se recunoate doar un drept care este fundamental in materia probelor i anume dreptul la contraprobe. Prezumia de nevinovie este garantata de exercitiul dreptului invinuitului sau inculpatului ( persoanei suspecte sau acuzate) de a nu face declaraii ( dreptul la tcere). Prezumia de nevinovie face aplicabila in procesul penal regula in dubio pro reo, potrivit careia atunci cnd exista indoiala, ea profita invinuitului intotdeauna, pentru ca o solutie de condamnare nu este compatibila cu indoiala, ci condamnarea se bazeaz pe certitudine. Cnd exista indoiala? Prere prof: nu exista indoiala atunci cnd la dosarul cauzei exista att probe de vinovie ct i probe de nevinovie precum atunci cnd toate probele sunt fie de vinovie sau nevinovie. Exista indoiala atunci cnd la dosar nu exista nici probe de vinovie dar nici de nevinovie. In aceasta situaie indoiala trebuie s conduca la achitare. Indoiala este o prob pozitiva de nevinovie. Principiul garantarii dreptului la aprare Art 6 Cpp: dreptul la aprare este garantat invinuitului sau inculpatului in tot cursul procesului penal. Dreptul la aprare da nastere unei obligaii corelative care revine organelor judiciare i anume obligaiei de a aduce la cunotiin invinuitului sau inculpatuluiinaintede prima ascultare ca are dreptul de a-i angaja un aprtor(avocat-membru al baroului). Se intocmeste procesul verbal care este obligatoriu. Inainte de a fi ascultat, inculaptului i se aduce la cunotiin in mod obligatoriu, coninutul faptei materiale pentru care este cercetat precum i a incadrarii juridice data faptei. Aducerea la cunotiin a faptei pentru care invinuitul sau inculpatul este cercetat trebuie s se realizeze intr-un termen scur (imediat). Pentru aceasta, persoana cercetata este chemata

de organul judiciar penal, este intrebta dac solicita acordarea unui termen in vederea pregtirii apararii ( este necesar deoarece persoana urmeaz s dea o declaraie). Cu aceasta ocazie ( art 70 al 2 cpp) persoanei cercetate, respectiv invinuitului, i se aduce la cunosintainaintede ascultare ca are dreptul s nu dea declaraie atragandu-i-se atentia ca dac da o declaraie atunci aceasta va putea fi foloita impotriva s in proces. Dreptul la aprare este unul complex, el presupune 1. Posibilitatea prilor de a se apara singure in proces (prilor le sunt recunoscute numeroase drepturi i obligaii procesuale) 2. Dreptul la aprare inseamna i posibilitatea prilor de a recurge la serviciile deasistenta juridica ale unei persoane calificte, ale unui aprtor care trebuie s fie avocat membru al baroului. 3. Presupune i obligaia organelor judiciare de a cerceta in toate fazele procesului att aspectele care sunt nefavorabile ct i cele ce sunt favorabile prilor. Principiul limbii romne: Toate actele de procedura se intocmesc in limba romna. In teritoriile unde locuiesc persoane de nationalitate straina li se permite acestora s foloseasca in faa organelor limba materna, ins in acest caz toate documentele procedurale se traduc i se intocmesc tot in limba romna, traductorul fiind doar unul autorizat. Pentru persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romna se foloseste limba romna prinintermediul unui traductor i dac este cazul, a unui interpret autorizat potrivit legii. In afr acestor principii din CPP mai sunt i altele care rezulta din Constitutie i din reglementarile internationale privind drepturile omului: egalitatea persoanelor in procesul penal, dreptul la un proces echitabil, garantarea respectului la o viaa privata, intim, familiala; protectia domiciliului unei persoane ( incidenta art. 8 din Conventie).

Competena organelor judiciare penale


Organizarea judiciar Legturile cu procesul penal: Organizarea judiciar se caracterizeaz princomplexitate in materia penala deoarece spre deosebire de alte materii aici exist o diveritate de organe judiciare penale, adic de organe de stat care exercit funcii judiciare in legtur cu desfaurarea procesului penal-> organe de stat care exercit atribuii privind procesul penal. Exist organe de urmrire penala care asigur urmrirea i exist de asemenea, instane de judect . Acestea fac parte din ctegoria organelor judiciare.

In afr acestora in procesul penal indeplinesc acte de procedur i alte organe de stat care nu sunt inzestrate cu funcii judiciare care poart denumirea de organe constattoare. Acestea au doar rolul de a constat infraciuni i apoi de a le prezenta organelor de urmrire penala prevzute de lege. Sunt 2 ctegorii de organe constattoare: Cele prevzute de art 214 din CPP: organele inspeciilor de stat, alte organe de stat precum i cele ale unor uniti dintre cele prevzute in art 145 C.P(de interes public) . Cu privire la infraciuni constnd in inclcarea dispoziiilor legale sau a obligaiilor pe care le controleaz potrivit legii. Organele de control sau de conducere ale administraiei publice cu privire la infraciuni de serviciu sau in legatur cu serviciul ( 2 ctegorii) comise de persoane aflate in subordinea sau sub controlul lor. Ofierii i subofierii jandarmeriei romne pentru infraciuni descoperite cu ocazia miunilor specifice. La acestea se adaug i alte organe de stat prevzute in legi speciale : autoritatea vamala ( legea 86/2006), poliia comunitar, serviciile specializate in culegere de informaii (servicii secrete- Serviciul Romn de Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Protecie i Paz).

Aceste organe constattoare au (1) dreptul de a lua declaraii de la fptuitori, au (2) dreptul de a ridica obiecte materiale care reprezint corpuri delicte i au (3) dreptul de a evalua pagubele produse. In caz de infraciune flagrant au dreptul de a-l prinde pe fptuitor i de a-l prezenta autoritiilor judiciare competente. In toate cazurile aceste organe intocmesc procese verbale care sunt mijloace de prob in procesul penal. Procesul verbal se inainteaz organului de urmrire penala in cel mult 3 zile de la descoperirea infraciunii. Organele constattoare din art 215 sunt comandanii de nave i aeronave pentru infraciunile comise de pe sau pe aeronava in afr portului sau in afr aeroportului. Sunt organe constattoare i agenii poliiei de frontier (nu ofierii). Aceste organe de constatre au dreptul i obligaia intotdeauna de a lua declaraie de la fptuitor i persoanelor prezente i au dreptul intotdeauna (nu doar in caz de infraciune flagrant) de a l prezenta pe fptuitor autoritii judiciare competente (organului de urmrire penala prevzut de lege) Organele de urmrire penala sunt organe care realizeaz in procesul penal toate activitiile cu caracter preliminar incepnd cu cele de constatre a infraciunilor, descoperire, prindere i identificare a fptuitorilor i coninund cu cele de strngere de date in vederea efecturii investigaiilor i indeplinirea tuturor actelor de urmrire penala. Potrivit art. 201 C.P.P- 2 organele de urmrire penala: organe de cercetare penala i procurori care sunt constituii in Parchete in cazul Ministerului Public. Organele de cercetare penala asigur cercetarea penala a infraciunilor. Organele de cercetare penala sunt de 2 feluri: organul de cercetare penala al poliiei judiciare, organul de cercetare penala special. Organul de cercetare penala al poliiei

judiciare este organul de cercetare penala comun care are o competen comun de cercetare a infraciunilor. Poliia judiciar este alctuit din politisti care provin din Corpul Poliiei, practic Poliia Romn se mparte in 2 corpuri: (1) poliia judiciara, ( 2) restul poliiei. Poliia judiciar- poliiti care provin din structurile poliiei i care sunt desemnai nominal de Ministrul Administaiei i Internelor cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe lng ICCJ, care i exercit atribuiile in procesul penal, in faz preliminar a procesului penal, sub autoritatea procurorului general. Retragerea avizului conform atrage incetarea calitii de membru al poliiei judiciare. Atunci cnd exist o lege speciala care stabilete o procedur diferit de desemnare a membrilor poliiei judiciare, dispoziiile cuprinse in legea speciala se aplic in mod prioritar. Poliia judiciar este reglementat de Legea nr 364/2004 cu modificrile i completrile ulterioare-> stabilete procedura comun. Potrivit regulilor comune, membrii poliiei judiciare sunt de 2 feluri: ofieri i ageni Potrivit legii nu exist vreo diferen sub aspectul atribuiilor prevzute de lege intre ofieri i ageni. Poliia judiciar se afla potrivit legii intr-o dubla subordonare i anume: O subordonare adminstrativ fa de organul adminstrativ ierarhic superior. In acest fel poliitii din cadrul poliiei judiciare dei sunt desemnati de ministrul de interne in vederea efectuarii de acte privind procesul penal, adic in vederea indeplinirii de funcii judiciare in cazul procesului penal, pstreaz legturile cu structurile administrative din care provin Se afla intr-un raport de subordonare profesionala fa de procurorul care supravegheaz urmrirea penala, astfel potrivit art 209 al 1 C.P.P procurorul care supravegheaz urmrirea penala conduce, controleaz i organizeaz intreaga activitate a poliiei judiciare.

Prere prof: Legea 364/2004 modifict i completat nu contine suficiente garanii de independen a poliiei judiciare, ceea ce ar putea afecta independena justiiei- poliia judiciara indeplineste acte care apoi vor sta la baz hotrrilor judectoreti. Astfel potrivit legii, poliitii din cadrul poliiei judiciare pot primi indrumri din partea efului ierarhic privind activitiile de constatre a infraciunilor, strngerea de date in vederea inceperii urmrii penale, inclusiv in privina inceperii urmririi penale. Inceperea urmrii penale poate fi dispus in cazurile pe care le supravegheaz procurorul, de ctre organul de cercetare penala, ceea ce inseamn c acesta se bucur de o independenta relativ. Ulterior ins pentru a fi valabila rezoluia organului de cercetare penala aceasta este supus confirmrii de ctre procuror, in termen de cel mult 48 de ore. !!!!!Organul administrativ ierarhic superior nu poate interveni ins sub nici o form in legtur cu actele de cercetare penala, adic cele ce se efectueaz dup inceperea urmririi penale. Exist 2 legi speciale care reglementeaz activitatea poliiei judiciare i care contin dispoziii particulare, care au prioritate fa de cele comune: O.G 43/2002, legea 508/2004. Aceste legi speciale au creat o poliie judiciar pus in mod exclusiv in slujba procurorului, in slujba justiiei in materie penala. Potrivit acestor legi speciale, poliitii din cadrul poliiei judiciare nu se mai afla intr-o dubla subordonare ci ei sunt subordonai exclusiv procurorului care efectueaz urmrirea penala. In cazul DNA i numirea acestor politisti nu se mai

realizeaz de ministrul administratiei i internelor ci direct de ctre procurorul ef al DNA care face parte din structura parchetului de pe lng ICCJ. Poliitii rspund direct in faa procurorului sef. De asemenea, spre deosebire de procedura comuna( prin derogare), in acest caz poliia judiciar nu mai are competena de a efectua orice act de cercetare penala cu exceptia celor date in competena altor organe de urmrire penala, ci pot efectua doar actele de cercetare penala dispuse in mod expres de ctre procuror, dispoziia procurorului in acest caz trebuind s fie scris i motivat. Pe lng poliia judiciar, efectueaz acte de cercetare penala i aa numitele organe de cercetare penala speciale-> cercetarea penala speciala. Aceste organe sunt : 1. Comandanii unitiilor militare- corp aparte i similare pentru infraciuni svrite de militarii din subordine, in acest caz competena poate veni i ofiterilor anume desemnai de comandaii acestor uniti militare 2. efii comenduirilor de garnizoan sau ofierii anume desemnai de ctre acetia pentru infraciuni svrite de militari in afr unitiilor militare. 3. Comandaii centrelor militare sau ofieri anume desemnai de acetia , pentru infraciuni svrite de persoane civile in legtur cu obligaiile lor militare. In acest caz organul de poliie, exceptnd poliia judiciar, poate intocmi acte de constatre atunci cnd descoper o infraciune. De asemenea mai sunt organe speciale i : ofierii poliiei de frontier pentru infraciuniile de frontier, cpitanii porturilor pentru infraiuni contra ordinii i disciplinei la bordul navei ori contra siguranei navigaiei maritime sau pentru infraciuni in legtur cu serviciul, comise de personalul navigant al marinei civile, dac fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navigaiei. Pentru ultimele 2 cazuri, cercetarea penala poate fi efectuat i de organul de cercetare penala al poliiei judiciare. Pentru primele 3 competena revine exclusiv organului de cercetare penala special.

Ministerul Public
Particip in procesul penal prin intermediul procurorilor. Este alctuit din procurori. Procurorii sunt constituii in parchete care sunt organizate pe lng instanele penale. Ministerul Public dup noile prevederi introduse prin legea nr 304/2004 privind organizarea judiciar cu modificarile i completrile multiple, nu face parte din Autoritatea judectoreasc. Ministerul Public aparine unei autoriti executive. Ins nu este vorba de executivul obisnuit, ci de un executiv care este pus in slujba justiiei.

De aceea chiar dac, Ministerul public nu aparine autoritatii judectoresti este implict in infaptuirea justiiei in materie penala alaturi de instanele judectoresti prinmodaliti specifice. Ministerul Public este creat pentru a asigura realizarea urmririi penale care este prima faz a procesului penal. Procurorii, spre deosebire de judectori care se bucura de inamovabilitate, se bucur de stabilitate. Stabilitatea reprezint o garanie a independenei procurorilor. Procurorii, care se afla la rscrucea legii i ordinii publice,acioneaz intr-un domeniu care le este propriu i care definete statutul procurorilor in procesul penal i anume in aa numitul domeniu al aciunii publice.Este domeniul care d dreptul i in acelai timp i obligaia procurorilor de a dispune cu privire la punerea in micare a aciunii penale. Ministerul public, prin procurori, reprezint partea principala a procesului penal, in pofida faptului c nu figureaz printre prti i anume partea acuzatoare (acuzarea). De aceea Ministerul Public este numit i acuzatorul public pentru a-l deosebi de acuzatorul privat care este victima infraciunii. Parchetele sunt de 2 feluri: Parchete ordinare Parchete speciale

Parchetele ordinare sunt alctuite din procurori obisnuii care au o competen comun. Paralel cu aceste parchete obinuite sunt alctuite i parchete cu caracter personal parchete militare. ( parchetele de pe lng tribunalele militare etc) Exist parchete alctuite din procurori specializai: DNA in cadrul parchetului de pe lng ICCJ, Birouri DNA la tribunale, Structuri teritoriale care corespund in grad Curilor de Apel. DNA- procurori ce nu cunosc o competen teritoriala, au o competen naionala (chiar dac aprin unui serviciu teritorial au aceeai compete pe care o are orice procuror inclusiv cei care aprin structurii centrale) DIICOT- funcioneaz dup reguli similare cu DNA, deosebirea este ca DIICOT este alctuit din procurori specializai in prevenirea i combatarea crimelor organizate.

Aceste parchete specializate sunt organizate dup legi speciale. ( OUG 43/2002, Legea 508/2004) La baz aciunii procurorilor stau potrivit Constituiei (art 32 al 1) principiile independenei, principiile legalitii, controlului ierarhic i imparialitii. Legalitatea este domeniul procurorilor .

Ministerul public are misiunea de a asigura respectarea legii in desfurarea procesului penal i de a veghea la respectarea legii de ctre instantele judectoreti i de ctre toti participanii la procesul penal. Tot odata Ministerul Public se caracterizeaz prin principiul controlului ierarhic. Acesta este de esena Ministerului Public. Controlul ierarhic inseamn ca toi procurorii din cadrul oricrui parchet se subordoneaz procurorului general al Parchetului de pe lng ICCJ, care exercit controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, de la toate parchetele, prin intermediul unor procurori inspectori anume desemnai. Controlul ierarhic mai presupune subordonarea ierarhic a fiecarui procuror din cadrul unui parchet, conductorului parchetului din care face parte, dup termenii legii: procurorului sef sau procurorului general. Controlul ierarhic mai presupune c eful unui parchet s se subordoneze conductorului parchetului ierarhic superior. Structura ierarhizat a Ministerului Public se intlnete pretutindeni. Ministerul Public se caracterizeaz i prin imparialitate. Imparialitatea prucorurilor este impus de statutul acestora, astfel procurorii fac parte din organele judiciare. Ei exercit o funcie judiciar, fundamentala, funcia de urmrire, iar exerciiul functiei de urmrire pretinde ca procurorii s se caracterizeze prin imparialitate (s fie neprinitori). Procurorii au obligaia de a cerceta faptele att in favoarea ct i in defavoarea acuzatului/suspectului. Imparialitatea se cere procurorilor in tot cursul procesului penal, in intreaga desfurare a procesului penal. Imparialitatea este puternic afectat in sistemul romn, de participarea procurorilor la edinele de judecat in cauzele penale, iar in aceste condiii procurorii nu pot rmne impariali, ei au interesul ca rechizitoriul s fie confirmat de instanele penale, de aceea poate ar fi mai potrivit ca imparialitatea procurorilor s fie pretins acestora doar cu ocazia efecutarii actelor de urmrire penala, iar in faz de judecat procurorii care exercit aceleai drepturi i obligaii pe care le exercit prile nu pot rmne impariali. Procurorii i exercit atritbuiile in procesul penal sub autoritatea Ministrului justiiei. Exercitarea atributiilor Ministerului Public sub autoritatea Ministrului Justiiei permie acestuia s solicite i s obin controlul asupra activitiilor efecutate de procurori prin intermediul procurorilor inspectori, iar procurorii au obligaia prin intermediul procurorului general s prezinte informari ministrului justiiei ceea ce este de natura s afecteze independenta Ministerului public in raporturile cu executivul. Parchetele sunt organizate pe lng instantele judectoreti in materie penala. Aceasta nu inseamn o subordonare a procurilor fa de instanele judectoresti, ci procurorii sunt i trebuie s ramana independeni in raport cu instanele judectoreti. Independena procurorilor se exprim att in deciziile pe care acestia le iau in faz de urmrire penala ct i in concluziile pe care acetia le pun in faa instanelor penale care trebuie s cunoac doar 2 limite i anume: dispoziiile legale i stabilirea adevrului.

Ministerul public se mai caracterizeaz i prin indivizibilitate. Este necesar pentru ca procurorii s rmn intr-o deplin unitate de aciune in rezolvarea aceluiai proces penal. Indivizibiltatea permite ca actele de urmrire penala s se efectueze de un singur procuror sau de mai muli procurori. De asemenea, indivizibiltatea permite substituirea procurorilor (acetia pot fi inlocuii unii cu alii oricnd, nu i in cazul judectorilor). Aceasta inseamn ca fiecare procuror este reprezentantul procurorului general. OUG 60/2006 a introdus restrngeri ale acestei posibilti a procurului ierarhic superior de preluare a cauzelor din competena procurorului ierarhic inferior. Limitri declarae ulterior neconstituionale deoarece incalc principiul controlului ierarhic. Principala atribuie a procurorilor este urmrirea penala. In prezent, sub imperiul art 209 al 3 din CPP procurorii efectueaz nemijlocit urmrirea penala in numeroase cauze, in special in cazul infraciunilor considerate grave cum sunt de pilda toate infraciunile cu omor. In general formele agravate ale infraciunilor indreptate contra patrimoniului cu consecine deosebit de grave, de asemenea toate infraciunile care sunt de competena DNA sau care sunt asimiltate corupiei, infraciunile prevzute de legea 39/2003 aprinnd criminalitii organizate sunt de competena de urmrire penala a procurorilor-> principala atribuie este urmrirea penala. Particip la soluionarea conflictelor penale prin mijloace alternative , ei conduc i controleaz activitatea poliiei judiciare. In acest fel au atribuia de supraveghere a actelor de cercetare penala ( in CPP se vorbeste de procurorul ce efecuteaz i cel ce supravegheaz urmrirea penala) El particip la edina de judecat in cauzele penale. Participarea procurorului este obligatorie la judectorie, adic la instanta inferioar conform art. 315 din CPP, cu modificrile i completrile ulterioare in urmtoarele cazuri: 1.in toate cazurile in care se prevede pedeaps inchisorii de 3 ani sau mai mare, 2.in toate cazurile in care sesizarea instanei se face prin rechizitoriu,4. in cazurile in care s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeaps inchisorii precum i 5. in toate cazurile in care asistena juridic a invinuitului sau inculpatului este obligatorie potrivit legii (ex: cazurile in care invinuitul este minor, internat intr-un centru de reeducare, cazurile in care s-a dispus reinerea sau arestarea unei persoane, internarea medicala, obligarea la un tratament medical, cazurile in care s-au dispus asemenea msuri i intr-o alta cauza, cazurile in care se apreciaz ca invinuitul sau inculaptul nu se poate apara singur) In toate celelalte cauze participarea este facultativ. La toate celelalte instane inclusiv la ICCJ, Curi de apel, Instanele militare participarea procurorului este obligatorie in toate cauzele INSTANA PENALA Exercit funcia cea mai important: funcia de judecat Compenente fundamentale: Jurisdicia atribuia instanelor judectoreti de soluionare a cauzelor penale

Imperium puterea cu care este inzestrata instana judectoreasca de a constrnge persoana condamnat s suporte snciunile penale aplicte. Prin intermediul funciei de judecat, instanele judectoreti realizeaz in mod direct justiia in materie penala. Instanele judectoresti sunt alctuite numai din judectori de profesie. Sistemul nostru judiciar nu cunoate inc judectori neprofesionali (juraii sau asesorii).

Judectorii sunt inamovibili. Se caracterizeaz prin independena i imparialitate. Principala atribuie a instanelor judectoreti este aceea de soluionare a cauzelor penale. Inainte de soluionarea cauzelor penale, instanele judectoresti in materie penala verific, controleaz intreaga activitate a Ministerului public i de asemenea controleaz activitiile tuturor participanilor la procesul penal. De asemenea inainte de soluionare, instanele judectoresti in materie penala cerceteaz faptele materiale prin intermediul probelor, adic efectueaz ceea ce se numeste: cercetarea judectoareasc. Activitiile instanelor judectoresti in materie penala se finalizeaz printr-o hotrre judectoareasc, din momentul in care este definitiv i care spre deosebire de soluiile Ministerului Public, se caracterieaz prin autoritate de lucru judect. In ceea ce privete organizarea instanelor exist judectorii care sunt instanele locale, exist tribunale, curi de apel i ICCJ unde in materie penala exista o sectie penala i completul de 5 judectori. Paralel cu aceste instane exista instanele militare: tribunalele militare(4,) o singur Curte de Apel. La ICCJ nu exist secia militar. Exist tribunalele specializate pentru minori i familie, care judec cauzele care privesc infraciunile svrite de minori sau mpotriva minorilor, care sunt pe cale de desfiinare i vor fi inlocuite de complete specializate. Exist complete specializate i in cazurile infraciunilor de coruptie. Spre deosebire de procurori, instanele de judecat judec doar in complete de judecat, intr-o anumit compunere care este prevzut de lege. Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la compunerea instanelor se sncioneaz cu nulitatea absolut, regulile privind compunerea instanelor fiind reguli de ordine public. Obligaivitatea completelor de judecat este prevzuta expres in art. 292 al 1 din CPP Noiunea de compunere a instanei prezint 2 aspecte i anume: 1. Aspectul constitutiv care inseamn numrul de judectori prevzut de lege pentru judecarea unei cauze penale. 2. Aspectul functional al noiunii de compunere inseamn capacitatea unei persoane de a judeca o cauz penala (ex: cauzele cu inculpati minori se judec nu de orice judector ci de judectori anume desemnai de preedintele instanei-> dac judectorul care compune instana nu este in lista de judectori desemnati de presedintele instanei, s-au incalct regulile privind compunerea instanei-> nulitatea absolut a judecii)

In ceea ce privete aspectul constitutiv, in prezent, in urma modificrilor intervenite prin Legea nr 247/2005 judecta in prim instan la toate instanele, cu exceptia seciei penale a ICCJ, se realizeaz de un singur judector sau altfel spus de judectorul unic. Judecta in apel se realizeaz de 2 judectori, iar judecat in recurs se realizeaz de 3 judectori cu excepia ICCJ. In ceea ce priveste ICCJ aceasta judec in prima instana la sectia penala in complet alctuit din 3 judectori. Recursurile declarae contra hotrrilor pronuntate de sectia penala a ICCJ se judec de un complet de 5 judectori. In mod excepional completul de 5 judectori judec in prim instan revizuirea in interesul drepturilor omului ca urmare a unei hotrri a Curii Europene a Drepturilor Omului conform prevederilor cuprinse in art 408 (1) din CPP. Seciile unite ale ICCJ judec RILurile. Compunerea instanelor trebuie s fie aceeai in tot cursul judectii, principiul este cel al unicitii i continuitii completului de judecat. In mod excepional, este posibila schimbarea completului de judecat pentru motive obiective, ins cel mai tarziu pn la inceperea dezbaterilor, adic pn in momentul procesual in care procurorul i prile pun concluzii in faa instanei. Din momentul inceperii dezbaterilor judiciare este interzis orice schimbare in compunerea completului de judecat (in compunerea instanei) sub snciunea nulitii absolute. Dac intervine o situaie care impune o schimbare dup inceperea dezabterilor, in mod obligatoriu se reiau dezbaterile judiciare in noua compunere, sub snciunea-> nulitate absolut. De ex: minuta este semnat de un alt judector dect cel care a fost prezent la dezbateriile judiciare, judecarea este nula absolut. Competena organelor judiciare penale se afla in strns legatur cu atribuiile organelor judiciare penale astfel organele judiciare penale pe care le-am prezentat, (de organul de cercetare penala, Ministerul public i instanele judectoresti) i exercit atribuiie doar in funcie competena care este prevzut de lege. Ele sunt reprizate in raport de dispoziiile legale care reglementeaz competena. In acest fel notiunea de competena prezinta 2 sensuri: inseamn pe de o parte, capacitatea unui organ judiciar penal de a instrumenta o anumit cauz penala potrivit legii , iar pe de alt parte inseamn insuirea unei cauze penale de a fi instrumentat de un anumit organ judiciar penal. Regulile privind competena organelor judiciare penale sunt reguli de ordine public, de aceea in cazul nerespectarii regulilor privind competena, cu excepia competenei teritoriale, snctiunea este nulitatea absolut conform art 197 al 2 din CPP. Determinarea competenei se realizeaz in raport de urmtoarele criterii i anume:

1. Natura i gravitatea infraciunii. Aceasta reprezint competena materiala 2. Calitatea persoanei care trebuie s existe in momentul svaririi faptei. Aceasta este competena personala. [cnd competena instanei este determinat de calitatea inculpatului, instana rmne competent s judece chiar dac inculpatul, dup svrirea infraciunii nu mai are aceast calitate, in cazurile cnd: 1.fapta are legtur cu atribuiile de serviciu ale fptuitorului. 2.s-a dat o hotrre in prim instan.] Dup reglementarea actuala conform art 40 CPP, de regula, pierderea calitatii persoanei ulterior svririi faptei conduce la modificarea competenei, in mod excepional ,pierderea calitii persoanei nu determin schimbarea competenei care risc s devin dintr-o competena personala, intr-una materiala in 2 cazuri: a. Fapta svrit are legtur cu atribuiile de serviciu ale persoanei b. S-a dat deja o hotrre in prim instan. Dobndirea calitii persoanei dup svrirea faptei in general nu determin modificarea competenei cu o singur excepie: persoanele enumerate in art 29.(1) CPP care se judec in prim instan de secia penala a ICCJ. (senatori , deputai , europarlamentari, membrii Guvernului, judectorii Curii Constituionale, membrii CSM, judectorii ICCJ, procurorii de pe lng Parchetul ICCj, mareali, amirali, generali, chestori). Competena instanelor militare este o competen dup calitatea persoanei i de asemenea au o competen dup calitatea persoanei i Curile de apel i Secia penala a ICCJ. Competena materiala care are la baz criteriul naturii infraciunii, precum i criteriul gravitii poate fi determinat in 2 feluri: relativ i concret. Determinarea relativ a competenei materiale exist atunci cnd se folosete o formula generic cu privire la infraciunile care intr in competena organului judiciar (ex: judectoriile judec orice infraciuni cu exceptia infraciunilor date in mod expres in competena celorlalte instane; organul de cercetare penala efectueaz actele de cercetare penala in toate cazurile cu excepia cazurilor date in competena organelor de cercetare penala speciale sau a procurorului) Determinarea concret a competenei materiale inseamn nominalizarea infraciunilor, indicarea in concret a acestora (ex: tribunalul judec urmatoarele tipuri de infraciuni: ) 3. Competena mai poate fi determinat i de criterii teritoriale Competena materiala i dup calitatea persoanei. Competena materiala i dup calitatea persoanei este reglementat in mod expres doar in privinta instanelor judectoresti, in cazul organelor de urmrire penala se prevd doar dispoziii speciale-> sunt aplicabile regulile generale privind competena instanelor ( art 26-29 CPP ). Sub acest aspect organul de cercetare penala are o competen comun, determinat generic pentru toate infraciunile, cu excepia infraciunilor care sunt date in mod expres organelor de cercetare speciale sau procurorului.

Ministerul Public ( alctuit din procurori) Procurorul efecuteaz personal urmrirea penala doar in cazurile anume prevzute de lege . Este vorba de infraciunle enumare limitativ in articolul 209 al 3din CPP cu modificarile i completarile aduse de legea 202/2010. Este vorba de infraciunile considerate grave, astfel procurorul de pilda face urmrirea penala proprie in cazurile privind infraciunile contra siguranei statului, inf de omor, etc. Procurorul in toate celelalate cazuri supravegheaz activitiile organului de cercetare. Astfel procurorii conduc i controleaz activitatea organului de cercetare penala al poliiei judiciare. In aceste cazuri conform art 209 al 2 din CPP, procurorul poate efectua orice act de urmrire penala care intr, potrivit legii, in competena organului de cercetare penala. Competena revine intotdeauna procurorului din cadrul Parchetului corespunzator in grad primei instane. Judectoria are o competen materiala generala ( nu are competen personala). Judec in materie penala toate infraciunile cu excepia celor date in competena celorlalte instane. Tribunalul judec in prim instan doar infraciuni considerate grave, de regula cele care fac parte din competena de urmrire penala a procurorului, inclusiv infraciunile de contraband avnd ca obiect materii explozive i radioactive, infraciunea de bancruta frauduloas atunci cnd aceasta priveste sistemul bancar al statului, infraciunile de trafic i consum ilicit de droguri, infraciunile de spalare de bani, toate infraciunile care aprin criminalitii organizate, infraciunile de corupie prevzute de codul penal, judec infraciunea de evaziune fiscala. Dei competena materiala este determinat i de gravitatea infraciunii sunt infraciuni grave care au rmas in competena judectoriei ( cazul abuzului in serviciu.) Dup modificrile introduse de Legea nr 202/2010, tribunalul nu mai este instan de apel ,ca atare tribunalul nu mai judec apeluri, judec ins recursuri, dar numai in cazuri limitativ prevzute de lege:msurile preventive, infraciuni pentru care aciunea penala se pune in micare la plngerea prealabila, liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauiune, msura asiguratorie, executarea hotrrilor penale i reabilitarea.Totodata soluioneaz conflictele de competen ivite intre 2 judectorii din circumscripia s teritoriala. Curtea de apel judec att in prim instan ct i in apel i in recurs. Judec in prima instana infraciunile cele mai grave: infraciunile contra siguranei statului i cele contra siguranei naionale, de asemenea judec infraciunile contra pcii i omenirii, infraciunea de conflict de interese. Dup prerea noastr nu se justific competena pentru infraciunea de conflict de interese, care potrivit limitelor de pedeaps nu este o infraciune grav. Judec de asemenea apelurile declarate mpotriva hotrriilor pronunate de tribunale in prim instan pentru toate infraciunile. Curtea de Apel judec i recursurile indreptate mpotriva hotarriilor pronunate de judectorii in prim instan cu excepia celor date in competena tribunalului.De asemenea soluioneaz i conflictul de competen a tribunalelor i judectoriilor aflate in circumscripia s teritoriala. Soluioneaz cereri de extrdare sau cereri pentru transferul persoanelor condamnate in strintate.

Inalta Curte de Casie i Justiie judec in prim instan infraciuni svrite de : senatori,

deputati, europarlamentari, membrii ai guvernului, judectori ai CC, membrii CSM, judectori ai ICCJ, procurori de pe lng ICCJ, generali, maresli, amirali, chestori ( competena dup calitatea persoanei-> sectiei penale) ICCJ este o instan de recurs, judec recursurile indreptate mpotriva sentinelor pronunate de Curiile de apel i Curtea Militar de apel , precum i recursurile contra decizilor date in apel de Curiile in Apel i Curtea Militara de Apel i judec recursurile declarate contra sentinelor pronunate in prim instan de secia penala a ICCJ. Competena instanelor militare este o competen att dup calitatea persoanei ct i dup materie. Tribunalele militare care corespund in grad judectoriei, judec toate infraciunile privind capacitiile de de aprare a rii prevzute in Codul Penal svrite ctre militari , precum i infraciunile svrite de civili dac au legatur cu obligaiilor de militari. Infraciunile comise de militari sunt de competena, in prim instan a tribunalelor militare in situaiile in care militarii au gradul de pn la colonel inclusiv. Tribunalul militar teritorial ce corespunde in grad tribunalelor judec toate infraciunile ce sunt de competena tribunalelor mentionate in art 27 CPP dac sunt svrite de militari pn la gradul de colonel inclusiv. Curtea Militara de Apel competena similiar Curilor de Apel, cu precizarea ca judec infraciunile svrite de militari pn la gradul de colonel inclusiv.

Competena teritoriala
Competena teritoriala (ratione loci) reprezint acea form a competenei, care in raport de criteriul administrativ teritorial stabilete care dintre organele judiciare de grad egal are competena de a instrumenta o cauz penala. Spre deosebire de competenele materiale i personale, competena teritoriala acioneaz pe plan orizontal cu alte cuvinte, delimiteaz sfera organului judiciar abilitat s efectueze acte procesuale i procedurale pornind de la anumite criterii stabilite in raport de locul pe care art 30 din CPP l stabilete in mod expres. Art. 30 CPP: (1) Competena dup terioriu este determinat de: a) locul unde a fost svrit infraciunea, b) locul unde a fost prins fptuitorul, c) locul unde locuiete fptuitorul, d) locul unde locuiete persoana vtmat. (2) judecarea cauzei revine aceleia dintre instanele competente potrivit alin 1) in a crui raz s-a efectuat urmrirea penala. Utilitatea acestei competene teritoriale este aceea ca previne suprapunerea organelor judiciare in efectuarea aceleai activiti i evit neimplicarea lor intr-o cauza penala care ar ramane in nelucrare. Cu toate acestea, prin excepie, exist anumite organe judiciare penale cu competen generala, unde criteriile de competena teritoriala nu se mai aplic.Astfel avem: parchetul de pe lng ICCJ, DNA(structura centrala), DIICOT(structura centrala), ICCJ(secia penala).

Totui exist anumite reguli distincte pentru infraciunile svrite in strintate: 1. Competena pentru infraciunile svrite in ar. Art 30 stabilete limitativ anumite criterii de preferin in cazul infraciunilor care s-au svrit pe teritoriul Romniei Art 30.a locul svaririi infraciunii- raiunea pentru acest prim criteriu este aceea ca la locul svririi infraciunii se gsesc de regula probele, martorii i posibilitatea efecturii actelor de urmrire penala este evident uurat. Art 30.b locul unde a fost prins fptuitorul. Acest criteriu subsidiar va atrage subsidena teritoriala in cazul in care primul criteriu nu este aplicabil. Art 30.c locul unde locuiete faptuitorul. In sensul legii procesual penale se intelege prin locul in care locuiete fptuitorul, locaia in care acesta efectiv locuiete, nu neaprat cea din actul de identitate. Poate fi o reedin, o locuin provizorie in care este gzduit sau se ascunde. Art 30.d locul unde locuiete persoana vtmat. Ratiune- partea vtmat este cea interest s solicite tragerea la rspundere penala i dac celelalate criterii nu sunt cunoscute poate s se deplaseze mai usor la organul judiciar pentru a se interes de cauza. Regula generala este c in cazul in care organul judiciar este sesizat, acesta va fi competent chiar dac sunt i alte criterii de stabilire a competenei care nu au fost activate, de ex: locul prinderii infractorului. In cazul sesizrii simultane, devin aplicabile criteriile pe care le-am anunat anterior. Ex: s presupunem c unei persoanei i se fur anumite bunuri intr-o anumit staiune, el sesizeaz organele de politie, dar sosind in Cluj va depune aici o plngere penala. Intra in concurs criteriul: locul svaririi infraciunii cu locul unde locuieste faptuitorul. Parchetul general (de pe lng ICCJ) in cazul in care efectueaz urmrirea penala intr-o cauz poate alege (potrivit competenei teritoriale) instana care s judece cauza respectiv avnd in vedere cteva cerine: locul unde pot fi mai bine administrate probele, locul unde poate fi efectuat mai rapid judecta, unde desfurarea procesului penal va avea un impact eductiv mai mare i mai eficient. 2. Pentru infraciunile svrite in strintate. Ne referim la situaia in care fapta penala a fost comis pe un teritoriu care nu este supus nici unei jurisdicii sau suveraniti. Ex: marea libera Art 31- Infraciunile svrite in afr teritoriului rii se judec in raport de circumscripia teritoriala in care se afla domiciliul infractorului. Ex: locuieste in cluj, comite un omor in Padova, se va aplica legea italiana. In cazul in care nu are domiciliul in ar (cetatean strin sau apatrit), competena pentru infraciuni care conform art 25 revin judectoriei, este atribuit judectoriei sectorului 2

Bucuresti, pentru infraciuni de tribunal- Tribunal Bucureti, pentru infraciuni de competena curii- Curtea de Apel Bucureti. In situaia in care infraciunea este svrit pe o nav sub pavilion romnesc, sau pe o aeronav romn- competena revine primului port romnesc sau aeroport naional in condiiile art 31 al 3 CPP. In situaia in care nu aterizeaz nava pe un aeroport romnesc (sau nu acosteaz pe un port romnesc), competena este cea de la al 1- instanele in raz cruia domicileaz persoana fptuitorului.

Competena functionala (ratione oficee)


In cazul acestei competene sunt distinse anumite organe judiciare in cadrul competenei generale ce revin organelor de urmrire penala respectiv instanelor judectoresti. Ex:In cadrul amplu al organului de urmrire penala aceast competen ne arat care sunt atribuiile specifice procurorului i care sunt atributiile specifice organului de cercetare penala, sau cercetare penala speciala. Ex: In cadrul aceleai instane exista sectia fond i sectia apel sau recurs ( la tribunale mai puin)

Competena funcionala in cadrul organelor de urmrire penala


Ministerul public- alctuit din procurori care funcioneaz in parchete constituite pe lng instanele de judecat a. Exercit supravegherea actelor de urmrire penala efectuate de organele de cercetare penala (cnd efectueaz personal acestea urmrirea) b. Exercit urmrirea penala proprie in cauzele prevzute de art 209 al 3 CPP. c. Particip in calitate de procuror de sedinta la edinele de judecat ale instanei pe lng i are parchetul competena. Acest procuror de sedint este reprezentantul Ministerului Public in proces, i reprezint interesul public avnd anumite drepturi procesuale. Procurorul este i regulator de competen, adic rezolv confictele de competena intre OCP subordonate. Ex: procurorul de la Jud Cluj rezolva in conflic de interese intre Sectia I i Sectia II de politie.

d.

e. Procurorul de sedin intocmete anumite studii privind situaia infractionala pentru a sesiza procurorul general in privina modificrii legislaiei procesuale penale sau penale. f. Procurorul general mai poate declana RILuri in anumite situaii in care practica judiciar nu este unitar.

Competena judiciar a instanelor.


a. Judectoria judec numai in prim instan.

b. Tribunalele, Curiile de Apel au secii de prima instana i respectiv complete de apel, respectiv de recurs in raport de competena pe care o au. Pn la intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Penala i judectoria i tribunualul vor judeca numai in prim instan ( criteriul: dac pedeaps este de pn la 5 ani- judectoria, peste 5 ani tribunalul-> apel direct la Curea de Apel). c. Curtea Suprem de Justiie judec in prim instan, judec in recurs, judec RILurile, soluioneaz conflictele de competen intre toate instanele naionale.

Competena speciala

presupune c anumite organe judiciare instrumenteaz o anumit cauz dup competena materiala (ratione materie) in mod exclusiv. Este vorba de infraciuni ce aduc atingere din punct de vedere al obiectului juridic special anumitor valori sociale care prezint un anumit grad de periculozitate specific: organele de cercetare penala speciala ( art 208 CPP)-ex: comandatul unitatii militare pentru infraciuni svrite de militari in interiorul cazrmii. Tribunalele maritimite i fluviale infraciuni la regimul de navigare fluviala (tribunalul fluvial Galai, tribunalul maritim Constana) Tribunalele militare au o competena personala

Competena excepionala-

aceast competen excepionala reprezint o form derogatorie a competenei comune determinat de mprejurri, situaii de natur excepionala i au ca i rezultat luarea unei cauze din competena unor organe judiciare i atribuirea competenei altor organe judiciare. Ex: tribunalele poporului ( dup instaurarea republicii) pentru a judeca anumite fapte mpotriva siguranei statului, dup 89- tribunalele militare extraordinare( din magistrai civili i asesori populari, ofieri au judect infraciunile svrite in mprejurrile excepionale) Aceste instane nu sunt recunoscute de Constituie- In Constituie se prevede ca infiinarea unor instane extraordinare este interzis. Prorogarea de competena Prin prorogare de competen se intelege transferul de competen in a intrumenta o cauz penala sau anumite acte procesual penale de la un organ judiciar, in favoarea altui organ judiciar, care in mod obinuit niciodat nu ar fi avut aceast competen. Prorogarea de competen privete att organele de urmrire penala ct i instana judectoareasc. Cazurile in care poate opera prorogarea de competena ( sau pe plan orizontal sau pe plan vertical, de la superior la inferior). Conexitatea art 34 Indivizibilitatea art 35 CPP Chestiunile prealabile art 44 Schimbarea incadrarii juridicii art 33

Cazurile de conexitate:

Conexitatea reprezint situaia juridic in conformitate cu care datorit existenei unor legturi substaniale intre 2 sau mai multe infraciuni se impune reunirea acestora in cazul aceluiai proces penal in vederea infptuirii in condiii optime a actului de justiie. Conform art 34 CPP exist conexitate in urmtoarele situaii: a. Cnd 2 sau mai multe infraciuni sunt svrite prin acte diferite de una sau mai multe persoane mpreun, in acelai timp i in acelai loc. Cu alte cuvinte este vorba despre comiterea unor infraciuni simultane (ex: o incaierarea cnd prile i aplica reciproc una alteia lovituri).- reunirea acestor situaii intr-o singur cauz penala. b. Cnd 2 sau mai multe infraciuni au fost svrite in timp i loc diferit in baz unei inelegeri prealabile intre infractori. Ex: Timp i loc diferit dar unitatea de rezoluie infracionala specific formelor de participaie ale coautoratului determin reunirea cauzei. c. Cnd o infraciune a fost svrit pentru a pregti, a inlesni sau a ascunde comiterea unei alte infraciuni ori pentru a inlesni sau asigura sustragerea de la rspunderea penala a fptuitorului ori a altei persoane. ( pluralitatea de infraciuni sub forma concurslui)

d. Cnd intre dou sau mai multe infraciuni exist o legtur, iar reunirea cauzei se impune pentru o mai bun infptuire a justiiei- cauze diferite dar ele se impun a fi aduse in faa unei instane, acelai complet de judecat, tocmai ca actul de justitie s fie mai bine administrat ( ex: un concurs de infraciuni, o anumite infraciune ce are legtur cu cea dus judectii) Indivizibilitatea Reprezint situaia juridic potrivit creia exist o legtur substaniala intre diferitele aspecte ale aceleai cauze, legtura care impune i imprim faptei penale un caracter unitar i necesit reunirea lor intr-o singur cauz in cadrul aceluiai proces in vederea aflarii adevrului i pronunrii unei soluii legale i temeinice. Exist aceast indivizibilitate in urmtoarele situaii: A) Cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane ( participaia penala) B ) Cnd 2 sau mai multe infraciuni au fost comise prin acelai act material de executare ( concursul ideal) C) Cnd 2 sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune ( art 41 CP ) (infraciunea continuat, complex, de obicei, infraciunile colective).

Chestiunile prealabile

Reperzinta incidente, probleme de natura extrapenala care trebuie solutionate inainte de a proceda la efectuarea sau rezolvarea cauzei penale intruct, de corecta soluionare a acestora depinde justa soluionare a cauzei. Acestea se deosebesc de chestiunile preliminare care se soluioneaz inainte de fondul cauzei, cum ar fi de exemplu abinerea, refuzarea care sunt remedii procesuale care indeprteaz din proces persoana aflat in prezumie de prtinire, excepiile de neconstituionalitate- dar de rezolvarea lor nu depinde justa soluionare a fondului cauzei (ex: se contesta constitutinalitatea unui text procesual penal- nu se mai suspenda procesul penal din oct 2010).Chestiunile extrapenale vizeaz alte ramuri de drept ( ex: dreptul civilart 220 CP- se contesta dreptul de proprietate, dreptul familiei art 305 CP- abandonul de familie).

Schimbarea incadrrii juridice Schimbarea incadrrii juridice se deosebete de calificarea juridic dat faptei prin aceea c incadrarea juridic reprezint operaiunea de logic judiciar in conformitate cu care se alege textul legal incriminator aplicabil. Schimbarea incadrrii juridice se deosebete de calificarea juridic care este un atribut exclusiv al legiuitorului i reprezint conferirea faptei antisociale valena de infraciune ( art 17 CP- def infraciunii) Schimbarea incadrrii juridice reprezint situaia in care, in cursul procesului penal se constat c incadrarea anterioar nu mai corespunde, respectiv este greit. Este greit atunci cnd in mod eronat s-a realizat incadrarea, i nu mai corespunde deoarece s-au schimbat temeiurile de fapt (ex: trimis in judeacta pentru vtmare corporala grav se constat c defapt este vorba despre o tentativ de omor; ex: o vtmare corporala, iar dup declanarea procesului penal, partea vtmat decedeaz, se schimb incadrarea juridic). Reguli privind prorogarea de competen in caz de conexitate: 1. Cauzele penale s fie cunoscute (s fie pe rol) 2. S se fi pus in micare aciunea penala, respectiv s se afle in aceeai faz sau etap procesuala (fie amandou s fie in faz de urmrire penala, fie amandou in faz de judecat, fie amandou in Apel etc) 3. Cauzele s se afle in faa primei instane ori in cauza instanei de apel ori in faa instanel de recurs( acelai ciclu judiciar) 4. Prorogarea s fie posibila, respectiv s se afle in acelai stadiu procesual ( adic s nu fie vorba despre o cauz definitiv cu situaia in care ne aflam in situaia judecii in prim instana cu cealalt cauz)

Criterii de determinare a organului judiciar penal competent: 1. Gradul ierarhic a organului judiciar 2. Natura organului judiciar in faa cruia se afla cauza penala ( in cazul organelor judiciare de grad diferit competena intr organului judiciar ierarhic superior). Dac aparine unor instane de natur diferit ( ex o instana militara i o instana civila) competena revine instanei civile. In cazul in care instana militar este superioar in grad instanei civile nu se va trimite cauza tribunalului civil i o va trimite curii de apel ( unei instane in grad egala cu instana militara) 3. Competena in cazul in care ea revine i sectiei maritime, revine seciei maritime Competena de a judeca cauzele reunite se va pstra pe toata durata procesului chiar dac pentru persoana sau cauza care a determiant conexarea respectiv prorogarea de competena se dispune achitarea( art 10 lit a-e raportat la 11.2 lit a) ori incetarea procesului penal. Titularii cererii: din oficiu- organul judiciar procurorul prtile ( justitific interes procesual)

Prorogarea in caz de indivizibilitate: Cauzele penale se reunesc in cazul: infraciunii continuate infraciunii complexe infraciunii de obicei infraciunii colective

In aceasta situaie sunt necesare respectarea condiiilor amintite anterior. Prorogarea in cazul schimbrii incadrrii juridice: Instana sesizat cu judecarea unei cauze rmne competent s judece cauza chiar dac se va constat c dup schimbarea incadrrii juridice i efectuarea cercetarii judectoresti c infraciunea revine instanei ierarhic inferioare. (ex : tribunalul dispune conexarea unei infraciuni de vtmare corporala recalificnd-o in tentativa de omor, dar defapt era chiar vtmare corporala- judecta va continua in faa instanei care a dispus conexarea chiar dac s-a schimbat din nou calificarea) In cazul in care intervine schimbarea calificrii printr-o lege nou, regula este ca nu intervine modificarea competenei afar dac prin lege nu se dispune altfel. (ex : anumite cauze au fost luate de la instanele militare dup modificarea competenei, dar in lege s-a spus c cauzele pe rol continu s fie soluionate dup vechile reguli de procedur).

Disjungerea Reprezint operaiunea invers conexrii prin care o cauz aflat pe rolul unei instane este separat i judecat ulterior. Ex: intr-un lot de infractori, pentru unul din ei e suspendat procesul penal-e bolnav. Ex2: intr-o cauz penala, latura civila ar ocaziona o intarziere considerabila ( ex: gradul de infirmitate se poate determina doar peste 1 an disjung latura civila) Disjungerea are caracter facultativ. Disjungerea se poate dispune : din oficiu, la cerere cu precizarea c in caz de indivizibilate regula este ca nu se poate separa cauza cu exccepia participaiei penale . In cazul conexitii disjungerea este oricnd. Chestiunile prejudiciale: De rezolvarea lor depinde soluionarea cauzei ins pentru c acestea sunt delicte i presupun o specializare a judectorilor, instanele penale nu au competetnta de a le soluiona, dac ele se invoca in instana, instana are obligaivitatea de a le trimite instanelor competente de a le soluiona. Exist in prezent 3 ctegorii de chestiuni care sunt prejudiciale: 1. Excepiile de neconstituionalitate Sunt de competena exclusiv a Curii Constituionale. Dup modificrile recente prin legea nr 177/2010, invocarea excepiilor de neconstituionalitate in cauzele penale nu atrag suspendarea judectii, ins conform art 408 ind.2 din CPP constituie motiv de revizuire dac ulterior rmnerii definitive a hotrrii judectoresti se constat printr-o decizie a Curii Constituionale c textul pe baz cruia s-a dat soluia definitiv este contrar prevederilor Constiutiei. 2. Legea nr 554/2004 ( cu modificarile introduse prinlegea nr 202/2010- legea contenciosului administrativ) Excepiile de nelegalitate Prevede excepiile de nelegalitate a actului administrativ. Ele pot fi invocte in proces i in faa instanelor penale. Ele reprezint chestiuni prejudiciale pentru ca sunt de competena instanelor de contencios administrativ specializate: tribunale, Curi de apel, sectia de Contencios a ICCJ Invocarea excepiei de nelegalitate in faa instanei penale nu atrage suspendarea judectii in materie penala, judecarea continu ( atrage suspendarea in celelate materii ), urmnd ca ulterior instana s tin seama de hotrrea dat in contenciosului adminstrativ in vederea soluionrii cauzei. 3. Intrebrile preliminare care se adreseaz Curii de Justiie a Uniunii Europene.

In baz art 234 din trattul de constituire a UE. Aceste excepii sunt reglementate expres in legea interna la care trattul face trimitere ( legea 340/2009). Intr-o asemenea situaie instana penala are competena de a examina excepia doar sub aspectul admisibilitii ceea ce inseamn c instana penala poate dispune respingerea excepiei ca inadmisibila in 2 situaii : a. Dac nu are legatur cu obiectul cauzei b. Dac nu privete o norm comunitar In Romnia au fost invocte deja intrebri preliminare. Prima intrebre preliminar in materie penala se refer la infraciunea de abuz de piata ( manipularea pieei de capital)la baz acestei incriminri st o directiva a UE- reprezinta o norm comunitar. Ex: Intrebre preliminare: ce se inelege prin pia reglementat? Dac excepia este invoct in faa primei instane suspendarea judecrii cauzei este facultativ, nu este obligatorie. Intr-o asemenea situaie instana poate suspenda, ins in mod obligatoriu nu va putea soluiona cauza inainte ca instana de la Luxemburg s dea o soluie cu privire la excepie, sesizarea Curii de Justiie este ins obligatorie. In recurs ins, adic in faa unei instane penale care d o hotrre definitiv dac se invoc excepia prejudiciala, suspendarea judecii nu mai este facultativ ci este obligatorie pn la soluionarea excepiei de Curtea de Justiie a UE ( pn ce Curtea va rspunde la intrebrarea preliminara), urmnd ca dup obinerea rspunsului instana penala s dea o soluie prin intermediul creia s in seama de rezolvarea dat de Curea de Jusiei a UE.

Verificarea competenei: Verificarea competenei se realizeaz in mod permanent in tot cursul procesului penal ( in intreaga desfurare, inc din momentul sesizrii i pn in momentul soluionrii cauzei penale), de aceea se vorbeste de un autocontrol al competenei sau de o verificare din oficiu( in absena unei cereri). Procurorul i prile pot invoca oricnd nerespectarea dispoziiilor legale privind competena pe calea excepiilor de necompetena. Excepia de necompeten este mijlocul juridic prin care se invoc necompetena organului judiciar. Potrvit art 301 CPP procurorul i prile pot formula oricnd cereri, pot ridica excepii i pot pune concluzii ( oricnd). Necompetena se invoc pe cale de excepie. Doar in cazul necompetenei teritoriale excepia de necompeten poate fi invoct doar intr-un anumit termen, respectiv cel mai trziu pn la citirea actului de sesizare a instanei (in faz de judecat), adic pn la inceperea cercetrii judectoreti (in faa primei instane). Cum se rezolv excepia de necompeten? Se rezolva de procuror prin ordonan ( procurorul care supravegheaz urmrirea penala sau cel ce efectueaz urmrire) ordonaa trebuie s fie motivat, procurorul trebuie s

arate care sunt msurile dispuse in cursul urmrii penale i actele care pot fi meninute, cu excepia necompetenei teritoriale. Instana penala in cursul judecii dispune prin sentin motivat declinarea competenei atunci cnd admite excepia. In acest caz sentina nu este supus vreunei ci de atac, ea este defintiv. Sentina pentru a fi valabila trebuie s arate motivele i trebuie s indice instana la care se trimite cauza spre soluionare. Ce se intampla in cazul in care nu se indic instana? intrerupere a cursului normal al justiiei care este de competena exclusiv a ICCJ. Trebuie sesizat ICCJ pentru a decide cui i se va trimte cauza in vederea judectii. Ce se intampla dac instana respinge excepia considerandu-se competent? In acest caz instana penala nu va da o sentina ci va da o incheiere prin care respinge excepia, incheierea poate fi atact odat cu fondul cauzei. Ce se intampla cu instana creia i se trimite cauza in vederea judecii ? Aceasta nu este obliga s primeasc dosarul i s judece, ci doar in cazul in care verificndu-i competena apreciaz c este competent, astfel primeste dosarul i judec. Ea nu este obliga s se conformeze sentinei de declinare a competenei. Dac instana creia i se trimite cauza se consider necompetent atunci se creeaz un conflict de competen. Conflictul de competen este generat de neintelegerile instanelor penale in privina stabilirii competenei. Conflictul este de 2 feluri: Pozitiv cnd ambele instane se consider competente s judece cauza Negativ cnd instanele se consider ambele incompetente, declinndu-i reciproc competenele una in favoarea celeilalte.

Care instana este competena s judece conflictul ? Potrivit CPP competena de rezolvare a conflictului revine instanei superioare i comune instanelor aflate in conflict. Ex: conflict intre 2 judectorii competena revine tribunalului ( dac judectorile sunt in circumscripii diferite, revine Curii de Apel dac se afla in aceeai circumscripie a Curii de Apel, dac nu sunt nici la aceeai Cure de Apel, revine ICCJ) Cine sesizeaz instana ? In cazul conflictului pozitiv- instana care s-a considerat cea din urm competent. In cazul celui negativ se soluioneaz de instana care s-a considerat cea din urma necompetent i care i-a declinat cea din urma competena in favoarea celeilalte instane. Ce se intmpla in situaia in care nu i respecta aceast obligaie ? Intrerupere a cursului normal al justiiei- sesizarea se poate face i de procuror i se mai poate face i de pri. Regulile privind competena sunt aplicabile i organelor de urmrire penala cu particularitiile lor, care sunt extrem de reduse. ( in cazul in care intrevine intre 2 organe de urmrire penala competena revine procurorului, dac este conflict intre 2 procurori, soluionarea este a procurorului ierarhic superior). Remediile procesuale

Sunt mijloacele juridice de inlaturare a suspiciunilor privind lips de imparialitate a persoanelor care compun organele judiciare in exercitarea atribuiilor privind procesul penal. La baz remediilor procesuale se afla principiul imparialitii. Potrivit acestui principiu organele judiciare au obligaia de a-i exercita atribuiile in intreaga desfurare a procesului penal in mod obiectiv, adic fr prtinire, in interesul unei bune justiii. Remediile procesuale care sunt in esena tehnici juridice de oprire a persoanelor care fac parte din un organ judiciar de la efectuarea unor activiti procesuale reprezint importante garanii prin care se realizeaz protecia organelor judiciare penale mpotriva influenelor i mpotriva presiunilor in exerciiul atribuiilor privind procesul penal care sunt destul de numeroase i frecvent intlnite in practica judiciar. La baz reglementrii remediilor procesuale stau situaii care sunt prevzute de lege i care reprezint prezumii legale de suspiciune referitoare la imparialitate (acestea sunt prevzute expres de lege). Exist 2 ctegorii de prezumii de suspiciune: Prezumii individuale - stau la baz Incompatibilitiilor Prezumii colective de suspiciune stau la baz strmutrii cauzei

Incompatibilitiile: Incompatibilitatea este prevzuta pentru judectori, procurori, organele de cercetare penala, magistraii asisteni ai ICJJ, grefieriul de sedin, experi, interprei Cea prevzut pentru judectori reprezint dreptul comun in materia incompatibilitiilor (ele sunt valabile i pentru procurori, grefieri etc)

Cazurile de incompatibilitate ale judectorului: Sunt prevzute expres : art 46-48 din CPP cu modificrile i completrile ulterioare. Aceste cazuri sunt urmtoarele: 1. Cazul constnd in legtura de rudenie dintre judectorii- judectorii care sunt soi sau rude ori afini pn la gradul 4 intre ei nu pot forma acelai complet de judecat (datorita legturii judectorii se pot influena in luarea deciziilor) ( cazul este prevzut i pentru procurori, organul de cercetare penala, magistratul asistent, att intre ei ct i intre unul din acestea i membrii completului de judecat in cazul procurului i al magistratului asistent) 2. Judectorul care a luat parte la solutionarea unei cauze penale nu poate participa la solutionarea aceleai cauze intr-o cale de atac i nici la judecarea cauzei i nici la rejudecarea cauzei ca urmare a desfiinrii cu trimitere in apel sau ca

urmare a casrii cu trimitere in recurs. ( pentru c judectorul nu i poate verifica propria hotrre). 3. Nu poate participa la judecarea cauzei penale,indferent de natura cauzei, judectorul care anterior i-a exprimat prerea cu privire la soluie (exprimarea prerii se poate face att in cursul sedinei de judecat ct i in afr acesteia) ( se intampla frecvent). 4. Nu poate participa la judecarea cauzei judectorul care fiind anterior procuror a pus in micare aciunea penala, a participat la urmrirea penala sau a pus concluzii in faa instanei ori in funcia de judector a dispus in cursul urmririi penale cu privire la luarea msurii arestarii preventive sau cu privire la prelungirea msurii arestarii preventive. Simplu, acest caz de incompatibilitate are la baz raiunea separrii funciei de urmrire de funcia de judecat i de asemenea are la baz raiunea separrii funciei de arestare preventiv de cea de judecat. (judectorul care a solutionat un rescurs cu privire la arestarea preventiv nu este incompatibil, judectorul care a dispus arentarea preventiv poate participa ulterior la prelungirea msurii arestrii preventive ins nu poate participa la judecarea fondului cauzei)

5. Nu poate participa la judecarea cauzei judectorul care a fost anterior aprtor sau reprezentat al uneia dintre pri. Intr-o asemenea situaie nu este necesar ca judectorul s efecuteze in mod efectiv aprarea sau s fi efectuat acte de reprezentare ci este suficient ca judectorul s fi avut aceast calitate. 6. Nu poate participa la judecarea cauzei judectorul care anterior a fost expert sau a fost martor in aceeai cauza penala (incompatibile). Pentru aceasta este nevoie ca expertul s fi fcut un raport i martorul s dea o mrturie. 7. Judectorul care este interest in legtura cu soluionarea cauzei att el ct i soul sau o rud apropiat. ( in termenii noi este vorba de o ruda sau un afin pn in gradul 4 inclusiv).Acest caz este unul general, legiuitorul nu definete interesul. Acesta poate fi direct sau indirect (ex direct: judectorul a suferit un prejudiciu in urma infraciunii, indirect: atunci cnd judectorul se afla intr-o legtura de dependena economic, financiar sau intr-o legatur familiala cu vreuna din prile procesului penal. interesul nu poate fi prezumat pentru a fi un caz de incompatibilitate, acesta trebuie s fie dovedit. Celelalte cazuri care sunt prevzute in art 48 CPP i ci care au fost introduse prin legea 356/2006 au la baz acelai criteriu de incompatibilitate, acela al interesului. Astfel nu poate participa la judecarea cauzei judectorul al crui so, rud apropiat sau afin pn la gradul 4 inclusiv a efectuat acte de urmrire penala sau acte de supraveghere a urmririi penale ori a soluionat propunerea de luare a msurii preventive sau propunerea de prelungire a arestrii preventive, nu poate participa la judecarea cauzei nici 8. judectorul care se afla in relaii de dusmanie cu vreuna din prile procesului penal, el sau soul sau o ruda sau afin pn la gradul 4 inclusiv,

9. judectorul care este tutore sau curator al uneia dintre pri, sau dac a primit liberalitati de la vreuna din pri,

10.la soluionarea unei cauze in cile de atac nu poate participa judectorul al crui so, rud sau afin fiind anterior procuror sau judector a luat parte la judecarea cauzei. Toate aceste cazuri se gasesc i in legi speciale. Cauzele sunt valabile i pentru ceilalti subieci procesuali cu precizarea c in privina procurorului nu poate participa la refacerea urmririi penale dac a efectuat anterior urmrirea penala sau a supravegheat urmariarea penala. De asemenea nu poate participa la efectuarea urmririi penale sau la supraveghere procurorul care se afla in oricare din cazurile de incompatibiliatte care sunt prevzute pentru judector. Procurorul nu poate participa la solutionarea unei cauze penale, la judecrea unei cauze penale in cile de atac dac anterior a pus concluzii in faa instanei. In privina experiilor i a interpreilor este incompatibila calitatea de expert cu cea de martor. Intotdeauna are intietate calitatea de martor. Modalitiile de rezolvare a incompatibilitiilor: abtinerea, refuzarea a. Abinerea Modalitatea principala ( ea are prioritate) Ea reprezint modalitatea prin care judectorul care se afla in una din situaiile de incompatibilitate prevzute de lege este obliga s formuleze o declaraie in faa presedintelui instanei prin care s anune instana c renuna la efectuarea de acte procesuale intr-o cauz penala concret cu indicarea cazului de incompatibilitate prevzut de lege. Abinerea se materializeaz intr-o declaraie, poate fi verbala sau scris. Judectorul este obliga s formuleze declaraia de abinere de indata adic din momentul in care a luat la cunostiin de situaia de incompatibilitate. In cazul in care judectorul nu i indeplinete aceast obligaie, adic nu se abine dei are cunostiin c este incompatibil potrivit legii, poate fi sncionat disciplinar. Atunci cnd judectorul nu formuleaz declaraie de abinere contrar dispoziiilor legale, ultimul remediu procesual il reprezint recuzarea. Aceata se realizeaz printr-o cerere formulat in scris sau verbal, ea poate fi formulat doar de pri ( in actuala reglementare, in NC i procurorul ). In cazul judectorului, cererea de recuzare se adreseaz preedintelui instanei, ea poate fi adrest i judectorului recuzat. Cererea de recuzare pentru a fi admisibila trebuie s conin cazul de incompatibilitate prevzut de lege precum i temeiurile de fapt din care rezult existena cazului de incompatibilitate. Cererea de recuzare poate privi doar membrii completului de judecat. De asemenea recuzarea nu poate privi judectorii care sunt desemnai s soluioneze cererea de recuzare. In cazurile in care se constat c au fost inclcte aceste reguli, cererea de recuzare trebuie considerat ca inadmisibila. Aceasta inseamn c atunci

cnd se recuza mai muli judectori este necesar ca pentru fiecare persoana se se indice cauzele de incompatibilitate i temeiurile de fapt. Cererea de recuzare poate fi respins ca inadmisibila i in situaia in care fiind formulat anterior o alt cerere de recuzare privind acelai judector nu au fost invocte elemente de fapt noi care nu au fost cunoscute la data la care s-a formulat cererea anterioar sau in situaia in care nu au fost invocte elemente de fapt care au aparut ulterior formularii cererii precedente, de aceea pentru a fi admisibila cererea de recuzare trebuie s cuprind toate elementele de fapt de care titularul a avut cunotin in momentul formularii cererii. In acest fel se deschide un examen asupra admisibilitii cererii de recuzare care este dat in competena judectorului care este recuzat. Completul de judecat in faa cruia se formuleaz cererea de recuzare are obligaia de a dispune cu privire la msurile preventive, ceea ce inseamn c in privina msurilor preventive recuzarea este lipsit de eficiena. O asemenea derogare a fost justifict de urgena care caracterizeaz in general msurile preventive. Aceste reguli sunt aplicabile i organelor de urmrire penala (organelor de cercetare penala i procurorilor) cu precizarea c in cazul acestora, competena de a dispune cu privire la abinere i cu priviere la recuzare revine procurorului care supravegheaz cercetarea penala atunci cnd cel ce se abine este organul de cercetare penala ( sau cel ce este recuzat) sau procurorul ierarhic superior cnd este privit procurorul care supravegheaz sau realizeaz urmrirea penala. In acest caz, att recuzarea ct i abinerea se vor inainta procurorului in termen de maxim 24h. Procurorul se pronun prin ordonan in termen de maxim 3 zile. Regulile privind abinerea i recuzarea judectorului sunt aplicabile i magistratuluiasistent, grefierului i interpretului. In toate cazurile, cererea de recuzare se judec in edin secret. Competena aparine completului de judecat in compunerea obinuit, ins fr participarea judectorului care este recuzat. Dac este interzis recuzarea, in actuala reglementare, tuturor judectorilor unei instane, nu este interzis ins abinerea tuturor judectorilor unei instane. Ex: judecata a privit un judector din cadrul aceleai instana care era trimis in judecat pentru corupie ( toti judectorii instanei s-au abtinut, astfel inct fiind admise declaraiile de abinere practic nu au existat judectori la acea instana care s poata forma completul de judecat pentru judecarea cauzei). Intr-o asemenea situaie, neputnd fi format un complet in instana respectiv, completul de judecat se va alctui de ctre instana superioar. Incheierea de admitere sau respingere a abinerii sau admitere a recuzrii nu este supus unei ci de atac, este definitiv.Incheierea de respingere a celei de recuzare este supus cilor de atac prevzute de lege odat cu fondul cauzei. In scopul de a elemina practicile abuzive a dreptului de a formula cereri de recuzare in CPP s-au introdus dispoziii care limiteaz intr-un mod inacceptabil accesul la recuzare.

(ex: exista procedura de admisibilitate dat in competena judectorilor care sunt recuzai, este inadmisibila obligaia prilor de a i motiva cererea de recuzare att in drept ct i in fapt in faa judectorului care este recuzat, inadmisibila prevederea care da drept judectorului care este recuzat de a respinge cererea ca inadmisibila). Strmutarea: Mijloc juridic prin care se realizeaz trasmiterea unei cauze penale de la instana care are competena teritoriala potrivit legii la o alt instan de acelai grad i de aceeai natur. Strmutarea este necesar atunci cnd exist motive de suspiciune cu privire la imparialitatea tuturor judectorilor unei instane penale. Ea este admisibila in principiu doar in cursul judecii i doar in cadrul instanelor penale.Dup modificri ( legea 356/2006) temeiul strmutrii poate consta in urmtoarele cazuri: Atunci cnd se constat ca imparialitatea judectorilor ar putea fi tirbit( imparialitatea intregii instane) datorit imprejurrilor cauzei, dumiilor locale, calitii prilor Cnd exist pericol de tulburare a ordinii publice Cnd vreuna din pri este rud sau afin cu unul dintre judectorii instanei, procurorii din cadrul parchetului corsepunzator, unul din asistenii judiciari sau grefierii instanei.

In practic strmutarea este admisibila cnd se constat o atitudine general ostila a judectorilor raportat la cauza respectiv, atunci cnd se constat c la locul unde se desfasoar judecata potrivit regulilor legale s-a format o atmosfera generala necorespunztoare, atunci cnd se constat inclcri repetate grave a procedurii ( incalcarea repetat a procedurii de citare a prilor) Competena de solutionare a stramutarii revine sectiei penale a ICJJ. Modalitatea de rezolvare a situaiilor care fac necesar strmutarea o reprezint cererea de strmutare. Ea poate fi facut de prile intereste, de procuror sau de ministrul justiiei in reglementarea actuala. Introducerea unei cereri de strmutare nu atrage suspendarea de drept a judecrii cauzei, de regula ea continua. In mod excepional, la cerere, completul de judecat investit cu solutionarea cererii de strmutare poate dispune suspendarea. Ea operea astfel pe cale judiciar, ea trebuie dispus. Procedura de examinare i de soluionare a cererii de strmutare presupune parcurgerea in mod succesiv a ctorva etape: 1. Informarea cu privire la motivele strmutrii este obligatorie. Sub acest aspect este esenial de cunoscut c cererea de strmutare trebuie s indice toate datele de identitate ale titularului, ale prii intereste. 2. trebuie s fac referire exact la obiectul cauzei, 3. este necesar ca cererea s fie motivat,

4. este necesar s se indice cazul de strmutare i elementele de fapt atunci cnd cererea de strmutare se sprijin pe inscrisuri ( o mediatizare exagerata a cazului este necesar s se faca meniune, iar aceste inscrisuri trebuie ataate la cererea de strmutare). Presedintele ICCJ se informeaz cu privire la motivele de strmutare, cu privire la recurgerea la instana ierarhic superioar, solicit informri acesteia cu privire la motivele strmutrii, dac instana superioar este chiar ICCJ, informarea se solicit de la Ministerul Justiiei. Odata cu informarea, prile sunt intiinate cu privire la formularea unei cereri de strmutare i cu privire la termenul fixat, cu privire la soluionarea cererii de strmutare pentru a li se da posibilitatea s formuleze memorii i dac apreciaz c este necesar s se prezinte la termenul stabilit pentru a pune concluzii in privina strmutrii. De aceea odat cu informarea se fac meniuni i cu privire la indeplinerea procedurii de intiinare a prilor. Examinarea cererii de strmutare se face in edint public, in urma unei dezbateri contradictorii cu participarea procurorului i a prilor, care dac sunt prezente pot pune concluzii. Partea interest pune concluzii prin care susine cererea de strmutare. Soluionarea cererii se realizeaz in conformitate cu prevederile actuale introduse in CPP prin Legea 202/2010 prin sentin motivat, ea fiind definitivp, nu este supus unei ci de atac. Prin sentin ,dac ICCJ admite cererea de strmutare stabiliete in mod obligatoriu i instana care va judeca cauza in urma strmutrii. Aceasta poate fi o instana din circumscripia aceleai Curi de Apel sau din circumscripia unei curi de apel invecinate. Atunci cnd se solicit strmutarea unei cauze penale aflate in competena unei Curi de Apel va putea fi desemnat s judece cauza doar o Curte de Apel aflat in circumscripia invecinat. Aceasta regula este justificat de necesitatea asigurrii celeritii procesului penal i evitarea cheltuielilor de deplasre la instan, a prilor i a martorilor. In situaia in care ICCJ admite cererea, ea dispune in mod expres cu privire la admisibilitatea actelor i msurilor dispuse pn in momentul strmutrii, ea le poate menine sau desfiina. In situaia in care instana se pronun dup soluionarea cauzei, dac dispune admiterea cererii, hotrrea pronunat se desfiineaz de drept prin efectul admiterii cererii de administrare. Recuzarea privete o persoan in mod individual, iar strmutarea nu privete o persoan anume ci o anume infraciune sau fapt Desemnarea unei alte instane (61.1 CPP ) Similar strmutrii cu deosebirea c desemnarea unei alte instane este dat de procuror inca din faz de urmrire penala,inainte de a dispune trimiterea in judecat. Procurorul are dreptul s sesizize ICCJ i s solicite pe aceleai temei ca i strmutarea desemnarea unei alte instane, care s judece cauza atunci cnd va dispune trimiterea in judecat. Aceasta instituie a fost reglementat plecnd de la anumite cauze mai ales privitoare la ceea ce se numete : clanul de interlopi din oraele mai mici, de

provincie.Procurorii dispuneau trimiterea in judecat la instana din aceea localitate. Fceau cerere de strmutare ins pn la soluionare trecea un interval de timp mare, astfel s-a constatt c era o suspiciune asupra imparialitii instanei, care nu era destul de rapid rezolvat, astfel s-a introdus aceast instituie.

Suport curs asemanari i deosebiri cu strmutarea

Desemnarea altei instane in vederea judecrii cauzei (art. 611)

1. Noiune. Desemnarea altei instane pentru judecarea cauzei reprezint remediul procesual prin intermediul cruia o anumit cauz penala este luat din competena unei instane inainte de sesizarea acesteia i dat spre rezolvare unei alte instane de acelai grad i de aceeai natur atunci cnd exist o suspiciune colectiv privind lips de imparialitate a judectorilor. Instituia a fost introdus prin Legea nr. 356/2006. 2. Temeiuri. Potrivit art. 611 alin. 2, desemnarea altei instane pentru judecarea cauzei se poate dispune pe baz acelorai temeiuri ca i in ipoteza strmutrii. 3. Procedura de soluionare 3.1. Cererea de desemnarea a unei alte instane. Potrivit art. 611 alin. 1 exist un singur titular al cererii de desemnare: procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penala. Cererea trebuie s fie motivat i s fac meniune dac sunt arestai in cauz. Inscrisurile pe care se sprijin cererea se alatur la cerere. Cererea se formuleaz inainte de sesizarea instanei competente, cauza aflnduse inc in faz de urmrire penala. 3.2. Competena de soluionare. Competena de soluionare a cererii de desemnare a altei instane aparine CCJ in secie penala. 3.3. Reguli de procedur. Potrivit art. 611 alin. 3, Inalta Curte soluioneaz cererea in camera de consiliu in termen de 15 zile de la sesizare. 3.4. Soluii. Potrivit art. 611 alin. 4, CCJ dispune prin incheiere motivat: admiterea cererii. In acest ipotez CCJ desemneaz o alt instan egala in grad cu cea creia i-ar reveni competena s judece cauza in prim instan care s fie sesizat in cazul in care se va emite rechizitoriul. b) respingerea cererii. Potrivit art. 601 alin. 5 incheierea prin care CCJ dispune asupra cererii de desemnare a unei alte instane nu este supus nici unei ci de atac. 4. Comparaie intre strmutare i desemnarea altei instane.
a)

strmutare se dispun pe baz

desemnarea altei instane acelorai temeiuri : 1) imparialitatea

judectorilor este tirbit datorit mprejurrilor cauzei, dumniilor locale sau calitii prilor; 2) exist pericol de tulburare a linitii publice; 3) una dintre pri are o rud sau afin pn la gradul patru inclusiv printre judectori sau procurori, asistenii judiciari sau grefierii instanei. competena de soluionare a cererii aparine s. pen. a CCJ care se pronun prin hotrre ce nu poate fi supus nici unei ci de atac au ca efect transferul cauzei la o alt instan de aceeai natur i acelai grad prorogare de competen teritoriala cererea conine aceleai elemente repetarea cererii se poate face in aceleai condiii cererea de strmutare se cererea de desemnare a altei formuleaz in cursul judecii instane se formuleaz in cursul urmririi penale titulari = 1) oricare dintre pri; titular = procurorul care efectueaz 2) procuror; 3) ministrul justiiei sau supravegheaz urmrirea penala inainte de soluionarea cererii, inainte de soluionarea cererii, nu se se deruleaz o procedur de deruleaz nici o procedur informare a CCJ privind preliminar circumstanele cauzei cu trimitere la motivele de strmutare i o procedur de intiinare a prilor cererea de strmutare se cererea de desemnare a altei soluioneaz in edin public, instane se soluioneaz in camera cu participare prilor de consiliu, fr participarea prilor nu este impus un termen de este impus un termen de 15 zile soluionare Instana de trimitere din Instana de trimitere orice instan circumscripia teritoriala a de pe teritoriul rii aceleiai curi de apel sau din circ. ter. a unei curi de apel invecinate acesteia CCJ soluioneaz cererea prin CCJ soluioneaz sentin incheiere cererea prin

Trimiterea cauzei la un alt parchet (217.1 CPP ) Introdus prin legea 202/2010 (mica reform) Este o strmutare a urmrii penale. Atunci cnd exist o suspiciune colectiv cauzat la fel ca in materia strmutrii de calitatea prilor, mprejurrile cauzei, procurorul general poate dispune transferul urmrii penale de la un parchet la un alt parchet de acelai grad.

Cea mai important parte a incompatibilitiilor priveste cele ale judectorului, CEDO d dreptul acuzatului s fie judecat de un tribunal imparial. In foarte multe state, nu exist incompatibilitate a procurorului pentru c procurorul fiind considerat parte in proces, nu se poate recuza partea advers, aceast instituie fiind specific dreptului romn. Trimiterea cauzei la un alt parchet (art. 2171)

1. Noiune. Trimiterea cauzei la un alt parchet reprezint remediul procesual prin intermediul cruia o anumit cauz penala este luat din competena unui organ de urmrire penala i transferat unui alt organ de urmrire penala de acelai grad atunci cnd exist o suspiciune colectiv privind lips de imparialitate a procurorilor. Instituia a fost introdus prin Legea nr. 202/2010. 2. Temeiuri. Potrivit art. 2171 trimiterea cauzei la un alt parchet se poate dispune atunci cnd exist o suspiciune rezonabila c activitatea de urmrire penala este afectat din cauza mprejurrilor cauzei sau calitii prilor ori exist pericolul de tulburare a ordinii publice. 3. Procedura de soluionare. Trimitera cauzei la un alt parchet se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lng CCJ, la cererea prilor sau din oficiu. ACIUNEA PENALA I ACIUNEA CIVILA
Aciunile in procesul penal 1. Noiuni generale 1. Noiune. Prin aciune in procesul penal inelegem modalitatea juridic prin care conflictul de drept nscut din svrirea unei infraciuni este adus in faa organelor judiciare in vederea angajrii rspunderii penale i civile a persoanei culpabile i a aplicrii constrngerii de stat fa de aceasta, precum i a obligrii ei la repararea prejudiciului produs prin infraciune, atunci cnd este cazul. Ca un specific al dreptului romn, procesul penal implic existena acestor 2 aciuni. Dintre ele obligatorie este cea penala. Este un specific al procesului romn, existena celor 2 aciuni. Ratiunea este simplificarea procesului i concentrarea pe ceea ce este mai important, procesul penal. Consideraii generale : Ce inseamn o aciune ? Aciune inseamn acel mecanism prin care se solicit instanei tragerea la rspundere a unei persoane. (ex: aciuni in rspundere civila delictuala). In acelai fel avem i aciune penalase solicit tragerea la rspundere penala a unei persoane care a svrit o infraciune Aciunea civila- se solicit tragerea la rspundere civila a unei persoane, ea se exercit tot in cadrul procesului penal.Orice aciune are un temei de fapt i de drept. Aciune penala-temei de drept- norma de incriminare

Temeiul de fapt- fapta in concret svrit Raporturile intre aciunea penala i cea civila in Romnia. Aciunea penala este cea principala, aciunea civila este una accesorie, ea poate sau nu s fie exercitat fiind last in aprecierea persoanei vtmate care va alege dac va solicita sau nu despgubiri in timpul procesului penal (poate s solicite despgubirile i intr-un proces civil obinuit) Avantaj : aciunea civila este scutit de taxa de timbru in cadrul procesului penal. Exist situaii cnd aciunea civila este obligatorie, ea se face din oficiu in timpul urmrii penale- art 17 CPP- atunci cnd persoana vtmat este una lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate restrns, astfel este o msura de protecie a acelei persoane. Instana are la dispoziie disjungerea aciunii civile separarea aciunii civile de cea penala i soluionarea aciunii civile dup soluionarea celei penale, aciunea civila rmne tot la instana penala ins aceasta o va soluiona dup soluionarea aciunii penale. In privina acestei probleme NCPP- instana penala poate s disjung cele 2 aciuni i s trimit aciunea civila la instana civila. Trsturi: Exist deosebiri importante: 2. Categorii de aciuni. In sistemul procesual penal romn, se pot exercita dou aciuni: 1) aciunea penala = aciunea principala ce are ca obiect aplicarea de snciuni penale; 2) aciunea civila = aciunea secundar ce are caracter accesoriu fa de aciunea penala; are ca obiect repararea prejudiciului creat prin infraciune in acelai cadru procesual penal, concomitent cu soluionarea aciunii penale. 3. Elementele aciunii. Fiecare din cele dou aciuni cunoate urmtoarele elemente: a) temeiul aciunii = a.1.) temeiul de fapt reprezint fapta ce a declanat conflictul de drept penal / drept penal i civil; a.2.) temeiul de drept reprezint norma de drept inclcat care permite tragerea la rspundere penala / civila; b) obiectul aciunii = aciunea penala are ca obiect aplicarea de snciuni penale, iar aciunea civila are ca obiect repararea prejudiciului material, moral sau fizic suferit de o persoan ca urmare a svririi infraciunii; c) aptitudinea funcionala = aptitudinea unei aciuni de a produce efecte juridice (totalitatea actelor procesuale ce pot fi efectuate prin exercitarea aciunii); impune condiia potrivit creia aciunea s fie legala i temeinic; d) subiecii aciunii = persoanele ce pot exercita in procesul penal aciunea (subiecii activi) i cele mpotriva crora se exercit aciunea in procesul penal (subiecii pasivi). Sunt subieci activi: 1) in latura penala: statul prin Ministerul Public ac iunea penala public victima infraciunii poate interveni in aciunea penala in dou modaliti:

a) intervenia victimei in aciunea penala public: prin constituirea de parte vtmat victima se alatur procurorului in exercitarea aciunii penale solicitnd aplicarea de snciuni penale fptuitorului i preia rolul unui acuzator privat accesoriu. prin formularea plngerii prealabile in aceast ipotez, victima condiioneaz punerea in micare i exerciiul aciunii penale prin formularea plngerii prealabile. Dup formularea acesteia ins, titularul punerii in micare i a exerciiului aciunii penale rmne tot procurorul, aflndu-ne in prezena unei aciuni penale publice. Victima se poate constitui parte vtmat i se poate alatura procurorului in exercitarea acestei aciunii. Anterior modificrilor aduse prin Legea nr. 356/2006, in ipoteza plngerii prealabile directe (plngerea adrest direct judectoriei) titularul punerii in micare i a exerciiului aciunii penale era persoana vtmat, fiind caz de aciune penala privat. b) intervenia victimei in aciunea penala privat la ora actuala, dup modificrile aduse prin legea nr. 356/2006, suntem in prezena unei aciuni penale private intr-o singur ipotez: cea prevzut de art. 278 1 alin. 8 lit. c) = atunci cnd victima infraciunii formuleaz plngere mpotriva soluiei procurorului de scoatere de sub urmrire penala sau de incetare a urmririi penale, judectorul admite plngerea prin incheiere i reine cauza spre judecat. In aceast ipotez, art. 2781 alin. 9 dispune c actul de sesizare al instanei cu judecarea fondului cauzei este reprezentat de plngerea iniiala a persoanei vtmate mpotriva soluiei procurorului, aceasta fiind in consecin i act de punere in micare a aciunii penale. Prelund aciunea penala abandonat de procuror partea vtmat preia rolul unui acuzator privat subsidiar. 2) in latura civila: partea civila (victima direct sau victima indirect) i, cu titlul excepional, statul (in ipotezele prevzute de art. 17 in care aciunea civila se exercit din oficiu) Sunt subieci pasivi: 1) in latura penala: inculpatul = persoana fizic sau juridic mpotriva creia se exercit aciunea penala 2) in latura civila: inculpatul i partea responsabila civilmente Subiecii aciune penale i civile: Aciunea penala- subiect activ- statul prin Ministerul Public reprezentat de procurori Atunci cnd se constituie parte vtmat, victima infraciunii are un rol accesoriu. Constituirea ca parte vtmat- victima infraciunii se constituie parte vtmat atunci cnd solicit instanei sncionarea persoanei fptuitorului. In procesul penal victima infraciunii are opiune in a se constitui parte vtmat i a se constitui parte civila. ( ex: nu ma intereseaz cti ani de inchisoare ia, vreau doar banii inapoi- constituire doar de parte civila). Subiect pasiv- inculpatul- aceast calitate nu poate fi transmis motenitorilor (spre deosebire de latura civila)

In aciunea civila subiect activ este partea civila, respectiv persoana care a suferit o vtmare prin infraciune i solicit repararea pagubelor in procesul penal, excepie: statulexercitare din oficiu a aciunii civile ( in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu). Subiect pasiv al aciunii civile- inculpatul, in egala msura este subiect pasiv i partea responsabila civilmente (acea persoan chemat s suporte prejudiciile cauzate de inculpatrspundere pentru fapta altuia) Prile in procesul penal romn- art 23,24 CPP Prile sunt in numar de 4 : inculpatul, partea vtmat, partea civila, partea responsabila civilmente (procurorul nu este parte! Este considerat participant ca i instana de judecat-> consecine: nu se mai stie foarte clar care sunt funciile judiciare in procesul penal, procurorul fiind foarte apropiat de judector, ambii urmaresc aflarea adevrului i singura persoan aflat pe o alta poziie fiind individul, ceteanul, ceea ce face ca raportul s se stabileasca mereu intre stat (instana, procuror) i individ. De lege lata- procurorul in sistemul romn nu este parte ci este participant. Prile in procesul penal 1. Noiune. Prile sunt acele persoane fizice sau juridice care au drepturi i obligaii ce decurg din exercitarea aciunii penale sau a aciunii civile in procesul penal. 2. Categorii de pri in procesul penal. Potrivit art. 23 i art. 24, sunt pri in procesul penal: 1) inculpatul 2) partea vtmat 3) partea civila 4) partea responsabila civilmente In latura penala intervin inculpatul i partea vtmat, iar in latura civila, inculpatul, partea civila i partea responsabila civilmente. 3. Discuii. In C.pr.pen. romn (adoptat in anul 1968) procurorului nu i este recunoscut calitatea de parte in proces. In C.pr.pen. anterior, cel din anul 1936, precum i legislaiile europene, procurorul are aceast calitate recunoscut expres de lege el fiind partea acuzatoare in cauz.

INCULPATUL art 23 persoana faa de care s-a dispus punerea in micare a aciunii penale(PMAP) In sistemul romn, persoana suspect de svrirea unei infraciuni trece prin3 caliti: fptuitor, invinuit, inculpat

Sec.1. Inculpatul 1. Noiune. Potrivit art. 23 persoana mpotriva creia s-a pus in micare aciunea penala este parte in procesul penal i se numete inculpat. Inculpat poate fi att o persoan fizic, ct i o persoan juridic. 2. Evoluia calitii procesuale. Cu ocazia desfurrii procesului penal, subiectul activ al infraciunii dobndete diferite caliti procesuale cu semnificaii distincte: 1. fptuitor. Fptuitorul este persoana fa de care se efectueaz acte premergtoare in vederea inceperii urmririi penale. 2. invinuit. Invinuitul este persoana fa de care se efectueaz acte de urmrire penala att timp ct nu a fost pus in micare aciunea penala mpotriva s (art. 229). Calitatea de invinuit se dobndete prin actul de incepere al urmririi penale. Potrivit art. 228 dispoziia de incepere a urmririi penale este consemnat intr-o rezoluie. 3. inculpat. Inculpatul este persoana fa de care s-a pus in micare aciunea penala (art. 23). Calitatea de inculpat se dobndete prin actul de punere in micare a aciunii penale care poate fi: a) ordonan (art. 235); b) rechizitoriu (art. 262); c) declaraia verbala a procurorului (art. 336, art. 337); d) plngerea persoanei vtmate mpotriva soluiei procurorul de netrimitere in judecat (art. 2781 alin. 8 lit. c, alin. 9 ) Doar inculpatul este parte in procesul penal deoarece doar punerea in micare a aciunii penale (formularea acuzaiei) declaneaz procesul penal in sens strict, proces in care pot exista pri. In C.pr.pen. romn declanarea procesului penal, intr-un sens extins, este determinat de UP. Evoluia calitii procesuale: fptuitor (suspect) persoana fa de care se efectueaz acte premergtoare (investigaii preliminare) in vederea UP in etapa premergtoare invinuit inculpat

persoana fa de care se persoana fa de care s-a efectueaz acte de UP PMAP att timp ct nu a fost PMAP in faz urmririi penale atunci cnd PMAP a fost dispus prin ordonan in cursul acesteia in faz de judecat

actelor in faz urmririi penale

parte

parte

= parte

A.P. fptuitor (suspect)

urmrirea penala invinuit

judecat

executare condamnat

PMAP PMAP inculpat (facultativ in cursul (obligatoriu la finalul UP) UP) inculpat inculpat

3. Drepturile i obligaiile inculpatului Dei invinuitul nu reprezint o parte a procesului penal, majoritatea covritoare a drepturilor i obligaiilor recunoscute inculpatului sunt recunoscute i invinuitului. Din acest considerent, in abordarea drepturilor i obligaiilor inculpatului vom face trimitere i la invinuit. In cursul urmririi penale, invinuitul sau inculpatul are urmtoarele drepturi : 1) dreptul de a i se aduce la cunotin fapta care formeaz obiectul cauzei, incadrarea juridic a acesteia, dreptul de a avea aprtor, precum i dreptul de a nu face nici o declaraie ; 2) dreptul de a fi asistat de aprtor ; 3) dreptul de a formula cereri pentru administrarea de probe, cereri de recuzare, cereri privind inlocuirea, revocarea sau inceterea msurilor preventive ; 4) dreptul de a formula memorii ; 5) dreptul de a participa la efectuarea unor acte de urmrire penala. In cursul urmririi penale se desfoar acte la care prezena invinuitului sau inculpatului este obligatorie : ascultarea, confruntarea, prezentarea materialului de urmrire penala, i reconstituirea. La celelalte acte de urmrire penala, cum ar fi spre exemplu audierea martorilor, invinuitul sau inculpatul nu are dreptul s participe, in schimb poate participa aprtorul acestuia. 6) dreptul de a ataca actele de urmrire penala la procuror sau la judector in funcie de distinciile prevzute expres de lege. In cursul urmririi penale, invinuitul sau inculpatul are urmtoarele obligaii : 1) de a se prezenta la citarea organului de urmrire penala ; 2) de a suporta msurile de constrngere ce se dispun mpotriva s. In cursul judecii,inculpatul are urmtoarele drepturi : 1) dreptul de a i se aduce la cunotin fapta care formeaz obiectul cauzei, incadrarea juridic a acesteia, dreptul de a avea aprtor, precum i dreptul de a nu face nici o declaraie, precum i dreptul de a pune intrebri coinculpailor, prilor sau martorilor ; 2) dreptul de a lua cunotin de dosraul cauzei in tot timpul judecii ; 3) dreptul de a participa la toate actele de judecat ; 4) dreptul de a propune probe ;

5) dreptul de a formula cereri, de a ridica excepii i de a pune concluzii ; 6) dreptul la ultimul cuvnt ; 7) dreptul de a utiliza cile de atac. In cursul judecii,inculpatul are urmtoarele obligaii : 1) de a se prezenta la termenele de judecat atunci cnd instana consider necesar prezena s; 2) de a respecta ordinea i solemnitatea edinei de judecat ; 3) de a suporta msurile de constrngere ce se dispun mpotriva s.

Partea vtmat Este un acuzator accesoriu- il ajut pe procuror Partea vtmat solicit tragerea la rspundere penala a infractorului ( diferit de partea civila (!) ) Constituire de parte vtmat se poate face oricnd in cursul urmririii penale sau in timpul judecrii pn la citirea actului de sesizare (citirea rechizitoriului, intervine intre inceputul sedinei i cercetarea judectoreasc). Sec.2. Partea vtmat 1. Noiune. Potrivit art. 24 alin. 1 persoana care a suferit prin fapta penala o vtmare fizic, morala sau materiala, dac particip in procesul penal, se numete parte vtmat. 2. Constituirea de parte vtmat. Condiii. Pentru constituirea de parte vtmat se impun urmtoarele dou condiii: 1. s existe o vtmare fizic, morala sau materiala; 2. vtmarea s fie produs prin infraciune. 3. Constituirea de parte vtmat. Procedur. Declaraia de participare in proces ca parte vtmat se poate face: in scris sau verbal in faa organului judiciar penal competent; oricnd in cursul urmririi penale, iar in faz de judecat pn la citirea actului de sesizare in faa primei instane. Aceast citire a actului de sesizare in faa primei instane este considerat de legiuitor a fi termenul limit pn la care se poate face constituirea de parte vtmat. Constituirea tardiv reprezint cauz de nulitate relativ. Constituirea de parte vtmat in procesul penal nu este obligatorie, ci ea intervine in baz dreptului de apreciere a persoanei vtmate. Prin constituirea de parte vtmat, persoana vtmat se alatur procurorului in exerciiul aciunii penale i solicit instanei aplicarea de snciuni penale fptuitorului, dovedind un interes direct in cauz.

Atunci cnd nu se constituie parte vtmat, pstrnd calitatea unei persoane fr interes, persoana vtmat poate fi ascultat ca martor. Constituirea persoanei vtmate ca i parte vtmat in procesul penal nu este condiionat de solicitarea de despgubiri pentru prejudiciul material sau moral produs prin infraciune. Aceast solicitare este specific constituirii de parte civila. Calitatea de parte vtmat i cea de parte civila pot fi cumulate in procesul penal de aceeai persoan care a fost vtmat prin infraciune. Acest drept de opiune al persoanei vtmate genereaz obligaii corelative in srcina organelor judiciare. Astfel, att organul de urmrire penala, ct i instana, au obligaia de a comunica persoanei vtmate dreptul de a se constitui parte in procesul penal (art. 76 i art. 320 C.pr.pen.). 4. Drepturile i obligaiile prii vtmate. Partea vtmat are drepturile i obligaiile oricrei pri din proces dar numai in latura penala (dreptul de a solicita administrarea de probe, dreptul de a pune intrebri inculpatului, celorlalte pri sau martorilor in cursul judecii, dreptul de a pune concluzii, etc).

Partea civila- aceeai persoana vtmat prin infraciune, doar c acuma solicit
obinerea de despgubiri civile( de cele mai multe ori persoanele se constituie att parte vtmat ct i parte civila). Constituirea de parte civila are acelai termen limit ca i partea vtmat. Pentru a se constitui parte civila trebuie ca victima infraciunii s fi suferit un prejudiciu cuantificabil. Sec.3. Partea civila 1. Noiune. Potrivit art. 24 alin. 2 persoana vtmat care exercit aciunea civila in cadrul procesului penal se numete parte civila. Partea civila este persoana vtmat care a suferit un prejudiciu material sau moral prin svrirea infraciunii i care solicit repararea acestuia in cadrul procesului penal. 2. Constituirea de parte civila. Condiii. Pentru constituirea de parte civila se impun urmtoarele dou condiii: 1. s existe un prejudiciu moral, material sau fizic; 2. prejudiciul a fost produs prin svrirea infraciunii; Noiunea de parte civila este mai larg dect noiunea de parte vtmat. Astfel, avnd drept premis un prejudiciu rezultat din infraciune, se pot constitui pri civile i victimele indirecte. Ex.: se poate constitui parte vtmat victima unei infraciuni de vtmare corporala grav, dar parte civila se poate constitui i copilul minor al acesteia, avnd in vedere c acesta nu mai poate beneficia de susinerea materiala a printelui sau ce a suferit prin infraciune o infirmitate major i a suferit astfel in mod indirect un prejudiciu.

3. Constituirea de parte civila. Procedur. Constituirea de parte civila cunoate urmtoarele reguli: constituirea de parte civila in procesul penal reprezint o opiune a persoanei vtmate, aceasta putnd opta in egala msur pentru repararea prejudiciului in faa instanei civile. Ca excepie, art. 17 prevede c aciunea civila se pornete i se exercit i din oficiu (in cadrul procesului penal), cnd cel vtmat este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns; constituirea de parte civila se poate face in scris sau verbal in faa organului judiciar penal competent; constituirea de parte civila se poate face oricnd in cursul urmririi penale, iar in faz de judecat pn la citirea actului de sesizare in faa primei instane (art.15). Constituirea tardiv reprezint cauz de nulitate relativ ce poate fi confirmat prin acceptarea inculpatului. 4. Drepturile i obligaiile prii civile. Partea civila are drepturile i obligaiile oricrei pri din proces dar numai in latura civila.

Partea responsabila civilmente art 24 al 3 CPP- persoana chemat in procesul penal pentru a rspunde pentru prejudiciile cauzate de inculpat ( rspundere pentru fapta altuia, ex: rspunderea parinilor pentru prejudiciile cauzate de minori) Sec.4. Partea responsabila civilmente 1. Noiune. Potrivit art. 24 alin. 3 persoana chemat in procesul penal s rspund, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numete parte responsabila civilmente. Partea responsabila civilmente intervine in ipotezele de rspundere civila pentru fapta altuia: rspunderea prinilor pentru faptele ilicite svrite de copiii lor minori (art. 1000 alin. 2 C. civ.), rspunderea comitenilor pentru faptele prepuilor lor (art. 1000 alin. 3 C. civ.), etc 2. Modalitile de constituire de parte responsabila civilmente. Procedur. Constituirea de parte responsabila civilmente cunoate dou modaliti: 1. introducerea in cauz la cererea prii civile / din oficiu de ctre organul judiciar penal in ipotezele in care persoana vtmat este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns, iar aciunea civila se exercit din oficiu. oricnd in cursul urmririi penale, iar in faz de judecat pn la citirea actului de sesizare in faa primei instane 2. intervenia voluntar la cererea prii responsabile civilmente oricnd in cursul urmririi penale, iar in faz de judecat pn la terminarea cercetrii judectoreti in faa primei instane

introducerea in cauz

intervenia voluntar

nu exist manifestare de voin a prii exist manifestarea expres de voin a responsabile civilmente prii responsabile civilmente cererea prii civile (nu la cererea inc.) / voina prii responsabile civilmente din oficiu de ctre OJP in cazul exercitrii AC din oficiu termen limit : citirea actului de sesizare termen limit : terminarea cercetrii in faa primei instane judectoreti in faa primei instane raiune: acest termen ce depete momentul tradiional al citirii actului de sesizare este recunoscut in favoarea prii responsabile civilmente permite acesteia s-i susin o aprare proprie in raporturile sle cu inculpatul. Ex.: neindeplinirea condiiilor de rspundere civila pentru fapta altuia. dac partea civila are capacitate deplin de exerciiu, instana nu poate introduce din oficiu in cauz persoana care, potrivit legii, rspunde pentru pagubele svrite de inculpat normele referitoare la partea responsabila civilmente sunt instituite in favoarea creditorului (a prii civile), nu in favoarea debitorului (a inculpatului). Enumerarea prilor este limitativ, procurorul nu este parte ci participant alaturi de instana de judecat. Subiecii procesuali ce pot inlocui prile: Succesori- art 21 CPP ( nu pot interveni in latura penala a cauzei avnd in vedere c rspunderea este personala). In latura civila se poate transmite calitatea de subiect pasiv motenitorilor. Reprezentanii 2 categorii: reprezentani legali, reprezentani convenionali ( ipoteza persoanei juridice: este reprezentat in procesul de reprezentantul legal al acesteia; reprezentantul conventional- aprtor poate s asiste sau s reprezinte. Aprtorul asist atunci cnd partea este alaturi de el). Substitui procesuali- drept propriu pe care l exercit in numele unei alte persoaneex: este substitut procesual in ipoteza plngerii prealabile soul pentru soie sau soia pentru so

3. Subiecii procesuali care pot inlocui prile in procesul penal 1. Noiune. Subiecii procesuali care inlocuiesc prile in procesul penal sunt acele persoane fizice sau juridice care preiau in anumite ipoteze drepturile i obligaiile prilor. 2. Categorii. Pot fi subieci procesuali care inlocuiesc prile in procesul penal: 2.1. Succesorii. Prin succesori se ineleg persoanele fizice sau juridice care succed in

drepturile persoanelor fizice decedate sau a persoanelor juridice reorganizate, desfiinate sau dizolvate. Succesorii intervin in latura civila a cauzei (art. 21). 2.2. Reprezentanii. Prin reprezentani se ineleg persoanele mputernicite in proces s efectueze acte procesuale in numele i in interesul unor pri din proces in temeiul unei mputerniciri legale (reprezentarea legala) sau convenionale (reprezentarea convenionala). Reprezentanii intervin in latura penala i in latura civila a cauzei. A. Reprezentarea legala intervine, spre exemplu, in urmtoarele ipoteze: 1) in cazul in care procurorul propune judectorului arestarea preventiv a inculpatului, art. 1491 alin. 6 dispune: in cazul in care inculpatul se afla in stare de reinere sau de arestare potrivit art. 146 i din cauza strii sntii ori din cauz de for major sau stare de necesitate nu poate fi adus in faa judectorului, propunerea de arestare va fi examinat in lips inculpatului, in prezena aprtorului, cruia i se d cuvntul pentru a formula concluzii. 2) in procedura de prelungire a arestrii preventive, art. 159 alin. 4 dispune: in cazul in care inculpatul arestat se afla internat in spital i din cauza strii sntii nu poate fi adus in faa instanei sau cnd, din cauz de for major sau stare de necesitate, deplasrea s nu este posibila, propunerea va fi examinat in lips inculpatului, dar numai in prezena aprtorului, cruia i se d cuvntul pentru a pune concluzii. 3) atunci cnd subiectul pasiv al aciunii penale este persoana juridic, potrivit art. 479 alin. 2, aceasta este reprezentat la indeplinirea actelor procesuale i procedurale de reprezentantul sau legal. Dac pentru aceeai fapt sau pentru fapte conexe s-a inceput urmrirea penala i mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta i numete un mandatar pentru a o reprezenta. In cazul in carepersoana juridic nu i numete un mandatar, acesta este desemnat de organul de urmrire penala sau de instana de judecat din rndul practicienilor in insolven autorizai potrivit legii.
2

B. Reprezentarea convenionala intervine in baz unui contract de mandat. In faz de judecat, att in prim instan, ct i in cile de atac, potrivit art. 174, in principiu, reprezentarea convenionala a tuturor prilor este posibila fr restricii. Reprezentarea convenionala este asigurat de aprtorul prilor, avocat ce are depus la dosar mputernicirea avocaiala. Reprezentarea se deosebete de asisten prin aceea c in ipoteza celeui dinti partea reprezentat lipsete de la desfurarea actului, pe cnd in ipoteza asistenei, partea e prezent i e asistat de avocatul acesteia. In privina inculpatului sunt posibile dou excepii: 1) cazul in care prezena inculpatului este obligatorie: inculpat minor. Excepie: cnd exist dovada sustragerii acestuia de la judecat. inculpat arestat. 2) cazul in care instana consider necesar prezena inculpatului la judecat aducerea inculpatului cu mandat de aducere. 2.3. Substituii procesuali. Prin substitui procesuali se ineleg acei subieci procesuali care efectueaz acte procesuale in nume propriu pentru realizarea unui drept al prilor. Ex.:

plngerea penala poate fi introdus de copilul major pentru prini sau de un so pentru celalalt so; apelul sau recursul poate fi formulat i de ctre soul inculpatului.Pentru a produce efecte juridice, actul realizat de substitutul procesual are nevoie de confirmarea titularului dreptului. succcesorii reprezentanii substituii procesuali

au un drept propriu pe nu au un drept propriu, ci au un drept propriu pe care l exercit in interes acioneaz in numele i in care l exercit in nume propriu interesul prii propriu, dar in interesul prii Aprtorul Aprtorul reprezint o institutie strns legat de cea a prilor pentru ca acesta asist prile in procesul penal. avocat care particip intr-un proces penal. Nu este o parte in proces ci el se plaseaz pe poziia prii pe care o asist, el nu este o parte ci asist una dintre prile procesului penal, de aceea drepturile aprtorului sunt grefate pe drepturile prii pe care o reprezint. In sistemul romn exista 2 categorii de asisten juridic: obligatorie, facultativ. Obligatorie- in anumite situaii legiuitorul a considerat c este absolut obligatoriu ca inculpatul s aiba avocat alaturi, lips avocatului -> nulitate absolut. Cazurile de asisten juridic obligatorie: ( art 171 CPP al 2 al 3) Se refera la situaii in care inculpatul este vulnerabil: ex- inculpat minor, inculpatul este in stare de arest preventiv, internat intr-un centru de reeducare sau institut medical. Ori de cte ori organul de urmrire penala sau instana consider c invinuitul sau inculpatul nu i-ar putea face singur aprarea In faz de judecat caz special- ori de cte ori snciunea prevzut de lege pentru infraciunea ce face subiectul cauzei este mai mare de 5 ani.

Atunci cnd asistena juridic este obligatorie, persoana acuzat are dreptul s i aleag un aprtor. Dac acuzatul nu i alege un aprtor i se va desemna unul din oficiu. Acesta intotdeauna intervine in mod subsidiar ( prima dat acuzatul are dreptul s i aleag un avocat). Dup numirea unui avocat din oficiu acuzatul are in continuare dreptul de a i alege un avocat-> alegerea duce la incetarea mandatului avocatului din oficiu Asistena juridic facultativ: Ori de cte ori nu suntem intr-un caz de asisten juridic obligatorie. In aceste cazuri totdeauna vom avea avocai alei. In ipotezele de asisten juridic obligatorie lips avocatului conduce la snciunea nulitii absolute ale acelor acte efectuate in lips avocatului (!). O persoan se poate apara singur doar in cazurile de asisten facultativ.

Obligaia avocatului de a fi prezent la efectuarea anumitor acte: Dac aprtorul lipsete i nu i asigur substituirea printr-un alt avocat se va numi un avocat din oficiu care s l inlocuiasc. Cnd lipsete risc aplicarea unei amenzi judiciare.

Drepturile aprtorului in procesul penal: In faz de urmrire penala- art 172 are dreptul s participe la toate actele de urmrire penala, nu doar audierea invinuitului sau inculpatului ci i audierea martorilor Are drepturi grefate pe drepturile prii pe care o reprezint ( poate formula cereri, memorii, plngeri) In faz de judecat are dreptul de a participa la toate edinele de judecat + toate drepturile prii reprezentate.

Aprtorul in procesul penal 1. Noiune. Aprtorul reprezint acel avocat, membru al unui Barou (a se vedea Legea nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat), introdus in procesul penal pentru a susine interesele prilor. Aprtorul nu are o poziie procesuala proprie, ci se situeaz pe poziia procesuala a prii pe care o asist sau o reprezint. 2. Modalitile de participare a aprtorului in procesul penal. Un avocat poate participa in procesul penal ca aprtor prin dou modaliti: 1) alegerea de ctre parte i incheierea unui contract de asisten juridic in ipotezele de asisten juridic facultativ / obligatorie; 2) desemnarea din oficiu la cererea organului judiciar penal de ctre Serviciul de Asisten Juridic din cadrul Barourilor in ipotezele de asisten juridic obligatorie atunci cnd partea nu are aprtor ales. Aprtorul ales are intotdeauna prioritate fa de aprtorul din oficiu. Potrivit art. 171 alin. 5 delegaia aprtorului desemnat din oficiu inceteaz la prezentarea aprtorului ales. 3. Asistena juridic. Feluri. Asistena juridic este de dou feluri: 1) asistena juridic facultativ reprezint regula in procesul penal i intervine atunci cnd legea nu impune cu titlu obligatoriu asistena aprtorului, ci aceast asisten de specialitate intervine doar ca rezultat al dreptului de apreciere al prii; 2) asistena juridic obligatorie intervine doar in cazurile expres prevzute de lege in anumite ipoteze in care legiuitorul consider, sub snciunea nulitii absolute, c se impune asistena aprtorului. Asistena obligatorie poate fi exercitat de un aprtor ales, iar in lips acestuia, de un aprtor din oficiu ale crui onorarii sunt asigurate din fondurile Ministerului Justiiei. 4. Ipoteze de asisten juridic obligatorie. Asistena juridic obligatorie poate fi mprit in urmtoarele dou categorii: 4.1. asistena juridic obligatorie a invinuitului / inculpatului. Potrivit art. 171 alin. 2, in faz de urmrire penala i in faz de judecat, aceasta intervine in urmtoarele ipoteze: 1) cnd invinuitul sau inculpatul este minor.

2) cnd invinuitul sau inculpatul este internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ; 3) cnd invinuitul sau inculpatul este reinut sau arestat chiar in alt cauz; 4) cnd fa de invinuit sau inculpat a fost dispus msura de siguran a internrii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alt cauz; 5) atunci cnd organul de urmrire penala sau instana apreciaz c invinuitul ori inculpatul nu i-ar putea face singur aprarea; 6) in alte cazuri prevzute de lege . In baz art. 171 alin. 3, in cursul judecii, asistena juridic este obligatorie i in cauzele in care legea prevede pentru infraciunea svrit pedeaps deteniunii pe via sau pedeaps inchisorii de 5 ani sau mai mare. Nerespectarea dispoziiilor privind asistena obligatorie a invinuitului / inculpatului este sncionat cu nulitatea absolut. Pentru a preveni aplicarea snciunii nulitii absolute in cazul absenei aprtorului ales, art. 171 alin. 41 prevede: cnd asistena juridic este obligatorie, dac aprtorul ales nu se prezint nejustificat la data stabilit pentru efectuarea unui act de urmrire penala sau la termenul de judecat fixat i nici nu asigur substituirea, pleac sau refuz s efectueze aprarea, organul judiciar ia msuri pentru desemnarea unui aprtor din oficiu care s-l inlocuiasc, acordndu-i timpul necesar pentru pregtirea aprrii - textul are in vedere procedurile de comparare imediat a invinuitului sau inculpatului (proceduri urgente; ex: procedura de soluionare a cererilor procurorului de dispunere a arestrii preventive) in cursul judecii, dup inceperea dezbaterilor, cnd asistena juridic este obligatorie, dac aprtorul ales lipsete nejustificat la termenul de judecat i nu asigur substituirea, instana ia msuri pentru desemnarea unui aprtor din oficiu care s-l inlocuiasc, acordnd un termen de minimum trei zile pentru pregtirea aprrii. 4.2. asistena juridic obligatorie a celorlalte pri. Potrivit art. 173 alin. 3, aceasta intervine atunci cnd organul judiciar (organul de urmrire penala sau instana) apreciaz c, din anumite motive, partea vtmat, partea civila sau partea responsabila civilmente nu i-ar putea face singur aprarea i se impune asistena de specialitate a aprtorului. 5. Drepturile aprtorului. Aprtorul invinuitului / inculpatului, precum i a celorlalte pri are urmtoarele drepturi: 1) dreptul de a asista partea in faz de urmrire penala, aprtorul are dreptul de a asista la efectuarea oricrui act de urmrire penala Pentru a-i putea exercita acest drept, aprtorul are dreptul de a fi incunotinat de ctre organul de urmrire penala de data i locul efecturii acestora. Lips aprtorului nu mpiedic efectuarea actului de urmrire penala dac exist dovada c acesta a fost incunotinat, exceptnd ipoteza in care prezena invinuitului sau inculpatului este obligatorie i asistena acestuia este, la rndul sau, obligatorie. Spre exemplu, la audierea unui martor aprtorul invinuitului sau inculpatului are dreptul, nu obligaia de a fi prezent. In schimb la audierea invinuitului sau inculpatului, atunci cnd acesta se afla intr-una din

situaiile prevzute de art. 171 alin. 2, prezena aprtorului este obligatorie sub snciunea NA. In faz de judecat, aprtorul are dreptul de a asista la toate actele de judecat. 2) dreptul de a reprezenta partea atunci cnd legea permite. Spre deosebire de asisten, reprezentarea presupune absena prii asistate de aprtor, aprtorul fiind prezent la desfurarea actelor de urmrire penala sau de judecat i reprezentnd partea care lipsete (a se vedea art. 174). 3) dreptul de a formula cereri, memorii, de a invoca excepii 4) dreptul de a lua contact cu invinuitul sau inculpatul arestat preventiv, cu asigurarea confidenialitii convorbirilor 5) dreptul de a se plnge dac cererile sle nu au fost acceptate 6) dreptul de a exercita in faz de judecat drepturile procesuale ale prilor (dreptul de a lua cunotin de dosarul cauzei, dreptul de a formula cereri, de a ridica excepii, de a pune concluzii) 6. Obligaiile aprtorului. Potrivit art. 172 alin. ultim, aprtorul ales sau din oficiu este obliga s asigure asistena juridic. Pentru nerespectarea acestei obligaii, organul de urmrire penala sau instana de judecat poate sesiza conducerea baroului din care face parte avocat pentru a se lua msurile corespinztoare potrivit legii. Potrivit art. 198 alin. 3 lips nejustificat a aprtorului ales sau desemnat din oficiu fr a asigura substituirea, in condiiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura aprarea se sncioneaz cu amend judiciar de la 250 lei la 3.000 lei. Din greeala, Legea nr. 202/2010 a mai introdus o dat aceast abatere judiciar in art. 198 alin. 1 lit. b1, snciunea fiind aceea de la 100 la 1000 lei. 7. Snciuni. Potrivit art. 197 alin. 2, sunt prevzute sub snciunea nulitii absolute dispoziiile relative la asistarea invinuitului sau inculpatului de ctre aprtor, cnd aceasta este obligatorie potrivit legii. Asistena obligatorie a celorlalte pri nu este prevzut sub snciunea nulitii absolute, fiind incidente dispoziiile art. 197 alin. 4. ACIUNEA PENALA Aciunea penala 1. Noiune. Aciunea penala reprezint mijlocul procesual prin care conflictul de drept penal nscut dintr-o infraciune este adus in faa jurisdiciei penale pentru a fi soluionat i pentru a se aplica snciuni penale. 2. Particulariti. Aciunea penala prezint urmtoarele particulariti este o aciune public, de stat (..) prin ea se valorific dreptul penal substanial sau material, care este un drept eminamente public; are ca obiect un conflict de drept penal substanial, adic de drept public; prin ea se valorific un drept subiectiv public al Statului; este independent de prejudiciul civil cauzat prin infraciune, afar de cazul in care dauna privat ar fi un element constituitiv al infraciunii; se exercit pentru aplicarea snciunilor de drept penal care au caracter public, in interesul aprrii sociale, al realizrii justiiei penale, deci in interes public; asupra ei nu are loc transcia privat. Astfel, aciunea penala este public prin natura,

obiectul, scopul i exerciiul ei. Aciunea penala este totdeauna public, chiar i cnd punerea in micare ar fi subordonat unei condiii de punibilitate i de procedibilitate (plngere, autorizaie, etc) fiindc aceast exigen nu altereaz structura aciunii penale i de indat ce aceast condiie s-a indeplinit sau impedimentul s-a inlaturat, devine liber exerciiul aciunii penale [Pop II, p. 430]. 2) este obligatorie aciunea penala trebuie s fie pus in micare ori de cte ori sunt indeplinite condiiile legale Astfel, Ministerul public, ca organ al acuzrii, este obliga s pun in micare aciunea penala. Dar aceast obligaiune subsist numai dac exist condiiile legale in ce privete existena infraciunii, culpabilitatea, punibilitatea i urmrirea. In acest caz, conform principiului legalitii, Ministerul public este obliga s pun in micare aciunea penala i s o exercite. (...) Opus acestuia este principiul oportunitii in baz cruia punerea in micare i exerciiul aciunii penale nu este obligatorie, ci facultativ, dei exist condiiile ei legale. In baz acestuia, Ministerul public are libertea, facultatea de a se abine de la punerea in micare a aciunii penale i de la exerciiul acesteia pentru consideraiuni de oportunitate sociala i politic. Astfel Ministerul public are puterea discreionar in ce privete punerea in micare i exerciiul aciunii penale, desigur in condiiile prevzute de lege; de aceea acest principiu se mai numete i principiul discreionalitii. Se mai poate zice c Ministerul public poate dispune de aciunea penala dup consideraiuni de oportunitate; oportunitii i se scrific legalitatea; aa inct am putea numi acest principiu i principiul disponibilitii [Pop II, p. 439-440].

3) este indisponibila odat pus in micare aciunea penala nu mai poate fi retras, trebuind s fie continuat pn la epuizare Astfel Ministerul public, odat ce a pus in micare aciunea penala, nu o poate retrage, revoca, fiindc ar fi ajuns la concluzie contrar urmririi, sau pentru alt motiv, ci va fi obliga s exercite aciunea penala, putnd pune ins concluziuni de nevinovie, sau de nepedepsire, sau de neurmrire, dac in acest sens s-a schimbat aprecierea, convingerea s; aceste concluziuni de nevinovie, etc, nu implic revocarea aciunii penale, ci susinerea sau exerciiul ei in concordan cu convingerea s din urm pe care o va i motiva; i aceste concluziuni nu vor trebui s fie insuite de instan, i deci s conduc la achitare, etc, ci instana le va aprecia i va judeca dup convingerea s; i judecata va putea fi in opunere cu concluziile de neurmrire etc ale Ministerului public. Astfel Ministerul public nu poate desista la aciunea penala pus in micare; nu poate desvesti pe judectorul investit cu aciunea s; el nu mai este stpnul aciunii declanate; aceasta va trebui s fie continuat pn ce instana va da hotrre definitiv asupra ei. (...) Exist i sistemul care aplic principiul disponibilitii de aciunea penala in sensul c procesul penal poate continua numai att timp ct Ministerul public susine aciunea penala i inceteaz in momentul cnd acesta desist dela aciunea penala, de la acuzare; i din acest moment instana nu mai poate judeca; aa inct in sistemul acesta, se aplic nu numai la iniierea procesului, ci in tot cursul lui, in fiecare moment principiul c fr acuzare nu este judecat; exist ins corectivul acuzei private subsidiare [Pop II, p. 456]. 4) este indivizibila - aciunea penala se extinde asupra tuturor celor care au participat la svrirea infraciunii;

5) este personala - aciunea penala poate fi exercitat numai mpotriva persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de participani la svrirea infraciunii. 6) este autonom - aciunea penala nu este dependent de nici o alt aciune, ci ea este aciunea principala in procesul penal. 3. Desfurarea aciunii penale

In desfurarea ei aciunea penala are 3 momente: punerea in micare a aciunii penale, exercitarea aciunii penale i stingerea aciunii penale.
(public, obligatorie, indisponibila) Principiul care guverneaz aciunea penala este acela potrivit cruia in actuala reglementare actiunea penala odata pus in micare nu poate fi retras, nu se poate renuna la ea .Aceasta este o consecin a principiului legalitatii. Desfurarea aciunii penale presupune parcurgerea in mod obligatoriu a 3 etape: Punerea in micare a aciunii penale Exercitarea aciunii penale Stingerea aciunii penale

Punerea in micare a aciunii penale inseamn formularea actului de inculpare prevzut de lege. Titularul punerii in micare a aciunii penale este unul singur in toate cazurile in actuala reglemenetare: Ministerul Public prin intermediul procurorilor. Ministerul Public are competena de a pune in micare aciunea penala att in cazurile in care aciunea penala se pune in micare din oficiu, cnd este obligatorie ct i celelelate cazuri cnd aciunea penala se poate pune in micare doar dac este indeplinit o condiie procedurala.Ceea ce inseamn c in absena condiiei, aciunea penala nu poate fi pus in micare. Este vorba despre condiia privind plngerea prealabila a persoanei vtmate, existena unei sesizari sau a unei autorizri din partea organului competent prevzut de lege precum i a oricrei alte condiii necesar pentru punerea in micare sau pentru exercitarea aciunii penale (enumerarea nu este limitativa).Ministerul Public poate s pun in micare aciunea penala in actuala reglementare, fie in cursul urmririi penale, fie la sfritul urmririi penale. In cursul urmririi penale, procurorul pune in micare aciunea penala prin ordonan motivat. La sfritul urmririi penale procurorul pune in micare aciunea penala prin rechizitoriu. In cursul judectii in cazurile de extindere a procesului penal pentru alte fapte sau pentru alte persoane, procurorul pune in micare aciunea penala prin declaraie orala dat in faa instanei penale. Prin derogare de la regula competenei Ministerului Public ,instana penala pune in micare aciunea penala in 2 situaii: In cursul judectii: In cazurile de extindere a aciunii penale ( instana judectoareasc are competena exclusiv) din oficiu

In cazurile de extindere a procesului penal pentru alte fapte i pentru alte persoane dac sunt indeplinite condiiile prevzute de lege i numai dac procurorul nu particip la sedina de judecat

In actuala reglementare persoana vtmat (persoana care a suferit o vtmare prin infraciune) poate s pun in micare aciunea penala, doar intr-o singur situaie- ca o consecin a eliminrii plngerilor prealabile directe- i anume pe calea plngerii contra soluiilor Ministerului Public de neurmrire sau de netrimitere in judecat. Cu privire la condiiile punerii in micare a aciunii penale care inseamn formularea acuzaiei oficiale mpotriva unei persoane cu privire la svrirea unei fapte penale acestea, nu sunt prevzute de lege. (art 234+art 235 partea speciala a CPP prevede ca aciunea penala poate fi pus in micare dac sunt temeiuri fr s precizeze in ce constau temeiurile de punere in micare a aciunii penale). In legtur cu acest prevedere generala s-a considerat in doctrin i in practica penala c nu exist nici o deosebire intre inceperea urmririi penale care conduce la dobndirea calitii de invinuit i punerea in micare a aciunii penale care determin dobndirea calitii de inculpat. !!!!!Prere prof- nu suntem de acord cu acest punct de vedere chiar dac lipsete o prevedere expres in codul de procedura penala. Dup prerea noastr pentru inceperea urmririi penale sunt suficiente indiciile temeinice. Pentru punerea in micare a aciunii penale ins trebuie s existe probe, nu sunt suficiente indiciile temeinice. Argument juridic- fa de prevederile cuprinse in art 9 al 1 din CPP realizarea obiectului aciunii penale de tragere la rspundere penala a persoanei cu privire la care exist presupunerea c a svrit o fapt prevzut de legea penala, nu poate avea loc pe baz unor simple indicii chiar dac ele sunt temeinice, ci trebuie s existe probe ( in sensul art 63 al 1 CPP ). Aceasta inseamn c in prealabil este necesar s fie inceput urmrirea penala. Inceperea urmririi penale are drept consecin dobandirea de ctre o persoan a calitii de invinuit sau de suspect.

Inceperea urmririi penale se poate dispune de procuror in toate cazurile i de organele de cercetare penala in cazurile in care se efectueaz acte de cercetare penala ins in acest caz sub condiia confirmrii ulterioare de ctre procurori in maxim 48h, ceea ce inseamn c inceperea urmririi penale aparine Ministerului Public in toate cazurile. ( MP dispune inceperea urmririi penale sau o controleaz) Odata pus in micare aciunea penala ea produce 2 efecte care sunt obligaorii: Invinuitul devine inculpat (este indispensbil, este partea principala, partea acuzat a procesului penal, inculpat=acuzat)

Posibilitatea exercitrii aciunii penale. Aciunea penala odat pus in micare poate fi exercit in tot cursul procesului penal pn in momentul soluionrii definitive a acestuia. Sunt ins anumite situaii in care punerea in micare sau exerciiul aciunii penale este mpiedicat. Aceste situaii poart denumirea generic de cauze care mpiedic punerea in micare sau exerciiul aciunii penale. Ele mpiedic insui procesul penal. Aceste cazuri sunt enumerate limitativ in art 10. Aceast tehnic legislativ de enumerare se gasete i in noul cod de procedura penala. Acestea se mpart in 2 mari categorii:

Cazuri de mpedicare care lispsesc aciunea penala de temei Cazuri de mpiedicare care lipsesc aciunea penala de obiect

Cazurile care fac ca aciunea penala s fie lipsit de temei sunt situaii care atunci cnd sunt stabilite conduc la concluzia c lipsete insi infraciunea care reprezint temeiul aciunii penale precum i la concluzia c este exclus rspunderea penala. De asemenea aceste cazuri au intotdeauna un caracter definitiv i obligatoriu. Fapta nu exist nu exist probe din care s rezulte c s-a svrit o fapt materiala Fapta nu este prevzuta de legea penala s-a svrit o fapta materiala dar ea nu este incriminat Fapta nu prezint pericolul social al unei infraciuni Fapta nu a fost svrit de invinuit sau inculpat - se consider ca fapta nu a fost svrit de invinuit sau inculpat atunci cnd din probele administrate rezult ca invinuitul sau inculpatul nu a svrit fapta-> nu inseamn c nu exist fapta sau ca fapta nu este prevzut de legea penala ci inseamn ca fapta a fost svrit de o alta persoan. Faptei i lipsete unul din elementele constitutive ale infraciunii elementele de fapt trebuie s se regseasc in norma de incriminare, fapta materiala trebuie s se suprapun pe structura normei de incriminare, adic s fie indeplinite toate cerinele privind subiectul activ, subiectul pasiva obiectul material, legtura de cauzalitate, latura subiectiv, forma de vinovie, scopul, mobilul (tipicitatea). Cnd exist o cauza care inlatur caracterul penal al faptei - aciunea penala este mpedicat

Cazurile care fac ca aciunea penala s fie lipsit de obiect: Desemeneaz acele situaii care stabilesc fie existena unei cauze de inlaturare a rspunderii penale fie existena unei condiii de procedur privind punerea in micare sau exerciiul aciunii penale. Cazurile sunt urmatoarele: Lipsete plngerea prealabila a persoanei vtmate, sesizarea sau autorizarea organului competent prevzut de lege ( ex: in cazul infraciunilor contra ordinii i discipliniii

generale- sesizarea comandantului, in cazul magistrailor, judectorilor, procurorilor etc, se cere incuviinarea seciei din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii in vederea formarii unor anumite acte prevzute de lege- percheziionare, reinere, arestarea) sau o alt condiie prevzut de lege (plngerea prealabila- mod special de sesizare a organului de urmrire penala, ea se adreseaz doar organului de urmrire penala, nu se poate adres direct instanei, este vorba in general de infraciunile de gravitate redus care se formeaz datorit interesului personal al victimei infraciunii, in aceste cazuri :domeniul as numitei aciuni penale private) A intervenit amnistia,prescripia, decesul sau radierea persoanei juridice atunci cnd aceasta are calitate de fptuitor.Amnistia i prescripia mpiedic punerea in micare a aciunii penale pentru c sunt cauze de inlaturare a aciunii penale, amnistia poate determina chair tergerea infraciunii. In ceea ce priveste prescripia ,situaia este mai delicat. In ceea ce priveste decesul persoanei fizice care are calitate de invinuit sau inculpat ,mpedic aciunea penala- aciunea penala este individuala, nu trece asupra succesorilor. In cazul in care persoana juridic este radiat mpiedica aciunea penala, aceasta presupune operaiuni administrative de tergere din registrul comerului. A fost retras plngerea prealabila a persoanei vtmate,mpacarea prilor- cauze care conduc la inlaturarea rspunderii penale atunci cnd aciunea este condiionat de plngere prealabila. Acordul de mediere nu este o nou situaie de inlaturare a rspunderii penale ci este o modalitate particular de mpcare a prilor care intr-o asemenea situaie nu se realizeaz in mod direct ci se realizeaz prin intermediul unui mediator autorizat, de aceea in privina acordului de mediere este incident i legea nr 192/2006 privind profesia de mediator. Acordul de mediere este introdus pentru prima dat in art 10 lit h din CPP prin legea nr 202/2010- mpcarea poart denumirea de acord de mediere care este prezentat organului de urmrire penala i instanei judectoresti. Medierea poate fi de 2 feluri : mediere extrajudiciar care intervine inainte de declanarea procesului penal ( de inceperea urmrii penale) sau poate interveni in proces dup inceperea urmrii penale,caz in care medierea mpiedic punerea in micare a aciunii penale i exerciiul aciunii penale. Ea nu se gsete in Codul Penal printre cauzele care inlatur rspunderea penala. Potrivit legii speciale 192/2006, atunci cnd prile recurg la serviciile unui mediator opereaz dup caz suspundarea urmririi penale i suspendarea judecii pn in momentul finalizrii procedurii de mediere. Suspendarea poate opera pe o perioada limitat, pe o perioada de cel mult 2 luni, urmnd ca la expirarea duratei procesul s se reia.

Aciunea penala este lipsit de obiect- const in aceea c s-a inlocuit rspunderea penala. Acest caz este inaplicabil pentru faz de urmrire penala.- nu mai este prevzut in NCP Exist o cauz de nepedepsire din CP sau legi speciale desistarea, mpedicarea producerii rezultatului, instigarea neurmat de executare in cazul in care pedeaps este de cel mult 2 ani, retragerea in timp util a mrturiei mincioase etc Exista autoritate de lucru judecat- are la baz principiul ne bis in idem. Produce 2 efecte: un efect pozitiv:din momentul in care o hotrre judectoreasc in materie penala devine definitiv, intrnd in puterea de lucru judecat, ea poate fi pus in executare; un efect negativ: o nou urmrire i o nou judecat pentru aceeai fapta i in privina aceleai persoane ,chiar sub o alt incadrare juridic- este inadmisibila

Exercitarea aciunii penale Exercitarea aciunii penale apartine exclusiv Ministerului Public. In toate cazurile ea reprezint o obligaie nu o facultate. In faz de urmrire penala se materializeaz prin trimiterea in judecat care se realizeaz prin intocmirea rechizitoriului. In faz de judecat exercitarea aciunii penale se realizeaz prin susinerea invinuirii de ctre procuror in faa instanei penale. Astfel in exercitarea aciunii penale in cursul judecii procurorul pune concluzii, ridic excepii, formuleaz cereri i uzeaz de cile de atac prevzute de lege. Aciunii penale i se opune in cursul exerciiului acesteia contraaciunea care este exercitat de inculpat, personal i prin aprtor. Contraaciunea se materializez in folosirea tuturor mijloacelor de aprare prevzute de lege. Stingerea urmririi penale: In ceea ce privete stingerea aciunii penale nu exist o prevedere expres in codul de procedur penala actuala. (exist in NCPP ). Stingerea aciunii penale se realizeaz, dup prerea noastr, in faz de urmrire penala prin scoaterea de sub urmrire penala, incetarea urmririi penale, clasrea. In faz de judecat- rmnerea definitiv a unei hotrri judectoreti. In faz de urmrire penala procurorul poate dispune scoaterea de sub urmrire penala, dac sunt indeplinite 2 condiii: dac exist invinuit sau inculpat in cauz, dac este prezent vreuna din cauzele de mpiedicare prevzute in art 10- lit A-E- > dintre cele care fac aciunea penala s fie lipsit de temei. Procurorul dispune incetarea urmririi penale dac sunt indeplinite 2 condiii: Exist invinuit sau inculpat in cauz Este prezent vreunul din cauzele de mpiedicare prevzute in art 10 F-J care fac ca aciunea penala s fie lipsit de obiect.

Dac in cazul scoaterii de sub urmrire inseamna fie c nu exist infraciune fie c nu exist rspundere penala, in cazul incetarii urmririi penale inseamn doar ca lipsete o condiie procedurala de punere in micare sau de exercitare a aciunii penale, ceea ce inseamn ca ulterior dac aceast condiie este indeplinit aciunea penala va putea fi pus in micare i exercitat (ex: a lipsit incuviinarea camerei din care fcea parte senatorul-> s-a dispus in faz de judecat incetarea procesului penal, ins ulterior aceast condiie a fost indepinit i urmrirea a fost reluat) Clasrea poate fi dispus doar dac nu exist invinuit sau inculpat in cauz i este prezent unul din cauzele de mpedicare prevzute de lege. Dup prerea noastr, in actuala reglementarea clasrea cauzei in poate interveni doar in cazurile care opereaz in rem adic fr referire la o persoan, adic atunci cnd fapta materiala are cauze obiective, cnd fapta nu se datoreaz unei persoane. In practica clasrea intervine frecvent in acele cazuri cu autori necunscuti ( se asteapta mplinirea termenului de prescriptie dup care se d clasrea). In toate cazurile procurorul se pronuna, cu titlu de regula generala, prin rezoluie. Procurorul va da ordonan doar atunci cnd se prevede expres.

In faz de judecat instana penala d o soluie de achitare dac exist inculpat in cauz i dac este prezent vreunul din cazurile prevzute in art 10 lit a-e care fac ca aciunea penala s fie lipsit de temei. Instana de judecat d incetarea procesului penal cnd exist inculpat in cauza i este prezent unul din cauzele care fac aciunea penala s fie lipsit de obiect (art 10 lit f-j). Instana pronunt o soluie de condamnare atunci cnd din probele administrate rezult c a fost svrit o fapt materiala, fapta materiala este infraciune, fapta este svrit de inculpat, iar acesta rspunde penal. Continuarea procesului penal Este un important mijloc de aprare ( prevzut i in NCPP) i este posibila in cazurile de amnistie, prescripie, retragerea plngerii prealabile precum i in cazurile in care a intervenit vreuna din cauzele de nepedepsire sau impunitate. In aceste cazuri inculpatul ar putea cere continuarea procesului penal in cursul judectii, pentru a obine o soluie de achitare. La finalul cercetrii judectoreti, la finalul procesului penal, instana va putea da fie o soluie de achitare, dac in urma administrrii probelor constat c a intervenit o cauz care face ca actiunea penala s fie lipsit de temei sau va putea de o soluie de incetare a procesului penal dac in urma judectii instana penala constat c a intervenit o cauz dintre cele care fac ca aciunea penala s fie lipsit de obiect. ACIUNEA CIVILA Aciunea civila poate fi alaturat aciunii penale in procesul penal. Ea are ca obiect tragerea la rspundere civila a persoanei cu privire la care exist presupunerea c a svrit o infraciune. In actuala reglementare, ea poate fi indreptat mpotriva invinuitului sau inculpatului i dac este cazul i a prii responsabile civilmente. Atunci cnd se pune in micare i se exercit in procesul penal alaturi de aciunea penala, aciunea civila prezint urmtoarele trsturi: Izvorte din prejudiciul cauzat prin infraciune Aciunea civila atunci cnd se alatur aciunii penale are acelai temei ca aciunea penala- infraciunea Atunci cnd se pune in micare in procesul penal este o aciune in responsabilitate delictuala, ea are la baz rspunderea civila delictuala Nu este o aciune civila simpla, prezint o fizionomie proprie, determinat de aciunea penala Poate fi exercitat in procesul penal, in principiu, doar la cererea prii civile a unei persoane care solicit ca repararea prejudiciului s se realizeze deodat cu soluionarea procesului penal Este divizibila Are caracter facultativ, ea nu este obligatorie, are la baz dreptul de optiune procedurala al prii civile, al persoanei care pretinde un prejudiciu prin infraciune.

Se exercita doar in faa organelor judiciare penale. Ea poate fi exercitat in faz de urmrire penala in faa procurorului i a organului de cercetare penala, iar in faz de judecat se exercit in faa instanei judectoreti. Are ca titular exclusiv persoana prejudiciat prin infraciune, persoana care se constituie parte civila in procesul penal. Ministerul Public nu este titular al aciunii civile. In mod excepional, ea se exercit obligatoriu i din oficiu in anumite situaii ceea ce inseamn c ea mprumut trsturi de oficialitate de la aciunea penala i anume in cazurile in care persoana prejudiciat prin infraciune este o persoan fr capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns. In aceste cazuri Ministerul Public are obligaia de a susine din oficiu actiunea civila Are caracter accesoriu in raport cu aciunea penala. Inseamn ca soluionarea aciunii civile in procesul penal depinde de soluionarea aciunii penale.

Aciunea civila, pentru a fi pus in micare i a fi exercitat in procesul penal, trebuie s indeplineasc anumite condiii stricte: a. S existe un prejudiciu care poate fi material sau moral b. Prejudiciul material sau moral s rezulte din infraciunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecat a inculpatului c. S existe o legtur cauzala care trebuie s fie direct i necesar intre prejudiciul cauzal i fapta inculpatului d. Prejudiciul s nu fie reparat (ex: poate fi reparat de asigurator) Principiul care guverneaz aciunea civila in procesul penal este cel al reparrii integrale a prejudiciului, inseamn ca victima infraciunii care pretinde existena unui prejudiciu moral sau material trebuie replast in situaia anterioar svririi infraciunii din punct de vedere material, iar repararea prejudiciului trebuie s fie integrala. Reparea prejudiciului care formeaz obiectul aciunii civile in procesul penal se realizeaz potrivit legii civile. In acest fel are prioritate repararea in natur a prejudiciului cauzat prin infraciune. In acest fel, repararea prin echivalent bnesc, prin obligarea inculpatului la despgubiri constnd intr-o suma de bani are caracter subsidiar. Ea este posibila doar cnd nu este posibila reparaia in natur. Exist urmtoarele modaliti de reparare in natur: Restituirea lucrurilor Restabilirea situaiei anterioare Desfiinarea totala sau pariala a unui inscris Orice alt mijloc de reparare in natura

1. Electa una via non datur recursus ad alteram. Aceast regula aduce o limit dreptului de opiune recunoscut persoanei vtmate: odat aleas fie calea procesului penal, fie calea procesului civil, persoana vtmat trebuie s o urmeze. Regula are o aplicare dubla, reciproc, adic se opune trecerii att de la procesul civil la cel penal, ct i invers, de la procesul penal la cel civil.

Aciunea civila (continuare)

Regula cunoate urmtoarele excepii. a) situaia in care persoana vtmat poate prsi calea civila i se poate urma calea penala - in baz art. 19 alin. 4 persoana vtmat care a pornit aciunea in faa instanei civile poate s prseasc aceast instan i s se adreseze organului de urmrire penala sau instanei de judecat, dac punerea in micare a aciunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dup suspendare. Prsirea instanei civile nu poate avea loc dac aceasta a pronunat o hotrre chiar nedefinitiv. b) situaia in care persoana vtmat poate prsi calea penala i se poate adres instanei civile persoana vtmat care a pornit aciunea civila in faa organelor judiciare penale poate s prseasc aceast cale i s se adreseze instanei civile atunci cnd procesul penal a fost suspendat ori cnd instana a last nesoluionat aciunea civila.
Pentru pagubele care s-au nscut ori s-au descoperit dup pronunarea hotrrii penale in prim instan, potrivit art. 20 alin. 3, persoana vtmat se poate adres cu aciune la instana civila.

2. Penalul ine in loc civilul. In baz acestei reguli, atunci cnd persoana vtmat a intentat aciunea civila separat la instana civila, procesul civil se suspend pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale ( art. 19 alin. 2).

3. Soluionarea aciunii civile. Rezolvarea aciunii civile este in mod exclusiv in competena instanei care dispune prin aceeai sentin asupra aciunii penale i a celei civile (art. 346 alin. 1). Instana poate dispune: a) admiterea aciunii civile. Instana admite aciunea civila atunci cnd: 1) sunt indeplinite condiiile rspunderii civile delictuale i 2) instana a pronunat in latura penala: condamnarea achitarea in baz art. 10 lit. b1), d), e) incetarea procesului penal in baz art. 10 g), h) (doar in ipoteza mpcrii), i), i1) b) respingerea aciunii civile. Instana respingea ciunea civila atunci cnd: 1) nu sunt indeplinite condiiile rspunderii civile delictuale sau 2) instana a pronunat in latura penala: achitarea in baz art. 10 lit. a), c) c) situaiile in care instana penala nu soluioneaz aciunea civila. Instana nu soluioneaz aciunea civila atunci cnd pronun in latura penala: achitarea in baz art. 10 lit. b) incetarea procesului penal in baz art. 10 f), h) (in caz de retragere a plngerii prealabile), j).

II. Acordarea de ctre stat a compensiilor financiare victimelor unor infraciuni Sediul materiei: cap. V al Legii nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor. 1. Condiii de acordare a compensiilor financiare Compensia financiar poate fi acordat de stat urmtoarelor categorii de victime: a) persoanele asupra crora a fost svrit o tentativ la infraciunile de omor, omor calificat i omor deosebit de grav, prevzute la art. 174-176 din C. pen. o infraciune de vtmare corporal grav, prevzut la art. 182 din C. pen., o infraciune intenionat care a avut ca urmare vtmarea corporala grav a victimei, o infraciune de viol, act sexual cu un minor i perversiune sexuala, prevzute la art. 197, 198 i art. 201 alin. 2-5 din C. pen., o infraciune privind traficul de persoane, o infraciune de terorism, precum i orice alt infraciune intenionat comis cu violen; b) soul, copiii i persoanele aflate in intreinerea persoanelor decedate prin svrirea infraciunilor prevzute la alin. (1). Condiiile ce trebuie indeplinite pentru acordarea compensiei fiananciare de ctre stat sunt urmtoarele: 1) infraciunea s fi fost svrit pe teritoriul Romniei; 2) victima s fac parte din categoriile menionate anterior i s fie: a) cetean romn; b) cetean strin ori apatrid care locuiete legal in Romnia; c) cetean al unui stat membru al U.E., aflat legal pe teritoriul Romniei la data comiterii infraciunii; sau d) cetean strin sau apatrid cu reedina pe teritoriul unui stat membru al U. E., aflat legal pe teritoriul Romniei la data comiterii infraciunii. 3) victima a sesizat organele de urmrire penala in termen de 60 de zile de la svrirea infraciunii; 4) in cazul in care fptuitorul este cunoscut, compensia financiar poate fi acordat victimei dac sunt intrunite urmtoarele condiii: a) victima a formulat cererea de compensie financiar in termen de un an, dup caz: 1. de la data rmnerii definitive a hotrrii prin care instana penal a pronunat condamnarea sau achitarea in cazurile prevzute la art. 10 alin. 1 lit. d) i e) din C. pr.pen. i a acordat despgubiri civile ori a pronunat achitarea in cazul prevzut la art. 10 alin. 1 lit. c) din C. pr.pen. sau incetarea procesului penal in cazurile prevzute la art. 10 alin. 1 lit. g) i i1) din C. pr.pen.;

2. de la data la care procurorul a dispus scoaterea de sub urmrire penal in cazurile prevzute la art. 10 alin. 1 lit. c), d) i e) din C. pr.pen. sau a dispus incetarea urmririi penale in cazul prevzut la art. 10 alin. 1 lit. g) din C. pr.pen.; 3. de la data la care s-a dispus neinceperea urmririi penale in cazurile prevzute la art. 10 alin. 1 lit. c), d), e) i g) din C. pr.pen.; b) victima s-a constituit ca parte civil in cadrul procesului penal, cu excepia cazului prevzut la lit. a) pct. 3; c) fptuitorul este insolvabil sau disprut; d) victima nu a obinut repararea integral a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare. In cazul in care fptuitorul nu este cunoscut victima poate formula cererea de compensie financiar in termen de 3 ani de la data svririi infraciunii. 5) compensia financiar nu se acord dac: a) se stabilete c fapta nu exist sau nu este prevzut de legea penala ori c fapta a fost svrit in stare de legitim aprare mpotriva atacului victimei in condiiile art. 44 din C. pen.; b) victima este condamnat definitiv pentru participarea la un grup infracional organizat; c) victima este condamnat definitiv pentru una dintre infraciunile prevzute la art. 21 alin. (1); d) instana reine in favoarea fptuitorului circumstana atenuant a depirii limitelor legitimei aprri mpotriva atacului victimei, prevzut la art. 73 lit. a) din C. pen., sau circumstana atenuant a provocrii prevzut la art. 73 lit. b) din C. pen.. Compensia financiar se acord victimei pentru urmtoarele categorii de prejudicii suferite de aceasta prin svrirea infraciunii: 1. cheltuielile de spitalizare i alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victim; 2. prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuinare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin svrirea infraciunii; 3. ctigurile de care victima este lipsit de pe urma svririi infraciunii; In cazul soului, copiilor i persoanelor aflate in intreinerea persoanelor decedate prin svrirea infraciunilor , compensia financiar va cuprinde: 1. cheltuielile de inmormntare; 2. intreinerea de care victima este lipsit din cauza svririi infraciunii. 2. Procedura de acordare a compendaiilor financiare

Cererea de acordare a unei compensii financiare se depune la tribunalul in a crui circumscripie domiciliaz victima i se soluioneaz de doi judectori din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensii financiare victimelor infraciunilor, constituite in fiecare tribunal. Victima poate solicita Comisiei pentru acordarea de compensii financiare victimelor infraciunilor un avans din compensia financiar, in limita unei sume echivalente cu 10 slarii de baz minime brute pe ar stabilite pentru anul in care victima a solicitat avansul. Avansul se acord dac victima se afl intr-o situaie financiar precar. Cererea de compensie financiar i cererea privind acordarea unui avans din compensia financiar se soluioneaz in camera de consiliu, cu citarea victimei. Participarea procurorului este obligatorie. In vederea soluionrii cererii, Comisia pentru acordarea de compensii financiare victimelor infraciunilor in complet format din doi judectori poate s audieze persoane, s solicite documente i s administreze orice alte probe pe care le consider utile pentru soluionarea cererii. Soluionnd cererea de compensie financiar sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, Comisia pentru acordarea de compensii financiare victimelor infraciunilor in complet format din doi judectori poate pronuna, prin hotrre, una dintre urmtoarele soluii: admite cererea i stabilete cuantumul compensaiei financiare sau, dup caz, al avansului din aceasta; b) respinge cererea dac nu sunt intrunite condiiile prevzute de lege pentru acordarea compensiei financiare sau, dup caz, a avansului din aceasta. Hotrrea prin care s-a soluionat cererea de compensie financiar sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta se comunic victimei. Hotrrea poate fi atacat cu recurs la curtea de apel, in termen de 15 zile de la comunicare. a) PROBELE Principiul care guverneaz materia probelor care difereniaz probele de indiciile temenice este cel potrivit cruia: probele decurg din mijlocele de prob prevzute de lege, indiciile temeinice decurg din simple date. Mijloacele de prob sunt enumerate limitativ in art. 64 al. 1 din CPP Limitarea mijloacelor de prob la cele enumerate in art. 64 al 1 din CPP actual ingrdete intr-un mod inadmisibil principiul libertii in administrarea probelor. Organele judiciare trebuie s aib posibilitatea de stabilire a adevrului prin orice mijloc cu condiia s se respecte dispoziiile legale. Doar legalitatea poate limita acest drept i aceast obligaie a organelor judiciare de a cerceta probele, adic de a stabili adevrul. Mijloacele de prob: Declaraiile invinuitului sau inculpatului Declaraiile prii vtmate, prii civile, prii responsabile civilmente

Declaraiile martorilor Inscrisurile Interceptrile i inregistrrile de convorbiri Fotografiile Mijloacele materiale de prob Constatrile tehnico-stiinifice Constatrile medico-legale i expertize

Declaraiile invinuitului sau ale inculpatului Declaraia reprezint mijloc de prob doar atunci cnd aceasta este obinut in cadrul procesului penal adic atunci cnd are caracter judiciar. Ea are un dublu rol: este mijloc de prob deoarece contribuie la stabilirea adevrului (invinuitul este persoana care cunoate cel mai bine cum s-au realizat faptele in realitate) i rol de aprare (declaraia este cel mai important mijloc de aprare, este modalitatea primar prin care invinuitul i face aprarea cu privire la fapta materiala care i se reproeaz , dar i in legtur cu invinuirea care i se aduce). La baz declaraiei invinuitului sau inculpatului se afla recunoaterea unui drept procesual fundamental al acesteia care decurge din calitatea procesuala, din pozitia procesuala a invinuitului sau inculpatului dreptul la tcere (dreptul de a nu face declaraii)- acest drept decurge din prezumia de nevinovie precum i din integritatea persoanei umane, dreptul la tcere este o form de recunoatere a libertii individuale, dreptul la tcere permite invinuitului sau inculpatului s i exprime refuzul in faa organelor judiciare de a da o declaraie i de a rspunde la intrebri. Dreptul la tcere inseamn ca acesta nu poate fi obligat s dea o declaraie i nu poate fi obligat s rspund. Dac ins invinuitul d o declaraie, atunci aceasta va putea fi utilizat in proces cu titlu de mijloc de prob. Declaraia se poate obine in modalitatea audierii acestuia de ctre organul judiciar competent potrivit legii. Ea poate fi obinuta att in faz de urmrire penala ct i in faz de judecat. Ea este guvernat de reguli generale care sunt aplicabile ambelor faze procesuale i de reguli specifice fazei procesuale in care este obinut declaraia.

Pentru a fi valabila declaraia trebuie s fie obinut cu respectarea strict a dispoziiilor legale. Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape succesive i anume: a. identificarea invinuitului sau inculpatului, aceasta presupune obinerea de ctre organul judiciar a datelor personale ale acestuia (datele prev in art 70 al 1 cppnume,prenume, porecla, data i locul nasterii, numele i prenumele prinilor, studii, ocupaie, antecedente penale, adres unde locuieste efectiv, orice alte date privind situaia personala care organul apreciaz ca fiind necesar). b. Informarea invinuitului cu privire la drepturile procesuale: i se aduce la cunotiin fapta materiala pentru care este cercetat, pentru care s-a inceput

urmrirea penala sau pentru care s-a dispus punerea in micare a aciunii penale, i se aduce la cunotiin dreptul de a avea un aprtor membru al baroului, dreptul de a nu face nici o declaraie, atrgndu-i atenia c dac dorete s dea o declaraie aceasta va putea fi folosit ulterior in proces, i se aduce la cunotiin i o obligaie procesuala- de a anuna organul judiciar cu privire la orice schimbare a locuinei pe timpul procesului in termen de cel mult 3 zile, pentru a putea fi incunotiinat cu privire la actele ulterioare. Aceasta informare se consemneaz intr-un proces verbal semnat de organul procesual i de invinuit i aprtorul acestuia dac este prezent. In situaia in care invinuitul consimte s dea o declaraie i se va atrage atenia s declare tot ceea ce tie cu privire la fapta care formeaz obiectul invinuirii precum i cu privire la invinuirea care i se aduce in legtur cu fapta. In aceasta ipoteza se va trece la etapa urmatoare c. Obinerea unei declaraii scrise personal a invinuitului sau inculpatului in faa organului judiciar: Cu aceasta ocazia invinuitul sau inculpatul are posibilitatea de a relata in scris liber, fapta materiala pentru care a fost chemat in faa organului judiciar i care formeaz obiectul invinuirii. Aceasta declaraie este scris de invinuit sau inculpat personal in faa organului judiciar. Este interzis prezentarea unei declaraii scris anterior. d. Etapa ascultrii invinuitului sau inculpatului de ctre organul judiciar. Obiectul ascultrii l reprezint fapta i invinuirea care i se aduce in legtur cu fapta. Acultarea invinuitului sau inculpatului se face separat, este o regula generala pentru toate fazele de judecat. Ascultarea se realizeaz in 2 etape: este pus s relateze liber tot ceea ce dorete in legtur cu fapta pentru care este cercetat. Invinuitul sau inculpatul este liber s relateze cu privire la toate faptele i cu privire la toate mprejurrile sau numai cu privire la unele sau altele din faptele sau mprejurrile care formeaz obiectul invinuirii. Pentru aceasta invinuitul sau inculpatul nu poate realiza o declaraie scris anterior. Se poate folosi ins de insemnri cu privire la anumite detalii. De asemenea este interzis cu desvrire citirea de ctre organul judiciar a unor declaraii anterioare, ori reamintirea acestora inainte de relatarea liber a acestuia. e. Dup epuizarea acestei etape invinuitului i se pot pune intrebri. Etapa intrebrilor. Acestea privesc fapta materiala, toate mprejurrile care au legtur cu fapta precum i invinuirea care a fost formulat in legtur cu fapta. Cu aceasta ocazie organul judiciar are obligaia de a pune intrebri cu privire la probele pe care acesta le depune. Dup finalizarea audierii se va trece la etapa urmtoare f. Consemnarea declaraiei: Se face in scris obligatoriu. In cursul urmririi penale se consemneaz intr-un formular tipizat i inseriat i care dup completare se depune la dosarul cauzei. Declaraia invinuitului sau inculpatului este retractabila i divizibila. Ea este retractabila pentru c invinuitului sau inculpatului i se permite s revin ulterior asupra acestuia. Retractarea trebuie s fie justificat; de aceaa dac i retracteaz partea care nu ii este convenabila acesta trebuie s

i motiveze retractarea, astfel nu va putea convinge organul judiciar cu privire la veridicitatea acesteia. Declaraia este una divizibila in sensul in care aceasta poate s conin fapte i mprejurri care ar putea servi doar parial la stabilirea adevrului in sensul c ar putea fi luate in considerare doar unele din faptele pe care le conine declaraia iar altele ar putea fi inlaturate. In ceea ce priveste valoarea probant a declaraiei invinuitului sau inculpatului, se va ine seama de poziia procesuala a acestuia care este subiectiv, de modul in care s-a obinut declaraia, de ex: in cazul recunoaterii vinoviei aceasta ar putea fi inlaturat dac se constat c a fost obinut cu inclcarea art 68. Al 1 din CPP, respectiv prin ameniri, violene, promisiuni,indemnuri ori prin orice alte mijloace de constrngere. In toate cazurile ins valoarea probant a declaraiei este condiionat in sensul c ea va putea servi la stabilirea adevrului doar dac se coroboreaz cu celelalte probe care rezult din ansamblul probelor existente in cauza. Sunt i reguli specifice care guverneaz obinerea declaraiei invinuitului sau inculpatului astfel in faz de urmrire penala declaraia se obine in mod unilateral de ctre organul de urmrire penala, doar organul de urmrire penala poate pune intrebri invinuitului sau inculpatului. De asemenea dac sunt mai multi invinuii sau inculpai ascultarea acestora se realizeaz separat. In faz de judecat obinerea declaraiei inculpatului se realizeaz cu respectarea principiului contradictorialitii. Inculpatului pot s i se pune intrebri de membrii completului de judecat, procuror, partea vtmat, partea civila, ceilali inculpai, aprtorul sau intrebrile se pun direct nemijlocit. In faz de judecat declaraia inculpatului este inregistrat integral prin mijloace tehnice audio. De asemenea att declaraia ct i intrebrile care i se pun inculpatului in faz de urmrire penala se consemneaz in scris integral (intrebare i raspuns) . In toate cazurile dup consemnarea declaraiei aceasta i se da invinuitului care o semneaz doar dup ce o citete i numai dac este de acord cu coninutul ei, astfel declaraia poate fi ulterior corectat i completat. Orice adugire, corectur sau completare se consemneaz in coninutul acesteia. Invinuitul sau inculpatul o semneaz numai dac este de acord cu ea. In faz de judecat se semneaz de preedinte, grefier, inculpat. Dac sunt mai multi inculpai regula este aceea potrivit cruia inculpatul este ascultat mpreun cu ceilali inculpai, doar prin excepie cnd instana crede c este in interesul judecii se pot asculta separat inculpaii, cu obligaia de a i se aduce la cunotiin ulterior inculpatului neascultat declaraiile celorlali inculpai. Declaraiile celorlalte pri: prii vtmate, prii civile, prii responsabile civilmente au aceeai valoare probant pe care o are i declaraia invinuitului sau inculpatului. Aceasta este condiionat in sensul c declaraiile celorlalate pri pot constitui la stabilirea adevrului doar dac se coroboreaz cu fapte sau mprejurri care rezult din ansamblul probelor existente in cauz. In privina celorlalte pri, organului judiciar i revine in plus obligaia prealabila de a chema in faa sa, persoana vtmat i persoana responsabila civilmente in vederea introducerii in cauz in privina persoanei vtmate. Cu privina la persoana vtmat, organul judiciar are obligaia de a-i aduce la cunotiin acesteia dreptul de a se constitui parte vtmat i dreptul de a se constitui parte civila in proces. Indeplinirea acestei obligaii

are importan doar avnd in vedere statutul precar pe care il are persoana vtmat in proces, precum i vulnerabilitatea acesteia recunoscndu-i-se un drept de opiune procedurala. Persoana vtmat in raport de opiunea sa poate participa in proces ca parte sau ca martor dup caz. In privina modului de ascultare a celorlalte pri i apoi a consemnrii declaraiei sunt aplicabile toate regulile privind declaraia invinuitului sau inculpatului. Declaraia martorului ( in practica se vb de martor/martori subiectul probei, mrturiedeclaraia martorului, prob cu martori- mijloc de prob) Martorul este o persoan fizic care are cunotiine despre fapte sau mprejurri care au legtur direct sau indirect cu obiectul cauzei . Aceste fapte sau mprejurri pot fi cunoscute in mod nemijlocit de martori, prin percepia direct a matorului dar i in mod indirect, in actuala reglementare ( art 78 cpp nu face nici o distincie). La baza declaraiei martorului st indatorirea de a fi martor. Orice persoan care deine informaii cu privire la fapte sau mprejurri ale cauzei are obligaia legala de a le furniza organului judiciar atunci cnd este chemat in procesul penal, pentru a fi audiat in calitate de martor, pentru ca o persona s aib calitate de martor este necesar s aib capacitate juridic testimoniala. Capacitatea de a fi martor este o capacitate generala astfel in principiu orice persoan poate fi martor, chiar o persoan ce sufer o infirmitate fizica( ex: orb, surd, mut), cu privire la faptele sau mprejurrile pe care le-a perceput cu simurile care sunt sntoase, poate fi i o persoan cu o infirmitate psihic dac a perceput faptele respective, i un minor poate fi martor i o persoana de varsta inaintat. Excepie de la aceast regula a capacitii privesc incompatibilitatiile care sunt prevzute de lege: Persoanele care au obligaia respectrii secretului profesional (medici, farmacisti, notari, avocai) pot fi audiai in calitatea de martor doar cu privire la fapte sau mprejurri care nu au legtur cu profesia, dac persoana care are obligaia respectrii secretului profesional a dobndit cunotiine despre fapte sau mprejurri ale cauzei in exerciiul profesiei. Acestea nu pot fi ascultate in calitatea de martor dect dac se obine in prealabil conimmntul persoanei sau unitii in favoarea creia este prevzut secretul profesional. Nu poate fi martor aprtorul sau reprezentantul unei pri. Calitatea de martor are prioritate cu privire la faptele i mprejurrile de care aprtorul a luat cunotiin inainte de a fi introdus in proces, in calitatea de aprtor. Cu privire la anumite infraciuni (ex: infraciuni contra sigurantei statului, contra pcii i omenirii) nu opereaz interdicia ascultrii, dac persoana care are obligaia de a pstra secretul profesional a luat cunotiin despre asemenea fapte cu ocazia exerciiului profesiei- aceeai este situaia i in cazul medicului cu privire la anumite categorii de boli). In ceea ce priveste modul de ascultare a martorilor i modalitatea de consemnare a declaraiei martorului sunt aplicabile in general regulile privind ascultarea invinuitului sau inculpatului cu anumite derogri astfel: Ascultarea martorului presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

1. Obinerea datelor de identitate ale martorului (nume, prenume, vrst, adres, ocupaie). Martorul mai este intrebat dac este so sau rud apropiat cu vreuna dintre pri, calitate care reprezint o derogare de la indatorirea unei persoane de a fi martor, astfel in aceasta situaie organul judiciar este obligat s intrebe persoana care este so sau rud apropiat cu una dintre pri dac doreste s dea declaraie (regula este obligaia care este legala). De asemenea martorul este intrebat i in ce relaii se afla cu vreuna dintre pri, aceasta are legtur cu verificarea veridicitii coninutului mrturiei i a fiabilitii martorului. Martorul mai este intrebat i dac a suferit vreun prejudiciu de pe urma infraciunii. 2. Inainte de a se trece la ascultarea martorului i se aduce la cunotiin i motivul pentru care este chemat, respectiv faptele i mprejurrile pentru care urmeaz s fie intrebat, care trebuie s priveasc obiectul cauzei, aceasta inseamn c martorul are obligaia de a rspunde doar la acele intrebri care au legtur cu obiectul cauzei, poate refuza s rspund la intrebri ce nu au legtur cu obiectul cauzei. 3. Spre deosebire de invinuit i celelalte pri,inainte de a se trece la audiere, martorul are obligaia de a presta jurmntul prevzut de lege. Obligaia de a presta juramantul inainte de audiere nu are caracter absolut- obligaie relativ a martorului. Formula jurmntului prevzut de lege este diferit in raport de credina religioas a martorului i in raport de contiina martorului. Regula o reprezint in actuala reglementare, formula religioas care este aplicabila atunci cnd martorul aparine unei religii, astfel formula prevzut de lege pentru martorul care este cretin este urmtoarea: Jur c voi spune adevrul i nu voi ascunde nimic din ceea ce tiu, aa s mi ajute Dumnezeu ( trebuie fcut cu mna pe Biblie sau pe cruce). In situaia in care martorul nu este cretin, atunci acesta nu are obligaia sa puna mna pe Biblie sau cruce. In situaia in care martorul este ateu, atunci jurmntul va mbraca o formula laic in raport de contiina sa : Jur pe onoare i pe contiin c voi spune adevrul i c nu voi ascunde nimic din ceea ce tiu. In situaia in care religia sau contiina i interzic jurmntul, atunci se poate excepta de la regula jurmntului, m oblig c voi spune adevrul i nu voi ascunde nimic din ceea ce tiu. O asemenea formula este necesar pentru c martorul este o persoana ce nu este implicat in proces i pe de alta parte declaraia martorului are o alt valoare probant dect a celorlalte pri, este una necondiionat nu trebuie s se coroboreze cu nici un alt mijloc de prob. Dup depunerea jurmantului i se atrage atenia martorului c are obligaia de a spune adevrul cu privire la faptele i cu privire la mprejurrile pentru care este chemat de organul judiciar aratndu-i-se c dac nu spune adevrul va comite infraciunea de mrturie mincionoas. 4. Ascultarea martorului se face in 2 pri: relatarea liber, etapa intrebrilor. Consemnarea se realizeaz in scris. Martorul va semna declaraia doar dac aceasta corespunde adevrului. In ceea ce priveste valoarea probant a declaraiei martorului este necondiionata.

In afar procedurii comune de ascultare sunt reglementate modaliti speciale de ascultare: Modaliti speciale de ascultare a prii vtmate i prii civile:

Dac se constat existena unui pericol pentru viaa, integritatea corporala a prii vtmate sau prii civile ori a rudelor apropiate ale acestora, ascultarea prii vtmate i a prii civile se poate realiza intr-un alt loc dect locul unde se desfoar urmrirea penala sau sediul instanei de judecat, prin folosirea mijloacelor tehnice audio. Aceast reglementare derog de la obligaia prii vtmate i civile de a se prezenta fizic la locul unde se desfoar urmrirea penala sau sediul instanei judectoreti. Sunt prevzute 2 modaliti: prin utilizarea unor mijloace tehnice audio, prin utilizarea unei reele video-audio de televiziune. In primul caz se prezint doar inregistrarea audierii care se red in scris i se consemneaz in faz de urmrire penala intr-un proces verbal semnat de procuror i organul de urmrire penala i in faz de judecat intr-o declaraie scris semnt de preedinte, procuror, grefier. In cazul ascultrii prii vtmate i prii civile prin utilizarea unei linii de tv sau a unei reele video-audio se creaz premisele unui proces penal comun care permite tuturor participanilor la proces inclusiv procurorului, prilor i aprtorilor acestora s pun intrebri in mod direct prii audiate. In acest caz imaginea i vocea nu sunt disimulate. In toate cazurile audierea se consemneaz in faz de urmrire penala intr-un proces penal i in faz de judecat intr-o declaraie care conine redarea inregistrrii. Se ataeaz suportul pe care este fcut inregistrarea. In cazul martorilor, spre deosebire de prile vtmate i cele civile, este reglementat o procedur speciala de protecie a datelor de identitate ale martorului este vorba de martorul care este ameninat, intimidat sau vulnerabil atunci cnd exist probe sau indicii temeinice c este pus in pericol via, integritatea sau libertatea martorilor sau a unei alte persoane. Intr-o asemnea situaie la solicitarea organului judiciar, a martorului sau a oricrei persoane indreptite procurorul in faz de urmrire penala in i instana in faz de judecat poate dispune dup caz protejarea identitii martorului, reedinei sau domiciliului (in acest caz el se prezint in proces cu o alt identitate dect cea reala, o identitate atribuit de procuror in faza de urmrire sau de instan in faz de judecat). Protecia poate fi pariala sau totala. Pariala- se prezint cu adresa reala Totala- toate datele de identitate, inclusiv adresa unde locuiete martorul sunt atribuite de ctre organul judiciar. Documentele privind identitatea reala sunt introduse intr-un dosar confidenial ce se pstreaz intr-un loc special intr-un plic sigilat. Prile nu au acces la datele de identitate reala. Identitarea reala va fi adus la cunotiin doar dac se constat c a disprut pericolul. Modalitiile speciale de ascultare sunt identice cu cele prevzute de partea vtmat sau cea civila care se afla in pericol ( ascultarea intr-un alt loc, audierea in direct). In cazul minorilor sub 16 ani care sunt victime ale violenei in familie exist o prezumie de pericol care justific ascultarea acestora prin utilizarea mijloacelor tehnice audio. Ceea ce

inseamn ca victimele infraciunilor de violenta in familie care au vrsta sub 16 ani vor fi ascultate dup modalitatea speciala de ascultare prin intermediul mijloacelor tehnice audio. Noutatea pe care o introduce legea este aceea ca la solicitarea organului judiciar sau dup caz a prii vtmate, prii civile, martorului la ascultare, particip i un consilier de probaiune care realizeaz o interfa intre aprare pe de o parte i organul judiciar pe de alt parte, exitnd posibilitatea ca intrebrile s poat fie puse prin intermediul consilierului. Valoarea probant a declaraiilor martorilor care sunt protejatai sau ascultai dup modalitiile speciale este redus la nivelul de valoare probant a declaraiilor prilor, astfel, aceste declaraii nu mai au o valoare probant necondiionat. Valoarea lor probant este condiionat, acestea pot servi la stabilirea adevrului doar dac se coroboreaz cu fapte i mprejurri care rezult din ansamblul probelor existente in cauz. Inscrisurile sunt mijloace de prob in sensul art 89 din CPP in msura in care conin fapte i mprejurri care au legtur cu obiectul cauzei. Ele se deosebesc de mijloacele materiale de prob. In acest fel un inscris ar putea constitui mijloc de prob dac prezint importan pentru stabilirea adevrului nu prin coninut ci prin aspectul exterior, dac poart o urm a infraciunii. Ex: o bucat de hrtie pe care se afla o urm de snge nu este un inscris ci este un mijloc material de prob. Inscrisurile cu titlu de mijloace de prob pot proveni de la pri sau de la alte persoane fizice sau juridice. Dintre toate inscrisurile cu titlu de prob cel mai important i cel mai frecvent intlnit in procesele penale este procesul verbal. Este cel mai important inscris. Poate proveni chiar de la organul judiciar, cel de urmrire penala sau instana judectoreasc, conform art 90 al 1, sau poate proveni de la un organ adminstrativ, astfel conform art 90 al 2, au valoarea de mijloace de prob i procesele verbale intocmite de alte organe de stat dect organele judiciare precum i actele de constatare care sunt prevzute de lege, este vorba de procesele verbale intocmite de organele constatatoare cele prev. In art 214 i 215 din CPP.

Interceptrile i inregistrriile de convorbiri Reprezint un mijloc de prob special care este utilizat doar pentru cecetarea anumitor categorii de infraciuni i anume a infraciunilor considerate grave. Acest mijloc de prob a fost introdus in codul nostru prin legea 141/1996 fiind ulterior supus unor modificri i completri prin mai multe legi de modificare 281/2003, 356-2006, 202/2010. Acest mijloc de prob trebuie s se realizeze in mod excepional. Interceptrile i inregistrrile de convorbiri sau comunicrile oricarei persoane. Orice persoan inregistrrilor, fr distincie- chiar i avocatul cu acestea se incadreaz printre infraciunile ce pot mijloc de prob. comunicri pot privi convorbirile sau poate fi subiect al interceptrilor i privire la faptele proprii ale sale dac forma obiectul utlizrii unui asemenea

Interceptrile i inregistrrile pot privi orice fel de convorbiri sau comunicri, pot privi cele prin telefon(cele mai frecvente), att cel fix ct i cel mobil, orice alt mijloc electronic, precum i in mediul ambiental. Ele pot privi i identificarea i localizarea persoanelor prin GPS. Ele pot privi i imaginiile, nu doar convorbiriile, fiind aplicabile aceleai reguli.

Cu toate c inregistrrile i interceptrile figureaz printre mijloacele de prob, in realitate acestea sunt procedee probatorii adic modaliti de scoatere la lumin a probelor, mijlocul de prob in acest caz fiind procesul verbal in care sunt redate integral convorbiriile inregistrate precum i suportul tehnic pe care sunt imprimate inregistrrile. Principiul care guverneaz utilizarea acestui mijloc de prob este cel al interdiciei ascultrilor de convorbiri sau comunicri pe care le efectueaz o persoan, cu alte cuvinte regula este interdicia ascultirii convorbirilor, excepia pe care o reprezint admisibilitatea utlizrii unui asemnea mijloc de prob prespune respectarea unor condiii stricte care au rolul de a concilia necesitiile sociale generate de nevoia de combatare a formelor grave de criminalitate cu respectarea drepturilor i libertiilor persoanei in procesul penal. Acest mijloc de investigaie se utilizeaz frecvent in marile procese penale, cele care privesc formele grave de criminialitate (ex: corupia). Se poate spune astazi c utilizarea interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri cu titlu de mijloc de prob prezint astazi aceeai frecven cu care se utilizeaz i martorii in procesul penal, aproape c nu exist astzi dosar penal in care s nu se gseasc convorbiri inregistrate sau comunicri ale persoanelor. Acest mijloc de prob furnizeaz probe directe. Uneori intregul dosar se bazeaz pe inregistrri de convorbiri ceea ce, dup prerea noastr, nu este normal. Recurgerea unui asemenea mijloc de prob ce aduce atingeri grave drepturilor i libertiilor persoanei de a-i fi respectate viaa privat,intim,familiala, domiciliul,corespondena, ins in practic se utilizeaz aproape cu titlu de regula generala, astfel se poate spune in aceeast materie ca excepia devine regula. Att principiul care este cel al interdiciei ascultrii unei persoane ct i derogrile de la acest principiu care privesc posibilitatea organelor judiciare ca in anumite condiii foarte stricte s deroge de la acest principiu. Cu privire la domeniul interceptrilor i inregistrrilor aparent nu exist nici o limit in actuala reglementare interceptrile de convorbiri i inregistrrile de convorbiri utilizate att inainte de proces, aa numita etap a actelor premergtoare, fr inceput urmrirea penala i de asemenea dup inceperea urmririi penale in tot urmririi penale. astfel, pot fi s fie cursul

Cu privire la aceast chestiune s-a exprimat Curea Constitutionala- decizia 962/2009- prin care doar in considerente, Curea a argumentat c este inadmisibila utilizarea interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri in etapa actelor premergtoare adic inainte de inceperea urmririi penale, cu argumentarea simpla c in aceast etap nu pot fi administrate probe i in consecin nu exist mijloace de prob, iar interceptrile i inregistrrile de convorbiri reprezint mijloc de prob. In motivarea acestor considerente Curea Constitutionala a invocat Art. 91.1.1 din CPP care prevede pe de o parte c: Autorizarea interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri se poate realiza doar la propunerea procurorului care efectueaz urmrirea penala sau care supravegheaz urmrirea penala Utilizarea interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri se poate realiza nu numai in cazul in care s-a svrit o infraciune ci i in cazul in care se pregteste

svrirea unei infraciuni. Prin pregtirea unei infraciuni se intelege tentativa, adic punerea in executare a hotrrii de a comite o infraciune. Pregtirea unei infraciuni in opinia Curii Constitutionale nu autorizeaz folosirea acestui mijloc de prob in etapa actelor premergtoare i evident nici inainte ca infraciunea s fie svrit. Practica judiciar penala nu ine seama de aceast decizie a Curii Constitutionale, practica este aproape unanim in sensul c este permis utilizarea interceptrilor i inregistrrilor i in etapa actelor premergtoare in scopul strngerii de date sau de informaii in vederea inceperii urmririi penale. In CPP lipete o prevedere referitoare la posibilitatea utilizrii acestui mijloc de prob in faza de judecat. Cu toate acestea, dup prerea noastr, nu este interzis utilizarea unui asemenea mijloc de prob in faz de judecat, de ex: atunci cnd in cursul judecii ar exista date sau informaii c inculpatul incearc s zdrniceasc aflarea adevrului sau c inculpatul efectueaz aciuni din care rezult ca urmrete s se sustraga de la judecat. Ex: In faz de judecat au fost inregistrate convorbirile purtate in celula de unul din inculpati din care a rezultat ca acesta a mituit martori care au fost propui de procurori in rechizitoriu i citati in faa instanei penale.

Condiiile de utilizare a inregistrrilor de convorbiri : S existe date sau indicii temeinice privind pregtirea sau svrirea unei infraciuni terminologia folosit de legiuitor este necorespunztoare, el nu a inut seama de definiia indiciilor temeinice prevzuta de art 68.1 din CPP, de aceea dup prerea noastr este indeplinit aceast condiie ori de cte ori se constat c exist o presupunere rezonabila c o persoana pregtete sau svrete o infraciune , iar aceast presupunere poate rezulta din acte premergtoare sau din acte de urmrire penala. Datele sau indiciile temeinice pot privi att svrirea unei infraciuni ceea ce inseamn c fapta trebuie s fie realizat, ea poate fi in form consumat sau tentat, dar in acelai timp acestea pot privi i pregtirea unei infraciuni. Dup prerea noastr pregtirea unei infraciuni nu poate insemna tentativa. Este evident c utilizarea unui asemenea procedeu poate fi realizat chiar inainte ca infraciunea s fie svrit fiind suficient s existe aciuni concrete de pregtire. Aceasta inseamna ca interceptrile de convorbiri au i un rol preventiv fiind vorba de cele mai grave infraciuni. - datele sau indiciile temeinice trebuie s priveasc doar acele infraciuni cu privire la care urmrirea penala se efectueaz din oficiu, in acest fel de principiu infraciunile urmrite la plngerea prealabila a persoanei vtmate sunt exceptate in mod expres.

De la aceasta regula exist o singur derogare i anume atunci cnd interceptrile i inregistrrile de convorbiri sunt autorizate la solicitarea persoanei vtmate adresat procurorului care supravegheaz sau care efectueaz urmrirea penala, ins numai in privina convorbirilor proprii i indiferent de natura infraciunii. Datele i indiciile temeinice trebuie s priveasca vreuna din infraciunile inscrise pe lista de infraciuni prevzuta de art 91.1 al 2 din CPP. Aceast list conine infraciunile considerate cele mai grave, infraciunile care prezint cea mai mare importan. Aceast regula este

prevzuta pentru a asigura respectarea principiului proporionalitii, astfel inct fiind un mijloc special de obinere a probelor, interceptrile i inregistrrile de convorbiri pot fi admise doar in cazuri particulare. Proporionalitatea asigur caracterul excepional al utilizrii acestui mijloc de prob. Aceste infraciuni sunt: infraciunile contra siguranei naionale, toate infraciunile de trafic (trafic de stupefiante,persoane,arme), splarea de bani, actele de terorism, falsificarea de modele sau alte valori, toate infraciunile considerate de corupie prevzute in legea 78/2000 privind prevenirea descoperirea i sancionarea faptelor de corupie, infraciunile comise prin mijloace electronice de comunicare ( acele infraciuni ce privesc comerul electronic) i de asemenea orice alt infraciune grav in sensul legii. Definiia infraciunii grave- art 2 lit b din Legea 39/2003 privind prevenirea i combatarea criminalitii organizate- este infraciune grava pe lng infraciunile enumerate in mod expres orice infraciune al crui minim special este de cel puin 5 ani inchisoare. Utilizarea lor este permis doar in cazurile in care se constat ca aceasta se impune pentru stabilirea strii de fapt precum i in cazurile in care se constat c identificarea i localizarea participanilor nu se poate realiza prin alte mijloace precum i in toate cazurile in care se constat c cercetarea ar fi mult intrziat. Dup prerea noastr prin introducerea acestei noi reguli, prin legea nr 356/2006, este limitat in mod considerabil, neacceptabil, principiul subsidiaritii care guverneaz utilizarea acestui mijloc de prob. In virtutea subsidiaritii, recurgerea la interceptri i inregistrri trebuie s aib loc doar atunci cnd se poate constata raportat la circumstanele cazului c stabilirea situaiei de fapt nu se poate realiza prin mijloace obinuite, clasice de obinere a probelor, adic doar atunci cnd mijloacele clasice se dovedesc a fi insuficiente.-> se pare ca legiuitorul a renunat la acest principiu, din dorina de a uura munca organelor de urmrire penala. Art 91.1 al 1, 3, 8 din CPP prevede i o alt condiie care este o condiie de procedur pentru utilizarea unui asemenea mijloc de prob i anume s existe autorizarea organului judiciar competent .Astfel potrivit al 1 din art 91.1 din CPP: pentru utilizarea unui asemenea mijloc de prob trebuie s existe autorizarea judectorului (competena aparine preedintelui instanei care are competena de judecat a cauzei in prima instan sau dup caz preedintele instanei corespunztoare in grad primei instane in a crei circumscripie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care supravegheaz sau efectueaz urmrirea penala, sau judectorul anume desemnat de preedintele instanei). Prin aceast reglementare s-a urmrit s se atrag atenia asupra importanei utilizrii acestui mijloc de prob, pentru c autorizarea nu poate fi dat de oricare judector al instanei. Judectorul nu poate aciona din oficiu in timpul urmririi penale, ci doar la propunerea procurorului astfel inct este nevoie de propunerea procurorului care supravegheaz sau desfoar urmrirea penala, care poate aciona din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala sau a persoanei vtmate. Prin instituirea acestei reguli a sporit atenia care se acord persoanei vtmate in procesul penal.

Procedura de autorizare: Procedura presupune in prealabil sesizarea judectorului cu o propunere Continu cu examinarea acestei propuneri (nu este vorba de judecat, ci de examinare in Camera de Consiliu in absena prilor dar cu participarea procurorului) Procedura are un caracter confidenial.

Autorizarea se poate da pe o durat determinata, iniiala de cel mult 30 de zile. Durata poate fi reinoit sau prelungit, reinoirea poate avea loc dup expirare, prelungirea inainte de expirarea duratei precedente. Aceasta nu poate dura mai mult de 30 de zile. Intr-o cauza penala autorizarea nu poate depi o durata totala de 120 de zile. Autorizarea se d printr-o incheiere motivat. Incheierea de autorizare trebuie s conin in mod obligatoriu urmtoarele meniuni i anume: artarea faptelor materiale i a indiciilor temeinice artarea motivelor concrete pentru care s-a recurs la utilizarea unui asemenea mijloc de prob ( de ce este necesar un asemenea mijloc de prob pentru stabilirea strii de fapt, de ce localizarea nu se poate realiza prin mijloace obinuite, de ce s-ar intarzia cercetarea dac nu s-ar recurge la ele ) va arta in mod obligatoriu i mijlocul de comunicare care formeaz obiectul inregistrrilor (cel mai adesea convorbiri telefonice, poate consta in urmrirea unei persoane prin GPS sau alt mijloc electronic, inregistrri de imagini) se menioneaz i persoana ale cror convorbiri sau comunicri formeaz obiectul autorizrii ( nu trebuie s fie neaparat inculpatul) se mentioneaz i locul unde se poart aceste convorbiri, este in practic locul unde este prezent in mod frecvent suspectul, invinuitul, inculpatul sau pe care il frecventeaz o alta persoan ce se afla in legturi cu persoana invinuit. Perioada pe care se face autorizarea

Prin derogare de la regula privind competena judectorului in mod excepional doar in cazuri in care exista urgen, respectiv atunci cnd intrzierea datorat obinerii autorizrii judectorului ar putea aduce atingeri grave intereselor urmririi penale, procurorul care supravegheaz sau efectueaz urmrirea penala poate autoriza cu titlu provizoriu, interceptrile i inregistrrile de convorbiri prin ordonan motivat pe o durat de cel mult 48h, iar in termen de cel mult 48h de la expirarea duratei procurorul are obligaia de a sesiza judectorul care este acelai, preedintele instanei etc, cu propunere de confirmare a autorizarii pe care a dat-o i dac este necesar i de prelungire a autorizarii, la care in mod obligatoriu, ateaz suportul tehnic pe care este imprimat inregistrarea, precum i un proces verbal care conine o redare rezumativ a convorbirilor inregistrate. Judectorul dac apreciaz ca s-au respectat condiiile prevzute de lege, confirm autorizarea dat de procuror i dac procurorul solicit i prelungirea, in caz de confirmare,

prelungete autorizarea pe durata prevzut de lege, adic pn la 30 de zile cu posibilitatea de reinoire sau prelungire. In cazul in care judectorul infirma autorizarea dat de procuror dispune de indat i incetarea realizri interceptrilor de convorbiri, urmat de tergerea sau dup caz, distrugerea convorbirilor inregistrate care reprezint o obligaie a procurorului, procurorul intocmind in acest sens un proces verbal (de stergere sau de distrugere a convorbirilor neautorizate, avnd obligaia de a comunica preedintelui instanei o copie a procesului verbal). In cazurile in care au fost interceptate i inregistrate convorbiri care nu au legtur cu obiectul cauzei sau care nu servesc la identificarea sau localizarea participanilor, acestea se pstreaz pn in momentul soluionrii definitive a cauzei penale. Ele se pstreaz intrun plic sigilat la sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea i pot fi inaintate instanei de judecat la solicitarea acesteia. Dac ulterior procurorul constat pe parcursul efecturii interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri c acestea nu mai sunt necesare, c nu mai este necesar efectuarea acestora chiar anterior expirrii perioadei pentru care s-a dat autorizarea, procurorul are obligaia ca prin ordonan s dispun incetarea interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri. Aceasta inseamn ca ele pot fi efectuate doar pe durata care este necesar, care poate fi mai scurt dect durata pe care s-a dat autorizarea. Poate fi ascultat orice persoan, inclusiv convorbirile dintre avocat i persoana pe care o asist, ins numai dac din coninutul acestei convorbiri rezult svrirea de ctre avocat doar a unei infraciuni dintre cele pentru care este admisibila autorizarea acestui mijloc de prob. Dup prerea noastr, aceast reglementare incalc flagrant confidenialitatea raporturilor dintre avocat i partea pe care o asist i de asemenea, aceast reglementare intrete neincrederea prilor in aprtorii lor. Aceast inregistrare a convorbirilor avocatului este posibila doar dup o procedur speciala, ins o asemenea procedur speciala nu exist, procedura aplicabila fiind cea comun. Efectuarea interceptrilor de convorbiri - art 91.2 al 1- prevede in mod expres c interceptarea i inregistrarea convorbirilor se efectueaz personal de procurorul care supravegheaz sau efectueaz urmrirea penala, procurorul poate delega organul de cercetare penala in vederea inregistrrilor i interceptrilor de convorbiri. In privina personalului tehnic care i d concursul la executarea din punct de vedere tehnic a interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri se prevede c acesta are obligaia pstrrii secretului profesional avnd in vedere confidenialitatea procedurii in intregime. Pentru a fi utilizate in proces cu titlu de mijloc de prob, interceptrile i inregistrrile de convorbiri presupun parcurgerea unei proceduri care poart denumirea de certificare pentru autenticitate a convorbirilor care au fost inregistrate. Trebuie fcut deosebirea intre simpla interceptare i inregistrarea acestora. Interceptarea a fost introdus recent, reprezint operaiunea primar de ascultare, de intervenie din exterior, prin mijloace tehnice, prin echipamente tehnice speciale in convorbirea sau in comunicarea care are loc intre 2 persoane, iar inregistrarea reprezint operaiunea subsecvent de fixare a convorbirilor care au fost interceptate pe supori tehnici.

Certificarea convorbirilor este precedat de o operaiune de redare in scris a convorbirilor care au fost inregistrate.Convorbirile sau comunicrile care au legtur cu obiectul cauzei sau care servesc la identificarea sau localizarea participanilor se redau integral. Redarea integrala a convorbirilor se consemneaz intr-un proces verbal care se intocmete fie personal de ctre procurorul care supravegheaz sau efectueaz urmrirea penala sau de persoana delegat din poliia judiciar. Procesul verbal de redare a convorbirii conine in mod obligatoriu numrul sau numerele de telefon intre care au loc convorbirile precum i orice alte elemente de legtur sau date prinbcare se face legtur intre convorbiri/comunicri, de asemenea procesul verbal mai conine i indicarea persoanei care poart convorbirile dac persoana este cunoscut. Procesul verbal mai conine i data i ora fiecrei convorbiri inregistrate, de asemenea acesta mai conine i numrul de ordine al convorbirii imprimate pe suportul tehnic. Procesul verbal se semneaz doar de ctre procuror sau de lucrtorul de justiie judiciar delegat. Se ataseaz i copia suportului tehnic pe care se realizeaz convorbirea. Suportul tehnic original se pstreaz ls sediul parchetului din care face parte procurorul. La solicitarea expres a instanei in cursul judecii are obligaia de a inainta instanei suportul original. Dup sesizarea instanei cu rechizitoriu se inainteaz acesteia copii de pe suporii tehnici pe care sunt imprimate inregistrrile de convorbiri. De la regula redrii convorbirilor exist o singur excepie in cazul inregistrrilor de imagini. In acest caz se intocmeste proces verbal in care se descriu imaginile i eventual se face un comentariu al imaginilor. Pentru a fi valabile convorbirile inregistrate trebuie certificate pentru autenticitate de ctre procuror. Certificarea pentru autenticitate se menioneaz pe procesul verbal in forma unei rezoluii simple. In actuala reglementare certificarea pentru autenticitate reprezint o simpla formalitate, dup prerea noastr, atta timp ct nu este permis accesul persoanelor ascultate ale caror convorbiri au fost interceptate sau inregistrate, sau a persoanei interesate. Certificarea se realizeaz in cadrul unui proces de selectare de ctre procuror a convorbirilor care sunt concludente i utile cauzei, a celor care au legtur. Este vorba de cele redate in scris in cuprinsul proceselor verbale. (certificarea este formulat in felul urmtor: se certific pentru autentiticitate) Cu ocazia prezentrii materialului de urmrire penala i se prezint judectorului integral procesele verbale de redare a convorbirilor i doar la cererea expres a acestuia i se asigur ascultarea convorbirilor. Convorbirile autorizate i efectuate in cauza penala pot fi utilizate intr-o alt cauza penala dac acestea sunt apreciate ca fiind concludente i utile i dac privesc infraciuni dintre cele pentru care este admisibila utilizarea unui asemenea procedeu. Rolul certificrii:

De selectare a probelor obinute prin intermediul interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri.

Probele sunt convorbirile care au format obiectul inregistrrilor i interceptrilor. Inregistrrile i interceptrile persoanelor furnizeaz probe directe pentru c realizeaz in mod nemijlocit reactualizarea convorbirilor care astfel sunt aduse prin intermediul undelor sonore i dac este cazul vizuale. In cazul inregistrrilor de imagini organului judiciar penal are posibilitatea de a percepe in mod nemijlocit probele, de a asista in mod direct pe calea undelor la convorbirile i comunicrile intre persoane. Sunt supuse certificrilor doar acele convorbiri care au legtur cu obiectul cauzei sau care ar putea servi la identificarea i la localizarea participanilor, celelalte convorbiri nu se redau i in consecin nu se certific. Procedura in reglementarea actuala este unilaterala pentru c se realizeaz de procuror in absena prilor i a aprtorilor acestora care in acest fel se afla in imposibilitate de a-i exprima poziia cu privire la certificare. Convorbirile inregistrate i necertificate se pstreaz intr-un plic sigiliat in condiii de maxim siguran la sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz/supravegheaz urmrirea penala i sunt pstrate pn la soluionarea definitiv a cauzei penale. Ele vor putea fi solicitate de instana de judecat fie din oficiu fie la cererea prilor pentru a fi avute in vedere la soluionarea cauzei (ex: exist posibilitatea ca procurorul s nu redea toate convorbirile i s omit redarea celorlalte convorbiri sau fragmentelor care relev aspecte favorabile invinuitului sau inculpatului). Inregistrrile de convorbiri sunt supuse unei proceduri de verificare sub aspectul temeiniciei respectiv a coninutului i a veridicitii. Verificarea acestui mijloc de prob se realizeaz prin intermediul expertizei care poate fi solicitat de procuror sau de pri ori dispus din oficiu de instana judectoreasc. In urma modificrilor intervenite prin legea 202/2010 expertiza privind inregistrrile de convorbiri sau comunicri, att telefonice ct i din mediu ambiental ct i de imagini, poate fi o expertiz tehnic atunci cnd se contest originalitatea suportului tehnic pe care este imprimat inregistrarea sau expertiza criminalistic atunci cnd se contest autenticitatea inregistrrilor ori identitatea vocii i vorbirii. Una din condiiile de legalitate a utilizrii unui asemenea mijloc de prob o reprezint existena autorizrii (ea se d de judector, in mod excepional de procuror in cazuri urgente). In mod excepional prin derogare de la regula autorizrii pot fi utilizate ca mijloace de prob in procesul penal inregistrri de convorbiri efectuate de pri sau de alte persoane cu o singur condiie: dac acestea privesc convorbirile proprii ale acestora, i dac se apreciaz ca sunt utile i concludente pentru soluionarea cauzei penale. Mai pot fi utilizate in procesul penal ca mijloace de prob orice alte inregistrri i convorbiri, comunicri sau imagini dac nu sunt interzise de lege. (ex: imaginile obinute prin intermediul camerelor in magazine, staii de benzin, autostrzi ar putea fi

folosite cu titlu de mijloace de prob pentru ca nu exist nici o prevedere legala care s interzic folosirea acestora in procesul penal cu titlu de mijloace de prob, ins pentru aceasta este necesar dispoziia expres a organului judiciar, pentru c la baza utilizrii acestor mijloace de prob st intotdeauna dreptul de apreciere a organului judiciar). In privina valorii probante, nu este o valoare probant prefereniala ci este aplicabil acelai principiu al liberei aprecieri care guverneaz administrarea probelor in procesul penal, cu toate c ele furnizeaz probe directe. Fotografiile reprezint un alt mijloc de prob- in absena unei definiii este vorba despre o varianta speciala de imagini care surprind fapte care au legtur cu obiectul cauzei. Ele pot proveni de la pri sau de la orice alte persoane fizice sau juridice. Fotografiile sunt menionate doar in art. 64 al (1) printre mijloacele de prob prevzute de lege. NU exist o reglementare speciala cu privire la obinerea i utilizarea unui asemenea mijloc de prob, de aceea recurgerea la fotografii are la baz dreptul de apreciere al organului judiciar, ele pot fi verificate prin intermediul expertizei. Valoarea probant a acestora nu este una prefereniala. (ex: de regula se efectueaz fotografii chiar cu ocazia interceptrilor i inregistrrilor de imagini). Aceste fotografii se depun la dosar i constituie mijloace de prob, ele se deosebesc de fotografii judiciare efectuate cu ocazia parcurgerii unei proceduri (ex: cazul cercetrii la faa locului sau a unei percheziii cnd se pot efectua fotografii judiciare care se ataeaz la procesul verbal). Un alt mijloc de prob l reprezint mijloacele materiale de prob. Acestea constituie obiectele care poart o urm a infraciunii, precum i cele ce reprezint produsul infraciunii, de asemenea sunt mijloace materiale i corpurile delicte care reprezint obiectele care au servit sau care au fost destinate s serveasc la svrirea infraciunii. Mijlocul material de prob este un mijloc de prob principal pentru ca furnizeaz probe directe. Ele fac legtur dintre fapta materiala reproat i persoana cu privire la careexist presupunerea c a svrit fapta(ex: mijloc material de prob- cadavrul in cazul infraciunii de omor; un obiect de mbrcminte pe care se afla urme de snge provenind de la victim; moneda falisficat- produsul infraciunii, arma- instrumentul folosit). Mijloacele materiale de prob se fixeaz prin intermediul procesului verbal dup regulile procesului verbal. La acesta se ataeaz mijlocul material de prob care se inainteaz instanei judectoreti odat cu sesizarea acesteia prin rechizitoriu.Cu aceast ocazie se pot efectua i fotografii, se pot intocmi plane fotografice i se pot efectua schie privind mijlocul material de prob care se ataeaz la procesul verbal. Procedeele de ridicare a obiectelor i inscrisurilorAcestea se numesc procedee probatorii. Ele au rolul de a obine mijloace de prob care urmeaz s fie folosite in procesul penal.Aceste procedee privesc deopotriv inscrisurile (in sensul art 89 cpp) i mijloacele materiale de prob. Sunt cunoscute urmtoarele procedee probatorii:

1. Ridicarea de obiecte i inscrisuri 2. Percheziia 3. Cercetarea la faa locului 4. Reconstituirea Ele sunt modaliti de obinere a mijloacelor de prob 1. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri Ridicarea de obiecte sau inscrisuri are la baz pe de o parte obligaia organului judiciar de a proceda la ridicarea acestora in cazul in care se apreciaz ca ele ar putea fi utilizate in procesul penal cu titlu de mijloace de prob i pe de alt parte obligaia persoanelor fizice sau juridice care obin obiecte sau inscrisuri ce ar putea fi folosite cu titlu de mijloace de prob in procesul penal de a le preda organului judiciar. In acest fel atunci cnd organul judiciar are cunotiin despre existena unor asemenea inscrisuri sau obiecte le va solicita persoanei care le deine, care are obligaia de predare. In cazul inscrisurilor de regula se ridic inscrisurile originale, autentice. Pot fi ridicate in anumite situaii i copii de pe inscrisurile originale, situaie in care organul judiciar face meniune despre aceasta in cuprinsul procesului verbal. De asemenea sunt situaii in care organul judiciar las obiectele sau inscrisurile in custodia unei persoane, de regula a persoanei care le deine cu obligaia acesteia de pstrare pn la soluionarea definitiv a cauzei penale. In toate cazurile se intocmete proces verbal. In cazul obiectelor sau inscrisurilor incredinate unor uniti potale de transport exist o reglementare speciala astfel in cazul ridicrii corespondenei unei persoane este necesar parcurgerea procedurii de autorizare care este prevzut pentru autorizarea interceptrilor i inregistrrilor de convorbiri intruct se aduce atingere dreptului la via privat a persoanei.Corespondena unei persoane face parte din viaa privat a acesteia. In acest caz compena de autorizare aparine judectorului din cadrul instanei competente s judece cauza in prim instana sau instanei corespunztoare in grad primei instane in a care circumscripie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penala. Competena aparine preedintelui instanei sau judectorului delegat. In cazuri excepionale care reclam urgena, autorizarea poate fi dispus i de procuror cu obligaia acestuia de a informa ulterior judectorul. In cazul in care persoana care deine obiectele sau inscrisurile refuz s le predea se va dispune ridicarea silit a acestora. In faza de urmrire penala competena aparine organului de urmrire penala putnd dispune organul de cercetare sau procurorul, iar in faz de judecat competena revine instanei, in acest caz instana va dispune procurorului care particip la edina de judecat efectuarea ridicrii silite. In toate cazurile se intocmete proces verbal. 2. Percheziia

Orice persoan care deine un mijloc de prob are obligaia de a o prezenta sau infisa organului judiciar penal. Percheziia reprezint procedeul probatoriu prin intermediul cruia se caut obiectele sau inscrisurile care ar putea servi la aflarea adevrului atunci cnd persoana care le deine tgduiete existena acestora sau refuz s le predea, precum i atunci cnd exist indicii temeinice privind necesitatea unui asemenea procedeu in vederea stabilirii adevrului i pentru soluionarea just a cauzei penale. Percheziia este supus unei reglementri stricte pentru c aduce atingere dreptului persoanei la o via privat, intim i familiala precum i dreptului persoanei la domiciliu. Percheziia este de 2 feluri: A. Percheziie corporala B. Percheziie domiciliar A. Percheziia corporala Inseamn cutarea de obiecte sau de inscrisuri asupra corpului persoanei. Ea are un dublu rol i anume: - acela de aflare a adevrului cnd exist indicii c persoana deine asupra sa obiecte sau inscrisuri care ar putea servi ca mijloace de prob. - garantare a siguranei organului judiciar, de asigurare a securitii fizice a acestuia in cazul unei infraciuni flagrante, ori atunci cnd se dispune reinerea unei persoane. Percheziia coporala inseamn cutarea in obiectele de mbrcaminte ale persoanei, in bagajele acesteia sau in mijloacele de transport ale persoanei. Percheziionarea vehicolului este considerat o percheziie corporala. Percheziia corporala poate fi dispus de organul de cercetare penala sau de procuror in faza de urmrire penala sau de instana in faza de judecat. In faza de judecat se poate dispune de pild cu ocazia unei cercetri locale, ea se efecuteaz de procuror la dispoziia instanei. In toate cazurile se intocmete proces verbal. B. Percheziia domiciliar Inseamn cutarea de obiecte sau inscrisuri chiar in locuina persoanei percheziionate sau intr-un loc mprejumuit sau intr-o dependin ce aparine de aceasta. Percheziia domiciliar poate fi efectuat doar dup inceperea urmririi penale, de aceea pentru ca organul judiciar s dispun efectuarea unei percheziii domiciliare este necesar ca in prealabil s existe invinuit sau inculpat in cauz. In etapa actelor premergtoare nu poate fi dispus. Se dispune doar de judector In cursul urmririi penale competena aparine judectorului din cadrul instanei competente s judece in prim instan sau in cadrul instanei corespunztoare in grad primei instane in a crei circumscripie se afla procurorul.

Judectorul se pronun asupra cererii de autorizare a percheziiei domiciliare in camera de consiliu cu participarea obligatorie a procurorului, dar in absena invinuitului sau inculpatului i a aprtorului acestuia. Procedura de autorizare a percheziiei domiciliare are caracter secret. Judectorul dispune prin incheiere motivat. In baza incheierii de autorizare a percheziiei, judectorul emite o autorizaie de percheziie care reprezint actul procedural al percheziiei. Autorizaia de percheziie trebuie s conin in mod obligatoriu denumirea i sediul instanei, numrul dosarului, numele prenumele i funcia judectorului care a autorizat percheziia, meniuni privind obiectul dosarului, indiciile privind necesitatea percheziiei, locul unde se efectueaz percheziia i de asemenea in mod obligatoriu numele i prenumele invinuitului sau inculpatului. Autorizaia de percheziie se semneaz de judectorul care a autorizat percheziia domiciliar. Autorizaia de percheziie nu poate fi folosit dect o singur dat. In cuprinsul autorizaiei se menioneaz i perioada pentru care se d autorizaie. Percheziia domiciliar se efectueaz de ctre procuror in mod nemijlocit sau de ctre lucrtorul operativ din cadrul poliiei judiciare delegat in acest sens de ctre procuror. In cazurile in care procurorul supravegheaz cercetrile penale, percheziia domiciliar se poate efectua i de organul de cercetare penala. Percheziia domicilar se efectueaz in intervalul cuprins intre orele 6-20 in timpul zilei. Sunt interzise percheziiile domiciliare in timpul nopii cu 2 excepii: In localurile publice Infraciunilor flagrante

In mod excepional dac percheziia incepe in timpul zilei intre 6-20 i nu se poate finaliza inainte de ora 20 poate continua i dup ora 20.Se apreciaz c in acest caz intreruperea percheziiei ar putea s o fac ineficient fiind justificat in acest caz de necesitiile efecturii urmririi penale sau ale judecii, dup caz, in scopul stabilirii adevrului cu condiia ins ca la baza procedurii s nu se afle un abuz al autoritiilor judiciare. Percheziia domicliar nu poate fi efectuat dect dac este in prealabil autorizat de judector(legea nu prevede nici o excepie de la aceast regula). Cu toate acestea suntem de prere c nu este necesar autorizarea judectorului in cazul in care persoana interesat consimte s se efectueze percheziia domiciliar precum i in situaia in care infraciunea este flagrant. Procedura de efectuare a percheziiei domiciliare debuteaz cu prezentarea de ctre organul judiciar persoanei la domiciliul creia se efectueaz percheziia a autorizaiei de percheziie emis de judector.

Percheziia nu se poate efectua in absena persoanei la locuina creia se efectueaz percheziia. Dac ins aceasta lipsete, percheziia domiciliar va putea fi efectuat in prezena reprezentatului persoanei, a unui membru al familiei, ori a unui vecin cu capacitate deplin de exerciiu. Dac invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, acesta este adus pentru a fi prezent la percheziia domiciliar efectuat. Doar in situaia in care acesta nu poate fi adus din motive obiective se va asigura prezena reprezentantului legal al acestuia, a unui membru al familiei, sau a unui vecin cu capacitate deplin de exerciiu. Este interzis efectuarea de activiti concomitente cu percheziia domiciliar deoarece acestea ar putea mpiedica persoana interesat s participe la efectuarea percheziiei domiciliare. La efectuarea percheziiei domiciliare poate participa i aprtorul invinuitului sau inculpatului. In cazurile de asisten juridic obligatorie, participarea acestuia trebuie asigurat fiind o obligaie a organului judiciar. Inainte de a trece la cutarea obiectelor sau inscrisurilor organul judiciar insrcinat cu efectuarea percheziiei domiciliare are obligaia prealabila de a solicita persoanei la locuina creia se efectueaz percheziia de a prezenta obiectele sau inscrisurile pentru a cror cutare s-a dispus percheziia i de a deschide toate locurile unde se presupune c s-ar gsi asemenea obiecte sau inscrisuri. Aceasta inseamn ca doar in subsidiar, numai in situaia in care persoana la locuina creia se efectueaz percheziia (nu neaparat inculpatul sau invinuitul) refuza s prezinte obiectele sau inscrisurile cu privire la care este intrebat sau refuz s deschid locurile unde acestea s-ar putea gsi (ex: dulapuri, sertare) organul judiciar competent (procuror sau organul de cercetare penala) va proceda in mod nemijlocit la cutarea obiectelor sau inscrisurilor prin deschiderea tuturor locurilor unde acestea s-ar putea afla. Cu aceast ocazie se ridic doar obiectele sau inscrisurile care au legtur cu obiectul cauzei, adic cele care sunt cutate. In afara acestor obiecte se mai pot ridica i altor obiecte sau inscrisuri a cror deinere este interzis potrivit legii(ex: droguri, arme). Percheziia domiciliar se efectueaz in prezena a 2 martori asisteni. Dup parearea noastr trebuei asigurat prezena matorilor asisteni i in cazul ridicrii silite de obiecte sau inscrisuri. Ridicarea silit de obiecte sau inscrisuri de regula insoete percheziia domiciliar. Martorii asisteni pot fi persoane fizice ce nu au interes in cauz ce au vrsta mai mare de 14 ani i care nu pot face parte din cadrul organului judiciar care procedeaz la efectuarea percheziiei. Se intocmeste un proces verbal. In cuprinsul su se descriu toate activitiile efectuate, de asemenea se descriu obiectele sau inscrisurile ridicate cu ocazia percheziiei. Dac nu s-au gsit obiecte sau inscrisuri se menioneaz c nu s-au gsit.

Obiectele sau inscrisurile se prezint in prealabil persoanei de la care urmeaz s se ridice pentru a fi insemnate, pentru a putea fi recunoscute ulterior.In situaia in care nu este posibila insemnarea acestora, ele se pun intr-un singur loc mpreun cu celelalte obiecte sau inscrisuri, de regula se mpacheteaz i se aplic sigiliul organului judiciar care a procedat la efectuarea percheziiei. Toate acestea se menioneaz in toate cazurile in procesul verbal. De asemenea se face meniune in procesul verbal asupra prezenei persoanelor prevzute de lege, artndu-se identitatea i adresa acestora pentru a putea fi ulterior citai de organul judiciar. Procesul verbal se semneaz de organul judiciar penal precum i de martorii asisteni i de persoanele la care se refer, care au fost prezente la efectuarea percheziiei. In cazul in care se formeaz obiecii, acestea se menioneaz in cuprinsul procesului verbalIn mod obligatoriu se menioneaz ora la care a inceput i ora la care s-a terminat percheziia.Se menioneaz de asemenea i autorizaia dat de judector. Procesul penal reprezint mijloc de prob. La acesta se ataeaz obiectele i inscrisurile ridicate care se pstreaz la sediul organului judiciar. Percheziia domiciliar poate fi ordonat i de instana in faz de judecat, in acest caz se aduce la indeplinire de ctre procuror. In mod excepional ea poate fi fcut nemijlocit de instana de judecat cu ocazia unei cercetri locale. 3. Cercetarea la faa locului Reprezint instrumentul probatoriu prin care se efectueaz o verificare de ansamblu a locului svririi faptei. Prin intermediul cerctrii la faa locului se urmrete identificarea urmelor infraciunii la locul faptei, stabiliarea locului unde au fost gsite mijloacele materiale de prob, se urmrete ridicare obiectelor i inscrisurilor de la locul faptei, fixarea urmelor posibile ale infraciunii Se efectueaz de regula in prezenta invinuitului sau inculpatului i dac este cazul aprtorului acestuia in situaia in care acesta are aprtor ales sau in cazurile de asisten juridic obligatorie.De asemenea cercetarea la faa locului poate fi fcut i cu participarea persoanei vtmate i a celorlalte pri precum i a altor persoane, inclusiv martori a caror prezen este apreciat ca fiind necesar. Ea se dispune de regula in faza de urmrire penala dar poate fi dispus i in faza de judecatCu ocazia cercetrii la faa locului se pot efectua schie i fotografii privind locul faptei in ansamblu sau urmele infraciunii. In situaia in care se descoper obiecte sau inscrisuri ori se descoper urme care ar putea servi la stabilirea situaiei de fapt, acestea se ridica i se vor consemna intr-un proces verbal.Fixarea urmelor se realizeaz prin intermediul fotografiilor. Este posibila i efectuarea unei constatri tehnico-tiinifice sau medico legale. Prin locul svaririi faptei se inelege locul in care s-a realizat aciunea in total sau un parte precum i locul in care s-a produs rezultatul. In toate cazurile se asigur i prezena martorilor asisteni in numr de 2. Cu ocazia cercetrii la faa locului, organul judiciar are

posibilitatea de a interzice persoanelor prezente s comunice intre ele, de asemenea poate s dispun indeprtarea persoanelor strine. Organul judiciar are obligaia de a lua msuri de securitate a locului faptei. Procesul verbal se semneaz dup aceleai reguli.Procesul verbal constituie mijloc de prob. La procesul verbal se ataeaz dac este cazul schie i plane fotografice care fac parte integrat din procesul verbal. 4. Reconstituirea Reprezint procedeul probatoriu care const in reproducerea modalitii de comitere a faptei. Este necesar uneori in scopul efecturii unor verificri sau pentru completarea sau precizarea verificrilor efectuate anterior, pentru stabilirea modului concret in care s-a svrit fapta. De aceea dac in cazul cercetrii la faa locului prezena invinuitului sau inculpatului este facultativ, in cazul reconstituirii prezena invinutului sau inculpatului este obligatorie. Ea trebuie s se realizeze la locul faptei i in condiii similare celor existente in momentul svririi faptei.De regula, ea este urmat de obinerea de imagini i fotografii care urmresc fixarea momentelor parcurse in svrirea faptei materiale.Este posibila in principiu cu privire la orice infraciune. Reconstituirea se valorific in acelai mod, adic prin intermediul procesului verbal. Ea are loc in mod obligatoriu in prezenta martorilor asisteni in numar de 2.Procesul verbal de efectuare a reconstituirii reprezint mijloc de prob potrivit legii

Constatarea tehnico-tiintific
Figureaz intre mijloacele de prob.Cu toate acestea constatarea tehnico iintific dup prerea noastr nu este mijloc de prob ci este procedeu probatoriu constant in recurgerea la cunotiinele unui specialist atunci cnd organul de urmrire penala apreciaz ca aceasta este necesar in vederea stabilirii adevrului. Constatarea tehnico-tiinific poate fi dispus doar in cursul urmririi penale . Ea se dispune de procuror sau de organul de cercetare penala dup caz prin rezoluie sau prin ordonan dup caz. Constatarea tehnico tiinific poate fi dispus doar atunci cnd exist pericolul dispariiei unor mijloace de prob ori a schimbrii situaiei de fapt precum i atunci cnd este necesar lamurirea urgent a faptelor i a mprejurrilor cauzei. Constatarea tehnic-tiinific nu poate fi dispus in cursul judecii. In timpul judecii instana poate dispune doar refacerea sau completarea constatrii tehnico-tiinifice. Constatarea se efectueaz de regula de ctre specialiti care fac parte din structura organului judiciar. In mod excepional constatarea poate fi efectuat i de specialiti din afara organului judiciar.O reglementare speciala exist in cazul DNA care are in structura sa specialiti care efectueaz constatri tehnico-tiinifice din dispoziia scris a procurorilor.

In vederea efecturii constatrii tehnico-tiinifice, organul de urmrire penala are obligaia de a aduce la cunotiina specialistului obiectul constatrii, intrebrile la care trebuie s rspund i termenul de efectuare a constatrii tehnico-tiinifice. In vederea efecturii constatrii, specialistul are dreptul de a consulta materialul necesar, inclusiv dosarul cauzei, deasemenea are dreptul de a solicita organului de urmrire penala toate lamuririle de care are nevoie pentru efectuarea constatrii. Constatarea se finalizeaz printr-un raport scris, care poart denumirea de raport de constatare tehnico -tiinific este semnat de specialist i reprezint mijloc de prob.

Raportul de constatare cuprinde 3 pri: 1. O parte introductiv- denumirea, sediul instituiei din care face parte specialistului, numrul dosarului,obiectul, intrebririle la care trebuie s rspund, termenul, memiune cu privire la dispoziia organului judiciar (rezoluie sau ordonan) i cu privire la materialul pe care se bazeaz constatarea. 2. O parte descriptiv- prezentarea tuturor operaiunilor efectuate de specialist pn in momentul finalizrii constatrii. 3. Concluziile raportului- sunt sinonime cu probele pe care le furnizeaz raportul de constatre tehnico-tiinific.

Raportul de constatare nu are o valoare probant superioar faa de celelate mijloace de prob ci este supus aceluiai principiu al libertii in aprecierea probelor. Nu exist nici un caz de constatare tehnico tiinific obligatorie. Sunt utilizate frecvent in practica. Constatarea medico legala Instrumentul proabatoriu prin care se recurge in faza de urmrire penala la cuntiinele unui medic legist in cazul in care pentru lamurirea unor fapte sau mprejurri sunt necesare cunotiine medicale. In principiu este facultativ ins sunt situaii in care este obligatorie. Constatarea medico-legala este obligatorie in urmtoarele situaii: In caz de moarte violent In caz de moarte suspect sau ale crei cauze nu sunt cunoscute Este necesar examinarea asupra corpului unei persoane ( ex: pentru stabilirea numrului de zile de ingrijiri medicale)

Procedura este identic cu cea prevzut de lege in cazul constatrii tehnico-tiinifice.Ea este posibila doar in faza de urmrire penala. In faza de judecat este posibila refacerea sau completarea.Se consemneaz intr-un raport. Competena- aparine medicului legist. Cu privire la valoarea probant, nu este una prefereniala ci raportul de constatare medicolegala care constituie mijloc de prob are o valoare probant supus liberei aprecieri a organului judiciar.

Expertiza
Dei figureaz printre mijloacele de prob, ea este un procedeu probatoriu.Figureaz pe lista de mijloace de prob (art 64 al 1 CPP) Organul judiciar att in faza de urmrire penala ct i in faza de judecat poate recurge la cunotiinele de specialitate ale unui expert dac se apreciaz c pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele sunt necesare cunotiinele de specialitate ale unui expert. Expertul se deosebeste de specialist. Expertul este o persoan autorizat (specialistul nu este autorizat ci doar are cunotiine) potrivit legii s efectueze expertize. Ea este autorizat de Ministerul Justiiei. Expertiza este un procedeu care se intlnete frecvent in practica judiciara penala. Procesele penale actuale sunt aproape nelipsite de expertize, expertul a devenit un interlocutor obinuit al organului judiciar. Se recurge la expertiza in cauze penale de mare complexitate, in special in cauze care aparin criminalitii noului cod financiar, formelor grave de criminalitate, in cauzele care aparin criminialitii organizate, in cele ce aparin formelor de corupie sau care au legtur cu corupia. Sunt cunoscute mai multe feluri de expertize astfel sunt expertize criminalistice, medico legale,tehnice, contabile, psihologice. Sunt i expertize genetice judiciare. Expertul nu este judector, nici auxiliar al justiiei, nici martor.Are o poziie procesuala proprie, el nu este dect o persoan autorizat intr-un anumit domeniu i care este chemat de organul judiciar penal pentru a lamuri prin cunotiinele sale de specialitate anumite fapte sau mprejurri ale cauzei. In materia expertizei regula este aceea a expertului oficial, adic a expertului care este autorziat de lege. De aceea pentru ca o persoan s poat s aib calitatea de expert, aceasta s fie autorizat potrivit legii (s figureze pe lista experi autorizai aprobat de Ministerul Justiiei). Doar in mod excepional se poate recurge la ali specialiti care nu au calitate de experi in anumite domenii de specialitate. In acest caz specialitii pot doar asista experii la efectuarea expertizei ori pot acorda un aviz cu privire la aceasta. In ceea ce privete formarea corpului de experi oficial, sunt cunoscute 2 sisteme: Prin infiinarea de institute de specialitate cazul Institutului Medico Legal, serviciilor de medicin legala in cadrul universitiilor precum i a cabinetelor medico legale, Institul National de Criminalistic i laboratoarele interjudeene de criminialistic la nivelul tribunalelor i de asemenea de alte instituii de specialitate.

Prin infiintarea de birouri de expertize Biroul Central de Expertize tehnice i contabile i de birourile locale de expertize tehnice i contabile la nivelul tribunalelor.

In ceea ce priveste procedura expertizei sunt cunoscute 2 sisteme i anume o procedur aparent necontradictorie. Este vorba de procedura in faa institutului de criminalistic, a celui medico-legal i a altor instituii de specialitate.In cazul in care expertiza urmeaz s fie efectuat de un institut de specialitate (ex: cel de medicin legala, sau de criminalistic) numirea expertului se realizeaz de institutul de specialitate respectiv. Pentru numirea expertului, organul de urmrire penala sau instana judectoreasc se va adresa instituiei de specialitate respectiv. Dup modificrile intervenite prin legea 281/2003 se permite ins i in aceste cazuri prilor s propun un expert care va participa din partea lor la efectuarea expertizei i care va semna acordul de expertiz alaturi de expertul oficial. Acest expert are dreptul de a avea acces la intregul material al dosarului, inclusiv a arhivei interne a institutului cu aprobarea conducerii institutului i de asemenea, acesta poate formula obieciuni cu privire la modul de efectuare a expertizei i cu privire la concluziile raportului de expertiz.De aceea procedura este doar aparent necontradictorie. O procedur contradictorie- atunci cnd se dispune efectuarea expertizei de ctre biroul de expertize tehnice i contabile, numirea expertului se face direct de ctre organul judiciar care dispune efectuarea expertizei (organul de urmrire penala, organul judiciar). Organul judiciar solicit biroului de expertiz tehnice i contabile o lista de experi care sunt autorizai potrivit legii, dup care numirea expertului se va face dintre experii aflai pe lista de experi. In acest caz, in faza de judecat numirea expertului de pe lista de experi se realizeaz in urma unor dezbateri contradictorii.Poate fi recuzat expertul care se afla in una din situaiile de incompatibilitate. ( art 48 CPP) Expertul trebuie s fie o persoan neinteresat este incompatibila att cu cea de parte ct i cu cea de martor(cea da martor are intietate) CU aceasta ocazie i se acord dreptul invinuitului sau inculpatului i celorlalte pri s propun desemnarea unui expert recomandat care va participa la efectuarea expertizei alaturi de expertul oficial.Expertul recomandat de pri are aceleai drepturi i obligaii cu cel oficial. In vederea efecturii expertizei, dup numirea expertului de ctre organul judiciar penal, acesta(organul judiciar) in mod obligatoriu l cheam in faa sa in toate cazurile ( dup prerea noastr in ambele sisteme) pentru a ii aduce la cunotiin obiectul expertizei, intrebrile la care trebuie s rspund expertul i termenul de efectuare a expertizei. Cu aceast ocazie i se va pune la dispoziie expertului, intregul material al cauzei de care acesta are nevoie pentru efectuarea expertizei.Se asigur expertului accesul la dosarul cauzei. Expertului i se asigur i dreptul de a solicita organului judiciar toate lamuririle de care acesta are nevoie pentru efectuarea expertizei. De asemenea prile au posibilitate de a da explicaii expertului pe timpul efecturii expertizei. Expertului i se recunoate dreptul de a cere explicaii prilor dac apreciaz c acestea sunt necesare pentru efectuarea expertizei.

In acest scop prile pot fi citate de expert pentru a participa la unele din activitiile care privesc expertiza. Expertiza presupune cercetarea de ctre expert cu ajutorul cunotiinelor de specialitate, a faptelor i a mprejurrilor pentru care sunt necesare cunotiinele sale de specialitate. Expertiza se finalizeaz cu un raport scris care reprezint mijloc de prob . Raportul de expertiz are aceeai structur pe care o are raportul de constatare medico tiinifica sau medico legala, partea cea mai important a raportului o reprezint ultima parte, ce reprezint concluziile i care reprezint probele.Concluziile trebuie s fie certe, concluziile indoielnice nu pot s fie probe. Se face in dublu exemplar- unul se d persoanei interesate unul rmne la organul judiciar.In situaia in care se constat c raportul de expertiz este incomplet, c nu a rspuns la toate intrebrile atunci se poate solicita completarea raportului de expertiz. Ea se realizeaz de regula de ctre acelai expert. In acest caz se va intocmi un supliment de expertiz. De asemenea sunt situaii in care concluziile expertului sunt neclare. Sunt situaii in care sunt necesare lamuriri care expertul s le dea instanei care pot s fie din oficiu, la cererea procurorului sau a prilor.In acest caz exist 2 modaliti: Fie i se va cere expertului s formuleze lamuriri in scris prin care rspunde la obieciuni in scris Fie organul judiciar va dispune citarea expertului s dea lamuriri verbale in faa organului judiciar.

Dac se contest exactitatea concluziilor expertului, atunci se poate solicita efectuarea unei noi expertize. Organul judiciar poate dispune o nou expertiz sau cum mai este cunoscut o contra expertiz atunci cnd instana apreciaz ca exist indoiala cu privire la exactitatea concluziilor. Acestea trebuie s fie exacte, adic ele trebuie s retraseze adevrul ct mai aproape de realitatea faptelor. In cazul expertizei inscrisului care este o variant a expertizei criminialistice, expertiza asupra inscrisului are o regelemetare speciala.Intr-o asemenea situaie organul judiciar va dispune prezentarea de scripte de comparaie. Acestea pot proveni de la orice persoan fizic sau juridic care le deine. In situaia in care se constat c exist scripte de comparaie aflate intr-un depozit public organul judiciar va dispune in mod obligatoriu ridicarea acestora pentru a fi avute in vedere la efectuarea expertizei. Dac scriptele de comparaie sunt deine de o persoana care nu este so sau rud apropiat cu invinuitul sau inculpatul va dispune obligarea acesteia de a le preda. Dac organul judiciar constat c este necesar poate obliga invinuitul sau inculpatul s predea o pies scris de mn sa proprie ori s scrie dup dictare.Ulterior scriptele de comparaie mpreun cu materialul dosarului vor fi inaintate expertului in vederea efecturii de expertize. Legea numarul 202/2010 introduce in Codul de Procedur Penala un text nou, art 127 ind. 1 care permite unitiilor sanitare de specialitate ca in cazul in care s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice a minorului, s solicite direct autoritii tutelare

competente in a carei raz teritoriala se afla, domiciliul minorului, o ancheta sociala, care va fi avut in vedere la efectuarea expertizei. In cazul expertizei medico-legale atunci cnd s-au efectuat 2 sau mai multe expertize, formulndu-se concluzii contradictorii este necesar avizul comisiei superioare medico-legale. Instana nu are posibilitatea de a alege pe cea care i formeaz convingerea ci este obligat s solicite acest aviz care va decide care dintre expertize este conform cu realitatea. Avizul nu trebuie motivat. In toate cazurile in care se dispune efectuarea unei noi expertize, cea de-a doua se efectueaz de o comisie de experi pe cnd prima de obicei se efectueaz de un singur expert. Cu privire la valoarea probant a raportului de expertiz nu exist o reglementare speciala, el este supus aceluiai principiu, a liberei aprecieri.

MSURILE PROCESUALE

In cursul procesului penal exista posibilitatea lurii unor msuri procesuale. Msurile procesuale sunt mijloace de constrngere de care poate uza organul judiciar penal dup procedura prevzut de lege pentru a asigura indeplinirea de ctre participanii la procesul penal a obligaiilor procesuale i pentru a garanta desfurarea normala a procesului penal. Msurile procesuale pot fi in functie de valoarea sociala mpotriva creia se indreapt: msuri procesuale personale i msuri procesuale reale. Msurile procesuale personale sunt cele indreptate mpotriva persoanelor (Ex: msuri preventive, msuri de siguran) Msurile reale sunt acelea care se indreapt mpotriva bunurilor aparinnd dup caz invinuitului sau inculpatului sau prii responsabile civilmente (ex msurile asiguratorii) Codul nostru de Procedura Penala clasfica msurile procesuale dup natura lor juridic in urmtoarele categorii: 1. Msuri preventive- acele msuri care pot fi dispuse mpotriva invinuitului sau inculpatului i au ca scop asigurarea bunei desfurri a procesului penal i

mpiedicarea sustragerii invinuitului sau inculpatului de la urmrirea penala, judecat, executarea pedepsei.Msurile preventive in actuala reglementare sunt: reinerea, obligarea invinuitului sau inculpatului de a nu prsi localitatea, ara, arestarea preventiv, eliberarea provizorie fie sub control judiciar fie pe cauiune( nu este una distinct, este condiionat de arestare) 2. Msurile de ocrotire- acele msuri care pot fi dispuse fa de o persoana in scopul ocrotirii acesteia dac aceasta se afla in ingrijirea sau sub ocrotirea invinuitului sau inculpatului faa de care s-a dispus msura reinerii sau arestrii preventive (ex: sunt arestai ambii prini) 3. Msuri de siguran- acele msuri procesuale care pot fi dispuse in cursul procesului penal faa de invinuitul sau inculpatul care prezint pericol pentru societate datorit intoxicaiei cronice cu alcool sau stupefiante Obligarea la tratament medical Internarea medicala

4. Msuri asiguratorii- acele msuri procesuale care constau in indisponibilizarea cu caracter provizoriu a bunurilor invinuitului sau inculpatului sau dup caz a prii responsabile civilmente Sechestrul asigurator Poprirea Inscripia ipotecar

1. Msurile preventive Msurile preventive sunt msurile procesuale care pot fi dispuse in cursul unui proces penal fa de invinuit sau fa de inculpat in scopul asigurrii bunei desfurri a procesului penal ori in scopul mpiedicrii sustragerii invinuitului sau inculpatiului de la urmrire penala, judecat, executarea pedepsei. In art 136 al 1 din CPP se mai prevede c in mod expres, msurile preventive (toate) pot fi dispuse doar in cauzele privind infraciuni care sunt pedepsite de lege cu deteniunea pe viaa sau inchisoare. De asemenea in aliniatul 1 din art 136 se mai prevede c msurile preventive sunt : reinerea, obligarea de a nu prsi localitatea,ara, arestarea preventiv. In al 2 art 136 CPP se prevede c scopul msurilor preventive poate fi realizat i prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauiune. Condiiile generale ale msurilor preventive care sunt comune tuturor msurilor:

s existe probe sau indicii temeinice c invinuitul sau inculpatul a svrit o fapt prevzut de legea penala. Aceasta condiie este prealabila i comuna fiind obligatorie in toate cazurile in care se procedeaz la luarea unei msuri preventive.

Probele constau in elemente de fapt care trebuie s rezulte din mijloace de prob. Ele trebuie s conduc la certitudinea svririi unei fapte materiale prevzute de legea penala. Indiciile temeinice sunt simple presupuneri care pot rezulta din acte premergtoare sau din acte de urmrire penala. Pentru luarea unei msuri preventive asemenea presupuneri trebuie s aib caracter rezonabil, adic s fie in msura s fac legtura dintre fapta materiala i persoana invinuitului sau inculpatului. Indiciile temeinice trebuie s fie in msur s apropie faptele materiale de certitudinea care caracterizeaz probele. Probele nu trebuie s aib fora juridic necesar pentru formularea unei acuzaii, pentru punerea in micare a aciunii penale, ins trebuie s fie suficiente pentru a convinge un observator obiectiv(judectorul in reglementarea actuala) ca invinuitul sau inculpatul a svrit fapta. Este necesar s existe invinuit sau inculpat in cauz s fie inceput urmrirea penala sau s fie pus in micare aciunea penala. Msurile preventive nu pot fi luate dect fa de invinuit sau inculpat nu pot fi luate fa de o persoan fr calitate procesuala.Ele nu pot fi dispuse dect in cadrul procesului penal (adic intr-unul declanat sau intr-unul inceput) Pedeaps prevzuta de lege pentru infraciunea svrit s fie :deiunea pe via sau inchisoarea. In principiu aceast condiie este indeplinit in toate cazurile in care legea penala prevede pentru infraciunea care i se reproseaz invinuitului sau inculpatului pedeaps inchisorii singur sau alternativ cu pedeaps amenzii.In mod particular doar in cazul lurii msurii arestarii preventive este necesar ca pedeaps prevzuta de lege pentru infraciunea care i se imputa invinuitului sau inculpatului s fie doar inchisoarea ( nu poate fi luata dac e alternativ cu amenda)

Este indeplinit indiferent de limitele de pedeaps prevzute de lege. In mod particular in cazul arestrii preventive care reprezint msura preventiv cea mai grav care poate fi luata in cursul procesului penal este necesar ca pedeaps prevzuta de lege s fie inchisoarea mai mare de 4 ani. Aceasta prevedere reprezint o recunoatere a lurii in considerare a criteriului gravitii in vederea lurii msurii arestrii preventive. De regula este necesar s existe vreuna din situaiile prevzute in art 148 din cpp. Este vorba despre cazurile pentru care poate fi dispus reinerea i arestarea preventiv. Aceste situaii enumerate in art 148 din CPP nu trebuie s existe dect in cazul in care se dispune msura reinerii sau msura arestrii preventive fa de invnuit sau inculpat.

In cazul celorlalate msuri preventive nu este necesar s existe vreuna din situaiile prevzute in art 148 din CPP. Aceste situaii sunt cunoscute i sub denumirea de cazuri juridice de arestare. Acestea sunt urmtoarele: a. Invinuitul sau inculpatul a fugit sau s-a ascuns, sau exist date din care rezult ca acesta va incerca s fuga ori s se sustrag in orice mod de la urmrire, judecat,executare a pedepsei. Acest caz in egala msura de reinere i de arestare se intemeiaz pe existenta unui risc real i efectiv de sustragere a invinuitului sau inculpatului de la urmrire penala, de la judecat sau de la executarea pedepsei. Pentru a fi in prezena unei asemenea situaii este necesar s se stabilieasc realizarea de ctre invinuit sau inculpat a vreuneia din aciunile care sunt enumerate in coninutul textului (art 148 lit a cpp) : fuga invinuitului sau inculpatului (pentru aceasta este necesar ca in prealabil, invinuitul sau inculpatul s aib cunotiin c a pornit un proces penal mpotriva sa i prin aceast aciune de fug s urmreasc s se sutrag de la urmrirea penala sau de la judecat, de obicei, fuga este constatat in practic in caz de infraciune flagrant), fapta de a se ascunde ( se poate materializa in diverse moduri in practic, de regula schimbarea locuineei, localitii, locului de munc etc cunoscnd ca s-a pornit un proces penal impotriva sa) b. Invinuitul sau inculpatul (art 148 lit a ind 1) a inclcat cu reacredin msura obligatorie de a nu prsi ara, localitatea. Acest caz dup prerea noastr este rezultatul unei erori din partea legiuitorului, mai inti acest caz conduce la o arestare obligatorie, in al doilea rnd el nu are la baz existena unei probe sau indicii temeinice privind svrirea unei fapte privind legea penala, sau inclcarea unei obligaii, in al 3lea rnd acest caz intr in contradicie cu art 145 al 3 din cpp care prevede c in situaia in care se constat inclcarea cu rea-credin de ctre invinuit sau inculpat a msurii obligatorii de a nu prsi localitatea sau ara sau a obligaiilor impuse, msura se inlocuiete cu arestarea preventiv, in consecin nu este caz de luare a msurii prevenive ci este caz de inlocuire, legiuitorul a confundat luarea unei msuri cu inlocuirea unei msuri cu o alt msur. c. Exist date din care rezult c invinuitul sau inculpatul incearc s zdrniceasc aflarea adevrului, prin influenarea unei pri a unui martor sau expert ori prin alterarea mijloacelor materiale de prob. Pentru existena acestei situaii juridice nu este suficient ca invinuitul sau inculpatul s ia legtur cu vreuna din pri, martori sau expert ci trebuie s realizeze o aciune concret de influenare. Aceasta se poate materializa in diverse moduri, constrngerea fizica, psihic a vreunei pri, vreunui martor, a expertului ori chiar in coruperea acestora. Pentru existena unui asemenea caz este nevoie s existe date concrete, simpla temere nu este suficient, de asemenea este necesar s existe aciuni concrete de alterare sau distrugere a unor mijloace materiale de prob, a unor obiecte care ar putea servi la stabilirea adevrului. Dup prerea noastr existena acestui caz nu este aplicabil in situaia alterrii sau distrugerii inscrisurilor deoarece inscrisurile nu sunt mijloace materiale de prob, enumerarea textului legal fiind limitativ.

Pentru existena unei asemenea situaii este necesar ca aciunea s fie ulterioar svaririi faptei preinse, adic s nu priveasc insi fapta. d. Exist date din care rezult c invinuitul sau inculpatul pregtete svrirea unei noi infraciuni- elemente de fapt concrete din care rezult c inculpatul a realizat fapte materiale de pregtire in privina svaririi unei noi infraciuni ( nu este suficienta dup prerea noastr doar intentia ci trebuie s fie i acte pregtitoare). e. Invinuitul sau inculpatul a svrit cu intenie o nou infraciune, - o varianta a cazului precedent care se deosebeste prin gradul de certitudine (nu conteaz natura infraciunii, poate s nu aiba nici o legtur cu cea iniiala, dup parearea noastr, noua infraciune trebuie s fie svrit dup inceperea urmririi penale pentru infraciunea iniiala). f. Exist date din care rezult c invinuitul sau inculpatul efectueaz presiuni asupra persoanei vtmate sau c incearc o inelegere frauduloas cu aceasta (prerea noastr- varianta speciala a literei b) g. Inculpatul a svrit o infraciune cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani sau deiunea pe viaa i prezint pericol concret pentru ordinea public (intalnit frecvent in practica judiciar)- prerea noastr: limita de pedeaps nu i gaseste locul deoarece reprezint o condiie comun pentru toate situaiile prevzute in art 148 din CPP trebuie s existe probe spre deosebire de toate celelalte situaii, deoarece acest caz este considerat cel mai vulnerabil pentru c in virtutea acestui caz in absena unei reglementri stricte msura reinerii i arestarii preventive ar putea fi luat oricnd pentru c oricnd s-ar putea invoca pericolul pentru ordinea public in legtur cu orice infraciunea prevzuta de lege. Aceasta inseamn c msura reinerii i cea a arestarii preventive pe acest temei nu ar trebui s poata fi dispus dect in mod excepional.

Competena: Organul judiciar competent Msura reinerii poate fi dispus doar in timpul urmririi penale de ctre organul de cercetare penala i de ctre procuror. Msura obligrii de a nu prsi ara sau localitatea poate fi dispus in timpul urmririi penale de organul de cercetare sau procuror i in timpul judecrii de judector Msura arestrii preventive poate fi dispus doar de judector att in faza de urmrire penala ct i de judecat. Liberarea provizorie poate fi dispus de instana de judecat in cursul urmririi penale sau in timpul judecii dup prerea noastr textul trebuie modificat dup noile reglementari potrivit crora liberarea proviziorie poate fi dispus in timpul urmririi penale de un singur judector indiferent de natura cauzei.

Actul prin care se dispune msura in cursul urmririi penale: msura reinerii precum i cea a obligrii de a nu prsi localitatea sau ara poate fi dispus prin ordonan motivat. Msura preventiv a obligrii de a nu prsi ara sau localitatea in faza de urmrire penala precum i cea de arestare preventiv poate fi dispus de judector prin incheiere motivat. Liberarea- inchiere motivat. Actul prin care se dispune msura preventiv- in toate cazurile trebuie s conin: fapta materiala, textul legal , pedeapsa prevzut de lege In cazul reinerii i arestrii preventive actul trebuie s conina cazul prevzut in art 148 din CPP i temeiurile concrete din care s rezulte existena cazului. In cazul obligrii de a nu prsi localitatea sau ara actul trebuie s conin: temeiurile concrete care au determinat luarea msurii. Criteriile de alegere a msurilor preventive: Art 136 ultimul al din CPP- care sunt criteriile de care trebuie s in seama organul judiciar competent in alegerea msurii preventive dintre cele care sunt prevzute de lege, cele pe care organul judiciar penal le poate lua. Ordinea msurilor preventive prevzute in art 136 din CPP nu este intamplatoare, astfel este prevzuta mai inti reinerea ( msura poliieasc), obligarea de a nu prsi ara sau localitatea, arestarea preventiv, liberarea provizorie. Dup prerea noastr criteriile de alegere a msurilor preventive sunt reglementate in jurul msurii preventive a arestrii care este msura suprem. Existenta acestor criterii oblig pe de o parte organul judiciar penal s aleag dintre msurile preventive existente msura preventiv care se potriveste cel mai bine invinuitului sau inculpatului i care este necesar. Existenta acestor criterii oblig organul judiciar s analizeze cu prioritate posibilitatea lurii unei msuri preventive alternative la arestare. Arestarea preventiv s reprezinte ultimul remediu (caracter excepional ). Criterii: Scopul msurii preventive- scopul general: poate fi unul din cele prevzute cu titlu general in art 136 al 1 din CPP: fie asigurarea bunei desfurri a procesului penal fie mpiedicarea sustragerii de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei; poate fi i scop special : trebuie analizat in raport cu fiecare msura preventiv pentru a vedea dac msura preventiv are aptitudinea a realiza scopurile msurilor preventive. Gradul de pericol social- la momentul procesual la care se ia msura preventiv in mod evident nu se poate avea in vedere gradul de pericol social concret; se va avea in vedere natura, frecventa, urmarea infraciunii, limitele de pedeaps; cu toate acestea dup prerea noastr gradul de pericol social se va aprecia in concret

Persoana se va ine seama de elementele la care se refer in mod expres legea, antecedente, vrsta, starea de snatate, orice alt element de fapt care privete situaia persoanala.

In cpp sunt prevazute urmatoarele categorii de masuri preventive:retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea sau tara si arestarea preventiva In alin 2 al art 136 se mai prevede ca scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Aceasta inseamna dupa parerea noastra ca sub aspectul naturii juridice liberarea poate fi introdusa in categorie masurilor preventive. Masura preventiva principala este: arestarea preventiva Intotdeauna trebuie sa aiba prioritate masurilor preventive restrictive in raport cu cele privative, pentru ca ele trebuie sa constituite alternative la detentie, la privarea de libertate.

Retinerea Retinerea este o masura preventiva care consta in privarea de liebertate a unei personae pe durata cea mai scurta in vederea asigurarii bunei desfasurari a urmaririi penale. Masura preventiva a retinerii este o masura care se dispune de regula la inceputul cercetarilor penale. Ea este justificata de necesitatiile urmaririi penale, ea poate fi dispusa atunci cand organul de urmarire penala apreciaza ca masura este necesara pentru desfasurarea activitatiilor de urmarire penala si pentru strangerea probelor necesare punerii in miscare a actiunii penale, cu alte cuvinte pentru intemeierea actului de inculare prevazut de lege. Retinerea nu este obligatorie decat intr-un singur caz decat in caz de infractiune flagranta, atunci procedura este speciala (poarta denumirea de procedura speciala a infractiunii flagrante). In toate celelate cazuri retinerea este facultativa, ea poate fi dispusa daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. Conditii de retinere: 1. Conditii de fond Sa existe probe si indicia temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala

Aceasta conditie este comuna tuturor masurilor preventive, art 143 al 1, insa pentru retinerea unei personae nu este necesar sa existe probe ci sunt suficiente simplele indicia in sensul de informatii din care trebuie sa rezulte doar probabilitaea comiterii uneif apte prevazute de legea penala, de aceea ele trebuie sa fie temeinice (potrivit art 68 ind 1), sa aiba aptitudinea de a face legatura dintre o persoana si fapta prevazuta de legea penala.

Necesitatea luarii masurii. Legea nu da o definitie necesitatii. In absenta ei dupa parerea noastra masura preventiva a retinerii este necesara atunci cand masura are aptitudinea de a realiza scopurile masurilor preventive aratate in art 136 al 1 CPP ( buna desfasurare a urmarii, impiedicarea sustragerii de la urmarire).

De aceea la baza retinerii trebuie sa stea necesitatiile care decurg din urmarirea penala, retinerea nu poate fi justificata doar de existent unor probe sau a unor indicia temeinice ci pentru ca retinerea sa poata fi dispusa trebuie sa existe motive de retinere care sunt distinice de conditia generala prealabila de luare a masurii retinerii. Ea este rezultatul alegerii pe care o face organul de urmarire penala. Este necesar sa fie prezent vreunul din cazurile din art 148 CPP ( cazuri de arestarevalabile si pentru retinere).

In practica de regula retinerea precede arestarea. In plus fata de arestare masura retinerii este posibila si in cazul in care se savarseste o infractiune flagranta (descoperita in timpul savarsirii sau imediat dupa savarsire) infractiunea flagranta nu este temei de arestare doar de retinerePresupune ca infractiunea sa fie pedepsita de lege cu pedeapsa inchisorii fie singura fie alternative cu amenda (deosebire fata de arestare la care infractiunea trebuie sa fie pedepsita de lege doar cu inchisoarea)

2. Conditii de forma

Sa fie inceputa urmarirea penala sau sa fie pusa in miscare actiunea penala. -> masura retinerii in actual reglementare poate fi dispusa in egala masura atat fata de invinuit cat si fata de inculpate.

Dupa parerea noastra aceasta reglementare este necorespunzatoare pentru ca nu tine seama de natura juridical si de finalitatea retinerii. Retinerea poate fi justificata de nevoile urmaririi penale, ea are ca finalitate strangerea probelor necesare pentru punerea in miscare a actiunii penale ori daca actiunea penala este deja pusa in miscare actiunea penala ea nu mai este utila. Invinuitul sau inculpatul trebuie sa fie ascultat in prealabil. Conditia este o una obligatorie.

Cu aceasta ocazie invinuitul sau inculpatul trebuie intrebat cu privire la conditiile de retinere, cu privire la conditia existentei unor probe sau indicii temeinice, cu privire la motive, temeiuri Prezenta unui aparator (avocat) in timpul ascultarii, adica la luarea masurii este obligatorie sub sanctiunea nulitatii absolute, art 143 al 1 CPP

Competenta

Competenta revine organului de urmaririre penala- organului de cercetare, procurorului Ea poate fi disupsa doar in timpul urmarii penale. Dupa parerea noastra in actuala reglementare responsabilitatea retinerii revine procurorului (care supravegheaza sau cel care efectueaza urmarirea penala). De asemenea atunci cand masura retinerii este dispusa de organul de cercetare penala al politiei judiciare sau cel special ea este supusa controlului procurorului care supravegheaza urmarirea penala, astfel atunci cand organul de cercetare penala dispune retinerea acesta are obligatia sa il informeze imediat pe procuror despre luarea masurii, de asemenea atunci cand organul de cercetare penala propune procurorului intocmirea propunerii de luare a masurii arestarii preventive are obligatia ca in termen de cel mult 10 ore de la luarea masurii sa inainte dosarul impreuna cu propunerea procurorului ce supravegheaza urmarirea penala. In acest interval de timp de cel mult 10 ore organul de cercetare penala are obligatia de a instiinta pe procuror cu privire la luarea masurii. In toate cazurile masura retinerii CPP ). nu poate depasi 24h. ( art 23 al 4 Constitutie, art 144

Durata retinerii are un caracter substantial, este un termen pe ore, ora de la care incepe retinerea si ora la care se termina retinerea intra in calculul duratei retinerii. Retinerea se dispune in toate cazurile de organul de cercetare penala sau procuror prin ordonanta motivata. In cuprinsul ordonantei de retinere se arata fapta, incadrarea juridica a faptei, limitele de pedeapsa prevazute in textul incriminator, cazul prevazut in art 148 din CPP si temeiurile din care rezulta cazul prev in art 148 din CPP. Durata retinerii sa calculeaza de regula de la data emiterii ordonantei, timpul in care are loc ascultarea invinuitului sau inculpatului care precede emiterea ordonantei nu intra in calculul retinerii. In mod exceptional daca retinerea invinuitului la sediul politiei in vederea din legea politiei 218/2002, aceasta ordonanta de retinere va cuprinde ora retinerea. este precedata de conducerea administrativa a stabilirii identitatii, masura prevazuta de art 31 lit b masura se scade din durata retinerii, de aceea la care a inceput retinerea si ora la care se termina

Punerea in executare a masurii retinerii se realizeaza potrivit prevederilor legii 218/2002 de catre organele politiei, ordonanta de retinere are o natura juridica dubla. Este act procesual si este si act procedural, aceasta inseamna ca nu este necesar sa se emita mandat pe baza ordonantei ci ordonanta de retinere este suficienta pentru aducerea la indeplinire a masurii. In baza ordonantei de retinere invinuitul sau inculpatul este primit in vederea executarii masurii de catre centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul inspectoratului general al politiei ( arestul politiei). In toata aceasta durata invinuitul sau inculpatul retinut este supus supravegherii politiei, el se afla la dispozitia organului de cercetare penala sau a procurorului dupa caz.

Ordonanta de retinere se aduce la cunostiinta invinuitului sau inculpatului in prezenta aparatorului. Cu aceasta ocazie i se comunica si motivele care stau la baza retinerii. Pentru aceasta i se comunica o copie dupa ordonanta. (o copie administratiei locului de retinere si o copie invinuitului sau inculpatului). I se aduce la cunostiinta in cel mai scurt timp si obiectul invinuirii. Ordonanta de retinere se aduce la cunostiinta apoi si unui membru al familiei sau unei alte persoane indicate de acesta, de aceea invinuitul sau inculpatul este intrebat in mod expres cu privire la aceasta persoana ( art 137 ind 1 CPP ) . CU privire la ordonanta de retinere invinuitul sau inculpatul poate formula plangere (art 140 ind 1 CPP). Plangerea este de competenta procurorului care supravegheaza urmarirea penala, daca masura este dispusa de procuror- competenta procurului ierarhica, care se pronunta asupra plangerii dupa parerea noastra printr-o ordonanta. Are posibilitatea de a revoca masura atunci cand o considera ilegala sau nejustificata.

Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea

Obligarea de a nu parasi localitaeta 145 cpp- masura preventiva care consta in interdictia invinuitului sau inculpatului de a parasi localitatea, cu caracter temporal in vederea asigurarii bunei desfasurari a procesului penal sau a impiedicarii invinuitului sau inculpatului de a se sustrage de la urmarire penala sau de la judecata. Aceasta masura poate fi dispusa atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. Retinerea unica masura care poate fi dispusa de organul de cercetare penala, celelalte masuri doar de procuror sau judecator. Masura obligarii de a nu parasi localitatea este o masura restrictiva de libertate, ea determina doar limitarea libertatii de miscare a invinuitului sau inculpatului de aceea ea face parte din domentiul art 2 al protocolului nr 4 al conventiei europene pentru ca reprezinta o derogare de la libertatea de circulatie a persoanei in interiorul tarii si in afara sa. Masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara presupune indepliniera a unor conditii: a. Conditii de fond: 1. Sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala ( conditia comuna) 2. Sa existe temeiuri pentru luarea masurii de a nu parasi localitatea (nu este necesar sa fie vreunul din cazurile din art 148 cpp, insa nu inseamna ca nu trebuie sa exite temeiuri). Temeiurile sunt mentionate in aliniatul final al art 137 CPP care prevede ca actul prin care se dispune masura preventiva trebuie sa cuprinda si temeiurile care au determinat luarea acesteia. De aceea masura preventiva a obligarii invinuitului sau

inculpatului de a nu parasi localitatea trebuie sa fie necesara realizarii scopurilor masurilor preventive de aceea ea trebuie sa fie motivata intrucat o asemenea masura poate fi dispusa atunci cand se apreciaza ca este necesara pentru a garanta prezenta invinuitului sau inculpatului la toate termenele eventuale pe care le stabilesc organele judiciare precum si pentru a garanta indeplinirea obligatiilor pe timpul desfasurarii procesului penal, ea poate fi dispusa doar atunci cand se identifica vreo atitidune sau vreun comportament negativ al invinuitului sau inculpatului din care trebuie sa rezulte ca daca nu se ia masura atunci exista riscul real si efectiv ca invinuitul sau inculpatul sa fuga, sa incerce sa se sutraga de la urmarire sau judecare ori sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea martorilor, expertilor sau alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba ori prin alte asemenea fapte. Nu este suficient sa se afirme ca masura este necesara pentru ca exista un asemenea risc, ci trebuie sa existe o atitudine a inculpatului pentru a dovedi un asemenea risc. Conditii de forma: Sa fie inceputa urmarirea penala sau sa fie dispusa inceperea actiunii penale Invinuitul sau inculpatul sa fie ascultat in prealabil in prezenta unui aparator ( comuna cu cea examinta anterior, art 145 al 1 teza finala face trimitere explicita la art 143 al 1 din cpp).Ascultarea trebuie sa se faca cu privire la conditii cat si cu privire la temeiuri Ex: invinuitul este chemat de procuror pentru a i se aduce la cunostiinta rezolutia de incpere a urmarii penale, se intocmeste proces verbal, invinuitul arata ca doreste sa dea declaratie insa solicita termen pentru formarea apararii, procurorul ii da termen pentru pregatirea apararii dar cu aceeasi ocazie emite prin ordonanta punerea in miscare a actiunii penale si i se aduce la cunostiiinta inculpatului noua calitate si este intrebat din nou daca doreste sa dea declaratie si i se comunica ordonanta de a nu parasi tara -> masura luata fara ca inculpatul sa fie ascultat in prealabil de catre procuror. In faza de uramrire penala- masura poate prelungrii fara a se putea depasii o durata care se prevede detentiunea pe viata sau duarata totala este de cel mult 2 ani in faza fi dispusa pe maxim 30 de zile cu posibilitatea totala de un an cu exceptia infractiunilor pentru inchisoare de 10 ani sau mai mare pentru care de urmarire penala

In cursul judecatii masura preventiva de a nu parasi localitatea poate fi dispusa pe o durata nedeterminata, pentru faza de judecata nu este regelemntata o durata determinata, ea nu este supusa verificarii ea dureaza pana in momentul revocarii care poate fi dispusa din oficiu sau la cerere atunci cand instanta decide ca au incetat temeiurile Ordonanta motiva de procuror- faza de urmarire penala Incheiere motivata de catre instanta- faza de judecata Ordonanta procurorului si incheierea din faza de judecata se aduce la cunostiinta ulterior invinuituliu sau inculpatului de asemenea se comunica sectiei de politie in a carei circumscriptie domiciala ori isi are resedinta invinuitul sau inculpatul, politiei comunitare, jandarmeriei, organelor de frontiera precum si organelor de stat cu atributii privind eliberarea pasapoartelor.

Masura obligarii de a nu parasi localitatea este insotita in actuala reglementare de controlul judiciar care consta in obligatii imperative si obligatii facultative. Obligatii imperative: Obligatia invinuitului sau inculpatului de a se prezenta la toate termenele De a se prezenta la sectia de politie care este insarcinata cu intocmirea unui program de supraveghere si de a il respecta cu strictete programul fixat de sectia de politie. Obligatia de a nu folosii vehicule pe timpul masurii Interdictia de a nu folosii arme pe timpul masurii (cei ce le detin trebuie sa se prezinta de indata la sectia de politie in vederea predarii armelor)

Obligatii facultative: De a purta un sistem electronic de supraveghere- pana in acest moment nu au fost semnalate cazuri datorita probemelor tehnologice si tehnice. Obligatia de a nu se apropia de parti, martori, experti, de a nu lua legatura cu acestia, de a nu se afla in locuinta persoanei vatamate, interdictia de a exercita profesia sau functia de care s-a folosit cu ocazia savarsirii infractiunii Obligatia de a nu se afla in anumite locuri, locuri care au legatura cu infractiunea, etc

Impotriva ordonentei procurorului se poate face plangere la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta. Termenul de formulare a plangerii este de cel mult 3 zile de la data comunicarii ordonantei. Examinarea plangerii se face in camera de consiliu. Participarea procurorului este obligatorie. Impotriva incheierii poate fi exercitata calea de atac a recursului. Termenul de recurs este de cel mult 24 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti/ comunicare in lipsa. Formarea recursului -24h.Judecarea recursului 3 zile

In cazul obligarii de a nu parasi tara este identica cu cea in vederea neparasirii localitatii. Prin localitate se intelege- localitatea unde domiciliaza sau isi are resedinta invinuitul sau inculpatul

Arestarea preventiva Arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului reprezinta masura preventiva cea mai grava care poate fi dispusa fata de invinuit sau fata de inculpat in cursul procesului penal si consta in privarea de libertate a invinuitului sau inculpatului pe o durata determinata in conditiile prevazute de lege.

Arestarea preventiva imbraca 2 forme in raport de calitatea procesuala a persoanei fata de care poate fi dispusa masura si anume: arestarea preventiva a invinuitului, arestarea preventiva a inculpatului. Arestarea invinuitului reprezinta o forma intermediara de arestare, ea a fost creata doar pentru sa suplini durata prea scurta a retinerii presupunandu-se ca in intervalul de retinere de cel mult 24h de regula nu pot fi finalizate cercetarile penale, nu poate fi finalizata urmarirea penala si nu se poate intemeia actul de punere in miscare a actiunii penale, de aceea a fost necesara o arestare de scurta durata pentru ca actiunea penala sa poata fi pusa in miscare sau mai exact pentru strangerea tuturor probelor necesare. De aceea dupa parerea noastra arestarea preventiva de scurta durata a invinuitului este mai apropiata sub aspectul naturii juridice de retinere decat de arestare, deoarece la fel ca retinerea ea poate fi dispusa doar fata de un invinuit (in prezent retinerea poate fi dispusa si fata de inculpat, ceea ce este irational). Arestarea poate fi dispusa doar atunci cand este necesara in interesul urmaririi penale. (in practica se decurge destul de rar la arestarea invinuitului) Arestarea preventiva a invinuitului poate fi disusa de judecator in cursul urmarii penale de cel mult 10 zile. In cazul invinuitului minor masura poate fi dispusa doar pe o durata de cel mult 3 zile. Procedura de arestare preventiva a inculpatului este identica cu cea prevazuta pentru arestarea inculpatului (arestarea preventiva de scurta durata). Competenta- judecatorului In actuala reglementare masura arestarii preventive poate fi dispusa doar de presedintele instantei sau de judecatorul delegat din cadrul instantei care are competenta de a judeca cauza in prima instanta sau a instantei corespunzatoare in grad primei instante in a carei circumscriptie se afla sediiul parchetului din care face parte procurorul din care face parte sau supravegheaza urmarirea penala, sau in cadrul instantei in a carei circ a fost constata infractiunea ori in cadrul instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla locul de detentie daca invinuitul sau inculpatul este retinut. In privinta conditiilor de luare a masurii arestarii preventive fata de invinuit: Conditii de fond: Sa existe probe sau indicii temeinice ac invinuitul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala Sa fie prezent vreunul din cazurile prev in art 148 CPP Masura sa fie necesara in interesul urmarii penale arestarea preventiva a invinuitului nu este obligatorie (exceptia infractiunii flagrante) Sa se indice interesul urmarii penale

In absenta unei dispozitii legale masura arestarii preventive nu poate fi dispusa decat in mod exceptional si numai daca o alta masura preventiva, mai putin grava cum este cea a neparasirii tarii sau localitatii. Motivele sunt distincte de condita prealabila de existenta a unor probe sau indcii temeinice. In privinta cazului pervazut de art 148- nu este suficienta doar indicarea cazului ci este necesar sa existe date concrete din care sa rezulte existenta cazului de arestare preventiva, iar in cazul in care masura se dispune pe temeiul pericolului pentru ordinea publica este necesar sa existe probe Condtii formale: sa fie inceputa urmarirea penala Sa se procedeze in prealabil la ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului ( cu privire la conditii, temeiuri)

De la regula ascultarii invinuitului sunt prevazute 3 situatii de exceptie: Atunci cand este disparut Atunci cand se afla in straintate Cand se sustrage

Procedura:

In Cpp sunt 2 modalitati de aretare preventiva reglementate distincit: arestarea invinuitului, a inculpatului

In pofida faptului ca procedura este comuna si conditiile aproape identice le vom trata distinct.

Arestarea preventiva a invinuitului.Procedura de luare a masurii In reglementarea actuala luarea masurii fata de invinuit preseupune parcugerea in mod succesiva a urmatoarelor etape: Sesizarea procurorului care supravegheaza urmarirea penala de catre organul de cercetare penala, in vederea intocmirii propunerii de luare a masurii arestaraii preventive fata de invinuit

In cazurile in care procurorul efectueaza personal urmarirea penala nu se mai intocmeste sesizare in modalitaeta referatului de catre organul de cercetare penala ci procurorul apreciaza din oficiu daca se impune intocmirea propunerii de luare a masurii arestarii

preventive, de aceea urmatoarea etapa o - intocmirea propunerii de luare a masurii de arestare preventiva

reprezinta

Daca sunt indeplinite conditiile prevazute in in art 143 al 1 si 148 procurorul va proceda in prealabil la ascultarea invinuitului. Ascultarea invinuitului nu reperzinta o ascultare a acestuia asupra fondului cauzei, adica asupra faptelor ci inseamna ascultarea invinuitului cu privire la conditiile de luare a masurii arestarii preventive. Cu ocazia ascultarii invinuitul este intrebat de procuror cu privire la conditiile de arestare, este intrebat cu privire la conditia prealabila privind existenta unor probe sau indicii temeinice ca invinuitul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si este intrebat si cu privire la temeiurile care ar putea justifica masura arestarii prevazute in art 148 din CPP In urma ascultarii invinuitului care se face in mod obligatoriu in prezenta aparatorului, fiind caz de asistenta juridica obligatorie ( daca nu are aparator ales i se va desemna unul din oficiu sub sanctiunea nulitatii absolute) Dupa ascultare procurorul apreciaza daca interesul urmaririi penale cere luarea masurii arestarii preventive, daca sunt indeplinite conditiile de arestare, daca exista vreunul din temeiurile prevazute in 148 cpp si daca este necesara luarea masurii in interesul urmaririi penale IN cazul in care procurorul apreciaza ca masura este necesara si sunt indeplinite conditiile va trece la intocmirea unei propuneri motivate de arestare preventiva. Propunerea se materializeaza intr-un referat care trebuie sa fie motivat. Aceasta inseamna ca procurorul are obligatia de a indica in cuprinsul propunerii toate elementele de fapt din care rezulta: Ca sunt indeplinite conditiile Masura este necesara in interesul urmaririi penale

In cuprinsul propunerii procurorul va indica in concret probele si indiciile temeinice din care rezulta conditiile. Cu pri vire la temeiurile din 148 CPP procurorul va indica datele din care rezulta temeiuri. Daca se invoca pericoul pentru ordinea publica procurorul area obligatia sa indice in concret care sunt probele din care rezulta ca lasarea in libertate a invinuitului genereaza un pericol concret pentru ordinea publica. Inaintarea propunerii de arestare preventiva impreuna cu dosarul cauzei judecatorului in vederea luarii masurii arestarii preventive

Procurorul are obligatia de a prezenta dosarul cauzei impreuna cu propunerea motivata de luare a masurii judecatorului competent sa dispuna ( presedintele sau judecatorul delegat de aceasta din cadrul instantei competente sa judece cauza in prima instanta sau dupa caz a instantei in a carei circumscriptie teritoriala a fost constata infractiunea sau a instantei in a carei circ teritoriala se afla locul de detentie daca invinuitului este retinut in prealabil ori din cadrul instantei in a carei circ se afla sediul parchetului din care face procurorul care

efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, acestea sunt compentente alternative-> oricare din aceste instante). Legea reglementeaza procedura prezentarii dosarului si a propunerii. Aceasta se explicica prin necesitatea asigurarii celeritatii procedurii. Procedura de luare a masurii arestarii preventive este considerata o procedura urgenta, aceasta justifica evitarea de catre procuror a serviciului de registratura a instantei. Procurorul nu se prezinta la registratura ci direct la presedintele instantei personal cu dosarul si propunerea. Odaca cu prezentarea dosarului si a propunerii, atunci cand invinuitul este retinut procurorul are obligatia personal da a il prezenta pe invinuit judecatorului, aceasta la fel se justifica prin necesitatea asigurarii celeritatii procedurii. Masuri premergatoare dispuse de judecator Primind dosarul impreuna cu propunerea judecatorul are obligatia de a fixa de indata termenul de solutionarea a propunerii mai exact ziua si ora de solutionare a propunerii, daca invinuitul este retinut in mod obligatoriu judecatorul va fixa ziua si ora inainte de expirarea duratei retinerii. De aceea daca invinuitul este in prealabil retinut el va fi prezentat de procuror in mod obligatoriu judecatorului inainte de expirarea duratei retinerii, respectiv in primele 10 ore de la retinere. La fel ci titlu de masura premergatoare judecatorul are obligatia de a incunostiinta de indata procurorul precum si aparatorul invinuitului cu privire la ziua si ora fixata pentru examinarea si solutionarea propunerii de lauare a masurii arestarii preventive Propunerea de luare a masurii fata de invinuit nu este conditionata de retinere, retinerea invinuitului nu reprezinta o conditie de intocmire a propunerii si de arestare. Propunerea se poate intocmi dupa parerea noastra si fata de invinuitul in stare de libertate ( de regula in practica propunerea de arestare este precedata de retinere). In acest fel daca nu s-a dispus in prealabil retinerea judecatorul are obligatia de a dispune imediat citarea invinuitului pentru a se prezenta in fata judecatorului in vederea solutionarii propunerii de arestare preventiva. Legea nu prevede o procedura speciala de aceea dupa parearea noastra intr-o asemenea situatie in practica de regula se decurge la emiterea unui mandat de aducere pentru ca aducerea silita a invinuitului se poate realiza in cazul invinuitului spre deosebire de celelate persoane (martori experti interpreti) fara sa fie necesar ca in prealabil invinuitul sa fie citat legal si sa nu se prezinte. Arestarea invinuitului nu poate fi dispusa in lipsa ( in cazul inculpatului nu este o un impediment- deoarece are la baza o actiune penala deja pusa in miscare). Acestea sunt masurile premergatoare.

Examinarea propunerii

Examinarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive fata de invinuit are loc in camera de consiliu,ea se realiza in mod obligatoriu de un singur judecator indiferent de natura infractiunii. Participarea procurorului este obligatorie- trebuie sa fie prezent personal si sa sustina oral propunerea De asemenea este obligatorie asistenta juridica a invinuitului sub sanctiunea nulitatii absolute ( avocat ales sau din oficiu) Este obligatorie prezenta personala a invinuitului. Daca invinuitul este retinut examinarea propunerii se poate realiza in absenta acestuia doar atunci cand acesta se afla internat in spital ori atunci cand deplasarea sa la instanta nu se poate realiza datorita unei cauze de forta majora sau stare de necesitate, in acest caz insa este prezent aparatorul care il va reprezenta, reprezentarea invinuitului fiind una legala. Procedura in camera de consiliu in fata judecatorului debuteaza cu ascultarea invinuitului, ascultarea invinuitului prezent este obligatorie sub sanctiunea nulitatii absolute. Inainte de a se proceda la ascultarea invinuitului juecatorul are obligatia de a ii aduce la cunostiinta ca a fost intocmita o propunere de arestare preventiva de asemenea are obligatia ca inainte de ascultare de a asigura dreptul efectiv al invinuitului personal si al aparatorului ales sau din oficiu de a consulta propunerea de luare a masurii si dosarul cauzei care sta la baza propunerii. Judecatorul are obligatia de a acorda timpul si de a acorda toate inlesnirile necesare pregatirii apararii. Dupa parcurgerea consultarii dosarului si a propunerii se asculta invinuitul. Invinuitului i se aduce la cunostiinta dreptul de a nu face declaratii atraganduise atentia ca daca este de acord sa dea o declaratie, aceasta ar putea sa fie folosita in proces impotriva sa, de aceea este intrebat de judecator daca doreste sa dea declaratie. In cazul in care nu doreste se va consemna aceasta, daca doreste el va fi intrebat punctual cu prvirie la conditiile de luare a masurii. Ascultarea acestuia este contradictorie, poate fi intrebat de judecator, procurorul care participa in camera de consiliu si de catre propriul aparator. Dupa epuizarea ascultarii judecatorul acorda pe rand cuvantul mai intai procurorului pentru sustinerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive si apoi aparatorului invinuitului si in cele din urma acorda ultimul cuvant invinuitului. Dezbaterile sunt contradictorii, ele justifica natura jurisdictionala a masurii arestarii preventive in reglementarea actuala spre deosebire de vechea reglementare. Cu ocazia concluziilor procurorul sustine masura, prezinta in fata judecatorului, invinuitului etc, motivele si aduce argumente juridice cu scopul de a convinge judecatorul in sensul admiterii propunerii si luarii masurii arestarii preventive.

Aparatorul invinuitului va aduce argumente prin care va incerca sa convinga judecatorul de inexistenta unui temei legal si a unui temei de fapt suficient pentru ca propunerea sa fie admisa si pentru ca propunerea arestarii sa fie dispusa. Apararea are obiectivul de a demonstra prin afirmatii cu trimitere concreta la dosar fie ca nu exista nici probe nici indicii fie ca nu au fost resepectate dispozitiile legale fie ca nu existe date din care sa rezulte vreunul din temeiurile de la 148 CPP cu trimitere la dosar, practica, doctrina, de asemenea apararea doreste sa deomnstreze ca masura nu este necesara ca interesul urmarii penale nu dispune luarea unei asemenea masuri. Nu pot fi administrate probe ( nu exista cercetare judecatoareasca), nici macar proba cu inscrisuri cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere privind persoana invinuitului care pot fi depuse la dosarul cauzei pentru a convinge judecatorul ca masura nu este necesara, ca el poate fi lasat in libertate. Judecatorul trece la ultima etapa. Solutionarea Este in secret in camera de consiliu ocazie cu care judecatorul are obligatia de a se pronunta de indata cu privire la propunere. Dupa paraea noastra este inadmisibila amanarea propuntarii, judecatorul trebuie sa se prounente imediat fie in sensul admiterii fie in sensul respingerii propunerii. Judecatorul hotaraste cu privire la propunere printr-o incheiere motivata. Atunci cand apreciaza ca propunerea este intemeiata da o inchere motivata de admitere a propunerii dispune arestarea preventiva pe o durata de cel mutl 10 zile fata de invinuit. Dupa pronuntarea hotararii jud va proceda imediat la emiterea mandatului de arestare preventiva fata de invinuit. Atunci cand judecatorul admite pronuntarea va emite imediat mandat de arestare, are doare a natura procesuala, doar dispozitia de arestare. Pentru ca cel dispozita sa fie dusa la executare este necesara si emiterea unui act procedural care este mandatul de arestare preventiva Centrul de arestare nu il primeste daca nu exista mandat. Mandatul de arestare preventiva va contine in mod obligatoriu toate datele pe care le contine si un mandat de arestare fata de inculpat si anume : Denumirea instantei din care face parte judecatorul Sediul instantei Numarul dosarului Numele prenumele si calitatea persoanei care a dispus masura Numele si prenumele invinuitului precum si taote celelalte date prevazute in art 70 al 1 CPP, datale de identificare a invinuitului,

mentiuni privind fapta pentru care s-a dispusa masura arestararii, denumirea, textul legal, limitele de pedeapsa, temeiurile concrete care stau la baza masurii inclusiv cazul de arestare de la art 148 CPP durata masurii arestarii ( pana la 10 zile) ordinul de arestare locul unde urmeaza sa fie executata masura data luarii masurii(esentiala) semnatura judecatorului

In situatia arestarii invinuitului cand masura se dispune dupa ascultarea acestuia un exemplar al arestarii i se va inmana invinuitului personal iar un al doilea exemplar se va inmana administratiei locului de arestare, in evderea punerii in executare a masurii. In situatia in care judecatorul apreciaza ca propunerea nu este intemeiata va dispune respingerea propunerii prin incheiere motivata. In situatia in care judeactorul dispune respingerea masurii, daca propunerea este precedata de retinere invinuitul va fi pus in libertate in mod efectiv la data expirarii duratei retinerii. In situatia in care jud apreciaza ca este necesara o alta masura fata de invinuit are posibilitatea ca respingand masura de arestare preventiva prin inchiere motivata sa dispuna dup caz obligarea invinuitului de a nu parasi tara sau localitatea care reprezinta masuri preventive alternative la arestare. Incheierea judecatorului poate fi atacata cu recurs de procuror si de invinuit. Termenul de rescurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei absentei. Recursul indreptat in privinta inchierii nu are efect suspensiv de executare, aceasta inseamna ca dispozitia este imediat executorie. Atunci cand se declara recurs impotriva incheierii, dosarul cauzei impreuna cu incheiera motivata va fi inanta insntatei in cel mult 24 de ore. In cazul arestarii invinuitului recursul trebuie judecat in cel mult 48 de ore. Instanta de recurs ar putea sa admita recursul atunci cand masura arestarii preventive este nelegala precum si atunci cand masura arestarii preventive este nejustificata. Daca instanta de recurs admite recursul va dispune tot odata si punerea imediata in libertate daca invinuitul nu este arestat in alta cauza. Daca instanta de recurs apreciaza ca masura arestarii preventive este legala si justificata respinge recursul. In toate cazurile instanta de recurs se pronunta prin incheiere motivata (derogare de la instanta de recurs care de de obicei o decizie)

Dupa pronuntate instanta de recurs are obligatia ca in cel mult 24 de ore sa restituie dosarul de urmarire penala procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea in vederea continuarii urmarii. Masura arestarii fata de invinuit nu poate fi prelungita. Aceasta inseamna ca in principiu la expirarea duratei de cel mult 10 zile invinuitul trebuie pus imediat in libertate. Daca procurorul apreciaza ca se impune arestarea in continuare are o singura posibilitate, va pune in miscare actiunea penala si va proceda la sesizarea judecatorului cu o propunere de luare a masurii de ar estare preventiva fata de inculpat. Arestarea inculpatului

Arestarea inculpatului sau arestarea de lunga durataeste masura preventiva privativa de libertate cea mai grava care poate fi dispusa in cursul unui proces penal inainte de judecata impotriva inculpatului daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege respectiv, conditia prealabila a existentei unor probe si conditia privind existenta vreunui temei de arestare dintre cele prevazute in art 148 cpp pe o durata de cel mult 30 de zile cu posibilitatea prelungirii din 30 in 30 de zile fara sa se poate depasi insa maximul duratei arestarii preventive in timpul urmaririi penale care este de 180 de zile. Conditii: Conditiile sunt aproapte aceleasi cu cele prevazute pentru retinere si pentru arestarea preventiva a invinuitului cu urmatoarele particularitati: masura poate fi dispusa doar fata de inculpat ceea ce inseamna ca este necesara ca in prealabil sa fie pusa in miscare actiunea penala-> sa existe o ordonanta motivata de punere in miscare a actiunii penale nu sunt suficiente indiciile temeinice pentru luarea masurii arestarii fata de inculpat spre deosebire de retinere sau arestare a invinuitului ci trebuie sa existe probe adica trebuie sa existe fapte materiale concrete nu simple presupuneri, suspiciuni, ci este necesar ca faptele sa rezulte din mijloace de proba

In cazul arestarii inculpatului pe langa conditiile prevazute de lege, respectiv condita prealabila de existenta a probelor si vreunui din temeiurile din art 148 CPP este necesar sa existe motive care sa faca necesara luarea masurii arestarii preventive fata de inculpat. Necesitatea masurii se analizeaza in functie de faza procesuala in care se dispune masura. Spre deosebire de retinere si de arestarea preventiva a invinuitului, masura arestarii preventive fata de inculpat poate fi dispusa nu numai in faza de urmarire penala, poate fi dispusa si in cursul judecatii Spre deosebire de arestarea preventiva a inculpatului in faza de urmarire penala, arestarea in cursul judecatii nu presupune stabilirea unei durate determinate.

Durata masurii arestarii preventive este prevazuta doar pentru faza de urmarire penala, art 149 al 1 prevede foarte clar ca masura arestarii preventive in cursul urmaririi penale poate avea o durata de cel mult 30 de zile, durata arestarii se calculeaza de regula de la data emiterii mandatului de arestare preventiva, atunci cand arestarea preventiva a inculpatului se realizeaza dupa ascultarea acestuia In cazurile insa in care arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale se dispune in lipsa acestuia (in contumacie) durata masurii arestarii preventive se va calcula de la data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva. In faza de judecata masura arestarii preventive paote fi dispusa pe o durata nedeterminata. Masura insa este provizorie de aceea in cursul judecatii ea este supusa unei verificari sub aspectul legalitatii si temeiniciei in mod sistematic la intervale de timp rezonabile fara a se depasi insa o durata maxima de 60 de zile. Astfel incat daca verificarea legalitatii si temeinicei arestarii preventive nu s-a realizat cu respectarea termenului de cel mult 60 de zile la data expirarii duratei de 60 de zile trebuie constata incetarea de drept a masurii preventive conform art 140 lit a CPP care are ca efect punerea imdeiata in libertate a inculpatului. Procedura: Procedura este identica cu cea pentru luarea masurii in cazul invinuituliu cu unele particularitatii extrem de reduse ( art 146 invinuit, 149.1 inculpat- textele sunt aproape identice). Spre deosebire de arestarea invinuitului in cazul inculpatului daca inculpatul a fost anterior retinut si arestare in calitate de invinuit in mod obligatoriu judecatorul va fixa termenul de solutionare a propunerii procurorului inainte de exiprarea duratei retinerii si a arestarii in calitatea de invinuit. Judecatorul are obligatia ca inainte de expirarea duratei arestarii in calitate de invinuit sa procedeze la solutionarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive. Ratiune- arestarea inculpatului es poate dispune doar in continuarea arestarii invinuitului daca este precedata de aceasta. Aceasta prevedere legala tine seama de principiul continuitatii si unicitatii detentiei. Detentia nu poate fi intrerupta, trebuie sa fie unica si continua, orice intrerupere a cursului detentiei denota un nou inceput al unei detentii. Daca judecatorul nu va dispune inainte de exiprarea duratei, dupa expirarea acestia judecatorul nu va mai putea dispuna masura arestarii preventive pe acelaseasi temeiuri ci este necesar sa apara elemente noi. ( 160 ind a ultimul aliniat). Intr-o asemenea situatia masura arestarii preventive a inculpatului nu poate fi dispusa pentru durata maxima ci doar pentru restul din durata care a mai ramas pana la durata maxima de 30 de zile (ex daca anterior s-a dispusa arestarea invinuitului pe 10 zile, acum va putea pronunta masura doar pentru inca 20 de zile). In absenta unei prevederi exprese, dupa parerea noastra, arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa si fata de un inculpat in stare de libertate, situatie in care se procedeaza la fel ca in cazul in care se propune arestarea preventiva a invinuituliu.

In aceasta situatie dupa parerea naostra este justificata aducerea inculpatului la juecator cu mandat de aducere, nu este insa interzisa emiterea unei citatii care poate fi inmanta inculpatului imediat chiar in aceeasi zi prin intermediului serviciului postal sau al agentului procedural. Arestarea inculpatului presupune la fel ca arestarea invinuitului si la fel ca retinerea prezenta personala. In mod exceptional insa spre deosebire de arestarea invinuitului, arestarea inculpatului poate fi dispusa si in lipsa acestuia. Exista 3 situatii in care arestarea poate fi dispusa in lipsa adica fara ascultarea inculpatului in afara cazurilor care sunt prevazute pentru arestarea invinuitului si care le-am prezentat, adica atunci cand fiind arestat in calitate de invinuit, inculpatul se afla internat in spital ori atunci cand deplasarea sa la instanta nu este posibila pentru ca exista caz de forta majora sau stare de necesitate, in afara acestor cazuri arestarea inculpatului poate fi dispusa si fara sa fie ascultat daca: este disparut (plecat intr-un loc necunoscut fiind cautat in prealabil) atunci cand inculpatul se sustrage de la urmarire penala, sa existe dovezi de sustragere ( s-a ascuns, a fugit) daca inculpatul se afla in strainatate

In situatia in care se dispune arestarea persoanei in lipsa, mandatul de arestare preventiva se emite in dublu exemplar si se inmaneaza organului de politie in vederea punerii in executare. Primind cele 2 exemplare ale mandatului de arestare preventiva organul politiei are obligatia conform legii politiei sa procedeze la cautarea persoanei indicate in mandat in vederea punerii in executare a mandatului ( art 159). Persoana va fi cautata la adresa unde locuieste sau la locul de munca sau in alte locuri cunoscute ca frecventate de persoana cautata, daca persoana cautata este gasita organul de politie are obligatia sa inmaneze un exemplar al mandatului de arestare preventiva inculpatului, sa intocmeasca un proces verbal in care sa consemneze activitatea desfasurata si sa il prezinte apoi de indata judecatorului care a emis mandatul de arestare preventiva intrucat dupa ce persoana cautata este gasita sau daca ulterior se prezinta de buna voie in fata judecatorului ascultarea acesteia este obligatorie. Cu aceasta ocazie judecatorul va proceda la ascultarea inculpatului daca inculpatul formuleaza obiectiuni, iar judecatorul apreciaza ca este necesar sa acorde termen pentru rezolvarea acestora va stabili de indata termen de judecata. In situatia in care inculpatul formuleaza obiectiuni privind identitatea, acestea trebuie solutionate imediat, in acest caz inculpatul va fi prezentat unui judecator din cadrul instantei corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost gasit, aceasta procedura se explica datorita urgentei. Judecatorul locului unde este gasit inculpatul va proceda la verificarea obiectiunilor solicitand informatii daca considera ca este necesar inclusiv de la judecatorul instantei ce a emis mandatul de arestare preventiva. Atunci cand nu exista riscul disparitiei, riscul de fuga, inculpatul poate fi lasat in libertate pana la rezolvarea obiectiunilor, atunci cand obiectiile formulate privind identitatea sunt

apreciate ca intemeiate judecatorul locului unde este gasit inculpatul va dispune punerea imediat in libertate a acestuia si va informa imediat juecatorul ce a emis mandatul de arestare preventiva. Daca obiectiile formulate sunt apreciata ca neintemeiate va respinge aceastea si va dispuen punerea in executare imediata a mandatului de arestare. In aceasta situatie durata arestarii preventive nu incepe sa curga de la data emiterii ci la data punerii in executare efectiva a mandatului. Arestarea preventiva a inculpatului, spre deosebire de arestarea preventiva a invinuitului poate fi prelungita, prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului este o masura care poate fi dispusa in continuarea masurii ceea ce inseamna ca este inadmisibila in caz de intrerupere a masurii, ea poate fi dispusa doar in continuarea masurii. Prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa doar motivat daca temeriuile initiale care au stat la baza masurii impun privarea de libertate in continuare a inculpatului sau daca exista temeiuri noi, cu alte cuvinte la baza prelungirii arestarii preventive pot sta 2 categorii de temeiuri: 1. Temeiurile initiale cu conditia insa ca acestea sa impuna privarea de libertate in continuare ceea ce inseamna ca este necesar ca ele sa fie actuale (uneori temeiurile chiar daca au existat initial isi pierd uneori actualitatea) 2. Temeiuri noi- acestea trebuie sa existe, ele trebuie sa se afle la dosarul cauzei sa rezulte din acesta. Ele se deosebesc de cele care justifica rearestarea care trebuie sa intervina ulterior si care sunt exterioare. Sub aspectul procedurii prelungirea masurii arestarii preventive are la baza propunerea organului de cercetare penala care trebuie inaintata procurorului care supravegheaza cercetarile penale cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei masurii arestarii preventive. Pentru ca procurorul sa aiba timp suficient sa sesizeze judecatorul in termenul prevazut de lege adica cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei masurii arestarii preventive. La propunerea de prelungire se ataseaza in mod obligatoriu dosarul cauzei. In cazurile de urmarire penala proprie a procurorului nu mai este necesara propunerea organului de cercetare penala. Competenta de prelungire a masurii arestarii preventive revine judecatorului din cadrul instantei care are competenta de a jueca cauza in prima instanta. In situatia in care masura arestarii preventive a fost dispusa de un judecator din cadrul unei instante inferioare in grad, atunci cand ulterior fata de obiectul cauzei competenta in prima instanta revine unei instante superioare, propunerea de prelungire se va adresa instantei superioare. Sesizarea judecatorului din cadrul instantei se realizeaza pe baza propunerii motivate a procurorului, propunerea de prelungire trebuie sa cuprinda motivele pentru care se solicita prelungirea duratei arestarii preventive. Propunerea trebuie inaintata judecatorului din cadrul instantei competente sa judece cauze in prima instanta cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive

Sub aspectul naturii juridice a termenului de 5 zile doctrina si practica a constatat ca este un termen de recomandare un unul imperativ, nesocotirea termenului nu atrage sanctiuni procesuale. Acesta este prevazut pentru a se da posibilitate procurorului care participa la sedinta de judecata si inculpatului arestat si aparatorului acestuia de a consulta dosarul cauzei si continutul propunerii. Solutionarea propunerii de arestare preventiva trebuie sa se realizeze in mod obligatoriu inainte de expirarea duratei masurii arestarii preventive (altfel este caz de incetare de drept a masurii si de punere imediat in libertate) Examinarea propunerii de prelungire se realizeaza in camera de consiliu, participarea procurorului este obligatorie potrivit legii, de asemenea este obligatorie asistenta juridica sub sanctiunea nulitatii absolute. Este obligatorie prezenta personala a inculpatului. Nu este prevazute insa ascultarea inculpatului, ceea ce dupa parerea noastra este o deficienta a procedurii, pentru ca judecata in recurs a propunerii de prelungire a arestarii preventive include obligatia ascultarii inculpatului. Prelungirea ascultarii inculpatului poate fi analizata si in absenta inculpatului arestat atunci cand acesta nu poate fi adus la instanta datorita starii de sanatate ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate. Judecatorul se pronunta asupra propunerii de prelungire printr-o incheiere motivata.Atunci cand el apreciaza ca sunt motive de prelungire admite propunerea si dispune prelungirea pe o durata ce nu poate depasi 30 de zile. In situatia in care apreciaza ca nu este nevoie de prelungire el dispune prin incheiere motivata oprirea masurii si poate dispune o alta masura preventiva ( interzicerea de a parasi localitatea sau tara) Incheierea este supusa recursului, are dreptul la recurs procurorul si inculpatul. Termenul de recurs -24h curge de la pronuntare la cei prezenti, sau de la comunicaer in lipsa Atunci cand se declara recurs, indiferent de solutie, in toate cazurile recursul trebuie solutionat inainte de expirarea duratei prelungirii/dispunerea arestarii preventive dispuse prin incheierea anterioara. Termenul prevazut de lege de solutionare a recursului care este un termen maxim, este un termen imperativ ( in acest sens s-a pronuntat si ICCJ printr-o decizie in interesul legii, astfel incat nesocotirea acestui termen atrage dupa sine incetarea de drept a masurii si punerea imediata in libertate a inculpatului). Daca se declara recurs impotriva incheierii privind solutionarea propunerii de prelunigre, dosarul cauzei se va inainta impreuna cu incheierea instantei de recurs intr-un termen de 24 de ore. Judecata recurs- cel mult 3 zile

Dupa solutionarea recursului instanta de recurs are obligatia ca in termen de cel mult 24 de ore sa restituie dosarul procurorului in vederea continuarii urmaririi penale. In situatia in care se intocmeste rechizitoriu si este sesizata instanta penala in vederea judecarii cauzei, procurorul are obligatia sa inainteze dosarul cu rechizitoriu instantei competente, adica primei instante cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive. Propunerea de prelungire a arestarii preventive se examineaza in camera de consiliu intotdeauna de un singur judecator indiferent de infractiune. Recursul insa este in sedinta publica.

Trebuie sesizata instanta cu cel putin 5 zile in vederea verifiacrii legalitatii si temeinicei masurii preventive. In acest caz verificarea se realizeaza de prima instanta dupa o procedura prevazuta de art 160 si 301 ind 1 CPP, la primirea dosarului in camera de consiliu. Este ultima procedura care are loc in camera de consiliu, de aici inainte procedura are loc doar in sedinta publica. Procedura este identica cu cea prevazuta pentru prelungirea masurii arestarii preventive. Unica deosebire consta in aceea ca daca in cazul preungrii masurii arestarii preventive incheierea de respingere a propunerii de prelungire nu are caracter imediat executoriu deoarece recursul procurorului suspenda executarea, in cazul in care in prima instanta nu se mentine masura arestarii preventive dispunand revocarea acstuia, dispozitia primei instante este imediat executorie. Prima instanta dispune punerea imediat in libertate, in acest caz recursul procurorului nu are efect suspensiv de executare, daca in urma verificarii masurii in camera de consiliu prima instanta apreciaza ca aceasta este legala si temeinica, ca temeiurile initiale impun privarea de libertate in continuare si ca nu exista temeiuri noi va dispune mentinerea masurii arestarii preventive prin incheiere motivata supusa recursului. Arestarea in timpul judecatii Art 160 ind a din CPP prevede in mod expres prentur prima data posibilitatea de a se dispune masura arestarii preventive in cursul judecatii. Nu se prevede insa o durata determinata, nu se prevede insa care este organul judiciar competent sa dispuna nu se prevede insa care este procedura. In absenta unor prevederi exprese dupa parerea noastra masura arestarii preventive in cursul judecatii nu se indeparteaza de la conditiile privind luarea masurii arestarii preventive fata de inculpat. In absenta unor prevederi exprese consideram ca unica solutie este in actuala reglementare aceea ca instantei de judecata ii revine competenta de a dispune cu privire la luarea masurii arestarii preventive in cursul judecatii.

Fata de prevederile cuprinse in art 141 al 1 din CPP care fac referire doar la incheierea primei instante si a celei de apel dupa parerea noastra in faza de judecata masura arestarii

preventive poate fi dispusa doar de prima instanta si de instanta de apel, mai exact in cursul judeactii in prima instanta sau in cursul judecatii in apel. Dupa parerea noastra nu se poate dispune in cursul judecatii in recurs. Ratiunea este aceea ca daca s-ar accepta posibilitatea luarii masurii in recurs incheierea de arestare ar fi definitiva fiind inadmisibila recursul la recurs. De asemenea dupa parerea noastra masura poate fi dispusa doar prin incheiere motivata, ea nu ar putea fi dispusa cu ocazia deliberarii si luarii hotararii pentru ca masura arestarii preventive presupune indeplinirea conditiei prealabile a ascultarii si presupune ca masura sa fie pusa in dezbatarea contradictorie in discutia procurorului si a inculpatului precum si a aparatorului acestuia. Masura nu poate fi decat rezultatul unor dezbateri contradictorii. Cu privire la durata masura arestarii preventive in cursul judecatii nu presupune stabilirea unei durate determinate ci dupa luarea ei ea este supusa in cursul judecatii verificarii sub aspectul legalitatii si temeiniciei la intervale de timp care nu pot fi mai mari de 60 de zile. In cazul in care se dispune luarea masurii arestarii in cursul judecatii de catre instanta de judecata, judeacatorul nu mai poate participa in continuare la judecarea cauzei fiind caz de incompatibilitate conform art 48 lit a din CPP. In situatia in care procurorul solicita luarea masurii arestarii preventive in cursul judecatii iar instanta respinge propunerea procurorului dupa parerea noastra nu este prevazuta calea de atac a recursului. In situatia in care instanta insa accepta arestarea preventiva, incheierea de arestare poate fi atacata in recurs de inculpat in termenul prevazut de lege, termenul de recurs este cel prevazut in art 160 ind a CPP , 24h si curge de la pronuntare de la cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. Rearestarea Posibila conform al ultim al art 160 ind 1 CPP, doar in situatie in care dupa punerea in libertate a inculpatului au aparut elemente noi care justifica luarea masurii arestarii preventive. Legea nu defineste elentele noi, prin elemente noi intelegem fapte materiale care pot justifica un temei de arestare ( ex: incearca sa influenteze martorii, distruge mijloacele materiale de proba, falsifica inscrisurile, pregatiri pentru a fugi sau a se sustrage de la judecata, comite o noua infractiune sau pregateste comiterea ei) Cu privire la durata masurii se va tine seama de durata arestarii precedente astfel incat in total masura arestarii preventive nu poate depasi in cursul urmaririi penale 180 de zile. Durata de 180 zile- durata maxima in cursul urmaririi penale Inlocuirea masurii arestarii preventive

Este obligatorie atunci cand: pe parcursul masurii se constata ca s-au schimbat temeriuile initiale care au stat la baza luarii masurii, in sensul ca au fost inlocuite cu temeiuri care justifica o alta masura preventiva Masura arestarii preventive poate fi inlocuita doar cu obligarea de a nu parasi tara sau localitatea( masuri preventive de inlocuire a masurii arestarii preventive) In caz de boala a invinuitului sau inculpatului practica judiciara a decis ca este la fel motiv de inlocuire a masurii aretarii preventive cu o alta masura, boala insa nu constituie impediment la luarea masurii arestarii preventive, cum nu constituie impediment starea de graviditate, etc. In conformitate cu art 139 ind 1 din CPP introdus prin legea 356/2006 atunci cand se constata ca invinuitul sau inculpatul arestat preventiv sufera de o boala ce nu poate fi tratata in reteaua sanitara a administratiei nationale a penitenciarelor, administratia locului de detinere poate dispune efectuarea tratamentului bolii sub paza permananta in reteaua sanitara a ministerului santatii publice avand si obligatia de a informa cu privire la aceasta masura procurorul in cursul urmaririi penale si instanta de judecata in cursul judecatii. Revocarea masurii arestarii preventive este la fel obligatorie (art 139 al 2) in 2 situatii: Daca masura este nelegala contrara dispozitiilor legale Daca masura este nejustificata- au incetat temeiurile care au stat la baza luarii ei

Revocarea poate fi dispusa din oficiu de instanta sau la cerere fiind obligatorie atunci cand exista vreo situatie care determina revocarea, chiar si procorurl este obligat ca din oficiu sa propuna judecatorului instantei revocarea masurii, regula este ca revocarea se dispune de organul judiciar care a dispus masura. Incetarea de drept a masurii preventive intervine la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de catre organele judiciare. Inceteaza de drept si atunci cand se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, incetarea procesului penal, achitarea in cursul judecatii. De asemenea in cursul judecatii masura preventiva a arestarii inceteaza de drept si atunci cand a admis jumatate din limita maxima a pedepsei inchisorii prevazute in textul incriminator al faptei savarsite. Dupa modificarile din 2010 inceterarea de drept poate fi constatata nu numai de instanta prin incheiere motivata ci si de procuror prin ordonanta motivata. Dupa emiterea ordonantei sau a inchierii/ hotararii instantei dup caz este obligatorie instiintarea administratiei locului de detinere prin efectuarea unei adrese in vederea punerii in mod efectiv in libertate a inculpatului. In adrea de inaintare la locul de detentie este necesar sa se faca mentiune cu privire la numarul ordonantei, inchierii, hotararii prin care s-a dispus punerea in libertate, numarul mandatului de arestare, toate datele de identificare ale invinuitului si dispozitia de punere imediata in libertate.

LIBERAREA PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR SAU SUB CAUTIUNE Nu figureaza printre masurile preventive cu toate acestea art 136 al 2 CPP prevede in mod expres ca scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune In practica s-a decis ca este doar o modalitate de realizarii a masurii arestarii preventive Dupa pareara noastra este o masura preventiva, prezinta toate trasataruile acesteia, prin continutul si finalitatea ei Deosebirea fata de celelalte este ca liberarea provizorie nu este o masura preventiva autonoma in sensul ca depinde de masura arestarii preventive fata de invinuit sau fata de inculpat, in acest fel arestarea preventiva este o conditie indispensabila pentru liberarea provizorie sub control judiciar. In reglementarea actuala liberarea provizorie nu este un drept al invinuitului sau inculpatului ci este doar o vocatie a acestuia, reprezinta un beneficiu pe care instanta de judecata il poate acorda invinuitului sau inculpatului daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si daca apreciaza ca are aptitudinea in concret de a realiza scopurile masurilor preventive, respectiv asigurarea bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarea sustragerii invinuitului sau inculpatului de la urmarire, judecata sau de la executarea pedepsei. Astfel se prevede ca liberarea provizorie poate fi acordata invinuitului sau inculpatului in tot cursul procesului penal daca sunt indeplnite conditiile prevazute de lege. Liberarea provizorie este de 2 feluri: sub control judiciar sau pe cautiune Liberarea proviziorie sub control judiciar. Conditii: Poate fi acordata pentru toate infractiunile din culpa, iar pentru cele intentionate doar daca pedeapsa prevazuta de lege este inchisoare pana la 18 ani De asemenea liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in 2 situatii: Cand exista date din care rezulta necesitatea impiedicarii invinuitului sau inculpatului de a savarsii o noua infractiune ori ca invinuitul sau inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin inlfuentarea unei parti, martor, expert sau prin alterearea sau distrugerea mijloacelor de proba ori prin alte asemenea fapte.

RIL- Decizia 17/ 17 oct 2011 ca aceasta conditie negativa trebuie examinata de instanta doar cu ocazia verificarii cererii de liberare provizorie sub control judiciar sub aspectul temeiniciei, ICCJ a decis ca liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordata doar atunci cand raportat la circumstantele concrete ale cauzei si la persoana invinuitului sau inculpatului nu exista riscul ca acesta sa impiedice buna defasurare a procesului penal. Conditiile liberarii provizorii pe cautiune: Sunt identice cu cele prevazute de lege pentru liberarea provizorie sub control judiciar cu o singura particularitate: in cazul cautiunii pentru cacererea de liberare provizorie sub contrl

judiciar sa fie admisibila este necesar ca invinuitul sau inculpatul sa faca dovada depunerii cautiunii pe care o stabileste instanta. Cautiune- suma de bani pe care o fixeaza instanta si la care se obliga inculpatul cu titlu de garantie pentru executarea obligatiilor pe perioada liberarii provizorii. Cautiunea poate consta intr-o suma de bani cu privire la care legiuitorul a fixat doar minimul care este 1000 de lei. Nefiind fixat un maxim cuantumul cautiunii este lasat la apercierea in concret a instantei de judecata care are comeptenta de a dispune cu privire la cererea de liberare provizorie pe cautiune. Instanta va aprecia de la caz la caz cu privire la cuantumul masurii tinand seama de gravitatea faptei, natura, urmarile faptei, persoana, posibilitatiile materiale ale persoanei. Legea nu prevede criterii precise de stabilire a cuantumului cautiune, are la baza dreptul exclusiv de apreciere al instantei de judecata Cautiunea mai poate consta si intr-o garantie imobiliara in limita valorii cautiune fixate de instanta de judecata. In ambele cazuri atat in modalitatea sumei de bani cat si a garantiei imobiliare cautiunea se instituie pe numele invinuitului sau inculpatului la dispozita instantei. Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi dispusa si in absenta unei cereri, competenta fiind mereu a instantei de judecata, faza de urmarire penala competenta instantei care are capacitatea de a judeca cauza in prima insatanta, faza de jeucata- prima instanta Liberarea sub cautiune insa trebuie sa fie dispusa doar la cerere, titularul cererii este invinuitul sau inculpatul, poate fi dispusa si de substituitii procesuali ( art 149 CPP ). In situatia in care cererea este formulata de un substituit procesual invinuitul sau inculpatul este intrebat in prealabil daca isi insuseste cererea. Cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune pentru a fi valabila trebuie sa contina si mentiunea cunoasterii de catre invinuti sau inculpat a cazului de liberare. In cazul cautiunii cererea trebuie sa contina si mentiunea cunoasterii cazurilor de nerestituire a cautiunii. Procedura de solutionare a cererii de liberare provizorie sub ambele forme (cub scontrol judiciar si pe cautiune este o procedura comuna), ea cuprinde 2 etape : 1. O etapa de examinare in principiu a cererii 2. O etapa de analizare a cererii sub aspectul temeinicei

Examinarea cererii de liberare provizorie sub aspectul admisibilitatii presupune verificare conditiilor formale si verificarea conditiei privind limita de pedeapsa prevazuta de textul incriminator - conditia din art 160 ind 6 care prevede ce trebuie sa contina cererea si conditia prevazuta in art 160 ind 2 al 1- limita de pedeapsa

In acest sens s-a pronunta ICCJ prin decizia in interesul legii obligatorie pentru instantele judecatoresti In privinta liberarii provizorie pe cautiune, in cadrul examenului de admisibilitate, instanta de judecata daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege fixeaza cuantumul cautiunii, il instiinteaza imediat pe invinuit sau inculpat cu privire la acesta si acorda termen pentru depunerea cautiunii( daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege). In acest caz instanta de judecata care este instanta competenta sa juece instanta in prima instanta sau prima instanta va dispune cu privire la admisibilitate in aczul liberarii provizorie pe cautiune doar dupa depunerea cautiunii , mai exact dupa prezentarea dovezii de depunere a cautiunii. Instanta va respinge in principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune dupa caz daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, iar in cazul cautiunii va respinge cererea daca nu s-a facut dovada depunerii cautiunii pana la termenul stabilit de instanta. In situatia in care instanta dimpotriva constata ca cererea este admisibila in principiu fiind indeplinite conditiile prevazute de lege, pronunta admiterea si trece la etapa urmatoare de verificare a cererii sub ascpectul temeiniciei. Verificarea cererii sub aspectul temeiniciei priveste sub decizia 117 a ICCJ conditia din art 160 ind 2 al 2 din CPP daca exista date din care rezulta necesitatea impiedicarii invinuitului sau inculpatului sa comita o noua infractiune ori ca va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului . De asemenea cerera de liberare provizorie sub alte forme va fi respinsa ca netemeinica atunci cand din datele existente rezulta ca daca invinuitul sau inculpatul va fil asat in libertate provizorie exista un risc real si efectiv de impiedicare a bunei desfasurari a procesului penal. Dimpotriva cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune trebuie considerata temeinica si trebuie admisa atunci cand in concret liberarea provizorie are aptitudinea de a realiza scopurile masurilor preventive. Pentru aceasta instanta va tine seama de toate criteriile de alegere a masurilor preventive pe care le-am analizat. Examinarea cererii de liberare provizorie sub contrl judiciar se analizeaza intotdeauna in sedinta publica, participarea procurorului este obligatorie. De asemenea este obligatorie si participarea invinuitului sau inculpatului arestat care este asistat de aparator fiind obligatorie si asistenta juridica. Sedinta este publica si in faza de urmarire penala Examinarea si solutionarea cererii de liberare provizorie se face de un singur judecator indiferent de natura infractiunii. Ascultarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie.

Acesta este ascultat cu privire la motivele pentru care a formulat cererea de liberare provizorie, cu privirre la conditiile de acordare a liberarii provizorie. Examinarea cererii in mod exceptional se poate face si fara prezenta acestuia atunci cand nu poate fi adus. Dupa ascultarea invinuitului sau inculpatului in prezenta aparatorului se acord mai intai cuvantul titularului cererii prin aparator care va pune concluzii cu privire la temeinicia cererii, va aduce argumente prin care va incerca sa convinga instanta ca cererea este intemeiata si terbuie admisa, ca masura este suficienta pentru a garanta scopurile masurilor preventive, ca arestarea nu mai este necesara. Apoi se acord cuvantul procururlui care va aduce argumente pentru respingerea cererii de liberare provizorie . ICCJ a stabilit prin decizia 17/oct 2011 examinarea elibrarii sub aspectul temeinicei presupune si verificarea conditiei privind necesitatea protejarii societatii contra manifestarilor care sunt in masura sa produca o tulburare a ordinii publice, cu toate ca ICCJ a decis ca liberarea provizorie sub control judiciar este admisibila doar daca se constata in prealabil ca subzista toate temeiurile care au stat la baza luarii masurii preventive, dar cu toate acestea ICCJ a decis ca liberaea ar putea fi refuzata atunci cand ar exista probe din care ar rezulta ca lasarea in libertate ar repreznta un pericol real si efectiv pentru ordinea publica de aceea cerera sub aspectul temeiniciei ar putea presupune si verificarea de catre instanta de judecata a urmarilor, a periculozitatii invinuitului sau inculpatului atat din respectiva situatiei personale, antecedentelor, starii de sanatate, dar si din perspectiva criteriul naturii si gravitatii faptelor comise, urmarilor faptei. Instanta are obligatia sa se pronunte imediat, in aceeasi zi, printr-o inchiere motivata prin care poate sa respinga cererea ca neteminica sau daca apreciaza ca cererea este intemeiata o admite ca fiind intemeiata si dispune punerea li libertate provizorie sub control judiciar sau cautiune. In toate cazurile instanta va stabili obligatiile care formeaza controlul judiciar Sunt obligatii imperative ( al 3 art 160 ind 2 ) obligatiile facultative ( al 3 art 160 ind 2) Obligatii imperative:Obligatiile de a instanta, obligatia de a se prezenta la prezenta la sectia de politie, de a se cunostiinta organelor judiciare orice detine./purta arme, de a nu profesa savarsirea infractiunii. respecta limita teritoriala in conditiile stabilite de toate termenele stabilite de organele judiciar, de a se supune programului de supraveghere, de a aduce la schimbare a locuintei pe care o detine, de a nu sau de a se folosi de functia de care s-a folosit la

Pe langa obligatiile imperative instanta va putea institui si obligatiile facultative: de a purta un sistem electronic de supraveghere, de a nu lua legatura cu parti, martori, victima, de a nu conduce vehicol, etc Incheierea este supusa recursului, termenul de rescurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si comunicare pentru cei lipsa- se judeca in termen de 2 zile.

Ulterior acrodarii liberarii provizorie se constata ca imprejurarile defapt pe care s-a baza instanta nu au existat sau dimpotriva exista fapte care daca ar fi fost cunoscute ar fi dispus respingerea cererii este caz de revocare a liberarii provizorie, este caz de restituire a cautiunii. Revocarea este obligatorie atunci cand ulterior se constata ca invinuitul incalca cu rea credinta obligatiile controlului judiciar. Este caz de revocare si atunci cand invinuitul sau inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune, a incercat sa zadarniceasca afalrea adevarului In caz de revocare este obligatorie emiterea unui nou mandat de arestare preventiva de aceea invinuitul sau inculpatul este ascultat in prealabil in prezenta unui aparator. Emiterea unui nou mandat de arestare preventiva trebuie sa aiba la baza incheiera instantei care poate fi atacata dupa procedura comuna. In principiu cautiunea se restituie, cautiunea nu se restituie insa in cazurile de revocare a masurii pe temeiul incalcarii cu rea credinta a unei obligatii, suma de bani devine venit la bugetul de stat. RETINEREA SI ARESTAREA MINORILOR Aceeasi justificatie- varsta- posibilitatiile acestora de intelegere a faptelor Dispozitiile speciale privind retinerea si arestarea minorilor: Dispozitii completatatoare- aplicabile pe deplin dizpozitiile legale comune completarile determinate de particularitatiile aplicate minorului Dispozitii derogatorii de la regulile comune cu

Existenta dispozitiilro speciale este justificata de necesitatea ca atunci cand se iau masuri preventive fata de minori acestea sa nu aduca atingere dezvoltarii psihice, intelectuale, morale a minorului. Aceste dispozitii privesc mai intai asistenta juridica obligatorie in cazul minorilor in toate situatiile. De asemenea in situatia in care se dispune retinerea unui minor trebuie inconstiintat ocrotitorul legal al minorului. Atunci cand se dispune arestarea preventiva exista obligatia incunostiintari in 24h a ocrotitorului legal precum si a serviciului de probatiune a tribunalului din a carei circ isi are locuinta minorul Dupa parrerea noastra atat pentru retinere cat si pentru arestare preventinva este necesar ca org de urmarire penala sau jud sa recurga la serviciul de probatiune in vederea obtinerii unui referat de evaluare pentru a examina in concret posibilitatea luarii unei masuri preventive fata de minor

IN privinta modului de executare a retinerii sau arestarii se prevede ca minorii sunt tinuti separati de majori, detinerea minorilor se realizeaza intr-un loc special destinat minorilor. Retinerea prezinta particularitati atunci cand masura se dispune fata de un minor avand varsta intre 14 si 16 ani. In acest caz retinerea poate fi dispusa intr-un mod cu totul exceptional si numai daca pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii sau a inchisorii de 10 ani sau mai mare. Retinerea poate fi dispusa pe o durata mai scurta, pe o durata de cel mult 10 ore cu posibilitatea prelungirii motivate pe o durata de inca 10 ore in total 20 de ore maxim de retinere. Se observa ca spre deosebire de adulti retinera minorului este supusa prelungirii 10ore si apoi inca 10. In ceea ce priveste arestarea preventinva a invinuitului minor- maxim 3 zile Arestarea preventiva a inculpatului 14-16 ani numai atunci cand nu este suficienta o alta masura restrictiva de libertate(nu exista in cazul majorilor) Masura arestarii preventive poate fi dispusa pe o durata mai scurt, de cel mult 15 zile cu posibilitatea prelungirii fara a se putea depasii o durata totala de 60 de zile in cursul urmaririi penale. 16-18 ani- mai mare decat pentru 14-16 ani insa mai mica decat pentru majori Daca pedeapsa este 20 ani sau mai mare sau detentiena pe viata, masura arestarii in cursul urmaririi penale este ca in cazul majorilor- 180 zile in cazul urmaririi penale, nelimitat judecare

MASURILE DE OCROTIRE Masurile de ocrotire sunt acele masuri care se iau fata de o persoana aflata in intretinera sau ingrijirea inculpatului fata de care s-a luat masura retinerii arestarii sau masurii de siguranta a internarii medicale. Aceste masuri sunt : tutela, curatela Reglementate de noul cod civil.

Organul de urmarire penala sau instanta se adresaza instantei de tutela MASURILE DE SIGURANTA Doua au caracter procesual: Obligarea la tratament medical

Internarea medicala

Masurile de siguranta a obligarii la tratament medidcal sau itnernarii medicale competenta apartine exclusiv instantei de judecata. Procurorul are obligatia de a intocmi propunerea motivata de luare a masurii de siguranta instantei competenta sa judece cauza in fond. In cursul urmaririi penale masura nu poate depasi durata totala maxima de 180 de zile. Atunci cand masura este dispusa in timpul urmaririi penale tine pana in momentul confirmarii ei

In absenta comisiei masura nu poate fi confirmata. MASURILE ASIGURATORII: Acele masuri procesuale cu caracter real care pot fi luate asupra bunurilor invinuitului, inculpatului in vederea garantarii repararii pagubei, executarii pedespei amenzii, confiscarea speciala

Cand scopul este reparearea pagubei ea poate fi luata atata asupra bunurilor invinuitlui cat si asupra partii responsabile civilmente pana la limta. Regula este ca masurile asiguratorii pot fi luate doar la cererea partii civile in cazul in care scopul urmarit este garantarea reparari prejudiciului cauzat prin infractiune. In mod exceptional masura asiguratorie poate fi instituita din oficiu in caz de insituitre obligatorie atunci cand persoana prejudicata este minor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa De asemenea sunt cunoscute cazuri de luare in mod obligatoriu masurii asiguratorii in cazul in care scopul urmarit este confiscarea speciala potrivit prevederilor cuprinse in unele legi speciale. In toate celelate cazuri luarea masurii este facultativa daca se apreciaza ca ele sunt necesare Exista 3 categorii: Sechestrul asigurator bunuri mobile Propirea- suma de bani persoana care datoreaza o suma de bani este obligata sa o consemneze in 3 zile de la comunicare Luareai inscriptiei ipotecare- bunuri imobile- organul de uramrire penala inscrie ipoteca in cartea funciara

Restituirea lucrurilor, aducerea in situatia anterioara - modalitati de reparare anticipata, se dispun imediat, inainte de o judecata definitiva, ulterior instanta dispune cu privire la modalitatea de rezolvare a actiunii civile

Actele procesuale si procedurale comune Acte procesuale- prin intermediul carora se exercita drepturile si obligatiile procesuale, contin manifestarile de vointa a participantilor la procesul penal si contribuie la desfasurarea si fianlizarea procesului penal Acte procedurale- acte prin care sunt aduse la indeplinire actele procesuale Documente procedurale- inscrisurile in care se consemenea actele procesuale si procedurale Act procesual incheierea Mandat de arestare- act procedural Cel mai simplu act procedural il prerezinta cererea. Cererea- nu este reglementata de lege, cu toate acestea este cel mai frecvent act procedural intalnit Reprezinta modalitatea prin care participantii la procesul penal solicita interventia organului judiciar penal in vederea valorificarii unui drept procesual. Cererea- instrumentul juridic de exercitare a dreptului la aparare in procesul penal Este modalitatea concreta de aparare, mijlocul juridic de aparare cel mai frecvent intalnit. Citarea- modalitatea prin care o persoana este chemata de organul judiciar pentru a participa al defasurarea unei activitati procesuale Se realizeaza de regula prin emitera unei citatii scrise care este actul procedural al citarii. De asemenea citarea unei persoane se mai poate face prin nota telefonica sau telegrafica Practica-citatie scrisa Citatia scrisa trebuie sa contina mentiunile prevazute de lege. Citatia contine : Chemarea persoanei Sanctiunea in caz de neprezentare Comunicarea unor drepturi procesuale

Chemarea unei persoane este realizata prin intermediul a doua categorii de mentiuni: Mentiuni esentiale Mentiuni neesentiale

Mentiunile esentiale sunt : denumirea organului judiciar, sediul acestuia, locul unde trebuie sa se prezinta persoana citata, data la care persoana chemata trebuie sa se prezinte, de

asmenea numele si prenumele persoanei care este chemata care poate fi invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila, parte civilmente, martor,expert,interpret, adresa exacta unde locuieste efectiva persoana chemata. Citarea trebuie sa mai contina si semnatura persoanei ce a dispus chemarea Chemarea persoanei prin citatie este esentiala pentru indeplinirea procedurii, prin intremediul chemarii persoana ia cunostiinta cu privire la urmatoarele elemente:unde, cand, la cine , pentru ce trebuie sa se prezinte. Chemarea se mai realizeaza si prin mentiuni neesentiale: numarul dosarului, obiectul cauzei, calitatea in care este chemata persoana, data emiterii citatiei ( este esentiala doar data prezentarii). Citarea mai contien si sanctiunea pentru neprezentare- care ar putea consta in sanctionarea persoanei chemate care legal citata nu se prezinta; care este in principal amenda judiciar dar mai poate fi adusa si silita daca nu se prezinta. Citarea mai contien si comunicarea unor drepturi procesuale: Se aduce la cunostiinta persoanei citate ca are dreptul unui aparator (invinuit inculpat), cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a consulta dosarul inainte de primul termen de judecata Mentiuni comuncarii drepturilor procesuale- principiul celeritatii Indeplinriea procedurii decitare potrivit legii persupune ca citarea persoanei sa se realizeze la adresa unde locuieste persoana citata, in mod exceptional daca nu se cunoaste adresa atunci persoana fi citata la locul de munca, daca nici acesta nu este cunoscut citarea se face prin afisare la sediul consiliului local in a carei circ s-a savarsit infractiunea. Invinuitul sau inculpatul are posiiblitatea de a comunica instantei sau org de uramrire penala o alta adresa decat adresa unde are domiciiliul sau resedinta, in aceasta situatie organul are obligatia de a il cita acolo; in cazul in care isi schimba adresa are obligatia de a inconstiinta instanta ( cel mult 3 zile). In situatia bolnavilor internati in spital citarea se face la unitatea spitaliceasca, de asmenea in privinta militarilor citarea se face la unitatea militara, iar citarea detinutilor se face la locul de detentie, in aceste cazuri se face prin adminstrtatia spitatlului, comandatului sau administratia locului de detinere Pers ce locuiesc in strainatate- prin normele internationale- in situatia in care exista norme conventinoale cu statul solicitat pe teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul sunt aplicabile aceste reguli, in afara normelor derogatorii cu caracter conventional in relatia intre state citarea inv sau inc se face prin scrisoare recomandata iar dovada citarii o constituie recipisa oficiului postal cu conditia ca primriea citatiei sa se realizeze cu cel putin 40 de zile inainte de termenul stabilit. In celelate cazuri se va tine seama de art 313 al 2 CPP- inmanarea citatiei inculpatului sa se realizeze cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecarea cauzei

Inmanarea citiatie- se realizeaza persoanei chemate personal, invinuitului sau inculpatului, partii civile etc. In situatia in care acesta nu este gasit sau refuza sa primeasca citatia, se intocmeste proces verbal si citatia se va afisa pe usa locuintei. In cazul persoanelor aflate in strainatate daca nus e cunoaste adresa inv sau inc sau una din celelate pers mentionate sau in situatia in care este gasita persoana care este citata insa aceasta refuza sa primeasca citatia intr-o asemenea situatia se procedeaza la afisarea citatiei dupa caz la sediul parchetului din care face procurorul sau la sediul instantei in cursul judecatii. De asemenea in situatia in care persoana care este chemata nu este gasita la locuinta inmanarea citatiei se va putea realiza si altor persoane respectiv dupa caz persoanei impreuna cu care locuieste persoana care este chemata sau chiar unui vecin, administratorului, portarului In situatia in care locuinta indicata nu este gasita de catre agentul procedural acesta are obligatia de a intocmi proces verbal si de a restitui citatia care a emiso. In situatia in care persoana cautata nu este gasita si nu este gasita nici una din persoanele prevazute de lege carora agentul are permisiunea de a inmana citatia in absenta persoanei chemate, va intocmi proces verbal cu privire la aceasta imprejurare si il va inainta instantei. In acest caz citarea se va face prin afisare la sediul consiliului local in a carei circ s-a savarsit infractiunea. Comunicarea actelor procedurale Reprezinta act procedural atata actul care trebuie comunicat cat si actele indeplinte in vederea comunicarii actului procedural In cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv exista obligatia comunicarii dispozitivului hotararii iar dupa redactarea hotararii este obligatia comuicarii hoatrarii in extensio. Exista obligatia comunicarii dispozitivului hotararii si fata de ceilalti inculpati daca se constata ca nu a participat la judecata sau pronuntare. Comunicarea actelor procedurale se realizeaza dupa aceleasi reguli care privesc citare. Sunt de asemenea acte procedurale: comisia rogatorie delegarea

Nu pot forma obiect al comisiei rogatorii actul procesual si masurile procesuale, pot forma obiect doar actele procedurale Delegarea este mijllocul juridic prin care un organ judiciar are posibilitatea solicatarii realizarii unui cat procesual sau acte procedurale unui organ inferior.

Sunt aplicabile aceleasi reguli valabile si pentru comisia rogatorie TERMENELE Reprezinta modlitati de asigurare a caracterului ritmic a desfasurarii procesului penal. Reprezinta o importanta garantie a respectarii princ celeritatii. Regula este termenul, absenta sa este exceptie. Termenul- conditie a desfasurarii intr-un ritm optim a procesului penal, a desf normale Categorii de termene: criteriul naturii si a efectelor

termene dilatorii- este interzisa inauntrul lor realizarea de acte procesuale sau procedurale ex: nu se poate trece la executarea unei hotarari imediat dupa pronuntare ci este necesara scurgerea unui interval de timp pentru a fi definitiva ( 10 zile dupa pronuntare daca nu s-a declarat apel de ex) termene peremptorii(imperative)(de decadere)- inuntrul carora efectuarea unui act procesual sau procedural prevazut de lege este obligatorie

termene de recomandare- a caror nerespecatare nu atrage sanctiuni procesuale

Cele mai multe termene din CPP privind procesul penal sunt termene procedurale. Exista insa si termene procesuale ce au caracter substantial (se mai numesc termene substantiale) IN cpp exista o singura categorie de termene substantiale- termenele privind masurile preventive ( 30 60 180 etc) Calculul termenelor: se realizeaza diferit dupa cum sunt ele IN cazul teremnelor subtantaile ce privesc masurile preventive ora si ziua de cand incepe sa curga si ora si ziiua de cand se termina intra in calculul termenului Calculul termenului substantial se face pe unitati pline. Nesocotirea atrage o singura consecinta. Incetarea de drept a masurii preventive. Termenele procedurale se calucelaza pe unitati libere- calculul lor se realizeaza plecand de la ziua ora luna anul indicate in actul procedural care a provocat curgerea termenului Nesocotirea termenului procedural atrage sanctiunea decaderii din exercitiul termenului procesual. Daca dreptul nu este exercitat nu va mai putea fi exercitat, iar actul facut cu incalcarea termenului este sanctionat cu nulitatea. Actul incheiat cu incalcarea termenului procedural este un act peste termen si este considerat nul

In ceea ce priveste termenul procedural pe ore si pe zile calculul se realizeaza in felul urmator: ora si ziua de la care incepe termenul si la care se sfarseste nu intra in calculul termenului . In cazul termenului pe luni sau pe ani acesta se considera terminat la sfarsitiul zilei coerspunzatoare a ultimei luni sau dupa caz a ultimei zile a lunii din ultimul an. Daca ziua cade intr-o luna ce nu are o zi corespunzatoare se considera implinit in ultima zi a lunii Pentru termenul ep zile este regelemtnata o situatia de prorogare legala astfel daca termenul pe zile se implineste intr-o zi nelucratoare atunci el se proroga in prima zi lucratoare care urmeaza, termenul pe ore nu se proroga indiferent cand se termina acest termen.

Mai sunt considerate acte in termen actele depuse inautnrul termenului prevazute de lege la locul de detentie, in acest caz dovada se face prin atestarea depunerii actului de catre directorul adminsitratiei locului de detinere precum si actul depus de militar la unitatea militara, in acest caz atestarea se face de comandatul unitatiilor militare Sanctiunile: CPP reglementeaza un sistem de sanctiuni Sanctiunile sunt mijlaocele prin intermediul carora sunt lipsite de efecte juridice actele procedurale sau procesuale intocmite cu inclacare dispozitiilor legale de asemenea si mijloacele prin care se sanctioneaza abaterilor discipilinare. Exista urmtaorele categorii de sanctiuni: inexistenta intervine atunci cand un act a fost intocmit cu incalcarea unor conditii esentiale care face ca actul sa nu produca efecte juridice decadarea sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii termenelor imperative- se valorifica prim nulitati inadmisibilitatea- intervine atunci cand se constata incalcarea unor conditii formale privind existenta in principiu care face ca actul procesual sau procedural prevcazut de elge sa nu produca efecte juridice , se valorifica prin nulitati-> indamisibiltatea anticipeaza nulitatiile, in acest fel atunci cand se cosndiera ca formularea unui act procedural este inadmisbila acesta nu mai poate fi intocmit, iar daca a fost intocmit cu incalcarea conditiilor de admisibilitate prevazute de lege va interveni sanctiunea nulitatii.

Nulitatea este sanctiunea procesuala ce intervine atunci cand un act de procedura a fost intocmit cu incalcarea dispozitiilor legale, este reglementata intr-un singur articol art 197 CPP Nulitatea in procesul penal este de 2 feluri relativa absoluta

Nul relativa reprezinta regula ,ea nu este prevazuta in mod expres ea intervine in procesul penal ori de cate ori se constata ca un act s-a efectuat cu incalcarea dispozitiilor legale. Pentru a interveni nulitatea relativa nu este suficienta insa doar constatarea contrarietatii actului cu dispozitiile legale ci mai trebuie indeplnite in plus 2 conditii cumulative: sa se fi produs o vatamare procesuala vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin anularea actului

Nulitatea relativa nu poate fi invocata de orice persoana ci doar de titularul vatamarii. Cu atat mai mult nulitatae relativa nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta de jucata, de la aceasta regula exista o derogare- instanta va putea invoca in mod exceptional nulitatea relativa daca din oficiu si in orice stare a procesului daca apreciaza ca aceasta este necesara aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei penale. Nulitatea absoulta este una expresa, in cazul unei nulitati absolute nu este necesar sa se faca dovada vatamarii procesuale, aceasta fiind prezumata de lege, o prezumtie absoluta de aceea in cazul acesteia este suficient sa se constate incalcarea dispozitiei legale. In reglemetnarea actuala acestea sunt exprese in art 197 al 2: in cazul neresepcatrii dispozitiilor legale referitoare la: nerespectarea dispozitiilor legale referitaore la competenta materiala sau dupa calitatea persoanei nerespectarea dispozitiilor legale referitaoare la compunerea instantei referitoare la publicitatea sidenti de judecata la participarea procurorului la prezenta invinuitului sau inculpatului cand este obligatorie la asistenta juridica cand este obligatorie referitoare la intocmirea referatului de evaluare de catre serviciul de probatiune

Pot fi invocate de oricine si in orice stare a procesului, pot fi luate in considerare si din oficiu de instanta Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita. Ex: daca se constata ca procurorul ierarhic a omis sa mentioneze pe rechizitoriu prin rezolutie parcurgerea procedurii de verificare a rechizitoriului sub aspectul legalitatii sau temeiniciei sau a omis sa mentioneze data la care s-a facut verificarea-> nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la sesizarea instantei insa nu este o conditie esentiala de aceea intr-o asemenea situatia in mod corect a decis ICCJ ca acest act poate fi refacut. Instanta ce constata instanta poate da un termen scurt pentru refacerea actului. ( poate fi facut de catre organul judiciar ce a facut actul sau organul judiciar de control- de regula cel superior)

Sunt acte ce nu mai pot fi refacute, in situatia in care se constata ca exista acte ce nu mai pot fi refacute ele trebuie considerate ca valabile. Mandatul de aducere modalitate speciala de citare a unei persoane care se deosebeste de citarea propriu zisa prin aceea ca poate fi realizata si prin recurgerea la constrangere, orice persoana poate fi adusa in fata organului judiciar penal ce a dispus citarea in situatia in care aceasta nu s-a prezentat daca a fost anterior legal citata In mod exceptional doar invinuitul sau inculpatul poate fi adus printr-un mandat de aducere in fata organului judiciar fara sa fie anterior legal citat atunci cand se apreciaza ca este necesar in interesul urmaririi penale in acest caz rezolutia procurorului trebuie sa fie motivata atata necesitatea cat si motviarea mandatului de aducere trebuie sa rezulte din datele existente la dosarul cauzei. In toate cazurile se recurge la emiterea mandatului de adcuere cand se considera ca este necesara acsultarea persoanei Executarea se face de organele de politie In faza de urmarire se dispune de procuror prin rezolutie motivata In faza de judecata de judecator prin incheiere Mandatul de aducere are continutul identic unei citatii. Doar intr-un singur caz se prevede posibilitatea executarii mandatului de aducere prin constrangere, in cazul invinuitului sau inculpatului precum si in cazul martorului. De asemenea in cazul partii vatamate, partii responsabile civlimente, partii civile recurgerea la constrangere nu este posibila, aceasta reglementare este rezultatul recentei interventii a legii 202/2010. Despre ce fel de constrangere este vorba? Despre una fizica, in acest caz invinuitul sau inculpatul sau martorul ar putea fi imobilizati pentru a putea fi adusi in fata organului judiciar care i-a solicitat. Mandatul de aducere nu poate fi adus la indeplinire doar atunci cand exista motive obiective, ex: in cazul in care se constata ca invinuitul sau inculpatul, martorul,etc sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a se prezenta-> organul de politie face proces verbal in care prezinta motivul neexecutarii mandatului de aducere la care se ataseaza eventual si o dovada in acest sens. Refuzul persoanei nu este un motiv de neexecutare. Abaterile judiciare - art 198- se sanctioneaza cu amenda judicaira nenumnarate fapte ce sunt calificate ca si abateri judiciare Sunt considerate abateri judiciare si lipsa apratorului ales sau din oficiu etc

Este considerat abatare judiciara abuzul de drept Etc- vezi art 198 In lipsa unei definitii a abuzului de drept si de delimitare a limitelor inanturul carora trebuie sa se reliaza drepturile procesuale este posibila generarea unor noi abuzuri, linia de demarcatie intre exercitarea cu buna credinta si cea cu rea credinta este dificil de realizat. Cheltuielile judiciare Efectuarea actelor de procedura, intreaga desfasurare a procesului penal presupune cheltuieli care privesc si admnisitrarea probelor( conservarea mijloacelor materiale de proba etc) 1. Cheltuieli judiciare avansate de stat 2. Cheltuilei judiciare facute de parti

1. Cele avansate de stat se suporta de participantii la procesul penal in functie de solutia procesuala pronuntata -> fundamentul juridic al obligatieid e a suporta cheltuielile judiciare in proces penal spre deosebire de procesul civil il prerezinta culpa infractionala, in mod exceptional il poate reprezenta si culpa procesuala. Prin legea 202/2010- un nou temei juridic de obligare la plata cheltuililor judiciare art 192 CPP , exercitarea abuziva a dreptului de a sesiza organul de urmarire penala in cazul in care s-a dat de catre procuror in etapa actelor premergatoare o solutie de neincepere a urmaririi penale se prevede in mod expres ac suportarea cheltuielilor judiciare se face de persoana ce a depus plangerea/denuntul cand a facuto in mod abuziv. Dupa parearea noastra in aceasta categorie poate fi inclus si autodenuntatorul. In caz de condamnare in principiu cu 2 exceptii si anume plata expertilor si a aparatorului cheltuielile judiciare se suporta de catre inculpat in caz de condamanre, daca sunt mai multi inculpati instanta are obligatia de a stabili partea din cheltiuielile judiciare ce trebuie sa o achite fiecare inculpat tinand cont de masura in care fiecare inculpat a provocat cheltuielile. In caz de achitare cheltuielile judiciare vor fi suportate de partea vatamata in masura in care aceasta a contribuit la determinarea cheltuiellor, de partea civila careia i s-a respins actiunea civila in totalitate sau in parte in raport de masura in care aceasta a provocat producerea cheltuielilor, de inculpat in masura cheltuielilor la care acesta a contrbuit daca a fost obligat la repararea prejudiciuliu. Cheltuielile se fac tot de inculpat in cazul lipsei pericolului social In toate celelate cazuri cheltuilelile se suporta de stat. In caz de incetare a procesului penal cheltuielile judiciare se suporta de catre partea vatamata atunci cand aceasta si-a retras plangerea sau cand a fost introdusa tardiv, in caz de impacare se suporta in egala masura de partea vamata si de inculpat.

Se suporta de inculpat si in cazul inlocuiirii raspunderii penale sau atunci cand s-a dispus incetarea pe motiv de impunitate. Art 13 aministiei prescriptie etc- > cheltuilelie judicare se suporta de partea vatamata atunci cand in urma continuarii s-a dat o solutie de achitare daca a fost de incetare a procesului penal se suporta de inculpat In toate celelalte cazuri se suporta de stat. 2. Cheltuieli facute de parti(cheltuieli de judecata) In caz de condamanre cheltuielile facute de inculpat se vor suporta de inculpat cheltuilelie facute de partea vatamata, in caz de achitare vor fi suportate de partea vatamata, iar in cazul in care are loc renuntarea la actiunea civila instanta lasa posibilitate partilor civile cu privire la modalitatea de plata a cheltuielilor judiciare. In cazul in care s-a decalrat apel sau recurs ori s-au formulat orice alte cereri daca acestea sunt respinse cheltuilile judiciare se suporta de titularul apelului, recursului sau cererii Fundamentul obligatiei de a suporta cheltuielile il constituie culpa procesuala. Cheltuielile judiciare se pun in executare in baza ordonantei procurorului in cursul urmaririri panel sau instantei in faza de judecata(executor jud)