Sunteți pe pagina 1din 28

Cursul nr 1 si Cursul nr 2

Contractul de vanzare-cumparare Este acel act juridic prin care vanzatorul transmite sau se oblige sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun sau a unei universalitate de bunuri in schimbul unui prt pe care cumparatorul se oblige sa-l plateasca. Prin vanzare poate fi transmis un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept. Caractere juridice: Este un contract sinalagmatic (partiel au prestatii reciproce). Aceste prestatii sunt interdependente adica vanzatorul are obligatia sa transfere proprietatea,sa predea bunul vandut,sa raspunda pentru acesta. Cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul si sa preia bunul. Este un contract consensual adica simplul accord de vointa este suficient Este un contract cu titlu oneros partile urmaresc obtinerea unui folos material si poate fi evaluat in bani. Este comutativ. Contarctul de vanzare-cumparare nu este un contarct aleatoriu. Este un contract translativ de proprietate prin vanzare se transmite dreptul de proprietate asupra bunului de la vanzator la comparator.

Regula este ca se produce de drept. Prin vanzare,obligatia de a da se suprapune cu cea de a face. Exceptii: -partile pot sa comvina si altfel adica sa se mute proprietatea in alt moment decat in momentul incheierii contarctului; Sunt in functie de natura bunului. La transferarea dreptului de proprietate imediata opereaza transferul chiar daca bunul nu s-a predate cu urmatoarele conditii: Vanzatorul sa fie proprietarul bunului; Bunul sa fie cert; Lucrul sa existe; Partile sa nu fi amanat tarnsferul dreptului de proprietate.

In functie de natura bunului. In cazu bunurilor de gen sau determinabile, transferul de proprietate se realizeaza cand se individualizeaza bunul. In cazul bunurilor immobile transferul are loc la intabularea in cartea funciara. In contarctul de vanzare cumparare a bunurilor certe si mobile reprezinta dreptul comun adica cel mai intalnit. Conditiile de fond ale contractului de vanzare-cumparare a) Capacitatea. Codul civil prevede ca orice persoana poate cumpara care nu este declarata incapabila de lege. Incapacitate special de a vinde si a cumpara adica legea interzice anumitor categorii de persoane sa incheie contracte de vanzare-cumparare astfel nu pot sa vanda persoane ca : mandatarul, executorii.curatorul,practicienii in insolventa bunurile pe care le administreaza sau supravegheaza. Incapacitate de a cumpara: judecatorii,procurorii,grefierii,executorii, avocatii,notarii nu pot cumpara direct sau prin persoane interpose drepturi litegioase din circumscriptia unde isi desfasoara activitatea. Alte incapacitate : nu pot cumpara prin perosne interpose: mandatarii pentru bunul insarciat sa-l vanda,parintele,curatorul pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta. Functionarii publici,judecatorii sindic pentru vanzarile facute prin intermediul lor pentru bunurile pe care le administreaza sau supravegheaza sanctiunea este nulitatea relativa. b) Consimtamantul Este amnifestarea de vointa. Contractul de vanzare-cumparare se incheie prin negocierea de catre parti sau prin acceptarea fara reserve a unei oferte. Consimtamantul trebuie sa fie valabil-exprimat si neviciat adica sa nu fie lovit de viciile de consimtamant. Antecontractul de vanzare-cumparare Constituie o promisiune de a vinde sau a cumpara sau o promisiune de a vinde si a cumpara. Accord ce precede incheierea. Antecontarctul ofera partilor certitudinea ca vor incheia in viitor contractul. Promisiunea de a vinde nu tinde in mod direct la certificarea incheierii unui contract. la fel si promisiunea de a cumpara. Antecontarctul reprezinta atat promisiunea de a vinde cat si de a cumpara. Trebuie sa contina toate clauzele contractului promis. Actiunea in instant se numeste actiunea in constatare care este o actiune reala.

Pactul de optiune Promisiunea de vanzare este unilateral adica singura fara promisiunea celeilalte parti de a cumpara. Au regimul unui contarct unilateral. Acest pact este atunci cand partile comvin ca una din ele sa ramana legata de propria declarative de vointa,iar cealalta sa o poata accepta sau refuza. Acea declarative este considerate oferta irevocabila. Cursul Nr. 3

Promisiunea bilaterala In aceasta situatie ambele parti se oblige sa incheie un contract de vanzare cumparare. Nu avem un promitent si un beneficiar anume deoarece ambele parti sunt in acelasi timp promitent si beneficiar. Pactul de preferinta Pactul de preferin reprezint o varietate a promisiunii unilaterale care, datorit specificuluisu, are o aplicaie ce se restrnge la contractele de vnzare i la cele de nchiriere. Prin pactul de preferinta, proprietarul unui bun se obliga fata de o persoana (beneficiarul promisiunii),ca in cazul in care va vinde bunul, sa ii acorde preferinta, la pret egal. In contractul de inchiriere se insereaza o clauza prin care proprietarul se oblige sa acorde preferinta chiriasului in cazul in care la expirarea termenului contractual se va hoara sa vanda apartamentul. Promisiunea faptei altuia Promisiunea de a determina pe altul s ratifice un act. Este o varietate de antecontract ce constituie o comventie din care o persoana numita promitent se angajeaza fata de o alta (beneficiar) sa determine un tert sa incheie un act juridic promis sau sa artifice unul incheiat in contul lui. Dreptul de preemtiune In principiu titularul unui drept de proprietate poate instraina dreptul sau liber oricarei persoane fizice sau juridice. Acest drept comfera preferinta unei persoane numite preemtor la cumpararea unui bun la pret egal atunci cand proprietarul acestuia il vinde. Este un mecanism juridic care de regula reprezinta o vointa legala. Codul civil reglementeaza acest drept in art 1730-1740.

Dreptul de preemtiune este reglementat si de alte legi speciale cum ar fi lg 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. In cazul in care imobilul ce a fost expropriat nu a facut obiectul utilitatii publice si este scos la vanzare,fostul proprietar are dreptul de preemtiune la cumparare cu un prt ce nu trebuie sa depaseasca valoarea despagubirii primita. Lg 10/2001 locatarii din immobilele restituite persoanelor indreptatite si au ca destinatii unitati sanitare,institutii de invatamant si alte institutii publice au dreptul de preemtiune la cumpararea acestor immobile. c) Obiectul Este format din : Lucrul vandut; Pretul.

Conditii cu privire la lucrul vandut: 1) lucrul trebuie sa fie n comert (n circuitul civil); 2 ) Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare; 3) Lucrul sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil; 4) Vnzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vndut individual determinat. Pretul este suma de bani si reprezinta prestatia cumparatorului si corespunde valorii lucrului vndut. Conditiile pretului: 1) Pretul sa fie stabilit n bani 2) Pretul sa fie determinat sau determinabil 3)pretul sa fie determinat de un tert prin desemnarea acestuia de catre parti. In cazul litigiilor instanta pentru determinarea pretului numeste un expert. Daca partile stabilesc in contract ca pretul se stabileste ulterior ei trebuie sa determine acest prt in termen de 6 luni de la incheierea contractului. Daca nu ajung la o intelegere se pot adresa instantei. Daca pretul nu a fost determinat in termen de 1 an de la incheierea,contractului vanzarea este nula.
4

4) pretul trebuie sa fie real si serios. - este pret real atunci cand partile nu l-au stability in mod fictiv ci cu scopul de a fi platit in realitate. In cazul procesului fictiv, contractual de vanzare-cumparare este lovit de nulitate relativa. -trebuie sa fie serios adica sa nu fie derizoriu. d) Cauza sau scopul. = motivul determinant pentru incheierea contractului. -Cauza trebuie sa existe,ea se prezuma. -Cauza este licita si morala,adica este ilicita atunci cand este contrara legii si ordinii publice -Cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri. -Cauza este imorala sau ilicita si atrage nulitatea absoluta a contractului Interpretarea clauzelor si calificarea contractului Interpretarea clauzelor Este o operatiune juridica prin care se determina intelesul clauzelor contractual in raport cu manifestarea de vointa a partilor. Contractul se interpreteaza dupa vointa concordant a partilor. Metoda interpretarii subiective = determinarea sensului clauzelor contractuale se face in raport cu vointa partilor. Interpretarea sistematica =clauzele se interpreteaza unele prin altele dand fiecareia intelesuri ce rezulta din ansamblul contractului. Interpretarea clauzelor indoielnice = acele clause susceptibile de mai multe intelesuri. Astfel,daca dupa aplicarea regulilor de interpretare contractual ramane neclar, acesta se interpreteaza in favoarea celui care se oblige. Calificarea contractului. Se face in raport de obiectul contractului. Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridical (vanzarea,locatiunea) si e cel care determina regimul juridic aplicabil contractelor. Operatiunea calificarii trebuie sa cuprinda toate elementele cu valoare de calificare.
5

Efectul contractului de vanzare-cumparare = obligatia partilor. Transferul proprietatii Din normele codului civil reiese ca stramutarea proprietatii de la vanzator la comparator opereaza de drept prin simplul accord de vointa al partilor. Chiar daca partile amana transferul proprietatii la o alta data,transferul se produce automat de unde rezulta ca vanzatorul nu are obligatia de a transfera proprietatea. In cazul vanzarii in rate transferul proprietatii opereaza de drept la achitarea ultimei rate. Momentul transferarii dreptului de proprietate 1) Transferul dreptului de proprietate se realizeaza in momentul incheierii conttractului de vanzare-cumparare. Se realizeaza chiar daca bunul nu a fost predate si pretul nu a fost platit. 2) Amanarea transferului de dreptului de proprietate. Partile pot comveni sa amane momentul transferului la alta data ulterioara incheierii contractului. In cazul bunurilor viitoare transferul dreptului de proprietate opereaza in momentul cand bunurile au fost executate. In cazul bunurilor de gen transferul opereaza la data individualizarii bunurilor adica predarea prin numarare,cantarire,masurare. 3) Cand vanzatorul nu este proprietarul bunului,proprietatea se starmuta; 4) Transferul proprietatii in cazul imobilelor are loc in momentul inscrierii in cartea funciara. Riscul pieirii fortuite a bunului. Regula: proprietarul suporta riscul pieirii bunului daca partile nu au comvenit altfel. Riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei atunci cand bunul nu a fost predate chiar daca proprietatea a fost transmisa cumparatorului. In cazul pieirii fortuite a bunului,debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la contraprestatie,iar daca a primit pretul este obligat sa-l restituie. Obligatia de predare a lucrului vandut Predarea= punerea efectiva a bunului vandut la dispozitia cumparatorului. Aceasta obligatie are importanta pentru ca de la acel moment cumparatorul a devenit proprietarul si poate exercita posesia,folosinta si dispozitia asupra bunului cumparat. Obligatiei de predare ii revine obligatia de cumparare,de preluare si verificare a starii bunului cumparat. Lucrul vandut se preda cu toate accesoriile sale prevazute in contract.
6

predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului prin predarea cheilor si a documentelor de provenienta. In cazul bunurilor mobile,predarea are loc prin remiterea materiala a bunului. Predarea lucrurilor cerute se face la locul unde bunul se afla in momentul incheierii contractului adica este portabila. Cand bunurile sunt de gen,predarea se face la domiciliul vanzatorului. Sanctiunea nepredarii In caz de neexecutare a obligatiei de nepredare,cumparatorul are 3 posibilitati: Poate invoca exceptia de neexecutare (poate refuza executarea propriei obligatii adica de plata a pretului deoarece vanzatorul nu i-a predate lucrul); Cumparatorul poate cere executarea in natura a contractului; Cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii (desfiintarea retroactive a contractului si plata de daune-interese de catre vanzator).

Obligatia de garantie contra evictiunii Vanzatorul are obligatia sa-l garanteze pe comparator pentru linistita posesie si folosinta si pentru viciile bunurilor. Evictiunea consta fie in pierderea proprietatii lucrului de catre comparator in total sau in parte fiind evins de un tert,fie tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor sale. Vanzatorul este obligat sa-l garanteze pe comparator impotriva evictiunii. Pentru a-l garanta trebuie intrunite 2 conditii: Pretentiile tertului sunt intemeiate pe un drept nascut anterior incheierii si care nu au fost aduse la cunostinte; Evictiunea provine dintr-o fapta imputabila vanzarii chiar daca s-a ivit ulterior incheierii contractului.

Garantia impotriva evictiunii este datorata si atunci cand provine de la vanzator. Nu orice tulburare a cumparatorului atrage obligatii de garantie a vanzatorului si numai tulburarile care se intemeiaza pe un drept,atunci cumparatorul se poate apara prin invocarea exceptiei de garantie. Partile pot comveni ca vanzatorul sa fie exonerat de aceasta obligatie. Garantia contra evictiunii rezultat al faptei unui tert In aceasta situatie vanzatorul este delegate s ail garanteze pe comparator de evictiunea tertului. Daca nu reuseste v-a supporta consecintele evictiunii.
7

a) Cand evictiunea este totala (tertul il revenge pe comparator si devine proprietarul

bunului). Cumparatorul [pate cere rezolutiunea vanzarii si daune-interese. Vanzatorul este obligat sa restituie pretul primit de la comparator,sa plateasca cumparatorului valoarea fructelor pe care cumparatorul le-a inapoiat tertului. Sa achite cumparatorului cheltuielile de judecata,sa plateasca sporul de valoare.
b) In cazul evictiunii partiale (aceasta onsta in pierderea unei parti a lucrului de catre

cumparator). Cumparatorul are 2 posibilitati: -

Sa ceara rezolutiunea contractului cu daune interese; Sa mentina contractul partial si vanzatorul sa restiuie partea de prt proportional partii lucrului ce a fost evins de comparator adica daca bunul a fost o suprafata de 1000 m si cumparatorul a fost evins pentru 600 m acesta poate sa ramana cu 400, vanzatorul restituindu-I pretul pe cei 600 m si daca i-a creat un prejudiciu sa plateasca dauneinterese.

Obligatia de garantie contra viciilor Nu orice viciu al lucrului atrage raspunderea vanzatorului. Viciile sunt defecte ale lucrului. 3 conditii sunt indeplinite: Viciul sa fie ascuns- la data predarii nu putea fi descoperit de comparator. Vanzatorul nu da garantie pentru viciile aparente deoarece cumparatorul are posibilitatea sa le vada si sa faca obiectiuni. Viciul sa fi existat in momentul predarii lucrului- sa nu apara ulterior. Pentru cele aparute ulterior vanzatorul nu raspunde. Viciul sa fie grav- lucrul sa devina impropriu de intrebuintat sau sa-I micsoreze intrebuintarea. Cumparatorul in aceste situatii poate cere instantei: Inlaturarea viciilor de catre vanzator pe cheltuiala acestuia; Inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel; Reducerea corespunzatoare a pretului; Rezolutiunea vanzarii.

Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse este obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil in cazul profesionistilor si bunurile fiind mobile termenul de adus la cunostinta este de 2 zile lucratoare. In cazul in care vanzatorul nu a remediat viciile cumparatorul poate introduce actiune in rezolutiune sau cea executorie. Ele nu se pot introduce
8

concomitent. Dreptul la actiune se prescrie in termen de 3 ani. In cazul viciilor aparente,in cazul profesionistilor dreptul la actiune incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului. In cazul viciilor ascunse prescrierea dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii unui an de la data predarii.

Cursul Nr.4

Obligatii Corelativ cu obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandur,obligatia cumparatorului este de a prelua lucrul vandut. Preluarea se face la termenul prevazut in contract. In cazul bunurilor mobile cand preluarea nu a fost facut la termenul prevazut in contract, cumparatorul este de drept in intarziere chiar daca pretul a fost platit. Daca nu exista un termen de plata,iar cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate ca in 15 zile de la data predarii sa declare rezolutiunea contractului fara punerea in intarziere sis a ceara instituirea bunului vandut. Atunci cand cumparatorul nu-si indeplineste obligatiile de preluare a bunului,vanzatorul are facultatea de a depune lucrul intr-un deposit la dispozitia sip e cheltuiala cumparatorului sau il poate vinde. Obligatia de plata a pretului Este principal obligatie a cumparatorului si consta in plata pretului la data prevazuta in contract. De regula plata sumelor de bani se face la sediul creditorului. Se spune ca plata pretului este portabila. Noul Cod civil prevede ca plata pretului se poate face in momentul transmitertii propr lucrului vandut astfel ca in cazul bunurilor immobile plata poate fi facuta in momentul intabularii. Cand cumparatorul se teme de evictiune el poate suspenda plata pretului pana cand tulburarea inceteaza. Nu se poate suspenda plata pretului daca acesta a cunoscut pericolul evictiunii. Cand vanzarea se face cu plata pretului in rate,transmiterea proprietatii are loc la plata ultimei rate,iar riscul apartine cumparatorului din momentul preluarii bunului. Atunci cand cumparatorul intarzie plata pretului,el este obligat ca pe langa pret sa plateasca dobanzi asupra sumei datorate. Dobanzile sunt datorate: Din ziua dobandirii proprietatii daca bunul produce fructe civile sau natural; Din ziua predarii bunului daca acesta nu produce fructe.
9

Dobanzile au o natura juridica a daunelor interese moratoria care sunt despagubiri pentru intarzierea la executarea obligatiei. Cuantumul dobanzii este comvenit de parti sub forma unor penalitati sau de instant de judecata. In aceasta situatie se aplica dobanda legala. Sanctiunea neplatii pretului In cazul in care cumparatorul nu isi executa obligatia vanzatorul are urmatoarele posibilitati: a). Poate invoca exceptia de neexecutare care-i permite sa refuze predarea lucrului vndut b). Poate cere executarea silita a obligatiei de plata a cumparatorului ( care este todauna posibila ntruct are ca obiect o suma de bani ). c) Poate cere rezolutiunea contractului. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii Regula este ca cel care cumpara suporta si cheltuielile vanzarii. Aceste cheluieli sunt: cheltuieli de redactarea inscrisului,autentificare,taxe de timbre,publicitate imobiliara,cheltuieli cu preluarea si transportul bunului sunt tot in sarcina cumparatorului. Cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului: vanzatorul are in sarcina cheltuieli cu masurarea,cantarirea si predarea bunului. Daca bunul trebuie transportat dintr-un loc in altul vanzatorul se ocupa de expediere,dar cheltuielile de transport sunt in sacina cumparatorului. Varietati de vanzare
a) Vanzarea in bloc

Dac ns mai multe bunuri sunt vndute n bloc i pentru un pre unic i global, proprietatea se strmut cumprtorului ndat ce contractul s-a ncheiat, chiar dac bunurile nu au fost individualizate. b) Vanzarea bunurilor de gen Cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen proprietatea se transmite cumparatorului numai dup ace acestea au fost individualizate. c) Vanzarea pe gustate Vnzarea sub rezerva ca bunul s corespund gusturilor cumprtorului se ncheie numai dac acesta a fcut cunoscut acordul su.
d) Vanzarea pe incercate

10

Vnzarea este pe ncercate atunci cnd se ncheie sub condiia suspensiv ca, n urma ncercrii, bunul s corespund criteriilor stabilite la ncheierea contractului e) Vanzarea cu optiune de rascumparare Vnztorul trebuie s-i rezerve dreptul de a rscumpra ntr-un termen care nu poate fi mai mare de 5 ani. Este o vanzare afectata de o conditie rezolutorie. Vanzatorul trebuie sa restituie cumparatorului pretul si cheltuielile facute. f) Vanzarea cu arvuna Este prevazuta in Noul Cod Civil fara ca arvuna sa fie definite. In doctrina arvuna este o suma de bani pe care cumparatorul o avanseaza vanzatorului ca suma la acordul de vointa. Clauza de arvuna este o comventie accesorie pe care partile o adauga la contract. arvuna are 2 functii: -

Functia de dovada a incheierii contractului,adica are un caracter comfirmativ. Functia de clauza de dezicere.

Suma este stabilita de parti. In ipoteza cand arvuna este platita cu scopul de a garanta executarea contractului,iar acesta nu se executa din culpa partii care a dat arvuna,cealalta aprte poate denunta contractual,retinand arvuna. g) Vanzarea mostenirii Titularul unui drept succesoral poate sa instraineze cu titlu oneros acest drept unei alte eprsoane. Aceasta vanzare poate avea loc numai dupa deschiderea succesiunii. O mostenire nedeschisa nu poate fi instrainata Pactul asupra unei mosteniri viitoare este interzis de lege sub sanctiunea nulitatii absolute deoarece trezeste dorinta mortii celui care lasa mostenirea. Daca vanzatorul care a acceptat mostenirea este unic mostenitor vanzarea are ca obiect intreaga mostenire. Daca sunt mai multi mostenitori care au acceptat mostenirea atunci fiecare poate sa vanda numai dreptul succesoral corespunzator cotei sale din mostenire. In aceasta situatie,cumparatorul dobandind acea cota din mostenire devine coproprietar cu ceilalti mostenitori. h) Vanzarea de drepturi litigioase Titularul unui drept real sau de creanta poate sa instraineze acest drept printr-un act cu titlu oneros. Daca acest drept face obiectul unui litigiu,adica este contestat de o alta persoana,titularul vinde un drept litigios.

11

Este o vanzare cu caracter aleatoriu deoarece exista riscul de pierdere al procesului. Pentru vanzator aceasta vanzare este profitabila ca isi asigura o parte din castig indifferent de solutionarea procesului. Cumparatorul este interest sa cumpere dreptul litigious deoarece este la un prt avantajos,obiectul procesului fiind de o valuare mult mai mare,dar exista aceasta incertitudine a castigarii procesului. Sub sanciunea nulitii absolute, judectorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaii, notarii publici, consilierii juridici i practicienii n insolven nu pot cumpra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competena instanei judectoreti n a crei circumscripie i desfoar activitatea. i) Vanzarea cu plata a pretului in rate Codul civil introduce o varietate de vanzare cu plata pretului in rate,cu rezerva proprietatii. Astfel in vanzarea cu plata a proprietatii in rate,obligatia de plata garantata cu rezerva dreptului de proprietate care ramane la vanzator,cumparatorul dobandind dreptul de proprietate la achitarea ultimei rate din pret. Riscul bunului este insa transferat cumparatorului din momentul predarii lucrului. j) Vanzarea lucrului altuia Desi una din conditiile obiectului vanzarii este ca bunul vandut sa fie proprietatea vanzatorului,Noul Cod Civil prevede ca : dac, la data ncheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afl n proprietatea unui ter, contractul este valabil, iar vnztorul este obligat s asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul su ctre cumprtorului. Obligaia vnztorului se consider ca fiind executat fie prin dobndirea de ctre acesta a bunului, fie prin ratificarea vnzrii de ctre proprietar, CONTRACTUL DE SCHIMB Este un contract prin care fiecare dintre parti transmite sau se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un alt bun. Partile se numesc copercutanti. Acest contract isi are originea in vechiul troc cand partile schimbau bunuri intre ele. Caractere juridice: -contract consensual = schimbul se realizeaza prin acordul de vointa al partilot nefiind necesare alte formalitati. Totusi daca obiectul contractului este format din bunuri immobile acesta trebuie incheiat sub sanctiunea nulitatii absolute la notarul public si inscrierea acestor drepturi reale in cartea funciara.

12

- contract bilateral (sinalagmatic)= adica partile au obligatii reciproce,interdependente in sarcina ambelor parti; - contract cu titlu oneros= partile urmaresc obtinerea unui folos material patrimonial adica poate fi evaluat in bani. In cazul in care bunul care se schimba este de valoare diferita,diferenta de ban ice se plateste de cealalta parte adica cea care schimba bunul de valoare mica se numeste sulta. - contract translativ de proprietate adica prin schimbarea acestor bunuri se transfera dreptul de proprietate asupra bunului de la o parte la cealalta. Daca bunul este dat in schimbul unei prestatii sau a unei obligatii de a face sau a nu face atunci contractual nu este de schimb ci este un contract nenumit adica creatia partilo
Cursul Nr.5

Contractul de donatie Este acel contract prin care o parte numita donator cu intentia de a gratifica dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte parti numita donatar. Caractere juridice: este un contract cu titlu gratuit = donatorul procura un folos material adica patrimonial ce poate fi evaluat in bani unei alte persoane fara a urmari ceva in schimb. Donatarul prin acest contract dobandeste un drept real sau de creanta de la donator fara sa plateasca un echivalent. In practica contractul de donatie are un echivalent banesc deoarece intalnim contractul de donatie cu sarcina. Contractul de donatie cu sarcina are caracter oneros deoarece il obliga pe donatar sa execute sarcina. este o liberalitate = donatorul isi micsoreaza patrimonial crescand patrimonial donatarului. Este un contract unilateral = deoarece numai donatorul se oblige dar nu este un act unilateral deoarece la incheierea valabila a contractului este necesar acordul de vointa al ambelor parti. In contract avem intotdeauna minim 2 parti. Donatarul in principiu nu are nicio obligatie. Este un contract solemn= este supus cerintei formei autentice. Se incheie la notarul public sub sanctiunea nulitatii absolute. Este in principiu translativ de proprietate = se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului ce formeaza obiectul contractului de la donator la donatar. Prin donatie se transmit nu numai drepturi reale ci si drepturi de creanta. Este un contract irevocabil = donatorul nu mai poate revoca decizia de a dona,totusi contractul poate fi revocat prin vointa partilor, sotii in timpul mariajului pot revoca contractul de donatie facut intre ei si prin instanta de judecata se poate revoca pentru neexercitarea sarcinii si ingratitudine. Forma contractului. Promisiunea de donatie 13

Este reglementata in Noul Cod Civil. Donatorul poate face o promisiune de donatie caz in care se numeste promitent. Promisiunea se face sub forma autentica la notarul public sub sanctiunea nulitatii absolute. Promitentul poate revoca promisiunea de donatie,dar ea poate fi revocata si de drept daca anterior executarii sale se iveste un caz de revocare pentru ingratitudine sau atunci cand situatia materiala a promitentului inainte de a executa promisiunea s-a deteriorate sau a devenit insolvabil. Incheierea contractului intre persoanele prezente Forma autentica a contractului de donatie este ceruta act-validitate adica aceasta forma este ceruta pentru valabilitatea contractului. Astfel rezulta ca donatia produce efecte numai daca vointa partilor este incheiata sub forma actului ce imbraca o forma autentica. La incheierea contractului partile trebuie sa fie prezente. Contractul poate fi incheiat si de un mandatar care are o procura speciala autentificata. Lipsa formei autentice atrage nulitatea absoluta. Ea poate fi invocata de catre parti,de procuror,de instanta din oficiu precum si de orice persoana interesata cum ar fi succesorii sau creditorii partilor. Contractul lovit de nulitatea absoluta nu poate fi comfirmat de parti. Incheierea contractului intre absenti Acesta se face prin oferta si acceptarea ofertei adica doua acte separate. Conditii : atat oferta cat si acceptarea trebuie facute in forma autentica; acceptarea trebuie sa aiba loc in timpul vietii partilor; actul de acceptare trebuie sa fie notificat donatorului in timpul vietii acestuia si inainte de a devein incapabil; oferta de donatie poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea ofertei; decesul ofertantului sau incapacitatea acestuia atrage caducitatea acceptarii. Actul estimativ Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie sa fie enumerate si evaluate intr-un inscris care poate fi si sub semnatura private. Acesta se numeste un act estimativ. Nerespectarea acestei forme atrage nulitatea absoluta a actului. Actul estimativ poate fi cuprins in contractul de donatie,dar partile pot intocmi si un inscris separat. Lipsa actului estimativ duce la nulitatea absoluta a actului de donatie. Conditii de validitate. 1) Capacitatea.

Orice persoana poate face si primi liberalitati.Condiia capacitii de a dispune prin liberaliti trebuie ndeplinitla data la care dispuntorul i exprim consimmntul.Condiia capacitii de a primi o donaie trebuie ndeplinit la datala care donatarul accept donaia. 14

Incapacitate de a dispune : codul civil precizeaza ca cel lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu ea restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati. Astfel minorii si interzisii judecatoresti nu pot dispune prin donatie nici prin reprezentatntii lor legali si nici personal cu incuviintarea ocrotitorilor legali. Totusi in practica se pot face unele daruri obisnuite cu ocazia unor aniversari. Aceasta incapacitate se prelungeste cu ocazia unor aniversari. Aceasta incapacitate se prelungeste si dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu si persoana nu poate dispune prin liberalitati in favoarea reprezentantului sau a ocrotitorului legal inainte de a fi descarcat de gestiune de instanta de tutela. Fac exceptie de la aceasta incapacitate atunci cand reprezentantul sau ocrotitorul legal este parintele dispunatorului. Incapacitatea de a primi actul. Comform Codului civil sunt lovite de nulitatea relative liberalitatile facute medicilor,farmacistilor,preotilor care asistau sau acordau ingrijir dispunatorului pentru o boala care i-a provocat decesul. Se excepteaza de la aceasta incapacitate: liberalitatile facute sotului,rudelor in linie dreapta sau colaboratorilor privilegiati. Liberalitatile facute altor rude pana la gradul 4 inclusiv daca dispunatorul nu are sot,rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati. 2) Consimtamantul Reprezinta vointa partilor. Conditii: 3) 4) sa provina de la o persoana cu discernamant; sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; sa fie exteriorizat; sa nu fie alterat de vicii de consimtamant: eroare,dol,violenta si leziune. Obiectul. Conditii: sa fie in circuitul civil; sa fie determinat sau determinabil; sa fie posibil; sa fie licit si moral; sa existe sau sa poata exista in viitor. Cauza. Conditii: trebuie sa existe; sa fie licita si morala. Tipuri de donatie Donatia poate prezenta mai multe varietati: 15

donatiile pot fi simulate prin deghizare sau prin interpunere de persoane; donatiile indirecte adica o persoana gratifica o alta persoana prin intermediul unui alt act juridic. Donatiile simulate

1) 2)

donatia deghizata; donatia prin interpunere de persoane.

1) Donatia deghizata= este acea donatie ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu oneros. Intre parti se incheie un act real sau public si unul secret cu titlu gratuit ascuns sau apparent. Celalalt este public,simulate cu titlu oneros menit sa ascunda partilor donatia adica este simulatia in materie de donatie. Donatia deghizata este ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu oneros. Forma contractului este forma contractului oneros. 2) Donatia prin interpunere de persoane= este cea donatie prin care persoana beneficiara a liberalitatii este ascunsa adica nu se stie cine este deoarece aceasta adevarata persoana este incapabila sau nu poate primi donatia pentru ca ar provoca anumite probleme in familia donatorului sau in societate. De aceea contractul simulate se incheie cu o persoana interpusa,iar prin alt act se precizeaza adevaratul donatar. Forma contractului trebuie sa fie cea autentica intrucat primul contract cu persoana interpusa este o donatie,iar persoana interpusa face un nou contract cu adevaratul donatar,dar nu de donatie. Dovada simulatiei este greu de facut. Donatiile indirecte= sunt acte juridice facute cu intentia de a gratifica,dar infaptuite pe calea altor acte juridice decat donatia. Forma contractelor respective este cea pentru actele reale si nu pentru donatie. Principalele acte juridice prin care se pot realiza donatii indirecte sunt: -renuntarea la un drept= nu este o liberalitate pentru ca poate fi si cu titlu oneros. Daca nu exista intentia de a gratifica renuntarea la un drept este un act neutru. Ex: renuntarea la o mostenire de catre mostenitor pentru a nu suporta cheltuielile,sarcinile si datoriile succesiunii. Daca unul dintre mostenitori renunta la drepturile sale succesorale cu intentia de a gratifica pe celalalt mostenitor celalalt culege intreaga mostenire fiind astfel in situatia unei donatii indirecte. -remiterea de datorie= este actul juridic prin care un creditor il elibereaza pe debitor de datoria sa. Intentia creditorului este de a-l ierta de datorie pe debitor astfel patrimoniul debitorului creste cu valoarea creantei la care se renunta. -stipulatia pentru altul= este actul juridic prin care o persoana numita promitent se oblige fata de o alta persoana numita stipulant sa efectueze o prestatie in favoarea unei terte persoane numita promitent sa efectueze o prestatie in favoarea unei terte persoane numita beneficiar. Daca este facuta cu intentia de a-l gratifica pe tert,stipulatia reprezinta o donatie indirecta. Darul manual Bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25 mii lei pot face obiectul unui dar manual. El se incheie valabil prin acordul de vointa al partilor insotit de traditiunea bunului adica predarea. Deci nu este nevoie de forma autentica ca la donatie. Acolo pentru valabilitate trebuie forma solemna. La darul manual este acordul de vointa si predarea bunului. Conditii : 16

obiectul este format din bunuri cu o valoare de pana la 25 mii lei; bunurile immobile nu pot forma obiectul darului manual si nici bunurile mobile incorporale totusi pot face obiectul darului manual biletele de banca. Nu pot face obiectul darului manual bunurile viitoare deoarece trebuie sa aiba loc predarea lor in momentul predarii. Sa existe acordul de vointa al partilor- partile sa fie de accord cu gratificarea respectiva. Acest accord de vointa nu trebuie sa imbrace o anumita forma. Sa fie predate bunul material de catre donator donatarului.

Donatia cu sarcini Este acea donatie prin care donatorul se oblige fata de donatar la o prestatie numita sarcina. Poate fi prevazuta in favoarea donatorului cum ar fi plata unei datorii,intretinerea pana la moarte,fie in favoarea donatarului. Donatia cu sarcina este un contract sinalagmatic adica partile au obligatii reciproce si interdependente contractul fiind cu titlu oneros. In cazul neexercitarii sarcinii se poate cere executarea silita a acestuia de catre donator. Acesta nu se poate elibera de sarcina chiar daca abandoneaza bunul. Donatorul mai are posibilitatea sa ceara revocarea contractului. Dreprul la actiune prin care se solicita executarea silita a sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie in termen de 3 ani.

17

Cursul nr 7

b) sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii; Aceasta obligatie o are pe toata durata contractului locatorul facand toate reparatiile bunului pentru a-I mentine folosinta cu exceptia micilor reparatii care sunt in atributiile locatarului. Locatarul trebuie sa-l instiinteze pe locator. Daca acesta nu le face de indata,locatarul le face el,iar locatorul este dator sa restituie cheltuielile. c) sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii. Aceasta obligatie de garantie se concretizeaza in 3 obligatii principale: a) garania pentru tulburarea1 cauzat prin fapta sa proprie. =impune locatorului obligaia de a se abine de la orice fapt personal, care ar putea mpiedica locatarului linitita folosin a lucrului. b) garania pentru tulburarea provenit prin fapta unui ter = n aceast situaie, rspunderea locatorului va fi distinct, dup cum tulburarea este de fapt sau de drept.Locatorul va rspunde numai pentru tulburrile de drept provenite de la teri (nu i pentru cele de fapt, fa de care locatarul se poate apra singur prin aciunile posesorii. c). Garania pentru viciile ascunse ale lucrului nchiriat = Rspunderea locatarului opereaz indiferent dac el a fost sau nu de bun-credin la ncheierea locaiunii. Locatorul va rspunde numai pentru viciile ascunse ale lucrului, deoarece pentru viciile aparente (pe care locatarul le-a cunoscut sau putea s le cunoasc la momentul contractrii) locatorul nu rspunde, deoarece se prezum c le-a acceptat.

18

Pentru ca locatorul s rspund pentru vicii, trebuie ca acestea s prezinte o anumit gravitate, micornd folosina lucrului n aa msur nct locatarul, dac le-ar fi cunoscut la momentul ncheierii contractului, nu ar fi nchiriat sau ar fi pltit o chirie mai mic. Obligaiile locatarului A)sa ia in primire bunul care face obiectul locatiunii; = ea trebuie executata la termenul prevazt in conract si la locul unde se gasea bunul in momentul incheierii contractului.

B)sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul prevazut in contract. = Locatarul este obligat s plteasc chiria convenit la termenele stabilite n contract. Daca partile nu au prevazut un termen plata se face comform uzantelor. Daca nu sunt uzante chiria se plateste astfel: in avans pe toata durata contractului daca acesta nu depaseste 1 luna; in prima zi lucratoare a fiecaei luni daca locatiunea e mai mare de 1 luna,dar mai mica de 1 an. In prima zi lucratoare a fiecarui trimestru daca durata locatiunii e de cel putin 1 an.

Partile pot sa prevada ca pe parcursul contractului de inchiriere chiria sa poata fi renegociata. Dac locatarul refuz s plteasc chiria, locatorul poate cere executarea silit sau rezilierea contractului. Partile pot sa prevada in contract un pact comisoriu in baza caruia in caz de neplata a chiriei la tremen contractul sa fie considerat reziliat de drept,fara notificare si fara actiune in justitie. Contractul de inchiriere incheiat in forma autentica si cel incheiat sub semnatura privata constituie titluri executorii pentru plata chiriei. Daca partile nu au comvenit ca pe parcursul derularii contractului sa poata modifica chiria se aplica teoria impreviziunii. Partile sunt tinute sa-si execute obligatia chiar daca executarea lor a devenit oneroasa. Partile sunt obligate sa negocieze in vederea adaptarii contractului sau incetarea lui daca executarea devine excesiv de oneroasa pentru una dintre parti din cauza unei schimbari exceptionale cum ar fi: a) imprejurari care au survenit dup ncheierea contractului; b) imprejurari care nu puteau fi avute n vedere n mod rezonabil n momentul ncheierii contractului; a) debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor; b) debitorul a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna credinta negocierea contractului 19

Dac ntr-un termen rezonabil prile nu ajung la un acord, instana poate s dispun: a) adaptarea contractului pentru a distribui n mod echitabil ntre pri pierderile i beneficiile ce rezult din schimbarea mprejurrilor; b) ncetarea contractului la momentul i n condiiile pe care le stabilete. C) obligatia de a folosi bunul cu prudenta si dirijenta adica potrivit destinatiei sale sau potrivit naturii bunului. Dac chiriaul schimb destinaia lucrului ori face transformri majore neautorizate, locatorul este n drept s cear daune interese. Locatarul are obligaia de a folosi lucrul ca un bun proprietar, ceea ce implic ntreinerea lui pe toat durata locaiunii, pentru meninerea strii n care i-a fost predat de locator. El poate efectua reparaiile mai mici, numit.n plus, locatarul poate efectua lucrrile de mic nsemntate, care nu se consider schimbare de destinaie, de exemplu, instalarea de gaze, telefon, alarm, aer condiionat etc. La incetarea locatiunii locatarul are dreptul la despagubiri pentru imbunatatirile aduse bunului. Locatarul trebuie sa foloseasca bunul ca un bun proprietar adica sa efectueze reparatiile locative cum ar fi repararea usilor. Dac s-a produs degradarea lucrului din culpa locatarului, el va fi obligat s fac reparaiile pe cheltuiala sa, chiar dac reparaiile sunt importante. Obligaia de a ntreine i a restitui lucrul n starea primit, face rspunztor pe locatarul unei cldiri i de pagubele pricinuite prin incendiu. D) Obligaia de restituire a lucrului. La ncetarea contractului, locatarul trebuie s restituie lucrul nchiriat, n starea n care l-a primit. Dac locatarul a fcut mbuntiri lucrului nchiriat pe timpul locaiunii, cu acordul proprietarului, el are dreptul la o despgubire n raport cu valoarea adugat. Dac locatarul refuz s restituie lucrul, locatorul are la dispoziie dou aciuni: - o aciune personal, - o aciune reala adica n revendicare. Sublocaiunea

20

Este un contract de locatiune incheiat intre locatarul principal si tertul sublocatar. Sublocatiunea poate fi totala si partiala. Conditii pentru ca sublocatiunea sa fie valabila: 1) sa nu fie interzisa prin contractul principal; 2) sa nu fie convenita intre locatarul principal si tertul chirias in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal.

Cesiunea Legea nu distinge intre cesiune si sublocatiune. Cesiunea contractului de locatiune are aceleasi conditii ca si sublocatiunea. Interdictia de a incheia o sublocatiune o include si pe aceea de a ceda locatiunea. Principiile care guverneaza cele 2 institutii sunt diferite. Astfel,spre deosebire de sublocatiuner care reprezinta un contract de locatiune,cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta.

21

Cursul nr 8

ncetarea contractului de locatiune Locaiunea nceteaz, cel mai firesc, o dat cu producerea efectelor sale, la expirarea termenului contractului. Inceteaza in urmatoarele situatii:
-

ncetarea prin denuntarea unilaterala; Expirarea termenului; Rezilierea pentru neexecutare; Pieirea lucrului; Desfiintarea titlului proprietarului; Instrainarea lucrului inchiriat.
1. Denuntarea unilaterala

Este o exceptie de la principiul fortei obligatorie a contractului adica o parte poate denunta unilateraal contractul fara acceptul celeilalte parti numai daca acel contract este incheiat pe o durata nedeterminata si partea denuntatoare comunica celeilalte parti un termen de preaviz. Partea care denunta trimite o notificare celeilalte parti in care se precizeaza denuntarea si acordarea unui termen de preaviz. Termenul de preaviz este stabilit de lege sau parti. Rostul preavizului este acela ca partea care a primit denuntarea sa aiba timp in acel interval sa gaseasca un nou spatiu de inchiriat sau sa isi gaseasca un nou chirias.

22

2. ncetarea prin expirarea termenului.

Locaiunea fcut pe timp determinat nceteaz de la sine cu trecerea timpului i fr prealabil ntiinare. Termenul contractului poate fi stipulat de pri n contract sau n anumite condiii, poate fi prezumat de lege . Dac i dup expirarea termenului contractului, raporturile de locaiune continu, locatarul folosind mai departe lucrul nchiriat, iar locatorul neopunndu-se, contractul de locaiune se consider rennoit, prin tacita relocaiune. Contractul de locatiune atat cel in forma autentica cat si cel sub forma inscrisului sub semnatura privata si inregistrarea la organul fiscal constituie titlu executoriu. 3. Rezilierea pentru neexecutarea obligatiei Neexecutarea trebuie sa fie fara justificare adica una dintre parti nu-si executa obligatiile prevazuta in cotract sau aduce vatamari celeilalte parti cum ar fi: abuzul de folosinta,schimbarea destinatiei bunului,neplata chiriei. Rezilierea este judecatoreasca sau comventionala. Judecatoreasca cand este pronuntata pe probe de instanta de pact comisoriu si insereaza in contract clauza ca in cazul in care contractul nu se executa din culpa uneia din parti el este reziliat de drept fara sa mai treaca prin instanta de judecata. Imposibilitatea folosirii bunului sau pieirea bunului Poate fi totala sau partiala. Prin pieire se intelege distrugerea materiala a bunului sau imposibilitatea de a fi foslosit lucrul. Contractul inceteaza indifferent daca pieirea bunului este fortuita sau din culpa. Daca exista culpa,partea vinovata este obligate la daune interese. Daca pieirea este partiala,locatarul are posibilitatea sa ceara reducerea corespunzatoare a chiriei. Desfiintarea titlului locatorului Desfiintarea titlului locatorului se poate realiza prin: nulitate; anulare; rezolutiune; evictine.

Desi titlul locatorului este desfiintat,adevaratul proprietar al bunului inchiriat trebuie sa respecte locatiunea care produce efecte in continuare fara a depasi 1 an de la data desfiintarii titlului. Instrainarea lucrului inchiriat
23

Proprietarul poate instraina bunul ce formeaza obiectul locatiunii. Dobanditorul bunului este obligat sa respecte drepturile locatarului adica locatiunea este opozabila. Situatii: in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara daca locatiunea a fost in cartea funciara; in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara daca data ceruta a locatiunii este inaintea datei instrainarii; in cazul mobileleor daca locatarul a indeplinit formalitatile de publicitate; in cazul celorlalte bunuri mobile daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta locatarului. Locatiunea poate inceta numai daca partile au convenit in contractul de locatiune ca in cazul in care locatorul v-a instarina bunul,contractul inceteaza. In caz contrar noul proprietar al bunului trebuie sa respecte dreptul de folosinta al locatarului.

Moartea locatarului Contarctul de locatiune nu este un contract intuitu personae adica nu inceteaza prin moartea locatarului,dar mostenitorii locatarului pot denunta contractul in termen de 60 de zile de la data la care au luat la cunostinta de existenta locatiunii si de moareta locatarului. Mostenitorii locatarului pot continua sa foloseasca bunul indeplinind obligatiile comvenite in contract,iar la expirarea termenului pot incheia un nou contract de locatiune sau inceta contractul. Contractul de arendare Este acel contract prin care una dintre parti numita arendator transmite celeilalte parti numita arendas exploatarea unor bunuri agricole pe o perioada determinate in schimbul unui prt numit arenda. Caractere juridice: este un contract sinalagmatic; este un contract cu titlu oneros; este un contract comutativ; este un contract cu executare succesiva adica periodica; este un contract netranslativ de proprietate- se transmite numai folosinta bunurilor agricole; este un contract solemn- se incheie in forma scrisa sub sanctiunea nulitatii absolute si se inregistreaza intr-un registru speciala la consiliul local unde se afla bunurile respective.

24

Cursul nr 9

Conditiile de fond sau de validitate ale contractului de arendare Consimtamantul sa fie valabil exprimat si neviciat. Capacitatea. Arendatorul este intotdeauna proprietarul bunurilor agricole. Prin exceptie poate sa fie si uzufructuarul. Arendasul nu poate si arendator adica nu poate subarenda bunurile agricole si nici nu le poate arenda siesi. Obiectul: a) bunurile arendate= terenuri cu destinatie Agricola sau neproductive , livezi, pepiniere,animale. b) Arenda = prestatia arendasului,poate fi stabilita in bani sau produse ori mixta. Cauza poate fi: -licita; -morala. Forma :

25

Este un contract solemn,se incheie in forma scrisa. Nu se cere inscris authentic obligatoriu,dar contractul se incheie in forma scrisa si se inregistreaza intr-un registru special la consiliul local unde se afla bunurile sub sanctiunea nulitatii absolute. Efectele contractelor. Obligatiile partilor Obligatiile arendasului: a) sa primeasca terenul arendat la termen si n conditiile stabilite de prezentul contract; b) sa ntrebuinteze terenul pe care l-a arendat ca un bun proprietar, n conditiile stabilite prin contract; c) sa plateasca arenda in cuantumul si termenul stabilit prin contract. In cazul pieirii fortuite a produselor arendei arenddasul poate cere arendatorului reducerea arendei. El nu poate cere reducere daca recolta a pierit sau s-a deteriorat sau din culpa arendasului. d)sa restituie bunurile arendate la incetarea contractului in starea in care le-a primit. e)sa suporte toate cheltuielile. Obligatiile arendatorului sunt urmatoarele: a) sa predea terenul agricol arendasului la termen si n conditiile stabilite de prezentul contract; b) sa l garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala, precum si de viciile ascunse ale lucrului pe care l arendeaza; c) sa nu ia niciun fel de masuri n legatura cu exploatarea terenului arendat, de natura sa-l tulbure pe arendas; Incetarea contractului Pe langa acele cauze generake sunt si cauze speciale cum ar fi: Incapacitatea uneia di parti; Falimentul arendasului.

Contractul de arenda se reinnoieste de drept pe aceeasi durata daca niciuna din parti nu comunica celeilalte refuzul sau cu 6 luni inainte de expirarea timpului si cu 1 an in cazul terenurilor. In cazul in care arendatorul vrea sa vanda bunurile arendate,arendasul are un drept de preemtiune.

Contractul de mandat Este acel contract prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe raspunderea celeilalte parti numita mandant.

26

Caractere juridice: este un contract consensual; este un contract cu titlu gratuity de regula,dar poate fi si cu titlu oneros; este un contract unilateral; este un contract intuit personae- se bazeaza pe increderea dintre cei doi.

Felurile: mandat cu reprezentare = acel contract prin care mandatarul incheie acte juridice in numele sip e raspunderea mandatului. mandat fara reprezentare = mandatarul incheie acte juridice in numele sau,dar pe raspunderea mandantului; O varietate a contractul de mandat in comercial este mandatul fara reprezentare care se numeste contract de comision si care are ca varietati contractul de consignatie si de expeditie. Mandatul cu reprezentare Mandatarul incheie acte juridice in numele si pe raspunderea mandantului. De regula mandatul este gratuit,dar este si oneros atunci cand mandantul il remunereaza pe mandatar. Fiind un contract consensual legea nu impune o anumita forma. Contractul de mandat poate fi incheiat in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata, sau verbala. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar. In practica mandatul este contestat printr-un inscris numit procura adica imputernicire. Intocmirea in forma scrisa este necesara pentru ca tertii cu care mandatarul incheie acte juridice sa stie ca exercita o imputernicire a mandantului. Daca mandatarul incheie anumite acte juridice pentru care se cere forma autentica(ex: vanzarea-cumpararea unu imobil) imputernicirea trebuie sa fie in forma autentica. Ea se numeste procura speciala in care se prevad atat actele juridice ce pot fi incheiate cat si limitele competentelor mandatarului.

27

Cursul nr 10

28