Sunteți pe pagina 1din 11

3.7.2 Rezolvarea preliminara si indesirea unei retele de triangulatie Consideram reteaua de triangulatie A, B, C, D, E situata pe suprafata elipsoidului de referinta (fig.

11.a).S-a notat cu OP meridianul axial al fusului din care face parte reteaua, cu OE ecuatorul si AP meridianul geografic al punctului A.

Fig. 11 Utilizand sistemul de proiectie Gauss, pentru reteaua considerata vom obtine in plan, fata de sistemul de referinta xOy reteaua A, B, C, D, E. Aceasta retea ale carei laturi in plan sunt linii curbe poate fi rezolvata, conform cu cele aratate , daca laturile proiectate se reduc la coardele lor. Se obtine in acest fel un lant de triunghiuri care nu difera ca forma de cele intalnite la triangulatiile topografice. Pentru rezolvarea retelei este necesar a se masura si determina urmatoarele: -unghiurile , , intote triunghiurile; -latura de inceput a retelei, SAB; -azimutul geografic al primei laturi in punctul A, ; -coordonatele geografice ale punctului A(, ) A rezolva reteaua de triangulatie inseamna a stabili coordonatele Gauss ale tuturor punctelor ce formeaza reteaua. Pentru aceasta se urmaresc etapele: 1.Cu elementele masurate pe suprafata terstra, unghiuri si distante se calculeaza laturile si orientarile retelei, acestea din urma utilizand de regula orientarea initiala, orientatea geografica a laturiiAB. 2.Fata de sistemul general de referinta xOy al proiectiei, se stabilesc coordonatele punctelor ce formeaza reteaua ca si cum aceasta er fi situata in plan. Sistemul de referinta se alege cu originea in punctul 0 si cu axa x-lor in directia meridianului axial. Cu referire la primele doua puncte concret se procedeaza astfel: s s BC = AB sin 1 sin 1 BC=BA-1=AB+200-1=+200-1 XB=XACOS xC=xB+sBCcosBC yB=yA+sABsin yC=yB+sBCsinBC Coordonatele punctului A(xA, yA) se calcleaza din coordonatele geografice utilizand metoda functiilor analitice. 3. Utilizand coordonatele stabilite la punctul 2 se calculeaza aria fiecarui triunghi astfel, pentru primul triunghi: x A YA 1 1 F1 = x B y B 1 2 xC y C 1

1'' =

F1 '' R2

4. Compensarea unghiurilor in fiecare triunghi, operatie prin care se realizeaza conditia ca suma unghiurilor sa fie egala cu 200 plus excesul sferic. Astfel pentru primul triunghi : (1)+(1)+(1)=200+1 s-a notat cu (1), (1), (1) unghiurile compensate . Cum insa: ( 1 ) = 1 + v1 ; ( 1 ) = 1 + v1 ; ( 1 ) = 1 + v 1 ; rezulta ca : 1+1+1+ v1 + v1 + v 1 =200-1 sau: v1 + v1 + v 1 + w1 =0; w1= v1 + v1 + v 1 -(200+1) Aceasta ecuatie conduce la : v1 = v1 = v 1 =- w1/3 (1 ) =1- w1/3 ( 1 ) =1- w1/3 ( 1 ) =1- w1/3 Unghiurile compensate se reprezinta in planul de proiectie in adevarata marime. 5. Calculul laturilor in reteaua elipsoidala se realizeaza utilizand metoda Lagrange sau metodda aditamentelor. Cu teorema Lagrange lungimea laturii BC se calculeaza astfel: s s BC = AB ' sin 1' sin 1 in care; 1' = ( 1 ) 3 1' = ( 1 ) 3 6. Calculul laturilor reduse la coardele lor. Notand laturile in plan cu s, acestea pot fi stabilite functie de s utilizand relatia: 2 y12 + y1 y 2 + y 2 s12 = s12 (1 + ) 6R 2 cea ce pentru prima latura devine : 2 y 2 + y A yB + yB s AB = s AB (1 + A ) 6R 2 Numitorul raportului din paranteza fiind foarte mare, comparativ cu numaratorul, in calcul se introducvalorile y-lor stabilite aproximativ. Obs. Celelalte laturi din retea pot fi obtinute nu numai prin utilizarea formulei de mai sus, dar si direct ca intr-o retea plana dupa reducerea in prealabil a primei laturi la coarda ei. 7. Calculul orientarilor laturilor din plan reduse la coardele lor. Orientarile geodezice se stabilesc ca unghiuri fata de paralela la meridianul de origine (meridianul axial al fusului). Cum unghiul masurabil in A este unghiul de orientare geografica (masurat fata de meridianul geografic al punctului A) si cum in punctul Aunghiul de convergenta meridianelor poate fi stabilit, atunci dat fiindca proiectia este conforma inplan se poate scrie; = +tAB+AB S-a notat: tAB-orientarea geodezica a coardei AB AB-corectie de reducere la coarda Rezulta ca : tAB=-(- AB) in care : =sin ( x x A )( 2YA + YB ) AB = B 6R 2

Orientarea BC se stabileste astfel: tBC=tBA-BA-(1)+BC tBA=tAB200 BA=AB (se considera la distanta nu pra mare) Obs. Daca laturile proiectate le trasam cu concavitatea spre axa x-lor (cum de altfe exista in realitate ) in formule se determina. 8. Calculul coordonatelor, este o operatie care se realizeaza simplu cu elementele stabilite mai sus. Pentru punctul B avem: xB= xA + sAB cos tAB xC= xA + sAC cos tAC yB= yA + sAB sin tAB yC= yA + sAC sin tAC Coordonatele punctului A(x A, yA) se determina in functie de coordonatele geografice (, ) ale acestui punct utilizand metoda functiilor analitice. Consideram in cele ce urmeaza un punct P situat in zona centrala a triunghiului I (fig.40). Se pune problema determinarii coordonatelor plane Gauss ale punctului P in sitatia in care sunt cunoscute coordonatele plane Gauss ale punctelor A, B, C precum si directiile masurate Conform desenului, utilizam procedeul reducerii la coarda si obtinem prin aceasta valorile derectiilor si orientarilor plane, dupa care problema se trateaza in continuare introducand metoda variatiei coordonatelor compensate ale lui P. Reducerea directiilor masurate si calculul orientarilor plane se refera pe de o parte la cele existente din punctele date(vechi) spre punctele vechi si punctul ce se determina (nou) si pe de alta parte la cele existente din punctul nou spre punctele vechi.

Fig. 12

4.PROIECTIA STEREOGRAFICA
4.1. Elementele geometrice ale proiectiei In proiectia stereografica o portiune oarecare din suprafata terestra se reprezinta dupa legile perspectivei liniare. Functie de pozitia planului in raport cu suprafata terestra putem distinge : -proiectia stereografica cu plan tangent, atunci cand planul de reprezentare este tangent la suprafata terestra in punctul central al portiunii de suprafata care se reprezinta ; -proiectia stereografica cu plan secant, atunci cand planul de reprezentare este secant la suprafata terestra. Daca urmarim reprezentarea grafica (fig.13) putem preciza elementele geometrice de baza ale proiectiei stereografice cu plan tangent : Astfel, avem :

C punctul central al portiunii din suprafata terestra, care se reprezinta ; H planul de reprezentare ; P un punct oarecare, ce apartine portiunii de suprafata care se reprezinta ; O1- punctul de vedere, diametral opus punctului C din care pornesc razele de proiectie ; P' imaginea punctului P in planul de reprezentare s si elementele geodezice cu care se defineste, pe suprafata terestra, pozitia punctului P fata de sistemul de referinta format din punctul C simeridianul geografic ce trece prin acest punct ;S si elementele plane cu care se defineste pozitia punctului P' fata de sistemul de referinta xOy orientat in asa fel incat axa y-ilor coincide cu directia paralelului punctului C.

Fig. 13. Elementele geometrice de baza se definesc in mod similar si pentru proiectia stereiografica cu plan secant. La tara noastra proiectia stereografica a fost uilizata in perioada 1933 1951 (proiectia veche) si reintrodusa, intr-o noua varianta, incepand cu anul 1970 (proiectia noua). 4.2. Caracteristicile proiectiilor stereografice Proiectia stereografica noua difera de proiectia stereografica veche printr-o serie de caracteristici cum sunt : -elipsoidul de referinta adoptat este diferit in sensul ca proiectia stereografica veche a utilizat elipsoidul Hayford, iar proiectia stereografica noua utilizeaza elipsoidul Krasovsky ; -sistemul de referinta in proiectia veche este orientat in asa fel incat axa y-ilor coincide cu directia meridianului ce trece prin punctul central al proiectiei, iar axa x-ilor coincide cu directia paralelului punctului central de proiectie, sistem de orientare diferita, dupa cum rezulta, fata de orientarea sistemului de referinta utilizat la proiectia stereografica noua ; -punctul central al proiectiei in proiectia stereografica veche are coordonatele g g c 0 = 51 ; 0 = 28 21 38,5 cc si este situat la EV de Brasov, iar punctul central al proiectiei in proiectia
0 0 stereografica noua are coordonatele 0 = 46 ; 0 = 25 si este situat in apropierea orasului Fagaras ; -sistemul de referinta in ambele proiectii este translatat catre SV astfel incat originea are coordonatele 500,000 Km ;500,000 km, iar punctele situate pe intreg teritoriu tarii noastre au coordonate pozitive ; -nomenclatura planurilor si hartilor in proiectia veche a constat din sectiuni cadastrale de 1600/1250 m pe x si respectiv pe y pentru scara 1:2500 sau in sectiuni de 8000/10000 m ce reprezinta un multiplu de 40 sectiuni cadastrale ; in proiectia noua nomenclatura este aceeasi cu cea cunoscuta la proiectia Gauss, exceptand planul la scara 1:2000 care v-a rezulta din impartirea planului la scara 1:5000 in patru nu in noua ca in proiectia Gauss.

4.3. Calculul coordonatelor stereografice din coordonate geografice Consideram punctul P situat pe elipsoidul de referinta si de coordonate si . Din punctul de observatie O1 si dupa linia de proiectie O1P punctul P se proiecteaza pe planul de reprezentare, tangent la centrul C al proiectiei in punctul P' (fig.14). Coordonatele centrului de proiectie, deci ale punctului C sunt 0 si 0 . Corespondenta realizata dupa legile perspectivei liniare intre punctele de pe elipsoid si cele din planul de proiectie conduce la obtinerea unei reprezentari conforme (se poate demonstra acest lucru). Asadar, pornind de la faptul ca proiectia stereografica este conforma din insasi modul de realizare geometrica a acesteia, rezulta ca putem scrie cu referire la punctele P si P' egalitatea :

x + iy = f (q + i) in care : x, y- coordonatele punctului P' ; q, - coordonatele punctului P (q se numeste latitudinea izometrica). Luand in considerare coordonatele punctelor P siC putem scrie :

(4.1)

Fig. 14 si atunci relatia (4.1) devine : x + iy = f [ (q 0 + i 0 ) + (q + il] (4.2) Dezvoltand functia f din (4.2) in seria Taylor in jurul punctului C, obtinem : df (q ) d 2 f (q ) d 3 f (q ) x + iy = (q + il) + ( q + il) 2 + 3!dq 3 (q + il) 3 + .......... (4.3) 2 1!dq 2!dq Din analiza elementelor geometrice ale proiectiei stereografice se constata ca daca punctul P situat pe meridianul punctului C (deci 0 = 0) , punctul P' se va afla pe axa x-ilor (deci y=0) si atunci din egalitatea (4.2) rezulta : x=f(q)=xm (4.4) cu care putem scrie : 1 dx m 1 d2x n x + iy = (q + il) + (q + il) + (4.5) 1! dq 2! dq 2 Dar, este cunoscut ca q este functie de cresterea in latitudine ceea ce permite a scrie : 1 dq 1 d 2q 1 d 3q 2 q = + + 3 + ............... (4.6) 2 3 1! d 2! d 3! d Efectuand ridicarile la putere in egalitatea (4.5) si inlocuind pe q prin (4.6) obtinem o egalitate a doua numere imaginare la care intervin derivate de forma: dnxm dnq si n dq n d dnxm Calculul derivatelor dq n Analizand fig. 14 putem scrie : x x0 = 2R 0 tg 2R 0 sau : = 2Rtg x 2R 0

(4.7)

(4.7')

x reprezinta diferenta arcelor de meridian corespunzatoare latitudinilor si 0 . Dezvoltam in serie si egalitatea (4.7') devine : x 1 (x ) 3 2 (x ) 5 = 2R 0 + + + ........... 3 5 15 32R 0 2R 0 3 8R 0 Daca se noteaza cu xm valoarea abscisei la meridian apare evident ca x m = . Dar :

(4.8)

R 0 = M0N0 = cu care :

C V0
3

N0 =
2 2

N0 V0

2 2

N0

2 2

1 + 0

12 N 0 120 N 0 Derivata de ordinul intai se obtine : dx m dx m dx = dq dx dq Din (4.9) obtinem : 2 3(1 + 0 ) dx m 5 = 1+ (x x 0 ) 2 + ( x x 0 ) 4 + ........... 2 4 dq 12 N 0 120 N 0 pentru x=x0 dx m =1 dx M 0 d dx dx = ; = N 0 cos 0 M 0 d dq dq N 0 cos 0 Cu rezultatul din (4.12) si (4.13), (4.10) devine : dx m = N 0 cos 0 dq Derivata de ordinul doi : d 2 x m d 2 x m dx 2 dx m d 2 x = ( ) + dx dq 2 dq 2 dx 2 dq d2xm d2xm se obtine derivand (4.11) dupa care pentru x = x 0 =0 dq dx 2 dx = N 0 cos 0 dq dx m =1 dx d2x d dx d d d = ( )= ( N 0 cos 0 ) = ( N 0 cos 0 ) = N 0 t 0 cos 0 2 dq dq dq d dq dq Derivatele de ordin superior lui doi se obtin in acelasi mod. dnq Calculul derivatelor d n Este cunoscut ca : Md cos dq = N cos de unde : dq M 1 1 (1 + 2 ) 1 = = = d N cos cos V 2 cos Pentru = 0 dq (1 0 + 0 0 ) = d cos 0 Derivata de ordinul doi se obtine derivand (4.17) dupa care rezulta : d 2q 1 t 0 2 4 = (1 + 0 3 0 ) 2 2 cos 0 d
2 4 6

x m = = x +

1 + 0

x 3 +

1
4

x 5 + ..........

(4.9)

(4.10)

(4.11)

(4.12) (4.13)

(4.14)

(4.15)

(4.16)

(4.17)

(4.18)

si in acelasi mod in continuare. Avand expresiile derivatelor din egalitatea (4.5) putem scrie : x = a 10 + a 20 2 + a 02 l 2 + a 30 3 + a 12 l 2 + .................... y = b 01l + b11 l + b 21 2 l + b 03 l 3 + b 31 3 l + ....................... in care : a 10 = N 0 (1 0 + 0 0 ) 3 2 2 N 0 t 0 0 (1 20 ) 2 1 a 02 = N 0 t 0 cos 2 0 2 1 2 2 4 2 4 a 30 = N 0 (1 + 4 0 6 t 0 9 0 + 42 t 0 0 ) 12 1 2 2 2 2 4 a 12 = N 0 cos 2 0 (1 2t 0 + 2 t 0 0 2t 0 0 ) 4 a 20 = b 01 = N 0 cos 0
2 4 b11 = N 0 t 0 cos 0 (1 0 + 0 ) 2 4 6

(4.19)

(4.20)

1 2 2 2 4 2 4 b 21 = N 0 cos 0 (1 0 + 6 t 0 0 + 0 12 t 0 0 ) 4 1 2 2 b 3 = N 0 cos 3 0 (1 2 t 0 + 0 ) 0 12 1 2 2 2 b 31 = N 0 t 0 cos 0 (1 + 5 0 6 t 0 0 ) 12 4.4 Deformatii in proiectia stereografica Proiectia stereografica fiind o proiectie conforma rezulta ca unghiurile nu se formeaza. Distantele insa se vor forma cu atat mai mult cu cat ne indepartam de centrl de ptoiectie. Consideram punctul P (fig.15) situat pe elipsoid la distanta s fata de punctul central C. Pe planul tangent de proiectie exista punctul P`situat la distanta S de acelasi punct C. Asadar, daca pe suprafata de referinta exista distanta s in planul de reperezentare corespunde distanta S. Legatura intre ele se obtine scriind : s S = 2R 0 tg (4.21) 2R 0

Fig.15 sau : S = 2R 0 ( de unde : S=s+ Diferenta s + ........ 2 12R 0 s 1 s + + .........) 2R 0 3 8R 3 0 (4.21`)

s3 (4.22) 2 12R 0 reprezinta deformatia distantei s. Deformatia pe unitatea de lungime (deformatia relativa )se obtine diferentiind egalitatea(4.22). Rezulta: 3s 2 dS ds = ds (4.23) 2 12R 0 sau : dS ds s2 v= = (deformatia relativa) (4.24) 2 ds 4R 0 Egalitatea (4.24) se mai poate scrie : dS s2 1 = 2 ds 4R 0 Ss = dS s2 =1+ 2 ds 4R 0 similara cu egalitatea (3.62) stabilita pentru proiectia Gauss.

4,5 Proiectia stereografica cu plan secant Trecerea la proiectia stereografica cu plan secant de la proiectia cu plan tangent a fost determinata de cresterea foarte repede a proictiilor ``v`` care dupa (4.24) pentru s=0, v=0 (in centul proiectiei); pentru s=280 km (la marginea teritoriului tatrii); 1 v= . 200 Se va arata in cele ce urmeaza ca aceste deformatiise reduce la jumatate in proiectia cu plan secant. In figura 16 se observa ca in planul secant de proiectie punctul P se reprezinta prin P`` iar distanta s se reprezinta in S. Daca planul secant este situat la sistanta y fata De panul tangent putem scrie: S = (2R 0 y) tg sau : s 1 s3 S = (2R y)( + + ........ 2R 0 3 8R 3 0 s 2R 0 (4.25)

Fig 16 Dezvoltand rezulta : S=s+ si: Ss = s3 ys + 2 12R 0 2R 0 s3 ys 2 12R 0 2R 0

Derormatia relativa va fi : dS ds s2 y v= = (4.26) 2 ds 4R 0 2R 0 Comparand egalitatile (4.24) si (4.26) se constata ca deformatiile in proiectia stereografica cu plan y secant sunt mai mici decat deformatiile in proiectia cu plan tangent cu cantitatea data de expresia . 2R 0 Inpunem ca aceasta cantitate sa fie valoric egala cu deformatiile maxime stabilite in proiectia cu plan 1 tangent si reduse la jumatate respectiv cu . 4000 In consecinta putem scrie : y 1 = de unde : y = 3,18 km 2R 0 4000 care stabileste pozitia planului secant de proiectie fata de plarul tangent . Planul secant v-a sectiona suprafata dupa un cerc de deformatii nule a carui raza se obtine utilizand egalitatea (4.26). Vom scrie: s y = 0 de unde s = 201 ,718m 2 4R 0 2R 0 4.6 Transformarea coordonatelor din plan tangent in plan secant Daca pentru un punct oarecare situat pe suprafata de referinta, coordonatele in cele doua sisteme de proiectie se noteaza cu xt,yt si xs, ys atunci pe baza celor stadilite in paragraful precedent putem scrie : x xs = xt t 4000 (4.27) x ys = y t t 4000 sau : 1 x s = (1 ) x t = Kx t 4000 y s = (1 in care : 1 = 0,999750 4000 Din relatiile (4.28) se poate realiza si transformrea inversa si anume : 1 x t = xs K 1 y t = ys K 1 = 1,000250063 K K = 1 4.7 Ccalculul coordonatelor stereografice prin metoda reducerii la coarda 1 ) y t = Ky t 4000 (4.28)

(4.29)

Metoda reducerii la coarda, utilizata la calculul coordonatelor stereografice consta ca si in proiectia Gauss in reducerea directilor masurate si distantelor la planul de proiectie.

Fig. 17 Daca se considera directia AB pe elipsoid sau sfera, in planul de proiectie va fi A`B` dupa linia curba de lungime AB (fig. 17). A reduce directia considerata indeamna a stabili corectiile de reducere la coarda A`B` notate cu AB si AB si distantele intre punctele A`si B` luata dupa coarda A`B` notata cu SAB . 4.7.1 Reducerea directiilor la planul de proiectie Suma unghiurilor in triunghiurile ABC si A`B`C` este aceeasi (proiectia este conforma ) deci putem scrie : A + B + C = a + b + c + AB + BA 180 + = 180 + AB + BA La distante mici curba A`B` este un arc de cerc si : ab = + BA =
= 2

(4.30) (4.30`)

deci : si

= Dar

(4.31)

x A yA 1 S ABC = 2 = x b yB 1 R 2R 2 x c yc 1 Se calculeaza coordonatele preliminere fata de un sistem particular de referinta care are la originea in punctul C si atunci xc=0, yc=0, iar: = (x A y B x B y A ) 2R 2 si : = (x A y B x B y A ) (4.32) 4R 2 4.7.2Reducerea diferentelor la planul de proiectie Se demonsteaza ca intre SAB si sAB exista legatura : x 2 + y 2 x 2 + y 2 S AB = s AB (1 + m 2 m + ) 2 4R 0 48R 0 in care : x + x2 y + y2 xm = 1 ; ym = 1 2 2 x = x 2 x 1 y = y 2 y1 In proiectia cu plan secant obtinem distanta : SAB = KS AB K = 0,999750

(4.33)

(4.34)

De precizat ca in calculul reducerilor, coordonatele x1, y1, x2, y2 se introduc prin valori preliminarii (aproximate la ordinul metrilor).