Sunteți pe pagina 1din 11

REFERAT BAZELE ASIGURRILOR DE BUNURI I PERSOANE TEMA: CONTRIBUIA SECTORULUI ASIGURRILOR LA DEZVOLTAREA ECONOMIC I SOCIAL

CUPRINS

Capitolul 1 1.1 Conceptul de asigurare i necesitatea asigurrilor. 1.2 Elemente tehnice ale asigurrilor i contractul de asigurare 1.3 Clasificarea asigurrilor. 1.4 Asigurrile categorie economic i social, funciile, rolul i importana n activitatea i dezvoltarea economic i social.

1. Conceptul de asigurare i necesitatea asigurrilor

a.Conceptul de asigurare Apariia asigurrilor a fost strans legata de necesitatea oamenilor de a se ajuta reciproc n contextul daunelor aflate intr-o permanenta crestere, iar a reasigurrilor pentru sprijinirea reciproca a societatilor de asigurare . Cu alte cuvinte este vorba de preluarea tuturor daunelor dar si a impartirii procesului de dezdunare pe ct mai multe umere. Premisele apariiei activitii de asigurare sunt strans legate de existena unor evenimente posibile, care reprezint un adevarat pericol pentru viaa oamenilor sau pentru integritatea bunurilor materiale: calamiti, accidente, incidente etc. Pentru a face fata acestor pericole s-a recurs la solidarizare . De-a lungul timpului societatea s-a straduit s gseasc mijloace eficiente de limitare si prevenire a consecinelor acestor evenimente, ns experiena ne arat ca desfurarea lor nu poate fi n totalitate prevzut sau stopat. Prin urmare a aprut nevoia adoptrii unor msuri de limitare a pagubelor materiale sau de asigurare a unor condiii de trai decente acelor persoane care i-au pierdut capacitatea de munc in urma unor invaliditi. Ca urmare au aparut urmatoarele doua modalitati: a) solidarizarea : se bazeaz pe contribuia fiecrui individ al comunitatii cu sume mici (cotizatii) n vederea formarii unui fond bnesc utilizat la ajutorarea indivizilor care au suferit prejudicii partiale sau totale generate de evenimente caracterizate de risc; la baza conceptului de solidaritate, ct i a celui de asigurare au stati principiile mutualitatii si comunitatii de risc . b) asigurarea - implic aportul unui numr substantial de persoane fizice i juridice la crearea unui fond bnesc, n condiiile n care ,fiind ameninate de diverse pericole, persoanele constientizeaza si recunosc oportunitatea inlaturarii sau a prevenirii pe baza mutualitii a pagubelor generate de producerea acestor pericole probabile,viitoare, nesigure dar posibile. b. Scurt istoric Astfel, comercianii din Antichitate practicau metode de protecie n vederea acoperirii pagubelor produse pe perioada transportului mrfurilor. De exemplu: n legislaia maritim a Rodhosului se prevedea ca pierderile produse prin aruncarea peste bord a unei pri din bunuri pentru a se putea salva restul ncrcturii, s fie suportate de toi proprietarii de mrfuri ncrcate la bord. i n Roma Antic existau asociaii bazate pe solidaritate care interveneau dup producerea pagubelor.

Apoi, apar elementele unui contract incipient de asigurare, sub forma unui contract de mprumut n care suma garanta un transport de mrfuri la mare distan; n cazul n care acestea nu ajungeau la destinaie, creditorul pierdea suma mprumutat. Acest contract se extinde treptat, fiind valabil i existnd chiar i n evul mediu timpuriu. 1 In zilele noastre , la baza asigurarilor se afla formarea si utilizarea fondului de asigurare . In contextul acestor 2 procese apar relatii intre participantii la asigurare . In prima etapa , fluxurile banesti pornesc de la persoanele fizice si juridice (asiguratii) sub forma primelor de asigurare , catre companiile de asigurare . In a doua etapa , fluxurile banesti pornesc de la fondul de asigurare sub forma despagubirilor sau a sumelor asigurate , catre asiguratii care au cunoscut pagube in urma producerii riscului asigurat . Cu alte cuvinte asigurarile repezinta un sistem de relatii constituite cu un rol precis , si anume de a asigura si proteja interesele personale sau patrimoniale ale asiguratilor prin formarea fondurilor banesti in urma colectarii primelor de asigurare . In schimb , asiguratorul isi asuma obligatia ca in cazul producerii riscului asigurat , sa despagubeasca asiguratul .

2 Elemente tehnice ale asigurrilor i contractul de asigurare a.Elementele tehnice ale asigurrilor. Este necesar cunoaterea urmatoarelor noiuni utilizate in domeniul asigurarilor , denumite elemente tehnice ale asigurrilor .Acestea sunt prezente in contractual de asigurare . Subiectul asigurrii asigurarea implic pri sau subiecte, pesoane fizice sau juridice, ntre care se formeaza raporturi de ordin juridic pe temeiuri contractuale sau legale . Aceti subieci sunt: asiguratorul societatea de asigurare ( persoana juridica ) care, n schimbul primei de asigurare primite de la asigurai, isi asuma urmatoarele raspunderi : de a plati suma asigurata in contractul de asigurare la producerea unui eveniment in viata persoanei respective , de a plati despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor si de a acoperi pagubele provocate de accidente si/sau calamitati naturale . asiguratul poate fi:
1

persoana fizic sau juridic care, i asigur bunurile mpotriva unor accidente sau calamiti naturale n schimbul unei prime de asigurare pltite asiguratorului persoana fizic care se asigur mpotriva unor evenimente cauzatoare de pagube ce pot aparea in viata sa . persoana fizic sau juridic care se asigur pentru prejudiciul pe care il poate face unei terte persoane . beneficiarul asigurrii este persoana indreptatita din punct de vedere legal s ncaseze suma asigurat sau despgubirea, cu observatia ca nu trebuie neaprat sa faca parte din contractul de asigurare. contractantul asigurrii persoana fizic sau juridic care poate realiza si ncheia asigurarea, fr a obine prin aceasta calitatea de asigurat (ex.: un agent economic poate s ncheie asigurarea pentru salariaii si transportai la i de la locul de munc, un membru al familiei realizeaza o asigurare si pentru ceilalti membrii ai familiei ). Obiectul asigurrii poate fi reprezentat de: bunuri asigurrile de bunuri implic plata unor despgubiri asiguratului de catre asigurator , n cazul n care, din cauza producerii unor calamitati, accidente, se produc pagube bunurilor asigurate. persoane acestea pot constitui obiect n asigurare prin prisma faptului c asiguratorul garanteaz persoanei fizice ca asigurat sau unei tere persoane ca beneficiar n asigurare plata sumei asigurate, la ivirea evenimentului cauzator de pagube . rspunderea civil asiguratorul preia obligaiile de despgubire pe care asiguratul le-ar putea avea fa de o alta persoan juridica sau fizica, creia asiguratul i-a produs un prejudiciu.

suma asigurat conform contractului de asigurare, este partea din valoarea asigurrii pentru care asiguratorul i asum rspunderea, n cazul producerii fenomenului pentru care s-a ncheiat asigurarea.* riscul asigurat evenimentul in urma caruia se produc pagubele .Pentru ca un eveniment sa poata fi considerat risc , este necesar ca acesta sa fie independent de vointa asiguratului , intamplator si generator de pagube . durata asigurrii perioada de timp in care exist raportul de asigurare dintre asigurat i asigurator, prima de asigurare suma de bani , cu rol de constituire a fondului de asigurare , platita de asigurator , necesara platii indemnizatiilor si despagubirilor in cazul producerii riscului asigurat prin contractul de asigurare . paguba i despgubirea de asigurare,

Pierdere materiala suferita de asigurat sau dauna produsa unui tert . Poate fi considerata a fi contravaloarea daunei suferite de cel prejudiciat . Pierderea poate fi materiala in cele mai multe cazuri , o stricaciune sau dauna adusa cuiva in mod involuntar si de asemenea in imprejurari de neprevazut . Asiguratul va fi despagubit conform contractului de asigurare . b. Contractul de asigurare. Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se oblig sa pltesc societatii de asigurare o prima , societatile de asigurare obligandu-se sa isi asume riscul producerii unui anumit eveniment si sa plateasca beneficiarului , care poate fi asiguratul sau o terta persoana , o despagubire in limitele stabilite.** Din definiia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia. El este un contract personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesiva, aleatoriu si de adeziune. Elementele contractului de asigurare: a. interesul asigurrii b. obiectul i riscul asigurrii c. suma asigurat d. prima de asigurare Condiiile de validitate ale contractului de asigurare sunt: a. existenta unui obiect determinat b. capacitatea de a contracta a parilor contractante. c. o cauz licit si moral. d. consimmntul valabil al prii ce se oblig. ncetarea contractului de asigurare. De obicei, contractul de asigurare cu durata determinata inceteaza prin ajungerea la termen, adica odata cu expirarea perioadei pentru care a fost incheiat. De asemenea contractual de asigurare inceteaza si dupa producerea evenimentului asigurat. Dupa plata sumei asigurate, obligatiile asiguratorului fata de asigurat dispar, ceea ce echivaleaza cu incetarea automata a contractului. Aceasta situatie se intalneste la asigurarea de accidente si de viata, cand survine cazul asigurat. In cazul asigurarii de bunuri contractul inceteaza numai daca in urma producerii riscului , bunurile au fost distruse total . Daca distrugerea a fost partiala contractul poate continua sa-si produca efectele, pentru o suma asigurata mai redusa. In cazul asigurarii de raspundere civila daca suma asigurata nu se

epuizeaza prin achitarea despagubirii tertului prejudiciat prin fapta asiguratului, asiguratorul va raspunde in continuare pana la concurentasumai contractate***

3 Clasificarea asigurrilor Clasificarea asigurrilor se realizeaza dup Dupa domeniu sau ramura de asigurare - asigurarile de bunuri; - asigurarile de persoane; - asigurarile de raspundere civila. Dupa obiectul de activitate - asigurarile de viata; - asigurarile de autovehicule; - asigurarile maritime si de transport; - asigurarile de aviatie; - asigurarile de incendiu si alte pagube la bunuri; - asigurarile de raspundere civila; - asigurarile de credite si garantii; Dupa forma juridica de realizare, - asigurarile obligatorii sau prin efectul legii; - asigurarile facultative sau contractuale. Dupa riscurile cuprinse in asigurare se clasifica in: - asigurari impotriva incendiilor, trasnetelor, exploziilor etc, sunt pentru cladiri, constructii, utilaje si instalatii, mijloace de transport, mobilier etc; - asigurari pentru boli si accidente la animale; - asigurari impotriva grindinilor, furtunilor, inundatiilor etc, de regula pentru culturile agricole; - asigurari impotriva defectarii si altor riscuri specifie la mijloacele de transport in timpul stationarii si al mersului, la transportul intern si international; - asigurari impotriva unor evenimente ce apar in viata oamenilor: deces, boli, accidente etc, care pot duce la pierderea temporara sau definitiva a capacitatii

de munca, sunt asigurarile de persoane; - asigurari impotriva cazurilor de raspundere civila la prejudiciile cauzate tertelor persoane prin efectuarea diferitelor activitati. Dupa sfera de cuprindere in profil teritorial sunt: - asigurarile interne; - asigurarile externe. Dupa felul raporturilor care se stabilesc intre asigurator si asigurat sunt: - asigurarile directe; - asigurarile indirecte sau reasigurarile.

4 Asigurrile categorie economic i social, rolul, functiile si importanta n dezvoltarea si activitatea economic i social. Necesitatea asigurarilor Asigurarea reprezinta o cheltuiala adesea trecuta cu vederea i subevaluata. Studentii au nevoie s constientizeze importana asigurrilor de via, auto , cu scopul de a proteja bunurile lor i ale membrilor familiei lor. Foarte puini studeni se gandesc la probabilitatea unei asigurari de viata , multi dintre ei nu constientizeaza moartea sau bolile ce pot aparea in orice moment . Trebuie discutata cu foarte mare atenie nevoia de asigurare, n scopul de a proteja n mod corespunztor patrimoniul personal. n timp ce unii pot considera costul de acoperire destul de ridicat , costul de a fi prins ntr-un moment de nevoie, fr aceasta poate fi devastatoara din punct de vedere financiar i personal. Neavand asigurare intr-un astfel de moment poate fora o familie n faliment fr a nlocui nimic din ce a fost pierdut n tragedie. . Din acest motiv, trebuie acordata o atentie sporita domeniului asigurarilor de bunuri si persoane , necesitatea acoperirii pentru cat mai multe posesiuni si valori fiind foarte importanta . De asemenea, detinerea unei case implica nevoia de asigurare. Nepasarea si ignorarea protejarii n mod corespunztor a casei impotriva unei multitudini de riscuri poate conduce familia intr-o situatie dificila , si neprevazuta .Muli oameni au nvat acest lucru n urma uraganului Katrina, cand casele lor nefiind asigurate au fost spulberate . Astfel muli triesc n mainile lor, corturi, chiar si in acest moment si platesc rate bancilor pe case care nu mai exist. Trebuia subliniata importanta asigurarii locuintei fie ea totala sau partiala .

n timp ce eforturile pentru unii par monumentale exista lucruri care pot fi facute cu scopul de a reduce costurile de asigurare. Pentru politica de proprietar, exist unele lucruri pe care le putei face individual si care vor reduce n cele din urm costul de asigurare. Lucruri cum ar fi alarme de intruziune, un acoperi nou, i inlocuiri de cabluri electrice sunt cunoscute pentru a reducerea aceste prime de multe ori substantiale. Costurile de protecie a proprietii auto pot fi reduse prin stabilirea un istoric de conducere fara incidente sau prin plata facturilor la timp . Importana asigurrilor are un aspect economic,dar i social, contribuind astfel la dezvoltarea economic si social : prin aplicarea principiului mutualitii si crearea unor comuniti de risc, mai mult, asigurarea contribuie la continuarea procesului de productie fara evenimente neplacute . asigurarea contribuie nu doar la finantarea unor aciuni de prevenire ci i la combaterea unor evenimente generatoare de pagube.In acest mod se mentine integritatea proprietatii de stat ,private si mixte . in urma plasamentelor fcute pe piaa de capitalul, companiile de asigurare contribuie la finanarea unor proiecte economice si dezvoltarea creditului; prin asigurarea i reasigurarea mrfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comer internaional, dar i a mijloacelor prin intermediul carora sunt transportate se procura valuta cu care se pot acoperi unele pagube si se realizeaza economii in valuta . prin primirea si cedarea unor riscuri in cadrul pieeti internaionale a asigurarilor, se urmareste extinderea relatiilor comerciale existente si crearea altora . Importanta asigurarilor este redata si de functiile acestora : Funcia principal a asigurrii reprezinta funcia de repartiie i se concretizeaza , in principal , n procesele ce stau la baza formarii fondului de asigurare aflat la dispoziia organizaiei de `asigurare, in urma colectarii primelor de asigurare (contribuiei), suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse n asigurare. n al doilea rnd functia de repartitie se manifest n procesul de dirijare a fondului de asigurare ctre destinaiile sale prevazute in contractul de asigurare i anume: finanarea actiunilor cu caracter preventiv, plata indemnizaiilor si despagubirilor,acoperirea cheltuielilor administrative ale societatii de asigurare dar i constituirea unor fonduri de rezerv. De asemenea prin intermediul funciei de repartiie se contribuie la bugetul de stat prin plata impozitelor si dirijarea lor catre bugetul de stat iar contributiile asigurarilor sociale contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat

Funcia de control reprezinta o functie complementara a asigurarilor si urmrete modul de incasare a primele de asigurare i a altor venituri ale organizaiei de asigurare, modul de efectuare a platilor cu titlul de indemnizaie de asigurare, cheltuielile administrative ,cheltuielile de prevenire a riscurilor etc . Funcia de compensare a pagubelor este a doua funcie a asigurrilor din punct de vedere a importantei i prezint interes att pentru economia unei ri cat si pentru asigurat : pentru asigurat, ofera siguranta cu privire la protecia vietii si a bunurilor; pentru ansamblul economiei naionale, asigurarea nu poate acoperi total pagubele dar, prin despagubire, poate s realizeze, ntr-un termen rezonabil, refacerea condiiilor pentru desfurarea activitii lucrative dar si productive Funcia de prevenire a producerii pagubelor este a doua funcie ca importan i se realizeaz pe dou ci: prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor; prin formularea unor condiii de asigurare cu rolul de a-i constrnge pe asiguratori s promoveze aciuni de prevenire a evenimentelor . Funcia financiar unde, asigurarea reprezinta una din prghiile sistemului financiar. ncasarea primelor de asigurare se face pe tot parcursul exerciiului financiar iar scadenta la inceputul anului de referin. O sursa de generala de creditare a economiei poate fi considerata diferenta dintre incasari si plati . Aceasta diferenta se constituie in disponibilitati curente la banci sau depozite . Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiar, ci si una educativ. n normele de drept statul sub form de obligatii si drepturi juridice prevede pentru membrii societii o comportare cuvenit. Normele de drept care reglementeaz asigurarea, de asemenea, stimuleaz o comportare cuvenit a subiecilor asigurrii, aceasta atingndu-se pe calea stabilirii unor nlesniri i sanciuni*** Asigurrile au devenit o important ramur a economiei naionale in tarile dezvoltate pentru c, prin valoarea adugat creat, aceste societi de asigurare, de de prestari servicii sau intermediere particip la formarea si sporirea produsului intern brut, particip la oferta de capital de mprumut de pe piaa financiar , ofer locuri de munc i prin sumele despagubite asigurailor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate. ASIGURARILE Ramur prestatoare de servicii se explica prin faptul c societatea de asigurare, ofer asiguratului un produs necorporal specific,i anume asumarea rspunderii pentru

riscurile asigurate, securitatea pentru cazurile convenite prin contractul de asigurare, n schimbul primelor de asigurare ncasate. Intermediar financiar const n faptul c, mai ales n asigurrile de via, societatea de asigurare ofer asigurailor nu numai protecia de asigurare, ci i instrumentele de economisire i de fructificare a resurselor bneti. Activitatea financiar const in faptul c, pe toata perioada derularii contractului de asigurare , asigurarea e influenat att de mrimea real a acesteia, cat si de mrimea absolut nominal a sumei acumulate. Astfel, contractul de asigurare reprezinta o crean condiionat emis de catre asigurator i achiziionat de catre asigurat. Asigurarile sunt creatoare de valoare adaugata . Asigurarile cuprind agentii de asigurare, companiile de asigurare,serviciile auxiliare ale asiguratorilor,oranizatiile de expertiza , consiliile asiguratilor dar si casele de pensii . Astfel, in tarile dezvoltate asigurarile produc o valoare bruta mare . In comparatie , putem mentiona tarile in curs de dezvoltare , unde rolul asigurarilor nu este la fel de important pentru economia nationala ,explicandu-se astfel slaba dezvoltare a sistemului asigurarilor . In fiecare an valoarea adaugat brut din asigurri fluctueaza, ca urmare a situatiei interne si externe a economiei , dar si a dezastrelor inregistrate. In general, valoarea adaugat brut n asigurri are o dinamic mai alert decat produsul intern brut. Cu mici excepii, mai ales din cauza cuantumului indemnizaiilor pltite sau rezervate, valoarea adaugat brut n asigurri evolueaz n acelai sens cu produsul intern brut, crete sau scade de la un an la altul. Asigurrile sunt o ramur creatoare de locuri de munc. Asigurrile au importan n economia arii i pentru c ofer numeroase locuri de munc, remarcndu-se o tendin de cretere a efectivelor de salariai n societile de asigurri. Asigurrile sunt o ramur participant la oferta de capital de mprumut pe piaa financiar. Societile de asigurri au obligaia s constituie rezerve de prime. Resursele finaciare provenite de la societile de asigurare nu sporesc masa monetar aflat n circulaie, ci doar o redistribuire, consolidnd astfel echilibrul monetar i se evit i noi emisii monetare pentru acoperirea deficitului bugetar. Dar ntr-o anumit mprejurare plasamentul are caracter monetar: la mprumuturile acoradate pe baza polielor de la asigurrile de via. Desi crete masa monetar, este o cretere mica i controlat. Societile de asigurare pot influena negativ sau pozitiv i balana de pli a rii, atunci cand se fac reasigurri. Daca aceste reasigurri depesc cadrul naional, apar fluxuri

n valut; toate aceste sume se reflect n balana de pli a rii influennd-o negativ sau pozitiv. Asigurrile sunt un factor de reducere a incertitudinii economice i un mijloc de reluare a activitii ntrerupte temporar. Atunci cand o persoan ncheie o asigurare, este contient de un anumit risc, ncercnd s se pun la adapost de consecinele negative. Riscul nu dispare, dar se mut efectele lui de la asigurat la asigurtor. Astfel viitorul pentru asigurat capat o anumit certitudine, o stabilizare a riscului financiar, prima de asigurare devine un cost de productie sau o cheltuiala in bugetul familiei. Asigurrile nu reduc numarul riscurilor, dar oamenii sunt mai bine pregatii sa le fac fa. Existena asigurrilor face posibil repararea cldirilor, mainilor, nlocuirea anumitor bunuri ntr-un timp ce ine de procurarea materialelor i de executarea reparaiilor i nu de lipsa resurselor financiare necesare.