Sunteți pe pagina 1din 142

ॐ ॐॐ

वभू त पाद:
Vibhūti-Pādaḥ
III. Partea despre Puterile Extraordinare
Capitolul referitor la antrenamentul care vizează realizarea
Puterilor Supranaturale [ Vibhūtti Pada ]
Cartea III: Partea despre Puterile divine sau supranaturale (Vibhuti Pada)/
Book III: Portion on the Extraordinary or Supernatural Powers (Vibhuti Pada)]
Acest capitol face parte din cartea despre care Nikola Tesla spunea ca “reprezinta
cel mai mare tezaur de cunoastere, pe care ni l-a lasat mostenire civilizatia
care ne-a precedat” ( relatare facuta de Henri Coanda )

पत ज ल योग सू
Patañjali Yoga Sūtra
पत ज ल योग सू ा न
Patañjali Yoga Sūtrāni
Reguli de Aliniere / Alignment Instructions [ Yoga Sūtra]
Text in limba sanskrita insotit de transliterare si traducere in limba romana si
engleza / Sanskrit Text with Translation and translation in Romanian and English
de Mirahorian
5.3. Cartea III: Partea despre Puterile divine sau supranaturale (Vibhuti Pada)/
Book III: Portion on the Extraordinary or Supernatural Powers (Vibhuti Pada)]
"Partea despre Puterile divine sau supranaturale ( divine)" (Vibhutti Pada) este capitolul
unde sunt indicate pe parcursul a 56 de sutra efectele practicii de asezare ( a corpului mintii si
inimii) in starea unificata de centrare/aliniere cu izvorul universului manifestat ( realitatea sursa).
Aceste efecte sau fructe ale functionarii holografice sau ale intrarii in regimul direct de
functionare ( numit si non-dualist) al fiintei umane, in care se manifesta capacitatile nemijlocite
de cunoastere si de actiune ( puterile mistice, oculte, supranaturale), sunt cunoscute in
lb.sanskrita sub mai multe denumirii: vibhuti [ lit.: “cenusa sacra”, desemneaza harurile si
darurile, rezultatul aprinderii focului sacru (tapas)], siddhis (perfectiunile, desavarsirile, puterile
divine, capacitatile oculte sau divine ori magice de cunoastere si de actiune), bala (forte; puteri);/
The third book named "Portion on Extraordinary or Supernatural Powers " (Vibhutti Pada)
describes in 56 sutras the fruits or the effects (namely the holographic functioning of mind and
the access to direct powers of knowledge and action upon the manifested reality); of your practice
to realise the centering and the alignment of the mind with the source of the manifested
universeThese effects or fruits are known in sanskrit language as vibhuti ( perfections, divine
gifts, divine or supernatural powers ), siddhis (divine powers; occult, psychic or magical powers)
and bala ( powers, forces).

Sutra:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

Acest text cuprind doar capitolul 5.3 [ Partea despre Puterile divine sau
supranaturale (Vibhuti Pada)] in care sunt indicate efectele accesului la
regimul divin (holografic, non-dualist) de functionare

Nota: acesta este fostul sfarsit al lucrarii lui Patanjali.


Partea a patra ( Kaivalya Pada) se ocupa de altceva ( supremul siddhis) decat
restul lucrarii : clasificarea mijloacelor de a realiza accesul la regimul de functionare
directa [ YS 4.1: inginerie genetica, droguri (“the spice” in cartea si filmul Dune,
ecranizare a romanului lui Frank Herbert), asceza (tapas), cuvant ( mantra) si
transa mistica ], intelegerea modelul buddhist al irigarii campului de catre un
agricultor [ explica trezirea prin reconectare la ocean, prin inlaturarea barajelor din
calea apei (Petre Ţuţea vorbea despre "inlaturarea dopului", care a transformat
izvorul, in recipient ].
PATANJALI
YOGA SUTRA YOGA SUTRA
Aforismele Yoga ale lui Patanjali [AFORISME YOGA]
Instructiuni mnemotehnice pentru
(Instructiuni pentru Aliniere) ancorarea stabila in Ultima Realitate
(Centrul; Temelia; Axul; Izvorul si
Banca de Date a Universului fenomenal);
traducere din lb. sanskrita, dictionar
sanskrit-roman-englez al termenilor Regulile practice ale antrenamentului antic de
aliniere (Yoga) care conduc la cunoasterea
din experimentala a Sinelui, la autocontrol,
Yoga Sutra note si comentarii de: vindecare, acces la puterile divine si la
Swami Dhirendra Brahmachari si Eliberare din starea actuala de ratacire,
Dan Mirahorian ignoranta, neputinta si suferinta.

Dan Mirahorian
Cuprins/Table of contents Copyright © 2004
All Rights Reserved

1.Cuvant inainte/Foreword
2.Planul tematic al Instructiunilor de Aliniere (Yoga Sutra) ale lui Patanjali/ Thematic Plan of
Alignment Rules(Yoga Sutras) of Patanjali
3.Schema conexiunilor informationale dintre instructiunile(sutra) de aliniere(yoga) ale lui Patanjali
din Yoga Sutra in care este indicata "Calea Octupla sau cu opt ramuri" (Ashtanga Yoga) si temelia
Raja Yoga(Yoga Regala) / Diagram of Informational Connections between the rules (sutra) for
alignment(yoga) of Patanjali presented in Yoga Sutra , in which is exposed the Path of "Eight
branches Yoga" (Ashtanga Yoga) and the foundation Raja Yoga(Royal Yoga)
4.Lista Aforismelelor Yoga ale lui Patanjali / List of the Yoga Aphorisms of Patanjali
5.Yoga-Sutra:Traducere Sanskrita-Romana-Engleza/Yoga-Sutra:Sanskrit-Romanian-English
Translation
5.1 Cartea I: Partea despre Transa Mistica sau Enstaza(Samadhi Pada)/Book I: Portion on Mystic
Trance or Enstasis(Samadhi Pada)
Sutra:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51
5.2.Cartea II: Partea despre Realizarea Practica (Sadhana Pada)/
Book II:Portion on Path of Practical Realization (Sadhana Pada)
Sutra:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55
5.3. Cartea III: Partea despre Puterile divine sau supranaturale (Vibhuti Pada)/
Book III: Portion on the Extraordinary or Supernatural Powers(Vibhuti Pada)
Sutra:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56
5.4.Cartea IV: Partea despre Eliberare sau Izolare (Kaivalya Pada)/
Book IV: Portion on Liberation or Absolute Independence (Kaivalya Pada)
Sutra:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

6.Ghid de pronuntare a lb.Sanskrite/Sanskrit pronunciation guide


7.Schema de transliterare in litere latine/Standard Scheme for Roman Transliteration
8.Alfabet Sanskrit/Sanskrit Alphabet
9.Indexul termenilor in lb.sanskrita din Yoga Sutra/
Dictionar Sanskrit-Roman-Englez/Sanskrit-Romanian-English Glossary
10.Bibliografie/Bibliography
11.Despre autor/About the author

Dan Mirahorian
Copyright © 2004
All Rights Reserved
Bibliografie/ Bibliography
Prescurtarile folosite in comentariul Yoga Sutra sunt urmatoarele:/Abbreviations used in the
commentary are as follows:

[RO1]MISA(varianta insotita de comentariile din RO3 ce poate fi consultata pe Internet[la adresa:


http://www.yoga.go.ro]
[RO2]Fotescu, Walter,Yoga-Sutra,traducere ce foloseste RO3,Editura Herald,Bucuresti,2001;
[RO3]Satyananda Paramahamsa,Yoga-Sutra,traducere in lb.romana a conferintelor de la Bihar School of
Yoga,1967-1968 pt. explicarea Yoga Sutras lui Patanjali (International Yoga Teacher's Training Course);
[RO4]Eliade, Mircea. Patanjali si Yoga, Ed. du Seuil,1962;Tehnicile Yoga,Ed.Gallimard,1975; Patañjali et le Yoga,
Ed. du Seuil,1962 ,Patanjali and Yoga ,New York: Schocken, 1975; Eliade, Mircea. Yoga: Immortality And
Freedom. Princeton, NJ: Princeton University Press, 1958;Techniques du Yoga,Ed.Gallimard,1948,1975;
[RO5]Fagetean, Constantin, Yoga-Sutra,traducere de Constantin Fagetean,comentariu de Gheorghe Jurj,Societatea
Informatia, Bucuresti,1993;
[RO6]Osho (Bhagwan Shree Rajneesh), Patanjali Yoga-Sutra (Stiinta sufletului) comentariu in 10 volume;
traducere de Sorin Voinea (adaptarea textului de Angela Mayer si Marius Petre), Editura RAM, Bucuresti,2001
[AT]Wikipedia,free translation of "Yoga Sutras of Patanjali": http://en.wikipedia.org/wiki/Yoga_Sutras_of_Patanjali
[B] Bouanchaud,Bernard, The Essence Of Yoga: reflections on the Yoga-Sutra s of Patanjali. Portland, Rudra Press, 1997;
[BG] Bon Giovanni, The Yoga Sutras of Patanjali, The Threads of Union;
The first English translation is by the pseudonymous Bon Giovanni,1906
[BM] Barbara, Miller Stoller ,On The Yoga Sutra attributed to Patanjali, Yoga-Discipline of Freedom(The classic
text of mental and physical enlightenment);Bantam Books,1995
[CJ] Johnston, Charles, The Yoga Sutras of Patanjali,New York, 1912, 1949, 1952, London, 1952
[D] Desikachar , T.K.V.,Patanjali's Yogasutras, The Heart Of Yoga. Rochester,VT: Inner Traditions , Rudra
Press, 1995; ISBN 0 89281 533 71995

[DK] Djahal Khul,English translation is by via Alice Bailey;The Yoga Sutras of Patanjali paraphrased by Djwhal
Khul with commentary by Alice Bailey
[DM] Dan Mirahorian,Yoga-Sutra (Instructiuni pentru Aliniere) ale lui Patanjali ,traducere si comentariu, 2004,
2005,2006,Bucuresti,Romania; Yoga-Sutra of Patanjali(Centering Instructions) translation and commentary by Dan
Mirahorian,2004,Bucharest,Romania
[DUN] Dungen ,Wim van den, The Yoga-Sutra of Patanjali,by Wim van den Dungen,© 1997 - 2006 Wim van den
Dungen,Pascal van Dieren, Evelyne Philippaerts et Dominique Wiche,Le Yoga-Sutra de Patañjali.Traduit par
Anvers, 1997,
[E] Eliade, Mircea vedeti:[RO4]
[EK] Master E.K.; "The Yoga of Patanjali", Kulapathi Book Trust; ISBN 81-85943-05-2
[F] Feuerstein,Georg Yoga-Sutra of Patanjali, in pages 288-310 of The Yoga Tradition; Prescott,AZ: Hohm Press,
1998 ; ISBN 0 934252 83 1; Feuerstein, Georg. The Yoga-Sutra s of Patañjali. Rochester,VT: Inner Traditions,
1989, Feuerstein, Georg. The Yoga Tradition - Its History, Literature, Philosophy and Practice: Delhi, 2002, The
Yoga-Sûtra of Patanjali,translation with comments by Georg Fuerstein ,Ph.D
[FM]Fernando Maureira(Argentina)Yoga Sutra original Spanish file corrected by Pedro Oliveira of Brazil. (Feb
2000)
[H]Hariharananda Swami,Aranya, Yoga Philosophy of Patanjali (translated by P.N. Mukerji) with Bhasvati (5th
ed.): Calcutta, 2000/ Hariharananda Swami,Aranya, Sutras de Patanjali (Traduction de l'appendice F du livre Yoga
"Philosophy of Patanjali" Publie par Calcutta University Press) Collection des Aphorismes Yogis
[IY] Iyengar, B.K.S. Light on the Yoga Sutras of Patanjali (8th ed.): New Delhi, 2003.
[JA]Jose Antonio, second Spanish translation,Madrid,1968
[MF]Mazet,Francoise,Patanjali,Yoga-Sutras,traduction du sanscrit et commentaire par Françoise Mazet, Paris,
Albin Michel, 1991
[O] Osho(Bhagwan Shree Rajneesh),Yoga-the alpha and the omega-Discourses on the Yoga Sutras of Patanjali in
1975 (10 volumes), Rajneesh Foundation,India,First Eition,1976
[R]Radhakrishnan,Sarvepalli and Charles A. Moore (eds.), A Sourcebook in Indian Philosophy, pages 453-485;
Princeton University Press, 1957; ISBN 0 691 01958 4
[RI] Raghavan Narasimhan Iyer, The Yoga Sutras of Patanjali ,1987 ;
[RM] Rama Prasada, 1912,via Harry Zingel, Rama Prasada,Patanjali's Yoga Sutras With the Commentary of Vyasa
and the Gloss of Vachaspati Misra, and an Intro. by Srisa Chandra Vasu, Munshiram Manoharlal ,IDD595
,Paperback (Edition: 1988 YB,TV, 2005),Munishiram New Delhi: Manoharlal Publishers Pvt. Ltd.ISBN 81-215-
0964-5
[S] Satchidananda ,Sri Swami ,The Yoga Sutras of Patanjali, translation and commentary Integral Yoga
Publications, 1990; ISBN 0 932040 38 1
[SB]Sanderson Beck, Yoga Sutras "union threads" by Patanjali ,English version,1996.
[SIV]Sivananda, Swami, Raja Yoga Gishikesh, the Divine Life Society, 1937 (Translation, commentary and
Sanskrit Devenagiri)
[SJ] Sotapanna Jhanananda, The Yoga-Sûtra of Patañjali,A Translation from Sanskrit to English,By the
contemplative recluse monk (Jeffrey S, Brooks),Revision 1.1 rendered July 23, 2005,Copyright 2005;
[SK]Sankara on the Yoga Sutras A Full Translation of the Newly Discovered Text , Complete Commentary
(vivarana) by Sankara(about AD 700) on the Yoga Sutras ,by Trevor Leggett (Edition: 1992),Motilal Banarsidas
Publishers Pvt. Ltd.ISBN 81-208-1028-7
[SVKT]Swami Venkatesananda ,Enlightened Living, Yoga Sutras, Lapo Province, South Africa,1975
[SWJB] Swami Jnaneshvara Bharati- Yoga Sutras of Patanjali,Yoga Sutras Interpretive Translation;The 196
Sutras,http://www.swamij.com/yoga-sutras-list.htm
[T]Taimni,I.K., The Science of Yoga: The Yoga-Sutras of Patanjali in Sanskrit With Transliteration in Roman,
Translation and Commentary in English ,by I. K. Taimni,The Theosophical Publishing House, Wheaton, IL,
Madras,India,Wheaton,USA,London,England,1961(First Print); ISBN 0 8356 0023 8
[VIV] Vivekananda, Swami, Raja Yoga ,New York: Ramakrishna-Vivekananda Center, 1956
[WQJ]W.Q. Judge, The Yoga Aphorisms of Patanjali,Tiwari's Pilgrims Book House,Kathmandu,Nepal,1970
[WE] Wood, Ernest,Aphorismes du Yoga, Patanjali,La Pratique du Yoga,Petit Bibliotheque Payot,1967; Wood,
Ernest,,Practical yoga,ancient and modern,Beverly Hills,California,1948,1973
[WJH] Woods, James Haughton,The Yoga-System of Patanjali ,Paperback (Edition: 1998) ,Motilal Banarsidas
Publishers Pvt. Ltd.,
Alice A. Bailey(tr. lb.franceza)
http://www.scribd.com/doc/3483939/La-Lumiere-de-lAme-Les-Yogas-Sutras-de-Patanjali
Comentarii / Commentaries
[V] [YBh ] Yoga-Bhashya a 5th century commentary on the Yoga- Sutras, by Vyasa
Vyasa's Yoga Bhasya, as translated by PN Mukerji in Swami Hariharananda Aranya, Yoga
Philosophy of Patanjali
[TV]Tattva-Vaisharadi, a 9th century gloss on the Yoga- Sutras and Yoga-Bhasya, by Vacaspati Mishra
Secol/Siglo Autor/Author Titlu/Title/Título
(e.n)(D.C.)
V Vyâsa Yoga Bhâshya
IX Vâchaspati Mishra Tattva Vaishâradî
XI Bhoja Râja Mârtanda
XI al Bîrûnî Kitâb Patanjal
XIV Shankara Bhagavatpâda Yoga Bhâshya Vivarana
XIV Mâdhava Sarva Darshana Samgraha
XV Nârâyana Tîrtha Yoga Siddhânta Chandrikâ
XV Nârâyana Tîrtha Sûtra Artha Bodhinî
XVI Râmânanda Sarasvati Mani Prabhâ
XVI Nâgojî Bhatta (Nâgesha) Laghvî Yoga Bhâshya
XVI Nâgojî Bhatta (Nâgesha) Brihatî Yoga Bhâshya
XVI Vijñâna Bhikshu Yoga Vârttika
XVI Vijñâna Bhikshu Yoga Sâra Samgraha

Dictionare pt. lb. Sanskrita/ Sanskrit Dictionaries

[Mo] [MW] Monier-Williams, Sanskrit-English Dictionary,Motital Banarsidasss Publishers


PVT.LTD,India,1993
[Cap. Dic] Capeller's Sanskrit-English Dictionary (an on-line version of Capeller's Sanskrit Dictionary, 1891,
with approx. 50,000 main entries) available at:http://www.uni-koeln.de/phil-
fak/indologie/tamil/cap_search.html
[Col. Dic]Cologne Digital Sanskrit Dictionary (an on-line dictionary currently containing c. 160,000 entries
from the Monier-Williams Dictionary) available for consultation at:http://www.uni-koeln.de/phil-
fak/indologie/tamil/mwd_search.html
Sanskrit Heritage Dictionary http://sanskrit.inria.fr/DICO/69.html
पत ज ल योग सू
Patañjali Yoga Sūtra
पत ज ल योग सू ा न
Patañjali Yoga Sūtrāni
Reguli de Aliniere / Alignment Instructions [ Yoga Sūtra]
Text in limba sanskrita insotit de transliterare si traducere in limba romana si
engleza / Sanskrit Text with Translation and translation in Romanian and English
de Mirahorian

वभू त पाद:
Vibhūti-Pādaḥ
III. Partea despre Puterile Extraordinare
Book III. Capitolul referitor la antrenamentul care vizează realizarea
Puterilor Supranaturale [Vibhūtti Pada]

5.3. Cartea III: Partea despre Puterile divine sau supranaturale (Vibhuti Pada)/
Book III: Portion on the Extraordinary or Supernatural Powers(Vibhuti Pada)]
"Partea despre Puterile divine sau supranaturale ( divine)" (Vibhutti Pada) este capitolul
unde sunt indicate pe parcursul a 56 de sutra efectele practicii de asezare ( a corpului mintii si
inimii) in starea unificata de centrare/aliniere cu izvorul universului manifestat ( realitatea sursa).
Aceste efecte sau fructe ale functionarii holografice sau ale intrarii in regimul direct de
functionare ( numit si non-dualist) al fiintei umane, in care se manifesta capacitatile nemijlocite
de cunoastere si de actiune ( puterile mistice, oculte, supranaturale), sunt cunoscute in
lb.sanskrita sub mai multe denumirii: vibhuti [ lit.: “cenusa sacra”, desemneaza harurile si
darurile, rezultatul aprinderii focului sacru (tapas)], siddhis (perfectiunile, desavarsirile, puterile
divine, capacitatile oculte sau divine ori magice de cunoastere si de actiune), bala (forte; puteri);/
The third book named "Portion on Extraordinary or Supernatural Powers " (Vibhutti Pada)
describes in 56 sutras the fruits or the effects (namely the holographic functioning of mind and
the access to direct powers of knowledge and action upon the manifested reality); of your practice
to realise the centering and the alignment of the mind with the source of the manifested
universeThese effects or fruits are known in sanskrit language as vibhuti ( perfections, divine
gifts, divine or supernatural powers ), siddhis (divine powers; occult, psychic or magical powers)
and bala ( powers, forces).

Sutra:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

ॐॐॐ
YS 3.1. 3.1.  .
3.1.dezbNxiíÄSyxar[a
deṡa-bandhaṡ cittasya dhāraṇā
deśabandhaś cittasya dhāraṇā // (1.1)
deśa-bandha citta dhāraṇā
desha bandhas chittasya dharana
Traducerea convergenta/ ConvergentTranslation:
R: Concentrarea (dharana) este legarea sau fixarea atentiei (bandha) mintii (chitta) de un loc
[continut mental determinat:obiect,idee](desha); E:Concentration (dharana) is binding or
focussing (the attention) of the mind (chitta) onto one object or place (desha); F:La concentration
(dharana) est la liaison ou la fixation (d'attention) (bandha) du mental (chitta) a un (seul) lieu
[espace,territoire ou un objet determine] (desha); S: La concentración (dharana) es atar o la
fijación(bandha) de la mente(chitta) [en estado de abstracción sensorial] en un [solo]lugar o punto
(desha);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
deṡa (desha)(दे श) = R: MW496.2 (masculin) loc; localizare spatiala; zona de focalizare; continut mental;obiect;idee;
spatiu;teritoriu;sector determinat;pozitie, regiune, localitate,tara;spatiu, punct; deriva de la radacina √dish (a indica, a arata,a
semnala); YS 2.31;YS 2.50;YS 3.1;YS 4.9; deshaih (deshair) (masculin, instrumental, plural) YS 3.53; E: place;localization in
space; area of focus; spot; mental content; position;situation; object, point, space,object or idea; F: lieu;espace, territoire;
position; lieu ;endroit, un objet determine; S: MW496.2 (masculino) lugar, posición, región, espacio, punto; deriva de √dish
(indicar, mostrar, señalar); II.31 - II.50 - III.1 - IV.9; deshaih (masculino, instrumental, plural) YS 3.53;
bandhaḥ(bandha)(ब ध) = R: MW720.3 (masculino) 1) conexiune cu ceva, a pune alaturi de ceva,a uni; 2) fixare,
focalizare; legare, unire, atasare; conectare; retinere;ingradire; relatie; deriva de la: √bandh (a atasa;a lega ); III.38; bandhaḥ
(masculin, nominativ, singular) YS 3.1;; E: binding to, holding, fixing, uniting; link, fixation; focusing; confining;
F: la liaison ou la fixation (d'attention); S: atar;llegar;la fijación; MW720.3 (masculino) 1) conexión con algo, poner junto a
algo, unir; 2) fijación, atadura, unión, apego; deriva de √bandh (atar); YS 3.38; bandhaḥ (masculino, nominativo, singular)
YS 3.1;
citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) mintea[tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri verbale(cuvinte) sau
vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea termenului citta(chitta)
drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces ,un fluviu,un flux de vrittis]; traficul din minte; amintiti-va ca "nu ne
putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea este o curgere ca un râu ,care
se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un obiect conduce la neglijarea
"vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem dincolo de tesatura care
alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta, conştiinţa;procesele care conduc la
manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere; deriva de la √cit (a percepe, a
observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori constiinta in totalitatea sa, impreuna cu
toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor, proceselor intelectuale, volitive si
emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra), constiinta existentei individuale
(asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de perceptie senzoriala(jnanen
indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern (antahkarana) din Samkhya si
Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.35 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru, nominativ, singular) I.37 - IV.5 -
IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutru, nominativ, plural)
IV.4; E: mind;mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S: MW395.3 (neutro) mente, razón,
inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que es percibido, aquello sobre lo que
la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades y funciones; 3) la sede, el órgano,
el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del individuo; 4) se compone de intelecto
(buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente sensible (manas); 5) es similar al
concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16
- IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1
- III.11 - III.12 - III.39 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
dhāraṇā(dharana)(धारण) = R: MW515.2 (masculin) concentrare, focalizarea atentiei; concentrarea mintii (oprirea
respiratiei este efectul secundar al opririi mintii); retentie; deriva de la √dhṛ (a retine, mentine, sustine); 1) unidirectionalitate
mentala sau atentie (ekâgratâ) efectuata cu telul de a intelege obiectul; 2) al saselea membru (anga) al caii yoga cu opt ramuri
(ashtanga); dhāraṇā (femenin, nominativ, singular) YS 2..29 ;YS 3.1; dhāraṇāsu (femenin, locativ, plural) YS 2.53;
E:concentration, focusing, directing attention;F: la concentration; S: MW515.2 (masculino) concentración; retención; deriva de
√dhṛ (retener, mantener, soportar); 1) unidireccionalidad mental o atención (ekâgratâ) efectuada con ánimo de comprender el
objeto; 2) sexto miembro del yoga de ocho pasos (ashtanga); dhāraṇā (femenino, nominativo, singular) YS 2..29 - YS 3.1;
dhāraṇāsu (femenino, locativo, plural) YS 2.53

Nota: Dharana (concentrarea; focalizarea atentiei) consta in legarea mintii de un loc,ales de noi insine in mod
deliberat[ acest loc,teritoriu sau obiect de care ne ancoram mintea poate fi un model de realizare(Iisus),o idee(starea
de eliberare sau de desteptare),o senzatie(de predare sau de abandonare fata de Dumnezeu),un sentiment(de iubire
fata de tot ceea ce exista),o imagine(a starii de armonie dintre semeni) sau orice alt continut mental cum ar fi cele
indicate anterior de Patanjali: ascultarea ecoului vibratiei declansate de recitarea unei mantra, urmarirea corpului care
se aseaza intr-o pozitie imobila (asana), urmarirea respiratiei care intra si iese,ascultarea senzatiilor ori a gandurilor
care ca niste nori pe cerul mental vin si pleaca.In cursul concentrarii(dharana) este prezenta dualitatea subiect-
obiect doar in faza preliminara fiindca dupa absorbtia concentrativa se intra in meditatie(dhyana) si transa
mistica(samadhi).Sivananda compara dharana cu prima dintre fazele dresajului unui elefant salbatic-se incepe cu
legarea acestuia de un stalp bine infipt in pamant;in mod similar mintea agitata (ca o maimuta) poate fi dresata daca
e legata de obiectul ales pt. focalizarea atentiei ca de un stalp;

Comentarii/Commentary:
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)
(Bhasya) uktâni pañca bahirangâni(ni):sâdhanâni.
Au fos deja explicate cele cinci ramuri (anga) ale practicii externe
Han sido explicados los cinco miembros externos.
(Bhasya) dhâranâ vaktavyâ
In continuare este prezentata concentrarea (dharana)
A continuación se explica la concentración (dhâranâ).
Capitulul II a prezentat cinci, din cele opt ramuri ale yoga (ashtanga yoga) actiunii ca cea mai importanta metoda
pt.a indeplini telul yoga. In acest capitol sunt prezentate ultimele trei ramuri (anga) si efectele sau implinirile lor.
Aceste trei ramuri sunt infloriri sau fructificari ale yoga si reprezinta atat rezultate cat si mijloace.Prin realizarea lor
se obtine accesul la capacitati supranaturale sau extraordinare(siddhis).
Aceste realizari ale practicii yoga culmineaza cu starea de eliberare(kaivalya), care constituie tema Capitolului IV.
Termenul vibhûti(perfectiuni;manifestari;cenusa sacra), tradus drept capacitati paranormale sau
extraordinare(siddhis), provine de la radacina vibhû, care inseamna “a produce, a fi produs;a se manifesta, a fi
capabil;apt”. Se poate traduce vibhûti in diferite feluri: maretia puterii, capacitate, forta, prosperitate, succes,
demnitate, rang, splendoare, bogatie,noroc, puteri supranaturale, cenusa sacra si marca spirituala.
Capitolul III expune capacitatile supranaturale si ultimele trei ramuri (anga) ale yoga respunde la urmatoarele
intrebari: de la YS 3.1 la 3 Care sunt pasii ce trebuie stapaniti?; de la YS 4.4 la 4.8 Ce este samyama si cum s-o
utilizam?; de la YS 3.9 la 12 Care sunt diferitele niveluri de transformare ?; de la YS 3.13 la 36 Cum se explica
“capacitatile supranaturale”?; YS 3.37 Ce pericol prezinta?; de la YS 3.38 la 3.49 Care sunt capacitatile
supranaturale ?; de la YS 3.50 la 3.51 Ce trebuie evitat ?; de la YS 3.52 la 55 In ce consta realizarea suprema?
(Bouanchaud, Bernard “The Essence of Yoga”).

El Capítulo II intodujo los ocho miembros del yoga de la acción como el método mas importante para cumplir el
propósito del yoga y describió los cinco primeros miembros. En este Capítulo se muestran los últimos tres miembros
y sus logros. Estos tres miembros son resultados mas bien que medios —son el florecimiento del yoga. Con su
domino se adquieren facultades excepcionales.
Dominando estos logros, el yoga culmina en el estado de liberación, que constituye el tema del Capítulo IV. La
palabra vibhûti, traducida como facultades excepcionales, procede de la raiz vibhû, que significa “producir, ser
producido, manifestarse, ser capaz”. Se puede traducir vibhûti de numerosas formas: grandeza de poder, capacidad,
fuerza, prosperidad, éxito, dignidad, rango, esplendor, riqueza, rico, fortuna, poderes sobrenaturales, cenizas y marca
espiritual. El Capítulo III expone las facultades excepcionales y los últimos tres miembros del yoga respondiendo a
las siguientes cuestiones: III.1 a 3 ¿Cuáles son los pasos hacia el dominio?; III.4 a 8 ¿Qué es el dominio y cómo
utilizarlo?; III.9 a 12 ¿Cuáles son los diferentes niveles de transformación?; III.13 a 36 ¿Cómo se explican las
“facultades excepcionales”?; III.37 ¿Qué peligro presentan?; III.38 a 49 ¿Cuáles son las facultades excepcionales?;
III.50 a 51 ¿Qué debemos evitar?; III.52 a 55 ¿En qué consiste la realización última? (Bouanchaud, Bernard “The
Essence of Yoga”).
V says, "Dharana. consists in holding or fixing the mind on the navel circle, or on the lotus of the heart, or on the
effulgent centre of the head, or on the tip of the nose or of the tongue, or on such like spots in the body, or on any
external object, by means of the modifications of the mind."
B says that the object that is the focus of concentration can be a seen object, a concept or idea easily accessible - such
as a question, problem, relationship or metaphysical concept. But whatever object is chosen, it "must be free of
excessive attachment, repulsion or fear." (see YS 2, 7-9) He adds that "in posture based yoga, a first step toward
concentration is observation of the body and breath." This first step is clearly within the grasp of any yoga student,
and probably the best one to begin with!
T begins with a reminder of the purpose of the first five "limbs" of yoga:
· yama and niyama eliminate the disturbances caused by uncontrolled emotions and desires;
· asana and pranayama eliminate disturbances arising from the physical body;
· pratyàhàra cuts off the external world and its impressions on the mind.
Once this has been achieved, the practitioner is ready to proceed with the successful practice of the final three
"limbs". Up to a point, the first five can be practised simultaneously. The final three follow one from the other.
[VIV]Dharana (concentration) is when the mind holds on to some object, either in the body, or outside the body, and
keeps itself in that state.
[RO] Aici "loc" înseamnă loc fizic sau psihic. În diferite scripturi se spune că există trei baze pe care se poate sprijini
concentrarea şi anume, obiectivă, subiectivă şi vizionară. Deci, dharana (concentrare) înseamnă îngrădirea minţii într-un
singur loc, asupra unui singur punct sau obiect. În Mahabharata se dă un exemplu bun despre ce înseamnă atenţie
focalizată. În timp ce-i învăţa pe Pandavas să tragă cu arcul, guru-l (învăţătorul spiritual) lor, Drona, i-a întrebat care era
obiectul pe care-l vedeau. Arjuna a răspuns că el vedea numai ochiul păsării care era ţinta şi nimic altceva. Iată un
exemplu de concentrare.
Atunci când mintea este concentrată asupra unui punct, percepţia devine intensă. Când ochii sunt închişi obiectul, care
poate fi un gând, o idee sau un cuvânt, apare intens în conştiinţă. Mintea nu se mişcă şi nu părăseşte obiectul concetrării.
Dacă ea se mişcă, acest lucru este numit vikshepa. Vikshepa înseamnă oscilaţie. În timpul concentrării nu trebuie să
existe decât conştiinţa obiectului concentrării, şi nimic altceva. Se spune uneori că puteţi avea două locuri asupra cărora
se realizează concetrarea. De exemplu, atunci când faceţi japa mantra [repetarea unei mantra (a unui cuvânt)], mantra
este un factor şi forma este al doilea factor. Pentru un începător, concentrarea cu japa asupra a doi factori este mai bună.
Mai târziu, concentrarea se poate face fără japa. Atâta timp cât va exista fluxul de sânge din creier vor exista şi vibraţiile,
iar concentrarea va fi dificilă. Fluxul de sânge trebuie redus şi nu trebuie să existe nici o vibraţie. Pentru aceasta, ne
folosim de sistemul optic (ochi). Prin intermediul sistemului optic, vibraţiile creierului fizic sunt reduse. Dacă vă uitaţi la
un punct cu ochii deschişi şi nu clipiţi un timp, iar apoi închideţi ochii, veţi adormi în câteva minute. La fel cum opriţi
valurile sau unduirile de pe suprafaţa unei ape lăsând ca acea apă se se liniştească, în mod analog vibraţiile creierului pot
fi oprite prin îndepărtarea diferiţilor factori perturbatori. Chiar şi creierul fiziologic trebuie să fie oprit. Pentru asta, noi
fixăm mintea asupra unui singur punct, cum ar fi o chakra din corp, de exemplu muladhara, manipura sau ajna,
fixându-ne conştiinţa asupra acesteia.
Dacă mintea oscilează, nu-i permiteţi acest lucru. În acest fel activităţile cerebrale încetează pentru un timp; în acest timp
are loc concentrarea. La început nu este posibil să se realizeze concentrarea pe durate mari de timp.
Concentrarea nu este o stare de uitare. Dacă uitaţi totul, inclusiv obiectul, această stare este numită shunya samadhi sau
laya, dar concentrarea trebuie să includă atenţie dirijată asupra unui singur obiect. Dacă vă concentraţi asupra unei
mantra-e (cuvânt), atenţia trebuie să fie complet captivată de aceasta, fără să existe nici cea mai mică întrerupere. Dacă
apare întreruperea, atunci starea este concentrare; dacă nu există întrerupere, atunci starea este dhyana (meditaţie).
Trebuie subliniat că în timpul concentrării suntem conştienţi că ne concentrăm. Meditaţia nu diferă de concentrare; ea
este numai o concentrare de o calitate superioară.
În dharana există conştiinţa obiectului, care este din când în când întreruptă. Atenţia poate fi întreruptă datorită unui
zgomot exterior sau datorită unor gânduri care trec prin minte. Astfel, dharana este concentrarea conştiinţei cu pauze
intermitente.Uneori întreruperile sunt de aşa natură încât nu ne mai putem concentra din nou. Acest lucru este numit
vikshepa. Este o tulburare, o distracţie. Incepătorul se loveşte întotdeauna de această dificultate. Uneori el este
capabil să-şi readucă mintea la loc, alteori nu. Acest lucru se întâmplă deoarece corpul fizic nu are o poziţie stabilă.
Odată cu cea mai mică mişcare a corpului, inima începe să bată mai repede, respiraţia se precipită şi acest lucru dă
naştere la tulburare. Atunci când corpul este absolut stabil, ca o stâncă, concentrarea devine fermă. Iată de ce
stabilitatea corpului este atât de esenţială.

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)


(Bhasya) nâbhicakra7 hridayapundarîka7 mûrdhan7 jyotis7 nâsikâgra7 jihvâgra iti+evamâdishu desha7P bâhya7 vâ
vishaya7 cittasya vrittimâtra3 bandha iti dhâranâ.
La concentración es la fijación de los procesos mentales en un punto concreto, ya sea en el centro energético del
ombligo, en el loto del corazón, en la brillante luz (situada) en la cabeza, en las puntas de la nariz o de la lengua, o en
otras localizaciones similares; (o incluso) en objetos externos (al cuerpo).
—Dhâranâ es la atadura de la conciencia (citta) a un único punto. Es la práctica de la atención continua, que es la
esencia de la unidireccionalidad (ekâgrata) (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”).
—En un depósito de agua con canales a cada lado, el agua fluirá igual en todos ellos, si los canales tienen una misma
profundidad. Pero si excavamos uno de ellos mas profundo, fluirá por él mas agua. Cuando creamos una condición
en que la mente, que se mueve en cien direcciones diferentes, se dirige hacia un solo punto, eso es dhâranâ.
Animamos una acción particular de la mente y a medida que esta acción se intensifica, los otros movimientos se
calman gradualmente. Dhâranâ es un peldaño de la escalera hacia dhyâna. En dhâranâ la mente se mueve en una sola
dirección y no pasa nada mas. En un sentido puede decirse que dhâranâ es a veces intermitente, pero es mas exacto
decir de él que puede ser interrumpido por distracciones (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).
—Es un estado en el que sthiti (inercia) y kriyâ (acción) se retardan tanto que casi todas las coberturas temporales de
la mente se eliminan y ahora domina toda la escena el tercer componente, prakâsha (luz). En la radiación de este
prakâsha, la mente se vacía de todos los objetos y se mantiene dentro de los confines del espacio interior. Aunque se
vean los objetos, cesan de atraer a la mente, que ahora se interesa totalmente por descubrir la realidad que subyace en
el mundo objetivo. Hay ahora vacío interior y vacío exterior (Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).
—La dificultad radica aquí en la distinción entre la ekâgratâ (atención intensa) y la concentración mental (dhâranâ),
pues es indudable que la atención puede ser considerada como una forma de concentración mental, y viceversa. Sin
embargo, siendo el Yoga un proceso continuo, estamos seguros de que la dhâranâ debe ser “superior” (es decir, mas
intensa, mas eficaz) que la ekâgratâ: donde ésta no era mas que la fijación de la actividad mental sobre un solo
objeto, la dhâranâ debe aparecer como una meditación inmóvil, un recogimiento silencioso. Recordemos, en efecto,
que, en el momento en que es retenido el aliento (kumbhaka), la atención se fija por sí sola, aunque solo sea sobre la
disciplina de la respiración cuya práctica requiere que el pensamiento no se vea distraído. Eso es la ekâgratâ.
Además, cuando el adepto consigue realizar la retirada de los sentidos, la atención es mejor, ya que cesan de
manifestarse las solicitaciones exteriores inoportunas. El pensamiento, no obstante, continúa existiendo, viviendo, lo
cual implica actividad, dinamismo, difusión, dispersión, multiplicidad, etc. Dicho de otra manera, la ekâgratâ (aun
enriquecida por el pratyâhara) no puede ser perfecta: así como las posturas no suprimen la vida corporal, la atención
no implica la disolución de la actividad mental. Muy al contrario, ésta adquiere su máximo de eficacia cuando,
estando inmóvil el cuerpo y suspendida la respiración (o muy espaciada), se encuentra además liberada de las
coacciones que implica la actividad sensorial. Es decir, gracias al prânâyâma y a la ekâgratâ que deriva naturalmente
de él, el órgano mental, tras haber practicado la retirada de los sentidos, se encuentra apaciguado (shânta); en lo
sucesivo, si ve formas, si oye sonidos, éstos no pueden ser otra cosa que fantasmas nacidos de la memoria,
construcciones imaginarias coloreadas por las impregnaciones mentales (vâsanâ). En último término, la conciencia
que tenemos de la vida de nuestro propio cuerpo desaparece: el cuerpo se convierte en una cosa inerte. Y es entonces
cuando el yogin, concentrando toda la potencia del órgano mental sobre este único objeto, obliga al pensamiento a
volver sobre sí mismo, hasta conocer su verdadera naturaleza; la dhâranâ, por su parte, constituye la etapa preliminar
a la realización de esta unión, aquella en la que el individuo ve ya el fin, lo nota al alcance de la mano (Varenne, Jean
“El Yoga y la Tradición hindú”).
—Igual que la coincidencia enstática (samâpatti) es el proceso subyacente de la técnica del énstasis, la
unidireccionalidad (ekâgrata) es el proceso subyacente de la técnica de concentración. Tal centramiento mental es a
lo que se hace referencia con la fijación de la conciencia (Feuerstein, Georg “The Yoga-Sûtra of Patañjali”).
—La concentración es en realidad una ekâgrata, una “fijación en un solo punto” pero cuyo contenido es estrictamente
nocional, en otras palabras, el dhâranâ, y es por esto que se distingue de la ekâgrata, cuyo único objetivo es detener el
flujo psicomental y “fijarlo en un solo punto”, el dhâranâ efectúa esa fijación con el objeto de comprender (Eliade,
Mircea “Yoga, inmortalidad y libertad”).
—Patañjali expone ekâgratâ y ekâgrya como dos sinónimos de dhâranâ, significando ambos “unidireccionalidad”. M.
Eliade especula que ekâgratâ y dhâranâ son distintos dado que el último es una fijación mental efectuada con el
objetivo de comprender, lo cual esta ausente en ekâgratâ. No hay evidencias para esta hipótesis en los yogasûtra,
aunque esta sugerencia no carece de interés. Como constituyente formal del yoga de ocho pasos, dhâranâ es
esencialmente una técnica de la cual se puede afirmar que tiene como rasgo característico la unidireccionalidad
mental (Feuerstein, Georg “The Philosophy of Classical Yoga”).
Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)
(Vivarana) Seguidamente, se explica la tríada final de métodos internos, compuesta por concentración (dhâranâ),
meditación (dhyâna) e interiorización perfecta (samâdhi). Hay una división entre métodos internos y externos y, en
base a la misma, la sección anterior sobre la práctica concluyó con la explicación de los externos. Esta tríada se
presenta ahora aparte para preservar su unidad. El introducir los métodos internos inmediatamente después de los
externos hace referencia a la conexión entre las secciones. Ahora, en esta sección, el tema principal son los poderes y,
por esta razón se empieza una nueva sección.

(Vivarana) La simple operación mental consistente en mantener el proceso mental (vritti), se denomina dhâranâ.
Funciona sencillamente como la idea de ese lugar sin ninguna distracción (vikshepa).

YS 3.2. 3.2.    .


.3.2. tÇàTyyEktantaXyanm!
tatra pratyayaika-tānatā dhyānam
tatra pratyayaikatānatā dhyānam // (2.1)
tatra pratyaya-eka-tāna-tā dhyāna
tatra pratyaya eka tanata dhyanam
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:

R: Dhyanan (meditatia) este aptitudinea (ta) de curgere neintrerupta(tanata) al unui unic


(eka) flux de continut mental (pratyaya) care urmeaza aceleia (tatra) [fixarii atentiei asupra unui obiect in
cursul concentrarii (dharana) si asupra fluctuatiilor mentale (vrittis) generate de aceasta concentrare];
E:Dhyana (meditation) is the uninterrupted flow (ekatana) of that(tatra) one (eka) continuous(tanata) flux
of a content of the mind (pratyaya) that follow that (tatra) [namely the continuous flux of fluctuations or
mental impulses(vrittis) generated by the object chosen for concentration (dharana)];
F:Dhyana (méditation) est un flux continu d'un contenu du mental (pratyaya) unique (eka) à partir de là
(tatra) [c'est-à-dire à partir des fluctuations du mental (vrittis) générées par l'objet fixé pendant la
concentration de l'esprit (dharana)];S: La meditación (dhyana) es el flujo ininterrumpido (tanata;
anantaram) del contenido mental (pratyaya) único (eka) de éstas (tatra) [las fluctuaciones mentales
(vrittis) generadas a partir del objeto elegido en el estado anterior de concentración (dharana)].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
tatra(त ) : R: MW433.2[Mo433]; (indeclinable) acolo (în Dumnezeu); in Acela[Ishvara("Domnul universului"],in acel loc ;aceea
de care s-a vorbit; in acel loc ;aceea de care s-a vorbit [starea de stingere a vrittis prin mijloacele mentionate anterior in YS 1.12];
în acel (caz, loc)["desha" din YS 3.1] in care este ingradita mintea; in acesta, allí, in acest caz; in aceasta ocazie, de acord cu
ceva; deriva de la √tad 1. ce,cum, cine,care,cui,asa cum este; al cui; 2. acesta,acela, Acela(nemarginitul tot;Brahman;Absolutul;
Eternul;celebra Mahavakya din Chandogya Upanishad spune: "Tat tvam asi"- Tu esti Acela(Absolutul este de aceeasi natura
ca si tine)]; 3, al lui, al lor ; I.13 - I.25 - I.42 - I.48 - III.2 - IV.6; E: [Mo433]; in that place;there; in that case;then;therefore;under
those circumstances;of these (two);that(which has been spoken of);then;therefore; therein;in that place (desha of YS 3.1); from
the root: √tat, Tad (Sanskrit) That; used by Vedic and archaic Hindu writers to describe the unutterable Principle or boundless
All, from which all in a universe springs, in contrast to idam (this), the manifested universe. The old sages would ask their
disciples, "Kas twam asi?" (who are you?); and then would tell them, "Tat tvam asi" (That [the Boundless] you are). The ancient
wisdom teaches as one of its fundamental postulates, that we are inseparable parts of the universe, and therefore we have all
within us, whether active or latent, that the universe contains; F:tatra [tad-tas] adv. substitut de l'abl. de tad(cela)[ "Tat tvam
asi"- Tu es Cela(Absolu est de meme nature que toi)] ou d'un autre pronom | [corrél. de yatas] d'ici, à partir d'ici | ensuite, après;
désormais | donc, ainsi, par conséquent, c'est pourquoi, il s'ensuit que; S: MW433.2 (indeclinable) ahí, en aquello, en eso, allí, en
ese caso, en esa ocasión, de acuerdo a algo; deriva de√tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.13 - I.25 -
I.42 - I.48 - III.2 - IV.6;
pratyaya( यय) = R: MW673.3 (masculin) notiune, intentie, idee prezenta (actuala, curentă); bază sau conţinut al conştiinţei
(vrittis:impulsuri);conceptie;idee;obiectul experientei; continut mental;mesajul subiectiv evocat de simbolul sonor sau de un
semnal; semnificatia; opinie; idee; conceptie;teorie; prati (opus, contrar, in spate, prezenta inainte de ceva) + aya deriva de √ir
(a merge, a curge, a se roti;a merge in cerc); 1) reprezentare, cunoastere; 2) gand care se naste,apare, se manifesta ori se arata,
adica ceea ce vine in constiinta , pasul final din exprimarea formelor gand-emotie; 3) denota un anumit conţinut al conştiinţei
incluzand toate modificarile mentale (vritti)[descrise in:YS 1.5-11] dar si cunoasterea transcendenta (prajna); I.10 - I.18 - II.20 -
III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculin, nominativ, singular) I.19; pratyayau (masculin, nominativ, dual) conţinuturile
mentale in doua momente succesive; (cele doua)conţinuturi mentale; III.12; pratyayānām (masculin, genitiv, plural) III.17;
pratyayasya (masculin, genitivo, singular) III.19; E: contents of the mind, perception, thought, intention, significance, meaning,
sense; representation; mental experience; all vrittis [described in:YS 1.5-11];experience, presented ideas; flow of cognition; the
cause, the feeling, causal or cognitive principle, notion, presented idea, cognition; S: MW673.3 (masculino) noción, intención,
idea presente; contenido, el contenido de la mente; conceptos y experiencias mentales; prati (opuesto, contra, detrás, presentado
ante algo) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) representación, conocimiento; 2) pensamiento que surge, aparece o se
muestra, es decir, aquello que viene al encuentro de la conciencia, paso final en la formación gestáltica; 3) denota cualquier
contenido de la conciencia, incluyendo las modificaciones mentales (vritti) y el conocimiento trascendente (prajñâ); pratyaya
puede significar “causa, noción e idea”; denota cualquier contenido de la conciencia, siendo así más abarcante que
cualquiera de los cinco vrittis o de las más altas intuiciones (prajñâs) de énstasis (samâdhi). Ambos fenómenos son,
en efecto, ideas que aparecen (pratyayas) y que continuamente son percibidas por el sí mismo esencial (Feuerstein,
George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”). I.10 - I.18 - II.20 - III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculino, nominativo,
singular) I.19; pratyayau (masculino, nominativo, dual) III.12; pratyayānām (masculino, genitivo, plural) III.17; pratyayasya
(masculino, genitivo, singular) III.19;
eka(◌्एक) = R: MW227.3 (masculin) unu; unidirectional; numai;doar, solo, solitar, unic; I.32 - II.6 - II.41 - III.2 - IV.9 - IV.16 -
IV.20; ekam (neutru, nominativ, singular) IV.5; E:one;alone,solo,single ,only; S: MW227.3 (masculino) uno, solo, solitario,
único; I.32 - II.6 - II.41 - III.2 - IV.9 - IV.16 - IV.20; ekam (neutro, nominativo, singular) IV.5;
tānatā (tanata) (तानता्) = R: MW442.2 (femenin, nominativ, singular) extensie;intindere;alungire a tine; a continua;a fixa;
desfasurare continua; manifestare; curgerea neintrerupta; tāna, deriva de √tan (a se extinde,a intinde) + tā (sufix femenin ce
indica “calitatea”);YS 3.2 ; E: MW442.2 (femenin, nominativ, singular) elongation; lengthening; extension; stretching;
expansion;continued directedness ; continuation;to keep;to fix;extening continuosly or unbrokenly, tāna, derivated from √tan (
stretch, draw out to the full length, extend, elongate; be extended; reach out; pull, make taut; strain; be pulled) + tā (sufix
femenin that indicates “quality”);YS 3.2; S: MW442.2 (femenino, nominativo, singular) extensión, alargamiento; tāna,
deriva de √tan (extender, estirar) + tā (sufijo femenino que indica “cualidad”); III.2;
ekatana : R: fara schimbare[Śrīmad Bhāgavatam 7.9.8 ];fara deviatie[Shrī Caitanya Caritāmrịta Madhya 6.257]; a tine un
singur obiect fara intreruperi; fixare pe un singur obiect;continuitate in atentie doar la;manifestandu-se fara intreruperi ca dintr-o
singura bucata; fixat pe un punct pe o anumita durata; E: one continuous flow of uninterrupted attention fixed on one point during
a certain time, extending continuosly or unbrokenly;stretching unbrokenly as one; uninterrupted flow; without diversion[Śrīmad
Bhāgavatam 7.9.8 ];without deviation[Shrī Caitanya Caritāmrịta Madhya 6.257]; ta: R: capacitatea;aptitudinea de ;facultatea de;
E:faculty of;
ekatānatā ( ए तानता) = R: MW228 (termen compus) continuitate, sustinere prelungita, flux unidirectional constant ; eka
(unu) + tānatā (extensie); YS 3.2; E: MW228 (composite term) continued directedness ; continuation;to keep;to fix;extening
continuosly or unbrokenly; eka (one) + tānatā (extension); YS 3.2; S: MW228 (compuesto) continuidad, sostenimiento
prolongado, flujo unidireccional constante; eka (uno) + tānatā (extensión); YS 3.2;
dhyāna (dhyana)( यान) : R: MW521.1 (masculin) meditaţie;absorbtie meditativa;contemplatie; deriva de la √dhyai (a gandi, a
contempla,a medita, a reflecta ; 1) flux unidirectional al mintii asupra unui obiect; 2) a sasea ramura din calea cu opt brate
( ashtanga yoga); II.11 - II.29 - IV.6; dhyanad (masculin, ablativ, singular) I.39; dhyanam (neutru, nominativ, singular) III.2..
Forma sanskrita originala a termenului chinez ch´an si al termenului japonez zen. In Raja Yoga acest termen se refera la o
reculegere(absorbtie) profunda ca urmare a retragerii simturilor (pratyahara) si a concentrarii mintii intr-un singur punct
(dharana). Tinta sa este intrarea in transa mistica (samâdhi). In Hatha Yoga si in Tantrism, se identifica meditatia (dhyâna)cu
visualización; Gheranda Samhita (6.1) vorbeste despre trei tipuri de dhyâna: visualizare asupra unui obiect grosier (sthûla),
cum ar fi de exemple vizualizarea detaliata a reprezentarii unei zeitati(statuie;icoana); ori despre visualizare unui obiect subtil
(sukshma), de pilda vizualizarea Absolutului sub forma punctului din care-si are originea universul manifestat (bindu),ori asa
cum este descris in Tantrism; ori Contemplarea asupra Absolutului ca lumina (jyotish). In ultimele doua cazuri atentia este cu
adevarat introvertita si orientata asupra esentei interioare (atman), realizandu-se un anumit grad de unificare a
constiintei(transa;absorbtie concentrativa;transformarea in aluat a amestecului de faina cu apa;polimerizare);in general, se
explica acest proces sub forma trezirii lui kundalini care se ridica prin canalul central (sushumna),pt. a se unii in final cu
Sinele in centrul subtil(sahasrara chakra) din crestetul capului; E:meditation; meditative absorption; absorption in
meditation;contemplation;complete withdrawal, retirement; absorption; recollection; retreat ; S: la meditación;MW521.1
(masculino) meditación, contemplación; deriva de √dhyai (pensar, contemplar, meditar, reflexionar); 1) flujo unidireccional de la
mente en torno a un objeto; 2) séptimo paso del ashtanga yoga; II.11 - II.29 - IV.6; dhyanad (masculino, ablativo, singular) I.39;
dhyanam (neutro, nominativo, singular) III.2.. Forma sánscrita original del chino ch´an y del japonés zen. En el yoga clásico, se
refiere a un recogimiento profundo como consecuencia del retraimiento de los sentidos (pratyahara) y de la concentración del
espíritu en un solo punto (dharana). Su objetivo es el samâdhi. En el Hatha Yoga y en el Tantrismo en general, se identifica
meditación (dhyâna) con visualización;El Gheranda Samhita (6.1) habla de tres tipos de dhyâna: o Visualización sobre un
objeto tosco (sthûla), por ejemplo la visualización detallada de una deidad; o Visualización sobre un objeto sutil (sûkshma), por
ejemplo la visualización de lo Absoluto en la forma de punto original del universo (bindu), tal como lo describe el Tantrismo; o
Contemplación de lo Absoluto como luz (jyotish). En los dos últimos casos la atención es sencillamente introvertida sobre la
esencia interior (âtman), alcanzando cierto grado de conciencia unitiva. Generalmente, se explica este proceso en términos del
despertar de kundalini que, ascendiendo por el canal central (sushumna), se une finalmente con el si-mismo-esencial en la cima
de la cabeza

Nota: Dhyana(meditatia) este curgerea neintrerupta a fluxului unui unic continut mental (vritti;impuls
mental generat de obiectul ales pt. concentrare); Dupa ce prin dharana s-a abandonat multitudinea de
obiecte(vrittis;impulsuri) care se manifesta in mintea aflata in starea obisnuita, apare dhyana(meditatia)
sau mentinerea unui flux neintrerupt de vritti generate de obiectul ales pt. fixarea mintii;I.K.Taimni
ilustreaza diferenta dintre concentrare si meditatie printr-o succesiune de obiecte notate cu litere.
Astfel I.K.Taimni ilustreaza fluxul obiectelor gand (vrittis) din mintea obisnuita(A;B;C;D;E;F;G) in
contrast cu fluxul obiectelor gand(vrittis) din mintea aflata in starea de concentrare(dharana) asupra
obiectului A unde apare o succesiune de genul:A;A;A;B;A;A;C;A;A;D;A[se observa o serie de stari in care
se revine la obiectul fixat A,desi apar si alte obiecte:B,C,D];
Dhyana(meditatia) este ilustrata de I.K.Taimni ca o succesiune de genul:A;A;A;A;A;A;A;A;A;A;A) nu
se deosebeste de concentrare (dharana) decat prin continuitatea continutului mental; dhyana(meditatia)e
tot o concentrare caracterizata de o curgere neintrerupta in care se mentine obiectul unic A ,desi acest
obiectul apare si in ipostaze colorate subiectiv- notate cu : A);in samadhi(enstaza;transa mistica)
subiectivitatea dispare si se obtine concentrarea perfecta in care ramane doar obiectul A (ca o succesiune
neintrerupta de genul:A;A;A;A;A;A;A;A).
Comentarii/Commentary:
H offers a good explanation of dhyàna. "In dhàranà, or fixity, the flow of similar mental modifications on the same
object is confined to the desired place. But the thought-process on the same object is intermittent and in succession.
When through practice that becomes continuous, i.e. appears as an unbroken flow, then it is called dhyàna…. It is a
particular state of calmness of the mind and can be applied to any object of meditation. If flow of knowledge in
dhàranà may be compared to succession of similar drops of water, in dhyàna the flow of knowledge is continuous like
flow of oil or honey."
S makes a similar point. He also says that one sign that you really have been meditating is that you are unaware of the
passage of time. If an hour passes and you think it was only five minutes, that's meditation; if five minutes pass and
you feel it's an hour, that's just concentration.
B says, "With prolonged focus on one object, concentration becomes meditation, in which the grasp of the object is
direst…. Moving from mental dispersion to concentration is progressive. Passing from concentration to meditation,
however, is sudden and instantaneous."
[RO] Pratyaya înseamnă activitate mentală aconştiinţei, care poate fi focalizată pe o idee, un sunet sau un obiect
oarecare, subtil sau grosier. Dacă în dharana (concentrare) conştiinţa sau atenţia devine fluidă şi continuă, astfel încât ea
nu este întreruptă de nici un gând auxiliar, atunci dharana (concentrare) este înlocuită, sau se transformă în dhyana
(meditaţie). Se întâmplă uneori să realizăm dhyana atunci când practicăm dharana (concentrare). În dhyana (meditaţie)
există un flux neîntrerupt al activităţii conştiinţei.
Dacă vizualizaţi un obiect, nu trebuie să vizualizaţi numai acel obiect, ci trebuie să vă vizualizaţi şi pe voi practicând
dhyana. Acest lucru este important. Uneori puteţi neglija obiectul, dar rămâne conştiinţa dhyana-ei, numită sakshi
bhava. Ceea ce se întâmplă de obicei în timpul concentrării este faptul că, dacă mintea o ia razna, nu vă daţi seama de
asta. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. Prin urmare, dhyana (meditaţie) include două lucruri: 1, o activitate mentală
neîntreruptă, al cărui flux este focalizat asupra unui singur obiect; şi 2, conştiinţa stării de dhyana, adică conştiinţa
faptului că practicaţi concentrarea neîntreruptă. Aceste două tipuri de conştiinţă merg mână în mână.

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) tasmin desha7 dhyeyâlambanasya pratyayasya+ekatânatâ sadrishah pravâhah pratyayântara3


aparâmrishta1 dhyânam.

La meditación (dhyâna) es un flujo de ideas que surgen de forma continua y coherente, sin ser
perturbadas por otras ideas, en relación al soporte del objeto de concentración en ese punto (mencionado
en el comentario del aforismo anterior). Dhyānam (la meditación) es el sostenimiento prolongado de las
ideas (pratyaya-eka-tānatā) que se presentan tatra ahí (en el estado de dhāraṇā)

— Una vez que la mente ha sido fijada en un punto cualquiera, el yoguin debe esforzarse porque en su
mente se mantenga un solo contenido, una sola experiencia cognoscitiva, porque una sola cosa llegue a
la conciencia: la representación, la idea, la vivencia o sentimiento, la sensación, la imagen que él ha
elegido como punto de apoyo, rechazando cualquier representación o vivencia diversa y diferente. El
yoguin debe estar experimentando una sola cosa: la percepción de un solo y único sentimiento (Tola y
Dragonetti “La Filosofía Yoga”).

—Una vez que la mente ha sido fijada en un punto cualquiera mediante la dhâranâ, el yogin debe
esforzarse porque en su mente se mantenga un solo contenido, rechazando cualquier idea o vivencia
diversa o diferente que se inmiscuya. Y, además, enfocando, por decir así, ese solo y único contenido en
el punto elegido en la dhâranâ. El Dhyâna es un acto de atención dirigido a un objeto cualquiera (Tola y
Dragonetti, “Yogasûtras de Patâñjali”).

—La concentración se transforma en meditación prolongando la atención sobre el objeto, durante la cual
la captación del objeto es directa —instantánea, nueva e inolvidable. Tal interacción entre objeto y sujeto
deja una profunda impresión que reemplaza la comprensión basada en la memoria y el pasado. El
movimiento desde la dispersión mental hasta la concentración es progresivo. El paso de la concentración
a la meditación, sin embargo, es repentino e instantáneo, creando una ruptura en la decreciente curva de
actividad mental. La meditación es una interacción entre lo interno y lo externo, expresada mediante un
destello de conocimiento sobre el objeto elegido (Bouanchaud, Bernard “The Essence of Yoga”).

—En la expresión técnica pratyaya—ekatânatâ, se halla implícito el hecho de que dhyâna es, por decirlo
así, una continuación lineal de ekâgratâ tal como se alcanza con la técnica de dhâranâ. Incluso aunque la
absorción meditativa es una evolución de dhâranâ, se trata realmente de un estado mental con
características distintivas propias. Mientras que en dhâranâ la mente permanece como si estuviera sujeta
en un espacio restringido, dhyâna constituye la continuación en tal estado de restricción de tal forma que
la experiencia correspondiente permanece uniforme y homogénea a pesar de las posibles variaciones de
la situación externa e interna (Feuerstein, Georg “The Philosophy of Classical Yoga”).

—Pratyaya (ideación) es el término general dentro del cual los vrittis son solo una subcategoría. La razón
de esta sugerencia es que según II.11, los vrittis deben conquistarse mediante la meditación (dhyâna).
Ahora bien, si esto es así, ¿qué son las prajñâs (intuiciones de sabiduría) que surgen en los diferentes
estados de samprajñâtasamâdhi? Claramente son actividades mentales, aunque de una naturaleza
mucho mas refinada que los vrittis. Por tanto, las actividades mentales son dos tipos de pratyaya: (i)
fluctuaciones groseras, que Patañjali denomina vrittis, y (ii) fluctuaciones sutiles, que por deducción,
denominamos prajñâs. Los vrittis se controlan con la meditación (II.11), mientras que los prajñâs (como
en samprajñâtasamâdhi) se controlan con el asamprajñatasamâdhi. Las semillas kármicas (bîjas) en las
profundidades de la mente se eliminan finalmente con la perfección de asamprajñatasamâdhi, dando
lugar al dharmameghasamâdhi (Feuerstein, Georg –Konchog— Traditional Yoga Studies).

—La prolongada y profunda concentración lleva al estado de absorción meditativa, o dhyâna, en el cual el
objeto se mantiene en la mente y llena todo el espacio de la conciencia. Todas las ideas que aparecen
(pratyaya) giran alrededor del objeto de concentración y se acompañan de una emotiva disposición que
puede ser descrita como “serenidad”, “paz” o “calma”. No hay pérdida de lucidez, sino que mas bien el
sentido de alerta parece intensificarse (Feuerstein, George “Textbook of Yoga”).

—Según J.W. Hauer, dhyâna es un dhâranâ profundizado y creativo, durante el cual el objeto interno se
ilumina mentalmente. La estricta concentración de la conciencia en un objeto se suplementa ahora con
una contemplación observadora de su auténtica naturaleza. El objeto esta, por decirlo así, colocado ante
la conciencia contemplativa en todos sus aspectos y se percibe como un todo. Se examinan sus distintas
características hasta que se comprende su auténtica naturaleza y se vuelve trasparente... Esto se
acompaña de una cierta disposición emotiva. Aunque la facultad de razonamiento se agudiza y clarifica,
sería erróneo pensar que dhyâna es simplemente un proceso lógico-racional: el que contempla debe
penetrar el objeto con todo su corazón, dado que él mismo es el máximo interesado en la experiencia
espiritual que le conducirá a la participación óntica y a la emancipación de todos los impedimentos y
ataduras restrictivas (Feuerstein, Georg “The Philosophy of Classical Yoga”).

—La diferencia entre dhâranâ y dhyâna es que dhâranâ se ocupa mas de la eliminación de las ondas de
pensamiento fluctuantes a fin de alcanzar la concentración unidireccional; en dhyâna, el énfasis radica en
el mantenimiento de una observación contemplativa regular y profunda (Iyengar, BKS “Luz sobre los Yoga
Sûtras de Patañjali”, p. 260).
—La sintonicidad con el acto único de experimentación del vacío puro del espacio se llama dhyâna.
Cuando todas las otras experiencias se funden en una sola experiencia del vacío total del espacio, el
tiempo llega a detenerse. El movimiento temporal es significado por una sucesión de experiencias que
llegan una tras otra. Cuando esta sucesión se disuelve en una experiencia única del espacio vacío, dentro
y fuera el tiempo debe llegar necesariamente a detenerse. Esto es dhyâna (Desphande, P.Y. “El auténtico
Yoga”).

—Dhyâna es una corriente de pensamiento unificado; y según Vyâsa, es un continuum del esfuerzo
mental para asimilar el objeto de la meditación, libre de cualquier otro esfuerzo de asimilación de otros
objetos; según Vijñânabhikshu, cuando en el punto donde se ha practicado el dhâranâ, el espíritu
consigue mantenerse bastante tiempo ante sí mismo, bajo la forma del objeto de meditación, sin ninguna
interrupción provocada por la intrusión de otra función, entonces se llega al dhyâna. [Meditación yogui con
respecto al fuego: (la meditación comienza por la concentración, el dhâranâ, sobre algunas brasas
ardientes que se encuentran delante del yogui); no solamente aquella revela al yogui el fenómeno de la
combustión y su sentido profundo, sino que además le permite: (i) identificar el proceso fisicoquímico que
se opera en la brasa al proceso de combustión que tiene lugar en el interior del cuerpo humano; (ii)
identificar este fuego al fuego solar, etc; (iii) unificar el contenido de todos esos fuegos, con el fin de
obtener una visión de la existencia considerada como “fuego”; (iv) penetrar en el interior de ese proceso
cósmico, ya hasta el nivel astral (sol), ya hasta el nivel fisiológico (el cuerpo humano), ya hasta el nivel
infinitesimal (la partícula de fuego); (v) reducir todos esos niveles a una modalidad común a todos, o sea
la prakriti considerada como “fuego”; (vi) “dominar” el fuego interior, merced al prânâyâma, al suspender
la respiración (respiración = fuego vital); (vii) finalmente, extender, gracias a una nueva “penetración”, este
“dominio” a la brasa que esta en ese momento delante de él (porque si el proceso de combustión es
idéntico a través de todo el universo, todo “dominio” parcial de ese proceso conduce infaliblemente a su
“dominio” total)] (Eliade, Mircea “Yoga, inmortalidad y libertad”).

—En dhyâna cuando estamos interesados en una cosa especial y empezamos a investigarla, hay una
unión entre yo mismo y esta cosa; esto es, hay una comunicación perpetua y continua entre mi mente y el
objeto. Si hay esta comunicación, es dhyâna. Dhâranâ es el contacto. Dhyâna es la comunicación
(Desikachar, TKV “Yoga”).

—Centrada la mente en un objeto con el dhâranâ, se pasa de un modo natural a una exploración, que es
una etapa en el progreso de la memoria hacia la intuición. La posición ante el objeto ya no es pasiva,
recurriendo a una captación dinámica del mismo. El objeto puede ser explorado en cuanto a su forma,
tamaño, color, respuesta a los diversos sentidos, si se trata de un objeto exterior neutro, o bien se
desplegará en sus contenidos lógicos o emocionales si el objeto es una verdad, una idea filosófica o una
virtud moral. En ambos casos la mente sigue la senda de la identificación. La meditación no es discursiva
en el sentido de tránsito de un tema a otro ya que el raciocinio supondría desencadenar los mismos
procesos que se intenta paralizar. Si el objeto es un principio filosófico o religioso, podrá haber un
discurso o análisis previo a fin de acumular datos. Pero tales recursos deben quedarse como
prolegómenos que mas tarde sirvan de ambientación, como música de fondo que paulatinamente va
apagándose (Moreno Lara, Xavier “El Yoga clásico”).

—Dhyâna es el caudal unificado del pensamiento, continuum mental que excluye toda tensión para
asimilar el objeto de la meditación sin esforzarse por asimilar otros distintos. En ningún momento el
continuum intenta precisarse y enriquecerse con asociaciones, analogías, símbolos, etc. Sin embargo,
este estado puede interrumpirse por medio de estímulos externos de intensidad suficiente. La “centración”
no es un esfuerzo tenso “muy voluntarista”, sino que se trata de un proyecto de fondo, de una paciencia
que consiste en atraer incesantemente al campo de la conciencia aquello sobre lo que uno desea
centrarse. Es una focalización deliberada que hay que renovar y examinar constantemente a causa de la
tendencia espontánea a la dispersión. Hay que escapar por un tiempo, no solo de la acción “vigente” en el
exterior, sino de la reflexión dialéctica y de la ensoñación de los momentos vacíos (Auriol, Bernard “El
Yoga y la psicoterapia”).

—Generalmente se considera que en dhâranâ el flujo de jñâna es como las gotas de lluvia, mientras que
en dhyâna es continuo como un chorro de miel o de aceite (Shankar Bhattacharya, Ram “Yoga Institute
Magazin”).

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) Mientras que en dhâranâ hay perturbación con otras ideas sobre el objeto, incluso aún con la
mente establecida solo en dicho objeto —si se trata del sol, también son objetos de concentración su
órbita y su brillo extremo, pues la mente funciona en tal localización como un proceso mental puro—, no
sucede así con dhyâna, pues solo existe un flujo sobre la misma idea, no perturbada por ideas de otra
clase.
YS 3.3. 3.3.  .
tdevawRmaÇin-aRs<SvêpzUNyimvsmaix>.3.
tad evārtha-mātra-nirbhāsaṃ svarūpa-ṡūnyam iva samādhiḥ
tad evārthamātrānirbhāsaṃ svarūpaśūnyam iva samādhiḥ // (3.1)
tad eva ārtha mātrā nirbhāsaṃ svarūpa-śūnyam iva samādhiḥ
tad eva artha matra nirbhasam svarupa shunyam iva samadhih

Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Samadhi [transa mistica; enstaza;identificarea subiect-obiect;starea in care se instaleaza
functionarea holografica] este chiar aceeaşi (concentrare,care se manifesta sub forma dharana si
dhyana) si apare atunci cand (in mintea) golita (shunya) de forma sa subiectiva
(svarupa),straluceste numai obiectul meditatiei(artha) E:Samadhi[mystic trance;deep
absorption;deep concentration]is the same [concentration,which manifests itself as dharana and
dhyana] and appears when in [the mind] emptied (shunya) of its own subjective form(svarupa)
shines alone only the object (artha) [of concentration and meditation]; F: Samadhi (l'état de la
transe mystique ou d'unité,dans lequelle il n'y a plus une dualité sujet /objet, mais une fusion et
un fonctionnement holographique du mental) c'est la même (concentration qui peut se manifester
sous la forme de dharana ou dhyana) apparait quand brille seul l'objet(artha) de la méditation,
dans le mental vidée(shunya) de sa propre forme sujetive (de celui qui médite);
S: Samādhi (la interiorización profunda;la interiorización completa;el énstasis) tiene lugar en el
esto (tad-eva) mismo estado y preciso momento [en el estado de la concentración (dharana) y
meditación (dhyana)] en que solo brilla el objeto (artha-mātra-nirbhāsam) , como si el
vacío(shunya) fuese la auténtica naturaleza (de la mente) (sva-rūpa-śūnyam-iva)].
Nota: Esto (tad-eva) mismo [estado de la concentración (dharana) y meditación (dhyana)] se torna en
samadhi [la interiorización profunda;la interiorización completa; estado de trance mística; el énstasis]
cuando sólo brilla el objeto (artha-mātra-nirbhāsam) como único contenido de la mente, sin conciencia del
propio ser.[sin separación entre sujeto y objeto];

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; atunci; 2) (demostrativ) acesta, aceasta acesteia; acestuia;
acela, acea; aceluia;acelora; 3) (posesiv) al lui;al lor, al sau; ale sale I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 -
III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat-
I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these;then; its
[components]; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de
ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 -
IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 -
IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
eva(एव) = R: MW232.2 (indeclinabil) 1) chiar;de aceea;din aceasta forma, asa;pt. ca sa; exact,cu adevarat, simplu; 2) nici mai
mult nici mai putin decat celalalt (despre ce s-a aratat in propozitia anterioara); 3) numai;doar;precis; I.44 - I.46 - II.15 - II.21 -
III.3 - IV.8; E:thus;so; only, but; solely; alone correctly, precisely, itself; S: MW232.2 (indeclinable) 1) de esta forma, así;
exactamente, verdaderamente, simplemente; 2) ni mas ni menos que otro (enfatiza la palabra precedente); 3) solamente,
precisamente; I.44 - I.46 - II.15 - II.21 - III.3 - IV.8
tadeva(त एव ) : R:chiar aceasta; chiar aceeaşi; E: the same;
artha(अथ) = R: MW90.2 (masculin sau neutru) scop,menire;tel, intentie; ratiune de a exista; cauza; tinta, motiv;
semnificatie,obiect; realitatea;obiectul sau procesul desemnat ori etichetat; notiune; intentie, fapt, simtire;instinct; ratiune a
existentei ; obiect propriu-zis; lucrul(forma) in sine;semnificatia unui cuvant;obiectul desemnat de cuvinte; caz;abordare (a unui
subiect);intentie;obiectul meditatiei (dhyana); termenul artha se poate referi la prosperitate materiala si desemneaza in hinduism
unul din cele patru teluri ale vietii,cunoscute sub numele de purusharthas (vedeti: YS4.34);cautarea prosperitatii materiale
(artha) se considera a fi un obiectiv nobil doar daca urmeaza regulile de moralitate vedica;conceptul artha include obtinerea
faimei, acumularea de bogatii si atingerea unui inalt statut social; din cele patru teluri ale vietii artha este al doilea pe scara
Purusharthas,mai presus de Kama (cautarea placerii fizice), dar mai prejos de Dharma (cautarea actiunii corecte in
conformitate cu legile si datoriile) si de Moksha (cautarea eliberarii); deriva de la: √arth (a emite;a gandi ori a intentiona sa
faci ceva); 1) semnificatie, simtire; "prezenta" mentala a acelui lucru la care se refera cuvintele, sau a obiectului dorit in plan
afectiv (sentimental), mental(gand, reprezentare sau conceptualizare) de catre subiect; 2) ca sa; pt. ca;pe motiv ca;scopul sau
intentia unui obiect;ratiunea de a fi; obiectiv; finalitate;destinatie; prefix :meta (din lb. Greaca: μετά = "dupa", "dincolo de ",
"cu"), I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - IV.34; artham (masculin, acuzativ, singular) I.32 - II.18 - II.22 - IV.23; arthatvat
(masculin, ablativ, singular) I.49; arthah (masculin, nominativ, singular) II.2; arthatā (femenin) III.11; arthanam (neutru,
nominativ, singular) IV.32; E:, intent, aim; goal; meaning, purpose; cause, motive, notion; approach, purpose, meaning;
regarding the meaning of something; approach;object;the thing being meditated upon;exact nature of;intent, aim; forms (artha)
[sounds (sabda) and concepts (jnana)]; place;point;exact nature of; it may refer to the idea of material prosperity. In Hinduism,
artha is one of the four goals of life (of material prosperity), known as purusharthas(see :YS 4.34); Meta(from Greek: μετά =
"after", "beyond", "with"); F: signification; but;raison d'être;S: MW90.2 (masculino o neutro) intención, propósito, significado,
sentido; ración de existencia ; propósito; causa, motivo, significado y noción.Hace referencia principalmente a la idea de la
prosperidad material. En Hinduismo, artha es uno de los cuatro objetivos de la vida, conocidos como Purusharthas (ver: YS4.34);
Se considera un objetivo noble al seguir la moralidad védica. El concepto incluye conseguir fama, recopilar riqueza y tener un
elevado status social. Es el segundo peldaño en la escalera de los Purusharthas, por encima de Kama (placer físico) y por debajo
del Dharma (actuar correctamente) y Moksha (salvación); deriva de √arth (pensar o intentar hacer algo); 1) el significado, el
sentido, la "presencia" mental de aquello a que la palabra se refiere, es decir, objeto de los sentidos estimado, juzgado,
repensado y conceptualizado por el sujeto; 2) a fin de, en orden a; razón de ser, propósito o intención del objeto; fin, meta,
objetivo; I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - III.35 - IV.34; artham (masculino, acusativo, singular) I.32 - II.18 - II.22 - IV.23;
arthaḥ (masculino, nominativo, singular) II.2; arthatā (femenino) III.11; arthānām (neutro, nominativo, singular) IV.32;
mātra(matra)(मा ) = R: MW804.2 (masculin ori neutru) 1) numai,doar, numai;doar; nefiind decat; nimic mai mult decat, 2)
pur, clar,distinct; 3) marime;masura, dimensiune, distanta, cantitate, durata; care are drept masura; I.43 - II.19 - III.3; mātrah
(masculin, nominativ, singular) II.20; mātrasya (masculin, genitiv, singular) III.49; matrat (masculin, ablativ, singular) IV.4;
E: MW804.2 (masculin or neutral) 1) only, just, solely , alone; that alone; measurement, calculation of size or extent; assessment
of capacity or dimension; system of measures (liquid measurement, dry measurement); 2) pure, clear,distinct; 3) measure; size,
fitting; action, something that is being done; S: MW804.2 (masculino o neutro) 1) solamente, nada mas que, 2) puro, neto; 3)
medida, tamaño, distancia, cantidad, duración; I.43 - II.19 - III.3; mātrah (masculino, nominativo, singular) II.20; mātrasya
(masculino, genitivo, singular) III.49; matrat (masculino, ablativo, singular) IV.4;
nirbhāsa (nirbhasa) ( नरभास ◌्=) R: MW556.1 (masculin) stralucire;aparitie;manifestare; vizibil, iluminat, aparent; nir (fara,
aparte,in afara) + bhāsā (a lumina, lustruit,a straluci), deriva de la √bhās (a ilumina, a straluci); nirbhāsā (femenin) I.43;
nirbhāsam (neutru, nominativ, singular) III.3; E:shining; shines forth, appears ;manifestation, brilliance; brilliant, outstanding,
magnificent, splendid; clever, very intelligent; glorious, marvelous; shining, glowing ; S: MW556.1 (masculino) brillante,
visible, iluminada, aparente; nir (fuera, aparte, sin) + bhāsā (luz, lustre, brillo), deriva de √bhās (iluminar, brillar); nirbhāsā
(femenino) I.43; nirbhāsam (neutro, nominativo, singular) III.3;
sva( व) = R: a sa;proprie; E:own;
rūpa(rupa) ( प) = R: forma; natura;substanta; E: form;nature;substance; S: MW556.1 (masculino) brillante, visible,
iluminada, aparente; nir (fuera, aparte, sin) + bhāsā (luz, lustre, brillo), deriva de √bhās (iluminar, brillar); nirbhāsā (femenino)
I.43; nirbhāsam (neutro, nominativo, singular) III.3;
svarūpa (svarupa) ( व प) = R: MW1309.2 (neutru) propria formă; propria identitate, esenta, condiţia proprie; veritabila
faţă;propria natură; propria formă[este forma fără formă; forma fără părţi componente-singurul lucru din univers care rămâne
«dintr-o bucată»;izvorul universului manifestat;«albia lumii» spre care totul curge şi în care se dizolvă totul;identitate, esenta,
propria sa forma(natura; substanta); propria conditie; atribut esential; calitate esenţiala[a fiecarui organ de simţ; natura proprie
esenţială;propria (sva) formă ori configuraţie (rupa);propria esenţă, adevărata noastră identitate (Centrul; Axul;Acasă;Akasha-
"casa eterica"); adevăratul sistem de referinţă al universului [centrul vid al roţii este singurul imuabil]; sva (propriu, al sau;a sa;)
+ rūpa (forma, figura, culoare); I.43 - II.23 - II.54 - III.3 - III.44 - III.47 - IV.34; svarūpe (neutru, locativ, singular) I.3; E:its
own shape, own form, own nature (sva = own; rupe = form, nature); intrinsic natures;own essence; true identity;own(sva) shape
or form(rupa);the true face; F: substance propre; forme propre; S: MW1309.2 (neutro) identidad, esencia, forma propia,
condición propia; sva (propio, si mismo) + rūpa (forma, figura, color); I.43 - II.23 - II.54 - III.3 - III.44 - III.47 - IV.34; svarūpe
(neutro, locativo, singular) I.3;
ṡūnya (shunya)(शू य): : R: MW1085.2 (femenin, nominativ, singular) vid de;golit de;lipsit de;eliberat de; fără; fara nimic;
deriva de √sū, svā, svi (dilatare;umflare;crestere); 1) vid;gol;neocupat, absent, lipsa , nefiinta, non existenta a ceva 2) lipsit de
ceva, golit de; 3) “absolutul”, in afirmatii de genul “ceva complet diferit de realitatea empirica”; I.43; sūnyah (masculin,
nominativ, singular) I.9; sūnyam (neutru, nominativ, singular) III.3; sūnyānām (masculin, genitiv, plural) IV.34; E: empty;
emptiness; void, devoid of ; without; unoccupied; S:MW1085.2 (femenino, nominativo, singular) vacío, sin nada; deriva de √sū,
svā, svi (hincharse, crecer, aumentar); 1) vacío, no ocupado, ausente, no ser, no existencia de algo 2) privado de algo,
desprovisto; 3) lo “absoluto”, en el sentido de “algo completamente diferente de la realidad empírica”; I.43; sūnyah (masculino,
nominativo, singular) I.9; sūnyam (neutro, nominativo, singular) III.3; sūnyānām (masculino, genitivo, plural) IV.34;
iva (इव) : R: MW168.3 (indeclinabil) ; ca şi ;de forma egala cu;la fel ca;ca si cum; I.41 - I.43 - II.6 - II.54 - III.3; E: like, thus, as
it were;as if;as it were; so to speak; S: MW168.3 (indeclinable) de igual forma que, igual que, como; I.41 - I.43 - II.6 - II.54 -
III.3;
samādhi (samadhi) (समा ध) = R: MW1159.3 (masculin) absorbtie, concentrare, a pune unul in locul altuia(multiplicitatii),
uniune, unicitate, identitate, neschimbare; concordanta, comunitate, uniune; integrare, starea de transă mistică(samadhi) în care
martorul intră în starea de "veghe paradoxala"sau de absolută conştienţă; transă mistică(samadhi) sau starea de enstaza(opusa
starii de"extaz"-transa centrifuga) este «a patra»(turīya) stare de conştiinţă (avasthā) in care se maifesta identificarea subiect-
obiect (este initiat procesul de functionare holografica) iar omul devine casa "templul în care locuieşte Absolutul"; starea în care
Constiinta Cosmica se trezeste devinind constienta de ea insasi; starea de "trezire"(boddhi)este aceea in care omul nu mai ramane
doar un terminal centripet(orice om reprezinta fara sa stie:"ochi si urechi ale Constiintei Cosmice "),ci si un terminal centrifug
(efector;"gura prin care vorbeste Dumnezeu");trezirea Constiintei Cosmice in om duce la starea de "sfintenie" -atunci omul este
puntea dintre Pamant si Cer fiind locuit şi folosit de Absolut ca un flaut pentru a exprima "cântecul divin"; starea în care omul
devine «flautul în care cântă Divinitatea» sau cand omul poate afirma identitatea Sinelui cu Brahman(Absolutul imuabil si
etern,Realitatea suprema nondualista din Vedanta);Iisus spunea:"Eu si Tatal meu una suntem";in lb.sanskrita:"Aham
Brahman Asmi"(lit.:"Eu sunt Brahman");starea în care observăm realitatea din veritabilul centru("punct de asamblare"); odată
cu stingerea fluctuaţiilor care proiectează imaginile pe ecranul mental încetează orice posibilitate de identificare cu un înveliş
periferic iar punctul de observare [de asamblare]se deplasează sau revine în Centru; în timpul starii de somn profund deplasarea
sau revenirea în Centru a punctului de asamblare se petrece automat(dar nu suntem constienti de translatie);doar în starea «a
patra»(turiya)de conştiinţă sau de"veghe paradoxală" este prezentă vegherea,trezirea (doar atunci cand suntem constienti de
translatie,de deplasare sau de revenirea în Centru a punctului de asamblare are loc "reamintirea"adevaratei noastre identitati);
vedeti mai jos: «Simbolul OM şi stările de conştiinţă»] vedeti si : svarupa avasthanam; totalitate; sam (unit;complet) + ā
(prepozitie:la,catre;verb:a face;a crea;aici) + dhi, deriva de la √dhā (a pune,a plasa ;a dispune;a executa;a aseza); 1) starea
unificata(yoga); 2) starea de interiorizare completa; 3) starea mentala in care se pot manifesta puterile extraordinare (siddhi); 4)
starea de interiorizare completa care se obtine deplin cu ajutorul devotiunii sau predarii catre fiinta suprema
(ishvarapranidhana); 5) starea de interiorizare completa, enstasis sau ennstaza ori meditatia profunda in care mintea se
“videaza” aparent de ganduri si in care straluceste doar obiectul concentrarii; I.20 - II.2 - II.45 - III.11 - IV.1; samādhih
(masculin, nominativ, singular) I.46 - I.51 - III.3 - IV.29; samādhayah (masculin, nominativ, plural) II.29; samādhau (femenin,
locativ, singular) III.37; (YS 1.20,46,51; YS 2.2,29,45; YS 3.3,11,38; YS 4.1,29); E: mystic trance, the mystic
trance;enstasis;the fusion or the identification between the subject and the object;the state of holographic functioning; trance;
deep absorption;deep concentration ;enstasis;oneness, integration , "the forth"(turīya) state of counsciousness (avasthā) or the
mystic trance state in which the witness enters into absolute counsciousness ;the state in which the Absolute dwells and uses the
man as a flute to sing the divine songs;);meditation in its higher state, deep absorption of meditation, the state of perfected
concentration samadhi (samādhi); saim, nir samh, saimhe, samhach - quiet, calm, pleasant; ir sam,nir, samh - quiet, rest -
all from root meaning "same, equal,even" as is skt sama and english "same" and also skt.samadhi, meaning "equanimity of
consciousness"; see:samadhi in Dictionar Sanskrit-Roman-Englez/Sanskrit-Romanian-English Glossary si /and:svarūpe
avasthānam (svarupe avasthanam) (YS 1.20,46,51; YS 2.2,29,45; YS 3.3,11,38; YS 4.1,29);
F: littér."fixer, attacher"; état de conscience supérieur à ceux de veille,de rêve et de sommeil profond et que caractérise la
cessation de toute pensée;il se produit une totale fusion du méditant(le sujet) avec l'objet de sa méditation; l'état dans lequelle il
n'y a plus une dualité sujet /objet, mais une fusion et un fonctionnement holographique; l'état de la transe mystique; l'absorption
concentrative, l'état de l'unité ; l'union;l'unité; En accédant à l'état de samadhi, l'homme s'ouvre à une conscience cosmique et fait
l'expérience de l'unité, de la lumière divine; Il existe quatre niveaux correspondants de samadhi décrits dans les Y.S.: savitarkâ
samadhi, nirvitarkâ samadhi,savichâra samadhi et nirvichâra samadhi ;le plus eleve s'appelle nirvikalpa
samadhi(littér."samadhi immutable"- l'état le plus élevé marquant la fusion non dualiste avec Brahman).Il existe d'autres états
de samadhi : yoga nidra et la relaxation -dans la relaxation il s’agit au début d’un samadhi mineur, puisque cette partie ne
traite que d’une pratique élémentaire. Cette phase, qui conclut généralement la séance, s’accomplit en position assise ou
allongée(shavasana), et vise l’éclosion d’un sentiment de paix. Elle s’accompagne d’une respiration lente et profonde, de
suggestions, ou de sons très doux. La relaxation prépare à la méditation. La méditation selon qu'elle est objective ou non, et/ou
volitive[terme utilisé par Jean Klein pour résumer l'intervention de la volonté et en cela celle de l'égo également] ou non, accède
à des niveaux différents de samadhi décrits dans les Y.S.: savitarkâ samadhi, nirvitarkâ samadhi,savichâra samadhi et
nirvichâra samadhi ;Le yoga nidra signifie sommeil yogique. On peut le considérer comme une variante de l’état de transe des
chamans. Cette technique très ancienne est décrite dans les traités des Tantras et a été transmise par les Yogis depuis des temps
immémoriaux;Ce yoga est essentiellement basé sur la relaxation, travaillant à proximité de la phase liminale du sommeil. Cette
technique utilise des représentations telles que pratiquées dans la sophrologie. L'induction par l'enseignant, la douceur
relationnelle et l'attention au corps dans l'instant présent s'apparentent à l'hypnose Eriksonienne;
S: MW1159.3 (masculino) absorción, concentración, poner uno al lado del otro, unión, totalidad; el estado de trance;estado
anímico, trance místico;la unión enstática o transcendental de la conciencia individual del yogui con la conciencia universal;la
absorción; la interiorización profunda;estado supraconciente;estado de enstasis; énstasis; samadhi Mircea Elíade utilizó la
palabra “enstasis” para distinguirla del éxtasis.la realización última o perfecta identidad con la Realidad
trascendental;nirvikalpa—samadhi (énstasis sin forma), sinónimo de la liberación o iluminación espiritual;Desprendimiento de la
Conciencia de los niveles de la manifestación reabsorbidos en ella. Nivel de Realización espiritual. Identificación del sujeto y del
objeto, recogimiento perfecto, "enstasis". En el yoga clásico, es el resultado supremo de la ascesis. Pero cada escuela lo ha
definido a su manera distinguiendo en él diversos grados. La iluminación. El estado de "enstasis". El último grado de
conocimiento asimilado a lo Divino. Equivalente a satori en el ámbito budista; sam (junto, completo) + ā (a, hacia, aquí) + dhi,
deriva de √dhā (poner, colocar); 1) estado de yoga; 2) estado de interiorización completa; 3) estado mental en el que pueden
surgir poderes extraordinarios (siddhi); 4) estado de interiorización completa que se logra plenamente a través de la devoción al
ser supremo (ishvarapranidhana); 5) estado de interiorización completa, énstasis o meditación profunda en que la mente se
“vacía” aparentemente de su naturaleza como pensamiento y solo brilla el objeto de concentración; I.20 - II.2 - II.45 - III.11 -
IV.1; samādhih (masculino, nominativo, singular) I.46 - I.51 - III.3 - IV.29; samādhayah (masculino, nominativo, plural) II.29;
samādhau (femenino, locativo, singular) III.37;

Comentarii/Commentary:
Nirvikalpa samadhi Absorcion no acompanada por la conciencia del yo, es decir, la fusion total en Brahman.
Estan totalmente interrumpidas las facultades mentales.
Samadhi = Desprendimiento de la Conciencia de los niveles de la manifestacion reabsorbidos en ella. Nivel maximo
de Realizacion espiritual. Identificacion del sujeto y del objeto, recogimiento perfecto, "enstasis" En el yoga clasico,
es el resultado supremo de la ascesis
Laya samadhi= El apaciguamiento temporal de la mente.
Mahasamadhi = El gran Samadhi - El Samadhi final.
Samadhibalam= El poder de concentracion.
Samadhista El que ya ha alcanzado el Samadhi.
Sahaja nirvikalpa samadhi Estado de un Gnani que ha eliminado su ego. El Gnani puede funcionar en el mundo
con naturalidad, porque este es un Samadhi continuo que no requiere de trance o extasis y que es compatible con el
pleno uso de las facultades mentales.
Samadhi Estado donde el individuo se reconoce como Brahman - Absorcion por el Atman - Posesion de si mismo.
Kashta nirvikalpa samadhi Estado similar al sueno, donde el cuerpo permanece inerte como un tronco.
Brava samadhi Estado superconsciente alcanzado mediante intensas emociones divinas.
Nirvichara Samadhi Estado superconsciente donde no hay inquisiciones intelectuales.
Kevala Nirvikalpa Samadhi Etapa previa a la Realizacion del Ser. El ego todavia perdura. No hay conciencia del
cuerpo. No se puede actuar cuando uno esta en este estado. Cuando aparece la conciencia del cuerpo, el ego vuelve a
funcionar. Hay conciencia temporal del Ser sin esfuerzo - Es igual a LAYA SAMADHI (apaciguamiento temporal de
la mente).
Savikalpa Samadhi La conciencia del Ser se mantiene con esfuerzo constante. La continuidad del Samadhi
depende totalmente del esfuerzo que se hace para mantenerse en el - El estado mental toma la forma de Brahman y
descansa en el, pero sin que desaparezca la distincion entre conocedor, conocimiento y lo conocido - Absorcion
acompanada por la conciencia del yo.
Lokananda Samadhi Sukham La Felicidad Suprema del mundo es la Felicidad del Samadhi.
Mahasamadhi La partida de un santo auto-realizado de su espiral mortal
Asampragnata Samadhi Nirvikalpa Samadhi.
Sampragnata Samadhi Savikalpa Samadhi.

Hatha Pradipika (HP) expone la técnica del samâdhi que vence a la muerte, conduce a la felicidad (eterna) y a la
gloriosa disolución en Brahman.Samâdhi: así como un grano de sal se disuelve en el agua y se convierte en uno con
ella, durante el estado de samâdhi se produce una unión similar entre mente y âtman. Cuando no hay movimiento de
prâna (guante kumbhaka) y la mente se disuelve en el si mismo, tal estado de armonía se denomina samâdhi.El
estado de equilibrio -unión de jivâtman y paramatman- que se produce cuando cesan todos los procesos mentales, es
samâdhi.
El yogui que ha despertado a shakti y se ha liberado de todo karma, alcanzará de forma natural el auténtico estado de
su ser (samâdhi).
Las dos causas de actividad mental son prâna y vâsanâ; la inactividad de una de ellas provoca la inactividad de la
otra. Cuando la mente está absorta, prâna se detiene; cuando prâna está suspendido, la mente permanece quieta.
Mente y prâna están relacionados entre sí.
Cuando la mente queda quieta, prâna se detiene y en consecuencia, bindu permanece inmóvil; cuando bindu
permanece estable, el cuerpo adquiere fuerza y estabilidad a la vez. La mente domina los indriya (sentidos) y
depende de prâna; laya -el estado de olvido de los objetos de los sentidos debido a que los samskâra dejan de
actualizarse- produce prâna y a su vez, depende de nada (sonido).Cuando mente y prâna se disuelven, sobreviene una
indefinible alegría. La disolución tiene lugar en brahmarandhra.
http://glosariosanscrito.blogspot.com/
http://www.ompy.org/yogaorigen.htm
http://www.yoga-valencia.es/

En varias tradiciones religiosas y místicas del Lejano Oriente, se denomina samādhi a un estado de conciencia de
‘meditación’, ‘contemplación’ o ‘recogimiento’ en la que el meditante siente que trasciende las limitaciones
fenoménicas y alcanza la unidad con el cosmos y con lo divino. El objetivo último de la práctica meditativa del yoga,
en su octavo grado, es el logro del samādhi. El samādhi es un objetivo buscado tanto dentro del hinduismo como en
el budismo. El término proviene del sánscrito sam o samyak: ‘completo’ y ādhi: ‘absorción’.

De acuerdo al grado y manera en que el que medita experimenta la superación de las barreras materiales, las fuentes
suelen distinguir tres grados de samādhi:

janija, en el que la fijación es pasajera y limitada;


upachara, en el que la totalidad de los sentidos se absorben transitoriamente en el objeto; y
appana, en la que la distinción entre sujeto y objeto se elimina por completo. El resultado de esta última es el
samapātti, la percepción de lo absoluto a través del control completo de la conciencia.
Diferentes tradiciones religiosas conciben el samādhi de manera diferente:

Para el budismo se trata de la iluminación de la condición de Buda.


También está estrechamente relacionado con la experiencia que en el budismo zen se denomina satori.
Para el hinduismo, la unidad con Brahman en un trance místico.
Para el jainismo, la realización individual del espíritu.
Al igual que otras prácticas de la tradición religiosa oriental, el samādhi ha atraído la atención de los estudiosos
occidentales desde al menos el siglo XIX. Estudios científicos sugieren que el efecto de unidad cósmica producido en
el samādhi es un resultado de un tipo de hipnosis generada por la técnica de meditación.

Again, the best place to start is with H's explanation. He says, "Samàdhi. . . is the highest stage of meditation. It is the
best form of calmness of the mind…. When meditation is full of the object meditated on, i.e. when meditation
becomes so intense that nothing but the object meditated on is present therein, it is called samàdhi or concentration….
In plain language, when in the process of meditating, consciousness of self seems to disappear and only the object
meditated upon appears to exist, when the self is forgotten and the difference between the self and the object is
effaced, such concentration of the mind on the object is called samàdhi."
D says much the same: "When we reach this state all that is evident is the object itself. We are not even aware that we
are distinct beings separate from the object. Our mental activities are integrated with the object and nothing else."
S's comments are very useful. He says, "You put all your effort in dhàranà. It becomes effortless in dhyàna; and you are
just there, knowing that you are in meditation. But in samàdhiþ, you don't even know that. You are not there to know it
because you are that. You think first with a lot of interruptions; that is dhyàna. Then when you become what you think,
that is samàdhiþ. In meditation you have three things: meditator, the meditation and the object meditated upon. In
samàdhi there is neither the object or the meditator. There is no feeling of 'I am meditating on that.'"
S also writes about the different stages of samàdhi (which P had described in YS 1, 40-51): the lower stages - savitarka,
savichara, sànanda, sàsmita - categorised as sabija (with seed) samàdhi; and the stage beyond that known as nirbija
samàdhi or nirvikalpa samàdhi.
Samàdhiþ is a difficult concept to grasp, and as T says the student has to study its various aspects several times before
it's possible to grasp its essential nature. Both S and T say that the real value of samàdhi is that when a person who has
achieved true samàdhi returns from that state, he/she brings "the transcendent knowledge, wisdom, peace and strength
of the inner life." This is something well worth aiming for!
Note:
—Vyâsa y Vâchaspati Mishra interpretan este aforismo sumamente técnico de forma distinta. Su lectura es la
siguiente: cuando la meditación se muestra solo en la forma del objeto proyectado, en otras palabras, cuando se
funde con él, pierde de alguna manera su propio modo de funcionamiento que consiste en la separación entre sujeto
y objeto. Sin embargo, dado que estrictamente hablando la meditación es una técnica y no un tipo especial de
conciencia inducida por ella, la palabra inicial tad tiene que referirse al flujo unidireccional de ideas mencionado en
III.2, es decir, a la conciencia completamente absorta (Feuerstein, Georg “The Yoga-Sûtra of Patañjali”).
Entendemos shūnyata (vaciedad) como “aquello” que no es algo ni tampoco nada y que “permanece” como un
“residuo” después de que todas las categorías, elementos, manifestaciones, etc. de la realidad empírica han sido
eliminados por el proceso analítico abolitivo. “Aquello” es la verdadera naturaleza de la realidad empírica y también
la verdadera realidad. Shûnyata puede ser designado con el nombre de “absoluto” solamente si tomamos a este
término en el sentido de “algo completamente diferente de nuestra realidad empírica” (F. Tola y C. Dragonetti
“Nihilismo budista”, pag. 58).
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) dhyânam eva dhyeyâkârânirbhâsam pratyayâtmaka3 svarûpa3 shûnyam iva yadâ bhavati
dhyeyasvabhâvâveshât tadâ samâdhir ity ucyate.

Se dice que cuando en la meditación brilla únicamente la forma del objeto, desprovista aparentemente de su
naturaleza como pensamiento, entonces, penetrando la esencia de tal objeto, (esa meditación deviene en lo que se
denomina) interiorización completa (samâdhi).

Aunque es posible una definición formal de samâdhi, ninguna descripción puede cubrir por completo la naturaleza
de esta condición, la cual trasciende la experiencia diaria. Su componente mas fundamental es sin duda la
experiencia de completa fusión de sujeto y objeto; la conciencia del yogui asume la naturaleza del objeto
contemplado, y lo comprende desde “dentro”; esta identificación se acompaña de un sentimiento de
maravillosa paz y aguda vigilancia en una condición en la cual el continuum espacio-tiempo ordinario es
temporalmente abolido (Feuerstein, George “Textbook of Yoga”).

El samâdhi es todo lo contrario de un éxtasis, ya que no es “salida del ser, enajenación”, sino “regreso al ser,
interiorización”, lo mismo que el Yoga no es una mística, sino un método psicosomático ordenado a un retorno sobre
sí mismo (Varenne, Jean “El Yoga y la Tradición hindú”).En samâdhi desaparece la forma (svarûpa) de la naturaleza
subjetiva de la mente, la conciencia que uno tiene de sí mismo. La conciencia no muere ya que vuelve a retomar su
forma después del samâdhi (“como si” desapareciera). En este aparente vacío penetra ahora el objeto contemplado
y allí permanece absorbiendo totalmente la atención. Hay una total unificación y compenetración. La conciencia
perceptiva, liberada de cualquier sentimiento de separatividad, se aleja de las limitaciones personales, asume la
naturaleza del objeto contemplado y lo entiende “desde adentro” (Gardini, Walter “Yoga clásico”).

Samâdhi es ese estado contemplativo en el que el pensamiento se interioriza inmediatamente de la forma del objeto,
sin la ayuda de la imaginación (svarûpa), en su aspecto esencial y como si “estuviera vacío de sí mismo”. Según
Vâchaspati Mishra, el yogui que dejó de usar la “imaginación”, ya no considera el acto y el objeto de la meditación
como distintos uno del otro. Hay una coincidencia real entre el conocimiento del objeto y el objeto del conocimiento:
este objeto no se presenta ya a la conciencia en las formas que lo delimitan y lo definen en calidad de fenómenos,
sino “como si estuviera vacío de sí mismo”. Según Vijñânabhikshu, se llega al samâdhi “cuando el dhyâna se libera
de las nociones separadas de meditación, objeto de meditación y sujeto meditante, y se mantiene solamente en la
forma de objeto meditado, es decir cuando ya no existe nada mas fuera de esta nueva dimensión ontológica
representada por la transformación del “objeto” en “conocimiento-posesión”. Además, de acuerdo a Vijñânabhikshu,
hay una clara diferencia entre el dhyâna y el samâdhi: la meditación puede ser interrumpida “si los sentidos entran
en contacto con objetos atrayentes”, mientras el samâdhi es un estado invulnerable, completamente cerrado a
los stímuli (Eliade, Mircea “Yoga, inmortalidad y libertad”).

Cuando se esta tan absorto por un objeto, que la mente se fusiona completamente en él, se llama samâdhi. En
samâdhi estamos casi ausentes, somos uno con el objeto. Perdemos la identidad personal en el sentido del nombre,
trabajo, familia, cuenta del banco, etc. En este momento todo esto ha desaparecido. No hay espacio mental entre
nosotros y el objeto. En dhyâna hay reflexión. En samâdhi la mente no debe pensar ya que esta clara, ha
comprendido tal como es (Desikachar, TKV “Yoga”).

El samâdhi, en sus variantes (denominadas inferiores), ofrece estrecho parecido con los éxtasis de los occidentales.
El individuo en samâdhi esta sumido en un estado de trance cataléptico. Interiormente se atrinchera en un gozo
espiritual que se parece mucho a una narcosis profunda; se complace en ella y busca ardientemente “experiencias”
semejantes. De este modo el proceso de disolución de su yo sensible puede retardarse (Godel, Roger “Ensayos
sobre la experiencia liberadora”).

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)


(Vivarana) Objeción: anteriormente se estableció (YB. I.1): “yoga es samâdhi“, por lo que el samâdhi debe incluir
todos los miembros. Ahora, sin embargo, se enseña que el samâdhi no es nada más que uno de los miembros del
yoga. ¿Qué ha sucedido con la distinción entre un miembro y la totalidad de los miembros?

Respuesta: cuando se afirmó: “yoga es samâdhi“, se hizo en referencia al aspecto concreto de fijación mental. Pero
aquí el punto a considerar es el método por medio del cual lo que era un flujo de ideas, contemplado como objeto de
meditación, deviene en la auténtica forma del objeto.
[RO] Trebuie remarcat că dharana (concentrarea) se transformă în dhyana (meditaţie) şi dhyana (meditaţia)
se transformă în samadhi (absorbtie concentrativa; transa). In dharana (concentrare) atentia conştienta este
intermitentă, în dhyana (meditaţie) ea este neîntreruptă, în timp ce în samadhi ea devine una cu obiectul
concentrării (artha).
Acest obiect poate fi subtil sau grosier. In samadhi fiinţa nu este conştientă că practică concentrarea.
Uneori se spune că în starea de concentrare profundă obiectul dispare, dar această sutra ne spune că
obiectul nu dispare; din contră, numai el rămâne. Astfel, dacă vă concentraţi asupra lui AUM, simbolul lui
AUM (numit artha) va fi prezent în samadhi. El nu va dispare, ci va străluci singur în câmpul conştiinţei.
Obiectul meditaţiei devine din ce în ce mai clar, imaginea sa devine din ce în ce mai vie pe măsură ce
pătrundeţi mai profund în stadiile lui samadhi. Apoi, mai este un punct important; nu rămâneţi conştient de
propria existenţă, nu mai există nici măcar conştiinţa că practicaţi concentrare. Deci, samadhi are două
caracteristici: unu, tot ceea ce rămâne este obiectul şi doi, nu există conştiinţa acestui proces sau al sinelui.
Deoarece nu există decât conştiinţa obiectului, mintea pare că nu mai funcţionează, dar ea nu este goală;
pentru a sublinia acest lucru s-a folosit cuvântul "iva".
Pe măsură ce studentul progresează pe calea concentrării, la început aceasta este întreruptă din când în
când. Astfel, concentrarea merge bine un timp, şi apoi intervine o cădere. Acesta este primul stadiu. În al
doilea stadiu există mai mult dhyana şi din ce în ce mai puţine "căderi". În al treilea stadiu, începeţi cu
dharana şi imediat intraţi în dhyana; apoi deodată totul devine vid. Acesta este primul stadiu al lui samadhi ;
vă amintiţi obiectul, dar nimic altceva. De fapt, mintea sau conştiinţa nu este anihilată, ea pare numai
temporar a fi non-existenţă, deoarece nu sunteţi conşienţi de voi înşivă în tot acest proces de concentrare.

El samādhi en la religión
Para el hinduismo, el samādhi es una iluminación en la que el meditante trasciende la apariencia fenoménica y
se libera así del samsara, con el ciclo aparejado de nacimiento, muerte y reencarnación. Se lo considera así,
junto con el supremo conocimiento o gñana, el momento del moksha o liberación.
Las prácticas devocionales (bhakti) hindúes más frecuentes para llegar al samādhi suelen ser la reiteración de
mantras, yantras o la fijación de la atención en diagramas generalmente circulares (mándalas). Así, en diversas
prácticas de origen hindú se tiende a realizar la transcendencia de lo fenoménico mediante ritos y,
especialmente, a través de la dhyana (meditación ascética).
En la práctica religiosa del yoga, el samādhi es el objetivo del Óctuple Sendero, así como de la liberación
producida por el tantra.
Mircea Eliade, en su estudio de las religiones orientales, ha evitado traducir la palabra samādhi como éxtasis,
ya que afirma que el concepto del samādhi implica un «ensimismamiento» por el cual el sujeto se identifica
con lo real absoluto; por ello ha elaborado para vertirla el neologismo énstasis.[sin referencias] De modo
semejante, otro estudioso occidental del yoga, Mason Oursel, ha traducido la palabra samādhi con el
neologismo isolación ya que según su opinión el samādhi se logra a partir de un aislamiento (tanto
«aislamiento» como el neologismo «isolación» tienen como origen la palabra italiana ísola: ‘isla’) del sujeto,
aislamiento que le dejaría sólo con lo real absoluto.

Samādhi y misticismo
La regla de la meditación aprendida y practicada con la guía de un gurú como único camino al samādhi, como
toda regla, puede tener excepciones, como el misticismo y el vedanta. Es posible que en casos excepcionales,
sin practicar meditación clásica de yoga, los místicos de diversas religiones, mediante la superconcentración
del devoto en el objeto de devoción (como puede ser Teresa de Ávila superconcentrada en una imagen de
Jesucristo), puedan haber desencadenado el samādhi, pero sería el mismo mecanismo de la
superconcentración, solo que en el caso místico sería la superatracción que siente el devoto por el objeto de la
devoción (objeto diferente según su religión), lo que generaría la superconcentración que dispara el mecanismo
de samādhi. La superconciencia se conseguiría así de manera diferente pero con algo en común. Es además
posible y quizá probable que lo que la vida monástica cristiana llamaba contemplación tenga puntos en común
con lo que lo que en oriente llaman meditación, al menos la concentración en lo divino, entendido de una
forma u otra.
Pocos seres humanos son capaces de tal devoción excepcional, y Yogananda afirma que los místicos habrían
practicado meditación en vidas previas y nacerían con esta capacidad «innata». Aunque Teresa de Ávila use
diferentes palabras (las que usaba una española de su época), por encima de diferencias semánticas se ve un
paralelo claro entre sus descripciones de sus trances místicos, las de otros místicos cristianos y no cristianos y
las descipciones del yoga.
Los místicos (los experimentadores) coinciden entre sí, aun siendo de diferentes culturas religiosas, mucho más
que los teólogos (los teóricos), a veces incluso de la misma corriente religiosa, pues éstos solamente podían
especular sobre frases misteriosas de las escrituras, y lógicamente con los escasos conocimientos científicos
que solían tener.
Teresa de Ávila no aprendió yoga ni estuvo en la India, pero una de las divisiones o caminos del yoga es el de
la unión por devoción, bhakti yoga. Es un camino excepcional para un amor excepcional que pocos podemos
sentir, pues ha habido muy pocos místicos en porcentaje de la población, aunque hayan sido numerosos en
cifras absolutas a lo largo de la historia.
La otra excepción, los vedantistas, también habrían meditado antes en otras vidas. Parece pues que ni el
misticismo ni el vedanta son algo para todos.

El samādhi y la ciencia
Si bien la explicación religiosa del samādhi es siempre preternatural —sosteniendo que durante el mismo el yo
se reúne con la deidad, y se identifica totalmente con ella—, ha habido intentos de proporcionar una
explicación en términos científicos de la misma.
Se ha afirmado que las prácticas empleadas para alcanzar el samādhi —como la concentración en un mándala,
o la iteración de un mantra— provocan efectos hipnóticos.
Del mismo modo, se ha visto en las prácticas eróticas del tantra una estrecha similitud entre la fisiología del
samādhi y la del orgasmo, presentándose en ambos casos la síntesis endocrina de importantes cantidades de
psicotrópicos y neurotransmisores endocannabinoides; endorfinas; dopamina y serotonina. El efecto de ésta
sería una sensación de placer, plenitud y «falta de límites espacio-temporales», que explicaría a su vez la
percepción del sujeto de hallarse liberado de toda realidad fenoménica; se han visto también paralelos con la
sensación de vivencia inefable producida por la estimulación de las áreas prefrontales del cerebro.
Entre los muchos estudios científicos que avalan estas opiniones se puede citar al publicado por Roland
Fischer en la revista Science (1971), los del médico francés Bernard Auriol
http://auriol.free.fr/yogathera/prolegomenes/prolego_pars1.htm#samadhi
, o los del neuropsiquiatra Marco Margnelli en el Centro Studi e Richerche sulla Psicofisiologia degli Stati di
Coscienza, en Milán (Italia), etc.
Si la opinión científica es la correcta, entonces , aunque la conceptualización primaria (la mística) supone al
samādhi como un «estado de hiperconciencia» o —en todo caso— un «estado de consciencia iluminada»,
fisiológicamente el samādhi parecería estar bastante alejado de la actividad consciente.

Dos clases de samādhi


Existen dos clases de samādhi. El primero, sa-vikalpa samādhi (‘trance con variedades’), es un trance o visión
o experiencia aún involuntaria, que viene inesperadamente y se va también inesperadamente, pues no se tiene
todavía el control, como le pasaba a Teresa de Ávila con sus trances, que venían y se iban independientemente
de su voluntad, y aunque naturalmente ella querría tener el control, no sabía cómo hacerlo, la experiencia
parecía tener voluntad propia. Esto es lo que les sucede también a los yoguis durante la primera etapa de
savikalpa samādhi. Tras muchos años más o algunas vidas más de práctica de meditación, según el nivel del
yogui, se alcanzaría el superior y definitivo nirvikalpa samādhi.
En el nir-vikalpa samādhi (‘trance sin variedades’), los yoguis muy avanzados adquirirían el control
voluntario del estado de superconciencia, pudiendo entrar y salir del mismo a voluntad.

YS 3.4. 3.4.  .


ÇymekÇs<ym>.4.
trayam ekatra saṃyamaḥ
trayam ekatra saṃyamaḥ // (4.1)
traya ekatra saṃyama
trayam ekatra samyamah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Cele trei (trayam) [ concentrarea (dharana), meditatia (dhyana) si absorptia meditativa sau
transa mistica ( samadhi )] realizate împreună (ekatra) [într-un proces unic ("dintr-o bucata") si
aplicate aceluiasi obiect] (reprezinta un proces numit) samyama (autocontrolul;stapanirea de
sine;autodisciplina)
E:These three (trayam)[ concentration (dharana), meditation (dhyana), and meditative absorption
or mystic trance (samadhi)] [practiced] together (ekatra) [ in a single process ("in one piece") in
relation to the same object] (constitute a process called) Samyama (selfcontrol;selfdiscipline;
constraint).
F: Ces trois(trayam)[ la concentration (dharana), méditation ou contemplation (dhyana) et
l'absorption concentrative ou l'état de la transe mystique (samadhi)] appliqués ensemble
(ekatra) [dans un processus unique ("d'une seule pièce") sur le même objet] est appelé samyama
(maitrise de soi-même; contrainte).
S:Las tres(trayam) [concentración(dharana), meditación (dhyana) y interiorización profunda
(samadhi)] aplicados juntas (ekatra) [en un proceso único("de una pieza ") sobre un mismo
objeto] constituyen samyama (el control de sí mismo; la autodisciplina);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
traya( य) = R: MW457.2 (masculino) trei; triplu, cele trei; triada(dharana,dhyana,samadhi); trei cai, trei pasi; deriva de la tri
(trei) + ya, deriva de √i (a merge, a curge, a circula); YS 3.16; trayam (neutru, nominativ, singular) YS 3.4 - YS 3.7; E: these
three ;triad, being three; threefold; group of three; these three (dharana,dhyana,samadhi); F: trinité; S: MW457.2 (masculino)
triple, los tres, tres veces, tres caminos, tres pasos; deriva de tri (tres) + ya, deriva de √i (ir, fluir, circular); III.16; trayam (neutro,
nominativo, singular) III.4 - III.7;
ekatra(एक ) = R: MW231.1 (adverb) in unu;in acelasi loc;împreună;unificat;"dintr-o bucata"; deriva de la eka (unu);YS 3.4;
E: in one, as one;on one point, upon one object; S: MW231.1 (adverbio) en uno, en el mismo lugar, juntos; deriva de eka (uno);
YS 3.4;
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; egalitatea;echilibrul;
perfecta stapanire; a mentine unit; samyama-termen tehnic care desemneaza practica concentrarii(dharana), meditatiei
(dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica )asupra aceluiasi obiect ;procesul in trei faze care conduce la
identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica;
autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva de la √yam (a se
abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total; 2) practica
continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau a
identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea
holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ, singular) YS
3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS
3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a technical term
meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single process;the three
phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect mastery,constraint,
perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-35);complete control
(SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-control Mn. MBh.
&c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three limbs(anga)stages in
Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the world) Pur;dharana
(concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly concentrated meditation;
annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah (masculine, nominative,
singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 -
III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S: MW1112.1 (masculino) control,
mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener, restringir); 1) control mental,
concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de concentración (dhārana), meditación
(dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah (masculino, nominativo, singular) III.4;
samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52;

Comentarii/Commentary:

Nota: Cele trei procese (dharana,dhyana,samadhi) aplicate continu si exclusiv asupra aceluiasi obiect si
realizate împreună intr-un proces unic ("dintr-o bucata") reprezinta samyama(procesul in trei faze care
conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta;procesul de acordarea
rezonanta cu Constiinta Cosmica autocontrolul;egalitatea; echilibrul);vedeti si termenul taoist Pu(lemn
brut,netaiat); F: voir aussi le terme taoiste "Pu"("bois brut;bille de bois non taillee");
E:These three processes (dharana,dhyana,samadhi) [which are continuously and exclusively applied to the
same object] operating together in a single process( "in one piece") is called Samyama.
S: Samyama (fuerza, encierro, reserva) es la práctica mantenida de dhâranâ, dhyâna, y samâdhi sobre un mismo
objeto. Esta técnica es la forma yóguica de hacer investigación pues produce toda clase de conocimiento
suprasensorio (prajñâ). También se usa a veces en el sentido de “control”, especialmente en conexión con el
dominio de los sentidos (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”).
-El siginificado de la palabra sánscrita samyama —perfecto dominio o control— es distinto del significado asignado
en otros textos, en los que se encuentra mas próximo a renunciación, voto religioso o control de los sentidos
(Bhagavad Gîtâ II.61; IV.26 y IV.27). Estas distintas interpretaciones no son contradictorias. Mantener la mente
concentrada largo tiempo en un único objeto exige involucración total e inhibición de incursiones en otros campos.
Sin embargo, este compromiso debe hallarse libre de deseo o se volverá ciego y sectario. El dominio perfecto, por
tanto, implica discernimiento, es decir, desapego ante las capacidades adquiridas (Bouanchaud, Bernard “The
Essence of Yoga”).
As D says, "The three processes described in sutras 3.1, 3.2 and 3.3 can be employed with different objects at
different times or they can all be directed for an indefinite period of time on the same object." It is the second of these
techniques that is called samyama.
B makes an important point: "To keep the mind focused on one and the same object over time demands total
investment of the being and restriction of incursions into other fields. However, this engagement must be free from
passion or it becomes blind and sectarian. Perfect mastery, therefore, implies discernment, that is, non-attachment to
the faculties acquired."
[RO] Samyama este totalitatea celor trei procese descrise mai sus. Ea conţine două părţi; sam înseamnă perfect sau
complet, yama înseamnă control. Deci, samyama înseamnă stăpânire completă a procesului psihic sau control
complet al concentrării mentale. Acesta este un subiect foarte important din yoga. El ne revelează secretul puterilor
yoghine. Aplicarea lui samyama asupra diferitelor obiecte sau gânduri va da naştere la puterile psihice numite
vibhutis.Samyama nu poate fi completă până ce nu există fuziune a celor trei procese de concentrare. Obiectul
meditaţiei trebuie să devină foarte clar şi nu trebuie să existe conştiinţă personală. Obiectul poate aparţine corpului,
minţii, societăţii sau bunurilor personale, dar indiferent de acestea, trebuie să existe aceşti doi factori. Samyama
începe cu conştiinţa subiectivă şi obiectivă; aceasta este o conştiinţă duală. Eşti conştient de obiectul meditaţiei atât în
lumea interioară cât şi în lumea exterioară, dar porţile lumii exterioare se închid treptat, astfel încât vezi numai lucrul
care este în interior. Aceasta este dhyana (meditaţie). Apoi, lucrul văzut în interior devine din ce în ce mai clar şi în
acelaşi timp conştiinţa personală se pierde. Aceasta este numită samadhi. Cele trei împreună se numesc samyama.

YS 3.5.  }


t¾yaTà}alaek>.5.
taj-jayāt prajñālokaḥ
tajjayāt prajñālokaḥ // (5.1)
taj-jayāt prajñā-āloka
taj jayat prajna lokah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Prin stapanirea (jayat) aceleia (taj) [samyama], [apare] lumina (alokah) cunoasterii nemijlocite
(prajna); E: From the mastery(jayat) of that (taj) [samyama], [comes] the light (alokah) of direct
knowledge (prajna); F: Par la maitrise(jayat) du cela(taj) [samyama], [émerge] la lumière (alokah)
de la connaissance directe (prajna);
S: Dominando (jayāt) de ésta (taj) [del control mental (samyama)], [amanece] la luz (ālokah) del
prajñā (conocimiento direto; del conocimiento trascendental).
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; atunci; 2) (demostrativ) acesta, aceasta acesteia; acestuia;
acela, acea; aceluia;acelora; 3) (posesiv) al lui;al lor, al sau; ale sale I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 -
III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat-
I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these;then; its
[components]; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de
ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 -
IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 -
IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
jaya (जय) = R: MW412.3 (masculin) stapanire;cucerire;victorie dominare, suprematie, maestrie; deriva de la √ji ( a cuceri, a
invinge); II.41; jayāt (masculin, ablativ, singular) III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculin, nominativ, singular) III.44 - III.47 -
III.48; E: mastery ; conquest; victory;through victory, from mastery; ; F: maîtrise; victoire; S: MW412.3 (masculino) conquista,
victoria, dominio, supremacía, maestría; deriva de √ji (conquistar, vencer); II.41; jayāt (masculino, ablativo, singular) III.5 -
III.39 - III.40; jayah (masculino, nominativo, singular) III.44 - III.47 - III.48;
prajñā (prajna)( ा) = R: MW659.2 (femenin, nominativ, singular) cunoasterea directa; cunoasterea nemijlocita;
neconditionata;constiinta cognitiva superioara; intelepciune,intelegere;termen alcatuit din: pra (pre; inainte de ceva,anterior) +
√jna (a sti, a cunoaste;ca in jnana); 1) cunoastere intuitiva ori trascendenta; 2) viziune imediata a realitatii sub toate aspectele
sale, simultan (contact cu realitatea sincronica), care precede interiorizarea completa care trece dincolo de transa cognitiva in
care se realizeaza cunoasterea directa a obiectului (asamprajnatasamadhi) si care la randul sau este precedata de credinta
(shraddha), energie (virya),si atentie (smriti) si de interiorizarea completa insotita de cunoastere (samprajnatasamadhi) I.20 -
I.48 - II.27 - III.5; prajnābhyām (femenin, ablativ, dual) I.49; E: direct knowledge; cognitive insight; higher knowledge, higher
consciousness; wisdom; S: MW659.2 (femenino, nominativo, singular) sabiduría, conocimiento, entendimiento; pra (antes de
algo, delante) + √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento intuitivo o trascendente; 2) visión inmediata de la verdad en todos sus
aspectos, simultáneamente, la cual precede a la la interiorización completa que trasciende el conocimiento del objeto
(asamprajnatasamâdhi) y, a su vez, esta precedida por fe (shraddha), energía (virya), atención (smriti) e interiorización completa
con conocimiento (samprajnatasamadhi) I.20 - I.48 - II.27 - III.5; prajnabhyam (femenino, ablativo, dual) I.49;
āloka(aloka)(आलोक) = R: MW154.2 (masculin) lumină; stralucire, radianta; iluminare; fulger, flacara; cununa luminoasa;aura
sfinteniei;vedere;aspect;stralucire;aparenta; ā (a, catre, aici) + loka (lume;univers), deriva de √lok (a vedea,a percepe); III.25;
ālokah (masculin, nominativ, singular) III.5; E: light; illumination, flashes of brilliance; flashes of brilliance; S: MW154.2
(masculino) luz, brillo, fulgor, resplandor; ā (a, hacia, aquí) + loka (mundo), deriva de √lok (ver, percibir); III.25; ālokah
(masculino, nominativo, singular) III.5;
prajña ālokaḥ (prajna alokah): R: (trezirea) luminii cunoasterii superioare[ in care obiectul meditatiei straluceste asa cum
este el(cunoastere nemijlocita,directa)]; E(the awakening of) the light of direct knowledge;

Comentarii/Commentary:
V says, "As samyama gets firmly established, so does the knowledge attained in samàdhi get purer and purer."
H's explanation of V is that "as samyama is practised in respect of more and more subtle objects, the knowledge gets
more and more clear."
[RO] Atunci când contemplarea este continuată asupra unui obiect, şi când obiectul devine foarte clar, nemaiexistând
conştiinţa personală pentru moment, se realizează starea de samyama (identificare). Ea dă nştere conştiinţei cognitive
superioare a obiectului concentrării. Dacă se meditează asupra lui AUM , acesta se manifestă cel în stadiul de conştiinţă
superioară.
Atunci când văd un lucru cu ajutorul ochilor, aceasta este conştiinţa senzorială. Atunci când închid ochii şi încerc să
văd acel obiect prin vizualizare, aceasta este conştiinţa mentală. Când acel obiect - de exemplu AUM - apare sub
forma unei umbre, este conştiinţa profundă. Atunci când el străluceşte deodată înăuntru în toată splendoarea sa, este
conştiinţa cognitivă superioară.
Aspirantul poate fi conştient de corpul său, de existenţa sa, de conştiinţa sa şi de lucrurile lumii exterioare, dar din nou el
clipeşte. Simbolul sau obiectul străluceşte clar, apoi din nou conştiinţa revine. După aceasta, conştiinţa percepe din nou
strălucirea obiectului în chidakasha (domeniul Conştiinţei Absolute şi Omniprezente (CHIT)), dar de data aceasta
conştiinţa sinelui este pierdută. În această stare apare manifestarea lui prajna (conştiinţa cognitivă superioară). Acest
lucru este numit prajnaloka, ceea ce înseamnă răsăritul luminii conştiinţei cognitive superioare, în care obiectul
meditaţiei străluceşte în forma sa cea mai pură.

YS 3.6. 3.6.   .


tSy-Uim;uivinyaeg>.6.
tasya bhūmiṣu viniyogaḥ.
tasya bhūmiṣu viniyogaḥ // (6.1)
tad bhūmi viniyoga
tasya bhumisu viniyogah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Punerea in aplicare (viniyoga) a acesteia (tasya) [ samyama care este izvorul luminii
cunoasterii nemijlocite- prajna aloka ] se realizeaza gradat prin implantare progresiva (bhumi)
[ prin implantare progresiva este indusa o transformare inradacinata de la nivel grosier catre
niveluri tot mai subtile]; E:The application (viniyoga) of that (tasya) [samyamawhich is the
source of the light of direct knowledge- prajna aloka] must be developed gradually by
progressive implantation (bhumi) [ by progressive implantation is induced an embedded
transformation from one gross level to subtler one]; F: L'application pratique (viniyoga) de celui-
ci(tasya) [samyama qui est la source de la lumiere de la connaissance directe-prajna aloka) se
fait par l’implantation progressive (bhumi)[ par l’implantation progressive est induite une
transformation enracinée à partir d'un territoire grossier à un l'autre plus subtil]. S: La aplicación
(viniyoga) de ésta (tasya) [ del control mental (samyama) cuál es el origen de la luz del
conocimiento direto -prajna aloka ] es gradual para implantación progresiva (bhumi) [ para
implantación progresiva es establecida una transformación firmemente arraigada a partir de
planos densos o gruesos (sthula) hasta los planos más sutiles de la conciencia; denso de dichos
planos (el físico) donde la conciencia se expresa a través del vehículo o cuerpo físico (Sthula
Sharira)].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
tasya(त य) =R: (masculin, genitiv, singular) a acesteia; a acelora[intiparirile latente]; a sa[samyama (coerenta;acordarea
rezonanta cu Constiinta Cosmica)] pt. aceasta, de la aceasta, in aceasta al sau; (prenume relativ, sya, "acesta;acela", forma intarita
pt. tad); (neutru, genitiv, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, aceasta, acela, aceluia; 3, al lui,al lor); I.27 - I.51 - II.24 -
II.27 - III.6 - III.10 - III.20; E: of these[latent impressions]; of this, that; S: tasya: (masculino, genitivo, singular) por ello, de
esto, en esto, en eso, su; (pronombre relativo, sya, "esa, esta", reforzado en su significado por tad); (neutro, genitivo, singular)
deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.27 - I.51 - II.24 - II.27 - III.6 - III.10 - III.20;
bhūmi(bhumi) (भू म) =R: MW763.1 (femenin) situatie, loc, localizare; taram; pamant;baza; inradacinare;deriva de la: √bhū
(a fi, a deveni;a creste;a se transforma,a exista); 1) stabilit, pus, implantat; inradacinat ; întemeiat; a prinde radacini; a genera
rezultate (creaza invulnerabilitate la perturbatii; produce nirodah;confirmari); 2) baza; temelie; fundament, fundatie; 3) etapa,
nivel; bhūmiḥ (feminin, nominativ, singular) YS 1.14 - YS 2.27; bhūmiṣu (bhumishu) (masculin, locativ, singular) in trepte;in
stadii; in pasi succesivi; in starile subtile; aplicarea samyama se face in trepte la fiecare nivel,strat;invelis; taram;stadiu in parte, in
mod progresiv (de la grosier la subtil;cucerind taramurile unul dupa celalalt si fiind constient de destinatia aleasa); YS 3.6;
E: MW763.1 (feminine) situation, position; ground;rooted, grounded; state; stage; levels; gradually; planes; place, location,
earth, world; ground, soil; from: √bhū (to be, become, grow up,convert,transform,to exist); 1) establish, institute, instruct, put;lay
down, set, set up, ingrained [engrained], long-held, entrenched, engrained [ingrained],embedded; deep rooted; 2) foundation;
fundament,base; ground, bedrock; footing; pedestal; 3) stage, phase; degree; leg; level, plane; bhūmiḥ (feminine,
nominative,singular) I.14 - II.27; bhūmiṣu (bhumishu) (masculine, locative, singular) by stages;by steps; III.6; S: MW763.1
(femenino) situación, lugar, tierra; deriva de √bhū (ser, convertirse, existir); 1) establecida, arraigada; 2) fundamento, base; 3)
etapa, nivel; bhūmih (femenino, nominativo, singular) I.14 - II.27; bhūmishu (masculino, locativo, singular) III.6;
viniyogaḥ (viniyogah) (योग) =R: MW970.2 (masculin) 1) aplicare; practica; metoda de lucru;punerea in practica;calea de
centrare; folosire;utilizare; 2) progresie; vi (divizat, separat, indepartat) + ni (a cobori;a patrunde;a merge in jos; a se scufunda ) +
yoga (unión, conexión), deriva de √yuj ( a uni; a conecta; a utiliza; practica ;exercitiu); viniyogah (masculin, nominativ,
singular) III.6; E: MW970.2 (masculin) 1) progression, application; using, applying, practice;use; 2) progression; vi (divided;
separated, far) + ni (go down; sink; descend)+ yoga (union, connection, link; plug);from√yuj (unite, join, link, connect; mate;
incorporate; interlock, use, utilize, practice; employ; exert, exercise); viniyogah (masculin, nominativ, singular) III.6
S: MW970.2 (masculino) 1) práctica, aplicación, empleo, uso; 2) progresión; vi (dividido, apartado, lejos) + ni (descender,
penetrar) + yoga (unión, conexión), deriva de √yuj (unir, juntar, conectar, emplear, usar); viniyogaḥ (masculino, nominativo,
singular) III.6
yoga(योग) =R: MW889.2 (masculin) uniune, conexiune; proces de unire (cu realitatea cauzală),centrare,înjugare;unire,
uniune;aliniere;conjuncţie [cosmică; planetară;al tuturor corpurilor sau învelişurilor fiinţei umane]; procesul de centrare,de
unificare, de aliniere sau de înjugare al tuturor corpurilor sau învelişurilor[materiale,energetice şi informaţionale]care alcătuiesc
atât fiinţa umană,cât şi universul]; ştiinţa şi tehnologia Yoga (ştiinţa uniunii cu Izvorul Divin Dumnezeu);orice centrare sau
unire(yoga) cu centrul (cu realitatea cauzală;"Altarul"), presupune realizarea simultană a unui proces de separare,de rupere sau
de izolare(viyoga) de periferie(realitatea efectelor); procesul de unire (yoga) si cel de separare(viyoga) sau de izolare (de lumea
fenomenală) nu sunt succesive ci simultane(orice receptor de radio care "prinde" un post de emisie pierde postul anterior);Yoga
este calea care permite reîntoarcerea la adevărata noastră identitate [ne descoperim adevărata natură sau "faţa primordială"]şi
calea care ne conduce la eliminarea orbirii [avidya;ignoranţei; inconştienţei]şi a neputinţei [alienării;căderii în robie]; de la :
√yuj (a uni, a atasa, a conecta, a alinia;a injuga); 1)a pune impreuna diferite lucruri in asa fel incat uniunea sa manifeste
proprietati care nu apar in componentele sale luate izolat (Iisus foloseste "pilda aluatului" pt a arata ca se realizeaza ceva
diferit de componente:faina+apa); 2) starea in care omul se afla in sine insusi;starea de uniune; starea unificata; esenta
invataturii yoga consista intr-un antrenament sistematic al mintii; numele sau e derivat de la echivalentul ce indica "punerea sub
tensiune"; in participiu pasiv, yukta, in stare de uniune, unificat,ceea ce implica separarea de materie, eliberarea in raport cu
lumea. "a lega,a mentine oprimat,a pune in jug,a tine in frau ", ceea ce are drept obiectiv eliminarea dispersiei si a
automatismelor ce caracterizeaza mintea profana; Vedanta si Neo-Vedanta definesc yoga drept “uniune”;aceasta semnificatie
nu se poate intalni in Kriya Yoga a lui Patanjali,unde e vorba in esenta de o “dezuniune”, concret de o separare a Sinelui
(Purusha) de lumea (prakriti) in care a ajuns prizonier in urma identificarii; Yoga este controlul perfect (yukti) care se explica
drept samadhana; termenul “yoga” trebuie interpretat bazandu-ne pe paradigma “yuj samadhau” (de aceasta opinie sunt doi
comentatori Vyâsa si Boja – Yoga nu este unitate cu ceva, ci samadhana in intelesul pastrat in majoritatea limbilor Indo-
Europene – “yoke, joch, igo,jug,yugo ” – significand toate “restrictie, suprimare,aliniere,conjunctie”) (Plamen Gradinarov ,
http://www.yrec.info/postxf682-0-45.html); YS 1.1; YS 2.28; yogaḥ(yogah) (masculin, nominativ, singular) YS 1.2; YS 2.1;
E: process of yoking; union; conjunction;alignment; separation(viyoga); isolation; join, attach, connect; unite, combine; be
connected S: MW889.2 (masculino) unión, conexión; √yuj (unir, juntar, conectar, emplear, usar); 1) poner juntas varias cosas de
tal forma que su unión tenga propiedades que no se hallen en sus componentes aislados; 2) estado en el que el yogui se une
absolutamente en sí mismo y permanece en estado de unión, unificado; I.1 - II.28; yogah (masculino, nominativo, singular) I.2 -
II.1;

Comentarii/Commentary:
Punerea in practica(viniyoga) a acesteia (samyama;prajna aloka) se realizeaza prin implantare progresiva
(bhumi) [aplicarea samyama si a luminii cunoasterii directe (prajna aloka) se face asupra fiecarui bhumi
(nivel,strat;invelis;taram;stadiu) al constiintei in parte,in mod progresiv (de la grosier la subtil),cucerind
taramurile(bhumi),unul dupa celalalt si fiind constient de destinatia aleasa]; Samyama trebuie practicată
asupra diferitelor stadii subtile ale conştiinţei numite bhumi. Acestea sunt nivelurile si tipurile de samadhi
[vedeti:YS 1.17] insotite de vitarka ("întrebare", gândire verbală), vichara (reflectare intuitivă) ananda
(beatitudine) şi asmita (simţul existentei individuale).
V makes the common-sense point that "one who has not mastered the lower stages cannot at once attain the higher
stages of saüyama by skipping over the intermediate stages." He also says that "one who has attained a higher stage by
the grace of God does not need to practise saüyama in respect of the lower stages, e.g. thought-reading etc., because
proficiency in respect of the lower stages would then be available through other sources (God's grace) also." The
understanding and knowledge of which stage is which comes only through yoga. V then quotes a saying: "Yoga is to
be known by Yoga, and Yoga itself leads to Yoga. He who remains steadfast in Yoga always delights in it." A
profound and very important statement.
[RO] Cuvântul samyama (identificare) e folosit pentru ansamblul format din:dharana (concentrare), dhyana
(meditaţie) şi samadhi (extaz, identificare totală). Samyama trebuie practicată asupra diferitelor obiecte. Acestea sunt
stadiile subtile ale conştiinţei numite bhumi.
Această aplicare este un proces foarte dificil. Să presupunem că un om de ştiinţă abordează o problemă care aparţine
lumii simţurilor; el se gândeşte la ea în toate stadiile muncii sale. El întreţine o gândire şi o atenţie continuă. Acest proces
identificare progresiva(samyama) este un fel de insamantare care incepe cu fixarea atentiei sau pregatirea
mintii(dharana) . Pasteur spunea ca descoperirile apar doar in mintile pregatite.. daca nu exista o intrebare insamantata in
minte nu apare nici un raspuns.. Procesul de identificare continua cu faza de concentrare inconstienta(dhyana) in care
are loc incubatia si sfarseste cu incoltirea,descoperirea solutiei sau iluminarea (samadhi). Prin intermediul acestui
proces, omul de ştiinţă ajunge să cunoască adevărul care se ascunde în spatele acelei probleme. Acesta i se revelează în
starea de cea mai profundă absorbtie. El continuă să contemple acel adevăr şi după un timp ajunge să descopere un
adevăr încă şi mai profund. Il abandonează pe primul şi-l ia în consideraţie pe acesta din urmă. Nu se mai gândeşte la
nimic altceva şi în cele din urmă ajunge la un fapt fundamental care i se revelează în cel de-al treilea stadiu.
În mod analog, un yogin practică samyama asupra unui obiect grosier, ajungând treptat la fundamentul problemei.
Atunci când apare o nouă idee sau un nou adevăr, el se ţine de acestea, ajungând la adevăruri şi mai subtile, şi mai adânci.
În cele din urmă el ajunge la esenţă, care este dincolo de orice limitare sau maya (iluzie). Dincolo de nume şi formă, el
stă faţă în faţă cu adevărul sau realitatea fundamentală. Acest proces este numit aplicarea lui samyama (identificare).
Aplicarea lui samyama (identificarii) asupra stadiilor subtile şi grosiere poate fi practicată asupra unui individ sau unui
lucru, asupra calităţilor lui, şi în cele din urmă asupra principiului fundamental (Sinele sau atman).

YS 3.7. 3.7.  .


ÇymNtr¼<pUveR_y>.7.
trayam antar-aṅgam pūrvebhyaḥ
trayam antaraṅgaṃ pūrvebhyaḥ // (7.1)
traya antaraṅga pūrva
trayamantarangam purvebhyah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Acestea trei (trayam ) [dharana, dhyana si samadhi ] sunt ramuri (anga) interne(antar)
[in comparatie cu] precedentele (purva) [cele cinci ramuri anterioare ale Yoga: Yama,
Niyama, Asana, Pranayama si Pratyahara]; E: These three (trayam )[dharana, dhyana and
samadhi] are the inner(antar) limbs (anga), [in regard to] the previous (purva) [ the
previous five limbs of Yoga: Yama, Niyama, Asana, Pranayama and Pratyahara ]; F: Ces
trois (dharana, dhyana, samadhi) sont des branches (anga) interieurs (antar) par rapport
aux précédents (purva)[ les branches précédents: Yama, Niyama, Asana, Pranayama et
Pratyahara]; S: Estos tres (trayam )[dharana, dhyana, samadhi] son miembros (anga)
internos (antar) respecto de los anteriores (purva) [los cinco miembros(anga) anteriores:
Yama, Niyama, Asana, Pranayama y Pratyahara];
Nota:Triada (dharana,dhyana,samadhi)desemneaza ramurile interne(antar-angam),in
comparatie cu purva(precedentele)[ cele cinci ramuri(anga) prezentate anterior
(yama,niyama,asana,pranayama si pratyahara) sunt externe sau indirecte (bahir-anga)];
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
traya( य) = R: MW457.2 (masculino) trei; triplu, cele trei; triada(dharana,dhyana,samadhi); trei cai, trei pasi; deriva de la tri
(trei) + ya, deriva de √i (a merge, a curge, a circula); YS 3.16; trayam (neutru, nominativ, singular) YS 3.4 - YS 3.7; E: these
three ;triad, being three; threefold; group of three; these three (dharana,dhyana,samadhi); F: trinité; S: MW457.2 (masculino)
triple, los tres, tres veces, tres caminos, tres pasos; deriva de tri (tres) + ya, deriva de √i (ir, fluir, circular); III.16; trayam (neutro,
nominativo, singular) III.4 - III.7;
antar(अ तर्) = R: antar MW43.2 (indeclinabil) intern;interior; proxim, íntim; III.7; E:inner; S: antar MW43.2 (indeclinable)
interior, próximo, íntimo; III.7
aṅga(anga)(◌्अ ग) = R: MW7.3 (neutru) membru, parte, ramura; apendice; accesoriu, atribut esential; corp fizic;brat; parte
propriului corp( svanga);membru, madular; craca;componente; Yoga a lui Patanjali (Raja Yoga; Yoga Regala) este numita si
Ashtanga Yoga (calea de unificare cu opt ramuri) fiindca e alcatuita din opt (asht) părţi, ramuri sau brate (anga), iar aceste ramuri
sunt interdependente şi au valoare egală (fiecare poate conduce la Cer; Intregul sistem yoga este împărţit în două : bahiranga(extern)
şi antaranga(intern). Yama, niyama, asana, pranayama şi pratyahara formează aspectul extern,ramurile externe ( bahiranga)
sau yoga exoterică,exterioara . Ultimile trei ramuri(dharana, dhyana şi samadhi), formează aspectul intern, ramurile
interne(antaranga) sau Yoga esoterică ,interioara, in care se trece de la metoda de contemplare obiectivă la cea subiectivă ; deriva de
la √ang (a misca, a provoca, a stimula); II.28 - II.40; angam (neutru, nominativ, singular) I.31 - III.7 - III.8; angāni (neutru,
nominativ, plural) II.29; E: limb, component; branch;part; component; ashtanga Yoga (i.e. Yoga with eight limbs); S: MW7.3
(neutro) miembro, parte, accesorio, atributo esencial; cuerpo físico; deriva de √ang (remover, incitar, estimular); II.28 - II.40;
angam (neutro, nominativo, singular) I.31 - III.7 - III.8; angāni (neutro, nominativo, plural) II.29;
antarangam(अ तअ ग) = R:ramuri interne;membre interioare; E: internal limbs; inner limbs
pūrva(purva) (पूव): =R:MW643.1 (masculin) anterior, precedent, primele dintr-o succesiune; fata de precedentele;in relatie cu
primele; pūrvah (masculin, nominativ, singular) I.18 - III.18; pūrveshām (masculin, genitiv, plural); I.26; în legătură cu
precedentele; [in comparatie cu] precedentele (purva) cinci ramuri(anga) ale Yoga prezentate anterior (yama,niyama,
asana,pranayama si pratyahara) sunt externe sau indirecte (bahir-anga); pūrvebhyah (masculin, ablativ, plural) III.7; E:
preceding;earlier; anterior, previous, forehand [in regard to] the previous [five limbs of Yoga]; S: MW643.1 (masculino)
anterior, precedente, primero, previo, primero de una sucesión; pūrvah (masculino, nominativo, singular) I.18 - III.18;
pūrveshām (masculino, genitivo, plural); I.26; pūrvebhyah (masculino, ablativo, plural) III.7;

Comentarii/Commentary:
V says, "Dharana, dhyana and samadhi, these three are more internal in respect of Samprajnata-yoga than Yama, Niyama etc."
[RO] Trinitatea care constă din dharana (concentrare), dhyana (meditaţie) şi samadhi (extaz, identificare totală) este
internă în comparaţie cu primele cinci părţi ale sistemului yoga, adică yama (cod social şi moral), niyama (cod persona),
asana (poziţie, postură), pranayama (controlul suflului) şi pratyahara (retragerea simţurilor). Intern înseamnă mai
subtil sau mai fin. Primele cinci părţi aparţin lui buddhi (intelect, inteligenţă), caracterului, obiceiurilor, manierelor,
minţii, organelor de simţ şi prana-ei (totalitatea forţelor vitale subtile ale naturii). Ele aparţin lui annamaya kosha
(corpul fizic), pranamaya kosha (corpul vital) şi manomaya kosha (corpul mental), prin urmare sunt numite Părţile
externe sau exterioare - bahiranga. Ele aparţin lumii exterioare (lucrează preponderent cu energii exterioare).
Antaranga înseamnă intern, introvertit. Când staţi pe pragul unei uşi sunteţi conştienţi atât de interior cât şi de exterior.
Aceasta este pratyahara (retragerea simţurilor). Atunci când nu sunteţi pe prag, ci vă uitaţi înăuntru, este antaranga
(intern, introvertit); când vă uitaţi afară, este yama (cod social şi moral), niyama (cod social), asana (poziţie, postură) şi
pranayama (controlul suflului).
Toate cele cinci părţi până la pratyahara (retragerea simţurilor) aparţin obiceiurilor voastre personale; ele aparţin lumii
exterioare. Ele n-au nimic de-a face cu straturile profunde ale conştiinţei; prin urmare, în această sutra se spune că
dharana concentrare), dhyana (meditaţie) şi samadhi (extaz identificator) împreună constituie disciplinele interne (ele
operează cu energiile intime, interioare, ale fiinţei).

YS 3.8. 3.8.    .


tdipvihrNg<invIRjSy.8.
tad api bahir- aṅgaṃ nirbījasya.
tad api bahiraṅgaṃ nirbījasya // (8.1)
tad api bahiraṅga nirbīja
tad api bahir angam nirbijasya
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Chiar si (api) acestea (tad) [trei ramuri ale samyama: dharana, dhyana si samadhi ] sunt
ramuri exterioare si indirecte (bahir-anga) in comparatie cu transa mistica neconditionata sau
enstaza fara samanta (nirbija-samadhi); E: Even (api) these (tad) [three limbs of samyama:
dharana, dhyana, samadhi ] are external limbs (bahiranga) to the seedless mystic trance (nirbija-
samadhi); F: Même (api) ces (tad) [trois branches du samyama: dharana, dhyana et samadhi)
sont des branches extérieures (bahiranga) par rapport à (l'union) sans-semence (nirbija
samadhi). S: Aún (api) estos (tad) [tres miembros(anga) de la trinidad(samyama): dharana,
dhyana, samadhi] son miembros externos (bahir-angam) respecto al interiorización completa sin
semilla (nirbija samadhi);

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; atunci; 2) (demostrativ) acesta, aceasta acesteia; acestuia;
acela, acea; aceluia;acelora; 3) (posesiv) al lui;al lor, al sau; ale sale I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 -
III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat-
I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these;then; its
[components]; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de
ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 -
IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 -
IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
api(अ प) = R: MW53.1 (conjunctie, indeclinabila) chiar; chiar si ; de asemenea;la fel; si ; incluzand, desi, dar, insa, chiar
daca,chiar cand; la randul sau; 1) (adesea se utilizeaza pt. a sublinia sau acentua ceva , in expresii de genul :la fel cu .cuprins in,
foarte,deosebit de; mai mult decât atât ; I.22 - I.26 - I.29 - I.51 - II.20 - II.22 - III.8 - III.9 - III.50 - IV.9 - IV.24 - IV.29; E: even,
same, as well;also;too, also, either; besides; moreover, furthermore; include, comprise, comprehend, incorporate, embody,
enclose, inclose; though; although, even though; while; but, yet; even if, even though, even when; S:MW53.1 (conjunción,
indeclinable) y, también, además, incluso, aunque, pero, aún cuando, a su vez; 1) (a menudo se utiliza para expresar énfasis, en el
sentido de) incluso, también, muy I.22 - I.26 - I.29 - I.51 - II.20 - II.22 - III.8 - III.9 - III.50 - IV.9 - IV.24 - IV.29;
bahiḥ(bahir)(ब हस ्) = R: MW726.3 (indeclinabil) extern; exterior;indirect; afara; bahih III.8 - III.43; E: external; S:
MW726.3 (indeclinable) afuera, exterior, externo; bahir III.8 - III.43;
aṅga(anga)(◌्अ ग) = R: MW7.3 (neutru) membru, parte, ramura; apendice; accesoriu, atribut esential; corp fizic;brat; parte
propriului corp( svanga);membru, madular; craca;componente; Yoga a lui Patanjali (Raja Yoga; Yoga Regala) este numita si
Ashtanga Yoga (calea de unificare cu opt ramuri) fiindca e alcatuita din opt (asht) părţi, ramuri sau brate (anga), iar aceste ramuri
sunt interdependente şi au valoare egală (fiecare poate conduce la Cer; Intregul sistem yoga este împărţit în două : bahiranga(extern)
şi antaranga(intern). Yama, niyama, asana, pranayama şi pratyahara formează aspectul extern,ramurile externe ( bahiranga)
sau yoga exoterică,exterioara . Ultimile trei ramuri(dharana, dhyana şi samadhi), formează aspectul intern, ramurile
interne(antaranga) sau Yoga esoterică ,interioara, in care se trece de la metoda de contemplare obiectivă la cea subiectivă ; deriva de
la √ang (a misca, a provoca, a stimula); II.28 - II.40; angam (neutru, nominativ, singular) I.31 - III.7 - III.8; angāni (neutru,
nominativ, plural) II.29; E: limb, component; branch;part; component; ashtanga Yoga (i.e. Yoga with eight limbs); S: MW7.3
(neutro) miembro, parte, accesorio, atributo esencial; cuerpo físico; deriva de √ang (remover, incitar, estimular); II.28 - II.40;
angam (neutro, nominativo, singular) I.31 - III.7 - III.8; angāni (neutro, nominativo, plural) II.29;
bahiḥaṅga (bahiranga) ( ब हस ्अ ग) = R: ramuri exterioare si indirecte; E: external limbs;
nirbīja(nirbija)( नब ज) = R: MW541.2 (masculin) fara samanta;transa mistica neconditionata;enstaza sau samadhi fara
samanta (nirbija-samadhi); fara origine;fara inceput; nir (fara, aparte, lipsit de) + bīja (samanta, germen, cauza primara); nirbījaḥ
(masculin, nominativ, singular) I.51; nirbījasya (masculin, genitiv, singular) III.8; E: seedless; samadhi without seed; S:
MW541.2 (masculino) sin semilla, sin origen; nir (fuera, aparte, sin) + bīja (semilla, germen, causa primera); nirbījaḥ
(masculino, nominativo, singular) I.51; nirbījasya (masculino, genitivo, singular) III.8;

Comentarii/Commentary:

V explains that "the three practices mentione before as intimate" are "external as far as seedless concentration is
concerned, because seedlessness is attained when these three are also absent."
[RO] Nirbija samadhi este cea mai interioară sau mai fină stare, deci chiar dharana (concentrare), dhyana (meditaţie)
şi samadhi (extaz ) sunt externe în comparaţie cu nirbija samadhi. În nirbija samadhi nu există pratyaya (conţinul al
minţii), nici obiect nici sămânţă, ci numai pură conştiinţă. Samyama (identificare) aparţine lui sabija samadhi, deci cele
patru stadii ale lui samprajnata trebuie considerate ca fiind externe lui nirbija samadhi.
Astfel, primele cinci părţi, şi anume yama (cod social şi moral), niyama (cod personal), asana (poziţie, postură),
pranayama (ritmarea suflului) şi pratyahara (retragerea simţurilor) sunt externe lui dharana (concentrare), dhyana
(meditaţie) şi samadhi. Acestea din urmă la rândul lor sunt externe lui nirbija samadhi; scopul pentru care se
menţionează că sabija samadhi este externă lui nirbija samadhi este că, chiar dacă noi obţinem puteri supranaturale
prin samyama (identificare), acestea nu constituie cel mai înalt stadiu. Cel mai înalt stadiu, şi anume nirbija samadhi,
este cu totul diferit. Facultăţile psihice pe care le dobândim prin samyama (identificare) aparţin lui sabija samadhi, care
nu este stadiul final. Prin urmare, aspirantul spiritual nu trebuie să se mulţumească cu sabija samadhi, ci trebuie să
încerce să ajungă la cel mai înalt nivel, adică nirbija samadhi.
Samyama (identificare) poate fi practicată asupra unui obiect care există în propriul corp sau care este în lumea
exterioară; acesta poate fi grosier sau subtil sau poate fi o parte a corpului vostru, cum ar fi vârful nasului sau al limbii
ş.a.m.d. Samyama (identificare) poate fi practicată nu numai asupra unui obiect prezent, ci şi asupra obiectelor trecute,
cum ar fi naşterile anterioare, sau naşterile viitoare, dar trebuie subliniat că orice fel de samyama (identificare) este
externă lui nirbija samadhi.

Cele trei transformari(parinama)/The three transformations/

YS 3.9.   


VyuTwaninraexs<Skaryaeri--vàaÊ-aRvaEinraex][icÄaNvyaeinraexpir[am>.9.
vyutthāna-nirodha-saṃskārayor abhibhava-prādur-bhāvau nirodha-kṣaṇa-cittānvayo nirodha-
pariṇāmaḥ
vyutthānanirodhasaṃskārayor abhibhavaprādurbhāvau nirodhalakṣaṇacittānvayo
nirodhapariṇāmaḥ // (9.1)
vyutthāna-nirodha-saṃskāra abhibhava-prādurbhāva nirodha-lakṣaṇa-citta-anvaya nirodha-
pariṇāma
vyutthana nirodha samskara tayoh abhibhava pradur bhavau nirodha ksana chitta anvayo nirodha
parinamah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] R: Nirodha-parinama(transformarea inhibitiva) este acea schimbare de stare a proceselor
mentale in care mintea e progresiv impregnata de momentul (kshana) de
nirodha(stingere;inhibitie;suspendare;oprire;golire; vidare) ce intervine intre manifestarea
(vyutthana) a doua samskara (intipariri;impresii latente; activatori subliminali) de de interiorizare
si inhibitie (nirodha samskāra) si de exteriorizare si activare (vyutthana samskāra) , care apar
(pradurbhavau) si dispar (abhibhava);
E: Nirodha parinama (the inhibitive transformation) is that change in the state of the mind
processes in which the mind becomes progressively permeated by that moment (kshana) of
nirodha (extinction; cessation; emptiness; stilling; void) which manifests(vyutthana) between the
two samskaras(subtle impressions; latent reactors; subliminal activators) : the introvertive
samskara of inhibition(nirodha samskāra) and the extravertive samskara of activation(vyutthana
samskāra) which appear(pradurbhavau) and disappear (abhibhava) respectively. F:Nirodha-
parinama(la transformation inhibitive) c'est le changement des processus du mental qui se
produit dans le moment (kshana) de l'extinction ,d’arrêt ou dans l'état de pause (nirodha) [de la
pensée ou des vrittis du mental] qui surgit entre les samskaras de disparition (nirodha samskāra)
et la manifestation des samskaras d'émergence (vyutthana samskāra) , qui apparaîssent
(pradurbhavau) et disparaissent (abhibhava) successivement .
S: Nirodha parinama (la transformación mental inhibidora) es el estado de transformación de la
mente en el instante (kshana) de la extinción, propia de los momentos de quietud, inhibición o
cesación (nirodha) lo cual surge (vyutthana) entre nirodha samskāra (los impresiones latentes
inhibidoras del estado mental ordinario o los activadores subliminales introversores) y vyutthana
samskāra[impresiones latentes activadoras del estado mental ordinario; los activadores
subliminales extroversores] , los cuales aparecer (pradurbhavau) y desaparecer (abhibhava).
Nota: Aceasta instructiune este o reluare a "stingerii impulsurilor"- "vritti nirodha"(vedeti YS 1.2) la un nivel
mai profund si mai subtil :acum se actioneaza la nivelul "samskaras nirodha"( stingerii intiparirilor);
Avem aici extinderea dharana (care actiona la nivel manifestat) la un nivel nemanifestat(potential;subtil);
Focalizati-va atentia pe acea stare de gol,de vid , de stingere sau de suspendare(nirodha) a minţii, care apare
intre doua ganduri succesive. Asa cum intre doi nori care vin [apar] (pradurbhavau); si pleaca [dispar]
(abhibhava) descoperim cerul senin, realitatea permanenta,tot astfel intre gandul care apare si cel care
dispare apare o pauza, ce poate fi folosita pentru a trece dincolo de minte.Aceasta metoda, care are variante in
constientizarea respiratiei(vedeti pauza dintre inspir si expir in: YS 1.34) este prezentata si printre cele 112
metode de iluminare in Vijnana Bhairava.
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):

vyutthāna(vyutthana)( य ्उ थान) = R: MW1040.1 (masculin) 1) externalizare; emergenta;manifestare, aparitie; starea de


veghe profana atasata(pilotata) de periferie(multiplicitate) si de ego; agitatie; activitate independenta(fracturata) intensa, 2)
desteptare, trezire; a ieşi la iveală (renaşterea conştiinţei precedente); a iesi;a apare; a se indrepta asupra obiectelor exterioare; vi
(divizat;separat,departat, a se distanta) + ud (a ajunge, a sosi;sus;in fata;a avansa) + thāna, deriva de la √sthā (a ramane,a sta, a
locui;a continua,a adopta o pozitie;a intra intr-o stare); III.9; vyutthāne (masculin, locativ, singular) III.38 ; E: emergence; emersion.
arising; awaken, wake up, arouse; mental fluctuation; exit, leave, go out; appear, come into view; escape; enter; F: reveil; S:
MW1040.1 (masculino) 1) gran actividad independiente, agitación, emergencia; 2) despertar, salir o dirigirse hacia los objetos
exteriores; vi (dividido, apartado, lejos) + ud (arriba, adelante) + thāna, deriva de √sthā (permanecer, continuar, adoptar una posición);
III.9; vyutthāne (masculino, locativo, singular) III.38 ;
nirodhaḥ(nirodha)( नरोध) = R: MW587.1 (masculin) restrictie, inhibitie; stingere("nirvana");oprire;incetare; punere in repaus;
intrerupere;blocare("rodha");linistire; calmare;blocare,stopare; nemiscare; potolire; suprimare;tacere;eliminare agitatie; proces de
racire sau de extincţie a agitatiei;temperare; racire, scaderea temperaturii mentale;micsorarea activitatii;estompare lentă şi
completă;vidare de vrittis (golire;curatire,purificare, distilare rafinare);restrictie;retinere;impiedicare,inabusire,infranare;constrangere;
restrangere,abtinere de la;stapanire (poftele de mancare);control, supresión; ni (a cobori,a patrunde prin;a penetra) + rodha, deriva
de la √rudh ( a impiedica;a bara;a para;a intrerupe o curgere,a suprima); 1) inhibitie,limitare a actiunii intr-o arie definita
(fixare,concentrare); 2) proces de stingere,incetare a agitatiei sau de calmare mentala; 3) starea mentala in care se realizeaza
stingerea,repausul,inhibitia, vidare de ganduri; 4) starea de incetare a identificarii cu vritti sau alt continut mental (pratyaya), ce
coincide cu interiorizarea completa,cu transa mistica(samadhi) si ulterior conduce transa fara samanta (nirbijasamadhi) si la
“norul virtutii” (dharma megha samadhi) ; nirodhah (masculin, nominativ, singular) I.2 - I.12 - III.9; nirodhe (masculino,
locativo, singular) I.51; nirodhāt (masculino, ablativo, singular) I.51;E: extinction;stilling;cessation,restriction;
restrained;restraint; suppression; F: extinction; extinction , arrêt ; l'état de pause; l'état de l'extinction de la pensée ou des vrittis
du mental (YS 1.2);repression;supression; S: MW587.1 (masculino) restricción, control, supresión; ni (descender, penetrar) +
rodha, deriva de √rudh (obstruir, parar, suprimir); 1) inhibición o limitación de la acción dentro de un área definida; 2) proceso
de supresión, cesación o quietud mental; 3) estado mental inhibido, es decir, vacío de pensamiento; 4) estado de cesación de la
identificación con todo el contenido mental, que coincide con la interiorización completa “nube de virtud” (dharma megha
samadhi) o, también, con el estado de interiorización completa sin semilla (nirbijasamadhi); nirodhah (masculino, nominativo,
singular) I.2 - I.12 - III.9; nirodhe (masculino, locativo, singular) I.51; nirodhāt (masculino, ablativo, singular) I.51
saṃskāra (samskara) (सं कार) = R: MW1120.3 (masculin) latenta; impresie in minte lasata de actele realizate intr-o stare
de existenta anterioara; complexul activatori subliminali ; semintele karmice; intipariri, urme lasate de actiunile trecute;impresii
latente; tendinţe mentale;programe latente; impregnari energetice;amintiri subtile;forta obisnuintei;reziduu din vietile anterioare;
sam (impreuna,unit,conectat, complet + kāra (actul de a face,crea, emite,lucra), deriva de la √kṛ (a face,a actiona, a executa); 1)
impresie latenta sau subliminala; imprint sau urma psihica degajata de o experienta anterioara in memoria profunda; 2)
consecinta unei actiuni care conditioneaza altele din viitor; I.18 - I.50 - II.15 - III.18; saṃskārayoḥ (masculin, genitiv, dual) III.9 -
IV.9; saṃskārāt (masculino, ablativo, singular) III.10; saṃskārebhyaḥ (masculin, ablativ, plural) IV.27;E: MW1120.3 (masculine)
subliminal activators; conditioning, habit, impression left by past action;latent impressions;of the mental permeation;subliminal
reactors;from: sam (together, cooperatively, simultaneously ,join, attach, connect; unite, combine; be connected) + kāra (act to
make; manufacture; create; construct, build; fashion, shape; compose; emit;work);from √kṛ ( to do;to act;to perform);
S: MW1120.3 (masculino) latencia; impresión en la mente de actos realizados en un estado o existencia anterior;
sam (junto, completo) + kāra (acto de hacer, de trabajar), deriva de √kṛ (hacer, representar); 1) impresión latente o subliminal; huella
psíquica dejada por una experiencia anterior en la memoria profunda; 2) consecuencia de una acción que condiciona otra futura; I.18 -
I.50 - II.15 - III.18; saṃskārayoḥ (masculino, genitivo, dual) III.9 - IV.9; saṃskārāt (masculino, ablativo, singular) III.10;
saṃskārebhyaḥ (masculino, ablativo, plural) IV.27;
vyutthānasaṃskāra ( य ्उ थानसं कार) = R: (compus) impresii latente care activeaza starea mentala obisnuita; vyutthāna
(activator, emergent) + saṃskāra (impresie mentala latenta); III.9; S: (compuesto) impresiones latentes activadoras del estado
mental ordinario; vyutthāna (activador, emergente) + saṃskāra (impresión mental latente); III.9;
nirodhasaṃskāra ( नरोधसं कार) = R: (compus) impresii latente inhibitoare ale starii mentale obisnuite; nirodha (restrictie,
inhibitie, incetare) + samskāra (impresie mentala latenta); III.9; S: (compuesto) impresiones latentes inhibidoras del estado mental
ordinario; nirodha (restricción, inhibición, cesación) + saṃskāra (impresión mental latente); III.9;
tayoḥ (tayoh) : R: a celor două; a acestor două(tipuri de samskara); E: those two; of both ;the two(types of samskara);
abhibhava(अ भ -भव) = R: MW67.1 (masculin) suprimare;supunere; subjugare; dominare ;disparitie; samskara de
inhibitie(stingere;introvertire;retragere); abhi (cu ajutorul sau prin mijlocirea a ceva) + bhāva, deriva de √bhū (a fi,a deveni;a se
transforma,a exista); 1) opus manifestarii sau aparitiei, prādurbhāva; III.9; E: samskara of inhibition ;suppression, submergence
;disappearance; subjugation; S: MW67.1 (masculino) subyugación, sometimiento, dominación, desaparición; abhi (a través o por
medio de algo) + bhāva, deriva de √bhū (ser, convertirse, existir); 1) opuesto a la manifestación o aparición, prādurbhāva; III.9;
prādur(pradur)( ादुर)् : : R: MW707.1 (masculino) exterior;afara; in exterior; care depaseste legile fizice;din: pra (inainte de
ceva, in fata;anterior;dincolo) + dur (poarta); 1) vizibil, manifestat, evident; III.9 - III.46; E: outside; transcending physical law; S:
MW707.1 (masculino) afuera, en el exterior; pra (antes de algo, delante) + dur (puerta); 1) visible, manifiesto, evidente; III.9 - III.46
bhāva(bhava)(भाव) = R: MW754.2 (masculino) devenire;fiintare;manifestare; persistenta, esencia, stare, conditie; deriva de
√bhū (a fi,a deveni;a se transforma,a exista); bhāvau (masculin, nominativ, dual) III.9; bhāvah (masculin, nominativ, singular)
III.45;E: being, becoming; S: MW754.2 (masculino) persistencia, esencia, estado, condición; deriva de √bhū (ser, convertirse,
existir); bhāvau (masculino, nominativo, dual) III.9; bhāvah (masculino, nominativo, singular) III.45;
prādurbhāva (pradurbhava) ( ादरु भाव) = R: MW707.1 (compus) manifestare; aparitie; emergenţă; samskara de trezire;
samskara de activare (extravertite; centrifuge); revelatie; prādur (visibil) + bhāva (stare, conditie); 1) opus la disparitie ori
subjugare, abhibhava; III.9 - III.45;E: extravertive samskara; manifestation, appearance; S: MW707.1 (compuesto) aparición,
manifestación, revelación; prādur (visible) + bhāva (estado, condición); 1) opuesto a la desaparición o subyugación, abhibhava; III.9
- III.45;
kṣaṇa(kshana)( ण) = R: MW324.3 (neutru) 1) clipa;moment; unitatea minima de timp; cuanta timpului;particula
elementara,indivizibila minimala a timpului;contact cu ceea ce este etern;sine; sansa;ocazie;oportunitate 2) timp necesar pt. ca o
substanta sa se schimbe de un punct la altul; deriva de la: √kṣan ( a rupe; interupe;a initia;), III.9 - III.52 - IV.33;
E: MW324.3 (neutral) 1) instant, moment; indivisible moments of time; 2) necessary time for a substance to change from one
point to another; from: √kṣan (interrupt; initiate;), III.9 - III.52 - IV.33; S: MW324.3 (neutro) 1) momento, instante, unidad
mínima de tiempo; 2) tiempo necesario para que la sustancia cambie de un punto a otro; deriva de √kṣan (romper), III.9 - III.52 -
IV.33;
nirodhakṣaṇa(nirodhaksana) : R: moment de suprimare; moment of stilling(cessation, restriction):
citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) mintea[tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri verbale(cuvinte) sau
vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea termenului citta(chitta)
drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces ,un fluviu,un flux de vrittis]; traficul din minte; amintiti-va ca "nu ne
putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea este o curgere ca un râu ,care
se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un obiect conduce la neglijarea
"vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem dincolo de tesatura care
alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta, conştiinţa;procesele care conduc la
manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere; deriva de la √cit (a percepe, a
observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori constiinta in totalitatea sa, impreuna cu
toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor, proceselor intelectuale, volitive si
emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra), constiinta existentei individuale
(asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de perceptie senzoriala(jnanen
indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern (antahkarana) din Samkhya si
Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru, nominativ, singular) I.37 - IV.5 -
IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutru, nominativ, plural)
IV.4; E: mind;mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S: MW395.3 (neutro) mente, razón,
inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que es percibido, aquello sobre lo que
la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades y funciones; 3) la sede, el órgano,
el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del individuo; 4) se compone de intelecto
(buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente sensible (manas); 5) es similar al
concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16
- IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1
- III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
anvaya (अ व ्अय) = R: MW46.2 (masculin) asociatie, conexiune; relatie,vecinatate;link;legatura; relatii;legaturi;
conectivitatea;interconexiunea;corelaţia acestor organe senzoriale între ele;conexiuni intre calitati relative;relatiile care exista intre
aceste caracteristici; atot-patrundere;impregnare; pătrundere; suita;legatura;relatie; infiltrare; anu (im spate, cu, unit,conectat) + aya
deriva de la: √i (a merge,a curge,a se roti;a circula); III.44 - III.47; anvayoḥ (masculin, nominativ, singular) III.9; E: connected to,
permeated; interconnectedness; all-pervasiveness; pervasiveness; relation; S: MW46.2 (masculino) asociación, conexión; nexo,
vínculo; anu (detrás, con, junto) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); III.44 - III.47; anvayoḥ (masculino, nominativo, singular) III.9;
pariṇāma(parinama)(प रणाम) = R: MW594.3 (masculin) transformare;schimbare;mutatie;evolutie, modificare, maturizare;
consecinta;rezultat;termenul parinama se refera la lumea efemera sau tranzitorie, in continua transformare sau schimbare(unde
orice atasare de efemer conduce automat la suferinta );imaginati-va zona de tranzitie, situata la suprafata oceanului;doar
suprafata, interfata sau zona de jonctiune e agitata de valuri; zona de competitie intre contrarii(dualitate,interactiune,contradictii);
dezvoltare, expansiune,crestere naturala; pari (in jur) + √nam (a se inclina, dublare,multiplicare); 1) evolutia Prakriti la contactul
cu Purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculin, nominativ, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2;
pariṇāmāḥ (masculin, nominativ, plural) III.13; E: transformation;change, mutation; consequences, development; development;
expansion; growth; S: MW594.3 (masculino) transformación, cambio, evolución, modificación, desarrollo natural; pari (alrededor)
+ √nam (inclinarse, doblarse); 1) evolución de prakriti al contacto con purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33;
pariṇāmaḥ (masculino, nominativo, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculino, nominativo, plural) III.13;
nirodhapariṇāma ( नरोधप रणाम) = R: (compus) transformare mentala prorie momentelor de calm,liniste sau impacare; nirodha
(restrictie, inhibitie, incetare;stingere) + pariṇāma (transformare schimbare;mutatie; evolutie); III.9; S: (compuesto) transformación
mental propia de los momentos de quietud; nirodha (restricción, inhibición, cesación) + pariṇāma (transformación, cambio,
evolución); III.9

Comentarii/Commentary:
The transformation toward total stillness occurs as new latent impressions fostering cessation arise to prevent the
activation of distractive, stored ones, and moments of stillness begin to permeate consciousness.
[RO] În această sutra se explică starea fundamentală a transformării mentale implicată în practica yoga. Atunci când atingeţi
samadhi trebuie să ştiţi că, conştiinţa voastră a suferit o transformare bine definită, şi că această schimbare are loc pe tărâmul
conştiinţei. Parinama este schimbare. De exemplu, laptele bătut este o parinama a laptelui. În samadhi, sau chiar şi în sadhana
(practica spirituală) preliminară, mintea suferă transformări. Acestea au loc în puncte diferite şi sunt de grade diferite. Intreaga gamă a
acestor transformări este clasificată în trei. Sutra prezentă descrie transformarea sub forma suprimării. Mai există încă două forme,
care sunt descrise în următoarele două sutras. Ele sunt numite transformări sub forma liniştii şi transformări sub forma concentrării.
Astfel, mintea suferă aceste trei feluri de transformări după ce a atins samadhi. Trebuie subliniat că samadhi parinama este primul,
ekagrata parinama urmează după aceasta, şi nirodha parinama este ultima. Iată care este procesul: Când aţi început practica lui
samyama (identificare), mintea suferă transformări în trei stadii. Primul stadiu este samadhi, al doilea ekagrata (concentrarea
întregii noastre atenţii asupra unui singur focar) şi al treilea nirodha (blocare). Aceasta este ordinea, dar în sutra ea este schimbată.
Nirodha este suprimarea obiectului meditaţiei. Acesta este un subiect foarte interesant. Când practicaţi samyama (identificare), de
exemplu asupra lui AUM, încercaţi să fiţi conştienţi de el şi de nimic altceva. Toate distracţiile sunt înlăturate, chiar şi gândul la guru
(învăţător spiritual), la Dumnezeu sau orice altă idee. Totul este suprimat, cu excepţia lui AUM. Acest lucru se numeşte samadhi
parinama şi voi atingeţi deci, starea de linişte. Apoi AUM devine clar, luând forma unui flux continuu în mintea voastră. În acest
proces, un AUM este urmat de altul, existând continuitate. Este la fel cum flacăra unei lămpi de ulei este continuă. În acea stare,
mintea suferă o transformare numită ekagrata parinama.
Dacă continuaţi, deodată apare o idee (parazită); aceasta nu este nirodha (blocare), ci este vyutthana, care este numai renaşterea
conştiinţei precedente. Apoi are loc suprimarea ei şi AUM apare; acea perioadă de suprimare este numită nirodha. Aceasta este o
parinama. Aspirantul trebuie să ştie cum să îndepărteze complet pratyaya (conţinutul minţii). În samadhi parinama, pratyaya
factorilor care deranjează este suprimată. Apoi vine o perioadă în care mintea suferă o nouă transformare în ekagrata parinama.
După aceasta, în loc să vă concentraţi asupra lui AUM, va trebui să vă concentraţi asupra perioadei de suprimare survenite şi să
încercaţi să-l îndepărtaţi pe AUM din minte. Este foarte dificil să îndepărtaţi pratyaya din minte, deoarece în momentul când
încercaţi să vă goliţi conştiinţa, să realizaţi shunya (starea de vid), AUM va apare din nou. El trebuie îndepărtat. Din nou apare şi din
nou trebuie îndepărtat. Odată cu practica, perioada de suprimare se va mări şi pratyaya (conţinututl minţii) va dispare în cele din
urmă. Atunci va fi vid absolut. Aceasta este perioada lui nirodha parinama. Metoda aceasta este o metodă specială de yoga, care
trebuie înţeleasă corect. Yoga încearcă să scoată mai întâi un cui cu ajutorul altui cui şi apoi, după ce primul cui este îndepărtat, se
îndepătează şi cel de-al doilea. Yoga încearcă să provoace o transformare în conştiinţă introducând o pratyaya oarecare, un simbol
sau o idee, şi apoi îndepărtând-o. Astfel, nirodha parinama este îndepărtarea pratyaya-ei pe care, poate, am folosit-o ani de zile.
Vyutthana (ivirea) şi nirodha (blocarea) sunt cele două tipuri de activităţi ale conştiinţei. Aceste două feluri de samskaras (tendinţe
mentale) dinamice sunt întipăririle conştiinţei responsabile de stadiile de suprimare şi manifestare. Astfel, aceste două stări de
suprimare şi expresie vin şi pleacă, şi odată cu ele pratyaya (conţinutul minţii) vine şi pleacă. Astfel, chiar şi atunci când există numai
o singură pratyaya în conştiinţă, din timp în timp există nirodha parinama între manifestările a două pratyayas succesive, dar acea
pratyaya trebuie de asemenea suprimată. Apare atunci un vid complet, urmat de o nouă apariţie a lui pratyaya. Nu trebuie să existe
nici o neînţelegere în legătură cu această nirodha.Laya (fuziune, contopire, dizolvare) este diferită de nirodha. Uneori, în timpul
meditaţiei, apare un vid momentan, în care totul dispare; aceasta este laya, şi nu nirodha. Ea este involuntară. Nirodha este suprimare
voluntară, care se deosebeşte de laya. Transformarea care constă în suprimarea voluntară este ultima transformare a minţii. Corpul
fizic suferă de asemenea transformări; de exemplu, copilăria, adolescenţa, bătrâneţea şi moartea.Mintea suferă transformări similare,
de la dharana (concentrare) la samadhi, prin intermediul celor trei transformări sau stadii, numite samadhi parinama, ekagrata
parinama şi nirodha parinama. În samadhi parinama încercaţi să puneţi o bază solidă pratya-ei şi să eliminaţi celelalte gânduri.
În ekagrata parinama încercaţi să continuaţi acea pratyaya (conţinut al minţii), deoarece nu mai există distracţii acum, mintea este
liniştită. În nirodha parinama încercaţi să diminuaţi pratyaya pe care aţi folosit-o şi încercaţi să realizaţi shunyata (starea de vid). În
acest fel, transcendeţi domeniul lui sabija samadhi şi realizaţi nirbija samadhi.
Samskâra tiene un significado psicológico: designa las impresiones indelebles dejadas en nuestro subconsciente detrás
de nuestras experiencias diarias, conscientes o inconscientes, internas o externas, deseables o no. Estas impresiones
no son simplemente vestigios pasivos de las acciones y voliciones de la persona sino fuerzas altamente dinámicas en la
vida psíquica propia. Continuamente impulsan la conciencia a la acción. Aquí, se distinguen dos variedades de
activadores subliminales: los que conducen a la externalización (vyutthâna) de la conciencia y los que causan la
inhibición (nirodha) del proceso consciente. El yogui debe cultivar el segundo tipo de samskâras para alcanzar el
samâdhi, lo cual le previene acerca de renovadas generaciones de activadores subliminales (Feuerstein, George
“Encyclopedic Dictionary of Yoga”).
YS 3.10.    
tSyàzaNtvaihtas<Skarat!.10.
tasya praṡānta-vāhitā. saṃskārat
tasya praśāntavāhitā saṃskārāt // (10.1)
tad praśānta-vāhitā saṃskāra
tasya prashantavahita samskarat
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] R: Prin intiparirea[repetata] (samskarat) lasata de aceasta (tasya) [transformare inhibitiva:
nirodha-parinama] curgerea (vahita) [din minte] devine calma (prashanta).
E:By [repeated] impression(samskarat) let by this(tasya) [inhibitive transformation: nirodha-
parinama] the flow (vahita) [in the mind] becomes tranquil(prashanta). F:Par imprégnation
répétée (samskarat) que laisse celui-ci(tasya) [nirodha-parinama] le flux(vahita)[de l'activité
mentale] s'apaise(prashanta)..
S: Por repetición de las impresiones latentes (samskarat) de éste (tasya)[transformación
inhibitorio: nirodha-parinama] el flujo(vāhitā) [ mental] se vuelve tranquilo (prashānta);
Nota: Prin practica repetata (a nirodha-parinama) apare o intiparire care genereaza un vahita[curent,
flux,desfasurare]prashanta(pacificator;calm)[in care fiecare moment al opririi(nirodhaksana) e urmat de un
alt moment al opririi-care videaza mintea de orice alte samskaras (intipariri)];Se poate obseva acelasi
proces de tranzitie de la discontinuitate(dharana) la continuitate(dhyana)[vedeti:YS 3.1-2]

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
tasya(त य) =R: MW434.1 (masculin, genitiv, singular) al lui;al acestuia;a sa;al sau; din aceasta; a acelora[intiparirile latente]; a
sa[samyama (coerenta;acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica)] pt. aceasta, de la aceasta, in aceasta al sau; (prenume relativ,
sya, "acesta;acela", forma intarita pt. tad); (neutru, genitiv, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, aceasta, acela, aceluia;
3, al lui,al lor); I.27 - I.51 - II.24 - II.27 - III.6 - III.10 - III.20; E: of these[latent impressions]; of this, its; of that; S: MW434.1
(masculino, genitivo, singular) por ello, de esto, en esto, en eso, su; (pronombre relativo, sya, "esa, esta", reforzado en su
significado por tad); (neutro, genitivo, singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.27 - I.51
- II.24 - II.27 - III.6 - III.10 - III.20;
praṡānta(prashanta)( शा त) = R: MW695.1 (masculin); linistit;calm;impacat;tacut;pasnic;nonviolent; pra (inainte de
ceva;anterior) + śānta, deriva de la: √śam (a fi calm, a sta tacut); III.10; E: appeased, calm, tranquil,quiet, silent, serene,
steady; peaceful, calm, tranquil; peace-loving, unwarlike, nonviolent; S: MW695.1 (masculino); pacífico, tranquilo, calmo; pra
(antes de algo, delante) + śānta, deriva de √śam (estar calmado, permanecer quieto); III.10
vāhitā (vahita) (वा हता्) = R: MW949.2 (masculin) curgere; flux;desfasurare; tendinta;deplasare;alunecare;deriva de √vāh (a
duce;a purta;a sustine, a curge) + tā (sufix femenin care indica “calitatea”); III.10; E: flow, progression; running;
flowing;current; tendency, drift; S: MW949.2 (masculino) flujo, corriente; deriva de √vāh (llevar, sostener, fluir) + tā (sufijo
femenino que indica “cualidad”); III.10;
saṃskāra (samskara) (सं कार) = R: MW1120.3 (masculin) latenta; impregnari; impresie in minte lasata de actele realizate
intr-o stare de existenta anterioara; complexul activatori subliminali; semintele karmice; intipariri, urme lasate de actiunile
trecute;impresii latente; tendinţe mentale;programe latente; impregnarile latente;intiparirile in plan subtil energetic, informational
si cauzal; impresii latente; întipărire; impregnari energetice;amintiri subtile;forta obisnuintei;reziduu din vietile anterioare; sam
(impreuna,unit,conectat, complet + kāra (actul de a face,crea, emite,lucra), deriva de la √kṛ (a face,a actiona, a executa); 1) impresie
latenta sau subliminala; imprint sau urma psihica degajata de o experienta anterioara in memoria profunda; 2) consecinta unei actiuni
care conditioneaza altele din viitor; I.18 - I.50 - II.15 - III.18; saṃskārayoḥ (masculin, genitiv, dual) III.9 - IV.9; saṃskārāt (masculin,
ablativ, singular) prin impresii repetate;prin întipărire(repetata); III.10; saṃskārebhyaḥ (masculin, ablativ, plural) IV.27;E:
MW1120.3 (masculine) subliminal activators; latent impressions; conditioning, mental impressions; by habit, because of
impregnation, permeation, activators; conditioning, habit, impression left by past action;latent impressions;of the mental
permeation;subliminal reactors;from: sam (together, cooperatively, simultaneously ,join, attach, connect; unite, combine; be
connected) + kāra (act to make; manufacture; create; construct, build; fashion, shape; compose; emit;work);from √kṛ ( to do;to
act;to perform); S: MW1120.3 (masculino) latencia; impresión en la mente de actos realizados en un estado o existencia
anterior; sam (junto, completo) + kāra (acto de hacer, de trabajar), deriva de √kṛ (hacer, representar); 1) impresión latente o
subliminal; huella psíquica dejada por una experiencia anterior en la memoria profunda; 2) consecuencia de una acción que
condiciona otra futura; I.18 - I.50 - II.15 - III.18; saṃskārayoḥ (masculino, genitivo, dual) III.9 - IV.9; saṃskārāt (masculino,
ablativo, singular) III.10; saṃskārebhyaḥ (masculino, ablativo, plural) IV.27;
Comentarii/Commentary:
These latent impressions help consciousness flow from one tranquil moment to the next. [RO] Stadiul final al
transformării minţii devine liniştit şi puternic prin practică repetată; Atunci acea stare nu este întreruptă de apariţia unei pratyaya
(conţinut al minţii). Acesta este un punct crucial. Dacă această nirodha (blocare) este practicată înainte de ekagrata (concentrarea
întregii noastre atenţii asupra unui singur focar) sau de samadhi, veţi intra în laya sau întuneric, iar aceia care urmează calea
nirakara, fără formă, vor intra de două ori în întuneric. Deci, această stare de suprimare nu trebuie niciodată încercată de un aspirant
înainte ca el să stăpânească ekagrata parinama. La fel cum laptele este întâi, apoi vine laptele bătut, apoi untul, în mod analog
samadhi parinama, ekagrata parinama şi nirodha parinama trebuie să urmeze una alteia.
În timp ce practicaţi meditaţia profundă, uneori întipărirea dispare, şi această dispariţie este numită nirodha. Acest lucru se va
întâmpla numai după ce există conştiinţă continuă. Când conştiinţa devine continuă şi între două întipăriri apare deodată un vid,
shunya, acesta este numit nirodha. Deodată, conştiinţa trece în planul următor al concentrării focalizate, apoi apare din nou o
întrerupere, în care nu mai există nici o întipărire, fiind prin urmare numită nirodha. În viitor va trebui să schimbaţi întregul şablon.
Odată ce pratyaya devine continuă, fără nici o altă intervenţie, trebuie să aşteptaţi un timp până ce apare suprimarea voluntară. Atunci
pratyaya simbolului, cum ar fi AUM, devine din ce în ce mai clară şi deodată apare o nouă întrerupere. Aceasta este tot nirodha;
întipărirea se sesizează continuu, apărând deodată după câteva luni de practică, o întrerupere. După aceasta, brusc, întipărirea reapare.
Din nou trebuie s-o întrerupeţi. Ea va dispare, dar va apare din nou. În momentul când reapare, trebuie să încercaţi s-o întrerupeţi.
Atunci când aţi ajuns la stadiul în care nirodha predomină iar vyutthana ("manifestarea") se diminuează, atunci vine samadhi, deci
stricaţi ceea ce tocmai aţi realizat. Prin urmare, yoga este numită vyoga. Se încearcă realizarea unei transformări în minte, şi acea
transformare este realizată în trei stadii. Acesta nu este un cerc imaginar, ci este o schimbare veritabilă în structura moleculară a
minţii. Chiar şi creierul este schimbat. Această transformare specială a minţii, care are loc în trei stadii este la rândul ei împărţită în
multe substadii, dar nu vom intra aici în detalii.

YS 3.11. 3.11.    .


svaRwRtEka¢tyae>]yaedyaEicÄSysmaixpir[am>.11.
sarvārthataikāgratayoḥ kṣayodayau cittasya samādhi-pariṇāmaḥ
sarvārthataikāgratayoḥ kṣayodayau cittasya samādhipariṇāmaḥ // (11.1)
sarva ārthataikāgratayoḥ kṣaya-udaya cittasya samādhi-pariṇāmaḥ
sarva artha ekagrata yoh ksaya udaya chittasya samadhi parinamah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Samadhi-parinama (modificarea enstatica) este transformarea mintii (chittasya) in care apune
sarva artha[multiplicitatea focarelor atentiei, obiectelor si fracturarea universului]iar in locul ei
rasare in minte ekagrata (starea de atentie unificata exclusiva pe un singur centru, care include
totul in mod holografic);
E:Samadhi-parinama(absorption transformation; the trance modification) is the tranformation of
the mind in which disappears sarva artha [all-pointedness along with the apparent multiplicity of
the universe] and arises ekagrata( the state of one-pointedness along with its unity in each part
that is all including- holographic mode of functioning )
F:Samadhi-parinama(la transformation d'absorption enstatique) est la transformation qui fait
disparaître la multiplicite des objets de conscience (sarva artha) et apparaître l'état de
convergence unifiante (ekagrata)[ le mode de fonctionnement holographique du mental].
S: Samadhi parinama (la modificación énstatica de interiorización completa) es la la
transformación de la mente(chittasya) se produce desaparición de la distracción en la dirección
de todos los objetos(sarva artha)[ con la eliminación de la aparente multiplicidad del universo] y
el surgimiento de la la concentración en un punto (ekagrata) [reduciendo su aparente
multiplicidad al UNO; aparece la modalidad de funcionamiento holográfico de la mente].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
sarva(सव) = R: MW1184.3 (adjectiv, masculin) fiecare; oricare; tot, totul, in intregime, complet (exprimat distributiv indica
aplicarea principiului holografic) ; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.49 - III.54 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutru,
nominativ, singular) II.15 - III.33; E: each; every; everybody, everyone; everything ,all things, all (expressed in distributive
manner);S: MW1184.3 (adjetivo, masculino) todo, cada uno, entero, completo; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.50 -
III.55 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutro, nominativo, singular) II.15 - III.34;
artha(अथ) = R: MW90.2 (masculin sau neutru) obiect; realitatea;obiectul sau procesul desemnat ori etichetat;semnificatie;
intentie, scop, fapt,realitate; tel; tinta, motiv; cauza;caz;obiect;notiune; abordare (a unui subiect); semnificatie, simtire;instinct;
ratiune a existentei ;obiectul meditatiei(dhyana); termenul artha se poate referi la prosperitate materiala si desemneaza in hinduism
unul din cele patru teluri ale vietii,cunoscute sub numele de purusharthas (vedeti: YS4.34);cautarea prosperitatii materiale (artha)
se considera a fi un obiectiv nobil doar daca urmeaza regulile de moralitate vedica;conceptul artha include obtinerea faimei,
acumularea de bogatii si atingerea unui inalt statut social; din cele patru teluri ale vietii artha este al doilea pe scara
Purusharthas,mai presus de Kama (cautarea placerii fizice), dar mai prejos de Dharma (cautarea actiunii corecte in
conformitate cu legile si datoriile) si de Moksha (cautarea eliberarii); deriva de la: √arth (a emite;a gandi ori a intentiona sa
faci ceva); 1) semnificatie, simtire; "prezenta" mentala a acelui lucru la care se refera cuvintele, sau a obiectului dorit in plan
afectiv (sentimental), mental(gand, reprezentare sau conceptualizare) de catre subiect; 2) ca sa; pt. ca;
pe motiv ca;scopul sau intentia unui obiect;ratiunea de a fi; obiectiv; finalitate;destinatie; prefix :meta (din lb. Greaca: μετά =
"dupa", "dincolo de ", "cu"), I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - IV.34; artham (masculin, acuzativ, singular) I.32 - II.18 -
II.22 - IV.23; arthatvat (masculin, ablativ, singular) I.49; arthah (masculin, nominativ, singular) II.2; arthatā (femenin) III.11;
arthanam (neutru, nominativ, singular) IV.32; E: object,goal; meaning, purpose, approach;exact nature of; cause, motive,
notion ,regarding the meaning of something; place, point;the thing being meditated upon; artha is one of the four goals of life (
of material prosperity)in Hinduism, known as purusharthas(see :YS 4.34); Meta (from Greek: μετά = "after", "beyond",
"with"); F: but;raison d'être;S: MW90.2 (masculino o neutro) intención, propósito, significado, sentido; ración de existencia ;
propósito; causa, motivo, significado y noción.Hace referencia principalmente a la idea de la prosperidad material. En
Hinduismo, artha es uno de los cuatro objetivos de la vida, conocidos como Purusharthas (ver: YS4.34);. deriva de √arth (pensar
o intentar hacer algo); 1) el significado, el sentido, la "presencia" mental de aquello a que la palabra se refiere, es decir, objeto de
los sentidos estimado, juzgado, repensado y conceptualizado por el sujeto; 2) a fin de, en orden a; razón de ser, propósito o
intención del objeto; fin, meta, objetivo; I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - IV.34; artham (masculino, acusativo, singular)
I.32 - II.18 - II.22 - IV.23; arthatvat (masculino, ablativo, singular) I.49; arthah (masculino, nominativo, singular) II.2; arthatā
(femenino) III.11; arthanam (neutro, nominativo, singular) IV.32;
sarvarthata(sarvarthata) ( सव अथथ ) : R: atenţie multilaterală, discontinuă şi difuză; E: multidirectional, multiplicity of
objects;
ekāgratā (ekagrata) (एका ता) = R: MW230.1 (femenin) atentie exclusiva; fixitate; atentie intr-un singur punct;
concentrare intr-un punct sau intr-o directie, fixitate; focalizare; atentie extrema; eka (unu) + agra (punct) + tā (sufix
femenin ce indica “calitatea”); 1) proces care se afla la temelia tehnicii de concentrare (dhāranā); 2) sinonim al
termenului ekāgrya (unidirectionalitate mentala); III.12; ekāgratayoḥ (femenin, locativ, dual) III.11; E: MW230.1
(femenine) one-pointedness, focus; in one direction, focused, sticking to one; , focus; focusing; concentration
(centralization; merger) in one point or in one direction, most extreme possible attention; eka (one) + agra (point) +
tā (feminine suffix which indicates “quality or attribute”); 1) subjacent or underlying process of the concentration
technique (dhāranā); 2) synonymous(having the same or almost the same meaning, equivalent) of ekāgrya
(unidirectionality of mind; one-way flow of the processes we call mind); III.12; ekāgratayoḥ (femenine, locative, dual)
III.11; S: MW230.1 (femenino) concentración en un punto o en una dirección, atención extrema; eka (uno) + agra
(punto) + tā (sufijo femenino que indica “cualidad”); 1) proceso subyacente de la técnica de concentración (dhāranā);
2) sinónimo de ekāgrya (unidireccionalidad mental); III.12; ekāgratayoḥ (femenino, locativo, dual) III.11
kṣaya(kshaya)( य) = R: MW328.1 (masculin) diminuare, disparitie, pierdere,scadere;ruinare;deriva de la √kṣī (distrugere,
a termina, a diminua); 1) distrugere, disparitie, eliminare, pierdere, final; 2) diminuare, a cobori, depreciere; III.11; kṣaye
(masculin, locativ, singular) II.28 - III.51; kṣayāt (masculin, ablativ, singular) II.43; kṣayaḥ (masculin, nominativ, singular)
III.44; E: disappearance; dwindling, decreasing;destruction, loss, diminishing; S: MW328.1 (masculino) deriva de √kṣī
(destruir, concluir, disminuir); 1) destrucción, desaparición, eliminación, pérdida, fin; 2) disminución, declive, depreciación;
III.11; kṣaye (masculino, locativo, singular) II.28 - III.51; kṣayāt (masculino, ablativo, singular) II.43; kṣayaḥ (masculino,
nominativo, singular) III.44 ;
udayau(उ अय) = R: MW186.1 (masculin) izvorare;iesire; aparitie,producere,succes; ud (a sosi, in fata;inainte) + aya deriva de
la:√i (a merge;a curge;a circula); udayau (masculin, locativ, dual) III.11; E: appearance, act of coming into view ;arising,
appearance; emerging, rising, appearance; S: MW186.1 (masculino) surgimiento, aparición; ud (arriba, adelante) + aya deriva de
√i (ir, fluir, circular); udayau (masculino, locativo, dual) III.11;
kṣayaudayau(kshayodayau) = R: dispariţie şi apariţie; E: disappearance and appearance;
citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) mintea[tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri verbale(cuvinte) sau
vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea termenului citta(chitta)
drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces ,un fluviu,un flux de vrittis]; traficul din minte; amintiti-va ca "nu ne
putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea este o curgere ca un râu ,care
se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un obiect conduce la neglijarea
"vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem dincolo de tesatura care
alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta, conştiinţa;procesele care conduc la
manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere; deriva de la √cit (a percepe, a
observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori constiinta in totalitatea sa, impreuna cu
toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor, proceselor intelectuale, volitive si
emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra), constiinta existentei individuale
(asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de perceptie senzoriala(jnanen
indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern (antahkarana) din Samkhya si
Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru, nominativ, singular) I.37 - IV.5 -
IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutru, nominativ, plural)
IV.4; E: mind;mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S: MW395.3 (neutro) mente, razón,
inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que es percibido, aquello sobre lo que
la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades y funciones; 3) la sede, el órgano,
el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del individuo; 4) se compone de intelecto
(buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente sensible (manas); 5) es similar al
concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16
- IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1
- III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
samādhi (samadhi) : R: vedeti:samadhi in Dictionar Sanskrit-Roman-Englez/Sanskrit-Romanian-English Glossary
;contemplation, union;
pariṇāma(parinama)(प रणाम) = R: MW594.3 (masculin) transformare;schimbare;mutatie;evolutie, modificare, maturizare;
consecinta;rezultat;termenul parinama se refera la lumea efemera sau tranzitorie, in continua transformare sau schimbare(unde
orice atasare de efemer conduce automat la suferinta );imaginati-va zona de tranzitie, situata la suprafata oceanului; doar
suprafata, interfata sau zona de jonctiune e agitata de valuri; zona de competitie dintre contrarii(dualitate, interactiune,
contradictii); dezvoltare, expansiune,crestere naturala; pari (in jur;rotatie) + √nam (a se inclina, dublare,multiplicare); 1) evolutia
Prakriti la contactul cu Purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculin, nominativ, singular) III.9 -
III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculin, nominativ, plural) III.13; E: transformation;change, mutation; consequences;
development; expansion; stage of evolution; growth; S: MW594.3 (masculino) transformación, cambio, evolución, modificación,
desarrollo natural; pari (alrededor) + √nam (inclinarse, doblarse); 1) evolución de prakriti al contacto con purusha; II.15 - III.15 -
III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculino, nominativo, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculino,
nominativo, plural) III.13;
samādhipariṇāma (समा धप रणाम): = R: (compus) transfomarea mentala caracteristica samādhi; samādhi (transa mistica
insotita de interiorizare completa) + pariṇāma (transformare, schimbare, evolutie); III.11;
S: (compuesto) transfomación mental característica del samādhi; samādhi (interiorización completa) + pariṇāma
(transformación, cambio, evolución); III.11;

Nota: Samadhi-parinama este transformarea enstatica in care apune sarva artha[multiplicitatea


obiectelor si fracturarea universului;dispersarea mintii in toate directiile] iar in locul ei rasare in minte
ekagrata (unitatea;atentia exclusiva pe un singur centru care include totul in mod holografic;prezenta
unica;coerenta); Consciousness is transformed toward integration as distractions dwindle, and focus arises.
Comentarii/Commentary:

[RO] Samadhi parinama este o stare în care concentrarea şi distracţia minţii apare şi dispare. Acest proces este simultan;
distracţia dispare şi fixitatea apare. Astfel, ea este o stare a minţii, o transformare a conştiinţei. Aceasta este o stare superioară.În
această stare specială apare întipărirea, de exemplu AUM, apoi simultan distracţia apare şi ea. Atunci suprimaţi distracţia şi
AUM reapare. Distracţia revine şi este suprimată din nou. Astfel, AUM şi distraţia apar şi reapar simultan. Stratul anterior de
samskaras (tendinţe mentale) încearcă să suprime concentrarea, dar stratul actual încearcă să suprime distracţia. Efortul de a
stabiliza o singură întipărire, AUM suprimă toate distracţiile celelalte (vikshepa). Este exact ceea ce faceţi în practica zilnică.
Atunci când staţi jos, încercaţi să practicaţi ekagrata (concentrarea totală) asupra unei întipăriri particulare. Deodată un gând
vine şi deranjează întipărirea. Apoi aduceţi din nou întipărirea în minte şi suprimaţi distracţia. Din nou, ca o explozie, un nou
gând apare, îndepărtând întipărirea, ş.a.m.d. Această stare este numită samadhi parinama. Acesta este primul stadiu al
transformării care are loc în conştiinţă.

YS 3.12. 3.12.  .


tt>pun>zaNtaeidtaEtuLyàTyyaEicÄSyEka¢tapir[am>.12.
tataḥ punaḥṡāntoditau tulya-pratyayau cittasyaikāgratā- pariṇāmaḥ
tataḥ punaḥ śāntoditau tulyapratyayaś cittasyaikāgratāpariṇāmaḥ // (12.1)
tataḥ punaḥ śānta-uditi tulya-pratyaya cittasya ekāgratā pariṇāmaḥ
tatah punah shantoditau tulyapratyayau chittasya ekagrata parinamah

Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] R: Apoi, de asemenea (punah) in aceasta (tatah) [ samadhi; referire la transformarea
(parinama) transei mistice (samadhi)] (apare) transformarea (numita) focalizarea mintii intr-un
punct (ekagrata-parinama) atunci cand conţinutul mental (pratyaya) care dispare si care rasare
(shanta-uditau) este mereu identic (tulya) [in doua momente succesive; in clipa urmatoare; imediat
dupa stingerea celui dintai conţinut mental].
E: Furthermore, also (punah) in this (tatah) [ samadhi;reference to the transformation (parinama)
of the mystical trance ( samadhi)] is called transformation to one-pointedness (ekagrata-
parinama) the condition of the mind in which the content of the mind(pratyaya) which subsides is
always exactly similar to the content which rises (in the next moment)
F:Alors, aussi(punah) dans cette (tatah) [samadhi; cette transformation intrinseques (parinama)
de la trance mystique(samadhi)] est appellée la transformation de l'état de convergence
(ekagrata-parinama) la condition mentale dans laquelle le contenu mental(pratyaya) a un moment
donné est identique à le contenu mental qui surgît un moment plus tard (les modifications
présentes et passées étant similaires).
S: Además, de nuevo (punaH) en éste (tataH)[ samādhi;transformación (parinama) de la trance
místico (samādhi)] (tiene lugar) la transformación (denominada) de unidireccionalidad mental
(ekagrata-parinama) cuando se produce la similitud (tulya) entre la idea(pratyaya; contenido de la
mente) que se reprime y la que aparece(śānta-uditau) [ahora en la mente], (los objetos que se
atenúan y aparecen son similares).
Nota: Atunci cand doua continuturi mentale succesive sunt identice se manifesta transformarea focalizarii
mintii(ekagrata-parinama); continutul mental(pratyaya) care dispare este inlocuit imediat dupa stingerea sa
(in clipa urmatoare), de rasarirea unui continut identic cu cel disparut. In other words, consciousness is
transformed toward focus as continuity develops between arising and subsiding perceptions

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):

tataḥ(tatah, tatas, tato)(ततस ्) = R: MW432.2 (indeclinabil) de aici; de aceea;din aceasta (parinama: transformari);
apoi;atunci;in consecinta, din aceasta forma, de aici, de acolo; din acel moment, pt.aceasta, pt. atat; asa, cum, egal cu; (neutru,
dativ, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, acesta,acela; 3, al lui;al lor ); gratie acestuia [controlului asupra
elementelor(bhuta-jayah)] I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.46 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
E: by that; thereafter;therefore, from these, from that[mastery over the elements(bhuta-jayah)]; there;then, at this point; F: à
partir de cela; grâce à cela; par là [ la victoire sur les éléments (bhuta-jayah)]; S: MW432.2 (indeclinable) en consecuencia, de
esta forma, de ahí, desde allí, desde entonces, por eso, por lo tanto, por consiguiente, así, como, igual que; (neutro, ablativo,
singular); en éste (samādhi), deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.22 - I.29 - II.48 - II.52 -
II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.45 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
punar (पुनर्) = R: MW633.2 (indeclinabil) repetat, reinoit; iar,mereu;din nou; de asemenea; III.51; punaḥ III.12; E:again;
furthermore; renew, renovate; S: MW633.2 (indeclinable) repetido, renovado, de nuevo, además; III.51; punaḥ III.12;
ṡānta (shanta)(शा त) = R: MW1064.2 (masculin) imobil,tacut, stins; calm; liniştit;pacificat;impacat; linistit,echilibrat;
imperturbabil; neutru, trecute, latent; deriva de la: √śam (a fi calm, a ramane tacut); 1) obiectul la timpul trecut; III.12 - III.14; E:
quiet, silent, noiseless;calm, calm down, quiet, quiescent, appeasement, subsided ;the past; S: MW1064.2 (masculino) inmóvil,
quieto, pacífico, imperturbable; deriva de √śam (estar calmado, permanecer quieto); 1) el objeto en tiempo pasado; III.12 -
III.14;
udita(उ इत) = R: MW186.1 (masculin) aparitie;rasarit; manifestat ;iesit, aparut, activ, actual; activ; prezent; ud (a veni;a sosi; in
fata;in frunte) + ita deriva de la √i (a merge,a curge a circula); 1) obiect la care se face referire la timpul prezent; 2) obiec care
apare, care se arata; III.14; uditau (masculin, nominativ, dual) III.12; E: arisen;uprisen; spring up; manifestation, appearance,
rising; present; S: MW186.1 (masculino) surgido, aparecido, activo, actual; ud (arriba, adelante) + ita deriva de √i (ir, fluir,
circular); 1) objeto referido al tiempo presente; 2) objeto que surge, que se aparece o muestra; III.14; uditau (masculino,
nominativo, dual) III.12;
ṡānta uditau (shanta uditau) = R: cel stins si cel rasarit;
tulya(तु य) = R: MW451.3 (masculin) identic;egal;similar,comparabil, similar; deriva de la √tul (a compara, greutate,a
testa greutatea unui lucru prin ridicare,a cantari,a reflecta asupra,a gandi,a medita); III.12; tulyayoḥ (masculin,
genitiv, dual) III.53; E: MW451.3 (masculine) similar, equal;identical; comparable,commensurable, able to be
compared, derivated from √tul (to compare, heft, test the weight of something by lifting; ponder, reflect; think; take
into + account, take into + consideration, weigh, balance, weigh against, weigh up); III.12; tulyayoḥ (masculine,
genitive, dual) III.53; S: MW451.3 (masculino) comparable, similar; deriva de √tul (comparar, sopesar); III.12;
tulyayoḥ (masculino, genitivo, dual) III.53;
pratyaya( यय) = R: MW673.3 (masculin) notiune, intentie, idee prezenta (actuala, curentă); bază sau conţinut al conştiinţei
(vrittis:impulsuri);conceptie;idee;obiectul experientei; continut mental;mesajul subiectiv evocat de simbolul sonor sau de un
semnal; semnificatia; opinie; idee; conceptie;teorie; prati (opus, contrar, in spate, prezenta inainte de ceva) + aya deriva de √ir
(a merge, a curge, a se roti;a merge in cerc); 1) reprezentare, cunoastere; 2) gand care se naste,apare, se manifesta ori se arata,
adica ceea ce vine in constiinta , pasul final din exprimarea formelor gand-emotie; 3) denota un anumit conţinut al conştiinţei
incluzand toate modificarile mentale (vritti)[descrise in:YS 1.5-11] dar si cunoasterea transcendenta (prajna); I.10 - I.18 - II.20 -
III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculin, nominativ, singular) I.19; pratyayau (masculin, nominativ, dual) conţinuturile
mentale in doua momente succesive; (cele doua)conţinuturi mentale; III.12; pratyayānām (masculin, genitiv, plural) III.17;
pratyayasya (masculin, genitivo, singular) III.19; E: contents of the mind, perception, thought, intention, significance, meaning,
sense; representation; mental experience; all vrittis [described in:YS 1.5-11];experience, presented ideas; flow of cognition; the
cause, the feeling, causal or cognitive principle, notion, presented idea, cognition; S: MW673.3 (masculino) noción, intención,
idea presente; contenido, el contenido de la mente; conceptos y experiencias mentales; prati (opuesto, contra, detrás, presentado
ante algo) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) representación, conocimiento; 2) pensamiento que surge, aparece o se
muestra, es decir, aquello que viene al encuentro de la conciencia, paso final en la formación gestáltica; 3) denota cualquier
contenido de la conciencia, incluyendo las modificaciones mentales (vritti) y el conocimiento trascendente (prajñâ); pratyaya
puede significar “causa, noción e idea”; denota cualquier contenido de la conciencia, siendo así más abarcante que
cualquiera de los cinco vrittis o de las más altas intuiciones (prajñâs) de énstasis (samâdhi). Ambos fenómenos son,
en efecto, ideas que aparecen (pratyayas) y que continuamente son percibidas por el sí mismo esencial (Feuerstein,
George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”). I.10 - I.18 - II.20 - III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculino, nominativo,
singular) I.19; pratyayau (masculino, nominativo, dual) III.12; pratyayānām (masculino, genitivo, plural) III.17; pratyayasya
(masculino, genitivo, singular) III.19;

citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) mintea[tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri verbale(cuvinte) sau


vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea termenului citta(chitta)
drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces ,un fluviu,un flux de vrittis]; traficul din minte; amintiti-va ca "nu ne
putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea este o curgere ca un râu ,care
se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un obiect conduce la neglijarea
"vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem dincolo de tesatura care
alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta, conştiinţa;procesele care conduc la
manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere; deriva de la √cit (a percepe, a
observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori constiinta in totalitatea sa, impreuna cu
toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor, proceselor intelectuale, volitive si
emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra), constiinta existentei individuale
(asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de perceptie senzoriala(jnanen
indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern (antahkarana) din Samkhya si
Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru, nominativ, singular) I.37 - IV.5 -
IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutru, nominativ, plural)
IV.4; E: mind;mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S: MW395.3 (neutro) mente, razón,
inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que es percibido, aquello sobre lo que
la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades y funciones; 3) la sede, el órgano,
el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del individuo; 4) se compone de intelecto
(buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente sensible (manas); 5) es similar al
concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16
- IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1
- III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
ekāgratā (ekagrata) (एका ता) = R: MW230.1 (femenin) atentie intr-un singur punct; concentrare intr-un punct sau
intr-o directie, fixitate; focalizare; atentie extrema; eka (unu) + agra (punct) + tā (sufix femenin ce indica “calitatea”); 1)
proces care se afla la temelia tehnicii de concentrare (dhāranā); 2) sinonim al termenului ekāgrya (unidirectionalitate
mentala); III.12; ekāgratayoḥ (femenin, locativ, dual) III.11; E: MW230.1 (femenine) one-pointedness, focus;
focusing; concentration (centralization; merger) in one point or in one direction, most extreme possible attention;
eka (one) + agra (point) + tā (feminine suffix which indicates “quality or attribute”); 1) subjacent or underlying process
of the concentration technique (dhāranā); 2) synonymous(having the same or almost the same meaning, equivalent)
of ekāgrya (unidirectionality of mind; one-way flow of the processes we call mind); III.12; ekāgratayoḥ (femenine,
locative, dual) III.11; S: MW230.1 (femenino) concentración en un punto o en una dirección, atención extrema; eka
(uno) + agra (punto) + tā (sufijo femenino que indica “cualidad”); 1) proceso subyacente de la técnica de
concentración (dhāranā); 2) sinónimo de ekāgrya (unidireccionalidad mental); III.12; ekāgratayoḥ (femenino, locativo,
dual) III.11;
pariṇāma(parinama)(प रणाम) = R: MW594.3 (masculin) transformare;schimbare;mutatie;evolutie, modificare, maturizare;
consecinta;rezultat;termenul parinama se refera la lumea efemera sau tranzitorie, in continua transformare sau schimbare(unde
orice atasare de efemer conduce automat la suferinta );imaginati-va zona de tranzitie, situata la suprafata oceanului; doar
suprafata, interfata sau zona de jonctiune e agitata de valuri; zona de competitie dintre contrarii(dualitate, interactiune,
contradictii); dezvoltare, expansiune,crestere naturala; pari (in jur;rotatie) + √nam (a se inclina, dublare,multiplicare); 1) evolutia
Prakriti la contactul cu Purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculin, nominativ, singular) III.9 -
III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculin, nominativ, plural) III.13; E: transformation;change, mutation; consequences;
development; expansion; stage of evolution; growth; S: MW594.3 (masculino) transformación, cambio, evolución, modificación,
desarrollo natural; pari (alrededor) + √nam (inclinarse, doblarse); 1) evolución de prakriti al contacto con purusha; II.15 - III.15 -
III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculino, nominativo, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculino,
nominativo, plural) III.13;
ekāgratā pariṇāmaḥ (ekagrata parinamah)(एका ताप रणाम) = R: (compus) transformarea mentala caracteristica
focalizarii mintii intr-un punct(ekāgratā); transformarea numita ekagrata; mutatia absorbtiei intr-un obiect unic; ekāgratā
(unidirectionalitatea proceselor mentale) + pariṇāma (transformare, schimbare,mutatie, evolutie); III.13; E: mode of
one-pointedness ;transformation to one-pointedness; S: ekāgratāpariṇāma (compuesto) transfomación mental
característica del ekāgratā; ekāgratā (unidireccionalidad mental) + pariṇāma (transformación, cambio, evolución);
III.13;

Comentarii/Commentary:
[F] Comments: Here Patanjali tells us that the one-pointedness of the ecstatic state is due to a succession of similar
contents of consciousness. Ideas flash up momentarily, and their similarity gives us the impression of continuity.
[RO] În ekagrata parinama aceaşi întipărire apare şi dispare din timp în timp. Intipăririle, de exemplu AUM,
apar şi dispar alternativ. Calitatea întipăririlor care diminuează şi a acelora care apar trebuie să fie aceeaşi, dar
intervalul dintre acestea este atât de scurt încât este dificil pentru un aspirant obişnuit să-l conştientizeze.
Atunci când vedem un film pe un ecran, noi nu putem vedea fiecare imagine separat, pentru noi există
continuitate. Analog este şi în cazul lui ekagrata parinama. Apariţia şi dispariţia întipăririi poate fi atât de
rapidă încât ea scapă atenţiei noastre, şi noi avem impresia că există un flux continuu al acelei pratyaya
(conţinut al minţii). Cu toate că diferenţa dintre cele două stadii este dificil de perceput, ea există totuşi, şi
ar fi o eroare din partea noastră să credem că este numai o singură stare.Mintea este ferm fixată în
concentrare, şi în acest caz noi percepem diferenţele dintre cele două stări, dar în mod obişnuit mintea
noastră sare de la un obiect la altul, şi acesta este motivul pentru care în scripturi se spune că mintea se
mişcă de la un obiect la altul, încontinuu. În samadhi mintea este complet suprimată, dar în celelelate stări,
chiar dacă este focalizată, ea continuă să se mişte. Aici este mişcarea lui pratyaya (conţinut al minţii); o
pratyaya apare, şi apoi tot ea reapare. Acest proces continuă un timp. El este numit ekagrata parinama al
minţii.
YS 3.13. 3.13.     .
@ten -Utei NÔye;uxmRl][avSwapir[amaVyaOyata>.13.
etena bhūtendriyeṣu dharma-lakṣaṇāvasthā-pariṇāmā vyākhyātāḥ
etena bhūtendriyeṣu dharmalakṣaṇāvasthāpariṇāmā vyākhyātāḥ // (13.1)
etad bhūta-indriya vyākhyā
etena bhutendriyesu dharmalaksanavasthaparinama vyakhyatah
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R:Prin aceasta(prin ceea ce s-a spus in ultimile patru sutra despre: nirodha-parinama, samadhi-
parinama si ekagrata-parinama ) sunt explicate si celelalte transformari: dharma- parinama
(transformari ale proprietatilor proprii), lakshana-parinama (transformari legate de caracteristici
temporale) si avastha-parinama (transformari de stare sau nivel de constiinta) ale elementelor
(bhuta) si ale caracteristicilor instrumentelor (indriya) [de cunoastere (jnana-indriya) si de actiune
(karmen-indriya). E: By this (by what has been said in the last four sutras on nirodha-
parinama,samadhi-parinama si ekagrata-parinama) are also explained the other transformation of
the property (dharma- parinama), of the character (lakshana-parinama), of the condition
(avastha- parinama) in the elements (bhuta) and the organs (indriya) [of cognition (jnana-indriya)
and action (jnana-indriya)]. F: Par cela (les trois changements nirodha-parinama, samadhi-
parinama si ekagrata-parinama) sont expliquées les transformations intrinseques qui se
manifeste au niveau de la nature profonde des attributs essentiels ou des caractéristiques
(dharma-parinama), soit des caractéristiques temporelles la variation de temps (lakshana-
parinama), soit des états ou de condition (avastha- parinama) liées aux éléments (bhutas) et des
organes( indriyas) [organes des sens (jnana-indriya) et de action (karmen-indriya)]. (c'est à dire,
tous les phénomènes connaissables). S: [Por analogía] con estas (etena) [tres transformaciones:
nirodha-parinama, samadhi-parinama si ekagrata-parinama), se explican (vyākhyātāh) los
cambios en la forma (constitutiva) (dharma- parinama), característica temporal (lakshana-
parinama) y estado o condición (avastha-parinama, (respecto de) los elementos (bhutas) (y) los
órganos ( indriyas) [sensitivos(jnana-indriya) y de las acciones (jnana-indriya)].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
etad ( एत ) = R: MW264.2 (pronume demostrativ, neutru) acesta, prin asta; aici, acum; asa;ca sa; astfel;asa; etayā (femenin,
instrumental, singular) I.44; etena (masculin, instrumental, singular) prin aceasta;in acelasi fel; YS III.13,YS III.22; E:
MW264.2; this; here;now; so, in order that;thus; etayā (femenine, instrumental, singular) I.44; etena (masculine, instrumental,
singular) by this; in, it follows that; YS III.13,YS III.22; F: par cela;ici; maintenant; comme ça ;si, tellement; ainsi; S:
MW264.2 (pronombre demostrativo, neutro) esto, aquí, ahora, así; etayā (femenino, instrumental, singular) YS I.44; etena
(masculino, instrumental, singular) del mismo modo; YS III.13,YS III.22;

bhūta(bhuta)(भत ू ) = R: MW 761.3 (masculin) element; esenta,creatura, fiinta,spirit; deriva de √bhū (a fi; a deveni;a se
transforma;a exista); 1) indica existenta in devenire, in ceea ce priveste dezvoltarea sa; 2) elementele dense care alcatuiesc
corpul fizic si lumea vizibila sa tangibila,palpabila de care suntem constienti in cursul experientelor senzoriale; II.18 - III.13 -
III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutru, ablativ, singular) III.20; E: element; the basic elements [i.e. earth, air, fire, water,
ether];creature, being;essence, inherent nature of something, spirit; S: MW761.3 (masculino) elemento, esencia, ser, criatura;
deriva de √bhū (ser, convertirse, existir); 1) indica la existencia en devenir, en cuanto desarrollándose; 2) elementos densos que
constituyen el cuerpo físico y el mundo visible o tangible, de los cuales tenemos conciencia en las experiencias sensoriales; II.18
- III.13 - III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutro, ablativo, singular) III.20;
indriya (इि य) = R: MW167.2 (neutru) putere; terminale;instrumente;teminale de perceptie si de actiune; organe de simţ si
de actiune; organele simturilor; terminale cognitive sau de receptie (de cunoastere- jnanendriya) si efectoare sau de emisie (de
actiune- karmendriya); organe de actiune; cele 11 terminale (5 jnana indriya-porti senzoriale;5 karma indriya- instrumente
efectoare si manas-mintea-simtul intern-centralizatorul care proceseseaza informatia); indra (zeitate vedica) + ya deriva de la √i (a
merge;a curge, a circula); 1) facultate senzitiva corespunzatoare unui organ de simt; 2) ceea ce apartine sau este legat de indra;
II.18 - II.41 - II.43 - III.47; indriyāṇāṃ (neutru, genitiv, plural) II.54 - II.55; indriyeṣu (masculin, locativ, plural) III.13; E: the
eleven organs,instruments or terminals: ten indriyas:5 jnana indriya(sense organs; sensory apparatus); 5 karma indriya(action
organs); including manas-thought; terminals for sensory perception(jnanendriya) and action(karmendriya);in the organs of
perception and action; sensory apparatus; S: MW167.2 (neutro) poder, ínstrumento, órganos de los sentidos; los
órganos(indriya)[de percepción (jnanendriya ;los órganos conocimiento) y de acción (karmendriya)]; los jñanendriya-s
(jnana-indriyá-s) son los cinco poderes de percepción: Shrótra (poder auditivo), Tvák (poder táctil), Cáksus (poder visual),
Jihva (poder gustativo) y Ghrana (poder olfativo). A su vez, los Karmendriya-s (Kárma-indriyá-s) son los cinco Poderes de
acción: Vak (poder del habla), Paní (poder prensil), Pada (poder locomotivo), Payú (poder excretorio) y Upástha (poder de la
actividad sexual y la tranquilidad); indra (deidad védica) + ya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) facultad sensitiva orrespondiente
a un órgano de los sentidos; 2) perteneciente o relativo a indra; II.18 - II.41 - II.43 - III.47; indriyāṇāṃ (neutro, genitivo, plural)
II.54 - II.55; indriyeṣu (masculino, locativo, plural) III.13;
dharma(धम) = R: MW510.3 (masculin) 1) virtute, merit; calitate, caracteristica; proprietate; proprietăţi; funcţie; 2) datorie,
justitie, lege naturala, religie, ordinea stabilita, obicei;conventie; institutie, obligatie individuala sau colectiva (fizica, morala sau
spirituala); 3) forma, aspect schimbator, calitate, proprietate, functie; atribut, caracteristica unui obiect; deriva de la: √dhṛ (a
retine, mentine, a sustine); III.13 - III.14 - III.45; dharmāṇām (masculin, genitiv, plural) IV.12; E: property, visible form,
experiential substance; the law, scale of values, nature; the law of the individual, values; property, visible form, experiential
substance; custom having legal authority; custom, habit, convention; institution; S: MW510.3 (masculino) 1) virtud, mérito; 2)
deber, justicia, ley natural, religión, orden establecido, costumbre, institución, obligación individual o colectiva (física, moral o
espiritual); 3) forma, aspecto cambiante, cualidad, propiedad, función, atributo, característica de un objeto; deriva de √dhṛ
(retener, mantener, soportar); III.13 - III.14 - III.46; dharmāṇām (masculino, genitivo, plural) IV.12;
lakṣaṇa(lakshana)(ल ण) = R: MW892.1 (masculin) caracteristica temporala; caracter; factori temporali:perioada,epoca;
factori temporali: marca, simbol; deriva de la: √lakṣ (a recunoaste,a observa); 1) mod de existenta specific al unui obiect; 2)
caracteristica particulara supusa trecerii timpului; 3) aparitie in timp; III.13 - III.54; E: characteristic, time factors; time, period,
epoch; particular properties; F: marque,signe;attribut; caractère; apparence; les caractéristiques temporelles; S: MW892.1
(masculino) característica, marca, símbolo; deriva de √lakṣ (reconocer, observar); 1) modo de existencia específica de un objeto,
2) característica particular sujeta al paso del tiempo, 3) aparición en el tiempo; III.13 - III.54;
avasthā(avastha) (अव था) = R: MW106.1 (femenin) conditie, stare (grosiera sau subtila); stare mentala;condiţie;situatie; ava
(fara;afara de; departe;distantat; separat) + √sthā (permanenta, a dura a fi;a continua); III.13; E:state of mind; condition;
situation; S: MW106.1 (femenino) condición, estado (burdo o sutil); ava (fuera, lejos, apartado) + √sthā (permanecer, durar,
estar, continuar); III.13;
pariṇāma(parinama)(प रणाम) = R: MW594.3 (masculin) transformare;schimbare;mutatie;evolutie, modificare, maturizare;
consecinta;rezultat;termenul parinama se refera la lumea efemera sau tranzitorie, in continua transformare sau schimbare(unde
orice atasare de efemer conduce automat la suferinta );imaginati-va zona de tranzitie, situata la suprafata oceanului; doar
suprafata, interfata sau zona de jonctiune e agitata de valuri; zona de competitie dintre contrarii(dualitate, interactiune,
contradictii); dezvoltare, expansiune,crestere naturala; pari (in jur;rotatie) + √nam (a se inclina, dublare,multiplicare); 1) evolutia
Prakriti la contactul cu Purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculin, nominativ, singular) III.9 -
III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculin, nominativ, plural) III.13; E: transformation;change, mutation; consequences;
development; expansion; stage of evolution; growth; S: MW594.3 (masculino) transformación, cambio, evolución, modificación,
desarrollo natural; pari (alrededor) + √nam (inclinarse, doblarse); 1) evolución de prakriti al contacto con purusha; II.15 - III.15 -
III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculino, nominativo, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculino,
nominativo, plural) III.13;
vyākhyāta (vyakhyata) ( या यात) = R: MW1036.1 (masculin) explicat, expus, descris, prezentat in detaliu; vi (divizat,
separat, departe) + ā (a avea;a face, cartre,circa, aici) + khyā (cunoscut;stiut) + tā (sufix femenin care arata “calitatea”);
vyākhyātā (femenin, nominativ, singular) I.44; vyākhyātāḥ (masculin,nominativ, plural) III.13; E:described, explained ;being
explained, described; S: MW1036.1 (masculino) explicado, expuesto, descrito, detallado; vi (dividido, apartado, lejos) + ā (a,
hacia, aquí) + khyā (conocido, sabido) + tā (sufijo femenino que indica “cualidad”); vyākhyātā (femenino, nominativo, singular)
I.44; vyākhyātāḥ (masculino, nominativo, plural) III.13;
dharmapariṇāma ( धमप रणाम) = R: (compus) transformare a caracteristicilor morphogenetice;informationale;schimbare a
formei; dharma (atribut al formei) + pariṇāma (transformare,schimbare, evolutie); III.13+ pariṇāma (transformare,schimbare,
evolutie); III.13; S: (compuesto) cambio en la forma; dharma (atributo de forma) + pariṇāma (transformación, cambio,
evolución); III.13
lakṣaṇapariṇāma ( ल णप रणाम) = R: (compus) transformare in timp; lakṣaṇa (caracteristica temporala) + pariṇāma
(transformare,schimbare, evolutie); III.13;S: (compuesto) cambio en el tiempo; lakṣaṇa (característica temporal) + pariṇāma
(transformación, cambio, evolución); III.13;
avasthāpariṇāma ( अव थाप रणाम) = R: (compus) transformare de stare ,conditie; avasthā (stare ,conditie) + pariṇāma
(transformare,schimbare, evolutie); III.13;S: (compuesto) cambio en la condición; avasthā (estado, condición) + pariṇāma
(transformación, cambio, evolución); III.13;

Comentarii/Commentary:
Nota: Prin aceasta(fazele de stapanire a transformarilor mentale:nirodha-parinama,samadhi-parinama si
ekagrata-parinama) sunt explicate si dharma- parinama (transformari ale caracterului propriu; modificari ale
naturii,esentei fenomenului;aparitia unui fenomen nou esential diferit;transformarea unui fenomen in altul),lakshana-
parinama (transformari legate de timp;modificarea unui fenomen in functie de cele trei aspecte ale timpului:trecut,
prezent, viitor) si avastha- parinama(transformari de stare sau nivel de constiinta) a caracteristicilor
instrumentale(organele sau terminalele de cunoastere senzoriala(jnana-indriya) si de actiune(karmen-indriya)si
obiectuale[transformari la nivelul celor cinci bhuta (elemente) ale Prakriti(natura,materie;numita in filosofia
samkhya si pradhana-lit.:"natura nemanifestata;neevoluata; materia originala) in forma lor grosiera(sthula-bhuta) si
subtila(sukshma-bhuta)];
[F]Comments: This is a difficult aphorism. Vyâsa, in his Yoga-Bhâshya, offers the following illustration: The
substance clay may appear as either a lump of clay or a water jar. These are its external forms (dharma), and the
change from the one to the other form does not affect the substance (dharmin) itself: The clay remains the same, but
the lump or jar do not have a spatial existence only, they are also placed in time. Thus, the water jar is the present
time-variation of the clay. Its past time-variation was the lump of clay. Its future time-variation will presumably be
dust. But, again, throughout these transformations in time, the substance remains the same. Time is a succession of
individual moments (kshana), which imperceptibly alter the condition of the water jar; this is the well-known process
of decay, or aging. The same applies to consciousness (citta).
[RO] Transformările sau schimbările din elemente sau organe de simţ trebuie înţelese ca fiind analoage cu transformările
explicate în sutras-urile precedente. Aşa cum mintea suferă întreita schimbare sau transformare, datorită lui samyama,
sub forma lui samadhi, ekagrata (focalizare) şi nirodha (blocare), la fel elementele şi organele de simţ suferă trei tipuri
de schimbări, numite dharma, lakshana şi avastha. Odată cu creşterea corpului au loc anumite schimbări. Pe măsură ce
îmbătrâniţi au loc schimbări în corp şi în organe. Semnificaţia acestei sutra este că atunci când mintea suferă o
transformare, o transformare similară are loc în percepţia simţurilor şi în organele de simţ.
Analizând aceste concepte în profunzime, mintea suferă transformări şi corespunzător acestor transformări ale lui chitta
(minte), au loc transformări în corp şi în obiectele percepţiei. Aceste transformări sunt după cum urmează:
1. Dharma parinama - chitta este transformată din punctul de vedere al proprietăţii sau structurii (dharma) ei.
2. Lakshana parinama - chitta este transformată din punctul de vedere al caracteristicilor ei.
3. Avastha parinama - chitta este transformată din punctul de vedere al condiţiei sale.
Prima transformare este în samadhi. Atunci când încercaţi să eliminaţi distracţiile minţii în timpul practicii lui samyama,
chitta suferă o anumită schimbare în ceea ce priveşte natura sa. În ekagrata, chitta va suferi altă schimbare în structură
sau proprietate, în caracter şi condiţie. Apoi, când chitta trece prin nirodha parinama, va suferi o a treia transformare în
proprietăţi, caracter şi condiţie. Astfel, în toate cele trei stadii ea trece prin dharma, lakshana şi avastha parinama.
Exact în aceeaşi manieră au loc şi transformările din organele de simţ şi din elemente.Există cinci elemente, pământ, apă,
foc, aer şi eter, şi zece organe de simţ, cinci din ele fiind cognitive şi cinci fiind motorii. Organele cognitive sunt legate de
bhuta (element) corespondentă; de exemplu, urechile percep sunetul, care este o calitate a eterului; pielea percepe
pipăitul, care este o calitate a aerului ş.a.m.d., dar simţurile nu lucreză independent. Ele trebuie conectate cu mintea sau
chitta, altfel acestea n-au cui trimite impulsurile respective.Atunci când chitta suferă cele trei tipuri de transformări,
organele de simţ şi cele cinci elemente suferă de asemenea în urma acestor schimbări. Elementele şi indriyas-urile
(organele de simţ) suferă treptat schimbările numite dharma (calitate, proprietate), lakshana (caracteristic) şi avastha
(condiţie, stare), schimbări ce au loc în timpul lui samadhi, ekagrata şi nirodha. Percepţia este dharma celor cinci
simţuri, şi această dharma este modificată odată cu transformările lui chitta (minte, conştiinţa individuală).Scopul
acestei sutra este de a dovedi că în decursul timpului, prin samyama, yoghinul este capabil să facă multe feluri de
miracole. Ea este un fel de dovadă, astfel ca să înţelegeţi cum, prin concentrare dharma, lakshana şi avastha, aparţinând
simţurilor şi elementelor, pot fi transformate. Acest lucru se va clarifica în discuţia puterilor psihice.

Por “elementos y sentidos” se entiende el mundo entero. Percibidos o no, los cambios se suceden
incesantemente. Ellos son de tres tipos. El primero se refiere a las distintas formas constitutivas con que
las cualidades (dharma) se presentan. La transformación de una cosa en otra requiere una sucesión
temporal (lakshana). Las modificaciones de forma y tiempo determinan un estado nuevo, un cambio de
condición (avasthâ), que puede ser mejor o peor, burdo o sutil, etc (Gardini, Walter “Yoga clásico”).
Parinâma (transformación) es el punto clave de la filosofía de Patâñjali. Supone un cambio estricto. La
transformación es de tres tipos: (i) dharmaparinâma, o el cambio en la forma de una substancia; (ii)
lakshanaparinâma, o el cambio implícito en el hecho de que el tiempo (kâla) consiste de pasado, presente
y futuro; (iii) avasthâparinâma, o el cambio cualitativo debido al efecto del tiempo (es decir, de la edad),
como cuando una vasija de barro se rompe y se vuelve polvo (Feuerstein, George “Encyclopedic
Dictionary of Yoga”); (Witcher, Ian “The Integrity of the Yoga Darshana”).
Todo lo que es fluye y cambia incesantemente de forma. Vivimos en un continuo proceso de
transformación, en un devenir que, obedeciendo a la inderrogable teleología a que se halla sujeto el
universo, actúa las infinitas potencialidades de la prakriti, para luego reconducirlo todo al primigenio
equilibrio. Nosotros nos hallamos envueltos en esta mutación, aunque no nos percatemos de sus
momentos particulares, aunque los podamos inducir del hecho de que observamos continuos cambios en
las cosas, ya sea cambios de cualidad (dharmaparinâma), o de situación o colocación (avasthâ), o de
sucesión temporal (lakshanaparinâma) (Tucci, Giuseppe “Historia de la filosofía hindú”).
La sustancia de la arcilla puede mostrarse como un bloque de arcilla o como un jarrón. Estas son sus
formas (dharma) externas, y el cambio de una a otra no afecta a la sustancia (dharmin) misma. La arcilla
permanece igual. Pero el bloque o el jarrón no solo tienen una existencia espacial sino que también están
situados en el tiempo. De esta forma, el jarrón es la variación temporal (lakshanaparinâma) presente de la
arcilla. Su variación temporal en el pasado era el bloque de arcilla. Su variación temporal en el futuro será
presumiblemente el polvo. A lo largo de este cambio en el tiempo, la sustancia permanece idéntica.
¿Cómo tiene lugar el cambio en el tiempo? Esta pregunta se contesta mediante el tercer tipo de cambio,
el de la condición (avasthâ) de un objeto. El tiempo es una sucesión de momentos individuales que
alteran imperceptiblemente la condición del jarrón; esto se conoce con el término envejecimiento
(Feuerstein, Georg “The Yoga-Sûtra of Patañjali”).

Las dos analogías siguientes ayudan a explicar los conceptos de propiedad (dharma), cambios (lakshana)
y condición (avasthâ). El polvo de arcilla se convierte en una masa para fabricar una vasija. El polvo de
arcilla es su propiedad (dharma), la masa es su modificación (lakshana), y la vasija es la condición final
(avasthâ). Si el alfarero quiere modificar la forma de la vasija, la rompe para devolverla a su estado
original a fin de re-formarla. Lo mismo sucede con un anillo de oro. Para rehacerlo, el orfebre debe
derretirlo para que vuelva su estado original. Un hombre puede ser hijo, hermano, sobrino, cuñado, yerno,
padre, tio, suegro o abuelo, pero sigue siendo el mismo hombre. El hombre es el dharma, la sustancia
original; sus relaciones diversas con los demás son lakshana; y su estado culminante avasthâ (Iyengar,
BKS “Luz sobre los Yoga Sûtras de Patañjali”, p. 281-282).

YS 3.14.  


zaNtaeidtaVypdeZyxmaRnupatIxmIR.14.
ṡāntoditāvyapadeṡya-dharmānupātī dharmī
śāntoditāvyapadeśyadharmānupātī dharmī // (14.1)
śānta-udita-avyapadeśya-dharma-anupātin dharmin
shanta udita avyapadeshya dharma anupati dharmi
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] R: In toate caracteristicile (dharma) [proceselor (structurilor)] exista un substrat comun
imuabil (dharmin) indiferent daca sunt shanta ( pacificate, echilibrate; latente, neutre, trecute),
udita (active; manifestate, prezente) ori avyapadesha (nemanifestate; viitoare);
E: In all the properties (dharma) [of the processes(objects)] there is a common immutable,
substratum(dharmin)- which continues its existence all through the varying characteristics,
namely, shanta ( the quiescent, latent i e. past), udita ( uprisen, i.e. active, present), or
avyapadesha ( unmanifest, latent , future);
F: Toutes ces caractéristiques(dharma) [des objects, des processus]) se fond sur un substrat
commun immutable (dharmin) qu'elle soit manifesté ou non [c’est-à-dire]: shanta ( l'inactif, c'est à
dire le passé); udita (l'émergent, c'est à dire le présent) ou avyapadesha(l'immanifeste, c'est a
dire le futur). S: En todas las propiedades (dharma) es común (anupātī) la sustancia inmutable
(dharmīn) que permanece tras las formas de: shānta (latentes, inmóvil ), udita (activas) y
avyapadeśya (indeterminadas; no manifestadas );
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
ṡānta (shanta) (शा त) = R: MW1064.2 (masculin) imobil,tacut, stins; calm; liniştit;pacificat;impacat; linistit,echilibrat;
imperturbabil; neutru,trecute, latent; deriva de la: √śam (a fi calm, a ramane tacut); 1) obiectul la timpul trecut; III.12 - III.14; E:
quiet, silent, noiseless;calm, calm down, quiet, quiescent, appeasement, subsided ;the past; S: MW1064.2 (masculino) inmóvil,
quieto, pacífico, imperturbable; deriva de √śam (estar calmado, permanecer quieto); 1) el objeto en tiempo pasado; III.12 -
III.14;
udita(उ इत) = R: MW186.1 (masculin) aparitie;rasarit; manifestat ;iesit, aparut, activ, actual; activ; prezent; ud (a veni;a sosi; in
fata;in frunte) + ita deriva de la √i (a merge,a curge a circula); 1) obiect la care se face referire la timpul prezent; 2) obiec care
apare, care se arata; III.14; uditau (masculin, nominativ, dual) III.12; E: arisen;uprisen; spring up; manifestation, appearance,
rising; present; S: MW186.1 (masculino) surgido, aparecido, activo, actual; ud (arriba, adelante) + ita deriva de √i (ir, fluir,
circular); 1) objeto referido al tiempo presente; 2) objeto que surge, que se aparece o muestra; III.14; uditau (masculino,
nominativo, dual) III.12;
avyapadeṡya(avyapadeshya) (अ यपदे य) = R: MW111.3 (masculin) nedeterminat, nedefinit; nemanifestat; a
(nu;negare;fara) + vi (divizat, separat,indepartat) + apa (departe;fara; separare) + deśya, deriva de la √diś (a indica,a semnala) +
ya deriva de la: √i (a merge;a curge;a circula); 1) subtil, ascuns, indeterminabil, indescriptibil, inca nemanifestat; 2) viitor;
III.14;;E:unmanifest; the future. indescribable; S: MW111.3 (masculino) indeterminado, indefinido; a (no) + vi (dividido,
apartado, lejos) + apa (lejos, fuera; separación) + deśya, deriva de √diś (indicar, señalar) + ya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1)
sutil, escondido, indeterminable, indescriptible, aún no manifestado; 2) futuro; III.14;
dharma(धम) = R: MW510.3 (masculin) 1) virtute, merit; calitate, proprietate;proprietăţi; funcţie; 2) datorie, justitie, lege
naturala, religie, ordinea stabilita, obicei;conventie; institutie, obligatie individuala sau colectiva (fizica, morala sau spirituala); 3)
forma, aspect schimbator, calitate, proprietate, functie; atribut, caracteristica unui obiect; deriva de la: √dhṛ (a retine, mentine, a
sustine); III.13 - III.14 - III.45; dharmāṇām (masculin, genitiv, plural) IV.12; E: property, visible form, experiential substance;
the law, scale of values, nature; the law of the individual, values; property, visible form, experiential substance; custom having
legal authority; custom, habit, convention; institution; S: MW510.3 (masculino) 1) virtud, mérito; 2) deber, justicia, ley natural,
religión, orden establecido, costumbre, institución, obligación individual o colectiva (física, moral o espiritual); 3) forma, aspecto
cambiante, cualidad, propiedad, función, atributo, característica de un objeto; deriva de √dhṛ (retener, mantener, soportar); III.13
- III.14 - III.46; dharmāṇām (masculino, genitivo, plural) IV.12;
anupātīn (anupatin) (अनुपा तन ्) = R: MW35.2 (masculin) a urma ori a merge dupa ceva ca efect,consecinta ori rezultat;
comun; anu (a urma, cu; unit) + pātin ( a cade, a pica;a suferi,a suporta;a apare,a arata), deriva de la: √pat (a zbura; a iesi;a
cadea,a plonja); a obtine ceva in consecinta; a urma, a continua; de acord;conform cu ceva; anupātī (masculin, nominativ,
singular) I.9 - III.14; E: following, relying upon; that comes after, goes through; S: MW35.2 (masculino) seguir o ir tras algo
como consecuencia o resultado; anu (detrás, con, junto) + pātin (caer, subir, aparecer, mostrarse), deriva de √pat (volar, caer);
tratar de conseguir algo, proseguir, continuar; de acuerdo o conforme a algo; anupātī (masculino, nominativo, singular) I.9 -
III.14;
dharmīn (dharmin) (ध मन ्): : R: MW512.3 (masculin) posesor al dharma; dharma (forma, calitate,proprietate) + in (sufix
care indica “posesia”); 1) naturaletea esentiala subadiacenta ori “substanta” imutabila (dravya) a inui obiect, in opozitie cu
forma sa schimbatoare (dharma);cel ce poarta atributele; 2) se identifica cu izvorul manifestarii (pradhâna), materia
primordiala (prakriti), nedeterminatul (alinga) si nemanifestatul (avyakta); dharmī (masculin, nominativ, singular) III.14;
substratum-ul proprietăţilor; (Prakriti); E:substrate, substance; basic characteristics, the essential, support, substratum; S:
MW512.3 (masculino) poseedor del dharma; dharma (forma, cualidad) + in (sufijo que indica “posesión”); 1) naturaleza
esencial subyacente o “substancia” inmutable (dravya) de un objeto, en oposición a su forma cambiante (dharma), es decir, lo
que lleva los atributos; 2) se identifica con la fuente de la manifestación (pradhâna), la materia primordial (prakriti), lo
indeterminado (alinga) y lo inmanifestado (avyakta); dharmī (masculino, nominativo, singular) III.14;

Comentarii/Commentary:
[RO] În timp ce au loc transformări în proprietăţile, caracteristicile şi stările lui chitta (minte), bhutas (elemente) şi indriyas (organe
de simţ), trebuie să existe ceva care rămâne neschimbat, care este comun tuturor acestor schimbări. În filosofia yoga, este un fapt
comun ca dincolo de toate schimbările să existe un factor care să fie dincolo de orice schimbare.
Corpul se schimbă odată cu vârsta, dar eu-l sau sinele rămâne neschimbat, nu numai pe durata acestei naşteri, ci de-a lungul întregului
şir de naşteri. Stările mele schimbătoare, de la copilărie până la bătrâneţe, îmi sunt atribuite numai pentru că în mine există un
principiu care nu este afectat de schimbare. Acest principiu este numit "dharmi". Acesta nu este corpul sau mintea ori constiinţa sau
întipăririle (samskaras), deoarece toate acestea se schimbă cu timpul.
Buddhiştii nu cred în nici un lucru permanent. Ei spun că orice suferă o anumită schimbare în decursul vieţii, ca o flacără care arde
continuu, dar care de fapt se schimbă în fiecare moment. În mod similar, totul pe lume se schimbă în fiecare moment. Buddhiştii nu
cred în ideea de dharmi, dar filosofia Yoga are nevoie de ideea de dharmi pentru a putea explica posibilitatea miracolelor. Prin
urmare, se spune în această sutra că dharmi este substratum-ul tuturor schimbărilor, trecute şi prezente sau chiar viitoare.

YS 3.15.    


³maNyTv<pir[amaNyTve hetu>.15.
kramānyatvam pariṇāmānyatve hetuḥ
kramānyatvaṃ pariṇāmānyatve hetuḥ // (15.1)
krama-anyatva pariṇāma-anyatva hetu
kramanyatvam parinamanyatve hetuh
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Cauza (hetu) deosebirii (anyatve) transformarilor (parinama) este diferenta(anyatvam) in
procesul cauzal de succesiune temporala (krama)[al evenimentelor sau formelor aceleiasi
substante (dharmin)]
E: The cause (hetu) of the difference in transformations(parinama)is the difference(anyatvam) in
the underlying process of temporal succession (krama)[of events or forms of the same
substance(dharmin)] .
F: La cause (hetu) de la difference(anyatve) dans les changements(parinama) est la difference
(anyatvam) dans la succession temporelle (krama) [des formes de la même substance(dharmin)]
S: La causa (hetu) de la diversidad (anyatve) en las transformaciones(parinama) es la
diferencia(anyatvam) en el proceso de la sucesión (krama) [de los acontecimientos or de los
transformacións de forma de la misma substancia inmutable (dharmin)] .

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
krama( म) = R: MW319.3 (masculin) succesiune, secventa; proces; curs; proces de succesiune; ordine; serie; deriva de la:
√kram (a merge,a calatori, a face pasi ); III.15 - IV.32; kramayoḥ (masculin, locativ, dual) III.52; kramaḥ (masculin, nominativ,
singular) IV.33; E:sequence, flow, succession; temporal succession;course; process; progression, method, way of proceeding; S:
MW319.3 (masculino) sucesión, secuencia, proceso, serie; deriva de √kram (ir, caminar, dar pasos); III.15 - IV.32; kramayoḥ
(masculino, locativo, dual) III.52; kramaḥ (masculino, nominativo, singular) IV.33;
anyatva(अ य व) = R: (neutro) “alteritate”, diferenţă; distinctie; deosebire; diferenţiere;diferit;variabila; anyatvam (neutru,
nominativ, singular) III.15; anyatve (neutru, locativ, singular) III.15; E:difference, diversity, different phases; differentiation,
variation ; S: (neutro) “otroidad”, diferencia o distinción; anyatvam (neutro, nominativo, singular) III.15; anyatve (neutro,
locativo, singular) III.15;
pariṇāma(parinama)(प रणा म) = R: MW594.3 (masculin) transformare;schimbare;mutatie;evolutie, modificare, maturizare;
consecinta;rezultat;termenul parinama se refera la lumea efemera sau tranzitorie, in continua transformare sau schimbare(unde
orice atasare de efemer conduce automat la suferinta );imaginati-va zona de tranzitie, situata la suprafata oceanului; doar
suprafata, interfata sau zona de jonctiune e agitata de valuri; zona de competitie dintre contrarii(dualitate, interactiune,
contradictii); dezvoltare, expansiune,crestere naturala; pari (in jur;rotatie) + √nam (a se inclina, dublare,multiplicare); 1) evolutia
Prakriti la contactul cu Purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculin, nominativ, singular) III.9 -
III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculin, nominativ, plural) III.13; E: transformation;change, mutation; consequences;
development; expansion; stage of evolution; growth; S: MW594.3 (masculino) transformación, cambio, evolución, modificación,
desarrollo natural; pari (alrededor) + √nam (inclinarse, doblarse); 1) evolución de prakriti al contacto con purusha; II.15 - III.15 -
III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculino, nominativo, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculino,
nominativo, plural) III.13;
hetu(हेतु ) : R: MW1303.3 (masculin) cauză;motiv;din cauza ca; fiindca (vasana); origine, ratiune,baza ; deriva de la:√hi (a
mobiliza;a da un impuls;a incita); IV.11; hetuḥ (masculin, nominativ, singular) II.17 - II.23 - II.24 - III.15 E:cause, reason ;
reason, cause, basis for action; gist, essential part; S: MW1303.3 (masculino) causa, origen, razón, motivo; deriva de √hi
(impulsar, incitar); IV.11; hetuḥ (masculino, nominativo, singular) II.17 - II.23 - II.24 - III.15

Comentarii/Commentary:
[RO] Există o diferenţă în succesiunea evenimentelor diferitelor lucruri; de exemplu, un bulgăre de lut poate fi
transformat într-o oală; el va fi distrus şi va deveni din nou un bulgăre de lut. În acelaşi fel, o anumită chitta va suferi
transformări într-un mod anume, conform cu legile fundamentale ale naturii sale. Această diferenţă în ordinea
evenimentelor dă naştere la diferite transformări ale lui chitta, simţurilor şi ale elementelor.Intreaga structură a lui chitta
trebuie să sufere o schimbare, un proces numit involuţie. Deoarece în structura lui chitta este implicat întregul proces de
samadhi, ekagrata şi nirodha, sutra spune că schimbarea care are loc în structura minţii este acolo deoarece ea trebuie
să fie acolo.Chiar dacă nu practicaţi nici o sadhana (practică spirituală), chiar şi atunci, în decursul timpului, chitta va
suferi această stare de transformare, dar acest lucru poate lua mai multe naşteri.
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) ekasya dharmina eka eva parinâma iti prasakta7 kramânyatvam parinâmânyatva7 hetur bhavatîti.
Si se argumenta que solo puede haber un cambio en una sustancia (dharmin) (la respuesta es): las diversas sucesiones
originan diferentes transformaciones.
—Al cambiar el orden o secuencia del cambio, las características de un tipo determinado pueden ser modificadas hacia
otro tipo distinto (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).
—El organismo psicosomático, y todo lo que se ve y se experimenta a través de él, es un producto de krama, o cierta
secuencia de acontecimientos o momentos (kshana). En este mundo, todo es producto o efecto de tales secuencias
(Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).
—Krama es sucesión, secuencia, progresión, método, forma de proceder. Una vez explicadas las distintas posibilidades
de evolución, Patañjali presenta la idea del método —forma de lograr las cosas. Existen muchos métodos para cambiar
las situaciones, y el orden y el grado de aprendizaje es adaptable. El grado de aprendizaje difiere según el método usado.
A otro nivel, este aforismo reconsidera la idea de que el camino escogido es directo o progresivo, con etapas intermedias
según el propio temperamento (I.22) (Bouanchaud, Bernard “The Essence of Yoga”).
(Bhasya) tadyathâ cûrnamridpindamridghatamridkapâlamridkanamrid iti ca kramah.
De esta manera, podemos observar una secuencia en la arcilla adoptando forma de polvo, bloque, jarrón, cascote y
pequeño fragmento.
(Bhasya) yo yasya dharmasya samanantara1 dharmah sa tasya kramah.
Una forma es sucesora de otra cuando la sigue inmediatamente.
(Bhasya) pindah pracyavate ghata upajâyata iti dharmaparinâmakramah
Cuando se dice que el bloque de arcilla desaparece y aparece el jarrón, (realmente) se trata de una sucesión en la
transformación de la forma (dharmaparinâmakramah).

(Bhasya) lakshanaparinâmakrama1 ghatasyânâgatabhâvâd vartamânabhâvah kramah.

En la sucesión por cambio entre (distintas) fases temporales, el jarrón entra en el presente debido a su estado anterior no
manifiesto (futuro), mientras que el bloque (de arcilla con el cual se hace el jarrón) cambia del presente al pasado. No hay
sucesión desde el pasado.
(Bhasya) kasmât pûrvaparatâyâm satyâm samanantaratvam, sâ tu nâsti+atîtasya tasmâd dvayor eva lakshanayoh kramah.
Pues hay sucesión inmediata solamente cuando existe antes y después, y esto no es así en el caso del pasado. Por
consiguiente, solo hay sucesión en dos fases temporales.
(Bhasya) tathâvasthâparinâmakrama1 api ghatasyâbhinavasya prânta7 purânatâ drishyate.
La sucesión en el cambio de estado es similar: primero se observa que un jarrón es nuevo y después viejo.
(Bhasya) sâ ca kshanaparamparânupâtinâ krama3 abhivyajyamânâ parâm vyaktim âpadyata iti.
(Este cambio) se deduce a partir de la sucesión que transcurre coincidente con la cadena de momentos y que produce una
manifestación final.
(Bhasya) dharmalakshanâbhyâm ca vishishta1 ayam tritîyah parinâma iti.
Esta tercera transformación es distinta de las (transformaciones debidas a) la forma y la sucesión temporal
(dharmalakshanâbhyâm).
(Bhasya) ta ete kramâ dharmadharmibheda7 sati pratilabdhasvarûpâh.
Mientras exista diferencia entre forma y sustancia (dharma y dharmin), estas sucesiones asumen sus respectivas
naturalezas (pueden percibirse como tales).
(Bhasya) dharma1 api dharmî bhavaty anyadharmasvarûpâpekshayâ+iti.
Respecto a otra forma, una forma en sí puede considerase como su sustancia.
(Bhasya) yadâ tu paramârthato dharminy abhedopacâras taddvâra3 sa evâbhidhîyate dharmas tadâyam ekatvena+eva
kramah pratyavabhâsate.
Pero, en último término, también la sustancia puede considerarse como forma cuando se perciben ambas como idénticas,
y entonces esta sucesión se muestra ahora como una sola unidad.
(Bhasya) cittasya dvaye dharmâ paridrishtâsh câparidrishtâsh ca.
Las formas de la mente son de dos clases: perceptibles e imperceptibles.
El yoga, a diferencia del sâmkhya, admite explícitamente las fluctuaciones entre potencialidad o pura energía (shakti), y
actualidad (abhivyakti) en la mente; tal modificación o transición dentro del fenómeno o contenido de la conciencia se
refiere a la transformación de un estado “invisible” inconsciente (paridrishta) a otro “visible” consciente (Witcher, Ian
“The Integrity of the Yoga Darshana”).
(Bhasya) tatra pratyayâtmakâh paridrishtâ vastumâtrâtmakâ aparidrishtâh.
De estas, las perceptibles son las ideas que surgen (como conocimientos y sensaciones) y las imperceptibles son las cosas
en si mismas (subconscientes).
(Bhasya) te ca saptaiva bhavanty anumâna3 prâpitavastumâtrasadbhâvâh.
Éstas son solo siete y su existencia se conoce a través de la inferencia.
(Bhasya) “nirodhadharmasamskârâh parinâma1 atha jîvanam / ceshtâ shaktish ca cittasya dharmâ dharshanavarjitâh” iti.
“Estado de inhibición, deber, impresiones latentes y transformaciones; en consecuencia, vitalidad, actividad y poder, son
las formas imperceptibles de la mente”.

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) Solo cuando están perfectamente claras las diferentes transformaciones, es posible llevar a cabo el control
mental (samyama) en ellas.
(Vivarana) Una idea sobre el pasado, el presente o el futuro solo puede producirse en relación con alguna forma.
(Vivarana) Sucesión quiere decir seguimiento inmediato, y el cambio dentro de ella origina la diferencia. Se observa que
cada una de las tres sucesiones se deriva de las otras. La sucesión de la forma (dharma) no es mas que la sucesión de fase
temporal y condición; la sucesión en fase temporal no es mas que la de la forma y la condición; y la sucesión de
condición no es mas que la de la forma y el período temporal. Así pues, la diferencia entre ellas, claramente presentada,
lleva a la conclusión de que la sucesión es la causa de la diferencia en las transformaciones, las cuales son efectos de la
sucesión.
(Vivarana) La transformación en la forma es de dos clases: transformación en algo parecido y transformación en algo
completamente distinto. Cuando el bloque (de arcilla) renace como jarrón, el substrato denominado arcilla sufre una
transformación en su forma de bloque dando origen a la forma de jarrón, que es totalmente distinta; esto es una
transformación de la forma en algo completamente distinto. Pero desde la creación del jarrón hasta el momento en que se
rompe, solo sufre transformaciones de acuerdo con su forma, y ésta es la transformación de la forma en algo parecido.

(Vivarana) Igual pasa con la mente durante la inhibición. En el estado de unidireccionalidad se transforma según ideas
similares, a medida que sucesivamente desaparecen y reaparecen; pero la mente también cambia respecto a la sucesión
entre formas completamente distintas, es decir, entre dispersión y restricción. Así, en momentos de dispersión se sufre
una transformación de acuerdo con ideas de características distintas, como paz, violencia o torpeza. Todas estas son lo
que se denomina la sucesión en la transformación de las formas.

(Vivarana) El tiempo pasa sobre el jarrón por medio del continuo desgaste que sufre a cada momento. Sin embargo,
desde su creación hasta su destrucción, es tan sutil que no resulta aparente y, en este estado intermedio de su existencia no
se observa, aunque la transformación esta ahí. Esto se deduce a partir de su manifestación en el estado final, la cual lleva
a la conclusión: “debe haber sido el desgaste lo que le ha llevado a su manifestación final” a través de esta sucesión. Se
dirá (IV.33): “la secuencia que sigue al momento, (es) perceptible en el punto extremo de una transformación (concreta)”.

(Vivarana) Sin distinción entre forma y substrato no existe sucesión.

(Vivarana) Las formas imperceptibles de la mente son siete: la abstracción, que ya ha sido explicada; la justicia, que
engloba tanto a la justicia como a la injusticia; las impresiones latentes (samskâra), en forma de grupos (vâsanâ); la
transformación, como se ha definido antes; la vida, que tiene lugar a través de una forma mental caracterizada por el
principio vital, conectada con los sentidos y el propósito (de la vida); la actividad, el funcionamiento; y el poder, la
potencialidad.
“Sucesión(krama)” quiere decir sucesión temporal de las formas de una misma sustancia. Esta secuencia se
desmenuza en infinitos pequeños momentos (kshana). Si el flujo del tiempo fuese absolutamente continuo, no podría
ocurrir ningún cambio. Pero a cada momento se produce una sutil e imperceptible mutación, y es el efecto acumulado
de estos diminutos cambios lo que puede ser observado. Esta interesante teoría tiene su paralelo moderno en la
concepción del tiempo no solo como absoluto y relativo, sino también como un fenómeno discontinuo (Feuerstein,
Georg “The Yoga-Sûtra of Patañjali”).

YS 3.16.  }


pir[amÇys<ymadtItanagt}anm!.16.
pariṇāma -traya-saṃyamād atītānāgata- jñānam
pariṇāmatrayasaṃyamād atītānāgatajñānam // (16.1)
pariṇāma-traya-saṃyama atīta-anāgata-jñāna
parinamatrayasamyamadatitanagatajnanam
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
R: Cunoasterea (jnana) trecutului (atita) si a viitorului (anagata) [ este realizata] practicand
samyama asupra celor trei transformari [ interne ( nirodha, samadhi si ekagrata-parinama) si
externe ( dharma-parinama, lakshana-parinama si avastha-parinama)]; E: Knowledge ( jnana) of
the past (atita) and future (anagata) [ is realized] by performing samyama on the three kinds of
transformations [ internal (nirodha, samadhi and ekagrata-parinama ) and externa l(dharma-
parinama, lakshana-parinama and avastha-parinama)]; F: La connaissance du passé et du futur
[est réalisée] par l'application de samyama sur les trois transformations [ internes: (nirodha,
samadhi et ekagrata-parinama) et externes: (dharma-parinama, lakshana-parinama et avastha-
parinama)]; S: El conocimiento del pasado y del futuro [surge] efectuando el control mental
(sanyama) sobre las tres transformaciones [ interno (nirodha, samadhi y ekagrata-parinama) y
los (tres tipos de) cambios externo : por la forma (dharma-parinama), por las características o el
tiempo (lakshana-parinama) y por el estado (avastha- parinama)].
Nota: Cunoasterea (jnana) trecutului (atita) si a viitorului (anagata) apare practicand samyama
asupra celor trei categorii de parinama ( transformari, schimbari; mutatii; evolutii)[ interne(nirodha,
samadhi si ekagrata-parinama) si externe : intreita evolutie: fundamentala sau de forma (dharma-
parinama), temporala sau de timp (lakshana-parinama) si situationala sau de stare ( avastha-
parinama)];
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
pariṇāma(parinama)(प रणाम) = R: MW594.3 (masculin) transformare;schimbare;mutatie;evolutie, modificare, maturizare;
consecinta;rezultat;termenul parinama se refera la lumea efemera sau tranzitorie, in continua transformare sau schimbare(unde
orice atasare de efemer conduce automat la suferinta );imaginati-va zona de tranzitie, situata la suprafata oceanului; doar
suprafata, interfata sau zona de jonctiune e agitata de valuri; zona de competitie dintre contrarii(dualitate, interactiune,
contradictii); dezvoltare, expansiune,crestere naturala; pari (in jur;rotatie) + √nam (a se inclina, dublare,multiplicare); 1) evolutia
Prakriti la contactul cu Purusha; II.15 - III.15 - III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculin, nominativ, singular) III.9 -
III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculin, nominativ, plural) III.13; E: transformation;change, mutation; consequences;
development; expansion; stage of evolution; growth; S: MW594.3 (masculino) transformación, cambio, evolución, modificación,
desarrollo natural; pari (alrededor) + √nam (inclinarse, doblarse); 1) evolución de prakriti al contacto con purusha; II.15 - III.15 -
III.16 - IV.14 - IV.32 - IV.33; pariṇāmaḥ (masculino, nominativo, singular) III.9 - III.11 - III.12 - IV.2; pariṇāmāḥ (masculino,
nominativo, plural) III.13;
traya( य) = R: MW457.2 (masculino) trei; triplu, cele trei; triada(dharana,dhyana,samadhi); trei cai, trei pasi; deriva de la tri
(trei) + ya, deriva de √i (a merge, a curge, a circula); YS 3.16; trayam (neutru, nominativ, singular) YS 3.4 - YS 3.7; E: these
three ;triad, being three; threefold; group of three; these three (dharana,dhyana,samadhi); F: trinité; S: MW457.2 (masculino)
triple, los tres, tres veces, tres caminos, tres pasos; deriva de tri (tres) + ya, deriva de √i (ir, fluir, circular); III.16; trayam (neutro,
nominativo, singular) III.4 - III.7;
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; egalitatea;echilibrul;
perfecta stapanire; a mentine unit; samyama-termen tehnic care desemneaza practica concentrarii(dharana), meditatiei
(dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica )asupra aceluiasi obiect ;procesul in trei faze care conduce la
identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica;
autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva de la √yam (a se
abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total; 2) practica
continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau a
identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea
holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ, singular) YS
3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS
3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a technical term
meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single process;the three
phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect mastery,constraint,
perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-35);complete control
(SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-control Mn. MBh.
&c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three limbs(anga)stages in
Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the world) Pur;dharana
(concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly concentrated meditation;
annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah (masculine, nominative,
singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 -
III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S: MW1112.1 (masculino) control,
mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener, restringir); 1) control mental,
concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de concentración (dhārana), meditación
(dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah (masculino, nominativo, singular) III.4;
samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
atīta(atita)(अती) = R: MW16.2 (neutru) trecut; plecat;parasit, anterior;mort; ati (deasupra,despre, suprapus, dincolo) + ita
(participiu trecut), deriva de la √i (a merge;a curge,a circula); II.16 - IV.12; E: past; S: atīta MW16.2 (neutro) ido, pasado,
muerto; ati (sobre, encima, más allá) + ita (participio pasado perfecto), deriva de √i (ir, fluir, circular); II.16 - IV.12;
anāgata(anagata) (अनागत): = R: MW27.2 (neutru) viitor; care vine; necunoscut, nu a sosit inca,; an (nu ,fara) + ā (a avea,a
face, aici) + gata (plecat,luat), deriva de la:√gam (a merge); III.16; anāgataṃ (neutru, nominativ, singular) II.16 - IV.12; E:
future; S: MW27.2 (neutro) por venir, desconocido, no llegado aún, futuro; an (no, sin) + ā (a, hacia, aquí) + gata (ido), deriva
de √gam (ir); III.16; anāgataṃ (neutro, nominativo, singular) II.16 - IV.12;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se conoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

Comentarii/Commentary:
[DM] Aceasta capacitate se manifesta si in transa in cursul regresiei sau progresiei hipnotice (pt. detalii asupra
cercetarilor realizate in acest domeniu de Helen Wambach si Chet Snow vedeti cartea "Mass Dreams of the Future").
Metoda de relaxare pilotata pentru vindecare,cresterea performantelor si centrarea in Banca de Date a Universului,
realizata si testata de Dan Mirahorian ca o modalitate de trezire,a condus la rezultate similare prin intrarea constienta in
"marea camera luminoasa a constiintei"(mahat;buddhi).
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)
(Bhasya) dharmalakshanâvasthâparinâmashu samyamâd yoginâm bhavaty atîtânâgatajñânam.
El yogui adquiere conocimiento sobre las cosas pasadas y futuras a partir del control mental (samyama) sobre los
cambios de forma, característica temporal y estado.
(Bhasya) dhâranâdhyânasamâdhitrayam ekatra samyama uktah.
Efectuar concentración (dhâranâ), meditación (dhyâna) e interiorización profunda (samâdhi) sobre el mismo objeto,
se ha denominado control mental (III.4).
(Bhasya) tena parinâmatrayam sâkshâtkriyamânam atîtânâgatajñânam teshu sampâdayati
Con éste (control mental), percibiendo los (tres) cambios directamente, se produce el conocimiento de las cosas
pasadas y futuras que están en él (en el objeto).
Puede parecer sorprendente que ser informados sobre nuestro propio pasado se presente como un resultado
excepcional, dado que todo el mundo conoce su pasado. Pero Patañjali esta hablando aquí sobre las causas que
determinan nuestras elecciones, las direcciones tomadas, y los hechos pasados. Descubriendo la trama que une los
acontecimientos pasados entre si y con las profundas tendencias establecidas en nuestra personalidad, estaremos
mejor adaptados para ver la posible orientación del futuro (Bouanchaud, Bernard “The Essence of Yoga”).

—En cierto modo, samyama es el proceso que consiste en cambiar nuestro potencial mental, pasando de una
comprensión incompleta, errónea de un objeto (o incluso de una ausencia total de comprensión) a la comprensión
total. Cuando se ha desarrollado este potencial la persona puede escoger cualquier objeto para conseguir un
conocimiento profundo de él. Los objetos pueden ser externos, dentro de los límites de la percepción sensorial o ser
conceptos como, por ejemplo, el cambio, el tiempo o la comunicación. A partir de este sûtra se dan ejemplos que
ilustran tal conocimiento que resulta de diversos samyama. Es una cuestión de elección personal que nosotros
hagamos uso de una mente altamente desarrollada para adquirir un conocimiento profundo de naturaleza específica o
que nos interese mas la verdadera libertad. Practicar samyama sobre el proceso de cambio, sobre la forma en que este
sufre la influencia del tiempo o de otros factores, desarrolla el conocimiento del pasado y del futuro. Si
profundizamos en la idea desarrollada en sûtras III.9 a III.14 seremos capaces de ver anticipadamente lo que puede
llegar a pasar en una situación dada y lo que ha sucedido en el pasado (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).

—El conocimiento del pasado y del futuro se logra practicando samyama en la forma o propiedades físicas, en el
tiempo o características cambiantes, y en la condición o estado temporal en el que los objetos se encuentran en un
momento determinado (Vishnudevananda, Swami “Meditación y mantras”).

—El paso del tiempo se reconoce por la transformación continua de cualidades, características y estados. Si estas
transformaciones se detuvieran repentinamente, el tiempo cesaría de fluir. Por eso al meditar sobre la naturaleza de
estas tres transformaciones se puede captar la verdadera naturaleza del tiempo (Taimni, I.K. “La ciencia de la
Yoga”).

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)


(Vivarana) El control mental se efectúa hasta que tiene lugar el conocimiento surgido de la interiorización perfecta
(samâdhiprajñâ).

(Vivarana) Cualquier objeto que sirva de concentración producirá la percepción directa del objeto tal como realmente
es. El yogui logrará su objetivo practicando el control mental sobre cualquier objeto, sea sutil, oculto, pasado, futuro
o lejano, cuando practica con intención real de alcanzarlo.
(Vivarana) Puesto que todo es susceptible de sufrir variación por el paso del tiempo y el cambio de forma y
condición, efectuando el control mental sobre las tres transformaciones que sufren todas las cosas, asociadas como
están con los tres períodos temporales, todo se percibe de forma directa. En base a esta omnisciencia surge el
desapego para quien observa la incertidumbre de lo que esta en constante cambio.

Intelegerea semnificatiei graiului fiecarei vietuitoare/


Understanding of the meaning of sounds of each living creatures

YS 3.17    }


.3.17. zBdawRàTyyanaimtretraXyasaTs»rStTàiv-ags<y maTsvR-Utét}anm!
ṡabdārtha-pratyayānām itaretarādhyāsāt saṅkaras tat-pravibhāga-saṃyamāt sarva-bhūta-ruta-
jñānam
śabdārthapratyayānām itaretarādhyāsāt saṃkaras tatpravibhāgasaṃyamāt sarvabhūtarutajñānam //
(17.1)
śabdārtha-pratyaya itaretara-adhyāsa saṃkara tad-pravibhāga-saṃyama sarva-bhūta-ruta-jñāna
shabdarthapratyayanamitaretaradhyasat sankarastatpravibhagasamyamat sarvabhutarutajnanam
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Intelegerea ( jnana) semnificatiei graiului (ruta) fiecarei vietuitoare ( sarva-bhuta) apare
practicand samyama pe fiecare in parte in mod separat pt. a evidentia deosebirile (pravibhaga)
dintre nume(shabda), obiectul desemnat ( artha) si semnificatie ( pratyaya), in scopul eliminarii
confuziei (samkara) cauzate de superpozitia (adhyasa) si de transferul reciproc (itaretara)
dintre acestea; E: Understanding (jnana) of the meaning of sounds (ruta) of each living creatures
(sarva-bhuta) arise by performing samyama in a separate manner on the distinctions
(pravibhaga) between the name (shabda), the object named (artha), and its significance
(pratyaya), in order to eliminate their mixture (samkara) caused by superimposition (adhyasa)
and the reciprocal transfer from one to another (itaretara); F: La comprehension (jnana) de la
signification des sons produits(ruta) par chaque être vivant (sarva-bhuta) peut être acquise par
l'application de samyama qui est pratiqué sur chacun d'eux séparément sur la distinction
(pravibhaga) entre le mot (shabda), la chose ou l'objet impliqué(artha), et l'idée correspondante
ou sa signification (pratyaya), afin d'eliminer la confusion (samkara) ,dues a la superposition
(adhyasa) et a le transfer reciproque (itaretara).S: El conocimiento (jnana) del lenguaje (ruta) de
todos los seres (sarva-bhuta) [se logra] efectuando el control mental (samyama) sobre la
distinción(pravibhaga) dentro de la (natural) mezcla o confusión (samkara) entre estos
(tat)(confusos elementos):la palabra (shabda), el objeto significado (artha) y su significación o
contenido mental (pratyaya), los cuales se superponen (adhyasa) recíprocamente(itaretara)
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
ṡabda(shabda) (श द) = R: MW1085.2 (masculin) cuvânt, nume; cuvânt vorbit; sunet; sugestie verbală,asteptari sugerate
verbal sau din permanentul monolog verbal interior; eticheta verbala;limbaj, discurs, limbaj, discurs, vorba, voce, ton, intonatie;
simbolul sonor care desemneaza un obiect;sunet ; referire la : sabda tanmatra care controleaza elementul vizibil sau grosier
(bhuta): akasha(spatiu;eter) si are drept instrument senzorial (jnana indriya): shrotra (auzul), iar ca instrument efector( karma
indriya):vach (cuvantul;vorbirea;organul fonatiei); YS I.9 –YS I.42 – YS III.17;YS III 22; E: MW1085.2 (masculine) word;
speech; term;unit of language with meaning; verbal sugestions; sound symbol; linguistic; language;oration;voice;vox; whisper;
vibrations that can be detected by the human ear;vocal utterance;tone,tune,key,strain,accent; intonation, pitch; sound; shabda
tanmatra; YS I.9 –YS I.42 – YS III.17; YS III 22; F: MW1085.2 (masculine) son; mot;parole;discours; S: MW1085.2
(masculino) lenguaje, discurso, palabra, voz, sonido, tono I.9 - I.42 - III.17;
artha(अथ) = R: MW90.2 (masculin sau neutru) scop,menire;tel, intentie; ratiune de a exista; cauza; tinta, motiv;
semnificatie,obiect; realitatea;obiectul sau procesul desemnat ori etichetat; notiune; intentie, fapt, simtire;instinct; ratiune a
existentei ; obiect propriu-zis; lucrul(forma) in sine;semnificatia unui cuvant;obiectul desemnat de cuvinte; caz;abordare (a unui
subiect);intentie;obiectul meditatiei (dhyana); termenul artha se poate referi la prosperitate materiala si desemneaza in hinduism
unul din cele patru teluri ale vietii,cunoscute sub numele de purusharthas (vedeti: YS4.34);cautarea prosperitatii materiale
(artha) se considera a fi un obiectiv nobil doar daca urmeaza regulile de moralitate vedica;conceptul artha include obtinerea
faimei, acumularea de bogatii si atingerea unui inalt statut social; din cele patru teluri ale vietii artha este al doilea pe scara
Purusharthas,mai presus de Kama (cautarea placerii fizice), dar mai prejos de Dharma (cautarea actiunii corecte in
conformitate cu legile si datoriile) si de Moksha (cautarea eliberarii); deriva de la: √arth (a emite;a gandi ori a intentiona sa
faci ceva); 1) semnificatie, simtire; "prezenta" mentala a acelui lucru la care se refera cuvintele, sau a obiectului dorit in plan
afectiv (sentimental), mental(gand, reprezentare sau conceptualizare) de catre subiect; 2) ca sa; pt. ca;pe motiv ca;scopul sau
intentia unui obiect;ratiunea de a fi; obiectiv; finalitate;destinatie; prefix :meta (din lb. Greaca: μετά = "dupa", "dincolo de ",
"cu"), I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - III.36 - IV.34; artham (masculin, acuzativ, singular) I.32 - II.18 - II.22 - IV.23;
arthatvat (masculin, ablativ, singular) I.49; arthah (masculin, nominativ, singular) II.2; arthatā (femenin) III.11; arthanam
(neutru, nominativ, singular) IV.32; E: intent, aim; goal; meaning, purpose; cause, motive, notion; approach, purpose, meaning;
regarding the meaning of something; approach;object;the thing being meditated upon;exact nature of;intent, aim; forms (artha)
[sounds (sabda) and concepts (jnana)]; place;point;exact nature of; it may refer to the idea of material prosperity. In Hinduism,
artha is one of the four goals of life (of material prosperity), known as purusharthas(see :YS 4.34); Meta (from Greek: μετά =
"after", "beyond", "with"); F: signification; but;raison d'être;S: MW90.2 (masculino o neutro) intención, propósito, significado,
sentido; ración de existencia ; propósito; causa, motivo, significado y noción.Hace referencia principalmente a la idea de la
prosperidad material. En Hinduismo, artha es uno de los cuatro objetivos de la vida, conocidos como Purusharthas (ver: YS4.34);
Se considera un objetivo noble al seguir la moralidad védica. El concepto incluye conseguir fama, recopilar riqueza y tener un
elevado status social. Es el segundo peldaño en la escalera de los Purusharthas, por encima de Kama (placer físico) y por debajo
del Dharma (actuar correctamente) y Moksha (salvación); deriva de √arth (pensar o intentar hacer algo); 1) el significado, el
sentido, la "presencia" mental de aquello a que la palabra se refiere, es decir, objeto de los sentidos estimado, juzgado,
repensado y conceptualizado por el sujeto; 2) a fin de, en orden a; razón de ser, propósito o intención del objeto; fin, meta,
objetivo; I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - III.36 - IV.34; artham (masculino, acusativo, singular) I.32 - II.18 - II.22 - IV.23;
arthaḥ (masculino, nominativo, singular) II.2; arthatā (femenino) III.11; arthānām (neutro, nominativo, singular) IV.32;
pratyaya( यय) = R: MW673.3 (masculin) notiune, intentie, idee prezenta (actuala, curentă); bază sau conţinut al conştiinţei
(vrittis:impulsuri);conceptie;idee;obiectul experientei; continut mental;mesajul subiectiv evocat de simbolul sonor sau de un
semnal; semnificatia; opinie; idee; conceptie;teorie; prati (opus, contrar, in spate, prezenta inainte de ceva) + aya deriva de √ir
(a merge, a curge, a se roti;a merge in cerc); 1) reprezentare, cunoastere; 2) gand care se naste,apare, se manifesta ori se arata,
adica ceea ce vine in constiinta , pasul final din exprimarea formelor gand-emotie; 3) denota un anumit conţinut al conştiinţei
incluzand toate modificarile mentale (vritti)[descrise in:YS 1.5-11] dar si cunoasterea transcendenta (prajna); I.10 - I.18 - II.20 -
III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculin, nominativ, singular) I.19; pratyayau (masculin, nominativ, dual) conţinuturile
mentale in doua momente succesive; (cele doua)conţinuturi mentale; III.12; pratyayānām (masculin, genitiv, plural) III.17;
pratyayasya (masculin, genitivo, singular) III.19; E: contents of the mind, perception, thought, intention, significance, meaning,
sense; representation; mental experience; all vrittis [described in:YS 1.5-11];experience, presented ideas; flow of cognition; the
cause, the feeling, causal or cognitive principle, notion, presented idea, cognition; S: MW673.3 (masculino) noción, intención,
idea presente; contenido, el contenido de la mente; conceptos y experiencias mentales; prati (opuesto, contra, detrás, presentado
ante algo) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) representación, conocimiento; 2) pensamiento que surge, aparece o se
muestra, es decir, aquello que viene al encuentro de la conciencia, paso final en la formación gestáltica; 3) denota cualquier
contenido de la conciencia, incluyendo las modificaciones mentales (vritti) y el conocimiento trascendente (prajñâ); pratyaya
puede significar “causa, noción e idea”; denota cualquier contenido de la conciencia, siendo así más abarcante que
cualquiera de los cinco vrittis o de las más altas intuiciones (prajñâs) de énstasis (samâdhi). Ambos fenómenos son,
en efecto, ideas que aparecen (pratyayas) y que continuamente son percibidas por el sí mismo esencial (Feuerstein,
George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”). I.10 - I.18 - II.20 - III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculino, nominativo,
singular) I.19; pratyayau (masculino, nominativo, dual) III.12; pratyayānām (masculino, genitivo, plural) III.17; pratyayasya
(masculino, genitivo, singular) III.19;
itara (इतर): = R: MW164.3 (masculin) altul, distinct, contrar, opus, diferit; itareṣām (masculin, genitiv, plural) I.20 - IV.7 ;
E: another, other; S: MW164.3 (masculino) otro, distinto, contrario, opuesto, diferente; itareṣām (masculino, genitivo, plural)
I.20 - IV.7;
itaretara (इतरे तर) =R: MW164.3 (compus) itara (altul) + itara (altul);unu si altul, mutual;reciproc;transferul reciproc;III.17;
E: reciprocal transfer;one another; one or the other, among themselves; S: MW164.3 (compuesto) itara (otro) + itara (otro);
uno y otro, mutuamente, recíprocamente; III.17
adhyāsa(adhyasa)(अ य ्आस ्) =R: MW23.2 (masculin) 1) reflex; reflectie; reflexie; 2) falsa atribuire, supozitie eronata
(adhyāropa); 3) amestec, confuzie; superpozitie;suprapunere;interferenta; adhi (deasupra,peste, suprapunere) + āsa, deriva de
√as (a fi; a veni; a juca rol de); dupa Shankara, adhyâsa se refera prezentarea de catre memorie a ceva perceput anterior in alta
parte care se suprapune perceptiei ; adhyāsāt (masculin, ablativ, singular) III.17; E: superimposition; because of being falsely
attributed to, because superimposed; S: adhyāsa MW23.2 (masculino) 1) reflejo, reflexión; 2) falsa atribución, suposición
errónea (adhyāropa); 3) mezcla, confusión; adhi (sobre, encima) + āsa, deriva de √as (ser); adhyāsāt (masculino, ablativo,
singular) III.17;
itaretaradhyasat = R: din cauza suprapunerii mentale reciproce;
saṅkara (saṃkara)(samkara) (संकर) = R: MW1125.2 (masculin) confuzie;amestec; mixtura,combinatie; sam (a uni; a
atasa,a conecta, ansamblu;a integra) + kara, deriva de la √kṛ (a face,a creea,a reprezenta); saṃkaraḥ (masculin, nominativ,
singular) III.17 - IV.21;E: confusion, mixture; mixing up; S: MW1125.2 (masculino) confusión, mezcla; sam (junto, completo)
+ kara, deriva de √kṛ (hacer, representar); saṃkaraḥ (masculino, nominativo, singular) III.17 - IV.21;
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; atunci; 2) (demostrativ) acesta, aceasta acesteia; acestuia;
acela, acea; aceluia;acelora; 3) (posesiv) al lui;al lor, al sau; ale sale I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 -
III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat-
I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these;then; its
[components]; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de
ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 -
IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 -
IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
pravibhāga (pravibhaga) ( वभाग ) = R: MW692.2 (masculin) diviziune, discriminare, distinctie, separare, segment,
sectiune; separat;distinct;pe fiecare in parte; pra (inainte la ceva , in fata ) + vi (divizat, separat, distant), bhāga, deriva de la:
√bhaj (a diviza;a separa); III.17; E: distinction;division; intermingled; MW692.2 (masculino) división, discriminación,
distinción, separación, parte; pra (antes de algo, delante) + vi (dividido, apartado, lejos), bhāga, deriva de √bhaj (dividir); III.17;
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; egalitatea;echilibrul;
perfecta stapanire; a mentine unit; samyama-termen tehnic care desemneaza practica concentrarii(dharana), meditatiei
(dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica )asupra aceluiasi obiect ;procesul in trei faze care conduce la
identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica;
autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva de la √yam (a se
abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total; 2) practica
continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau a
identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea
holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ, singular) YS
3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS
3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a technical term
meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single process;the three
phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect mastery,constraint,
perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-35);complete control
(SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-control Mn. MBh.
&c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three limbs(anga)stages in
Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the world) Pur;dharana
(concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly concentrated meditation;
annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah (masculine, nominative,
singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 -
III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S: MW1112.1 (masculino) control,
mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener, restringir); 1) control mental,
concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de concentración (dhārana), meditación
(dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah (masculino, nominativo, singular) III.4;
samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
sarva(सव) = R: MW1184.3 (adjectiv, masculin) fiecare; oricare; tot, totul, in intregime, complet (exprimat distributiv indica
aplicarea principiului holografic) ; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.49 - III.54 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutru,
nominativ, singular) II.15 - III.33; E: each; every; everybody, everyone; everything ,all things, all (expressed in distributive
manner);S: MW1184.3 (adjetivo, masculino) todo, cada uno, entero, completo; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.50 -
III.55 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutro, nominativo, singular) II.15 - III.34;
bhūta(bhuta)() = R: MW761.3 (masculin) element; esenta,creatura,fiinta,spirit; deriva de √bhū (a fi; a deveni;a se
transforma;a exista); 1) indica existenta in devenire, in ceea ce priveste dezvoltarea sa; 2) elementele dense care alcatuiesc
corpul fizic si lumea vizibila sa tangibila,palpabila de care suntem constienti in cursul experientelor senzoriale; II.18 - III.13 -
III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutru, ablativ, singular) III.20; E: element; creature, being; essence, inherent nature of something,
spirit; S: MW761.3 (masculino) elemento, esencia, ser, criatura; deriva de √bhū (ser, convertirse, existir); 1) indica la existencia
en devenir, en cuanto desarrollándose; 2) elementos densos que constituyen el cuerpo físico y el mundo visible o tangible, de los
cuales tenemos conciencia en las experiencias sensoriales; II.18 - III.13 - III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutro, ablativo, singular)
III.20;
sarvabhuta(सव भूत ) = R: toate fiinţele vii;
rūta (ruta) (ét) = R: MW881.3 (neutru) grai; limbaj;strigat; cantec; sunet, zgomot;deriva de la: √ru (a face zgomot;a produce
sunete); III.17; E: language, cry.chant, sound ; S: MW881.3 (neutro) lenguaje, sonido, ruido; deriva de √ru (hacer ruido,
sonar); III.17;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se conoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

Note: Intelegerea (jnana) semnificatiei graiului (ruta) oricarei vietuitoare (sarva-bhuta) apare practicand
samyama in mod separat (pravibhaga) [pe fiecare in parte: shabda, artha si pratyaya] pt. a elimina
samkara (confuzia; amestecarea) cauzata de superpozitia (adhyasa) si de transferul reciproc (itaretara)
dintre shabda (nume, cuvant; simbolul sonor care desemneaza un obiect; eticheta verbala), artha
(realitatea; obiectul sau procesul desemnat ori etichetat) si pratyaya ( continut mental; mesajul subiectiv
evocat de simbol sau semnal; opiniile; ideile; conceptele; teoriile);
Aceasta putere a fost exemplificata de discipolii lui Iisus.
La nivel cotidian fiecare stim cat de dificil este sa intelegem ce spune un alt om , chiar daca vorbeste in
aceeasi limba, din cauza semnificatiilor diferite atribuite cuvintelor, in functie de experienta personala, de
conceptii, educatie.....Aceasta capacitate ne ofera o cale eficienta de comunicare cu semenii nostri si cu
alte specii din univers dincolo de barierele lingvistice , culturale;

Comentarii/Commentary:
[RO] De obicei, cunoaşterea noastră despre obiecte este confuză din cauza confundării lui shabda (cuvânt;simbol sonor), artha
(obiectul desemnat) şi pratyaya [conţinutul minţii evocat de un anumit obiect;semnificatia subiectiva;cuvantul “apa” sau “foc” evoca
altceva persoanelor care au avut experiente traumatice legate de apa (inec) sau de foc (incendiu)]. Dacă facem samyama asupra
fiecareia din cele trei componente in mod separat, putem înţelege limbajul fiecarei fiinte vii. Astfel, sunetul trebuie separat de obiect şi
obiectul trebuie separat de idee(pratyaya).
Sa exemplificam apeland la cuvântul "vacă", obiectul "vacă" [care e diferit de obiectul "vacă", asa cum este o eticheta in raport cu
borcanul pe care este aplicata] şi la ideea (pratyaya)"vacă". Samyama trebuie făcută asupra acestor trei separat, pentru a îndepărta
suprapunerea dintre cuvânt sau simbolul sonor (shabda),obiectul desemnat (artha) şi pratyaya (setul de credinte;programul
implantat in cursul conditionarii, experientele anterioare evocate de un anumit obiect). Diferiţi oameni au diferite experienţe mentale
atunci cand mediteaza asupra obiectului "vacă". De exemplu un hindus va spune că acesta trebuie venerat si protejat (fiind un simbol
divin), în timp ce un musulman va spune că ea trebuie tăiată(simbol izeaza un aliment). Aceasta este una dintre diferenţele în
continutul mental (pratyaya) evocat de un anumit obiect. În mod analog, există diferenţe între cuvinte; de exemplu, în diferite limbi
există diferite cuvinte pentru obiectul "vacă". Atunci când faceţi diferenţa între obiectul sau forma "vacă", numele "vacă" şi ideea
"vacă", şi când faceţi samyama asupra celor trei in mod separat, aceasta instructiune(sutra) afirma că veţi ajunge să cunoaşteţi
limbajul vacilor. Asa se poate cunoaşte limbajul oricărei creaturi. Acestea sunt capacitati secrete ale fiecarui om, dar ele nu sunt
descoperite decat prin stiinta si tehnologia transei. Fiecare obiect din lume are trei constituiente sau vibhaga, şi anume sunetul sau
cuvântul(shabda), forma sau obiectul in sine(artha) şi ideea(pratyaya). Trebuie să fiţi capabil să faceţi samyama asupra vibraţiilor
sunetului separat, asupra formei separat şi de asemenea asupra ideii (pratyaya) separat.

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)


(Bhasya) tatra vâcvarna7P evârthavatî
Con respecto a éstos (la palabra, su significado y su conocimiento), la vocalización tiene como única función
(relacionar los sonidos para formar) las palabras.
(Bhasya) shrotram ca dhvaniparinâmamâtravishayam.
El ámbito del oído son solamente las transformaciones del sonido.
(Bhasya) padam punar nâdânusamhârabuddhinirgrâhyam iti.
Por otro lado, la palabra se capta mediante un proceso mental que asocia los sonidos aislados (de las letras)
(para formar palabras).
(Bhasya) varnâ ekasamayâsambhavitvât parasparaniranugrahâtmânas te padam
asamsprishyânupasthâpyâvirbhûtâs tirobhûtâsh ca+iti pratyekam apadasvarûpâ ucyante.
Los sonidos vocales (varnâ) no pueden existir al mismo tiempo, de tal forma que no tienen relación unos con
otros. Aparecen (avis) y desaparecen (tiras) sin asociarse para formar una palabra. Considerados aisladamente,
(los sonidos) no tienen la naturaleza de una palabra.
(Bhasya) varnah punar ekaikah padâtmâ sarvâbhidhânashaktipracitah sahakârivarnântarapratiyogitvâd
vaishvarûpyam ivâpannah pûrvash ca+uttara+uttarash ca pûrva vishesha avasthâpita ity evam bahu1P varnâh
kramânurodhino+arthasamketa avacchinnâ iyanta ete sarvâbhidhânashaktiparivritâ gakâraukâravisarjanîyâh
sâsnâdimantam artham dyotayantîti
Por otro lado, cada sonido vocal es parte esencial de la palabra y se encuentra lleno (pracita) de potencialidades
para expresar toda clase de cosas, gracias a su asociación y cooperación con otros sonidos vocales. En
consecuencia, (tales asociaciones) pueden llegar a adoptar multitud de formas (vocales). Un (sonido vocal)
precedente se asocia con el que le sigue y éste, a su vez, con el que le precede al pertenecer (ambos) a una
formación concreta y determinar así una palabra. Así, ciertos sonidos vocales, colocados de una forma
determinada, se asocian convencionalmente con el significado de un objeto determinado (artha). De esta
forma, los sonidos vocales aislados llegan a perder (finalmente) su capacidad para expresar cualquiera otra
cosa (sarva). Así por ejemplo, la g, la au y la h indican ahora únicamente un objeto (conocido como “vaca”)
que posee papada.
(Bhasya) tad eteshâm arthasamketa avacchinnânâm upasamhritadhvanikramânâm ya eka1 buddhinirbhâsas
tatpadam vâcakam vâcyasya samketyate.
De esta forma, los sonidos vocales pronunciados en una secuencia determinada (y perdiendo así su capacidad
para representar multitud de significados), son captados de forma instantánea en unidad por el intelecto
(buddhinirbhâsa), formando una palabra que se acepta convencionalmente como indicadora de lo que se
expresa.
(Bhasya) tad ekam padam ekabuddhivishaya ekaprayatnâkshiptam abhâgam akramam avarnam bauddham
antyavarnapratyayavyâpâropasthâpitam paratra pratipipâdayishâ3 varnair evâbhidhîyamânaih shrûyamânaish
ca shrotribhir anâdivâc+vyavahâravâsanânuviddhâ3 lokabuddhi3 siddhavatsampratipatti3 pratîyate.
Esta unidad (que conforma) la palabra es en cada caso el objeto de un proceso mental único y requiere un
esfuerzo concreto (de los órganos de articulación). Es un objeto indivisible y (por tanto) diferente de los
sonidos individuales (que lo forman). Se trata de un objeto mental que se manifiesta por medio de la idea que
surge con el último sonido vocal. Cuando una persona desea comunicarse con otra, lo hace pronunciando
sonidos vocales (palabras) que la otra persona escucha. Tal expresión verbal, sin comienzo definido, impregna
el intelecto de la otra persona con impresiones latentes (vâsanâ) (procedentes de las palabras) y se interpreta
convencionalmente (sampratipatti) (su significado) como algo que no admite duda.
—En cada proceso cognoscitivo a través del lenguaje intervienen tres factores: (i) la palabra es la causa externa
y se compone de sonidos vinculados con distintas partes del cuerpo; (ii) por medio de los sentidos las
vibraciones llegan al cerebro llevando el significado específico que el sonido intentó expresar; (iii) la mente
reacciona y se produce la percepción y la elaboración de ideas correspondientes. Cada palabra es una mezcla
de estos tres elementos: vibración, percepción y reacción. En la vida ordinaria los tres elementos son
simultáneos e inseparables y no logramos captar la finalidad (o significado) y la idea (o imagen) si no
entendemos bien la palabra (Gardini, Walter “Yoga clásico”).
(Bhasya) tasya samketabuddhitah pravibhâga etâvatâm evamjâtîyaka1 anusamhâra ekasyârthasya vâcaka iti.
Efectuamos una interpretación convencional del significado de las palabras, lo cual significa que agrupar
varios sonidos vocales para formar un grupo determinado (una palabra) tiene un significado concreto.
(Bhasya) samketas tu padapadârthayor itaretarâdhyâsarûpah smritiâtmaka1 yo+ayam shabdah so+ayam artha1
yo+ayam arthah so+ayam shabda iti.
(Tal) mezcla (adhyâsa) genera en los recuerdos la interpretación convencional: “esta palabra tiene este
significado, y este significado corresponde a esta palabra”.
(Bhasya) evam itaretarâdhyâsarûpah samketa1 bhavatîti.
Así, se confunden palabra con significado y viceversa.
(Bhasya) evam ete shabdârthapratyayâ itaretarâdhyâsât samkîrnâ gaur iti shabda1 gaur ity artha1 gaur iti
jñânam.
De esta forma, la palabra “vaca”, el significado “vaca” y el conocimiento “vaca” se mezclan confundiéndose
erróneamente uno con otro.
(Bhasya) ya eshâm pravibhâgajñah sa sarvavit.
Quien sea consciente de la diferencia entre ellos (poseerá) todo el conocimiento (en relación con los sonidos y
las palabras).
—La palabra como sonido (ruta) es una expresión articulada de la intención de comunicar lo que se suscitó en
la mente. De modo parecido los sonidos de todos los seres animados representan la intención de éstos de
comunicar algo que se suscita en sus mentes. Este sûtra significa que, existencialmente, el mecanismo de la
comunicación y el proceso subyacente en la articulación de lo que se suscita en la sustancia mental es
básicamente común a todos los seres, incluido el hombre. De allí que una clara comprensión, a través de
samyama, del mecanismo humano de comunicación que esta compuesto por la trinidad de palabra-significado-
experiencia, conduzca naturalmente a la comprensión de los mecanismos de comunicación de todos los seres.
La expresión sarvabhûtaruta del sûtra indicaría los sonidos de hasta los objetos inanimados, porque cada uno
de tales objetos tiene un sonido distinto de todos los otros sonidos. Exige atención extraordinaria y sensibilidad
exquisita distinguir estos sonidos entre si (Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).
—Por naturaleza, shabda, artha y pratyaya se experimentan como uno. El sonido emitido por un ser vivo lleva
siempre un significado. También se acompaña de una imagen en la mente de quien lo percibe. Si se desconoce
el sonido, se puede comprender percibiendo directamente la idea en la mente del emisor. Para lograr esta
percepción directa o sâkshâtkâra sobre la idea de la conciencia del emisor, el yogui debe lograr distinguir entre
palabra, significado e imagen del sujeto de su meditación (Feuerstein, Georg “The Philosophy of Classical
Yoga”).
(Bhasya) sarvapada7P câsti vâkyashaktivriksha ity ukta7 astîti gamyate.
Además, cada palabra tiene la potencialidad de expresar una idea (completa). Cuando alguien dice “árbol”, se
entiende que existe.
(Bhasya) na sattâm padârtha1 vyabhicaratîti.
No se puede afirmar que no exista el objeto al cual le corresponde una palabra.
(Bhasya) tathâ na hy asâdhanâ kriyâstîti.
Tampoco puede existir una acción (expresada por un verbo) sin alguien que la ejecute.
(Bhasya) tathâ ca pacatîti+ukta7 sarvakârakânâm âkshepa1 niyamârtha1 anuvâdah kartrikaranakarmanâm
caitrâgnitandulânâm iti.
Con la pronunciación de la palabra “(alguien) cocina” (pacati), las relaciones expresadas a continuación
concretan su significado. Así, (el cocinero) Caitra es quien actúa, el arroz es el objeto y el fuego es el medio
para efectuar la acción.
(Bhasya) drishtam ca vâkyârtha7 padaracanam shrotriyash+shabda1 adhîte, jîvati prânân dhârayati
También se observa que las palabras se construyen con el significado de una frase; así por ejemplo, un
“recitador” (shrotriya) es alguien con profundo conocimiento de los himnos (védicos), y la palabra “(alguien)
vive” (jîvati) indica que (alguien) mantiene su energía vital (prânân).
(Bhasya) tatra vâkya7 padârthâbhivyaktis tatah padam pravibhajya vyâkaranîyam kriyâvâcakam vâ
kârakavâcakam vâ.
Puesto que hay palabras que se manifiestan como una frase, la palabra debe ser considerada aparte y analizada
para encontrar si se refiere a la acción o a quien la ejecuta.
(Bhasya) anyathâ bhavaty ashva1 ajâpaya ity evamâdishu nâmâkhyâtasârûpyâd anirjñâtam katham kriyâyâm
kâraka7 vâ vyâkriyeta+iti.
Sin tal (análisis), palabras como bhavati (¡oh señora!, siendo, transformandose), ashvah (caballo, ir hacia
delante) y ajâpayah (leche de cabra, conquistar), en las cuales la forma sirve tanto para un nombre como para
un verbo (âkhyâta), resultarían ambiguas.

(Bhasya) teshâm shabdârthapratyayânâm pravibhâgah.


Hay diferencia entre la palabra, su significado y su conocimiento.
(Bhasya) tadyathâ shvetate prâsâda iti kriyârthah, shvetah prâsâda iti kârakârthah shabdah, kriyâkarakâtmâ
tadarthah pratyayash ca.
Cuando se dice, por ejemplo, “el palacio reluce con blancura (shvetate)”, se esta indicando la acción de un
verbo, (mientras que) “el palacio blanco (shvetah)”, hace referencia a un estado. En esencia, la palabra se
refiere tanto a la acción como al estado, y (su pronunciación) conlleva ambas ideas.
(Bhasya) kasmât so+ayam ity abhisambandhâd ekâkâra eva pratyayah samketa iti.
¿Porqué? La razón es que éste (el proceso de blanqueado) se identifica con ese (su resultado, la blancura); así,
corrientemente no se distingue entre ambas ideas (se consideran las dos como una sola).
(Bhasya) yas tu shveta1 arthah sa shabdapratyayayor âlambanîbhûtah
Respecto al objeto blanco, se considera como el soporte tanto de la palabra como de la idea.
(Bhasya) sa hi svâbhir avasthâbhir vikriyamâna1 na shabdasahagata1 na buddhisahagatah.
Sin embargo, en el momento en que (el objeto) se esta transformando, debido a su propia condición de
transformación, no tiene relación con la palabra ni con la idea.
(Bhasya) evam shabda evam pratyaya1 na+itaretarasahagata ity anyathâ shabda1 anyathâ+artha1 anyathâ
pratyaya iti vibhâgah.
De forma parecida, la idea y la palabra no se relacionan mientras cambia el objeto. La palabra cambia en un
sentido, el significado en otro, y la idea en otro distinto. Por tanto, se diferencian.
(Bhasya) evam tatpravibhâgasamyamâd yoginah sarvabhûtarutajñânam sampadyata iti.
Con la práctica del control mental (samyama) sobre la diferencia, el yogui comprende los sonidos de todos los
seres.
—Practicar samyama sobre las interacciones entre lenguaje, ideas y objetos consiste en examinar los rasgos
propios de los objetos, los medios de describirlos y las ideas y sus influencias culturales sobre la mente de
quienes los describen. Por esta vía se puede hallar el modo de comunicación mas preciso y eficaz, sean cuales
sean las barreras lingüísticas, culturales o de otro tipo (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)


(Vivarana) Aquí se presenta otro objeto para el control mental (samyama), dirigido ahora hacia la palabra, el
significado y su comprensión. De estos, ¿cuál es cada uno, porqué se confunden y cómo se diferencian?
(Vivarana) La palabra es lo que surge mediante la expresión oral y se oye gracias al oído. La palabra no es una
expresión oral vacía (de significado). La expresión oral sucede cuando el órgano sensorial manifiesta sonidos
de letras, dependientes de sus ocho lugares (de articulación), siendo su único objetivo la manifestación
auditiva. Pero no se activa para manifestar un significado o una palabra.
(Vivarana) Tampoco la palabra es el sentido de lo que se oye, ni su especial objeto. Lo que se denomina sonido
puede ser articulado o no. Una transformación concreta del mismo tendría la naturaleza de los sonidos vocales,
la letra “a”, etc; otra serían los sonidos ininteligibles emitidos por los cuervos y otras aves. Estando únicamente
confinado el sentido del oído a poner de manifiesto las transformaciones del sonido, no tiene nada que ver con
el significado y la palabra.
(Vivarana) Objeción: en realidad, una palabra es sólo lo que se oye.
Respuesta: no, porque debe tener algún significado; la palabra es lo que ocasiona el significado que debe ser
comprendido.
(Vivarana) Los sonidos vocales son los objetos del oído, cada uno de los cuales finaliza depositando una
impresión latente (samskâra) en el objeto que controla el proceso; la idea que surge en el intelecto (buddhi) al
final de la vocalización es la idea del intelecto unida a los sonidos vocales. Se origina a partir de la impresión
latente que se deposita en la mente, la cual sigue el proceso desde el primer sonido. Lo que se entiende
mediante esa simple noción del intelecto es la palabra. Y dado que es un asunto de percepción directa, en la
medida que es evidente, no precisa de otras pruebas.
(Vivarana) Objeción: pero (bhagavat) Upavarsa dice que la palabra gauh, vaca, son las letras “g”, “au” y
“visarga (h)”.
Respuesta: no es así, pues (solamente con los sonidos de las letras) no hay expresividad (significado). ¿Porqué?
Porque no pueden combinarse (entre si). En el momento de pronunciar la “g” no hay “au” o “h”; en el
momento de pronunciar “au” no hay “g” ni “h”; y en la operación del visarga no están las otras dos. De esta
manera, los sonidos de las letras no pueden expresar significado alguno porque no pueden combinarse.
(Vivarana) Igual que no existe fundamento para una coexistencia simultánea de los sonidos de las letras, lo
mismo sucede con sus impresiones y su recuerdo, no siendo producidos por ellos en el mismo momento, no
pueden tampoco expresar significado alguno. Otra razón se halla en que el recuerdo tiene una relación
particular, pues se basa en la impresión latente de algún objeto previamente experimentado, mientras que la
noción (palabra) es algo nuevo.
(Vivarana) Aceptar que las impresiones latentes tienen poder de expresión contradice los principios
generalmente aceptados de que “el significado se deduce de la palabra”, “la relación entre cosas anteriores y
posteriores se expresa con un verbo” y “el dharma (la conducta correcta) tiene a la (sagrada) palabra como su
fundamento, de tal forma que lo que no se basa en ella no se considera correcto”.
(Vivarana) Objeción: pero la facultad-de-ser-una-palabra podría considerarse teóricamente correcta para el
recuerdo y las impresiones latentes, puesto que éstas consisten en esencia de sonidos vocales.
Respuesta: no es así. El hecho de consistir de sonidos vocales como tal equivale a una existencia irreal, (solo a
la verdad) si se probase que los sonidos vocales son la palabra (pero no lo son). El mundo, a causa de la falta
de discriminación, se encuentra bajo la ilusión de que el yo es el cuerpo, etc, y así tiene esta idea de ello,
aunque incorrecta. Pero (la opinión común) nunca será el terreno donde pueda afirmarse algo con certeza.
Además, solamente con la expresión oral y con la audición es como se capta el significado, y ésta operación es
necesaria para que entre todos tengan la facultad-de-formar-una-palabra en esencia. Igualmente, el sonido
vocal final no expresa significado pues se trata (solo) del sonido de una letra, y se deduce que el recuerdo junto
con la impresión latente del sonido vocal final no expresa significad alguno.
(Vivarana) Objeción: supongamos que el sonido vocal final, junto con la impresión latente establecida por el
sonido vocal previo, expresa el significado.
Respuesta: no es así, pues eso traería consigo que el significado se produce simplemente por la pronunciación
del sonido vocal final. El oyente (ya) tiene un depósito de impresiones latentes establecido por la
pronunciación del sonido vocal “g” en otras ocasiones, pero (según tu teoría) el significado solo se reconocería
a partir de la pronunciación (hoy) del sonido vocal final.
Objeción: por otro lado, la pronunciación del primer sonido vocal podría tener una función limitadora.
Respuesta: no es así; puesto que existe un lapso de tiempo entre el primero y el último, no pueden asociarse
para llevar a cabo la restricción.
Objeción: pero cuando los sonidos vocales manifiestan la palabra, los primeros sonidos deben haber sido
pronunciados (de forma progresiva) limitativamente, de tal forma que es mas razonable que la facultad
concreta se halle en los mismos sonidos vocales en vez de suponer (alguna entidad como el significado—
relámpago del sphota) que se manifiesta con la palabra.
—Sphota: noción lingüística esotérica de acuerdo con la cual la configuración de sonidos que subyace al
concepto es eterna. Esta idea la introdujo el gramático Patâñjali (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary
of Yoga”).
—Sphota: palabra creativa e indivisible; elemento eterno e imperceptible respecto a sonidos y palabras,
considerado como el verdadero vehículo de los sentidos (Macdonell, Arthur Anthony “Sanskrit Dictionary”).
(Vivarana) Respuesta: no. Solo admitimos que los sonidos vocales individuales depositan sus correspondientes
impresiones latentes en el intelecto como su sustancia (dharmin). Pues es en el intelecto, donde las impresiones
latentes de todos los sonidos vocales que han sido pronunciados se han acumulado progresivamente, donde
brilla la palabra. Esta es la manifestación de la palabra mediante los sonidos vocales —no es que actúen en la
palabra directamente, como actuaría la luz.
(Vivarana) Tampoco es correcto (para ti) decir que, puesto que las impresiones latentes se mantienen en el
mismo sitio que el intelecto, su sustancia o poseedor, existe mutua cooperación entre ellos, pues sería el mismo
caso con los recuerdos, deseos y rechazos con respecto a la percepción de cosas deseadas y no deseadas. No se
puede suponer en ningún caso que los sonidos vocales previos, o sus impresiones latentes, estén relacionados
con el sonido vocal final.
(Vivarana) Objeción: también creo que la capacidad de los sonidos vocales para formar una palabra estriba
simplemente en que hacen surgir una idea en el intelecto en base a las impresiones latentes producidas en un
determinado orden por los sonidos vocales.
Respuesta: no es así. Eso contradice lo que has admitido anteriormente. Si se tratase de una idea producida por
varias impresiones latentes, ¿sería una idea del significado o de la palabra? Si lo fuese del significado, también
lo sería de la palabra. Pues lo que produce el significado es la cosa en si. Si lo fuese de la palabra, entonces se
opondría contra el principio: “el significado se deduce de la palabra”.
(Vivarana) Por tanto, se acepta que la palabra es el objeto de una única idea que surge separada de los sonidos
vocales. Se deduce que ni el sonido final, asistido por las impresiones latentes depositadas por sonidos vocales
previos, ni el recuerdo, ni sus impresiones, tienen poder de expresión. Pues todos necesitan algo como el
surgimiento de una idea para impulsar a las impresiones latentes.
(Vivarana) Objeción: en tal caso, ¿porqué se niega la relación de los sonidos vocales con el significado o la
palabra?
Respuesta: los sonidos vocales no pueden coexistir porque la expresión oral es una sucesión. Por tanto, no
cooperan entre si, pues no tienen conexión de ningún tipo.
(Vivarana) Generalmente se presupone que gracias a las palabras comprendemos las cosas, y se asegura que
esto es así para todas las personas, condicionadas por los impulsos potenciales (vâsanâ). Vulgarmente, existe la
idea errónea de que la palabra es la cosa real.
(Vivarana) Sin embargo, la palabra es distinta de los sonidos vocales, pues al ser comprendida intelectualmente
(buddhi) surge una noción (pratyaya) como “lámpara”, que es lo que permite captar el objeto como “lámpara”
o como “intelecto” (buddhi). Los sonidos vocales no son la palabra pues están unidos en una sucesión y son
sencillos instrumentos, como el hacha o el escoplo del carpintero.
(Vivarana) Todas las palabras son, en última instancia, significados de otras palabras, usando la posibilidad de
construir frases que se encuentra en todas ellas.
(Vivarana) Así, en algunos casos, el significado se indica simplemente con un verbo; e incluso se declara una
acción con un nombre. En consecuencia, se dice que la línea entre ambos es difícil de determinar.

YS 3.18.   }


.3.18.s<Skarsa]aTkr[aTpUvRjait}anm!
saṃskāra-sākṣāt-karaṇāt pūrva-jāti- jñānam
saṃskārasākṣātkaraṇāt pūrvajātijñānam // (18.1)
saṃskāra-sākṣātkaraṇa pūrvajāti-jñāna
samskarasaksatkaranat purvajati jnanam
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:

R:Cunoasterea (jnana) vietilor(jati) anterioare (purva) [apare] prin vederea directa (saksat) [practicand
samyama asupra] intiparirilor latente (samskara) din plan cauzal (karana);
E:Knowledge (jnana) of previous lifes (purva jati) is gained through direct perception (saksat) )[by
samyama] of latent impressions (samskara) from causal plane (karana);
F:La connaissance (jnana) des vies(jati) anterieures(purva) surgit par la vision directe (sakshat) des
impregnations latentes (samskara) du plan causal (karana) [grace au samyama];
S: El conocimiento (jnānam) de las vidas(jāti) anteriores (pūrva)[surge] a través de la percepción
directa(sākshāt) [por medio del autocontrol: samyama ], de las impresiones latentes o de los impulsos
kármicos (samskāra) desde plano causal (karana);

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
saṃskāra (samskara) (सं कार) = R: MW1120.3 (masculin) latenta; impregnari; impresie in minte lasata de actele realizate
intr-o stare de existenta anterioara; complexul activatori subliminali; semintele karmice; intipariri, urme lasate de actiunile
trecute;impresii latente; tendinţe mentale;programe latente; impregnarile latente;intiparirile in plan subtil energetic, informational
si cauzal; impresii latente; întipărire; impregnari energetice;amintiri subtile;forta obisnuintei;reziduu din vietile anterioare; sam
(impreuna,unit,conectat, complet + kāra (actul de a face,crea, emite,lucra), deriva de la √kṛ (a face,a actiona, a executa); 1) impresie
latenta sau subliminala; imprint sau urma psihica degajata de o experienta anterioara in memoria profunda; 2) consecinta unei actiuni
care conditioneaza altele din viitor; I.18 - I.50 - II.15 - III.18; saṃskārayoḥ (masculin, genitiv, dual) III.9 - IV.9; saṃskārāt (masculin,
ablativ, singular) III.10; saṃskārebhyaḥ (masculin, ablativ, plural) IV.27;E: MW1120.3 (masculine) subliminal activators; latent
impressions; conditioning, mental impressions; by habit, because of impregnation, permeation, activators; conditioning, habit,
impression left by past action;latent impressions;of the mental permeation;subliminal reactors;from: sam (together,
cooperatively, simultaneously ,join, attach, connect; unite, combine; be connected) + kāra (act to make; manufacture; create;
construct, build; fashion, shape; compose; emit;work);from √kṛ ( to do;to act;to perform);
S: MW1120.3 (masculino) latencia; impresión en la mente de actos realizados en un estado o existencia anterior; sam (junto,
completo) + kāra (acto de hacer, de trabajar), deriva de √kṛ (hacer, representar); 1) impresión latente o subliminal; huella psíquica
dejada por una experiencia anterior en la memoria profunda; 2) consecuencia de una acción que condiciona otra futura; I.18 - I.50 -
II.15 - III.18; saṃskārayoḥ (masculino, genitivo, dual) III.9 - IV.9; saṃskārāt (masculino, ablativo, singular) III.10; saṃskārebhyaḥ
(masculino, ablativo, plural) IV.27;
sākṣa(saksha) (सा ्) =R: MW1197.3 (masculin) cu ochii, direct, prin ochi;vedere; evident; a sa (1 a lui,a ei; 2
acest,aceasta; 3 cu) + akṣa (organ al simturilor, ochi) deriva de √akṣ ( a atinge, a castiga,a ajunge,a penetra, a
intelege; a apuca); sākṣāt MW1198.1 (masculin, ablativ, singular) III.18; E: direct, through the eye; S: MW1197.3
(masculino) con los ojos, evidente, directo; sa (1 el, ella, ello; 2 eso, esto; 3 con) + akṣa (órgano de los sentidos, ojo)
deriva de √akṣ (alcanzar, penetrar, abrazar); sākṣāt MW1198.1 (masculino, ablativo, singular) III.18;
kāraṇa (karana) (करण) =R: MW254.1 (masculin) a face; a observa; a cauza, a declansa; producere;implinire;
corpul cauzal sau karmic (karana sharira); deriva de √kṛ (a face,a representa); II.2; karaṇāt (masculin, ablativ,
singular) III.18; (neutru) cauza, origine;YS III.39;E: MW254.1 (masculine) to do, cause; create, produce, make;make
happen, bring forth; entail, involve, occasion, precipitate, trigger; causal body(karana sharira); observing; cause,
perception production, accomplishment; making; derivated from √kṛ (make; manufacture; create; construct, build;
shape; compose; emit; conduct (war, battle); prepare, do; perform; effect;represent, portray, depict; perform, stage;
enact; give) ; II.2; karaṇāt (masculine, ablative, singular) III.18; S: MW254.1 (masculino) hacer, causar, ocasionar;
deriva de √kṛ (hacer, representar); II.2; karaṇāt (masculino, ablativo, singular) III.18; (neutro) causa, origen III.39;
sākṣātkaraṇa (sakshatkarana)(सा ा करण) =R: MW1198.1 (compus) prin perceptie directa cu ochii corpului
cauzal sau karmic(karana sharira); clarvederea; actiunea de a vedea cu proprii ochi, perceptie nemijlocita de ochii
fizici, evidenta, calitatea de a fi imediata, instantanee; realizare; sâkshâtkârana ori sâkshâtkâra (a percepe cu
proprii ochi ) ce este cunoscuta drept “perceptia yogina” (yogipratyaksha), reprezinta perceptia inmediata sau
nemijlocita a lucrurilor in starea de transa mistica sau de énstasis (samâdhi). Nici o poarta senzoriala nu este
implicata in perceptia nemijlocita realizata de yogin in starea de transa mistica in care realizeaza identitatea cu
obiectul (functionarea holografica),care se experimenteaza in interior. Acest termen se aplica uneori pt.
autorrealizare (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”); sākṣāt (in fata ochilor) + karaṇa (a face, a
cauza); III.18; E: by direct perception with the eyes of causal body; because one has something under one's nose; S:
MW1198.1 (compuesto) hecho de ver con los propios ojos, percepción directa, evidencia, inmediatez, realización;
sâkshâtkârana, o sâkshâtkâra (percibir con los ojos), que es conocido como la “percepción del yogui”
(yogipratyaksha), es la inmediata percepción de cosas en estado de énstasis (samâdhi). sākṣāt (delante de los ojos)
+ karaṇa (hacer, causar); III.18;
pūrva(purva)(पूव) =R:MW643.1 (masculin) anterior, precedent, primele dintr-o succesiune; fata de precedentele;in relatie cu
primele; pūrvah (masculin, nominativ, singular) I.18 - III.18; pūrveshām (masculin, genitiv, plural); I.26; în legătură cu
precedentele; [in comparatie cu] precedentele (purva) cinci ramuri(anga) ale Yoga prezentate anterior (yama,niyama,
asana,pranayama si pratyahara) sunt externe sau indirecte (bahir-anga); pūrvebhyah (masculin, ablativ, plural) III.7; E:
preceding;earlier; anterior, previous, beforehand, forehand [in regard to] the previous [five limbs of Yoga]; S: MW643.1
(masculino) anterior, precedente, primero, previo, primero de una sucesión; pūrvah (masculino, nominativo, singular) I.18 -
III.18; pūrveshām (masculino, genitivo, plural); I.26; pūrvebhyah (masculino, ablativo, plural) III.7;
jāti (jati )(जा त) =R: MW418.1 (femenin) naştere; productie, viata, deriva de la: √jan (a naşte, a genera, a produce); 1)
mediu,statut social determinat, clasa sociala; 2) specie, clasa,casta categorie de existenta, viata; 3) reprezinta conditionarile
externe, cele care leaga o persoana de un mediu determinat; II.13 - II.31 - III.18 - III.53 - IV.2 - IV.9;
E: birth,life;rank;caste; S: MW418.1 (femenino) nacimiento, producción; deriva de √jan (nacer, generar, producir); 1) entorno
social determinado, clase social; 2) especie, clase, categoría de existencia, vida; 3) representa los condicionamientos externos, lo
que vincula a una persona con un ambiente determinado; II.13 - II.31 - III.18 - III.53 - IV.2 - IV.9;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se conoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

Comentarii/Commentary:
[RO] Samskaras-urile sunt de două tipuri - memoria şi vasana. Memoria este subconştientă şi vasana este inconştientă.
Când sunt în memorie, samskaras-urile sunt aşezate într-o ordine anumită; când sunt în inconştient, ele nu sunt în mod
necesar aranjate. Samskaras-urile (întipăririle mentale) care dau naştere la fructe sau la efecte sunt stocate sub forma
prarabdha (soartă,karma activă), ca un sunet înregistrat pe un disc de gramofon. Făcând samyama asupra întipăririlor
care pot fi văzute în timpul stărilor profunde de conştiinţă, se poate sonda atât subconştientul, cât şi inconştientul.
Practicând samyama asupra acestor trei samskaras, yoghinul poate avea acces la cunoaşterea naşterilor trecute.
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)
(Bhasya) dvaya1du khalu+amî samskârâh smritikleshahetu1P vâsanârûpâ vipâkahetu1P
dharmâdharmarûpâh.
Las impresiones latentes (a las que se refiere este aforismo) son de dos tipos: (i) las (manifestables) que
dan origen a los recuerdos y las causas de aflicción, denominadas impulsos potenciales (vâsanâ), y (ii)
las (invisibles) que ocasionan que (la vida) sea justa o injusta (de acuerdo con las acciones anteriores).
(Bhasya) te pûrvabhavâbhisamskritâh parinâmaceshtânirodhashaktijîvanadharmavad aparidrishtâsh
cittadharmâh.
Las características o condicionamientos (dharma) mentales imperceptibles son las que han sido
depositadas en existencias previas, como modificaciones, acciones, estados de inhibición, poderes,
vitalidad y ética (o falta de ella).
(Bhasya) teshu samyamah samskârasâkshâtkriyâyai samarthah.
El control mental (samyama) sobre estos (dos tipos) hace surgir la facultad de acceder a la percepción
directa de las impresiones latentes.
(Bhasya) na ca deshakâlanimittanubhavair vinâ teshâm asti sâkshâtkaranam.
(Las impresiones latentes) no pueden percibirse independientemente de las experiencias de lugar, tiempo
y causa.
(Bhasya) tad ittham samskârasâkshâtkaranât pûrvajâtijñânam utpadyate yoginah.
Es, por tanto, a través de la percepción directa de las impresiones latentes, como el yogui logra el
conocimiento de las vidas pasadas.
(Bhasya) paratrâpi+evam eva samskârasâkshâtkaranât parajâtisamvedanam.
Esta percepción directa de las impresiones latentes se aplica también para conocer las vidas de otros
seres.
—El samyama designa los últimos tres miembros del Yoga, dhâranâ, dhyâna y samâdhi. El yogui
empieza a concentrarse sobre un “objeto”, sobre una “idea”; por ejemplo, sobre los residuos
subconscientes (samskâra). Cuando ha logrado ya obtener el ekâgratâ, concerniente a esos residuos,
comienza a meditarlos, es decir, a asimilarlos mágicamente, a apropiarse de ellos. El dhyâna, la
meditación, hace posible el samprajñâtasamâdhi, en la forma de bîjasamâdhi, el samâdhi con soporte (en
este caso, los soportes son, evidentemente, los mismos residuos subconscientes). Por medio de la
énstasis yogui efectuada con base a esos residuos, se obtiene no solamente la comprensión y asimilación
mágica de tales residuos (que el dhâranâ y el dhyâna ya habían permitido obtener), sino la transmutación
del “conocimiento” en “posesión”. El samâdhi trae como consecuencia la constante identificación del que
medita con lo que medita. Al comprender esos residuos subconscientes hasta el punto de convertirse en
los residuos mismos, el yogui los conoce no solamente en función de residuos, sino volviendo a
colocarlos en el ambiente de donde fueron sacados; en una palabra, el yogui puede revivir idealmente (es
decir, sin tener la “experiencia” de ello) sus existencias anteriores (Eliade, Mircea “Yoga, inmortalidad y
libertad”).
—Cuando el yogui percibe directamente (sâkshâtkâranât) la compleja masa de impregnaciones pasadas
(samskâra) en su sustancia mental, ve claramente las secuencias (krama) que las hacen nacer. Y
siguiendo estas secuencias hasta sus orígenes, llega a las encarnaciones anteriores a través de las que
su sustancia mental debió haber pasado para llevar el recuerdo de las experiencias. Los recuerdos de
estas encarnaciones pasadas son ahora meras impregnaciones estáticas. La mirada penetrante e
inquisitiva del yogui, cargada con la energía de la “visión pura”, por decirlo así, activa estas
impregnaciones para que empiecen a desarrollar las secuencias que las hicieron nacer en la forma de
una constancia grabada de experiencias pasadas (Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).
(Bhasya) atra+idam âkhyânam shrûyate
Existe una historia en las escrituras para ilustrar este punto.
(Bhasya) bhavagato jaigîshavyasya samskârasâkshâtkaranâd dashasu mahâsara7P
janmaparinâmakramam anupashyato vivekajam jñânam prâdurabhût.

El respetable sabio Jaigîshavya, por medio de la percepción directa de sus propias impresiones latentes,
observó que había estado reencarnándose a través de diferentes nacimientos durante diez eones,
logrando así el conocimiento nacido de la discriminación (vivekajajñânam).
(Bhasya) atha bhagavat1 âvathyas(?):tanudharas tam uvâca — dashasu mahâsarga7P bhavyatvâd
anabhibhûtabuddhisattva tvayâ narakatiryañcgarbhasambhavam duhkham sampashyatâ
devamanushya7P punah punar utpadyamâna3 sukhaduhkhayoh kim adhikam upalabdham iti.
Entonces, el respetable Âvathya asumiendo forma humana, se acercó a preguntarle: “a través de eones
has estado aprendiendo con la mente pura y clara el dolor de atravesar infiernos y la existencia animal, y
una y otra vez has renacido entre dioses y entre hombres. ¿De cuál obtuviste mayor placer o dolor?”
(Bhasya) bhagavat2 âvathyam jaigîshavya uvâca
Jaigîhsavya respondió al respetable Âvathya:
(Bhasya) dashasu mahâsarga7P bhavyatvâd anabhibhûtabuddhisattva3 mayâ narakatiryañcbhavam
duhkham sampashyatâ devamanushya7P punahpunarutpadyamâna3 yat kimcid anubhûtam tat sarvam
duhkham eva pratyavaimi
“durante mis vidas en los diez eones, he conocido con mi mente clara y pura lo que es atravesar infiernos
y la existencia animal, y una y otra vez he renacido entre dioses y entre hombres. Respecto a cualquier
experiencia, creo que todo ha sido doloroso”.
(Bhasya) bhavagat âvathya uvâca

El respetable Âvathya dijo:


(Bhasya) yad idam âyusmatah pradhânavashitvam anuttamam ca samtoshasukham kim idam api
duhkhapaksha nikshiptam iti.
“tú que has vivido tanto y has llegado a dominar la naturaleza, ¿también rechazas como dolorosa esa
felicidad nacida del contentamiento (samtosha) y conocida como insuperable (II.42)?”.
(Bhasya) bhavagat1 jaigîshavya uvâca
El respetable Jaigîshavya dijo:
(Bhasya) vishayasukhâpekshâ3 eva+idam anuttamam samtoshasukham uktam.
“la felicidad nacida del contentamiento es insuperable solo en relación al placer proporcionado por los
objetos de los sentidos.
(Bhasya) kaivalyasukhâpekshâ duhkham eva.
Comparada con la felicidad que proporciona la soledad trascendental (kaivalya) no es más que dolor.
(Bhasya) buddhisattvasyâyam dharmas trigunas trigunash ca pratyaya1 heyapakshe nyasta iti
duhsvarûpas trishnâtantuh.
Pues tal (felicidad nacida del contentamiento) es solo un aspecto de la pureza mental, que esta
compuesta de los tres gunas; y hay que evitar cualquier idea de algo compuesto de los tres gunas, pues
el dolor del deseo se teje entre ellos como un hilo.
(Bhasya) trishnâduhkhasamtâpâpagamât tu prasannam abâdham sarvânukûlam sukham idam uktam iti.
Lo que se denomina felicidad real es eliminación del hilo del deseo, es pureza, libertad ante la restricción
y buena disposición ante todo”.

Atentie-continutul si numerotarea aforismelor intre YS 3.19 si YS 3.23 este diferita in editiile Yoga Sutra;
Warning -- verse content and numbering between 3.19 and 3.23 may differ in various editions of the Yoga
Sutras.

Parachittajnanam: Cunoasterea altor minti;Telepatia,Telepathy, La télépathie, Telepatía

YS 3.19   }


.3.19.àTyySypricÄ}anm! .
pratyayasya para-citta- jñānam
pratyayasya paracittajñānam // (19.1)
pratyayasyo parachittajnanam

Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: [Prin practicarea samyama (identificarii subiect-obiect), pana la realizarea perceptiei
nemijlocite] asupra continuturilor mentale sau a imaginilor (pratyayas) ce ocupa mintea altora
(para chitta) se obtine cunoasterea(jnana)[altor minti; telepatia];
E: [By samyama (subject-object identification), until direct perception (prajna;perfect insight) is
realized] over the mental contents or the images(pratyayas) occupying the minds of others(para
chitta) one gains knowledge (jnana)[of other minds;telepathy].
F:[Par la pratique de Samyama surgit la perception directe] des notions ou des contenus
(pratyaya) d'autre mental (para chitta) et on connait(jnana)[les pensees des autres];
S: [A través Samyama sobre la percepción directa nacido de] los contenidos o de las ideas
(pratyayas) de otras mentes(para chitta) (surge) el conocimiento (jnana) el conocimiento [de las
mentes ajenas]

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):

pratyaya( यय) = R: MW673.3 (masculin) notiune, intentie, idee prezenta (actuala, curentă); bază sau conţinut al conştiinţei
(vrittis:impulsuri);conceptie;idee;obiectul experientei; continut mental;mesajul subiectiv evocat de simbolul sonor sau de un
semnal; semnificatia; opinie; idee; conceptie;teorie; prati (opus, contrar, in spate, prezenta inainte de ceva) + aya deriva de √ir
(a merge, a curge, a se roti;a merge in cerc); 1) reprezentare, cunoastere; 2) gand care se naste,apare, se manifesta ori se arata,
adica ceea ce vine in constiinta , pasul final din exprimarea formelor gand-emotie; 3) denota un anumit conţinut al conştiinţei
incluzand toate modificarile mentale (vritti)[descrise in:YS 1.5-11] dar si cunoasterea transcendenta (prajna); I.10 - I.18 - II.20 -
III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculin, nominativ, singular) I.19; pratyayau (masculin, nominativ, dual) conţinuturile
mentale in doua momente succesive; (cele doua)conţinuturi mentale; III.12; pratyayānām (masculin, genitiv, plural) III.17;
pratyayasya (masculin, genitivo, singular) III.19; E: contents of the mind, perception, thought, intention, significance, meaning,
sense; representation; mental experience; all vrittis [described in:YS 1.5-11];experience, presented ideas; flow of cognition; the
cause, the feeling, causal or cognitive principle, notion, presented idea, cognition; S: MW673.3 (masculino) noción, intención,
idea presente; contenido, el contenido de la mente; conceptos y experiencias mentales; prati (opuesto, contra, detrás, presentado
ante algo) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) representación, conocimiento; 2) pensamiento que surge, aparece o se
muestra, es decir, aquello que viene al encuentro de la conciencia, paso final en la formación gestáltica; 3) denota cualquier
contenido de la conciencia, incluyendo las modificaciones mentales (vritti) y el conocimiento trascendente (prajñâ); pratyaya
puede significar “causa, noción e idea”; denota cualquier contenido de la conciencia, siendo así más abarcante que
cualquiera de los cinco vrittis o de las más altas intuiciones (prajñâs) de énstasis (samâdhi). Ambos fenómenos son,
en efecto, ideas que aparecen (pratyayas) y que continuamente son percibidas por el sí mismo esencial (Feuerstein,
George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”). I.10 - I.18 - II.20 - III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculino, nominativo,
singular) I.19; pratyayau (masculino, nominativo, dual) III.12; pratyayānām (masculino, genitivo, plural) III.17; pratyayasya
(masculino, genitivo, singular) III.19;

para(परम ्◌्) = R: MW586.1 (masculin) suprem, superior, profund, elevat 2) altul;altora;diferit, dupa;urmand; 3) indica la ideea
de a merge dincolo de; III.19 - III.38; param (neutru, nominativ, singular) cel mai înalt; YS 1.16; paraih(parair) (masculin,
instrumental, plural);deosebit; fata de celelalte(corpuri);cu altii; YS 2.40; E: MW586.1 (masculin) suprem, superior, profound,
the highest;ultimate; 2) other;different;stranger; following; after; something which comes next, something which follows after; 3)
go further than, farther, go beyond that; III.19 - III.38; param (neutru, nominativ, singular) I.16; paraih(parair) (masculin,
instrumental, plural) other; with others; the body of others; YS 2.40; S: MW586.1 (masculino) supremo, superior, profundo,
elevado 2) otro, diferente, siguiente; 3) indica la idea de ir mas allá; III.19 - III.38; param (neutro, nominativo, singular) I.16;
paraih(parair) (masculino, instrumental, plural) II.40;

citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) mintea[tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri verbale(cuvinte) sau


vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea termenului citta(chitta)
drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces ,un fluviu,un flux de vrittis]; traficul din minte; amintiti-va ca "nu ne
putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea este o curgere ca un râu ,care
se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un obiect conduce la neglijarea
"vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem dincolo de tesatura care
alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta, conştiinţa;procesele care conduc la
manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere; deriva de la √cit (a percepe, a
observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori constiinta in totalitatea sa, impreuna cu
toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor, proceselor intelectuale, volitive si
emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra), constiinta existentei individuale
(asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de perceptie senzoriala(jnanen
indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern (antahkarana) din Samkhya si
Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru, nominativ, singular) I.37 - IV.5 -
IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutru, nominativ, plural)
IV.4; E: mind;mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S: MW395.3 (neutro) mente, razón,
inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que es percibido, aquello sobre lo que
la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades y funciones; 3) la sede, el órgano,
el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del individuo; 4) se compone de intelecto
(buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente sensible (manas); 5) es similar al
concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16
- IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1
- III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
paracitta(parachitta) = R: a mintii altora; E: another’s mind;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoastere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se conoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;
paracittajñāna (parachittajnana) = R: cunoasterea mintii altora; Telepatia; Telepatia (lit.:"simtire la distanta) vine din
lb.greaca τελε, tele ("distanta") si πάθεια, patheia "simtire;percepere;sentiment" si se refera la abilitatea de a comunica
informatii de la o minte la alta, independent de canalele simturilor",si reprezinta o forma de perceptie extra-senzoriala sau
cognitie paranormala; E: knowledge of the mind of others; Telepathy Telepathy, from the Greek τελε, tele meaning "distant"
and πάθεια, patheia meaning "to be affected by",describes the purported transfer of information on thoughts or feelings between
individuals by means other than the five classical senses (See Psi). The term was coined in 1882 by the classical scholar Fredric
W. H. Myers, a founder of the Society for Psychical Research,specifically to replace the earlier expression thought-
transference.A person who is able to make use of telepathy is said to be able to read the minds of others. F: La télépathie; La
télépathie [L'échange d’informations entre deux personnes n’impliquant aucune interaction sensorielle ou énergétique connue.
Ce mot vient du grec τελε, tele (loin) et pathos (sentiment : πάθoς, souffrance, ce qu'on éprouve)]. S: Telepatía; Telepatía (del
griego τηλε tele, ‘distante’ y πάθεια patheia, ‘sentimiento’) es un término que se refiere a la capacidad mental de los humanos y
otras criaturas de comunicar información de una mente a otra, sin el uso de herramientas adicionales como el habla o el lenguaje
corporal. Considerada como una forma de percepción extrasensorial o cognición anómala. La telepatía se relaciona a menudo
con diversos fenómenos paranormales como la precognición y la clarividencia.G: Als Telepathie (von griechisch τέλη, tele,
„fern“ und πάθεια, patheia, „Empfindung“ oder „Empfänglichkeit“) wird die angebliche Fähigkeit bezeichnet,
Informationen von einem Lebewesen zu einem anderen zu übertragen, ohne direkt sinnlich (optisch, akustisch, taktil,
geschmacklich, olfaktorisch) wahrnehmbare Einflussnahme oder derzeit bekannte physikalisch messbare
Wechselwirkungen.
Note: Daca o fiinta umana e de eliberata de propriul ego sau este indragostita o poate asculta pe
celalalta din interior,iar gandurile si sentimentele sale va devin clare. Omul face parte din singura
specie care si-a pierdut limbajul comun telepatic.Catastrofa "incurcarii limbilor" la turnul Babel
(evocata in Biblie) este una petrecuta in interior,o prabusire a nivelului de constiinta ,prin care
omul apartinand civilizatiei anterioare avea acces la realitatea fiintarii holografice(fiecare om
simtea ca era una cu semenul sau).Acest lucru mai este simtit de omul actual doar dupa
Trezire.Doar pruncii mai au acces la limbajul speciei(folosit pt. a invata limba folosita de parinti)
.Orice copil simte durerea sau suferita apropelui sau, ca si cum ar fi a sa. care e Ulterior limbajul
speciei este abandonat dupa deplasarea sau caderea in camera periferica a constiintei (ca
urmare a conditionarii implicite si explicite).Care fiinta umana ar putea suporta darul si blestemul
perceperii permanente a suferintelor semenilor sai.Iisus stia aceste lucruri cand spunea:"Lasati
pruncii sa vina la mine caci Imparatia Cerurilor este a celor ca ei"( Matei 19.14) .Cu alta ocazie
Iisus se adreseaza preotilor astfel:"Oare n-ati citit niciodata cuvintele acestea:"Tu ai scos laude
din gura pruncilor si din gura celor ce sug?" ( Matei 21.15).Pierderea legaturilor pe care le-a primit
la nastere orice om inseamna "moarte";de aceea Brancusi spunea"Cand nu mai esti copil esti
deja mort"
Fiind o fiinta desteptata,constienta de realitatea holografica ("ca aproapele tau esti tu insuti"),
Iisus a cerut oamenilor,care au uitat aceasta infratire profunda, sa respecte( pana la realizarea
propriei "treziri" sau "reamintiri") si sa urmeze o singura lege,care inlocuieste si inglobeaza
vechea Lege(Cele zece porunci):
"Sa iubesti pe Domnul,Dumnezeul tau,cu toata inima ta,cu tot sufletul tau,si cu tot cugetul tau";
"Sa iubesti pe apropele tau ca pe tine insuti";In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si
Prorocii" ( Matei 22.37-40)
Comentarii/Commentary: [F]Comments: Ordinary perception is a process mediated by the senses. But Yoga
recognizes the existence of direct perception, which is based on the yogin’s conscious identification with a given
object.
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) pratyaya samyamât pratyayasya sâkshâtkaranât tatah paracittajñânam.


Mediante el control mental (samyama) sobre el pensamiento de otro, éste se llega a percibir directamente y, en
consecuencia, surge el conocimiento de la otra mente.

—Practicar samyama sobre los cambios que sobrevienen en la mente de una persona y sus consecuencias desarrolla
en nosotros la capacidad de observar con agudeza el estado mental de los demás (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de
Patâñjali”).

—El yogui que dirige samyama hacia una experiencia que tiene de otros hombres, a través de lo que dicen, hacen o
parecen, adquiere el conocimiento de lo que hay en sus mentes (Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).

—Gracias al samyama referente a las nociones, el yogui efectúa en forma completa la serie infinita de los estados
psicomentales de sus semejantes; pues a partir del momento en que “domina desde adentro” a una noción, el yogui ve
como en una pantalla todos los estados de conciencia que esa noción es susceptible de originar en el alma de los
demás hombres. Ve una infinidad de situaciones que esta noción puede engendrar, pues ha asimilado no solamente el
contenido de la “noción”, sino que ha penetrado además en su dinamismo interior, ha hecho suyo el destino humano
que tuvo esa noción, etc (Eliade, Mircea “Yoga, inmortalidad y libertad”).

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) Objeción: pero si se perciben directamente las ideas de otro, ¿ello no significará que el yogui estará alegre
cuando lo esta el otro y desgraciado cuando el otro sufre?

YS 3.20.      [in unele variante aceasta sutra lipseste]
.3.20.nctTsalMbn<tSyaiv;yI-UtTvat!
na ca tat sālambanaṃ tasyāviṣayī-bhūtatvāt
Avinash Chopde: na cha tat.h saalambana tasyaavishhayiibhuutatvaat.h .. 3.20..
Ashok Aklujkar: na cha tat saalambanam tasyaavishhayiibhuutatvaat ||3.20||
Raghavan Iyer: na cha tat salambanam tasyavishayi-bhutatvat ...3.20....
na tatsālambanaṃ tasyāviṣayībhūtatvāt // (20.1)
na tad-sālambana tad-aviṣayībhūta-tva
Na cha tat samalbanam tasya avisayi bhutatvat
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: Dar (cha) nu(na) [se obtine si cunoasterea] salambanam (temeliei;suportului;centrului;
constiintei profunde) acestui continut mental (pratyaya) deoarece aceasta nu poate fi obiect [al
samyama(ci doar subiect)] (tasya-avishayi-bhutatvat);
E:But not also [the knowledge of ]salambanam(the foundation, base,support;the center) of this
mental content) (pratyaya) for that is can not be the object (of samyama) but only a
subject(tasya-avishayi-bhutatvat);
F:Mais pas[on ne connait pas] salambanam (le support, la fondation, la base ou le Centre) de
celle-ci [le contenu du mental (pratyaya)] parce qu'il n'est peut etre l'objet (de samyama mais
seullement un sujet) (tasya-avishayi-bhutatvat);
S: Pero(cha) no(na) [no se obtiene el conocimiento de] salambanam (el fundamento;el apoyo de
la imagen mental) de eso contenidos (los pratyayas de otras mentes ) puesto que (dicho
fundamento) no ha sido el objeto (de samyama) a causa de la naturaleza no objetiva de éste
(tasya-avishayi-bhutatvat);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
na(न) = R: MW401.3 (indeclinabil) nu, nimic,fara;minus;exceptand; III.20 - IV.16 - IV.19;E: not;nothing; except, but,
besides; minus, less S: na MW401.3 (indeclinable) no, nada, menos; III.20 - IV.16 - IV.19;
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44
- I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;

tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; 2) (demostrativ) acesta,acela, acea; aceluia;acelora 3)


(posesiv) al lui;al lor, al sau; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 -
IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 -
III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual,
cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 -
III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2
I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tāḥ (femenino, nominativo, plural)
I.46;
sālambana(salambana)(साल बन ) = R: MW1210.3 (masculin) temelie;baza;suport; centru;cu suport; cu sprijin
continutului mental;centrului; constiintei profunde; cu obiect; sa (1 el, ea; 2 acesta,aceasta;acela; 3 cu ,de) + ā (a
avea,a face,aici, ) + lambana (dependent de,pe baza a ;sprijinit de, legat de), deriva de la √lamb ( a depinde,a
sustine,a purta;a sustine; a atarna; a suspenda); sālambanaṃ (neutru, nominativ, singular) III.20; E: MW1210.3
(masculin) foundation; with support; sa (1 he,she, it; 2 this;that; 3 with; by; in spite of) + ā (to have;to create, towards,
toward, unto, to; circa, here) + lambana (dependant; dependent, hanging, pendulous), deriva de √lamb (depend, rely
on, depend on; rely, lean, carry, support hang, suspend); sālambanaṃ (neutral gender, nominative, singular) III.20;
S: MW1210.3 (masculino) con soporte, con objeto, con apoyo; sa (1 el, ella, ello; 2 eso, esto; 3 con) + ā (a, hacia,
aquí) + lambana (dependiente, soportado, colgante), deriva de √lamb (depender, soportar, colgar); sālambanaṃ
(neutro, nominativo, singular) III.20;
tasya(त य) =R: (masculin, genitiv, singular) a acesteia; a sa; a lui; al sau;din aceasta; a acelora[intiparirile latente]; a
sa[samyama (coerenta;acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica)] pt. aceasta, de la aceasta, in aceasta al sau; (prenume relativ,
sya, "acesta;acela", forma intarita pt. tad); (neutru, genitiv, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, aceasta, acela, aceluia;
3, al lui,al lor); I.27 - I.51 - II.24 - II.27 - III.6 - III.10 - III.20; E: of these[latent impressions]; of this, its; of that; S: tasya:
(masculino, genitivo, singular) por ello, de esto, en esto, en eso, su; (pronombre relativo, sya, "esa, esta", reforzado en su
significado por tad); (neutro, genitivo, singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.27 - I.51
- II.24 - II.27 - III.6 - III.10 - III.20;
aviṣayīn (avisayin)(अ वषय) = R: MW110.2 (masculin) nu e prezent, absent;fara obiect de cunoastere, lipsit de
obiectiv; a (nu;fara) + √viṣ (a fi activ) + aya deriva de la √i (a merge,a curge,a circula) + in (sufix ce indica “posesia”);
aviṣayī (masculin, nominativ, singular) III.20;E: not present, absent, missing;
S: MW110.2 (masculino) sin objeto de conocimiento, no objetivo, ausente; a (no) + √viṣ (estar activo) + aya deriva
de √i (ir, fluir, circular) + in (sufijo que indica “posesión”); aviṣayī (masculino, nominativo, singular) III.20;
bhūta(bhuta)(भूत) = R: MW 761.3 (masculin) element; esenta,creatura,fiinta,spirit; deriva de √bhū (a fi; a deveni;a se
transforma;a exista); 1) indica existenta in devenire, in ceea ce priveste dezvoltarea sa; 2) elementele dense care alcatuiesc
corpul fizic si lumea vizibila sa tangibila,palpabila de care suntem constienti in cursul experientelor senzoriale; II.18 - III.13 -
III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutru, ablativ, singular) III.20; E: element; the basic elements [i.e. earth, air, fire, water,
ether];creature, being;essence, inherent nature of something, spirit; S: MW761.3 (masculino) elemento, esencia, ser, criatura;
deriva de √bhū (ser, convertirse, existir); 1) indica la existencia en devenir, en cuanto desarrollándose; 2) elementos densos que
constituyen el cuerpo físico y el mundo visible o tangible, de los cuales tenemos conciencia en las experiencias sensoriales; II.18
- III.13 - III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutro, ablativo, singular) III.20;
bhūtatvāt(bhutatvat): R: realitate; actualitate; subiect de lucru; E:actuality, being;avisayibhutatvat : R:pentru că nu
acesta a fost subiectul (samyama);E: for that is not the object (of samyama); because that was not the field (of the samyama);
Note: Sutra de mai sus[ YS 3.20] lipseste in unele variante de traducere,care au folosit drept referinta editia
in lb.sanskrita tiparita in Bombay in 1892;
Comentarii/Commentary:
[F] Comments: This aphorism makes the simple point that the yogin’s unmediated perception of the thoughts of
another person does not give him knowledge of the objective realities on which those thoughts are based. Thus, if a
person is fearful of the ocean, the yogin will perceive the person's mental image of the ocean and understand the fear
connected with it, but he will not learn anything about the ocean itself.

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) raktam pratyayam jânâti+amushminn âlambana7 raktam iti na jânâti

Se llega a conocer el pensamiento (del otro) que se ha tenido en consideración. Pero no se conoce en qué tipo de
estado subjetivo se ha considerado.

(Bhasya) parapratyayasya yad âlambanam tad yogicitta3 nâlambanîkritam parapratyayamâtram tu


yogicittasyâlambanîbhûtam iti

Pues esto no ha sido el sujeto de la concentración del yogui; solo lo ha sido el pensamiento que se utilizó para la
concentración de la mente del yogui.

—Por medio del samyama ejercido con respecto a las “nociones” (pratyaya) el yogui conoce los “estados mentales”
de sus semejantes. Pero, según Vyâsa, ese conocimiento de los estados mentales no implica el conocimiento de los
objetos que los han originado, pues estos últimos no están en unión directa con el pensamiento del yogui. Conoce la
emoción mental del amor pero no conoce el objeto del amor (Eliade, Mircea “Yoga, inmortalidad y libertad”).

—Con la concentración dirigida hacia las señales del cuerpo se puede conocer el estado de la mente de cada persona,
pero no sus pensamientos (el contenido, el soporte). Para conocer todo lo que pasa en la mente hay que utilizar otro
tipo de meditación profunda (pranidhâna) centrada en la mente en si (Gardini, Walter “Yoga clásico”).

—Este conocimiento no se basa en una experimentación directa de la mente del otro, sino de sus vrittis como se
expresan en palabras, actos y gestos. Las mentes de otras personas no pueden experimentarse directamente porque
son invisibles y, en consecuencia, no se convierten en objetos de la observación, de la experiencia o del
conocimiento. Pero las mentes de otras personas tienen vrittis y cuando éstos se expresan en formas audibles o
visibles pueden ser objetos de la experiencia. Cuando esta experiencia se somete a samyama, el yogui puede conocer
lo que hay en las mentes de otros hombres. Esto es porque cada vritti tiene un krama (una secuencia particular) detrás
de el y, a través de samyama, el poder de recepción del yogui puede remontarse al origen del vritti que se expresó en
forma visible (Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).

—Pero, ¿podemos, gracias a esta facultad, descubrir el origen del estado mental? No. La causa del estado mental de
una persona esta mas allá del campo de observación de otra. Objetos diferentes producen reacciones diferentes en
cada individuo. Nuestro campo de observación se limita a los síntomas y no puede extenderse a las causas
(Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) No se conoce en qué estado subjetivo se encuentra el pensamiento de la otra persona, si está feliz o sufre,
de tal forma que el yogui pudiese estar feliz o sufriendo.
(Vivarana) Objeción: pero si no se conoce el sujeto, ¿cómo puede afirmarse que el pensamiento se ha comprendido
en su totalidad?
Respuesta: el yogui comprende la generalidad del hecho que se trata aquí, pero no lo que se entiende como alegría,
creando el sentimiento subjetivo de estar alegre.
Capacitatea invizibilitatii(antar-dhana)/ The power of invisibility(antar-dhana)/ La capacité
d'invisibilite /La Poder de la invisibilidad (antar-dhana)
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.20] [Note: In some renditions this is sutra YS 3.20]

YS 3.21.   


.3.21.kayêps<ymaÄÍaýziStM-ec]u>àkazasMàyaeg e=NtÏaRnm!
kāya-rūpa-saṃyamāt tad-grāhya-ṡakti-stambhe cakṣuḥ-prakāṡāsamprayoge ‘ntardhānam
Avinash Chopde: kaayaruupasa.nyamaat.h tadgraahyashaktistambhe chakshuHprakaashaasa.
nprayoge.antardhaanam.h .. 3.21..
Ashok Aklujkar: kaaya-ruupa-sa.nyamaat tad-graahya-shakti-stambhe chakshhuH -
prakaashaasa. nprayoge '-ntar-dhaanam ||3.21||
Raghavan Iyer: kaya-rupa-sanyamat tad-grahya-shakti-stambhe chakshuh-prakashasanprayoge
'ntardhanam ...3.21....ri
kāyarūpasaṃyamāt tadgrāhyaśaktistambhe cakṣuḥprakāśāsaṃyoge 'ntardhānam // (21.1)
kāya-rūpa-saṃyama tad-grāhya-śakti-stambha cakṣus-prakāśa-asaṃyoga antardhāna
kayarupasamyamat tadgrahyashaktistambhe chaksuhprakashasamprayogeantardhanam
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:

R: Capacitatea invizibilitatii (antar-dhana) se realizeaza prin samyama asupra formei (tanmatra rupa)
invelisului material sau a corpului (kaya), ceea ce suspenda capacitatea de a fi vazut prin intreruperea
contactului dintre ochii ( obsevatorului ) si lumina reflectata (de corp); E: The power of invisibility(antar-
dhana) comes by performing samyama on the form (rupa) of the body (kaya) [rupa(form) is one of the
five tanmatras],which suspend the receptive power by breaking the contact between the eye (of the
observer) and the light (from the body) ; F: La capacité d'invisibilite (antar-dhana) peut être acquise par
l'application de la samyama sur la forme (tanmatra rupa) de son corps(kaya),ce qui suspend la capacité
d'être perču, a cause que la lumière qui voyage de ce corps jusqu'aux yeux d'autrui est interrompue.
S: La invisibilidad (antar-dhana) surge ejerciendo (samyama) sobre la (propia) forma corporal (rūpa) del
cuerpo (kaya) [tanmatra rupa],(es decir) porque suspendiendo el poder de la receptividad a través la
desconexión entre los ojos (de los otros) y la luz (reflejada por dicha forma).
efectuando el control mental sobre la detención de la energía que hace visible la (propia) forma corporal,
cakṣuḥ prakāśa-asamprayoge’antardhānam
(es decir) sobre la desconexión entre los ojos (de los otros) y la luz (reflejada por dicha forma), (surge) la
invisibilidad

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word)/Etimología:

kāya (kaya) (काय) = R: MW274.1(masculin) corp, ansamblu; deriva de la √ci (a reuni, a uni); II.43 - III.21 - III.29 - III.42 -
III.45 - III.46; E: body; S: MW274.1(masculino) cuerpo, ensamblaje; deriva de √ci (reunir, juntar); II.43 - III.21 - III.29 - III.42
- III.45 - III.46;
rūpa (rupa) ( प ) = R:MW885.3 (neutro) 1) formă fizică, aparentă externă, representare materială; 2) culoare; I.8 - I.17 -
III.21 - III.46; rūpátvāt (neutru, nominativ, singular) IV.9;rupa este una din cele cinci tanmatras(stiinta actuala a descoperit
campurile morfogenetice care chiar pot declansa invizibilitatea;vedeti cercetarile entomologului Grebennikov care a descoperit
ca insectele pot controla Timpul, Spatiul si gravitatia; printre efectele secundare se afla si producerea invizibilitatii); E:
form;morphogenetic field;rupa(one of the five tanmatras); S: MW885.3 (neutro) 1) forma física, apariencia externa,
representación material; 2) color; I.8 - I.17 - III.21 - III.46; rūpátvāt (neutro, nominativo, singular) IV.9;
tanmātra (tanmatra) = R:element subtil;pricipiu vibratoriu;stadiul avishesha din YS 2.19;exista cinci tanmatras: al
formei (rupa tanmatra);al sunetului(shabda tanmatra); al contactului(spasha-tanmatra),al gustului (rasa tanmatra) si al
mirosului (gandha tanmatra); E: subtle element; subtle principle; the five "rudimentaries" or elements of subtle matter; the
tanmatras have specific names: sabda tanmatra (sound), sparsa tanmatra (touch), rupa tanmatra (color and form), rasa tanmatra
(taste), and gandha tanmatra (smell). S: las potencialidades (sutiles) (tanmâtra), (es decir) del sonido, tacto, forma, gusto y
olfato; los objetos suprasensibles;las cinco clases de finas estructuras (tanmâtra),elemento sutile del contacto(spasha-tanmatra),el
principio del gusto (rasa tanmatra) y del olor (gandha tanmatra);los tanmatra son las cualidades generales sensibles y su numero
coincide con el de los jñanendriya: el sonido (sabda), la forma (rupa), el tacto (sparsa), el sabor (rasa) y el olor (gandha). Estas
cinco cualidades sensibles no son directamente perceptibles. La inclusión de los tanmatra en el bahya karana es lo que hace
posible la percepción de las sensaciones determinadas de los objetos, es decir que sentimos tal sabor o tal sonido concreto porque
poseemos "previamente" la forma general (tanmatra) del sabor y del sonido. Los Tanmatra son las cualidades sensibles ideales
que hacen posible las cualidades sensibles materiales.Cada tanmatra entra en contacto con el correspondiente indriya al
experimentar los objetos sensibles (sonido-audición, forma-visión, sabor-gusto, tacto-sensación táctil y térmica, olor-olfato) y
sirve de base sensible a la acción de manas, que ya es función propia de antah karana.Bahya Karana es el vestíbulo sensorial de
la mente, cuya función consiste en aportar material sensible a antah karana, que es el verdadero constructor del conocimiento.
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; egalitatea;echilibrul;
perfecta stapanire; a mentine unit; samyama-termen tehnic care desemneaza practica concentrarii(dharana), meditatiei
(dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica )asupra aceluiasi obiect ;procesul in trei faze care conduce la
identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica;
autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva de la √yam (a se
abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total; 2) practica
continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau a
identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea
holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ, singular) YS
3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS
3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a technical term
meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single process;the three
phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect mastery,constraint,
perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-35);complete control
(SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-control Mn. MBh.
&c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three limbs(anga)stages in
Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the world) Pur;dharana
(concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly concentrated meditation;
annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah (masculine, nominative,
singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 -
III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S: MW1112.1 (masculino) control,
mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener, restringir); 1) control mental,
concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de concentración (dhārana), meditación
(dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah (masculino, nominativo, singular) III.4;
samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; 2) (demostrativ) acesta,acela, acea; aceluia;acelora 3)
(posesiv) al lui;al lor, al sau; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 -
IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 -
III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual,
cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 -
III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 -
III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
grāhya (grahya) ( ा य ) = R: MW373.1 (neutru) captat, a fi receptionat;primit; perceput; deriva de la: √grah (dimensiune,
masura); 1) ceea ce este captat (obiectul de cunoscut); 2) ceea ce este experimentat ori conoscut; YS III.21; grāhyeshu (neutru,
locativ, plural) în obiectele cunoaşterii; YS I.41; E: MW373.1 (neutral) captured, apprehend ;seized;gained;received;perceived;
can be perceived ;capable of receiving ;deriva de √grah (dimension;measure); 1) lo captable (object to be known); 2) that which
is experienced or known ; YS III.21; grāhyeshu (neutral, locative, plural); grasped, object of perception YS I.41; S: MW373.1
(neutro) captado, aprehendido, percibido; deriva de √grah (dimensionar); 1) lo captable (objeto de conocimiento); 2) aquello que
es experimentado o conocido; YS III.21; grāhyeshu (neutro, locativo, plural) YS I.41;
ṡakti (shakti) (शि त ् )= R: MW1044.2 (femenin) putere; capacitate;abilitate; deriva de la: √śak (a fi in stare); 1) energia
cosmica, energia unei zeitati feminine, kundalini;YS III.21; ṡaktyoḥ (shaktyor) (femenin, genitiv, dual) una din cele două puteri;
puteri inerente in ambele; YS II.6 – YS II.23; śaktiḥ (femenin, nominativ, singular) YS IV.34; E: MW1044.2 (femenine) power;
puissance;capacity;ability,aptitude,skill;competence;talent;savoir faire; derivated from: √śak (to be able;to be capable); cosmic
energy; cosmic energy of a feminine deity :, kundalini;YS III.21; śaktyoh (femenine, genitive, dual) one of the two capacities,
powers; powers inherent in both; YS II.6 -YS II.23; śaktiḥ (femenine, nominative, singular) YS IV.34; S: MW1044.2 (femenino)
poder, habilidad; deriva de √śak (ser capaz); 1) energía cósmica, energía de una deidad femenina, kundalini; YS III.21; śaktyoh
(femenino, genitivo, dual) YS II.6 - II.23; śaktiḥ (femenino, nominativo, singular) YS IV.34;
stambha( त भ ) = R: MW1258.2 (masculin) lipsa de miscare, a suspenda; a elimina; detentie, retinere; izolare, intemnitare,
supresie, parada, obstructie; √stambh (stop, oprire; sfarsit; intrerupt; detine, sustine); 1) pozitie;statie(postala), columna, suport;
stalp; ancora par;acoperit cu par;YS II. 50; stambhe (masculin locativ, singular) YS III.21;E: suspend;suspension; to be
checked, suspended; S: MW1258.2 (masculino) ausencia de movimiento, detención, supresión, parada, obstrucción; √stambh
(parar, detener, sostener); 1) poste, columna, pilar; YS II.50; stambhe (masculino, locativo, singular) YS III.21;
cakṣuḥ (chakshuh)(च ुस ् ) = R: MW382.1 (masculin, nominativ, singular) ochi; privire,a fixa privirea(ochii);a se uita; vedere,
lumina; deriva de la √cakṣ (a vedea;a apare);YS III.21; E: MW382.1 (masculine, nominative, singular) eye; of the eye; look,
glance, gaze; regard; S: MW382.1 (masculino, nominativo, singular) ojo, mirada, visión, luz; deriva de √cakṣ (ver,
aparecer); YS III.21;
prakāṡa (prakasha)( काश ) = R: MW653.1 (masculin) lumină, iluminare,stralucire,manificenta;splendoare;termenul prakâsha
(a fi vizibil, a lumina;a straluci) are o dubla semnificatie “manifestare”(referire la universul manifestat) si de
“luminozitate”(caracteristica sattva guna)”; de la pra (inainte de ceva; de;inainte) + kāśa, deriva de √kāś (a straluci;a apare;a se
arata); 1) caracteristica sattva, una din cele trei principii(guna) fundamentale ale Prakriti(naturii);YS II.18 - II.52 - III.21 - III.43;E:
MW653.1 (masculine) light; illumination, visual characteristic; brightness; brilliance, shininess;splendor, magnificence; prakâsha
(to be visible;to shine ) has a double meaning: “manifestation” and “brightness”( luminosity; lightness); from: pra (before smth., by;
before) + kāśa, from: √kāś (shine, radiate, emit light; appear, come into view; emerge, come out; show up); 1)the nature or the
characteristic of sattva, one of the three principles(guna) of Prakriti ;YS II.18 - II.52 - III.21 - III.43; S: MW653.1 (masculino)
luz, iluminación, brillo, esplendor; pra (antes de algo, delante) + kāśa, deriva de √kāś (brillar, aparecer, mostrarse); 1) naturaleza
de sattva, uno de los tres principios fundamentales de la materia (guna); II.18 - II.52 - III.21 - III.43; El término prakâsha (ser
visible, brillar) tiene la doble connotación de “manifestación” y “luminosidad”. La razón es que el universo manifiesto se
encuentra íntimamente ligado a la radiación, es decir a la luz, una conexión que no escapó a los antiguos sabios (Feuerstein,
Georg “The Philosophy of Classical Yoga”).
asaṃyoga (असंयोग ) = R: MW117.2 (masculin) desconexiune, intrerupere, separare; a (nu;fara) + sam (unit, complet) + yoga
(uniune, conexiune;aliniere;conjunctie), deriva de la: √yuj (a uni, a lega,a conecta,a se angaja, a folosi;utiliza, a practica);
asamyoge (masculin, locativ, singular) YS III.21; E: MW117.2 (masculine);disconnection, separation, cutting off uncoupling;
there being no contact; a (not;without) + sam (join,attach,unite,connect;connection; complete, whole, full, entire) + yoga
(union;connection; alignment;conjunction), from: √yuj (a uni, a lega,a conecta, emplear, use,practice); asamyoge (masculine,
locative, singular) YS III.21; S: MW117.2 (masculino) desconexión, interrupción, separación; a (no) + sam (junto, completo) +
yoga (unión, conexión), deriva de √yuj (join,unite,bring together,connect, engage, usar); asamyoge (masculino, locativo,
singular)YS III.21;
asamprayoge (asamprayoga) = R: decuplare;anularea contactului; suspendarea legaturii; E: uncoupling; there being no
contact, disconnected, separated contact ;
antardhānam (antardhanam) (अ तधान ): R: MW44.2 (masculin) darul intreruperii;dispariţiei; absentei, invizibilitate;
capacitatea sau darul de a fi invizibil;darul interiorizarii (iesirii din zona manifestata); de la: antar (inter;interior; proxim, intim;
intra-; intre;a intra) + dhāna (dar;obiect disputat sau dorit; har;constrangere; restrangere; infranare; retentie; retinere) deriva de
√dhā (a pune, a plasa; a asezala locul sau;a insera; a executa); antardhānam (masculino, nominativ, singular)YS III.21; YS
III.22; E: MW44.2 (masculine) the gift (dhanam) of disappearance or separation ; invisibility, disappearance, absence; lack,
suspend, arrest; concealment; the power of concealment; the power of invisibility; antar (inter; between, among, in between,
enter, go in, come in; get in, step inside, move in;) + dhāna (gift;disputed object; contention; restraint;constrain;
containment;retention, hoarding, hold back) derivated from √dhā (put, place; set in place;lay; insert; impose; mark; adjust; send;
contribute; perform;); antardhānam (masculine, nominative, singular) YS III.21; YS III.22; F: invisibilité, disparition; S:
MW44.2 (masculino) desaparición, ausencia, invisibilidad; antar (entre) + dhāna (contención, retención) deriva de √dhā (poner,
colocar); antardhānam (masculino, nominativo, singular) YS III.21; YS III.22;

Nota: Tehnologia campuri morphogenetice ori de forma a fost cunoscuta si aplicata de civilizatiile care ne-au precedat pe Terra
in directii diferite decat cele pe care le atribuim azi piramidelor,descoperite pe toate continentele.
Referirea care se face in Yoga Sutra-Aforismele Yoga ale lui Patanjali (Regulile de Aliniere) la realizarea invizibilitatii prin
controlul tanmatras (elementul subtil) rupa (forma),atesta nivelul atins de civilizatia anterioara;[ in: YS 3.21(Yoga
Sutra;Cartea:3;Sutra 21)[ in unele editii aceasta sutra apare pe pozitia:YS 3.20];pt detalii privind tanmatras si tattva [vedeti cele
25 de tattva(principii;straturi;elemente) din Samkhya in cartea lui Sergiu Al-George-"Filosofia indiana in texte",pag.129-
131,Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1971 sau in plansa de pe site: http://farm1.static.flickr.com/86/217320813_073e907a67_b.jpg
pentru alte detalii privind tehnologia campurilor morphogenetice intrati pe link-ul de mai jos: http://www.psi-
sciences.com/YOGA%20SUTRA-REGULILE%20DE%20ALINIERE/VIBHUTI%20PADA%20YS%203

Comentarii/Commentary:
[S] In the same way, the disappearance of sound [touch, taste, smell, etc.] is explained
[RO] Atunci când yoghinul face samyama asupra propriului corp, puterea de a recepţiona forma se opreşte brusc şi nu
mai există contact între ochii observatorilor şi corpul yoghinului. El devine astfel invizibil. Aceasta este o binecunoscută
siddhi sau putere psihică. Practica ei este înspăimântătoare. Atunci, când o formă se dizolvă în faţa ochilor cuiva, este la
fel de înspăimântător ca şi moartea. Un obiect este vizibil atunci când razele de lumină reflectate de suprafaţa sa intră în
ochii unui observator. Dacă această lumină este oprită prin puterea samyama-ei, atunci fiinţa devine invizibilă. În yoga
există cinci tanmatras, sau forme subtile ale elementelor. Obiectul samyama-ei yoghinului este rupa tanmatra. La
început, yoghinul practică samyama asupra propriului corp în faţa unei oglinzi, apoi apare suspendarea puterii de a
recepţiona forma, sau rupa. Pentru un timp nu există contact între observator şi corpul yoghinului. Astfel, mai întâi
corpul fizic devine invizibil însuşi yoghinului, şi apoi, pe măsură ce practica înaintează, el devine invizibil şi altora. Acest
lucru se datoreşte faptului că nu există nici o legătură între obiect şi observator. Acest lucru necesită meditaţie asupra
formei fizice aşa cum este văzută într-o oglindă. Nu este ceea ce faceţi în Kriya Yoga, este altceva.

S: (Bhasya) kâyasya rûpa7 samyamâd rûpasya yâ grâhyâ shaktis tâm pratishtabhnâti


Dirigiendo el control mental (samyama) hacia la forma corporal, su potencialidad de ser visible resulta
interrumpida.

(Bhasya) grâhyashaktistambha7 sati cakshushprakâshâsamprayoga7 antardhânam utpadyate yoginah.


Cuando se anula de esta manera, el cuerpo se desconecta de la luz que incide en la visión y el yogui
desaparece.Todos los fenómenos visuales dependen del entrejuego de la sensación que se llama forma,
con el elemento que se llama luz y con el órgano sensorial que se llama ojo (Taimni, I.K. “La ciencia de la
Yoga”).
El acto de ver un objeto implica un contacto entre los ojos y los rayos de luz que iluminan al objeto.
Cuando el yogui hace samyama sobre la forma visible de su cuerpo, se detiene la energía interior que
hace que el cuerpo irradie. Es la combinación de la energía de la visión interior y los rayos externos de luz
la que hace a nuestro cuerpo visible. Pero cuando a través de samyama, el yogui detiene la corriente de
su energía de visión que se dirige hacia la forma de su cuerpo, el cuerpo se oscurece tanto que se torna
incapaz de reflejar los rayos de la luz externa (Desphande, P.Y. “El auténtico Yoga”).
Queriendo explicar porqué el samyama referente a la forma del cuerpo puede tornar invisible al que lo
practica, Patâñjali dice que el samyama hace volver imperceptible el cuerpo a los otros hombres, y “al no
existir ya un contacto directo con la luz de los ojos, el cuerpo desaparece”. Según Vâchaspati Mishra, el
cuerpo esta formado por cinco esencias (tattvas). Se convierte en un objeto perceptible para el ojo
merced al hecho de que posee una forma (rûpa, que también significa “color”). Es por medio de esta rûpa
que el cuerpo y su forma se tornan en los objetos de la percepción. Cuando el yogui ejerce el samyama
referente a la forma del cuerpo, destruye la perceptibilidad del color (rûpa) que es la causa de la
percepción del cuerpo. También, cuando la posibilidad de percepción esta suspendida, el yogui se torna
invisible. La luz, engendrada en el ojo de otra persona, ya no toma contacto con el cuerpo, que ha
desaparecido. En otras palabras, el cuerpo del yogui no es objeto de conocimiento para ningún otro
hombre. El yogui desaparece, cuando desea no ser visto por nadie (Eliade, Mircea “Yoga, inmortalidad y
libertad”).
—Practicar samyama sobre la relación que existe entre los rasgos físicos y lo que los influencia puede
darnos el medio de fusionarnos con nuestro entorno, de manera que nuestra propia forma pasa a ser
indiscernible (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).

Capacitatea invizibilitatii in alte domenii senzoriale (auz, tact, gust, miros)/ The power of
invisibility in other sensory domains (hear, touch, taste, or smell)/ La capacité d'invisibilite en
d’autres champs sensoriels (l'invisibilite sonore, tactile et chimique: tact, goût, odorat) / La Poder
de la inaudibilidad (la desaparición del sonido y otros fenómenos parecidos del campo de los
sentidos) [Unele variante omit aceasta sutra, dar este inclusa ca o consecinta subinteleasa in
comentariile la YS 3.21 de Vyâsa si Boja;
Nota: Aceasta sutra este omisa in multe variante fiindca ceea ce se afirma se poate deduce din
sutra precedenta [YS 3.21] utilizand drept suport pt.samyama celelalte tanmatra[vedeti: Glosar
de termeni]/ This sutra is not included in all renditions

YS 3.22. एतेन ady 


etena ṡabdādyantardhānam uktaṃ
Avinash Chopde: etena shabdaadyantardhaanamuktam.h ..
Ashok Aklujkar (nil verse)
Raghavan Iyer : etena shabdady antardhanam uktam
(Vyâsa Bhasya si Boja includ acest text in comentariul YS III.21 ) etena shabdâdi antardhânam
uktam veditavyam.
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] R: Din cele spuse anterior [ in acelasi fel in care a fost realizata invizibilitatea in:YS
3.21](efectuand samyama asupra) elementului subtil al sunetului (shabda tanmatra) si asupra
altor elemente subtile (care fac posibila perceptia in diferite domenii senzoriale ) este realizata
invizibilitatea sonora (suprimarea sunetului) si a alte capapacitati similare [suprimarea urmelor
fizice si chimice, realizand samyama asupra tanmatra corespunzatoare tactului (spasha-
tanmatra), gustului (rasa tanmatra) si a mirosului (gandha tanmatra)]; E: From the above [in the
same way used to realize the power of invisibility in:YS 3.21], ( by performing samyama) on
subtle element of sound (shabda tanmatra) is realized the disappearance of sound and the others
[smell, taste and touch - can be made to disappear];F:Ce qui precede(dans la même maniere
décrite pour l'aquisition de la capacité d' invisibilité dans: YS 3.21) l'application de la samyama
sur l’element soutile du son (shabda tanmatra),explique aussi l'invisibilite sonore et la disparition
d'autres perceptions sensoriels( tact, goût, odorat; douleur, température);S: A partir de las
precedentes (provocando asíla invisibilidad YS 3.21) [ejerciendo sanyama sobre el elemento
sutile del son(shabda tanmatra) (también) se explica de la misma forma la inaudibilidad (y otros
fenómenos parecidos)[las potencialidades (sutiles) (tanmâtra)del tacto(spasha-tanmatra),
gusto(rasa tanmatra) y del olfato(gandha tanmatra)] Se explica de la misma forma la
desaparición del sonido (y otros fenómenos parecidos) del campo de los sentidos.
Nota: Aceasta sutra este omisa in multe variante fiindca ceea ce se afirma se poate deduce din
sutra precedenta [YS 3.21] utilizand drept suport pt.samyama celelalte tanmatra[vedeti: Glosar
de termeni]

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


etad ( एत ) = R: MW264.2 (pronume demostrativ, neutru) acesta, prin asta; aici, acum; asa;ca sa; astfel;asa; etayā (femenin,
instrumental, singular) I.44; etena (masculin, instrumental, singular) prin aceasta;in acelasi fel; YS III.13,YS III.22; E:
MW264.2; this; here;now; so, in order that;thus; etayā (femenine, instrumental, singular) I.44; etena (masculine, instrumental,
singular) by this; in, it follows that; YS III.13,YS III.22; F: par cela;ici; maintenant; comme ça ;si, tellement; ainsi; S:
MW264.2 (pronombre demostrativo, neutro) esto, aquí, ahora, así; etayā (femenino, instrumental, singular) YS I.44; etena
(masculino, instrumental, singular) del mismo modo; YS III.13,YS III.22;
ṡabda(shabda) (श द) = R: MW1085.2 (masculin) cuvânt, nume; cuvânt vorbit; sunet; sugestie verbală,asteptari sugerate
verbal sau din permanentul monolog verbal interior; eticheta verbala;limbaj, discurs, limbaj, discurs, vorba, voce, ton, intonatie;
simbolul sonor care desemneaza un obiect;sunet ; referire la : sabda tanmatra care controleaza elementul vizibil sau grosier
(bhuta): akasha(spatiu;eter) si are drept instrument senzorial (jnana indriya): shrotra (auzul), iar ca instrument efector( karma
indriya):vach (cuvantul;vorbirea;organul fonatiei); YS I.9 –YS I.42 – YS III.17;YS III 22; E: MW1085.2 (masculine) word;
speech; term;unit of language with meaning; verbal sugestions; sound symbol; linguistic; language;oration;voice;vox; whisper;
vibrations that can be detected by the human ear;vocal utterance;tone,tune,key,strain,accent; intonation, pitch; sound; shabda
tanmatra; YS I.9 –YS I.42 – YS III.17; YS III 22; F: MW1085.2 (masculine) son; mot;parole;discours; S: MW1085.2
(masculino) lenguaje, discurso, palabra, voz, sonido, tono I.9 - I.42 - III.17;
adi: R: şi altele;(referire la celelalte tipuri de invizibilitate:optica,sonora,tactila,termica,chimica-miros); E: others;
shabdādi: R: sunet şi altele (referire la celelalte tipuri de invizibilitate care afecteaza celelalte zone efectoare si organe senzoriale
pt. vaz,auz,simtul tactil,gust,miros,durere,temperatura); E: sound and others; F: et autres (le son et les autres champs et
terminaux sensoriels pour la vue, ouïe, tact, goût, odorat, douleur, température);
antardhānam (antardhanam) (अ तधान ): R: MW44.2 (masculin) darul intreruperii;dispariţiei; absentei, invizibilitate;
capacitatea sau darul de a fi invizibil;darul interiorizarii (iesirii din zona manifestata); de la: antar (inter;interior; proxim, intim;
intra-; intre;a intra) + dhāna (dar;obiect disputat sau dorit; har;constrangere; restrangere; infranare; retentie; retinere) deriva de
√dhā (a pune, a plasa; a asezala locul sau;a insera; a executa); antardhānam (masculino, nominativ, singular)YS III.21; YS
III.22; E: MW44.2 (masculine) the gift (dhanam) of disappearance or separation ; invisibility, disappearance, absence; lack,
suspend, arrest; concealment; the power of concealment; the power of invisibility; antar (inter; between, among, in between,
enter, go in, come in; get in, step inside, move in;) + dhāna (gift;disputed object; contention; restraint;constrain;
containment;retention, hoarding, hold back) derivated from √dhā (put, place; set in place;lay; insert; impose; mark; adjust; send;
contribute; perform;); antardhānam (masculine, nominative, singular) YS III.21; YS III.22; F: invisibilité, disparition; S:
MW44.2 (masculino) desaparición, ausencia, invisibilidad; antar (entre) + dhāna (contención, retención) deriva de √dhā (poner,
colocar); antardhānam (masculino, nominativo, singular) YS III.21; YS III.22;
uktaṃ (uktam) : R: ceea ce s-a spus;explicat;descris; YS III 22;YS IV 28; E:described, explained; is explained; S: se afirma;
se ha dicho; que la ya descrita;YS III 22;YS IV 28
tanmātra (tanmatra): : R: element subtil;pricipiu vibratoriu;stadiul avishesha din YS 2.19;exista cinci tanmatras: al
formei (rupa tanmatra);al sunetului(shabda tanmatra); al contactului(spasha-tanmatra),al gustului (rasa tanmatra) si al
mirosului (gandha tanmatra); E: subtle element; subtle principle; subtle physical counterparts of sense perceptions;the five
"rudimentaries" or elements of subtle matter; the tanmatras have specific names: sabda tanmatra (sound), sparsa tanmatra
(touch), rupa tanmatra (color and form), rasa tanmatra (taste), and gandha tanmatra (smell); the five subtle elements (tanmatra-
sound,touch,form,taste,smell),which give rise, respectively, to the five gross elements (mahabhuta);see: BG(Bhagavadgita)
Chapter 13 http://www.bhagavadgitausa.com/bg13.htm; S: las potencialidades (sutiles) (tanmâtra), (es decir) del sonido, tacto,
forma, gusto y olfato; los objetos suprasensibles;las cinco clases de finas estructuras (tanmâtra),elemento sutile del
contacto(spasha-tanmatra),el principio del gusto (rasa tanmatra) y del olor (gandha tanmatra);los tanmatra son las cualidades
generales sensibles y su numero coincide con el de los jñanendriya: el sonido (sabda), la forma (rupa), el tacto (sparsa), el sabor
(rasa) y el olor (gandha). Estas cinco cualidades sensibles no son directamente perceptibles. La inclusión de los tanmatra en el
bahya karana es lo que hace posible la percepción de las sensaciones determinadas de los objetos, es decir que sentimos tal
sabor o tal sonido concreto porque poseemos "previamente" la forma general (tanmatra) del sabor y del sonido. Los Tanmatra
son las cualidades sensibles ideales que hacen posible las cualidades sensibles materiales.Cada tanmatra entra en contacto con el
correspondiente indriya al experimentar los objetos sensibles (sonido-audición, forma-visión, sabor-gusto, tacto-sensación táctil
y térmica, olor-olfato) y sirve de base sensible a la acción de manas, que ya es función propia de antah karana.Bahya Karana es
el vestíbulo sensorial de la mente, cuya función consiste en aportar material sensible a antah karana, que es el verdadero
constructor del conocimiento.

Comentarii/Commentary:

S: Vyâsa y Boja incluyen este texto en su comentario pero en algunas traducciones esta
frase está presente como un aforismo más (aunque en la mayoría de ellas no aparece, pues
se podría inferir del texto precedente). Por eso la numeración de los aforismos no siempre
coincide
Principiile din Samkhya/The Samkhyan Tattvas

Tipuri de tanmatra in :http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/217320813/

tattva (◌्त व ) = R: MW465.3 (neutru) esenta, calitate esentiala, entitate, principiu; tattvas sunt categorii, principii ori adevaruri
esentiale ale unei doctrine; principiu; subject; calitate elementara; asa-itate;vedeti plansa cu cele 25 tattva din Samkhya in
comentariul la YS 3.22; expresia ekatattva significa fixarea mintii pe unul dintre aceste subiecte,fara nimic altceva (Ballesteros
Arránz, Ernesto "Yogasutras de Patâñjali"); tad (1) ce,care,cine,cui; 2) acesta, aceasta acesteia; acestuia; acela, acea; aceluia;
acelora; 3) al lui;al lor, al sau; ale sale + tva (sufix care semnifica: “a avea calitatea a ceva;a proveni din ceva”); I.32; tattvam
(neutru, nominativ, singular) IV.14; E: thusness, elemental quality, principle; principles, evolutes, essences, "thatness"; S:
MW465.3 (neutro) esencia, cualidad esencial, entidad, principio; los tattvas son las categorías, principios o verdades esenciales
de una doctrina;la expresión ekatattva significa la fijación de la mente en uno de estos tópicos; tad (1, que, cual, cuyo; 2, este,
ese, aquel; 3, de él, de ellos) + tva (sufijo que significa “tener la cualidad de algo, proceder de algo”); I.32; tattvam (neutro,
nominativo, singular) IV.14;
The tattwas or tattvas (principles, evolutes, essences, "thatness") are twenty-five in number, and ennumerated in a
particular sequence.[see the image in mypicture files]
The first two are, Purusha and Prakriti, the original polarity of conscious subject and non-conscious object. In
Samkhya creation comes about through an unfolding of the original Prakriti. There is a sort of evolutionary
emantion, with one principle in turn giving rise to the next.
The third tattva, and the first evolute from the root-prakriti, is the pure intellect or Buddhi (equivalent perhaps to the
Neoplatonic Nous). Since it preceeds ordinary awareness it could be understood as the principle of pure phenomenal
consciousness. It is the locus of the bhavas or fundamental predispositions, such as dharma (virtue) and adharma
(vice), jnana (knowledge) and ajnana (ignorance), etc; which in turn relate to the pratyaya-sarga or "intellectual
creation". The Buddhi is also known as Mahat, the "great one", or Mahatattva, "great tattva", the first emanation
from the original Prakriti.
From Buddhi unfolds the principle of individuality or ego-sense; the sense of "I"-ness, the Ahamkara ("I-maker").
This is the source of all the subsequent tattvas. In some early writings it is divided into three aspects, or gunas: a
rajas aspect, a sattva aspect, and a tamas aspect. The rajas aspect was called taijasa, meaning "shining" or
"passionate", and constituted the fundamental ahamkara principle from which the other two derive. From the sattva
aspect, called vaikrita ("modified") comes the mind or psyche (Manas), which is the faculty of thinking, memory,
and so on. Together with the Ahamkara and the Buddhi, the Manas constitutes the Antakarana or "inner organ" (i.e.
consciousness or psyche). Also from the vaikrita ahamkara arise the Indriyas (“powers" or "capacities) ,the organs
or the terminals of knowledge (jnanen indriyas) [the five sense organs which are (seeing, hearing, etc;or the five
sense-powers or buddhi indriyas) and the terminals action [the five powers of action or karmendriyas (walking,
speaking, etc)]. And from the tamas aspect of the ahamkara, called bhutadi or "origin of the elements", there unfolds
the five "rudimentaries" or elements of subtle matter (tanmatras); and finally from the latter the five elements of
gross matter (mahabhutas - the "gross elements").
In this system of correspondences, all the principles from the jnanen indriyas or buddhi indriyas on are matched in
a series of correspondences, for example, the sense-power of hearing is matched with the action-power of speaking
(logically enough!), the tanmatra of "sound", and the gross element of "space" (because the Indians believed that
sound was carried as vibrations through pure space, rather than through a medium like air). The five gross elements
are arranged in order of density, from space (akasha), which is most intangible, to earth, the most dense; an
arrangement that first appeared in the Taittiriya Upanishad, and typifies the basic emanationist theme of the
progression from most subtle to most gross and material. Later, with the development of Hatha Yoga and Shakta
Tantric doctrines and the system of chakras (subtle centres of consciousness), this five-fold set of correspondences
was used as a basis for defining the qualities of the first five chakras.
The final development of Indian emanationism is the Tantric cosmology of Kashmir Shaivism (later adopted by the
Bengali branch of Shaktism or Tantra proper), which incorporates both Samkhyan emanationism and Advaita
Vedantin Monism. All this can be represented diagrammatically as follows: [see the image in mypicture files]

[RO] Practicând samyama asupra propriului corp, vă puteţi face invizibil. În această sutra se spune că în acelaşi fel,
adică făcând samyama asupra sunetului, pipăitului, gustului etc., aceşti factori sunt făcuţi să dispară. În mod analog,
yoghinul poate opri alte senzaţii şi poate controla fenomenele care sunt legate de acestea.
[SWJB] The ability to be perceived is inherent in the object: In the same way that see-ability is an inherent
characteristic of the body, as described in the last sutra, so too are hear-ability, touch-ability, taste-ability,
and smell-ability inherent characteristics. Those inherent characteristics can be suspended: Thus, these can
also be suspended through samyama on the body in the context of those characteristics. Attainments and
obstacles: As with the other subtle experiences this is seen to be both an attainment and an obstacle, and is
set aside (3.38) with non-attachment (1.15).
S: Se explica de la misma forma la desaparición del sonido (y otros fenómenos parecidos) del campo de los
sentidos.Vyâsa y Boja incluyen este texto en su comentario pero en algunas traducciones esta frase está presente
como un aforismo más (aunque en la mayoría de ellas no aparece, pues se podría inferir del texto precedente). Por
eso la numeración de los aforismos no siempre coincide.
Patanjali se refiere, en su lista de los siddhi, a todos los «poderes» legendarios
que obsesionan tanto al folclore como a la mitología y a la metafísica
india.
Al explicar por qué el samyama relativo a la forma del cuerpo puede hacer invisible al practicante,
Patanjali señala que el samyama vuelve imperceptible el cuerpo al resto de los sujetos, y «como el
poder de manifestación en el ojo está separado, se hace invisible el cuerpo del yogui» (Yoga-Sutras, III,
21).
[ Samyama designa las fases finales de la técnica yogui: la concentración (dharana), la meditación
(dhyana) y la contemplación (samadhi)].

Patanjali cita asimismo los otros «prodigios» que se consiguen por el


samyama, tales como conocer con exactitud el instante de la muerte
(Yoga-Sutras, III, 23), o poderes físicos extraordinarios {Yoga-Sutras, III,
25), o «el conocimiento de lo sutil, lo oculto, lo distante» (Yoga-Sutras, III,
26), etc. Todo lo que es «meditado», es —por la virtud mágica de la meditación—
asimilado, poseído. Un yogui fue siempre considerado en la
India como un mahasiddtia, un detentador de poderes ocultos, un hechicero,
un mago.
Según Patanjali, y la tradición del Yoga clásico, el yogui utiliza los incontables
«poderes» con el objetivo de recuperar la libertad última, de ninguna
manera para conseguir el dominio —fragmentario y provisorio— de
los elementos. Porque es la liberación y no los «poderes ocultos» la que
representa al verdadero «dominio».
El Buda también habla de los siddtii y la descripción que da de ellos
sigue muy de cerca la tradición mágica panhindú así como la, inmemorial,
de los chamanes y de los brujos «primitivos».
El monje (bhikku), recuerda el Buda:
«experimenta las variadas clases de poderes extraordinarios: Siendo uno,
se torna múltiple, siendo múltiple, se torna uno; puede aparecer y desaparecer;
sin encontrar resistencia va a través de las paredes, a través de las cercas,
a través de las montañas, como en el aire; se hunde en la tierra o emerge
de ella, como en el agua; camina sobre el agua sin que ésta se abra,
como en la tierra; va a través del espacio en postura pallanka, como un pájaro
alado; toca y palpa con su mano el sol y la luna, tan poderosos, tan maravillosos; hasta el mundo de
Brahma ejerce su poder con su cuerpo» [C. DRAGONETTI (dir.), Digha Nikaya, Monte Avila, Buenos
Aires, 1977, p.199]..

No obstante, para el Buda tanto como para Patanjali, los siddhi son
poderes paranormales cuya posesión no podemos eludir. A lo largo de la
práctica meditativa, el bhikku (monje), desemboca necesariamente en un
nivel de experiencia donde la percepción extrasensorial y el resto de los
«poderes maravillosos» le son dados. El Buda, Patanjali y otros, llaman la
atención no solamente sobre el peligro de mostrar dichos poderes, sino
también sobre el peligro que representa para el que los posee,
«por cuanto el yogui está arriesgado a sucumbir a la tentación de la magia y
de contentarse con el gozo de esos «poderes maravillosos», en lugar de
proseguir su trabajo espiritual y de obtener la liberación final» 58.
Uno de los más importantes Upanishad, a saber el Yogatattva nos proporciona
detalles precisos y numerosos sobre los «poderes mágicos» conseguidos
por la práctica y la meditación. Una larga lista de siddhi, deja
ver el medio mágico en donde este Upanishad iue elaborado; se menciona
la facultad de oir y de hablar bien, la clarividencia, la posibilidad de
volverse invisible, la de adoptar cualquier forma, la de transportarse en un
instante a gran distancia y la facultad de transformar el hierro u otros metales
en oro, untándolos con excrementos. Este último poder manifiesta la
conexión que existe entre determinada forma del Yoga y la alquimia 59.
La ascensión y el vuelo mágico ocupan un lugar de primer orden en las
creencias populares y en las técnicas místicas de la India. En efecto, elevarse
por el aire, volar como un pájaro, franquear inmensas distancias en
lo que dura un relámpago, desaparecer, etc. son algunos de ios prodigios
que el hinduismo y el budismo confieren a los arhats 60, a ios reyes y a los
magos. Existe un gran número de leyendas y cuentos populares sobre los
reyes y los magos voladores.
Asvaghosha, uno de los más importantes autores budistas, narra en su
célebre poema Budda-Karita 61 que al visitar el Buda por primera vez tras
la iluminación, su ciudad natal, hizo una exhibición en ella de algunos «poderes
maravillosos» (siddhi). Para convencer a sus seguidores de la autenticidad
de sus poderes espirituales y preparar su conversión, comenzó a ascender y dividió su cuerpo en trozos,
que dejó caer al suelo para volverlos
a componer después ante la mirada atónita de los allí reunidos 62.
Este milagro se encuentra muy unido a la tradición de la magia hindú
que se ha convertido en el prodigio-tipo del faquirismo. El famoso «milagro
de la cuerda» de ilusionistas y faquires genera la ilusión de una cuerda
que asciende hacia el cielo hasta una gran altura y por la cual el maestro
ordena trepar a su aprendiz hasta que éste desaparece de la vista del público.
El faquir lanza su daga hacia arriba y los fragmentos del joven se
precipitan contra el suelo 63.
Hay una gran cantidad de material en torno al «milagro de la cuerda»
en la India antigua y moderna. Este espectáculo mágico también se ha
encontrado en el antiguo México, Irlanda, Indias holandesas y China.

58. M. ELIADE, M/fos, sueños y misterios, Grupo Libro 88, Madrid, 1991, p. 92.
59 M. ELIADE, Yoga, inmortalidad y libertad, Ed. cit.,pp. 131-133. Herreros y alquimistas,
Alianza, Madrid, 1974, pp. 113-124.
60 Individuos cuyas impurezas están extinguidas y cuyos deseos han sido satisfechos; que se
han desprendido de su carga; han alcanzado el objetivo y liberada la mente al obtener el conocimiento
perfecto.
61 E.B. COWELL (dir.), Buddtilst Mahayana Texis, Ttie Buddiía-Karita oí Asvagtiostia,
Dover, New York, 1969, pp. 1-158.

62 Ver M. ELIADE, Mefistófeles y el andrógino, Guadarrama, Madrid, 1969, p. 205.


63 Véase M. ELIADE, El chamanismo, Fondo de Cultura Económica, México, 1976, p. 333.

Atentie- sutrele notate in prezenta editie cu YS 3.23 pana la YS 3.56, apar in alte editii numerotate de la
YS 3.22 pana la YS 3.55 [ aforismul YS 3.22 lipseste in alte editii fiind inlocuit de cel notat cu YS 3.23 in
prezenta editie ]
Warning -- sutra numbering between YS 3.23 and YS 3.56 in this translation may be presented in various
editions of the Yoga Sutras with numbering between YS 3.22 and YS 3.55.

Nota: in alte variante apare in pozitia: YS 3.22 ;

YS 3.23. 3.23.      .


.3.23.saep ³m<inép³m<ckmRtTs<ymadpraNt}anmiròe_yae va
sopakramaṃ nirupakramaṃ ca karma tat-saṃyamād aparānta- jñānam ariṣṭebhyo vā
sa-upakramam nir-upakramam cha karma tat-samyamad-aparanta-jnanam aristebhyah va
sopakramaṃ nirupakramaṃ ca karma tatsaṃyamād aparāntajñānam ariṣṭebhyo vā // (22.1)
sopakramaṃ nirupakramam cha karman tad-saṃyama aparānta jñāna ariṣṭa vā
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
R: Cunoasterea (momentului) parasirii corpului prezent [ aparanta jnana (de catre noi insine ori
de catre altii)] se obtine din samyama asupra arishtebhyah [ semnelor afectarii curgerii energiilor
prin meridiane (nadis); semnelor bolilor] si asupra karmei active [upakramam karma] si latente
[nir-upakramam karma]; E: Knowledge of the time of death (aparanta jnana) is gained by
performing Samyama on arishtebhyah (signs; portents) and also on the two kinds of actions
(karma) which will bear fruit either soon ( immediate or active karma-upakramam karma) or much
later (future karma,latent or dormant karma-nirupakramam karma);
F:La connaissance du moment de la mort peut être acquise par la pratique de Samyama sur
arishtebhyah( les présages ou les signes) et sur le Karma, qui peut être upakramam karma
(rapide dans sa fructification; aigu;proche de son terme) ou nirupakramam karma
(lent;différé;lointain);S: El conocimiento sobre el fin último [sobre el momento de la muerte] se
obtiene aplicando samyama sobre a los signos premonitorios[ de (algún) presentimiento] o
también a través las acciones (el karma) que puede ser activo (de efectos inmediatos), o
inactivo (de efectos retardados);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation for each term (word-by-word translation):
sa = R: cu; E: with;
upakramaṃ(upakramam) = R: apropiata; sosita; E: not arrived; delayed; future; deferred;slow;
sopakrama (सोप म) = R: MW1249.1 (neutru) con acercamiento, puesto en movimiento, llevado a cabo, ejecutado; 1) rápido
en fructificar; 2) retribución moral inmediata o aguda; sa (1 el, ella, ello; 2 eso, esto; 3 con) + upa (hacia) + krama, deriva de
√kram (ir, caminar, dar pasos); sopakramaṃ (neutro, nominativo, singular) YS III.23; (karma) activa;operativa; E:
active;immediately manifest; immediate karma;acute;rapid evolution of actions;active karma; fast to fructify, quick to manifest,
immediate; S: MW1249.1 (neutro) con acercamiento, puesto en movimiento, llevado a cabo, ejecutado; 1) rápido en fructificar;
2) retribución moral inmediata o aguda; sa (1 el, ella, ello; 2 eso, esto; 3 con) + upa (hacia) + krama, deriva de √kram (ir,
caminar, dar pasos); sopakramaṃ (neutro, nominativo, singular) YS III.23;
nirupakrama( नउप म) = R: MW540.3 (neutru) fara progresie, fara miscare, diferit ; (karma)inactiva; adormită;latentă 1) lenta
in fructificare; 2) retributie morala amanata(intarziata;suspendata); nir (fara, separat de;minus) + upa (a face;catre) + krama,
deriva de la √kram (a merge;a face pasi succesivi); nirupakramaṃ (neutru, nominativ, singular) YS III.23; E: inactive;latent; slow
to manifest;;future karma; deferred;slow evolution of actions;latent or dormant karma; slow to fructify, dormant, delayed; less
active; S: MW540.3 (neutro) sin progresión, sin movimiento, diferido; 1) lento en fructificar; 2) retribución moral diferida; nir
(fuera, aparte, sin) + upa (hacia) + krama, deriva de √kram (ir, caminar, dar pasos); nirupakramaṃ (neutro, nominativo, singular)
YS III.23;
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa;la fel; inclus; 2) realmente, desigur; 3) nimic mai mult
decat; 4) pero;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 -
IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: and; or; too, also, either; besides; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2)
realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40
- III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;
karma(कमन ्) = R: MW258.2 (neutru) acţiune; acţiuni si reactiuni;faptele si efectele lor; actiunile;act;fapta;consecintele sau fructele
actiunilor, ocupatie, activitate; deriva de la: √kṛ (a face; a descrie); 1) acţiune ori activitate constienta; 2) actiune a impulsurilor stocate in
depozit(karmâshaya), 3) resultatul unei actiuni, efectul sau fructificarea(karmavipâka) care urmeaza o anumita actiune; actiunile fara
vreo motivatie(nondirective;detasate de fruct;efecte)sunt lipsite de samskaras(impresii latente;imprintari); efectele klesha; faptele
nu mai produc seminte care sa incolteasca; YS I.24 - II.12 - IV.30; karman (neutru, nominativ, singular) YS III.23; karma (masculin,
nominativ, singular) YS IV.7; E: action, activities; actions and reactions; effect of afflictions; fruits of works;habitual behaviors; fruits
of action;actions and results or effects of actions; actions without any motivation;without samskaras(latent impressions); S:
MW258.2 (neutro) acción, ocupación, actividad; deriva de √kṛ (hacer, representar); 1) acción o actividad consciente, 2) acción de
depósito (karmâshaya), 3) resultado de una acción, es decir, el efecto o fruición (karmavipâka) que la sigue; YS I.24 - II.12 - IV.30;
karman (neutro, nominativo, singular) YS III.23; karma (masculino, nominativo, singular) YS IV.7;
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; 2) (demostrativ) acesta,acela, acea; aceluia;acelora 3)
(posesiv) al lui;al lor, al sau; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 -
IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 -
III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que,
cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 -
III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50
- III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46; E:
saṃyamaḥ (samyama) -R:samyama-termen tehnic care desemneaza practica dharana, dhyana si samadhi;procesul in trei faze
care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta
Cosmica; autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; E: a technical term meaning the practice of dharana, dhyana and
samadhi in a single process;the three phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of
mind; perfect mastery,constraint, perfect discipline; saṃyamāt (samyamat): R: prin samyama; E: by samyama; dharana
(concentration), dhyana (meditation), and samadhi taken together (YS 3.4) ; aparānta(aparanta) (◌्अपरा्त) = R: MW50.3
(adjectiv, masculin) sfarsit;moarte punct final, concluzie; a (nu) + parā (departe;dincolo;afara;diferit;aparte), anta (limita,
sfarsit); YS III.23; E: MW50.3 (adjective, masculine) final point, conclusión, death ;a (no) + parā (far, distantly; far away,
distant; afar;outside; without; away; out , apart, separately ), anta (boundary, limit, borderline; end, length ,end; close, finish,
termination; stop, point, conclusion; death, ); YS III.23; S: MW50.3 (adjetivo, masculino) punto final, conclusión, muerte; a (no)
+ parā (lejos, fuera, aparte), anta (límite, fin); YS III.23;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se conoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;
aparānta jñānam (aparanta jnanam): R: cunoasterea sfarsitului,a mortii ori a parasirii corpului prezent (de catre noi
insine ori de catre altii); E: knowledge of the time of death (by others or our own);premonition;the capacity to predict the course
of future actions and even the death;insight into death;
ariṣṭa(arishta) (अ र ट) = R: MW88.1 (masculin) presentiment, prin semne (prevestitoare); semnelor afectarii curgerii
energiilor prin meridiane(nadis ); semnelor bolilor; a (no) + riṣṭa, deriva de √riṣ ( a suferi o paguba,suferi o injurie;a fi ranit);
ariṣṭebhyaḥ (masculin, ablativ, plural) YS III.23; E: MW88.1 (masculine) signs, omens; portent; by portents, foreknowledge; a
(no) + riṣṭa, derivated from: √riṣ (suffer harm, injury, damage; hazard; jeopardy; bruise; nuisance;to be injured, wounded;);
ariṣṭebhyaḥ (masculine, ablative, plural) YS III.23 S: MW88.1 (masculino) presentimiento, presagio o augurio; a (no) +
riṣṭa, deriva de √riṣ (sufrir daño, ser herido); ariṣṭebhyaḥ (masculino, ablativo, plural) III.23;
vā(va)(वा) = R: MW967.2; MW934.2 (conjunctie, indeclinable) sau;ori, optional,de asemenea; in mod alternativ; si ,in acelasi
timp; oricare,fiecare(din doi);fie, de altfel, pe langa aceasta; I.23 - I.34 - I.35 - I.36 - I.37 - I.38 - I.39 - III.23 - III.34 - IV.34; E:
MW967.2; MW934.2 (conjunction, having no grammatical inflection) or, otherwise; too, also, besides;either, word used to
connect two alternatives; alternatively, optionally;besides ; in an optional way; I.23 - I.34 - I.35 - I.36 - I.37 - I.38 - I.39 - III.23-
III.34 - IV.34; F: ou; S: MW967.2; MW934.2 (conjunción, indeclinable) o bien, o, opcionalmente, también; I.23 - I.34 - I.35 -
I.36 - I.37 - I.38 - I.39 - III.23 - III.34 - IV.34;

Comentarii/Commentary:
S: Cada acción deja tras de sí un rastro o “semilla” en lo más profundo de la conciencia, donde espera su florecimiento como
actividad consciente (II.12—14). El término karman puede tener tres significados distintos aunque relacionados: (i) actividad
consciente, (ii) su acción de depósito (karmâshaya), y (iii) la fruición (karmanvipâka) que la sigue. Esta fruición también puede
dividirse en dos clases; puede darse tanto en el proceso de actualización como quedarse en estado latente (Feuerstein, Georg “The
Yoga-Sûtra of Patañjali”).

Puterea de a pacifica toate fiintele (maitri bala)


Nota: in alte variante apare in pozitia: YS 3.23

YS 3.24. 3.24.   .


.3.24.mEÈyaid;ublain
maitryādiṣu balāni
Avinash Chopde: maitryaadishhu balaani .. 3.23..
Ashok Aklujkar maitryaadishhu balaani ||3.23||
Raghavan Iyer maitry-adishu balani ...3.23.
maitryādiṣu balāni // (23.1)
maitri adishu balani
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] Darul divin de a pacifica toate fiintele (maitri bala /metta bala; puterea iubirii)
Nota: in alte variante apare in pozitia: YS 3.23
YS 3.24: R: Puterile (balani) de a pacifica toate fiintele (YS 2.35: "incetarea violentei in
proximitate") si alte capacitati ( similare de a transmite stari, influente, sentimente si atitudini)
apar (practicand samyama) asupra simpatiei ori iubirii (maitri) si asupra celorlalte[karuna
(empatia; compasiunea), mudita (bucuria;multumirea) si upeksha (neutralitatea; egalitatea
mentala); citate in YS 1.33]; E: The powers (balani) to transmit peace to all beings and other
(corresponding powers of influencing by interior union with others) comes (by performing
samyama) on sympathy (maitri), and the others [empathy (karuna), gladness (mudita),
equanimity or neutrality (upeksha);see: YS 1.33]; F: Les pouvoirs(balani) [le rayonnement
d'amour et d'autres vibrations) pour pacifier tous les etres( et les pouvoirs correspondants de
transmettre d'autres sentiments,influences ou d'etats du mental par l'union interne ) peuvent etre
obtenus par l'application de la samyama sur la sympathie (maitri) et sur les autres [empathie
(karuna), allegresse ou contentement (mudita) et indifférence ou d'egalite d'humeur (upeksha) et
d'autres vertus similaires ;YS 1.33]; S: Los poderes (balāni) para (provocar) la cesación de la
violencia en su proximidad [YS 2.35: "Estando firmemente establecido en ahimsa"] y los otros
[poderes correspondientes] se obtiene [efectuando el control mental(samyama) sobre] el
sentimiento de simpatía o maitri (cordialidad ,amistad) y otras [cualidades similares citadas en
YS 1.33:de compasión(karuna), de alegría(mudita) y de indiferencia (upeksha); cualidades];
Nota: Puterea (balani) de a pacifica toate fiintele (si alte capacitati corespunzatoare) sunt dobandite prin
samyama asupra maitri (simpatiei; iubirii) si asupra celorlalte [citate in YS 1.33: karuna ( empatia;
compasiunea), mudita (bucuria), upeksha (neutralitatea)]; [vedeti si inradacinarea in ahimsa: YS 2.35
"Cel ce este neclintit in practicarea ahimsa (nonviolentei) face sa dispara ostilitatea in prezenta sa";
YS 1.36 (maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate);
YS 3.24: "Puterea de a pacifica toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea(maitri)";
E: Focusing with perfect discipline on friendliness, compassion, delight, and equanimity, one is imbued
with their energies.

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


maitrī (maitri)(मै ी) : R: MW834.2 (femenin) simpatie, amabilitate, cordialitate, bunavointa, identificare; faciliteaza
transferul cognitiv si afectiv cu fiintele realizate sau cu cei eliberati de dorinte,fara atasari (vita-raga) (vedeti “raga”in :YS 1.37;YS
2.3;YS 2.7);iubire;prietenie; deriva de la √mid (a fi de incredere;a se darui;a se atasa;a se lipi;identificare);in pali: metta
(iubire;prietenie);YS 1.33 - YS 3.23; E: sympathy; identification;love;friendliness; metta (love;loving kindness); S: MW834.2
(femenino) simpatía, amabilidad, cordialidad, benevolencia, amistad; deriva de √mid (ser fiel, pegarse; adherirse,comida,darse
golpes,aficionarse); YS 1.33 - YS 3.23;
adi(ādi)(आ द): R: si a celorlalte;celelalte;etc. MW146.3 (masculin, neutru) 1) etcetera, altele;aceasta si altele aemanatoare; 2)
primar, inceput, principiu; 3) suprem; YS 3.45; ādayah (masculin, nominativ, plural) YS 2.34; ādishu (masculin, locativ, plural)
YS 3.23 - YS 3.39; ādīni (neutru, nominativ, plural) YS 3.24; [se face referire la cele patru sentimente-atitudini;vedeti YS 1.33:
karuna(empatia;compasiunea), mudita (bucuria), upeksha (neutralitatea)]; E: and the others, et cetera[sympathy friendlines;..
correct behaviours,atitudes,sentiments;see: YS 1.33]; E: others; and the others, et cetera S: MW146.3 (masculino, neutro) 1)
etcétera, esto y otros similares; 2) primero, comienzo, principio; 3) supremo; YS 3.45; ādayah (masculino, nominativo, plural)
YS 2.34; ādishu (masculino, locativo, plural) YS 3.23 - YS 3.39; ādīni (neutro, nominativo, plural) YS 3.24;
balā(bala)(बल) : R: puteri; MW722.3 (neutru) putere, forta, vigoare; deriva de la √bal (a respira, a trai); III.24 - III.46; balāni
(neutru, nominativ, plural) III.23; baleshu (neutru, locativ, plural) III.24;capacitati [inerente acestor stari psiho-afective citate in
YS 1.33; inradacinarea in atitudinile descrise in yama si niyama stabilizeaza emisia si aduce puteri divine(siddhis) YS 2.30-32;
referitor la ahimsa: YS 2.35 "Cel ce este neclintit in practicarea ahimsa (nonviolentei) face sa dispara ostilitatea in prezenta sa";
YS 1.36 (maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate);YS 3.24:"Puterea de a pacifica
toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea(maitri)"]; E: powers, strengths; S: MW722.3 (neutro) poder, fuerza,
vigor; deriva de √bal (respirar, vivir); YS 3.24 - YS 3.46; balāni (neutro, nominativo, plural) YS 3.23; baleshu (neutro, locativo,
plural) YS 3.24;

Puterea elefantului si a celorlalte fiinte si entitati/ The power of the elephant and other such powers of different
beings and entities./La force des éléphants et les pouvoirs d’autres êtres et entités/ El poder del elefante y otros
diversos fuerzas de los animales y d'altres entitats
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.24]
YS 3.25. 3.25.   .
.3.25.ble;u hiStbladÎn
baleṣu hasti-balādīni.
baleṣu hastibalādīni // (24.1)
bala hastin-bala-ādi
balesu hastin bala adin

Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM] R: [Prin samyama] asupra forţei unui elefant sau a altor [capacitati ale diferitelor entitati] (este
dobandita ) puterea elefantului [ elefantul simbolizeaza la forta fizica, prosperitatea, longevitatea
si memoria] si a a celorlalte fiinte si entitati [animale (tigru, sarpe, peste, crocodil, pasari), plante,
minerale; elemente (foc; apa; metal; aer; nori, vant) : Imunitate; capacitatea de a vedea in
intuneri, capacitatea de a hiberna;de a suspenda procesele vietii; de a supravietui dupa
inghetare; ingropare] Nota 1; E: [By samyama] on the strength of the elephants or other [powers
of different entities or animals] [is obtained ] the power of the elephant and other such powers of
different beings and entities .F: Par l'application de Samyama(la contrainte) sur la force
(physique)de l'éléphant et sur les caractéristiques d'autres animaux peut être acquise la force des
éléphants et les pouvoirs d’autres êtres et entités. S: Efectuando el samyama (el control mental)
sobre fuerza del elefante etcétera[y otros fuerzas] (se logra) el poder del elefante [elefante
simboliza la fuerza, la prosperidad, la longevidad y la memoria] y otros diversos fuerzas
correspondiente para otros diversos casos [se logra las diversas fuerzas de los animales y
d'altres entitats: inmunidad, longevidad , memoria];
Nota 1 : Aceasta strategie de asimilare a strapungerilor realizate de celelalte specii vii in lupta pt .
supravietuire se observa atat in traditia artelor martiale din Orient unde diferite stiluri de lupta
poarta numele animalelor(stilul sarpelui,s.a) cat si in denumirea unor pozitii(asana), care vizeaza
obtinerea unei anumite capacitati[pentru cresterea imunitatii este recomandata pozitia pestelelui
(matsyasana) si pozitia regelui pestilor (matsyendrāsana)].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


balā(bala)(बल) =R: puteri; MW722.3 (neutru) putere, forta, vigoare; deriva de la √bal (a respira, a trai); III.24 - III.46; balāni
(neutru, nominativ, plural) III.23; baleshu (neutru, locativ, plural) III.24;capacitati [inerente acestor stari psiho-afective citate in
YS 1.33; inradacinarea in atitudinile descrise in yama si niyama stabilizeaza emisia si aduce puteri divine(siddhis) YS 2.30-32;
referitor la ahimsa: YS 2.35 "Cel ce este neclintit in practicarea ahimsa (nonviolentei) face sa dispara ostilitatea in prezenta sa";
YS 1.36 (maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate);YS 3.24:"Puterea de a pacifica
toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea(maitri)"]; E: powers, strengths; S: MW722.3 (neutro) poder, fuerza,
vigor; deriva de √bal (respirar, vivir); YS 3.24 - YS 3.46; balāni (neutro, nominativo, plural) YS 3.23; baleshu (neutro, locativo,
plural) YS 3.24;
hastin(हस ् तन) =R: elefant; MW1295.3 (masculin) elefant; √hasta (mână, braţ, trompă) + in (sufix ce indică “posesiunea”);
hasti YS 3.24; E: elephant S: MW1295.3 (masculino) elefante; √hasta (mano, brazo, trompa) + in (sufijo que indica
“posesión”); hasti III.24
ādi(adi)(आ द) = R: si a celorlalte;celelalte;etc. MW146.3 (masculin, neutru) 1) etcetera, altele;aceasta si altele aemanatoare;
2) primar, inceput, principiu; 3) suprem; YS 3.45; ādayah (masculin, nominativ, plural) YS 2.34; ādishu (masculin, locativ,
plural) YS 3.23 - YS 3.39; ādīni (neutru, nominativ, plural) YS 3.24; [se face referire la cele patru sentimente-atitudini;vedeti YS
1.33: karuna(empatia;compasiunea), mudita (bucuria), upeksha (neutralitatea)]; E: and the others, et cetera[sympathy
friendlines;.. correct behaviours,atitudes,sentiments;see: YS 1.33]; E: others; and the others, et cetera S: MW146.3 (masculino,
neutro) 1) etcétera, esto y otros similares; 2) primero, comienzo, principio; 3) supremo; YS 3.45; ādayah (masculino, nominativo,
plural) YS 2.34; ādishu (masculino, locativo, plural) YS 3.23 - YS 3.39; ādīni (neutro, nominativo, plural) YS 3.24;

Comentarii/Commentary:

[DM]Conexiune cu: YS1.33 ;YS 2.35 ;YS 3.24

[DM]Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)


(Vivarana) Un yogin dotat cu puterile dobandite prin samyama asupra maitri (simpatie,identificare;facilitarea
transferului afectiv cu fiintele realizate;iubire;prietenie) si a celorlalte[vedeti sutra :YS 3.24], devine receptiv la puteri
ca aceea a elefantului si a altor entitati, daca asupra acestora se efectueaza samyama(reuniunea intr-un singur proces
a concentrarii,meditatiei si transei mistice). Un yogui dotado con los poderes de la meditación en la amistad(maitri),
etc, se hace receptivo a poderes como del elefante y otros, si efectúa samyama en ellos.

Bhasya- Vyâsa afirma ca efectuand samyama asupra puterii elefantului se obtine forta sa Dirigiendo el samyama
hacia el poder del elefante se logra su fuerza ( hastibala samyamâd dhastibala bhavati);
Vyâsa spune ca pentru dobandirea puterilor regelui pasarilor(vainateya) [puterea previziunii ,a clarvederii si a
invulnerabilitatii la veninul serpilor] se recomanda samyama asupra puteri pasarilor.Dirigiendo el samyama hacia el
poder de los pájaros (vainateya) se logra la fuerza del rey de las aves;(vainateyabala samyamâd vainateyabala
bhavati).
Vainateya – zeul premonitiei ,previziunii si al clarvederii este numele pasarii Garuda a lui Vishnu. Vainateya este un
dusman jurat al serpilor / Vainateya - the god of foresight and vision.Vainateya a name of Vishnu's bird Garuda
Vainateya is a sworn enemy of serpents
http://www.mypurohith.com/Encyclopedia/EnclopV.asp

Practicand samyama asupra puterii vantului (vâyubala) se obtine forta sa. La fel in celelalte cazuri /Dirigiendo el
samyama hacia el poder del viento se logra su fuerza. Igualmente para otros casos (vâyubala samyamâd vâyubala
bhavatîty evamâdi)
Feuerstein :”Vyâsa sustine ca samyama( concentrarea perfecta) trebuie practicata pe o manifestare concreta a puterii
si nu asupra unei puteri abstracte. (Feuerstein, Georg “The Yoga-Sûtra of Patañjali”).Vyâsa opina en este caso que la
concentración perfecta debe practicarse sobre una manifestación concreta de poder y no sobre el poder en sentido
abstracto. (Feuerstein, Georg “The Yoga-Sûtra of Patañjali”).
Desikachar considera ca: “asta nu inseamna ca obtinem forta elefantului, ci o forta comparabila intre limitele umane
Desikachar opina: ”Esto no significa que adquiramos fuerza de elefante, mas bien que podemos obtener una fuerza
comparable dentro de los límites del hombre” (Desikachar, TKV “Yoga-sûtra de Patâñjali”).
[VIV]When a Yogi has attained to this Samyama and wants strength, he makes a Samyama on the strength of the
elephant and gets it. Infinite energy is at the disposal of everyone if he only knows how to get it. The Yogi has
discovered the science of getting it.
[RO] Fiinţa poate face din orice - un om sau un animal sau un eveniment - subiectul samyama (identificarii).
Atunci când subiectul samyama este un animal puternic, cum ar fi leul, elefantul sau tigrul, se poate dobândi
puterea acelui animal. Puterea acestor animale constituie subiectul samyama, apoi aceeaşi putere poate fi
dobândită de yogin. Dacă acesta face samyama asupra agerimii tigrului, aceeaşi agerime o poate dobândi el
însuşi. La fel, dacă se face samyama asupra agilităţii unui tigru, acea agilitate poate fi dobândită de yogin.

Cunoasterea invizibilului,inaccesibilului si a lucrurilor indepartate(clarvedere;RV-Remote Viewing)


The knowledge of the subtle ,concealed and distant objects ;
La connaissance des objets subtils(sukshma), cachés ou inaccesibles (vyavahita) et lointains;
El conocimiento de lo sutil(sukshma), lo oculto(vyavahita) y lo distante(viprakrishta)
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.25]

YS 3.26. 3.26.  } .


3.26. àv&ÅyalaekNyasaTsUúmVyvihtivàk«ò }anm!
pravṛttyāloka-nyāsāt sūkṣma-vyavahita-viprakṛṣṭa- jñānam.
pravṛttyālokanyāsāt sūkṣmavyavahitaviprakṛṣṭajñānam // (25.1)
pravṛtti-āloka-nyāsa sūkṣma-vyavahita-viprakṛṣṭa-jñāna
pravrityalokanyasat suksmavyavahitaviprakristajnanam
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
[DM] R: Cunoasterea invizibilului (sukshma), a ceea ce este ascuns ori inaccesibil (vyavahita) si a
lucrurilor indepartate (viprakrishta) [clarvedere; RV-Remote Viewing) se obtine prin focalizare
[nyasa (samyama)] asupra luminii interioare(aloka) a activitatilor suprasenzoriale (subtile)
(pravrittih); [samyama asupra auzului interior conduce la accesul la auzul subtil (clarauz); similar
se obtine clarvedere (vederea obiectelor ascunse sau f. indepartate)];
E: The knowledge of the subtle(sukshma), concealed (vyavahita) and distant (viprakrishta)
[ aspects of those objects] is obtained by focusing [nyasa (samyama)] on the extraordinary insight
of the inner light flashing-forth (âloka) of [those mental] activities [ that the yogin gains] F: La
connaissance des objets subtils (sukshma), cachés ou inaccesibles (vyavahita) et lointains [
placées à grande distance] (viprakrishta), peut être acquise en appliquant la focalisation [nyasa
(samyama)] sur la lumière fulgurante (aloka) de la perception extraordinaire ( pravrittih ;
jyostimati); S: El conocimiento de lo sutil (sukshma), lo oculto (vyavahita) y lo distante
(viprakrishta) (en tal objeto) (se logra) concentrándose en la luz (aloka) de la excepcional
percepción (pravrittih); (de cualquier objeto);

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


pra( ) = R: anterior unui lucru, inainte;in fata; E: before;forward; S: antes de algo, delante;
pravṛttiḥ(pravrittih) ( विृ त) = R: perceptie exceptionala ori extraordinara; activitate BG[Bhagavad-Gītā] 14.12; inceput[
BG 15.3-4] ;emanatie [BG 18.46]; funcţionare; ce ia nastere din activitate; facultate superfizică; MW727.1 (femenin) perceptie
exceptionala, proces mental continuat;format din pra (anterior unui lucru, inainte;in fata) + vritti (modificare, proces, activitate,
fluctuatie), deriva din √vrit (a se invarti,a merge; a se roti; a se misca); 1) perceptie exceptionala ori extraordinara; 2) cunoastere,
proces mental continuat , 3) activitate, progres, efort continuu; YS 3.25 -4.5; pravrittih (femenin, nominativ,
singular) YS 1.35; E: extraordinary insight ;extraordinary sense perceptions; higher sense activity; activity of (higher) senses;
arising of activity experienced by the senses; function, occupation, pursuit; activity; BG[Bhagavad-gītā] 14.12 the beginning; BG
15.3-4 the emanation; BG 18.46; S: MW727.1 (femenino) percepción excepcional, proceso mental continuado; pra (antes de
algo, delante) + vritti (modificación, proceso, actividad, fluctuación), deriva de √vrit (girar,revolver, rodar, mover); 1) percepción
excepcional o extraordinaria, 2) conocimiento, proceso mental continuado, 3) actividad, progreso, esfuerzo continuado; III.25 -
IV.5; pravrittih (femenino, nominativo,singular) I.35;
vṛtti (vritti)(  ) = R: MW1043.1 (feminin) modificare, proces, activitate, fluctuatie, fluctuatii mentale; impulsuri cerebrale
; unde modulate;unde; semnale; modificari ale mintii;impulsuri;miscari circulare,vartejuri,forme circulare;valuri,unde (pe oglinda
lacului mental),transformari, modificari,traficul de imagini mentale,ganduri, cuvinte(dialogul interior);continutul mental
(pratyaya)la un anumit moment (ganduri;sentimente,senzatii,perceptii,idei, amintiri,viziuni, dorinte, griji), agitatie,vacarm,
zarva, tulburare, dezordine,tipare, modele,imprintari, programe;modalitati de reprezentare; scheme,tipare de modelare si de
oglindire a realitatii pe ecranul mental;oglindirea realitatii prin vrittis reprezinta o "realitate secunda", o proiectie mijlocita
(senzorial,cognitiv, imaginativ,verbal,logic sau analogic),care nu trebuie confundata cu insasi realitatea;o zicala taoista face
referire la acest lucru:"Luna oglindita in apa lacului nu este insasi Luna"; adevarata realitate e perceputa nemijlocit doar in
cursul procesului de functionare holografica,atunci cand are loc identificarea subiect-obiect (samadhi);pana atunci,pt. a vedea
folosim o modalitate mijlocita de impulsuri(vritti),in modul in care generam imaginile pe un ecran de televiziune; deriva din
√vrit (a se invarti,a merge; a se roti; a se misca); 1) vartej; 2) proces ori activitate; I.2 - I.4; vrittayah (feminin, nominativ,
plural) I.5 - II.11 - IV.18; vrittih (feminin, nominativ, singular) I.10 - II.50 - III.43(44); vritteh (feminin, genitivo, singular) I.41-
II.15; E: mental fluctuations; modifications; vortex,whirl, waves(on the mental mirror),mental images;momentary mental content
(thoughts; feelings; memories);turnings,movements,turmoils,traffic, patterning; movements;impulses; S: MW1043.1
(femenino) modificación, proceso, actividad, fluctuación, giro; deriva de √vrit (girar, revolver, rodar, mover); 1) remolino,
torbellino; 2) proceso o actividad; I.2 - I.4; vrittayah (femenino, nominativo, plural) I.5 - II.11 - IV.18; vrittih (femenino,
nominativo, singular) I.10 - II.50 - III.43(44); vritteh (femenino, genitivo, singular) I.41- II.15;
āloka(aloka)(आलोक) = R: MW154.2 (masculin) lumină; stralucire, radianta; iluminare; fulger, flacara; cununa luminoasa;aura
sfinteniei;vedere;aspect;stralucire;aparenta; ā (a, catre, aici) + loka (lume;univers), deriva de √lok (a vedea,a percepe); III.25;
ālokah (masculin, nominativ, singular) III.5; E: light; illumination, flashes of brilliance; flashes of brilliance; S: MW154.2
(masculino) luz, brillo, fulgor, resplandor; ā (a, hacia, aquí) + loka (mundo), deriva de √lok (ver, percibir); III.25; ālokah
(masculino, nominativo, singular) III.5;
nyāsā(nyasa)( य ्आस) = R: MW572.1 (masculin) abordare a unui subiect;a semana;a insamanta(procesul descris metaforic de
Iisus); aplicare,silinta, concentrare, fixare; proiecţie;vizualizare; ni (a cobori;a penetra) + √ās (a se dedica la ceva,a sta calm ;a se
aseza in liniste); nyāsāt (masculin, ablativ, singular) III.25;nyâsa are aici aceeasi semnificatie ca si samyama; este fixarea
atentiei in puncul in care obiectul si subiectul se topesc unul in celalalt (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”);
proiecţie; E: setting down, concentration; focusing;here stands for:samyama; S: MW572.1 (masculino) enfoque,
aplicación, concentración, fijación; ni (descender, penetrar) + √ās (dedicarse a algo, sentarse en quietud); nyāsāt
(masculino, ablativo, singular) III.25;Nyâsa aquí tiene el mismo significado que samyama; es la fijación de la atención en el
punto en que objeto y sujeto se funden (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”).;
sūkṣma(sukshma)(सू म): = R: MW1240.3 (masculin) subtil; fin; invisibil starea subtila;latenta;potentiala; starea
interiorizata, nemanifestata,embrionara a suflului;delicat (opus termenului sthūla:grosier); deriva de la √siv (a coase); 1) atomic,
invisibil cu organele senzoriale fizice (denota dimensiunea psihica sau interna a obiectului); 2) atom; I.44 - I.45 - III.25 - III.44;
sūkshmāh (masculin, nominativ, plural) II.10 - IV.13; sūkshmah (masculin, nominativ, singular) II.50; E: subtle; potential
form;latent;unmanifest; fine, short; latent; subtle state; at a subtle level; the embrionary state of breath ; S: MW1240.3
(masculino) sutil, fino, delicado (opuesto de sthūla); deriva de √siv (coser); 1) atómico, no visible físicamente (denota la
dimensión psíquica o interna del objeto); 2) átomo; I.44 - I.45 - III.25 - III.44; sūkshmāh (masculino, nominativo, plural) II.10 -
IV.13; sūkshmah (masculino, nominativo, singular) II.50;
vyavahita( य ्अव हत) = R: MW1033.1 (masculin) 1) distinct, separat, aparte; 2) obscur, ascuns; inaccesibil; occult; vi (divizat,
separat, indepartat) + ava (afara, indepartat, departe,distanta) + hita, deriva de la √dhā (a pune;a intinde;a aseza;a dispune);
III.25; vyavahitānām (masculin, genitivo, plural) IV.9; E: concealed; hidden; S: MW1033.1 (masculino) 1) distinto, separado,
aparte; 2) oscuro, escondido, oculto; vi (dividido, apartado, lejos) + ava (fuera, lejos, apartado) + hita, deriva de √dhā (poner,
colocar); III.25; vyavahitānām (masculino, genitivo, plural) IV.9;
viprakṛṣṭa (viprakrishta) ( व कृ ट) = R: MW975.1 (masculin) depărtat; distant ; afara, indepartat, departe,distanta; vi
(divizat, separat, indepartat) + pra (anterior unui lucru, inainte;in fata) + krishta, deriva de √krish (a trage;a perturba); III.25; E:
faraway; distant; S: MW975.1 (masculino) lejano, apartado, alejado, distante; vi (dividido, apartado, lejos) + pra (antes de algo,
delante) + krishta, deriva de √krish (trazar, dibujar); III.25;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

NOTE
Pravritti [ver YS 1.35] es un fenómeno mental especial, una especie de percepción divina o lo que podríamos llamar
una conciencia altamente sensible (Feuerstein, George "Encyclopedic Dictionary of Yoga").Pravritti es un concepto
filosófico muy importante, ya que es, con nivritti, uno de los dos modos de la acción justa (dharma);literalmente
significa "la actividad (vritti) perfecta y completamente orientada hacia tal o cual objeto (pra). Hay que prestar mucha
atención a que Patâñjali utiliza la palabra pravritti y no el término mas general de vritti; así la acción descrita es
"perfecta", es decir, "justa", "adecuada" y totalmente orientada hacia los objetos de los sentidos (Geenens, Philippe
"Viniyoga").
En anumâna (inferencia) se puede prolongar cada una de sus etapas, pero el proceso en si, en su integridad, no puede
ser prolongado debido justamente a su naturaleza discursiva y compuesta. El âgama, el vikalpa y el viparyaya
entregan, por decir así, a la mente de aquel que recibe la información, o de aquel en el cual se realiza la operación del
vikalpa o errónea, un producto mental. La mente puede detenerse en la captación de este producto mental pero el
âgama, el vikalpa y el viparyaya, en si, no pueden ser prolongados. El pratyaksha, percepción, comprende la
aprehensión de una realidad mental o material, o de vivencias o experiencias. Se trata de un acto instantáneo. Si la
mente se fija en un objeto percibido y el acto de percepción se prolonga, pratyaksha se convierte en pravritti—
pratyaksha. Si yo percibo un objeto sensorial o mental y no permito que se escape del foco de mi conciencia es un
acto de smriti—atención que puede prolongarse convirtiéndose de vritti en pravritti.
Cuando un samskâra se reactualiza, reaparece ante la conciencia el objeto percibido anteriormente. Si no se permite
que este objeto desaparezca tendremos un pravritti—smriti—atención aplicado al objeto recordado, y no un
pravritti—smriti—memoria que es instantáneo y no puede ser prolongado. La vritti nidrâ se observa que puede ser
prolongada convirtiéndose así en pravritti. Esta vritti no puede tener objeto (vishaya). La smriti—atención no puede
darse sin la percepción de un objeto cuya nodesaparición produce. La smriti—atención acompaña, pues, todo el
tiempo a la pravritti—pratyaksha y se da siempre con ella.Solo las vritti pratyaksha, smriti—atención y nidrâ pueden
convertirse en pravritti. Al carecer de objeto, la vritti nidrâ no puede ser tomada en cuenta en este sûtra, que se refiere
por tanto a la pravritti percepción (directa o recordada) de objetos materiales o mentales (Tola y Dragonetti,
"Yogasutras de Patanjali").
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.26]

YS 3.27. 3.27.  }   .


.3.27.-uvn}an<sUyeRs<ymat!
bhuvana- jñānaṃ sūrye saṃyamāt.
bhuvanajñānaṃ sūryasaṃyamāt // (26.1)
bhuvanajñāna sūrya-saṃyama
bhuvanajnanam suryesamyamat
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
R: Prin samyama asupra soarelui [surya: centrul solar ( unii comentatori cred ca este vorba de
hara sau de manipur chakra; punct in corp cunoscut ca poarta solara); altii considera ca este
vorba despre canalul solar subtil (nadis) drept (pingala)] (se realizeaza) cunoasterea (jnana)
universului ( bhuvana: regiunilor cosmice: a celor sapte taramuri; a sistemului solar; evolutiei si
involutiei cosmice; fiintelor vii; umanitatii ) ; E: By performing samyama on the Sun (surya: point
in the body known as the solar entrance) [is obtained] the knowledge of the universe( bhuvana:
solar system); F: En pratiquant samyama sur le soleil (surya: le point sur le corps connu comme
l'entrée solaire) [est acquise] la connaissance (jnana) des régions cosmiques (bhuvana).
S: Efectuando el control mental (samyama) sobre el sol (surya) (se logra) conocimiento
(jnānam) sobre el cosmos (bhuvana).

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


bhuvana (भुवन) = R: MW760.3 (neutru) 1) spatiu,cer,cosmos,lume, taram;lume; [in general cele 3 lumi : tri-bhuvana si
bhuvana-traya] pamant;terra [bhuvanakosha: invelisul,globul ori sfera pamantului]; cer;sistem solar;univers; 2) a fi viu; deriva
de la √bhū (a fi, a exista,a se transforma); YS 3.26; E: world [generally 3 worlds : tri-bhuvana and bhuvana-traya] but also 2
[see bhuvana-dvaya], or 7 [MBh. xii, 6924] or 14 [Bhartri.] earth [bhuvanakosha: the globe or sphere of the earth];solar
system; heaven [bhuvanâukas m. 'inhabitant of heaven', a god] n. a being, living creature, man, mankind RV. (rarely m.) the
world, earth ib. , cf. RTL. 102, n. 1);place of being, abode, residence AV. ŚBr. a house (for bhavana) L. causing to exist (=
bhāvana) Nir. vii, 25; water Naigh. i, 15; m. N. of a partic. month TS; of a Rudra VP; of an Āptya (author of RV. x, 157)
RAnukr. ;of a teacher of Yoga Cat.; of another man MBh; S: MW760.3 (neutro) 1) el espacio, el cosmos, el mundo, la tierra 2)
ser vivo; deriva de √bhū (ser, existir,convertirse,); III.26
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;
sūrya (surya) (सूय) = R: MW1243.2 (neutru) soare; deriva de la svar (cer); 1) canalul subtil (nadis) drept (pingala); surye
(masculin, locativ, singular) YS 3.26;asupra soarelui;centrului solar; punct in corp cunoscut ca poarta solara; E: sun;on the sun;
point in the body known as the solar entrance; S: MW1243.2 (neutro) sol; deriva de svar (cielo); 1) canal sutil derecho
(pingala); surye (masculino, locativo, singular) YS 3.26
saṃyama (samyama) (संयम) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; termen tehnic care
desemneaza practica dharana (concentrarii), dhyana (meditatiei) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica );procesul
in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta
cu Constiinta Cosmica; autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, complet;intreg) + yama, deriva
de la √yam (a se abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa subjugare, autocontrol total; 2)
practica continua a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a identificarii complete (samādhi) asupra aceluiasi obiect;
samyamah (masculin, nominativ, singular) YS 3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS
3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS 3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: a technical term meaning the practice of dharana, dhyana and
samadhi in a single process;the three phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of
mind; perfect mastery,constraint, perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB
11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the
senses, self-control Mn. MBh. &c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the
last three limbs(anga)stages in Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh
suppression, i.e. destruction (of the world) Pur F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S:
MW1112.1 (masculino) control, mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener,
restringir); 1) control mental, concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de
concentración (dhārana), meditación (dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah
(masculino, nominativo, singular) III.4; samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 -
III.41 - III.42 - III.44 - III.52;

Comentarii/Commentary:

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)


(Vivarana) Efectuando samyama en el sol, se percibe directamente toda la extensión del cosmos.
(Vivarana) El comentador explica cómo sería éste bajo la aceptada autoridad de los purânas.

La exploración del sol, el cuerpo celeste en el centro del sistema solar, proporciona conocimiento global del sistema,
es decir, explorar el centro de un sistema conduce a un conocimiento general del mismo. En la tradición hindú, el
sol, Sûrya, es uno de los dioses. Los hindúes rezan al sol para lograr un conocimiento global del cielo y de su
mitología —los siete mundos, conectados a los siete centros energéticos del cuerpo (chakra). A nivel humano el sol
se halla en el corazón. Este aforismo y el III.34 están, por tanto, relacionados. Según la tradición hindú, el sol
simboliza al hombre, y la luna a la mujer. Explorando el sol, exploramos el aspecto masculino del ser humano o el
polo masculino de una pareja. De acuerdo con otras tradiciones, el lado derecho del cuerpo es solar y el izquierdo
lunar. En consecuencia, explorar el sol consiste en explorar el lado derecho del cuerpo. Por último, en astrología, la
presencia del sol en una casa es otro ámbito de investigación (Bouanchaud, Bernard “The Essence of Yoga”).

—Algunos afirman que el sol de que se trata es la luminaria de nuestro sistema, mientras que, según otros (influidos
verosímilmente por el tantrismo), se trata de un punto preciso (y sutil) del cuerpo. El objeto de estudio es diferente
de una explicación a la otra, la consecuencia es forzosamente también diferente. No es posible, pues, tener una idea
clara y distinta, ni del siddhi, ni tampoco del objeto de estudio propuesto (Geenens, Philippe “Viniyoga”).
[RO] Cunoaşterea sistemului solar are trei părţi:
1. Structura sistemului solar, care constituie un tot în Cosmos.
2. Aranjamentul stelelor în grupe numite galaxii.
3. Legea care guvernează mişcarea planetelor şi stelelor.
Această cunoaştere poate fi dobândită practicând samyama asupra soarelui. Cuvântul "soare" poate
însemna diferite lucruri, cum ar fi surya nadi, sushumna, soarele fizic ş.a.m.d. În timpurile vechi, tehnicile
actuale ale astronomiei nu erau disponibile, şi cu toate acestea, rishis (cei care au experimentat în mod
direct aproape toate subiectele discutate în Agamas) erau capabili să calculeze foarte corect diferite
evenimente astronomice.Ei ar fi putut ajunge la extraordinarele lor descoperiri numai în două feluri. Ori ei
şi-au dezvoltat minţile prin samyama (identificare), ori au construit un aparat, asemănător cu un telescop,
altfel ei n-ar fi fost capabili să facă calcule atât de corecte. Nu ştim dacă ei au folosit vreun aparat, deci
înclinăm să credem că această cunoaştere a fost dobândită prin samyama asupra soarelui. Când încercaţi să
faceţi samyama asupra soarelui fizic, sau asupra imaginii lui mentale, deveniţi treptat capabili să localizaţi
soarele microcosmosului din voi, ceea ce se întâmplă în ekagrata (focalizare). Atunci când aţi devenit
capabili să faceţi asta, veţi afla totul despre structura şi aranjamentul Universului, ca şi despre legea care îl
guvernează.
[ in alte variante apare in pozitia: YS 3.27]
YS 3.28. 3.28.   } .
.3.28.cNÔetaraVyUh}anm!
candre tārā-vyūha-jñānam.
candre tārāvyūhajñānam // (27.1)
candra tārā-vyūha-jñāna
chandre taravyuhajnanam
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
R: [Prin samyama] asupra chandra(luna; locul unde se pastreaza tezaurul aranjarii stelelor si a
taramurilor; centrul lunar; punct in corp cunoscut ca poarta lunara) [se realizeaza]
cunoasterea(jnana) asezarii (vyuha : aranjarii ; distributiei; pozitiei) stelelor (tara: taramurilor);
E: [By samyama] on the chandra (moon; the lunar entrance) [comes] the knowledge(jnana) of
the arrangement (vyuha) of stars (tara: worlds) ;
F: [Par la pratique de Samyama] sur chandra(la lune ;l'entrée lunaire dans le corps) [est acquise]
la connaissance(jnana) de l'arrangement (vyuha) des étoiles(tara).
S: [Efectuando samyama] sobre chandra (la luna ) [se logra] conocimiento(jnana) sobre el
ordenamiento (vyuha) estelar (tārā);

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


candra(च ): = R: MW386.3 (masculin) luna (corp ceresc); luna;tezaurul unde se pastreaza tezaurul aranjarii stelelor si a
taramurilor; centrul lunar; punct in corp cunoscut ca poarta lunara ;deriva de la √cand (a straluci); candre (masculin, locativ
singular) III.27;E: moon;the lunar entrance; F: la lune ; l'entrée lunaire dans le corps; S: MW386.3 (masculino) luna; deriva de
√cand (brilar); candre (masculino, locativo singular) III.27
tārā (tārā) (तारा): = R: MW443.3 (femenino) stea;taram; deriva de la √tri (a intersecta, a trece; a se petrece;a se intampla);
III.27; E: star; S: tārā MW443.3 (femenino) estrella; deriva de √tri (cruzar, pasar); III.27
vyūha( यूह): = R: MW1041.1 (masculino) organizare, ordonare, aranjament; dispunere, sistem; deriva de la √yūh (a
distribui, a plasa;a aseza;a dispune); III.27 - III.29; E: arrangement ; S: vyūha MW1041.1 (masculino) organización,
ordenamiento, disposición, sistema; deriva de √yūh (distribuir, colocar, disponer); III.27 - III.29;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

Comentarii/Commentary:
[RO] Prin realizarea lui samyama asupra Lunii, se poate cunoaşte poziţia stelelor. Dacă vreţi să cunoaşteţi
mişcarea lor absolută şi relativă, trebuie să faceţi samyama (identificare) asupra Stelei Polare YS 3.29.

Cunoasterea cursului stelelor (universului) /The knowledge of the movements of stars/


La connaissance de mouvements des étoiles/El conocimiento del movimiento de las estrellas
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.28]
YS 3.29. 3.29.   } .
.3.29.ØuvetÌit}anm! .
dhruve tad-gati- jñānam
dhruve tadgatijñānam // (28.1)
dhruva tad-gati-jñāna
dhruve tad gati jnanam
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
R: [Prin samyama ] asupra druva (steaua polara; steaua fixa), este realizata cunoasterea (jnana)
cursului (gati: traiectoriei, mersului) acelora(tad) [stelelor; universului];
E: [By performing samyama] on the pole-star (druva) [comes]the knowledge(jnana) of
their(tad)[stars] movements (gati);
F: [Par la contrainte (samyama)] sur l'étoile polaire(druva), [on peut acquérir] la
connaissance(jnana) de leurs (tad) mouvements (gati)[le cours des étoiles];
S: [Efectuando samyama] sobre la estrella polar (dhruva) [se puede obtener] el
conocimiento(jnana) sobre del movimiento (gati) de eso(tad) [de las estrellas];
Nota: [Prin samyama (identificare)] asupra druva (steaua polara; steaua fixa, axiala; punctul de
reper al miscarilor corpurilor ceresti; punct in corp cunoscut ca centrul cercurilor;
cunoasterea macrocosmosului e dezvaluita prin cunoasterea microcosmosului interior in care
este oglindit holografic intregul) este realizata cunoasterea (jnana) cursului (gati : traiectoriei,
mersului universului) acelora(tad) [stelelor]
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):

dhruva( ुव) = R: MW521.3 (masculin) imutabil, fix, permanent, ferm; deriva de la √dhri (a retine, a mentine, a a purta,a
sustine); 1) steaua polara; steaua fixa, axiala; punctul de reper al miscarilor corpurilor ceresti;punct in corp cunoscut ca centrul
cercurilor; cunoasterea macrocosmosului e dezvaluita prin cunoasterea microcosmosului interior in care este oglindit holografic
intregul; dhruve (masculin, locativ singular) III.27; E: polestar ; F: l'étoile polaire; S: MW521.3 (masculino) inmutable, fijo,
permanente, firme; deriva de √dhri (retener, mantener, soportar); 1) estrella polar; dhruve (masculino, locativo singular) III.27;
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; 2) (demostrativ) acesta,acela, acea; aceluia;acelora 3)
(posesiv) al lui;al lor, al sau; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 -
IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 -
III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these; F: leurs;cela; S: MW434.1 (indeclinable) 1)
(relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 -
II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj-
MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenino, nominativo,
plural) I.46;
gati(ग त ्) = R: MW347.3 (femenin) curs, traiectorie, mers; mişcare;curgere; a calatori;cursul(galactic);mersul (universului);
deriva de la √gam (a merge); 1) proces; II.49 - III.28;E: flow ;of movement; F: mouvement;marche;allure;cours; S: MW347.3
(femenino) curso, trayectoria, movimiento, recorrido; deriva de √gam (ir); 1) proceso; II.49 - III.29(28);
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience ; F:
connaissance; S: MW426.1 (neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento,
comprensión, experiencia; 2) intuición; 3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro,
nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54;
jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

Comentarii/Commentary:
[RO] Rishis(inteleptii hindusi) ştiau o mulţime de lucruri foarte exacte despre stele şi corpuri cereşti. Aceasta se datora
probabil faptului că ei au realizat samyama asupra lui surya, chandra şi asupra Stelei Polare.

[in alte variante apare in pozitia: YS 3.29]

YS 3.30. 3.30.  } .


.3.20.nai-c³ek ayVyUh}anm!
nābhi-cakre kāya- vyūha – jñānam.
nābhicakre kāyavyūhajñānam // (29.1)
nābhicakra kāya-vyūha-jñāna
nabhi-chakre kaya-vyuha-jnanam
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
[DM]R: [Prin samyama] asupra centrului energetic subtil(chakra) ombilical(nabhi) [se realizeaza]
cunoasterea (jnana) alcatuirii (vyuha) corpului(kaya) [ propriu ori al altor oameni];
E: [By performing Samyama] on the navel(nabhi) subtle center or wheel (chakra) [comes]
knowledge(jnana) of the organization (vyuha) of the body (kaya). F: [Par la pratique de Samyama]
sur le vortex ombilical ou le plexus du nombril(nabhi) advient la connaissance (jnana) de la
constitution (vyuha) du corps(kaya). [dissipe la peur et apporte la sagesse]. S: [Efectuando
samyama] sobre el centro energético(chakra) del ombligo (nabhi) [se logra] conocimiento (jnāna)
sobre la constitución (vyūha) del cuerpo (kāya);
Note: Cunoasterea(jnana) alcatuirii corpului propriu ori al altor oameni (kaya-vyuha) [care se
refera la distributia organelor grosiere si subtile:chakra (centre subtile ale corpului
energetic),nadis (canale subtile;meridiane de acupunctura)] (se realizeaza) prin samyama
(identificare) asupra centrului energetic subtil (chakra) ombilical(nabhi) [poarta tuturor nadis si
"radacina"-puntea de legatura dintre regnul animal si cel vegetal, care functioneaza in planul
invelisului energetic pranamaya kosha ("cordonul de argint" in cursul calatoriilor astrale) si
material anamayakosha ("cordonul ombilical"in cursul vietii embrionare)] se afla in buric (nabhi)
centrul de greutate si "axul initial" al rotii corpului];
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
nābhi(nabhi) ( ना भ) = R: MW535.3 (femenin) punct central, buric; ombilic; deriva de la nābh (deschidere, gaura, fisura);
centrului energetic subtil (chakra) ombilical (nabhi) ;poarta si "radacina" tuturor nadis (canale energetice subtile;meridiane de
acupunctura); puntea de legatura dintre regnul animal si cel vegetal; centru energetic care functioneaza atat in planul invelisului
energetic (pranamaya kosha)["cordonul de argint"- in cursul calatoriilor astrale] cat si in plan material (anamayakosha)
["cordonul ombilical in cursul vietii embrionare se afla tot in buric(nabhi) centrul de greutate si "axul initial" al rotii corpului];
YS 3.29; E: navel; solar plexus; navel chakra; F: nombril; le vortex ombilical; S: MW535.3 (femenino) punto central,
ombligo; deriva de nābh (abertura, agujero, rendija); III.29
cakra (chakra) (च ) = R: MW580.3 (neutru) roata, cerc; centru; deriva de la √kri (a face,a reprezenta) sau de la de √car
(a merge, a se misca); 1) centre subtile ale corpului energetic; nodul sau centrul subtil al corpului energetic unde se concentreaza
energia primordiala; cakre (neutru, locativ singular) III.29; E: wheel, circle; center; plexus;lotus;subtle energy center; F:
plexus;centre d’une roue;centre d’énergie dans le corps subtil; mouvement circulaire; S: MW580.3 (neutro) rueda, círculo;
deriva de √kri (hacer, representar) o de √car (ir, mover); 1) nudo o centro corporal donde se concentra la energía primordial;
cakre (neutro, locativo singular) III.29;
kāya (kaya) (काय) = R: MW274.1(masculin) corp, ansamblu; deriva de la √ci (a reuni, a uni); II.43 - III.21 - III.29 - III.42 -
III.45 - III.46; E: body; F: corps; S: MW274.1(masculino) cuerpo, ensamblaje; deriva de √ci (reunir, juntar); II.43 - III.21 -
III.29 - III.42 - III.45 - III.46;
vyūha (vyuha) ( यूह): = R: MW1041.1 (masculino) organizare, alcatuire;ordonare, aranjament; dispunere, sistem; deriva de
la √yūh (a distribui, a plasa;a aseza;a dispune); III.27 - III.29; E: arrangement ; organization; anatomy and physiology; F:
distribution; forme; constitution; S: vyūha MW1041.1 (masculino) organización, ordenamiento, disposición, sistema; deriva de
√yūh (distribuir, colocar, disponer); III.27 - III.29;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; F:
connaissance; S: MW426.1 (neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento,
comprensión, experiencia; 2) intuición; 3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro,
nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54;
jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;

Comentarii/Commentary:

Capacitati extraordinare (siddhis) si centrele energetice subtile (chakras)


Siddhis and the Chakras
vedeti si: YS 4.36
from:http://skyboom1.tripod.com/index27.html
Suntem un microcosmos, dupa chipul si asemanarea macrocosmosului. Nous somme un microcosme à l’image du
macrocosme .
Samyama asupra centrelor energetice subtile(chakra) confera capacitati extraordinare specifice de cunoastere si de
actiune (puteri divine)
Aceste centre (chakra) sunt situate pe traseul circulatiei energiei subtile(prana), care se desfasoara in corpul nostru
energetic(pranamaya kosha) prin canale specifice numite nadis .

Chakras are sometimes called "Wheels of the Mind". Chakras are energy centers that are interelated with the
autonomous, parasympathetic and and sympathetic nervous systems.

Each individual perceives and understands life through the perspective of the chakra in which he feels the
most comfortable relating from. This is called the "Point of Awareness". In a sense the chakra of the primary
point of awareness colours the experience. It is like a filter on a camera, contributing to "Maya" which in the
ancient sense of the word was not illusion but rather a faulty or filtered perception of reality as presented by
the senses. Knowledge is lacking for acurate perception or interpretation. When the point of awareness-the
presiding state of consciousness-and kundalini merge in the upper chakras, enlightenment experiences occur.
Sometimes they are permanent, sometimes not. If the force of this merging is intense enough it will lead to a
genetic restructuring of the brain and ultimately enlightenment such as that which occurs with deep and
profound insight. The Point of Awareness of most humans is in the lower 3 chakras-the majority of us dwell in
Manipura or the third chakra. However there are yoga and meditation techiniques that can slowly and safely
raise the Point of Awareness if practiced daily. Chakras respond to certain sounds and smells in the same
manner that you respond to your name. Each chakra has sound that can be chanted while focusing upon it
image that will help to move the Point of Awareness. For example, the sound that Ajna chakra(the brow
chakra) responds to is "Aum". This practice of elevating the Point of Awareness is best done as if one is
climbing a ladder. For example if the Point of Awareness is in the second chakra, one would focus on the third
chakra and raise the awareness to that level for some time before proceeding to the forth chakra. Once the
awareness has stabilized in that chakra (and it will in general take at least 45 days) it is time to work on and
discover the next chakra. In helping to determine one's own Point of Awareness if you cannot see or sense
your dominate chakra, you can consider your temperament, desires and obstacles, and you can consider your
sleeping patterns and position in which you sleep.

Siddhi Powers are sometimes gained by focusing on various chakras causing an activation of that specific
energy center. Siddhi powers are sometimes experienced as a result. . When Kundalini is awakened it passes
on from Muladhara to Sahasrara through all the Chakras. At every centre to which the Yogi directs the
Kundalini, he experiences a special form of Ananda (Bliss) and gains special Siddhis (psychic powers) and
knowledge. He enjoys the Supreme Bliss when Kundalini is taken to Sahasrara Chakra

Some effects of meditation on the various chakras are as follows:

Siddhi Powers are sometimes gained by focusing on various chakras causing an activation of that specific
energy center.

Short overview of the advantages of meditating on the chakras:

Muladhara: one becomes healthy, without any disease and anything you say becomes effective (Bak-Siddha)
Svadhisthana: one acquires devotion, relief from any diseases, and to power to dominate other people.
Manipura: one gets cured of any diseases, and acquires lots of wealth, and gains power to destroy.
Anahata: One gets immense divine power and miracles (Asta Shiddhi, or Asta Oisarjya).
Vishuddha: one is able to break the shackles of death, and infirmity of old age.
Ajna: one sees the glow of his soul's reflection, and achieves nirvana.
Sahasrara: one transforms into divine.
Lalana: one can cure insanity, fever colic, headache and laziness.
Guru: One gains every desire, and divine knowledge is revealed. (Ajna command wheel or guru chakra)
http://www.beyondweird.com/ck/index.htm
The Benefits of Meditating on the Chakras

according to the Sanskrit text Sat-Chakra-Nirupana by Purnananda Sawmi (circa 1577)

Muladhara:

By meditating thus on Her who shines within the Muladhara Chakra, with the luster of ten million Suns, a
man becomes Lord of speech and King among men, and an Adept in all kinds of learning. He becomes ever
free from all diseases, and his inmost Spirit becomes full of great gladness. Pure of disposition by his deep and
musical words, he serves the foremost of the Devas.

Svadhisthana:

He who meditates upon this stainless Lotus, which is named Svadisthana, is freed immediately from all his
enemies, such as the fault of Aha kara (passions) and so forth. He becomes a Lord among Yogis, and is like the
Sun illumining the dense darkness of ignorance. The wealth of his nectar-like words flows in prose and verse
in well-reasoned discourse.

Manipura:

By meditating on this Navel Lotus the power to destroy and create (the world) is acquired. Vani (the element
of Fire) with all the wealth of knowledge ever abides in the lotus of His face.

Anahata:

He who meditates on this Heart Lotus becomes like the Lord of Speech, and like Ishvara he is able to protect
and destroy the worlds. Foremost among Yogis, he is ever dearer than the dearest to women, He is pre-
eminently wise and full of noble deeds. His senses are completely under control. His mind in its intense
concentration is engrossed in thoughts of the Brahman. His inspired speech flows like a stream of (clear)
water. He is like the Devata (=celestial being) who is the beloved of Lakshmi (=goddess of fortune and wealth)
and is able at will to enter another's body.

Vishuddha:

He who has attained complete knowledge of the Atma (Brahman) becomes by constantly concentrating his
mind (Chitta) on this Lotus a great Sage, eloquent and wise, and enjoys uninterrupted peace of mind. He sees
the three periods, and becomes the benefactor of all, free from disease and sorrow and long-lived, and, like
Hamsa (=the white swan, symbolizing the divine spirit, or the liberated Self), the destroyer of endless dangers.
The Yogi, his mind constantly fixed on this Lotus, his breath controlled by Kumbhaka (refers here to breath
retention), is in his wrath able to move all the three worlds. Neither Brahma nor Vishnu, neither Hari-Hara
nor Surya nor Ganapa is able to control his power (resist Him).

Ajna:

The excellent Sadhaka (=spiritual seeker), whose Atma (=Self) is nothing but a meditation on this Lotus, is
able quickly to enter another's body at will, and becomes the most excellent among Munis (=Sages), and all-
knowing and all-seeing. He becomes the benefactor of all, and versed in all the Sastras (Vedic scriptures). He
realizes his unity with the Brahman and acquires excellent and unknown powers. Full of fame and long-lived,
he ever becomes the Creator, Destroyer, and Preserver, of the three worlds.

Sahasrara:

That most excellent of men who has controlled his mind and known this place is never again born in the
Wandering, as there is nothing in the three worlds which binds him. His mind being controlled and his aim
achieved, he possesses complete power to do all which he wishes, and to prevent that which is contrary to his
will. He ever moves towards the Brahman. His speech, whether in prose or verse, is ever pure and sweet.

Muladhara chakra situata in zona radacina

Muladhara Chakra is located at the base of the spinal column. It lies between the origin of the reproductory organ and
the anus. It is just below the Kanda and the junction where Ida, Pingala and Sushumna Nadis meet. Two fingers
above the anus and about two fingers below the genitals, four fingers in width is the space where the Muladhara
Chakra is situated. This is the Adhara Chakra (support) as the other Chakras are above this. Kundalini, which gives
power and energy to all the Chakras, lies at this Chakra. Hence this, which is the support of all is called Muladhara or
Adhara Chakra.

THE MULADHARA AND KUNDALINI

From this Chakra four important Nadis emanate which appear as petals of a lotus. The subtle vibrations that are made
by each Nadi are represented by the Sanskrit letters: v:ö S:ö \:ö and s:ö (vaü, ÷aü, ùaü, and saü.). The Yoni that is in
the centre of this Chakra is called Kama and it is worshipped by Siddhas. Here Kundalini lies dormant. Ganesa is the
Devata of this Chakra. The seven underworlds: Atala, Vitala, Sutala, Talatala, Rasatala, Mahatala and Patala Lokas
are below this Chakra. This Chakra corresponds with Bhu Loka or Bhu-Mandal, physical plane (region of earth).
Bhuvah, Svah or Svarga, Maha, Jana, Tapa and Satya Lokas are above this Chakra. All the underworlds refer to some
minor Chakras in the limbs which are controlled by the Muladhara Chakra. That Yogi, who has penetrated this
Chakra through Prithvi Dharan, has conquered the Prithvi Tattva. He has no fear of death from earth. Prithvi is of
yellow colour. The golden Tripura (fire, sun and moon) is termed the ‘Bija’. It is also called the great energy (Param
Tejas) which rests on the Muladhara Chakra and which is known as Svayambhu Linga. Near this Linga is the golden
region known as Kula and the presiding deity is Dakini (Shakti). Brahma Granthi or the knot of Brahma is in this
Chakra. Vishnu Granthi and Rudra Granthi are in the Anahata and Ajna Chakras. l:ö (laü) is the Bija of Muladhara
Chakra.
Muladhara -"Foundation" or Root Chakra-Darduri Siddhi or Frog Jump Siddhi can occur. Can rise in the air by
various degrees. Whatever one thinks will happen. There is memory of past life experiences. Security, inner purity,
softness of the voice, the burning of all negative karma. The mind is conquered and success is easily obtained. Many
obstacles are annihlated. When the Point of Awareness is in Muladhara there will be great anger, and often clenched
fists and tightened jaw. There may be violent or angry behavior often based on insecurity and fear. Security is of
utmost importance when awareness is in Muladhara, as is sleep and food. Discomfort is not tolerated well. Muladhara
sleeping pattern is often between ten & twelve hours, usually on the stomach.
http://www.yoga-age.com/modern/kun4.html
The wise Yogi, who concentrates and meditates on the Muladhara Chakra, acquires the full knowledge of Kundalini
and the means to awaken it. When Kundalini is awakened, he gets Darduri Siddhi, the power to rise from the ground.
He can control the breath, mind and semen. His Prana enters the middle Brahma Nadi. All his sins are destroyed. He
acquires knowledge of the past, present and future. He enjoys the natural Bliss (Sahaja Ananda).

Svadhistana chakra
Svadhishthana Chakra is located within the Sushumna Nadi at the root of the reproductory organ. This
corresponds to Bhuvar Loka. This has control over the lower abdomen, kidneys, etc., in the physical body.
Jala Mandal (region of water—Apa Tattva) is here. Within this Chakra there is a space like a crescent moon
or the form of a conch or Kunda flower. The presiding deity is Lord Brahma and Devata is Goddess Rakini.
Bijakshara v:ö (vaü), the Bija of Varuna, is in this Chakra. The colour of the Chakra is pure blood-like red or
the colour of Sindura (vermilion). From this centre six Yoga Nadis emanate, which appear like the petals of a
lotus. The vibrations that are produced by the Nadis are represented by the Sanskrit letters:—b:ö B:ö m:ö y:ö
rö l:ö (baü bhaü maü yaü raü and laü).

Svadistana or "Dwelling Place of the Self" is often called the Second Chakra-Charisma, psychic powers,
control of the senses is gained as is creative abilty. There is freedom from jealousy, greed, lust and anger.
Relationships are perfected and there is a sense of deep inner peace- a flow. When the Point of Awareness is in
Svadistana one may live in a fantasy world-thinking himself to be a king, a savior, invaluable, famous, a
destroyer of evil, a reincarnation of a great being, superhuman or perhaps even an alien. He has high self
esteem and is often very chivalrous. He may be artistic or love art, acting and costume. Desire for physical
sensations, lust and fantasy are the obstacles as are restlessness, anxiety, confusion and delusion. Svadistana
sleeping pattern is 8-10 hours often sleep in almost a fetal position.
He who concentrates at this Chakra and meditates on the Devata has no fear of water. He has perfect control
over the water element. He gets many psychic powers, intuitional knowledge and a perfect control over his
senses. He has full knowledge of the astral entities. Kama, Krodha, Lobha, Moha, Mada, Matsarya and other
impure qualities are completely annihilated. The Yogi becomes the conqueror of death (Mrityunjaya).

Manipura chakra (lit.:“nestemata din cetate;littéralement “le joyau dans la cité”)


Manipura is the third Chakra from the Muladhara. It is located within the Sushumna Nadi, in the Nabhi
Sthana (region of navel). This has its corresponding centre in the physical body and has control over the liver,
stomach, etc. This is a very important centre. From this Chakra emanate ten Yoga Nadis which appear like
the petals of a lotus. The vibrations that are produced by the Nadis are represented by the Sanskrit letters:—
Rö Zö N:ö t:ö T:ö dö D:ö n:ö p:ö Pö (óaü óhaü õaü taü thaü daü dhaü naü paü and phaü). The Chakra is of
the colour of dark clouds. Within there is a space triangular in form. It is the Agni Mandala (region of fire—
Agni Tattva). The Bijakshara rö (raü), the Bija of Agni, is here. The presiding deity is Vishnu and Goddess is
Lakshmi. This Chakra corresponds to Svah or Svarga Loka and to Solar Plexus in the physical body.
Manipura or "City of Gems" is the Third Chakra- Patala Siddhi or the Giver of Constant Happiness may
occur. Disease is conquered. The Fire of Life burns brilliantly and there is excellent health and vitality. Time is
conquered and he can become very long lived. He can discover cures for diseases and medicines, and there is a
deep understanding of physiology. Egotism is gone. There can be the power to create and destroy, to make
gold and find hidden treasures. Obstacles when Point of Awareness is in Manipura are a great desire for
personal power, fame and recognition. There is a desire to manage or control others. When the Point of
Awareness is in Manipura one will generally sleep 6-8 hours a night, often on the back. Most of adult
humanity dwells in Manipura.
The Yogi who concentrates at this Chakra gets Patala Siddhi, can acquire hidden treasures and will be free
from all diseases. He has no fear at all from Agni (fire). “Even if he is thrown into the burning fire, he remains
alive without fear of death.”, (Gheranda Samhita).

Anahata chakra qui preside à l’ouverture, à la purification du cœur


Anahata Chakra is situated in the Sushumna Nadi (Sukshma centre). It has control over the heart. It
corresponds to the Cardiac Plexus in the physical body. This corresponds to Mahar Loka. The Chakra is of
deep red colour. Within this Chakra there is a hexagonal space of smoke or deep black colour or the colour of
collyrium (used for the eyes). This chakra is the centre of Vayu Mandal (region of air, Vayu Tattva). From
here 15 Yoga Nadis emanate. The sound that is produced by each Nadi is represented by the following
Sanskrit letters:—kö K:ö g:ö G:ö {ö c:ö Cö j:ö J:ö W:ö Xö Yö (kaü khaü gaü ghaü ïaü caü chaü jaü jhaü ¤aü
ñaü and ñhaü). The Bijakshara y:ö (yaü), the Bija of Vayu, is here. The presiding deity is Isha (Rudra) and
Devata is Kakini. In the Muladhara Chakra there is Svayambhu Linga and in Anahata Chakra we have Bana
Linga. Kalpa Vriksha, which gives all the desired things, is here. Anahata sound, the sound of Shabda
Brahman, is heard at this centre. When you do Sirshasana for a long time, you can distinctly hear this sound.
Vayu Tattva is full of Sattva Guna. Vishnu Granthi is in this Sthana.
Anahata or "Unstricken" is the Fourth or Heart Chakra-gives knowledge of past present and future.
Clairaudience and clairvoyance often occurs. There is awareness of one's karma. The effects of meditating on
Anahata are considered to be esoteric. It is to be experience for oneself. When the kundalini and Point of
Awareness meet in Anahata, the enlightenment experience of seeing God in everything (not a concept but the
actual seeing)occurs. It is the state of a saint, prophet or mystic. There is a deep love of sound. Obstacles in
Anahata are experiences of purgatory or spirit realms, restless wondering, boredom and emotional
disturbance and fear. He may become a "spiritual window shopper" jumping from one tradition to
anotherseeking liberation from his restlessness, lonliness or boredom. The Anahata sleeping pattern is often 4-
6 hours a night sleeping on the left side.
He who meditates on this Chakra has full control over Vayu Tattva. He gets Bhuchari Siddhi, Khechari
Siddhi, Kaya Siddhi, etc., (flying in air, entering the body of another). He gets cosmic love and all other divine
Sattvic qualities.

Vishuddha chakra qui libère l’énergie de la parole http://www.yoga-age.com/modern/kun4.html


Vishuddha Chakra is situated within the Sushumna Nadi at the base of the throat, Kantha-Mula Sthana. This
corresponds to Janar Loka. It is the centre of Akasa Tattva (ether element). The Tattva is of pure blue colour.
Above this, all other Chakras belong to Manas Tattva. The presiding deity is Sadasiva (Isvara Linga), and the
Goddess is Shakini. From this centre emanate 16 Yoga Nadis which appear like the petals of a lotus. The
vibrations that are produced by the Nadis are represented by the 16 Sanskrit vowels:—Aö A:ö Eö Iö uö Uö ?ö
@ö ;ö =ö Oö Oðö A:ðö A:òö Aö AH (aü àü iü ãü uü åü çü éü ëü íü eü aiü oü auü aü and aþ). Akasa Mandal
(the region of ether) is round in shape like the fullmoon. The Bija of Akasa Tattva hö (haü) is in this centre. It
is of white colour. This Chakra corresponds to Laryngeal plexus in the physical body.

The concentration on the Tattva of this Chakra is called Akasa Dharana. He who practises this Dharana will
not perish even in Pralaya. He attains the highest success. He gets the full knowledge of the four Vedas by
meditating on this Chakra. He becomes a Trikala Jnani (who knows the past, the present and the future).

Vishuddhi ("Pure") Throat Chakra-Calmness Serenity, Purity, great command of speech and and
understanding of dreams and philosophy. Master of the entire self. No longer a slave to the mind. Reasoning
rises above the heart. He has broken the knot of compassion, of attachment to spiritual orders and to ancient
ways. This chakras relates to the "Chit" or Cosmic Consciousness. Only knowledge is sought. Obstacles of the
Point of Awareness in Vishuddhi are negative intellect which can occur from using knowledge unwisely. The
one whose awareness is in Vissudhi generally sleeps from 4-6 hours. When the Point of Awareness and
kundalini meet in Vishuddhi, the enlightenment experience common to Taoism occurs. It is a state of non-
judgement where the commentary of the mind ceases. There is no interference with the experience. Reality
presents itself as it is.

Ajna chakra qui donne une vision claire


Ajna or the command wheel. This chakra is the third eye. The chakra is referred to as the command wheel or guru
chakra because this is the psycho-energetic centre through which telepathic communications from the guru are
received. Seenas a two petalled lotus. At this level the aspirant has moved beyond the five elements.
Ajna Chakra is situated within the Sushumna Nadi and its corresponding centre in the physical body is at the
space between the two eye-brows. This is known as Trikuti. The presiding deity, Paramasiva (Shambhu), is in
the form of Hamsa. There is Goddess Hakini (Sakti}. Pranava xdvng (Om) is the Bijakshara for this Chakra.
This is the seat of the mind. There are two petals (Yoga Nadis) on each side of the lotus (Chakra) and the
vibrations of these Nadis are represented by the Sanskrit letters:—xdvng (Ham) and (Ksham). This is the
Granthi Sthana (Rudra Granthi). The Chakra is of pure white colour or like that of the fullmoon (on the
Purnima day). Bindu, Nada and Sakti are in this Chakra. This Chakra corresponds to Tapo-Loka. The
corresponding centre in the physical body is at the Cavernous Plexus.
Ajna ("Authority" or "Unlimited Power") Brow Chakra- One receives benefits of all the chakras while
meditation on Ajna. Past life karma is destroyed and there is freedom from all conditioning. There is a
freedom from attachments and appeasement of obsessions and desires. A continuous state of samadhi ( an
experience of realized non-duality) may occur. There are visions of the past, present and future. Whatever is
desired comes true. All internal and external changes no longer cause suffering. When the kundalini and Point
of Awareness meet here, the state of enlightenment common to Buddhism is experienced. It is the state of non
judgement of the previous chakra coupled with the realization of the dependently arising nature of the
Universe. The entire Universe is seen in whatever is viewed. It is the quintessential "To see the Universe in a
grain of sand." There is an appeasement of all obsessions. Those with the Point of Awareness in Ajna in Ajnea
sleep little. Two hours or so a night. The sound that this chakra responds to is "Aum" chanted repeatedly in a
specific way. And while it is perhaps instinctive for the seeker to want to immediately start working on this
chakra, as the benefits meditating on all the chakras are experienced, be aware that it has long been observed
chanting "Aum" repeatedly will transform a householder (homeowner) into a sanyasi (one who has renounced
the world) or a beggar. It means this practice may impact your dwelling, family and possessions.
He who concentrates at this centre destroys all the Karmas of the past lives. The benefits that are derived by
meditation on this Chakra cannot be described in words. The practitioner becomes a Jivanmukta (liberated
man while living). He acquires all the 8 major and 32 minor Siddhis. All Yogis and Jnanis too concentrate to
this centre on the Bijakshara, Pranava ! (OM). This is called Bhrumadya Drishti (gaze at the space between
the two eye-brows)..

Sahasrara chakra le lotus aux mille pétales, dont l’ouveture permet l’état d’unité
Sahasrara ("Thousand Petaled" or also called Shunya meaning "Empty" or "Void")-The plane of happiness.
There is no activity of the mind, no knower, no knowledge, nothing to be known. Knowledge, knower and
known become one. There is liberation of the senses. Emotions and desires dissolve. Union is attained. There is
no sense of seperate existence as long as in physical body. All siddhis are obtained, but this individual has no
desire to use those siddhis. When the Point of Awareness and kundalini merge at Sahasrara enlightenment
experience common to Hinduism is experienced. There is no separation between the experience and the
experiencer. You are what you see. The ancients called this state "Aham Bramhasmin.", meaning "I am That"
or "I am this whole process called the Universe."
Sahasrara Chakra is the abode of Lord Siva. This corresponds to Satya Loka. This is situated at the crown of
the head. When Kundalini is united with Lord Siva at the Sahasrara Chakra, the Yogi enjoys the Supreme
Bliss, Parama Ananda. When Kundalini is taken to this centre, the Yogi attains the superconscious state and
the Highest Knowledge. He becomes a Brahmavidvarishtha or a full-blown Jnani.
The word Sahasradala-Padma denotes that this Padma has 1000 petals. That is, one thousand Yoga Nadis
emanate from this centre. There are different opinions about the exact number of petals. It is quite sufficient if
you know that innumerable Nadis proceed from this centre. As in the case of other Chakras, the vibrations
that are made by the Yoga Nadis are represented by the Sanskrit letters. All the 50 letters of the Sanskrit
alphabet are repeated here again and again on all Yoga Nadis. This is a Sukshma centre. The corresponding
centre in the physical body is in the brain. The term “Shat-Chakras” refers only to the chief.
The Sanskrit Chant that activates Sahasrara is:
Om
Sat Chit Ananada
Parabrahma Purushothama Paramathma
Sri Bhagavathi Sametha
Sri Bhagavathe Namaha

Brahmarandhra
“Brahmarandhra” means the hole of Brahman. It is the dwelling house of the human soul. This is also known
as “Dasamadvara,” the tenth opening or the tenth door. The hollow place in the crown of the head known as
anterior fontanelle in the new-born child is the Brahmarandhra. This is between the two parietal and occipital
bones. This portion is very soft in a babe. When the child grows, it gets obliterated by the growth of the bones
of the head. Brahma created the physical body and entered (Pravishat) the body to give illumination inside
through this Brahmarandhra. In some of the Upanishads, it is stated like that. This is the most important part.
It is very suitable for Nirguna Dhyana (abstract meditation). When the Yogi separates himself from the
physical body at the time of death, this Brahmarandhra bursts open and Prana comes out through this
opening (Kapala Moksha). “A hundred and one are the nerves of the heart. Of them one (Sushumna) has gone
out piercing the head; going up through it, one attains immortality” (Kathopanishad).

Lalana Chakra

Lalana Chakra is situated at the space just above Ajna and below Sahasrara Chakra. Twelve Yoga Nadis
emanate from this centre. The vibrations that are made by the 12 Nadis are represented by the Sanskrit
letters: (Ha, Sa, Ksha, Ma, La, Va, Ra, Ya, Ha, Sa, Kha and Phrem). It has OM as its Bija. At this centre the
Yogi concentrates on the form of his Guru and obtains all knowledge. This has control over the 12 pairs of
nerves that proceed from the brain to the different sense-organs.

In general, the perfected ones (siddha)[see YS 3.33] has the realization of non-duality. Thought and objective
are no different. What stands between energy and matter is the illusion of time. The wisdom of the
relationship between energy matter and time can lead to freedom.

[RO] Trebuie subliniat că nabhi chakra nu înseamnă manipura chakra, ci desemnează centrul buricului de
unde pornesc diferite nadis spre toate părţile corpului.

Doua puteri occulte: capacitatea de a suspenda foamea ( kshudh nivrittih; inedia) si capacitatea
de a suspenda setea ( pipasa nivrittih; isetia); Two occult powers: the cessation of hunger(kshudh
nivrittih; inedia) and the cessation of thirst (pipasa nivrittih ; isetia); Deux pouvoirs occultes: la
cessation de la faim(kshudh nivrittih; l'inédie) et la cessation de la soif (pipasa nivrittih ; l'isétie);
Dos poderes ocultos de la mente: la cesación del hambre(kshudh nivrittih; inedia) y la sed (pipasa
nivrittih; isetia);
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.30]
YS 3.31. 3.31.  .
.3.31.k{Qkªpe]uiTppasainv&iÄ>
kaṇṭha-kūpe kṣut-pipāsā-nivṛttiḥ
kaṇṭhakūpe kṣutpipāsānivṛttiḥ // (30.1)
kanthakupe ksutpipasa nivrittih
Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:
R: [Prin practicarea samyama asupra] kantha-kupa(golului gatului; vishuda chakra) se obtin
[doua puteri occulte]: suspendarea foamei(kshudh nivrittih; inedia) si suspendarea setei(pipasa
nivrittih;isetia); E: [By performing Samyama] on the hollow of the throat (kantha-kupa; vishuda
chakra) [there come two occult powers]: the cessation of hunger(kshudh nivrittih; inedia) and the
cessation of thirst (pipasa nivrittih ; isetia); F: [En pratiquant Samyama] sur le creux de la gorge
(kantha-kupa; vishuda) [on obtient deux pouvoirs occultes]: la cessation de la faim(kshudh
nivrittih; l'inédie) et de la soif(pipasa nivrittih; isetia); S:[Efectuando samyama) sobre la cavidad
de la garganta (kantha-kūpe; vishuda) la cesación del hambre(kshudh nivrittih;inedia) y la
sed(pipasa nivrittih;isetia);

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


kaṇṭha (kantha) (क ठ) = R: MW245.3 (masculin) gât; esofag; gâtlej; gatuire; stramtoare, guler; deriva de la √kan (a face
zgomot;a crea sunete; a striga); III.30; E: throat; throat wheel; F: cou; gorge; la trachée; voix;son; S: MW245.3 (masculino)
garganta, cuello; deriva de √kan (hacer ruido, gritar); III.30
kūpa(kupa) (कूप) = R: MW300.1 (masculin) scobitura; gol; cavitate vid;vacant; deriva de la ku (prefix ce indica “scadere,
disparitie, pieire”, deficienta; “lipsa”) + ap (activitate;apa;starea incolora a apei); kūpe (masculin, locativ singular) III.30; E: pit,
well, cavity; F: puits; fontaine; grotte;fond; S: MW300.1 (masculino) hueco, vacío, cavidad, hoyo; deriva de ku (prefijo que
indica “deterioro”, “deficiencia”) + ap (trabajo; agua); kūpe (masculino, locativo singular) III.30;
kaṇṭha kūpe(kantha kupa) = R: golul gatului; omusor; esofag; scobitura gâtlejului; E: gullet ;throat-well; pit of the
throat; the centre of f orce in the well of the throat; hollow of the throat; F: le creux de la gorge; vishuda; la fontaine de la
gorge; le fond de la gorge; S: la cavidad de la garganta;
kṣut (kshut) ( ुध ्) = R: MW331.2(femenino) foame;deriva de la √ksudh (a simti foamea); III.30; E: hunger; famine,
starvation; F: faim ; S: MW331.2(femenino) hambre; deriva de √ksudh (sentir hambre); III.30;
pipāsā (pipasa) ( पपासा) = R: MW627.3 (femenin) sete, zeul bauturii; deriva de √pā (a bea); III.30; E: thirst,
thirstiness;craving; F: soif;S: MW627.3 (femenino) sed, deseo de beber; deriva de √pā (beber); III.30;
nivṛttiḥ (nivrittih) ( नविृ त) = R: MW560.2 (femenin) lipsa de modificare, miscare ori fluctuatie; stingere; încetare completă;
disparitia; anulare, suspendare;dizolvare; eliberarea de; îndepărtare; ni ( a cobori;a penetra;a anihila) + vritti (modificare, rotatie,
fluctuatie;vedeti YS 1.2 ), deriva de la √vrit (a se invarti,vartej,a se misca); 1) eliminare, suprimare, distrugere; 2) încetare,
oprire,punere in repaus,a apune; a pierde,a lesina ,a stinge; disparitie; III.30; nivrittih (femenin, nominativ, singular) IV.30;
E:cessation; still; freedom from; the discontinuation; completely ceases; the cessation (of desire); F: cessation;disparition;
supprimation; apaiser; retour; S: MW560.2 (femenino) ausencia de modificación, giro o fluctuación; ni (descender, penetrar) +
vritti (modificación, giro, fluctuación), deriva de √vrit (girar, revolver, rodar, mover); 1) eliminación, supresión, destrucción; 2)
cesación, parada, desvanecimiento, desaparición; III.30; nivrittih (femenino, nominativo, singular) IV.30;
vṛtti(  ) == R: vedeti YS 1.2; E: see: YS 1.2; F: conduit;

Religious traditions of inedia


Roman Catholicism also has traditions of inedia, in which saints, as well as Jesus, are claimed to have been able to
go for months or years without any food (or with no food but Communion).Technically speaking, inedia is the
abstinence from all nourishment for great lengths of time. Among the saints this gift is usually manifested as the
ability to exist for months or years with no food but Holy Communion. Profiled saints reported to have received this
charism include:
Alpais of Cudot
Helen Enselmini
Elisabeth the Good
Lydwina of Schiedam
Mary Ann de Paredes
Marthe Robin (allegedly 53 years)
Nicholas of Flue (According to legend, he survived for nineteen years with no food except for the Eucharist.)
Therese Neumann
Alexandrina Maria da Costa
Paramahansa Yogananda's Autobiography of a Yogi details two alleged historical examples of inedia: Giri Bala and
Therese Neumann.
Inedia is an esoteric practice performed by eastern ascetics,in which food and possibly water are not necessary, and
that humans can be sustained solely by prana (the vital life force in Hinduism), or according to some, by the energy in
sunlight.Recently some groups such as the Breatharian Institute of America have promoted the practice as an option
for anybody, once the proper techniques for accessing it are made known.

L'inédie, vivre sans manger


Le surnaturel est un domaine que peu de personnes osent aborder, tant son étendue est large, complexe et
abyssale.
Certains spécialistes ont approché la question du surnaturel dans la vie quotidienne, chez les médiums, d'autres se
sont attardés sur les mystiques, qui représentent la majorité des cas. De la bilocation (le don de se trouver à deux
endroits simultanément) à l'incorruptibilité du cadavre (corps retrouvé intact plusieurs années après la mort), en
passant par la lévitation, les stigmates et l'inédie (jeûne absolu), les mystiques n'ont pas manqué de nous
surprendre, au fil de leur existence, par les charismes qu'ils possédaient.
En dépit d'une vie quasi normale, parfois ponctuée de souffrances, de rejets, de reproches de la part de leur
entourage ou de l'Église, aucun mystique ou médium ne présenta la moindre faille : le don était ancré en chacun
d'eux pour servir leur prochain et apporter une part de leur legs à l'évolution des êtres humains.
L'inédie, à l'instar du miracle, se caractérise toujours par l'impossibilité théorique (selon un paradigme scientifique) de
la chose considérée. Par exemple : vivre plus de huit jours sans boire, ou plus de deux mois sans s'alimenter, est
scientifiquement considéré comme "impossible". L'inédie va en général de pair avec des faits de l'ordre du
miraculeux. Le terme inédie s'emploie à propos d'une personne qui ne se nourrit pas, sans raison physiologique
particulière, ni médicalement expliquée – le sujet inédique n'est pas « affamé ».

Saint Nicolas de Flue (1417-1487) : il aurait vécu 19 ans en vivant seulement de l'Eucharistie.
Marthe Robin (1902-1981), dont les partisans disent qu'elle aurait été inédique pendant plus de 50 ans et
l'Allemande Thérèse Neumann dont les partisans disent qu'elle aurait aussi été stigmatisée. Des demandes de
béatification ont été introduites auprès du Vatican qui n'a toujours pas donné sa réponse;
Les frères Balayogi, dans le sud de l'Inde, ne se seraient pas nourris pendant plus de 40 ans en restant totalement
immobiles. Une immobilité d'Arhats, assis en position du lotus toute leur vie d'adulte. Des millions de pèlerins sont
venus « voir » les frères une journée entière chaque année afin d'en retirer des bienfaits spirituels et des
consolations.
http://bouddhanar-9.blogspot.com/2007/06/lindie-vivre-sans-manger.html

Los poderes ocultos de la mente


“Dati-mi un punct de sprijin(fix) si voi misca lumea”(Arhimede)
“Dadme un punto de apoyo y moveré el mundo” (Arquímedes)
Inedia es la capacidad de vivir sin el alimento y la capacidad de vivir sin agua(Isetia ) : el cuerpo se puede sostener
solamente cerca prana (la fuerza vital de la vida adentro Hinduism ), o según alguno, por la energía adentro luz del
sol . Mientras que se ve a menudo como esotérico la práctica se realizó por del este asceta S, recientemente
algunos grupos tales como instituto de Breatharian de América han promovido la práctica como opción para
cualquiera, una vez que las técnicas apropiadas para tenerte acceso se den a conocer. De pronto recuerdo a las
santas y a las artistas del hambre. Teresa Neumann, por ejemplo. Cuarenta años sin tomar más que la hostia
sagrada sin perder ni un gramo más que los viernes de pasión. Ni siquiera consideraron darle una cartilla de
racionamiento al principio de la Segunda Guerra

Capacitatea de a sta de neclintit


[in alte variante apare in pozitia: YS 3.31]
[Note: In some renditions this is sutra 3.30 or 3.31]
YS 3.32. 3.32.   .
kūrma-nāḍyāṃ sthairyam.
kūrmanāḍyāṃ sthairyam // (31.1)
kūrma-nāḍī sthairya
kurma nadyam sthairyam
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: [Prin samyama asupra] kurma-nadi [ canalul subtil al broastei testoase; locul unde barbia
atinge pieptul in kurma mudra si jalandhara bandha ] se obtine neclintirea (sthairya) [somatica si
emotionala]; E: [By samyama] on the "tortoise channel" (kurma-nadi) gives one the means to
remain motionless (sthairya) [stable and calm even in very stressful situations].
F: [Par la pratique de samyama] sur le "conduit de la tortue"(kurma-nadi) [on obtient] la
stabilité(sthairya) ; S: [Efectuando samyama] sobre el "conducto de la tortuga" (kurma-nadi) [se
logra] estabilidad (sthairyam)[emocional, corporal] .

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


kūrma (kurma) (कूम) = R: broasca testoasa; E: tortoise; F: tortue; S: MW300.2 (masculino) 1) tortuga; 2) tipo de
energía sutil (prāna) con sede en el pecho; III.31
nāḍī (nadi) (नाडी्) = R: canal subtil,curent de energie, conducta, cale prin care circula suflul vital:prana; ; E: channel, duct,
pit, tube ; F: conduit,canal,courant d’énergie, voie où circule le souffle vital:prana; S: MW534.2 (femenino); 1) tubo, conducto
tubular; 2) canal sutil, conducto de la energía sutil (prāna); nāḍyāṃ (femenino, locativo, singular) III.31
kūrma nāḍī (kurma nadi) = R: canalul subtil al broastei testoase;locul unde barbia atinge pieptul in kurma mudra si
jalandhara bandha; E: tube or nerve below the throat center; ; F: le "conduit de la tortue"; le tube bronchique; l’endroit où se
pose le menton sur la poitrine quand on fait kurma mudra ou jalandhara bandha; S: la región del pecho;
sthairya ( थैय ्) = R: stabilitate,fermitate,soliditate; E: steadiness ,motionless, being settled in; F: le calme;
stabilité,fermité,solidité; S: MW1265.2 (neutro); firmeza, estabilidad, fijeza, permanencia; deriva de √sthā (permanecer,
continuar, adoptar una posición); sthairye (neutro, locativo, singular); II.39; sthairyam (neutro, nominativo, singular) III.31;

Comentarii/Commentary:
[Prin samyama asupra] kurma-nadi(canalul subtil al broastei testoase;locul unde barbia atinge pieptul in
kurma mudra si jalandhara bandha) se obtine capacitatea de a ramane intr-o stare de calm neclintit
(sthairya) [somatic si emotional]
[Samyama] on the ‘tortoise channel’ (kurma-nadi)[below the throat; on the chest area and enquiry into the
sensations felt there in different physical and mental states], gives one the means to remain motionless (sthairya)

[VIV]On the nerve called Kurma, (comes) fixity of the body. When he is practising, the body is not disturbed.
[F] Comments: According to the Yoga-Bhâshya, the “tortoise duct” is a tubelike structure found in the chest below
the “throat well.” This may be one of the many pathways of the life force that comprise the subtle body.
[SWJB] By samyama on this energy channel (nadi), there comes steadiness of a tortoise. Recall that a preliminary
level of steadiness of meditation posture is attained by focusing on the infinite
[RO] Aici stabilitate înseamnă atât capacitatea obişnuită, cât şi capacitatea aparent miraculoasă. Yoghinul
poate deveni atât de stabil, încât el nu poate fi mişcat nici chiar prin aplicarea unei mari forţe. Stabilitatea mai
poate însemna stabilitatea corpului în timpul stării de meditaţie. Ea mai poate însemna şi stabilitate mentală
perfectă. Toate acestea pot fi dobândite făcând samyama (identificare) asupra lui kurma nadi.
Kurma nadi se presupune a fi situată dedesubtul scobiturii gâtlejului. El are forma unei broaşte ţestoase, de
aici venind denumirea de kurma nadi. Cea mai uşoară metodă de a practica samyama (identificare) asupra
acestui nadi este de a medita asupra punctului unde bărbia atinge pieptul în jalandharabandha sau în
sarvangasana. În aceste două tehnici bărbia atinge pieptul aproape de kurma nadi, fiind uşor prin urmare de a
localiza kurma nadi pentru a practica samyama asupra lui.

Capacitatea de a vedea fiintele perfecte (siddha)/The vision of the perfected ones/La vision
spirituelle des êtres realisés(siddhas)/ La visión de los seres perfectos(siddha)
[Nota :in alte variante apare in pozitia YS 3.31ori 3.32]
[Note: In some renditions this is sutra 3.31 or 3.32]
YS 3.33. 3.33.   .
.3.33.mUÏRJyaeiti;isÏdzRnm!
mūrdha-jyotiṣi siddha-darṡanam.
mūrdhajyotiṣi siddhadarśanam // (32.1)
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: [Prin samyama asupra] luminii(jyotis) din crestetul craniului [asupra sahasrara chakra] se
realizeaza capacitatea de a vedea siddha [fiintele perfecte sau desavarsite; nemuritorii, sfinti;
oameni divini;zei]
E: [By samyama] on the light(jyotis) in the crown of the head(murdha), one acquires the vision of
the perfected beings (siddhas)[masters, saints, gods ]
F: [Par la pratique de samyama] sur la lumière coronale dans la tête [sahasrara chakra] on
obtient la vision spirituelle des êtres realisés(siddhas) [saints; les êtres divins; les êtres humains
qui ont atteint l'immortalité et et l'omniscience après avoir obtenu la libération (moksha)];
S: [Efectuando samyama]sobre la luz (jyotis) localizada en la coronilla (murdha)[se logra] la
visión(darshana) de los seres perfectos (siddha) [videntes, magos, santos, emancipado de la ley
natural; poseedor de poderes mágicos].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


mūrdhan(murdhan) (मध ू न ्) = R: MW826.1 (masculin) cap;coroana;crestetul capului;frunte;aura in jurul capului;coronita;
deriva de la:√mūr (solidificare, condensare); III.32; E: MW826.1 (masculine) head, crown ; crown of the head; top;forefront;
from:√mūr (become + solidified, precipitate); III.32; ; F: tête;crâne;sommet; S: MW826.1 (masculino) cabeza; coronilla, cima
de la cabeza; deriva de √mūr (solidificarse, condensarse); III.32;
jyotiṣ (jyotis)( यो तष ्) = R: MW427.2 (neutru) lumina, stralucire, cerc luminos; deriva de la √jyut ( a straluci, a ilumina);
jyotiṣi (neutru, locativ, singular) III.33; E: MW427.2 (neutral) the bright effulgence, lucidity, luminosity, inner light, supreme or
divine light ;light; brilliance, brightness, shininess; splendor; circle; ring of light; from:√jyut (glow, shine,radiate,emit light;
flare;gleam,glitter,shimmer,illuminate,enlighten); jyotiṣi (neutral gender, locative, singular) III.33; ; F: lumière; luminosité;
clarté;lueur; S: MW427.2 (neutro) luz, brillo, círculo luminoso; deriva de √jyut (brillar, iluminar); jyotiṣi (neutro, locative,
singular) III.33;
siddha( स ) = R: MW1215.1 (masculin) 1) perfect; implinit; realizat; cel ce poseda puteri magice(siddhi), clarvazator;profet,
mag, sfant, eliberat de legea naturala sau de statutul profan ; fiintele perfecte sau desavarsite; nemuritorii, sfintii; oamenii
divini;zeii; 2) perfect, initiat; deriva de la: √sidh (1. a respinge,a refuza, a preveni,a avertiza; 2. a obtine;a castiga; a avea succes;
III.33; E: MW1215.1 (masculine) 1) perfect; accomplished;perfected one; masters possessor of magical powers; owner of magic
capacities; perfected one;magician, enchanter, sorcerer, wizard;clairvoyant; prophet, seer; saint; blessed; holy; free or released
from natural law, liberated of natural statute; 2) perfect, improved, increased in quality; initiate; from: √sidh (1. repel, repulse,
refuse, decline, deny, reject; deviate; divert;deflect; prevent; previse; warn; inform; avert, avoid; preclude; 2. obtain, acquire,
come by; procure, secure; earn, achieve; achieve + success, be successful; III.33; ; F: être realisé;semi-divin; douê des siddhis;
accompli, réalisé; gagné, obtenu; parfait ; qui a atteint son but, réalisé son objectif, accompli sa mission;achevé, prêt; not. riz;
stable, immuable, éternel; syn. nitya; opp. kārya | phil. qui a atteint le but suprême ; doué de vertus surnaturelles, merveilleux,
magique — m. qui a atteint la perfection; saint, bienheureux ; magicien ; phil. Accompli, être humain devenu immortel et
omniscient après avoir obtenu la libération [moksha], et doué de pouvoirs magiques [siddhi]; les siddhās habitent Bhuvar,
l'Entre-Ciel-et-Terre ;gram. (règle) mutuellement applicable — n. magie, surnaturel.vient du terme sanskrit SIDH, réussir,
atteindre le but, valoir, accomplir, réaliser ; le Siddha est celui qui est accompli, doué de Siddhi qui sont des pouvoirs surnaturels
; dans le Nord de l'Inde on les appelle Nâtha, dans le sud, Sittar ; le culte des Siddha est conservé chez les Kânphata, yogins de
tradition antique. On admet l'existence de 84 Siddha et de 9 Nâtha, personnages semi-divins et semi-humains qui vivent dans des
endroits inaccessibles, le plus souvent l'Himâlaya ; voir Lettres de Bénarès de Jean Rivière, page 174; S: MW1215.1
(masculino) 1) poseedor de poderes mágicos, vidente, mago, santo, emancipado de la ley natural; 2) perfeccionado, adepto;
deriva de √sidh (1. repeler, rechazar, prevenir, desviar; 2. conseguir, tener éxito; III.33;
darṡana (darshana)(दशन ्) = R: MW470.3 (masculin) observatie; viziune, perspectiva ;conceptie;credinte;programare
conceptuala; vazutul; spectacolul; ceea ce este văzut, cunoscut; puterea instrumentala a vederii; instrumentul cunoasterii-mintea
grosiera (citta;manomaya kosha) si subtila (buddhi); Buddhi; deriva de la √dṛś(drishi) (a vedea, vedere;vaz; a observa,a
intelege; termenii “rishi” (intelept) si darshana(perspectiva asupra lumii;viziune;aparitie divina;scoala filosofica) vin de la
drish (a vedea); Yoga darshana (scoala yoga) este una din cele sase darshanas antice. Termenul darshana vine si de la
radacina drishyate care are semnificatia “acel (instrument,metoda) prin care poti sa vedea.” 1) faptul de a vedea;punct de
vedere; perceptie vizuala;aparitie; viziune; 2) intelegere, doctrina, punct de vedere, sistem filosofic, cunoastere; invatatura;
constienta; I.30 - II.6 - II.41; darśanam (neutru, nominativ, singular) III.33; E: vision, perspective; apparition; imagination; act
or power of seeing with the eye, sight; insight, foresight; divination, foreknowledge; knowledge;awareness, consciousness; the
seen;the known; the powers of vision; instrumental power of seeing; Buddhi ; instrument of seeing; vision, perspective ; seeing;
to see; darshana (perspective; "sight" ;the way to see ) ;comes from the Sanskrit dṛṡi (drishi) (to see). vision, apparition, or
glimpse. It is most commonly used for "visions of the divine," i.e. of a god or a very holy person or artifact. One could "receive
darshana" of the deity in the temple, or from a great saintly person, such as a great guru. Yoga darshana is one of the most
ancient darshanas. The word darshana comes from the root drishyate which means, “that (method;school;instrument ) through
which you can see.”Each particular system through which you can see Reality is called darshana. Just as you can see yourself in
the mirror, so also, through yoga darshana, the yoga sutras, can you see the Self. Darshana is not the same thing as philosophy.
Philosophy is a compound word meaning “love for knowledge.” Darshana is not a mere love for knowledge. This is one
difference between oriental and occidental philosophy: the ultimate goal of darshana is to see Reality; Sanskrit term "rishi"
[refers to the founders of Hinduism; Rishis claim first hand spiritual experience. They hold authority in spiritual matters] comes
from drish; ; F: vision, point de vue; S: MW470.3 (masculino) observación; deriva de √dṛś (ver, observar, comprender); 1) el
hecho de ver, la percepción ocular, la visión; 2) comprensión, doctrina, punto de vista, sistema filosófico, conocimiento,
enseñanza; I.30 - II.6 - II.41; darśanam (neutro, nominativo, singular) III.33;

Comentarii/Commentary:
[VIV]Siddhas are beings who are a little above ghosts. When the Yogi concentrates his mind on the top of his head,
he will see these Siddhas. The word Siddha does not refer to those men who have become free — a sense in which it
is often used.
[RO] Aici murdha înseamnă sahasrara. Lumina este legată mai mult de ajna chakra, situată între sprâncene.
Samyama asupra lui ajna chakra poate aduce rezultatul mai repede. Când această lumină străluceşte în faţa
minţii, ea dă naştere viziunii spirituale, în care aspirantul are percepţia directă a diferţilor maeştri yoghini.
Maeştrii sunt capabili să trăiască fără corp, deoarece ei au dobândit control complet asupra funcţiilor lor
psihice voluntare şi involuntare, deci ei pot rupe legătura cu corpul. Ei pot trăi fără corp fizic, fiind numiţi
siddhas. În mod obişnuit noi nu-i putem vedea, deoarece ei n-au corp fizic ca noi, dar atunci când se practică
samyama asupra lui ajna chakra sau sahasrara, yoghinul îi poate întâlni şi poate comunica cu ei, existând
astfel posibilitatea ca el să fie ghidat şi sfătuit de ei.
Nota:Le terme "Siddha" vient du mot "siddhi" qui signifie l'expérience de Shiva. Siddhisvara, Dieu des Siddhis, est
le nom de Siva. Siddhis indique si les pratiquants de yoga ont atteint une étape en direction du but ultime, à savoir la
libération. Il est faux de croire que les Siddhas sont des magiciens ou des acètes grossiers crédités de pouvoirs
surnaturels. Ce ne sont pas des athées ou des agnostiques comme on a coutume de le croire. Ils croient en Dieu, mais
pas en un Dieu de telle ou telle religion. Pour la plupart d'entre eux il existe un Dieu, un Siva, sans aucune limitation
ou attributs, Siva est grammaticalement ou philosophiquement une conception impersonnelle. Le vrai nom de "Siva"
est "Cela" ou "Atu" ou "le fait d'être cela" ou "le fait d'être Tel". Un véritable Siddha est au-delà de l'athéisme et tout
autant de la foi (théisme).Un Siddha est un libre penseur et un révolutionnaire qui refuse de se laisser emporter par
telle ou telle religion, telle ou telle écriture et tel ou tel rituel. Un siddha Tamoul dit : "Un Siddha c'est celui qui a
brûlé les sâstras". Ceci ne doit pas être interprété littéralement, cela signifie en fait que pour un jnanin, "les Vedas ne
sont pas les Vedas". Un Siddha est celui qui a atteint l'état de réalisation qui le libère des injonctions des sâstras, et
qui le conduit au-delàs des Vedas. A ce stade les sâstras deviennent des éléments sans importance. Il y a toujours un
gouffre entre les mots et l'expérience qu'ils décrivent. Rechercher l'illumination par les mots et les idées c'est comme
s'attendre à ce que la vue d'une carte de restaurant parvienne à satisfaire les processus internes d'un homme qui a
faim. Une description ne peut jamais réussir à transmettre l'expérience. Tout les sâstras, Vedas, Puranas, et
différentes sectes religieuses transforme l'humanité en des animaux conditionnés. La vérité est l'expérience vécue et
elle ne peut être traduite totalement par aucun sâstra. Comme le dit une chanson Doha : "Regarder un fruit dans un
arbre ne veut pas dire le sentir. La maladie disparaît-elle à la vue d'un médecin?" Les Siddhas semblent être opposés
aux écritures, mais leurs tempéraments est celui des dévots. Ce sont des "pieux rebelles" à l'intérieur du champ de la
religion et en tant que tel ils ne sont pas athées. Le Siddha Karai établit une distinction entre un Siddha et un non-
Siddha en disant qu'un Siddha se dirige vers la voie de l'expérience alors qu'un non-Siddha se dirige vers le chemin
des écritures.
Un Siddha est celui qui jouit d'une béatitude parfaite même lorsqu'il est dans son corps physique. Le corps est traité
par lui comme le meilleur instrument de réalisation de la vérité. Semblable aux fleuves sacrés, aux temples, aux
montagnes etc., le corps est un passage sacré en direction de la Réalité ultime. Sivavakkiyar soulève une question
pertinente : pourquoi devrions-nous aller dans ces endroits quand le seuil est en nous? Les Siddha savent comment
conserver le corps à travers des rayons de lumière ("mani" en tamoul) les ondes sonores ("mantra") et la médecine
("marundu" ou "ausadha" en tamoul). La technique de la conservation du corps est appelée kaya sadhana : c'est une
tentative pour atteindre un corps parfait appelé Siddha deha. En résumer, celui qui a obtenu le pouvoir de
dématérialisation et de spiritualisation du corps, et sait comment transmuer le physique corruptible en une base de vie
supra-physique incorruptible est un Siddha. Un Siddha atteint et possède un corps spirituel et éternel appelé divya-
deha et il est celui qui finalement se libère du cycle karmique et atteint la libération du temps. En utilisant
l'expression de Mircea Eliade nous pouvons dire que les Siddhas sont ceux "qui ont compris la libération comme
étant la conquête de l'immortalité". (from:http://www.babajiskriyayoga.net/french/art_13.htm)

Omnicunoasterea si omnipotenta[vedeti si: YS 3.50] / Omniscience and Omnipotence (unlimited power; from
Latin: Omni Potens: "all power") [see also: YS 3.50]/ L'Omniscience et L'Omnipotence ("toute puissance")
/La Omnisciencia(la capacidad de saberlo todo) y la Omnipotencia (literalmente “todo poder”)

[Nota: in alte variante apare in pozitia: YS 3.32 ori 3.33]


[Note: In some renditions this is sutra 3.32 or 3.33]

YS 3.34.  


àait-aÖasvRm!.34.
prātibhād vā sarvam.
prātibhād vā sarvam // (33.1)
prātibha vā sarva

Traducerea convergenta/Convergent translation:


R: Ori(vā) prin [samyama asupra] luminii cunoasterii nemijlocite(pratibha) orice lucru (sarvam)
[fiecare lucru poate fi cunoscut si controlat]
E: Or (vā) by [samyama on ] the effulgent light of direct knowledge (pratibha) everything
(sarvam) [each thing can be known and controlled];
F: Ou bien, par [gràce au samyama sur ] l'éclair de la connaissance directe (pratibha) tout
(sarvam) [chaque chose peut être connue et contrôlée(omniscience et omnipotence)]
S: También (vā) [mediante samyama] sobre un destello del conocimiento instantáneo(pratibha)
[sin el concurso de pramāna] todo (sarvam) [cada uno de los objetos poder estar conocido y
controlado].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word)/ Etimología:


prātibha(pratibha) ( ा तभ) = R: MW706.3 (masculino) capacitati de cunoaştere directa, cunoastere eliberatoare
(tārakajñāna); semn de iluminare; cunoastere supranormala, intuitie, cunoaştere transcendentală; perceptia extrasenzoriala
nemijlocita a celor cinci tanmatra; perceptie supranaturala; intuitie; facultatea de conştiinţă superioară;premonitie; precognitie;
iluminare spontana; cunoastere instantanee realizata fara ajutorul cunoasterii corecte mijlocite[de impulsurile din mediu
receptionate de simturi si procesate analitic si analogic; marturiile senzoriale, rationale ori cele emise de autoritati credibile
(parinti, scoala, religioase);vedeti YS 1.6 (pramāna)], pra (inainte de ceva, in fata) + ati (super, peste, deasupra, in
varful;dincolo) + √bhā (a ilumina, a straluci); III.37(36); prātibhād (masculin, ablativ, singular) III.34(33); E: MW706.3
(masculine) supernatural perceptions; intuitional or extraordinary capacities for perception; intuitive light of higher knowledge
prescience; faculties of premonition; intuitional knowledge; spontaneous enlightenment; spontaneous illumination; sudden
enlightenment, insight, intuition, direct knowledge [without the help of right perception or valid cognition (pramāna);see YS
1.6], glimmer of enlightenment, liberating knowledge (tārakajñāna); supernormal knowledge,direct
knowledge,intuition,prescience, pra (before smth.; ahead, in front,before) + ati (super, over, above, at top of, beyond) + √bhā
(illuminate,enlighten,shine, make glimmer,radiate,emit light); III.37(36); prātibhād (masculine, ablative, singular) III.34(33); F:
intuition; l'éclair de la connaissance directe; une faculté de la conscience holistique(prathiba) qui perçoit directement; les facultés
subtiles de percevoir directement; les pouvoirs surnaturels d’entendre(shravana), du toucher (vedana), du voir(adarsha), du
goût (asvada) et du sentir (varta);S: MW706.3 (masculino), la intuición, conocimiento trascendental; percepciones
paranormales; iluminación espontánea; conocimiento instantáneo (sin el concurso de pramāna), atisbo de iluminación,
conocimiento liberador (tārakajñāna); pra (antes de algo, delante) + ati (sobre, encima, más allá) + √bhā (iluminar, brillar);
III.37(36); prātibhād (masculino, ablativo, singular) III.34(33);
sarva(सव) = R: MW1184.3 (adjectiv, masculin) fiecare; oricare; tot, totul, in intregime, complet (exprimat distributiv indica
aplicarea principiului holografic) ; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.49 - III.54 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutru,
nominativ, singular) II.15 - III.33; E: each; every; everybody, everyone; everything ,all things, all (expressed in distributive
manner); ; F: tout; chaque; S: MW1184.3 (adjetivo, masculino) todo, cada uno, entero, completo; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 -
III.11 - III.17 - III.50 - III.55 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutro, nominativo, singular) II.15 - III.34;

Comentarii/Commentary:
[VIV]All these can come without any Samyama to the man who has the power of Pratibha (spontaneous
enlightenment from purity). When a man has risen to a high state of Pratibha, he has that great light. All things are
apparent to him. Everything comes to him naturally without making Samyama.
[RO] Toate puterile psihice menţionate până acum pot fi dobândite printr-o facultate specială numită pratibha. Deci,
puterile psihice pot fi dobândite ori individual, ori toate odată, prin pratibha.
Ideea de pratibha va fi clarificată în sutra 37,45 a acestui capitol. Ea desemnează un fel de intuiţie superioară. Este un
proces de cunoaştere care e dincolo de raţiune. Pe măsură ce constiinţa superioară se dezvoltă, o lumină specială este
proiectată asupra obiectelor cu care se confruntă mintea. Acest lucru se numeşte cunoaştere prin pratibha. Această
calitate este primul stadiu al lui viveka jnana, adică cunoaşterea dobândită prin separarea materiei de energie. La fel cum
lumina soarelui face să dispară orice umbră, această facultate superioară devine capabilă să înţeleagă oricât şi orice.

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)


(Bhasya) prâtibham nâma târakam tadvivekajasya jñânasya pûrvarûpam yathâ+udaya prabhâ
bhâskarasya tena vâ sarvam eva jânâti yogin1 prâtibhasya jñânasya+utpatti iti.
El conocimiento sobrenatural (târaka) denominado prâtibha asiste al yogui y constituye la primera
fase del conocimiento nacido de la discriminación —como el resplandor del sol que anuncia el alba. A
partir de él, el yogui lo conoce todo, o sea a partir del surgimiento de este conocimiento.
Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)
(Vivarana) Este conocimiento surge espontáneamente en el yogui cuando efectúa samyama en el sí
mismo (âtmam), o se encuentra totalmente entregado al Ser Supremo (Ishvara).

Chitta-samvit/ Intelegerea completa a naturii traficului mental/ The complete understanding of the
nature of the mind traffic/ La complète compréhension de la nature du flux mental/La completa
comprensión de la naturaleza del flujo de la mente
[Nota:in alte variante apare in pozitia: YS 3.33 ori 3.34]
[Note: In some renditions this is sutra 3.33 or 3.34]
YS 3.35.   
ùdye icÄs<ivt!.35.
hṛdaye citta-samvit
hṛdaye cittasaṃvit // (34.1)
hṛdaya citta-saṃvid
hrdaye chitta-samvit
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: [Prin practica samyama]asupra centrului inimii de sub stern (hridaye) [se realizeaza]
intelegerea completa (samvit) [a naturii] traficului mental(chitta)
E: [Through the practice of samyama] upon the subtle center of the heart (hridaye), [one gains] a
complete understanding(samvit) of [the nature of] the mind traffic(chitta);
F: [Par la pratique de Samyama] sur le coeur(hridaye)[est acquise], une complète compréhension
(samvit) [de la nature] du flux mental (chitta) ;
S: [Efectuando el control mental (samyama)] sobre el corazón (hridaye) [se logra] una completa
comprensión (samvit) [de la naturaleza] del flujo de la mente (chitta);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
hṛdaye(hridaye) = R: inima; centrul energetic subtil al inimii de sub stern; E: heart; F: cœur;pensée;esprit; S: corazón;
citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) traficul mental; mintea [tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri
verbale(cuvinte) sau vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea
termenului citta(chitta) drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces , un fluviu, un flux de vrittis]; traficul din
minte; amintiti-va ca "nu ne putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea
este o curgere ca un râu ,care se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un
obiect conduce la neglijarea "vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem
dincolo de tesatura care alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta,
conştiinţa;procesele care conduc la manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere;
deriva de la √cit (a percepe, a observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori
constiinta in totalitatea sa, impreuna cu toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor,
proceselor intelectuale, volitive si emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra),
constiinta existentei individuale (asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de
perceptie senzoriala(jnanen indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern
(antahkarana) din Samkhya si Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru,
nominativ, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17;
cittāni (neutru, nominativ, plural) IV.4; E: mind; mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S:
MW395.3 (neutro) mente, razón, inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que
es percibido, aquello sobre lo que la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades
y funciones; 3) la sede, el órgano, el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del
individuo; 4) se compone de intelecto (buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente
sensible (manas); 5) es similar al concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 -
III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya
(neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
samvit = R: intelegerea completa; cunoasterea perfecta; E: understanding; awareness; knowledge; F: la compréhension
complète; connaissance totale; entièrement comprises S: comprensión; percepción;

Comentarii/Commentary:
La voie du cœur est inséparable de la voie de la connaissance
Calea inimii este inseparabila de calea cunoasterii.Aici inimă înseamnă centrul energetic subtil numit hridaye
care reprezinta centrul corpului pranic(pranamayakosha) iar nu anahata chakra..Prin samyama asupra lui
hridaye se realizeaza cunoaşterea naturii propriei minţi. Atunci când materia şi mintea sunt asociate, acea
conştiinţă este numită chittasamvit.
Purusha Jnana/ Cunoasterea Sinelui si cauza orbirii sau a ignorantei(avidya)/ Knowledge of the Self
and the cause of blindness or ignorance /La connaissance du Soi et la cause de l'ignorance (avidya) /
El conocimiento del sí mismo trascendental y la causa de la ignorancia la ignorancia (avidya)
[Nota:in alte variante apare in pozitia: YS 3.34 ori 3.35]
[Note: In some renditions this is sutra 3.34 or 3.35]
YS 3.36.    
sattva-puruṣayor atyantāsaṅkīrnayoḥ pratyayāviṡeṣo bhogaḥ parārthāt svārtha-saṃyamāt
puruṣa-jñānam
sattvapuruṣayor atyantāsaṃkīrṇayoḥ pratyayāviśeṣaḥ bhogaḥ parārthatvāt svārthasaṃyamāt
puruṣajñānam // (35.1)
sattva-puruṣa atyanta-asaṃkīrṇa pratyaya-aviśeṣa bhoga para-artha-tva sva-artha-saṃyama
puruṣa-jñāna
sattva-purushayor atyanta-asamkirnayoh pratyaya-avisheso bhogah para-arthatvat sva- artha-
samyamat purusha-jnanam

Traducerea convergenta/Convergent translation:


R: Experienta senzoriala izvorata la contactul cu lumea din afara (bhoga) este rezultatul
incapacitatii de a distinge intre Purusha (Vazatorul, Sinele; entitatea spirituala; subiectul;
emitatorul luminii Atman, suflet) si Sattva (lumina intelectului; buddhi; constiinta pacificata;
vazutul; obiectul care reflecta lumina entitatii spirituale), desi ele sunt complet distincte.
Cunoaşterea Sinelui (purusha-jnana) se realizeaza pe parcursul centrarii in noi insine (cand mintea
este deconectata de obiectele externe) prin samyama asupra distinctiei dintre dintre sva artha [cel
ce exista pt sine; continutul sursa (subiectiv; esential) al conştiinţei; proiectia izvorata din izvorul
universului, din Centrul de emisie al legilor universului( conştiinţa subiectivă)] si para artha [ceea ce
exista pt altul(pt. purusha); filmul proiectat suprapus peste conştiinţa esentiala-ecranul pe care se
realizeaza proiectia; continutul obiectiv; conştiinţa obiectivă)
E: Experience(bhoga) of the mind directed externally towards objects is the result of the inability
to distinguish between the Self (Purusha, Atman , Perceiver, spirit) and the personal self(Sattva,
buddhi or intellect), though they are totally different. Knowledge of the Self (Purusha; insight into
the nature of pure awareness) comes when the mind is disconnected from external objects by
doing samyama on the distinction between the properties of the Purusha that exists for its own
sake [Self-purpose (sva-artha)] and the other-purposiveness (para-artha) [of Prakriti(Nature) , the
objective forms and the intellect exist for the use (and experience) of the spiritual man(Self
;Purusha)].
F: L'expérience(bhoga) sensible, tournée vers l’extériueur, ne distingue pas l’object et le sujet et
confond complètement les deux entités extrêmement différentes: Purusha et le Sattva(Buddhi).
Une telle expérience existe pour un autre (c'est à dire, Purusha). La connaissance du Soi
(Purusha) peut être acquise si on l’oriente l'expérience vers l’interieur sur le but propre, grâce au
Samyama sur Purusha (qui observe toutes les expériences et aussi leurs complète cessation)
S: La experiencia (bhoga) (humana) surge cuando non a distinction (avishesha) entre el sí
mismo(purusha) y la luminosidad del intelecto(sattva; aspecto mas puro de la mente), los cuales
son (en realidad) completamente(atyanta) distintos(asamkirna). El conocimiento (jnana) del sí
mismo trascendental(purusha) se obtiene dirigiendo el autocontrol (samyama) sobre lo que
existe para si (sva-artha)[ lo que no depende de nada; conciencia subjetiva] aparte de lo que
existe para otro(para-artha) [conciencia objetiva];
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
sattva = R: tendinţa (guna) Naturii (Prakriti) care e caracterizata de constienţa, impacare, pace, echilibru, armonie si a
luminozitate; referire la instantele superioare ale mintii: buddhi(intelectul;"marea sala luminoasa a constiintei";mahat;
vijnanamaya kosha); subtlest aspect of mind; E: a fundamental essence(guna) of nature; sattva is one of the three principles or
a fundamental quality (guna) of Nature (Prakriti) characterized by awareness, cognition, peace, lucidity, clarity, luminosity and
the absence of agitation; principle of understanding; a reference to the mind field or chitta, in its subtlest individuation, purest
aspect of buddhi (mahat or vijnanamayakosha); personal self; F: la plus haute des trois qualités(guna) que comporte la
Nature(Prakriti) d’un être; sattva est une qualite de la matière; état de pureté, de lumière et d’équilibre énergétique; sérénité,
calme, clarté d'esprit, la joie et la bonne humeur; les sentiments agréables; pensée; référence à l’intellect :Buddhi or Mahat, ou le
«grand principe»;vijnanamaya kosha;S: pureza ;, luminosidad mental, el aspecto más puro de la mente : principio mental;
buddhi;mahat;vijnanamaya kosha;
puruṣa(purusha): R: pura constiinta;Sinele;izvorul perceptiei e ceva mai profund cunoscut drept purusha(omul divin;
calatorul,locuitorul din citadela - citadela fiind alcatuita din minte, corp si simturi)/ drishtr(vazatorul)/ atman(sufletul; esenta;
scanteia divina din om; centrul holografic al intregului univers (Brahman) straluceste in fiecare parte ca atman)/ chit
(constienta; martorul); purusayoh: a lui Purusha; E: pure awareness; pure consciousness; the Self ; indweller; the source of
perception is something deeper: something variously known as purusha/ drishtr/ atma/ chit; drishtr = Seer - it sees everything,
but always perceives through the mind, therefore what it sees is coloured by the mind; purusha = Dweller in the City - the city
being the mind, body and senses); atma = Essence ;chit = Awareness - the quality of awareness depends on the quality of the
mind. F: principe universel, l’Esprit; le Soi veritable; atman; la conscience; le Noûs des Grecs;le monde sensible se resume
dans le couple Purusha/Prakriti, l’esprit et la matière; Purusha est le souffle préexistant, l’energie indifférenciée; confondre les
deux, c’est être dans l’avidya (inconnaissance liée à la matérialité); S: “sí mismo trascendental” ; puro espíritu ;Ser;Principio
animado; espíritu; poder del alma; propio Ser;Espíritu Divino;la Esencia;Espíritu Primordial;el único ser[ que en ralidad hay];
atyanta= R: total; complet; in intregime; constant; extrem ; E: totally absolutely ; totally; F: constant; entier; ininterrompu;
saṅkīrna(samkirna) = R: nondistinct; la fel; amestecat; confuzie;lipsa distinctiei; E: non distinct; the same; mixed; F:
mélangé;confus;mixte
asaṅkīrna(samkirna) = R: distinct; diferit; neamestecat; E: distinct; unmixed; F: non melange;
pratyaya( यय) = R: MW673.3 (masculin) notiune, intentie, idee prezenta (actuala, curentă); bază sau conţinut al conştiinţei
(vrittis:impulsuri);conceptie;idee;obiectul experientei; continut mental;mesajul subiectiv evocat de simbolul sonor sau de un
semnal; semnificatia; opinie; idee; conceptie;teorie; prati (opus, contrar, in spate, prezenta inainte de ceva) + aya deriva de √ir
(a merge, a curge, a se roti;a merge in cerc); 1) reprezentare, cunoastere; 2) gand care se naste,apare, se manifesta ori se arata,
adica ceea ce vine in constiinta , pasul final din exprimarea formelor gand-emotie; 3) denota un anumit conţinut al conştiinţei
incluzand toate modificarile mentale (vritti)[descrise in:YS 1.5-11] dar si cunoasterea transcendenta (prajna); I.10 - I.18 - II.20 -
III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah (masculin, nominativ, singular) I.19; pratyayau (masculin, nominativ, dual) conţinuturile
mentale in doua momente succesive; (cele doua)conţinuturi mentale; III.12; pratyayānām (masculin, genitiv, plural) III.17;
pratyayasya (masculin, genitivo, singular) III.19; E: contents of the mind, perception, thought, intention, significance, meaning,
sense; representation; mental experience; all vrittis [described in:YS 1.5-11];experience, presented ideas; flow of cognition; the
cause, the feeling, causal or cognitive principle, notion, presented idea, cognition; F: champ;object d’expérience; S: MW673.3
(masculino) noción, intención, idea presente; contenido, el contenido de la mente; conceptos y experiencias mentales; prati
(opuesto, contra, detrás, presentado ante algo) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) representación, conocimiento; 2)
pensamiento que surge, aparece o se muestra, es decir, aquello que viene al encuentro de la conciencia, paso final en la
formación gestáltica; 3) denota cualquier contenido de la conciencia, incluyendo las modificaciones mentales (vritti) y el
conocimiento trascendente (prajñâ); pratyaya puede significar “causa, noción e idea”; denota cualquier contenido de la
conciencia, siendo así más abarcante que cualquiera de los cinco vrittis o de las más altas intuiciones (prajñâs) de énstasis
(samâdhi). Ambos fenómenos son, en efecto, ideas que aparecen (pratyayas) y que continuamente son percibidas por el sí mismo
esencial (Feuerstein, George “Encyclopedic Dictionary of Yoga”). I.10 - I.18 - II.20 - III.2 - III.35 – IV.27; pratyayah
(masculino, nominativo, singular) I.19; pratyayau (masculino, nominativo, dual) III.12; pratyayānām (masculino, genitivo,
plural) III.17; pratyayasya (masculino, genitivo, singular) III.19;
aviṡeṣah (avishesha) = R: indistinct;fara deosebiri; non-distinct; F: non-distinction ,discrimination;
viṡeṣa (vishesha) : R: diferenţa; deosebirea; distinctia (dintre Purusha-spectator si Prakriti-spectacol); diferentiat(contrariul
lui avishesha:nediferentiat);nivel de manifestare al guna;primul stadiu(vishesha) al samadhi este stadiul mental al lui
vitarka[vedeti:YS 2.19];E: distinction;difference; distinct, particular; exemplary;
puruṣa viṡeṣa (purusha vishesha) : R:fel aparte de suflet; E: a special Purusha; a special Self;a distinct Purusha;
bhoga= = R: ; E: experience, enjoyment; F: perception;jouissance;emploi
para(परम ्◌्) = R: MW586.1 (masculin) suprem, superior, profund, elevat 2) altul;altora;diferit, dupa;urmand; 3) indica la ideea
de a merge dincolo de; catre exterior; III.19 - III.38; param (neutru, nominativ, singular) cel mai înalt; YS 1.16; paraih(parair)
(masculin, instrumental, plural); fata de celelalte(corpuri);cu altii; YS 2.40; E: MW586.1 (masculin) suprem, superior, profound,
the highest;ultimate; 2) other;different;stranger; following; after; something which comes next, something which follows after; 3)
go further than, farther, go beyond that; III.19 - III.38; param (neutru, nominativ, singular) I.16; paraih(parair) (masculin,
instrumental, plural) other; with others; the body of others; YS 2.40; F: vers l’extérieur; autre; S: MW586.1 (masculino)
supremo, superior, profundo, elevado 2) otro, diferente, siguiente; 3) indica la idea de ir mas allá; III.19 - III.38; param (neutro,
nominativo, singular) I.16; paraih(parair) (masculino, instrumental, plural) II.40;
artha(अथ) = R: MW90.2 (masculin sau neutru) scop,menire;tel, intentie; ratiune de a exista; cauza; tinta, motiv;
semnificatie,obiect; realitatea;obiectul sau procesul desemnat ori etichetat; notiune; intentie, fapt, simtire;instinct; ratiune a
existentei ; obiect propriu-zis; lucrul(forma) in sine;semnificatia unui cuvant;obiectul desemnat de cuvinte; caz;abordare (a unui
subiect);intentie;obiectul meditatiei (dhyana); termenul artha se poate referi la prosperitate materiala si desemneaza in hinduism
unul din cele patru teluri ale vietii,cunoscute sub numele de purusharthas (vedeti: YS4.34);cautarea prosperitatii materiale
(artha) se considera a fi un obiectiv nobil doar daca urmeaza regulile de moralitate vedica;conceptul artha include obtinerea
faimei, acumularea de bogatii si atingerea unui inalt statut social; din cele patru teluri ale vietii artha este al doilea pe scara
Purusharthas,mai presus de Kama (cautarea placerii fizice), dar mai prejos de Dharma (cautarea actiunii corecte in
conformitate cu legile si datoriile) si de Moksha (cautarea eliberarii); deriva de la: √arth (a emite;a gandi ori a intentiona sa
faci ceva); 1) semnificatie, simtire; "prezenta" mentala a acelui lucru la care se refera cuvintele, sau a obiectului dorit in plan
afectiv (sentimental), mental(gand, reprezentare sau conceptualizare) de catre subiect; 2) ca sa; pt. ca;pe motiv ca;scopul sau
intentia unui obiect;ratiunea de a fi; obiectiv; finalitate;destinatie; prefix :meta (din lb. Greaca: μετά = "dupa", "dincolo de ",
"cu"), I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - III.36 - IV.34; artham (masculin, acuzativ, singular) I.32 - II.18 - II.22 - IV.23;
arthatvat (masculin, ablativ, singular) I.49; arthah (masculin, nominativ, singular) II.2; arthatā (femenin) III.11; arthanam
(neutru, nominativ, singular) IV.32; E:, intent, aim; goal; function, role; meaning, purpose; cause, motive, notion; approach,
purpose, meaning; regarding the meaning of something; approach;object;the thing being meditated upon;exact nature of;intent,
aim; forms (artha) [sounds (sabda) and concepts (jnana)]; place;point;exact nature of; it may refer to the idea of material
prosperity. In Hinduism, artha is one of the four goals of life (of material prosperity), known as purusharthas(see :YS 4.34);
Meta(from Greek: μετά = "after", "beyond", "with"); F: signification; but; orientation;raison d'être;S: MW90.2 (masculino o
neutro) intención, propósito, significado, sentido; ración de existencia ; propósito; causa, motivo, significado y noción.Hace
referencia principalmente a la idea de la prosperidad material. En Hinduismo, artha es uno de los cuatro objetivos de la vida,
conocidos como Purusharthas (ver: YS4.34); Se considera un objetivo noble al seguir la moralidad védica. El concepto incluye
conseguir fama, recopilar riqueza y tener un elevado status social. Es el segundo peldaño en la escalera de los Purusharthas, por
encima de Kama (placer físico) y por debajo del Dharma (actuar correctamente) y Moksha (salvación); deriva de √arth (pensar o
intentar hacer algo); 1) el significado, el sentido, la "presencia" mental de aquello a que la palabra se refiere, es decir, objeto de
los sentidos estimado, juzgado, repensado y conceptualizado por el sujeto; 2) a fin de, en orden a; razón de ser, propósito o
intención del objeto; fin, meta, objetivo; I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - III.36 - IV.34; artham (masculino, acusativo, singular)
I.32 - II.18 - II.22 - IV.23; arthaḥ (masculino, nominativo, singular) II.2; arthatā (femenino) III.11; arthānām (neutro, nominativo,
singular) IV.32;
para artha= R: ceea ce exista de dragul altuia; E:that exists for the sake of the other;
sva= R: R:propria; E:own, true; F: soi-meme;
saṃyama (samyama) (संयम) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; termen tehnic care
desemneaza practica dharana (concentrarii), dhyana (meditatiei) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica );procesul
in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta
cu Constiinta Cosmica; autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, complet;intreg) + yama, deriva
de la √yam (a se abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa subjugare, autocontrol total; 2)
practica continua a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a identificarii complete (samādhi) asupra aceluiasi obiect;
samyamah (masculin, nominativ, singular) YS 3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS
3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS 3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: a technical term meaning the practice of dharana, dhyana and
samadhi in a single process;the three phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of
mind; perfect mastery,constraint, perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB
11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the
senses, self-control Mn. MBh. &c;concentration of mind [comprising the performance of DhāraNā, Dhyāna, and Samādhi, or the
last three limbs(anga)stages in Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh
suppression, i.e. destruction (of the world) Pur F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S:
MW1112.1 (masculino) control, mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener,
restringir); 1) control mental, concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de
concentración (dhārana), meditación (dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah
(masculino, nominativo, singular) III.4; samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 -
III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;
Comentarii/Commentary:
[DM] Experienta senzoriala (bhoga) izvorata in mintea indreptata catre obiectele exterioare este similara cu
perceptia umbrelor proiectate pe un perete, descrisa in “mitul sau alegoria pesterii” lui Socrate, de catre Platon in
Republica (VI). Privind in directia gresita oamenii captivi in pestera lui Socrate identifica obiectul real cu proiectia sa
pe peretele pesterii(umbra). Aceasta captivitate intr-o realitate secunda (pestera intunecoasa) nu este o legenda
sau un mit, ci se petrece in mod efectiv, fiindca oamenii nu percep realitatea, ci o proiectie a acesteia pe
ecranul mental. Realitatea proiectata in mintea indreptata spre exterior, de catre obiecte, este o umbra a
realitatii alcatuita cu ajutorul impulsurilor(vrittis), iar nu insasi realitatea, asa cum imaginea creata prin
impulsuri pe un ecran de televizor sau de calculator este altceva decat obiectul reprezentat de aceasta.
Pentru a vedea fundul lacului(realitatea suport) trebuie sa linistim sau sa pacificam valurile (vrittis) de la
suprafata, care reprezinta un obstacol(un voal dinamic) ce ne blocheaza privirea. In realitatea holografica
obiectul tinta nu este doar in afara, ci si inauntrul nostru. In afara nu vedem decat o fata a realitatii. Eugen
Herrigel (1884- 1955) in cartea sa “Zen in the Art of Archery”(Zen in Arta trasului cu arcul) relateaza ca
Awa Kenzô, maestru in "Way of the Great Doctrine of Shooting" (Daishakyôdô) o scoala Kyudo (literally
“the way of the bow”), i-a cerut un lucru paradoxal: sa tintesca cu sageata sa obiectul din interior, iar nu pe
cel din exterior. “You must not aim at the target but aim at yourself” (Herrigel, 1982, p. 43). One can “see
true nature in the shot” (shari kensho).
http://en.wikipedia.org/wiki/Eugen_Herrigel
Experienta senzoriala (bhoga) izvorata la contactul cu lumea din afara este si rezultatul privirii in directia
gresita. Aceasta are drept rezultat incapacitatea de a distinge intre Purusha (Vazatorul, Sinele; entitatea
spirituala; subiectul; emitatorul luminii, Atman, suflet) si Sattva (lumina intelectului; buddhi; constiinta
pacificata; vazutul; obiectul care reflecta lumina entitatii spirituale), desi ele sunt complet distincte. Cunoaşterea
Sinelui (purusha-jnana) se realizeaza pe parcursul centrarii in noi insine (cand mintea este deconectata de
obiectele externe) prin samyama asupra distinctiei dintre dintre sva artha [cel ce exista pt sine; continutul
sursa (subiectiv; esential) al conştiinţei; proiectia izvorata din izvorul universului, din Centrul de emisie al
legilor universului( conştiinţa subiectivă)] si para artha [ceea ce exista pt altul(pt. purusha); filmul proiectat
suprapus peste
[D] The mind, which is subject to change, and the Perceiver, which is not, are in proximity but are of
distinct and different characters. When the mind is directed externally and acts mechanically towards
objects there is either pleasure or pain. However when, at the appropriate time, an individual begins enquiry
into the very nature of the link between the Perceiver and perception the mind is disconnected from
external objects and there arises the understanding of the Perceiver itself.
[VIV] All action of Sattva, a modification of Prakriti characterised by light and happiness, is for the soul. When
Sattva is free from egoism and illuminated with the pure intelligence of Purusha, it is called the self-centred one,
because in that state it becomes independent of all relations.Samyama on the self-centred one gives knowledge of
the Purusha. Enjoyment comes from the non-discrimination of the soul and Sattva which are totally different
because the latter's actions are for another. All action of Sattva, a modification of Prakriti characterised by light
and happiness, is for the soul. When Sattva is free from egoism and illuminated with the pure intelligence of Purusha,
it is called the self-centred one, because in that state it becomes independent of all relations.
[MF]Le monde sensible se resume dans le couple Purusha/Prakriti, l’esprit et la matière; Purusha est le souffle
préexistant, l’energie indifférenciée. Confondre les deux, c’est être dans l’avidya(inconnaissance liée à la matérialité)
Connaître Purusha, le Soi, l’Esprit, le Noûs des Grecs, c'est transceder la condition humaine, s'ouvrir au divin, à
l'absolu.
Le noumène (du grec "nooumena", réalité intelligible, mot dérivé de "noûs " ou "noos", intelligence, esprit, pensée,
soit comme principe, soit comme faculté) est un terme employé à l'origine par Platon pour désigner les "Idées", c'est-
à-dire la réalité intelligible (par opposition au monde sensible, accessible à la connaissance rationnelle).
La notion de noumène apparaît déjà dans la tradition platonicienne, pour désigner la réalité en tant qu'elle ne peut être
saisie que par la pensée. En grec, noumenon signifie en effet "[ce qui est] pensé" (de Noùs, "esprit"). Selon Platon,
seul l'intellect peut accéder à la réalité telle qu'elle est en soi (= l'intelligible dans le vocabulaire platonicien). La
sensation ne nous livre, quant à elle, que des apparences (= le sensible) et, de ce fait, nous berce d'illusions : en nous
en tenant aux apparences sensibles, il est impossible de savoir avec certitude si nous avons affaire à la réalité ou si
nous délirons. Ces apparences résultent en effet de notre relation subjective au monde. Elle nous font croire ce que
nous voyons et entendons, comme si ce que nous croyons et entendons était la vérité − et cela d'autant plus
facilement que nous aimons à y croire (car l'illusion est une erreur teintée de désir, une erreur qui nous arrange et à
laquelle on tient).
L'apparence sensible ressemble pourtant à la réalité noumènale, mais grossièrement seulement, au point de la rendre
méconnaissable. Par exemple, nous voyons le soleil se lever, et ce n'est pas une erreur (ni une illusion, a fortiori),
mais seulement l'apparence pour un observateur terrestre. Mais en disant que le soleil est en mouvement autour de la
Terre, en prétendant que la Terre est immobile et que l'univers entier tourne autour d'elle, en ajoutant que la Terre est
au centre du monde parce que nous l'habitons, nous allons plus loin, beaucoup plus loin − beaucoup trop loin,
puisque ces propositions sont archi-fausses. L'apparence sensible est donc une copie dégradée de la réalité
intelligible. Tout cela est admirablement conté dans l'allégorie de la caverne, que vous connaissez certainement.
L'Allégorie de la Caverne
L'allégorie de la caverne est une allégorie très célèbre exposée par Platon dans le Livre VII de La République. Elle met en
scène des hommes enchaînés et immobilisés dans une demeure souterraine qui tournent le dos à l'entrée et ne voient que
leurs ombres et celles projetées d'objets au loin derrière eux. Elle expose en termes imagés la pénible accession des
hommes à la connaissance de la réalité, ainsi que la non moins difficile transmission de cette connaissance.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Mythe_de_la_caverne

Plato's The Allegory of the Cave is from book seven of his most famous work, The Republic. Though it was written over
2000 years ago, it still has literary value and philosophical relevance in today's world. Part of the reason The Allegory has
endured for all these centuries is that it can be interpreted any number of ways. It is a story of enlightenment. The
question is, enlightenment to what? Each person who reads it has a slightly different interpretation than the next. None of
them are right or wrong. Take from it what you will
The Allegory of the Cave, also commonly known as Myth of the Cave, Metaphor of the Cave, or the Parable of the Cave,
is an allegory used by the Greek philosopher Plato in his work The Republic to illustrate "our nature in its education and
want of education." (514a) The allegory of the cave is written as a fictional dialog between Plato's teacher Socrates and
Plato's brother Glaucon, at the beginning of Book VII (514a–520a). Plato imagines a group of people who have lived
chained in a cave all of their lives, facing a blank wall. The people watch shadows projected on the wall by things passing
in front of the cave entrance, and begin to ascribe forms to these shadows. According to Plato, the shadows are as close as
the prisoners get to seeing reality. He then explains how the philosopher is like a prisoner who is freed from the cave and
comes to understand that the shadows on the wall are not constitutive of reality at all, as he can perceive the true form of
reality rather than the mere shadows seen by the prisoners.
Inside the cave
Socrates begins his presentation by describing a scenario in which what people take to be real would in fact be an illusion.
He asks Glaucon to imagine a cave inhabited by prisoners who have been chained and held immobile since childhood: not
only are their arms and legs held in place, but their heads are also fixed, compelled to gaze at a wall in front of them.
Behind the prisoners is an enormous fire, and between the fire and the prisoners is a raised walkway, along which
puppets of various animals, plants, and other things are moved. The puppets cast shadows on the wall, and the prisoners
watch these shadows. There are also echoes off the wall from the noise produced from the walkway.

Socrates asks if it isn't reasonable that the prisoners would take the shadows to be real things and the echoes to be real
sounds, not just reflections of reality, since they are all they had ever seen? Wouldn't they praise as clever whoever could
best guess which shadow would come next, as someone who understood the nature of the world? And wouldn't the whole
of their society depend on the shadows on the wall?
Release from the cave
Socrates next introduces something new to this scenario. Suppose that a prisoner is freed and permitted to stand up
(Socrates does not specify how). If someone were to show him the things that had cast the shadows, he would not
recognize them for what they were and could not name them; he would believe the shadows on the wall to be more real
than what he sees.
Suppose further, Socrates says, that the man were compelled to look at the fire: wouldn't he be struck blind and try to
turn his gaze back toward the shadows, as toward what he can see clearly and hold to be real? What if someone forcibly
dragged such a man upward, out of the cave: wouldn't the man be angry at the one doing this to him? And if dragged all
the way out into the sunlight, wouldn't he be distressed and unable to see "even one of the things now said to be true,"
viz. the shadows on the wall (516a)?

After some time on the surface, however, Socrates suggests that the freed prisoner would acclimate. He would see more
and more things around him, until he could look upon the sun. He would understand that the sun is the "source of the
seasons and the years, and is the steward of all things in the visible place, and is in a certain way the cause of all those
things he and his companions had been seeing" (516b–c). (See also Plato's metaphor of the sun, which occurs near the end
of The Republic, Book VI)[3]

Return to the cave


Socrates next asks Glaucon to consider the condition of this man. Wouldn't he remember his first home, what passed for
wisdom there, and his fellow prisoners, and consider himself happy and they, pitiable? And wouldn't he disdain whatever
honors, praises, and prizes were awarded there to the ones who guessed best which shadows followed which? Moreover,
were he to return there, wouldn't he be rather bad at their game, no longer being accustomed to the darkness?
"Wouldn't it be said of him that he went up and came back with his eyes corrupted, and that it's not even worth trying to
go up? And if they were somehow able to get their hands on and kill the man who attempts to release and lead up,
wouldn't they kill him?" (517a)
http://en.wikipedia.org/wiki/Allegory_of_the_cave

La sophrologie Caycédienne et l'allégorie de la Caverne de Platon

Dans cette célèbre allégorie (ou comparaison systématique), Platon représente le monde matériel (ou monde sensible)
comme une caverne dans laquelle les êtres humains sont enchaînés depuis leur naissance. Les prisonniers que nous
sommes contemplent le théâtre des ombres où défilent les apparences des choses, telles que nous les percevons. Ces
ombres sont les reflets des formes ou idées qui défilent derrière un mur en surplomb. Elles sont éclairées par un grand
feu, ici représenteé comme le soleil Bien: la Vérité, la Justice, la Beauté, etc.
Le philosophe s'échappe de la caverne, grâce à la réflexion, et graduellement contemple le reflet des Idées dans un lac, où
elles apparaissent imparfaitement, puis directement, à mesure que son regard s'habitue à la lumière vive du monde des
Idées. C'est le mouvement ascendant. Mais il voit que sa mission est de montrer aux prisonniers leur erreur, eux qui
discourent sans fin sur les ombres, croyant qu'elle est la seule réalité. Il revient faire leur éducation. C'est le mouvement
descendant. Mais là, il est fort mal reçu par ces mi-aveugles qui ne croient pas en l'existence du monde des Idées, qui est
pourtant le véritable monde, car l'être humain est une âme bien plus qu'un corps. Un être humain est une âme
immortelle, appartenant au monde des Idées, qui est enchaîné dans un corps prisonnier des apparences sensibles.
Platon utilise cette allégorie pour faire comprendre sa théorie des Idées. Dans un monde changeant où toutes les formes
sont imparfaites, la régularité des choses ne peut provenir que de l'existence d'un moule commun: l'Idée. Par exemple:
l'Idée du cheval, l'Idée de l'homme, l'Idée de la justice, etc.
La sophrologie Caycédienne à l’aide de ses 3 cycles (les cycles réducteur, radical et existentiel) permet à l’homme, tel le
philosophe, de sortir de la caverne et de prendre conscience d’une nouvelle existence libéré de tout ses préjugés. Il aura
alors à coeur d'aider ses semblables encore enchaînés dans la caverne avec leurs ombres (préjugés...) à se libérer et
découvrir à leur tour la voie de la sortie.
Dans le 1er cycle (réductif) le sophro-pratiquant se découvre, dans le 2ème cycle (radical) il se conquiert et dans le 3 cycle
(existentiel) il se transforme.

L'Allégorie de la Caverne de Platon


http://www.mlahanas.de/Greeks/PlatosCave.htm
Glaucon:Sommes-nous condamnés à vivre dans l´illusion ?
Socrate:– Maintenant, repris-je, représente-toi notre nature selon qu'elle est ou qu'elle n'est pas éclairée par l'éducation *
. Figure-toi des hommes dans une demeure souterraine en forme de caverne, dont l'entrée, ouverte à la lumière, s'étend
sur toute la longueur de la façade ; ils sont là depuis leur enfance, les jambes et le cou pris dans des chaînes, en sorte
qu'ils ne peuvent bouger de place, ni voir ailleurs que devant eux ; car les liens les empêchent de tourner la tête ; la
lumière d'un feu allumé au loin sur une hauteur brille derrière eux ; entre le feu et les prisonniers il y a une route élevée ;
le long de cette route figure-toi un petit mur, pareil aux cloisons que les montreurs de marionnettes dressent entre eux et
le public et au-dessus desquelles ils font voir leurs prestiges.
– Je vois cela, dit-il.
– Figure-toi maintenant le long de ce petit mur des hommes portant des ustensiles de toute sorte, qui dépassent la hauteur
du mur, et des figures d'hommes et d'animaux, en pierre, en bois, de toutes sortes de formes ; et naturellement, parmi ces
porteurs qui défilent, les uns parlent, les autres ne disent rien.
– Voilà, dit-il, un étrange tableau et d'étranges prisonniers !
– Ils nous ressemblent, répondis-je. Et d'abord penses-tu que dans cette situation ils aient vu d'eux-mêmes et de leurs
voisins autre chose que les ombres projetées par le feu sur la partie de la caverne qui leur fait face ?
– Peut-il en être autrement, dit-il, s'ils sont contraints toute leur vie de rester la tête immobile ?
– Et des objets qui défilent, n'en est-il pas de même ?
– Sans contredit.
– Dès lors, s'ils pouvaient s'entretenir entre eux, ne penses-tu pas qu'ils croiraient nommer les objets réels eux-mêmes, en
nommant les ombres qu'ils verraient ?
– Nécessairement.
– Et s'il y avait aussi un écho qui renvoyât les sons du fond de la prison toutes les fois qu'un des passants viendrait à
parler, crois-tu qu'ils ne prendraient pas sa voix pour celle de l'ombre qui défilerait ?
– Si, par Zeus, dit-il.
– Il est indubitable * , repris-je, qu'aux yeux de ces gens-là la réalité ne saurait être autre chose que les ombres des objets
confectionnés.
– C'est de toute nécessité, dit-il.
PLATON,La République, Livre VII,
tr. fr. E. Chambry, éd. Les Belles Lettres, 514a-517c

Enlightenment
http://skyboom1.tripod.com/index27.html
In the ancient sense, Enlightenment is described merely as liberation from suffering. If you consider that suffering arises
from ignorance-that it is in the perception of the fact rather than the fact itself, it is easy to see the connection. It is very
easy to see Enlightenment (Illumination) and Ignorance (Darkness) as opposite ends of the same spectrum..

Enlightenment can be spoken about in 3 levels, although the enlightenment experience varies greatly. At the first level it
is experiencing or perception of reality as it is. You could say that reality unveils itself to you. The Mind no longer
interfers with the experience. Today when you are looking at the world; you are not actually seeing it. What is happening
within is a lot of chatter. There is interference from the past, so much judgment, and day dreaming about the future.
Enlightenment at this stage is where the interference of the mind stops. The eyes begin to see. The ears begin to truly
hear. The senses are no longer numbed or overridden by the internal dialog. You could say they spring to life

At the second stage Enlightenment is feeling a tremendous sense of connectedness with the world around you. You feel
connected to the sky, the earth, the food you are eating, the grass you are sitting on, the person you are speaking with, the
birds. You can see how the entire creation went into the tiniest thing. Nothing is absolute. Nothing stands alone. There is
an intense sense of sacredness and gratitude. There is a sense of belonging. All obsession is appeased.
At the third stage Enlightenment it is no longer merely a sense of connectedness but an experience of complete union with
the Universe. You experience Cosmic Consciousness. You are what you see. There is no sense of separate existence.

You will experience an absence of suffering and a tremendous flowering of the heart where you’ll begin to discover states
of love and compassion. In these times we are basically living for ourselves. "I live for my self and you live for yourself" is
the philosophy and therefore there is really no one there at all to care for each other. It has become a planet of orphans
with no parents. A planet of patients with no doctors. In this state you will begin to care for others. Not just a few loved
ones here and there but for all of humanity there is deep concern and compassion.

One who is Enlightened has no suffering in his life, therefore he also does not create suffering for others or for the world
around him. If you look at the world you find that happy person gives happiness to others and such of those people who
are constantly mad at others, hurt others, curse others, and seek revenge are suffering within. One who is suffering
spiritually and psychologically is a danger to the world around him.

Man in his natural is enlightened. Suffering is the aberration. There was a time when enlightenment was the rule rather
than the exception. The seemingly "unused" space in the left cerebral cortex of the brain is a remnant of that time. It was
once used to get in touch with and experience Cosmic Consciousness. Many factors went into the gross degeneration of
human consciousness. Some were planetary. A star called Mulam has recently entered near proximately to the Earth.
When the Earth is receiving cosmic radiation from this star, it affects the DNA of man. He naturally functions differently.
His senses and the mind are affected and he opens up to the mystical realm. When the Earth is not receiving emanations
from this star his consciousness becomes dull, his senses are numbed and the mystical dimension closes. He becomes more
of a physical being unable to determine what is essential for life on this planet and what is irrelevant. He becomes very
insecure and dangerous to the planet.

Right now the Earth is receiving radiations from Mulam. The Cosmic Energy is flowing on to the Earth. It has been
approximately 24,000 years. While this phenomenon signifies Earth changes, it also means that enlightenment is available
to the average being. States of consciousness once attained by just a few sages, saints, mystics, and prophets are available
to any who seriously seek liberation from ignorance and its ugly spawn, suffering.

Many a master when asked how long before a man can become enlightened has replied "Aeons.".

It already has been aeons. Man has been in a fallen state of ignorance and suffering as long as history has been recorded.
Those days are gone. The first step in the journey of Transformation & Enlightenment is knowing that it is currently
possible for you to attain in this lifetime.

There are really only two questions to ask of anyone to determine if it is appropriate or time to embark on this profound
inward journey. They are:

"Are you suffering?" and Do you wish to be free of that suffering?

If the answer is a resounding "yes!" your time has come.

When we return from the lunch break I will teach to you a chakra activation meditation that will help you greatly on
your journey. It has been used by siddhis and enlightened beings throughout the ages and is part of the daily sadhana
that is prescribed before one can participate in a mukti yajna at Satyaloka and receive the dikshas. Those that are able to
fast today should do so. Those going to Satyaloka will be fasting one day a week as preparation. You will be given an herb
that is gathered in the mountains of India that will remove the mucus that your body has accumulated for that week. It
will be necessary to work on and purify the physical body before attending the mukti yajna. Excess mucous in the body
will be a detriment to you on your journey. Please start your sadhanas now. Eat lightly, if at all today. Remember, the
yajna starts for you from when you apply, not when you set foot in Satyaloka. If you are well prepared you will receive
tremendous benefit. Those of you who have shipped breakfast as instructed and are able to fast for the rest of the day, I
will give some of this herb that removes mucus to to take this evening. You must fast to take it. Also, please maintain
silence during the break.

We have spoken about consciousness this morning and I would like to pose a question for you to contemplate while on
your break. The question is: "What is consciousness?" I will give you a hint, it is sound based. You must keep silent to see
this..
[RO] În filosofia Samkhya există un principiu de bază care spune că chitta şi purusha sunt foarte diferiţi şi
sunt separaţi prin natura lor, dar ei par să fie acelaşi lucru datorită lui avidya (ignoranţei; iluziei). Atunci când
realizăm sau simţim că purusha şi chitta sunt unul şi acelaşi lucru, acest lucru este numit bhoga sau
experienţă. Aceasta experienta este un produs al ignoranţei (avidya). Datorită ei cunoaşterea că purusha şi
chitta sunt total diferite, este uitată sau ascunsă. Realizând samyama asupra conştiinţei de sine, distinctă de
conştiinţa obiectivă, se dobândeşte cunoaşterea lui purusha.
Trebuie să înţelegem ce este conştiinţă obiectivă şi ce este conştiinţă subiectivă. Conştiinţa obiectivă se
bazează pe greşeala că purusha şi chitta sunt acelaşi lucru, dar atunci când se realizează distincţia lor,
conştiinţa obiectivă este înlocuită de conştiinţa subiectivă. În samyama medităm asupra acestei diferenţe.
Purusha este neschimbat, în timp ce chitta se schimbă. Prin samyama natura lui purusha este înţeleasă.
Pentru a realiza purusha, trebuie să treceţi dincolo de prakriti. Aceasta este conştiinţa subiectivă sau
conştiinţa de sine. Conştiinţa de sine apare după ce prakriti a fost depăşit. Atunci distincţia dintre purusha şi
prakriti este realizată plenar. După ce s-a realizat acest lucru, nu mai există bhoga, adică conştiinţă obiectivă,
deoarece avidya (ignoranţa; iluzia) a dispărut.

Capacitatile extraordinare de perceptie /Extraordinary Capacities of Perception /Les facultés subtiles


de percevoir directement/ Las Percepciones Paranormales
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.36]

YS 3.37.   


tataḥ prātibha-ṡrāvaṇa-vedanādarṡāsvāda-vārttā jāyante.
tataḥ prātibhaśrāvaṇavedanādarśāsvādavārttā jāyante // (36.1)
tatas prātibha-śrāvaṇa-vedana-ādarśa-āsvāda-vārttā jan
tatah pratibha-shravana-vedana-adarsha-asvada-varta jayante
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Din aceasta [ samyama pt. realizarea cunoasterii Sinelui ( purusha jnana) prezentata in YS 3.36]
se nasc ( jayanta) capacitatile subtile directe de perceptie (pratibha) [ perceptia extrasenzoriala
nemijlocita a celor cinci tanmatra] [la nivelul diferitelor campuri senzoriale cum ar fi:] shravana
(auzul; clarauzul), vedana (perceptia tactila), adarsha (vazul; clarvederea), asvada (gustul) si
varta (mirosul) ;
E: From this [samyama to realize Self knowledge(purusha jnana)] are born (jayanta) the subtle
direct powers of perceptions (pratibha) [in the sensory areas of] shravana (hearing;
clairaudience), vedana (touch; subtle touch), adarsha (vision; clairvoyance), asvada (taste) and
varta (smell).
F: À partir de cela [grâce au samyama pour réaliser la connaissance du Soi veritable (purusha
jnana)] naissent (jayanta) les facultés subtiles de percevoir directement (prathiba) au niveau de
l’audition (shravana), de la perception tactile(vedana), de la vision(adarsha), du goût (asvada) et
de l’odorat(varta)
S: De ahí (tatah) [como resultado del samyama que provoca el conocimiento del sí mismo
(purusha jnana)] se logra las percepciones paranormales (prathiba) asociadas al oído(shravana),
tacto(vedana), vista(adarsha), gusto(asvada) y olfato(varta).

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


tataḥ(tatah, tatas, tato)(तत स ्) = R: MW432.2 (indeclinabil) de aici; de aceea;din aceasta(parinama: transformari);
apoi;atunci;in consecinta, din aceasta forma, de aici, de acolo; din acel moment, pt.aceasta, pt. atat; asa, cum, egal cu; (neutru,
dativ, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, acesta,acela; 3, al lui;al lor ); gratie acestuia [controlului asupra
elementelor(bhuta-jayah)] I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.46 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
E: by that; thereafter;therefore, from these, from that[mastery over the elements(bhuta-jayah)]; there;then, at this point; F: à
partir de cela; grâce à cela; de là; par là [ la victoire sur les éléments (bhuta-jayah)]; S: MW432.2 (indeclinable) en
consecuencia, de esta forma, de ahí, desde allí, desde entonces, por eso, por lo tanto, por consiguiente, así, como, igual que;
(neutro, ablativo, singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55
- III.12 - III.36 - III.43 - III.45 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
(pratibha) ( ा तभ) = R: MW706.3 (masculino) experienta directa; intuitie; capacitati de cunoaştere directa; cunoastere
eliberatoare (tārakajñāna); semn de iluminare; cunoastere supranormala; cunoaştere transcendentală; perceptia extrasenzoriala
nemijlocita a celor cinci tanmatra; perceptie supranaturala; intuitie; facultatea de conştiinţă superioară;premonitie; precognitie;
iluminare spontana; cunoastere instantanee realizata fara ajutorul cunoasterii corecte mijlocite[de impulsurile din mediu
receptionate de simturi si procesate analitic si analogic; marturiile senzoriale, rationale ori cele emise de autoritati credibile
(parinti, scoala, religioase);vedeti YS 1.6 (pramāna)], pra (inainte de ceva, in fata) + ati (super, peste, deasupra, in
varful;dincolo) + √bhā (a ilumina, a straluci); III.37(36); prātibhād (masculin, ablativ, singular) III.34(33); E: MW706.3
(masculine) supernatural perceptions; intuitional or extraordinary capacities for perception; intuitive light of higher knowledge;
prescience; faculties of premonition; intuitional knowledge; spontaneous enlightenment; spontaneous illumination; sudden
enlightenment, insight, intuition, direct knowledge [without the help of right perception or valid cognition (pramāna);see YS
1.6], glimmer of enlightenment, liberating knowledge (tārakajñāna); supernormal knowledge,direct
knowledge,intuition,prescience, pra (before smth.; ahead, in front,before) + ati (super, over, above, at top of, beyond) + √bhā
(illuminate,enlighten,shine, make glimmer,radiate,emit light); III.37(36); prātibhād (masculine, ablative, singular) III.34(33); F:
expérience directe; intuition; l'éclair de la connaissance directe; une faculté de la conscience holistique(prathiba) qui perçoit
directement; les facultés subtiles de percevoir directement; les pouvoirs surnaturels d’entendre(shravana), du toucher (vedana),
du voir(adarsha), du goût (asvada) et du sentir (varta);S: MW706.3 (masculino), la intuición, conocimiento trascendental;
percepciones paranormales; iluminación espontánea; conocimiento instantáneo (sin el concurso de pramāna), atisbo de
iluminación, conocimiento liberador (tārakajñāna); pra (antes de algo, delante) + ati (sobre, encima, más allá) + √bhā (iluminar,
brillar); III.37(36); prātibhād (masculino, ablativo, singular) III.34(33);
ṡrāvaṇa (shravana) = R: auz; facultatea de a auzi; care pot fi auzite;textele sacre(auzite); E: hearing; F: qu’on peut
entendre(Veda);
vedanāt (vedana) = R: simtire; perceptia tactila(pipaitul); perceptie;cunoastere; E: sensitivity; feeling; F: perception;
sensation; toucher; perception tactile;
ādarṡa(adarsha) = R: faptul de a vedea; vizualizare; oglinda; E: seeing ;mirror; F: fait de voir;miroir;
āsvāda (asvada) = R: gust; facultatea gustului; E: tasting; F: goût;
vārttāḥ (varta) = R: miros; facultatea mirosului;; E: smelling ; F: odorat;
jāyante (jayante) = R: sunt produse;se petrec;se intampla;se nasc; E: occur, proceed, arises, born; produced; F: naissent;

Comentarii/Commentary:
[DM]Din aceasta practica[samyama asupra artha-continutului sursa (subiectiv; esential) al conştiinţei pe parcursul
centrarii in noi insine; prin samyama asupra conştiinţei subiective(purusha)] apar capacitatile directe subtile de
cunoastere de genul pratibha(perceptia extrasenzoriala nemijlocita a celor cinci tanmatra) la nivelul
shravana(auzul subtil),vedana(perceptiei tactile), adarsha(vazului), asvada(gustului) si varta(mirosului subtil) ;
[DM]À partir de cela (la connaissance du soi même) naissent (jayanta) les facultés subtiles de percevoir directement
(prathiba) au niveau de l’audition (shravana), de la perception tactile(vedana), de la vision(adarsha), du goût
(asvada) et de l’odorat(varta) [Et ainsi, il peut maintenant être possible de recevoir directement l’enseignement de la
divine intelligence (Purusha)].
[RO] Facultăţile transcendentale care privesc organele de simţ sunt numite facultăţi pratibha, cum ar fi
pratibhashravan, pratibhadarshan ş.a.m.d. Cuvântul pratibha este comun tuturor celor cinci facultăţi. Prin
practicarea lui samyama asupra lui purusha sau conştiinţa subiectivă, aşa cum s-a descris în sutra precedentă,
îşi fac apariţia facultăţile transcendentale (pratibha) care aparţin organelor de simţ. Uneori întâlnim oameni
care au aceste facultăţi, dar ele nu trebuie confundate cu telepatia, clarviziunea etc. Aceste facultăţi sunt
rezultatul lui samyama asupra conştiinţei subiective. Ele aparţin lui Ishvara, şi sunt omniscienţa, omnipotenţa
etc. Ele sunt obţinute prin samyama asupra lui purusha.
[H] Thence (from the knowledge of Purusha) arise Pratibha (prescience), Shravana (supernormal power of
hearing), Vedana (supernormal power of touch), Adarsha (supernormal power of sight), Ashvada
(supernormal poker of taste) and Varta (supernormal power of smell)/ Donc (de la connaissance de
Purusha), advient pratibha (les pouvoirs surnaturels), shravana (d’entendre), vedana (du toucher),
adarsha (du voir), asvada (du goût) et varta (du sentir)
Darul si blestemul vin intotdeauna simultan pentru cei nepregatiti
[Nota: In unele variante acesta sutra apare in pozitia YS 3.36 or 3.37]
[Note: In some renditions this is sutra YS 3.36 or 3.37]
YS 3.38.   
te samādhāv upasargā vyutthāne siddhayaḥ.
te samādhāv upasargā vyutthāne siddhayaḥ // (37.1)
tad samādhi upasarga vyutthāna siddhi
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Aceste [capacitati extrasenzoriale descrise in YS 3.37] sunt siddhis[perfectiuni; haruri,daruri
divine; puteri miraculoase] doar pentru vyuttana (starea de veghe profana orientata catre
periferie) insa sunt obstacole sau blesteme (upasarga) pt. samadhi (starea orientata spre centru
in cursul careia se manifesta transa mistica ori identificarea subiect-obiect si functionarea
holografica) [pt. cei ce doresc sa realizeze supremul siddhis-Eliberarea(Kaivalyam)]
[Nota: Acestea (puterile psihice menţionate în sutra anterioară) constituie obstacole pt. calea
centripeta a functionarii holografice (samadhi), dar sunt desavarsiri, impliniri, perfectiuni, haruri
divine(siddhis) pentru cei aflati în starea de conştiinţă obişnuită orientata catre exterior (vyuttana).]
E: These [extra sensory powers; supernatural or divine powers] are perfections, divine gifts or
accomplishment (siddhis), in the worldly state when the mind is outward-turned (vyuttana), but
they are obstacles(upasarga) in the way of Samadhi (in the state of holografic functioning when
we are beyond subject-object duality).
F: Ceux-ci [ces perceptions para-normales] sont des pouvoirs divines, des donnes du Dieu ou
perfections(siddhis) dans l'état de veille normal fluctuant de la pensée tournée vers l’exterieur
(vyuttana) mais des obstacles(upasarga) dans la voie du samadhi [dans l'état de l'union
holographique tournée vers le Centre et la Liberation(kaivalyam)]
S: Estos [poderes psíquicos mencionados en el sutra anterior] son obstáculos (upasarga) en
samadhi (énstasis; interiorización completa) y perfecciones (siddhis; logro;de poderes
sobrenaturales) en el estado de conciencia ordinario (vyuttana);

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


te = R: aceste(siddhis); ele; E: they, these (attainments); F: ceux-ci;
samādhāu = vedeti:samādhi (YS 3.3) ; E: meditation in its higher state, deep absorption of meditation, the state of perfected
concentration; ; S: interiorización profunda;
upasargā = R: obstacol, impediment; piedica; perturbatii;atasari subtile de periferie; blestem E: obstacle, hindrance,
impediment ; F: obstacle ; malheur ;mal ; S: impedimentos; obstáculos;
vyutthāna(vyutthana)( य ्उ थान) = R: MW1040.1 (masculin) 1) externalizare; emergenta; aparitie; starea de veghe profana
atasata(pilotata) de periferie(multiplicitate) si de ego; agitatie; activitate independenta(fracturata) intensa, 2) desteptare, trezire; a
ieşi la iveală (renaşterea conştiinţei precedente); a iesi;a apare; a se indrepta asupra obiectelor exterioare; vi (divizat;separat,departat, a
se distanta) + ud (a ajunge, a sosi;sus;in fata;a avansa) + thāna, deriva de la √sthā (a ramane,a sta, a locui;a continua,a adopta o
pozitie;a intra intr-o stare); III.9; vyutthāne (masculin, locativ, singular) III.38 ; E: emergence; the outgoing( mind)[worldly mind]
emersion. arising; awaken, wake up, arouse; mental fluctuation; exit, leave, go out; appear, come into view; escape; enter; S:
MW1040.1 (masculino) 1) gran actividad independiente, agitación, emergencia; 2) despertar, salir o dirigirse hacia los objetos
exteriores; vi (dividido, apartado, lejos) + ud (arriba, adelante) + thāna, deriva de √sthā (permanecer, continuar, adoptar una posición);
III.9; vyutthāne (masculino, locativo, singular) III.38 ;
siddhi= R: perfectiuni; desavarsiri, impliniri, perfectiuni, haruri divine; puteri supranaturale de cunoastere si de actiune; puteri
miraculoase; puteri psihice. capacitati divine; haruri; daruri; efecte ce apar natural ca feedback-uri al progresului realizat in
centrare-ajungerii la Altar; E: perfection, attainment; accomplishment, achievement;subtle experiences, psychic abilities;
ESP,extra sensory powers; supernatural or divine powers psi powers,supernatural or divine powers; breakthrough ;break-
through; F: accomplissement; aboutissement; perfection; efficacité, succès; perfection acquise, habileté; pouvoirs occultes;
pouvoirs psychiques et autres; pouvoirs surnaturels ; Sanskrit : pouvoir "surnaturel" ou réalisation. Surtout au pluriel : pouvoirs
dit "surnaturels" qui sont en réalité naturels à l'âme, lorsqu'elle exprime son essence, ou identité à Shiva. Ce sont les pratiques, ou
sadhanas yogines soutenues qui éveillent le réseau des chakras et nadis des corps physique et subtiles, et le font s'épanouir. Les
siddhis peuvent se manifester pendant que l'adepte poursuit sa recherche spirituelle, une fois qu'il en a atteint l'objectif, la
réalisation du Soi, ou après avoir répété cette expérience de nombreuses fois; pouvoirs divins, pouvoir magiques ;
pouvoirs miraculeux,miracles, pouvoirs surnaturels ; pouvoirs supranormal ; accomplissement, succès; 2) pouvoir supranormal
acquis par la pratique de la transe(samadhi)[YS 4.1] et d'une ascèse (tapas) exigeante, ou s'éveillant spontanément en cas de
maturité spirituelle. Bien qu'ils se manifestent spontanément et selon les besoins et capacités de l'individu, ils sont considérés
comme des entraves sur la Voie, en tant qu'ils viennent subtilement renforcer l'auto-satisfaction et l'égoïsme. Il est conseillé de ne
pas les cultiver, voire de les abandonner, pour aller plus avant; préparation (des aliments) ; démonstration, preuve, conclusion,
validité ; science, connaissance parfaite ; chance, avantage, prospérité ; phil. [yoga] pouvoir surnaturel, puissance magique; l'un
des 8 pouvoirs surnaturels canoniques; cf. ashtasiddhi ;myth. np. de Siddhi, la Perfection personnifiée, fille de Prajāpati; [SP.]
épouse de Ganesha, dont elle enfanta de Kshema; siddhir astu (formule de bénédiction concluant un édit) qu'il en soit ainsi ; les
dons du Dieu; S: perfecciones logro; poderes psíquicos; poderes sobrenaturales;

Comentarii/Commentary:
[DM] Ancorat de periferie nu poti sa te deplasezi spre centru . Aceste puteri psihice, desavarsiri, impliniri,
perfectiuni, haruri divine(siddhis) nu sunt decat cenusa lasata de ardere, efecte ale centrarii si alinierii, fructe ale
functionarii holografice. Atasarea de aceste efecte sau fructe reprezinta un obstacol pt. practica functionarii holografice
(samadhi). These experiences resulting from samyama are obstacles to samadhi, but appear to be attainments or powers
to the outgoing or worldly mind
[VIV]To the Yogi knowledge of the enjoyments of the world comes by the junction of the Purusha and the mind. If
he wants to make Samyama on the knowledge that they are two different things, nature and soul, he gets knowledge
of the Purusha. From that arises discrimination. When he has got that discrimination, he gets the Pratibha, the light of
supreme genius. These powers, however, are obstructions to the attainment of the highest goal, the knowledge of the
pure Self, and freedom. These are, as it were, to be met in the way; and if the Yogi rejects them, he attains the
highest. If he is tempted to acquire these, his further progress is barred.

[RO] Din punct de vedere extrovert, ele sunt puteri psihice, dar în ceea ce priveşte samadhi, ele acţionează ca
piedici. Mintea unui yoghin nu rămâne tot timpul în samadhi. Ea fluctuează, având şi conştiinţa lumii. În
această stare, aceste puteri pot fi manifestate, dar atunci când yoghinul este în samadhi, aceste puteri creează
tulburări dacă li se permite să se manifeste. Yoghinul poate face uz de ele după ce iese din meditaţie.
Primul stadiu de siddhi este atunci când aspirantul este în samadhi. Chiar dacă el nu doreşte aceste siddhis,
ele vor veni la el automat, datorită dezvoltării conştiinţei superioare în meditaţie profundă. Atunci când aceste
siddhis se manifestă, ele creează tulburare în samadhi, prin generarea unui fel de vibraţie psihică. Acest lucru
deranjează starea de samadhi, dar în afara acestei stări aspirantul poate percepe sau proba efectele acestora.
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) te prâtibhâdayah samâhitacittasya+utpadyamânâ upasargâs taddarshanapratyanîkatvât


vyutthitacittasya+utpadyamânâh siddhi1P.
El conocimiento espontáneo y los otros (conocimiento de lo sutil, oculto o lejano, en el pasado o en el futuro), son
obstáculos cuando aparecen en una mente concentrada (samâhita). (Pero) cuando surgen en el estado de
conciencia ordinario, son perfecciones.
La conciencia despierta, vyutthâna, es el modo de conciencia predominante, en el cual la "egoidad" (psique, jîva) es
reforzada por el karma, o gradualmente minada a través de una inversión espiritual de los propios valores, actitudes,
pensamientos y acciones (Feuerstein, George "The Shambhala Encyclopedia of Yoga").

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) En una mente concentrada en purusha son obstáculos porque se oponen a la visión de purusha.
Aparecen a raíz del samyama en purusha, pero no en una mente concentrada (samâhitacitta) y (por tanto)
desapegada.

El aforismo precisa en efecto que "mientras uno esta sumergido en la dispersión y confusión, los siddhi tienen que
verse como ayudas para encontrar la claridad. Realizado esto, se convierten en obstáculos si uno se ata a ellos..."
(Lorin, François "Viniyoga").

Patâñjali en ninguna parte rechaza el valor de los siddhi. Esto debería quedar claro dado el extenso catálogo de
poderes parapsíquicos (vibhûti) dados. Este aforismo, citado a menudo, no se refiere de hecho a los siddhi en
general, sino específicamente al género de las intuiciones (pratibhâ) (Feuerstein, George "Textbook of Yoga").

Este aforismo no debe interpretarse como un rechazo general de los poderes paranormales logrados con la práctica
de la restricción completa y con técnicas similares. Patâñjali solo quiere cualificar las afirmaciones precedentes
relativas a un grupo de fenómenos que suceden como momentos culminantes durante la vida corriente del yogui y
no, como a menudo se piensa, durante el estado de énstasis (Feuerstein, Georg "The Yoga-Sûtra of Patañjali").

El aforismo se refiere directamente a los poderes sensoriales citados con anterioridad, pero muchos comentaristas
lo extienden a todos los otros (Gardini, Walter "Los poderes paranormales en el Yoga clásico y en el cristianismo").

Chittasya Parasharira Avesha Puterea de a transfera constiinta intr-un alt corp The power to
transfer consciousness into another body Le pouvoir de transfert de la conscience dans un autre
corps La facultad de la conciencia para entrar en otro cuerpo
[in alte variante in pozitia: YS 3.38]

YS 3.39.   


bandha-kāraṇa-ṡaithilyāt pracāra-saṃvedanāc ca cittasya para-ṡarīrāveṡaḥ.
bandhakāraṇaśaithilyāt pracārasaṃvedanāc ca cittasya paraśarīrāveśaḥ // (38.1)
bandha-kāraṇa-śaithilya pracāra-saṃvedana ca citta para-śarīra-āveśa
bandha karana shaithilyat prachara samvedanach cha chittasya para sharira aveshah
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Puterea de a transfera(avesha) constiinta [insotita de corpul sau subtil] intr-un alt corp sau puterea de a
intra in alt trup devine posibila [prin samyama] in vederea scaderii (shaithilya) cauzelor(karana) atasarii
(bandha) de corpul grosier si prin cunoasterea(samvedana) functionarii ori a manifestarilor (prachara)
mintii(chitta) [si a portilor de trecere in vederea iesirii din corpul dens].
E: The power to transfer consciousness into another body is obtained [using samyama] on the
relaxation(shaithilya) of the attachment(bandha) [by loosening the causes of bondage to the body ] and
awareness of how the mind(chitta) move [in order to becoming aware to the passages of the flow of vital
currents] .
F: Le pouvoir de transfert de la conscience (avec son corps subtil) dans le corps d'autrui ou le pouvoir
d’entrer dans un autre corps devient possible[grâce au samyama sur]le relâchement des cause(karana)
de l'attachement(bandha) à son corps et par la connaissance expérimental des
fonctionnements(prachara) du mental(chitta) [et des passages des curents subtiles de la «force vitale» ou
« souffle», pour se dégager du corps dense]
S: La facultad de la conciencia (con el cuerpo sutil ) para entrar(avesha) en otro (para) cuerpo (sharira)
[facultad de penetrar en otro cuerpo] proviene(a través del autocontrol) del debilitamiento(shaithilya) de la
causa (karana) de los apegos (bandha) y del conocimiento completo (samvedana) del camino de los
movimientos (prachara) de la mente (chitta).

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


bandhaḥ(bandha)(ब ध) = R: MW720.3 (masculino) 1) conexiune cu ceva, a pune alaturi de ceva,a uni; 2) fixare,
focalizare; legare, unire, atasare; conectare; retinere;ingradire; relatie; deriva de la: √bandh (a atasa;a lega ); III.39; bandhaḥ
(masculin, nominativ, singular) YS 3.1;; E: binding to, holding, fixing, uniting; link, fixation; focusing; confining;
F: lien, attache, liaison ou la fixation (d'attention); chaîne, fait de ne pas avoir atteint la libération; S: atar;llegar;la fijación;
MW720.3 (masculino) 1) conexión con algo, poner junto a algo, unir; 2) fijación, atadura, unión, apego; deriva de √bandh (atar);
YS 3.39; bandhaḥ (masculino, nominativo, singular) ;YS 3.1;
kāraṇa (karana) (करण) =R: MW254.1 (masculin) a face; a observa; a cauza, a declansa; producere;implinire;
corpul cauzal sau karmic (karana sharira); deriva de √kṛ (a face,a representa); II.2; karaṇāt (masculin, ablativ,
singular) III.18; (neutru) cauza, origine;YS III.39;E: MW254.1 (masculine) to do, cause; create, produce, make;make
happen, bring forth; entail, involve, occasion, precipitate, trigger; causal body(karana sharira); observing; cause,
perception production, accomplishment; making; derivated from √kṛ (make; manufacture; create; construct, build;
shape; compose; emit; conduct (war, battle); prepare, do; perform; effect;represent, portray, depict; perform, stage;
enact; give) ; II.2; karaṇāt (masculine, ablative, singular) III.18; F: cause;motif;raison; cause première; S: MW254.1
(masculino) hacer, causar, ocasionar; deriva de √kṛ (hacer, representar); II.2; karaṇāt (masculino, ablativo, singular)
III.18; (neutro) causa, origen III.39;
ṡaithilyāt(shaithilya) = R: slabire;diminuare;relaxare; E: relaxation; F: relâchement;diminution;
pracāra (prachara) = R: manifestare; aparitie; E: movement, passage; ; F: manifestation;apparition;
saṃvedanāt (samvedana) = R: simtire;perceptie;cunoastere; E: sensitivity; F: connaissance;
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi; ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; ; F: et ; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44 -
I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;
citta(chitta)( च त) = R: MW395.3 (neutru) mintea[tiparul "etichetarii",care apeleaza la simboluri verbale(cuvinte) sau
vizuale(imagini, ideograme, caractere), conduce la o eroare de procesare a realitatii si la traducerea termenului citta(chitta)
drept obiect;in realitate chitta nu este un obiect, ci un proces ,un fluviu,un flux de vrittis]; traficul din minte; amintiti-va ca "nu ne
putem scalda de doua ori in apa aceluiasi râu"; in univers nu exista lucruri ci doar procese-mintea este o curgere ca un râu ,care
se modifica permanent, un trafic de imagini, gânduri, senzatii (vedeti:vritti);a considera mintea un obiect conduce la neglijarea
"vegherii": mintea e un proces, ca si un râu iar fara practicarea constientei impartiale nu trecem dincolo de tesatura care
alcatuieste ecranul; conştiinţa periferica; mentalul; substanta mentala; ratiunea, inteligenta, conştiinţa;procesele care conduc la
manifestarea ecranului mental; conştienţa;memorie(a-şi aduce aminte);gând, idee,parere; deriva de la √cit (a percepe, a
observa,a cunoaste); 1) senzatie perceputa, asupra careia mintea se fixeaza; 2) mintea ori constiinta in totalitatea sa, impreuna cu
toate activitatile si functiile sale 3) sediul, organul, ansamblul functiilor, activitatilor, proceselor intelectuale, volitive si
emotionale ale individului; 4) se compune din intelect (buddhi, mahat; asmitâmatra), constiinta existentei individuale
(asmitâ, ahâmkara) si mintea sensibila (manas) sau centralizatorul terminalelor (indriya)de perceptie senzoriala(jnanen
indriya) si de actiune (karmen indriya); 5) termen similar conceptului de instrument intern (antahkarana) din Samkhya si
Vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.35 - IV.15 - IV.16 - IV.18 - IV.21; cittam (neutru, nominativ, singular) I.37 - IV.5 -
IV.23 - IV.26; cittasya (neutru, genitiv, singular) II.54 - III.1 - III.11 - III.12 - III.38 - IV.17; cittāni (neutru, nominativ, plural)
IV.4; E: mind;mind stuff; consciousness; reason ;intelligence; mental screen; F: mental; S: MW395.3 (neutro) mente, razón,
inteligencia, conciencia; deriva de √cit (percibir, observar, conocer); 1) sensación, aquello que es percibido, aquello sobre lo que
la mente se fija; 2) mente o conciencia en su totalidad, como conjunto de todas sus actividades y funciones; 3) la sede, el órgano,
el conjunto de las funciones, actividades, procesos intelectivos, volitivos y emocionales del individuo; 4) se compone de intelecto
(buddhi, asmitamatra), conciencia de existencia individual (asmitâ, ahamkara) y mente sensible (manas); 5) es similar al
concepto de instrumento interno (antahkarana) en el samkhya y el vedanta); I.2 - I.30 - I.33 - III.9 - III.19 - III.34 - IV.15 - IV.16
- IV.18 - IV.21; cittam (neutro, nominativo, singular) I.37 - IV.5 - IV.23 - IV.26; cittasya (neutro, genitivo, singular) II.54 - III.1
- III.11 - III.12 - III.39 - IV.17; cittāni (neutro, nominativo, plural) IV.4;
para(परम ्◌्) = R: MW586.1 (masculin) suprem, superior, profund, elevat 2) altul;exterior;altora;diferit, dupa;urmand; 3) indica la
ideea de a merge dincolo de; III.19 - III.38; param (neutru, nominativ, singular) cel mai înalt; YS 1.16; paraih(parair)
(masculin, instrumental, plural);deosebit; fata de celelalte(corpuri);cu altii; YS 2.40; E: MW586.1 (masculin) suprem, superior,
profound, the highest;ultimate; 2) other;different;stranger; following; after; something which comes next, something which
follows after; 3) go further than, farther, go beyond that; III.19 - III.38; param (neutru, nominativ, singular) I.16;
paraih(parair) (masculin, instrumental, plural) other; with others; the body of others; YS 2.40; ; F: autre;extérieur; S:
MW586.1 (masculino) supremo, superior, profundo, elevado 2) otro, diferente, siguiente; 3) indica la idea de ir mas allá; III.19 -
III.38; param (neutro, nominativo, singular) I.16; paraih(parair) (masculino, instrumental, plural) II.40;
ṡarīra (sharira) = R: corp; E: body; F: corps;
āveṡaḥ (avesha) = R: intrare; trecere; pasaj de trecere:chitta-vaha-nadi; luare in posesie a unui alt corp fizic (para-sharira);
E: entering; passages; entry; F: fait d’entrer; de s’emparer;dévouement;possession maléfique; S: entrar penetra (el cuerpo de
otra persona) ;

Comentarii/Commentary:
[DM] Nota: Manifestarea (prachara) capacitatii de trecere a constiintei (capacitatea de influentare a altor
minti si corpuri) si avesha[de luare in posesie a unui alt (para) corp fizic (sharira)] se realizeaza prin
samyama care vizeaza cunoasterea si controlul nemijlocit in vederea shaitilya(slabirii;relaxarii;diminuarii)
bandha(legaturilor) de tip karana (cauzal)[din karanamaya kosha; slabirea conexiunilor dintre corpul fizic
şi cel subtil se realizeaza prin abandonarea falsei personalitati identificata cu invelisul fizic si prin cunoasterea
si controlul nemijlocit al circulatiei curentilor vitali din invelisurile subtile subordonate corpului cauzal -
karanamaya kosha];[ritualul tibetan al transferului centrului mobil de constiinta al maestrului spiritual Dalai
Lama intr-un copil de sapte ani care a fost in prealabil instruit sa fie gazda]
[SJ] By loosening one's attachment to the body, and becoming profoundly sensitive to its currents,
consciousness can leave this body and enter another's body (astral).
[T] The mind can enter another's body on relaxation of the cause of bondage and from knowledge of passages
[RM]The mind may enter another body, on relaxation of the cause of bondage, and by knowledge of the passages of
the mind.
[BG] When the bonds of the mind caused by action have been loosened, one may enter the body of another by
knowledge of how the nerve-currents function.

Mind-exercises to master the ability to transfer consciousness into another vehicle


The following part of the mind-training exercises deals with mastering the ability to transfer your consciousness
outside of your body - into an inanimate object, into a plant, into an animal, into another human being or into a
higher-evolved spiritual being. You can use these abilities to create desired changes in your body, in your life, to
gather information, to gain insight, to gain new learnings and wisdom, to help heal yourself and others, and to
influence others remotely.
1.Mental exercises for transferring your consciousness to different parts of your body. You will also learn how to
generate vital energy.
2.Mind exercises for projecting your consciousness outside of your body - into an inanimate object, into a plant, into
an animal, into another person, and into highly evolved spiritual being - for the purposes of gathering information,
gaining new learnings and wisdom, or healing.

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) lokîbhûtasya manaso+apratishthasya sharîra7 karmâshayavashâd bandhah pratishthâ+ity arthah


tasya karmano bandhakâranasya shaithilyam samâdhibalâd bhavati.
La mente sensible no se encuentra (intrínsecamente) fija; permanece activa constantemente. El hecho es que
permanece ligada al cuerpo mediante las ataduras de su depósito de karma. Por medio del samâdhi se logra
aflojar las causas de las ataduras;

(Bhasya) pracârasamvedanam ca cittasya samâdhijam eva karmabandhakshayât svacittasya


pracârasamvedanâc ca yogin1 cittam svasharîrân nishkrishya sharîrântar7P nikshipati.
el conocimiento de cómo funciona la mente es posible solo a través del samâdhi. Gracias a la disminución de
las ataduras del karma y al conocimiento de su propio funcionamiento mental, el yogui retira la mente de su
cuerpo y la deposita en otro distinto.

No esta claro si se apunta al conocido fenómeno de la proyección astral o si la transferencia de conciencia a


otro cuerpo hay que entenderla literalmente. En el primer caso la frase parasharîra haría referencia al cuerpo
sutil, en lugar de a otro cuerpo físico. Vyâsa se inclina por la interpretación literal y explica que la causa del
apego de la conciencia al cuerpo esta en los activadores subliminales almacenados en la menoria profunda
(Feuerstein, Georg "The Yoga-Sûtra of Patañjali").

Hay dos condiciones para esta realización: (i) debilitar las causas de las ataduras al cuerpo físico, es decir los
cinco klesha y el karma por medio de la concentración, y (ii) contemporáneamente crece el conocimiento de los
procedimientos de la mente, la manera como ésta se desplaza desde la región del corazón a través de los
sentidos en dirección de los objetos, los conductos por los cuales circula y el vehículo a través del cual debe
pasar cuando entra en el cuerpo y lo abandona (Gardini, Walter "Yoga clásico").

Por la indagación sobre la causa de ésta rígida situación que liga la mente al individuo y por el examen de los
medios para relajar esta rigidez, aparece un gran potencial en el individuo para ir mas allá de sus límites
personales. La mente ha de ser capaz de distinguir los resultados de acciones pasadas que impiden la
percepción clara. Gracias a la práctica sistemática de prânâyâma y de otras disciplinas, el campo de las
actividades mentales puede ser extendido para ejercer una influencia sobre otras personas (Desikachar, TKV
"Yoga-sûtra de Patâñjali").

(Bhasya) nikshiptam cittam ca+indriyâny anupatanti.


Al mismo tiempo que se desplaza su mente, los sentidos la acompañan.

(Bhasya) yathâ madhukararâjan2 makshikâ utpatantam anûtpatanti nivishamânam anunivishante


tathâ+indriyâni parasharîrâvesha7 cittam anuvidhîyanta iti
Igual que las abejas revolotean tras la abeja reina y se posan cuando esta lo hace, así los sentidos siguen a la
mente en su penetración en otro cuerpo, y se distribuyen en él (YB.II.54).
[VIV]The Yogi can enter a dead body and make it get up and move, even while he himself is working in another
body. Or he can enter a living body and hold that man's mind and organs in check, and for the time being act through
the body of that man. That is done by the Yogi coming to this discrimination of Purusha and nature. If he wants to
enter another's body, he makes a Samyama on that body and enters it, because, not only is his soul omnipresent, but
his mind also, as the Yogi teaches. It is one bit of the universal mind. Now, however, it can only work; through the
nerve currents in this body, but when the Yogi has loosened himself from these nerve currents, he can work through
other things.
[RO] Această putere psihică este foarte elevată. Aspirantul iese din corpul său şi intră în corpul altei persoane.
Pentru asta, aspirantul poate folosi şi ajutorul discipolului său. Intâlnim acest lucru la multe fiinţe eliberate şi
yoghini avansaţi, cum ar fi Sankaracharya. Pentru a realiza acest lucru, trebuie îndeplinite două condiţii:
slăbirea cauzei legăturii şi cunoaşterea căii sau modalităţii de intrare.
Cauza legăturii este dragostea pentru corpul fizic, teama de moarte şi kleshas-urile. Această cauză de
legătură trebuie slăbită, ceea ce se face prin meditaţie. Sukshma sharira sau corpul subtil trebuie separat
de corpul grosier, la fel cum două bucăţi de pânză cusute se separă prin ruperea sau slăbirea cusăturii.
Analog, corpul subtil este îndepărtat şi separat de corpul fizic prin slăbirea kleshas-urilor (tensiuni
fundamentale ale minţii), fricii, etc. În timp ce corpul subtil este afară şi separat de corpul fizic, acesta din
urmă trebuie îngrijit, altfel va deveni imposibilă reîntoarcerea, deci cauza legăturii trebuie relaxată şi corpul
trebuie păstrat în bune condiţii.Trebuie cunoscută calea, adică acel nadi de-a lungul căruia chitta intră în
corpul altei persoane. Numai atunci devine posibilă intrarea în corpul altei persoane.

Campul defensiv- Invulnerabilitatea si Teleportarea/ Defensive Field Invulnerability and


Teleportation Technique / Le champ de Défense; L'Invulnérabilité et le Pouvoir de la
Téléportation
YS 3.40. }  [in alte variante apare in pozitia: YS 3.39]
udāna-jayāj jala-paṅka-kaṇṭakādiṣvasaṅga utkrāntiṡ ca.
udānajayāj jalapaṅkakaṇṭakādiṣv asaṅga utkrāntiś ca // (39.1)
udāna-jaya jala-paṅka-kaṇṭaka-ādi asaṅga utkrānti ca
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Stapanirea udāna [ realizata prin samyama asupra udana (suflului ascendent)] confera
capacitatea utkranti (ridicarea in aer deasupra solului sau apei; mersul pe apa; levitatia) si asanga
(neatingerea, invulnerabilitatea) la jala (lichide, substante corozive), panka (noroi, substante
adezive si corozive), kantaka (spini; sageti; corpuri ascutite) si altele (foc, jar, lava vulcanica)
E: Mastery of udana (one of the five pranas)[using samyama on the flow of energy in the head
and neck (udana)] moves energy from the lower body upward creating a lightness and ascension
that allows one to move over water, mud, thorns and and other obstacles without contact.
F: La maîtrise du udana (le prâna qui va vers le haut) [grâce au samyama sur udana prana]
permet de se mettre en lévitation et rester non-affecté par l'eau, la boue, les épines, et d’autres
obstacles. S: El dominio (jayāt) de la energía ascendente (udāna) [a través del autocontrol:
samyama se logran poderes extraordinarios] como utkrānti (la elevación del cuerpo; la
levitación) y (ca) la invulnerabilidad (asangah) por el agua (jala), el barro (panka), las espinas
(kantaka), etcétera (adishu);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):

udāna = R: suflul ascendent; energia ascendenta; suflurile vitale(prana-vayu) sunt in numar de zece:cinci principale si cinci
secundare; udana si samana-vayu fac parte din prima categorie; practica tibetana(lung-gom)- de stapanire(gom) a curentilor de
energie(lung) din canalele subtile(sa)-permitea practicantilor care aveau potentialul energetic(thig-le) necesar sa parcurga distante
lungi fara oboseala in salturi imposibil de realizat fara levitatie partiala;vezi si:YS 3.41]; E: uppermost region of energy flow, or
prana; F: prâna qui va vers le haut; S: energía ascendente; soplo vertical;
jayāt (jayat) ( जय) = R: MW412.3 (masculin) stapanire;cucerire;victorie dominare, suprematie, maestrie; deriva de la √ji ( a
cuceri, a invinge); II.41; jayāt (masculin, ablativ, singular) III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculin, nominativ, singular) III.44 -
III.47 - III.48; E: mastery ; conquest; victory;through victory, from mastery; ; F: maîtrise; victoire; S: MW412.3 (masculino)
conquista, victoria, dominio, supremacía, maestría; deriva de √ji (conquistar, vencer); II.41; jayāt (masculino, ablativo, singular)
III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculino, nominativo, singular) III.44 - III.47 - III.48;
jala = R: apa; lichide,substante corozive; E: water; F: l'eau; S: agua ;
paṅka = R: noroi ;substante adezive; E: mud;, F: la boue; S: barro;
kaṇṭaka = R: ghimpi;spini; sageti; lucruri ascutite; E: thorn; F: les épines; las espinas
ādiṣu(ādishu) = R: si celelalte(obstacole) E: and the others, et cetera; F: et d’autres obstacles; S: etcétera;
asaṅgah = R: fara contact;neatingere; neatingerea, invulnerabilitatea; E: without touching; F: non affecté; invulnérable S: no
está afectado; no hay contacto; la invulnerabilidad;
utkrāntiḥ= R: ridicare; levitatie; levitatia;ridicarea in aer deasupra solului sau apei;mersul pe apa; E: rising up;levitation; F:
lévitation; S: la levitación; la elevación (correcta) del cuerpo [sutil tras la muerte física];
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; ; F: et ; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS
I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20
- IV.21;
Comentarii/Commentary:
R: Utkranti (levitatia; ridicarea in aer deasupra solului sau apei; mersul pe apa) si asanga(neatingerea,
invulnerabilitatea) la jala (lichide, substante corozive), panka (noroi, substante adezive), kantaka (spini;
sageti) si altele(foc, jar, lava vulcanica) se poate obtine prin samyama asupra udana(suflului
ascendent);[suflurile vitale(prana-vayu) sunt in numar de zece: cinci principale si cinci secundare ;udana si
samana-vayu fac parte din prima categorie; practica tibetana(lung-gom)- de stapanire(gom) a curentilor de
energie(lung) din canalele subtile(sa)-permitea practicantilor, care aveau potentialul energetic(thig-le) necesar,
sa parcurga distante lungi, fara sa oboseasca, in salturi imposibil de realizat fara levitatie partiala;vezi si:YS
3.41];
[DM] Levitaţia este o capacitate paranormala binecunoscuta(laghima) diferita de campul defensiv. Controlul
udana poate fi realizat prin practica mantra, prin pranayama (controlul suflurilor vitale subtile) ori prin transa
(practica samyama). Dacă aceasta Prana Vayu este stăpânită, atunci puteţi genera campul defensiv, o sfera
care include aer respirabil si care va confera ridicarea, scaderea interactiei cu forţa de atractie
terestră(gravitaţie) si invulnerabilitate la radiatii, corpuri ascutite, substante corozive ori adezive.

In corpul energetic(pranamaya kosha) actioneaza cinci tipuri de prana vayu: udana, prana, samana, vyana
si apana; fiecare are o functie specifica iar udana neutralizeaza atractia gravitationala; Levitatia apare in
practica pranayama in mod curent din cauza ca se schimba directia de circulatie a fluxurilor de prana;

Cele cinci tipuri de energie vitala(Prana vayu) din Yoga Sutra


The five pranas or vayus in Yoga Sutra

“Sub ombilic este regiunea materiei digerate.


Deasupra este pt hrana care este luata.
In ombilic sunt toate fortele vietii care sustin corpul(parasit sau nu) ”….
“Prin suflul(vayu) care este numit Udana fiinta umana eructeaza(vomita) si este pusa in starea sa
vorbeasca ca efect a strapungerii realizata de aceasta energie (prin plamani, gat si gura).
Prin suflul(vayu) care este numit Prana fiinta umana este pusa in starea sa se miste.
Aceea care este numita Samana locuieste in centru.
Prin suflul(vayu) care este numit Vyana , fiinta umana este pusa in starea sa aiba putere in actiune.
Prin suflul(vayu) care este numit Apana fiinta umana controleaza miscarea in jos ”
(din Mahabharata Santi Parva, Section CLXXXIV )

“Through that called UDANA one eructates and is enabled to speak in consequence of its piercing through
(the lungs, the throat, and the mouth).
Through the breath called PRANA a living creature is enabled to move.
That called SAMANA resides within the center.
Through that called VYANA , they put forth strength of action.
That called APANA moves downwards”
(From The Mahabharata Santi Parva, Section CLXXXIV)

Udana Vayu: localizare :gat si cap; zona de activitate: de la gat la cap;


centru energetic subtil(chakra): Visuddha, Ajna;
element grosier(bhuta tattva): Ether, Spatiu(akasha);
element subtil(tanmatras tattva):sunet(sabda);
terminal senzorial(jnana indriya):auz(shrota);
terminal de actiune(karma indriya):organul de emisie a sunetelor:vorbirea(vach);
miscare: inhalare,intern ,ridicare;
directie:centrifug omnidirectional
functie: permite vomarea; eructatia;producerea sunetelor,vorbirea,cantatul; ridica trupul si nu permite
caderea in cursul alergarii sau rotatiei in diferite directii.
culoare: verde;
post functii: in momentul morţii o parte din udana eliberează corpul subtil de haina materiala (corpul fizic);
dupa moarte partea din aceasta energie ramasa in trup ajuta la descompunerea materiei in forme
elementare;
capacitate extraordinara sau divina(siddhis): controlul acestei energii face corpul f. usor, invulnerabil(camp
defensiv) si permite accesul la teleportare
capacitate extraordinara sau divina(siddhis): controlul acestei energii face corpul f. usor, invulnerabil(camp
defensiv) si permite accesul la teleportare
(vedeti celelalte prana vayu in comentariul sutrei urmatoare)
Udana Vayu: localization :throat and head; field of activity: from the throat to the head;
Function: It helps in vomiting; eructation; it keeps the body lifted upwards, and does not allow it to fall
down while running or turning in different directions;it also helps in sound production, speaking, singing,
etc
Postfunction: After death a portion of this energy remains in the body. This energy then decomposes the
physical body reverting the physical matter of the body to its elemental forms.
subtle energetic center(chakra): Visuddha, Ajna;
gross element (bhuta tattva): Ether, Space(akasha);
subtle element (tanmatras tattva):sound(sabda);
sensory terminal (jnana indriya):hearing(shrota);
action terminal (karma indriya):organ for the production and emission of sounds:speaking(vach);
movement:inhalation,inward ,upward;
direction:outward(centrifugal); omnidirectional
color : green ;
siddhis (divine, extraordinary or supernatural powers): by regulating this energy can be obtained the
teleportation ,levitation and invulnerability(defensive shield)
(vedeti celelalte prana vayu in comentariul sutrei urmatoare)
Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)
La vida es posible gracias a la activación de todo el complejo orgánico sensorial mediante prâna. Su
actividad tiene cinco formas.
prana lleva su actividad desde la boca y las fosas nasales hasta el corazón;
samana se distribuye (âna) equilibradamente (sama) y su esfera de actividad esta en el ombligo (proceso
digestivo);
apana se denomina así porque se dirige (âna) hacia abajo (apa), desplegando su actividad hasta la planta
de los pies;
udana se dirige hacia arriba, desarrollando su actividad hasta la cima de la cabeza;
vyana lo impregna todo.
(Bhasya) eshâm pradhânam prânah udânajayâj jalapankakantakâdishv asanga utkrântish ca prâyanakâle
bhavati tâm vashitvena pratipadyate. De todas, la principal es prâna. Controlando udâna, se atraviesa
impasible sobre barro, agua, espinas y objetos similares. Y mediante su dominio, se toma el curso
ascendente correcto tras la muerte;
Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) La vida es la actividad de los once sentidos. Igual que un palomar se mueve con el movimiento
de los pájaros en su interior, así por medio de la operación llevada a cabo de forma unísona por todos los
sentidos sin excepción, se sostiene el cuerpo, y esa es su vida. La actividad vital, supeditada a la
dependencia de purusha, tiene cinco aspectos: prâna (corriente vital hacia adelante), apana (descendente),
vyâna (penetrante), udâna (ascendente) y samâna (reguladora). Prâna es la principal. Dominándola, se
dominan apana y, seguidamente, las demás. Para dominarlas se da un método detallado en Hiranyagarbha,
pero como su dominio es una consecuencia del dominio de la mente sensible (manas), aquí no se expone un
método distinto. Todos resultan dominados por medio del prânâyâma. Aquí, puesto que no se trata de dar
métodos concretos para dominarlos de forma separada, solo se expone la consecuencia de dominar udâna.
Desikachar, TKV "Yoga-sûtra de Patâñjali": Por el dominio de las fuerzas que transmiten las sensaciones del cuerpo
a la mente, es posible dominar los estímulos externos. Por ejemplo, se puede soportar el contacto del agua a cualquier
temperatura o los pinchazos de espinas; se puede caminar sobre superficies inestables e incluso sentirse tan ligero
como un globo.
Las manifestaciones físicas de sensaciones como el dolor, están vinculadas a la mente por medio de las fuerzas
vitales que recorren el cuerpo. Gracias a ciertas prácticas como el prânâyâma, estas fuerzas pueden ser dirigidas y
pueden producirse diversos efectos por medio de modificaciones específicas
[VIV]Udana is the name of the nerve current that governs the lungs and all the upper parts of the body, and when he
is master of it, he becomes light in weight. He does not sink in water; he can walk on thorns and sword blades, and
stand in fire, and can depart this life whenever he likes.

[F] Comments: Early on, the yogins discovered that there are different aspects to the life force (prâna),
manifesting as the breath. Each yields different paranormal powers when fully mastered.

L'invulnérabilité
La découverte de l'invulnérabilité fut faite en 1952 par un officier radariste de l'United States Navy, le lieutenant Paul
Hickendorf. L'appareil était électronique en son principe consistait en une petite boîte facilement transportable dans une poche; il
suffisait de tourner un bouton et la personne emportant l'appareil se trouvait aussitôt entourée d'un champ de force qui selon les
calculs de l'excellent mathématicien qu'était Hickendorf, était pratiquement infini.
Ce champ était aussi, bien entendu, impénétrable pour la chaleur quel qu'en fut le degré, et pour les diverses radiations.
Le lieutenant Hickendorf en conclut qu'un homme enclos dans ce champ de force pourrait résister à l'explosion d'une bombe à
hydrogène même dans le voisinage immédiat de l'explosion, et de s'en tirer sans une égratignure. Aucune bombe à hydrogène
n'avait encore explosé, à l'époque. Mais au moment même où il parachevait sa découverte, le lieutenant se trouva être embarqué
sur un navire, de la catégorie croiseur, naviguant dans le Pacifique et faisant route vers un atoll connu sous le nom d'Eniwetok, et
la rumeur avait filtré que le croiseur s'y dirigeait dans le but d'assister à la première explosion d'une bombe a hydrogène. Le
lieutenant Hickendorf décida de se perdre en route, autrement dit de se cacher dans l'île désignée pour l'explosion, de s'y trouver
au moment de l'explosion et d'apparaître sain et sauf après l'explosion, afin d'administrer ainsi la preuve irréfutable de la valeur
de sa découverte, celle d'une défense contre l'arme la plus puissante de tous les temps. L'entreprise s'avéra difficile, mais il
parvint a se perdre et à se cacher dans l'île, pour se trouver a quelques mètres seulement de la bombe H au moment ou elle
explosa. Ses calculs avaient été parfaitement exacts et il n'eut pas la moindre égratignure, pas la moindre contusion, pas la plus
légère brûlure. Mais le lieutenant Hickendorf avait négligé une possibilité, une seule, et c'est justement cette possibilité qui devint
réalité. II se trouva projeté en l'air à une vitesse dépassant de loin la première vitesse cosmique. Atteignant la deuxième vitesse
cosmique il ne se trouva même pas placé sur une orbite, il continua tout droit et, neuf jours plus tard, il se posait sur le soleil.
toujours sans une égratignure. mais malheureusement mort depuis longtemps, étant donne que le champ de force entraînait une
quantité d'air respirable suffisante pour à peine quelques heures. Et c'est ainsi que sa découverte fut perdue pour l'humanité, tout
au moins jusqu'à la fin du vingtième siècle.(Fredric Brown).http://devernay.free.fr/invu.html

Teleportation Technique
The udana line links the 5th, 6th, and 7th chakras together. The udana line is the upper part of the sushumna (the susunna is the
cord that runs up and down the spine and links all the chakras together from earth chakras too human and planet and star
chakras)[from Chakra one to chakra seven].
The udana looks like a vertical cord where all the chakras pour their life energy of consciousness and information into it and
that's where they all collect. So all you have to do is focus on the upper part of the susunna or also called the udana: the reason it
is call the udana is its a Sanskrit word for upwards flow of life forces. You see the udana is very important in that it helps the
chakras to exist, integrate, and stay connected. The udana is responsible for swallowing, putting a person to sleep, and controlling
hunger. It is also responsible for levitation, moistening the body, and helping the immune system, and is also responsible for
dimensional travel like teleportation and walking through walls, rock, and other obstacles, etc.
So just visualize a small cord the size of your pinkie (fingers) golden white and blue in color. Then visualize udana line forming
the base of the throat and moving up through the ajna chakra the top of the head in the middle of your upper part of your body.
Now just maintain that visualization and breath energy into it every time you breathe; you'll see the udana line become more
visible in form and in color and along with your visualization become more real and vivid along with every breath.
I have always known the udana line to be the channel by which teleportation is perform. But it is only the first stage in
teleportation. The second stage of teleportation is the kundalini which runs along the and the susunna is the cord that runs up and
down the spine and links all the chakras together (from Chakra one to chakra seven), and is the grounding point to both the earth
and the physical plain. the third stage is the ability of Clairsentience found at the second or sacral chakra.
the fourth stage in teleportation is the rising of the kundalini energy at the base of the spine this is done by flashing pure white
through the udana line down through the susunna channel to the base of the spine and drawing the kundalini energy back up into
the body.
The fifth stage in teleportation is that of disconnecting from both the the earth and the physical plain of existence. This is done by
flashing pure white light through the udana line down susunna channel out through the base chakra down into the earth and
drawing the earth star out of the earth. so disconnecting with the earth and the physical plain. at this point claisentience the ability
of movement is the lower point as the earth star moves up the body towards the udana the three dan tiens activate and the body
transforms into the light being. At this point movement through both time and space is possible.

Warning
but this technique on teleportation should not be attempted until you have mastered awakening all of the chakra and dan tiens and
have learnt all you can about telekinesis and teleportation of physical objects. This technique can be dangerous if you are not
ready.
Physical Technique
But it is advised that you use your visual body when starting with this technique this way there is no fear of being harmed in your
practice and remember to record all of you finding with the visual body technique for future reference. before moving on to the
physical body.
Step One
Get comforble and relax.
Step Two
Then open all of your chakras and relax feel the energy of each one of your chakra moving freely through your body and feel the
meridians energies moving freely through you body.
Step Three
Now in your own time visualize the udana laser line between the throat, ajna and crown chakra and breath in prana energy
through your nosie and see the udana laser line charging as you breath out through the nosie continue breathing in and out till the
udana laser line is bright and strong.
Step Four
Now in your own time visualize a pure white light moving down through the crown chakra from the twelve chakra and see it
moving through the udana laser line down into the susunna channel along the spinal collom towards the Kundalini energy center
at the base of the spine.
Step Five
Once the pure white light reaches the Kundalini energy Blend both energies together and draw this energy back up into the udana
laser line and hold it there.
Step Six
Now focus your mind on the intented destination and see the destination with your minds eye.
Warning
When starting out you should start with focusing on the here and now or focus on a destination about one to two meters away and
make sure there are no obstructions around the destination point.
Step Seven
Once you have locked in the destniation in hold your focus on the destination and feel the pure golden white light moving down
the through the udana laser line and into the susunna channel out through the base chakra into the earth and hold it there for a
moment.
Step Eight
While holding your focus on the destination feel the earth star and blend the pure golden white energy with the earth star and
when your are ready draw the earth star up from the earth and pull it into your body. You are no longer conected with the earth.
Step Nine
See the golden white energy rising back up through the body but this time see the dan tiens expanding and filling the body with
light and in your own time teleport to the new destination.
Step Ten
once you arrive at the destniation see the pure golden white and moving back down through the udana laser into susunna channel
out through the base chakra pulling the earth star back into the earth and hold it there for a moment.
Step Eleven
See the earth star grounding with the earth feel your corection with the earth.
Step Twelve
Then in your own time draw the pure golden white energy out of the earth and pull it back up through the base chakra. As it rises
see the light body changing back into the physcal body as it passes through the three dan tiens. Take a moment to stablize your
body on the physical plain if your need to.
Step Thirdteen
Once you have completed aligning with the physical plain and the earth open your eyes slowly in your own time.
Remember
Record all of your finds on this technique.
And if you have teleported the visual or physical body with this technique then well done
But practice with the visual body first and learn all you can before trying physical teleportation.
Jumper - Anywhere Is Possible/Oriunde este posibil : Jumper (David Rice) descopera ca are puterea de a se
teleporta oriunde pe Terra, dupa ce se sparge gheata pe care traversa un rau si cade in apa. In YS 4.1 se indica
metodele sau caile de acces la puteri supranaturale(siddhis): prin nastere, prin utilizarea de droguri, prin incantatii
sau mantra, prin transa(samadhi;samyama) si prin asceza (tapas). Filmul Jumper si cartea, care a fost utilizata
drept sursa de inspiratie, indica aparitia capacitatii de teleportare in situatii fara scapare: evadarea de sub gheata
(film), evadarea din casa in care era torturat de un tata alcoolic(carte) . Cine va cauta in literatura de specialitate
despre cazuri de teleportare va descoperi detalii despre cazul unui soldat ce servea drept garda la viceregele din
Filipine. El s-a teleportat in Mexic in momentul producerii unui mare seism in Manila, care a condus la incendierea
palatului. Ajuns instantaneu din Filipine in Mexic acesta nu a fost crezut si a stat in inchisoare doi ani, pana ce un
vapor a adus un martor, care a confirmat cutremurul din Filipine si incendiul care a urmat .
In sutra YS 4.1 termenul tapas(asceza) se refera la situatii limita(accidentale sau create in mod deliberat).Una dintre
caile de a provoca manifestarea puterilor noastre ancestrale supranaturale este de a ne afla in situatii limita: ca o
mama care isi salveaza copilul de la moarte ridicand roata autobuzului, care incepuse sa mearga la vale si urma sa
calce capul copilului. In film se mai spune ca darul teleportarii ar fi aparut de la varsta de 5 ani(prima cale indicata in
YS 4.1) si aceasta ar fi fost cauza plecarii mamei lui David Rice care era paladin(membru intr-o organizatie secreta a
gardienilor, care actiona inca din vremea Inchiziei, si a carei misiune era sa-i elimine pe toti semenii nostri care
indrazneau sa fie “asemenea lui Dumnezeu”).
Capacitatea teleportarii si a deplasarii interdimensionale a fost demonstrata de toate speciile extraterestre.
EBE(Entitatile Biologice Extraterestre) . EBE din Zeta Reticuli(cunoscute din antichitate drept “asuras”, iar azi drept
“grey” sau “cenusii”), care considera ca delfinii sunt verii lor, au putut fi retinuti prin utilizarea unor puternice
campuri electromagnetice in jurul incintei in care au fost inchisi (este oare o coincidenta faptul ca in film se utilizeaza
drept incinta de capturare si anihilare a capacitatii de teleportare tot o plasa strabatuta de curent electric ?).
EBE de tip umanoid, cunoscute drept “blonzi” sau “nordici”, nu au putut fi opriti si incarcerati prin nici o metoda.
Mais un jour, il s'aperçoit qu'il n'est pas le seul à posséder de telles capacités(Jumper)
Jumper (David Rice) découvre qu'il a le pouvoir de se téléporter n'importe où sur Terre. Mais un jour, il s'aperçoit
qu'il n'est pas le seul à posséder de telles capacités(Jumper)
Gil Perez case of teleportation
There have been many alleged accounts of teleportation. One of the best known is said to have occurred on
the evening of October 24, 1593, to Gil Perez.
A Guardia Civil, Gil Perez, is said to have appeared suddenly in a confused state in the Plaza Mayor of
Mexico City, wearing the uniform of a Philippine regiment. He claimed that moments before finding
himself in Mexico he had been on sentry duty in Manila at the governor’s palace. He admitted that while he
was aware that he was no longer in the Philippines, he had no idea where he was or how he came to be
there. He said the governor, Don Gomez Perez Dasmariñas, had been assassinated.
When it was explained to him that he was now in Mexico City, Perez refused to believe it saying that he
had received his orders on the morning of October 25 in Manila and that it was therefore impossible for
him to be in Mexico City on the evening of the 24th. The authorities placed Perez in jail, as a deserter and
for the possibility that he may have been in the service of Satan. The Most Holy Tribunal of the Inquisition
questioned the soldier, but all he could say in his defence was that he had travelled from Manila to Mexico
"in less time than it takes a cock to crow".
Two months later, news from the Philippines arrived by Manila Galleon, confirming the fact of the literal axing on
October 23 of Dasmariñas in a mutiny of Chinese rowers, as well as other points of the mysterious soldier’s fantastic
story. Witnesses confirmed that Gil Perez had indeed been on duty in Manila just before arriving in Mexico.
Furthermore, one of the passengers on the ship recognized Perez and swore that he had seen him in the Philippines on
October 23. Gil Perez eventually returned to the Philippines and took up his former position as a palace guard, living
thenceforth an apparently uneventful life.
This account has received wide circulation, but historian Mike Dash notes that there are some problems with the
story which call its accuracy into question. Perhaps most importantly, he notes that the earliest extant accounts of
Perez's mysterious disappearance date from more than a century after the supposed events. Though Perez was
supposedly held for some time on suspicion of witchcraft, no records of his imprisonment or interrogation have been
found.see more on: http://blog.360.yahoo.com/blog-NP5R.GsncqUi9go5oeq38MpmoNHh?p=116
Unexplained Phenomena: A Rough Guide Special, by John Michell, Bob Rickard, Robert J. M.
Rickard,Published by Rough Guides, 2000,
http://books.google.com/books?id=VICt1Bmq_eoC&pg=PA3&lpg=PA3&dq=teleportation+filipine+
mexico&source=web&ots=VSZk5KaNnx&sig=2LOAx_G5nfAq2SklAKYpVWDk8Ew&hl=en&sa=X
&oi=book_result&resnum=1&ct=result#PPP1,M1
Sa ne amintim de Dune; Accounts of miraculous teleportation occur in a number of religious
traditions, such as Tay al-Ard ("folding of the earth") in Islam; Kefitzat Haderech ("the shortening
of the way") in Judaism. Teleportation is also known in Tibetan Yoga and Buddhism .Teleportation
is one of the siddhis ( miraculous powers) in Yoga Sutra of Patanjali;
see more on :Patanjali-Yoga Sutra:http://www.myspace.com/patanjaliyoga
http://www.youtube.com/watch?v=2BUx0k3_HQI&eurl=http://blog.360.yahoo.com/blog-
NP5R.GsncqUi9go5oeq38MpmoNHh?p=116&feature=player_embedded

Cresterea stralucirii corpului si eliminarea oricarei boli, toxine sau otravuri din corp
Radiance that surrounds the entire body and the elimination of all diseases, poisons or toxins from
the body /Le Rayonnement du corps et l’éliminations des toxines et des maladies
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.40
YS 3.41. 
YS 3.41. समानजया वलनम ् ॥ ४१॥ ]
samāna-jayāj jvalanam
samānajayāt prajvalanam // (40.1)
samāna-jaya prajvalana
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Stapanirea fluxului energiei pranice prin plexul solar sau a focului gastric(samāna)[cu ajutorul
samyama asupra samana(suflul mijlociu; focul digestiv)] conduce la realizeaza jvalanam(cresterea
stralucirii corpului si eliminarea oricarei boli, toxine sau otravi); E: Mastery of the vital energy flow
through the solar plexus(samāna prana) [using samyama on gastric fire(samāna)] creates
jvalanam(radiance that surrounds the entire body and the elimination of all poisons, toxins stored
in the body and the elimination of all diseases of the body);F: La maîtrise de la force vitale
appelée samana ou prâna du milieu[grâce au samyama sur samāna prana] provoque
jvalanam(le rayonnement du corps et l’éliminations des toxines et des maladies); S: Con el
dominio(jayat) del aliento regulador(samana) [a través del autocontrol: samyama] se logra una
luminosidad incandescente(jvalanam) [para el cuerpo].
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
samāna (समान ) = R: samana vayu; suflul mijlociu;focul gastric(digestiv); E: gastric fire; mid-breath;
vital energy of assimilation and equilibrium; energy flow through the solar plexus; vital current
samana F: la force vitale prâna du milieu;le souffle qui active la digestion; S: aliento regulador; el
soplo equilibrante;
jayāt (जयात ् ) = R: MW412.3 (masculin) stapanire;cucerire; victorie dominare, suprematie,
maestrie; deriva de la √ji ( a cuceri, a invinge); II.41; jayāt (masculin, ablativ, singular) III.5 - III.39
- III.40; jayah (masculin, nominativ, singular) III.44 - III.47 - III.48; E: mastery ; conquest;
victory;through victory, from mastery; ; F: maîtrise; conquête, victoire; S: MW412.3 (masculino)
conquista, victoria, dominio, supremacía, maestría; deriva de √ji (conquistar, vencer); II.41; jayāt
(masculino, ablativo, singular) III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculino, nominativo, singular) III.44 -
III.47 - III.48;
jvalanam = R: strălucire(corp); eliminarea oricarei boli sau otravi; cresterea stralucirii corpului; E:
radiance(of the body) ; F: rayonnement(du corps);le resplendissement; la fulguration; le
rayonnement du corps et l’éliminations des toxines et des maladies du corps; S: luminosidad
incandescente; fulgor; el cuerpo resplandece;
Comentarii/Commentary:
Gracias a la fuerza vital denominada samana, se alimentan correctamente todas las partes del
cuerpo, es decir, la energía proporcionada por los alimentos se distribuye de forma equitativa.
Mediante el dominio de esta fuerza vital, el yogui obtiene un aura alrededor de su cuerpo
(Hariharânanda Aranya, Swami "Yoga philosophy of Patañjali").
Samana Vayu: localizare :plex solar; there is heat in the bodies of living creatures which is
circulated all over the system by the breath called Samana.
functie: digestie si asimilatie; hranire organism;ardere toxine,eliminare maladii
celulara
post functie: protejeaza corpul parasit in cursul calatoriilor astrale sau dupa producerea de alte
corpuri; in ombilic sunt toate fortele vietii care sustin corpul(indestructibilitatea corpului unor sfinti
care au parasit corpul in urma cu sute sau mii de ani) ”….
culoare:alb; natura: rece
centru energetic subtil(chakra): Manipura;
element grosier(bhuta tattvas): Foc,lumina(tejas);
element subtil(tanmatras tattva):sunet(sabda)
terminal senzorial(jnana indriya):vazul(akshu); terminal de actiune(karma indriya):mersul(pada)
miscare:expansiune; directie:centrifug in sase directii
capacitate extraordinara sau divina(siddhis): aura; YS 3.41; controlul focului gastric confera o
aura stralucitoare si eliminarea tuturor maladiilor, toxinelor;
Prana Vayu: localizare :piept/inima; zona de activitate: de la inima la gat; se misca intre nari si inima in
timpul inhalarii / expirarii; coboara din cap la extremitatea canalului anal si apoi e trimisa in sus din
nou;dupa ce ajunge in sediul din cap trimite din nou caldura in jos.
functie :respiratie; It controls and regulates all activities of the sense organs. It helps in sound production,
swallowing and regulates the body temperature.
centru energetic subtil(chakra): Anahata;
element grosier(bhuta tattva): Aer,vant (vayu);
element subtil(tanmatras tattva): tact(sparsha)
terminal senzorial(jnana indriya): simtul tactil(tvac);
terminal de actiune(karma indriya): centrele energetice(chakra) din palme si talpi(pani);
miscare:inhalare; miscare ascendenta;
directie: centrifug in sase directii;
culoare: auriu;
caracteristica gravitationala: usoara(opus Apana)
capacitate extraordinara sau divina(siddhis):

Vyana Vayu: localizare :energie subtila raspandita in intregul corp prin circulatia sanguina; opereaza si
locuieste in toate articulatiile corpului;
functie: circulatia sanguina; coordoneaza toate activitatile ori miscarile sistemului nervos;ajuta in
mentinerea pozitiei si coordonare si echilibru;
centru energetic subtil(chakra): Svadistana;
element grosier (tattva bhuta): Apa(apas;jala);
element subtil(tanmatras tattva):gust(rasa); terminal senzorial(jnana indriya):simtul
gustativ(rasana;jihva) terminal de actiune(karma indriya):sistem excretor(payu)
miscare:contractie; directie:in jos
culoare: cer senin
capacitate extraordinara sau divina(siddhis):

Apana Vayu: localizare :pelvis; zona de activitate: de la ombilic si pana la talpile picioarelor;
functie: eliminare (fecale, urina, sperma si ciclu menstrual; energie implicata ce faciliteaza procesul de
nastere;focul uretrei si al intestinelor misca si transporta substantele care trebuie sa fie eliminate;
culoare: galben;
caracteristica gravitationala: greutate;
simptome in caz de dezordine: cand aceasta energie este in exces sau in dezechilibru apare senzatia de
inertie, lene, greutate si confuzie;
centru energetic subtil(chakra): Muladhara; element grosier(bhuta tattvas): Pamant(prithivi); element
subtil(tanmatras tattva):miros(gandha);
terminal senzorial(jnana indriya):miros(ghrana);
terminal de actiune(karma indriya): reproducere(upastha);
miscare:expir;
directie:miscare in jos, in afara(centrifug)
capacitate extraordinara sau divina(siddhis): udana neutralizeaza atractia gravitationalaiar apana o
intensifica facand corpul greu ca un munte; gariman (puterea de a face corpul oricat de greu;imposibil de
urnit din loc);
Samana Vayu: localization :plexus solar; field of activity of Samana is from the navel to the heart;
there is heat in the bodies of living creatures which is circulated all over the system by the breath called
Samana.
functions: digestion ; assimilation; nourishes the whole body and gives glowing health to it;burn and
elimination of residues, toxins; elimination of diseases;
postfunction: consevation of the body when the soul si out;
color:white;
nature: cool(consevation of the body)
subtle energetic center(chakra): (chakra): Manipura;
gross element (bhuta tattva): fire;light(tejas);
subtle element (tanmatras tattva):sound(sabda)
sensory terminal (jnana indriya):seeingl(akshu);
action terminal (karma indriya): walking(pada)
miscare:expansiune; directie:centrifug in sase directii
siddhis (divine, extraordinary or supernatural powers): radiance that surrounds the entire body and
the elimination of all diseases, poisons and toxins from the body

Prana Vayu: seat :chest/heart; field of activity of Prana is from the heart to the throat; It moves between
the nostrils and the heart during inhalation / exhalation; the breath called Prana, the bearer of a current of
heat, descends from the head downwards to the extremity of the anal canal and thence is sent upwards
once more. Coming back to its seat in the head, it once more sends down the heat it bears. Below the
navel is the region of digested matter. Above it is that for the food which is taken. In the navel are all the
forces of life that sustain the body.
functie : main function is respiration; It controls and regulates all activities of the sense organs. It helps in
sound production, swallowing and regulates the body temperature.
subtle energetic center(chakra): Anahata;
gross element (bhuta tattva): Aer,vant (vayu);
subtle element (tanmatras tattva):tact(sparsha)
sensory terminal (jnana indriya):simtul tactil(tvac);
action terminal (karma indriya): hands(pani);
movement:inhalation; upward movement.
direction:outward(centrifugal) in six directions;
color:It is golden in color; characteristic: light in weight (opposite to Apana)
siddhis (divine, extraordinary or supernatural powers):

Vyana Vayu: localization : this energy pervades the whole body; that breath which operates, residing in
all the joints of men's bodies, is called Vyana;
function: major function is circulation; it co-ordinates all activities of the nervous system. It helps in
maintaining co-ordination and balance.
movement: contraction;
direction:downward
color: sky-blue in color.
subtle energetic center(chakra): Svadistana;
gross element (bhuta tattva): water(apas;jala);
subtle element (tanmatras tattva):taste(rasa);
sensory terminal (jnana indriya):taste (rasana;jihva);
action terminal (karma indriya): excretion (payu)
siddhis (divine, extraordinary or supernatural powers):

Apana Vayu: localization :pelvis; seat and field of activity : from the navel to the soles of the feet.
function: elimination. It eliminates stool, urine, semen and menses. It helps in the process of childbirth.
the heat that is in the urethra and the abdominal intestines, moves, engaged in carrying out urine and
faeces;
desorder sympthoms: When this energy is not regulated one feels lazy, dull, heavy and confused. It is
yellow in color.
characteristic: heaviness
color: yellow
movement: exhalation; downward movement.,outward(centrifugal)
direction:downward
subtle energetic center(chakra): Muladhara;
gross element (bhuta tattva): Earth (prithivi);
element subtil(tanmatras tattva):smell(gandha);
sensory terminal (jnana indriya):smell(ghrana);
action terminal (karma indriya): reproduction(upastha);
siddhis (divine, extraordinary or supernatural powers): gariman (the power to make oneself heavy at
will);

[VIV]Whenever he likes, light flashes from his body.


[RO] Samana prana ori samana vayu este formă de energie subtilă(prana) ce dă naştere la fluidul digestiv si
este legata de focul care digeră hrana în stomac. Sfera sa de acţiune care initial este de la inimă la ombilic se
extinde la intregul corp permitand eliminarea toxinelor, otravurilor si a lucrurilor straine din organism(aschii,
schije, tumori). Atunci când samana prana este stăpânita prin dezvoltarea în fiinţă a principiului arzător
mijlociu, corpul este imbracat de o aură luminoasa care indica densificarea si energizarea atmosferei satelit
aflata în jurul trupului său material. Acest lucru realizat prin transa(samadhi; samyama) dar mai este posibil şi
prin pranayama, prin brahmacharia şi prin tapas ( tehnici de purificare:post).

Divyam Shrotram: Auzul divin(clarauzul) /Divine Hearing/ L’Ouie divin/ Clariaudiencia


[in alte variante apare in pozitia: YS 3.41]
YS 3.42.    
ṡrotrākāṡayoḥ sambandha-saṃyamād divyaṃ ṡrotram.
śrotrākāśayoḥ sambandhasaṃyamād divyaṃ śrotram // (41.1)
śrotra-ākāśa sambandha-saṃyama divya śrotra
⇒ śrotrākāśayoḥ saṃbandhe kṛtasaṃyamasya yogino divyaṃ śrotraṃ pravartate // (YSBhā zu
YS, 3, 41.1, 7, 1)
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Capacitatea auzului divin (divyam shrotra) se obtine gratie samyama asupra
legaturii(sambandha) dintre akasha (eter; oceanul ce sustine, umple si patrunde peste tot in
univers) si shrotra (simtul auzului, ureche);
E: Divine hearing (divyam shrotra) is acquired by making samyama on the relation(sambandha)
between ether(akasha) and the faculty of hearing (shrotra);
F: L’Ouie divin(divyam shrotra) est obtenu grace au samyama sur la relation(sambandha) entre
akasha(espace; ether) et l’ouie(shrotra);
S: Clariaudiencia o audición divina (divyam shrotra) se logra efectuando el control mental
(samyama) sobre la relación (sambandha) entre el espacio vacío (akasha) [y] el sentido del oído
(shrotra);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
ṡrotra (shrotra) = R: auz, ureche; capacitatea auzului; procesul exemplifica tranzitia terminalului cognitiv (jnana-indriya) de
la auzul (shrotra) elementului sensibil sau grosier (bhuta) la elementul subtil (tanmatra) si se poate aplica si altor simturi si
elemente]; in YS 1.27 sunt prezentate stadiile de manifestare a sunetului (shabda):1.para[para shabda este vibratia subtila
nediferentiata si unica,auzita doar de zei;clarauzul permite perceptia sunetelor subtile emise de oricare dintre procese(minerale,plante,
animale, fiziologice) fara a ajunge la Sunetul Absolut,"muzica divina a sferelor ceresti" (para shabda)], 2.pareshyanty (stadiul subtil
diferentiat), 3.madhyama (mediu) si 4.vaichari(grosier); E: hearing; faculty of hearing; ear; F: ouie;oreille;
ākāṡa(akasha) = R: spatiu;eter; E: space, ether; F: ciel;espace;ether;
sambandha = R: relatie;legatura;conexiune; E: relationship; F: relation;
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) control, a mentine unit, autocontrol; egalitatea;echilibrul;
perfecta stapanire; a mentine unit; samyama-termen tehnic care desemneaza practica concentrarii(dharana), meditatiei
(dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica )asupra aceluiasi obiect ;procesul in trei faze care conduce la
identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica;
autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva de la √yam (a se
abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total; 2) practica
continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau a
identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea
holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ, singular) YS
3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS 3.35 - YS
3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a technical term
meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single process;the three
phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect mastery,constraint,
perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-35);complete control
(SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-control Mn. MBh.
&c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three limbs(anga)stages in
Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the world) Pur;dharana
(concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly concentrated meditation;
annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah (masculine, nominative,
singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 -
III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S: MW1112.1 (masculino) control,
mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener, restringir); 1) control mental,
concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de concentración (dhārana), meditación
(dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah (masculino, nominativo, singular) III.4;
samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
divyaṃ = R: divin; E: divine; F: divin;
divyaṃ ṡrotram (divyam shrotram) = R: auzul divin;clarauzul; E: divine hearing; supernatural hearing; extraordinary
hearing the power of spiritual hearing;divine ear; superphysical hearing; distant hearing; F: l’ouie divin; l'oreille divine; l’ouie
supranormale; S: audición divina; audición excepcional ;clariaudiencia ;oído sobrenatural;

[DM]Capacitatea divyam shrotra( auzul divin;clarauditia) se obtine gratie samyama asupra legaturii dintre
akasha (eter; oceanul ce sustine, umple si patrunde peste tot in univers) si shrotra (auz,ureche)[procesul
exemplifica tranzitia terminalului cognitiv (jnana-indriya) de la elementul sensibil (bhuta) la elementul
subtil (tanmatra) si se poate aplica si altor simturi si elemente]; in YS 1.27 sunt prezentate stadiile de
manifestare a sunetului (shabda):1.para[para shabda este vibratia subtila nediferentiata si unica,auzita doar de
zei;clarauzul permite perceptia sunetelor subtile emise de oricare dintre procese(minerale,plante, animale,
fiziologice) fara a ajunge la Sunetul Absolut,"muzica divina a sferelor ceresti" (para shabda)], 2.pareshyanty
(stadiul subtil diferentiat), 3.madhyama (mediu) si 4.vaichari(grosier);
[VIV]There is the Akasha, the ether, and the instrument, the ear. By making Samyama on them the Yogi gets
supernormal hearing; he hears everything. Anything spoken or sounded miles away he can hear.
[F]Comments: Space, which is regarded as a radiant etheric medium, is one of the five elements of the material
dimension of Nature.
[RO] Akasha este mediul prin care se propagă sunetul, iar urechea este organul care percepe sunetul. Samyama asupra
relaţiei acestora dă naştere la sunete superfizice, care nu diferă de sunetele planului fizic. Continuitatea sunetului există
totdeauna, indiferent dacă planul este fizic sau superfizic. De exemplu, în Nada Yoga există patru stadii ale sunetului, şi
anume sunet fizic, auzibil, mental şi transcendental, sau vaikhari, madhyama, pashyanti şi para. Acestea sunt cele
patru nivele ale sunetului.
Urechea noastră are capacitatea de a auzi sunete într-o anumită bandă de frecvenţe, dar akasha, fiind mediul de
propagare, are capacitatea de a transmite orice sunet. Undelor sonore le trebuie timp să ajungă de la un loc la altul; dar
odată generate, ele există undeva în formă grosieră sau subtilă. Ele nu încetează niciodată. Analog, în yoga se consideră
că sunetele planului superfizic nu sunt fără legatură cu sunetele planului fizic; şi în planul superfizic sunetele sunt
continue. Realizând samyama asupra urechii şi asupra relaţiei sale cu akasha, fiinţa poate dobândi capacitatea
superfizică de a auzi sunete; acestea sunt numite sunete superfizice. Auzul divin nu este altceva decât capacitatea de a
auzi sunetele subtile care sunt dincolo de banda de frecvenţe pe care le poate percepe urechea în mod obişnuit.
Atunci când un sunet grosier încetează, mai poate fi auzit un sunet subtil. Când şi acesta încetează, mai poate fi auzit un
sunet încă şi mai subtil. În cele din urmă mintea devine atât de sensibilă încât ea poate percepe cele mai subtile sunete.
Când şi acestea încetează, vă puteţi auzi inima cum bate. După asta, puteţi prinde vibraţiile sunetelor foarte subtile, iar
prin samyama asupra lui akasha şi asupra relaţiei cu urechile, puteţi începe să auziţi sunete divine.

Akasha-gamanam(capacitatea deplasarii prin eter; trecerea prin obstacole materiale,


teleportarea; translocatia); The power of teleportation: travel through Ether (akasha);
[in alte variante in pozitia: YS 3.42]

YS 3.43. .
kāyākāṡayoḥ sambandha-saṃyamā laghu-tūla-samāpatteṡ cākāṡa-gamanam.
kāyākāśayoḥ sambandhasaṃyamāl laghutūlasamāpatteś cākāśagamanam // (42.1)
kāya-ākāśa sambandha-saṃyama laghu-tūla-samāpatti ca-ākāśagamana
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Akasha-gamanam (capacitatea deplasarii prin eter; trecerea prin obstacole materiale,
teleportarea; translocatia) si laghiman (levitatia; zborul; plutirea in aer; imponderabilitatea) se
obtin gratie samyama asupra legaturii dintre kaya (corpul fizic) si akasha (eter) pana la realizarea
stadiului de identificare (de osmoza totala) numit tula (nor; ceata; vata; bumbac; de impregnare
eterica a materiei); E: The power of traveling through akasha(akasha-gamanam)is obtained by
samyama on the relationship between the body (kaya) and akasha (space;ether) when the
lightness of cotton is attained during coalesced contemplation;
F: Le pouvoir de se déplacer au travers akasha (espace; éther; ciel) est assuré par la pratique de
la contrainte(samyama) sur la relation entre le corps(kaya) et akasha et par la concentration dans
la légèreté du coton; S: El poder por atravesar (gamanam) el espacio (akasha) se logra
efectuando el control mental (samyama) sobre la relación (sambandha) entre el espacio vacío
(akasha) y el cuerpo (kaya), y fusionando la mente (la identificación enstática; samapatti ) con la
ligereza (laghu) del algodón (tula)
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
kāya (kaya) (काय) = R: MW274.1(masculin) corp, trup; corpul fizic; ansamblu; deriva de la √ci (a reuni, a uni); II.43 - III.21
- III.29 - III.42 - III.45 - III.46; E: body; S: MW274.1(masculino) cuerpo, ensamblaje; deriva de √ci (reunir, juntar); II.43 -
III.21 - III.29 - III.42 - III.45 - III.46;
ākāṡa(akasha) = R: spatiu;eter; akashayoh : a spaţiului; E: space, ether; F: ciel;espace;ether; S: el espacio vacío; éter;
sambandha = R: relatie;legatura;conexiune; E: relationship; F: relation; S: relación;
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) autocontrol; egalitatea;echilibrul;control, egalitatea; perfecta
stapanire; a mentine unit; samyama- termen tehnic care desemneaza practica unificata intr-un proces unic al
concentrarii(dharana) , meditatiei (dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica ) asupra aceluiasi obiect ;procesul in
trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu
Constiinta Cosmica; autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva
de la √yam (a se abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total;
2) practica continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau
a identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la
functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ,
singular) YS 3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS
3.35 - YS 3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a
technical term meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single
process;the three phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect
mastery,constraint, perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-
35);complete control (SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-
control Mn. MBh. &c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three
limbs(anga)stages in Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the
world) Pur;dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly
concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah
(masculine, nominative, singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 -
III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S:
MW1112.1 (masculino) control, mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener,
restringir); 1) control mental, concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de
concentración (dhārana), meditación (dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah
(masculino, nominativo, singular) III.4; samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 -
III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
laghu = R: uşor; E: light; F:légèreté;leger;rapide;facile;libre; S: ligereza;
laghiman= R: levitatia; zborul;plutirea in aer; imponderabilitatea; ; F: la levitation;
S: la levitación;
tūla (tula) = R: bumbac; nor;ceata; vata; stadiu de impregnare eterica a materiei; E: cotton; F: coton; S: algodón
samāpatteḥ(samapatti) : prin fuziunea minţii; stadiu de identificare; stadiu de osmoza totala; E: coalescence, unified
contemplation identification-in-samadhi; coincidence ; F: concentration;relation totale;identification; sentiment d’osmose avec;
S: la identificación enstática; identificación completa; fusionando la mente con (la suavidad del algodón);
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; ; F: et ; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS
I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20
- IV.21;
gamanam = R: a se deplasa prin; trecere; E: travel; displacement ; F: fait de se déplacer; passage
akasha-gamanam= R: capacitatea deplasarii prin eter; trecerea prin obstacole materiale,teleportarea; translocatia; E: the
power to traverse the ether; travelling through the ether; displacement in space; the power of traveling through
akasha;teleportation ;passage through the sky; power of traversing the ether; F: le pouvoir de se déplacer dans l'éther; le passage
au travers akasha(espace;ether; ciel) ; S: atravesar (gamanam) el espacio (akasha);

Comentarii/Commentary:

R: Akasha-gamanam(capacitatea deplasarii prin eter; trecerea prin obstacole materiale,teleportarea;


translocatia) si laghiman(levitatia; zborul;plutirea in aer; imponderabilitatea) se obtin gratie samyama
asupra legaturii dintre kaya(corpul fizic) si akasha (eter) pana la realizarea stadiului de identificare(de osmoza
totala) numit tula (nor;ceata;vata;bumbac;de impregnare eterica a materiei);[sunt cunoscute relatari despre
OZN-uri care trec prin obstacole materiale(munti) si cazuri de rapire-extragere prin peretii buncarelor a unor
persoane care posedau implanturi cerebrale de localizare-emitatoare de ce utilizeaza emisia de camp
morfogenetic,care nu este ecranat de catre incintele de tip Faraday(cazuri ilustrate si in filmul"Taken"al lui
Spielberg);teleportarea echipajelor si a celor rapiti la bordul navelor galactice si deplasarea prin hiperspatiu
prezente in filmele SF (Star Trek; Babylon 5, Star Gate-Poarta Stelara ) au fost si sunt accesibile oamenilor la
nivel tehnologic(vimana-anticele nave hinduse puteau fi facute invizibile,inaudibile, "usoare ca un fulg","grele
ca un munte" si aveau capacitatea de a calatori intre taramuri; Experimentul Philadelphia a reprodus tehnologic
invizibilitatea si teleportarea)ori biologic in mod accidental(teleportarea din Filipine in Mexic a unui soldat
din garda viceregelui in timpul unui seism ce a declansat incendiul palatului regal) sau deliberat (buddhistul
chinez care trece prin ziduri vede zidul ca o ceata si era vazut din afara ca un nor de vata;cercetarile chineze
privind teleportarea prin Qigong de obiecte materiale si fiinte vizeaza aplicatiile militare(teleportarea de trupe
si echipament militar);
[VIV]This Akasha is the material of this body; it is only Akasha in a certain form that has become the body. If the
Yogi makes a Sanyama on this Akasha material of his body, it acquires the lightness of Akasha, and he can go
anywhere through the space[akasha]. So in the other case also.
[F]Comments: Through ecstatic identification with a cotton ball, a spider’s thread, or a cloud, the yogin is said to be
able to levitate.
[RO] Tula desemnează cele mai fine fire de bumbac, care sunt extrem de uşoare, putând astfel pluti prin aer. Analog, un
yogin poate pluti în aer dacă el face samyama asupra relaţiei dintre corpul său şi akasha, şi se concentrează în acelaşi
timp asupra firelor de bumbac extrem de uşoare. Aici, a se deplasa prin spaţiu nu înseamnă a deplasa corpul fizic prin
spaţiu. Atunci când samyama descrisă în această sutra este practicată, apare o stare în care corpul subtil se poate deplasa
prin spaţiu. Acest lucru nu implică mişcarea corpului fizic, ci mai degrabă aceea a corpului subtil, sau psihic. Corpul fizic
va rămâne pe loc, iar corpul subtil este separat de el şi se mişcă prin spaţiu. La prima vedere se pare că numai realizând
samyama asupra corpului, asupra lui akasha şi asupra bumbacului extrem de uşor, fiinţa nu se poate mişca în akasha,
dar tehnica depinde mai mult de cunoştinţele despre particulele care alcătuiesc corpul fizic şi mental. La fel cum un
dulgher poate asambla o mobilă dacă recunoaşte structura părţilor componente, analog un yoghin îşi poate dezintegra
corpul dacă cunoaşte constituţia corpurilor fizic şi mental. Acest siddhi necesită o înţelegere clară a componentelor
corpului şi minţii, numai în acest fel yoghinul devine capabil să-şi dezintegreze corpul. Uşurătatea corpului fizic poate fi
resimţită prin concentrarea asupra firelor de bumbac, dar aceasta este o uşurătate subiectivă. Este numai o părere.
Aspirantul spiritual trebuie să-şi dizolve mental corpul fizic în spaţiu, astfel încât, în mod gradat, sentimentul existenţei
corpului fizic dispare, dar acest lucru este numai o părere subiectivă.

Kshaya Avarana Prakasha: Disparitia vălului ce ecraneaza lumina


The destruction of the veil covering of the light of consciousness
La dissipation ou la déplacement du voile qui cache la lumière
Desaparición del velo que oculta la luz
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.43]
YS 3.44.     
vihrkiLpta v&iÄmRhaivdeha tt> àkazavr[]y>.44.
bahir akalpitā vṛttir mahā-videhā tataḥ prakāṡāvaraṇa-kṣayaḥ.
bahirakalpitā vṛttir mahāvidehā tataḥ prakāśāvaraṇakṣayaḥ // (43.1)
bahis-akalpita vṛtti mahāvidehā tatas prakāśa-āvaraṇa-kṣaya
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Disparitia (kshaya) vălului (avarana) ce ecraneaza lumina(prakasha)este realizata (prin
samyama asupra) modificarii mentale (vrittis) ce se manifesta atunci cand ne aflam in starea
indescriptibila (akalpita) din afara (bahir) carcasei sau a formei corpului numita
mahavideha(marea decorporalizare; marea detasare de corp; CCM-Centrul de Constiinta Mobil) ;
E: The destruction(kshaya) of the veil covering(avarana) the light of consciousness(prakasha) is
realized [by samyama] on that indescriptible(akalpita) mode of mental activity(vrittis) when
consciousness is completely external (bahir) to the body, called the great great disembodiment
(mahavideha).
F: La dissipation ou la déplacement(kshaya) du voile qui cache(avarana) la lumière(prakasha)
peut être realisée [grâce au samyama sur] la modification du mental(vrittis) generé dans l’état
inimaginable(akalpita) quand la conscience est maintenue extérieur(bahir)[non connectée au
corps; libre de la sujetion du corps] dans l’état appelée la grande désincarnation(mahavideha).
S: El velo que oculta(avarana)la luz (prakasha) desaparece (kshayah) [por medio del
samyama]sobre proceso mental (vritti) inconcebible(akalpita) cuando está fuera (bahir) del radio
del cuerpo en el estado de 'gran incorpórea'(mahavideha)
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):

bahiḥ(bahih)(ब हस ्) = R: MW726.3 (indeclinabil) extern; exterior;indirect; afara; bahir III.8 - III.43; E: external; F:
extérieur; S: MW726.3 (indeclinable) afuera, exterior, externo; bahir III.8 - III.43;
akalpitā (akalpita) = R: in starea indescriptibila; inimaginabila;din afara formei ; nefacut, neformat, neconceput; E: not
feasible, impossible;indescriptible; F: non fait,formé,concu; S: no intelectual inconcebible
vṛtti (vritti)(  ) = R: MW1043.1 (feminin) modificare, proces, activitate, fluctuatie, deriva din √vrit (a se invarti,a merge;
a se roti; a se misca); fluctuatii mentale; impulsuri cerebrale ; unde modulate;unde; semnale; modificari ale
mintii;impulsuri;miscari circulare,vartejuri,forme circulare;valuri,unde(pe oglinda mentala),transformari, modificari,traficul de
imagini mentale,ganduri, cuvinte(dialogul interior);continutul mental (pratyaya)la un anumit moment(ganduri;sentimente,
senzatii,perceptii,idei, amintiri,viziuni, dorinte, griji), agitatie,vacarm, zarva, tulburare, dezordine,tipare,modele,imprintari,
programe;modalitati de reprezentare; scheme,tipare de modelare si de oglindire a realitatii pe ecranul mental;oglindirea realitatii
prin vrittis reprezinta o "realitate secunda", o proiectie mijlocita (senzorial,cognitiv, imaginativ,verbal,logic sau analogic),care
nu trebuie confundata cu insasi realitatea;o zicala taoista face referire la acest lucru:"Luna oglindita in apa lacului nu este
insasi Luna"; adevarata realitate e perceputa nemijlocit doar in cursul procesului de functionare holografica,atunci cand are loc
identificarea subiect-obiect (samadhi);pana atunci,pt. a vedea folosim o modalitate mijlocita de impulsuri(vritti),in modul in
care generam imaginile pe un ecran de televiziune; E: mental fluctuations; modifications; vortex,whirl, waves(on the mental
mirror),mental images;momentary mental content (thoughts; feelings; memories);turnings,movements,turmoils,traffic,
patterning; F: mouvement;agitation; S: MW1043.1 (femenino) modificación, proceso, actividad, fluctuación, giro; deriva de
√vrit (girar, revolver, rodar, mover); 1) remolino, torbellino; 2) proceso o actividad; I.2 - I.4; vrittayah (femenino, nominativo,
plural) I.5 - II.11 - IV.18; vrittih (femenino, nominativo, singular) I.10 - II.50 - III.43; vritteh (femenino, genitivo, singular) I.41-
II.15;
mahā (mahā) = R: mare; important; E: big;great; F: grand;
videhā = R: fiinte fara corp fizic;dezincarnate; existenţa fără corp; E: bodiless; F: privé de corps;"complètement évaporé"; S:
incorpóreo ;sin conexión corporal; 'gran incorpórea';
tataḥ(tatah, tatas, tato)(ततस ्) = R: MW432.2 (indeclinabil) de aici; de aceea;din aceasta(parinama: transformari);
apoi;atunci;in consecinta, din aceasta forma, de aici, de acolo; din acel moment, pt.aceasta, pt. atat; asa, cum, egal cu; (neutru,
dativ, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, acesta,acela; 3, al lui;al lor ); gratie acestuia [controlului asupra
elementelor(bhuta-jayah)] I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.46 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
E: by that; thereafter;therefore, from these, from that[mastery over the elements(bhuta-jayah)]; there;then, at this point; F: à
partir de cela; grâce à cela; par là [ la victoire sur les éléments (bhuta-jayah)]; S: MW432.2 (indeclinable) en consecuencia, de
esta forma, de ahí, desde allí, desde entonces, por eso, por lo tanto, por consiguiente, así, como, igual que; (neutro, ablativo,
singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 -
III.43 - III.45 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
prakāṡa (prakasha) = R: lumină; E: brightness; F: la lumière illumination; espace;
āvaraṇa (avarana) = R: val; voal;acoperire;ecranare;strat; E: covering, veil, layer; F: qui couvre,cache;
kṣaya(kshaya)( य) = R: MW328.1 (masculin) diminuare, disparitie, pierdere,scadere;ruinare;deriva de la √kṣī (distrugere,
a termina, a diminua); 1) distrugere, disparitie, eliminare, pierdere, final; 2) diminuare, a cobori, depreciere; III.11; kṣaye
(masculin, locativ, singular) II.28 - III.51; kṣayāt (masculin, ablativ, singular) II.43; kṣayaḥ (masculin, nominativ, singular)
III.44; E: disappearance; dwindling, decreasing;destruction, loss, diminishing; F: disparition;perte; S: MW328.1 (masculino)
deriva de √kṣī (destruir, concluir, disminuir); 1) destrucción, desaparición, eliminación, pérdida, fin; 2) disminución, declive,
depreciación; III.11; kṣaye (masculino, locativo, singular) II.28 - III.51; kṣayāt (masculino, ablativo, singular) II.43; kṣayaḥ
(masculino, nominativo, singular) III.44 ;

Comentarii/Commentary:
R: Disparitia (kshaya) vălului (avarana) ce ecraneaza lumina(prakasha)este realizata (prin samyama asupra)
modificarii mentale (vrittis) ce se manifesta atunci cand ne aflam in starea indescriptibila (akalpita) din afara
(bahir) carcasei sau a formei corpului numita mahavideha(marea decorporalizare; marea detasare de corp; CCM-
Centrul de Constiinta Mobil) ;
[VIV]The mind in its foolishness thinks that it is working in this body. Why should I be bound by one system of
nerves, and put the Ego only in one body, if the mind is omnipresent? There is no reason why I should. The Yogi
wants to feel the Ego wherever he likes. The mental waves which arise in the absence of egoism in the body are
called "real modifications" or "great disembodiedness". When he has succeeded in making Samyama on these
modifications, all covering to light goes away, and all darkness and ignorance vanish. Everything appears to him to
be full of knowledge.
[F] Comments: In our imagination we can reach beyond the boundaries of the body. But there is also a special yogic
practice by which consciousness itself can move out of the body and gather information about the external world.
This practice precedes the yogic technique of actually entering into another body. The Sanskrit commentators insist
that this is not an imaginary experience.
[RO] Cuvântul mahavideha înseamnă marea sau universala stare a minţii care funcţionează fără corpul fizic.
Conţinutul minţii noastre este format din două lucruri: 1. Lucrurile pe care le învăţăm şi le trăim în viaţa de
toate zilele, înregistrările vieţilor anterioare ş.a.m.d. Acest conţinut al minţii depinde de acumularea imaginilor
şi inregistrărilor trecute.2. În plus, există starea numită mintea universală. Această noţiune trebuie bine
înţeleasă. Mintea individuală este compusă din înregistrări de diferite tipuri. Ea depinde de contactul cu lumea
exterioară vie, organele de simţ, dar îşi are fundamentul în mintea universală: Mintea universală este originală;
ea este fundamentul comun tuturor fiinţelor umane. Dacă s-ar elimina toate înregistrările experienţelor din
minte, ceea ce ar rămâne ar fi mintea universală, care este infinită şi nelimitată. Starea de mahavideha
înseamnă a fi conştient de această minte universală.
Atunci când acest rezultat a fost obţinut prin samyama (identificare), fiinţa poate exista fără corp.
Starea de mahavideha este de asemenea un vritti. Este o stare a minţii. Atunci când această stare se
stabilizează, voalul care acoperă lumina este distrus. Atunci când perseveraţi în negarea impresiilor dobândite
prin contactul simţurilor cu lumea externă, ajungeţi la o stare a minţii în care mintea universală funcţionează
independent de corp, minte şi simţuri. De asemenea, în această stare lumina spirituală străluceşte clar, datorită
îndepărtării voalului care o acoperea, dar acest lucru este diferit de îndepărtarea voalului obţinută prin practica
lui pranayama

Bhuta-jayah:Stapanirea sau controlul elementelor/ Mastery over the elements/ La maitrise sur les
cinq éléments/ El dominio de los elementos
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.44]
YS 3.45. 
SwUlSvêpsUúmaNvyawRvÅvs<ymaуtjy>.45.
sthūla-svarūpa-sūkṣmānvayārthavattva-saṃyamād bhūta-jayaḥ.
sthūlasvarūpasūkṣmānvayārthavattvasaṃyamād bhūtajayaḥ // (44.1)
sthūla-svarūpa-sūkṣma-anvaya-arthavattva-saṃyama bhūtajaya
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Stapanirea sau controlul elementelor(bhuta-jayah) e realizata prin samyama asupra
arthavattva (finalitatii, scopului) functiei si a legaturii dintre stadiile elementelor(bhuta) de la sthula
(stadiul grosier, material) la sukshma (stadiul subtil) in interconexiunea (anvaya) in care se
manifesta svarupa (forma proprie, invarianta; natura reala sau esentiala) a elementelor ;
E: Mastery over the elements (bhuta-jayah) comes by performing samyama on their gross
(sthula)and subtle nature (sukshama), their essential intrinsic or constant attributes (svarupa),
their relative all-pervading qualities (anvaya) and their functional states (artha vattva).
F: La maitrise sur les cinq éléments (bhuta-jayah) est obtenue par la contrainte (samyama) sur
leur apparence grossiere ou dense (sthula), leur essence subtile (sukshma), leur relations ou la
connexité(anvaya), leur forme propre (svarupa), et leur dessein ou leur but et fonctions(artha
vattva). S: El dominio (jayah) de los elementos (bhuta) [se logra]efectuando el control mental
(samyama) sobre la forma física (sthula), la forma sutil (sukshma), la naturaleza esencial
(svarupa), la interconexión (anvaya) [y] la finalidad (artha vattva) [de los elementos].
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
sthūla(sthula) = R: grosier;masiv;dens; E: gross; F: grossier;massif;epais;rude
sva= R: propria; propriu, al sau;a sa; E:own; true; S: propio, si mismo;
rūpa(rupa) = R: formă;figura; culoare; natura;substanţă; esenţă; identitate;faţă; figura, conexiune cu tanmatras(element
subtil;vedeti plansa tattva); E: form; shape;color; nature;substance; face,identity,essence ; S: forma, figura, color;
svarūpa (svarupa) ( व प) = R: MW1276.2 (neutru) propria forma;atribut esentiale; calitate esenţiala[a fiecarui organ de simţ;
natura proprie esenţială;propria (sva) formă ori configuraţie(rupa);propria esenţă, adevărata noastră identitate (Centrul;
Axul;Acasă;Akasha-"casa eterica"); adevăratul sistem de referinţă al universului [centrul vid al roţii este singurul imuabil];
veritabila faţă;propria natură; propria formă[este forma fără formă; forma fără părţi componente-singurul lucru din univers care
rămâne «dintr-o bucată»;izvorul universului manifestat;«albia lumii» spre care totul curge şi în care se dizolvă totul;identitate,
esenta, propria sa forma(natura; substanta); propria conditie; sva (propriu, al sau;a sa;) + rūpa (forma, figura, culoare); I.43 -
II.23 - II.54 - III.3 - III.44 - III.47 - IV.34; svarūpe (neutru, locativ, singular) I.3; E:its own shape, of its own form; own form,
own nature (sva = own; rupe = form, nature); intrinsic natures; essential intrinsic ;constant attributes;own essence;own nature;
true identity;own(sva) shape or form(rupa);the true face; F: substance propre; forme propre;le caractère essentiel l'inhérence; S:
MW1276.2 (neutro) identidad, esencia, forma propia, condición propia; sva (propio, si mismo) + rūpa (forma, figura, color); I.43
- II.23 - II.54 - III.3 - III.44 - III.47 - IV.34; svarūpe (neutro, locativo, singular) I.3;
sūkṣma(sukshma) = R: subtil,subtire,fin,delicat; ; E: subtle; F: subtil,mince,menu,delie
anvaya (अ व ्अय) = R: MW46.2 (masculin) asociatie, conexiune; relatie,vecinatate;link;legatura; impregnare; pătrundere;
suita;legatura;relatie; infiltrare; anu (im spate, cu, unit,conectat) + aya deriva de la: √i (a merge,a curge,a se roti;a circula); III.44 -
III.47; anvayoḥ (masculin, nominativ, singular) III.9; E: connected to, permeated; pervasiveness, relation; relative or relational
qualities; relative all-pervading qualities; S: MW46.2 (masculino) asociación, conexión; nexo, vínculo; anu (detrás, con, junto) +
aya deriva de √i (ir, fluir, circular); III.44 - III.47; anvayoḥ (masculino, nominativo, singular) III.9;
artha(अथ) = R: MW90.2 (masculin sau neutru) obiect; realitatea;obiectul sau procesul desemnat ori etichetat;semnificatie;
intentie, scop, fapt,realitate; tel; tinta, motiv; cauza;caz;obiect;notiune; abordare (a unui subiect); semnificatie, simtire;instinct;
ratiune a existentei ;obiectul meditatiei(dhyana); termenul artha se poate referi la prosperitate materiala si desemneaza in hinduism
unul din cele patru teluri ale vietii,cunoscute sub numele de purusharthas (vedeti: YS4.34);cautarea prosperitatii materiale (artha)
se considera a fi un obiectiv nobil doar daca urmeaza regulile de moralitate vedica;conceptul artha include obtinerea faimei,
acumularea de bogatii si atingerea unui inalt statut social; din cele patru teluri ale vietii artha este al doilea pe scara
Purusharthas,mai presus de Kama (cautarea placerii fizice), dar mai prejos de Dharma (cautarea actiunii corecte in
conformitate cu legile si datoriile) si de Moksha (cautarea eliberarii); deriva de la: √arth (a emite;a gandi ori a intentiona sa
faci ceva); 1) semnificatie, simtire; "prezenta" mentala a acelui lucru la care se refera cuvintele, sau a obiectului dorit in plan
afectiv (sentimental), mental(gand, reprezentare sau conceptualizare) de catre subiect; 2) ca sa; pt. ca;
pe motiv ca;scopul sau intentia unui obiect;ratiunea de a fi; obiectiv; finalitate;destinatie; prefix :meta (din lb. Greaca: μετά =
"dupa", "dincolo de ", "cu"), I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - IV.34; artham (masculin, acuzativ, singular) I.32 - II.18 -
II.22 - IV.23; arthatvat (masculin, ablativ, singular) I.49; arthah (masculin, nominativ, singular) II.2; arthatā (femenin) III.11;
arthanam (neutru, nominativ, singular) IV.32; E: object,goal; meaning, purpose, approach;exact nature of; cause, motive,
notion ,regarding the meaning of something; place, point;the thing being meditated upon; artha is one of the four goals of life (
of material prosperity)in Hinduism, known as purusharthas(see :YS 4.34); Meta (from Greek: μετά = "after", "beyond",
"with"); F: but;raison d'être;S: MW90.2 (masculino o neutro) intención, propósito, significado, sentido; ración de existencia ;
propósito; causa, motivo, significado y noción.Hace referencia principalmente a la idea de la prosperidad material. En
Hinduismo, artha es uno de los cuatro objetivos de la vida, conocidos como Purusharthas (ver: YS4.34);. deriva de √arth (pensar
o intentar hacer algo); 1) el significado, el sentido, la "presencia" mental de aquello a que la palabra se refiere, es decir, objeto de
los sentidos estimado, juzgado, repensado y conceptualizado por el sujeto; 2) a fin de, en orden a; razón de ser, propósito o
intención del objeto; fin, meta, objetivo; I.28 - I.42 - I.43 - II.21 - III.3 - III.17 - IV.34; artham (masculino, acusativo, singular)
I.32 - II.18 - II.22 - IV.23; arthatvat (masculino, ablativo, singular) I.49; arthah (masculino, nominativo, singular) II.2; arthatā
(femenino) III.11; arthanam (neutro, nominativo, singular) IV.32;
vattva = R: scop;functie; ; E: function; F: but;fonction; l'objectivité;
artha vattva= R: scop;functie; ; E: functional states;purposes and functions; F: but; fonction; l'objectivité;le dessein
des objets;
saṃyamaḥ (samyama) (संयम ) = R: MW1112.1 (masculin) autocontrol; egalitatea;echilibrul;control, egalitatea; perfecta
stapanire; a mentine unit; samyama- termen tehnic care desemneaza practica unificata intr-un proces unic al
concentrarii(dharana) , meditatiei (dhyana) si a samadhi (identificarii complete;transa mistica ) asupra aceluiasi obiect ;procesul in
trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu
Constiinta Cosmica; autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; sam (impreuna, unit; complet;intreg) + yama, deriva
de la √yam (a se abtine, a se restringe); 1) control mental, concentrare perfecta, completa infranare,subjugare, autocontrol total;
2) practica continua,unificata (legată) intr-un proces unic a a concentrarii (dhārana), meditatiei (dhyāna) si a transei mistice sau
a identificarii(samadhi) asupra aceluiasi obiect; procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la
functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonantă cu Constiinta Cosmica; samyamah (masculin, nominativ,
singular) YS 3.4; samyamāt (masculin, ablativ, singular) prin samyama; YS 3.16 - YS 3.17 - YS 3.21 - YS 3.22 - YS 3.26 - YS
3.35 - YS 3.41 - YS 3.42 - YS 3.44 - YS 3.52; E: MW1112.1 (masculine); perfect mastery,constraint, perfect discipline; a
technical term meaning the practice of dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) in a single
process;the three phases of identification between subject and object for entering the holographic functioning of mind; perfect
mastery,constraint, perfect discipline; perfectly concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation(SB 11.17.34-
35);complete control (SB 11.18.22) ; holding together, restraint,abstinence;self-restraint control, (esp.) control of the senses, self-
control Mn. MBh. &c;concentration of mind [comprising the performance of Dhāranā, Dhyāna, and Samādhi, or the last three
limbs(anga)stages in Yoga] Yogas. Sarvad; effort, exertion , (with great difficulty') MBh suppression, i.e. destruction (of the
world) Pur;dharana (concentration), dhyana (meditation), and samadhi (mystic trance) taken together (YS 3.4);perfectly
concentrated meditation; annihilation(SB 4.11.16) ; regulation (SB 11.17.34-35);complete control (SB 11.18.22) ; samyamah
(masculine, nominative, singular) III.4; samyamāt (masculine, ablative, singular); by samyama; III.16 - III.17 - III.21 - III.22 -
III.26 - III.35 - III.41 - III.42 - III.44 - III.52; F: controle;maitrise de soi- même;maitrise parfaite;conscience totale; S:
MW1112.1 (masculino) control, mantener unido, autocontrol; sam (junto, completo) + yama, deriva de √yam (abstener,
restringir); 1) control mental, concentración perfecta, completo sometimiento, autocontrol total; 2) práctica continuada de
concentración (dhārana), meditación (dhyāna) e identificación completa (samādhi) sobre un mismo objeto; samyamah
(masculino, nominativo, singular) III.4; samyamāt (masculino, ablativo, singular) III.16 - III.17 - III.21 - III.22 - III.26 - III.35 -
III.41 - III.42 - III.44 - III.52;
bhūta(bhuta)(भत ू ) = R: MW 761.3 (masculin) element; esenta,creatura,fiinta,spirit; deriva de √bhū (a fi; a deveni;a se
transforma;a exista); 1) indica existenta in devenire, in ceea ce priveste dezvoltarea sa; 2) elementele dense care alcatuiesc
corpul fizic si lumea vizibila sa tangibila,palpabila de care suntem constienti in cursul experientelor senzoriale; II.18 - III.13 -
III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutru, ablativ, singular) III.20; E: element; the basic elements [i.e. earth, air, fire, water,
ether];creature, being;essence, inherent nature of something, spirit; S: MW761.3 (masculino) elemento, esencia, ser, criatura;
deriva de √bhū (ser, convertirse, existir); 1) indica la existencia en devenir, en cuanto desarrollándose; 2) elementos densos que
constituyen el cuerpo físico y el mundo visible o tangible, de los cuales tenemos conciencia en las experiencias sensoriales; II.18
- III.13 - III.17 - III.44; bhūtatvāt (neutro, ablativo, singular) III.20;
jaya (जय) = R: MW412.3 (masculin) stapanire;cucerire;victorie dominare, suprematie, maestrie; deriva de la √ji ( a cuceri, a
invinge); II.41; jayāt (masculin, ablativ, singular) III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculin, nominativ, singular) III.44 - III.47 -
III.48; E: mastery ; conquest; victory;through victory, from mastery; ; F: maîtrise; victoire; S: MW412.3 (masculino) conquista,
victoria, dominio, supremacía, maestría; deriva de √ji (conquistar, vencer); II.41; jayāt (masculino, ablativo, singular) III.5 -
III.39 - III.40; jayah (masculino, nominativo, singular) III.44 - III.47 - III.48;

Mahasiddhis (Marea Desavarsire) “Cele opt puteri divine sau supranaturale”(ashtasiddhi)


Mahasiddhis -The eight major siddhis(ashtasiddhi)
Les huit pouvoirs mystiques;
Facultades extraordinarias Die acht Maha Siddhis, die großen Kräfte
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.45]
YS 3.46.  
ttae=i[maidàaÊ-aRv> kaysMpÄÏmaRni-"atí.46.
tato ‘ṇimādi-prādur-bhāvaḥ kāya-sampat tad-dharmānabhighātaṡ ca.
tato 'ṇimādiprādurbhāvaḥ kāyasampad taddharmānabhighātaś ca // (45.1)
tatas aṇiman-ādi-prādurbhāva kāya-sampad tad-dharma-anabhighāta ca
tatoanimadipradurbhavahkayasampattaddharmanabhighatashcha
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Gratie acestuia(tatah)[controlului asupra elementelor(bhuta-jayah)]se obtin: pradur-
bhavah(manifestarea; aparitia) animan(puterea de a micsora corpul la dimensiunea unui atom) si
celelalte care transcend legile fizice (mahasiddhis Nota 1) precum si kaya sampat(trupul perfect-
vedeti: YS 3.47) si anabhighata (indestructibilitatea, realizarea "corpului de diamant"), in ceea ce
priveste partile sale componente si proprietatile(dharma);
E: From that(tatah)[mastery over the elements(bhuta-jayah)], comes extraordinary faculties
including the power to shrink the body to the size of an atom (anima) and the others transcending
physical laws [mahasiddhis Note: 1], the perfection (kaya sampat)[see: YS 3.47), and
invulnerability (anabhighata) of the body in its components and characteristics (dharma);
F: Grâce à cela(tatah)[ la maîtrise sur les éléments (bhuta-jayah)] on acquiert la manifestation
des pouvoirs tels que celui de reduire le corps a la dimension d’un atome(anima), ainsi que les
autres pouvoirs [Les huit pouvoirs mystiques(ashtasiddhi) Note: 1], comme la perfection du
corps (kaya sampat)et l'indestructibilité(anabhighata) de ses parties et caractéristiques.
S: En consecuencia (tatah) [del dominio de los elementos(bhuta-jayah)], se manifiestan
(prâdurbhâvah) [facultades extraordinarias como] la de volverse diminuto (animâ) y otras
similares (âdi), la perfección (sampad) del cuerpo (kâya) y (ca) la indestructibilidad
(anabhighatah) de sus (tad) constituyentes (dharma)

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):

tataḥ(tatah, tatas, tato)(ततस ्) = R: MW432.2 (indeclinabil) de aici; de aceea;din aceasta(parinama: transformari);


apoi;atunci;in consecinta, din aceasta forma, de aici, de acolo; din acel moment, pt.aceasta, pt. atat; asa, cum, egal cu; (neutru,
dativ, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, acesta,acela; 3, al lui;al lor ); gratie acestuia [controlului asupra
elementelor(bhuta-jayah)] I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.46 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
E: by that; thereafter;therefore, from these, from that[mastery over the elements(bhuta-jayah)]; there;then, at this point; F: à
partir de cela; grâce à cela; par là [ la victoire sur les éléments (bhuta-jayah)]; S: MW432.2 (indeclinable) en consecuencia, de
esta forma, de ahí, desde allí, desde entonces, por eso, por lo tanto, por consiguiente, así, como, igual que; (neutro, ablativo,
singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 -
III.43 - III.45 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
aṇiman(animan) = R: atom;puterea de a micsora corpul la dimensiunea unui atom; "atomizarea";(vedeti:Nota 1); E: the
power to become minutely small;(see:Note 1); F: atome; le pouvoir (siddhi) de reduire le corps a la dimension d’un atome; le
pouvoir de minimisation ou l'atomisation; devenir petit comme un atome (anu);voir:Les huit pouvoirs mystiques(ashtasiddhi)
de l'homme
ādi(adi) = R: si celelalte; si altele;referire la cele opt puteri extraordinare(ashtasiddhi) (mahasiddhis);(vedeti:Nota 1); E:
others; a reference to the eight supernatural powers(ashtasiddhi) (mahasiddhis);(see:Note 1);
prādur(pradur)( ादुर)् : : R: MW707.1 (masculino) exterior;afara; in exterior; care depaseste legile fizice;din: pra (inainte de
ceva, in fata) + dur (poarta); 1) vizibil, manifestat, evident; III.9 - III.45; E: outside; transcending physical law; S: MW707.1
(masculino) afuera, en el exterior; pra (antes de algo, delante) + dur (puerta); 1) visible, manifiesto, evidente; III.9 - III.45
bhāvā (bhava) = R: capacitate;conditie; stare; forma de manifestare;devenire;aparitie; existenţă; fiintare; E: being, becoming;
existence,appearance;condition, state; S: la condición;
prādurbhāva (pradurbhava) ( ादरु भाव) = R: MW707.1 (compus) manifestare; aparitie; emergenţă; samskara de trezire;
samskara de activare (extravertite; centrifuge); revelatie; prādur (visibil) + bhāva (stare, conditie); 1) opus la disparitie ori
subjugare, abhibhava; III.9 - III.45;E: extravertive samskara; manifestation, appearance; S: MW707.1 (compuesto) aparición,
manifestación, revelación; prādur (visible) + bhāva (estado, condición); 1) opuesto a la desaparición o subyugación, abhibhava; III.9
- III.45;
kāya (kaya) (काय) = R: MW274.1(masculin) corp, ansamblu; deriva de la √ci (a reuni, a uni); II.43 - III.21 - III.29 - III.42 -
III.45 - III.46; E: body; S: MW274.1(masculino) cuerpo, ensamblaje; deriva de √ci (reunir, juntar); II.43 - III.21 - III.29 - III.42
- III.45 - III.46;
sampat = R: perfectiune; E: perfection;
kayasampat = R: bunăstare corporală;
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; 2) (demostrativ) acesta,acela, acea;
aceluia;acelora[referire la componentele sau partile corpului]; 3) (posesiv) al lui;al lor, al sau; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 -
II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj-
MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural)
I.46; E: its, that; these; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo)
de él, de ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 -
IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 -
IV.18 - IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
dharma(धम) = R: MW510.3 (masculin) 1) virtute, merit; calitate, proprietate;proprietăţi; funcţie; 2) datorie, justitie, lege ,cale,
naturala, religie, ordinea stabilita, obicei;conventie; institutie, obligatie individuala sau colectiva (fizica, morala sau spirituala); 3)
forma, aspect schimbator, calitate, proprietate, functie; atribut, caracteristica unui obiect; deriva de la: √dhṛ (a retine, mentine, a
sustine); III.13 - III.14 - III.45; dharmāṇām (masculin, genitiv, plural) IV.12; E: property, visible form, experiential substance;
the law, scale of values, nature; the law of the individual, values; property, visible form, experiential substance; custom having
legal authority; custom, habit, convention; institution; S: MW510.3 (masculino) 1) virtud, mérito; 2) deber, justicia, ley natural,
religión, orden establecido, costumbre, institución, obligación individual o colectiva (física, moral o espiritual); 3) forma, aspecto
cambiante, cualidad, propiedad, función, atributo, característica de un objeto; deriva de √dhṛ (retener, mantener, soportar); III.13
- III.14 - III.46; dharmāṇām (masculino, genitivo, plural) IV.12;
anabhighātaḥ (anabhighatah) = R: izolare;invulnerabilitate;scut defensiv;a fii dincolo de perturbatii; non-obstrucţie; E:
insulation, being beyond disturbance; indestructible;
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44
- I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;

Nota 1. Mahasiddhis (marea desavarsire) desemneaza cele opt puteri supranaturale(ashtasiddhi)


traditionale:
1.animan (puterea de a micsora corpul la dimensiunea unui atom; "atomizarea");
2.mahiman (puterea de a face corpul oricat de mare);
3.laghiman(puterea de a face corpul usor pt. a pluti in aer sau pt. a levita);
4.gariman (puterea de a face corpul oricat de greu;imposibil de urnit din loc);
5.prapti(puterea de a ajunge si a se deplasa instantaneu in orice loc oricat de indepartat);
6.prakamya(puterea de a materializa orice lucru dorit);
7.ishatva(puterea de a materializa,crea,conserva si dematerializa precum zeii);
8.vashitva(puterea de a supune vointei sale orice proces sau fiinta);
Note 1: Mahasiddhis -The eight major siddhis(ashtasiddhi) are:
Siddhis (powers of the Self; psychic powers).
The eight usually enumerated are:
1.animan(the power to become as small as an atom);
2.mahiman (the power of increasing size at will);
3.laghiman or levitation (the power to make the body light as cotton wool.);
4.gariman (the power to make oneself heavy at will);
5.prapti (to reach anywhere; the power to obtain anything desired);
6.prakamya or prayamya (to achieve all one's desires; an irristible will);
7.vashitva or vashi-tva (ability to command and control everything; the power to hold others in subjection
to one's will).
8.ishatva or ishi-tva (ability to create anything; superiority and supremacy);

Les huit pouvoirs mystiques; l'homme possède les pouvoirs suivants


http://www.theosophie.fr/Web03/EXTRAITS_ISIS/isis-1.htm

Mahasiddhis- Les huit pouvoirs mystiques(ashtasiddhi) de l'homme :


l. Animan-devenir petit comme un atome (anu);se réduire à une forme minuscule, par laquelle tout se laisse
traverser; animan [anu-man] m. ténuité; atome; maigreur — f. animā phil. [yoga] le pouvoir de rapetisser, un
ashtasiddhi; anu a. m. n. f. anvī fin, ténu, minuscule; faible, insignifiant; subtil — m. atome; unité infime de temps ou
d'espace;anumātra [mātra] a. m. n. [«qui a la dimension d'un atome»] minuscule.
2. Mahiman-se grandir immensément;grandir aux dimensions d'un corps gigantesque,
3. Laghiman-perdre son poids (pour s'élever en suivant un rayon de l'orbe solaire), ou
4. Gariman- étendre son poids pour devenir lourd comme un montagne; étendre certains organes d'une façon illimitée
(au point de toucher la lune avec le bout d'un doigt), ou
5. Prâpti-faire preuve d'une volonté sans limites (par exemple, pour s'enfoncer dans la terre aussi facilement que dans
l'eau), Le cinquième consiste à prédire les événements futurs, comprendre les langues inconnues, soigner les
maladies, deviner les pensées non exprimées, comprendre le langage du cœur.
6. Prâkâmya-dominer tous les êtres - animés ou inanimés - Le sixième permet de changer le vieil âge en jeunesse.
7. Vashitva,changer le cours naturel des choses, accomplir tout ce qu'on désire ".Le septième est le pouvoir de
mesmériser êtres humains et animaux, et de les plier à sa volonté ; c'est celui qui tient sous contrôle pouvoirs et
émotions.
8. lshitva, ou pouvoir divin;Le huitième est l'état spirituel:l'absence des sept premiers prouve que dans cet état le yogi
est plein de Dieu " .
Dans une série d'articles anonymes, publiés sous le titre " Yoga Vidya " , dans The Theosophist, vol.l, pp.31-2, 44-6
et 84-6, on trouve une intéressante analyse de quelques-uns de ces mêmes pouvoirs, ou siddhi, tels que Krishna les
énumère dans le Shrimad Bhâgavata Purâna (Skandha XI, chap.l5), avec la discipline qu'il prescrit pour les obtenir.
Le dernier de ces 3 articles évoque les cas de lévitation connus en Occident.]

Die acht Maha Siddhis, die großen Kräfte, sind:


1.animan(Fähigkeit, winzige Größe anzunehmen, sich zu verkleinern zum Atom /Ability to shrink to
atomic size)
2.mahiman (Fähigkeit zu kolossaler Größe /Ability to increaze in size)
3.laghiman or levitation (Fähigkeit zu Schwerelosigkeit /Ability to obtain weightlessness)
4.gariman (Fähigkeit, sich ganz schwer zu machen, zu großem Gewicht /Ability to increaze in weight)
5.prapti (Jede Wunscherfüllung und alles Wissen / Wish fulfillment and everything you need to know;
ability to reach anywhere);
6.prakamya or prayamya (Eintritt in den Körper eines anderen / Ability to enter into the body of another ;
ability to achieve all one's desires);
7.vashitva or vashi-tva ( Unbehinderter Wille /ability to command and control everything).
8.ishatva or ishi-tva (Göttliche Macht/ Divine power)..
Following is a listing of of 23 siddhi powers that may occur in the Journey to Enlightenment or in working
with the various chakras (see also:YS 3.30)

Warrior Siddhi Powers:

Trikalajriatvam - knowledge of the past, present and future.


Advandvam: to be beyond pleasure-pain, cold-heat, soft-hard. Non-duality.
Parachittadyabhijnata: knowledge of dreams and the mind.
Pratishtambah: control of effect of fire, wind, water, poisons, weapons, and the sun.
Aparajayah: Victorious. Not able to be defeated.

The next are considered only to occur as the heart begins to purify and flower:

Anumimattvam: hunger, thirst, grief, sorrow, infatuation, delusion and confusion of the mind, old age and
death do not harm the body.
Durshravan: to hear, sitting at one place, speech from however distant a place.
Dudarshan: to see simultaneously events and things in all the realms.
Manojava: the body can travel at the speed of thought to any place.
Kamarupa: to assume any form. Shapeshifting.
Parakayapravesh: ability to enter into another's body, whether they are dead or alive.
Swachchandamrutyu: to die at one's own will, death having no control over one.
Sahakridanudarshanam: to see the sports of gods in heaven and have capacity and prowess to participate in it.
Yathaasamkalpa samsiddhi: to attain whatever is desired.
Ajnaapratihataagatih: whereby one's command and movement have no obstruction

These are considered to be the highest siddhi powers(see also: YS 3.46):

Anima: the reduction of one's form to one atom. Invisibility


Mahima/Garima: the body can be made to be very heavy.
Laghima: the body can be made to be extremely light
Prapti: abilty to acquire objects of sense pertaining to the respective organs.
Prakaashya: to see invisible things in other realms.
Ishitaa: to stimulate bodies and creatures Control of forces of nature.
Vashita: to have control or dominion over the senses.
Yatkamastadavasyati: To obtain joy by willing it so. The cessation of misery and desire. This is considered to
be the highest state of bliss
Satyaloka is an ancient community of Enlightened Beings called the Siddha Purushas.

Yoga Siddhis: Secrets to Occult Powers and Elemental(tanmatra) Technology


The Yoga tradition links eight major yoga-siddhis, which come from the opening of the Seven Chakras in
the subtle body, in Yoga.
These are, Anima (Invisability or reduction in size), Mahima (Ability to make the body heavier), Laghima
(Ability to make the body light and fly), Prapti (Using senses to gain material objects),Prakashya (Being
able to envision things in all cosmic realms), Ishita (Control of other beings and elements), Vashita
(Control of the senses), Yatkamastadavasyati (Attainment of bliss or supreme joy).
These are actually mentioned and known in the Rig Veda, let alone later Yoga texts and later Upanishads.
However, they sometimes appear there in symbolism, such as the Seven Chakras:
"Seven regions have their several Suns; the ministering priests are Seven; Seven are the Aditya Deities,-
with these, O Soma, guard thou us." (RV.IX.114. 3)
"Seven to to the Chariot (ie. Body) with One Chakra (ie. Soul) yoke the Courser; bearing Seven Names the
single Courser draws it.The Chakra has Three naves, sound and undecaying, on which all worlds of being
lie. The Seven who are mounted on the Chariot (Body) with Seven Chakras have horses (ie. Pranas), Seven
in tale, who draw them onward. Seven Sisters utter songs of praise together, in whom the names of the
Seven Cows are treasured." [Rig-Veda.I.164.2-3]
The chariots are the subtle-body is especially true with the chariot with seven chakras in the Rig Veda
(I.164.2-3), which is the subtle body.
Laghima siddhi is also described in the Vedas as the chariot (body) of Indra, or the Yogi:
"The rich new Chariot has been equipped at the morning - it has Four Controls, Three Whips and Seven
reins which guide it: - Ten-sided and friendly to mortals, the winner of the Self, that must be urged to speed
with hymns and wishes." - Rig Veda Samhita, II.19.6
The morning represents, of course, self-realisation. The four controls are the four levels of speech, and four
vedas, by which one can move in various lokas and ages. The three whips are the ida, pingala and
sushumna nadis. The seven reigns are the seven pranic centres or chakras, and the ten sides are the ten
pranas or maruts of the subtle body. It wins the self - meaning it is the astral body, and that it moves
through hymns and wishes, shows that through mental-power of yoga-siddhis and mantras, the astral-travel
can be accomplished.
Moreover, one verse states that the Sun has illuminated the eight points of the earth (the eight yoga-siddhis
have been awakened), the three desert regions (three worlds of bhur, bhuva and svar) and the seven rivers
(opened the seven chakras) (Rig Veda.I.35.8).
These hence also refer to the body-siddhis as well.
The eight Vasus or Vedic Gods who serve Vishnu, also correspond to and are deities presiding over these
eight siddhis. These are Agni or Fire (anima siddhi); Earth (Mahima siddhi); Vayu or Wind (Laghima
siddhi); Soma or Moon (Yatkamastadavasyati siddhi); Sun (Ishita siddhi); Stars or Grahas (Prapti siddhi);
Akasha or ether (Prakashya siddhi) and the Sky (Vashita siddhi).
Vedic Gods as the Maruts and the two Ashwins are also great siddhas.
The Ashwini kumaras are said to possess shaktis (powers), which are siddhis. They are also Lords of the
Shaktis (personified femanine Siddhas or Dakinis):
"Bring into creation, my tireless meditations that ask for wealth, Shining Ashwins.
Grant us high spirits in battle, and with your Shaktis, Lords of Shakti, assist us."
(RV.VII.67.5)
This invokes the Ashwins and their Shaktis, which are Yoga-siddhis are mystic powers.
More specifically, the Dakinis Dakini and Varnini that relate to Chinnamasta and also Ida and Pingala
Nadis. As such Ashwins are purushas of the Dakinis or Dakas and are also the Nadis. They are attendants
to the headless Supreme Dakini Chinnamasta - just as the Ashwins are of the headless Rishi Dadhyach.
In fact, one of the most famed siddhis of the Ashwins, is their restoration of the head of Dadhyach or
Vishnu in the Rig Veda and Sahapatha Brahmana. As the celestial physicians, they gave wisdom to
Kakshivan (I.116.7) who is Dhanvantri. The Puranic tale of the birth of the River Ganga (Ganges) through
Rishi Gautama is also mentioned in Rig Veda (I.116.9), where the Ashwins bring forth waters for him
(pertaining to siddhi or elemental control).
They made the Rishi Chyavana young (I.116.10) and saved Vadana from a pit (I.116.11). They restore
limbs with those of bronze and heal the blind (I.116.15.16). They saved another sage Rebha from the
waters where he was abandoned (I.116.24).
They restore to life, the dead (I.117.7, 12), and even those as Syava who were cut into several pieces
(I.117.24).These are Mahamrityunjaya siddhis. This reminds us of Vedic sages as Ushana, who had various
life-restoring siddhis.
The chariot (ratha) of the Ashwins, the celestial gods of healing with mystical powers, has many attributes
in the Rig Veda. It has three seats and travels to heaven and earth (RV.VIII.22.4-5). It's canopy is described
as being as effulgent as the Sun (RV.VIII.8.2). It is both the subtle body, and also refers to Laghima siddhi,
and also how this can be applied to physical objects, or chariots.
The flying chariot of the Ashwins is described in Rig Veda (I.118.1-4) as flying with, or by falcons,
showing it as a Vimana or aerial chariot. The falcons and chariot are controlled by the Self and by voices or
word (RV.I.119.4-5), showing their vak-siddhi (siddhi or mystic power over mantras or word, by which
they can make things manifest, fly etc.).
Moreover, as the Ida and Pingala nadis, the Ashwins as Dakinis are the prime examples of personified
Yoga-siddhis of Tantra-shastra. Mastery over them, or their grace, brings about a range of siddhis, and
brings us to Dadhyach (Kabhanda) or Chinnamasta - the Supreme Daka and Dakini or Divine Mystics, who
contain these powers.
Mitra and Varuna as Mitravaruna in the Rig Veda, are also Ida and Pingala. Mitra is the Sun and Pingala
Nadi. Ida is Varuna and Waters. Their eye in the Vedas is Surya (Sun), the third-eye, which is born from
when Ida and Pingala (Mitra and Varuna) unite as Mitravaruna and become Sushumna, the single Nadi.
They hence, also many great siddhis.
We also note the Vanaras in the Ramayana, to whom Sugriva and Hanuman belonged, had many yoga-
siddhis, such as being able to shape-shift, assume a great or small size, fly etc., as also did the demon
Ravana. It appears that Vedic demons (who were Brahmins) as Vishvarupa and Vritrasura, also possessed
such Siddhis, which is how they were able to overcome the gods at times.
On an inner-level, the Devas or gods are senses. Yoga siddhis or great Siddhas can hence persuade one
beyond sense-control or the gods, and hence have no restraint for material desires. One hence can become
greedy with their powers - such as Vritra, Ravana and Nahusha did, and misuse them to become
materialists and in time, asuras (demonic).
Asura means "Ruling breath of life" and also "mighty" in the Vedas. As demons, it refers to them as cosmic
beings that are equal to, and higher in power than the Devas, or demigods. Hence only great forms as Indra
(Shiva), Rudra, the Goddess and Vishnu are able to destroy them. These are Paradeva (Supreme gods).
Infact, some demons as Hiranyakshipu, Ravana and Sishupala, are described as being fallen forms of
Vishnu or born from his gatekeepers, Jaya and Vijaya who were cursed to be born as demons on earth three
times - only to be killed by him, each time. Vritra was a Brahmin and was born from the god Tvashtar or
Vishvakarma.
Vritra is also a serpent (ahi) in the Rig Veda, and serpents are known to possess many siddhis, and can
grant them. As a Brahmin, he is hence represented as a powerful serpent and personifies the misuse of
siddhis or mystical yogi powers, himself.
Rig Veda also makes a symbolic reference to the sahasrara padma chakra as the state of turiya or fourth
region or highest third region (RV.X.56.1). Soma in the Rig Veda is often thousand-streamed or eyed,
referring to the later thousand petals of the lotus. As Indu, he is the third-eye or ajna-chakra. It is te
Supreme realm, where all siddhis are gained.
Moreover, we note Soma as the immortal elixir, as the practice of khechari mudra and drinking of inner-
soma is herein symbolically mentioned (RV.III.26.7, IX.73.4).
There is also reference to the yogic siddhi of assuming many forms at will through maya or control over
maya. Brihadaranyaka Upanishad (II.5.19) states that Indra through his maya or illusion, assumes many
forms, and goes on to say this arises from the power of the Self. Indra is often the Svaraja (self-lord) in the
Rig Veda. It is said he destroys Maya or illusion with his shakti or power, (Rig Veda.VI.50.9).
Another verse (X.55.5), symbolically tells about the attaining of the Moon or Soma-chakra (which grants
physical immortality and youth), and how one dies and becomes alive. The secret is that yogis can shed
their outer body through attaining the inner-Soma and leaving via that chakra and some advanced ones can
do so in the same body. Immortals and divine youths as Babaji, Krishna and Agastya, are such examples of
this. It hence shows the use of yoga-siddhis in Vedic times. Again, reference to such siddhis of the astral
body again, such as restoration of a physical body from the astral, after death.
[VIV]This means that the Yogi has attained the eight powers. He can make himself as minute as a particle, or as huge
as a mountain, as heavy as the earth, or as light as the air; he can reach anything he likes, he can rule everything he
wants, he can conquer everything he wants, and so on. A lion will sit at his feet like a lamb, and all his desires will be
fulfilled at will.
[S] From that comes attainment of anima and other siddhis, bodily perfection and the non-obstruction of
bodily functions by the influence of the elements. [Note: The eight major siddhis alluded to here are: anima
(to become very small); mahima (to become very big); laghima (very light); garima (heavy); prapti (to
reach anywhere); prakamya (to achieve all one's desires); isatva (ability to create anything); vasitva (ability
to command and control everything).
[RO] Având stăpânire asupra celor cinci elemente, aşa cum s-a spus în sutra anterioară, yoghinul îşi dezvoltă
puteri psihice cum ar fi anima, laghima, etc. Corpul său devine perfect şi el depăşeşte toate limitările corpului
şi bhutas-urilor (elementelor). Astfel, apar trei factori; 1. apariţia lui anima şi a altor puteri; 2. perfecţiunea
corpului; 3. depăşirea tuturor obstrucţiilor.
Există opt feluri de puteri psihice care sunt legate între ele şi sunt numite ashta siddhis:
1. Anima - yoghinul îşi poate face corpul la fel de mic ca un atom.
2. Laghima - corpul poate fi făcut uşor.
3. Mahima - corpul poate fi făcut mare.
4. Garima - corpul poate fi făcut greu.
5. Prapti - capacitatea de a ajunge oriunde.
6. Prakamya- îndeplinirea totală a dorinţelor.
7. Vashitva - controlul asupra tuturor obiectelor, organice şi anorganice.
8. Ishitva - capacitatea de a crea şi de a distruge după voinţă.

Aceste opt siddhis apar ca rezultat al stăpânirii complete asupra celor cinci mahabhutas. În plus de acestea,
apare perfecţiunea corpului. A treia realizare este aceea că yoghinul nu mai este influenţat de obstrucţiile lui
prakriti sau ale elementelor.

Invulnerabilitatea-Corpul de diamant(stare la care se poate ajunge prin alchimia interna ori externa)/
Invulnerability-The Diamond Body(in Chinese alchemy this state is called the "Diamond Body") /
L’invulnérabilité-Le Corps de Diamant/ Invulnerabilidad –El Cuerpo de “Diamante”
[in alte variante aceasta sutra se afla in pozitia: YS 3.46]

YS 3.47.  


.3.47.êplav{yblv¿s<hnnTvain kaysMpt!.
rūpa-lāvaṇya-bala-vajra-saṃhananatvāni kāya-sampat
rūpalāvaṇyabalavajrasaṃhananatvāni kāyasampat // (46.1)
rūpa-lāvaṇya-bala-vajra-saṃhanana-tva kāya-sampad
rupa lavanya bala vajra samhananatvani kaya sampat
Traducerea convergenta/Convergent translation:
[DM] R: [Din aceasta: prin samyama si controlul asupra elementelor(bhuta-jayah) se realizeaza
]perfectiunea (sampat) a trupului (kaya),[care se manifesta in] frumusetea formei (rupa),gratia
sau farmecul [in miscari] (lavanya), puterea (bala) si taria interioara,imortalitatea ori
invulnerabilitatea diamantului(vajrasamhanatvani);
E: [From this Samyama and mastery over the elements(bhuta-jayah) is realised]the
perfection(sampad) of the body(kaya) [that is manifested as] beauty of form(rupa),
gracefulness[in movements] (lavanya), power (bala), and the internal strength, immortality or the
invulnerability of a diamond (vajrasamhanatvani);
F: [Grâce à cela (samyama et la maîtrise sur les éléments (bhuta-jayah) est realisé] la perfection
(sampad) du corps(kaya) [qui se manifeste en] la beauté de la forme(rupa), la grâce[charme dans
les mouvements](lavanya), la force ou la vigueur (bala), et la fermeté ou l’invulnérabilité du
diamant(vajrasamhanatvani);
S: [En consecuencia del samyama y del dominio de los elementos(bhuta-jayah), se manifiestan]
la perfección (sampad) corporal (kaya) [que se traduce en belleza] de forma (rupa), gracia
(lavanya) [de movimientos], fuerza (bala) y la firmeza ,la inmortalidad y invulnerabilidad del
diamante (vajrasamhanatvani);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
rūpa(rupa):R:formă;esenta; natura;fata;tanmatras(element subtil;vedeti tatva); [frumusetea] formei E:shape;form;
face,identity,essence; beautiful form;
lāvaṇya (lavanya) = R: gratia sau farmecul[in miscari] ; E:grace[in movements]; charm;
bala = R: putere occulta; forta mistica; indriya-bala(puterea divina , perfectiunea sau forta oculta simturilor);
vedeti: YS 3.16-54 ; YS 4.1]; E:strength;power; mystic force;
vajra = R: diamant;fulger;invulnerabil;etern; E:diamond; diamond-like, infallible;
saṃhananatvāni = R: tarie;fermitate;rezistenta; invulnerabilitate; durabilitate; E: hardness; definiteness, durability,
immortality ;firmness;compact ,solid ,firm;robust;invulnerability; internal strength ;
kāya (kaya) (काय) = R: MW274.1(masculin) corp, ansamblu; deriva de la √ci (a reuni, a uni); II.43 - III.21 - III.29 - III.42 -
III.45 - III.46; E: body; S: MW274.1(masculino) cuerpo, ensamblaje; deriva de √ci (reunir, juntar); II.43 - III.21 - III.29 - III.42
- III.45 - III.46;
sampat = R: perfectiune; E: perfection;

Comentarii/Commentary:

Tehnicile imortalitatii /Técnicas de inmortalidad


Relatari despre Imortalitate-Moartea fara cadavru in Taoism
Narraciones de Inmortalidad: la Muerte sin Cadáver en el Taoísmo
http://webpages.ull.es/users/fradive/historiacomparada/14muerte/tema14.html
Inmortalidad física: es la única de las grandes religiones que promete la perdurabilidad del cuerpo
físico (no del alma) confusión entre el más allá y el mundo (el más allá está en los límites del mundo o
en medio del mundo pero no visible para todos)
buena introducción: H. Maspéro (or. 1950), El taoismo y las religiones chinas, Madrid, Trotta, 2000,
escritos antes de su muerte en Buchenwald en 1945..., se trata de este tema pp. 455-562)
-nutrir el principio vital: yang-hsing
-alimentar la vida: yang-sheng
-alimentar el espíritu: yang-shen
-el cuerpo es un receptáculo en el que hay espíritus múltiples: por medio de diferentes técnicas hay
que impedir su dispersión su deterioro entraña la vejez y la muerte
-sólo el cuerpo ofrece unidad a todos los principios
-sólo puede vencerse a la muerte manteniendo la identidad por tanto manteniendo el cuerpo
Técnicas de inmortalidad (se combinaban)
-Tao-yin: ejercicios gimnásticos (para estimular la correcta circulación de chi (qi) por el cuerpo)
-T'ai-hsi: respiración embrionaria (técnicas respiratorias: retener el soplo 1000 veces)
-Pi-ku: técnicas de alimentación (abstención de cereales, carne, alcohol / consumir productos
especialmente salvajes: hierbas, bayas, frutas, hongos)
Shou Lao, dios taoista de la longevidad con la fruta de la vida eterna y el elixir de la inmortalidad
-Fu-lu: talismanes (magia)
-Wai-tan: cinabrio exterior (alquimia externa = consumir cinabrio purificado -sulfato de
mercurio-)
-Nei-tan: cinabrio interior (alquimia interna = crear en el cuerpo del adepto la flor de oro unión
del principio yin con el principio yang en el cuerpo)
Embrión de inmortalidad, edición de 1896 del Libro de la Sabiduría y el destino (Huiming Jin de Lin
Huayin) del s. XVIII
-Fan-chung: arte de la alcoba (técnicas sexuales: retención de la emisión de ching que se dirige
por el interior del cuerpo al cerebro, se crea el embrión en la cabeza)
No hay muerte, no hay cadáver: se rompen los esquemas biológicos aceptados.

Controlul(jayah) terminalelor (indriya) [de perceptie senzoriala sau de cunoastere(jnanendriya) si


de actiune(karmendriya)]/The mastery(jayah) over the eleven organs (indriya) [ terminals for
sensory perception(jnanendriya) and action(karmendriya)]/La maîtrise sur les organes(indriya)[
les terminaux- les organes des sens ou de la connaissance( jnanendriya) et de
l'action(karmendriya)]/ El dominio (jayah) de los órganos (indriya) [de percepción(jnanendriya) y
de acción(karmendriya)]
[in alte variante apare in pozitia: YS 3.47]
YS 3.48. .3.47.
.3.48. ¢h[SvêpaiSmtaNvyawRvÅvs<ymaidiNÔyjy>
grahaṇa-svarūpāsmitānvayārthavattva-saṃyamād indriya-jayaḥ
grahaṇasvarūpāsmitānvayārthavattvasaṃyamād indriyajayaḥ // (47.1)
grahaṇa-sva-rūpa-asmitā-anvaya-arthavattva-saṃyama indriya-jaya
grahanasvarupasmitanvayarthavattvasamyamadindriyajayah
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Controlul (jayah) terminalelor (indriya) [de perceptie senzoriala sau de
cunoastere(jnanendriya) si de actiune(karmendriya)] se obtine realizand samyama asupra
procesului de cunoaştere (grahana),asupra calitatilor esenţiale ale fiecarui organ de simţ
(svarupa),asupra asmita (senzatiei de exista ca individualitate pe care perceptiile o
genereaza),asupra interconexiunii acestor terminale între ele (anvaya) si asupra functiei sau
finalitatii fiecarui terminal senzorial sau de actiune (arthavattva);
E: The mastery(jayah) over the eleven organs or terminals (indriya) [for sensory
perception(jnanendriya) and action(karmendriya)] is brought about by performing Samyama on
the process of perception (grahana), their essential attributes (svarupa),their identification as self
(asmita), their interconnectedness (anvaya) and their purposes (arthavattva).F: La maîtrise sur
les organes(indriya)[ les terminaux- les organes des sens ou de la connaissance( jnanendriya) et
de l'action(karmendriya)] est obtenu grâce au Samyama (contrainte) sur le processus de
perception(grahana), sur leur substance la forme propre(svarupa), le je-suis(asmita), la connexité
anvaya et le dessein des objets(arthavattva); S: El dominio (jayah) de los órganos (indriya) [de
percepción(jnanendriya) y de acción(karmendriya)]se logra efectuando el control mental
(samyama) sobre el proceso de percepción (grahana), la naturaleza esencial (svarupa), la
individualidad (asmita), la interconexión (anvaya) [y] la finalidad (arthavattva) [de los organos de
conocimiento (jnanendriya) y de acción (karmendriya)];
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
grahaṇa(grahana) = R: procesului de cunoaştere; capacitatii de perceptie; capacitatrea de apucare; E: power of
cognition;grasping, specialised receptivity; perceiving; S: el proceso de percepción;
sva: R:propria; E:own, true;
rūpa(rupa) = R: formă;figura; culoare; natura;substanţă; esenţă; identitate;faţă; figura, conexiune cu tanmatras(element
subtil;vedeti plansa tattva); E: form; shape;color; nature;substance; face,identity,essence; S: forma, figura, color;
rūpa(rupa):R:formă;esenta; natura;fata;tanmatras(element subtil;vedeti tatva); E:shape;form; face,identity,essence;
svarūpa (svarupa) ( व प) = R: MW1309.2 (neutru) propria formă; propria identitate, esenta, condiţia proprie; veritabila
faţă;propria natură; propria formă[este forma fără formă; forma fără părţi componente-singurul lucru din univers care rămâne
«dintr-o bucată»;izvorul universului manifestat;«albia lumii» spre care totul curge şi în care se dizolvă totul;identitate, esenta,
propria sa forma(natura; substanta); propria conditie; atribut esential; calitate esenţiala[a fiecarui organ de simţ; natura proprie
esenţială;propria (sva) formă ori configuraţie (rupa);propria esenţă, adevărata noastră identitate (Centrul; Axul;Acasă;Akasha-
"casa eterica"); adevăratul sistem de referinţă al universului [centrul vid al roţii este singurul imuabil]; sva (propriu, al sau;a sa;)
+ rūpa (forma, figura, culoare); I.43 - II.23 - II.54 - III.3 - III.44 - III.47 - IV.34; svarūpe (neutru, locativ, singular) I.3; E:its
own shape, own form, own nature (sva = own; rupe = form, nature); intrinsic natures;own essence; true identity;own(sva) shape
or form(rupa);the true face; F: substance propre; forme propre; S: MW1309.2 (neutro) identidad, esencia, forma propia,
condición propia; sva (propio, si mismo) + rūpa (forma, figura, color); I.43 - II.23 - II.54 - III.3 - III.44 - III.47 - IV.34; svarūpe
(neutro, locativo, singular) I.3;
asmitā (asmita) = R: senzatiei de exista ca individualitate pe care perceptiile o genereaza;individualitatea persoanei, care se
exprimă prin organele de simţ ;egoism; identificarea cu falsul ego; senzatia existentei individuale a eu-lui; sentimentul eu-lui;
senzatia existentei separate ca individualitate;iluzia separarii dintre parte si intreg; E: identification as self;ego-identification
;self-assertion ;consciousness of "I",egoism; the sense of ‘I’; S: la individualidad;
anvaya (अ व ्अय) = R: MW46.2 (masculin) asociatie, conexiune; relatie,vecinatate;link;legatura; relatii;legaturi;
conectivitatea;interconexiunea;corelaţia acestor organe senzoriale între ele;conexiuni intre calitati relative;relatiile care exista intre
aceste caracteristici; atot-patrundere;impregnare; pătrundere; suita;legatura;relatie; infiltrare; anu (im spate, cu, unit,conectat) + aya
deriva de la: √i (a merge,a curge,a se roti;a circula); III.44 - III.47; anvayoḥ (masculin, nominativ, singular) III.9; E: connected to,
permeated; interconnectedness; all-pervasiveness; pervasiveness; relation; S: MW46.2 (masculino) asociación, conexión; nexo,
vínculo; anu (detrás, con, junto) + aya deriva de √i (ir, fluir, circular); III.44 - III.47; anvayoḥ (masculino, nominativo, singular) III.9;
artha(artha) = R: scop;cauza;motiv;tel; semnificatie,obiect;notiune; abordare (a unui subiect);termenul artha se poate referi la
prosperitate materiala si desemneaza in hinduism unul din cele patru teluri ale vietii,cunoscute sub numele de purusharthas E:
purpose, cause, motive, meaning, notion , approach, object,goal;It may refer to the idea of material prosperity. In Hinduism,
artha is one of the four goals of life, known as purusharthas. F: but;raison d'être; S: ración de existencia ; propósito;
vattva = R: functia;finalitatea;scopul ; E: function;
arthavattva = R: functia;finalitatea;scopul ;fiecare organ de simţ are un scop bine definit în schema vieţii umane;există două
scopuri: bhoga sau experienţa, şi apavarga, sau eliberarea;
saṃyamāt (samyama) =R: prin samyama; -termen tehnic care desemneaza practica dharana, dhyana si samadhi;procesul in trei
faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta; procesul de acordarea rezonanta cu
Constiinta Cosmica; autocontrolul; egalitatea;echilibrul; perfecta stapanire; E: a technical term meaning the practice of dharana,
dhyana and samadhi in a single process;the three phases of identification between subject and object for entering the holographic
functioning of mind; perfect mastery,constraint, perfect discipline; S: el control mental;
indriya (इि य) = R: MW167.2 (neutru) putere; terminale;instrumente;teminale de perceptie si de actiune; organe de simţ si de
actiune; organele simturilor; terminale cognitive sau de receptie (de cunoastere- jnanendriya) si efectoare sau de emisie (de
actiune- karmendriya); organe de actiune; cele 11 terminale (5 jnana indriya-porti senzoriale;5 karma indriya- instrumente
efectoare si manas-mintea-simtul intern-centralizatorul care proceseseaza informatia); indra (zeitate vedica) + ya deriva de la √i (a
merge;a curge, a circula); 1) facultate senzitiva corespunzatoare unui organ de simt; 2) ceea ce apartine sau este legat de indra;
II.18 - II.41 - II.43 - III.47; indriyāṇāṃ (neutru, genitiv, plural) II.54 - II.55; indriyeṣu (masculin, locativ, plural) III.13; E: the
eleven organs,instruments or terminals: ten indriyas:5 jnana indriya(sense organs; sensory apparatus); 5 karma indriya(action
organs); including manas-thought; terminals for sensory perception(jnanendriya) and action(karmendriya);in the organs of
perception and action; sensory apparatus; S: MW167.2 (neutro) poder, ínstrumento, órganos de los sentidos; los
órganos(indriya)[de percepción (jnanendriya ;los órganos conocimiento) y de acción (karmendriya)]; los jñanendriya-s
(jnana-indriyá-s) son los cinco poderes de percepción: Shrótra (poder auditivo), Tvák (poder táctil), Cáksus (poder visual),
Jihva (poder gustativo) y Ghrana (poder olfativo). A su vez, los Karmendriya-s (Kárma-indriyá-s) son los cinco Poderes de
acción: Vak (poder del habla), Paní (poder prensil), Pada (poder locomotivo), Payú (poder excretorio) y Upástha (poder de la
actividad sexual y la tranquilidad); indra (deidad védica) + ya deriva de √i (ir, fluir, circular); 1) facultad sensitiva orrespondiente
a un órgano de los sentidos; 2) perteneciente o relativo a indra; II.18 - II.41 - II.43 - III.47; indriyāṇāṃ (neutro, genitivo, plural)
II.54 - II.55; indriyeṣu (masculino, locativo, plural) III.13;
jaya (जय) = R: MW412.3 (masculin) stapanire;cucerire;victorie dominare, suprematie, maestrie; deriva de la √ji ( a cuceri, a
invinge); II.41; jayāt (masculin, ablativ, singular) III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculin, nominativ, singular) III.44 - III.47 -
III.48; E: mastery ; conquest; victory;through victory, from mastery; ; F: maîtrise; victoire; S: MW412.3 (masculino) conquista,
victoria, dominio, supremacía, maestría; deriva de √ji (conquistar, vencer); II.41; jayāt (masculino, ablativo, singular) III.5 -
III.39 - III.40; jayah (masculino, nominativo, singular) III.44 - III.47 - III.48;

Puterea de a cunoaste si actiona nemijlocit fara a apela la terminalele grosiere ale vehiculului
corporal [in alte variante apare in pozitia: YS 3.48]

YS 3.49. .48.   


.49.ttae mnae jivTv< ivkr[-av> àxanjyí
tato mano-javitvam vikaraṇa-bhāvaḥ pradhāna-jayaṡ ca
tato manojavitvaṃ vikaraṇabhāvaḥ pradhānajayaś ca // (48.1)
tatas manojavitva vikaraṇa-bhāva pradhāna-jaya ca
tato manah javitvam vikarana bhavah pradhana jayas cha
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Gratie acesteia(tatah) [indriya-jayah;controlul terminalelor de cunoastere si de actiune) se
obtine puterea de a misca instantaneu corpul cu viteza (javitva) gandului(manas),
capacitatea(bhâvah) de a cunoaste si a actiona nemijlocit fara a apela la terminalele grosiere ale
vehiculului corporal (indriya) si controlul complet asupra Naturii (pradhana, cauza primordiala
sau a temelia universului manifestat); [aceste capacitati care apar in grup sunt numite in
comentariul lui Vyasa “perfectiunile sau puterile divine de tip fagure” (madhupratika)]
E: From that[indriya-jayah: the mastery over the terminals (indriyas) of knowledge and action]
comes the power to move the body as quickly (javitva) as the mind (manas), the manifestation
(bhâvah) of cognition and action without the aid of sense organs (independence of physical
organs for knowledge and action) and complete mastery over Nature [pradhana, the primal
cause, the foundation out of which manifestation or arises]. [These are called the honey-like
perfections (madhupratika) - from the commentary by Vyasa];
F: Grâce à cela [la maîtrise (jayah) sur les organes (indriya)de la perception sensorielle et
d’action] adviennent la faculté de déplacer instantanément le corps aussi rapide (javitva) comme
la pensée(manas), la manifestation (bhâvah) de la connaissance et de l'action d'une manière
directe sans l'aide des terminales ou des organes de la perception sensorielle ou d’action(indriya)
et la maîtrise complète sur la matrice de la Nature (pradhana) [la cause d'où la création tout
entière a émergé; Nature primordiale indifférenciée;Subespace Matrice]; S: Gracias a él (tatah)
[el dominio de los organos de sentido y de acción :indriya-jayah] [se obtiene] el poder paranormal
que permite el desplazamiento instantáneo del cuerpo a la velocidad (javitva) del pensamiento
(manas) , la condición (bhâvah) de percepción y de acción independiente(vikarana)de los
órganos(indriya) y la conquista(jayah) de la materia primordial (pradhana) ;
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
tataḥ(tatah, tatas, tato)(ततस ्) = R: MW432.2 (indeclinabil) de aici; de aceea;din aceasta(parinama: transformari);
apoi;atunci;in consecinta, din aceasta forma, de aici, de acolo; din acel moment, pt.aceasta, pt. atat; asa, cum, egal cu; (neutru,
dativ, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, acesta,acela; 3, al lui;al lor ); gratie acestuia [controlului asupra
elementelor(bhuta-jayah)] I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.46 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
E: by that; thereafter;therefore, from these, from that[mastery over the elements(bhuta-jayah)]; there;then, at this point; F: à
partir de cela; grâce à cela; par là [ la victoire sur les éléments (bhuta-jayah)]; S: MW432.2 (indeclinable) en consecuencia, de
esta forma, de ahí, desde allí, desde entonces, por eso, por lo tanto, por consiguiente, así, como, igual que; (neutro, ablativo,
singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 -
III.43 - III.45 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
manaḥ (manas)= R: gand;minte; manas:centralizatorul impresiilor senzoriale; centralizatorul terminalelor de cunoastere si de
actiune (indriya);simtul intern;manomaya kosha; E: mind;internal sense; manomaya kosha; F: le mental ;la pensée; clairvision
fait un usage du mot mental conforme au sens du mot sanskrit manas; mano-maya-kosha, 'enveloppe faite de manas' est le niveau
des émotions et des pensées;
javitvam = R: instantaneu; iuţeala;viteza;puterea de a misca corpul cu viteza gandului; E: quickness, speed; instantaneous;
power to move the body as quickly as the mind; the body gains the power to move as fast as the mind; F: la faculté de déplacer;
vikaraṇa (vikarana) = R: fara a apela la terminale(indriya); clairvision E: without organs; free from the constraints of
organs(indriya); independence of the body organs; the state lacking organs(indriya)of knowledge(senses) and action; F:
clairvision; S: independiente de los órganos(indriya)[de percepción (jnanendriya ;los órganos conocimiento) y de acción
(karmendriya)]; los Jñanendriya-s (jnana-indriyá-s) son los cinco poderes de percepción: Shrótra (poder auditivo), Tvák
(poder táctil), Cáksus (poder visual), Jihva (poder gustativo) y Ghrana (poder olfativo). A su vez, los Karmendriya-s (Kárma-
indriyá-s) son los cinco Poderes de acción: Vak (poder del habla), Paní (poder prensil), Pada (poder locomotivo), Payú (poder
excretorio) y Upástha (poder de la actividad sexual y la tranquilidad);
bhāvā (bhava) = R: capacitate;conditie; stare; forma de manifestare;devenire;aparitie; existenţă; fiintare; E: being, becoming;
existence,appearance;condition, state; S: la condición;
virarana-bhavah = R: starea in care putem cunoaste si actiona nemijlocit fara a apela la terminalele grosiere ale vehiculului
corporal; eliberarea de organele de simţ; E: perception independent of the sense organs; perception without instrument of
perception, i.e., with the body or physical senses
pradhāna (pradhana) = R: natura nemanifestata ,temelia universului manifestat temelia;matricea;cauza primordiala dincare
apare manifestarea;Natura; vedeti:prakriti; E:foundation, matrix; the primordial cause; the primal cause out of which there is
manifestation; Nature; see: prakriti ; F: la matrice de la Nature;la cause d'où la création tout entière a émergé; Nature
primordiale indifférenciée;Subespace Matrice; Nature primordiale indifférenciée;Subespace Matrice; Équivalent de maya,
d’avyakta ou de Prakriti; S: fuente de manifestación o matriz de todas las cosas; se identifica con la materia primordial
(prakriti) y lo inmanifestado (avyakta);materia primordial; lo inmanifestado (avyakta); la matriz del subespacio;
jaya (जय) = R: MW412.3 (masculin) stapanire;cucerire;victorie dominare, suprematie, maestrie; deriva de la √ji ( a cuceri, a
invinge); II.41; jayāt (masculin, ablativ, singular) III.5 - III.39 - III.40; jayah (masculin, nominativ, singular) III.44 - III.47 -
III.48; E: mastery ; conquest; victory;through victory, from mastery; ; F: maîtrise; victoire; S: MW412.3 (masculino) conquista,
victoria, dominio, supremacía, maestría; deriva de √ji (conquistar, vencer); II.41; jayāt (masculino, ablativo, singular) III.5 -
III.39 - III.40; jayah (masculino, nominativo, singular) III.44 - III.47 - III.48;
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44
- I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;

Sarvajna and Sarva-Sakta/ Omnicunoasterea (sarva-jnatritvam) si omnipotenta (sarva-bhava)


[vedeti si: YS 3.34]/ Omniscience and Omnipotence (unlimited power; from Latin: Omni Potens:
"all power") [see also: YS 3.34]/ L'Omniscience et L'Omnipotence ("toute puissance") /La
Omnisciencia(la capacidad de saberlo todo) y la Omnipotencia ( literalmente “todo poder”) [see
also: YS 3.34]
[Nota: aceasta sutra apare in alte variante pe pozitia : YS 3.48 si 3.49]
[Note: In some renditions this is sutra 3.48 or 3.49]
YS 3.50.  } 
.50.sÅvpué;aNytaOyaitmaÇSy svR-avaixóat&Tv< svR}at&Tv< c
sattva-puruṣānyatā-khyāti-mātrasya sarva-bhāvādhiṣṭātṛtvaṃ sarva-jñātṛtvaṃ ca.
sattvapuruṣānyatākhyātimātrasya sarvabhāvādhiṣṭhātṛtvaṃ sarvajñātṛtvaṃ ca // (49.1)
sattva-puruṣa-anyatā-khyāti-mātra sarva-bhāva-adhiṣṭhātṛ-tva sarvajñātṛ-tva ca
sattva purusha anyata khyati matrasya sarva bhava adhisthatritvam sarva jnatritvam cha
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Supremaţia (adhishthatritva) in omnicunoastere (sarva-jnatritva) si in omnipotenţă (sarva-
bhava) se realizeaza prin perceperea (khyati) deosebirii (anyata) dintre Purusha (Sinele universal
omniprezent; vazator; entitatea care percepe) si minte (sattva guna) [tendinţa (guna) Naturii
(Prakriti) care e caracterizata de constienţa, impacare, pace, echilibru, armonie si luminozitate;
referire la buddhi ( intelectul; "marea sala luminoasa a constiintei"; mahat; vijnanamaya kosha ];
E: Supremacy (adhishthatritva) in omniscience (sarva-jnatritva) [ and omnipotence(sarva-bhava)
are brought by complete revelation of the difference between Purusha ( the perceiving entity) and
the mind (sattva guna) [ sattva is a fundamental quality (guna) of Nature (Prakriti) characterized
by the absence of agitation, awareness, cognition, peace, lucidity; clarity and luminosity; a
reference to the mind field or chitta, in its subtlest individuation, purest aspect of buddhi (mahat
or vijnanamayakosha)]; F: La suprématie dans omnipotence ou toute-puissance sur tous les états
d'existence et l'omniscience est est réalisé par celui qui connaît la différence entre le purusa et
le sattva ( référence à l’intellect : Buddhi or Mahat, ou le «grand principe»;vijnanamaya kosha);
S: La supremacía sobre todos (sarva) los estados de existencia (bhava) [omnipotencia] y (cha)
el conocimiento total (sarvajnatritva) [omnisciencia] se adquieren solo mediante el
establecimiento con firmeza (matrasya) en el conocimiento de la diferencia (anyatakhyati) entre
el sí mismo (Purusha) y sattva (la luminosidad mental;el aspecto más puro de la mente: principio
mental; buddhi; mahat; vijnanamaya kosha);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
sattva = R: tendinţa (guna) Naturii (Prakriti) care e caracterizata de constienţa,impacare,pace, echilibru, armonie si a
luminozitate; referire la instantele superioare ale mintii: buddhi(intelectul;"marea sala luminoasa a constiintei";mahat;
vijnanamaya kosha); E: sattva is the principle or a fundamental quality (guna) of Nature (Prakriti) characterized by the
absence of agitation, awareness, cognition, peace,lucidity; clarity and luminosity; a reference to the mind field or chitta, in its
subtlest individuation, purest aspect of buddhi (mahat or vijnanamayakosha); F: sérénité, calme, clarté d'esprit, la joie et la
bonne humeur;les sentiments agréables; pensée;référence à l’intellect :Buddhi or Mahat, ou le «grand principe»;vijnanamaya
kosha;S: pureza ;, luminosidad mental, el aspecto más puro de la mente : principio mental; buddhi;mahat;vijnanamaya
kosha;
guṇa (guna) = R: (cele trei) tendinte (rajas, sattva, tamas);calitati ale naturii (Prakriti);proprietati, calitati fundamentale ale
realitatii manifestate(Prakriti); cele trei tendinte ale Naturii sau caracteristici ale manifestarii sunt: 1.sattva(echilibru,
armonie;stabilitate;pace;calm;tacere;luminozitate;sanatate), 2.rajas(activitate; expansiune; hiperactivitate;agitatie;vorbarie;
surplus de energie; hipertensiune; tensiune; incordare; maladii Yang),3.tamas(inactivitate, inertie,materialitate; contractie,
retractie; ingreunare; lene, intuneric;ignoranta;hipoactivitate; maladii Yin);vedeti YS 2.18: Drishaya(ceea ce este vazut;
spectacolul,filmul de pe ecranul mental;Prakriti) are caracteristicile[celor trei gunas adica] prakasha[luminozitate;
claritate;sattva guna], kriya[activitate; actiune;rajas guna] si de sthiti[inertie,imobilitate; stabilitate, tamas guna] este alcatuit
din bhuta(cele cinci elemente grosiere si subtile), indriyas (terminalele cognitive si efectoare) si are drept scop bhoga
(experimentarea, instruirea, bucuria) si apavarga (eliberarea finala,beatitudinea); E:fundamental qualities of nature(rajas;sattva,
tamas); (the three) constituents (guna) of nature(Prakriti);(three)qualities;the attributes; (qualities of matter); potencies;
constituent qualities of nature;three modes of material nature; the Seen (objective side of manifestation) consists of the elements
and sense-organs, is of the nature of cognition (sattva) , activity (rajas) and stability ( tamas) and has for its purpose (providing
the Purusha with) experience and liberation. The basic building blocks of Nature (Prakriti) are the three types of constituents
(guna), namely rajas (the dynamic principle; nature of activity), tamas (the principle of inertia, nature of stability;darkness,
ignorance; heaviness), and sattva (the principle of lucidity; nature of cognition);see also YS 2.18: Drishaya(The Seen ;
Prakriti;the manifested universe; the cosmic creation) has the characteristics [of the three modes of material nature (gunas) ie.]
of prakasha (luminosity, illumination, sattva guna ), kriya[activity, raja guna) and sthiti[ inertia; imobility, stability; tamas
guna) and its purpose is for the sake of bhoga(experience,learning, enjoyment) and apavarga (the liberation of the experiencer;
bliss);
puruṣa (purusha) = R: Sinele;pura constienta;vazatorul; entitatea care percepe; Sinele universal omniprezent; Sinele universal
omniprezent); E: pure awareness; pure consciousness; Self;the Seer; the perceiving entity; F: la conscience;le principle absolu
son propre Soi, le spectateur le Soi individuel, est identique au Brahman, le Soi universel par un processus de projection
holograpique; S: Ser;Principio animado; espíritu; el alma;el observador; poder del alma; propio Ser;Espíritu Divino;la
Esencia;Espíritu Primordial;el único ser[ que en ralidad hay];
anyatā (anyata) = R: diferenţă; deosebire; distincţie; E: difference, distinction between;
khyātiḥ (khyatih) = R: (modalitate de ) a vedea; proces cognitiv;prin conştienţă;discernamant; a da un nume;a vedea; proces
cognitiv; E: a way of regarding; seeing; giving a name to; through knowledge, vision, discernment, correct cognition, clarity,
awareness;
mātra(matra)(मा ) = R: MW804.2 (masculin ori neutru) 1) numai,doar, numai;doar; nefiind decat; nimic mai mult decat, 2)
pur, clar,distinct; 3) marime;masura, dimensiune, distanta, cantitate, durata; care are drept masura; I.43 - II.19 - III.3; mātrah
(masculin, nominativ, singular) II.20; mātrasya (masculin, genitiv, singular) III.49; matrat (masculin, ablativ, singular) IV.4;
E: MW804.2 (masculin or neutral) 1) only, merely; just, solely, alone; that alone; measurement, calculation of size or extent;
assessment of capacity or dimension; system of measures (liquid measurement, dry measurement); 2) pure, clear,distinct; 3)
measure; size, fitting; action, something that is being done; S: MW804.2 (masculino o neutro) 1) solamente, nada mas que, 2)
puro, neto; 3) medida, tamaño, distancia, cantidad, duración; I.43 - II.19 - III.3; mātrah (masculino, nominativo, singular) II.20;
mātrasya (masculino, genitivo, singular) III.49; matrat (masculino, ablativo, singular) IV.4;
sarva(सव) = R: MW1184.3 (adjectiv, masculin) fiecare; oricare; tot, totul, in intregime, complet (exprimat distributiv indica
aplicarea principiului holografic) ; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.49 - III.54 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutru,
nominativ, singular) II.15 - III.33; E: each; every; everybody, everyone; everything ,all things, all (expressed in distributive
manner);S: MW1184.3 (adjetivo, masculino) todo, cada uno, entero, completo; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.50 -
III.55 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutro, nominativo, singular) II.15 - III.34;
bhāvā (bhava) = R: existenţă, stări sau forme de existenţă;devenire;aparitie; manifestare; fiintare; E: being,
becoming;existence,appearance;condition, state;
bhāvanam(bhavanam) = R: conceptie; indreptarea atentiei;meditatia ;a aseza (mintea); a aseza atentia (afectiva,cognitiva,
imaginativa-vizualizarea);a crea mental(vizualizare);actiunea de a face sa apara(generare impulsurile dorite); a medita la, a cugeta, a
reflecta asupra; a gândi; E: mental;dwelling(in the mind);(constant) pondering over realizing, becoming; cultivate; constant
pondering; F: cultivation;méditation; S: la reflexión; pensar ;el cultivo;sarva-bhava = R: asupra tuturor formelor de
existenta; omnipotenta ;capacitatea de control a tuturor manifestarilor; (sarva = tot;fiecare; bhava = stări sau forme de existenţă);
E: omnipotence;control over all states or forms of existence, omnipotence (sarva = all; bhava = states or forms of
existence);adhiṣṭātṛtvaṃ (adhisthatrittvam) = R: supremaţie; E: supremacy;
sarvam = R: fiecare;tot; totul(exprimat distributiv); E: fiecare;each; all (expressed in distributive manner);
jñātṛtvaṃ (jnatritvam) = R: cunoastere;ştiinţă; E: knowingness ; knowledge; science;
sarva-jnatritvam = R: omnicunoastere; omnişcienţă; capacitatea de cunoastere a oricarui proces; (sarva = tot;fiecare;
jnatritvam = cunoastere);E: omniscience; all knowingness, omniscience (sarva = all; jnatritvam = knowingness)
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44
- I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;

Comentarii/Commentary:
[SWJB] To one well established in the knowledge of the distinction between the purest aspect of mind and
consciousness itself, there comes supremacy over all forms of knowing(sarva-jnatritvam;Omniscience)as well as
over all forms or states of existence(sarva-bhava; omnipotence).
[T] Only from the awareness of the distinction between Sattva and Purusha arise supremacy over all
states and forms of existence(omnipotence) and knowledge of everything(omniscience).
[VIV]When nature has been conquered, and the difference between the Purusha and nature realised — that the
Purusha is indestructible, pure and perfect — then come omnipotence and omniscience.

Since the current laws of physics are only known to be valid in this universe, it is possible that the laws of
physics are different in parallel universes, giving a God-like entity, more power. If the number of universes
is unlimited, then the power of a certain God-like entity is also unlimited, since the laws of physics may be
different in other universes, and accordingly making this entity omnipotent. Unfortunately concerning a
multiverse there is a lack of empirical correlation. To the extreme there are theories about realms beyond
this multiverse (Nirvana, Chaos, Nothingness).
Also trying to develop a theory to explain, assign or reject omnipotence on grounds of logic has little merit,
since being omnipotent would mean the omnipotent being is above logic.
Allowing assumption that a deity exists, further debate may be provoked that said deity is consciously
taking actions. It could be concluded from an emanationism point of view, that all actions and creations by
a deity are simply flows of divine energy (the flowing Tao in conjunction with qi is often seen as a river;
Dharma (Buddhism) the law of nature discovered by Buddha has no beginning or end.) Pantheism and/or
panentheism sees the universe/multiverse as 'the body of God', making 'God' everybody and everything. So
if one does something, actually 'God' is doing it. We are 'God's' means according to this view.
In the Taoist religious or philosophical tradition, the Tao is in some ways equivalent to a deity or the logos.
The Tao is understood to have inexhaustible power, yet that power is simply another aspect of its weakness.
Brahman
Brahman (bráhman-, nominative bráhma) is a concept of Hinduism. Brahman is the unchanging, infinite,
immanent, and transcendent reality which is the Divine Ground of all matter, energy, time, space, being,
and everything beyond in this Universe. The nature of Brahman is described as transpersonal, personal and
impersonal by different philosophical schools. In the Rig Veda, Brahman gives rise to the primordial being
Hiranyagarbha that is equated with the creator God Brahmā. The trimurti can thus be considered a
personification of Hiranyagarbha as the active principle behind the phenomena of the universe. The seers
who inspired the composition of the Upanisads asserted that the liberated soul (jivanmukta) has realized his
identity with Brahman as his true self (see Atman in Hinduism). The hymns of the Rig-veda not only
assert the existence of this one Supreme Being(Brahman), but also describe the essential characteristics of
this Being as the cause of all causes (sarva-karana), the controller of all (sarva-niyamaka), as immanent in
the heart of every being (antaryamin), as the ruler of the entire universe, and as the giver of immortality.
Such a Being is also described as omniscient (sarvajna), omnipotent (sarva-sakta), full of unsurpassed
glory (sarvatisayi) and the greatest of all (sarva-mahima).
According to the Hindu philosophy the essence of God or Brahman can never be understood or known
since Brahman is beyond both existence and non-existence, transcending and including time, causation and
space, and thus can never be known in the same material sense as one traditionally 'understands' a given
concept or object. So presuming there is a god-like entity consciently taking actions, we cannot
comprehend the limits of a deity's powers.
The word "Brahman" is derived from the verb brh (Sanskrit: to grow), and connotes greatness. The
Mundaka Upanishad says: "Om- That supreme Brahman is infinite, and this conditioned Brahman is
infinite. The infinite proceeds from infinite. Then through knowledge, realizing the infinitude of the
infinite, it remains as infinite alone".
Note that "Brahman" is different from "Brahmin", the priests/holy men. In fact "Brahmin" is derived from
"Brahman" in the sense that a 'Brahmin is the one who knows Brahman'. The confusion between the terms
can be dated back to the translation of the Upanishads into modern English.
Brahman is the Absolute Reality or universal substrate (not to be confused with the Creator god Brahmā) is
said to be eternal, omnipotent, omniscient, omnipresent, and ultimately indescribable in human language.
The sage-seers of the Upanishads had fully realized Brahman as the reality behind their own being and of
everything else in this universe. They were thus Brahmins in the true sense of the word. These rishis
described Brahman as infinite Being, infinite Consciousness, and infinite Bliss (satcitananda). Brahman is
regarded as the source and essence of the material universe. The initial unmanifest state of singularity of the
universe is described as a beyond being and non-being in the Nasadiya Sukta. The Rig Veda says that by
the desire of the Supreme Being (RV 10.129.4), the initial manifestation of the material universe came into
being from Hiranyagarbha (literally "golden womb"), out of which all worlds, organisms and divine beings
(devas) arise:
"Great indeed are the devas who have sprung out of Brahman." — Atharva Veda
Para Brahman corresponds to the concept of Godhead and Saguna Brahman to God as the Primordial
Being.[2]
It is said that Brahman cannot be known by material means, that we cannot be made conscious of it,
because Brahman is our very consciousness(Purusha). Brahman is also not restricted to the usual
dimensional perspectives of being, and thus enlightenment, moksha, yoga, samadhi, nirvana, etc. do not
merely mean to know Brahman, but to realise one's "brahman-hood", to actually realise that one is and
always was of Brahman nature (cf. the Mahayana concept of Buddha Nature). Indeed, closely related to the
Self concept of Brahman is the idea that it is synonymous with jiva-atma, or individual souls, our atman (or
soul) being readily identifiable with the greater soul (paramatma) of Brahman.
Generally, Vedanta rejects the notion of an evolving Brahman since Brahman contains within it the
potentiality and archetypes behind all possible manifest phenomenal forms. The Vedas, though they are in
some respects historically conditioned are considered by Hindus to convey a knowledge[3] eternal, timeless
and always contemporaneous with Brahman. This knowledge is considered to have been handed down by
realised yogins to students many generations before the vedas were committed to writing. Written texts of
the Vedas are a relatively recent phenomenon.
Connected with the ritual of pre-Vedantic Hinduism, Brahman signified the power to grow, the expansive
and self-altering process of ritual and sacrifice, often visually realized in the sputtering of flames as they
received the all important ghee (clarified butter) and rose in concert with the mantras of the Vedas. The
term Brahmin in the Vedic period actually meant one who has realized Brahman. However, later on
Brahmin came to be identified with the highest of the four castes, the Brahmins, who by virtue of their
purity and priesthood held themselves as proprietors of rituals, though mostly without actual realization of
Brahman, and void of Vedantic knowledge.
Among Hindu sects, Advaita Vedanta is the first instance of monism in organized religion and Hinduism is
the only religion with this concept. To call this concept 'God' could be imprecise. The closest interpretation
of the term can be found in the Taittariya Upanishad (II.1) where Brahman is described as satyam jnanam
anantam brahman ("Brahman is of the nature of truth, knowledge and infinity"). Thus, Brahman is the
origin and end of all things, material or otherwise. Brahman is the root source and Divine Ground of
everything that exists, and does not exist in Hinduism. It is defined as unknowable and Satchitananda
("Truth-Consciousness-Bliss"). Since it is eternal and infinite, it comprises the only truth. The goal of
Hinduism, through the various yogas, is to realize that the soul (Atman) is actually nothing but Brahman.
The Hindu pantheon of gods is said, in the Vedas and Upanishads, to be only higher manifestations of
Brahman. For this reason, "ekam sat" ("Truth is one"), and all is Brahman. This explains the Hindu view
that "All paths lead to the one Truth, though many sages [and religions] call upon it by different names."

Several mahā-vākyas, or great sayings, indicate what the principle of Brahman is:
prajnānam brahma "Brahman is knowledge" (Aitareya Upanishad 3.3)
ayam ātmā brahma "The Self (or the Soul) is Brahman " (Brihadaranyaka Upanishad 4.4.5)
aham brahmāsmi"I am Brahman" (Brihadaranyaka Upanishad 1.4.10)
tat tvam asi "Thou are that" (Chāndogya Upanishad 6.8.7 et seq)
sarvam khalv idam brahma "All this that we see in the world is Brahman", (Chāndogya Upanishad
3.14.1)
sachchidānanda brahma "Brahman is existence, consciousness, and bliss".
(Nrisimhauttaratāpini, cited in Swami Nikhilananda, The Upanishads: A new Translation Vol. I.
In the Bhagavad Gītā, Krishna also describes the nature of Brahman. For example, he says "And I am the
basis of the impersonal Brahman, which is immortal, imperishable and eternal and is the constitutional
position of ultimate happiness" (brahmano hi pratishthaham...) B-Gita (As-it-Is) 14.27 Translation by A. C.
Bhaktivedanta Swami Prabhupada http://bhagavadgitaasitis.com/14/27/en1
http://en.wikipedia.org/wiki/A._C._Bhaktivedanta_Swami_Prabhupada )
Another way to describe Brahman, as mentioned in the Brihadaranyaka Upanisad, is to say, "Brahman is
not this.. Brahman is not that.."(Neti , Neti ). Until everything in the infinite universe has been eliminated
and only Brahman remains -- implying that indeed Brahman in infinite set universes is like the empty set.
Thus all and none in one that is not but still is everywhere and nowhere in particular. Also note that a
distinct term Para Brahman is generally used to indicate the higher Supreme Brahman.

Brahman and Atman


Philosopher mystics of the Upanishads identify the micro-soul-spark, Atman, the inner essence of the human being,
with Brahman, the Great Spirit(Purusha). While Advaita philosophy considers Brahman to be without form, qualities,
or attributes, VisishtAdvaita and Dvaita philosophies understand Brahman as one with infinite auspicious qualities. In
Advaita, the ultimate reality is expressed as Nirguna Brahman. Nirguna means formless, attributeless, mega-soul, or
spirit-only. Advaita considers all personal forms of God including Vishnu and Shiva as different aspects of God in
personal form, Saguna Brahman i.e. God with attributes. In VisishtAdvaita and Dvaita, God is Saguna Brahman with
infinite attributes and is the source of the impersonal Nirguna Brahman, and God's energy is regarded as Devi, the
Divine Mother.
The phrase that is seen to be the only possible (and still thoroughly inadequate) description of Brahman that humans,
with limited minds and being, can entertain is the Sanskrit word Sacchidānanda, which is combined from sat-chit-
ānanda, meaning "Being - Consciousness - Bliss".

The description of Brahman from Mandukya Upanishad:

sarvam hyetad brahmāyamātmā brahma soyamātmā chatushpāt ( Mandukya Upanishad, verse-2)


Translation:
sarvam: whole/all/everything;hi:really/surely/indeed; etad:this here/this; brahma:Brahma/Brahman; ayam :
this/here; ātmā: atma/atman; sah:he; ayam : this/here; chatus: four/quadruple; pāt:step/foot/quarter;

With the sandhi expanded:-


sarvam hi etad brahma ayam ātmā brahm sah ayam ātmā chatus paat
Simple meaning: All indeed is this Brahman; He is Atman; He has four steps/quarters.
Vishnu is derived from the root "Vish" which means to enter or pervade, and He is called Vishnu because
He pervades the whole universe. Brahmanda Purana (1.4.25) says that He is called as Vishnu because He
has entered into everything in the universe. The most important aspect is that the whole universe is covered
by only three steps of Vishnu which is referred to several times in the Vedas (Rig Veda 1.22.17, 1.154. 3,
1.155.4, Atharva Veda 7.26.5, Yajur Veda 2.25). In His three steps rests the whole universe (Rig Veda
1.154.2, Yajur Veda 23.49). All indeed is Brahman, which can thus be identified with Vishnu, based on the
Vedas.

Enlightenment and Brahman


While Brahman lies behind the sum total of the objective universe, some human minds boggle at any
attempt to explain it with only the tools provided by reason. Brahman is beyond the senses, beyond the
mind, beyond intelligence, beyond imagination. Indeed, the highest idea is that Brahman is beyond both
existence and non-existence, transcending and including time, causation and space, and thus can never be
known in the same material sense as one traditionally 'understands' a given concept or object.
Imagine a person who is blind from birth and has not seen anything. Is it possible for us to explain to him
what light is like? Is any amount of thinking or reasoning on his part ever going to make him understand
the sensation of light? In a similar fashion the idea of Brahman cannot be explained or understood through
material reasoning or any form of human communication. Brahman is like light; those who can sense it
cannot explain or argue with those who have never sensed it.

Advaita Vedanta
The universe does not simply possess consciousness, it is consciousness, and this consciousness is
Brahman. Human consciousness has forgotten its identity, that of Brahman, as if a drop of water from a
vast ocean thought itself separate, and that the only path to merge back into that Brahman or supreme
consciousness is through the paths of devotion, moral living, following the eight-fold path of Ashtanga
Yoga meditation, often expressed in various systems of spiritual practices known as yogas.
If one seeks Brahman via true knowledge, Atman seeks truth and accepts it no matter what it is. Atman
accepts all truths of the self/ego, and thus is able to accept the fact that it is not separate from its
surroundings. Then Atman is permanently absorbed into Brahman and become one and the same with it.
This is how one forever escapes rebirth.
In Advaita Vedanta (absolute monism), Brahman is without attributes and strictly impersonal. It can be best
described as infinite Being, infinite Consciousness, and infinite Bliss. It is pure knowledge itself, similar to
a source of infinite radiance. Since the Advaitins regard Brahman to be the Ultimate Truth, so in
comparison to Brahman, every other thing, including the material world, its distinctness, the individuality
of the living creatures and even Ishvara (the Supreme Lord) itself are all untrue. Brahman is the effulgent
cause of everything that exists and can possibly exist. Since it is beyond human comprehension, it is
without any attributes, for assigning attributes to it would be distorting the true nature of Brahman.
Advaitins believe in the existence of both Saguna Brahman and Nirguna Brahman, however they consider
Nirguna Brahman to be the Absolute Truth.
When man tries to know the attributeless Brahman with his mind, under the influence of an illusionary
power of Brahman called Maya, Brahman becomes God (Ishvara). God is the reflection of the Brahman in
the environment of illusion (Maya). Just like reflection of moon, in a pool of water. The material world also
appears as such due to Maya. God is Saguna Brahman, or Brahman with attributes. He is omniscient,
omnipresent, incorporeal, independent, Creator of the world, its ruler and also destroyer. He is eternal and
unchangeable. He is both immanent and transcedent, as well as full of love and justice. He may be even
regarded to have a personality. He is the subject of worship. He is the basis of morality and giver of the
fruits of one's Karma. He rules the world with his Maya. However, while God is the Lord of Maya and she
(i.e. Maya) is always under his control, living beings (jīva, in the sense of humans) are the servants of Maya
(in the form of ignorance). This ignorance is the cause of all material experiences in the mortal world.
While God is Infinite Bliss, humans, under the influence of Maya consider themselves limited by the body
and the material, observable world. This misperception of Brahman as the observed Universe results in
human emotions such as happiness, sadness, anger and fear. The ultimate reality remains Brahman and
nothing else. The Advaita equation is simple. It is due to Maya that the one single Atman (the individual
soul) appears to the people as many Atmans, each in a single body. Once the curtain of maya is lifted, the
Atman is exactly equal to Brahman. Thus, due to true knowledge, an individual loses the sense of ego
(Ahamkara) and achieves liberation, or Moksha.
Relevant verses from Bhagavad-Gita which establish the Advaita position:
The indestructible, transcendental living entity is called Brahman, and its eternal nature is called adhyatma,
the self. (Bhagavad Gita 8.3)
Similar to a person who is not attached to external pleasures but enjoys happiness in the Atman (soul), the
person who perceives Brahman (all-pervading consciousness) in everybody feels everlasting joy.
(Bhagavad Gita 5.21)
http://en.wikipedia.org/wiki/Brahman
[RO] Ishvara are trei calităţi, şi anume: omnicunoasterea, omnipotenţa şi omniprezenţa. Atunci când se face
samyama asupra diferenţei dintre chitta şi purusha, şi când această diferenţă este cunoscută complet,
aspirantul realizează faptul că purusha (Sinele Suprem) este complet diferit de chitta (minte). Atunci
constiinta universala (Ishvara) începe să se manifeste în om.
Atunci aspirantul devine omnipotent şi omnişcient. Acesta este motivul pentru care fiinţele care au dobândit
aceste calităţi sunt numite profeţi sau încarnări ale lui Dumnezeu. Purusha se eliberează de legăturile lui
chitta, devenind capabil să-şi manifeste natura sa esenţială sub forma omnipotenţei şi omnişcienţei.

[Note: In unele variante aceasta sutra apare in pozitia: YS 3.49 ori YS 3.50 /
In some renditions this is sutra 3.49 or 3.50]
YS 3.51.    
.3.51. tÖEraGyadip dae;vIj]ye kEv Lym!
tad-vairāgyād api doṣa-bīja-kṣaye kaivalyam
tadvairāgyād api doṣabījakṣaye kaivalyam // (50.1)
tad-vairāgya api doṣa-bīja-kṣaya kaivalya
tadvairagyadapi dosabijaksaye kaivalyam
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Suprema eliberare ( kaivalya) se realizeaza prin detasare sau prin intrarea in starea incolora
(vairagya) chiar si fata de acestea (siddhis; puterile supranaturale de omnicunoastere si in
omnipotenţă) atunci cand este eliminata orice samanta a erorii si suferintei (aflata la radacina
atasarii de planul fenomenal; "prizonieratul; caderea"); E: Absolute liberation(kaivalya) is
attained through dispassion, non-attachment or desirelessness (vairagya) even for that [siddhis;
supernatural powers: supremacy over forms and states of existence and the omniscience] , when
the seeds of error and suffering at the root of those bondages are destroyed. F: La libération
(kaivalya; l'esseulement) vient en conséquence de la renonciation (vairagya; détachement) de
cela [conquête de siddhis], par la destruction de la semence même des afflictions; S: Kaivalya (el
Aislamiento Trascendental) se obtiene a través del desapego (vairagya) ) incluso (api) de eso
(tad) [del conocimiento de la diferencia y los poderes], y para la destrucción (kshaye) de la
semilla (bija) de la imperfección (dosha);
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; 2) (demostrativ) acesta,acela, acea; aceluia;acelora ; 3)
(posesiv) al lui;al lor, al sau; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 -
IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 -
III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que,
cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 -
III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50
- III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
vairāgyām (vairagyam) = R: deriva din:vi(prefix negativ:fara;lipsit) si "raga":pasiune sau de colorari(de la:"ranj":a pata,a
vopsi,a colora in rosu);stare incolora;practica decolorarii, detasarii sau non identificarii; practica impartialitatea,obiectivitatea;
neatasare; lipsa de colorare,competitie,graba,;elimina implicarea emotionala;lipsa pasiunilor, lipsa atasarilor;lipsa identificarii;
nonactiunea-naishkarmya;wu-wei(actiunea nonintentionala, nondirectiva,detasata de fruct);starea de martor impartial;starea de
egalitate mentala;absenţa dorinţei (vedeti mai jos:nishkama karma);"a da drumul";"lacher prise";a te relaxa; E: colourless state;
non-attachment,desirelessness, dispassion, non-reaction;practice of decolouration,non identification, non-attachment;impartiality;
objectivity ; nonaction-naishkarmya; wu-wei; (see also below:nishkama karma);"letting go";relaxation;
api(अ प) = R: MW53.1 (conjunctie, indeclinabila) chiar; chiar si ; de asemenea;la fel; si ; incluzand, desi, dar, insa, chiar
daca,chiar cand; la randul sau; 1) (adesea se utilizeaza pt. a sublinia sau acentua ceva , in expresii de genul :la fel cu .cuprins in,
foarte,deosebit de; mai mult decât atât ; I.22 - I.26 - I.29 - I.51 - II.20 - II.22 - III.8 - III.9 - III.50 - IV.9 - IV.24 - IV.29; E: even,
same, as well;also;too, also, either; besides; moreover, furthermore; include, comprise, comprehend, incorporate, embody,
enclose, inclose; though; although, even though; while; but, yet; even if, even though, even when; S:MW53.1 (conjunción,
indeclinable) y, también, además, incluso, aunque, pero, aún cuando, a su vez; 1) (a menudo se utiliza para expresar énfasis, en el
sentido de) incluso, también, muy I.22 - I.26 - I.29 - I.51 - II.20 - II.22 - III.8 - III.9 - III.50 - IV.9 - IV.24 - IV.29;
doṣa(dosha) = R: imperfectiune, eroare;legatura;defect, ;aversiune; E: imperfection, flaw ; impairment, bondage,
defect;aversion; S: defecto; error; imperfección;
bījā(bija) = R: sămânţa germen,izvor ;principiu; E:seed, source;germ;
kṣaya(kshaya)( य) = R: MW328.1 (masculin) diminuare, disparitie, pierdere,scadere;ruinare;deriva de la √kṣī (distrugere,
a termina, a diminua); 1) distrugere, disparitie, eliminare, pierdere, final; 2) diminuare, a cobori, depreciere; III.11; kṣaye
(masculin, locativ, singular) II.28 - III.51; kṣayāt (masculin, ablativ, singular) II.43; kṣayaḥ (masculin, nominativ, singular)
III.44; E: disappearance; dwindling, decreasing;destruction, loss, diminishing; S: MW328.1 (masculino) deriva de √kṣī
(destruir, concluir, disminuir); 1) destrucción, desaparición, eliminación, pérdida, fin; 2) disminución, declive, depreciación;
III.11; kṣaye (masculino, locativo, singular) II.28 - III.51; kṣayāt (masculino, ablativo, singular) II.43; kṣayaḥ (masculino,
nominativo, singular) III.44 ;
kāivalyaṃ (kaivalyam) = R: eliberare;izolare;starea de independenta;de existenta a Sinelui in sine;de eliberare;de izolare a
puterii de a vedea)]; E: emancipation, isolation of pure awareness liberation; isolation; absolute freedom; absolute liberation,
independence, transcendental aloneness; emancipation; the state of the Self-in-Itself;the state of isolated unity ; F: libération
totale; l'état d'unite; l'etat d'isolement;detachement de tous les liens l'état de l'être-en lui -même;esseulement; S:el estado de
liberación; el aislamiento trascendental; estado de absoluta unidad;

Cauzele recaderii-Atentionare pt. cei ce sunt deja evoluati;


The causes of Falling-Warning to those already very evolved/
Les occasions de chute -Conseil à ceux qui sont déjà très évolués
[ in alte variante aceasta sutra este notata cu : YS 3.51 ]

YS 3.52.   


.3.52.SwaNyupinmÙ[e s¼Smyakr[< punrinòàs¼at!
sthānyupanimantraṇe saṅga-smayākaraṇam punar-aniṣṭa-prasaṅgāt.
sthānyupanimantraṇe saṅgasmayākaraṇaṃ punar aniṣṭaprasaṅgāt // (51.1)
sthānin-upanimantraṇa saṅga-smaya-akaraṇa punar aniṣṭa-prasaṅgat
sthanin upanimantrane sanga smaya karanam punar anista prasangat
Traducerea convergenta/Convergent translation:
[DM] R: Fata de darurile (harurile; puterile divine) si de invitatiile (upanimantrane) venite din
partea fiintelor din alte taramuri de existenta sau a zeilor (sthani) [se evita] atasarea (sanga) si
orgoliul (smaya) fiindca ele genereaza [ imobilism; inghetare; blocarea progresului] ancorarea in
iluzoriu sau de ceva fara temelie (akaranam) si reaparitia (punah) celor nedorite (anishta)
[revine orbirea, ignoranta, neputinta,suferinta "caderea ingerilor"]; E: Upon the gifts (divine
powers) and invitations (upanimantrane) from super-physical entities or gods (sthani), [one must
avoid] attachment (sanga) and pride (smaya) because of the anchorage in the illusory without
base (akaranam) and the recurrence (punah) of undesired (anishta) [blindness; ignorance;
powerlessness; suffering; ”the fall of angels”; return at the lower levels of existence];
F: Envers ce que nous donnent (les êtres célestes :les pouvoirs divins) et les invitations des
dieux il convient d’éviter l’attachement ( l’importance que l’on pourrait accorder à ces effets du
samyama) et l’orgueil (vanité; haute opinion que l’on a de soi-même) , car il est possible le retour
du non-désirée (ignorance, souffrance; la chute vers les plans inférieurs de la Nature se
renouvelle). S: Las tentaciones [los poderes divinos o las invitaciones) (upanimantrane) de los
dioses (los devatas; seres superiores) (shthâni), no [debe] ser causa de (akaranam) apego
(sanga) o orgullo (smaya), pues pueden volver (punar) [a surgir] inclinaciones (prasangat)
indeseables (anishta) [se corre el riesgo de una indeseable (anishta) recaída (punar) ; se
renueve lo indeseado (los obstáculos)];
Note: Aceste puteri (daruri; haruri) dobandite prin samyama pot deveni ocazia unei noi atasari (mândrie;
vanitate; orgoliu; supra aprecierea; auto-acordarea de importanta) .
Trebuie sa ne detasam de efecte (fructele care insotesc practica) si sa traim in “a fi” iar nu pt. “a avea”.
Sa ne detasam de tot ce ne imobilizeaza, ataseaza, ancoreaza si nu ne mai permite sa curgem simultan
cu viata ( sa fim ancorati in acum)

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


sthāni(sthani) = R: zei (devata); fiinţe celeste; fiinţe invizibile instante superioare;autoritati divine; [ie. fiinţe care au “fuzionat
cu Natura" – vedeti: YS 1.19]; diferite taramuri de existenta;pozitie inalta; E: super-physical entities; invisible beings;celestial
beings; high-placed [beings]; [ie. beings who have become "merged in Nature" – see: YS 1.19]; different realms of life; various
planes of existence; exalted, celestial; rulers of celestial realms; high position; F: les êtres très évolués;les êtres célestes;
instances;autorités suprêmes;les dieux;
upanimantraṇe(upanimantrane) = R: daruri,haruri(puteri divine);ceea ce ne dau zeii;tentatii;cadou;
invitatie;realizare;atingere (a unei inalte pozitii); E: invitation; attainment(of high position); F: invitation;tentation; ce que nous
donnent les dieux;
saṅga(sanga) = R: ataşare;ancorare;oprire;imobilism;inghetare;blocarea progresului; contact; E: contact, attachment; getting
caught ; F: attachement;
smayā(smaya) = R: mândrie;vanitate;orgoliu;supra aprecierea;auto-acordarea de importanta; E: pride, satisfied, flattered
;beaming; temptation to accept the respectful status (as a consequence of acquiring knowledge through samyama should be
restrained); F: orgueil; vanité;haute opinion que l’on a de soi-même;sourire; étonnement;
akaraṇam(akaranam) = R: fara temelie;fara cauza;iluzoriu; E: without cause; without base;illusory; F: ne doit pas être
acceptée;refus;
punaḥ(punah) = R: din nou;reinoire; reaparitia; E: again, repeated, renewed; revival; F: encore;a nouveau; renouvelle; la
possibilité;
aniṣṭa(anishta) = R: nedorit; E: undesirable; F: indésirable;non désiré;
prasaṅgāt(prasangat) = R: recadere;reintoarcere; renaştere; E: inclination, recurrence (of evil contacts); F: attachement;

Omnicunoasterea- Suprema Samyama / Omniscience / The supreme constraint/ La contrainte


suprême
Caderea voalului Iluziei (Maya)
[ in alte variante aceasta sutra este notata cu : YS 3.52 ]

YS 3.53.   }


.3.53. ][tT³myae> s<ymaiÖvekj< }anm!
kṣaṇa-tat-kramayoḥ saṃyamād viveka-jaṃ jñānam
kṣaṇatatkramayoḥ saṃyamād vivekajaṃ jñānam // (52.1)
kṣaṇa-tad-krama saṃyama viveka-ja jñāna
ksanatatkramayoh samyamatvivekajam jnanam
Traducerea convergenta/Convergent translation:
[DM] R: Cunoasterea (jnana) nascuta (jam) din discriminare(viveka) [ sau cunoasterea nascuta
din constienta Realitatii Ultime; caderea voalului Iluziei (Maya)] se realizeaza prin samyama
asupra distinctiei dintre kshana (momente; clipe; cuanta timpului; M particula elementara,
indivizibila minimala a timpului; contact cu ceea ce este etern; sine) si krama ( succesiunea;
tranzitia; temporalitate; ceea ce este efemer; non-sine) [in vederea separarii si opririi timpului ]
[vedeti YS 4.33]; E: The knowledge (jnana) born of (jam) awareness of Reality or discriminative
insight (viveka) comes by performing samyama over the distinction of moments (kshana) and (the
process of) sucession or on the sequence of two instants (krama). F: La connaissance (jnana)
née (jam) de la discrimination (viveka) [de l'Etre et non-Etre ou de la conscience de la Réalité]
advient par la pratique de Samyama (contrainte) sur le moment (kshana) et sa continuité dans
sa séquence (krama). S: El conocimiento (jnanam) [de la realidad fundamental] que nace(jam)
de la discriminación(viveka) procede a través el autocontrol mental (samyamât) sobre un instante
(kshana; momento) y su (tad) orden de sucesión (kramayoh) ;
Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):
kṣaṇa(kshana)( ण) = R: MW324.3 (neutru) 1) clipa;moment; unitatea minima de timp; cuanta timpului;particula
elementara,indivizibila minimala a timpului;contact cu ceea ce este etern;sine; sansa;ocazie;oportunitate 2) timp necesar pt. ca o
substanta sa se schimbe de un punct la altul; deriva de la: √kṣan ( a rupe; interupe;a initia;), III.9 - III.52 - IV.33;
E: MW324.3 (neutral) 1) instant, moment; indivisible moments of time; 2) necessary time for a substance to change from one
point to another; from: √kṣan (interrupt; initiate;), III.9 - III.52 - IV.33; S: MW324.3 (neutro) 1) momento, instante, unidad
mínima de tiempo; 2) tiempo necesario para que la sustancia cambie de un punto a otro; deriva de √kṣan (romper), III.9 - III.52 -
IV.33;
tad(त ) = R: MW434.1 (indeclinabil) 1) (relativ) ce,care,cine,acela,cui; atunci; 2) (demostrativ) acesta, aceasta acesteia; acestuia;
acela, acea; aceluia;acelora; 3) (posesiv) al lui;al lor, al sau; ale sale I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 -
III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 - IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat-
I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 - IV.19; tah (femenin, nominativ, plural) I.46; E: its, that; these;then; its
[components]; S: MW434.1 (indeclinable) 1) (relativo) que, cual, cuyo; 2) (demostrativo) este, ese, aquel; 3) (posesivo) de él, de
ellos, suyo; I.41 - II.11 - II.13 - II.21 - II.22 - II.25 - III.3 - III.8 - III.20 - III.21 - III.28 - III.45 - III.50 - IV.11 - IV.16 - IV.17 -
IV.22 - IV.24; tan- I.12; tac- IV.27; taj- MW466.2 I.28 - I.50 - III.5; tat- I.16 - I.32 - I.41 - II.35 - III.17 - III.22 - III.52 - IV.18 -
IV.19; tah (femenino, nominativo, plural) I.46;
krama= R:proces;secventa; succesiune; E: process;succession; sequence, flow;
kramayoḥ (kramayoh) = R: al procesului; în ordine; în succesiune;al secventei; E: of sequence, flow, succession; and on the
two sequence of instants;
tatkramayoh = R: în ordinea sa ;succesiune; E: (and) its order;succession; sequence of time moments; unfolding of the
moments;kṣaṇa kramayoḥ (kshana tatkramayoh)= R:procesul prin care Realitatea eterna(Ultima) care e dincolo de timp e
proiectata in manifestare si timp ca succesiune(krama) de momente(kshana);voalul Iluziei(Maya) ce trebuie strapuns pt a atinge
Kaivalya (eliberarea;izolarea); E: the process by which the eternal Reality which transcends time is projected in manifestation in
terms of a succession (krama) of moments(ksana);this is the last veil of Illusion which must be pierced before you can attain
Kaivalya;samyamat = R:prin practicarea samyama(vedeti YS 3.1-4); E: performing samyama ; constraint, perfect discipline;
viveka(viveka)= R: constienta discriminativa; cunoaşterea diferenţelor; vederea separarii; sesizarea distinctiei dintre vazator
si vazut;capacitatea de a vedea nemijlocit(diferenta dintre "vazator" si "vazut" sau dintre "a vedea" si "a privi");constienta
discriminatorie; discernamant; capactitate de discriminare; viveka este practica care elimina identificarea [samyoga; uniunea dintre
subiect (Purusha;vazator) si obiect(Prakriti;vazut);vedeti: YS 2.27]; E: discrimination; discernment; discriminative insight;
direct seeing(the difference between "the seer" and "the seen"; "to see" and "to look"); awareness of Reality; discriminative
knowledge; discriminative awareness ;discrimination between awareness and what it regards; vision of the Real discriminative
enlightenment; ["from this practice of discriminative awareness of Reality (viveka) is reached at the end of seven stages the
ultimate level of prajna (Enlightenment;direct knowledge); see: YS 2.27]; F: la discrimination; discernement; la conscience-de-
différence;jaṃ(jam) = R:nascuta; E: born; F: né de; issue du;
vivekajam = R: născut din constienta realitatii;nascut din discriminare; E: born of awareness of Reality; born of discernment;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;
vivekajaṃ jñānam (vivekajam jnana) = R:cunoaşterea nascuta din discriminare; cunoasterea nascuta din constienta
Realitatii Ultime [caderea voalului Iluziei(Maya)]( [vedeti:YS 4.33]; E: the knowledge born of discernment; knowledge born of
awareness of Reality; F: la connaissance née de la discrimination; la conscience issue du discernement;

Puterea divina (siddhis) de a distinge intre lucruri care par identice


[ in alte variante aceasta sutra este notata cu : YS 3.53 ]
YS 3.54. 3.54.   .
jāti-lakṣaṇa-deṡair anyatānavacchedāt tulyayos tataḥ pratipattiḥ.
jātilakṣaṇadeśair anyatānavacchedāt tulyayos tataḥ pratipattiḥ // (53.1)
jāti-lakṣaṇa-deśa anyatā-anavaccheda tulya tatas pratipatti
jati lakshana deshair anyatamavachchhedat tulyayos tatah pratipattih
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Aceasta [ cunoasterea nemijlocita nascuta din discriminare (vivekajam-jnana)] permite
intelegerea deosebirii (anyata) dintre doua entitati identice (tulyayoh) ce nu pot fi diferentiate
(anavachhedat) dupa jati ( origine, specie, categorie, clasa), dupa pozitie spatiala (desha) ori dupa
caracteristici temporale (lakshana) [(de genul: kshana (moment) si krama (succesiune)];
E: This [direct knowledge born of awareness of Reality or discriminative insight (vivekajam-
jnana)] allows differentiation (anyata) between two identical (tulyayoh) objects otherwise
indistinguishable (anavachhedat) by jati (origin; class) or by position in space (desha) and time
(lakshana (temporal characteristics) [differentiation by kshana (moment ) and krama ( succesion;
sequence)]; F: Par cette [connaissance directe née de la discrimination ou de la conscience de la
Réalité (vivekajam-jnana)] on peut différencies (anyata) deux choses identiques (tulyayoh) qu'on
ne peut pas distinguer (anavachhedat) par jati (l'espèce) et par la position en espace (desha) et
temps (lakshana) [les caractéristiques temporelles: moment (kshana) or succession (krama)]; S:
De éste (tatah) [del conocimiento directo que nace del discernimiento entre un instante y su
sucesión] se deriva el conocimiento (pratipattih) de [la diferencia entre objetos] similares
(tulyayoh), ya que su diferencia (anyata) no es discernible (anavacchedat) por medio del
condicionamiento externo (jati; tipo de nacimiento; especie), la posición [en el espacio] (deshaih)
[y] las características temporales [sujetas al paso del tiempo] (lakshana) [distinción par tiempo
kshana ( momento ) and krama ( sucesión; secuencia)];

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


jāti (jati) = R: felul nasterii;forma de existenta, familie;casta, categorie,clasă socială; E: kind of birth, family,caste, rank, level;
F: naissance; l'espèce; caractère spécifique;
lakṣaṇa(lakshana)(ल ण) = R: MW892.1 (masculin) caracteristica temporala; caracter; factori temporali:perioada,epoca;
factori temporali: marca, simbol; deriva de la: √lakṣ (a recunoaste,a observa); 1) mod de existenta specific al unui obiect; 2)
caracteristica particulara supusa trecerii timpului; 3) aparitie in timp; III.13 - III.54; E: characteristic, time factors; time, period,
epoch; particular properties; F: marque,signe;attribut; caractère; apparence; les caractéristiques temporelles; S: MW892.1
(masculino) característica, marca, símbolo; deriva de √lakṣ (reconocer, observar); 1) modo de existencia específica de un objeto,
2) característica particular sujeta al paso del tiempo, 3) aparición en el tiempo; III.13 - III.54;
deṡa (desha)(दे श) = R: MW496.2 (masculin) loc; localizare spatiala; zona de focalizare; continut mental;obiect;idee;
spatiu;teritoriu;sector determinat;pozitie, regiune, localitate,tara;spatiu, punct; deriva de la radacina √dish (a indica, a arata,a
semnala); YS 2.31;YS 2.50;YS 3.1;YS 4.9; deshaih (deshair) (masculin, instrumental, plural) YS 3.53; E: place;localization in
space; area of focus; spot; mental content; position;situation; object, point, space,object or idea; F: lieu;espace, territoire; endroit;
position; lieu ; un objet determine; S: MW496.2 (masculino) lugar, posición, región, espacio, punto; deriva de √dish (indicar,
mostrar, señalar); II.31 - II.50 - III.1 - IV.9; deshaih (masculino, instrumental, plural) YS 3.53;
deshayoh =R:doua locuri(pozitii);anyatā (anyata) = R:diferenţă;a diferenţia; deosebire; distinctie; E: distinction;
differentiation ; F: différence;distinction; autrement;anavacchedāt (anavachhedat) = R: ce nu pot fi diferentiate; nedefinit;
indescriptibil;nediferentiate; continue; nelimitat de timp;neconditionat; non limitat; dincolo de timp,etern, permanent,se afla dincolo
de spatiu si de lumea fenomenala; se afla dincolo de cauza si efect; nu e posibila o diferentiere dupa pozitia in spatiu si
timp[moment (kshana)ori succesiune (krama)]; E: indistinguishable; continuous; is not possible a differentiation by moment
(kshana)or succession (krama); unbounded; F: l'indéterminabilité; non-distinction par la position en espace(lieu) et
temps[moment (kshana)or succession (krama)]; qui normalement ne peuvent pas être distingués; S: indefinidos; que no son
distinguibles; que no se pueden diferenciar;tulyayoḥ (tulyayoh) = R: doua entitati identice ; similare;egale; E: between two
identical objects; two similar objects; equal; identical; not in sequence, nonsequential ; simultaneously; continuous; F: égal;
similaire; identique;deux choses similaires; deux choses identiques; qui paraissent égales; S: dos (cosas) semejantes; entre
(cosas) similares;
tataḥ(tatah, tatas, tato)(ततस ्) = R: MW432.2 (indeclinabil) de aici; de aceea;din aceasta(parinama: transformari);
apoi;atunci;in consecinta, din aceasta forma, de aici, de acolo; din acel moment, pt.aceasta, pt. atat; asa, cum, egal cu; (neutru,
dativ, singular) deriva de la tad (1, ce, care, cui; 2, acesta,acela; 3, al lui;al lor ); gratie acestuia [controlului asupra
elementelor(bhuta-jayah)] I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 - III.43 - III.46 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
E: by that; thereafter;therefore, from these, from that[mastery over the elements(bhuta-jayah)]; there;then, at this point; F: à
partir de cela; grâce à cela; par là [ la victoire sur les éléments (bhuta-jayah)]; S: MW432.2 (indeclinable) en consecuencia, de
esta forma, de ahí, desde allí, desde entonces, por eso, por lo tanto, por consiguiente, así, como, igual que; (neutro, ablativo,
singular) deriva de tad (1, que, cual, cuyo; 2, este, ese, aquel; 3, de él, de ellos); I.22 - I.29 - II.48 - II.52 - II.55 - III.12 - III.36 -
III.43 - III.45 - III.48 - III.53 - IV.3 - IV.30 - IV.32;
pratipattiḥ (pratipattih) = R: intelegere; cunoastere ; E: understanding; insight;

[ in alte variante aceasta sutra este notata cu : YS 3.54 ]

YS 3.55. 3.55.       } .


.3.55.tark< svRiv;y< svRwaiv;ym³m< ceit ivvekj< }anm!
tārakaṃ sarva-viṣayaṃ sarvathā-viṣayam akramam ceti vivekajaṃ jñānam.
tārakaṃ sarvaviṣayaṃ sarvathāviṣayam akramaṃ ceti vivekajaṃ jñānam // (54.1)
tāraka sarva-viṣaya sarvathāviṣaya akrama ca-iti viveka-ja jñāna
tarakam sarvavisayam sarvatha visayamakramam cheti vivekajam jnanam
Traducerea convergenta/Convergent translation:
R: Cunoasterea nascuta din intuitia discriminativa ( viveka) sau din constienta Realitatii (viveka-
jam-jnana) este o cunoastere transcendenta ( taraka-jnana; se afla dincolo de procesele
universului manifestat; induce eliberarea) este lipsita de procesualitate ( akrama) si se extinde la
fiecare obiect si proces in totalitatea sa (sarvavishayam) [ cunoasterea directa fara verigi
intermediare este nemijlocita, fixata in eternul prezent; sincronica, nemarginita in timp si spatiu;
instantanee; opusa cunoasterii progresive prizoniera in temporalitate ];
E: The knowledge born of awareness of Reality or discriminative insight (viveka-jam-jnana) is a
transcendent (taraka-jnana;trigger liberation) and nonsequential knowledge (akrama) includes the
cognition of all objects and processes whatsoever in the past,present and future (sarvavishayam;
omniobjective, omnitemporal);F: La connaissance née de la discrimination ou de la conscience
de la Réalité (viveka-jam-jnana) est trancendante (taraka; induit la delivrance) sans séquence
(akrama) et il comprend toutes les choses (sarvavishayam) [omni-objectif en tout le temps (omni-
temporel); S: El conocimiento ( jñânam) que nace (jam) de la discriminación (viveka) es el
[conocimiento] trascendente ( liberador, taraka-jnana) y (ca), como tal (iti), omniobjetivo
(sarvathâvishayam) [se extiende a todos los objetos; respecto a todas las cosas en todas las
condiciones], total (sarvathâ) [ por todos los medios, omnitemporal] e instantáneo ( akramam) [no
secuencial; simultáneo].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word):


tārakaṃ (tarakam) = R: transcendent, (cunoastere) transcendenta; se afla dincolo de procesele universului manifestat;
eliberatoare; care ne trece dincolo;induce eliberarea;E: delivering; transcendental; reaching beyond;trigger liberation; F: qui fait
traverser;sauve;delivre;intuitif;induit la delivrance;trancendante; S: trascendente ;liberador;
sarva(सव) = R: MW1184.3 (adjectiv, masculin) fiecare; oricare; tot, totul, in intregime, complet (exprimat distributiv indica
aplicarea principiului holografic) ; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.49 - III.54 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutru,
nominativ, singular) II.15 - III.33; E: each; every; everybody, everyone; everything ,all things, all (expressed in distributive
manner);S: MW1184.3 (adjetivo, masculino) todo, cada uno, entero, completo; I.25 - I.51 - II.31 - II.37 - III.11 - III.17 - III.50 -
III.55 - IV.23 - IV.31; sarvam (neutro, nominativo, singular) II.15 - III.34;
sarvathā(sarvatha) = R: in fiecare circumstanta; E: in all circumstances;viṣaya (vishaya) = R: obiect al
cunoasterii(percepţiei simţurilor; E: object (of experience), phenomenon; sarvaviṣayam (sarvavishayam) = R: fiecare
obiect;toate obiectele; E: each object (of experience), all objects; F: toute chose;sarvathāviṣayam(sarvathavishayam) =
R: obiectele de pretutindeni; E: each object in all circumstances;[the cognition] of all objects;akramam = R: care nu se afla in
succesiune; dincolo de ordinea succesiunii;simultane; (cunoasterea) lipsita de procesualitate (cunoasterea) fara verigi
intermediare ; cunoasterea nemijlocita,directa,fixata in eternul prezent(cunoasterea sincronica opusa celei diacronice sau
cunoasterii temporale; E: not in sequence, nonsequential ;without succession simultaneously; is not the result of sequential logic;
simultaneously; deconstructed; F: intemporel;
ca(cha)(च) = R: MW380.1 (conjunctie) 1) şi;ori; de asemenea; pe langa; la fel; inclusiv; 2) realmente, desigur; fara indoiala,clar;
3) nimic mai mult decat; 4) dar, insa;;YS I.29 - I.44 - I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 -
III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21; E: MW380.1 (conjunction); 1) and; or; too, also, either; besides; included,
inclusive, enclosed; 2) really, actually, indeed ;certainly, doubtlessly, definitely; surely, assuredly; 3) nothing more than; 4) but,
yet; S: MW380.1 (conjunción) 1) y, también, incluso; 2) realmente, ciertamente; 3) nada mas que; 4) pero; YS I.29 - I.44
- I.45 - II.2 - II.15 - II.41 - II.53 - III.20 - III.23 - III.39 - III.40 - III.43- III.46 - III.49 - III.50 - III.55 - IV.10 - IV.16 - IV.20 - IV.21;
iti = R: de aceea ;asta este;aceasta e tot (marchează sfârşitul cărţii);de aceea ; E: thus; finis; that’s all; F:c'est ainsi;point final;tout a
ete dit;
viveka(viveka)= R: constienta discriminativa; cunoaşterea diferenţelor; vederea separarii; sesizarea distinctiei dintre vazator
si vazut;capacitatea de a vedea nemijlocit(diferenta dintre "vazator" si "vazut" sau dintre "a vedea" si "a privi");constienta
discriminatorie; discernamant; capactitate de discriminare; viveka este practica care elimina identificarea [samyoga; uniunea dintre
subiect (Purusha;vazator) si obiect(Prakriti;vazut);vedeti: YS 2.27]; E: discrimination; discernment; discriminative insight;
direct seeing(the difference between "the seer" and "the seen"; "to see" and "to look"); awareness of Reality; discriminative
knowledge; discriminative awareness ;discrimination between awareness and what it regards; vision of the Real discriminative
enlightenment; ["from this practice of discriminative awareness of Reality (viveka) is reached at the end of seven stages the
ultimate level of prajna (Enlightenment;direct knowledge); see: YS 2.27]; F: la discrimination; discernement; la conscience-de-
différence;
jaṃ(jam) = R:nascuta; E: born; F: né de; issue du;vivekajam = R: născut din constienta realitatii;nascut din discriminare; E:
born of awareness of Reality; born of discernment;
jñāna (jnana) ( ान) = R: MW426.1 (neutru) cunoaştere; cunoaştere mijlocita; intelegere; deriva de la √jnā (a sti,a cunoaste);
1) cunoaştere; intelegere; experienta; 2) intuitie; 3) gnoza; 4) starea in care se cunoaste ceva; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam
(neutru, nominativ, singular); I.8 - III.16 - III.17 - III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 -
III.54; jnānasya (neutru, genitiv, singular) IV.31;E: knowledge,understanding; learning; cognizance; experience; S: MW426.1
(neutro) conocimiento, comprensión; deriva de √jnā (saber, conocer); 1) conocimiento, comprensión, experiencia; 2) intuición;
3) gnosis; 4) estado en que se conoce algo; I.9 - I.38 - I.42 - II.28; jnānam (neutro, nominativo, singular); I.8 - III.16 - III.17 -
III.18 - III.19 - III.22 - III.25 - III.26 - III.27 - III.28 - III.29 - III.35 - III.52 - III.54; jnānasya (neutro, genitivo, singular) IV.31;
vivekajaṃ jñānam (vivekajam jnana) = R:cunoaşterea nascuta din discriminare; cunoasterea nascuta din constienta
Realitatii Ultime [caderea voalului Iluziei(Maya)]( [vedeti:YS 4.33]; E: the knowledge born of discernment; knowledge born of
awareness of Reality; F: la connaissance née de la discrimination; la conscience issue du discernement;

Comentarii/Commentary:

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)

(Bhasya) târakam iti svapratibhâuttham anaupadeshikam ity arthah sarvavishayam nâsya kimcid avishayîbhûtam ity
arthah.
Se denomina trascendente en el sentido de que irrumpe espontáneamente, sin impulso de ningún tipo. Ser
omniobjetivo quiere decir que no hay nada que no se transforme en su objeto.
(Bhasya) sarvathâvishayam atîtânâgatapratyutpannam sarvam paryâyaih sarvathâ jânâtîty arthah.
Ser omnitemporal significa que se conoce el objeto y sus estados en todo momento —pasado, presente y futuro.
(Bhasya) akramam ity ekakshanopârûdham savam sarvathâ grihnâtîty arthah.: etad vivekajam jñânam paripûrnam
asyaivâmsha1 yogapradîpa1 madhumatîm bhûmim upâdâya yâvad asya parisamâptir iti.
Sin sucesión, todo surge en un instante. Esta es la culminación del conocimiento de la diferencia; un reflejo del
mismo es la denominada luz del yoga. Lo que se inició en el estado intermedio llega ahora a su culminación.
Para que este sûtra responda a una realidad ha tenido que producirse un cambio en el mecanismo del conocimiento.
La mente llevada primero a la estabilidad, luego a la concentración con semilla, se ha fijado en el instante como
centro de su último ejercicio, reduciendo el foco de atención hasta un punto, casi igual a cero. En ese instante se da
una ruptura: deja de funcionar la mente, y la mismidad, liberada de sus falsas identificaciones, tiene la visión que
corresponde a su naturaleza: visión total, pero sin quedar comprometida en ella (Moreno Lara, Xavier "El Yoga
clásico").
Una claridad tal no excluye ningún objeto, ninguna situación particular, ningún momento. Esta no es resultado de la
lógica ordenada. Es inmediata, espontánea y total (Desikachar, TKV "Yoga-sûtra de Patâñjali").

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)

(Vivarana) El conocimiento trascendente es el conocimiento mas elevado, alcanzado por los dioses, rsi, espíritus
gandharva, etc. No puede ser enseñado por nadie; no puede alcanzarse de forma completa por medio de la enseñanza.
Las distintas formas de conocimiento (vivekajajñâna) asociadas con el desplazamiento a la velocidad del
pensamiento y otras, culminan en el conocimiento discriminativo, son un reflejo de este.
[ in alte variante aceasta sutra este notata cu : YS 3.55 ]

Suprema putere divina (siddhi) – Kaivalya ( eliberarea; izolarea)


The greatest siddhi: Kaivalya ( liberation; isolation; aloneness)
[ aceasta sutra apare in alte variante in pozitia: YS 3.55]

YS 3.56.   


.3.56.sÅvpué;yae> zuiÏsaMye kEvLyimit
sattva-puruṣayoḥ ṡuddhi-sāmye kaivalyam.
sattvapuruṣayoḥ śuddhisāmye kaivalyam // (55.1)
sattva-puruṣa śuddhi-sāmya kaivalya
sattva purushayoh shuddhi samya kaivalyam iti
Traducerea convergenta / ConvergentTranslation:
R: Kaivalya (eliberarea suprema; izolarea) apare cand sattva guna [ referire la puritatea sau luminozitatea
intelectului ( buddhi; mahat; "marea sala luminoasa a constiintei"; vijnanamaya kosha )] ajunge la acelasi
grad de puritate transparenta sau de luminozitate (shuddhi-samya) ca si Purusha (Sinele; pura constienta;
vazatorul); aceasta e totul (iti); E: Kaivalya (Liberation; absolute freedom; isolation) is attained when sattva
guna ( the conscious principle; a refference to the purity of mind-sattva or to the plane of intellect: buddhi;
mahat; vijnanamaya kosha ) and Purusha ( the Seer; Self; pure awareness) have attained shuddhi-samya
[equal purity; the same level of purity, transparency and luminosity]; that’s all (iti). F: Kaivalya ( la
libération totale; l'etat d'isolement) arrive quand est établie l'égalité ( samya) de la purification (shuddhi)
entre sattva guna [la pensée; une référence à Buddhisattva ou l’intellect : Buddhi or Mahat, ou le «grand
principe»; vijnanamaya kosha] et Purusha (son propre Soi,le spectateur; le Soi individuel, est identique au
Brahman, le Soi universel par un processus de projection holograpique); tout a été dit (iti). S: Kaivalyam
(el estado de liberación; el aislamiento trascendental) se produce cuando el aspecto mas puro [de la
mente] (sattva) [sattva guna - principio mental, luminosidad mental, el aspecto más puro de la mente:
buddhi; mahat; vijnanamaya kosha ] y el Purusha (el alma;el observador el sí-mismo-esencial) alcanzan
la misma (sâmye; igual) pureza ( shuddhi). Eso es todo(iti).

Nota: acesta este fostul sfarsit al lucrarii lui Patanjali. Partea a patra ( Kaivalya Pada) se ocupa de
altceva decat restul lucrarii : clasificarea mijloacelor de a realiza accesul la regimul de functionare directa
[ YS 4.1: inginerie genetica, droguri (“the spice” in cartea si filmul Dune, ecranizare a romanului lui Frank
Herbert), asceza (tapas), cuvant ( mantra) si transa mistica ], intelegerea modelul buddhist al irigarii
campului de catre un agricultor [ explica trezirea prin reconectare la ocean, prin inlaturarea barajelor din
calea apei (Petre Ţuţea vorbea despre "inlaturarea dopului", care a transformat izvorul, in recipient ].

Traducerea divergenta a fiecarui termen/Divergent Translation (word-by-word translation):


sattva = R:sattva guna: echilibru, armonie;stabilitate;luminozitatea,puritate; referire la buddhi(intelectul;"marea sala
luminoasa a constiintei";mahat;vijnanamaya kosha) ; E: clarity, luminosity; a fundamental quality of nature or guna;
guṇa (guna) = R: (cele trei) tendinte (rajas, sattva, tamas);calitati ale naturii (Prakriti);proprietati, calitati fundamentale ale
realitatii manifestate(Prakriti); cele trei tendinte ale Naturii sau caracteristici ale manifestarii sunt: 1.sattva(echilibru,
armonie;stabilitate;pace;calm;tacere;luminozitate;sanatate), 2.rajas(activitate; expansiune; hiperactivitate;agitatie;vorbarie;
surplus de energie; hipertensiune; tensiune; incordare; maladii Yang),3.tamas(inactivitate, inertie,materialitate;
contractie,retractie; ingreunare; lene, intuneric;ignoranta;hipoactivitate; maladii Yin);vedeti YS 2.18: Drishaya(ceea ce este
vazut;spectacolul,filmul de pe ecranul mental;Prakriti) are caracteristicile[celor trei gunas adica] prakasha[luminozitate;
claritate;sattva guna], kriya[activitate; actiune;rajas guna] si de sthiti[inertie,imobilitate; stabilitate, tamas guna] este alcatuit
din bhuta(cele cinci elemente grosiere si subtile), indriyas (terminalele cognitive si efectoare) si are drept scop bhoga
(experimentarea, instruirea, bucuria) si apavarga (eliberarea finala,beatitudinea); E:fundamental qualities of nature(rajas;sattva,
tamas); (the three) constituents (guna) of nature(Prakriti);(three)qualities;the attributes; (qualities of matter); potencies;
constituent qualities of nature;three modes of material nature; the Seen (objective side of manifestation) consists of the elements
and sense-organs, is of the nature of cognition (sattva) , activity (rajas) and stability ( tamas) and has for its purpose (providing
the Purusha with) experience and liberation. The basic building blocks of Nature (Prakriti) are the three types of constituents
(guna), namely rajas (the dynamic principle; nature of activity), tamas (the principle of inertia, nature of stability;darkness,
ignorance; heaviness), and sattva (the principle of lucidity; nature of cognition);see also YS 2.18: Drishaya(The Seen ;
Prakriti;the manifested universe; the cosmic creation) has the characteristics [of the three modes of material nature (gunas) ie.]
of prakasha (luminosity, illumination, sattva guna ), kriya[activity, raja guna) and sthiti[ inertia; imobility, stability; tamas
guna) and its purpose is for the sake of bhoga(experience,learning, enjoyment) and apavarga (the liberation of the experiencer;
bliss);sattva shuddhi = R: purficare internă;purificarea ajunsa la nivel sattvic; referire la buddhi (intelectul;"marea sala
luminoasa a constiintei";mahat;vijnanamaya kosha);see also YS 2.41; E: purity sattva guna;a refference to the purity of mind-
sattva; cleansing of buddhi(intelectul;"marea sala luminoasa a constiintei";mahat;vijnanamaya kosha); see also YS 2.41;
puruṣa (purusha) = R: Sinele;pura constienta;vazatorul; E: of pure awareness;of Purusha; F: la conscience;le principle
absolu son propre Soi, le spectateur le Soi individuel, est identique au Brahman, le Soi universel par un processus de projection
holograpique; S: Ser;Principio animado; espíritu; el alma;el observador; poder del alma; propio Ser;Espíritu Divino;la
Esencia;Espíritu Primordial;el único ser[ que en ralidad hay];puruṣayoḥ (purushayoh) = R:a lui Purusha; E: of pure
awareness;of Purusha; F: de la conscience; de son propre Soi S: del alma;del observador; del poder del alma; del propio Ser;
ṡuddhi (shuddhi) =R:puritate; (see also YS 2.41); E:purity; (see also YS 2.41)
sāmye (samya) =R:devenind egal; la acelasi grad; ca si; in rezonanta cu; E:equality;
ṡuddhi sāmye (shuddhi samya) =R: la acelasi grad de puritate (luminozitate) ca si; E: equal purity; the same level of
purity , transparency and luminosity;kāivalyaṃ (kaivalyam) = R: eliberarea suprema;izolarea;starea de independenta;de
existenta a Sinelui in sine;de eliberare;de izolare a puterii de a vedea)]; E: liberation; absolute freedom; isolation;independence;
emancipation, isolation of pure awareness; transcendental aloneness; emancipation; the state of the Self-in-Itself;the state of
isolated unity ; F: libération totale; l'état d'unite; l'etat d'isolement;detachement de tous les liens l'état de l'être-en lui-même;
délivrance;totale liberté; libération; êtreté; l'esseulement; S:el estado de liberación; el aislamiento trascendental; estado de
absoluta unidad; iti = R: de aceea ;aceasta e totul (marchează sfârşitul cărţii);de aceea ; E: thus; finis; that’s all; F:c'est ainsi;point
final;tout a ete dit; S: eso es todo;

Comentarii/Commentary:

Vyâsa — Yoga-Bhâshya (s. V.)


(Bhasya) prâptavivekajajñânasyâprâptavivekajajñânasya vâ
En cualquier caso, se haya logrado o no el conocimiento de la diferencia...
(Bhasya) yadâ nirdhûtarajastamasmalam buddhisattvam purushasyânyatâpratîtimâtrâdhikâram
dagdhakleshabîjam bhavati tadâ purushasya buddhisârûpyam ivâpannam bhavati, tadâ
purushasya+upacaritabhogâbhâvah shuddhih.
Cuando el aspecto mental mas puro (buddhisattva) se libera de los impedimentos de rajas y tamas, (incluso)
con sus semillas quemadas, y su actividad se reduce exclusivamente a la idea de diferencia (entre sattva) y
purusha, entonces sattva entra en un estado de pureza igual al de purusha. En este caso, pureza significa
ausencia de experiencias que puedan imputarse a purusha.
Cuando la pureza de la contemplación (sattva) iguala la pureza de la mónada vital (purusha), hay
aislamiento (kaivalya).
Según comenta Woods, cuando el "poder contemplativo" (sattva) de la sustancia pensante queda libre de la
contaminación producida por el "poder activo" (rajas) y la "fuerza de la inercia" (tamas), y su única tarea
consiste en trascender la idea que se le ha presentado, de la diferencia entre sí mismo (sattva) y la mónada
vital (purusha), y cuando todas las simientes internas de los obstáculos (klesha) han sido quemadas,
entonces el "poder contemplativo" (sattva) entra en un estado de pureza igual al de la mónada vital.
Esta pureza no es otra que el estado en que ya no se atribuye falsamente la experiencia a la mónada vital.
En esto consiste el "aislamiento" de la mónada vital (Zimmer, H. "Filosofías de la India").
(Bhasya) etasyâm avasthâyâm kaivalyam bhavatîshvarasyânîshvarasya vâ vivekajajñânabhâgina itarasya
vâ.
En tal estado (de pureza) se produce la soledad trascendental, ya con poderes divinos o sin ellos, ya con
conocimiento de la diferencia o sin él.
(Bhasya) na hi dagdhakleshabîjasya jñâna7 punar apekshâ kâcid asti sattvashuddhidvâra3 etat samâdhijam
aishvaryam jñânam ca+upakrântam paramârthatas tu jñânâd adarshanam nivartate tasmin nivritta7 na santy
uttare kleshâh.
Pues cuando las semillas de las impurezas han sido quemadas, no queda ya dependencia alguna respecto de
ningún tipo de conocimiento. Por medio de la purificación del sattva, se logra realmente el poder
(aishvarya) y el conocimiento que surgen del samâdhi, pero la verdad mas elevada es la siguiente: mediante
el conocimiento trascendente, la ausencia de visión llega a su fin, y cuando esto cesa desaparecen las
impurezas descritas anteriormente.
Como la sustancia pensante es material, esta compuesta de los gûna. La meta del Yoga es purgarla de rajas
y tamas, de modo que solo quede sattva, que es claro y sin agitación y por lo tanto refleja sin distinción al
purusha. Cuando el purusha es reflejado de este modo, solo falta un acto para obtener la liberación: el
conocimiento de que el reflejo no es purusha..., es decir, se conoce que el reflejo de purusha en la esfera de
la materia no es el purusha mismo. Este conocimiento es comparable al hecho de reconocer que uno se ha
estado identificando con la propia imagen reflejada en un espejo. Así nos liberamos de ser absorbidos en el
contexto del espejo (Zimmer, H. "Filosofías de la India").
(Bhasya) kleshâbhâvât karmavipâkâbhâvah caritâdhikârâsh caitasyâm avasthâyâm gunâ na purushasya
punar drishyatva3 upatishthante.
Sin impurezas, el karma no fructifica. En tal estado, los gûna finalizan con su implicación y ya no aparecen
mas como objetos de purusha.
(Bhasya) tatpurushasya kaivalyam, tadâ purushah svarûpamâtrajyotis+amalah kevalin1 bhavati.
Esto es el aislamiento trascendental de purusha; ahora purusha permanece aislado como luz pura en su
auténtica naturaleza.
La purificación del citta que se realiza en el curso de muchas existencias, se manifiesta en el hecho de que
el sattva prevalece cada vez más. En el santo el citta esta constituido solo por sattva y es claro como el
cristal. Pero la meta del Yoga no consiste en purificar el citta y en producir de ese modo mejores
condiciones para las reencarnaciones; el Yoga quiere mas bien realizar la liberación. Para eso no basta,
como en el sâmkhya, "el conocimiento de la diferencia" del verdadero yo, del purusha, frente a la sustancia
pensante, que es un producto de la naturaleza primordial. Este conocimiento es en Patâñjali solo un
requisito precursor del objetivo final. La salvación solo puede ser hecha realidad aquietando el citta en la
concentración, de modo que se elimine todo oscurecimiento del verdadero ser del purusha por la sustancia
pensante (Glasenapp, H.V. "La filosofía de los hindúes").

Shankara Bhagavatpâda — Yoga-Bhâshya-Vivarana (s. XIV)


(Vivarana) El conocimiento y poder proporcionados por el Yoga ha sido completado, y no existe
conocimiento o poder superior a este.
(Vivarana) A pesar de que todo lo que consiste de los tres gûna es de naturaleza opuesta a purusha, y
viceversa, ya que la transformación apunta a la idea de separatividad de purusha, se dice que es como si se
hubiese alcanzado una pureza comparable.
(Vivarana) Quien observa correctamente (samyagdarshin) se da cuenta que todo consiste de los tres gûna y
que la idea de librarse de la ignorancia consiste en liberarse de ellos. De esta forma se logra la
independencia absoluta respecto al conocimiento alcanzado en el estado intermedio.
(Vivarana) El conocimiento y el poder proporcionados por el Yoga son un logro colateral conseguido al
purificar la mente (sattva) en el curso del camino hacia la visión correcta (samyagdarshana).
(Vivarana) Este trabajo tiene como objetivo únicamente la visión correcta y no los logros materiales que
proporcionan el conocimiento y el poder.

S-ar putea să vă placă și