Elenismele romane, bizantine i neogreceti

Influeta greaca asupra limbii a variat mult ca intensitate, atat de la un dialect la altul cat si de la un grai la altul. Cele mai multe elemente grecesti au patruns in dialectul aroman, aflat de secole in contact nemijlocit cu limba greaca. Mai putine sunt cuvintele de origine greaca in dialectul meglenoroman si inca mai putine in cel istoroman. O mare parte din lexicul de origine greaca a disparut odata cu oranduirea social-politica, al carui apogeu a fost atins in epoca domniilor fanariote. Elementele grecesti, intrate in limba din Muntenia si Moldova, se bazeaza, dupa cum se stie, pe un contact direct intre romanii din provinciile istorice pomenite si intre turci si greci. Ele au fost sprijinte, dupa cum iarasi se stie, de prezenta, in tarile noastre, in aproape tot secolul al XVIII-lea, ca si in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea, a fanariotilor. Cand dupa 1821 se instaureaza domniile pamantene, in Moldova si Muntenia, cele doua influente scad in mod vertiginos.Procesul in parte inegal de elanizare a Peninsulei Balcanice, petrecut in perioada de dezvoltare a Imperiului Bizantin s-a manifestat prin raspandirea treptata a civilizatiei si a limbei grecesti, mai intai la popoarele din cuprinsul imperiului. Influena greac s-a exercitat asupra romnei n diferite perioade de evoluie, variind ca intensitate. Se poate spune c e o influen care a afectat romna, direct sau indirect, de la originile ei pn astzi. Greaca era limba unei culturi i civilizaii superioare, prin urmare era firesc ca influena ei s se resimt n toate limbile balcanice. n primele ase secole ale erei cretine, Peninsula Balcanic era mprit n dou mari zone de cultur: una greac la sud, alta latin la nord, cu grania dintre ele, fixat pe baza inscripiilor, corespunznd aproximativ cu munii Haemus (Balcanii de astzi). Aceasta nu trebuie neleas ca o grani rigid ntre lumea de limb greac i lumea de limb latin, pentru c elenismul, ca form de civilizaie i cultur, ptrunsese de timpuriu i la nord de aceast linie de demarcaie. n romn, se disting trei straturi de influen greac: Elenisme intrate n latina dunrean, de unde le-a motenit romna (secolele I-VI); Cuvintele din primul strat integrate n latin s-au pstrat n mai toate limbile romanice. Astfel, se gsesc n mai multe idiomuri romanice cuvinte ca: a amgi, carte, a csca, ciutur, coard, farmec, gutuie, a mcina, mrgea, martur, mesteacn, a mngia, musta, zeam i, la fel: biseric,

cretin, drac, nger, a boteza, a blestema, Pati, preot, smbt, cuvinte din terminologia religioas. Trebuie precizat c aceste cuvinte sunt latineti din punctul de vedere al romnei i al celorlalte limbi romanice, ele sunt greceti numai din perspectiva latinei. Un grup de cuvinte aparinnd acestei categorii au fost rspndite numai n Latina balcanic: cir, cium, fric, mic, proaspt, jur, (mprejur), stup, trunchi, tuf etc. S-a observat c n albanez exist un numr mai mare de elemente vechi greceti dect n romn, de unde o concluzie de istorie social: populaia albanez tria n antichitate n apropiere de vechii greci. Cuvinte din greaca bizantin (sau medio-greac), (secolele VII-XV); Cuvintele din greaca bizantin sunt rezultatul unui intens proces de grecizare a ntregii Peninsule Balcanice. Ctre secolul al VII-lea, greaca devine limb oficial n Imperiul Roman de Rsrit, dup ce coexistase, secole de-a rndul, cu latina i suferise o puternic influen din partea acesteia. n nordul Peninsulei Balcanice, se vorbea de preferin latina, n timp ce n jumtatea sudic se vorbea greaca. n secolele al XI-lea-al XII-lea, Imperiul bizantin se extinsese pn la Dunre, deci ajunsese n vecintatea imediat a romnilor nord-dunreni. Flota greac era nestingherit n Marea Neagr i pe Dunre. Din aceast perioad, ne-au rmas numele topice Constana, Mangalia, Sulina sau termeni comuni legai de comer, ca: agonisi, arvun, folos, mtas, prisos. Cuvintele bizantine prin intermediar slav aparin la cele mai diverse domenii: flor, faun, comer, biseric. Iat o parte dintre acestea: busuioc, colib, comoar, corabie, crin, cucuvaie, dafin, desagi, hum, livad, sfecl sau cuvinte din domeniul religiei: aleluia, amin, acatist, liturghie, apostol, parastas, evanghelie, anafor, prescur, aghiazm, coliv, icoan, mir, mnstire, chilie, clugr, mitropolit, pop, iad, diavol, satana, tartar, arhanghel, idol etc. Sunt cuvinte care circulau n textele slave care se tipreau n rile Romne. Multe dintre acestea sunt cunoscute i n celelalte limbi balcanice. Prin slavi, ptrund la noi i termeni de comer, de felul: camt, felie, ieftin, a lipsi, litr, mireasm, mirodenie, a mirosi, orez, piper, pit, a pricopsi, a prsi, spun, a sosi, strachin, a vpsi, tigaie; castan, cmil, pir, vlstar sau termeni de cancelarie: climar, condei, dascl, diac, hrtie, a pedepsi. Termenii greceti care se refer la organizarea statal sau ecleziastic (din secolele al XIII-lea-al XV-lea), foarte numeroi, au ptruns la noi, fie direct din greac, fie prin filier slav: chelar, comis, despot, logoft, pitar, sptar, vistiernic, hrisov, grmtic, diac, porfir, catastih. Din listele ntocmite de H. Mihescu ar rezulta c raporturile directe

ale romnilor cu grecii n perioada bizantin au fost mai strnse dect crede cunoscutul elenist. E riscant s considerm aceast influen exercitat aproape n totalitate prin intermediar slav, mai cu seam c multe dintre cuvintele bizantine din romn au caracter popular, nu n exclusivitate livresc: argat, cmin, crmid, pat, pirostrii, temei, temelie, maistor, zugrav, scufie, plapum, zahr, trandafir, prvlie, zodie, a ursi etc. Cuvinte neogreceti, intrate n romn ncepnd cu secolul XVI i sfrind cu prima jumtate a secolului XIX (epoca antefanariot i epoca fanariot 1711-1821). Constantinopolul cade sub turci n 1453. ncepe expansiunea puterii otomane n Balcani. rile din vecintatea noastr sunt supuse rnd pe rnd. n aceast perioad, muli greci emigreaz n rile Romne. n secolul al XVIII-lea, greaca ajunge la noi limb de cultur: n 1660, se ntemeiaz la Iai o coal greceasc, apoi, n 1689, alta la Bucureti. Din 1711, cnd turcii nving pe rui la Stnileti pe Prut, se instaleaz la noi domniile fanariote, care dureaz pn la 1821. n epoca fanariot, epoc de intens cultur, influena neogreac este puternic. Ptrund n romn termeni de cultur (arte, tiine, muzic), termini politici, de administraie, de civilizaie modern. L. Gldi, un lingvist maghiar, a numrat peste 1.200 de cuvinte neogreceti din romn, observnd ns c abia a zecea parte dintre acestea au rezistat timpului. Sunt cuvinte de felul: a aerisi, agale, babac, calapod, fasole, fidea, fund, furtun, igrasie, ipsos, moned, patim, plic, portocal, scrumbie, scul, tagm, taifas, r; luz, mamo, a molipsi, tifos, molim, nostim, a plictisi, a, a dichisi, prosop, a se sinchisi, sindrofie, lefter, magherni, a se fandosi, a se sclifosi, ifos etc. Elementele fanariote sunt rspndite mai ales n Moldova i n ara Romneasc; foarte puine au ptruns n Oltenia, Dobrogea, Basarabia i, bineneles, n Transilvania. n epoca fanariot, n Transilvania ptrundeau neologisme din latin, direct sau prin filier maghiar. Unele cuvinte greceti din romn se recunosc prin sufixele: -isi (-asi, -esi, -osi, -arisi) la verbe: aerisi, chivernisi, fandosi, gargarisi, irosi, lipsi, molipsi, plictisi, pricopsi, chivernisi, catadixi etc.