Sunteți pe pagina 1din 6

ELEMENTE DE CONSTRUCTII METALICE LUCRAREA NR.1 PRODUSE DIN OTEL. SORTIMENTE DE PROFILE LAMINATE LA CALD.

PROFILE CU PERETI SUBTIRI LAMINATE LA RECE.

Student: Facultatea: Constructii Civile, Anul: III Seral Grupa: 3331 Prof. indrumator: As. Dr. Ing. V. Munteanu

PRODUSE DIN OTEL. SORTIMENTE DE PROFILE LAMINATE LA CALD. PROFILE CU PERETI SUBTIRI LAMINATE LA RECE. Otelul este un aliaj din fier si carbon (C<1.7%). Pentru otelurile de constructii, C variaza intre 0.15 0.25%. Greutatea tehnica este de 7850Kgf/mc, iar modulul de elasticitate longitudinal E=2.1*106 daN/cm2. Otelurile se elaboreaza prin reducerea continutului de C (afinare) a fontei prin oxidare. Calculul otelului dupa noul normativ se noteaza: S 235 OL 37 S otel structural Fy = 235N/mm2 (rezistenta la curgere) OL otel laminat r = 3700 daN/cm2 (rezistenta la rupere) J2 = 20C JR = -20C JO = 0C K2 = -40C In functie de continutul total al elemnetelor de aliere si al elementului principal de aliere, otelurile aliate se clasifica in: slab, mediu si inalt aliate. Din categoria de oteluri nealiate(oteluri carbon) fac parte oteluri elaborate continut de element de aliere foarte redus(p3%). Otelul nealiat contine intre 0.06% - 2.11% C cu mici cantitati de Mn, S, P si Si. Cand valorile lor sunt semnificative, fara a fi maxime, (p = 3 5%), otelurile fac parte din categoria de oteluri slab aliate. Otelurile aliate sunt otelurile care in afara de Fe si C contin in mod obligatoriu si alte elemente (Cr, Ni, Si, W, Mo, V etc.) in proportii mai mari decat cele admise la otelurile carbon semnificative(p5%). Proprietatile mecanice, care caracterizeaza comportarea materialelor metalice intervin ca proprietati tehnologice in cadrul procedeelor practice prin care se realizeaza forma produselor metalice(laminarea, forjarea, aschierea etc.). Aceste proprietati mecanice depind de tipul legaturilor interatomice, de aranjamentul structural al atomilor si de tipul si de numarul imperfectiunilor. Cerintele de puritate fizica ale otelurilor sunt deosebit de mari, mai ales in aplicatiile in care intervin solicitari dinamice si alternante importante. Influenta carbonului ca element de aliere. Introdus in cantitati mici modifica in mod spectaculor proprietatile fizicomecanice si tehnologice ale fierului. In functie de continutul de C se disting: - Oteluri cu continut redus de C (0.05% < C < 0.3%); - Oteluri cu continut mediu de C (0.3% < C < 0.6%); - Oteluri cu continut ridicat de C (0.6% < C < 1.7%). In functie de gradul de dezoxidare otelul este: - Otel necalmat(sau efervescent) in cursul turnarii si dupa turnare, se produce o reactie intre oxigenul si carbonul dizolvat in otel, ceea ce-l face efervescent. - Otel calmat(sau neefervescent) in stare efervescenta otelul nu poate fi turnat in mod satisfacator, de aceea trebuie calmat, adica dezoxidat. Aceasta dezoxidare se face prin adaugarea de elemente de aliere, precum Si, Al, Ca, Mn. Otel semicalmat otel partial dezoxidat.

Cresterea continutului de C are efecte favorabile asupra proprietatilor de rezistenta insa ii reduce sensibil tenacitatea. Plasticitatea otelurilor aliate este mai mica decat a otelurilor nealiate, adica au capacitatea de a se deforma fara a se distruge. Tenacitatea este proprietatea materialelor metalice de a absorbi energie prin deformare plastica, adica de a se deforma mult inainte de rupere. Aceasta este pusa in evidenta in palierul de curgere. Cu cat continutul de C este mai mare, cu atat limita de elasticitate se mareste, palierul de curgere se micsoreaza si alungirea elementului va fi mai mica. Fragilitatea este proprietatea materialelor metalice de a se rupe brusc sub actiunea solicitarilor, fara a suferi in prealabil deformatii plastice. Fragilitatea este o caracteristica relativa, ea fiind functie de temperatura la care are loc solicitarea. Materialele fragile nu prezinta fenomenul de curgere si nici de gatuire. Existenta domeniului de comportare plastica este foarte importanta pentru otelurile utilizate in structuri metalice deoarece reprezinta o rezerva de siguranta in exploatare fata de ruperea fragila. Nivelul de asigurare la rupere fragila creste invers proportional cu procentul de C si constituie unul dintre motivele pentru care, in otelurile utilizate pentru structuri metalice continul de C este limitat intre 0.15% si 0.25%. Clasificarea otelurilor carbon. Otelurile se pot clasifica dupa diferite criterii: A. Dupa compozitia chimica: oteluri carbon, oteluri aliate si slab aliate. B. Dupa modul de obtinere a produselor si semifabricatelor: oteluri pentru piese turnate, oteluri pentru deformare(pentru produse laminate, trase si trefilate). C. Dupa clasa principala de calitate: oteluri de uz general numite si oteluri de baza(BS) sunt oteluri nealiate si se utilizeaza in constructii metalice. oteluri de calitate(QS) sunt oteluri C si aliate folosite in general dupa tratament termic(calire si revenire) sau termochimic. Otelurile din aceasta clasa pot fi impartite in urmatoarele categorii de oteluri aliate: - oteluri de constructii cu granulatie fina, sudabile( pentru recipiente sub presiune si tevi); - oteluri aliate pentru sine; - oteluri aliate pentru produse plate, laminate la rece sau la cald. - oteluri inoxidabile care contin maxim 1.2% C si minim 10.5% Cr. D. Dupa destinatie: Oteluri pentru constructii: - constructii metalice; - constructii mecanice, constructii de masini. Oteluri pentru scule. Oteluri si aliaje pe baza de Fe cu proprietati fizico-chimice speciale. Otelurile carbon laminate pentru constructii de uz general sunt oteluri nealiate. Continutul de C este cuprins intre 0.17 si 0.25%. Aceste oteluri se folosesc la structuri metalice solicitate mecanic, dinamic sau static exploatate in conditii atmosferice din cele mai diverse. Otelurile carbon laminate pentru constructii cu destinatie precizata: sunt oteluri care prin compozitia chimica si modul de elaborare au proprietati care le fac indicate pentru anumite domenii de utilizare: - oteluri pentru automate; - oteluri pentru arcuri; - oteluri pentru tevi de uz general;

oteluri pentriu cazane si recipiente care lucreaza la presiune si la temperaturi ridicate; - oteluri pentru recipiente sub presiune la temperaturi joase. Oteluri turnate in piese: sunt utilizate pentru turnarea pieselor solicitate la soc, sau care lucreaza in conditii de frictiune. Marci de otel pentru structuri metalice. Standardele din tara noastra si din alte tari fac o clasificare a otelurilor pe baza caracteristicilor mecanice si a proprietatilor de utilizare, definind marci de otel si clase de calitate care diferentiaza otelurile in cadrul aceleasi marci, stabilite pe criteriul garantiilor de compozitie chimica si tenacitate. Simbolizarea numerica a otelurilor nealiate laminate la cald, destinate constructiilor:

S 253 J2 G2 + Z25
S grupa de otel (S otel carbon de constructii, laminat obisnuit). 253 rezistenta minima la curgere prin tractiune, <U.M.> N/mm2. J2 energia la inconvoiere prin soc: J = min 27Joule K = min 40Joule JR=20C; JO=0C; J2=-20C; K2=-40C. Aceste clase de calitate pun in evidenta comportarea buna la sudare, iar pe de alta parte siguranta elementelor sudate prin asigurarea tenacitatii in anumite conditii de solicitare si temperatura si evitarea ruperilor fragile. G2 reprezinta niste caracteristici fizice: I. N laminare normalizata. M laminare termomecanica. G1 otel necalmat. G2 otel calmat. G3 stare de livrare optionala. II. W rezistent la coroziune atmosferica. L temperaturi scazute. Z25 conditii speciale: Z15 minim 15% gatuire. Z25 minim 25% gatuire. Z35 minim 35% gatuire. Pentru evitarea ruperii fragile, precum si extinderea analizei globale a structurilor in domeniul plastic, otelurile pentru constructii trebuie sa satisfaca anumite cerinte de ductilitate: - rezistenta la intindere a otelului fu sa fie cu cel putin 20% mai mare decat limita de elasticitate fy : fu 1.2fy. - alungirea la rupere pe epruvete normale u sa fie minim 15%, u 15 y.

Semifabricate destinate laminarii. Semifabricatele din oteluri aliate, utilizate ca materie prima in productia de laminate plate profilate si tubulare si de extrudate profilate si tubulare, se obtin atat prin laminarea lingourilor turnate, cat si prin turnare continua. Laminarea reprezinta procedeul de deformare plastica a unor semifrabricate, antrenate prin frecare, intre cilindrii de lucru ai cajei laminorului. Laminarea consta in

incalzirea piesei la 1000 - 1200C si trecerea prin cilindrii care se rotesc in sens contrar. Deplasarea elementului se face prin cai cu role. La fiecare trecere are loc o reducere a dimensiunilor sectiunii transversale a elementului primar. In urma laminarii la cald rezulta forma produsului si o imbunatatire a caracteristicilor fizico-mecanice ale otelului. Din lingouri pentru produse lungi (blumuri) rezulta: - profile dublu T. - profile U. - profile cornier. - profile cu sectiune cava. Din lingouri pentru produse plate (brame) rezulta: - tabla groasa. - otel lat. - benzi de otel. - tabla striata. Definirea si clasificarea semifabricatelor si produselor de otel este reglementata prin standardul SR EN 10 079. Sortimente de produse laminate la cald. Semifabricatele sunt transformate ulterior in produse finite prin deformare plastica la cald. Se impart in general, in produse plate(benzi late, platbande, tole, table) si in produse lungi(bare, profile, sarme). PRODUSE LAMINATE LUNGI: - dupa destinatia profilului: profile de uz general(patrat, rotund, lat, cornier, profile U, I, H etc.) si profile cu utilizari speciale(sine de cale ferata). - Dupa forma profilului: simple(patrat, rotund, lat, hexagonal etc.) si profiluri fasonate sau cu aripi(profil U, I, T, palplanse etc.). - Dupa masa unitara a profilului, respectiv dupa dimensiunile caracteristice ale acestuia: profile grele, profile mijlocii si profile usoare. Profile dublu T: - dublu T cu talpi late, a caror moment de inertie pe axa Z este mai mare decat in cazul profilelor cu talpi inguste. Sunt utilizate in special pentru elemente puternic solicitate axial. Se disting 3 tipuri de sectiuni: HE-A, HE-B, HE-M, HD create pentru proiectarea stalpilor pe piata europeana. - dublu T cu talpi inguste, a caror moment de inertie dezvoltat dupa axa principala de inertie, utilizate in special pentru elemente inconvoiate (grinzi). Profile tip U(UPN) si profile cornier(LPN). UPN moment de inertie mare dupa axa principala de inconvoiere(grinzi, stalpi, contravantuiri si bare ale grinzilor cu zabrele. LPN utilizat la contravantuiri si grinzi cu zabrele. Profile cave: laminate la cald cu sectiune dreptunghiulara RHS, patrata SHS, circulara CHS. Lucreaza eficient la solicitarea de compresiune. PRODUSE LAMINATE PLATE: Acestea au sectiunea transversala dreptunghiulara si latimea mult mai mare decat grosimea. Tablele laminate la cald: se livreaza sub forma de foi, in stare bruta de laminare sau decapata, de forma patrata sau dreptunghiulara. Benzile late: obtinute la cald, sunt fie utilizate direct in acelasi mod ca tablele, fie transformate in alte produse precum table, otel balot, tevi sudate sau profile indoite. In functie de grosime tablele laminate la cald sunt:

- table subtiri, grosimi de pana la 3mm inclusiv. - table mijlocii, grosimi de 3-4mm. - table groase, cu grosimi de peste 4mm. Platbandele: produse nerulate cu sectiune dreptunghiulara laminate la cald cu grosime de minim 4mm si cu o latime de 600mm pana la 1250mm. Produse laminate la rece. Procedeele de laminare la rece sunt acelea care se executa prin deformare plastica a materialului prelucrat, cu sau fara separarea acestuia la temperaturi inferioare celei de recristalizare. Procedee: - laminare la rece: banda de otel din care se realizeaza profiulul e trecuta succesiv prin doua trenuri de role, utilizata in mod uzual pentru producerea de cantitati mari de profile cu aceeasi forma a sectiunii transversale. - presarea la rece: permite producerea unei mari varietati de forme sectionale. Fiecare indoitura este obtinuta separat. - indoirea la rece: deformarea plastica determina o crestere a caracteristicilor de rezistenta metalica si o reducere a proprietatilor de plasticitate: - in urma ecluisarii la care au fost supuse, produsele obtinute la rece prezinta o duritate si rezistenta la tractiune foarte ridicata. - alungirea la rupere este foarte redusa la produsele obtinute la rece. Aceasta este mai ridicata in cazul produselor care au suportat un tratament termic adecvat. Formele sectiunilor transversale, in cazul profilelor formate la rece, sunt de obicei mai complexe decat ale laminatelor formate la cald sau sectiunilor sudate.