Sunteți pe pagina 1din 22

PALEONTOLOGIE

gr. palaios, ontos, logos


Stiinta care se ocupa cu studiul organismelor preistorice prin analiza resturilor fosile, studiu ce permite naturalistilor sa reconstitue istoria evolutiva a organismelor extincte cat si a organismelor actuale. Termenul a fost utilizat pentru prima
data de Ducrotay de Blainville (17781858)
Termenul devine insa larg utilizat incepand cu 1834 de catre Fischer von Waldheim.

Paleontologii au un rol major in descifrarea distributiei spatiale si temporale a stratelor de roci care intra in alcatuirea scoartei terestre. Utilizand informatii detaliate despre modul in care fosilele sunt distribuite in stratele succesive de roci, paleontologii au un rol deosebit de important in realizarea cu mare acuratete a hartilor geologice care sunt esentiale in cadrul lucrarilor de prospectiune si explorare pentru conturarea zacamintelor de hidrocarburi, apa si chiar minerale.

Curs 1. Paleontologia ca tiin


1.1. Momente reper in dezvoltarea paleontologiei ca tiin
1.2. Geologie i Paleontologie 1.3. Fosile i Evoluie 1.4. Paleontologia azi 1.5. Conservarea in stare fosil

C 1.1. Momente reper in dezvoltarea paleontologiei ca tiin


Oamenii primitivi utlizau fosilele ca piese ornamentale, ca podoabe sau piese funerare.

In antichitate cat si in evul mediu fosilele erau adesea interpretate ca obiecte mistice sau magice.

Xenophanes (576-480 IH) Herodotus (484-426 IH


Glossopetrae limbi de sarpe pietrificate produse de vis plastica

Secolele al16 lea si al 17-lea numeroase lucrari in care sunt desenate si descrise amanuntit fosilele, dar sunt interpretate ca ludus naturae sau ca animale preistorice care s-au pietrificat prin actiunea razelor solare.

Problema originii fosilelor fusese insa mult mai devreme rezolvata.

Leonardo da Vinci (1452-1519)

- a interpretat corect originea marina a fosilelor care se intalnesc in muntii Italiei;


-- a realizat primele schite de afloriment; --- a intuit principiul superpozitiei stratelor;

---- a observat ciclul natural major: ..eroziune, transport, sedimentare, inaltarea muntilor..

Nicolas Steno (Daneza:Niels Stensen; latinizat Nicolaus Stenonis) (1638 1686) a fost un pionier al anatomiei si geologiei.

Ilustratie din lucrarea lui Steno din 1667 in care compara dinti de rechini actuali cu glossopetrae.

Robert Hooke (1635-1703)

Micrographia (1665)

-a comparat cochilii de ammonoidee cu cele ale unor cephalopode actuale; - a emis si sustinut ipoteza extinctiilor in istoria vietii pe Terra;

A inventat microscopul compus cu sistem de iluminare in lumina reflectata.

- a observat pentru prima data celulele din tesutul cortical al plantelor; - a confirmat in fata Societatii Regale de Stiinte, descoperirea bacteriilor si protozoarelor, in 1678, de catre Leeuwenhoek;

- a inteles cu 250 de ani inaitea lui Darwin ca fosilele demonstreaza schimbarile pe


care le-au suferit organismele ce au trait de-a lungul timpului pe planeta si ca diverse specii au aparut, au evoluat si au devenit extincte.

John Ray (1628-1705) -Parintele istoriei naturale in Marea Britanie - a colectat numeroase plante, animale si roci din intreaga Europa; - a realizat primele experimente in domeniul embriologiei si fiziologiei plantelor; - a publicat lucrari despre sistematica plantelor, pasarilor, mamiferelor, pestilor si insectelor in cautarea unui sistem de clasificare naturala care sa reflecte Ordinea Divina a creatiei.. - intemeietor al doctrinei Natural theology - a inteles ca fosilele reprezenta vietuitoare din vremuri trecute.

Carl Linnaeus (1707-1778)

Naturalistul suedez Carl Linnaeus sau Carl von Linn sau Carolus Linnaeus este parintele taxonomiei. Sistemul sau de denumire, ordonare si clasificare a organismeor este utilizat si astazi.

Systema Naturae (1753)

- Principiul binomial de numire a speciilor: gen, specie

e.g. Canis domesticus LINN, 1753


- Adept al doctrinei Natural theology

TAXONOMIA se refera la studiul morfologiei si a relatiilor dintre organisme (greaca: taxis = aranjare, nomos= lege). SISTEMATICA este stiinta clasificarii organismelor care se bazeaza pe studiul integrat al taxonomiei si proceselor evolutive; realizeaza aranjarea
grupelor de organisme intr-un sistem ierarhic logic, in care legaturile dintre diferitele sale unitati trebuie sa fie cat se poate de clare si acestea sa poate fi luate in consideratie in perspectiva evolutiva.

CLASIFICAREA evidentiaza baza naturala a ordinii in Natura.


Principalele unitati
in taxonomia linneana: Regnum Phylum

SPECIA grupe de indivizi ce se aseamana intre ei, se pot incrucisa pentru a da nastere la urmasi fertili, au deci un accentuat grad de izolare reproductiva; - diferentele individuale sunt in esenta cele care dus prin selectie la evolutie.

Clasa
Ordin Familie Gen

Specie unitatea de baza in taxonomie

Jean-Baptiste Lamarck (1744-1829) -Lamarck - unul dintre cei mai importanti natutalisti francezi; a publicat in 1809 lucrarea Zoological Philosophy, fiind primul naturalist care e emis o teorie rezonabila asupra evolutiei organice; -Considera ca speciile se pot modifica in timp prin mostenirea caracterelor dobandite; -- Histoire naturelle des Animax sans vertebres, 1815, 1822 cea mai importanta contributie in sistematica si clasificarea nevertebratelor.

- considera evolutia ca un proces de crestere a complexitatii organismelor in tendita lor de a atinge perfectiunea;
-Nu credea in extictii considera ca speciile care au disparut s-au transformat de fapt in alte specii.

Georges Cuvier (1769-1832)

- a demonstrat ca elefantul african si cel indian sunt doua specii disticte, amable diferite de mamutii fosili din Europa si Siberia.

-A fondat ca stiinta paleontologia vertebratelor si anatomia comparata;


-- a demonstrat stiintific extinctiile unor forme de viata relicte; - a contribuit de asemenea cu o cantitate imensa de informatii stiintifice la zoologia si paleontologia nevertebratelor;

- a scris numeroase lucrari despre istoria stiintelor;

Louis Agassiz (1807-1873)

Unul dintre cei mai importanti naturalisti ai timpurilor si unul dintre parintii fondatori ai stiintelor moderne in America, Loius Agassiz, ramane totusi o enigma in istoria stiintelor.
Desi a fost un mare sistematician, paleontolog, un profesor renumit si un neobosit promotor al stiintei in America, el a fost de asemenea, pe parcursul intregii sale vieti, un oponent al teoriilor evolutioniste darwiniene.

In Romania bazele paleontologiei moderne au fost puse la sfarsitul secolului XIX: - la Iasi, 1860 Gregoriu Cobalcescu; - la Bucuresti, 1864 Gregoriu Stefanescu; - la Bucuresti, 1905 prima catedra de Paleontologie din Romania, prof. Sabba Stefanescu

C1.2. Geologie i Paleontologie


Timpul geologic
- In ultima parte a secolului al 18-lea era deja format opinia conform creia rocile sedimentare i fosilele pe care acestea le conin, documenteaza istoria Pmntului pentru lungi perioade de timp. George Buffon (1707-1788) pe baza datelor din Biblie el considera ca Adam a fost creat n urm cu 6.000 8.000 de ani i aprecia vrsta Pmntului ca fiind de cuprins ntre 75.000 i 3.000.000 ani.

- James Hutton (1726-1797) a realizat o serie de observaii geologice

si geomorfologice n Scoia observnd amplele procese ciclice de ridicare a munilor;

- Dup 1800 majoritatea geologilor i paleontologilor au acceptat c vrsta


Pmntului este o noiune vast i inimaginabil, desi era deosebit de greu de a gsi ci de estimare a acestei vrste.

- Descoperirea radioactivitatii naturale, in a doua parte a secolului al 19-lea, a fcut posibil descoperirea i dezvoltarea n secolul 20 a tehnicii de datare radiometric, bazat pe msurarea ratelor de dezintegrare radioactiv natural.

Fosilele ca indicatori de timp geologic (ca indicatori de vrste geologice) - William Smith (1769-1839) a publicat n 1815 prima hart geologic i prima coloan
stratigrafic a Angliei, prin cartarea secvenelor de roci pe care le-a recunoscut i lea corelat pe baza asociaiilor fosile (formate din anumite tipuri de corali i scoici).

- Intre anii 1820 si 1840 liniile generale ale unei scari stratigrafice internaionale erau deja trasate, iar erele si perioadele geologice primiser denumiri specifice.
- Mai trziu, subdiviziunile mult mai detaliate ale perioadelor au devenit posibile dup ce paleontologii au nceput s obin informaii din ce n ce mai detaliate prin studiul fosilelor. - Treptat s-a conturat foarte clar idea ca anumite grupe de fosile a cror distribuie a fost identificabil la scar global, reprezint adevrai markeri de timp.

Cele mai utile fosile pentru o datare ct mai precis a rocilor poarte numele de fosile index, fosile de zon, fosile marker sau fosile caracteristice.

Cele mai importante fosile index sunt reprezenate prin: graptolii, amonii, foraminifere, polen, conodonte i trilobii

C 1.3. Fosile i Evoluie


Fosilele ca indicatori ai evoluiei vieii pe Terra - Fosilele reprezint principalele surse de informaii cu privire la evoluia vieii pe Terra. Fr informaiile pe care fosilele ni le furnizeaz nu am fi avut nici o cunotin despre: - organisme extincte cum ar fi trilobiii i dinozaurii; - despre istoria dezvoltrii i a inter-relaiilor evolutive dintre florele i faunele actuale; - despre momentele n care s-au produs evenimente biologice eseniale: apariia vieii, dezvoltarea elementelor scheletice, a primelor cochilii, colonizarea uscatului, apariia primelor mamifere i a plantelor cu flori, dezvoltarea zborului, DAR nu am fi cunoscut nici episoadele de extictii majore.

A sugerat ca mecanismul evolutiei se realizeaza prin selectie naturala, fapt care implica urmatoarele premise: Indivizii care formeaza o populatie nu sunt identici (variabilitate); Variabilitatea poate fi mostenita; Limite impuse de mediu in succesul reproductiv al unei populatii; Selectia naturala: variabilitatea duce la rate de supravietuire diferite; cel mai bine adaptat la mediul sau de viata va supravietui; Variabialitatea intraspecifica va conduce in cele din urma la o noua specie pe masura modificarii frecventei de manifestare a caracterlor dobandite.

Charles Darwin (1809 1882)

C 1.4. Paleontologia azi

PAEOZOOLOGIE MICROPALEONTOLOGIE PALEOBOTANICA PALEOALGOLOGIE PALEOPALINOLOGIE TAXONOMIE CLADISTICA

PALEOICHNOLOGIE

TAPHOMONIE
PALEOECOLOGIE PALEOBIOSTATISTICA

PALEOBIOGEOGRAFIE
GEOBIOLOGIE

C 1.5. Conservarea in stare fosil


FOSILE (lat: fossilis - scos din pmnt) - desemneaz resturile provenite de la organisme (protoctiste, plante i animale) precum i urmele activitii vitale ale organismelor, conservate n rocile sedimentare n urma proceselor de fosilizare. FOSILIZAREA reprezint un ansamblu complex de procese biologice (biotice) i fizico-chimice (abiotice) care conduc la transformarea organismelor sau a activitilor biotice ale acestora n fosile sau urme fosile.

Se considera ca in stare fosila s-a pastrat numai o fractie extrem de redusa a istoriei organice a planetei: - specii actuale cunoscute: 1,5 x 106 - numarul estimativ de specii fosile cunoscute, incepand din Tomotian pana zi inclusiv: 982 x 106 - numarul estimativ de specii fosile cunoscute: 130.00 - care reprezinta peobabil 0.00013% din ceea ce a existat de fapt (Based on Raup & Stanley)

Cum sa devii fosila ????? - Trebuie sa fie ingropat rapid (pentru a fi protejat impotriva pradatorilor, descopunerii bacteriale, oxidarii).

- conservarea prilor dure (teste, cochilii, carapace, schelete, dini, etc.) prin: - mineralizare: recristalizare, piritizare, limonitizare, silicifiere; - mulaje interne, externe sau composite (sculptate);

-ncrustarea: se produce n prejma izvoarelor bicarbonatate -- mumificarea conservarea tesuturilor moi prin deshidratare rapida (zone aride); - incarbonizarea: proces de fosilizare specific plantelor, mai rar animalelor (graptolii);

Sphaenodiscus lenticularis (Cretacic superior)

- mineralizare: recristalizare, piritizare, limonitizare, silicifiere;

- mulaje interne, externe sau composite (sculptate);

- impresiuni ale prilor moi: frunze, meduze, viermi, peti, insecte, etc. care pot fi gsite n calcare litografice, gresii fine, silturi, argile;

- impresiuni ale prilor moi: frunze, meduze, viermi, peti, insecte, etc. care pot fi gsite n calcare litografice, gresii fine, silturi, argile;

- conservarea n stare iniial: se produce n substane care ofer condiii foarte bune ce conservare: chihlimbar, ozocherit, ghea, etc.

-mumificarea conservarea tesuturilor moi prin deshidratare rapida (zone aride);

Fosile vii sau Fosile relicte

Situri posibile pentru conservarea exceptionala in stare fosila

Cast of the Berlin specimen of Archaeopteryx lithographica, from the collections of UCMP. Original at Humboldt University, Berlin.