,.

,
, i
I
)
i
,'(
"MISIUNEA MISIOLOGIEI" .CATEVA CONSIDERATIl ACTUALE
PRIVIND MISIOLOGIA ORTODOxA
,-S-'

In anul 1929, profesorul Vasile Ispir (1886-1947) de la Facultea de Teologie din Bucure$ti
erata Gii "Misiunea este' religioase biserica. 0 biserica rara activitate misionara
:esteQ biserica inactiva, ca sa hl.! spun mai mult ( ...) A$a fiind, studiul indrumarilor misionare este
, .
,foarte important, iar misionara devine 0 hotanltoare mai cu seama pentru aceia care
vor fi viitori preoti gi care: prin insai definitia preotieisunt chemati sa fie misionari". In viziunea
,
lui, scopul.misiunii crqtine llU putea fi a1tuL decat evanghelizarea luthii' i cladirea Bisericii lui
Hristos . .8tudiul l11isiunii indemna, prin urmare, la "convertirea rtecre$tinilor $i necredincioilor $i
aducerea la adevaraia credinta a eretiCilor, sectan1ilor i schismaticilor, precum $i lupta contra
telelor sbciale".
Aceste reflectii, enul11atc cn aproape 80 de ani in urma, pot constitui un punct de plecare
pentru a ne interoga despre specificul misiunii i al misiologiei ortodoxe 111 contextul realitatilor
secoluJui al XXI-lea. Prezentare de fata llU lipropune sa pr;ezinte doar direc1ii abordari
teoretice care au ilicut parte din discursul traditional al Bisericii Ortodoxe, ci mai degraba sa lanseze
,
teme de clcl.hatcre perspective posibile pentru 0 misiune care sa raspunda provodirilor lansate de
societ8tca contcmporana in profunda transformare. De aceea, am optat pentru un eseu cu caracter
programatic in care sa includem 0 pledoarie pentru 0 misiologie ortodoxa contextualizata, eliberata
de perspectiva Ingusta a apologeticii pro domo sau de limitarile pe care Ie imP1!ne abordarea
exclusiv teoretica a unor 110tiuni. Numai timlnd cont de realitatile perioadeipost-moderniste in care
traim, valorizand provocarile ei $i incercand sa gasim solulii, yom putea elabora jaloane misionar
pastorale concrete viabile care sa fie germenii unei strategii misionare ortodoxe de anvergura $i
perspectiva. BisericaOrtodoxa Romana trebuie sa se raporteze pozitiv fata ideologia european a
actualll, in maniera in care s-au raportat Parintii Bisericii fata de civilizatia Imperiului Roman din
vremea lor. Nu diabolizarea inchiderea in proprii1e grani1e este solutia in duh cre$tin ortodox, ci '
gasirea unor punti de dialog $i contextualizarea misiunii noastre.
Necesitatea de a avea un program misionar coerent,ghidat de structurile abilitateale
Bisericii Ortodoxe Romane I'ntr-un cadru institutionalizat, este cu atat mai stringenta cu cat In
Europa Unita toti vom fi minoritari i ca natiuni $i ca religii. Este 0 provocare enonna pentru
Biserica Ortodoxa Romana; care nu va mai fi 0 Biserica majoritara bine instalaUi in spatiul public,
ci va trebui sa pozitia mariurisind adevarul $i dovedind ca este "sarea pamantului $i
lumina lumii".
1
Page 1 of 417
* * *
1. BISERICA ORTODOXA SOCIETATII CONTEMPORANE
Incepand Cll anii 1990, notiunea de globalizare a inceput sa fie folosWi pentru a descrie un
proces complex, socio-economic cultural, ale carui principale caracteristici sunt difuziunea
globala a institutiilor practicilor democratice, popularizarea raspandirea unor modele
economice, financiare tehnologice slabirea suveranitatii statului national. Pe de 0 parte,
globalizarea universalizeaza, implicand ideea de unificare a societatilor umane prin aceasta se
ajunge la relativizarea identitatilor nationale. sau comunitare, cele prin care un popor sau 0
comunitate anume existenta sa. Astfel, exista pericolul omogenizarii, a crearii unei
culturi globale cum este consumismul care devine masura tuturor lucrurilor intr-o societate golita de
sens. Pe de alta parte, globalizarea particularizeaza, favorizand individualismul pluralismul.
care se exprima at at printr-o multitudine de credinte denominatiuni, dar printr-o 0 pluralitate a

posibiliHltilor de angajament religios in lume. La Adunarea Consiliului Mondial al Bisericilor de la
Harare (1998) globalizarea, in aceasta ipostazaambivalenta, care universalizeaza particularizeaza
in timp, a fost recunoscuta ca ,,0 realitate ineluctabilK a vietii", 0 provocare pentru a gasi noi
dii de implicare a Bisericii 'in societate.
Globalizarea a Iacut obiectul a numeroase cercetari, atat sociologice, dit teologice, ar fi
superiluu sa reluam concluziile acestora. Ne rezumam, in contextul eseului de fata, sa amintim
faptul ea unul din tnultiplele aspecte ale globalizarii este accentul pus pe respectul pentru drepturile
omului, de unde importanta acordata dreptului la libera exprimare religioasa libertatea unei
persoane schimba religia. Aceasta realitate ridica problema dreptului legitim al minoritatilor
religioase de nlspandi punctele de vedere prin aceasta se ajunge la tensiuni Intre aceste
minoritati 0 majoritate stabilita care va denunta prozelitismul lor va incerca sa-l limiteze.
Astfel, pluralismul este 0 provocare imensa nu se rezuma numai la adoptarea unei atitudini
tolerante, ci la 0 ineercare activa de a-lintelege pe celalalt. Toleranta se de pe pozitii de
putere, dar nu este capabWi sa creeze un climat de intelegere incredere fata de eelalalt. Nu
putem ignora faptul ca de multe ori diviziunile dintre au contribuit la discriminare, ura
rasiala etnica, ca s-a abuzat de credinta pentm a-I demoniza pe Un efort pentru
intelegerea-pluralismului religios nu inseamna nici relativism, nici renuntarea la fata de
propria credinta, ci un pas necesar pentru ancorarea in realitatile contemporane.
Globalizarea reprezinta 0 mare provo care pentru identitatea noastra ca
romani deoarece conduce la 0 reductie antropologica, in care fiintele umane sunt vazute ca indivizi
2
Page 2 of 417
Page 3 of 417
nu ca persoane 'in nu .cooperative, consumiste materialiste nu
cu vocalie eshatologica. Aceste realitati dinamice trebuie sa determine 0 noua
abordare teologica a unui context complex in continua schimbare, astfel inca.t Biserica Ortodoxa
sa continue "a se face tuturor toate", ca in orice chip sa mantuiasca macar pe unii (I Corinteni IX,
22), adica sa aiba 0 perspectiva responsabila pragmatica. Ortodoxia nu trebuie doar aparata, ci
mai ales marturisiHi. Ori marturisirea se face credinta prin intermediul unui mesaj
adaptat la contextul post-modern, in ceea ce limbajul, metodele de abordare sau conlinutul
al acestui mesaj.
Consideram ca Biserica nu devine misionara doar pnn proclamarea universala a
Evangheliei, ci prin universalitatea Evangheliei pe care ea 0 proclama. Misiologul David Bosh, in
introducerea cunoscutei sale lucrari despre dinamica misiunii (Dynamique de fa mission
chretienne, Karthala, 1995) arata ca trebuie sa se distinga intre misiune misiunt. Misiunea se
refera la revel alia dragostea lui Dumnezeu pentru lume (missio Dei), iar misiunile sunt forme
particulare de participare la aCeasta missio Dei.
* * *
2. M()TIVATIA MISIONARA MISIOLOGIA
Apare legitima intrebarea: de ce nu avem 0 misiune ortodoxa infloritoare in momentul de
fata? In opinia noastra, nu exista interes pentru promovarea unei motivafii misionare autentice de
aici pornqte toata problematica actuaia a misiunii ortodoxe. Este absolut necesar ca facultatiIe de
teologie saforn1eze misionari, intretinand dezvoltanp acea "chemare" a tinerilor, care i-a racut sa
cu entuziasm studiul teologiei. Din aceasta cauza, locul importanla Misiologiei sau a
Indrumarilor Misionare in planm de invalamant din cadrul Facultatilor de Teologie Ortodoxe
trebuie reconsiderate, iar structura, temele modul de prezentare ale acesteia trebuie ajustate in
functie de obiectivele necesitalile actuale ale Bisericii Ortodoxe. Pastoratia 0 fae, e adevarat, doar
clericii, lfisa la misiune sunt chemate toate madularele Bisericii. Misiologia a fost eliminata din
programele de studiu unor specializari, Biserica noastra are nevoie acum mai mult ca orictind
de rrtisionari laici pregatiti de chemarea lor.
a) Motivatie spirituala. 0 adevarata intelegere a misiunii inseamna
bazelor sale transpunerea lor In practica. In primul rand, misiunea nu poate fi despartita
de teologia trinitarii. Hristos i-a trimis in lume pe apostoli dar la randul Lui a fost trimis de Tatal
prin Duhul Sfiint (loan, XX, 21-31) pentru a descoperi oamenilor comuniunea care exista in Sfanta
Treime. Astfel, misiunea Bisericii are fundamentul in Tatal, lucrarea in Fiul plinirea In Duhul
3
Page 4 of 417
Page 5 of 417
Stant. La aceasta premisa divina, se adau@ cea umana, pnn smergle, con1ucrarea omului eu
lucrarea supranaturala a lui Dummnezeu. In a1 doilea rand,misiunea trebuie sa fie centrata pe
pers,oana Mlintuitorului lisus Hristos. Ca persoana divino-umana, El este sursa creativa
generativa a dialogului oamenilor cu Dumnezeu a dialogului oamenilor intre ei.
In misiunea are 0 dimensiune pnevmatologica, sacramentala $i soborniceasca.
Misiunea este 0 parte a naturii Bisericii. Cuvantul grecesc "biserica", ecclesia are tocmai acest sens
de adunare a poporului lui Dumnezeu, ca un semn 0 manifestare a Imparatiei. Venirea innoirea
;
Duhului Smnt este un dar permanent care vivifica Biserica, este 0 realitate vizibila 'in Sfanta
Liturghie, In Sfintele Taine, cLlltLll rugaciunea Bisericii.
Ceea Ce se uita de multe od este faptul ca misiunea are mai ales 0 valoa.r:asoteriologica
eshatolog;ca. Nu suntem autentici, madu1are vii ale Bisericii nu ne mtintuim
daca nu acordam atentia cuvenita activita:tii misionare 1a care suntem.chemati. Toti cei botezati au 0
chemare din partea Mantuitorului Hristos. Apostolii au fost oameni simplii insa fiecare a devenit un
misionar, un trimis 0 lumina stralucitoare pentru ceilalti. Tot la feI din primele veacuri.
Evident". acest lucru nu ne obliga sa aducem neaparat un convertit ca unele religioase care
interp!:'eteaza aceasta chemare in termeni procentuaii.
b) Motivatie materiali'i.
Motivatia spirituaia nu este suficienta pentru a avea buni misionari, mai ales in contextul
lumiide azi. De multe ori nejenam sa d\ aspectul material este foarte important,mai
aleslntr... o societate in care se pune accent pe materialism consumism. Biserica ar
trebui sa reconsidere aceasta problema, deoarece nu putem sa absolutizam remarca Sfantul Apostol
Pavel ca "Preotul sa traiasca de la altar sau din Evanghelie" (I Corinteni IX, 13-14 Evrei XIII, 1 0)
rara alta sustinere din partea Bisericii Ortodoxe Romane in ansamblu. Fondul Misionar Central abia
daca poate sustine ajutorarea catorva din strainatate sau tiparirea literaturii
religioase In Hmba romana pentru romanii de peste hotare. Bisericile Ortodoxe surori, Greaca
Rusa, preeum Patriarhia Ecumenica au gasit solutii viabile pentru sustinerea misiunilor lor, prin
fundatii organizatii misionare eficiente. Biserica Ortodoxa Romana a avut in perioada interbelica
fundatii misionare eu impact in societate, reactivate dupa 1989, ca: Asociatia Femeilor Ortodoxe,
Fundatia Madona Dudu, Fundatia Gojdu etc .. cu un pattimoniu apreciabil, dar care azi sunt quasi
inexistente in activitatea misionara. Ar trebui ca, odata cu intrarea in Comunitatea Europeana, toate
Bisericile Ortodoxe sa faca front comun pentru 0 misiune unitara in spatiul european. Din pacate,
relatiile se mentin la nivelul declaratiilor sau al vizitelor ocazionaie
1
iar eternele problerne
ale diasporei, dipticelor etc. mentin un climat de neincredere 0 colaborare minimala .
4
Page 6 of 417
Page 7 of 417
3. MISIOLOGIA CA DISCIPLINA TEOLOGICA
A) Principii care trcbuie sa ghidczc misiologia (parte gcnerala, teoretica)
Anumite principii care ghideaza in general invatamantul teologic ar trebui reconsiderate
pentru a se ajunge la 0 misiune ancorata in realitatile contemporane nu rupta de acestea. Ne yom
limita numai la trei observatii, considerate absolut necesare pentru a promo va 0 misiune ortodoxa
autentidi.
a) Neeesitatca unci noi relatii eu modernismul. Studiul misiologiei, cum se reflecta in
manualele elaberate pana acum, arata ea ne situam pe pozitii defensive in ceea ce misiunea
misiologia, di invatam sa ne aplham mai putin sa marturisim, oa suntem orientati mai mult spre
treeut, in loc sa ne eoneentram pe provoearile prezentului pe perspectivele viitorului. De fapt,
multe dintre diseiplinele eare se predau la Faeultatea de Teologie azi sunt orientate mai mult spre
treeut, tara sa aiba 0 perspeetiva creativa construetiva pentru eontemporaneitate eu atat mai
put in pentru viitor. Considedim pertinenta remarca Preotului Prof. Dr. Nicolae Achimescu, care, in
partea finala a lucrarii sale Noile religioase, spunea: "Din nefericire, de prea muLte ori
teologii contemporani exploreaza in mod exagerat trecutul in detrimentul scrutarii viitorului. Pentru
ei problema arianismului, macedonismului, sofianismului, sunt cu mult mai importante decat marile
provodiri actuale perspectiveIe acestora, acele probleme au fost solutionate prompt la
vremea respeetiva de ditre sinoadele ecumenice sau alte instante ale Bisericii".
Intr-adevar, pare simptomatiCa pentru strategia misionara a Bisericii Ortodoxe un anume
paseism care impiedica 0 reflectie adecvaHi la noile provodiri pastorale pe care complexitatea
vremurilor prezente 0 impune cu necesitate. Misiologia trebuie sa intrevada perspective de
dezvoltare a Bisericii, sa se manifeste de 0 maniera intensiva conducand omul la "starea
barbatului extensiva prin "propova.duirea evangheliei la toata. raptura".
Confruntare cu modernitatea nu este lipsita de riscuri. Soeiologul Peter Berger in faimoasa
teorie a secularizarii, arata di intalnirea traditiei eu modemitatea va obliga Biseriea sa adopte fie
"ealea liberal a", radind compromisuri eu modernitatea, fie"ealea sectara", adidi ramanand inehisa
fata de orice stimulent exterior. Consideram ea Ortodoxia are 0 alta perspectiva care vine din
traditia bogatul ei tezaur spiritual, pentru a nu se situa la nici una din aceste aceste extreme.
-
Viitorii misionari, preoti sau laici, sa invete ea izolationismul sau retragerea din viata publica
inseamna. 0 tradare a misiunii Bisericii Ortodoxe, care are chemarea sa lumea in
ansamblul ei, aeccptand cil in ereatia lui Dumnezeu binele raul actioneaza simultan se
5
Page 8 of 417
.,"' ..
.. ....
Page 9 of 417
manifesta . in toate procesele nfalitatile sociale. PreotuI, misionarul ortodox, nu trebuie sa
priveasca lumea cu teama, ostilitate sau indiferenta, ci sa faca ltoA-nata., adica sa apere interesele
comunitatii din care face parte fara a se angaja partinitor in lupta politica.
Pe de alta parte, invatarnantul teo logic nu trebuie sa incurajeze excesiv nid "calea liberala"
doar pentru a se integra prindpiilor democratiei ecumenismului, deoarece prinaceasta se ajunge
la 0 relativizare a continutului credintei, la un compromis cu modemitatea paila la pUilctul de a
se confunda cu ea sau chiar a se dilua in ea. Prin acesta se pierde identitatea no astra de
mantuirea in ultitna instanta.
Consideram ca din aceasta dilema in timp elementul care va da focta
marturiei iloastre Intr-o lume atat de complexa este redeseoperirea afirmatea adevaratei
identitll(i eshatologice a Biseticii Ortodoxe. Este necesar ca in facuWitile de teologie sa se
accentueze mai mult dimensiunea eshatologica a Bisericii. Se foarte put in despre relatia
dintre identitatea eshatologica a Bisericii Ortodoxe misiunea ei istorica in lume. Ori, misiunea
Bisericii flU trebuie sa fie decat 0 lupta de a marturisi de a aplica viziunea eshatologica a Bisericii
la istorice la lume ill ansamblul ei. Pentru aceasta, ar trebui sa se vorbeasca mai mult
despretealitatea Imparatiei care prezenta inca de pe acum "pe dit ne este noua posibil a vedea"
nu doar 0 realitate viitoare far!i: rezonanta pentru viata contemporana. In acest fel, nu se
mai ponte verbi nki de 0 acornodare cu modemisrnul, ca Ortodoxa sa devina 0 alta
institutic a acestei lumi, atata vreme citt identitatea ei se nu in raport cu statuI, sau cu
soc.ietatea in mijlocul careia actioneaza, ci in raport cu Irnpaditia lui Dumnezeu, in raport cu 0
plinatate care exista aCUrh-in masura ill care noi putem sa 0 va ajunge in viitor
descoperiHi Intru slava
b) I)reeizarea identitatii in raport eu pluralismul religios. 0 alta limita a
rnisiologiei, cum se reflecta in rnanualele care au fost elaborate de-a lungul timpului, se refera la
faptul ca acestea se rezuma fie la 0 simpla prezentare a religioase a fenomenului
ecumenic, fie la 0 apologie arida a ortodoxiei de diabolizarea sectelor sal[ noilor
religioase.,Biserica nu va putea indeplineasca menirea in aceasta lume daca se va limita doar
sa declate triumfalist deline adevarata credinta se Inchida in propria Este
nevoie de un accent mai mare pe 0 perspectiva trinitara asupra lumii. Misiunea trebuie inteleasa ca
expresia dragostei lui Dumnezeu pentru toti oamenii. Astfel, lumea ca spatiu al creatiei, al
revclatiei, al iubirii Dumnezeu, nu trebuie inteles ca un spatiu Inchis.
Din pacate, identitatea unei persoane sau a unei comunitliti este definita prin frontiere,
culturale, nationale sau religioase. Este 0 identitate care se in opozitie cu altceva prin
acest mod de gandire se ajunge foarte la exclusivism, la tensiuni chiar la vio1enta.
6
Page 10 of 417
Page 11 of 417
este redus astfel, de unele curente, la 0 ide.ologie printre multe altele. Pozitia nostra nu
trebuie sa fie aceea de gardieni ai unui sistem inchis, tnSa nu trebuie sa eadem nici in cealalta
extrema, de aceeptare a pluralitatii grosso modo, optiune oare duee la relativism. Trebuie sa-i
integram altii in aeeasta perspeetiva a noastra, dialogaHi prin excelenta, care ne
deseopera pe unul altuia. Sfintii Parinti au reu$it aeeasta osmoza terminologiea in Bizant definind
teologic persoana ea realitate dialogala.
Cand suntem eonfruntati eu notiuni radical difetite de ale noastre eu perspective complexe
eiudate, intrebarea noastra nu trebuie sa. fie cum 'ii eonvingem de eroare sau cum sa
eompetitia de idei ci intrebarea no astra trebuie sa fie ee ered ee vad ei eu adevarat? $i mai
departe, se poate oare ea eeea ee vad ei sa fie 0 parte a lumii pe care 0 vad eu? Sunt doua aeordari
ale dialogului inter-religios care nu sunt eele mai fericite : de a pretinde ca posezi adevarul exclusiv
altH sunt eretici, tara nimic bun sau eonstruetiv alta sa iti pierzi increderea in propria credinta
sa spui ca fiecare religie este la fel de buna ca cealalta. Trebuie respinse eforturile agresive de
a-I converti pe cei de alte eredinte, deoarece nu suritem chemati sa competitii eu
argumentc il1 favoarea produsului pe care 11 oferim ca 'intr-o piata religioasa. Oricat ar parea de
staniu trebuie sa ea exista la anumite grupuri religioase elemente pozitive chiar
nobile in maniera in care construiesc mesajul 11 prezinta lumii. Ei sunt frati ai care ne
interp.e1eaza nu Depinde de noi daca avem ce sa oferim sa "acel
eeva" aceasta nu doar la nivel ideatic. Misiunea inseamna lumea de dincolo de limite Ie
Bisericii institutionalizate, lumea pe care Dumnezeu 0 care are voeatia de a deveni parte a
Biserieii.
Putem evita aceasta extrema a exclusivismului daea suntem de adevarata
noastra identitate de cre,stini ortodoqi. ortodoqi se identifica in primul rand prin faptul ca
poarta numele lui Hristos, ca Iocuiesc Intr-o lume in care Imparatqte Hristos ca traiesc in
comuniune cu Hristos. Din aeeasta perspectiva, lumea nu mai apare ca un spatiu marcat de frontiere
care sa Ie ingrMeasca aItora accesul, ci ca un spatiu deschis. Marturisirea adevaratei credinte nu se
poate tace Tara identitatii noastre Tara marturisirea acestei identitati 'in viata
cuvant.Pr. Prof. Dr. loan Bria a accentut de multe ori faptul ca provocarea misionara nu se afla
numai in afara Bisericii Ortodoxe, In modalitatile de prozelitism ale diverselor grupuri religioase. ci
Inatmtrul acesteia, prin nivelul scazut de angajament al membrilor ei.
Misiunea din perspectiva ortodoxa este centrata pe participarea liturgica pentru
ca de acolo trage seva se cu alte forme de actiune ea: predicarea,
publicatiile, educatia religioasa, de tineret, activitatea sociala, relnnoirea vietii monahale.
in Liturghie noi traim 0 Parusie continua, experiem prezenta reala a lui Hristos, intnlm in timpul
7
Page 12 of 417
Page 13 of 417
-Imparatiei. Incepand de la Cincizecime pana la Parusie, Hristos cel inviat este prezent prin Duhul
-
Sfant in viata liturgica, in euvant in Sfintele Taine. De aceea, Liturghia nu trebuie sa fie limitata
la celebrarea in Biserica, ci trebuie sa fie continuata 'in viata eredinciosului. Este ceea ee a fost
denumit "Liturghie dupa Liturghie". Din perspectiva ortodoxa, eficacitatea marturiei
depinde de autenticitateacomuniunii in Biserica. Capacitatea de a arata lumii lumina
Imparatiei este proportionala cu gradul in care ei prim esc aceasta lumina in misterul euharistic.
Numai ca, pentm a putea primi lumina pace, trebuie ca vasul sa fie pregatit prin straduinta
fiecaruia. Numai astfel misiunea Bisericii devine 0 expresie a iubirii intra-trinitare iar credinciosul
ortodox are ce sa semenului sau se raporteaza coreet la acesta.
B) Redimensionarea rolului M.isiologiei in cadrul Facultatilor de Teologie
(parte speciaUi)
Alaturi de aceste principii care trebuie sa ghideze misiologia ca disciplina. este nevoie de
o justa intelegere a rolului misiologiei in cadrul facultatilor de teologie, a raportului ei eu celelalte
.teologice a continutul ei. 0 buna parte din ineficienta .rrllsTunii ortodoxe contemporane
se datoreaza statutului ambiguu al misiologiei, privita dind ca disciplina de sine statatoare, cand
ca apendice al teologiei sistematice sau practice, eand doar ca spirit, ca orientare care trebuie sa fie
impregnata intregii tcologii ortodoxe.
Misiologia are 0 dubla sarcina, una in raport eu teologia, iar cealalUi cu practica misionara.
In legatura.cu prima, misiologia este chemata sa exerseze 0 functie critica in cadrul disciplinelor
teologiee, ,incitand in permanenta teologia sa fie teologia viatorum. Astfel misiologia trebuie sa se
opuna oridirei tendinte de: auto-satisfactie, conservatorism, de fragmentare a umanitatii in blocuri
regionale sau ideologice etc. Ea trebuie sa insoteasca celelalte discipline teologice, sa Ie interogheze
la randul ei sa se lase intemgata de aces tea. De exemplu, teolgia sistematica dialogheaza in mod
traditional eu filosofia, dar acorda foarte putina atentie sociale.
In ceea ce a doua sarcina, trebuie sa intelegem ca misiunea este 0 realitate inter
subiectiv/i'i ca ,trebuie sa existe 0 relatie stransa intre misiologi, tnisionari persoanele printre care
ei lucreaziL Teologia practiea este lipsita de dimensiunea misionara se ocupa doar cu predicarea,
cateheza, liturghia, pastoratia sau diaconia, to ate acestea privite ca scop in sine nu in relatie cu
misiunea. Astfel, avem mare nevoie in primul rand de un program misiologic pentru teologie,
apoi de un pmgram misiologic pentru misiune, pentm ca teologia nu are alta ratiune de a exista
decat aeeea de a acompania missio Dei.
Misiologia nu trebuie sa raman a 0 disciplina care ofera numai repere teoretice, ci
gaseasca 0 aplicabilitate eficienta in practica. De multe ori, misiologii trebuie sa accepte ca
8
Page 14 of 417
,
',,;
Page 15 of 417
.problemele misionare cu adevarat stringente se discuta mai degraba 1n afara decat in interiorul
facuWitilor de teologie. Misiologia cum este predata astazi ca disciplina este mai degraba 0
refleqie asupra mesajului a proclamarii sale, echipandu-i pe viitarii misiomiri cu concepte
noutiuniteoretice care gasesc foarte putin sau deloc acoperire in realitatea pe care 0
intalnesc "pe teren". $i atunci, care ar fi solutia pentru a umple golul intre teorie practica, sau cu
alte cuvinte cum se poate reaIiza contextualizarea misiologiei?
In opinia noastra, este necesar ca la nivelul fiecarei facultati de teologie sa se infiinteze un
Departament misionar-pastoral, care sa cuprinda, pe langa studiul Misiologiei, cursuri de Noi
. Medicina pastoral-misionarit (multi dintre preoti nu sa distinga intre
fenomene spirituale boli mentale), Sociologia Religiilor, Comunicare media. La
acestea se vor putea adauga alte discipline, in functie de specificul zonei in care se va
misiunea (de exemplu daca aceasta va presupune limbii civilizatiei unui popor etc.).
Ele vor deveni in timp centre de excelenta care sa canalizeze sa coordoneze initiative pa.storal
misionare diferite: mass-media, misiune sociala, catehetica, activitate misionara extema, misiunea
fata -de cei, cu dizabilitati. (Regretatul Diac. Prof. Dr. Petre I. David a fost un pionier in acest
domeniup.romovand activitatea Pro Lect. Dr. Constantin Onu care a elaborat un limbaj liturgic
mimico-gestual pentru surdo-muti. EI a avut un nevazator doctorand care din pacate nu a mai
tinalizat studiile din cauza decesului Parintelui David).
Un al doilea aspect de care trebuiesa se tina seama este ca Biserica Ortodoxa Romana are
mare nev'oie de misionari laiGi, nu doar exclusiv de preoti. Este nevoie de recuperarea
implicarii laicatului 111 misiunea ortodoxa, ca celalalt brat lucrator al Bisericii, Trup al Miintuitorului
Hristos. Din pacate azi acest "brat" nu prea este [olosit este insuftcient valorificat, prin urmare
s-a slabanogit. Mireanul nu mai are con!?tiinta chemarii sale misionare. Faptul ca nu se promoveaza
indeajuns vocaliile misionare autentice ale laicatului constituie un mare neajuns in contextul In
care majoritatea absolventilor de teologie nu devin preoti, iar campullor de misiune se vede redus
doar la perspectivade a preda religia 111 ori de a ocupa posturi de asistenii sociali. Din punctul
nostru de, vedere, nu este 0 solulie viabila sa avem exagerat de multi preoti care nu mai au un
impact misionar eficient mai ales in anumite segmente soeiale, cu atat mai mult eu cat, uneori, la
aceasta se adauga 0 slaba pregatire teologica 0 vietuire ortodoxa ce lasa de dorit. in
scurt timp statutul social al preotului se va deprecia, iar semnalele actuale sunt mai mult decat
ingrijoratoare. Calitatea trebuie sa primeze, nu cantitatca. Revigorarea misiunii laicatului sub to ate
aspectele, care sa aiba drepturi responsabilitati, va fi unul din atuurile care vor garanta succesul
misiunii Bisericii Oliodoxe In noua realitatea europeana.
9
Page 16 of 417
Page 17 of 417
Nu toli suntem chemali la tip de misiune. Fiecare are lucarea lui in Biseriea
nu trebuie lnsa l:ngradita, obstructionata sau In acest considerarn
necesar sa ne refcrim $i la poteritialul misionar al monahilor, foarte putin sau deloc pus 'in valoare 'in
misiologia ortodoxa contemporana, dar care demonstrat forta in veacurile de aur ale
Monahii trebuie sa-$i fad simtita prezenta in societate ca expresie fireasca a lucrarii
nevointei lor monastice. Fiecare manastire, cu specificul potentialul ei uman sau material pe
care ilare, trebuie sa se impJice in misiune: unele cu actiuni filantropice, altele eu 0 vocatie
eultural-educationala deosebita, altele cu vocatie misionara etc .. Din pacate, datorita lipsei de
comunicare $i viziune, se mentine un cIimat de animozitate $i suspiciune intre mediul teologic
academic $i 0 parte a cinului monahal fapt care aduce deservicii importante misiunii ortodoxe.
C) Structuri de punere in aplicare (parte practical
In gele de mai sus, am enuntat diteva repere, cateva jaloane dupa care, in opinia noastra, ar
trebuie sa se ghideze misiunea $i misiologia ortodoxa, pentru ca mesajul Evangheliei sa-$i poata
pastra intl:eaga f0l1a $i bogatie intr-un context complex $i in continua schimbare. Ramane sa araUlm
ca este absolut necesar sa se creeze anumite structuri care sa asigure 0 coordonare coerenta a
intregii activitati misionare $i prin intermediul carora misiologia sa nu mai ramana doar 0 disciplina
teoretica, ci 0 aplicabilitate practica concreta. Aceste structuri trebuie sa asigure
legatura, informarca $i permanenta colaborare intre cei responsabili cu formarea viitorilor misionari
, (ierarhi, teOlogi, dascali de teologie), misionarii in$i$i (clerici sau laici) $i cei caroraei se,adreseaza,
subiectii mesajului lor. Absolventii de teologie ar putea fi astfel familiarizati cu activitatea lor
viitoare i pe care acesta Ie implica. PosibiliHitile lor de optiune s-ar diversifica,
Biserica reactivand acele slujiri biserice$ti din perioada patristica $i care sunt necesare astiizi.
Exista Ia l11area majoritate a eparhiilor structuri ce incearca sa promoveze misiunea sub
diferite aspecte, 1nSa lipse$te coordonarea tuturor structurilor $i conlucrarea lor. Ele lucreaza
independent $i cu 0 cflcienta redusa iar personalul nu este de cele mai multe ori experimentat.
Am aniintit de necesitatea infiintarii cate unui Departament pastoral-misionar in cadrul
facultatilor de teologie. Toate aceste departamente trebuie sa se afle sub conducerea unui Institut
Misionar Pastoral Central In cadrul Patriarhiei, care poate gandi 0 strategie misionar pastoral a pe
termen mediu $i lung. Avem trustul de presa Basilica $i aIte edituri specializate care aduc contributii
Insemnate misiunii prin publicatiile editate $i emisiunile realizate, dar activitatea misionara actuala
nu trebuie sa se reduca doar la a publica sau informa. De asemenea, la Ia$i s-a infiintat Institutul
Cultural Misionar Trinitas cu 0 activitate remarcabila pe diferite paliere ale misiunii. alte centre
misionare create la Craiova, Cluj Napoca, Alba Julia, Targovi$te, Incel;lrca sa anime activitatea
10
Page 18 of 417
Page 19 of 417
misionara a-eparhiilor respective. De asemenea, este nevoie de un ObservJltor al Religiilor in
Rontanhi, cu sediulla al carui rol sa consiste in monitorizarea, analizarea interpretarea
datelor de pe teren in legatura cu impactul mesajului pe care Biserica 'it are azi in societate, cu
activitatea noHor mi$cari religioase etc .. El trebuie sa aibil. un caracter universitar 0 perspectiva
critica constructiva. Din colaborarea stnlnsa intre aceste doua structuri, ar rezulta 0 adaptare a
mesajului Bisericii a modalitatilor de propovaduire la contextullumii de azi. Ambele trebuie sa
dispuna de 0 inzestrare adecvata (biblioteca, sala de conferinte, facilitati IT, mijloace de deplasare
in teritoriu etc.) $i sa fie incadrate cu universitari, teologi laici, cu specializari diferite
pentru a se putea realiza 0 abordare interdisciplinara a fenomenelor monitorizate. Alaturi de
Departamentul de media, s-ar crea 0 a Bisericii fata de societatea civila stat.
be asemenea, consideram ca este )1ecesar ca la nivelul fiecarei eparhii sa se lnfiinteze
centre misionar-pastorale, care sa se afle in stransa legatura cu Facultatile de Teologie cu
Institutul Misionar-Pastoral Central. Ele vor implementa In teritoriu proiectele misionar-pastorale
Ie VOl' adapta in funqie de particularitatile locale. De asemenea vor oferi date spre analiza
$i Institutului Misionar Central. 0 sarcina importanta a acestora esre-de aidentifica
anumite parohii pilot rurale $i urbane (dar spitale, penitenciare, armata), centre autentice de viata
liturgica $i spirituala ortodoxa, uncle studentii in teologie sa poata face practica misionar-pastorala
In perioada vacantelor. In curricula facultatilor umaniste se afla un modul obligatoriu, intitulat
"Practioa de specalitate", care da studentilor posibilitatea sa se familiarizeze cu munca intr-un
domeniuspecific muzeu, instututie de asistenta sociala etc). Tot astfel, studentiI,teologi ar
putea realiUitile concrete ale misiunii Bisericii Ortodoxe $i in timp ar putea Invata
din experienta unor preoti cu vocatie, care au sa revigoreze mentina vie comunitatea
parohiala.
* * *
Ne-an1 propus la Inceputul acestui demers sa evaluam $i metodele de promovare a
mesajului autentic al Evangheliei i11tr-o societate marcata de profunde transformari sa schitarn un
posibil program de actiune. Am pledat pentru 0 redimensionare a scopului $i a continutului misiunii
misiologiei ca sa raspunda provocarilor actuale, pre cum pentru crearea unor structuri
institutionale adecvate prin care misiunea sa fie promovaUi In cele mai bune conditii. Toate acestea
devin posibile doar cu sprijinul binecuvantarea ierarhilor care 1;e dovedesc la
initiative de acest gen in ultima instanta in contextul unei viziuni de perspective. a Bisericii
Ortodoxe asupra viitorului misiunii sale.
unui program misionar se realizeaza numai prin colaborarea tuturor madularelor
11
Page 20 of 417
.;\"
Page 21 of 417
Bisericii. bimilenara ca nici 0 Biserica exclusiv clericala, nici una
eminamente mireneasca nu face 0 misiune autentica. Dialogul are loc intre persoane
care se recunosc, se respecta ajung sa se pretuiasca, iar smerenia dragos'tea inmultesc roadele
misiunii.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV A
Achimescu, Nicolae, Noile religioase, cd. Limes 2002
Alfeyev, Episcopul Hilarion, Christian witness to uniting Europe: a view from a
representative of the Russian Orthodox Church, in "The Ecumenical Review". Geneve. Vo!' 55
(2003), nr. 1, p. 76-86.
Orthodox witness today, WCC Publications, Geneva 2006
Bergeron, Richard, Hors de l'l!glise, plein de salut: pour une theologle dialogale et une spiritualite
interrelig'i:euse, MOfI:tfeal: Mediaspaul 2004
Bosch, David Jacobus, Believing in the future: toward a missiofogy of Western culture,
. Valley Forge, Pa.: Trinity Press International; Leominster Herefordshire, England: Gracewing 1995
Idem, Dynamique de fa mission chnWenne: histoire et avenir des modeles missionnEires,
. Lome: Haho ; Paris: Karthala ; Geneve: Labor et Fides, 1995
Sria-; Pr. Prof Dr. roan, "Spre plinirea Evangheliei". Dincolo de apararea Ortodoxiei:
exegeza rransmiterea TRADITIEI, Alba Iulia 2002
Idem, Liturghia dupa liturghle: 0 tipologle a mtsiunii apostolice si marturiei azi,
Ethena Publishing, 1996
Conclusions of the International Political Conference. "Nation, Religions- Orthodoxy and
the New European Reality, Athens, Greece, 17-19 April, 2005
Ecumenisme et pratiques missionnaires: actes du 21 e colloque du Centre de recherches et
d'echanges' sur la diffusion et l'inculturation du christianisme, organise avec la collaboration du
centre Vincent Lebbe, Louvain-la-Neuve, 27-31 aofit 2000), sous la direction de Maurice Cheza,
MoniqueCostermans et Jean Pirotte. Paris: Editions Karthala 2002.
Geffre, Claude, Theological reflections on a new age o/mission, In: "International Review
of vol. 71 (1982) nr. 284, p. 478-492.
Idem, Mission issues in the contemporary context ofmultifaith situations, in: "International
Review of Mission" ; voL 86, nr. 343, octornbrie 1997, p. 407- 409.
, 12
Page 22 of 417
Page 23 of 417
Idem, Profession theologien: ,quelle pensee chn!tienne pour Ie XXIe siele?:-Entretiens avec
Gwendoline Jarczyk, Paris: Albin Michel, 1999
Hoeckman, Remi Emiel, Unite de l'Eg!ise-unite du monde. Essai d'une theologle
oecumenique de la mission. These, Berne 1974.
Ispir, Prof Dr. Vasile, Curs de fndrumari misionare, 1929.
Kallistos Ware, Bishop of Diokleia, The witness of the Orthodox church, in "Ecumenical
Review" vol. 52, nr. 1, ianuarie 2000, p. 46-56.
Karotemprel, Sebastian, Following Christ in Mission: A Foundational Course in
Missioiogy. Boston, MA: Pauline Books & Media 1996.
Kirk, Andrew 1., ed. Contemporary Issues in Mission, Birmingham, England: Department of
Mission, Selly Oak Colleges, 1994.
Idem, The Mission of Theology and Theology as Mission. Valley Forge, Pa. and Leominster,
Herefordshire: Trinity Press International and Gracewing 1997.
Newbigin, Lesslie, Trinitarian Doctrine for Today's Mission. Carlisle: Paternoster Press,
1998.
One, Holy. Catholic and Apostolic: Ecumenical Reflections on the Church (Faith and Order
Paper 157) Tamara Grdzelidze, Editor, wee 2005.
Panayotis Anastasios"'!annoulatos (episcop de Tirana), The Purpose..and Motive of Mission:
front an Orthodox point of view Athens, Greece 1968.
Idem, Facing the world: Orthodox Christian essays on global concerns, Geneva: WCC
Publications 2003
Petraru, Pro .profdr. Gheorghe, Repere pentru 0 misiologie ortodoxd, Teologie Viala ,
x (2000) tu'. 7-12, iul-dec.
Pushing the faith: proselytism and civility in a pluralistic world, edited by Martin E. Marty
and Frederick E. Grecnspalm New Yark : Crossroad. 1988
Religions Today, Their Challenge To The Ecumenical Movement, Julio de Santa Ana (ed),
WCC,2005
Schnabel, Eckhard J, Early Christian mission, InterVarsity Press 2004,2 vol.
Taber, Charles R., To Understand the World. to Save the World: The Interface between
Missi%gy and the Social Sciences, Christian Mission and Modern Culture. Harrisburg, Pa.: Trinity
Press International, 2000.
The Orthodox Churches in a Pluralistic World An ecumenical Conversation, edited by
Emmanuel Clapsis, wce Publications, Geneva 2004
13
Page 24 of 417
Page 25 of 417
2004
Tomko, Cardfnal Josef, Missionary Challenges to the Theology of Salvatio.n. A Roman
Catholic Perspective, p. 174-200 (Provocari misionare aduse teologiei manturii. 0 perspectiva
romana-catolic1!i) 1n Sharing the Book. Religious Perspectives on the Right and Wrong Proselytism
(lmpar{ind Cartea. Perspective religioase despre prozelitism bun sau rau). John White and Richard
C. Martin (ed.), New York, 1999
Van Engen, Charles. Mission on the Way - Issues in Mission Theology. Grand Rapids, MI:
Baker 1996.
Verstraelen, Frans J., Arnulf Camps, Libertus Arend Hoedemaker, and Mare R. Spindler,
eds. Missiology: An Ecumenical Introduction: Texts and Contexts of Global Christianity. Grand
Rapids, MI: Eerdmans, 1995.
Wickeri, Philip L., ed. The People of God among All God's Peoples: Frontiers in Christian
Mission. Report from a Theological Roundtable Sponsored by the Christian Conforence ofAsia and
the Council for World Mission November 11-17, 1999. Hong Kong and London: Christian
Conference of Asia and The Council for World Mission 2000.
Zorn, Jean-Franyois, L'appel ala mission.' Formes et evolution, 19-20eme siikles;Actes
de la geme session du CREDlC a"Universite catholique de Nimegue, 14-17 juin 1988, (Centre de
recherches et d'echanges sur la diffusion et l'inculturation du christianisme, Collection du
C.R.E.D.I.e. ru:. 7), Lyon: Universite Jean-Moulin Facultes catholiques, 1989
Idem, L(I missiologie: emergence d'une discipline theologique, Geneve: Labor et Fides,
14
Page 26 of 417
Page 27 of 417
-
Marturia intr-o lume multireligioasa
ConsiliulEcumcnic al Bisericilor, Consiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios al
Hisericii Uomallo-Catolice Alianfa Evanglielidi MondiaHi au promulgat impreuna
un document Hsupra cOllduitei misiona.'e dupa 0 pcrioadi'i de consultari care a durat
aproximativ dnd ani. Documentul este intitulat "Marturisirca intr-o lume
-'l!uJtireligioasa: recomandari asupra conduitei" $i descrie exercitiul misiunii.
"in Hcord cu principiilc cvanghclicc
1'
. Publicum in coIitinuare documcntul
integral. .
Misiunea face parte din fiinta Bisericii. Proclamarea cuviintului lui DU!.TI1.leZell
marturisirea acestuia in lume sunt esentiale pentru f1eeare In timp, este
necesar ca acestea sa se fadi in conf()rmitatc ell principiile Evangheliei, manifestand
respect deplina rata de toli oamenii.
de tensiunile dintre oamcni comunitati eu eonvingeri religioase diferite de
. diversele interpretari ale mli11uriei Consiliul Pontifical pentru Dialogul
Jn1crreligios (CPO), Consiliul Mondiai al Bisericilor la invitatia wee"
Alian\a Evanghelica MondiaIa (AEM) s."au intrunit de-a lungtItunei perioade de cinciani '
pentru a medita asupra subiectlllui a redacta acest document care sa serveasca clrept
recomandare de conduita pentru marturia din intreaga lume. Intentia acestui
document nu cstc aceca de a se constitui Int1'-o clectaratie teologica referitoare hi misiune,
ci de a raspunde unor probleme practice legate de maliuria 1ntr-o lume
multi reI igioasa.
Stapu] acestui document este de a il1curaja bisericile, sinoadele socieHttiic
de misiune sa mediteze la praeticile lor eurente sa foloseasc5 recomandarile eontinute
in acesta pentru pregatiMiirturia 1ntr-o lume multireligioasa, daca este cazul,
propriile orientari pentru ma11urie misiune printre cei de religii diferite in n'indul
eclor care BU profeseazii 0 religie aIlUmc. Speram ca din intreaga lume sa
studieze acest document, in lumina propriilor practici de marturisire a eredintei lor In
Hristos, atilt prill cuvant, cat !?i ill fapta.
Fundamentul ma..turiei
1. Pentru este un pri vilegiu 0 bueurie sa de.a soeoteala de nadejdca care este in
ei sa faca acest lucru eu blandete respect (cf. 1 Petru 3: 15).
Page 28 of 417
2. [jsus Hristos este martorul suprem (cf. loan 18:37). Marturia constituie
totdeauna 0 coparticipare la martLu'ia sa, care se concretizeaza in proclamarea Imparatiei,
slujirea aproapelui i daruirea totula de sine, chiar i atunci cand acest act de daruire de
sine duce la cruce. Dupa cum TaUU L-a trimis pe Fiul in puterea Duhului Stant, tot astfel
sunt in misiune pentru a marturisi prin cuvant fapta desprc
dragostea Dumnezeului trinitar.
3. Exemplul invata.tura lui Iisus Hristos, ea a Bisericii primare, trebuie sa constitute
ghidul pentru misiunea Timp de doua milenii, au eautat sa unneze ealea
lui Hristos vestea eea buna a imparatiei lui Dumnezeu (cf Luca 4: 16-20).
4. Mart:uria lutr-o lume include implicarea 1ntr-un dialog cu oameni de
dHerite religii $i culturi (cf. Fapte 17:22-28).
5. in anumite imprejurari este ditioil sa traic$ti sa proclami Evanghelia, atunci
cand accasta este ingradita sau chiar interzisa, Ildstos Ie sa
continue ell fldclitatc, solidari lInul Cli un altlll, sa marturiseasca. desprc El (cr. Matd
28: 1920; Marcu 16: 14 -18, Luea 24:44-48, loan 20:21, Faptel:8).
6. Dadi metode nepotrivite In misiunea. lor, r.ccurgand la
presiunc. ei tradeaza cauza Evangheliei pot provoca suferintc altom. Ascmcnea
manifesHiri ne obliga la \'ii ne reamintesc de nevoia noastra de a. face ape!
. necurmat la hamllui Dumnezeu (cf. Romani 3:23).
7. sllslin ca, responsabilitatea lor estc de a-L marturisi pc lIristos,
conveitirea este in cele din urma lucrarea Duhului Sfant (cr. loan 16: 7-9, Fapte 10:44
47). Ei. reeunosc faptul ca Duhul se incotro vrea, mai presus de int1uenla omuilli
(cr. loan 3 :8).
Principii
sunt chemali sa respecte urmatoarele principii in Incercarca lor de a Implini
cum se cuvine misiunea incredintata lor de Hristos, In special in contexte inten-eligioase:
1. Umblarea in dragostea lui Dumnczeu. ered ca Dumnezeu cste sursa iubirii
In consecinta, marturisind despre El, ei sunt chemali sa traiasca 0 viala plinade dragoste
iubeasdi aproapclc ca pc ci (cf. Matct 22:34-40; loan 14:15).
2. Imitarea lui Usus Hristos. SLIDt chemati sa unnczc exemplul 'invalaturile lui
Usus Hristos in toate aspectele vietii, mai ales In cele privitoare la marturia lor,
2
Page 29 of 417
dragostea Sa dand slava cinste lui Dumnczeu 'ratal, prin puterea Duhului
Sfant (eL loan 20: 21-23).
3. Virtutile Crc$tinii sunt chemati sa aiba un comportament integru, plin de
generozitate, eompasiune ;;i wuilintii. ;;i sa inHiture otice forma de arogaJ1Fi,
condescendenta discreditare (cf. Galateni 5:22).
4. 81ujirea $i justitia. Crc$tinii sunt ehemati sa actioneze In spiritul dreptatii sa arate 0
dragoste plina de sensibilitate (cf. Mica 6:8). Pe langa acestea, ei sunt chemati sa
slujeasca altora astfel sa-L recunoasea pe Hristos in surorile $i fratii lor, chiar in eei
mai dintre ei (cf. tvtatei 25:45). Siujirea in domeniul eduealiei, al asistentei
medicale, al intcrvcntiei in eaz de ealamiUtti, cat $i sprijinul dat Ullor eauze drepte sunt
parte integranta a mMturisirii Evangheliei. Exploatarea sara.ciei $i a ne-voilor aproapelui
nu l$i are loeul inmisiunea crc$tina. In actiunile lor de slujire, cre;;tinii trebuie sa
eondamne in mod deschis sa se abtina de a recurge la arice mijloace de ademenire ;;a
altora la propria rcligie\, inclusiv prin stimulcnte recompense.
5. Discernamantul in sJujbele de vindecare. Ca parte intcgranta a millturisirii Evanghelici,
slujesc in vindecarea cdor bolnavi. Ei sunt chemati sa dea dovada de
discerniimant atunci cand StUlt implicati In aceasta slujire, respecmnd pc deplin
Uflli.ma grija sa nn fie exploatate vulnerabilitatea aproapelui nevoia
vindecarc.
6. Respingerea recurgerii la viole)$!. marturia lor, sunt sa respinga .
toate forrnelc de vio1cnla, chiar pe cele psihologice sau soeiale, indusiv abuzul de
fJutere. Ei resping, de asemenea, violenta, discriminarea nedreapta sau represiunea
exercitata de eatre orieeautoritate rcligioas;l sau laica, inelusiv pro fan area sau distrugcrea
laca;;elor de cult a simboturilor sau a te.xlelor sacre.
7. Libertateareligioasa de Libertatea reiigioasa, inc1usiv dreptul personal de
a afirma, de a practiea., de a propaga in mod public de religia, decurge din
demnitatea iiintci umane are ca baza ca toate. fiinteLe umane sunt create
dupa chipul asemanarea lui Dumnezeu (cf. Geneza 1:26). Astfel, toate fiinteie umane
au dreptud responsabilitati egale. Acol0 unde este folosita ea instrument In
scopuri politicc sau in cazulln care au loe persccutii reiigioase, sunt chemati sa
se angajeze in ma11urisire profetica, denuntand astfel de actiuni.
8. Respectul reciproe solidaritatea. Crc$tinii sunt sa lucrezecu toti oamcnii in
spiritul respectului reciproc. promovand impreunii dreptatea, pacea binele eomun.
Cooperarea interreligioasa estc 0 dimensiune esentialn a lInci astfcl de angajari.
3
Page 30 of 417
9. Respectul fata de tOli oamenii. recunosc dt Evanghelia poate sa confrunte, dar
poate :;;i sa imbogateasca cultura. Chiar atunci cand Evanghelia pune sub semnul
intrebarii anumite aspecte culturale, sunt chemati sa-i tespecte pc toti oml1enii.
sunt chemuti, de asemenea, sa discearna acele elemente din propria cultura care
Stl11t puse sub semnul intrebarii de Evanghelie.
10. Renuntarea la falsa ma11uric. trebuie sa vOfbeasca eu sinceritate respect; ei
trebuie s3-i asculte pe ceilalti pentru a Ie descoperi intelege convingerile practicile,
sunt incurajati sa reeunoac,;ca sa aprecieze ceca ee au ele adevarat bun. Orlee
comentariu sau abordare critica trebuie fiicuta intf-lln spirit de respect reciproc, avand
grija sa nu acuzam pe nedrept alte religii.
11. Respectarea discernamantului personaL Cre;;tinii trehuie sa recunoasca faptul ea
schimbarea religiei este un pas decisiv, pentru care este nevoie de un tirnp suficient de
gftndire de 0 pregatire adecvata, printr-un proces care asigura deplina libertate a
individului.
Conslruirea unor relatii interreligioase. Cre:;;tinii ar trebui sa continue a construi rdatii
de respect de incredere cu oameni de diferite religii, care sa filciliteze 0 Ill\elegere
reeiproea mai protunda, cat reconcilierca cooperarea pentru binelc comun.

A treia conferinta organizati'i de Consiliul Mondia1 al Bi scrici lor, cu sprijillul Alian\ei
Evanghelicc Mondiale (AEM), ;;i de ciHre CPDI al Stantului Scuun, Cll participare din
partca celor mai numeroase farni1ii de credinta crc:?tina (catolica, ortodoxa, protcstant;1,
cvanghclica penticostala), ac\ionand intr-un spirit de cooperare ecurnenidi, pentru a
pregati acesl docllment in vederea examinarii sale de catre biserici, organisme
confesionale nationalc regionale organiza{ii de misiune, in special cdc care lucreaza
in context interreligios, rccomanda ea aceste organisme:
1. Sa studieze chestiunile menticmate In acest document aeolo unde este cazul, sa
formuleze reeomandari de comportament aplicabile in pmctica marturiei crc$tine intf-LID
context specific. Acolo unde este posibil, acest lucru trebuie tacut Intr-un spirit ecumenic
cu consultarea reprezentantilor altor rdigii ..
2. Sa dezvolte rdatii bazate pe respect ineredere CLl oameni din ales
la nivel institutionalintre Biserici Intre alte comunilati religioase, intr-un
dialog interreligios necontenit, ea parte integranta a angajarii lor cre$line. In anumite
contexte, unde 0 pcrioada de tensiunc conniet a creat suspiciuni adanci a subminat
il1crederea dintre in interiorul dialogul interreligios ponte oteri noi
4
Page 31 of 417
posibilitati de solutionare-a contlictelor, restabilind dreptatea, vindccarea memoncr
dureroase, reconcilierea9i instituirea paeiL
3. ,Sa-i incurajeze pe intareasca propria lor identitate credinta religioasa,
. in acela$i timp, lntelegerea ahor religii, \)i sa aceasta
[uand in considerare perspectivele adeNilor acestor religii. trebuie sa eVlte
demiturarea credintelor practicilor oamenilor de alte religii.
4. Sa coopereze eu alte comunitati religioase, angajandu-se tn acliuni interre1igioase in
sprijinul drcptiitii al binclui comun acolo Wide este posibil, sa manifcste solidaritate
ell oameni af1ati in situ81ii de conflict.
5. Sa ceara guvernelor lor sa asigure respectarea corecta completa a libertatii reJigioase,
fiind ca In multc tari institutiile religiom;e :;;i slujitorii lor sunt
impiedicati 5a-:;;i excrcite misiunea.
6. Sa se roage pcntru aproapele lor pentru bunastarea aeestora. fiind ea
fllgaciunea esle pa11c integranta a ceea ce suntem a ceca ce cat a misiuniilui
lI1'i5tos.
Js(oricul doculUcntului
In lumea de astazi se intensifica atilt colabofarea dintre dit ili eea dintre
i1dep\ii altor rcligii. -Gonsiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios (CPO!) al StantlJlui
Scaull $i Prograrnul de Dialog Cooperare (eMB-PDCI) al Consiliului
Mondial al Biscricilor au 0 istoric comuna in ceca cc 0 astfel de
Cflteva exemple de teme 111 care CPOI $1 PDCI. au colaborat ill trecut sunt: Casatoria .
interrcligioa5il (1994-1997), Rugaciunea intcnc.ligioasa (1997-19(8) Re1igiozitatea ,;
afl-icana (2000-2004). Aces! document este rezultatul unei astfel de colaborari.
1:n prezcnt exista in lume tot mai multe tensiuni intcne1igioase. care se soldeaza Cll
violenta ;;i pierderi de victi Un ro\ important in acestca 11 "joaca 'politica,
. realiUWle economicc, dt alli factori. Uneori chiar crc$tinii sunt, vdluntar sall
involuntar, impiicati III accste conf-1i.cte, ca unii care sunt pcrsecutati sau caparticipanli la
vio1ente. ea urmarc, CPDl POCI au decis sa abordeze aceste chestiuni I11tr-un proces
coordonat, 111 vcdcrea elaborarii unor reconumdari comunc eu privire 1a practica martudei
CMB-PDCI a invitat Alianta Evanghclica t-,10ndiala (AEM) sa patticipe la acest
proces, ceca ce accasta a t'acut ell bucurie.
IniPal au avut loc d01l3 conterinle: prima in Lariano, Halia, In 2006, a fast cea intitulata
"Evaluarea rcalitatii'\ in care rcprczentantii diferitclor religii
5
Page 32 of 417
..
"
petspectivele experientele c.u privire lachestiul1,ea convettiriL Una dintre declaratiile
emise eu prilejul acestei cons.ulUiri menlioneaza; "Sustinem co., fiecare are dreptlll sa
i Invite pc a1tii la iutelegerea <;redintei lor, acest drept lltl trebuie sa se cxercite violand
drepturile sensibilitatea religioasa a celorla1ti. La fel, lit;eliatea religiei ne ohJiga pe tOli
la 0 atitudine de eu la respectarea altor credinte dedit cea proprie,.
tara a Ie denigra, a Ie. defl:\ima saua Ie prezenta in mod .eronat, ell scopul suslinerii.
superioritatii credintei noastre. If
Ceade a dona conferinta, aceastaulla s-a tinut la Toulouse, 'Franta,
ill 2007, a avutscopul de asupra chestiuni. S-a discutat in detaliu
despre familie fata de allii,economie, marketing concurenta
vioJenta politiCa. Problcmele pastorale ce gravitau in jurul acestor teme au
constituit c<mtextui pentru rcJlcctia teologici:i pentru principiile dezvoltate 111 acest
document. Fiecare aid' este impOitant in sine merita. mutt mai multa
atcnlie dedit i acotdat in cweste reqOJ;nandari .
. . Parlicipantii 'la cea de-a' treia conferinta' s-au lntrunit la Bangkok,
Thai landa, in' 25-c-28 ianlk'lfi.e au finalizat documeilt. (Traduccre: dr.
Alcxandru N.iidiibail)
6
Page 33 of 417
$
)l<jlIJ. 21) 11
<"";- ----- -'- FENOMENUL PROZELITISMULUI-
o PERSPECTIVA PSIHO-SOCIOLOGICA MISIONARA
Capacitatea unel secte de a recruta este determinanta pen/ru supravieluirea ei. de acest lucru, "noile
secte" au construit un discurs adaptat caracteristicilor lumii moderne. Succesul acestui discurs estefacilitat de specificul
societalii de consum in mylocul ciireia triiim # care a reu$it in mare miisurii sa deturneze persaana de la referinlele sale
spirituale tradilionale $i sa a indrepte spre relativism .# hedonism material. Astiizi asistam la e$ecul acestui model social
care a flicu/ sa se nasca 0 societate fora repere, 0 societate care are insa nevoie sii creada $i sii spere. Pe acest teren s-a
format a adeviiratii "pialii religioasii" care cuprinde aferte pentru foate gusturile $; nevoi/e. Sectele au sa invele din
cele trei caracleristici de bazii ale contemporaneitiifii: individualism, materialism $i nevoie de aflliere. Ele i$i adapteazii
permanent discursul la aceste trei nevai, reu$ind sii umbreascii sau chiar sa anihileze discursurile tradifionale.
Interesul unei secte se focalizeaza in primul rand pe a salisface G$teptarile individului in lumea aceasta $I nu
neapiirat pe a transforma persoana dupii voia $i poruncile lui Dumnezeu. Un grup are succes atunci cand detecteaza
fragili/atea (psihologica. socialil, economicii, culturala) a adepti/or $/ reU$e$te sa se asocieze cautarii lor de sens sau sii Ie
rezolve problemele respective. Fiecare persoanti are nevoie de implinire persona/ii, de dobandirea unei increderi de sine,
de recunoG$terea # aprobarea celorlal{i. Uneori oamenii se pot sim/i sufocati intr-un univers care nu-i salisface. Sau
uneori un eveniment brusc, personal rope echilib.!!!.!.. $1 pune in chestiune reperele anterioare.
Sociologia religiilor nu vorbe$te de prozelilism, oj se ocupii de un fenamen mai complex pe care-I denume$te
cOllvertire religioasd. in cadru/ acestuifenomen sociologii considerii cii trebuie luate in considet:!!fie patru dimensiuni. jn
primul rand este persoana cOllvertitului des pre care se spurte cii suferii 0 /ipsa materialii sau spirttualii, are un pSihic labil
$1 este in ciiutarea unor legaturi socia/e puternice. in al doilea rand, trebufe cortsiderat grupul religios care dezvo/ta
anumite tehnici de raco/are. Apoi este societatea ca martor indirect al procesului de convertire. Discursul secte/or se
caracterizeazii printr-o u$urintii de comunicare evidenta a ciirei fortii rezida in faptul cii se adapteaza la jiecare categorie
socio-profesionalti, or/care ar fi ea.
Plecand de la aceste consideralii generale, studiul de fala i$i propune sa prezinte, din perspeclivii
-
interdisciplinarii cauzele care favorizeazii aderarea /a un cult, sectii sau noua mi$care re/igioasii (NMR), precum .#
mecaniSlllele prin care NMR exploateazii ciiutiirile omu/ui contemporan $i incearcii sii vina in intampinarea aspiraliilor lui.
De asemenea. se vor particu/ariza aceste observatii teoretice /a trei gropuri care au aparut in America /a mijlocul secolului
al XIX-lea $i a/ caror mesa} des pre sfar$itul lumii continua sa albii succes in societatea coniemporana: .. Biserica Sjinlilor
Vltimelor Zile" (Mormona), .. Biserica Adventislli de Z/ua a $aptea" ,yl Organiza/ia /I Martorii lui Iehova ".
1). Premiscle [}siho-sociologice ale aderarii la un cult (secta, NMR)
Problema aderarii la un grup religios formeaza un capitol aparte in misiologie sociologie, dar
intereseaza In egaUi masura psihologia, psiho-analiza sau psihiatria
l
. Doua modele de convertire domina
William. James, The Varieties of Religious Experience (Edinburgh 1902) definea convertirea ca "procesul brusc sau progresiv gratie
e!lruia un "Sine" panll atunci divlzat. care se percepea ea inferior nefericit, devine unificat ea urmare a unei relatii sigure cu 0 realitate
religioasii se percepe drept, superior fericit". Studii ulterioare aratA cll acest fenomen este legat de 0 schimbare dramatied de
1
I
Page 34 of 417
studiile contemporane. Primul accentueaza rolul activ al adeptilor care, tn mod responsabil, trec la 0 noua
credinta. Persoana face 0 alegere deliberata, hotararea ei poate fi intluentata de anumiti factori sociali sau
psihologici. Celalalt model vede individul ca un instrument pasiv, care este victima unor tehnici de recrutare mai
simple sau mai complicate' care implica 0 anum ita presiune psihologica. aici sunt doua puncte de vedere, unul
considera aderarea la 0 grupare ca benefica,'<ln timp ce ceHilalt punct de vedere sustine ca aderarea are efecte
negative.
studiu clasic referitor la aceasta problema, John Franklin Lofland Rodney Stark
mentioneazA factori decisivi, fiecare necesar, dar nici unul suficient pentru a influenta 0 asemenea decizie
la nivel personal : tensiuni acute in via/a cotidiana; tendin/a de a aborda problemele intr'-un context religios;
cautarea con$tienta pe plan religios; intrarea in contact cu membrii unui cult; stabilirea sau intarirea unei
legaturi qfective cu unul sau mai multi membrii ai cultullli; neutralizarea oricarei relatii cu nemembrii;
interactiunile repetate Cll membrii cllitului care conduc in final convertitul potentialla 0 via/a de cull James T.
Richardson Hoover M. Stewart critica abordarea prea "statics:' a lui John Franklin Lofland Rodney Stark
un model tip de conversie, Cll caracter dinamic, care ia/in trei nivele de cercetare:
socializarea, a1}a cum s-a derlliat ea pana in momentulconversiei;experien/e traite In perioada convertirii;
.:fadrul avantajos propus convertitului pentru rezolva problemele lui
3

In ceea ce teoria traditionala este ca sectele tind sa I'ecruteze oamen i care sufera de 0
Jipsa, materiala sall spiritualiL Roland Cam piche (1937- ) este de parere ca nu existii 0 eonvertire tip, ci ea
personalitate. (vezi JamesV. Downton.Jr., An evolutionary Theory oJSpiritual Conversion and Commitment. The Case oJDivine Light
: Mission, "Joumal for. the Scientific;Studyof Religion" nr.19 (1980); p: 381-396. Richllrd V. Travisano, "Alternation and Conversion as
qualitatively different Transformation", in Gregory P. Stone, Harvey A. Feberman (ed), SoCial psychology through symbolic Interactions,
Toronto, 1970, p. 594-606 (vede aici 0 reorganizare radicalil a identitlilii, a convingerilor a vielii in ansamblu). Bibliografia referitoare
la convertirea reiig,ioasl!. din perspectivl!. interdisciplinarll este impresionantil. CitAm doar : William Sims Bainbridge, "The Sociology of
Conversion," in Handbook oj religious conversion, edited by H. Newton Malony and Samuel Southard. Birmingham: Religious
Education Press 1992, p.178-191; Margaret Singer Thaler, Coming out oJthe Cults, "Psychology Today", m.12 (ian. 1979), p.72-82;
Margaret Singer Thaler with Jania Lalich Cults in Our Midst: The Hidden Menace in Our Everyday Life, San Francisco 1995; Roger
Austin Straus, Religious Conversion as a Personal and Collective !,ccomplishment, "Sociological Analysis", nr. 40 (1979), p.158-165;
Brock K. Kilbourne and James T. Richardson, Paradigm Conflict, Types oj Conversion, and Conversion Theories, "Sociological
Analysis", nr. 50 (1989), p.I-21; James T. Richardson, Regulating religion. Case studies from around the globe, New York 2004; James
T. Richardson, "Studies of Conversion," in The Sacred in a Secular Age, ed. P. Hammond, Berkeley, University of California Press,
1985, p.l04-121;
2 John Franklin Lofland and Rodney Stark, Becoming a World Saver. A Theory oj Conversion to a Devian Pespective, in "American
Socilogical Review", nr.30, anul 1965, p. 962-874;
] Conversion Process Models and the Jesus Movement, "American Behavorial Scientist", nr. 20 (l?77), p.820-838. Vezi Roger. L.
Dudley, Youth ReligiOUS Commitment over Time. A Longitudinal Study oj Retention, "Review of Religious Research", vol..411\999, p.
110-121; Christopher Lamb and M. Darrol Bryant, ReligiOUS conversion. Contemporary practices and controversies, London: Cassell
1999; Andrew Buckser and Stephen D. Glazier, The anthropology oJreligious conversion, Oxford; Rowman & Littlefield, 2003j Sante de
Sanctis, Religioull conversion. A bio-psychological study, London: Routledge. 2000, 2 vol (reeditare).; Massimo Leone, Religious
conversion and identity. The semiotic analysis oJtexts. London: Routledge, 2004 (reeditare).
2
Page 35 of 417
trebuie tinut cont de fiecare caz in parte de fiecare context pentru a se putea face un profil al unui potential
convertit
4
Pentru a pe cine recruteazaun grup particular este important sa vedem cui i se ofera ideolo.,gia
lui. Recrutarease face adesea prin intermediul unor relele sociale pre-existente
5
Oamenii nu se alatura
secte dadi nu gasesc acolo un "maximum de plauzibilitate a unui supranatural activ". Multi oameni care accepta
,
supranaturalul nu se alatura sectei deoarece ei gasese 1ntr-o religie traditionala un grad satisfaditor de traire
spiritualii, adica simt concret credinta. Studiile sociologice au evidentiat faptul ca cea mal simpta cale pentru a
recruta 0 persoana este ea aeea persoana sa aiba 0 problema, sa ere ada in posibilitatea rezolvarii
supranaturale a aeelei probleme fi sa nufie angajata aetiv intr-o biserieif'.
La randul sau, Max Bouderlique, un important specialist franeez in studiul NMR, doctor in filozofie
psihologie, aratii ea meta-identitatile, adiea referintele ultime interne (super-sinele, idealul de sine, sinele ideal)
sunt adesea surse de eontlicte interioare. Aeestea sunt folosite la maxium de grupurile sectare pentru ale inlocui
eu meta-identitatea de grup. Orgoliul aseuns in sinele ideal este folosit pentru a da adeptului impresia eli este
reeunoseut ca 0 fiinta exceptionalii. "Idealul de sine" este atins cand adeptii au ca au gasit un sens
solid pentru viatalor. Cea mai problematicii, sustine Bouderlique, este vocea supra-eului impotriva ciireia sectele
Incearcii sa discrediteze tot ce are legatura cu trecutu\ adeptului
7

:;. Transfenlnd aceastii analiza la societate in ansamblul ei, eercetatorii au evidentiat faptul ca doi factori au
a c6ntributie importanta in procesele de recrutare: gradul de integrare a societalii, prin aceasta intelegand
coeziunea ei, puterea organiza/iei sau a organizaliilor religioase tradilionale. Sunt slab integrate acele
.l societati in care persuanele au contacte minime unele cu altele. Acest tip de societati vor furniza pe scara larga
recruti potelltia1i sectelor (NMR). De aceea este mai sa se giiseasca NMR in societatiJe moderne
4 Quand les sectes a.fJolent. Labor et Fides, 1995. Ronald Cam piche este profesor emerit de Sociologia Religiilor la Facultatea de
t TeoJogie Pr6testanUl, Universitatea din Lausanne, specialist in noi religioase, fondatorul Observatorului Religiilor din Elvelia de
'.:-;. ,:.: .
la Lausanne fosl director al Institulului Etici Sociale. Ultima lucrare de referinla. cu 0 abordare interdisciplinara. se
intituleaz!l Les deux visages de fa religion. Fascination et desenchantement, in colaborare cu R. 8roquet, Alfred Dubach et Jorg Stolz,
Labor et Fides, 2004.
S Rodney Stark, The Future of Religion secularization, revival and cult formation, University of California Los Angeles 1985 p. 309.
Aceasta teorie fusese expusa anterior intr-un articol, scris in colaborare Cli John Lofland, Becoming a World Saver. A Theory of
Conversion to a Deviant Perspective, "American Sociological Review" nr. 30 (1965), p. 862-875. Cei doi sodologi au studiat un
de oameni care s-au convertit sau nu dupa 0 perioadli de interac\iune cu adeptii sectei Moon. Astfel au l\iuns la concluzia ca este nevoie de
un minimum de preglUire ideologica sau de predispozi!ie pentru a face acest pas.
6 William Catton, What Kind of People Does a Religious Cult Attract, "American Sodolog'ical Review" nr. 22 (1957), p. 561-566;
Rodney Stark &William Bainbridge, Networks ofFaith. Interpersonal Bond and Recruitment to Cults and Sects, "American lournalof
Sociology" rtr. 85 (1980), p. 307-324 p. 1376-1395. Jean Marie Abgrall face un portret al poten\ialului convertit: acesta apartine clasei
mijlocii, nivelul este primar sal! secundar; traverseaza 0 criUl familialli sau social a; este 0 persoan1\. caracterizat6 de hiper
emotivitate hiper sensibilitate sau din 0 persoanli ambitioasii care nu au s11 ajung1l. la un anumit statut (La mecanique des
sectes, Paris, 1996, p. 121). idee in Idem, Comment les sectes conditionnel1t. Madrid, 1996 Idem, Tous maniputes, taus
manipulateurs Paris: First Ed., 2003.
7 Max Bouderlique. Les groupes sec/aires totalitaires. Les methodes d 'endoctrinement, Lyon 1998, p. 28
3
Page 36 of 417
industriaIe, dedit in societatile agrare stabile. Ruptura cu traditia legaturile sociale superficiale conduc la
instrainare, izolare nesiguranta emotionala, stare pe care Peter Ludwig Berger Kellner Hansfried 0
numesc homelessness (Jipsa. de apartenental. Pe de alta parte, oamenii nu se orienteaza spre noj alternative
religioase daca Bisericile din care fac parte raspund eficient nevoilor lor. Sociologii religiilor considera ca noile
religioase apar pe fondul seculariziiru al slabirii influentei organizatiilor religioase dominante
9

In mod traditional,au fost avansati trei factori pentru a explica adeziunea la un cult: a) la nivel
individual, exista persoane care se confruQta cu lipsuri mad sunt in cautare d isperata solutioneze
probJemele lor; b) anurnite categorii de oameni care nu sunt conectate la ordinea sociala traditionala
care pot fi domice sa se alature; c) exista anumite segmente ale eliWi care pot avea resllrsele puterea de a [ace
orice Ie place, inclusiv de a participa la noi experiente retigioase. in societatea contemporana. balanta intre
trei fllctori este in schimbare, Cll atatmai mult cu cat intervine un alt element: dorinla de ,a incerca pur
simpiu noi stiluri de via(ii credin(ii
lO
NMR au abilitatea sa intretina noul elitismul, de aceea sunt mai
atractive depotriva pentru persoanele simple, sau pentru cele cu formatie intelectuala. in cadrul mormonismului
: contemporan, de exemplu,o propoqie semnificativa. dintre conveliitisunt .per:;oane bine ed4c!J.te care,au
.' , in domeniul profesional, managerial sau tehnic
ll
.
" 8 Peter Berger; Brigitte ,Berger, Kellner Haosfried, The Homeless Mind.' Modernization and Consciousness, New York, 1974; Scott Lash
and John Urry. Economies ofSigns ans Space, London 1994(360 p.), Autorii considera ca In societatea post-moderna s-a erodat profund
sensulapartenenfei. Lumea post-moderna este 0 lume a anonimatului in care intreaga societate devine un loc al indivizilor "homeless"
unde comportamentele sunt monitorizate mai degraba prin supraveghere tehnica decM prin control informal.
9 Sondajele studiile din anB 1970 au ariHat cil gradul de secularizare la nivel european este diferentiat. Astfel, frecventarea bisericii este
foarte micA tn IArile nordice substantial mai mare sn german ice in cele catolice din sud (vezi Lee Siegeman, Multi-national
surveys o/Religious Belieft. "Journal for the Scientitic Study of Religion" nc. 16 (1977), p. 289-294). Acest lucru este evidentiat de
Rodney Stark care coreleaza Noilor Religioase cu ratele de frecventare a bisericii (with William Sims Bainbridge, The
Future ofReligion secularization. revival and cult formation. University of California Los Angeles 1985. p.496)
10 Sociologii adaugll inell un element anume ca, prin traditie, organizatiile religioase nu au acceptat numirea femeilor in posturi de
conducere (Capitolul "Who Join Cult Movements'?" in Ibidem. p. 394-424). In consecinlA, uoul din motivele care IItrage femeile
ambilioase intr-o noua religioasa este dorinta de a deveni lider. De altfel, multe comunit!i\i protestante au acceptat hirotonirea
femeilor. cum sunt United Methodist Church Unites Presbyterian Church in 1956; Presbyterian Church In Statele Unite United
Baptist Convention in 1964; American Lutheran Church ill 1970; Protestant Episcopal Church in 1977 (:?i anglicanii). Problema este viu
dezbAtuta in cadrul World CoucH of Churches.
II Rodney Stark, ReligiOUS movements. Genesis, Exod,us, and Numbers. New York: Paragon House. 1985; Rodney Stark, The Mormon
Miracle. How New Religions Succeed. "Sociological Analysis", nr.45/1983 in David Bromley & Phillip H. Hammond (eds), The/uture
0/ new religious movements, Macon, GA: Mercer University Press 1987, p. 11-21. David G. Bromley & Edward Breschel, General
population and institutional elite support for social control ofnew religious movements. Evidence from national survey data." Behavioral
Sciences and the Law", n1'.10/1992, p.39-52.
4
Page 37 of 417
2. Etapele rccruHirii
in limbajul de speeialitate, reerutarea comporta trei faze: seductia, persuasiunea re,spectiv
personal iUiti i prin indoctrinare'2. Prima faza recruHirii, seducJia, se manifesta atunci 'cand
viitorul adept se afia ll1tr-o crizll ernotionala.
13
in momentul in care un grup religios 0 legatura eu
aceasta persoana, prima conditie este de a atrage fora a infrico$a. Temele dezvoltate trebuie sa intre in cadrele
aeceptabiliHitii soeiale sa ofere un discurs din care celiilalt sa aiba impresia ca se spiritual, cultural
sau intelectual. in al doilea rand, se 0 legatura ajec/iva, astfellneat, eel ce asculta sa aiba sentimentul
ca gal1direa luise eonfunda eu a eeluilalt. Este 0 modalitate de intelegere, apoi de exploatare a nevoilor afeetive
ale eeluilalt
14
In aceastafaza,jascina{ia constituie motorul ade:tiunii la secta.
A doua faza este persuasiultea, c8nd viitorul adept este supus unei duble actiuni, cea a unei indoctrinari
cea a violentei psihologice. Propaganda este un joe de echilibru al f0l1elor. La acest nivel, recrutorul trebuie sa
creeze un sentiment de incredere, sa mobilizeze tara sa alarmeze viitorul adept. EficaGitatea mesajului depinde,
in mod esential, de modalitatea prin care subiectul 0 percepe 0 judeca. eu cat cultura sa personal a este mai
bogata, cu amt simtul sau critic este mai dezvoltat. Nivelul ei:.lucatiei limiteaza ded, Intr-o anumita masura,
efectul persuasiv al propagandei. La fel 0 'incredere prea mare in sine fumizeaza mijloace pentru a rezista
propunerilor unei seete.
',. . Persuasiunea, care se adreseaza mai degraba afeetl1lui dedit inteleetului, sa asigure trecerea de
la pJanul realului, aflat la originea care I-au adus pe adept la secta, la planul irealului, care-i ofera
solutii. Secta se preocllpa in acest timp de recol1struirea personalitatii adeptului dupa modelul celorlalti. Acest
proces de imitatie stimuleaza dorinta de competitie intre adepti care se straduie sa ajl1nga la rolul de discipoli
model. In timp se seductia pentru a mentine la noul adept ideeajustetei alegerii sale. Pentru a
ajunge la rezultatul scontat, recrutorul 0 multime de "trucuri", similare cu eele folosite de in
publicitate
l5
.
12 Gasim aceasUi tipologie la Pierre Aubry, Les Sectes. Aspecls criminologiques, L' Harmatton 2001, p. (<< Dynamique sectaire ),
13 ({ A seduce este inainte de toate a place, dar este de asemenea a deforma adevlirul" (Ibidem, p 27). Lucrlirile psihologice explicli
procesul mental al deciziei prin aceea eli oamenii au tendinta sll. adere la ceea ce pare propria lor decizie deci sli se comporte in
conformitate cu aceasta. Marea iluzie pe care 0 vand sectare este de a face adeptii sli creadli cll ei sunt liberi de alegerea lor, d\.
este propria lor voin(li de a urma secta, ceea ce in limbaj psiho-sociolgic se "iluzia libertli(ii" ( Robert-Vincent Joule et Jean Leon
Beauvois, Petit lraite de manipulation aI 'usage des honneles gens, Presses Universitaires Grenoble, 1987),
14 Laeticia Schlesser-Gamelin, La language des sectes. Dejouer Ie pieges, Editions Salvador, 1999, p. 15
IS Vezi un inventar al acestor metode la Jean-Marie Abgrall, La mecanique des secles, Editions Payot, 1996, p. 114-115. EI de
"persuasiunea coercitivli" care se bazeazA pe mistificare, Este yorba de un discurs falsificat, al clirui scop nu este comunicarea, ci
convigerea auditorului. (p, 124). Acest proces de convingere se bazeazA pe 0 strategie a mistificll.rii, in care se trece progresiv de la
fenomenul realulni la iluzie. Poten(ialul adept se vede bombardat cu notiuni in care trebuie sli creadli tarli discutie sli consimili la toate
actiunile' care decllrg de aieL Secta opereaz1l apoi reconslruclia adeptului cu ajutorul noilor repere, dupa un model deftni!. Adeptul
urrneazA sli suprapun1't comportamentui sau pe cel al altora printr-un proces de imitatie, care va orice urmli a individualiUI(ii sale,
Senzatia de comfort in cadrul sectei ii procura 0 ambiantli clliduroasa, care-I va in ce alegerea sa, Alte lecturi referitoare la
acest subiect: Jean-Maric Abgrali, Taus manipuies, taus manipulateurs, Paris, 2003; Alexandre Dorozynski, La manipulation des
5
Page 38 of 417
Convertirea constituie punctul culminant al asimiHirii sectare, proba cea mai sigura fiind ca adeptul a
renuntat la sistemul de valori anterior pentru a-ii insuii noile norme de viata care-i sunt propuse. Este momentul
cand trebuie sa demonstreze sau la secta ii sa devina la randul lui recrutor. EI adera la "limbajul de
lemn" ale sectei, care nu permite repetitia conformismul care-I face surd 1a orice cuvant venit din
afara
l6

Conditionarea. De la educatie la "spa1area crcierelor", Conditionarea se deSTaiOara simultan pe trei
la nivel cultural, cand este inlocuit sistemul de referinte printr-o noua grila compOliamentala, la
nivel afectiv, cand secta se straduie sa "decupleze" adeptul de trecutul la nivel psihic cand se are in vedere
remodelarea personalitatii. Indoctrinarea constituie faza consolidiirii convertirii. Ea vizeaza saelimine resturile
spiritului critic spatiul personal, legandu-I de numeroase obligatii. Cu cat responsabilitatea in cadrul
sectei, cu atilt dependenta sa se ierarhic, el depinde de superiori, moral de inferiori. economic social
de intreaga structura. Metodele prin care se ajunge la conditionare sunt cunoscute in literatura de specialitate sub
diverse denumiri: remodelare a gandirii, convertire fortata, reforma a gandirii. indoctrinare, persuasiune
, coercitivii, ,manipulare mentala sal.t"T,Spalare a creierelor:'.,Acest proc.es,lnseamna,renuntarea "de. buna voie" la
,.dreptudle fundamentale pierdereapropriei personalitati.Astfel adeptul ,d,evine.;Un propagandist, 0 rotita in
marele angrenaj sec tar.
Discutia legata de "spalarea creierelor" sau "manipulare mentala" a stins punctul culminant in Statele
Unite in anii 1980. Partizanii acestei idei sustineau ca oamenii nu adera voluntar la Noile Religioase ci
.,.,casun! manipulati de grupuri care folosesc 0 psiho-tehnologie puternica eticienta care permite un control al
, ,,',comportamentului lor. lnI983;America,PsychogicalAssocirition {AP If' creat"o comisie de ancheta (task
force) condusa de Margaret Singer Thaler (1923-2003)17 pentrua vedea In ce masllra aceste acuzatii se pot
aplica religioase. Margaret Singer a fost 0 cllnoscutii seetelor. Ea- a fost
fondatoarea unui serviciu de consiliere pentru membrii ai grupurilor religioase sectare. Pe baza
observatiilor saleempirice, Margaret Singer a publicat 0 serie dearticole despre "spalarea creierelor", eel mai
important articol fiind Coming Out of the Cults ("Psychology Today", nr. 12, ianuarie, 1979, p.72-82).
esprits et comment s/en proteger: ouvrage colfectif. Paris, 1981; Fabrice d'Almeida, La manipulation. Paris: Presses Universitaires de
France, 2005 ; Charles-Xavier Durand, La nouvelle guerre contre l'intelligence. tome I - "Les mythologies artificielles" , tomul al II-lea
"La manipulation mentale par la destruction des langues" (340 p.) tomul al Ill-lea /I Un nouveau programme pour la conscience It (260
p.) paris,20012002;
16 Max Bouderlique, Comprendre les actions des sectes, Re-agir foce aux sectes, Lyon, 1997, p. 45- 55 (capitolul "L'analyse linguistique
du discours des sectes unde se denunla elementele pe care se bazeaza seduc\ia recrutorilor)
17 Margaret Singer, profesor emerit in psihologie clinicl'l la University Berkeley California, expert In probleme legate de convertirea
religioasa,a fost numita doamna de fier a manipularii mintale . Are peste 3000 de titluri publicate In toate revislele, carlile,
enciclopediile de specialitate, din care amintim: Margaret Singer Thaler with Jania Lalich Culls in Our Midst, The Hidden Menace in
Our Everyday Life San Francisco 1995; Margaret Singer Thaler, Therapy with ex-clift members. "Journal uf the National Association of
Private Psychiatric Hospitals" vol. 9, nr.4/1978, p.14-18; Idem, Coming out ofthe cullS, "Psychology Today", 12, ianuarie 1979, p.72-82;
Margaret Singer a fost "spaima sectelor", care au hartuit-o toata viala au incercal sA 0 discrediteze prin orice mijloace.
6
Page 39 of 417
Cercetoarea americana devotat apoi Illtreaga viata pentru dezvolta a argumenta aceasta teorie in fata
Curtilor de judecata in cazuri legate de NMR. P.,ozitia saa devenit un subiect de dezbateri intense 'iIT cercurite
sociologiee psihologice. Colegii ei din mediul academic au respins teoria "spalarii creierelor" acest punct de
vedere s-a impus intre noilor religioase. Discutia despre "spatarea creierelor" In cazul uui
grup religios sectar este departe de a se fi incheiat, eu aUit Inai mult eu cat Margaret Singer a dovedit existenta
fenomenului
l8

* * *
GrupuriJe religioase pe sa Ie particulariz8.m in studiul de fata, respectiv mormonii,
martorii lui Ieh<?va, au patruns in Europa la ineeputul seeolului al XX-lea, misiunile lor dezvoltandu-se mai
ales in zoneleprotestante. In momentul de fata, rolul mondial exercitat de State Ie Unite, ofera fiira 'indoiala
conditii favorabile de dezvoltare pentru grupurile reJigioase de origine americana. Mai mult, atata timp dit
populatiile europene asociaza, In imaginarul lor, Statele Unite cu ideea de "alta lume", de "I?til1iantuJ
fiigaduintei", aceasta perceptie favorizeaza difuzarea unor forme religioase cu specific ameriean
l9
Acesta
observatie este destul de plauzibila, eu atat mai mult cu cat constructia european a actuala nu pare sa fie insotita
de un mit european. Se ca unul din principaJele deficite ale Uniunii Europene este dimensiunea imaginara,
vitala pelltru coeziunea aeestui structuri super-statale. Exista 0 serie de incercari de a trasa originile Uniunii
Europene in' lrhperiu I Roman sau eel putin in Imperiul Bizantin
20
, fiira ea aeeste dezvoltari
': .cl. gaseasca 0 l\coperire in practica.'-r
18 Celemaiimportantesludiiprivindcontroversa.referitoarelasplilareacreirelorsunt.in ordine cronologicli urmlitoarele: James T.
Richardson aild B. Kilbourne,"Classical and Contemporary Applications of Brainwashing Models", in The
. i , Brainwashingl;lJeprogramming Controversy, ed. David G. Bromley and James T. Richardson, Lewiston, New York, 1983, p. 29-45;
James T. Rkhal;dson, Une critique des accusations de lavage decerveau portees a I'encontre des nouveau mouvements religieux:
questions d'6thique et de preuve, in Massimo Introvigne et Gordon Melton (eds.), Introvigne Massimo et Melton Gordon J., Pour en
finir avec les secles, Le debat sur Ie rapport de la commission parlementaire. Paris, 1996, p. 85-97; "Conversion or Mind Control?" in
Eileen Baker, New Religious Movements, A Practical Introduction, London, 1989, p. 17-23; Jean Francois Mayer, "Le probleme de Ia
manipulation dans les mouvements religieux controverses , in Bureau d'Aide et d'information sur les Mouvements Religieux. Rapport
d'activite 1989, Saint-Prex, BAIMR, 1989, p. 11-28; David Barret, The New Believers. A survey ofSects, Cults and Alternative Religions,
London, 2001 (capitolul ,.Conversion, rectuitment, mind control or brainwashing?", p. 28-39).
19 Jean Francois Mayer, "Les activites missionaires transatlantiques des mouvements religieux contemporaines", in Christian Lerat
Bernadette Rigal-CeUard (dir,), Les mutations Jransatlanliques des religions, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2000, p.
265-278; Jean Francois Mayer, "New Approaches to the Study of New Religions in North America and Europe", in Peter Antes, Annin
W. Geertz et Randi R. Warne (dir,), New Approaches to the Study of Religion, vol. I: Regional. Critical, and Historical Approaches,
Berlin, New York, Walter de Gruyler, 2004, p. 407-436.
20
0 bund introducere in aceasld esle sludiul lui Alexandru Dulu, Ideea de Europa 9i evolu/ia con9tiinlei europene. Editura All,
1999. Dutu spunea cli "Europa nu poate ti construita ca un ansamblu de societdti libereH.decat in urma diviziunilor arlificiale
profund ancorate In Europa' nu poate fi cidffita deciit pe 0 europeanii. lar aceastii con;;tiinld trebuie sli ofere noi
temelii lumii in care ne regll.sim pe noi intiilnindu-i pe ceilalli, ai Romei, ai Atenei, ai lerusalimului" (p. 24 I).
7
Page 40 of 417
De$i este 0 realitate de necontestat ca in Europa contemporana misiunea mormonilor, a martorilor, a
este foarte impdrtantii se eu mare succes, studiile europeni care sa
prezinte acest fenomen la scara europeana sllnt foarte rare
21
In putinele lucrari care exista s-au luat 1n
considerare in principal doua aspecte, anume dadi anumite parti ale Europei sunt mai receptive la cultele
sectele (NMR) provenite din Statele Unite respectiv daca se POt stabili comparatii Intre diferitele natiuni
europene In ce aceastli receptivita;e. Rezultatele acestor studii sunt surprinzatoare. In vestul Europei,
martorii lui fehova se atlii in procent foartemare in tari traditionalist catolice, ca Italia, unde ei sunt deja a doua
reJigie dupa eea catoliea. In tarile ortodoxe, Grecia are eel mai mare numar de martori ai lui Iehova, daca ne
raportiim Ia populatie, nici In Romania situatia nu este deloe Acest l!-lcru eonfirma teza lui
Rodney Stark potrivit direia sectele fundamentaliste sunt mai active unde religiile traditionale sunt mai puterniee
unde sunt nevoite sa traiasca in conditii de marginalizare sau chiar de persecutie.
Studiile sociologiee arata eli maltorii lui Iehova sunt atat de preocupati de problema recrutarii, incat
este organizata efectiv in jurul "anuntului celei bune',22. "Societatea Turnul de Veghere"
... este americaniLJa.origine,. doar unu I din patru, martori, locu asUiziin,Statel eUnite. Studi.ile arata ca martorii
'" au o' rata de impresionantade 5%. Astfel de lallllmai, 44000, deadepti in 19.28 au ajuns la peste
6 milioane 1!t anul 2000, iar actualmente, conform datelor oferite de ei au un numar de 6 390 016 de adepti
in intreaga lume23, in munca de recrutare, martorii sunt fncuraja{i de cei care asculta mesajul lor, dar sunt $;
rnai incuraja(i decei care Ie triintesc u,ya in nasu' Ei viid In acest refuz 0 confinnare a cuvantului Evangheliei ea
J<,oamenilor n.u Ie place sa.asculte adevarul. Exista, patru eategorii de martori implicati 'in prozelitism:
fbaza;, ceJ+care, consaora tot,trmpul,siilr prozi?litismulu i;Misionar- este un
predicator 'in strainatate; Batran -responsabil al eongregatiei. 1n publicatiile iehoviste se sugereaza adesea ell. 0
persoana nesasatorita poate sluji lui .lehova mult mai bine dedit cineva care are resposabilitatea unei familii. In
articolul Adevtirata jericire constti in a-I sluji pe lehova ni se prezinta "avantajului faptului de a nu fi casatorit"
("Turnul de Veghere". 15 mai 1992, p. 15-20), Persoanele singure au mai mult timp pentru a studia Cuvantu! lui
Dumnezeu, se i'llcred mai mult In lehova, au mai mult timp sa se initieze fa Seoli1e de instruire apoi sa depuna
21 "Europe's Receptivity to Cults and Sects" in Rodney Stark, Religious'Movements, Genesis, Exodus and Numbers, New York 1984, p.
475-505; in teza sa clasicll. des pre secularizare. David A. Martin (1929- ) profesor emerit de sociologie la London School of Economics
profesor onorar la Lancaster University. departamentul de Sludii Religioase incearc1i sli monitorizeze directiile religioase din Europa
na\iune cu natiune (A General Theory o/Secularisalion, New York 1978);
22 Bryan Roland Wilson, Pa/erns o/Sec/arianism. 'Organisation and Ideology in Social and Religious Movemenls, London, 1967.
2l Se ell. stalisticile Organiza\iei Martorii lui lehova sunt extrem de cOnservatoare concorda in general cu cele oferite de
institutiile guvernamentale Si de cercetll.tori. Ele inc Iud doar acele persoane !lctlV angajate in misiune, care depun regulat rapoarte la
societate. Ele nu se reterA la membrii periferici. la copiii, la cei inca nebotezati sau membrii inactivL Mai mult, membrii sub 16 ani sunt
din calcule de cele mai multe ori. sunt implica\i 1n activitatea de prozelitism, Statisticile anualc sunt publicate de regul!l in
ianuarie, intr-o editie specialA a "Watchtower",
24 Quirinus Jacobus Munters, Recrutement et candidats en puissance, "Social Compass ", vol. XXIV, nr.ll 1971, p.59-71; A se vedea
Idem. Recruitment as a Vocation. The Case 0/Jehovah's Witnesses "Sociologie Neerlandica", nr. 711971, P 88-100;
8
Page 41 of 417
miiliurie in diferite colturi ale lumii. lntr.adevlir, persoariele celibatare vliduveconstituie "echipa de a
prozelitislnului iehovist Biroul de la Brooklyn estimeazii cli este nevoie de cel mult luni pentru ca 0
persoana sa devinli martor a lui Iehova. Daca in acest timp nu intervil1e cOllvertirea, propaganda este
abandonata, cel putin 0 perioadli
2S

Martorii lui Iehova sunt adeptii politicii "cameleonului" in activitatea de prozelitism, folosind intr-un
mod "particular" indemnul Santului Apostol Pavel "tuturor toate m-am Tacut" (I Corinteni IX, 22). eu
Martorii lui lehova se declarli c.. "Martorii lui lehova sunt care, la fel cu ceilalti oameni se
confrunta Cll probleme economice, sociale sau afective" (tractatul Martorii lui Iehova in Romania, p. 3). Mai
mult, publicatiile iehoviste dintr-o tara se muleaza perfect pe traditia acelei tad, nu din convingere, ci
din necesitllti legate de prozelitism. In publica1ie apologetica, aparuta in limba romana, martorii citeaza
copios din Stantul loan Hrisostom, despre care afirma ca este "unul din Sfintii Parin1i ai Bisericii (p.
10). Cu evreii insa, nu mai sunt ci slujitori ai lui lehova: "Noi nu apartinem nici nu
credem in Trinitate, ci il veneram pe Dumnezeul lui Avraam... " (Sa aducem argumente din Scripturi, Watch
. Tower Bible and Tract Society, 1989, p. 2).
In tractat iehovist, intalnim dOlla capitole introductive despre cum trebuie inceputa conversatia
la Nici tina dintre sugestii nu indeamna sa se faca apel, la inceput, la texte scripturistice, ci mai
degrabfr sa se:invoce 0 catastrora globala care tocmai a avut loc, 0 situatie sociala sall oricare problema
sa capteze atentia gazdei
27
Temele care sunt invocate se refera la familie, copii, viitor, securitate', suferinta,
nedreptate, viata, fericire, moarte etc. Astfel, martori lui Iehova sunt capabiti sa prezinte gazdei
viziunea unei lumi prezente plina de suferinla chin, dar antidotul acesteia, 0 lume viitoare perfecta, 1ncare
toate nenorocirile I;>i suferintele vor 1nceta. de instruire contin 0 serie de sfaturi menite sa relaAseze
discutia clliar dind interlocutorul sa-i puna cap at prin replici de genul "IlU sunt interesat", "sunt
"'"' "stlhJ oClipat", "nu sunt interesat de problel11ele religioase". Apoi dupa 0 cap/alio benevolen/ia
adevcata, lucrareaintra In binecunoscutul sistem iehovist de racotate, care lnceardi sa "biruiasca cu Biblia".,
In articollil "Sa sensibilizam inimile eu ajutorul artei de a convinge" ("Turllul de Veghere", 15 mal
1998. p. 21 23) se dau ca.teva sfatllri pentru cei care conduc un studiu biblic la domicil ill. Cand anumite doctrine
2S Qany 13ouchard, Dans / 'infer des Temoins de Jehovah, Paris, 200 I, p. 27. Un rol important in impresionantA a 0 au
de preg1\tire misionarlL i ncepand din 1943, in tiecare congregatie a ,.Martorilor lui lehova" se tine $coala de Minister Teocratic.
incepftnd din 1959, martorii lui Ichova frecventeazl\ Scoala pentrtl ministeriul regatu/ui, pentru instruirea bl!.tranilor de congregatie a
slujitorilor ministeriali, jar din 1977 functioncaza Scolile pentru serviciul de pionier (misionari cu limp inlegral). Din 1987 s-a infiintat.
$coala de Instruire care barbati penlru indeplinirea unor insarcinAri speciale in cadrul lucrl!.rii mondiale. Un loc important.
printre programele lor de instruire II ocupa Scollla Biblica Ga/aad intiinlata in 1943.
26 "Introduced utilizabile in serviciul de teren", Sa aducem argumete din Scrip/uri. p. 1-9 "Cum Ie putem rAspunde celor care ridica
objecliuni cdutand sA puna capat conversa\iei", Ibidem, p. 15-25,
27 Mesajul pe care avem daloria sA-I anuntl'tm este ({ aceasla veste bunll a Regatului (Matei 24, 14). Chiar dac!l nu discuUlm direct
despre Regal. trebuie sa avem mereu in vcdere obicctivul de a-i ajuta pc oameni sa inteleagll de ce au nevoic de cl, sau de a inll!.tura
obstacolele care-j impiedic1\ sA-I accepte sa-I ia in considerare (lbidem.p. 9).
9
Page 42 of 417
sunt prea Indidacinate la persoana care urmeaza sa fie convertita, este nevoie de"a realiza un echilibru Intre arta
de a convinge compasiune" (p. 23). Martorii sunt tndemnati sa nu se considere superiori ciind prezinta
adeviirurile Bibliei sa respecte convingerile "elevului", deoarece "cheia succesului este umilinta". In alt loc, se
arata ca trebuie imitat exemplul Srantului Apostol Pavel care In Areopagul din Atena "IlU a avut lin discurs
filosofic, ci a prezentat adeviirurile Abordarea dilduroasa este ,apreciatii In mod deosebit de cei care
sufera de lipsa de contact. 'in societate, de ,cei izolati, napastuiti sau aflati Intr-o criza famil ialii. Martorii lui
Iehova se prezinta ca a familie, unde toti sunt "frali" "surori"; viitorul adept se simte in securitate, ca un copil
protejat de parintii saL Ex-adeptii marturisesc ca au fost cuceriti de ce11itudinea cu care martorii prezentau
inviitaturiJe i de simplitatea mesajuJui lor. in aJ doilea rand, ei au fast de ideea de "Epoca de Aur", cand
raul va fi distrus, iar cei drepti VOl' avea tot ce au visat Tn aceasta lume.
De asemenea, studiile sociologice arata ca mesajul milenarist joaca un rol important 'in atragerea de noi
adepti29 .. Martorii invoca numeroase texte care se refera la 111 special cele de la Matei cap XXIV
din cartea Apocalipsei aces tea Ii conving pe potentialii recruti ca martorii lui Iel10va sunt capabili sa explice
intreaga istorie a lumii sa oferesperanta pentrwviitor.) Inconcluzie,)se,poate spunedi pr:io.'ac.tivitatilecare au
.:lac- in "Salile,Regatului",;,Societatea Turoul de Veghere"estecapabila' sa fumizeze un,numar de activitati
,siptiimilnale.care ajuta noii membrii sa umple golurile din viata lor sa dea un sens vietii. Dar numai credintele
.. ,
milenariste ale gruparii, "fratietatea" stdinsa regulile morale aplicate strict constituie adevaratele re;mrse
pentru integrarea( recrutilor 'il1tr-o noua viata. Aceste reSllrse 'ii Indreptiltesc pe martorii lui Iehova sa
. un punct dualist de vedere, 'in.care'se glorifica propria lor comunitate se condamna acele aspecte
.. de:ader.at:e . .Astfel,oridl.tdeciud{lt w parea Organizatia poate
deveni ,,0 casii" pentru multi.
* * *
PrimeIe efOlturi de a raspilndi mesajul adventist In Europa au fast [acute de preotul catolic polonez
Michael Delina Czechowski (1818-1876), convertit la adventism 111 1857, care a predicat 'in nordul Italiei, In
Franta, Germania, E1vetia, Ungaria i Romania
30
Prima "Biserica Adventista de Ziua a a fost Infiintata
28 "Noi nu trebule sa devenim experti In religiile sau filosofiile oamenilor carora Ie predicam, ci trebuie sa oe adaptam prezentarea pentru
a depune 0 mlirturie eficienta" lumea omenirii, "Turnul de veghere", I noiembric 1997. p. (3); .,Pentru a-i ajuta pe ascultatori
sa prinda sensu 1 bune nll ne mliitumim sa facem vizite supreiiciale, sa prezentam un mesaj preg!'ltit sau sa Ilts1'lm cateva publica\ii.
Trebuie sa ne straduim sa diseernern necesitafile preoeuparile oamenilor. eeea ce Ie place ceea ce Ie displace, temerile
prejudecii/ile lor" ("Sa devenim flexibili sa progreseze" in .Turnul de Veghere". I decembrie 2005. p. 27- 31):
29 Robert Crompton, Counting the Days 10 Armaghedon. The Jehovah's Witnesses and Ihe Second Presence of the Christ. 1995 (vezi
intregul capitol "Interpreting the current Sources", p" 115-129); Andrew Holden, Jehovah's IYUnesess, portrail of a contemporary
religious mouvement. London, Routledge, 2(102, p. 55
30 Rachel Price-Kreitz, "The Global Mission of the Seventh-Day Adventist Church", in Les mulalions lransatlantiques des religions. sous
la direction de Christian Leral et Bernardette Rigal-Cellard. Presses Universitaires de Bordeaux, 2000, p. 309-335 care propune s6
10
Page 43 of 417
la Tramelan in Elvetia tot aici aparea primul ziar adventist, L'evangile elernei et i'accomplissemenl des
propheties sur la venue du Sauveur (1866). Un moment-important 1n opera de "evanghelizare" a Europei \-a
-
constituit infiintarea unei tipografii la Basel, unde a inceput sa se tipareasca literatura adventista pentru . Franta,
Germania Italia. Primul misionar oficial in Europa, numit de "Biserica Adventistii de Ziua a $aptea", John
Nevin Andrews (1829-1883), tot un polonez emigrat in America (SUA), a inceput sa predice in 1874. Hellen
G. White vine de dOlla od in Europa, in 1885 in 1887 cand palticipa Ii primul camp meeting in
31
Europa.
Astazi activitatea la nivel mondial este imensii, in comunitiiti organizatii din peste 250 de
tari. "Biserica Adventista de Ziua a $aptea" ajuns astiizi la 14'256078 membrii din care 272 440 in Emopa. Cele
douii mari departamente de care depind filalele adventiste din tiirile europene Sunt Euro-African DivisionJ2
Trans-European Division
J
\ Provocarile inerente raspandirii acestui mesaj in societatea europeana decurg din
intelegerea biblici:i a misiunii, cum este aceasta forl11ulatii In "l11esajul primului Inger": sa predice evanghelia
"Ia fiecare natiune, neam, limbii popor" (Apocalipsa XIV, 6). Hellen G. White a imprimat urgentei
acestui mesaj a insistat pe faptul ca trebuie sa existe 0 sensibilitate fata de lingvistice
din diferiteJe tari unde propovaduiesc
Misiunea mondiala a fost definita Cll claritate incepand cu 1966 dind a fost creat un departament de
Misiune Mondiala (Department of World lIll Institut de misiologie (Seventh Day Adventist Institute
J,?,. ' of World Mission) pelanga Andrews Universit/
4
prime Ie initiative de misiune globala au fost;lansate inca.
din anii 1980 (numite Global Strategy), Ii datoreaza mult lui lui Louis R. Conradi (1856-1939), 0
personalitate importanta., pl'Ovidentiala spun ei, pentru "Biserica Adventism de Ziua a $aptea", eel care a lansat 0
sJrategie inovatoare pentru succesul htcrarii misionare adventiste in Europa. Ideile lui au servit ca model pentru
lucrarca de leren: 0 nOlla viziune pcntru prol11ovarea evanghelismului pentru instruirea misionarilor, metode de
{succes peritl'fr. bisericii, colpoliajul sall campaniile de evanghelizare; mai multa .pentru
arate cll expansiunea misionara a de ziua a Europa a creat noi perspecrive in adventism, atilt in plan geogra,fic, cat
in plan religios.
31 Arthur D. Delafield, Elfen While in Europe 1885-1887, Washington, D.C.: Review and Herald Pub. Assn 1975; Roy E. Graham, Ellen
G. W!:ile. Co-founder oJlhe Sevenlh-day Adventist Church, New York 1986
12 Euro-Africli Division cuprinde primele \lIri europene vizitate de misionari adventi!iti: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia', Franta,
Germania, Ilalia, Liechestein. Luxemburg, Malta, Monaco, Portugalia, Romania, San Marino, Siovac,ia, Spania, Elvetia, Turcia
("Division euroafricaine", Richard Lehmann, Les Adventisles du Seplieme Jour, Maredsous, Editions Brepols, 1987, p. 139-149)
33 Trans-European Division cuprinde restul \lIrilor europene : Albania, Bosnia-Hel\egovina: Croatia, Cipru, Danemarca, Estonia,
Islanda, Finlanda, Orcein, Ungaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Macedonia, Marea Britanie, tllrile din
Fosta lugoslavie (,.Division lranseuropeennc", in Ibidem, p. 149- 154)
34 George R. Knight, A nticipaling the Advent. A BrieJ History ojSeventh-Day Adventists, Pacific Press, 1993, p. 123 . George R. Knight
este proFesor emerit de Istoria lJisericii la Andrews University, SDA Theological Seminary autorul cuoscutei lucrllri apologetice
Seventh-Day Adventists Answer Questions on Doclrine, Andrews Univ Presse 2003. Aile lucr!i.ri importante: Millennial Fever and the
End oJthe World. A Study oj Millerite Adventism, Adventist Book Center New Jersey I 1844 and the Rise oJSabbalarian Adventism,
Review and Herald Pub. Association 1994, (192 p.).
11
Page 44 of 417
intelegerea modelllilli european. Eforturile lui Louis R. Conradi ai altor pionieri adventiliti in Europa s-au
concentrat pe adaptarea la eultura loeala acest lucru a fost vital pentru supravietuirea lii apoi pentru
expansiunea adventismlllui
J5
Liderii germani au fllcut tot ce au putut pentru ca "Biserica Adventista de Ziua a
Saptea" sa nu fie vazuta ca 0 secta americana lii au incercat din rasputeri sa nu supere prea mult Bisericile
Traditionale,,36.
La Conferinta Misiunii Europene, care s-a tinut in 01anda in 1997. s-a discutat problema unei nOI
viziuni referitoare la activitatea misionara. pornind de la observatia ca "IlU este posibil sa se poarte baHUiile de
astazi cu mentalitatea de ieri,,37. In aceI context, s-a afirmat ca gasirea unor metode noi eficiente de
evanghelizare trebuie sa fie 0 preocupare principala pentru biserici. La conferinta, reprezentantii Euro
African Division ai T.'ans-European Division all prezentat problemele specifice cu care se co nfrunta: 0
lenta a convertirilor, problemele financiare, problemele legate de diversitatea lingvistica, cllltunlia
religioasa, marele contrast lntre Estul Vestul Europei. Principala nemultumire este ca, frecventarea
,
bisericilor este scazuta in Europa, europenii continua sa se considere formal sau prefera
hindllismul,islamismul sau alteforme religieaseorientale; Lideri i problemele generate de
" ca Europa a devenit"o problemam isionara'\,un nou .cilmp de misiune,,18.
In general, "Biserica Adventista de Ziua a Saptea" lupta pentru mobilitatea .!!fisionarilor sa!, de la
profesori de'engleza care predau gratuit cursuri pentru doritori odata Cll acestca adventistii, pana la
implicare In catastrofele naturale, in fel Incat sa se elimine barierele intre tarile care trim it cele care
.'primescmisionari. In ceea ce munca de teren, "Biserica Adventista de Zilla a Saptea" se bazeaza pe
Ei-sunt desemnati sa se
ocupe de Lin singur grup pana atunci, dar locuiesc in afara acestei zone. Alt program opereaza
prin intermed ill I Tentmakers, misionari care se integreaza Intr-o societate, cu scopuf de a face prozeiitism din
I
interior. Sunt aici profesori, ingineri, In computere, medici sau asistenti medicali, sec retar i
39
etc
3S Erich W. Baumgarten. Re-Visioning Adventist Mission in Europe, Andrew University Press, 1998. E.rich W. Baumgarten este
aClualmente profesor la Andrews University la "American Society for Church Growth". inainte de a veni la St.
Andrews, a fost pastor in Vienna, Salzburg, Austria in Los Angeles, director al Institutului Adventist din Moscova. Este de asemenea
director at "Global Research Center" care monitorizeaza "Bisericii Adventiste de Ziua a $aptea" la'nivel mondial.
36 A se vedea alte lucri\ri care abordeaza modaliti\\i1e de a conduce munca misionarl't: Patrick Johnstone and Jason Mandryk. Operation
World The Day-by-Day Guide to Praying for the World. Paternoster, 2001; Moreau A. Scott. Evangelical Dictionary of World Missions,
Grand Rapids: Baker, 2000; Myers L. Bryant. The New Context ofWorld Mission. Monrovia,1996;
J1 Erich Baumgartner (ed), Re-Visioning Aitventist Mission in Europe, Andrews University, 199R, p. 91-96; Jon L. Dybdahl, Adventist
Mission ill the 21st Century Hagerstown, Md.: Review and Herald, 1999
38 Erich Baumgartner, Op.Cil" p.40
19lbidem. p. 151. Tentmakers este un lermen care desemneaza ill mod generic anumite categorii sociale care folosesc abilitlilile lor
protesionale, vocationalc sau academicc pentrll a se intrcfine cand propovi'lduicsc Evanghelia In diferitc pl'lrti ale lumii. NOliunea apare
pentru prima datA la Srantul Apostol Pavel, care el s-a intrclinllt impletind (Fapte XVIII, 1-4). Desprc len/makers a se
12
Page 45 of 417
In diverse publicatii adventiste se arata ca evallghelismul poate avea impact in societalea
numai daca imbina proclamarea evangheliei cu ajutorarea oamenilor in mod eficient. Este ceea ce s-a numit
"contextualizarea" metodeLor folosite pentru propovaduirea Evangheliei in societatea contemporana. In
viziunea lui Jan Paulien, renumit profesor adventi.st de NOli I Testament de la Andrews University, "Dumnezeu Ii
pe oal11eni acolo unde se gasesc". Intr-un aliico\ despre specificul miirturiei adventiste, el arata ca
adevarul trebuie prezentat oamenilor ll1tr-o forma accesibila, iar aceasta presupune mai mult decat folosirea
limbi; inseamna cultura, stH de predare, utilizare corespunziitoare a mijloacelor de comunicare in masii,
seJectarea subiectelor. In al doilea rand, in opinia lui Paulien, succesul misiunii este garantat atunci cand se
realizeaza abordarea oamellilor "pe terenul nevai/or simlite de ei",deoarece acest teren constituie ozona in care
sunt sa accepte lndrumari. 40.
intr-adevar, succesul "Bisericii Adventiste de Ziua a astiizi nu poate fi inteles rai'a sa avem in
vedere faptul cA mesq,;ul sau este relevant pentru nevoile lumii de astazi deoarece, este Insotit de realizAri in
domeniul sanatatii, asistentei sociale sau educatiei etc. 0 prezenta adventislil lntr-o anumita regiulle nu poate fi
imaginatii Tara 0 un spital, 0 clinica, un dispensar, uri orfelinat, 0 casa de copii, 0 editura filiale ale
asociatiilor de ,Intr-ajutorare. Succesul adventismului de ziua a se datoreazii In primul rand c011vergentei
intre mesajullor 11cvoile Illmii de azi. In ciuda credintei lor ca este aproape"; tind sa
prinda radacini mai adiinci In societate prin aceasta lupta, In mod paradoxal pentru Intiirziereaapocalipsei.
* * *
in Europa, mormonismul relativ putin succes in tarile Ellropei Occidentale, cu exceptia Marii
Britanii, undo I locuilor din 200 cste mormon. Materialismlll occidentalilor, care accepta poate maigreu ca lO%
din venilurile lor sa sc duca 111 America, precul11 frica lor in fata unei structuri foai,te ierarhizate impiedica
dezvbltareA:'13inestingherita aicL in Franta abia I locuitor din 2000 este mOrI11011
41
Dupa desclliderea din Europa
vedea: Ward Ted. Repositioning Mission Agencies lor the Twenty-first Century. "International Bulletin of Missionary Research" (I
octombrie. 1999) care se reteri1 la scopul'ile activiti1tii misional'e In contextual situatiei curente la nivel mondial. precum de schimbarea
contextelor socio-cultaralc alc misiunii. Ted de "stiluri de management" in strategiile misionare in contexte coloniale post
coloniale $i arat1l rolul bisericilor locale in derularea unoI' initiative misionar ad-hoc.
40 Jan Paulien, Comunicarea cu omul secularizat. "Curierul Adventist", iulie 2003, p, 14- 16 (al1icol preluat din revista "Ministry", martie
2003). Jan Paulien a scris doua c1irti care abordeatii problema misiunii adventiste Intr-o societate secularizat1l: Present Truth in the Real
World (Adevan;1 actual in lumea reala), Pacific Press Publishing Association, 1993 Knowing God in the Real World (Cunoojterea lui
Dumnezeu in I/lmea reaM), Pacific Press Publishing Association, 2000 (159 p). Prima se ocupA de metoda anume ce tipuri de strategii
511 nascl1 in sutlelele secularizate 0 deschidere fata de Evangilelie ce bariere stau in calea Bisericii Adventiste de Ziua a
)) pentru a se dezvolta in lumea de azi, A doua lucrare are ca subiect mesajul anume cum poate fi prezentata Evanghelia intr-o
manieril atractiv1l pentru oal11cnii seculariza\i,
41 Willi'ied Decoo, Feeding the Fleeing Flock. Reflections all the Struggle to Retain Church Members in Europe. "Dialogue, a J3urnal of
Mormon Thought", vo1.29, nr.1I1996, p,97-118; Sabine Delmali, as Mormons, Batisseurs du Royaume de Dieu. Paris: Editions de
Vecchi, 1997; Charles Didier, "The Church in French-speaking Europe". in LaMond F. Tullis, A Faith/or All Cultures.
13
Page 46 of 417
de Est, "Biserica Sfinfilor din Ultimele Zile" tinde sa se impuna in fostele tari comuniste, gratie americanizarii
accentuate a economiei a politicii lor.
in ansamblu, bilantul prezentei lor pe "batranul continent" este mai degraba Unul din
importanli ai ac'estei religii, Thomas F. O'Dea (1915-1974), mormonisl11ul "America in
estimand eli "sfinlii" au elaborat un microcosmos al macrocosmului care estc Statele Unite
42
Istoricii
mormoni ca Michael W. Homer sau Grant Uderwoodau aratat cum mormonismul continua sa fie perceput
,
ca urifenomen tipie american. fntr:ebarea care se pune este cum s-a adaptat acest model religios marcat de un
ariume mediu profan la alte medii chre nu poseda nici istorie, nici valori culturale. Oamenii care
se iC61lvertesc sunt de "americanismul" acestei reIigii sau sunt de un tip de mesaj?'Un
reputat sociolog at religiilor, Bernardettc Rigal-Cellard, care a studiat cazlil Frantei, considera ca implantarea
morinonismului in aceastii tara este cu atat mai interesanta cu cat, in mod traditional, raporturile dintre Franta
SUA au fost caracterizate intotdeauna printr-o doza apreciabilii de neincredere
43
Mormonismul este in general
perceput in Franta ca 0 religie americana, spre deosebire de celelalte grllpari religioase, ele de origine
americana, dar mai putin percepllte in aceasta calitate, ca martorii lui Iehova cercetatoarea,
care face tin sondaj 'intremembrii "Bisericii Sfintilordin Ultimele Zile"din Franta, ajllnge la 0 concluzie foal1e
interesanta, Mormonii ffancezi fae 0 distinctie 7ntre functia Americii In /limea de aslflzi functia Americii In
planul divin al lui Dumnezeu. Dadi in primul eaz cei inte.J.:Yievati se aruta sceptici, In al doilea caz ei accepti.'i
functia Americii ca "pamant al libertatii",al "Noului ferusaTIm" (p. 305). Astfel, pentru ei mormonismul nu se
poate l1umi "american", cum nici .catolicismul nu.sepoate numi"italian" (!7)44. Cert este ea misionarii
. mormoninuaccentlieazA, in predica .Ior ci binfaceriJf; psihice, materiale
spiritllale ale credintei lor.
U.nul din cei maiimportanti sociologi contemporani, Rodney Start<, estima ca tehnicile mormone de
prozelitism sunt printre cele mai eficace din lume, surclasand de eXel11plll "Martorii lui lehova" demonstra ca,
pentru 0 serie de motive obiective, mormonismul este noua religie care dispzme un mare potential penlru a se
Provo: Brigham Young University. 1978. p,44-48; lean Lemble. Diell el /es Franfais, I)aris: Liahona. 1986; Bruce A Van Orden,
Building Zion. The Latter-Day Saints in Europe, Salt Lake City: Deseret Book Company, 1996,
42 Thomas F. O'Dea, The Mormons, University of Chicago Press, 1957, Thomas F, O'Dea este fost profesor de Sociologia Religiilor la
Harvard University,
4J Bernadelte Rigal-Cellard. EtreFranc;ais dans Eglise d"origine americaine: les Mormons de France , in: Les mutations
transatlanliques des religions, sous la dir. de Christian Lerat et Bernadette Rigal-Cellard., Pessac CLA N: Presses univ. de Bordeaux,
2000" p. 279-308. Bernardette Rigal Cellard este profesor de Etudes Nord-Americaincs, Universite Michel de Montaigne, Bordeaux
III. Un alt studiu inleresant este: L'expansion terriloriale des mormons et I'espace sacre de la nouvelle Sion. hie .. et aujourd'hui n, in:
Materiaw: pour I'histoire de notre temps. ed. par "Association des amis de la BOIC, Nanterre: Bibliotheque de documentation
internationale contemporaine, 1985 et du musee -Nanterre- Nr.5 juillet-septembre 2001, p. 65-75 ;
44 La fel argumenteaza Martorii lui lehova: "Oaca !sus s-a nascut ca iudeu in Palestina, asta face oare din 0 religie
palesliniantl?" (Sa aducem argumente din Scripturi, Watch Tower Bible and Tract Society, 1989, p,205),
14
Page 47 of 417
afirma in societii{ile model'ne secu/arizate
4S
Cereetarile sale soeiologieeau scos la iveala un lueru surprinzator
anume cli activitatea tineri lor care umbla pe-strazile nu se dedit In 0, I % din I total
de convel'tiri. Grosul convertirilor provine din vizitele intalnirile unei familii 1110nnone eu 0 familie ne
mOl-mona (34%) mai ales din primele eOlltacte cu misionarii In easa unui mormon (50 %).
Liderii mormoni sunt de aceasta realitate dau 0 atentie considerabila dezvoltarii unel
strategii misionare adecvate. in 1974, Ernest Eberhal'd Jr. misiunii mormone din Oregon, publica
in "The Ensign", magazinul oficial al "Bisericii Sfintilor din Ultimele Zile", un articol in care incuraja membrii
;,Bisel'icii Sfintilor din Ultimele Zile" sa intretina legaturile cu rudele sau lor ne-l11ormone, dar sa
ocoleasdi subiectele legate de religie. Este interesant ca lInut dintre sfaturi contine indemnul de a alege 0 familie
tinta. care exprima temeri despre educatia copiilor intr-un mediu urban sau 0 famile, care tocmai s-a mutat este
. t '. . .. -:1:"
lipsita de prieteni. Mormonii sunt descurajati in schimb sa vorbeasdi de experienfele lor spirituale sau de orice
altceva care ar duce la :dispute. In schimb, cand fac vizite, pot lasa 0 publicatie, in care sa se afle ceva deinteres
personal, dar nimic controversat. Intr-o etapa urmatoare, familia tinta poate fi invitata sa petreaca 0 seara la
prietenii lor mormoni, fiind canalizate spre de fam,ilie. Scopul este de a arata cum
mormonismul poate sa faca viata de familie fericita. Daca aceasHi incercare nu aduce rezultatele dorite,
mormonul este srntuit sa melltilla prietenia sa incerce mai tarziu. Daca se manifesta un oarecare iilteres, atunci
intervin misionarii care-i instruiesc pe noii convertiti in cas a prietenilor lor mormoni
46

_...
Il1tl'-UI1 articol recent, publ fea In revista "Ensign" se arata eil marturia trebu ie sa inceapa cu
exemplul ofcrit de familia mormona : Cascle noastre pot deveni propovaduitoare ale Evangheliei, astfel lnCat
. oamenii care intra in casa noastra pot face experienla Evangheliei in cuvant actiune. Putem sa
Evanghelia lara sa purtiim 0 discutie formala in aeest sens. Familiile pot fi lectianoastra, iar atmosfera din casele
,
, noastre, mesajul nostru ... Acrea un camin prin care Evanghelia sa fie mfil1urisita, iata eel mai mijloc prin
care Evanghetia sa fie propovaduita altora". Autorul arata ca lin camin in care se Evanghelia
nu este un program, este un mod de via/ii, 0 modalitate prin care se poate realiza mai convertirea
47

4S Rodney Stark William Sims Bainbridge, The future of religios, revival and cult formation. University of California, Los Angeles
1985
4(\ Ernest Eberhard, How 10 Share the Gospel. A Step-by-step Approach for .rau and Your Neighbors,"Ensign", June 1974, p. 6: De altfel,
incepand cu ani; 70, publicatiile mormone ahunda in sfaturi, referitoare la cum trehuie prezcntat mormonismul prieteflilor rudelor:
Dallin H. Oak,!', Sharing the Gospel, "Ensign", nov. 2001, p.7; M. Russell Uallard, We Proclaim the Gaspe/,"Ensign", nov. 1986, p. 31;
Rex D. Pinegar, Share the Ul1searchable Riches ofChrist,"Ensign'" iulie 1973, p. 62; Russell Ballard, The Essential l(ole of Member
MissionarY Work. "Ensign", lIlai 2003, p,37; Richard O. Scott, The Power of Preach My Gospel, "Ensign", rna; 2005. p. 29; Gordon B.
Hinckley, We Have a Work to Do,"Ensign", februarie. 1988, p. 2; Richard G. Scott, Why Every Member a Missionary? "Ensign",
noiembrie 1997. p. 35; Sterling W. Sill, A Fortune to Share, "Ensign", ianuarie. 1974, p. 60; Spencer W. Kimball, Are We Doing All We
Can? "Ensigll". februarie 1983,p. J; L. Tom Perry, Go Ye Therefore, and Teach All Na/ions,"Ensign", mai 1984, p. 78
47 M. Ballard, Creating a Gospel-Sharing Home."Ensign", May 2006, 84. mormon Gordon B. Hinckley cerea
fiecllrui. membru al "Bisericii Sfintilor din Ultimcle Zite" sll aibll un prieten nc-mormon, dcoarece , ... prohabilitatea lInei convertiri
15
Page 48 of 417
CONCLUZII
Sociologia religiilor ofera un ajutor important In Intelegerea. mecanisme lor prin care actioneaza
. .
prozelitismul sectelor (NMR), dar a cauzelor care confera un succes stlrprinzAtor mesajului lor despre
lumii. Dincolo de disputa despre j,spalarea creierelpr", care imparte retigiitor in doua tabere, pro
contra, este important de mentionat ea discursul grupurilor este prezentat intr-o maniera
atractiva, respectand toate regulile de market publicitate, cii el rasi)Unde .cautarilor, temerilor
omului modern.
durabile atunci dind un prieten are dorin\a de a fi $i el membru. latit 0 cheie importantll a rClI$itei Iloastre pentru a face sit avanseze
opera Domnllilli cat mai repede" (Les convertis et lesjeunes gens, "L'Etoile", jllillet 1997, p. 54)
16
Page 49 of 417
Led. Dd. Radu
TRAIND IN FRICA JUDECATII DE APOI
FORME ALE MILENARISMULUI IN SOCIETATEA AMERICANA.
in mod tradi/ional, milenarismul este speranla in instaurarea unei fmparaJii de 1000 de ani de pace dreptale
pe pamant, pe bozo interpretiirii literale a unoI' versete din Apocalipsa din 'cartea lui Daniel. Milenarismul a avut 0
lungii tradilie in apusean
l
, apol a devenit 0 temii lmportanlii a predlcii puriiane. in Lumea Noua in
discursul eschatologic al multor secte apiirute pe continentul american. Studiul de falii. propune sa prezinte
cronologlc orlglnile # de:::voltarea curentulul milenarist in Sialele Unite $i sii insiste asupra formelor sale d!!
manijeslare 10 Irei dinlre seclele care au un impact considerabil in Europa, in special infosle 14ri comunisle, $i anume:
Biserica Adventistii de Zlua a 7-0, Organizalia Marlor;; lui lehova Biserica Sfinlilor Ultimelor Zit!! (Mormonii).
C!!rc!!tatorii au identificat doua aspecte in manifestarea aces/ui curenl, distinclia dintre aces/ea nu este
intotdeaunafoarte clara. Prim'lll, numit postmilenarism, se caracteri:::eaza prin speranla ca" fmparalia lui Dumnezeu"
se illStaUreaza progresiv, printr-un praces evolutiv, prin mijlaace concrete omene$ti co religioasil sou
refarmele saciale. Aceasta credinta, care dadea oamenitar pasibilitatea sa lucre::e asupra propriului destin a
umanitalii, presuplmea 0 evolulie linlara a omenirii.;i a continuitate istoricii intre ce era inainte ce vafi dupa a doua
venire a Daninlilui. Mileniulurma sa vina dupd (post) acest efarl limon cofecliv. Din contrii. premilenarismll/ promo va
credinta cd" impiiralia lui Dumne:::u" intervine ex-abrupto, prinlr-un praces revalulionar care intrerupe lantu!
call:::alitalilar naturale $i iSlorice. Aceasta inlerven{ie este re:::ultatul numaf al ac{iunii divine, fora de care actiunea
omului nu poate nimic .;i ea survine inainte (pre) de instaurarea imparaliel
Cele doua modalitati de a privi instaurarea lmparatiei de 1000 de ani au marcat in mod
diferit raporturile grupurilor milenariste cu societatea. Postmilenarismul se manifesta prin activism,
integrare in societate in dorinta de a schimba lumea"'din interior
J
Din contra, premilenarisrnul
I Milenismul sau a!1teptarea "Imparaliei de 1 000 de ani" a fost profesat in primele secole atiit de eretid
(Cerint cat de unii Parinti ai Bisericii (Sf. Justin Martirlll Pilosoful, Sf. lrineu de Lyon etc). A se
veoea .J.' Danielou. Thelogie de judeo-christianisme, Paris, 1 95&i-Nardi, C., II millenarisma: testi de; secoli I-fl, Firenze,
1995. incepiind cu secolul IV, opinia Fel'icitului Augustin ca "Imparatia de 1000 de ani" nu este altceva dedit Biserica
devine normaliva, dar lara sa excluda inlerpi'etarile Iiterale posterio31'e ale mileniului. Milenarismul a devenit
promotorul unoI' curente eretice In Evul Mediu occidental !/i a fost activ in curentele Reformei protestante, ca
anabaptismul. in special gandirea calugarului calabrez Joachim del Fiore (t 1202) a mal'cat evolu\ia acestui curent spre
forme contestatare revolu\ionare, palla la ideile moderne de pl'ogres fericire (Reeves Marjorie, The Influence ofthe
Prophecy in the Later Middle Ages. A study of the Joachimism, Oxford, 1969; Henri de Lubac, La posterite spirituelle
de Joachim de Flore, 2 vol, Paris, 1979- 1981; Formes de millenarisme en Europe a I'aube de temps modernes, Actes
du Colloque international de I 'Association "Renaissance; Humanisme, Reforme" (Marseille, 10-\2 septembre 1998, ed.
J. Delumeau, Paris 2000). Despre milenarism, a se vedea Diac. Prof. P.1. David, Invazia seclelar. vol. III, Constanta,
2000, (cap. X "Eshatologia neoprotestanta", p. 231-289), cu 0 bogata bibliografie in limba romanA; Jacques Ie Goft:
Millennarisme in Dictionnaire de {,His/aire du Christianisme, Paris, 2000, p. 677- 683 care citeaza bibliogratie recenta
pe plan mondial (mai departe, Dictionnaire ... ). De asemenea, Norman Cohn, The Pursuit of the Millennium, New
York: Oxford University Press, 1910; Jean Delumeau, Mille ans de bonheur, Fayard, \995; Weber, E., Apocalypses et
Millenarismes. Prapheties, cultes et croyances mil!enaristes Ii travers les ages, Harvard, 1999.
2 Paul Boyer, When Timg Shall Be No MO/'e: Prophecy Belief in Modern American Cullure, Cambridge, MA:
Belknap/Harvard University Press, 1992; Stephen Stein, Apacaylpticism in the Mains/ream PrOlestantism. 1800 to the
Present, "The Encyclopedia of Apocalypticism" . Vol. 3 ;(Apocalypticism in the Modern Period and the Contemporary
Age, New York, 1998, p. 72- 108; Paul Boyer, The Growth ofFundamentalist Apocalyptic in the United States, p.140
179 din aceeasi enciclopedie); ".
3 Postmilenialismul venea dintr-o indelungata tradi\ie exegeticii protestanta el incerca sa evite accentul pus pe miracol
(coborarea lui Hristos din cer) sa arate credinia in putcrea concretii a harului lui Dumnezeu. tnsa la nivelul culturii
populare. imaginea lui Hristos care apare pe nodi cerului (prcmilenarism) a predominal asupra unei idei pur spirituale,
atat datorita puterii ci ciramalice, cal datorita faptului ca illtcrpreta literal textul biblie. Premilenari!/tii au cohstruit 0
intreaga literatur1l exegetica care a condus la na!/terea fundamentalismului protestant in secolul al XIX-lea (Ernest
Sandeen, The Roots of Fundamentalism, Chicago, 1970; Timothy Weber, Leving in the Shadow ofthe' Second Coming,
New York, 1979; George Marsden. Fundamentalism and American Culture, New York, 1980). 'in cursul secolului al
XIX-lea premileniali1?ii vor fi asociati cu 0 atitudine de resemnare pasivA, de asteptare, iar postmilenari:jtii cu credinta in
pn'.!gresul actiunii umane, de activism. Insa nici unii nici altii nu form au sisteme doctrinare coerente, ciaI' delimitate.
Page 50 of 417
intretine vie credinta cil venirea Domnului poate avea loc in orice moment. Ultimul
implica Insa un risc de deriva sectara, mergand pan a la sinucidere colectiva, in momentul In care
membrii unei grupari au ca sunt instrumente ale instaurarii interpreteaza
paranoic orice opozitie din partea societatii.
*
Imparatia de 1000 de ani III predica puritana
In primele decenii ale secolului al XVII-lea, odata cu intemeierea primelor puritane
in New England, se dezvolta In randul 0 viziune apocaliptica asupra rolului lor In istoria
mantuirii. Ei erau ca America, identificata cu paradisul terestru, a fost aleasa pentru a
pregllti a doua venire a lui Hristos. Preluand adaptand viziunea apocaliptica traditionala a
puritaniSmului englez, ei credeau ca acest Nou IerusaJim trebuia sa devina, gratie muncii lor, un
paradis pe pamant, sa se transforme in Imparatia celor 0 mie Ie ani <p0stmilenarism). Ei trebuiau
sa-I descopere sa-I faca sa e!{iste, asemenea poporului evreu in pustie .
Predica lui John Winthrop (1595-1655), licenliat In drept al Universitatii Cambridge
judecator de pace In Londra, devenit guvernator al provinciei Massachusetts, a intretinut vie ideea
di America era 0 parte a planului lui Dumnezeu cu omenirea. Intr-una dinpredicile sale, A Model of
Christian Charity, (Un model de dragoste ere$tinaj, rostita in 1630 considerata un manifest
despre misiunea morala a locuitorilor Lumii...-Woi, el celebrele cuvinte: " .. .!rebuie sa
eonsideram ea suntem cetatea de pe munte (city on the lIil/) .. , ochii tuturor oamenilor sunt
. indreptafi spre not"'. EI insista asupra faptului ca cei venili In America sllnt chemati sa construiasca
Noul Ierusalim al vremurilor din urma, care va da lumina intregii lumi In special Angliec.
Cand predicatorii puritani vorbeau despre instaurarea NOlilui Ierusalim atrageau atentia cll
este foarte aproape, aveau In minte textul de la Apocalipsa XXI, to: " Si m-a dus pe mine,
in duh, inlr-un munte mare # inal! $i mi-a aralat eetatea ceo !Jilin/a, lerusalimul, pogoriindu-se din
cer, de la Dumnezeu ". Unul din cei mai cunoscuti vorbitori despre vremurile din urma a fost
Cotton Mather (1663-1728), predicatoful primei biserici puritane-din Boston
6
EI credea ca
intoarcerea iminenta a lui Hristostrebuia sa fie precedata de un decl in spiritual accentuat, pe care-I
vedea in zilele lui In New. England In Europa protestantll, urmata de 0 extraordinara revarsare a
Duhului de 0 spirituala. El a fost primul care a militat pentrll uoirea tuturor
pentru a face posihila instaurarea Imparaliei tot el este primul (in America) care a
(Bloch, Ruth, Visionary Republic: Millennia! Themes in American Thought. /756-/800, New York: Cambridge
w;, University Press, 1985).
4 Prin New England se inteleg cele patru colonii puritane: Playmonth, Connecticut, New Haven Massachusets care
formau nucIeul spiritual al Lumii Noi. intre 1620-1640, aceste provincii au absorbit Marea migratie a peste 20 000
de blirbati, femei copii, care piirl!seau Anglia. erau cunoscu\i, cu un termen generic ca puritani. Puritanismul,
prin cele doua curente majore ale sale, prezbiterianismul congrelionalismul, era un curent religios care interpreta in
termeni apocaliptici criza politicll din Anglia, de la mijlocul secolului al XVIU-Iea. Ei ii priveau pe liderii Bisericii
Anglicane ca 0 tortll demonicll prin care se pervertea considerau de datoria lor sa purifice Biserica de nlu
sll instaureze "adevArata Bisericll a lui Dumnezeu". (Jean Bauberot, Puritanisme, in Dictionnaire ... , p. 882- 887) .
James Halstun, A rational millennium: purllan utopian of seventeenth-century England and America, New York,
Oxford 1987. Ruth H. Bloch, op.cil (The Developement of the Millenia! Tradition in Co!onial America, p. 3 53) .
Autoarea aratii cll radl!cinile traditiei milenialt; . ..rn America se atll! in Anglia revolutionara a secolului al XVII-lea mai
departe in Reforml!.
5 Christianity in America,ed. by M. A. Noll, N. Hatch, G. Marsden, D.Wells, J. Woodbridge, Michigan, 1983 (mai
departe se va cita Christianity in America ... )
6 Mather a lost licenliat in greacll Itinl! al Colegiului Harvard 'in 1681, al Royal Society din Londra (1713), doctor al
Unversitlitii din Glasgow (1724), autor a numeroase lucrllri enciclopedice, printre care se remarcl!. Magnalia Christi
America, 0 vastA istorie a bisericilor din New England intre 1620-1698. A fost un promotor al ideii de ecumenism
libeltate religioasa un mare invatat al vremii care aprecia alte traditii in special experienta misticl! a
Ortodoxiei. A se vedea, Dictionary of Christianity in America, coordinated editor Daniel Reid, Intervarisity Press,
1990, p. 965-966 (mai departe se va cita Dictionary ... ), R. Lovelace, The American Pietism of Cotton Mather, 1979.
Ruth H. Bloch, op.cil, p. 10- 12
2
Page 51 of 417
inceput 0 noua interpretare a profetiilor biblice, lncerdl.nd sa ajunga la date precise In stabilirea
Illmii. Calculele sale au dat ca sigur anul 169'7, dar cand aceasta data a trecut tara sa se
inHifuple nimic, a fost nevoit recalculeze profetia, ajllngand Ja anu11716. Populatia din Boston
a cu frica acel an a trecut prin el ell mare teama.
Odata cu accastil dezamagire, viziunea apocaliptica a scazut In intensitate New England-ul
s-a dedicat unei actiyitati conventionale, bazate pe comert agricultura, traversand periodic
momente de religioasa. Una dintre acestea a atins punctul culminant intre anii 1730
1740 este in general CllIlOSCUUi. ca "Marea (Great Awakening), oizbucnire de
fervoare religioasa, care incerca sa recupereze spiritualitatea autentica intr-o societatc pc' cale de
secularizare. Johnatan 'Edwards (1703-1758), pastor congregationalist in Northampton,
Massachussets a fost unul din primii predicatori care au convinga ascultatorii de
gravitatea propriilor pacate sa-i, determine sa renunte la viata in care erau mofti In Hristos. A
pUblicat peste 1200 de predici, printre care The in the Hands ofan Angry God in
mdinile unui Dumnezeu manios), un comentariu asupra textului din Deuteronom XXXII, 35: "A
Mea esle razbunarea # rasp/atirea ednd se va potieni piciorullor; ea aproape este ziua pieirii lor
eurdnd vor veni ce/e gatite pentru ei". Cum el vedea 0 puternica religioasa in jurul
lui,ca alti predicatori a inceput sa creada ca profetiile ultimelor zile: " . ..Munca ce a
inceput acum in New England este cum am ara/at, glorioasii # dadi va ji continua/a. va face din
New England un fel de cer pe pamdl1l... " .. Viziunea lui a fost IndreptaUi In primul rand spre
mantuirea personala, dar a inclus aspecte milenariste Intr-o multime de predici pllblicate dupa
moartea sa In 1774 In Jucrarea A History ofthe Work Redemption( 0 istorie a lucrarii mantuirii) ,
unde vedea Reforma ca a cincea trambita a Apocalipsei, religioasa din America a
care va urma imediat distrugerea finala lumii
7
. ,
Un moment important In evolutia curentului milenarist l-<rreprezentat venirea in America a
predicatorului britanic George Whitfield (1715-1770), considerat cel mai faimos predicator
protestant al secolului al datorita calitatilor sale oratorice zelului spiritual
8
Incepand
cu 1738, la varsta de numai 25 de ani, pana in anul 1770 el a vizitat de ori coloniile
americane, atrligand multimi de oameni veniti de la mari departiiri asculte. Mesajul sau
despre din nou" a determinaCo stal'e emotionala deosebita In randul ascultatorilor sai a
dlls la un imprcsionant val de cOl1vertiri. Aceastli a revigorat 1ji credinta ca America
are unrolin planullui DlImnezeu in Ziua de Apoi: cu cat locuitorii ei experimenteaza din
aHit ei vor forma imparatia lui Dumnezett
. " . Revolujia Americana avea sa contopeasca experientele apocaliptice puritane
revendicarile politice Impotriva Angliei, dand un nou sens ideii de libertate politicli religioasa. in
7 Mircea Eliade, Paradise and UlOpia: Mythical Geography and Eschatology, apud F.E. Manuel, Utopias and Utopian
Thought, London, 1973, p. 264; Despre EdwaI'ds a se vedea Christianity .... p. 103-107; C. Cerry, The Theology of
Jonathan Edwards, New York, 1966. Ruth H. Bloch. op.cit, p. (The Great Awakening), Implicatiile sociale lli
politice ale ideilor mileniale ale lui Johnatan Edwards ai altor lideri ai "Marii sunt de importanlii istorica
speciala in contextul Revolu\iei Americanecare va urma. (G. C. Goen, Jonahtan Edwards: A New Departure in
Eschatology, .. Church History" nr. 38 (1959), p. 25- 40; Alan Heimert, Religion and the American Mind. Cambridge,
1966, p. 59- 94).
8 George Whitefeld, abolvent la Oxford University lli diacon al Bisericii Anglicane, a fost un predicator charismatic
intinerant, calatorind din loc in loc lli vestind doctrina din nou". S-au pastrat de la el peste 7 500 de predici,
rostite in fata unui public numeros. Despre activitatea lui, a se vedea Dictionary ... , p. 1251- 1253; A Dallimore, George
Whitefield: The Life and Times ofthe Greal Evangelist ofthe Eighteenth Century Revival, 2. vol, 1970. 1979.
9 La mijlocul secolului al XVIII-lea, "Marea Dellteptare" a avut un impact majol' asupra societatii americane.
delennimlnd un mare numilr de oameni sa se alature unei biserici lli sa se dedice pietatii concl'ete. Tot ca 0 consecinta
imporlanta a acestei a fost preocuparea pentru educatia superioanl, acesta fiind momentul intemeierii
colegiilor Harvard Yale. (Christianity in America ... p. 114-116). A se vedea Robert Rossell. The Great Awakening:
An Historical Analysis, "American JQurnal or Sociology" nr. 75(1970), p. 907-925. Anii 1750 au fost de asemenea ani
de mare eshatologidi (Ruth I-I. Bloch, Visionary Republic-:- p. 22), Se refera la tratatele milenilale care au
apfirut in America in aceastil perioada. Ele se bazau pe texte apocrife calcule numerologice; popularitatea
acestora a fost foalte mare in cultura biblica a protestantisnwlui american din secolul al XVIII-lea. Pentru eei care
cautau selnne apocaliptice, evenimentele care se petreceau in Europa America in jurul lui 1750 ofereau mad
oportuniti'l\i de reflec\ie: cutremure frecvente; razboaie neintrerupte.
3
Page 52 of 417
timpul Revolutiei, discursul puritan a accentuat numita "teologie a legamantului", ideea ca New
England-ul a Inlocuit poporul ales ca centru al lucrarii lui Dumnezeu In istorie. Dumnezeu nu
numai ca aparaAmerica, dar if conferea !ji un rol man/uilor. Ea nu mai avea sa fie 0 colonie, ci 0
natiune, "cetatea de pe munte", 0 comunitate care sa traiasca dupa legi Ie lui Dumnezeu, care sa tie
un model de imitat pentru alte natiuni, sa mantuiasea intreaga lume sa 0 pregateasea pentru
instaurarea "Imparatiei de 0 tnie de ani".
Stapanirea britanica incepea sa eapete earaeteristici demoniee prin analogii bibliee ea robia
egipteana sau cea babiloniea discursul revolutionar era, In eonsecinFi, unul eu semnificatie
profetica: lupta Impotriva Angliei nu era doar 0 lupta pur politica, ee marginea dreptului de a
impune anumite taxe In colonii, ci una legata de viitorul Americii 0. NOlla Anglie trebuia sa
hotarasca daca merge in continuare aJaturi de "tiara apocaliptica" sau singura
viitorul spre a deveni Noul Sion, cum predieau puritanii
11
In eoneluzie, prima generatie de
eetateni ai Statelor Unite a trait In umbra eelei de a doua veniri a lui J-Iristos mai intens dedit oriee
alta generatie dinaintea ei: libertatea eiviHi religioasa pe care 0 dobandisera urma sa serveasca de
aeum incolo ca un vestitor al Imparatiei, ea 0 forta impotriva careia nici 0 tiranie nu putea sta.
***
Zorile mileniului "calcuJat" dezamagirea milerita
In jurul anului 1800, chiar in perioada imediat urmatoare Razboiului revolutionar, societatea
americana experimenteaza 0 A doua mare (Second Great AwaJ{ening). Este din nou
1; "" perioada unor noi convertiri In masa, dar unei mari explozii de grupari sau secte religioase care
due Ia formarea dezl!O"ltarea unei adevarate "piete Iibere de economie religioasa" in America
l2

New York este cunoscID ca ,.teritoriul parjolit" de fervoarea pietista (burned-over district) deoarece
multi predicatori proveneau din aceasta zona. Charles.... Finey (1792-1875), de excmplu,
indreptat toaHi energia in construirea regatului lui DlImnezu pe pamant, prin cat mai mu Ite
convertiri. EI predica In 1830 cil mileniul se va instaura in trei ani daca adePlii lui continua sa
munceasca cu staruinta la propria lor mantuire.
Acesta este momentlll in care anumite grupari lnceardisa ofere indicii clare despre ..
,installrarearnileniului. Shakerii credeau, de exemplu, ea a doua venire a lui Hristos avusese deja loc
in persoana fondatoarei lor, Ann Lee (1736-1784), mUllcitoare lntr-o fabrica de textile, apoi
bucatareasa in Manchester. Dupa moartea celQr patru eopii, a devenit 0 adepta a sectei, apoi
asumat condllcerea gruparii. In urma unei viziuni, a pleeat In America III 1774 Impreuna eu adeptii
ei s-a stabilit la Niskeyuna, nu departe de Albany, fiind venerata pentru pllterile profetice, darul
vindeearii starile extatice. Aid a stabilit reguli comllnitare foarte stt-icte a proclamat celibatul
ca singura cale de salvare. Shakerii considerau profelia lui Daniel V Ill. 14 despre cele 2300 de seri
dimineti, ca timpul trecut de la 533 I.d.Hr.(anul in care profetia a fost raeuta) pana In 1747,
inceputul propovaduirii lui Ann Lee .In America. Aceasta credinta a fost puternica mai ales in
perioada de a shakerilor , cunoscuta sub numele de "luerarea mamei Ana", care a avut
loc in America la 50 de ani dupa moartea ei
lJ
, In mod similar, John Humphery Noyes (1811
10 in multe din predieile tinule razboiul eu Melropola era prczentat in imagini apocaliplice: ". . .in aces I I'lizboi esle vQrba
de Jupla adevlwlui impotriva minciunii; de eredinta curala neprihi'inita impotriva bigotismului, supersliliei
invenliiJor umane; de eer impotriva iadului; de Dumnezeu impolriva printului inlunerieului distrugAtor al neamullii
omenesc... " (Christianity in America, p. 138), Initial, congruenta Intre idealurile nationale $i cele religioase au
eontribuit la tendinta de a aeorda Republicii un rol important in inallgurarea Regatului. Termenii sintezei erau simplii:
libertatea eivWi erea condilii favorabile pentrll intlorirea Evangheliei Evanghelia la randul ei asigura sllpunerea, care
duee la ordine, tara de care societatea nu putea dura. Apoi milenarismul a alunecat spre diferite forme seculal'e de
manifestare. (James Moorhead, The Erosion ofPostmillenialism in American Religious Thought, 1856- 1925), " Church
History "nr.53 (1984), p. 61-77)
II Din acest punct de vedere, respingerea categoriea a "Legii timbrului" (Stamp Act), document legislativ care Ie
impunea sa aiba timbre pe documente. pe zial'e, etc a fost un moment important, deoarece ei considerau
acest act ca "semnul fiarei", un simbol inspaimantator al puterii raului de care era legata America. Ruth H. Bloch,
0tcil, p. 53- 119. . .
1 P. Boles, The Great Revival. 1787-1805: The Origins ofthe Southern Evangelical Mind, New York, 1972.
Il Shakerii au disparut oficial in 1990, dupa decizia luata In 1965 de a rill mai admite noi membrii in societate; ori
aceasta nu pulea sa ereasca decat prin adeziuni voluntare. Christophe Bourseiller, Les faux Messies, Histoire d'une
4
Page 53 of 417
1866), fondatGrul Coruunitafii Oneida, credea ca Hristos a venit deja pe p<\imant in anul 70 dJ-lr.,
cLlm lntelegea el. textul de la Matei, cap' XXIV, ca a inaugurat 0 epoca noua In care toti
pllteau avea experienta perfectiunii tara prihana. EJ crcdea ca'orice pacatos este curatat
In momentul convertirii purtat catre perfectiune s-a declarat, prin urrnare, plin de Duhul Sfant
tara de pacat. Noyes predica til instaurarea imparatiei de 1000 de ani depinde de' voil1ta
de a trai porunca dragostei divine, prin care ellnte1egea "casatoria complexa". Acest
sistem eJaborat de Noyes permitea tuturor barbatilor din comunitate sa se "casatoreasca" (pe rand)
cu orice femeie, evitand lnsa copiilor.ln 1847 a anuntat ca regatullui Dumrtezeu a venit in
comunitatea lor, prin vindediri miraculoase dobandirea unei stari spirituale care Ie permitea sa
abandoneze proprietatile materiale de viata
l4
.
Dar cel mai semnificativ rezuJtat al spiritului innoitor al celd de "A doua
(Second Great Awakening) a fost aparitia milenarismului adventist'5, ca urmare a predicii lui
William Miller (1728-1849), un predicator baptist, fost judecator de pace in Vermont. EI
indreptat, la randul sau, atentia asupra textului de la Daniel VIII,'14:" Puna la doua mil Ire; sute de
seri # dimine{i; dupa aceasta templul va avea din nou rostui lui" de unde a tras concluzia ca
Hristos va veni in 1843. MilIer argumenta ca profetiile biblice din cartea lui Daniel a Apocalipsei
erau coduri care puteau fi descifrate. Acestea erau de doua feluri: perioadele de timp erau descifrate
prin substituirea ell "0 zi pentrll un an", In timp ce imaginile reprezentau regate, lmpiiratii etc.
Fo/osind aceasta. metoda, Miller a identificat 0 data de inceput anume anul 457 I.d.Hr., decretlll
lui Artarxerxes de a Ierusalimul (Daniel IX, 25), la care a adaugat 2 300 ani, obtinand
anul 1843. Acesta era anul "curiltarii sanctuarului", in care el vedea Judecata de Apoi
lumii
l6

Prima prezentare publica a ideilor sale a avut loc in 1831, clnd a publicat 8 articole In
..,..Yerni6nt Telegraph" a scris mai multe Intre 1834-1849 a tinut 0 serie de conferinte
publice,multe din ele fiind cllprinse In carte a invederare din Biblie a ceiei de a'doua veniri a lui
Hristos in anul /843 (Evidence from the Scripture ofthe Second Coming of Christ, about the Year
1843), publicata 'in 1836. Spre de alti predicatori Ii timpuJui, care faceau parte din
curentul (revivalist), el nu era lin predicator "harismatic" sau emotional, ci folosea
ratiunea logica spre convinge audienta. Oamenii din jurul sau au avufO mare contributie la
succesul sau, in special .Joshua Himes, care a sa dea milenariste-ull caracter de masa,
prin raspandirea ide lor sale in ziarele adventiste ale vremii (The Midnight Cry Signes of the
Times)':
.;<
Anttente, Fayard, 1993, p. 172- 175, Despre shakeri in general a se vedea Encyclopedia of America Religion, ed. J.
Gordon Melton, New York, 1999, p. 1255; Stephen Stein, The Shaker Experience in America. A History of the United
Society ofBelievers, Yale University Press, 1992. -
14Capitolul John Hlllllpphrey Noyes and the Oneida Community in Christianity in America. '" p. 203-204;
i::ncyc/opedia.. ., p. 1245-1246.
15 A se vedea Gaustad, E.S.; The Rise of the Adventism.' Religion alld Society in the Mid-Ninetieth America, New
York, 1974; Knight, George, Millennial Fever: A Study of Miferite Adventism, Boise, 1993. Termenul "adventism"
vine din latinescul adventus (venire) se reterli la pretinsa a modalitli\ii datei venirii lui Hristos la
timpurilor. Sub 0 f()I'ma rna; mult sau mal putin pronun\ata, adventismul exista la numeroase grupuri religioase
contemporane care accentueaza mesajul eschatologic. Dlac. Prof. PJ. David, Inva::ia sectelor, vol. I, 1997; p.
12]-156 cu 0 bogata bibliografie romaneasca; Dictionnaire. '" p. 23-25; Encyclopedia ... , p. 113-119. Oespre distinctia
intre adventism, milenarism apocalipticism in discursul eshatologic, Massimo Introvigne, Les veilleurs de
I 'Apocalypse; millenarisme et nouvelles religions au sellil de I 'an 2000, Paris, 1996, p. 21-23
16 AceasUI formula prelindea eli a gasit-o chiar in Biblie (Iezechil IV,6); Duninezeu sf/une eli trebuie indurat pacatul
casei lui luda 40 de ;dle, pentru a Tnehipiui numar de :rife aili aufost anU piicafulu/ lor". Echivalenta arbitrara
a unei zile profetice cu un an calendaristic a fost preluata in numerologia pl'ofetiea a Bisel'ieii Adventiste de Ziua a 7-a
a Organizatiei Martorii lui lehova. Sludii Ie apologetice ale istol'ieului adventist William Shea, Selected Studies on the
Prophetic Interpretation, Silver Spring, Washington, 1982 nu sunt convingatoare. A se vedea, Kenneth C. Newport,
Apocalypse and Mil/en/urn: Studies in Biblical Exegesis, Cambridge University Press, 2000. Ideea eli terminus a quo de
2300 de zile-ani trebuie sa fie 4571.d.Hr (presupusul decret al lui Artarxerxe) a fost eu mult inainte pi'opusa de John
Aquila Brown (secolul al XVU-Iea) ale dirul opere au cunoscut un mare succes Tn Marea Britanie Statele Unite. ca
ale americanului William Davis (1760- 1831) care ajungea ella cifi'a de 1843 in lucrarea A Treatise of the
Mil/enium, Yorkville, 1827.
5
Page 54 of 417
Cand prima dezamagire a venit In 1843. Miller a pretins di a fost 0 In trecerea de la
anii dinainte de Hristos la era noastra. Pe baza noilor calcule ale liderului adventist Samuel Snow,
data a fost mlltata peste un an. Clind aceasta profetie s-a dovedit falsa, a lIrmat cea ce
s-a numit "Marea Dezamagire", 0 experienta traumatizanta pentru cei care au crezut momentul
instaurarii unei perioade de scepticism, eand eredin1ele apocaliptice sunt practic disereditate
17
Cea
mai mare parte a grupurilor milerite formate dupa profetiei din 1844, au adoptat lnsa teza
avasata de Iiderul adventist Hiram Edison (1806- 1882) anume ea data era justa, dar evenimentul
a fost intepretat: In ] 844 s-a produs eeva foarte important, dar nu pe pamant, ci In eer, unde
Hristos a intrat 1n partea a doua a Sanctuarului ceresco AceasH\ teza, confirmata apoi prin numeroase
viziuni, a stat la baza formarii Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a
I8
Un alt grup adventist important
care s-a format dupa 1844 a sustinut din contra cit evenimentul era just dar
data nu era bine calculata. nascuta in jurul ideii ca data trebuie recalculataeste la origine
actualei Organizatii Martorii lui lehova.
Dupa aceasUi data, cea mai mare parte a profetilor au evitat sa mai fixeze vreo data,
preferand sa ia aminte la "senmele vremii": ca se apropie, pentru ca taate semnele
vorhesc de asta, dar nu data exact, trehuie sa fim pregati/i in orice moment. Aceasta noua
viziune, care a creat 0 dinamica psihologica a a fost cunoscuHi sub numele de
premilenism dispensationalist a fost inaugurata de .John Darby (1800-1882), un important
teolog predicator britanic
l9
Daea Miller vedea schema profetica peste timpul
istoric intr-un anume punct, Darby vedea istoria omenirii ll1tr-o serie de etape
(dispensations), care insemnau tot atatea modalitati ale lui Dumnezeu de a comunica eu lumea:
perioada Edenului, perioada dinainte de potop cea de dupa potop, ... perioada venirii lui Hristos in
Ilime etc.. Omenirea se afla in prezent in "perioada Bisericii", care va culmina cu momelltul rapirii,
cand adevaratii vor fi ridicati de pe pamant la cer. De la acest punct, pretindea Darby,
ceasul profetic va sllna din nou 0 serie de evenimente urmall sa se cum era scris:
marea perioada de lncercare cu aparitia lui antihrist, perseelltii numarul 666, A Doua Venire,
batalia Armaghedonului, restabilirea Templului din lerusalim, instaurarea celor 1000 de ani de
dreptate etc. La va fi Judecatade Apoi Cll care istoria lImana se va lneheia, va fi creat un cer
nou un pamant nou astfel, toate profetiile se vor implinL in acest sistem, doctrina rapirii era
foarte importanta, deoarece ea evita pe de 0 parte problema anume fixarea unei date
precise pentru ziua de apoi, iar pe de alta parte mentinea lntr-o stare de constanta
pregatire. ca puteau fi de pe pam ant in orice moment Ii facea sa fie mai
responsabili Cll viata lor particulara sau in cadrul socieUitii. in schema Illi Darby, istoria umana are
un sens, are un inceput un punct de Teoretic, nll exista nici 0 l110dalitate de a eticheta
sistemul sall ca fals, din moment ce lucrurile pe.care Ie sustine el aveau sa se intample In viitor.
17 Dintrelucrarile apologetice, amintim lucrarea pastorului adventist Francisc D. Nicol, The Midnight Cry: A Defense
ofthe Character and Conduct of William Miller and the MilleriJes, Who Mistakenly Believed thaI the Second Coming of
lhe Christ Would Take Place in the Year 1844, New York 1932, ca monumentala opera a unui alt istoric adventist,
LeRoy Edwin Froom The Prophetic Faith of Our Fathers, Washington, 1946-1954;4 vol. Ultimul volum este dedicat
milerite contextului in care aceasta a aparut. Argumentele lor au convins mul\i istorici sociologi, care au
inceplIt sa vada In milenarism mai pUlin un impuls marginal spre excentricitate patologie, cat un impuls spre
revitalizare culturalli reforma. (Withney Cross, The Burned-Over District: The Social and Intellectual History of
Enthusiastic Religion in Western New York, 1800- 1850, Ithaca, 1950 p. 287- 321; William Warren Sweet, Religion in
the of the American Culture. 1756- 1840, New Vork, 1,52; .I.F.C.H Harrison, The Second Coming'
Popular Millnal'ianism 1780- 1850, New York, 1979, p. 192- ;203).
18 Roy Adams, The Sanctuaty Doctrine. Three Approaches in the Seventh-day Adl'entisl Church, Michigan, 1981;
Numbers L. Making a New Order: Millerism and the Origins ofthe Seventh-Day Adventist Church, N.Y. 1938, p. 189
209.
I? John Darby, absolvent al Colegiului Trinitar din Dublin fost preot al Bisericii anglicane in Irlanda, era adeptul
unei secte din anglicanism, foarte influenta la acea vreme, Playmouth Brethern, care promova un cult simplu, filra
ritual uri ierarhie, bazat pe Biblie. in 1845 ellncepe sa dezvolte 0 noua viziune eschato!ogica prin conferinte profetice
studiul Bibliei. intre 1859-1874 a facut 7 vizite in America $i Canada pentru a raspandi ideile sale profetice. (Despre
Darby sistemul dispe'nsalionalist, a se vedea Dictionary .... p. 339-340; Christianity in America ... , p. 327-33 I).
6
Page 55 of 417
In timp, se tntemeiaza numeroase agentii de misiunc-ln afara Statelor Unite care
inUiresc convingerea di Dumnezeu va rasplali acest efort prin inslaurarea Imparatiei. in secolul al
XIX-lea, numit "epoca de aur a misiunii proteslante" au fost rondate peste 100 de socieUiti inter
denominationale, cunoscute ell un termen generic ca Evangelical United Front, care propuneau
sa intareasca rcligia, educatia gi moralitatea in societate. Ble combinau ideile republic,alle cu
milenarismul celei de a doua care acorda Americii un rol important In iminenta aparitie a
[mpadl.tiei lui Dumnezeu. Dupa 1870 au loc periodic conferinte profetice In' cadrul Niagara Bible
Conference, In care erau comentate cu precadere pasaje, referitoare la a doua venire a lui f-Iristos.
Premilenismul dispensatiollalist eagtiga astfel consistenta 0 mare aderenta. Impaetul eulminant
poate fi vazut in sueeesul cartii lui William Blackstone, Jesus is coming (Iisus se apropie), aparuta
In 1878 in care eltexplica semnele timpului alragea atentia asupra im inentei veniri alui Hristos.
De asemenea, activitatea publicistica a profesorilor de la Seminarul Teologic din Dallas sau
populara editie a Bibliei, Scofield Reference Bible, publicaUi in 1909 de Oxford University Press se
incadreaza in acelagi curcnt. Scofield credea ca Biblia, interpretata literar este clara In ceea ee
lmpartirea istoriei omenirii In mari etape, dar in legatura ell planul lui Dumnezeu pentru
evrei, neamuri l;li biserica.
, John Darby spiritul Niagarei au inf1uentat major aparitia fundamcntaliste
separatiste in America dupa primul razboi mondial, care reprezinta un nou pas In evolutia viziunii
apocaliptiee
20
. in 1895, la 0 reuniune anuala a Bisericilor evangheliee afiliate la Niagara Conference
a fost publicat un document In 5 puncte "fundamentale" contra libel'alizarii teologiei. AI cineilea
punet, care reafirma eredinta In reintoareerea apropiata a lui Hristos pentru judeeata, excludea orice
angajament politic sau social al crqtinilor. Singura parusia' putea pune capat nedreptati10r sociale,
de un_c,k dezinleresul penlru orice de reforma sociala institutionalizata. Elemente
prcmilcI1iste pot Ii deteclate l;li In Evanghcliei Socialc (Social Gospcl Movement), foarte
importanta din 1880 pana la pril1lul razboi mondial, In care instaurarea "Regatului" era privita in
termenii progrcsului uman. Urmele postmilenislnului pot 11 vazute in zilele noastre in
reconstruction isla care opteaza pentru un interventionist", mergand pana la a
considera CQIlstitutia Statelor Unite ea un codicil la legea bibliea. Ea militeaza pentru
impunerea ideli ea omul trebuie sa domine societatea seeulara readuc in atentie ideea de
natiune Cll rolmantuitor.
_ Citirea "semnelor timpuluP'
",Dupa al doilea razboi mondial, menlalitatea apocaliptica se in citirea ;,semneior
timpului", avand ca punct de plecare textul de la Matei cap. XXIV. Profetii sunt aeum cercetatori
atenti ai ziarelor, observatori ai cvenimentelor politice, vazute prin prism a textelor biblice
avertizeaza ca razboaiele, eonflietele, raulatii in lume, catastrofele naturale, mersul
ecollomiei globale sunt semne ca timpul se apropie. intreaga perioada a cursei armelor
nucleare, inaugurata prin catastrofa de la l-Iirogima Nagasaki a fost vazuta ca 0 implinire a
profetiei ca pamiintul va t1 distrus prill foe: "lar ziua DOf1lnului va veni ca unjil.r, cdnd cerurile vor
pieri cu vuiet mare, stihiile arzand, se vor desface pamdntul lucrurile de pe el se vor mistui" (II
Petru, 111, I0). La Il1ceputul Razboiului rece, "profeti" au speculat ea Rusia cste eea la care se
reiera prooroeul lezechil, XXXVIII,IS-16 ,cand despre un regat de nord care invadeaza
pamantul evreilor: " Si vei pleca de la locul {du, din hotarele de miaza-noapte, tll # multe popoare
impreuna cu tine ... $i te vet ridica impoiriva poporului Meu, impotriva lui Israel, ca un nor care
acopera pamdntul ... .. intemeierea statului Israel a fost vazuta ea indeplinirea profetiilor bibliee, un
fapt de mare importantiL Se desehidea posibilitatea, eel putin teoretica, pentru refacerea Templului,
20 Curentul fundamentalist era repl'ezentat de 0 coalitie de protestant; eonservatori :avand 'in centru pe
care a cuprins majoritatea bisericilor lupta impotl'iva tendintelor moderniste care amenin\au sa
atace fundamentele doctrinare, truditionale. Au ajuns S[H;ii Cl'eeze propriile edituri, agentii misionare, institute
biblice etc (.lean Segui, Fondamen!afisme, in Diclionnaire"., p. 437-438: Christianity in America, p. 384-385). Despre
curentul "social" din medilll premilenarist, care aflrma necesitatea de a se pregati pentru rapire prin opere de cmitate
angajament social, a se vedea M. Introvigne, op.cit, p. 34- 53 (Les typologies de millenarisme).
7
Page 56 of 417
una din principale profetii despre zilele de apoi care inca nu s-a implinit21. Fondarea Pietei Comune
a fost vazuta, din perspectiva, ca lin semn pentru aparitia antihristului. In zilele noastre, se
constati!i 0 mare atentie acordata fundamentalismului islamic terorismului, reconstruirii
Babilonului, economiei globale, a corporatiilor multinationale, a tehnologiilor de
comunicare in masa etc.
In cultura americana contemporana, care este dominata de un c1imat general de nesiguranta,
de teal11a legata de lumii, credintele apocaliptice au devenit mare industrie. Se
!
manifesta 0 veritabila explozie de profetii, una mai senzationala dedit alta, popularizate prin carli
cu un succes care se vand In milioane de exemplare. Hal Linsday este una din cele mai
fascinante figuri In peisajlll credintelor profetice contemporane. [n 1970 a publicat The Lale Great
PlaneI Earth 0 poPQJarizare a idelor lui John Darby despre momentul riipirii. Din punct de vedere
teologic, Linsday nu aduce nimic nou. Ceea ce face el este sa lege evenimente curente: razboiul
rece, razboiul nuclear, amenintarea chinezA, refacerea Israelului de pasaje biblice specitice. Linsdey
sustinea cii Biblia a profetit un razboi nuclear In Orientlll Mijlociu, callzat de militara intre
Rusia, Iran Africa. Dupa acest razboi, China va invada Orientul Mijlociu (Apocalipsa XVI, 12) :
$i al Inger a vorsat cupa lui in raul eel mare Eufrat ape/e lui au secat, ca sofie goti/o
colea imporalilor de la Apusu/ Soarelui ... . Apoi va veni un dictator rau care va controla Piata
Comllna Europeana (Daniel VII, 23-25), dupa care Statele Unite vor II1Ceta sa mai fie 0 mare putere
vor deveni 0 parte a sferei europene de putere. pot sd\pa de acest teribil viitor,
striiduindu-se sa tie printre cei pe care Dumnezeu Ii va rapi la ceruri. Mesajul lui este simplu:
sitllatia politica, sociala ecologica actllala este teribila, lumea este aproape de singura
solu(ie este "sa te din nou", astfel vei fi salvat.
Cat'tea, scrisa intr-un limbaj foarte accesibil, aproape argotic, prod usa intr-un format
comercial a devenit best-selier-lil anilor 70, fiind vanduta Intr-un tiraj de 20 de milioane de
exemplare, ceea ce era 0 dovada ca exploatarea profetiilor biblice poate aduce profitllri imense.
Importanta lucrarii lui Linsday consUi in largirea interesului pentl'll profetiile biblice, care lnceteaza
sa mai fie apanajul unui grllp restriins devin un fenomen cultural de masa. Tn timp
ce opiniile lui Miller au fost privite ca 0 curiozitate istorica, cele ale lui Lindsney au. aVllt un mare
impact politic. Jim Bakker, Ronald Reagan ca sa nlll11im doar cativa dintre oamenii rolitici ai
timpuJui, au fost de punctlll sau de vedere. Reagan a I11lll1e din opiniile lui
Linsdey a comentat pasaje din carlile sale 7n discursurile rostite, declarand de mai multe ori ca
"aceste profelii...cu siguran{o descriu vremuri prin care vom trece" au fost voci care au
comentat compatibilitatea Intre funetia prezidentiala astfel de discursllri, in mare parte auditoriul
s-a dovedit dornic sa se angajeze sall cel putin sa tolereze specula\iile apocaliptice, deoarece ele
diideau glas gandurilor de milioane de americani. In anii 90 lucrurile s-all schimbat
odata Cll colapsul Uniunii Sovietice care Iacea scenaril1l profetic allui Lindsey inutil
22

Un exemplu perfect al comercializarii credintelor premilenariste care descriu In amanuntime
evenimentele apocaliptice este seria de romane Left behind, coordonata de Tim LaHaye Jerry
B. Lewis, care se vinde astazi 'in milioane de exemplare In America. Romanele, scrise .lntr-o
maniera captivanta, au in centru un grup de "sfinti ai zilelor din urmi!i" care trec prin mari chin uri,
lncerdtnd sa supravietuiasca in perioada ridicarii lui antichrist. Editorul a prodlls 0 versiune
pentru copii. Este cea mai pllternica dovada ca profetismul nu a fost nu este un fenomen
marginal, apanajul lInor grupuri sau indivizi de la perjferia societatii, ci un fenomen Cll un impact
211ntre celea cc urrneaza sa se Inlample, se pare cft trei lucruri importanle Inell nu au 8vut loc anurne: reconstruirea
Ternplului din lerusalim, nu s-a aratat comandanlul mililar care vine din Nord invadeaza Orienlul Mijlociu venirea
celor doua liguriprofetice, lIie Enoh.
22 Despre discursul milenarist al politicienilor americani, originile sale tehnicile retol'ice prin ca;re ei s1\
convinga auditoriul, a se vedea Barry Brummett, Contempormy Apocalyplic Rhetoric. New York, 1991 Philip
Melling, Fundamentalism in America. Millenialism, Identity and MililanI Religion. Edinboul'g, 1999. Despre toate
manifeslarile legate de apropierea al)ului 2000 tn America (filme, cilntece, romane, traduced si interpretari din
Noslradamus, discursurile New Age sau ale Stephen O'Leary, Arguing the Apocalypse. A
Theory ofIhe Millenial Rethoric, Oxford, 1994.
8 Page 57 of 417
terihil asupra unci largi categorii de 'oameni interesati de problemele apocaliptice. Credintele
.apocaliptice se raspandesc cu repeziciune prin toate tehnoJogiile lumii contemporane: internet,
casete video, filme avangardiste etc. care sa marcheze profund un public sensibilia situatii
tragic:e2J. In anii '90, filme ca "Armageddon" "Apocalypse now" au awt un mare impact asupra
publicului american, racand credibil conceptul de apocalipsa, iar serialele TV "Millenium" "X
files" rezuma la randul lor conceptiile apocaliptice. Multe alte fihne au ca subiect cataclismul
datorat unei forte exterioare (7ntiilnirea cu un asteroid), intiilnirea cu interventia lor
pentru salvarea planetei, complotul mondial contra adevarului. In gustul maladiv pentru acest gen
cinematografic sc vede saracia mcsajului spiritual in societatea americana tendinta de a ridica la
rang de adevar revelat idei teorii nascllte din imaginatia
. .
AdvclItismul milcnarist
Fervoarea milenarista din prima jumatale a secolului al XIX-lea a dat mai multor
care accentuau In predica lor idei eshatologice, care sunt numite cu un
termcn generic advcntisto-mileritc. Aceslca se caracterizeaza pHn avansarca unor date concrete
penlru a doua venire, speculatii numerologicc pc margim!a pasajelor profetice din cartca lui
Apoeal ipsa, prccum printr-o descrierc detaliatii a evenimenlelor ultimc
25
. Trei grupuri ell
impact major In societatca eontemporana pastraza, III anumite proportii, trasaturile adventisllluhii
originar: Biserica Sfintilor Ultimelor Zile (Mormonii), Biserica Adventistli de Ziua a7-a
Organizatia Martorii lui lehova. .
In jurul anului \830, In teriloriile "pikjolite" de fervoarea celei de a doua
Religiose, vizillnile lui Joseph Smith au stat la baza fonnarii Biscricii Sfirrtflor Ultimclor Zilc
(mormona)26. Smith sustinea ca intrc lnaltarea Domnlilui secolul al XIX-lea s-a manifestat
"Marea Apostazic", 0 !unga perioada In caracterizata prin profeti false doctrine. (nsa
Dumnczcu a Inceput lucrarea de restabilire a adevarului lnainte de advcnt, mai lntfli prin
descopcrirca colonizarea Americii apoi prin reslabilirea adevaratei Sale Biserici, care trebuia
sa pregateasca lumea pcntru a doua venire a Domnului27.
2J A se.,vc;dea Millard E;'ickson, Confempormy 0pfions in Eschatology. A Study of Millenillm. Grand Rapids, 1977;
Jean Marie Abgral, La mecaniqlle des secles. Paris, 1996 (In special eapilolul "Le recrutement", p. 107- 123); S.l.
Gould, Hisfoire natllrelle et Gl'tlficielle de I'(ln 2000, Edition de Seuil, p, 1997.
Exisla, 'Insa alte I'orme de manifeslurea sensibililalii apocaliplice, ea de exemplu marea atentie acordata pericolelor
ecologice (sub\iereu stratului de own, incalzirea pluneteL poluurea etc.) deoareee, milenarismul, in unui veae
nou, implica.<;;i credinta ca degradarea planelei decade rea moravurilor este semnul ea lumii se apt:opie.
Aceasta a fost dcnumita ,0 viziune apocaliptica materialistii, sustinuta de secte ecologie ca Ecoovie, prill care se
de distrugcrea partiala a pamantului a locuitorilor lui inlr-ull caladism modial, dar dupa care nu urmeaza
nici veilirea lui Mesia, nid instaurarea mileniului. Din contra, umallitatea, distrusa aproape In totalitatca ei, va Ii
aruncala in era proto-istmica va trebui sa se recreeze progresiv. Exista, in contraparlida un milenarism negru, care
venirea unui mesia tenebros, sinonim cu antihrist:;;i se manifesUi prin adOl'area fortelor raului (salanism) dupa
cum se poate vorbi de un milenarism care militeaza pentru instaurarea unci noi ordini bazatl.i pe cultul unei rase
superioare. A se vedea Diae. Prof. P.l. David. Inva:::ia seefelDI'. vol. II, Constanta, 1999 (.,Secte demonice", p. 323-330);
J, Vernetle, Jesus au peril de sectes. Paris, 1994, p. 72-75. N.Achimescu. Noile mi
1
ciiri religioase. Cluj-Napoea, 2002,
(Despre Ocultism. SalaniSin, p. 271-305)
2S Millenium. messiah (lnd may them. Contemporary apocalyptic movements, ed. Thomas Robbins, Susan Palmer, New
York, 1997. Abgral, .lean Marie Les Seetes de rapocalypse, Paris, 1999; Introvigne, Massimo, Les veilleurs de
I 'Apocalypse; lIlilMnal'isme et nouvelles "e/igions all seuil de I'on :WOO. Paris, 1996
26Robert Mullel1 I,es Saints des Derniers jours, Paris, 1970; Davis Ditton, Les Mormons, Edition du Cerf, 1989;
Arrington, Leonard, & Davis Bitton. Tlte Mormon Experience: A His/Dry of the Laller-day Sainls. 2d ed. Urbana and
Chicago: University or Illinois Press, 1992; Claudia & Richard, Building the Kingdom. A History of mOl'II/OII.f in
America, Oxford, 200 I; Marie Abgral, Les secfes ... , p. 67- 80. in liinba roman!!., Walter Martin, implirii(ia
eulte/ol' eretice. Oradea, 200 I, p. 212- 288, . Diae, 1',1. David, Inva::ia sec/elof', vo!;; I, p. 299-30 I;
21 "l3iserica Sfintilor ullimeloi' zile este Imparatia lui Dumnezeu pe Ea esle Imparatia nerucula de miiini'
.. " (McConkie Druce, Mormon Doctrine. Salt Lake City, 1966, p. 720). in cadrul acestei Biserid, profeliile
Illormone spun di va Ii restabilita adevarata Evanghelie ea ea va fi predicata in toata lumea, cum se spline In
Apoealipsa XIV, 6-7. "Cartea lui Mormon" este cOllsiderata un "depozitar al evangheliei depline revelatli
9
Page 58 of 417
Doctrina mormona contemporana Invata cil ziua ora venirii Domnului raman necllnoscute.
.cei care acea zi vor putea sa citeasca "semnele" vremii. Acestea se
vad in anarhie sociala, violenta politica sau decaderea morala. La natiunile se vor
intr-o perioada de confllzic tara precedent, libertatea dreptatea vor ramane numai intre "sfinti"
multi din rlindul neamllrilor vor fugi la Utah sa ceara sfat indrumare. Doua evenimente
importante vor pregati venirea Domnului anllme adunarea evreilor In Ierusalim, unde vor
reconstrlli templul vor accepta Evaghelia, in timp ce "sfintii" vor construi NOll I Sion pe
continentul american .. Inainte de a doua venire a Domnului, va avea loc marele conflict al ultimelor
zile, numit "biHiilia Armaghedonului,,28, precllm trei aratari ale lui Hristos, odata pe Muntele
Maslinilor pentru evrei de dOlla ori in America penlru "sfinti',29. Dupa aceste trei aparitii, va avea
loc invierea dreptilor ridicarea sfin!ilor de pe paniant penlrll a se intalni Cll Domnul pe norii
cerului, mileniul, a doua snviere JlIdecata de Apoi.
Mileniul esle perioada de pace dreptate, siluata lntre cele doua Il1vieri, cand Hristos va
domni personal pe ramant cu stintii Sai, dind pamantul va fi relnnoit va prim i slava paradisiaca,
cand coruptia, 1110artea boala VOl' (neeta, ca.nd lmparatia lui OUl11nezeu pe pal11ant va fi restabilita
in toata. slava, frumllsetea perfectiunea ei
30
. in timplil milenillilli, va conlinua viata se
vor copii, vor fi recolte, se VOl' constrlli oamenii VOl' continua sa se preocupe de nevoile
lor toti oamenii vor ajurige sa cllnoasdi "adevarala Evanghelie". Odata ell adventul, aceasta
imparatie a lui Dumnezeu pe pamant va exereita jurisdictia politica religioasa asupra tuturor
oamenilor. La satana va fi dezlegat pentru 0 scurla perioada de timp, va ,'idica
armatele sale impotriva lui Adam-Mihail a al'matei dreptilor. Oupa acest contliet, satan va fi
lnvins detinitiv va urma judecat<Hje apoi, dind Hristos, va ehema alaturi de EI dreptii Vechiului
Testament, apostolii membrii primei preiedinlii ai biserieii momone.
Temele eshatologice ale discllrsuJui 1110rmon all ellnoscut I1LIfiit:roasc modi ficari, pentru a
adapla invatalllra initiala, Cll expansiunea ulterioara a mormonisl11l1lui a favoriza prozelitismul
31

Joseph Smth a profetit initial ca genera(ia vremii lui l1uva gllsta 1110artea pana ce Domnul nu va
veni sainstaureze imparatia Sa in Jackson County Missouri. jurul anlilui 1890 este
. sllrprinsain toate publicatiile mormone ale vremii, carespuneau ca Temrluldin Missouri urma sa
fie eel mai mare dintre templele sfintilor, loclliunde Hristos se v'a arala inainle de a dOlla Sa venire.
ell toale acestea, templul nu a fost construit nieiodata, mormonii all fost ailingati violent din
Missouri all fost obligati sa peregrineze in mai 11111lte loeu'ri, inainle de stabilirea lor definitiva in
oamenilor in vremul'ile din urma. Lucrarea lui Bruce McConkie este imporlanta pcnlru inlelegcl'ea doetrinei mormone.
De asemenea, trebuie consultata mai reeenta Encyclopedia 0/ Mormonism (cd. Daniel Ludlmv, 4 vol. New York, 1992),
o lucrarea de asemenea recomandaUi de Biserica. Pe baza articolclor la "Iucrurile ultime"(eshata), euprinse
in accsle doulllucl1tri, se poate obtine 0 viziune de ansamblu asupl'u eshalologiei mormone contemporane,
28 B. McConkie, op.cit. p. 74 (Battle a/Armageddon). Aceasta lema este COl1lllna "Mnrtorilol' lui Ichova
n
,,[3isericii
Universale a lui Dumnezeu" in literatura Ilumeroaselor denominaliuni protestanle din lumea anglo-america nil. Este
yorba de untllzboi care are 0 duratll de trei ani jumatate, al cMui nume provine de la valea Meghido, care se
in campi a Esdrelon In Israel. Multe naliuni Se VOl' ridica contra lui Israel, sub eonducerea unui mare general Gog *i acest
contlict seva intinde la lerusalim. '
29 Bruce McConkie, op.cil. p. 687- 698 (Second Coming a/Christ). "A doua venire a lui [sus va avea loc in templul din
Jackson Missouri in locul numit Adam-ondi-Ahman in eomitalul Davies, tot in Missouri, unde potrivil
mormonismului original' sc gasea Gradina Edenului. A iei Hristos va primi lnapoi autoritatea preoliei, de 10 slujitorii care
au exercitat-o in loeul Lui. Acest evcniment este pregatit de 'insu*i Adam, parinlele famile! umane, care va face 0
adunare eu spiritele tuluror aeelora care au detinut autoritatea preotiei. Locul este idenlilicat astazi Cll Spring Hill,
Dflbicss County, Missouri."
10 AI IO-Iea articol de eredintil. B. McConkie, op.cit, p. 492- 50 I (Millenium); M. Introvigne, op.cit, p. 55- 85
11 Aceste modil1cari au lost PliSC in evidentii mai lnliii in lucrarile apostutil6r, cn Jerald &Sandra Tanner, The Changing
World 0/ the Mormonism, Chicago, 1980. Kendall White a propus 0 tripal1i{ie In cadrul doctrinei rnormone, distingand
Inlre teologia mOl'mona traditionaHi, cea neo-tradilionalii *i cea extrema care se indepiirteaza de mormonismul clasic
penlru a se apropia de linia protestanU\ (Kendall White, Mormon Neo-orthodoxy. A Crisis Theology, Salt Lake City,
1987). La randul sau,istoricul Thomas. Alexander a propus trei perioade in care se precizeaza caracteristicile
milenarismului mormon': mormonismul. clasic (1830-1835); "reconstfllqia progresista" a doctrinei mormone In timpul
perioadei 1893-/925; in fine, perioada care merge de la al doilea razboi mondial panii astazi, cflractel'izata prin prezenta
tcndinlelor tradi\ionale (Thomas Alexander, The Recons/t'IIction 0/ Mormon doctrine .... N. Y. 1964).
10 Page 59 of 417
Utah. AsUizi, se: vede 0 tendinta de in{e/egere noua, figurativa a ideii de Sion, sunt "sfintii" adunati
in traite rugaciune, chiar daca sunt In teritorii straine. A:bandonarea "Babilonului" acestei lumi
adunarea la Sion devine 0 mai mult de natura spirituala, decat de natura geografica, ea
implica schimbarea inimii, nu a casei
32
. .
Perioada d intre cele doua Invied este rni len iu I, 0 'lema care a cunoscut l1umeroase
modificari. Aceslea se refera In mod particular la cei care vor trai pe pamant in timpul mileniului, la
activitatile care se VOl' aici cum vor fi ele guvernate. Astazi, Biserica mormona invata
ca pamantul in timpul mileniului va fi locuit de cei ce merita gloria terestra, fie di sunt mormoni sau
nu. Iisus Hrislos va domni personal pe pamant, dar aceasta IlU trebuie inleles literal, printr-o
prezenta continua a Domnului In tot cursul mileniului. In realitate, de abia incepiind Cll 1842,
Joseph Smith a sugerat ea ne-l11onTIonii vor putea participa la milenium, modifidind radical
invi\tfitura sa initiala anul11c ca numai mormonii sc vor bucura de prczenta lui Hristos a sfintilor
inviati, In timp ce nemormonii VOl' fi D.e asemenea, primii mormoni mileniul
mai degraba ca 0 perioada de repaus ignorau ideea de predicare la neamuri a evangheliei, din
moment ce ei nu mai trebuiau sa fie prezenti pe pamant. Ideea ca Hristos va conduce prin
intermediul sfintilor a aparut de asemenea dupa masurile de organizare a Bisericii.
in ciuda numeroaselor modificari adaptiiri ale credintelor mormone, prestigiul Bisericii a
ramas intact. Succesul mesajului lui Smith f()rta bisericii lor astazi se bazeaza In primul rand pe
faptul cli eshatologice au fast legate de destinele Americii, ca noul popor ales, anal sub
protectia divina
33
. Sm ith a cOllstruit 0 adevarata istorie sfanta pentru America, pe baza careia a
Intell1eiat destinul ei glorios de la vremurilor. Conform acestei istorii, America a fost
populata de doua valuri de evrei Cll mult Inainte de colonizarea ei' europeana in epoca modema. De
asemelJca, Mantllitorul a predicat In America s-a aratat populatiei de aici dupa Invierea Sa.
Toate ale trecutului sunt privite ca baza asperantei mormonc cll "Sionul zilelor din
urma" va fi pe continentul American.
In al doilea rand, "Cartea lui Mormon" IlU era strliina de mediul religios al vremii, iar
relaUlrile lui Joseph Smith pareall rezollabile pentrll meEffUI in care traia. Ideea de adunare a evreilor
la Sion, ca pregatire necesara pentru stabilirea Impara1'iei rnileniaJe a domniei lui Hristos a fost
mult vehieulata in lumea protestanta in special intre puritani. In al treilea rand, biserica a
abandonat progresiv idcea cOl1struirii unei socieUiti pe pamant s-a cOllcentrat in schimb pe
construJrea unci culturi aUlonomereligioase care sa priveasca toate aspectele existcnteL Cercetatorii
vorbesE,astazi de "Imperiul Mormon", a carui avere, estimaUi la miJiarde de dolari, nu tnceteaza sa
prin investitii Ja bursa, cumparare vanzare de proprietl1ti, terenuri sau constructiL Toata
aceasUi 'acumulare de putcre bogli\iei este pusa teoretic in slujba 'Iconstruirii impllratiei lui
Dumnezeu" In anticiparea timpului cand "near)1urile" vor veni la ei pentru a fi conduse
lndrumate.
In secolul al XX-lea, sentimentul cll tri'iiesc 1n umbra celei de a doua veniri nu mai este la fel
de sllstinut de convingi1tor ca la prima generatie. Retorica mileniala s-a diminuat vizibil dupa
1920, milenarismLlI temele eshatologice s-au estompat din ce in ce mai mult in profitul unei
eshatologii centratii pe dcstinul individual al fiecarui credincios. Cli toate acestea, visulmilenial nu
a fost abandonal mormonii continua sa observe CLI alentie semnele care preced vremurile din
urma: In primul rand, predicarea adevarului prin stradania zecilorde mii de tineri mormoni care au
J2 in mod particular, Jean Shipps vede abandonarea poligamiei disparilia ideei de adunare la Sion ca 0 renuntare la
frontierele care-i taceau deosebi\i (Jan Shipps, Mormonism. the Story of the New Religion Transformed. Chicago, 1985,
p. 109-113),0 opliune care a modilicat identitatea eschatologia O1ormon11. idee la Thomas Alexander
Mormonism in transition, Chicago, 1986 p. 237, care de internalionalizarea mormonismului dupa 1960
Robert Gotlieb, America's Saints: The Rise ofthe Mormon Power, N.Y. 1984 p.52).
.1J"Nici 0 alta religie nu a tacut mai mult pentru a sacraliza America ca Mormonismul", John Bracht, The
Americanization q(Adam in .,Cargo Cults and Millenal'ian Movements. Transoceanic Comparaisons of New Religious
Movements", New York, 1990, p. 97- 139 (America in the Book of Mormon. p. 97- 108). Elementele Vcchiului
Testament sunt de recunosculln pamantul. poporul, templul stant. Singura distinctic este eli Sionu! mormon
este mai universalist dedit eel evreu.
I I
Page 60 of 417
inceput evanghelizarea planetei; In a1 doilea rand este yorba de degradarea planetara, atat la nivel
ecologic, cat moral, care este semnul incontestabilal apropierii Judecatii.

eu toate ca milerita s-a dispersat ca urmare a "Marii dezamagiri", un mic numar
din adeptii ai lui Miller au reinterprelat profetia: data de 1844 a marcat lnceputuljudecatii In ceruri,
deci venirea lui Hristos este aproape. 0 tanara vizionarii, Ellen White
34
, va juca un rol important In
confirmarea acestei interpretari; in jurul personalitiitii ei charismatice se va Biseriea
Adventists de zilla a 7-a vor lua fiinta apoi 0 serie de institutii educationale medicale, puse In
slujba raspandirii mesajlllui ca se apropie. Prin masurHe organiza\ionale inovatiile
doctrinare (doctrina sabatului, manifestarea spiritului profetic, doctrina "curatirii sancluarullli"),
atl rationalizat profetiei din 1844 au creat cadrul unei vie\i ordonate In care se
Ellen White a insistat pe nevoia de integritate morala a poporului lui Dumnezeu:
Hristos nu va veni sa instaureze Imparalia Sa, pana dind ei nll vor ajunge la anumite standarde
morale
36
.
Biserica adventista de Zilla a 7-a se considera la randul sau restaurarea adcvaratei I3iserici a
lui Dumnczell, personificarea mesajlllui celor trei Ingeri din Apocalipsa XIV, 6-7 care Indeamna
semintiile pamantului sa rellllnte la orice forma de idolatrie $i sa se Inchine Creatorului. Semnul
ascultarii fata de poruncile lui Dumnezeu nu este altceva dedit respectarea sambetei, iar marturia lui
Hristos este darul profetic care s-a manifestat prin Ellen While 111 "Biserica ramasa credincioasa".
In articolul 20 de credinta se marturise$te eil a dOtla venire a lui Hrislos esle marea speranta
a l3isericii, punctul culminant al evangheliei al planului manturii. Venirea Lui va fi literala,
personala vizibi la
3
? Asemanarea diferitelor aspecte ale profeti i, In mod particular cele Intalnite In
Apocalipsa In cartea lui Daniel, Cll condiliile existentc In lumea fizica, sociala, industriala,
poIitidi religioasa de astazi indica faptlll ca venirea lui Hristos este aproape, chiar la Timpul
exact al aeestui eveniment nu a fost profetit, ln5a sunt Indemn8\i sa fie gata In orice
moment. Biserica adventista crede ca mileniala al lui Hristos va Ii inslallrata dupa a doua
Sa venire, invierea drepti10r $i ridicarea lor la ceruri. Spre deosebire Insa de majoritatea protestanta
a vremii, adventi$tii credeau cil In timpul mileniului, "sfin\ii" vor domni ell Hristos in cerun
J8
La
Ellen White a devenil pro!'et, predicator, consilier al bisel'icii scriitol' prolific care a publicat peste 24 de carli a
eontribuit ell peste 500 de artieole in revistele din vremca ei. ea a inslislal ca scrierile ei sunt
"eomplementare l3ibliei", pozitia ei, speeilieitalea aeestora Ie-a Pcieut sa intluenlezc in mare masura gilndirea
comportamentul
3S Roland Numbers, op.cit. p. 200. Orain Wilson, Sect or Denomination: Can Adventism Maintain Its /denli/y?
"SpecLrum", no 7 (1975). p. 34- 43. arata ca nll g-a nascut simplu cn un corp adventist, ci mai dcgraba ea 0
dczamagire in legaturA eu advenLlIl ca 0 reformulare a ideilor legate de aeestn. Succesul ei se datora in pl'imul rand
faptului ca grupul nu numai ca-prediea adventul. dar corlditiile pentrll insI8urarea acestuia. In al doilea rand. aeeste
eonditii erau validate prin ispiratie divinA, de vreme ce grllpul adobandit 0 sursa independenta de inspiralie. aparte de
Scriptllri. in al treilea rand, preoeupadle legate de cducatie, dicta, libertate religioasa. sabat, toate au mareat
denominlionalizarea aLat ideologic, cilt institulional. '
36 Un studiu istoric teologie important despre trecerea la eshatologia mileriLi\ la cea adventista aparline lui Roy
Branson, Adventists Between the Times: The Shift in the Church's Eschat%gy, "Spectrum"; september 8 (1976), p. \5
26. Laura Vance, Seventh-Day Adventism in Crisis. Gender and Sectarian Change in an Emerging Religion, University
of l1Iinois Press, 1999, p.13-40 (Millerism and the Origins of che Seventh-day Adventism): Roland Numbers, The
Dissapoinled (The Making ofthe New Order: Mil/erislII and Ihe Origins ofthe Seventh-day Advenli.l'fII, p. 189- 209).
37 "Isus Hristos se va intoarce in eadrul unui al doilea advent premilenist, personal iminent" (Richard Lehman,
SecondComing of Chrisl, Handhook of Seventh-Day Adventisl Theology Review and I-Ierald Publishing Association
and the General Conference of Seventh-day Aaventists 2000, p. 893- 926); Vance, op.cil. p. 17- 32 A
38"Mileniul este perioada de 1000 de ani de domnic a lui Hrislos cu sfintii in cel'ul'i, intre prima a dOlla i'nviere. In
acest timp cd morti VOl' fi judeeati; pamilntul va fi distrus, tara locuilori, dar ocupat de satana de Ingerii
lui. La Hristos ell stintii stant va eobort din cer. Atllnci care sunt 1110l'ti VOl' fi inviati vor
inconjura cu satana ingerii lui: dar ft)cul lui Dumnezeu 'Ii va arde ;;i pamantul va Ii curalal. Universul
intreg va fi eliberat de paeat de pentru totdeaunu" (EricClaude Webster, The Millenium, "Handbook", p. 927
946); G.C. Berkouwer, The Return of Ihe Chrisl, Gt'and Rapids, 1972; Millard Erickson, ContemporalJ' options in
Eschalology. A Study of the Millenillm, Grand Rapids, 1977; Kenneth Strand, What the Milfenium Means to Me,
"Adventist Review", 12 martie, 1987; Jerry Gladson, The Significance of the Alillenium, .,Adventist Review" 16( 1989);
12 Page 61 of 417
,
mileniului, va avea loe lntoarcerea lui Hristos pe pamant, impreuna eu sfintitVa urma apoi
a douainviere, a eelor care va fi 0 Inviere spre judecatii: eliberareaJui satan, judecata
de apoi, distrugerea eelor
de ziua a promoveaza 0 forma a apocalipticii
biblice, sustinand cii cei trci i ingeri, din Apocalipsii XIV reprezinta proclamarea mesajului lui
Dumnezeu adresat lumii, pentrjJ,a pregiiti Intoareerea DomnuluL Ei au 0 viziune istoricii a impfinirii
profetiilor, crezand cit acestea acoperii lnteaga istorie a imperiilor piiganede la zilele lui Daniel
pana la impariilia lui Dumnezeu. Cred nu numai faptul di profetiile biblice reveleaza planul lui
Dumnezu pentnl istorie, dar si ea este posibila interpretarea tuturor aeestora. opereaza
eu proprii Ie lor principii hermenelltice ale textelor profetice eu 0 numerologie pe baza careia au
eonstruit sistemul lor doctrinar. De exemplu, doctrina "curatiriisanctuarului", fundamentalii pentru
identitatea Bisericii lor, se lntemeiaza pe credinta ca cele ,,2300 de seri" dimineti din cartea lui
Daniel Ineep in anul 4571.d.Hr. (propria datare a decretului lui Artarxerxes) se term ina In 1844
39

celei de a doua veniri a DOl11nului a ridicarii "sfintilor" la ceruri implica In
primul rand 0 a responsabiliUitii in aeeastii viata; ei considera ca fiecare zi
este un timp al gratiei lui Dumnezeu, in care trebuie sa dea dovada de speranta, dragoste, smerenie
sfintenie. in al doilea rand, venirea apropiata a Domnului ofera 0 puternica 1110tivatie pentru
evanghelizare
40
Ncvoia de a ajunge la al1umite standarde morale $i urgenta raspandirii mesajului
advent sunt cele doua aspecte invocate penlru a explica intarzierea apocalipsei. insa preilingirea
till1pului apocaliplic a generat anllmite contradictii in cadrul adventisll1l1ll1i. initial s-a
promovat separarea de "Iumea corupta", dezvoltarea institutionala activitatea de prozelitism au
reelamat 0 colaborare cu autoritatile civile: au participat Iii contlictele secolului al XX
lea In cadrul unitatilor sanitare (Ilon-combatante), au ccrut acreditare pentru colegiile lor au
acceptat ajutor guverilamental pcntru $i spitale etc
4l
Prin urmare, In ciuda credintei lor eli
!umii este aproape", au prins radacil1i in societate au inceput sa lucreze
pentru Intarzierca apocalipsei. Aceasta Illl inseamna eit au abandonat astepUirile lor
eschatologice. continua sa crcada ea lisus se va Intoaree cunlnd, ell totu! se va intampla dupa
seenariul prezis de Ellen White. Biserica adventistii a Invatat !nsa !eetia din 1844 nu a Illai fixat
nieiodata Ull tennen precis pentru a doua venire, acest lucru devenind apanajUi gruparilor care s-au
separat de ea de-a IUllgul timpului.

Organizatia Martorii lui Jehova, este Grupului de "Studenti in Biblie",
fondatde Charles Taze Russell dupa Marea Dczal11iigire din 184442. Russell a preluat profetia
Jq William U . .Iohn1:ison, Biblical Apocalyptic, "Handbook of Sevenlh-Day Adventist ", p, 784814; William Shea,
Selecled 5'/udies on Prophetic Interpretation, Washington, 1982, p. 798. rdeea eli terminus a quo al eelor 2300 de zile
ani trebuie sa tie 457 Ld.Hr (presupusul dec ret al lui Artarxerxe) a tost propusa de William MilicI', (Evidence form
ScriplU/'e and History of the Second Coming of Christ, New York, 1836) la randlll sau, el a fost inllucn\at de'
"calculatorii" englel.i sau american; ai vremii cn John Aquila 13rowll sau William Davis.
40 "Acesta esle plallul lui Dumnezeu: Cll oamenii femeile care sunt ai acestei mari mantuiri prin Hristos sa fie
misionarii Lui, lumini in lume, spre a Ii semne poporuilli ,epistole vii, cUllosclilc citite de orice om; credin\a
lucrarea lor va marturisi despre apropiata venire a Domnului. Poporul trebuie sa fie avertizat sa se pregatcaseii penlru
judec8ta viiloare" ( Ellen White, Neview and Herald, 16 august 1897, aplld Handbook, p. 922).
41 Un alt exelllplu in aces I din url11U caz estc IUllla impotriva respecU'irii duminicii. 01nd National Reform Association, 0
organii'.<I\ic protestanta radiealii. a illcercat sa impunfl 0 lege despre respectarea duminieii in SUA, vamt
amenin\ata libertalea lor religioasa. incepand din anii IRRO, ei au inaintat mcmorii repelate; in 1886 au lnceplil
publicarea lui "The American Sentinel" in 1898 au format Religious Liberty Association ca sa apere illtereselc celor
afecta(i .(a se vedea) M. Pearsoll, Pearson Michael. Millenial Dreams and Moral Dillemas: Sevenlh-Day Adventism and
Contemporary Ethics, Cambridge 1990 (eapitolul Advent and Remnant: two major influences, p. 17-32), unde se arata
aceastii tensiune Inlre doua imperative: sa pe Domnul" (Amos IV, 12) "Lucreaza pana ce vin"
(Luca XIX, 13). Cc de al doilea imperaliv estc dominat de daloria de a predica "evanghelia fiecarei na(iuni,
neam, limba popor. Aceusla tensiune, considera autorul, a produs tara indoiala anumite paradoxuri in comportament,
deoarece este ciudalsa proclami pc de 0 parte intoarcerea iminenla a lui Hristos, iar pe de alta sa te lansez! in
cOllstruc\ia Ullor institu\ii care costa miliarde de dolari
42 Studiile importantc desprc maliori sunt in ordine urmatoarele: G. Hcbeli, Les Temoins de Jehovah, Montreal, 1960;
T. White, People fol' His Name, New York, 1967; A.T. Rogerson, Millions Now Living Will Neller Die, London, 1969;
13
Page 62 of 417
liderului adventist Nelson Barbour despre venirea lui Hristos In anul 1874. Cand aeeasta data a
treellllara sa se Intample nimie semnifieativ, profetia a fost spiritualizata In eadrul grupullli. Hristos
s-a reintors eu adeva rat pe pamant in 1874, dar sub forma nevazuUi va inaugura mileniul in 1914.
Predicate timp de 30 de ani, aeeste profetii au 'in 1914 cand omenirea traia inceputu I primului
razboi mondial, lara ea zorBe mileniului sa se arate. Istoria Mal10riJor este marcata periodic de
profetii referitoare la instaurarea Imparatiei, care aveall ca rol sa stimuleze angajamentul membrilor
sectei eforturile prozeJite: anul 1914 pred icat de Russell, a urmat apoi anul 1925, eelu i de
al doilea razboi mondial la Rutheford, antll 1975 In timput lui Nathan Knorr.
Dupa un timp de dezamagire reinterpretare post-facto a martbrii Indreptat
sprc argumente bazate pe "semnete vremurilor din urma", Ineepand Cll anii 1980,
praetica idcntifiearii proelamarii unor date incarcate de semnificatie profetidi a fost Inloeuita cu
practica mai subtila de a desel11na pur simplu perioade g/oba/e 111 cursul dirora ne putcm
la lndeplinirea profetiilor. In 1995, Societatea respingea III lndelunga pretentie ea
urma sa aibe loe odata eu generatia din 19 J4. Aceasta strategie evilii crizele de decep\ie ajuta la
pastrarea eontinuitatii dar atenueaza in egala masura sentimentul de iminenlii care
de regula Invataturile milenariste. Recomandarile repetate de a actiona ca $i cum Armaghedonul
urmeaza sa se manifeste, sunt lipsite de forta in eomparatie eu avertismentele lui Russell care
anuntau ca este aCl/m aie/
3
.
In invatatura aetualA a Martorilor, se afirma ca:imparatia tnt- Dumnezell va face srant
munele Sau va face ea voia Sa sa fie pe pamant, cum este In eel'. Isus nu a fost intronat
imediat ca rege, ci de abia in 1914 lehova i-a dat puterea pc care i-a promis-o. lehova a ales pe
pamant barbati femei eredincioase pentru ca ei sa mearga In ceruri sa domneasca Cll ISlls asupra
oamenilor. Din momentLiI In care lsus a devenit Rege, el i-a alungat din eer pe satan pe 'ingerii
rai, de aeeea luerurile merg din ce In ee mai rau dupa 1914: razboaiele, foametea epidemiile,
oamenii care respecta din ee In ce mai putin legea indica faptul cli ISlls eli acest sistem a
intrat'in lIltimcle sale zile. In final, ISLIS va judeca oamenii separandu-i ca oile de carre. Oile
sunteei eevor ramane lui Isus vor prim i viata cterna pc piimant, in limp ce caprele
vor fi alungate din lmparatia lui Dumnezeu.
Astazi, pamantul estc lmpartit divizat In l11ulte tari,fiecare ell propriul lui guvern, unele
care se bat contra altora, dar "In1paratia lui lahve" va inlocui toate accste guverne umane, va fi
singura care va dominaasllpra pamantuiui lntreg. Atunci nu vor mai fi nici razboaie, nici crime, nici
violente, toti oamenii vor trai impreuna In pace unitate. In timpul eelor 1000 de ani ai domniei lui
Isus, VOl' dcveni perfecti lot pamanlul va fi transformat In paradis. Hristos a venit deja
este prezent prin toate semnele vremii care au fost profelitc. Martorii nu fac altceva decat sa
modifice tema "rapirii" prin distineiia pe care ei stabilesc Intre "cei (care odata Cll anlli 1918
intra direct In eer dupa moarte) \,celelalte oi" care vor trili mereu pe un pamant paradisiac.
In prcdiea lor eSehalologica sunt numeroase puncte In contradictie fata de doctrina initiala,
'incepand ell semnifica\ia anlllui 1914. Altadata 'insemna: stabilirea eompleta a Regatului lui
Dumnezeu pe pamant, perioadei de chinuri, Armaghedonului. Astazi lnseamna:
stabilirea regatului lui Dumnzeuln ceruri, debutulunei perioade de chinllri lara precedent, Inceputul
Armaghedonului. Un alt exemplu este "doctrina celor J44 000". Rutheford a predicat initial cii
numarul "celor care vor domni cu Hristos In timpul mileniului se limita la 144000. Ulterior,
el a fost obligat sa gaseasca lin sllbterfugiu malematie teologie pentru a suporta rapida a
sectei. Astfel, s-a laCLIt distinctie lntre "dreptii" care trebuiau .:a ramana pe pamant eei
Beckford, The TrumpeJ of Prophecy. A/ Sociological SIIIC(V qf JehoJ!Gh 's Witnesses, Oxford, 1975. N.J. Penton,
Apocalypse Delayed: Jhe St-ory of the Yehova's Witnesses, 1985; In limba romana, a se vedea Diac. Prof. P.L David,
Inva:::ia sec/eiol', vol. I, Bucure:?ti, J997, p. 2 J4- 229 (cu 0 bibliografie recenUi); Walter Marlin. op. cit, p. 45- 160.
4) Dcspre "alarmismul eshaLologic" criticaaceslUia, a se vedea Aveta, Achille, S{oria e dOl/rina dei Tesfimoni di
Geov(1, Roma, 1994, p. 119- 125, preclim p. 136- 163 (Prediction et presumption en 1914). I"entru doctrina a
Martorilor astazi, a se vedea Les lemoins de Jehovah. PredicafeltrS du Royaume de Dieu, Watchower Bible and Tract
Society Pennsylvania, 1993, 7n special p. 132- 139 referitoare la eshatologie; (lpocalipsul grandioslll sau apogeu este
aproape Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1999.
14 Page 63 of 417
chemati sa locuiasca de-a dreapta lui al caror nllmar este limitat la 144.000. Ambele
categorii urmall sa supravietuiasca luptei finale aceasta devine doctrina oficiala incepand Cll anul
1932. Imiinle de al doilea razboi mondiul, accasta distinctie lIrma sa piarda din importanta:
tofi participantii activi ai se cOllsidera cil sunt beneficiarii exclusivi ai legamantului lui
Dumnezeu. Din contra, eei care nu se aliniau Societatii pierdeau sa sllpravietuiasca
Armaghedol1ului F!rau din categoria celor care se vor bucura de Imparatia mileniala
4
". ,
In vederea evenimentelor ultime, Organizatia a praclamat superioritatea sa spirituala a
cultivat separarea de 0 lume pe care 0 considerau decazuta. Martorii sunt considerati astilzi 0 secta
revolutionara periculoasa care promoveaza diferentele in raport cu societatea
45
Ei refuza
exercitarea drepturilor (dreptul de vot, serviciul militar, salutarea drapelului etc),
activiHi\ile socializante (ceremonii, serbari, dislractii, sport), practicile medicale (refuzul transfuziei
de sangc). Martorii sunt sueeebtibili aslazi de un risc de deriva sectaradatorita ideologiei lor
radicale, slrllcturii organizatoricc aulocrate autoritare, reFerintei exclusive la propriul lor sistem
de inlelegere a lumii, instrumentalizarea individului. De asemcnea, ei promoveaza, cum s-a
vazut un premilenarism apoc.aliptic care predispune la randul silu spre alunediri. in ultimele
doua decenii au fost puse in evidenta anumite Incercari de dialog cu autoriUitile publice, care iau in
discutie alternative pentru serviciul militar sau pentru transfuzia sanguina. Aceasta deschidere poate
fi semnul unei lente evolutii spre denominationalism implicit a unei desamorsarii a tensiunii eu
societatea.
*
Cultele Judecatii ,de Apoi
In socielatea americana cOlltemporana exista numeroase grupari care promoveaza activ
credintele apocaliptice, incerdind sa impuna violent fzegatul de 1000 de ani. Numite, cu ttn-termell
gencric, "The doomsday cults" ("Cultele Zilei Judecatii de Apoi" ), aces tea se caracterizeaza prin
aplicarea literala a prafetiilor biblice, relragerea din societate comportall1enl ira\ional sub
influen\a unor lideri harismatici. Aceste secte, care imbina Illilenarismul , cu credintele apocaliptice
viziunea terifianla despre vremurile din urlna, [unct,ioncaza dupa modelul jihadului: cste declarat
razboi sfliAt imp$ltriva "prostituatei babi Ion ice" identificata cu societalea dedizula in. ansamblul ei,
sau Cll puteri mai mult sau mai putin secrete care formeaza un complot mondial. Adevarul
mantuirea vine doar din interiorul sectci, sinuciderea este un act de eliberare, nu 0 auto-dislrugere,
ci 0 l11utare intr-un univers paralel, 0 debarasare de corpurile fizice.
[storia davidienilor de la Waco, ilustreaza perfect perkolul social conduita criminala care
poate rczulta din intalnirea unci noi religioase apocaliptice cu un "prafet iluminat". David
Koresh
46
, pe numcle lui adevarat Vernon Howell, s-a nascut In Texas, ca membru al unei familii
advenlisle de ziua a a trccut apoi la gruparea davidiana, 0 secta adventista
47
EI a plecat la
44 Baret, Guy, Le des Temoins de Jehovah. Commel1f les conduire a Christ, Geneve, 1992, p. 95- 110 (Les 144000,
Ie del etl'infer),
4S Joseph Zygmunt, Jehovah's Witnesses in the USA (/942- 1976), "Social Compass", vol. XXIV 1977, p. 45- 59 .
Watchtower, I februarie, 1974; Watchtower, 15 august, 1975; Dericqucbourg, Regis, Le jehollisme, contre emprise de la
modernite? Archives de science sociales des religions nr. 68 (1989), p. 93- 112; Aveta, Achille I Testimone di
GeOl'a: IIn'ide%gia che logora, Roma, 1990; Aveta, Achille., 1 Testollloni di Geova e la Politica: mar/h'i a
opportunisli? Roma, 1990 (mai ales discutia referitoare la transfuzia de sange, p. 7-12 la prctinsa neutralitate a lor, p.
19- 28).
46 Koresh este traducerea ebraizata a lui Cyrus, regcle persan cel care a pel'mis evreilor caplivi din Babilon sa se
reinloarca in Israel a carui rdncarnare pretindea eii esle. Koresh devine "monarhul" care va da "poporului ales"
puterea de a se elibera de jugul societiitii americane " coruptii opusa adcvarale eredinte". (.J M. Abgral Le mecaniqlle,
p,27).
47 In anii 30 ai sccolului al XX-lea. bulgarul Viclor Houtefr s-a despaqil de Biserica adventista de ziua a 7-a, fondand
Biseriea davidiana de ziua a 7-a. Davidienii intretineau viu spiritul originar al adventului, ea DUffinzeu va da bisericii
sale un prof'et !?i Ii va descoperi noi invt'itilturi noi intclesuri ale Bibliei. Aceasta Ii. dllS la 0 lntelegeremail.adicala a
luerarli lui Dumnezeu in biserica dedit in organlzarea institutionala a !3iserieii Adventisle de Ziua a 7-a. Dupa moarlea
lui Houteff, solia sa a preluat conducerea in 1955, stabilindu-!?i sediul pe "muntele Carmel" in Texas continufind
profe\iile niesianicc ale sotului ei. Ea <lnuntft cbiar un <II lumii in 1955. Ciiteva sule de davidieni vandut
15
Page 64 of 417
lerllsalirn sa vada daca, potrivit Apocalipsei profetiilor lui Zaharia cap. VII In templul din care
astazi au ramas numai ruine ar plltea sa Incapa 144 000 de oameni. Cand a privit spre locul unde
fusese Templlli de pe Muntele Sion a fost foarte dezamagit pentru ca era !impede eli atatia oameni
nu puleau Indipea acolo. Cilind textul din Zaharia II, 8: "Si i-a greiit (ingerului) zicand: " Aleargii
$i spune taniirului acestuta: lerusalimul va fi locuit ca un ora$ deschis. atat de mare va fi mullimea
de oameni !ii de dobi/oace inliiun/rul lui. $f eu voi fi penlrzl el un zid de foe de jur imprejurul lui,
ziee Domnul voi ji slava din m ijlo cui lui., :', a gasit 0 explieatie rnultumitoare ;;i anllrne ca va fi
un Tara ziduri, inaltat de pe pamant.... EI a faeut astfel 0 legatura lntre text ;;i situatia de pe
kren, lntr-o maniera care-i era earacteristidi: putea gasi tnlr-un text biblic ceva care sa se
potriveasdl eu ceea ce credea. In schirnb lucrurile pe care Ie vedea puteau fi modificate
(imaginatie bolnava) pentru a eoncord'a ell pasajele biblice,
EI a petrecut la lerusalim ;;ase luni, timp In care a vizitat ;;eoli Ie rabiniee ;;i s-a lntretinut eu
cei mai imporlanti cunoscatori ai textelor profetice. In Cetatea Sffinta, Koresh pretinde cn a avut 0
experienta mistica extraordinara care i-a schimbat eomplet viata, ea a fast ridicat la cer, in extaz,
asemenea autorului Apoealipsei, Cll a viizut cerul deschizandll-se, i s-a dat 0 carte ;;i i s-a spus sao
miinance. Din aeel moment, el s-a identifieat eu a trambita (Apocalipsa X) pretindea ca
intelege eomplet tainele Bibliei
48
Koresh s-a Intors in SUA s-a alaturat din nou eomllnitatii
Branch Davidians, sediulla Muntele Carmel-Waco in Texas. cum marturisesc toti
eei care=-l era eu totul alt om. Era acum In stare sa puna laolalta pasaje din Ieremia,
lezechil, Zaharia Daniil ;;i sa realizeze mad sinteze, aviind 0 vizillne foarte elabol'ata despre eartea
Apocalipsei despre toate profetiile biblice eare-urmau sa se desfa;;oare. In centrlll acestora se
aila el adeptii lui, care urmall sa sraqeasca la krllsalim, conform lextelor profctiee.
lntre 1,984-1993, Waco este teatrul unui mesianic. PUlin cate putin, el a ineeput sa
arate ca ar putea fi mesia pe care davidienii 11 eu fervoare. Ineepand Cll 19.8.9 el aduna un
veritabil arsenal de arme ;;i rIllInitie In a;;teptarea razboiului apocaliptic. COl11unitatea a ajllt1s sa fie
aparatii de arme de asall AK 47 de l11unitie aproximalii la 36 de tone. Acest lueru a
autoritatile federale ;;i a determinat raidul fBATF (Federal Bureau of A/chool, Tobacco and
Firearms) din 28 februarie 1993
49
. In momentul interventiei, alltoritatile federale ;;tiau foarte putin
despre credintele davidienilor, anllme ca ei reprezentau un nOli tip de secta apoealiptica; ei nu mai
Arrnaghedonul rugandu-se eantand psalmi, ci se pregateau dea viata pentru
a lupta contra puterilor lntunerieului, lntre care In primul rand se aflau organizatiile
guvernamentale.
Autoritatile au fost intampinate cu rafale de anne automate, In schimbul de focuri mnd uci;;i
4 agenti federali 6 adepti ai sectei. Dintr-o data, Koresh a devenit 0 i1gura publica, mnd
men\ionat din ora in ora la CNN apiirand pe coper\ile mari lor revisle . .81 a incereat sa exploateze
aeeasUi puhlieitate in interesul sau, pretinzand ea aeesta este planul lui Dumnezeu care va aduna 'in
juru I lui 'cei 144 000 de Ei vor merge In Ierusalim impotriva puterilor ostile care amenintau
poporul evreu. Aici el urma sa fie ucis trupul sau va sta pe slrazile Iersalimului trei zile, apoi va fi
toate bunurile au infrigurali, in rugaeiune. Dupa dezamagire, a urmat scindarca grupului. Gruparea Branch
davidians, eondusa de Ben Rodin, apoi de sotia sa Louise. Despre davidieni, Diae. Prof. P.1. David, Inva:ill sectelor,
vol. I I, Constanta, 1999, p. 360-366; Jean Marie Abrigal, op cit, p. 132-149. Lewis James R., From the Ashes, Making
Sense of Waco, Rowman and Littlefield, 1994; Wright, Stuart, Armageddon in Waco. Critical Perspectives on the
Branch Davidian Con.flicl, University of Chicago Press, 1995, p. 20- 42; Schafer, P., Mark Cohn (ed.), Toward the
- Millenium. Messianic Expectations from the Bible to Waco, Leiden, 1998.
48 EI imbina in mod ciudat anumite fenomene pc care Ie-a citil in pres,a, Cll fenomene cosmicc Cll ceea ce prctinde ca i
s-a inliimplat in 1985. Ulterior, in eonvorbirile telefonice eu aget1lii rBI, in zilele "asediului de la Waceo", Koresh Ie
deelaratiile unoI' eosmonauti rusi, inserate in "Lite Magasin", care declarau ell au vazut pe eel' stele
ciudale, asemeni unor inged. Acei ingeri, sustiea Koresh erau cei care i-au adus revelatia.
40 Noul Mesia a pl'etins ca Dumnezeu i-a cerut, printr-o viziune sa installreze "Noua casa a lui David". Dc aceea, toate
ferneile din comunitate de la varsta de 12 ani in SllS trebuiau sa devinli. exciLlsiv sotiile lui. Regulile de baza ale sectei
erau pedotilia, poligamia, nedeclarate, detinerea de arme, privarea de mancare somn, munca torta!:!, violenla
permanenta. in cursul anului 1992, sunt depuse mai multe plangeri contra sectei, ca urmare a depoziliilor unoI' adepli
"dezertori", care denuntau violenlele contra copiilor conduitele sexuale abLlzive. (Christophe l.3ourseiJler, Les faux
Messies. Histoire d'une //ttente, Fayard, 1993, p. 284-288 II pe Koresh "un cow-boy mesianic").
16 Page 65 of 417
ridicat la ceruri va 'inccpe judecata. Membrii sectei baricadat-in templul lor all stldat
fol1cle federale timp-de saptamani. Dupa un asediu de 51 de zile, fOl1ele federale au luat eu
asalt "forUireata davidiaria". Bilantul confruntilrii finale a cutremuratlumea intreaga: 86 de adepti ai
sectei, dintre care 17 copii, au murit in urma unui gest Tragedia de la Waco a fast priviHi
ca 0 manifestare aberanta a milenariste, care au marcat societatea americana in
apropierea anului 2000
50

*
Ceea ce ne uime.yte este cii , defi toate aceste specula/ii legale de s.farfitul lumii ajung sa fie infirmate de
realltate, fill scad in ifllensitale. nil se cOlltene$le predicarea semne/or vremii. Chiar fi dllpt'i de:;amagiri. grupurile se
refac repede, recol1siderii lreclltu/ eliminand "docll'inele $1 capteaza din nou un mare numar de oameni
H
.
in 1993, 0 ancheta na{ionalii a stabilil cd 20% din popula/ia Americii credca ca a doua venire a lui f/rislos va
avea lac in jurul anullli 20(}O, lar 14% considerau co rii=boiul din Golf esle ineeplltlll Armaghedol1ului. Pe Idnga
Universitatea din Bos/on a fast Il1fiinfai un institut speciali:at in cercetarea fenomenelor apocaliplice, Center for
Millelliaf Stu(/ies, care i:ji propllne sa arhive:;e Iileratura apocaliptica, sa colecte:;e .ji sa edile:;e doc ume nte, sa
incuraje::e prin publica/ii, cOllferin{e .yi cercelare stlldiul anali::a gandirii apocaliptice
J2
, il1 acela.yi limp propllne
sa sludie::e .yi sa anali::e:;e gmpurile religioase, dar .yi seculare (Ec%gi$li, New Age, Gaia) care produc literal lira
apocaliptica cu scoplll de a vedea impactul a.ytepti'irilor apoca/iptice asupra socieliifii. Centrul editea:.a 0 revista,
.. J"rnal 0/ Millenial Sludies". reali:.ea:::a productii mliiti-media, silllri web. ol'gani::ea:::a curSliri seminarii ill cadru/
universila{i/or, speclaco/e *'i expo::i/ii legate de activita/i mi/enarisle. . .
Cercetatol'ii au incercat sa stabileascfi puterea .yi fascinafia pe care astfel de credinfe Ie au aSl/pra IInor
grupuri largi de oameni, ajungomJla cOl/cilda cii inleresul oamenilor pentru cI'edin{ele apocaliptice este un /enomen
cultuml larg, care depilferle clasele sodale .yi devine 0 retorica imparta.yila 111(/,-1111 anllmil context. Toate vi:.itmile
apocaliptice inspiri'i 0 /riC(1 filii; de evenimemefe lragice care urmea::ii, dar in aee/a.yi limp ofera .yi anlidOllfl acestei
frici: po.ribilitalea de a face parte din nllmal'u/ sfinfi/ol' care VOl' fi rapifi la cer ri VOl" fi scut;/; astfel de acele
el'enimente infricoriitoare. AceaSla combinG/ie de ji'!ca ,vi mal1Juire In ace/a.yi limp esle una din s/If'sele puterii acestui
sistem. il1 'al doilea 1lind. ele se hdinesc Cll imprejlmiri social-po/it/ce favorablfe CII nemliliumirile unor largi
calegor'i;' de oameni. 0 profe/k-despre ofera fnlOldeauna () a/inare in slifeI'll/fa .yi spel'an{a ca 0 perioada
de Ince""(jri va Ilia 4<ir,';I. in 1830, /\fillel' a alms in mod particular pe sus/inalor;; campaniilol' anti-sclavie. Ace.ytia
atinsesel'a un punclmort in e/ortllrile 101' politice ri expresia pesimislflllllli lor po/ilic coincidea cu mesajullui Miller. 1n
mod aSeltlClnator III anii /970. America traversa 0 cri::fi de lncredere 'i11 puterile ei..in.frangerea din Vietnam, la care se
altitura cr;::a oslalici/or din Iran ,vi cre.ylerea prell/lui petrolul, au avuf lin 7ISemenea impacl asllpra economiei
americane, ca:ji aSlIpra reslului Apusuilli. Linsdey $i Reagan credeau ca SUA trebuie sa se inarme::e pentl'1l a se apara
de fmperiul Rau/lli (Unitlflea Sovieticii); Koresh adepfii lui ajung sa vada SUA inse.yi co Inlperiu al Ralllui ri ei
consider(1 eil sum aceia care al' lrebui sii se inarme:;e .yi se) se opere impotriva acestui rau.
I" al Ireilea nine/. IInei a/te lumi se man!festa mal ales 10 eei care cunosc frustr(lri il1 ce prive$te
sellsul 'iefii. sillgllriilafea .yi anol/in/alul, /ipsa de comunicare inter-personaM, re.fu::ul unIIi mod de viafa axfisianl.
Noile re/igioase apocaliplice milenarsile i$i atrag clienfelO. pentru ca par sii o.fore raspunsuri la aceste
intrehal'i arata ,I'i 0 cole de salvare: separarea de lume de ralll care se manifestc1 in ea. Ele par sa riispunda nel'oii
oml/lui de i:1 "domestici" viitorul. Timpul aceslei vie/i esle eel care miisoara distan/a ce ne separa de scoplIl nostru
final: eternitalea noaSlra 'in $i ell Dumne::ell pe care de .fapt 0 gus(iim inca din pceasta via{a.
50 Stuart Wright, Al'magheddon in Waco. Critical Perspectives on the Branch Davidian Conflict, The University of
Chicago Press, 1995. Pal'tea a IV-a este dedicata relatiei intre violentii sectele apocaliptiee. intre factorii care pot
determina ca un grup sa tie periculos sunt faetori externi: ostilitatea, stigmalizarea, persecu\iile factori interni: lidcl'ul,
credintele. practieile. Ceea cc face spiritualitatea apocaliptica in mod partiCular exploziva este eeva legat de
"enluziasl11", din punet de vedel'e intern ideea de persecutie din punct de vedere extern.
SI Festinger, Leon, L 'echec d"une prophetie: psychologie sociale d'un groupe de fideles qui predisaien( la fin du
monde. Paris, 1993 ; Melton, .I.Gordon, Spiritualisalion and Reafirmation: What Really Happens When Prophecy
"American Studies" 111'.26 (1985), p. 17-29; Zygmunt, Joseph., Prophelic failure and Chi/iastic Identity.' The case of
Jehovah's rVitnesses, ,.American .Journal of Sociology",nr. 75 (1970), p. 926-948
52 Dintrc aparitiile editodalc impol'tante ale acestui Centl'u, mentionez: Boyer, Paul, When the time Shall
Be No More: Prophecy Belief in Modern America Culture, Harvard University press, 1992; Fuller, Robert, Naming the
Antic/ttisl: The HistOry of an American Obsession, Ncw York, 1995; Numbers, R.L., The dissapointed: Millenarism
and Millenarianism In the 19th century,N.Y. 1987; O'Leary, Stephen, Arguing the Apocalypse: A TheOlY o.fMillenial
Rheloric, New York, 1994; Strozier, Charles, Apocalypse: On the Psychology 0.[ Fundamentalism in America. Boston,
1994; Weber, T.P, Living in the shadow q(the Second Coming. American Premillenarism (l875-1892), N.Y. 1987 etc.
17
Page 66 of 417
Resume
L'etude porte sur les origines et Ie developpement du millenarisme dans la societe
americaine. On insiste sur les deux aspectes majeures du millenarisme. a savoir Ie post
millenarisme et Ie pre- millenarisme et slIr leur impact dans la societe. Le premier soutenait que la
societe pouvait etre transformee dans Ie Royaume de mille ans par des actions humaines (reveilles
religieux. reformes sociales), done II devient associe avec I'idee de progres historique. Au contra ire,
Ie deuxieme eontient une vision negative sur tout effort humaine et I'espoir que seulement
I'intervention divine pouvait changer ee monde.
Les premiers predicateurs puritains ont professe Ie post-millenarisme. L'Amerique etait la
nouvelle terre promise qui allait devenir la Nouvelle Jerusalem grace a leur travail et it leur
engagement religieux. A la difference de I'enthollsiasme des reveils religieux, Oll Ie theme
millenariste a joue un role important, Ie discours cschatologique de la revolution amerieaine montre
un glissement vers des formes pillS larques, etant associe avec I'idee d'independance politique.
C'est la predication du William Miller sur la venue dll Christ en 1843 Ii inallgurer Ie pre
millenarisme proprement dit dans la societe amcricaine. Apres l'eehec de sa prophet ie, on prefere Ie
pre millenarisme dispensationaliste qui evitait it fixer de dates, mais qui recommandait line
observation des signes dll temps. II s'est manifeste par l'aetivite des agences de mission, Ie
mOllvement de l'Evangile sociale , Ie mouvement fondamentaliste et par toute line litterature
apocalyptique ayant une grande impact dans la societe americaine contemporaine.
Le theme millenariste est important dans Ie discollrs eschatologique des groups adventiste
milleristes, panni lesquels on a traite l'Eglise de saints du derniers jOllrs (Mormons), l'Eglise
adventiste du septiimlc jour et I 'Organisation ks Temoins de Jchoval!. On a monlre que toutes les
trois sectes vivent um: contradiction plus OLi mois acute clans la societe, concernant les l110dalites par
I'intermediaire desquelles its preparent I' install ration du Royaumc. Cettc contrad iction a etc
particllement resolue par des changements doctrinaires, mais elle n'a pas pli empecher les scissions
et les derives sectaires.
18
Page 67 of 417
BIS}!:RICA ROMANO-CATOLICA NOlLE RELIGIOASE.
PERSPECTIVE PASTORALE MISIONARE
incepand cu anii 1960, Biserica a fost de un val de alternative
religioase, eunoscute apoi sub numele generic de noi religioase (NMR)I. Succesul acestora a
. fost privit in cu fenomenul secularizani care marcase societatea occidentala in perioada
.. postbelica. Teoria unui important sociolog contemporan, Rodney Stark, este secularizarea
segment al produce in mod paradoxal 0 intensificare a religiosului in alt segment. Acest lucru
se vede atat la {livelul Bisericilor traditionale, care curentele sau grupurile de reinnoire din
interior pentru a credinta,dar la nivelul formani unor noi traditii religioase, atat in mediul
protestant, cat in cel catolic
2
. . . .
Prezenta unor noi forme de religiozitate a fost initial de Biserica in .
spiritul fonnulate la Conciliul II Vatican. Cu acest prilej, nu se ignorase realitatea noilor
. religioase necesitatea initierii unui dialog eu ele, dar s-a pus un accent mai mare pe dialogul
. cu religii $i In general, se considera "succesul acestor grupuri era 0
I Sintagma noi religioase (NMR) preferatain sociologie, deoarece este inraportcu termenul
de .,sectl1" sau cu eel de "cult". Majoritatea cercet!torilor inteleg prinnoile religioase doar grupurile aplirute dup!
anii 196Oc::'"(pentru aceasta opinie pledeaz!\ James A. Beckford, Cult Controversis. The Societal Response to the New
ReligiousMovements, London, 1985, precum studiile apl1rute in culegerea New Religious Movements and the Churches,
Alan Brocway and Paul Rajashekar (ed), Amsterdam, 1986). In unele cazuri, denumirea este chiar restrictivl1, referindu-se
numai la grupurile care se afll!. in afara din cauza provenientei exotice, a noului stil de viatl!. a gradului de
angajament. Exist! ins! p!\rerea cli nu trebuie Iimitatl1 doar la grupurile cu adev!rat noi, ci trebuie luate tn considerare
inclusiv acele grupuri care au ap!\rut inainte de anii 1960, sau chiar in secolul al XIX-lea, dar a cl1ror a r!mas
nesemnificativ! pan! la acea data (este yorba de toate neo-protestante, de grupurile para-religioase care utilizeaz!
tehnici orientale, in fine, grupurile legate de. curentul de reinnoire harismatic! din Biserica Romano-Catolicli (Francoise
Champion, "Nouveau mouvements religieux" et sectes, Martin Cohen, Sectes et democratie, Editions du Seuil, 1999 p. 59
86). CU alte cuvinte, sintagma nor religroase poate fi aplicatli la anumite grupuri, pentru a ar!\ta nu faptul cli acestea
sunt noi, ci eli impactullor este tiou- Intr-o societate, la un anum it moment dat (A.E. Ahlstrom, From Sinai to the Golden
Gate: the Liberatjon of Religion in the Occident, in J. Needleman and G. Baker (ed.), Understanding the New Religions,
New York, 1978):' Denumirea de no; religioase este echi voc! din mai multe puncte de vedere studiile pe aceast!
tern! aratl1 cli nueste deloc s! se identifice un element unificator in aceasta categorie extrem de diversificata. (A se
vedea Jean Mayer, La naissance des nouvelles religions, Geneve, 2004; vezi lntroducerea).
2 Teoria seculariwii a fost lansat!\ de Peter Berger (The Social Reality of Religion, London, 1969, p.154-171). Dlip! el,
Bisericile traditionale au pierdut progresiv pozitia lor hegemonic! nu mai pot furniza societatii in ansamblul el 0 ideologie
general acceptatl1.La aceasta se all1turli bulversarea structutilor familiale criza in general a valorilor occidentale. tn aceste
conditii, dimpul religios se remodeleaz! in consecint!\ devine un teren prielnic pentru proliferarea sectelor, care pretind sA
ofere solutii la toate problemele. Aceastli teorie a fost preluat! dezvoltat! de David Martin in The Dilemma of
I .Contemporary Religion, Oxford, 1978 de Bryan Wilson
1
care abordeazl1 in numeroase studii problema succesului sectclor
actuale pe fondu!: fenomenului seculariz!rii (Religion in Secular Society. A Sociological Comment, London, 1966; The
Social Impact ofthe New Religious Movements, New York, 1981 ;_The Social Dimension ofthe Sectarianism. Sects and New
Religious Movements in Contemporary Society, Oxford, 1990). Rodney Stark accentueaz! la randul sl1u faptul c! noile
religioase apar constant indiferent de contextul cultural, dar faptul de a infiltrarea in societate depinde de
vigoarea organizatiilor religioase traditionale. C.nd noile credinte sunt mai bine adaptate "cererii de piatA", adicl1 nevoilor
materiale spirituale ale vechile religii sunt eclipsate (The Future of Religion. Secularisation, Revival and
Cult Formation, University of California, 1985, p. 3).
3 The Documents of Vatican II. All Sixteen Official Texts Promulgated by the Ecumenical Council (1863-1965), translated
from the latin, New York, 1966. Un punct important in acest sens il constituie enciclica Ecclesiam Suam, 1964 (text in "The
Pope speaks", 10 (1964), p. 253-292), care vedea umanitatea imp,ID'titl1 in trei cercuri concentrice, Biserica dorind s! intre in
1
Page 68 of 417
of
mlirturie a tranSf{)nnarilor din 80cietatea, contemporaml" ca, prin unnare, era de datoria institutiilor
publice sa reglementeze aceasta problema. Ii
- Noile- religioase- (NMR) nu au constituit un obiect de preocupare: pastoralii pentru
Vatican, decat dupa anii 1980, cand s-a impus necesitatea intelegerii fenomenului sectar in
dimensiunea sa efectiv spirituald, a utiliziirH unei atitudinii prudente in abordarea acestuia a stabilirii
unor criterii de discemiimant in atitudinea fata de ele. Munca de abordare empirica afenomenului, in
incercarea de a inte1ege cauzele sale profunde, a fost inceputa de Monseniorul Jean Vernette, autorul
a numeroase lucriiri despre secte noi religioase
4
Importanta demersuluisau consta intr-o
abordare echilibrata, care ancheta psihologica cea sociologica cu reflectia pastorala. In
scrierile sale, se 0 legatura intre nevoile spirituale aparute in ?iserica Romano
Catolicii in ultimii ani ofertele noilorgrupuri desemnate ca secte, apoi pledeaza pentru necesitatea
adaptarii discursului Bisericii Romano-Catolice la pluralismul religios contemporan.
Plecnd de la studiile sale de pionierat, Vaticanul a adoptat 0 serie de documente al ciiror scop
era in primul rand intelegerea fenomenului, dar sehitarea unei strategii misionare. Studiul de fata
propune sa prezinte cateva din principalele probleme abordate in cele mai semnificative documente
romane. Primul in ordine cronologicii este "Fenomenul sectelor sau noile mi,ciri religioase. 0
provocare pastorali", un raport prezentat in 1986
5
, in urma colaborarii dintre Secretariatul pentru
unitatea cre$tinilor, Secrt!lariatul pentru ne-cre$tini, Secretariatul pentru non-credincio# Consiliul
pontiflcal.pentru. culturlf. Apoi, documentele prezentate cu ocazia Consistoriului. extraordinar al
care s-a tinut la Vatican in aprilie 1991 pe tema "Vestea lui Iisus Hristps, fata in fata cu
dialog cu ele: cercul exterior cuprindea cercul al doilea pe cei care 11 cinsteau pe Dumnezeu (Islam, Iudaism,
marile religii afro-asiatice), iar cercul din interior era format din Motivatia dialogului este dragostea papei pentru
toti, dragoste ce din iubirea divinli. Dialogul este tnceput de fapt de Dumnezeu, iar Biserica trebuie sa-I continue,
ea trebuie sa comunice mesajul sau pentru lume, respectand integritatea libertatea acestor religii. A se vedea. de
asemenea, enciclica Lumen Gentium {II dialogo interreligioso nel magisterio pontificio (documenti 1963- 1993), a cura di
Francesco Gioia, Vatican, 1994 (143) p. 18-22, in special Ad Gentes, p. 27-38). unde se despre validitatea
necesitatea activitlltii misionare, despre activitatea misionara in viata istoria umanitlltii, despre caracterul eshatologic al
activitatii misionare. A se vedea Vatican 11 Pour construire l'Eglise nouvelle, Normes d'application du Concile
Vatican II, Editions du Cerf, 1967, un indrumar pentru executarea a ceea ce conciliul Vatican II a promulgat privitor la
ecurnenism (Acta Apostolicae sedis, 1967, p. 151-159). S-a hotliriit cu acest prilej ca in fiecare diocezll sa se infiinteze
comisii ecumeniCe, care sa puna in aplicare deciziile luate la conciliul Vatican II privitoare la ecumenism (sa favorizeze
ecumenismul spiritual, sa promoveze intelegerea mutual a, sli organizeze colocvii dialoguri, sa promoveze 0 marturisire
comunll a credintei cufralii separali, etc.). .;i
4 Monseniorul Jean Vemette (decedat la 16 septembrie 2001) a fost delegatul episcopatului francez peptru chestiuni privind
sectele noile religioase. Ulterior. a fost secretarul Serviciului National "Pastorala, Secte, Noi credinte", sub
directia Diocezei de Arras. A devenit apoi directorul national al catehumenatului in Franta, coordonator al catehumenatului
european Vicar episcopal de Montauben in 1971. Doctor in teologie, licentiat in filosofie drept canonic, Monseniorul
Jean Vemette a fost recunoscut la nivel international ca "vocea Vaticanului in chestiunea sectelor". ;
5 Le phenomene deS sectes ou nouveaux mouvements religieux. Deft pastoral, in Jean Vernette, Les sectes et I'Eglise
Catholique, Paris, 1986, p. 9-40. inca din 1984, Secretariatul pentru Unitatea Cre$tinilor luase initiativa de a trimite
Conferintelor Episcopale Catolice un chestionar care continea intrebllri specifice referitoare la acest subiect. Pe baza
documentatiei primite din partea diocezelor a altor studii articole primite de la nivel local,; Vaticanul a realizat
documentul sus-mentionat. in care mcerca sli. explice pe de 0 parte proliferarea acestor iar Pe de alta sli. sugereze
rosibilele abordliri pastorale. ; .
Institutiile Vaticanului care se ocupa de fenomenul noilor religioase sunt: Seeretariatul pentru unitatea
instituit de Papa loan XIII in 1960, care are ca obiect promovarea unitlltii intre (cf. Annuario Pontificio,
1986, CilA del Vaticafto, p._579); Seer-dar-latul pentru instituit de Papa Paul VI iIi 1964, care ate cli finalitate
studiul marilor religii care incearca sli glisescli. modalitliti pentru stabilirea unui dialog; Seeretariatul pentru
instituit de Papa Paul VI in 1965, care are ca finalitate studiul ateismului; ConsiJiul potifieal pentru
culturl, instituit de Papa Paul II in 1982.
2
"
Page 69 of 417
sfidarea sectelor,,7 Docume!ltul asupra it)terpretarU Bibliei in Biserica, adoptat de Comisia
llontijicald biblica in 1993, care unnarea sa contracareZe succesul diverse lor grupuri fundamentaliste
8

an, 1993, Vaticanul a elaborat alte documente importante referitoare la secte: scrisoarea
pastorala a Monseniorului Giuseppe Casale, arhiepiscop de Foggia, Nouva religiosita e nouva
. evanghelizzazione, 6 Martie 1993, Piemme, 1993; documentul Secretariatului pentru ecumenism
dialog, L 'impegno pastor.ale della Chiesa di fronte ai nouvi movimenti religiosi e aile sette (30 Martie
1993). Direttorio per l'applicazione dei principi e delle norme sul'ecumenismo (Documentul
Consiliului pentru promovareaunitatii Roma, 25 martie, 1993t
romane incearca in primul rand sa stabileasca 0 delimitare terminoiogicii intre
"secte", "culte" "noi religioase", apoi sa c1asifice aceste grupari in functie de mesajul
doctrina lor. Pe baza studiilor Monseniorului Jean Vemette, Biserica Romano-Catolica a operat initial
cu 0 distinctie simp la, care avea in vedere gradul de indepartare progresiva fata de . Bisericile
traditionale. Asfel, este yorba de de spiritual a" din sanul Bisericii Romano
Catolice de sectele de origine (Martorii lui Iehova, Monnonii etc.), de
sincretiste, de orientale, oculte irationale (spiritism, studiul despre astrologia
demonologia etc.). Ulterior, la Consistoriul extraordinar aI cardinalilor, s-a propus 0 clasificare mai
. nuantata a noilor religioase, utilizand mai multe criterii. Astfel, s-a vorbit de
fundamentaliste biblice, de grupuri de origine a caror ortodoxie este discutabila, de noi
. religioase derivand din marile religii orientale, de fundatii profetice locale care au caracter sincretist,
tendinte gnostice (mai ales care au caracter New Age), de grupuri filosofice de origine oriental a de
grupuri pseudo-religioase to .
. Documentele din 1993 propun 0 abordare ecleziologica a fenomenuluL Astfel, este yorba intiii
de toate de noi religioase de origine protestants, care II acceptii pe Hristos, dar nu accepta
Biserica drept institutie vizibila (deviza Reformei clasice a Refonnei radicale), categorie in care intra
grupurile neoprotestante cele penticostale. In al doilea rand, sunt hoi religioase de origine
care au devieri teologice incompatibile cu doctrinele protestante traditionale (cazul Martorilor
lui al monnonilor). Acestea sunt in principal adventiste care scruteaza Biblia in
t'" .'
7 Au fost pl1blicate integral doul!. din interventiile cardinalilor, La sfida delle sette e l'annuncio di Cristo unico salvatore.
una sintesi dell' intervento del Cardinale Josef Tomko, "L'Osservatore Romano''. 6 aprilie 1991, respectiv La sfida delle
sette e nouvi movimenti religiosi: un approcio pastorale, una sintesi dell' intervento del Cardinale Francis Arinze,
"L'Osservatore Romano''. 6 aprilie 1991.
8 Sub aceastl!. denumire se inteleg grupurile care considerA Biblia ca unica regull!. de conduitl!. singura nonnl!. de doctrinl!..
Grupurile biblice interpeleazA catolicismul asupra unor aspecte aproape uitate ale crestinismuluL anume cA s-a pus
accentul mai mutt pe principiul intrupl!.rii pfull!. la punctul de a uita principiul eshatologic, pe sacramente in detrimentul
evangheliz!rii, pe principiul dogmatic in pofida celui pnevmatic. Grupurile de credintl!. biblicA sunt prin excelentl!.
milenariste Si eshato\ogice, esential indreptate cl!.tre viitor, cAtre iminenta intoarcere a lui Hristos. Hrl!.nite cu sperantl!., ele
-rearnintesc Bisericii cl!. Imparatia lui Dumnezeu unneazl!. sl!. vinl!. Si cl!. acesta nu se poate identifica cu nici 0 institutie. In al
do ilea rand, ele sustin ell. vocatia Bisericii este pentru lume, cl!. misiunea sa este de a evangheliza (R. Bergeron, Quand la
Lettre se fait prison. Les Fondamentalismes et la Bible, Ed. de Fides, 1987).
9 II interreligioso nel magisterio pontijicio (documenti 1963- 1993), a cura di Francesco Gioia, Vatican, 1994, p.
741-754. publicat Si in "L'Osservatore Romano", 9 iunie, 1993.
10 Documentul abordeaz! semnificatia sintagmei "noi miscari religioase" (NMR). consideratl!. neutrl!. in cu
tennenul de "secte" Si pe care-I folosesc cu preell.dere. Se precizeazl!. cl!. acestea se numesc "noi" nu pentru cl!. au aplirut in
fonna lor actuall!. dupl!. al doilea rl!.zboi mondial, ci deoarece ele se prezintli. ca 0 alternativl!. la religiile traditionale oficiale
sau la cultele traditionale. Ele sunt numite de asemenea "religioase". pentru cl!. dec\arl!. cli. vor sl!. ofere viziunea unei lumi
religioase sau sacre, sau pentru cl!. vor sA ofere rl!.spunsuri la chestiuni fundamentale de credintl!.. (Interventia cardinalului
Francis Arienze la cardinalilor, Anthologie des textes, p. 49), El sustine, de asemenea, ell. prozelitismul nu este
un aspect suficient pentru Ii caracteriza un grup ca secta; criteriul ar trebui cautat mai mult in invl!.tl!.turile organizatiei
religioase.
3
Page 70 of 417
cautarea informatiilor despre {frupurile de restaurafie care se prezinta ca 0 restaurare a
Bisericii primitive cazute in apostazie I. .
. . ,
Unul din aspectele abordate se refera la cauzele succesului lor relativ in catolic. S-a
subliniat faptul ca, in principal, este yorba de nevoi aspiratii pe care un individ nu Ie poate satisface
in mediul lui traditional, de rolul important pe care-l joaca tehnicile de recrutare, dar motive
independente de apartenenta la 0 Biserica, precum interesele economice, politice sau simpla curiozitate.
In mod particular, au fost scoase in evidenta urmatoarele aspecte: cautarea apartenentei, cautarea unor
raspunsuri, cautarea integralitatii, cautarea integritatii culturale, nevoia de a fi cunoscut, de a fi special;
nevoia de transcendenta, nevoia unei directii spirituale, nevoia viziunii, nevoia de participare la un
angaj ament 1 2.
La Consistoriul extraordinar al cardinalilor, s-au particularizat aceste aspecte, incercandu-se
cautarea unor explicatii in functie de cohtextul politic socio-cultural. Astfel, cardinalul spaniol
Angel Suquia Goicoechea a prezentat un document despre proliferarea sectelor in Europa, punctand
trei marl categorii de cauze: psihologice (insecuritate, criza generata de relativizarea valorilor
de schimbarile rapide care au loc in societatea contemporana), sociale (in primul rand crizele
familiale) dar politice. S-a subliniat ca Europa, in asamblul ei se in fata unei mari dileme.
Marxismul, impus violent in Europa Central a de Est, s-a a lasat in locullui un vid de sens.
Din contra, materialismul este foarte raspandit in Europa de Vest multi oameni concep viata,
gandesc actioneaza ca cand Dumnezeu nu ar exista.
Succesul pe care-l cunosc aceste se datoreaza nu numai cauzelor socio-culturale sau
aspiratiilor spirituale care gasesc raspunsuri. Documentele Vaticanului se refera la eficacitatea
tehnicilor de prozelitism, denuntfuld in timp maniera agrepvii de comunicare -$i contact, care
este contrara spiritului evanghelic autentic, metodele folosite, care merg de la promisiuni materiale
pana la presiuni psihologice intense, pre cum marea putere financiara a acestor grupuri,
permit chiar sa rasplateasca membrii pentru fiecare convertire sa Ie asigure adeptilor in
11 ExistA dow modalitllti de restaurare: fie 0 noulliecturll a Bibliei (care sll constituie elementul de continuitate cu Biserica
primitivll), fie printr-o noull revelatie, cum e cazul mormonismului. Aceste grupuri sustin cll predictiile lor se bazeazll pe
analizarea Scripturii, nu pe noi revelatii. "spiritul profetic" al Hellenei White a avut un rol.crucial in identitatea'
de ziua a se insistll cll revelatiile ei nu sunt pe plan ca al Bibliei). "Revelatia progresivll" a
Corpului Director al martorilor a jucat rol, ca de altfel "Profetul in viatll" al mormonilor. '
12 In mod special, s-a insistat pe urmlltoarele aspecte: I) sectele par sll ofere clUdurll umanll, atentie sustinere in mici
comunitllti, unui scop comun, 0 atentie sporitll acordatA individului, protectie sigurantll, resocializarea
indivizilor marginalizati etc. 2) Ele par sll ofere rllspunsuri simple la intrebari fundamentale, sll prezinte 0 versiune
simplificatll a adevllrurilor faptelor traditionale. 3) Ele au de cele mai multe ori 0 teologie pragmaticll sincretistll
propusll ca 0 noull revelatie, directii bine definite, apel la superioritate moralll, ale elementelor supranaturale:
glosolalie, transe, medium, profetii. 4) Sectele par sll ofere 0 experientll religioasll suficientll pentru cei rnniti intr-un fel sau
altul (in familie sau in societate), un loc pentru senzatii emotii, pentru spontaneitate, un ajutor in problemele legate de
drog de alcoo!. 5) Deoarece unii oameni simt nevoia de a din anonimat, de construi 0 identitate, de a nu fi doar un
membru care se pierde in masa sectele par sll ofere: 0 anumitll grijll pentru individ, egale de participare
de exprimare, posibilitatea de a dezvolta propriul potential, de a apartine unui grup de elitll. 6) Secta pare de
asemenea sll ofere intrebllri rllspunsuri la chestiunile ultime ale vietii, anumite lucruri care pot schimba viata sa de 0
manierll sernnificativll. Aceasta presupune un sens al misterului, 0 preocupare pentru ce "trebuie sll vinll", un interes pentru
mesianism profetism. 7) Sectele par sll restituie Biblia sll ofere educatie biblicll, un sens al mantuirii, darurile Duhului,
meditatie, implinire spirituaill. 8) Ele par sll ofere de asemenea: directie orientare din partea harismatici, ceea ce
duce laun devotament aproape isteric fatll de un spiritual influent (mesia, guru, profet). 9) In contextullumii de astllzi,
marcatll de ostilitate conflict, de violentll de frica distrugerii, oamenii se simt in ce viitoru!. Sectele
oferll 0 noull viziune asupra sa, asupra umanitlltii, a istoriei a cosmosului, ele promit inceputul unei noi epoci, a unei noi
ere (Anth%gie des textes de / 'Eglise Catholique, p. 16-20). '
4
Page 71 of 417
general 0 anumita securitate 13. 0 mentiune aparte se face in problema fundamentalismului,
a vehemehtei "gruparilor biblice" (mai ales Martorii lui Iehova), care reiau acuzatiile clasice ale
opozantilor de alta data ai Bisericii Ie aplica sistemului catolic actuaL Ele reclama pastrarea puritatii
idealului . evanghelic, sustinand ca Biserica s-a rupt de primitiv de succesiunea
apostolical
4
Periculozitateaacestor grupuri vin.e din faptul ca atrag persoane care incearca sa gaseasca
raspunsuri biblice simpliste la problemele lor de viata prin aceasta, Ie conduc la 0 "sinucidere a
gandirii"15'. .
In viziunea Vaticanului, 0 posibila abordarepastorala trebuie sa se bazeze pe trei principii
generale, anume: sectele nu trebuie privite ea 0 ameninlare, cimai degraba ca 0 provocare
pastorah'i
I6
Stabilireaunui dialog trebuie so. res peete principiile ecumenice care au fost formulate la
Conciliul II Vatican in documentele Bisericii care au urmat. Existao stransa legatura Entre criza
valorilor sociale eulturale proliferarea noilor religioase, in sensul ca ele se prezinta ca 0
alternativa, intr-o lume haotica, marcata de distrugerea structurilor sociale traditionale a ansamblului
traditional de valori. Aceasta idee este subliniata in muIte documente ale Papei loan Paul al II-lea, in
care se apreciaza ca fenomenul noilor religioase este semnul unei reactii contra cuIturii seculare
dominante a cautarii unei noi dimensiuni spirituale in viata personala17.
I
13 "Zelul agresiv utilizat in recrutarea noilor adepti, mergAnd din cas! in cas! sau acostand cet!tenii la colt de straill\, este 0
contrafacere"sectar! a ardorii apostolice misiona:re\:Anthologie des textes, p: 62). voiajori in materie de mintuire
pot fi intlUni,li in drumurile noastre ating pan! satele cete mai retrase din provincii, oferind marfa lor ca pe ultima cea
mai bunli solutie pentru fericirea omului,ca adev!rul "nou" care trebuia s! m!ture tot ce (Interventia
MonseniorUiui Robert Sastre in Consistoriul cardinalilot, Le phenomene des sectes ou nouveaux.Jfiouvements
. p.68). a mentiune aparte trebuie flI.cut! pentru teoria manipul!rii mintale a "sp!l!rii teorie avansat! de
Bromley Richardson (The Brainwashing. Deprogramming Controversy: Sociological, Psychological, Legal and
Historical Perspectives, New York, 1983; J. Fort, What is Brainwashing and Who Says in B. Kilbourne (ed.), Scientific'
Research and New Religions: Divergent Perspectives, San Francisco, 1983). Conform partizanilor acestei idei, aderarea la 0
nou! religioas! se face ca urmare a manipul!rii, utiliz1ind 0 psihotehnologie puternicA. Adversarii ideii de "spi\lare a
creirelor" afirm! cA in nici un caz participarea la 0 noulS. religioas! nu este 0 experient! negativli, d. din contr!. are
un impact pozitiv asupra cetei mai mari p!rti a participantilor. Printre cele mai dese efecte benefice se num!rli: 0 reducere a
tensiunii neyrotice; Incetarea de a utiliza droguri, alcoo), tutun, sensibilit!tii clttre aproapele. Ei pretind eli este
yorba de 0 pre tins! eficacitate a tehnicilor de recrutare (Robins D. Anthony, Deprogramming, Brainwashing and the
Medicalization ofDeviant Religious Groups, in "Social Problems", nr. 29, p. 283-297)
14 Ceea ce pun in discutie sectete de acest gen este problema sjinJeniei apostolicitiiJii Bisericii. invliti\tura lor comport!
formul!ri stereotipe cu privire la coruptia catolidsmului. Acuzatiile, uneori foarte virulente, vizeaz! azi 0 anume stare
istoric! a Bisericii, s! critice sistemul catolic in sine. Se denunt! intolerarita istoric! fat! de dizidente secte; alianta .
intre Biseric! Stat etc .. Biserica este structurat! ca 0 putere politic! avind ierarhia sa, tribunale, teritoriu aceast!\
structur! ecleziastic! a inghitit "comunitatea Acuzatiile "grupurilor bib lice" se indreapt!\ spre trei puncte
particulare: erezie, compromis apostazie. Biserica Romano-Catolic! este acuzat!\ c! a promo vat doctrine eretice practici"
care nu sunt cuprinse in Biblie. Apoi, "grupurile biblice" au 0 team! visceral! de compromis (la nivel teoretic, cllci practica
este relevanM), ele resping orice compromis cu rliul, oriunde se aft! el: in moravuri, in cultur!, in ideologie, in "Bisericile
stabilite".Marelep!cat al Bisericii Romano-Catolice sM in numeroasele compromisuri pe care le-a flI.cut, ca apoi s! alunece
in liberalism teologic, permisivism modernism. Biserica s-a indepi\rtat de la puritatea primitivll de la forma sa original!,
pentru a deveni 0 institutie monden!. Aceste grupuri, printre care se numi\ri\ Martorii lui Iehova de Ziua a
$aptea, consider! c! Biserica Romano-CatoUc! este "Marele Babilon" sau ,,Destifulata cea care poart! semnul fiarei,
c! Papa este reprezentantul lui Antihrist. Bryan Wilson, Religion in Sociological Perspective, Oxford, 1982 , p. 161.
15 Documentul22 at Comisiei Bibtice Pontificate, Anthologie des textes, p. 102-103.
16 "Dinamismul actiunea lor misionar!, responsabilitatea evanghelizatoare incredintat! noului convertit, utilizarea mass
media ar putea s! ne fac! s! ne intreMnf despre cum s! facem mai dinamici\ activitatea misionarn a Biseticii" (lnterventia
Cardinalului, Consistoriul Cardinalilor, 1991, ibidem p. 62).
11 "Epoca noastrli este cu totul dramatic! fascinant!, In timp ce, pe de 0 parte, omul pare s! caute prosperitatea matetialli
avanseatii din in ce in ce mai mult in materialism, pe de alt! parte se vede 0 c!utare de sens, 0 nevoie de interioritate, 0
dorint!de a utiliza forme metode noi de experimentare a rugi\ciunii ( ... ). In culturile impregnate de religiozitate, dar in
5
Page 72 of 417
o metoda de a raspunde acestei provocari este necesitatea reorganizifrU comunitiitilor
parohiale tradifionale. La nivelul acestora, trebuie sa aiba loc un proces de inform are referitor la
propria traditie, dar la alte traditii religioase, precum un proces de formare, de accentuarea
angajamentului religios' a spiritUlui comunitar. Un rol important revine catehezei, care ii poate ajuta
atat pe cat pe cei care inca nu sunt sa afle care sunt raspunsurile la nevoile lor
spirituale, intr-un limbaj adaptat societatii contemporane. Se da 0 "linie operativa" pe care catehetii
sau preotii trebuie sa 0 aiba in vedere: 0 buna a sectelor, in special a problemelor pe care
sectele'le utilizeaza pentru a ataca Biserica, sa supravegheze instructia, sa intensifice catehizarea pentru
a preveni proliferarea sectelor.
o atentie deosebita trebuie sa se acorde experientei, adica legaturii personale cu Hristos prin rugaciune
0 viata angajaHi; prediciirii, care nu trebuie sa fie numai intelectuala moralizanta, ci sa izvorasca
din mlirturia vietii predicatorului; in fine, miqoriirii distantei lntre clerici laici. Atitudinea fata de
aceste grupuri religioase nu poate fi in nici un caz "naiv irenica", deoarece unora dintre ele
pot distruge personalitatea, dezorganiza familiile societaple, iar in anumite Wi Se poate afirma ca
sunt cooptate de forte ideologice economico-politice, care "utilizeaza umanul pentru scopuri
inumane". Se propun 0 serie de masuri, care vizeaza mai ales informarea, dar colaborarea cu
institutiile statului care studiaza acest fenomen
l8
.
Dialogul Bisericii Romano-Catolice cu Noile Religiose (NMR)
Dialogul Bisericii Romano-Catolice cu noile religioase a fost tema simpozionului
Federatiei Internalionale a Universitiililor Catolice (FlUe), care s-a tinut la Viena (21-25 octombrie
i991). In documentul elaborat cu acest prilej, se arata ca Biserica Romano-Catolica are 0 vocatie
istorica pentru dialog, dar este imp9rtant ca dialogul sa fie purtat de persoane bine pregatite teologic.
Se poate initia un dialog spiritual 0 cooperare practica cu acele Biserici cu care Biserica Catolica a
instaurat relatii ecumenice, iar fundamentul acestui dialog ar putea fi de 0 parte de alta
a comuniunii deja existente a respectului reciproc. EI trebuie sa aiba la baza studiul temeinic al 'noilor
religioase, precum implicarea unor persoane bine pregatite teologic. In permanenta trebuie
avut in vedere ca dialogul cu noile religioase prezinta riscuri insurmontabile. Exista un risc
- ad intra, care po ate favQriza difuzarea relativismului in Biserica ideea potrivit careia toate opiniile
religioase au importanta egala. de asemenea un risc ad extra, anume ca noile religioase pot
societAtile seculare, se cautli. dimensiunea spiritualll a vietH ca antidot al dezumanizru-ii", enciclica Redemptoris missio,
ibidem, p. 29. '
18 ..$tim din experientll cll nu existli. in general aproape nici 0 posibilitate de dialog cu sectele, mai mult cll ele pot fi
obstacole in educatia ecumenicll, oriunde ele sunt active" (Le phenomene des sectes ou nouveaux mouvements religieux ... ,
p. 148). tn afari de reactia oficialll a Vaticanului, sau de pozitia unor ierarhi, in Biserica Romano:Catolicll functioneaz1l
anumite contra-secte laice (diferite de micllrile anti-secte ale societAtii civile), compuse aproape exclusiv din
cretini, in marea lor majoritate protestanti evanghelici i catolici evanghelici. Ea refuz1l sll facll 0 distinctie tntre fapte
comportamente sustine cll erezia violeaz1l legea lui Dumnezeu se aflll la baza unor comportamente care duc la
sfidarea legii civile. Biserica nu incurajeaz1l participarea preotilor la asociatiile de luptll contra sectelor, dar nici nu-:-l
descurajeaz1l. Preotul Jllcques Trouslard este una din figurile cele mai cunoscute in lupta impotriva sectelor. Propunerea
lui About Picard referitor la instituirea unui delict de manipu/are menta/a a fost cauza unui schimb dur de replici intre
Monseniorul Jean Vemette, care s-a arlltat foarte rezervat. i Preotul Jacques Trouslard. Preotul Jacques Trouslard a fost
membru al comisiei parlamentare franceze care a alclltuit raportul comisiei parlamentare franceze despre secte in 1995. De
altfella nivelul Bisericii Romano:Catolice exist! inci divergenle strategice ratll de abordarea acestui fenomen.
6
Page 73 of 417
pretinde din parte a Bisericii pot folosi acest moment pentru obtinerea unei
respectabilitati'sociale
19

Multe din documentele Vaticanului se refera la posibilitatea de a incepe un dialog cu anumite
religioase. Pentru exemplificare, yom lua cazul Martorilor lui Iehova a1 Mormonilor, care
sunt incadrati fn documentele romane printre para-cretine, caracterizate prin prozelitism,
milenarism ilo organizare corporativa
20
. Un dialog co mormonii nu pare posibil din' cauza .
particulariHltilor teologice ec1eziologicecare fac din mormonistn 0 "nona traditie religioasa, nu
doar 0 nona fdrma de traditional,,21. Trebuie sa se precizeze ca tipul de dialog posibil cu i
mormonii nu este un dialog ecumenic, ci -un dialog intelectual, ne-oficial, cu mediul- universitar
mormon
22
. Astfel, puncte cortlUne au fost puse in evidentli in probleme ca pacea, familia, avortul,
pomografia sau in domeniul umanitar. Acest dialog cultural se poate transforma in dialog religios,
numai in cazul cand este fondat pe 0 efectiva a caracteristicilor experientei religioase a
fieclirui partener la dialog. Un dialog inter-religios cu mormonii la tin nivel oficial international este
ingreunat de prozelitismul lot agresiv, dar de atitudinea istorica a mormonismtilui fata de
ca!o!icism
23
. este de ca. trebu.ie sa Jaca distinctia intre
mlslUne, care Impbca respectul expenentel rellglOase a altUla, prozehtlsm
2
.' ' .
, 19 II Vialogo interreligioso nelmagisterio pontificio (Documenti 1963, 1993), a cura di Francesco Gioia, Vaticario, 1994
(Pontificio Consiglio per iI Dialogo Interreligioso este fondat in 1964). Culegerea cuprinde documente aplirute in Acta
Apostolis Sedis, articole din "L'Osservatore Romano", extrase din Insegnamenti di Paolo VI, 16 vol., din Inseggnamenti
di Giovanni Raolo II, ambele editate de Libreria Editrice Vaticana.
20 Interventia cardinalului Francis Arienze la Consistoriul din 1991, Anthologie des textes, p. 53,
21 Massimo Introvigne Ii sacropostmoderno, Chiesa. relativismo e nouvi movimenti religiosi, Milano, 1986, p. 232-253,
22 In 1965 eta fondat Mormon History Association, 0 organizatie independent! de istoricij interesati de mormonism, avdnd '
diferite opinii religioase. Tot in perioada. a apa.rut New Mormon History, 0 lucrare primita. cu multliostilitate de
autoritlitile Bisericii. ..Acest curent scientist mormon promoveazl!. "teologia istorica." a scos in evidenta. faptul ca. doctrina
mormona. a fost tezultatul unor evolutii schimMrL Astfel, teologia mormonl!. clasi<:a, datoratl!. unor autpri ca James
Talmage (1862-1933), Bringham Roberts (1857-1933), JOhn Widtsoe (1872-1952) Joseph Fielding Smith t+876
'.11972). diferli mult de teologia mormonli contemporanli. in lucrarea sa de referint1i, Kendan White, Mormon Orthodoxy. A
Crisis Theology. Salt Lake City, 1987. aratli. eli teologia mormonli actualli a fost influentata. de teologi protestanti (Karl
Barth sau Neibuhr). In domeniul apologeticii, autori ca Hugh Nibley dovedesc 0 familiaritate cu scrierile protestante
catolice ale secolului XX .. Prin intermediul Mormon History Association, intelectualii ne-mormoni pot dialoga liber cu
' colegii lor mormoni. Deasemenea. discutiile sunt posibiJe prin intermediul revistei Dialogue a revistei mai Iiberale
Sunstone. Revista BYU Studies este 0 provocare la dialog cu intreaga cultur! contemporari!. In general, intelectualii
\
mormoni contemporani trateazl!. cu mare libertate anumite episoade controversate din istoria mormon!, ca eminentul istoric
mormon Michale Quinn, excomunicat in 1983 de"mormorii. .
23 PrimH mormoni resentimentele mediului protestant In care se formasera.. TipiCli mormonismului era ideea ca.
sacerdotiul era restaurat in biserica mormona., singura depozitarl!. a mantuirii. Toate celelalte Biserici religH erau
considerate pAtti ale "marii apostazii". Aceast! doctrinli a fost reluatli culiind de DaHin H, Oaks fa Conferinta generalli din
aprHie 1995, lucru care a provocat consternare In randul catolicilor protestantilor (Dallin Oaks, Apostasia e restaurazione,
discurs la a.165-a conferinta. generala. a Bisericii (1-2 aprilie 1995). in 1958, in Encic!opedia Mormonismu!uirancoise.
Bruce McConkie consider! c! "Biserica diavolului" este Biserica Romano:Catol.icl!.. In editiadin 1966 a volum, se
spune cli "Bisericl1 diavoluiui" este un termen care toate Bisericile clenominatiunile de orice natur1i,politica.,
filosofic1i, educativ!, economicli, civica., propun sa. conducli oamenii pe un drum care ii poartli departe de
Dumnezeu" (Bruce McConkie, Mormon Doctrine, Salt Lake City, 1966, p. 137-138) ...
24 "Exist! alte grupuri religioase cu 0 important! activitate misionara., care au tinut cont dedistinctia intre misiune
prozelitism", spune Massimo Introvigne, II sacro postmodernismo .... (Masimo Iiltrovigne este director al CENSUR,
Centrul de Studii asupra Noilor Religii, autor a zed volume in materie de noi magie contemporanli,
profesor de istoria sociologia religiilor la: Ateneul Pontifical Regina Apostolorumrancoise). Massimo Introvigne :
bazeazl!. afirmatia pe faptul cli in 1985, la Conferinta General! a de Ziua a s-a adoptat un cod
deontologic pentru misonarii slii, care recomandli nu numai respectul fat! de familie, dar p1istrarea unor relat.ii bune cu
comunit!t.ile din care provine convertitul la adventism, pentru a nu se isca polemici tensiuni (Constitution, Beylaws and
Working Policy of the General Conference of Seventh-Day Adventists, "Review and Herald" Publishing Association,
Washington, 1986, p. 296-297). In cazul se poate adliuga cli multi dintre "pionierii" intemeietori au sustinut 0
7
Page 74 of 417
In concluzie.,:t mOffilonii se afla. intr-o pozitie inteffilediara intre cei care nu doresc dialogul
(martori, grupuri fUIfdamentaliste lnchise) aceia care sunt foarte la ca Biserica de
Unificare Moon. Comunitatea mOffilona ofera, din punctul devedere al dialogului, un teren de studiu
particular din cauza dezbaterilor .care 0 anima, a prezentei unei comunitati intelectuale putemice, a unei
istorii agitate complicate in care exista schimbari evolutii din punct de vedere sociologic,
doctrinar cultic. Astazi", inte1ectualii de la Brigham Young University incearca sa fOffiluleze teorii
originale. De exemplu, doctrina potrivit careia omul poate ajunge "Durnnezeu" este in aa fel fOffilulata
astazi, ca ea se apropie de doctrina Parintilor Rasariteni despre indurnnezeirea omului, iar in discutiile
avute cu Biserica, Catolica spun ea ei au ajuns la acelasi rezultat cu Bisericile Rasaritene prin revelatia
avuta deJoseph Smith. '
Relativ recent, Congrega(ia pentru doctrina .# credin(a a Vaticanului a discutat validitatea
botezului de Bisel-ita Sfintilor Ultimelor Zile. S-a subliniat ca, botezul IIlOffilon seapropie
de cel catolic din punct de vedere fOffilal, Biserica Romano-Catolica nu poate aCcepta validitatea
acestui botez, din cauza erorilor dogmatice pe care Ie cuprinde invatatura morrnona (curios ca se
accepta botezul !hcut de un ateu daca este rostita fOffilula trinitara)?5 r:
Se face 0 mentiune aparte pentru Martorii lui Iehova, care, datorita atitudinii lor anti-catolice
explicite, revin constant in documentele papale. A vand in vedere faptul ca in momentul de fata ei
reprezinta a doua religie in Italia, au fost organizate mai multe conferinte care sa analizeze impactul
eficacitatea tehnicilor de prozelitism. In 1985, Gruppo de ricerca e di inJormazione sulle
Sette (GRIS), a tinut la Bologna un colocviu pe tema "Hristologia Martorilor lui Iehova,,26. Antonio
Contri, unul din in domeniul sectelor, a subliniat dificultatile stabilirii unui dialog, plecand
de la incompatibilitatea intre doctrina catolica cea iehovista
27
. De asemenea,. a fost denuntata
insistenta cu care Martorii lui Iehova reclama origini biblice, cu toate ca, din punet de vedere istoric
1
nu au nici un argument. Exista 0 mare incertitudine soteriologica la ei, din moment ce mantuirea se
decide realmente plecand de la batalia Arrnaghedonului, iar invatatura despre cei care vor domni in cer
(cei 144000) cei care vor fi pe pamant (marea multime) a fost modificata de mai multe ori pentru a se
adapta cerintelorde prozelitism. 0 parte a acestui document cuprinde 0 EsemplijicaZione di una serie
di dialoghi cattolico-geovisti sulla determinazione della fine del "Sistema Malvagio" per I'anno
1975
28
, un dialog imaginar intre un martor un catolic (prima parte) intre un catolic de venit mart or
un catolic in a doua parte
29
. ::
hristologie de tip arian. AstAzi, dupli 0 lung! evolutie, Biserica Adventist! de Ziua a $aptea considerli doctrina Sfintei
Treimii ca un articol de cre!iintl1 indiscutabil. Scrierile acestor pionieri, republicate azi, sunt cenzurate nu cuprind
atacurile impotriva dogmei Sfintei Treimi. Aite evolufii in cadrul adventismului pot fi inregistrate incepa.nd cu anii 1950, ca
urmare a dialogului cu evanghelicii. 'I
25 Romano:. 1 August 2001, p. 4< :i
26 Actele sale au fosrpublicate sub titlul Cristo nostro Dio e nostra speranza. I cristiani difronti ai Testimoni di Geova,
Leumann, 1986. Gruppo de ricerca e di injormazione sulle Sette (GRIS) este 0 asociatie catolic!, recunoscut! de Conferinta
episcopalli italian! foarte activ! in problema sectelor. '
2 D. Antonio Contri, Ecclesiologia comunionale cattolica e autocomprensione di una setta comme i Testimoni di Geova, I
nouvi movimenti relig/osi non catolid in Italia. L'ecclesiologia della Chiesa e delle Sette, Leumann, 1987, p. 23-48. In
special. se refer! la imposibilitatea ca martorii sli accepte misterul triunitar allui Dumnezeu
1
Care Se descoperli in istoria
mantuirii misterul teantropic allui Iisus Hristos
1
prin care se realizeazli plenar pascal! a Duhului (D. Antonio
Contri, Ecclesiologia comunionale cattolica ... ,capitolul Prezentarea doctrinei ecleziologice catolice p.)3-4l t
28 Ibidem. capitoluI I nouvi mOli/menti religiosi noncattolici in Italia, p. 163-175, '!
29 Tema principalalli a dialogului imaginar este sublinierea fl\cute de martori in Scripturii (Nota, a
cura di Antonio Contri, op. cit., p. 175-179): atrage atentie cli Biblia nu este 0 carte de exactli sau de istorie, ci un
text religios care invatl1 adevl1rul in vederea manturii. Cifrele care sunt date in Biblie sunt numere simbolice in inter/orui
sistemului apocaliptic, iar valoarea lor determinativlt este aproximativlt. De exemplu, in ce "uTAciunea pustiirii", ea
este indicatli o_datlt ca ,,2300 de seri dimineti" (Daniel VIII), apoi ca ,,0 vreme 0 jumlitate de vreme" (Daniel XII).
8
Page 75 of 417
CONCLUZII
pentru Biserica Romano-Catolica, atractia exercitata de propunerile spirituale ale noilor
religioase este deopotrivit 0 veste bunit 0 veste rea. Este 0 veste bunit, panit la un anumit punet,
deoarece noile religioase se manifesta intr-o societate guvemata de rationalism
secularizare. Si este 0 veste rea, ,caci influenta lor este profund destabilizanta. In mod obiectiv, este
yorba de marginalizarea institutiei romane fn raport cu tendintele culturale contemporane. De aici, de
multe ori ambiguitatea responsabililor catolici fata de fenomenul noilor religioase confuzia
referitoare la mijloacele de care dispun pentru a satisface nevoile spirituale ale lumii contemporane
30
'
ele sunt expresia unei incercari laudabile de a eyita marginalizarea institutiei romane in raport
cu tendintele d.llturale contemporane de a pune bazele unei strategii pastorale misionare adecvate
. tinip eficienta
31
. ' .
Se in mod onest ca responsabilitatea proliferarii sectelor nu trebuie cautat! exclusiv
in transformante socio-culturale sau in eficacitatea tehnicilor prozelite,-ei in Bisericii .de a
r!spunde nevoilor spirituale ale chlar in confuzia doctrinara din Biserica32.
Numeroase documente romane subliniaza ca principalul subiect de atractie al noilor
religioase il teprezinta vitalitatea vietii lor comunitare: aceasta se exprima prin dinamismul
comunicarii, sensul apartenentei comunitare formele de cult vii spontane. Se afirma ca aceste
calitati reprezinta provocari pentru Biserica Romano-Catolica, suscitfuld declaratU de autocritica
referitor la multe aspecte ale vietii de parohie in Biserica.
Bisprica Romano-Catolica se in fata unei optiuni dificile, anume de a respecta
libertateareligioasa, lara sa alunece in liberalism doctrinal, de a practica toleranta, tara sa ajunga la
naivitate. Ea trebuie sa incurajeze sa sprijine initiativele luate la diverse nivele: media, de asociatii
civile, de institutii judiciare, care au fiecare propria lor competent!. In timp, sa promoveze 0
perspeetiva pastorala caracterizata prin grija acordata evanghelizarii ajutorului dat celor care sunt
mai vulnerabili.
Proliferarea noilor religioase poate fi considerata un pentru Biserica, in masura in
care ele sunt expresia disfunctionarii unor circuite organizatorice vitale in masura in care s-au ignorat
nevoile spirituale ale De asemenea, limbajul teo logic trebuie Iacut accesibil pentru
segmentul de tJopulatie caruia i se adreseaza. ,
. In privinta dialogului, documentele romane subliniaza dificultatea sau imposibilitatea
dialogului. Un posibil dialog trebuie sa fie precedat de discemamant: catolicii trebuie sa fie pregatiti sa
studieze sa identifice elementele tendintelecare sunt bune nobile in sine care prezinta puncte
de plecare pentru 0 colaborare. Sa se cons acre studiului a caror imagine nu este
30 Daniele Hervieu-Leger, La religion en mietters ou fa question des sectes. Calmann- Levy. Paris. 2001. p.
31 DaIliele Harvieu-Leger, La religion en mietters ou la question des sectes, Calmann-Levy. Paris, 2001, p. 67; Daniele
Hervieu-Leger. Vers un nouveau christianisme? Introduction afa sociologie du christianisme occidental ...Paris, Cerf, 1986.
32_,,,Existll. un relativism gnostic 0 eonfuzie teologicll.. care plaseaza toate religiile, ea diferitele experiente eredinte
religioase. la nivelul unui numitor comun, fl!.eAnd ca toate sll. fie eehivalente. se avanseazA ideea di. toate pareurg unul din
drumurile valabile pentru mantuire" (Anthofogie des textes, p. 88. eardinalul Josef Tomko, Consistoriu, doeumentul 30t
Sunt citate diverse opinii care pun pe picior de egalitate eu alte religii: doctrine Ie eretice ell. Hristos nu este
dedit 0 manifestare printre altele a euvantului lui Dumnezeu in istoria religioasll. a umanitAtii, ell. Duhul Sflint nueste nimie
altecva decat numele dat unui spirit divin universal, intalnit in multe experiente religioase,_Dogma intrupl:irii pusi!. pe
pieior de egalitate eu avatarul din traditia hindusli, Hristos Krishna. In jurul anilor 1960, mai multi teologi catolici au
sustinut cll. oamenii se pot mAntui in interiorul institutiilor religioase oferite de propriile lor culturi: Karl Rahner
(Christianity and the Non-Christian Religions. in "Theological Investigations", vol. 5). EI a ajuns sll. vorbeascll. de cre$tinul
anonim, 0 formulare teologica eurioasll. insll. de multi Teorie contestatll. de Robert Sheard,
Interreligious Dialogue in the Catholic Church since Vatican II. An historical and Theological Study, Toronto, 1987.
9
Page 76 of 417
clara sa nu se avante lara 0 'Prealabila refiectie aprofundata
33
Biserica vede -persoanele care devin .
adepte ale noilor religioase nu ca pe inamici care trebuie atacati, ci ca pe frati in
Hristos care sunt In eroare care trebuie la lumina la dragostea lui Hristos
34

Fenomenul noilor religioase este perceput de Biserica Romano-Catolica ca un "semn al.
timpurilor" .
Consideram ca infonnatiile succinte despre preocuparlle pastorale misionare ale Bisericii
Romano-Catolice fala de. fenomenul noilor religioase, informatii selectate pe baza
documentelor romane avute la dispozitie, pot constitui un subiect de refiectie pentru Biserica
Ortodoxa Romana. Particularitatile contextului socio-politic cultura1In Romania dupa 1989 prezinta
similari1Ati cu realW1tile pe care Biseriea Romano-Catolica le-a awt de infruntat acum 20-30 de ani
din aceasta cauza, experienta Bisericii Romano-Catolice poate fi invocata intr-un demers pastoral. In
acest sens, trebuie sa ohservam interesul constant al Vaticanului In aceasta problema (interventii papale
episcopale, sprijinirea unor asociatii de studiu refiecpe, organizarea unor reuniuni care
sa discute aceasta problema), precum atitudinea constructivii de abordare. Prezenta noilor
religioase este considerata 0 provocare din care Biserica poate invata pentru succesul propriei ei
activitati pastorale misionare. .
Asist. drd. Radu
Observatoire des Religions en Suisse
Universite de Lausanne
33 Cardinal Francis Arinze, Consistoriull991, documentul25, Anthologie des textes, p. 152,
34 A se vedea, John Saliba, Vatican response to the New Religious Movements, in "Theological Studies" 53 (1992), p. 3-40;
Idem, Perspectives on the New religious Movements, London, 1995.
10
Page 77 of 417
MARTORII LUI IEHOVA PE CALEA INSTITUTIONALIZA.RII. PROBLEMA
ADAPTA.RII UNUI DISCUnS SECTAR
in luna iunie 2003, Ministerul Culturii $i Cultelor din Romania a decis sa acorde Organizaliei "Martorii
lui Iehova" stalulul de cult crestin (Ordinul nr. 2. 657122-05-2003 privind recunoa:jterea Stall/tului de organizare
Sf junc{ionare a Organizaliei Religioase "Marlorii lui Iehova
tt
). Eforlurile sus{inule ale Martorilor lui Iehova de
a normaliza silualia lor in cadrul peisajului religios romanesc, se incadreaza intr-un praces similar pe plan
european'. Sludiile recente arala cii ei manifesla a dorinta de a depc'i$i tensiunile anlerioare in raporl CU
sociefalea ,vi mai lIlult, de a ob/ine a recunoa:jlere socialti, /rira ca prin aceasla sa renunte lotu.Si la speeijicul
discursullii lor sec/a/.
Marlorii lui /el/Ova inlre{in de mult lilllp un "rclzboi" ell !zanea in awwmblul sllu. Spre deosebire de
mOr1nol1( .yi adventi!;li care Slll1l privi{i aslclzi eu un oarecare respect, iehovi:jlii sunl clasijic(l{i ll1tre sectele
periculoase revolu/ionare, aldt din perspecliva Bisericilor tradilionale, cal $f a sodetiilii civile. in llitimii ani
se observe'! 0 deschidere ...pre solu/ionarea problernelor controversale: re(uzul serviciului militar, rejilzul
sangulnf! $i participarea la aClivita{ile umanilare etc. Prin urmare, scopul acestui stuciiu este de
ardtLl rccenlele schilllbari in rCIJ10rz ell socielatea la lV/arlorii lui lehovC/, lIIodijidirile practice $i doctrinare pe
care acestea Ie impliea, preclIlII -l'; cOl1secin{eie aeestei no; Oriel1{clri ]lllllll'll evo/u{ia ulterioara a in
al doilea rand, studiu! dOfe.yle sa (raga un semnal de alanna Clsupra unoI' afirmatii hazardale ill lI1ediile
academice, palrivit camra Iv/arlorii lui Iehova, ca $i mormonii de al{/el Slll1f "Biserici sfabilite de mult limp,
legale de tradifia cre.ylinii""
1 De cxcl11plu In mai 19R() Consiliul de stat din lIalia a emis 0 ordonanta in care personalitatea jllridica a
Congrcga(ici Martorii Illi lehova. In an, Academia Nalionalrt Italiana a organizat un colocviu HltItulat ,,11
plurali<;t11o conressiullale ncll'attuazione della Constituzione" In care exprimat totala (k?aprooore fat ade
"tentariva Biscricii Cawl;-.;c de a lcvitaliza Illchizit:a". (Achilc Aveta & Sergio Pollina, I Testimolli di Geova e ia POlilicu.
Maniri (/ uporlllllisIF), ROl11a, 1991, p. 28-31). La 20 martie 2000, Consiliului de mini,?trii italiilll allllnt!!
IncilcicrcH lIm:i (;onven\ii Cil!'C "Marlorii lui Icl1Ova" ca 0 rcligic In italia, scmnat la 1\0111<1 intre rcprci"cntantii
statulu; eei ai ace,1\:1 I('ligii. Acest acord va pcrl11ile martorilor lui Ichova sa benefieiezc de 0 coW a il11pozitllllli pc vcnit a
mel11bril<JL prccUI1l drc:ptul la asistenlrl spiriluain In spitale, inchisori, recLlnoa:,;!ere a riturilor runelTlre etc.
2 Acensta evolu\ic a C(lnlclcrizat alWuata isloria altor dOlla grupuri apocaliptico-milenariste al earor impact major in
societalea contemporanfl, n:spectiv Biseriea Sfin\ilor Ultimelor Zile (mormonii) Biserica Adventism de Zilla a SaptcH. In
iminenta a accstc grupuri s-all tinut ini\ial departe de "Babilonul" aceslei ILlmi, adieu guvcrnele
Bisericih: tratii(i(lllale au cultivat diferen\ele pc plan doctrinar, social sau mom!. Totu,;i, dc-a lunglll tinlpului, ele all
abandonat sau reintepretat eea mai mare patte a credinlelor lor, p..:ntrll a obtine sociaiU pentru a favoriza
prozelilislIluL Astfel. lIlormollii all renllnial la practica poligailliei datorita unoI' presiulli politicc socialc, care vizau
excillderea lor dill viat(1 puhlica. Aroi, ci sau integrat In S()ciclatc p,lna la punctul in care membrii ciill ierarhia lor
au dt:venit innucn\i politicieni uilmeni de araceri. iar opent lor umanitar5 alragc elogii unanime. Sc COllstaU\
evolu(ie III cadrul Biscricii advcfltistc, plecand de la schema eshatologica cxclusivista a l\cllenei White, cOlltinumlnd cu
lupta contm statului HlIlerican III 1egMurfl cu respectarca zilei de dUlllinica pana la participarea la conflicte III scopuri
umanitarc, di;;clltii releritomc la intcgrarca In organismelc ecull1enice la dialogul cu l3isericile tradi\ionale (observalori la
Vatican II, discll\iilc retente cn luteranii).
J Lucrnrile importanle clesprc martori SUllt cronologic urmatourcle: G. Hebert, IA!S Temoins dt! Jehovah. Montreal. 1960; T.
White, People/of' l/is Name, New York, 1967; A.T. Rogerson, Millions Now Living Will lVen!r Dil!, Lundon, 1969; James
A. Beckford, The Trumpel o/Prophc(y A Sociological Sflll(v ()('Jehovah '.\' Witnesses. Oxrord, 1975; J. Penton, Apocalypse
Delayed: The Story ojJehovah 's Witnesses, Toronto, 1977; Raymond Franz, Crisis of ConscieNce. 'file Slrup,gl" between
Loyalty to God and Loyally to one's religion Atlanta, 19S3; Guy Baret, Le deft des lell/oins de Jehuvah Comment les
conduire a Christ, Geneve, 1992; A veta, Achille, Storia e dutlrina dei Testimoni di Geova, Roma, 199"; Robert Crompton,
Counlin,\!' the Days 10 Arl71a,;eddol1. The Je/)tivah 's Witnesses and the Second Presence of Christ, Cambridge, 1996; Martin
Walter imparalia CII/Icc/or cu!,ice Oradea 2(}00, Oiac.1).I. David fnvazia Scctelor vol [i[, edilura EUl'opolis Constanta 200]
Introvigllc, Massimo, Testimoni di Geova: gia e 11011 ancora, Leul11ann, 2002.
4 David Bromley, La A1ythologie des sectes, in POllr en finir avec les seetes. Le debal sur le rapport de la comision
pariamentaire ), editata de lntrovigne Massimo Melton Gordon Paris, 19%, p.l27.
Page 78 of 417
Organizatia Martorii lui Iehova a cunoscuto transformare hoUiratoare a identitatii ei colective,
incepand cu reformele lui 1.F.Rutheford din anii 1930
5
Aceasta schimbare s-a reflectat lotr-o postura
mai critica fata de lume un mai mare militantism in misiunea ei pamanteasca. Toate energiile au fost
mobilizate pentru Batalia Armaghedonului, marea con[runtare intre organizatia lui satana organizalia
lui Dumnezeu. martQrii nu urmau sa participe direct in aceasta batalie, ei aveau un rol important
anume sa alerteze lumea in legatura cu imineta sa 0 pregateasdi. In particular, ei trebuiau
sa denunte conspiratia satanica lntre puterile religioase, economice politicc care lmpiedicau stabilirea
fazei pamantqti a "Regatului lui Dumnezeu". Atacurile Impotriva "religiilor stabilite", mal ales
impotriva Bisericii Catolice, au devenit extreme. Grupul a cautat proclame superioritatea
spirituala sa se desparta de 0 lume pe care 0 vedea decazuta. De aceea, s-a i11si5tat pc ideca cultivarii
diferentelor, fapt care a dus la 0 coeziune mai mare in interiorul grupuilli a pregatit tcrenul pentru
instaurarea teocra{iei
6

Una din doctrinele care au favorizat alienarea grupului in raport cu socictatea a fost redefinirea
"lnaltelor stapaniri" (Romani XJfI,I) despre care Biblia se Cll indeamna la supunerc. Inainte de
1929, acestea erau identificate cu <1uloritiilile publice erau tndemnati sa Ie acorde respect
ascultare in conditiile in care nu veneau In contradiclie cu legea lui Dumnezeu. Din 1929,
1.F.Rutheford sustine insa ca "Inaltele stapaniri" se refera la lehova Isus Hristos. Chiar daca aceasta
atitudine nu era un semn clar de respingere a autoritatii seculare, ea pqnea sub semnul intrebarii
autoritatea acestora. Aceasta a fost contextul in care grupul inecpe sa se manifeste importiva valorilor
civice in care socictatea incepe sa-i pcrceapfl ca 0 organizatic periculoasa ;;i ncloiala
7
. In
perioada post5elica, a lrecllt Il1tr-o nOlla era de reconstruqic expansiune care a contribuit la
edificarca unui nOli stil scclar. Mcmbrii au fosl indemna\i sa den dovada de "tact leocratic" in
prezentarea mcsajlllui lor, sa nu [nca rcmarcr-carc plltcall Ii ofcnsive sa cvitc in gencraLatacurile
fronlale impotriva altor grupuri religioasef\. Stilul moderat a inccput cllrand sa dea roudc. Atacurile
violente impolriva grupului s-au oprit, arestarilc s-all diminuat, iar expansiunca a atins cote
impresionante.
In anii 1960, s-a intors la interpretarea ei traditionala privitoare la Jnaltele stapaniri":
acestea devencau auWritatile seculare, cu menliunea ca adepjii erau indemna\i sa arate 0 supunere
relativa fatS. de acestea. Un .. mare accent se pllneape neuiralitatea seclei, eu privire Ia problemele
sociale poli tice ale zi lej9. Tot se inlre "corpul de conducertr
structura sa pamanteasca. Corpul spiritual era format din Jehova, lsus Hristos $i cei 144 000 de sfinti
care urmau sa se alature Rcgatuhli ceresco insa. acest corp spiritual opereazi! prin intermediul
SIn 1931 la adunarea internationala a "Studentilor Tn Biblie" de la Cedar Eoint (Ohio), l,F.Rutheford a schimbat numele
grupului fond at de Charles Russell In "Martorii lui lehova". Les temoins de Jehovah Predicateurs du Royaume de Dieu.
Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993 (Proc/ame:. Ie roj el son Royaume(1919- 1941), p. 72-89. Noul
titlu simholiza 0 rupturn cu traditia rtlselita, un nou louk pcntru organizulie, precull1 promovan\a unor metode noi de
prozelitism. . J
Joseph Zygmunt, Jehovah's Witnesses in the USA (/942- 1976), "Social Compass", vol. XXIV 1977, p. 45- 59 (p. 53).
7 Watchtower Society raporteaza ca lntre 1933-1951 au fost 18 866 de arestari lmpotriva Martorilorin SUA In jur de
1500 de cazuri de violenta a mu1timilor (Qualified 10 be Ministers Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania. New
York, \955).
8 1954 Year'Book, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania p. 25-26. AceasUI sohimbare de atitudine s-a reflectat
de asemenea in literatura mi;;carii. Tehnicile provocatoare invectivele au racut loc formularilor diplomatice despre
diferentele doctrinare ..
') Life Everlasting in Freedom ofthe Sons o{God, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, New York, 1966, p.
192; "Turnul de Veghe" (" Watchtower "), J'5 iulie, 1963, p. 421-423, ed.engl. in problema votului de cxclllplu, Societatea
l'nvata martorii nu trebuie sa adere la nici un partid politic ;;i sa sc tina departe de ume. in J973, intr-una din lor,
martoril justificau acest apolitism amintind ca primii nu acceptau nici un fel de sarcini politice In Imperiul Roman
(La paix ella securile veritables- d'ou viendront-elles? ,Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, Brooklyn, 1973,
p. 124-131).
2
Page 79 of 417
structurilor pam{inle.)ti, # mai af'fts prin Cmpuf Director de fa Brooklyn, al caror rost este sa conduca
problemeie mar/urilor in iume.
Astfel, dupa un paJ'curs sinuos rcferitor la situarea grupUllli in raport cu societatea, in anii 1970
1980, "Organizatia Martorii lui Iehova" prezenta caracteristicile unui tip ideal de secta, cum se
conturase In lucrarile clasice ale lui Max Weber Ernest Troeltsch. In studiile lor, distingeau
doua moduri de existenta sociala a religiei, tipul biseridi respectiv tipul secta. Astfel, erau
identificate patru caracteristici care puteau contribui la clasificarea unui grup religios ca secU'i in raport
cu 0 Biserica stabilita anume: convertirea voluntara, alegerea divinii; re/ilzul compromisului cu
societatea; procesul de rutinizare
10
, Cll alte cuvinte, secta era definita ca 0 asociatie voluntara de
care nu dedit persoane religios calificate care introduce 0 ruptura mai mult sau
mai putin pronuntatfI cu lumea cu valorile societatii 'inconjuratoare.
Sprc deosebirc de I3iserica, secta dezvolta un model de autoritate particular, AstfeL ea devine
o comunitate de laici adunata fie In jurul unui reformator, fie al unui profet. Biserica din care s-au
este vinovata, in concepti a sctei, de a fi pierdut autcnticitatea sa originala datoriHi
compromisului cu societatca aliantei cu puterile politice. Secta pretinde intotdeauna 0 continuilate cu
credinta originarli. en nu sc considcra 0 nOlla biscrica, ci restauntrl'a celd originaie. Mcmbrii unei
secte se considcr[l .. IllfllltuircH are pcnlru ei tr8srtturik unci CHlllstrolC cure va Jovi pc to\i eCI care
nu apaqin scetei (pedcapsa divina, lumii). Adcp(ii sectci se separci din ce in CI! mai mull de
restul societa(ii III ceca cc privqte crcdin\clc, practicilc institutiilc religioase. Comportamentul
arogant ostentaliv de duce la marginalizarea lor sociala lIneori la persecutare. Persecutia
martirajul sunt primite cu bueurie, ca 0 cale de acces privilegiata eatre mantuire, iar aceasta
marginalizare conduce la 0 coeziunc intema mai puternica. Membrii grupului devin ca ceilalti
sunt inamici care frebule combcitufl, ca mantuirea rezida in grup, iar raul in lumea exterioara. Viata
unei secte estc insu relativ scurtfl, ea sc .,rutinlzeazii" de indata cc acccpta anurnite compromisuri eu
soeietatea. Situu\ia lor se pmti"C normaliza in cazul in care nu mai exisla tensiunca intre ea :;;i mediul
'il1conjurillor ea devine 0 denomina\iunc rcspcctabiJa a acclei sociel:.1\i. Fnptul ea fervourea intiala
odma ell trcccrea gencra\iHor, detcrmina in sanul ei .{) reactic sec tara care are ca cfect sa
d
. . . I I - J J
re ll1amlZC/,C CIC U sc repeta .
In cazul marlmilor, se ponte vcdea ea sLlnt In primul rand un grup vvluntu/,. Nu exista mmior
prin el trebui sa devimJ. Chiar Jaca cincva estc nascut 1ntr-o familic iehovista, el trebuie sa
ceara personal bOlczul, iar acesla poate sa-i fie refuzat daca duce viata conform cu anumite
HI Max Weber, L /:.:rhlqlle protestante et I 'I!sprite dll capifalisl;lc, Loisir, 199 I; Troeltsch, lIislllire dC's religions ef
destin de Iii theoloj!.ie, Editions ue Cerf. 1996; Idem, Die So:iallellcrel1 del' chrisrlichen Kirchen lIIld Gruppen, Tubingen,
1912 (lrad. eng, O. Wynn, Th:J Social Tel/ching o(lh(' Chrisri({ll Churches, Nc\\ York, 1(31), Despre analiza tcoriei lui
Weber Tmeltsch, Bryan Wilson, Religion il1 Socidogical j'ersl'cctivc. Oxford, 191\2; Werner Stark, 71fe Sociulogv of
Religion.' A Swell' ofOfrist<!ndo/1l, vol. 1Il ('lhe Universal Church), London, 1967 (In special p. 95- (6).
II Pe baza teoriilor lui Troeltseh Weber, I3ryan Wilson Rodney Stark eOllcluzioncaza ca: secta esle un grup la care se
adera volulltar; adcptul trebllie s5 meritc apartenenta la grup sau ponle fi exclus In caz de cleviere,; secta cste exclusiva, dlci
ea se considera ca un popor care poscda "adevl1rata credint1\"; ea propune adeptilor un ideal de perrcctiullc personam, ea
implica 0 puternica grupare de laici; ea 0 animozitate SHU eel putin 0 indilcrenta fata de societatea globala de stat;
ea se considera lin grup elitist reclama participantilor un angajamcnt superior dedit eel cerut de eelelallc Riserici, Secta
exerseaza 0 puternica presiullca asupra membrilor tinde sa-i mentina pe in arara lumii sa Ie diclcze collduita fata
de ,.p1'llfani". (Bryan Wilson, I,es secles religiellSes, Paris, 1971, p. 28; Rodney Slark. fhe Future 0/ Religion, American
Born Sects Mvvements, University of Cali[ornia 1985, p.126-148). Rodney Stark inccraca sa explice de cc la a
generatie a seclei fncepe sil se atiludinea de respingerea a lumii, atiludine pc care () impusese prima gencratic. In
acest context, el remarc[\ lIrmatorul fapt: cu dil fensilll1ea inlre orgolliz(/(ia religioClsli ,}'i lt1ediltl im;ol1jllriilor este mai mare,
cu aW.1 ca furnizeazrl un confort rcligios exaltant pentru pcrsoanele frustrate pc plan spiritual sau material. A dOli a
deja nu mai resil1lte frustrari ca prima acei membrii ai sectei care se bucLlra de privilegii in socielate vor dori sa
reduca impedimentele legate de "respingerea lumii", untrenand secta Inlr-o dircqie care 0 fa<.:e social mai acceptabil[\ (vezi
R. Stark, William Bainbridge, American-Born Sects: Initial Fil1dings, "Journal for the Scientific Study of Religion" no.20
(1982), p. 130-149).
3
Page 80 of 417
exigen1e. In al doilea rand, ei sunt un grup elitist. Societatea Martorii lui Iehova prctinde ca este
singura organizatie voita de Dumnezeu, singura care este depozilara adevarului in domeniul religios.
Consccinta este dubla: pe de 0 parte doar adeptii vor fi salvati in momentul apocalipsei; pe de alta,
lumea este divi:z;ata in doua, "neamurile" care sunt sub influenta lui satan adeptii
Elitismul se man'ifesta in domeniul vietii personale. Adeptul este in Intregime acaparat de practica sa
religioasa (mai multe reuniuni de cult in fieeare sapUimana, prozelitism sistematie, functii in
congregatie) astfel ii rfunane foarte putin timp sau deloe sa se eonsacre familiei sau altor
preoeupari 12.
In tine, iehovismul sectar este earaeterizat prin caracterul Still proteslatar 'in soeietate. Pe baza
unor texte scriptllristiee seoase din context interpretate aleatoriu, martorii refuza exercitarea
indatoririlor eeUitenqti (servieiul militar, dreptul de vot, respectarea Insemnelor nationale, imn, drapel,
sarbatori na1ionale, ef loan XVII, 14-16 loan XVIII, 36), transfllziilc sanguine, participarea la ajutor
umanitar, educatia In spirit democratic a copiilor (pentru respectarea valorilor celuilalt). Astfel
individualizati, ei au convingcrea di apaqin unei organizatii divine ned ca societatea se sub
satanica13. PenlrLl a-I fcri de tcntatii diabolicc, adeptul estc urmarit, supravegheat
"indrumat" In viata social a, dar personala. Aceasta supraveghere ajuta martorii pastreze
moraHi" pentru a prociama mesajul Regatului. in ultimele deccnii se pot vedea semne
progresive ale iqirii din "logica sectara", ceea ce corespunde ell inceputul proccsului de rtlfinizare
14
.
*****
Obiec{ia contra serviciuflli militar esle un factor important prin care se exprimii separarea lor
fa1a de soeietate, Pentrll lin tanar martor, Il1chisoarea era un pasaj obligatoriu :?i avea 0 semnficatie
partieulara pcntru sccta, In m[lsura In care ea produce ienin "martiri"l5. Martorii au eonsiderat en nu pot
aceepta nid macar un servicill alternativ 111 armata, dcoarece acesta estc 0 substitu\ie este prin urmare
acclu$i ell luerul, eu obiectul pc care-l inlocuiqlC. Incepand din anii 1970 insa sc poate vcdea 0 dorinta
de schimbarc. Corplli Director de la Brooklyn a inccput sa fie bombardat cu scrisori de la adeptii sectei,
. care se intercsau pc ce baza esterormulata accasta interdicticl6, De$i nu a fost adoptatil 0 hotiirare elm'a
'in acest sens, instantele na\ionaleau primit libertatea sa ac\ioneze conform interesclor membriLor lor.
In 1995, Ministerul Apararii francez a aprobat cererea Organizatiei Martorii lui .lehovu de se crea in
cadrul armatci a unLli serviciu civil alternativ, care aeccpta convingcrile lor religioase. Ei urmeaza sa fie
plasati In unitati non-combatante, ca asociatii lucrative, spitale etc.(Ei vor sa faca prozelitism aici.)
Este intercsant de constatat faptul cft lllartorii au negociat Cll 0 autoritate publica, Intotdeauna au
ati$at indiferenta $i ostilitate rata de "Jl1onstrul" care sc Stat. Aceasti Ilouii orientare, vizibila
In toate statele in care se abroga serviciul l11ilita1' obligatoriu, poate fi intcrprdata ca 0 forma de
oportunism, 0 incercare de a se prczenta ca loiali utili .
. - De asemcnea, credinta martorilor ii determina so. re/uze categoric Iransjitzia de sange. Acest
refuz se inscric de asemenea in pregatirea lor pentru vremea "marii Incerc[lri", eand congregatia
!2 Problemclc eocxistcntei intre viata religioasa viata de familie au fost rezolvate pentru ei, eonsiderilnd eaminul ca 0
prelungire a eongregatiei. Adeplul este statu it sa studieze scrierile iehoviste sa se roage tn familie; sa alte
activilati Impreuna ell alti martori sub supravegherea unui b1itran al congregatiei.
13 "Fiecare individ apar(ine fie organizatiei lui Jchova, fie celui a lui Satan" Martorii predicarorii regafufui .. ", Watchower
Bible and Tract Society Penllsylvania (cd. fr.), 1993, p. 78-79 "
14 R. Dericquebourg, Les Temoins de Jehovah: vel's line sortie de fa fogiqile sectaire?, Francoise Champion, Martin Cohen, -
Sectes el democrafie, Editions du Seuil, 1999, p. 105-126 " .
15 In mod curios, martorii erau grupati in pavilioane separate de ceilal\i detinuti beneficiau de un statljt privilegiat (puteau
primi vizile I'recvenle nu numai din partea familiei, dar a literalura etc,), Astfel, inchisoarea
devenea un loc ideal penlru cOnlinuarea Tndoctrinarii $i pentJ'u instruirea In prozelitism, Deveneau martiri !!! .
16lntr-o a Corpului Director din 15 noiembrie 1978 referitoare la serviciul militar, II din cei 16 membrii prezenti au
votat in favoarea schimbarii acestei doctrine. Dupa diteva momente, unul cei care a votat pentru suprimarea interdictiei, a
declaral ca s-a razgandit, deci nu mai era Yorba de majoritatea de 2/3 care putea schimba ceva. (Franz Raymond., Crisis of
Conscience. The Struggle Betweenloyafty tv God and Loyalty tv one's religion, Atlanta, 1983, p. 102).
4
Page 81 of 417
mondiala va face dovada sau la JehQYa. Interdictia se bazeaza pe intepretarea
recomandarii pe care Dumnezeu 0 face lui Noe de a nu manca animale cu "sufletullor", adieu cu sange
(considerat sufletul omului de ei?!) pe textul din Faptele Apostolilor XV, 29. Plednd de Ia
interdiclia de a se ab1ine de s::1ngc de carnurilc jertiite idolilor, ei au generalizat aceasta Ia un
domeniu mult mai mare deCal cel alimentar. Din pUl1ctullor de vedere, "a se abline" este echivalent cu
"a nu utiliza" nu se rel'era numai la lmlncare, dar la transfuzii. Cand a fost recunoscut flagelul
SIDA, martorii au triumfat: ei erau poporul ales Durnnezeu Ie-a trimis acest semn ca sa fie ferili, in
timp ee care practicau transfuzia, Uffi1au sa fie loviti de biciullui Dumnezeu
17

In ultimii ani, martorii au acceptat sa discute despre aceasta problema cu medicii. Din 1982
funclioneaza 0 instant8. de dialog, care se Serviciul de Informa(ii Spitalicesc (Hmpital
Information Service). Serviciul, care este deja implantat In 64 de tari, se sa gaseascil eehipe
medicale dispuse sa asiste martorii care urmeaza sa fie operati, dar respect<1nd convingerile lor. In
1993. peste 23 000 de medici din lumea intreaga au acceptat sa colaboreze. Serviciul organizeaza
seminarii, intalniri In Icg[ltura dc noile mctodc de transfuziuc non-sanguinc
I8
.
Pentru martori, asocierea fa opera wnanilara nu era deloc rccomandata in trecllt5atastrofele
fae parte din vicisitudinile de 1a timpurilor", anuntate in ScripturL spuncau ei. Accstea fiind
inevitabilc. orice ajulor ar fi conlra planurilor divine. Era permis sa lie ajutati doar fnltii surorile "in
nevoie", in rest raul este consccil1\tl pacatului lui Adam. in ultimul timp, se vede inceputul unui
angajament in aqiuni umanitare, Pe Hinga ajutorulil1 cazul inundatiilor din Franta, saLl in eonnietul din
Rwanda, vedem e{t maliorii se implica in actiuni sindicale. Este un semn ca ei doresc amelioreze
pozi(ia (evident pentru a ob\inc ceva), de$i pan ade eunlnd declarau ea cine iminent al
lumii I1U arc vreme sa se t:onsacre vietii publice.
Unalt pUllet, unde sc constatrl 0 evolutie in raport eu integrarea soeiala cste 10cul pe eare-l
acorda edltca(iei cO/Jii/or. cataclismului final cOl1vingerea eLt vor seapa doar t::i de acesta
orienteazn eJucatia b ll1artori, Parin\ii au greauu rcsponsabilitatc de slava eopii. "Nt! cstc 0 bueurie
sa erc;;ti cupii Tn vrclIlllrile Dac[l parintii raman lac tot posibilulln disciplina
etiucaiia lui Jehol/a, ei pot [lvca garantia ell Durnllezeu va privi ell dragoste copiii lor, atiita vrcme ciH
se arata ascultutori"l'). Toatc aspectele vietii eopilului sunt reglemcl1tate rituaiizale 'intr-un
cadru dogmatic icho\ ist unde ascultarea cste valoarea suprema. Copiii trebuie sft urmczc studiile
17 Organiza\ia Mat10rii lui lehova dill [talia a emis 0 circulara nalionalil (In 01.]2 I
Q
81), care se rcfcra la boli grave de
sange, ca talasemie ma,iorit SHU leuceillie. Se accentua ca bolile respeclive duceau la moarle. indiferent de eura practicnla
se inlel"/icca cnlegoric Irallsfu/ia de s,lngc, Circulnra conlinea () serie de sfi.lluri pentru a ajuta sa nu fie invinuili ca
Illi au rol()sit toate lllClo:kk pentn! salvarea copilului }i (ll1l1l1le: au cOllsullat dm:lori dill \arf] din au practicat
toale clirele aitcrmnive etc, au lDale retelele, radiogmfiilc, rczullatul analizclor; evident:! tuturo!' I11cdicilol' spccia1i
7
ti care i
au consullaL inclusiv ziua $i ora vizitci, [sIc indicat dc asemellca sa fie de fata $i aile perso<lllc care sa atestc crt bolnHvul a
fost consliital, pcnlru a putea avea un sprijin in rata instan\ei; sa se paslrcze dovczi dcspre toate colocviilc provincialc sau
nationalc unde s-au sugcstii; sa sc tina un jurnal care s11 eOllsemncze toatc aces Ie masuri care au rost luate
. pentru copi I, z.i lIa, ora etc. (E 1ll011struos'1! 1)11dnti i sc prcgfltesc d inainte sa j List ifice Illoartea copi lu III i), Ach i Ie A vela; Sergio
Pollina, I TeslilJlolli di Geova e fa pulilica. Marlir; 0 oporlllnisli:', Koma, 1991, p, 7. 1\ se vcdcCl DailY l3ollchard. Dans
['infer des Temoins de Jehovah, Paris, 200 I (Le sang. p. Itl5-15'1), Astflzi cum bine S-CIU gasit remedii care pot stopa
aqiunca a..:c:;,lor boli prin transplant de m11dllVrl s,inge, docrina iehovist1\ a r<lmas dar in pradicll parintii accepta
uneori aceasla solutic pelllru salva copiii cu riscul exeluderii din sec\H. Allii din contra sacrifica copiil!!!!
18 Acesl scrviciu a acceptat in anumitc cazuri transl'lIz!" de sallge ca de altrel transplantul de organc. Plasma artificiala nu
poate suplini integral I'ullcliile s{lIlgelui :;;i'ln cOllsecinla mai aks la nivel personal, deciziile au Incepul sfl se nuun\(ze. In
general insa fiecare martor are seli1l1ata 0 hurtie legala care stipulcaza rcrullIl sau de a i sc administra lransfllzia. Cazurile
uneori jau 0 turnura drantatidi au avul multe procesc Cll aloriHI\ile stalale (und!:! ei sunl redulahili), accasta
face ca problema translulici sa'ramana una dintre prioriHi\ile de relleqio.
19" Le Tour de Garde" (T1frnui de Veghere), Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania I martie 1988 (ed.fr,),
"Mettre au Illonde des cnfants au temps de la fin: un lourd respollsabilite", p. 27
5
Page 82 of 417
biblice atat acasa cat la Sala regatului (5 ore pe saptamana) sa insotcasca parintii sall alti colegi In
timpul activitatii lor de prozelitism daca au ajuns la 0 varsta convenabilii
20
.
Daca in trecut martorii nu considerau necesare studiile superioarc, se vcde astazi un interes
crescut pe care 11 acorda educatiei. Implicatiile acestei deschideri sunt majore pentru evolutia ulterioara
a Sc cil scctelc mi lenariste recruteaza mai ales in patmi Ie defavorizate ale populatiei
nici martorii nu fac exceptie de la acest determinism sociologie
21
Ori asW.zi nivelul social inteleetual
al adeptilor se ridica incetul eu incetul, avand in vedere ca, copiii martorilor incep sa iasa din conditia
sociala a parintilor prin studii. Martorii care fac studii secundare superioare eitesc luerari care Ie
ofera alte perspective decat literatura iehovista .. Ei sunt greu de mentinut int1'-o doetrina inchisa, iar
separatia de lume Incepe sa sc dovedeasdi ditleil de realizat in cazlil tinerilor. Pc de aWl parle,
numarului de converliti sall de nascuti in interiorul in perioada de dupa 1'azboi, persoane care
nu au experimentat niciodata persecutia, face ca lor la sa nu mai fie ca al
vechilor marlori. Dcja studii rccente amta ea proeentajul celor care sc ocupacll vanzarca publicatiilor, .
indoctrinarea dill in H-iiU -iii clIrsLlrile biblice. a inrcgislrat in ultimul tilllp 0 care i-a lllgrijorat
pe liderii
Pf'OcLica lor sociala esle de ascmenea devianUi ea se refera la 0 ideologie specifica a muncii
a sociale, In 0 condamnare a mercantilismului (dqi 11 practica cu succes), ta refuzul de a
poziliva viata soeiula difcrita de cea a organizatici. Generalizand, marlorii resping tot ceea
cc material sau spiritual ii poate indcpartactc la activitalile organizatiei (sportul nu estc deloc
recomandat, mai ales dind este yorba de sport de pcrformanpi; 0 meserie care implidi mull timp devine
incompatibila cu imperativeJe sedei, etc.). eu toate aeestea, exista indicii desprc un amime conformism
- .
social, care nl! se gClSqtc la alte 111 sectare. Dc excmplu, ci nu acccpta cnncuhinajul in riindurile
lor, In schimb indcamna adeptii sa sc casatoreasca civil, pcntru a se foJosi de lilCilita\ile juridiee ce
reglcmcntcza castHoria civilii Normal ar 1i datorit[l ostililalii rata de stal, ei sa organizeze doar easalorii
religioasc. Jn al doilea rand, ci rccurg It! tribunale pentru a reglcmenta problemcle lor. () atiludine totala
radicala ar fi trebuit sa-i conduca sa se abtina de la ariee aqiune juriclica. In al treilea rand, se
constata eli martorii nu au creat $coli private. Ei se acol11odcaza $col dor publice, dC$i ar putea sa
fondeze propriilc $coli pentru fl-i sustrage pc copiii lor de la intluenta "luInii", In schimb au un program
special de indoctrinare saptamanal la Sala regatului unul familial foar:te strict. M-artorii nu au nici un
fel de ezitare sa plateasca impozitul, se ea in istorie grupurile 'radicale care
IUl11ii refuzau sa pliHcasca orice l'cl de taxa.
In tine, ci se straduie sa o/J{im't sla/ll/Itl de lIsocio(ie cui/l/uhi, luent vizibi! !a Ilivclulmultor state
europcnc, mat ales c1upfl anii J990. luI' ca asociatic cultuala lara scop lucraliv atrage
numeroase favoruri fiscale (selltirc de impozite, de TVA, scutirc de impuneri pc editiciile lor deoarece
sunt destinate cultuilli, participarea la sistemul asigurarilor soeiale de stat etc.). Majo1'itatea statelor au
avizat favorabil acestc cereri. Numai Franta se straduie la ora actuala sa clarifice situatia martorilor In
raport cu institutiile statului, lntrebiindu-sc despre natura activitatilor lor lucrative despre profiturile
care se varsa In asociatia mama din strainiHate
23
Astfel caraclerul radical al proleslului for

20 Hayal 1:1 Mountacir, Les en/clt7is des seCles, Fayard, 1994, p. 13 7
21 Jean Scguy, Sociologie de fUllenle, ,J,e retour de Dieu". Bruxelles, 1983; Idem, Messiansime et echec social: les
Temoins de JeliOl'(Ih, "Archives de sociologie des religions", no. 21 (1966), p. 89- 99. .
22 James A. Beckford, Les Temoins de a travers Ie mone/e, "Social Compass", vol. XXIV 1977, p. 5-31 In fata
aces tor problemc, in 1972 a fost introdusa 0 revizuire a relatii lor cu autoritatea la scara loeala religionala, semn ca
Societatca a resimtit nemUI\Unlirile. DocumenlUl s-a intitulat Organization for Kingdom-Preaching and Disciple-Making.
Sistemul nu a [aCLlt altceva dec,H sa creeze 0 separalie loal1e stricta in cadrul congrega\iei lntre un micgrup a carui situatie
este asimilata cu cea a "predicatorilor" (ministres) un grup mal mare care apartine laicilor. in structura sa, organizatia a
ramas Insa monoIitica.
23 In franta, exista un sistem de asigurari sociale penlru responsabilii de cult, de ale cami avantaje beneficiaza nu doar
membrii Biserieii Catolice, ci musulmani. Aces! sistem comporta doua Case, una destinata sa acopere
riscurile de boala (Casa mutuala de asigurare medicala a cultelor, CAMAC), iar cealalta sa acopere asigurarea de batriinete
6
Page 83 of 417
apare din ce III ce mai relativ. Faptul ca iehovismul iese din izolarea sa, ca incepe sa faca concesii
instantelor politice sistemelor sociale este un semn at institu\ionalizarii. Problema se pune daca
asist1tm la 0 evolutie spre denominatiune se instaleaza in societate pentru a dura sau este numai 0
manevra opoliunista, care sa obtina respectabilitate social a pentru a relansa prozelitismul de
pe aite pozilii.
roate aceste transfonnari arata ca Mmiorii lui Iehova traverseaza Ia ora actuaia un proces de
"banalizare" a harismci care a fost verificat in cazul celorlalte doua adventisto-l11ileriste
2t1
In
timp ce prima genera tie este sectara nu se intereseaza de aIte grupuri deetit pentru a Ie face () judecata
negativa, proceslII bonoliziirii harismei core,spul1de jc)arle adesea Cll 0 lenlli evalllfie a seclei spre
denaminatiune25 , in primul rand, banalizarea harismei se exprima prin rollli crcscut care se atribuie,
uneori in teorie adesea in practidi, "cellli de al do ilea fandator ", a dirlli misillne este organizatoridi
mai dcgraba dedit harismatica
26
. In al doilea rand, procesul de banalizarc este format din faze de
imobilitak sall de stagnare a crqterii a entuziasmlliui grupului, ceca ce reclama de Irezire
span/one suu ;;hidale de ierarhie fns(l,yi. Acestca sunt quasi-institutionalizate adeseori se manifesta
prin campanii period ice de prozeiitisl11, Iansate in jurul unei teme precise sau a unei noi date pentru
Fazei dl' ii urmcazu 0 faza de reflux In timpul carcia se observa 0 consolidare
a In al tl'ciica ralld, se rnanifesta lIll C0177j)(}rtU/Ill'nf mai lOleronf fatii de olfe grujJuri
denoll7il7a(iul1i subliniazel de 0 manicra mni pulin emJ'alici'i rolu! lor exclusi v de ardl a ll1fmturii.
Atitudinea de aite comllniU'Ili este rc-intcrprctata, chiar daca nll se ajungc la 0 viziune eCllmenica.
****
Rolul organizatoric al lui J.F.Ruthcford se po ate vedea eel mai bine in /eocra(ia iehovisttt pe
care el a construit-o direia a incercat s[l-i orere 0 baza doctrinara. Originca autoritatea Corpului
Director Sl,ll1t probleme spinoase pentru martori In dicutiile purtate Cll alti intcriocutori
27
. Corpul
director este un organism colegial, format actualmente din 10 oameni, care este rccunoscut ca singur
responsabil pcntru :llvalflturite propovuduitc de mmtori pe p[llmlnt. Din punctul de vcdere al
martorilOI', nu L.Sf.C altceva deetH "sluga buna crcdincioasa" (I'vlalei XXIV, 45), prin intermcdiul
carcia Hristos conduce hdll1qtc Organiza\ia. Accasta elitH spun ci cstc compusa c1intr-o ramu!?ita a
sau illvaliditaw ( CAMA VIC). Cererea de aderare a l11artorilor a fost respillsa in 1997 pe nlOtivul e[1 ei nu SUllt 0 asoeiatie
eulluala, Illl ij'u nici statutlll de Congregatie in plus au fost ineadrati de Comisia de anehela pariamentara (Rap0l1ul din
1995) prilitre seete. Cu toale acestea, instan(ele locale fj'anceze dau auesea de cauza martorilor. Illcepiind eu 1993,
Curti Ie administrative de apel de la Nancy, Lyon, Marseille Douai au acordat sClIliri fiscale Martorilor lui Jchova eiire
inlrau in jurisdictia lor X. i'ernisiell, Le Conseil d'Etal (tccorde line exol7eroliunjiscale (tux Temoins de ./ehOl'u/i. Del/x de
leurs ossocioliol7s sonl recrJ/1l1l1eS COIllI1It' ('lIllliel/es. ,.Le Monde", 25-26 iunie, 2000. Daniele Ilcrvieu-Leger, Lo religion
ell miellL'l's 011 10 (jIlC'.l/io/i des vecl('.\', Calmall-Levy, p. 37-77. jilIn: 1l)(H-1996, tribullalul administrativ de la
StrasuulIrg a pi:JlIgL'l'r:a !nainlaUi de Marloirii lui kilova illlJlutriva i)ircqici Scrviciilor Fiseale din 13a::; Rhin,
reclalllflnd sClItirea de: taxe pe illlUbikle cOllstrllite. Tribur,alul a IwUiriit t I 0 seplelilbrie 19(7) eil asocialiu
modificat statlltul in IY9,1 cil de atullei scopul sflu esle "de a inlrc\ille e:xerei(illl public al clillului Martorii lui leilova", iar
aceasla corespllnue prevederilor legale. Mai mult pc situl oficial al Marlorilor gasill1 ca ei se considcru a IS-a" religie" ea
nUlllar de valoriLand se pare acest terlllen blall1abil pentru ei. Tot limpul au hulit rcligiile ea Iiind ale lui satan.
lntrovigne, f-e.\' veil/ellrs de "Apocalypse; mi/lel1orisme el nouvelles religions all sellil de /'011 JOOO, Paris, 1996;
Timothy Miller (ed.), When Prophets Die. The Postchurisllwtic Fale 0/ the New Religious Movements, New York, 1991.
Monnonii, de cxemplu, pastreazu numele lor de "sfintii ultimelor zile" dar au abandonat ill1inenta a
lumii, tipiea unci faze de pionierat (G. Underwood, Apocoliptic Adversiaries: Mormol1ism II/eets MilIerisl17 ", "Tile John
Whitmer Historical Association Journal", 110.7(1987), p. 53-51)
25 Emst Troeltsch, Nr!li,'.',iolljiJr StruglLe jilr I'ower, Duke University, Durham, 1946; Idem, Religion, Sociel)' al1d the
Individual, New York, 1957; Idem, 1he Scientific Siudy London, 1970; Bryan Wi 15011, J17e Social Dil17elJsion 0/
Sectarisl1I, Oxford, 1990.
26 Aeeasta obscrvat ic se veri fica ;;i in alte eazuri: in 1TI0rmonislll Bringham Young este adevuratul organizator al "regatului
Sionului", in limp ce Joseph Smith nu Taellse dec;lt s5 prefigllreze acest lucru; ill advelllislIl a doua fondatoare este I [ellen
White; la originea "llIartorilor" stu Charles Russell, dar adev,iratul fondator esle Rutheford.
27 Aehile Aveta, Storia e dottrina dei teslil110ni di Geova, ROll1a, 1996 (Corpo dirdtivo e teocrazia geovista, p. 47- 58)
7
Page 84 of 417
eelor 144 000 de ea ai regatului eeresc allui Hristos. Problema este di turma mica, cei
144 000 au cam dcccdat si au inceput sa intre in Corpul Director "membrii din marea multime"
acest lucru lnainte l1U era permis (?!). Aceasta clita este compusa dintr-o a celor 144 000 de
care VOl' domni CLl I-Iristos pe pamant in timpul Regatului milenar de 1000 de ani
28
Insa
modalitatea prin care acest grup a supravietuit din primul secol crc!?tin pana in 1914 este intotdeauna un
subiect de disputa intrc martori cei care sunt pregatiti sa-i infrunte,,29. Pe de alta parte, ei sllstin ea
Societatea TLlrnul de Veghe fiind dirijata de duhul stant al lui Dumnezeu, trebuie sa dea socoteala
numai in l'ala lui Dumnezeu in toate problemele
3o
.
Auloritalea Corpului director se fondeaza pe prineipiul ea cine con/tolemil frecl/lul, poate
controlll .yi viilol'ul. Acest lucru este posibil in conditiile in care adepiii sunt irnpiedica\i sa aiM 0
eompleta, clara despre erorile treclltului. Astfel, sc trec sub lacere diferite aspecte
compromitatoare sc modifica sau se citeza trunchiat eu abilitate propriile pub1icaiii sau luerari ale
altor dcnominatiuoi !?i chiar dietionare eneiclopedii. Al doilea principiu esle nevoia "de (f title pastil
Cll adew/rul". ell aILe clIvinle, fiecare martor trcbuie sa ereada fcrm in e<.::ca cc iehovismul invata
askizi ea adevar, independenl de ceea ce a Il1vaial ieri. Este yorba de principiul .,reveiatiei progresive,,)l
(Iumini\a de Ia capatul tunelului?!), cu alte cuvintc adevarul este revelat gradual, la timpul stabilit de
.Dumnezcu, dupa ncvoile eapacWitilc servitorilor sai32.
Martorii sunt 111 tolala dcpendentu de "Socictatea Turnul de Vcgherc": ea este cea care da
adevarata interpretare a Scripturii, care Ie fabriea vcrsiunea Biblid pc care lrcbuie sa 0 lltilizeze
exclusiv, eca care Ie da cheia textelor profdice, care judeca fidelitatea lor rata de Jchova, care decide
pc cine trebuie ei sa frc.{7vcntczc pc cine nu, care apreciaz[t legilimitatea lIl1ui anume traLament
medical elc. In al'ara de Societalc lor 1111 cxista lllanluirc. /\slaz.i. marlorii ofera 0 versiunc
!Uai putin abrupUi mai abilil, dar care 'in ullim[l instal11ii lllscamna hv:ru. Cci care Ill! sunt
..---..--
18 "Put in Illainic de Illoartea sa, Hrislos a vorbit ucenicilor lui dc sluga bUlla credinciuas{l, cfiruia EI i-a Illcredintat 0
responsabilitate spcciala. AceasW sluga era prc7cIlta ill momcnllli plccarii i)omnlllui la cer va fi prezcnta III timpul
Intoarccrii lui !-Iristos. Aceasta dcscricrc l1U se poate rercri la lIll singur o Ill. ci la gruplil de 1,/4 000 de (Uniti
nell'odoralione del solo vao Dio. Roma, 1983, p. 119).
29 In 1914 s-a cOllstituit un grup restrans de Corpul dircctor, care 55 condllcii clasa siligilor in calilate de pastor de
supraveghctor spiritual. Tenncilul "corp director" a I(:lst util izat pentru prima data In "Turnul de Veghc" din 1944. In 1972
ei callta sa cxplice fllndamente(c sale biblice ... ("Tul'Oul de Veghe" Watchower Bible ,,'nd Tract Society Pennsylvania 15
mai 1972, p, 313, ed.engl.), Ahile Aveta considera ca aceasta este ,,0 miraculoasa din nimic" ( Storia e dotfrina dei
testilllolli di GI!(I1'tI. ROl1la, 1996, p. 50). reccllti: Natahan Homer KllOlT (1942-1977) . r:rcclerick W. Franz (1977
1992); Milton G. Henschel (1992-201l0). succcdat de Don Adams.
30 Marlorii aveau au destule motive srt spul1li cli IlU dau socoteal5 dedit 111 tata lui DUl1lnezcu dc scrierile afacerile lor.
De exemplu, in unii 1920 stabilimenlul tipografic de Ia Brooklyn producea bro;;uri la pre\lIl unital' de cenlimi de dolar Ie
vindea la prqul de 35 de centimi; fIIialll germana producea 0 carle la prettll Je 12 pfclligi 0 villdeau la 1 Illarca (W.J.
Schnell, '/i'en 'anni schillvOIW de/la Torre eli GUllrdia, Napoli, 1983, p. 87). III anii 1978 martorii aveau un activ de 332
milioanc de dolari, prillcipa/u sur.wi (/ lI(;estora./iind l'(in:areo de ciir(i reviste Franz Raymond., Crisis oj('of1science. The
Struggle Between loyallY to God and tv one '.I' religion, Allanta, 1983, p. 51. Ei arinna di .. Illodestele contributii
primite pcntru literatura acopera plltin din costul de materiale, produqia dislrillll\ia. Toate cclelalte chclutieli sunt
acoperite din conlributii voluntare in bani filcute de martori, prin donatii sau tcstamente (f TeSfimolli di (Jeova: uniti net
cvmpiere la v%ma eli Dio in lutU) il mondo, Roma, )996, p. 28). Faptul ea astazi Martorii au eliminat preturilor
literalurii lor fac "ofertc volulltare" apilre ca 0 strategic penlru a ascuncle autorilatilor marile sume de bani care se
acullluleazil. in legatura ell problema finanlarii, a se vedea S. Potina, II pop% deU'Apoca!isse. S'loria di Ordinaria utopia,
Camassima, 1993, p. 22-25; 56-57; 66-67.
31 "Dumnezeu nu reveleazll Inteaga sa voin\ii dintr-o clam, ci 0 revelcaza progresiv, 111 cursul timpului, dupa nevoia celor
care sunt intcrcsati" ("Turnul de Veghe" Walchower l3 ible and Tract Soc iety Pennsylvania I decembrie 1964, p. 712
ed.engl.). Despre revelatia progresiva la martori, a se vedea A. A veta, Un 'ide%gia.. , p. 191 198.
J2 Ei nu rccunose nici 0 valoarc truditiei (ca ei au deja 0 tradilie alternativa), nu citeaza de exemplu din
marturiile Sfinlilor Ignatie II Antiohiei, Sffintul Clement Romanul, contemporani ai Smntul Apostol loan, dar dau
citate din Tertuliall sau Fericitul Augustin, care scrvesc tezclor lor. A se vedea Guy Baret, Le deli des temoins de Jehovah.
Comment les conduire a Christ, Genevc, 1992 (De la "sluJitorul credullcios in Intelept" la Biserica lui Isus Hristos, p.
111-126).
8
Page 85 of 417
martori ar putea fi mantuiti devenind, iar oamenii drepti din trecut sunt revendicati pur simplu de
Organizatie tara menajamente
33

pozitie echivoca se poate observa in legf\tura cu periodice de redqteptare a
entuziasmului rcligios, concentrate In jurul unor date refcritoare la Illmii. In ciuda qecurilor
repetate ale profetiilor legate de Illmii (1874, 1914, 1925, al doilea razboi mondial, 1975,
2000), grupul nu a abandonat niciodata latura sa milenarist{t, continuand s[\ creada di Batalia
Armaghedonului stabilirea lui Dumnezeu pe pamant sunt iminente
34
. Intreaga lor literatura
cuprinde un "alarmism cshatologic" care i'ndeamna la vigilenta. admit azi iaptul eft timpul,
ziua ora nu sunt cunoscute de nici 0 creatura, dar acest lucru nu exclude ca
Dumnezeu ne da infonnatii despre timpul in care acest va veni
35
. Acest alarmism nu are alt scop
dec at participarea cu zelIa predicarea bune a Regatului, Cli alte cuvintc la i'ntretinerea elanului
prozelit. Problema presanta a instaurarii Regatului i-a determinat sa aiba 0 gandire 0 cxistcnta la
limita, 111 carc legatmilc cu ordinca sociaHi erau restransc la minimum. Ordinea accstci lumi va dispare
marea Batalie a Arl1laghcdonului va aduce 0 nouf\ ordinc, in care Isus eei 144 000 de vor
domni in ceruri asupra marii multimi de drcpti inviati. Desi mar(orii manifesta un fel dc milenarism
eatastrofie, deoarece a$teapt[\ ea 'intregul pamant sa 1ie purifieat $i curalat la Armaghedon, anumite
practici crcclinte arata ca acest milenarism nu cste exclusiv. Ei cred, i'ntr-ul1 anume sens ca puterea
mileniului cste deja prezcnta prin Organizatia lor
33 "Cred milioane de oameni din trecut vor fi inviati vor ave a
posibilitatea sn viala. Multi dintre contemporanii pot sa obtina dreptatea Inainte dc rnarile
clitnuri sa (lbtina mantuirea" (Les Temoins de Jehovah du X'A'e siecle, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania p.
29). .
34 "Turnul de Veghe" Watcllower Bible and Tract Society Pennsylvania 15 sept 1985, p. 28-31. (ed. engl.) .. ESLe adevarat
ca anumite aspectc carc p;\reau sa aibii suslinerca bibl icc nu s-au concrctizat la tim]lul prevrtzut. Dar IlU este
Illult Illai bine sa sc CGllIit;1 crori deoarece sunt prea nerabdiHori sa vada implinite cuvintele lui I)umllezeu, dedt sa fie
spiritual adormiti, III cc illlplinirca Profeliei biblice?" Teoria lui Leon Festinger despre e;;ecul profetiilor este foarte
popularll !ntre sociologii rcligiilor (t 'ecliec if"lIl1e propllelie: psvchologie sociale if '1//1 grm7j,c de jiddes (jlli ImJdisllie/11 la
fin dlll1londe. Paris, 19(3). EI afirilla ca dupa un e$cc, mi$carea religioasi'i IllI se disperseazn, ci din conlr;1 se illtarqte. Acest
fapI, este Illlr-adevar l'urenl in istoria milenarisrllului: cand Ull de IUllle alluillat" nu se proc!uce, IlU ineepe
un proces de ci de La l'iindul sau, Joseph (Prophelic/illilire and Chitioslie Idelllill'. lhe c(lse
o/Jehovn/7 'sll/fllles.le.l, "American Journal of Sociology',no.75 (1970), p. 926-9'18) a prnpus trei reaclii posibile la
profetiei care se veri fica ill cursul istoriei. Prima admite ca s-a produs 0 eroare de del{iliu, care lolll.},i Ill! invalideaza
adeviirZlI de fond al sistell1ului profetic. 0 a-doua reactie arc in vedere un scenarill cosmic. Datorita rugficiunilor
activitalilor membrilor grupului, Dumnezcll a intervellit pentru a modifica croilologia illlplicit data 0 a treia
reactie preLinde ca pro(e(iu s-a pro(hls tntr-adeviir, chiar daca ell aparent a Profe(ia flU a fOSL bine !nteleasa, nu a fost
yorba de lumii. ci de lin el'enill1en/ apocuiiplic inl'i:ibif penlru ochii cclor necrcdincio$i. Mai recent, acesta
problema a f(Jst reluali'i de Gordon Mellon (Spiril/loli.l'(/Iio/l c1nd Re(i/irJIllition: WIIUI /?L'O/ly I/oppells Ithen Prophecy
Fails, ,.American 26 (1985), p. 17-29) care flU considcrn "siflclroillul Festinger" ca universal. Melton alrage atentia
ca nu trebuic privit numai aspectul profetic asuprn previziunii unci date penLru Viziunea unui grup milenarist
este Intotueallfla rnai complexa. Martorii lui lchova flU anun(a doar IUll1ii, ci 0 reinterprelare racJiealft a 13ibliei
asupra Illullor aspectc e)el'\ialc relltru lTaditia in al doilea rand, el r('mardl C[I in illieriorll(unui grup
religios, proll'tia queaza I'llI'. Pentru adep\ii grupului discordanta nu exista datorilft contcxtului general al elltuziasl1lului
religios. Din contra, profelia se veri fica pentru adeptii grupului.(??!!) Observatorii exteriori cred c1\ ea nu a avut loc, dar ei
rationeaz1\ cu logica .,lul1lii", care nu este logica religioase. ill interiorul acesteia, cliscordanla nu existn datorita
contextului general al crcdintci, care arata ca contrasLul intre profelic realitatea ercctiva cste pur "parent. (Jrupul poate
alege una-din aeeste doua dli: "spiritualizarea" sau "reafirmarea".
35 Pentru cronologia lor biblic[1 iehovista, a se cOllslllta Lo pai:c el 1(/ securile veritable.l, Watcltower Biblc and Tract Society
Pennsylvania 1986, p. 70-76; Comment assurer vo/re survie, Watchower Bible and Tract So(;iely Pennsylvania 19R,I, p. 22
29; La verite qui conduil (I fa vie elernelle, Walchower Bible and Tract Society Pennsylvania p. 1968. p. 10-11. 0 evaluare
a specifieului milenarist la Illartori, J. Penton, Apoca/rpse Delayed: The Slor), olJel1lJvah '.I' lVilnesses, Toronto, 1977 p.7;
Armaghedonul grandios!t/ scJli apogeu esle afJroape Watchower Bible alld Tracl Society Pennsyl van ia N. Y .Brooklin 1998
36 "Arc Jehova un prole!?... Cine este acest profct? Acest profct nu este Ull om ci lill corp de bflrhali fcmei. !\stftzi ei SUflt
cunoscuti ca Martorii lui lehova. Ei proclamrl un deoarcece nici un cuvl1l al lui Jchova nu poate fi
Page 86 of 417
Incepand cu anii 1960, in publicatiile Organizatiei se arata ea eei 6000 de ani de la creatia lumii
se implincsc nu in 1874, ci in 1975
37
semnificatia acestui an ramanea deschisa. Martorii ered
ea "ziua odihnei Domnului" incepe la 6000 de ani dupa ce se termina crea(ia. Asta inseamna nu doar
dupa crearca lui Adam, ci a Evei dupa ce Adam a dat nume la toatc animalele. Ei afirma ea cunosc
data crcarii lui Adam: in 1975 se implinese 6000 de ani de la aceasta. Dar deoarecc nu se cat timp a
mai trecut de la crcarea lui pana la crecrea Evei si l1umirea animalelor, I1U se poate stabili eu certitudine
cand va ineepe regatul l11i lenar al lui J-Iristos. Liderii declarau eu prudcnta ea nu se poate eu
siguranta dad\ regatul milenar se va stabili In 1975, dar afirmau cii aeeasta se putea inttimpfa. Cert este
ea Mm10rii au devenit mai implicati In actiuni1c sectei mai unii chiar au renuntat la activitatile
lor eotidiene pentru a se impliea mai mult In aetivitatea de prozelitisl11. Societatea nu i-a statuit
nimic concret, multi vandut proprietatile, au lichidat investitiile, au renuntatla tratamente dentare
sau mcdieale pe termen Indelungat. Din 1968 la 1975, numarul prcdieatorilor Regatului a crescut eu
aproximativ un mil ion, de la 1,1 milioane la peste 2 milioanc, ceca ec i-a t1iclIt pc unii istorici sa se
intrehc daca nu CUl1lva Frederick W. Franz (1977-1992) pre:;;cdilllclc SOCiClU1ii IlU a provocaL deliberat
milcnarista pentru a revigora zclul adeptilor. Taate acestea demol1streaze'i palla fa ce nivef
speran{a a fast trans'/ormata In credin{a, credinla In convingere, iar convingerea a dus fa
rede:;teptare In cadruf Organizaliei.
Treeerea anului 1975 a adus 0 eonsiderabila clezamagire pentru martori, dar nu exista niei
dovada ea s-a manifestat 0 eriza organizationala serioasa. Nu a fost dedh un declin la nivelul
prozclitisl11ul11i in rata botezului. in oehii grupuiui, dezamagirea din <ll1uI 1975 nL! a fost 0 croare de
credin\u, ci de judccaLa. Ei ered in cOl1tinuare ca este foarte aproape ca va avea loc "in
accasti'i gcncra\ic". Dupa anii 1990, practica iclcnti ficarii $i prociamarii unor dalc precise, incarcate de
semnilica\ic prolctica. a fost lnloeuita cu-practica mai sllbtiHi de a descmna pur simplu perioade
glohale In cursul dirora l1e putem a:;;lcpta Ia indeplinirea proktiilor. De ascmenea. ei se eoncentrcaza pe
"semnc\c vremuri lor din urma" ca sa sprijine afirmatiile lor ea este aproape. Ei se bazcaza aiei
pc semnele de la Evanghelistul Matei cap. XXIV insista pe catastrofele secolului a1 XX-lea (foame,
boli, dczastre naturale, razboic) care Ie fllrnizcaza argumentc ca "ordinea rca a lumii" eslc aproape de

Dadi anuntarca illmii a pierdut din vigoarea sa initiala, docfrina apostaziei care
aceentucaZ3 cxclusivismlll martorilor in raport ell Bisericile denominatiuni continua sa fie
grqil, naliullilc VOl' vedca indcplinirca a ccea cc accstc marturii spun, cohonlte din ecruri. Ik:iigur cste simplu sa se spuna
ca acesl grup aetioneaza ca un "praler' al lui I)umnezcll, all lucru estc sa se demonstrc7.:c. Singura cale ca slI se vada este sa
se revada Scriptllrilc, Jehova estc interesal sa indreptatesca pc "profetul" sau" ("Turllul de Veghere", Watchower Bible and
Tract Socicty Pennsylvania I aprilie, 1972 ,po 197-200, ed.eng!.) "In scurr limp, va fi un rapid al tuturor
la Armaghedon" (l'ou Call Live Forever ill Paradise 011 Earth Watchower 13 ible and Tract Society
Pennsylvania, anul 1982, p.154).
l7 Accstlucru cste afjrmat penIrll prima data In L!/i.; Everlostil1g ill Freedom a/the ,)'O!1S (lGod Watchower Bible
and Tract Society Pennsylvania .,i confirmut apoi in III publieatiile ichovisle ,.In concordanta Cll acest adevllr 1.11 eronologiei
Biblicc, 6000 de ani de 11.1 crcarea omului se vor term ina III 1975 a perioada a cclor I (lOO de ani de istorie lImana va
incepe in toamna lui I 978' .. .'Tat de potrivit va fi pcnlru lehova sa faca din aceasta a pcrioada de 1000 de ani 0
perioad5 a sabatLllu! pcntru a proclama libcrtatea pretutindeni pe pamant ;;i pentrll toti locuilorii lui" .... "Armagedonul este
foarle aproape, intr-adevar. AsIa Inseamna ca Armaghedonlll este pe calc sa se ell Satana legat la 1975? Este
probabil. Tilllpul se seurgc. niei Lin dubiu In privinta asta" ("Tllrnul de Vcgherc", Watchower Bible and Tract Society
Pennsylvania 15 October 1966,p. 628-629, 631. ed.engl.). Toamna lui 1975 .... Va fi timpul in care Dumnezcll va distruge pe
cci va incepe 1000 de ani de domnie Cll Isus? Ar plltea sit fie, dar trcbuie sa sa vedem ... timpul
este scur!" ("Turilul de Vcghcre" Wutchowcr Bihle and Tract Society Pennsylvania. .l Mai 1967, p.262,ed. engl.), In
BIlIetilllli interior al SOciefii(ii (nr. 9, 1968, p. 15-16) er,lU prezentate astfel calculele matematice: "DUp{l cfOnologia Bibliei
In care noi avern absoluta 'incredere, Adam a lost creal in 4026, inantea erei noastre, la celei de a zile a
creatiei ... Eva a fost creata la putin timp dupa Adam, probabil la 0 saptamana sau cel putin la cateva luni mai tarziu,
an 4026 inaintea erei noastre. Ramane deci ca 6000 de ani de la crearea lumii se Implinesc in 1975, deoarece nu exista anlll
0 ... "
10
0
Page 87 of 417
atirmata Cll toaW convingerea. NlI sc observa nici 0 intcnlie de dialog cu Bisericile traditionale, nici de
integrare 'in mi!;lcarca eCLlmenica. Ca mOl111Onii inccputurilc istoriei lor, martorii
construit 0 traditic altcmativa dcspre care ei zic ca vine direct de la apostoli, tradiiie at1aUi III opozitie
cu "marea apostazie" a Nici Reforma nu a adus 0 mare schimbare pentru ei, ci de abia
in secolul al XIX-lea Dumnezeu a inceput sa raspandeasca lumina Lui asupra unui om sincer, C.T
Russell. Putin dile putin el a fost de erorile Bisericii a 'inceput sa invete ca lumea va intra
Intr-o perioada numita tirnpurilor natiunilor,,39. Dificultati insurmontabile se dovedese a fi in
particular rata de Biserica Romano-Catoliea, dcoarcce identifiearca Bisericii Romane eu "Babilonul
blestemat din Biblie" joaca un rol important 'in eronologiile care justifica anlll 1914 ea an al venirii lui
Isus III consecinl5 in doctrina care confera idcntitate organizatiei. La n1ndullor, 13iserica Catolica.
Biserieile Protestante ii exclud din dimpul datorita speeificului lor doctrinar
40
.
oalta doctrina care mentine exclusi vismul lor se refera la cei 144 000 de Pc baza textelor
de la Coloseni I, 19-20; Luca XII, 32; loan X, 16 Apocalipsa VII, 9, ei sustin cil jertfa lui Hristos
face posibile doua speranle, una pe pamant una in eel'. Astfel, pe de 0 parte sunt cei 144 000 de
care vor domni eu Hristos in timpul lmparatiei de 1000 de ani: doar ei conslituie "tmpul lui Hristos",
singurii care sunt copiii lui Dtlml1czeu in care. se "duhul siant", doar pentru ei Hristos este
mijlocitor pe de alta parte sunl "marca turmfl" (martorii care aspira traiasd't etem pc panulnt)
care nll sunt dcclma\i drcp\i dill Vi;1\a. Ei Illl Val' ti indrepti1\ili niei iminte nici dllpfl Armaghcdon nu
vor sureri nici 0 sci1imbarc in natura lor de la lIman la spirituarll. In rea/itate, este imposibjl de gasit
argumentul acestei distinclii in Scriptura si de aecca martorii au de[ormat adcscori tcxtcle scripturistice
pentru a Ie acomoda cu lor
42
.
i '
J8 "Ei au Imns,feral paradisul de pc p[mHlnt In eer; ei nu mai aveau nevoie sa pre;;enla regatului, pentru cil ci
sa se Il1tillncasc[l Cll llrislUs In ceruri dind murcau" (Les temoins de Jehovah. fredicateill's Ill de Dieu,
Watchowcr Bible and Tract Society Pennsylvan ia, 19{)3, i.a r,rande apos/asie, p. 33- 41). Biscrica subs! iluil regatului lui
DUlllllGZClI "CUIll iarb" rca a invadat $i a sufocat grilul, Biserica Romei cu pspa CD a dominat afaccrilc lurnii de-a
lungul sc('olelltF', llildcl/;. p.38.
39 "Astflzi protc'rt a III iSHad cste l1111rt, in ee protestul eato I icislllului i c kru I pl"lltcstanl 1I1'1neaza
organizatia ,:alolico-wIllJllli ilqioneaza In annonie cu aeeastu. J\stazi, clerul rrotcstant $i cel iudaic, coopcreaza eu
ierarhia .. Protcslantislllul pastreaza In cca mai marc parte ideile practicilc rcligioase alc catolicisll1Lllui
pagan" ( . ..'Iwtlke-''' (hc::.i(i-Vr}-') Watehowcr Bible and Tract Society Pcnnsylvania, 8 sept 1989, p. 25). "In zilclc noastre,
oamcni ca Cliarlcs Russell Jospch Ruthcford all jucal un rol de prim plan 1'n aceasta opera mondiala a martorilor lui
lehova, ca altadata ISlIS, Pavcl, Pctru, 10al1 Botezatorul, Moise sau Avraam ... "Que Dieu soil reCOl1l1U pour vrai, .....
Watchower Biblc and Tract Socicty Pennsylvania, 1948, p.228
4() La ntraordinar III canlinalilor care s-a tinut la Vatican in apriik I')t) I pe tema "Vcslca lui lisus II!'istos,
fata In fa(1I ell sfidarc:i sectclor", Marlorii lui lchova au fost individualizati ill l'cpetate randuri ca 0
caractui/at[l prill plOzcl j, i:iIH, m llrgllilizurc corpor<lti vii ;;i fundamcntalism hiblic (.11::111 Vemelle, Lee; sl'cles, Paris,
2002 p. 9S-122J. Est.' \'orha de Ilcgan.:a Trinitalij; starca ollllllui dupa 111lUrtc, t;1ptul CEl cl IlU merge Iliei ill rai nici In
iad; biscricile tradi(lOllalc sunt cOlllpromise cu puterile flolilice; !lristos ciOIHllqlc 'n eel'llri Incq1and ell 191<1; Ilumai 144
000 mii de care au rcnunlal 1:1 !tulle :;;i la ph1cerile ei VOl' primi un nOli corp spiritual vor Ii ridicaii la ccr pcntru a
domn; CII Hristos;' proceslil di,trugerii sistelllului politic, social rdigios a illeeput :;;i el va culmina CLi batalia
Armagilcdonului, etc. .
Guy Baret, I.e deji dL's temoins dL' ,JelIOVUh. Commi!11f les cout/uire a Chrisl, Genevc, 1992 (Les /.1-1 ()()O, Ie clel, I 'enfer,
p. 95-110). EI all'age alcn\ia ca Scriptura este foarte clara in accasUi privinla: "maren mul\ime" se alli1 In ceruri IlU pe
pl:lmiint, in timpul Imparatiei de 1000 de alli (i\poealipsa VII, 915). mai clar reiese acest lucrtl din i\poeal XV. 5, mai
ales daca Sf 111 parakl Cll VII, 9 I\pocalipsa V,9. De altrel, mcditalia la ar:este ICXlC a losl la originea
gravei crize care a SClHural Betelul din 8rooklyn 111 jurul (milo!" 1980. Seandalul a inceput cand traducfltorii Lind noi editH a
Bibliei in limba spaniolii au [(1St li'apati de felul in care crau tradllse pasaielc din greac[L P,i au Incepul sa rc-cxaminc/.e toate
invlltiHurile Ilwrtorilor, in lumina Bibliei. flira sa recurga la illValEltllrile ol1cialc. Exemplul lor a fi:lst contagios un grup din
inleriorul Betelului a Illceput studii biblice indcpendellte. A urlnat un val de excluderi la cel mai Inalt nivel, printre care
Raymond Franz, la Watchtower, l11cmbrtt al Colegiului Director si Hepot al Frederick w.
Franz (1977-1992). A se vedca, R. Franz, Crisis olConsciences, p. 102.
42De exemplu, III Epistola ciUrc Filipeni L 23, SlUlltul Apostol Pavel spline eli sa fie eu Hristos in eer imediat dupa
moarte. Martorii au deformat acest text, tradudlndu-I "Sunt strans dill dOlla parti; ... dar ceca cc dorese eu adevurat estc a
II
Page 88 of 417
Banalizarea harismei conduce la 0 contradictie majora in cadrul gruparilor adventistc. Pc de 0
parte ei proclama venirca iminenta a lui Hristos, pc de alta se lanseaza in construirea unor institutii care
costa miliarde de dolari. Cercctatorii au stabilit ca daca adventul este mai indepartat, este mai mare
ocupa\ia fata de inslitlltia In sine, decat rata de pregatirca pentru venirea Domnlllui. Ideca ca Hristos
trebuic sa sc intoarca in cunlnd pc pamant ca sa aduca mfmtuire cclor judccata celor
conduce la 0 urgentare a aetivitatii misionare la respingerea lumii. Astfel, adeptii sunt
incurajati sa renunte la placeri, scopuri, valori ale lumii accsleia. Doctrina credincioase" pe
de alta parlc, cere ca sa se construiasca in mijlocul lumii aeea comunitate eredincioasa in care sa poata
veni Isus. Marturia aeestui luel'u, a faia de lume cstc erearea unci organizatii mondiale,
acumularca de profit, aparitia a numeroasc institutii etc.'B.
In conclllzie, se poate spune ca prezinta un amestcc anOimal de diferite caracteristici:
este pulernic centralizata In organizarea sa in limp adaptabila ill mod ciudat circumstantelor;
pretindc () aplicare riguroasa a principii lor sale pretins neschimbale, dar in limp are 0 capacitate
uimitoarc dc a J1iec reajuslari pragmaticc in fll\Cl ullor schimbari de sitUHtic. Problema aCluala este in ce
masura marLorii praclicile crcdintcle lor distinctive care i-a in nlndul "sectelor
revolu\ionarc" sau evolueaza spre 0 eontesiune, caci ei prczinta pcntru amandoua
Accentul pus pe exclusivitatea grupului interesul prczentat dc alcgerea llnO!" noi date.
pcntru lumii (1975, 2000) sunt scmne In fa.YQ..area men(inerii caractcrislicilor scctare. Din
contra, lipsa de fcrvoarc Ia a doua a trcia generatic, prcocuparea educarii copiilor mobilitatea
soeiaJu mare a membrilor slInt sCl11l1clc 111 favoarca denol11inationalizarii. Toate acestc eontradictii
explidi In parte succeslll acestei dar se ana la baza unor probleme care amcninta
sa-i zguduie cdificiul.
******
ill Frall{a, Direc(ia cell/rule'i a /nj(mf/a{iilor gellerale (Directioll Centrale des RefisignelllclIls Generau:r)
[l dedica! !'(fllo!'!111 sitll dill illflie 1998 secte/ol' apocaliptice slfh mllitele "lA'S de I 'AI)Ocalypse? ".
Cea wol importo/1tr/ dill/re (fces/co esle cOllsidcl'otc'i "A1artorii lui Iehov(l" care cUlIlillllii sa illlre(illiJ credin{a
fi cul-irislos, !?i asta csle cu mult mai binc". Trudllcerea Ll/mi! Noi Walchower Bible and Tract Society Pennsylvania 2000.
Aceasta modificarc;\ rosl llccesarfl deoareee, conform doclrinei lor, cliberarea sa din ::;Ollllllli nillr(ii flU a fost posibila inainte
de 191 S, dala fix ala de ei pcnlru invierca celor 1'1'1 000 de ori Snintlll Apostol Pilvd cra unlll din eei ! 44 000 de
EI nu a pUlut insa eerul imedial dupa mearlc, ci cI a "timmiC' in 1110n11<lnl pilna In prima inviere care a avut loc
la venirea lui IIrislos 111 tcmplul lui Jchova in 1918. C:1I alte clivink, !lItre "a sc Jcsparti de trup" .,:1 fi itnpreuna cu
Hristos", trebuie sa lreHea XIX secole!t! (Ken Guindon, Les lemoins de Jehovah. L 'enl'ers du decor, Paris 1990, p.58
59).
43 III rranta Raportul parlalllelltill' de ancileta din 19C)9 (Assemhlee nationaJe. COl11iss;o/1 d'enqUefe sur fa situation
jlnanciere, p(l{rilllOl1iale et /iscale des sec!es, Les sectes ef ('argent, Assemble Nationalc, 1999) a inventariat puterea
finaneiara a martorilor, prin aceasta inlclegand bunurile inrcgislrate de seeHi, Slima totala a aetivelor ea estimarea valorii
bUllurilor imobiliare. Rezultatele au fost surpinzatoare: Organizalia deline bun uri imobiliare active estimate la 2100
milioane de franci francezi (Ia aeea vreme), eeea ee 0 situa pe primul loe in topul seclclor in Franta, in eomparatie eu
Biserica Scientologid\ (total 60 rnilioanc), raliana (38 milioane), Moon (40,2 milioane), (35 milioane). eu
ace! prilej, s-a constat ca din contrli re\eaua sa ecullolllica (filiale slrueturi) ('stc foarte redusa (doar 5). A se compara eu
Seientologia (114 liliale) care oCI11onstreaZ3 nivellil SaL! de implieare in viata soeiala franceza ca 0 cOllsecinla dificultatea
unei aqiuni judieiarc contra lor. Puterca financiara a Martorilur lui lehova preocllpa astazi ill eel rnai inalt grad autoritatile
publiee rrancezc, intrigatc alat in Jcgalura ell originea banilor. cat ell destina\ia lor. Fiselll din Hauts-de- Seine reclama
aSlazi de la Marlori 303 milioane de Ii'anci eu litlll de taxarc pc donatiile manuale, reprczentilnd 150 milioane de frand taxe
propriu-zise la eare se adaugfl pcnalita\ile Aceasta suma rcprezinta 60 de milioane franci pe an varsati pe timp de 5 ani de
aproximativ 200000 de adePti. Martorii se gaseau acestei taxari asupra manuale deoarece nu aveau obtinut
statutul de eultuaUi (Iegea din 23 martie [(92). Martorii au protestal spunand ca este prima data cand aceasta lege
se apliea unei religioase au aeuzat statui de discriminare In materie de libertate religioasa (G. Fenech, Face aux
Sectes, p. 120-125).
12
Page 89 of 417
sJar$il allumii apropiat fa care nwnai ei vor supravielUl-l-l, Texlul oficial stipuleaza ca "periculozitatea
- grupurilor adve...ntist-milenariste poate fi extrema, lUI numai din cauza ri:lcului de sinucideri co/eclive, pe care
aces!e mi$cari Ie poarta in Kerlnen, ci \'Ii din cauza comporlamenfelor pe care Ie pot adopta anumi/i adepli,
convill'i de iminenla lumii P,
intr-adevar, referitor la martori exista ingrijorarea ca ei pol deveni subiectu/ lInei derive sectare
datorita excluslvismului for: sunt deja 6 milioane in intreaga fume, sun! gala la orlee suJerinle pentru a-$i apara
ideile, au 0 mare putere financiara, $[ cred ca nu sunt supu\'I1 nllmai lui Jehova, Plecdnd de fa principiul ca
Dumnezeu va distruge hl1nea prin mijloace violente, violenla poate avea fa un momenl dat # consecinle
concrete, Mai muff, se poate adauga ideea ca aceasta violen/a poate fi exprimata de catre credincio$ii fn$i$i, ca
ace$tia trebuie safaca riizboi neamurilor $i naliunilor, istoric, sunt dovezi ca martorii au fncercat $i incearca sa
preseze fucrurile, sa participe fa realizarea planurilor lui Jehova, ariitdndu-se martirii care preced marea
perioadii de chinuri . Mai mult, ei $i-au fixat $i adversarii, manifestarile concrete ale salanei, adica religiile $i
puterile proJane. Singurullucru care la ora aClualaJace ca organiza{ia safie inoJensivii esteJaptul ca fa biitiilia
Armaghedonului va fi dusa de lsus $i ingerii lui. insii, a$a cum s-a vazut martorii pot sa schimbe Joarte U.}or
fnvatoturile /01' .. ,45,
44 Categorie 'in care se atM. Inca patm de origine proleslanta: Biserica Universaia a lui Dumnezeu, Biserica lui
Hristo$ din Paris: Tabitha; Revelatia celei de a ore. Sub aceasta clenumire se in Renseigments generau;r:,
1995 (Georges f"enech, Face aux sectes : politique, justice Eta!. Paris 1999 anexa 3, p. 162)
45 Milenurisrnul, cum se $tie este unei transformllri raclicale, dupa mari bulversari. Daca U.1l grup
imagineaza ca noi suntcm deja intrati In timpurile apocaliptice care premerg regatullui Dumnezell, sentimentul care se
este cll noi ne gasim intr-o pcrioadrt intcrmcdiara unde legile timpului care-'1U trecut nu mai au valoare, iar ordinea care
urmeaza sa vin[l IlU este lllCa stabilita. Si acest climat spiritual este favorabil dczvoltarii comportamentelor contradictorii.
Pericolul de deriva devine mai cresellt cand grupul estimeaza el ca are un ral activ 'in instaurarea Regatului lui
Dumnczeu. A se vedea J. F. Maycr, Des idees fui lue.'1t? La quesTion des doctrines crimil7ogent!s, "Sectes el ocultismc" ed.
St. Bauhofer, Pierre Bolle, Zurkh, 1996, p. 141-159.
13
Page 90 of 417
Page 91 of 417

A. __-
"MARTORII LUI IEHOVA"
ACESTUI SIS1'EM RAU DE LUCRURr'
Pentru grupuri/e, religioase careaccentueaza in pre.dica lor iminenla sfaritului lumii (numite, cu un termen
generic, ,,,advrintist-milenariste ),), scenariul evenimentelot care fnso/esc a doua venire a Domnului pare sii fie marcatde
. . .
dezamagiri # e-recuri. In 'ce mod ele se impacii (;u aceste e.recuri # in ce masura gasescargumentepentru amerge
constitule intreMrl la' care incearcii sa'raspundii deopotriYateiJ/ogii, sociotogii religiilor, antropologii sau
I.
psihologii. :1
I.
!ntr-un clasic despre" Martorii lui lehova" searata ci'i Entre mi-rei'irile sectare majore care au predicat
despre sfdr-ritui lumii, nu existii 0 aiNi mi-rcare la care profeliile sa se fi infirmat de 0 maniera litat de categorica ea la
I.
Martorii lui eel pu{in d'/!.pa milerili adventi-rtii deziua a -raptea care sunt lor, in primii an/ai istoriei
lor, id nu au incetdt sa atraga aten{ia asupra unor datespeeijice, 1874,1878,1881,1910,1914,1918, 1920, i925, .... 1975,
i . .
ca avdnd 0 semnijiealie eshatologiea (.. .) Cdnd aeeste profetti au e-ruat, ele aulost reinterpretate, spiritualizate -ri in
,
anumite cazuri abandonate. Aceasta nu descurajat pe martori sa fLXeze alte date, sau Sa proclame ca sfdr-ritul acestei
lumi este 0 problelna de cel mult cdliva ani, sau numai de cdteva luni"I,
"Martorii Ilfi Iehova
H
nu fnceteaza sa proclame ca sfar-ritul acesiui "sistem rau de lucruri" esteaproapi. In
publica/iile iehoviste recente se poate observa insa 0 tendinla de indepi'irtare de tradilia ...calculelor" i un accent pe
interpretarea "semnelor vrem/i: "Convingerea noastra cihri'iim in timpurUe sfar-ritului i ci'ieliberarea nostra se apropie,
nu doar de un ca/cul cronologlc, ci de evenlmentele vie/if de zi eu zi care se in profeliile .bibliee ...I.
Aceasti'i noua direc/ie este strans legata de procesul de denomina{ionalizare, adici'i de adaptare -ri acomodare eu societatea,
pe care il traverseaza in momentul de falcr. Scopul studiului de fala este de a arata ca iehovismul a fost
preoeupal intotdeauna de inceputu/ "timpului ", de momentul Parusiei sau al primei invieri,incadrdndu-se astfel
in traditia specula(iilor numerologice bazate pe Carte a lui Daniel-ri pe Cartea Apocalipse/
Charles Taze Russell (1852-1916), fondatorul gruparii "Studentii in Biblie", eunoseutll din 1930 ea
"Martorii lui leh6va", sustinea ca Hristos este prezent intre oarneni in mod invizibil'inca din 1874, ell In 1878 a
avut loe 0 inviere spiritual a a eelor drepti ea in 1914 este timpurilor pagane". In The time is at hand
t James Penton, Delayed, 'Toronto, University of Toronto Press, 1985, p. 18. A se vedea de asemenea Robert Crompton, r
Counting the Days to Armaghedon. The Jehovah's Witnesses and the Second Presence ofthe Christ, Cambridge 1995. :
2 . I
"Este aproape In Cum poli gasi fericirea, Watch Tower Bible and Tract Society, 1986, p. 140-1S0
J Time and Seasons :in Jehovah's Hands (TimpurUe i In mainile lui lel!ova), "Watchtower" IS septembrie 1998, p.IO-IS
4 A se vedea articolul nostru, Martorii lui lehova pe ca/ea institulionalizarii. Problema adaptarii unui discurs sectar, Anuarul Facultli\ii
, .
Teologie Ortodoxa. Universitatea ,2004, p. 55S- 576
S Pentru cronologia biblicli la martori, a se consulta La paixet /a securile Vlirilables, Watchtower Bible and Tract Society of Pennsylvania
1986, p. 70- 76; Comment assurer votre survie, Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1984, p. 22-29; La veritd qui
conduit a la vie Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1968, P: 10-11.
Page 92 of 417
Page 93 of 417
rFimpul este Jproape/, Chat:les Taze Russellsustinea eli anul 1914 insemna eomplet al "timpului .
neaml,rrilbr" instaurarea Regatului lui Dumnezeu pe p!inuint (.p. 73), ea Hristos va fi prezent ca nou
I .
eonducatoralpamantului (p. 73), iar eu putin inainte de aeeastadata membrii Organizatiei vor fi glorifieati; ea
Ierusalimul va'firestabilit ea orbirea iudeilor va fi tamliduita (p. 74l Laineeputul secolului al XX-lea,
:1 .. "
"Stude.ntii in Biblie" eonsiderau eli mileniul eli "vestea eea buna;' trebuia raspandita in
. .. . Ii . . . .. . ... . . . .
intreaga lume.'Gruparea a initiat un prozelitismagresiv. Nu era vorba doar de strlidania adePiilor de a distribui
tractate la terminarea slujbelor din bisericile protestante, sau de a bate din in ci Charles Taze Russell
a jucat un rol important 'in aceastji publieitate. Serviciul depl'esa de Ia Brooklyntrimetea in fie care
. '!: . .'
sapta)nanli prediei la sute de ziare reviste amerieane sau europene. Au fost organizate lungi calatorii eu un tren
I: . i
i
. . .
6 Yom cita editia francez1l Le temps est proche, publieat! in 1903 care este volumul 2 din seria ,;Le Divin Plan Des Ages" (6 volume
. scrise intre 1886-f904).
I, .
7Charles Taze Russell a ajuns la aeeast1l eoncluzie, folosind metoda "un an calendaristic pentru 0 zi profeticA", metQd!\. preluatli de la
!,
de ziua a precum numeroase parale[e profetiee.Toate ideile sale au fost expusetn Time is ilt Hand (1889) al doilea
volum din seria Studies in the Scripture. Pentl'l! Charles Taze Russell tennenul .,parusia" nu insemna "venire", "intoarcere", ci avea doar
sensu1 de "prezenta D6mnului". Ceea ce de ealculat prin urmare era momentulln care se cele 70 de siiptiiiniini, "timpul
. I' . ." ...
heanmrilor" in profetia lui Danie.l (Xl, 24-27), perioada pedepsirii lui Israel. In acel moment, evreii se Intorceau in Palestina guvemarea
pecare ei 0 intemeiau urma sa reprezinte tnceputu! Regatului lui Dumnezeu pe p1\mant. Russ.ell a stabilit ca "prezenta" lui Hristos incepea
in 1874 se term!!:e in 1914. In calcularea acestei date, Charles Taze Russell indica anul4S4 l.d.Hr. (decretulde 'reconstruire a
lerusalimului) ca punct de plecare ,al acelor 69 de s!l.ptamiini din profetie. Perioada aceaSta Ineepe, conform caLculelor lui Charles Taze
Russell; nu in 536 t.d.Hr., data conscrat!\. a restaur!\.rii lerusalimului sub Cirus, ci In 606 i.d.Hr. pe baza presupunerii c1l lerusalitnul a
r!\.mas pustiu timpde 70 ani (If Paral ipomena, XXXV I, 21).
In The Time is at Hand, el spunea: "Consideram ca un adev!\.r stabilit faptui ea final al imp!\.r!\.tiilor acestei tumi
depUnastabilire dRegatului lui Dumnezeu se implini .in 1914". In publicatie, el arata c!\. stabiii rea lmpiira.tiel lui Dumnezeu a
inceput deja ca marea b!\.talie a CeluiPreainalt se va in 1914 cu completa distrugere a guvemelor (editia citata. inlimba
franceza, Le temps est proche, t 903, p. 73). in 1891 a fost publicata cartea lui Charles Taze Russell, The Kingdom Come, unde scrie
. !. -. ,
. ciaI' cll.: " ... la 1914, ceea ce Dumnezeu Babilon ceea ce oamenii numesc va fi distrus, cum searata 1n
I '.' .. .
profetii "
in "Watchtower" din 15 ianuarie 1892 se spunea, putem cHi: .,Scripturile dau marturie. ... ca va veni uri timp de mate tulburare
care vaimplica toate natiunile, va r!\.sturna toat!\' ordinea existent!\. in plan civil, religios, va provoca 0 stare universal!\. de anarhie
... se va petrece, cum spune Scriptura. inainte de anul 1914, adic1i in 23 de ani" (p. \9). Alte
referinte in vechi ale "Turnul de Veghere": "Nu vedem nici un motiv s!\. schimblim cifrek, nici nuam putea s!\. Ie schimblim, dac1l
am vrea. Ele credem, ale lui DU1:rmezeu, nu ale noastre. Dar retineti c!i sfaritullui 1914 flU este data pentru inceput, ci pentru
perioadei de tulburltri" (<< Watchtower , 15 iulie 1894, p. 1677) .... a Inceput in 1874 se va in 1914 intr-o
i . ,
tulburare la scarliinondiaI1l, care va r!l.stuma toate prezente va fi unnat!\.de dornnia dreaptli a Regelui slavei a miresei sale,
Biserica. ca anul 1915 va trece va fi clar c!\. "eei nu vor fi 1M!\. restaurarea lui Israel ... Ce va fi dupa
!
aceea? Nu va dovedi asta ca. crono[ogia este Ba, da. N-ar fi asta 0 mare dezamligire? Cu sigurantll. c!\. dan ("Watchtower", I
I, .
octomb!ie, 1907); "Octombrie 1914 va fi martorul Babilonului" ("Watchtower", 15 iunie 1911, .p. 370). Trebuie sa mention!\.m
c!\..lucrArile lui Russell nu mai sunt difuzate de "Martorii lui Jehova", dar sunt ast!\.zi re-editate de grupurile schismatice. De exemplu
colectia Watchtower (anii 1879-1916), din care tocmai am eitat, a fost retip1lrit!\. de 0 dizident!\. a marlorilor lui lehova, Reprints ofthe
Watchtoiver and Herald of Christ's presence, Pittsburgh, Pennsyilvania, facsimile ed. distributed by Chicago Bible Students,
(1981),6024 p.
2
Page 94 of 417
Page 95 of 417
I
+
special care.putea transporta pana la 240 de persoane, iar: Intre 1911-1912 a organizat cniar un tur a1 lumii. Mai
mult, el a creat productie Fotodrama crea{iei (1912-1914), adica un film in patru parti care
exptinea pianul divin de 1a creatie pana la instaurarea mi leniului. Pelicula, care se situa 'intre prima reprezentare
. . I . ,
einematogtafica (\895) primul film sonar (1926). era un montaJ de proiectii animate sinctonizate eu
'. ; .
sunet, care a facut inconjurul Europei a ajuns pana in Australia Noua Zeelanda
8
I' '.
In eiuda profetiilor lui Charles Taze Russell faptului ca acesta a fost implicat in ca:teva
I'
'scapdaluri care au ajuns pana la numeric al gruparii -?i zelul predicatorilor Regatului a fost
I
uimitor. Profetiile lui Russell pentru anii 1881 1914 au servit, eum arata James Beckford, "sa mentina atat
i
russeliti care au fost dezamagiti de ne-materializarea profetiilor din 1881, cat !?i sa pastreze un
I1lv'el tidicat de entuziasm evanghelic,,9. Conformstatisticilor .prezentate de acela-?i sociolog englez, intre 1910
I .
1914 difuzarea ttactatelor a crescut de-la 22 la 71 de milioane, abonamentele la revista "Watch
Tower" aU,crescut de la 10.000 la45.000; viinzarile la Studies in the Scriptures au ajuns, in perioada, de
fa 85,900 la 728. 474, iar numarul celor asistau la "Memorial" s-a ridicat de la 6.267 la 10.710.
Cronologia lui Charles Taze Russell a fost discreditata la primului riizboiului mondial, cand .
imparatia lumii IlU a fost distrusa, "mica turma" nu a fost glorificata, lsrael nu a fost restaurat, nici macar
1
Annaghedonul nu s-a abatut asupra Charles Taze Russell s-a prevalat de faptul ca el a profetit
primul razboi d. toate celelalte evenimente urmau sa fie rezultatu/ Marelui Razboi
10
In realitate,
eum s-a aratat, e\ predicase clar ca "timpul chinurilor" se va in oetombrie t 914. Charles Taze Russell
;
spunea in 1907 ea profetia lui avea sa fie un adevarat daca 1915 treeea fara sa se vada "Noul Veae". [nsa
Razboiul, care se terminase princaderea eel or trei mad imperii, Tarist, Austro-Ungar German, la care se
adauga caderea Imperiului Otoman (Ture), a eonvins 0 parte din ruseliti eli data de 1914 aiost bine ealculata,
dar di detaliile ,despre ee avea sa seintample nu. au fost c1ar percepute. Se va lneepe deci recaleularea
datelor...... 11
8Articolul lui Richard Alan Nelson. "Propaganda for God. Pastor Charles Taze Russell and the Multi-Media Photo-Drama of Creation
I .
(1914)", in lucrarea Un invention du diable? Cinema des premiers temps et religions, ed, Roland Cosandey, Andre Gaudreault, Tom
Gunning, Les Presses de l'Universite Laval, Lausanne, Payot, 1992
9 James Beckford, The Trumpet ofProphecy. A Sociological Study ofJehovah's Witnesses, Oxford, 1975 p. 19
10 "Prezentul permis pentru sH\birea natiunilor, pregiititoare pentru colapsul actualei stiri de lucruri intrarea intr-o noull.
ordine, Regatul Drep\ilor sub domnia lui Mesia" ("Watchtower", 14 decembrie, 1914) ...."Bi'!tiilia de la Armaghedon, cu care acellt rilzboi
I..
se ... va se'mnilica distrugerea completii pe vecie a raului stabilirea permanent1i a Imparatiei drepte a lui Mesia
n
j:
(" Watchtower", I Aprilie 1915, in Reprints of the original Watchtower, p.5659 ) .... "Timpul neamurilor se in octombrie 1914
in cativa ani yom fiilmartorii colapsului lor a deplinei stabiliri a Regatului lui Dumnezeu 'in mainile lui Mesia" ("Watchtower" I
I'
Septembrie, 1916, iff Reprints ofthe Original Watchtower, p.5950).
11 Daci'! qecul profe\iei l'eferitoare la anul 1914 nu a avut efect distrugator pentru acest lucru se daloreaza in parte abilitA\ii cu
care Charles Taze Russell a actionat in anii premergatori lui 1914. EI avertiza In discursuri sau in publicatii despre pericolul de a avea 0
Incredere excesiva ln, propriile lui interpretiiri la profetii Ie biblice. De asemenea pani'! la moartea lui (1916), Charles Taze Russell a fost I
capabil sa rein vie treptat interesul ruselitilor, astfel incat sa se dezamiigirea din 1914 sa se reia In forti'! prozelitismul. Pozitia
oficialA astAzi este ca: "Studentii in Biblie au traversat 0 incercare dificiiA. Dar cu ajutorul "Tumului de Veghere" ei s-au intarit
3
Page 96 of 417
. "
""
Succeso(ul sau, Joseph Franklin Rutherford (1869-1942) a fost pus In fata a alternative: fie Sa
admit! sincer eroarea lui Taze Russell, fie sa justifice de ce nu s-a implinit. EI a preferat a doua variata,
modificand continutul cartilor' iehoviste distorsionand predicile lui Charles Taze Russell. Noile calcule
iehoviste au fost puse in evidepta inlucrarea Finished Mistery (1917), publicata de Joseph Rutherford
sub forma unei lucrari pos'tume a lui Charles-Taze Russell. Acolo se afirma clar ca anul 1918 fvea sa fie teribil
ca "sfintii" urmau sa fie ridicati la cer. In 1920 vor dispare statele nationale, iar'i:n 1925 RegatuJ lui Dumnezeu
va fi stabiJit de 0 maniera in Palestina, iar A vraam, Isaac Jacob vor incepe sa domneasca pe pamant.
Cartea Finished Ministery a fost 0 adevarata dec1aratie de razboi tacuta bisericilor state lor, in care erau
condamnate catolicismul, protestantismul, patriotismul sau militarismul.
. profetiei referitoare la anul 1914, precum eziHirile doctrinare au tacut ca "Organizatia" sa
trave.rseze 0 criza grava in anuJui 1920, care a condus la formarea dhorva dezidente. S-a estimat "a
aproximativ jum1itate din "St!lQt:mtii In Biblie" I-au parasit pe Joseph Franklin Rutherford
'2
. J\cesta nu a avut alta
optiune dedit sa nuanteze viziunea apocaliptica aOrganizatiei: anu! 1914 nu marcheaza sfdr$itul, ci fnceputul
sfdr,yitului- idee pe care o.1ntalnim pana asUizi la "Martorii lui Iehova". In acel an.,-sustinea Joseph Franklin
Rutherford, a avut loc 0 in ber satana a fost aruncat pe pamant ; de aici toate relele cu care se
confrunt! omenirea, EI a acce.ntuat ca "Organizatia" trebuia mai !ntai sa distruga "Babilonul't, dupa care va veni
J

Joseph Franklin Rutherford a precizat aceasta noua teorie intr-o mica Millions Now Living Will
Never Die (Milioane care triiiesc astiizi nu vor muri niciodata), scrisa in 1920, in care el Invierea
dreptilor inceputuJ mileniului pentm anuI1925: "Va fi 0 inviere a lui Avraam, Isaac lawb a altor drepli.
. '. ca anul 1925 sa fie-l.11artorul intoarcerii acestor oameni drepti ai lui Israel, care sa restaureze deplin
umanitatea sa se faca reprezentantiinoii ordini pe pamanC,13.
Calculul acestei date pornea de la profetia lui leremia (XXV, II), referitoare la captivitatea de 70_de ani
in Babilon a iudeilor. Joseph Franklin Rutherford nu considera ca era yorba de ani civili ci ca trebuie
ca 70 de jubilee de cate cincizeci de ani, adica 3500 de ani. incepeau in 1575 td.Hr, data arbitrar
aleasa pentru intrarea lui Israel in Cannan. Se ajungea astfel la anul 1925. Ca ungest de incredintare, el a
pentru a triumfa asupra decepliei. timpul incercarilor era departe de a se fi telminat" (Les temoins de Jehovah. Predicateurs du
Royaume de Dleu. Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p, 63 (capitolul"Un temps d' epreuve. 1914-1918").
12 Printre grupari se numara Fra/Ii fiberi germanici $1 e/ve/ienl; Studen{i libed In Bib/ie (1919); Studenti af Bibliei auroriste (1921);
Studenti ai Bibliel asocia{i (1925), Copii Domnu/ui(Elvelia) etc, A se vedea The Encyclopedia of American Religions. ed. by Gordon
Melton, 1999,
Il Jo'seph Franklin Rutherford, Millions Now lAVing Will Never Die, p. 88-90. Anul 1925 a fost popularizat intens in publicatii1e
Societ!tii: ,;Scripturistic, istoric. cronologia preZerita este mai presus deorice fndoiala. Aceasta a fost confirmata de
ev"'enimentele din 1&74, 1914 1918" ("Watchtower", 15,iunie 1922, tn Reprints ofthe original Watchtower, p.187).
4
Page 97 of 417
construit 0 casa in San Diego, numita "Beth-Sarim" (Casa Printilor), pentru a Ie putea oferi cazare dreptilor
Vechiului Testament. Casa, care eraproprietatea lui Joseph Franklin Rutherford, a fost transferata printr-un act
fibti:lt'ial, pe rrumele Societalii "Turnul de Veghere", La capva ani dupa moartea lui Joseph Franklin Rutherford,
i
Socieiatea Turnul de Veghere a vandut-o deoarece "ea lmplinise rolut nu mai era decat 0 marturie a carei
lntretinere costa foarte scump, Credinta noastra in intoarecerea oamenilor din trecut pe care Regele Isus ii va
face printi peste tot pamantul consUi nu In aceasUi casa, ci in cuvantul divin al tagaduintei14,
Prin unnare, profelia anului 1925 se referea la trei lucruri. Primul era legat de invierea dreplilor
Vechiului Testament. In al doilea rand, se ca Iersusalimul sa fie restabilit ca sediu al Regatului lui
Dumnezeu, Altreilea lucru era glorificarea celor care ramasesera din "mica turma" tara sa se indice timpul cand
,
acest lucru se vapetrece, Spre deosebire de anul 1914, care fusese "confinnat" de izbucnirea riizboiului, anul
" I "
1925 nu a putut sa se sprijine pe nici un argument extern, Joseph Franklin Rutherford nu a fost capabil sa dea 0
explicalie adecvata profetiei.
o alta evidenlii istorica demonstreazii inconsistenla sistemului cronologic creat de Joseph Franklin
Rutherford, De la ani lor 30 pana la moartea sa, Joseph Franklin Rutherford a crezut ca al doilea
i
razboi mondial va duce direct la Armaghedon, recomandand adeptilor sa nu se mai easatoreasdi, iar eelor
caslUoriti sa ntl mai aiba re1alii sexuale, ciici Armaghedonul va avea loc in,caliva ani. Aceste indemnuri au
I - "
inceput sa frecvente in "Turnul de Veghere", mai ales dupa 1938
15
,
Chiar dupa lTloartea lui Joseph Franklin Ruthetford (1242), Soeietatea "Turnu! de Veghere" a
;. continuat sa afir;e di membrii ei trebuiau sa nu se easatoreasca pfna dupa Annaghedon: "Casatoria nu faee
parte din decretului divin eaeste ne-recomandata In Seripturi. "Mica turma" care va forma o...mare
'I
multime dupa trebuia sa ramfma un grup de indivizi "feciorelnici" (<< Watch Tower, 15 decembrie
14, Les lemoins de Predicateurs du Royaume de Dieu, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p. 76. Despre
casa printilor, vezi intrcaga editie "Watchtower" din 15 decembrie 1947.
15 Luati aminte la cuvintele lui lsus care descurajeazrt faptuJ de a avea eopii imediat sau lnainte de Armaghedon" (Matei XXIV, 19). I
Este evident eli nu sunt reeomandllri rezonabile sau seripturistiee de a avea eopii imediat sau inainte de Armaghedon, unde de fapt ne i
situAm aeum." (<<Watchtower, 1 noiembrie 1938, in Reprints of the original Watchtower, p. 324). in eartea sa "Mantuirea", Joseph
Franklin Rutherford spunea crt aceasU\ interdictie dureaza pana dupli Armaghedon, eand deeretul divin de a umple pamantul va incepe sa"
fie ap Iieat din nou" (Joseph Franklin Rutherford, Salvarion, Watch ower Bible and Tract Society Pennsylvan ia, 1939, p. 325).
In 1942. Sbcietatca proclama: .. Pentru cei care fae parte din "oile" care se ca vor supruvie\ui Armaghedonului vor
primi apoi 811torizalia de a umple pl'imantul este mai bine. este mai intelept, sa raporteze proieetele lor in aceastA privin\li, panA ce
, distrugerea Armaghedonului trece" (1943 Yearbook of Jehovah's Witnesses, Daily Texts and C.!!mments, November 1943. p. 7). in altA
lucrare a lui Joseph franklin Rutherford intalnim alte comentarii in legl'itura cu problema casatpriei: "Armaghedonul este aproape. Ar
trebuie sa amanam sa ne ca..<;atorim pam'i cand pacea nu va ven! pe pamant"( Joseph Franklin Rutherford, Children their training and their
"hope, Brooklyn, N.Y.:Watchtower Bible and Tract Society, fnc., 1941). In aeeastA carte. se despre un cuplu tanar, care a decis sA
nu se casatorea<;ca pana dup/\ Armaghedon. Joseph Franklin Rutherford pune in gura tanl'iruli.ti cuvintele: "Armaghedonul este foarte
aproape ... Spcranta noastra este cl'l, in cativa ani, eilsiUoria noastnl va avea loe alunci prin harullui Dumnezeu yom avea copii care sunt
o cinste la Dumnezeu. Putem sA amanAm pana eand va veni pacea pe piimant" (p. 366 ). 0 mare parte din tractatele iehoviste
dinainte de al doilea ri\zboi mondial, inclusiv in limba romana, se gasesc la Biblioteea Aeademiei Romane.
5
Page 98 of 417
1942, in Reprints o/the original Watchtower, p. 374-375). Dupa nici zece ani, il1sa, 111 publicatie oficiala .
. r
a martodlor lui Iehova, Se spunea ca "Aceia care s-au l11departat de la credinta care au interzis
oamenilor femeilorsa se eiisatoreasdi, au dec\arat asta in interesul Dar s-au
pentru ca este contrar vointei lui Dumnezeu" (<<Watch Tower, 15 aprilie 1951, p. 227). In publicatiile recente,
. martorii invodi adesea textul de la I Timotei, IV, 3 opresc de la casiitorie de la unele bucate, pe care
. .
Dumezeu le-a racut, spre gllstare eu multumire.. ), text pe care i1 apJica insa Bisericii Romano-Catolice in
problema celibatului preotilor
l6
"Judecatorul" Ruthelford a racut nul11.eroase declaratii privitoare la iminenta Atmaghedonului
I
I
implicatiile profetice ale celui de al doilea razboi mOlldial, mai ales In discursurile " Fill t}le Earth (Umpleti
Pamiintul) Face the Facts, din 1938". Dumnezeu i-ar fi descoperit prin 'ingeri ca ierarhia romano-catoljeli lji
urmareau sa controleze lumea (alianta numita "cartel totalitar"). Totul se va termina Cll marea
finala care va urma razboiului tntre "regele din Nord" lji "regele din Sud": "Biitalia final a este
batalia Armaghedonului. Astfel se va pune capat pentru totdeauna guvernului "Fascism-Ierarhie" aceasta va
marca puterii demonilor pentru totdeauna. In acele zile, Dumnezeu va instaura regatul sall, Teocratial8.
16 "Din cauza desfranlirii, afirma Biblia, este "mai bine s11 se c11sAtoreasca decat sA ard11" (I Cor. 7, 29). in potida acestui sfat intelept,
multor clerid Ii sa ramanA celibatari, adicA nec11slHoriti" ("Cum considerA DumnCZCll lnchinarea in "Turnul de
Veghere" I lulie 1996, p. 6). !
17 "Face the facts". 0 cuvfintare pc care rostit-o Rutheford la 0 confcrinta in Londra (1938), a fost tiparita distribuitA in 10 milioanede
exemplare. Rutheford avertiza despre apropierea Armaghedonului despre evenimentele care vor preceda aed moment. Dumnezeu va
distruge pe,oricine se opune Regatului !?i ,.marea multime" va supravietui perioadci de chinurL in aceasta a fost publicat un alt
discurs, "Pill the Earth", care se adresa "madi multimi" ce va supravietui ArmaghedonuluL Rutheford ii lndemna pc martori sa amane
casatQria de eopii panA dupa Armaghedon. "Sunt aculll pe pamant ionadabi devotati Domnului care se VOl' arAta
Este potrivit pentru ei acum sA se casatoreascA sa alba copii? Nu acesta este raspunsul care este sustinut de Sripturi" (p. 16). Acest
lndemn se pare ell. a avut un mare ecou in randul martorilor eel care indrAznea sA proeedeze altfe! craconsiderat ,.stab in eredintA".
AceasHI' pozitie, care a deterlllinat multe cup!uri tin ere sA pArAseaseA "Organizatia", nu a fost sehilllbatA dedi.t dupA anii 1950 cand liderii
. au realizat.ca exodul capAta proportii alarmante. A se vedea Timothy White, A People for His Name, New York:Vantage Press 1967, p.
280.
18 Watch Tower, 15 decembrie 1941, In Reprints of the original Watchtower, p. 376-377. incA din 1941 Franklin Rutherford
pretindea ea a primit 0 revelatle de la Durpnezeu, referitoare la capitolul XI din Daniel despre "regii din Nord din Sud: "AceastA
profetie a lui Daniel ne aratA doua puteri conducAtoare puterniee: una care este desemnalA ca "statui din Nord", alta ca "statuI din Sud".
Identificarea acestor doi regi este eselitlala pentru a intelege profetia". EI identifica regele din Nord cu puterile totalitare dictatoriale
regele din Sud eu pllterile democratice: Astazi (1941 n.a), regcle din Nord este ciaI' idcntificat ca Jiind reprezentantlll {( puterilor
axei, compuse din Germania, ltalia icrarhia catolica-romana, 'lvfmd biroul de actiune in ora!?ul Vatican ... Biblia faptcle istorice
identifica clar "regele din Sud ca fiind puterea guvernanUI a lumii care reclama dreptul de a a guvema in numele democratiei".Watch
Towem, 15 septembre, 1 94 I, p. 278. Nici una din tabere nu va ie!?i victorioasa, dar razboiul va conduce la Armaghedonului:
"regele din Nord" "regele din Sud" s-au angajat in razboiul cel mal distrugator mortal din toate timpurile. Dumnezeu din ceruri
va pune tn loc Regatul Sau ( ... ) aceste evenimentc actuale vor fi pe rand urmate de distrugerea guvernului lui Satan. apoi de "bli,til.lia Morii
ziJe a lui Dumnezeu Atotputernic'\ (Joseph Franklin Rutherford,. Face the FactS)I, 1938. p. 16-24); Joseph Franklin Rutherford, Comfort
"\
a!1 that Mourn (C;Qnsola{i togtCiacea triste{e). 1941, p. II; La fel" Profetia nu ne dezvAluie care dir regi va deven! victorios In
acest razboi, dar noi exprimam aid opinla cit victoria completA nu va fi a nici unuia {Wa:tchtowem, 15 decembrie, 1941, in Reprints of
6
Page 99 of 417
Periodicul "Watchtower" a publicat detaliile, gi semnificatia acestei profetii in nurnerele sale din septembrie
decembrie 1941 sub titlll Demon Rule Ending ("Sfiirgitu\ domniei demonilor"), "nutnai Martorilor
lui Iehova Ii s-a datprivilegiulintetegerii acestei profetii" ("Watch Tower" 15 septembre 1941, in Reprints o/the
original Watchtower, p.276).
I
Martorii lui fehova au continut sa afinne eli Regatullui Durtmezeu este aproape, ca generatia de la 1914
nu avea sa treaca Tara sa vada instalarea Regatului. cum anul 1925 trecusede mult rara sa se intample
nimic important, era important sa se rezolve cumva aceasta problema. La lntemationala de la New York, 1950,
Frederik W. Franz a intrebat auditoriul: "Prezenta adunare ar fi bucuroasa sa afle ca in aceasta
seara gi in acest loc se afla printii (dreptii Vechiului Testament)?". Aceste cuvinte au provocat 0 mare emotie,
sub impactul careiael a expus un nou punct de vedere referitor la acest subiect: el a dezvoltat 0 exegeza speciata
i .
pentru cuvantul evreu sar, prin care se intelegea pana atunci dreptii VechiuJui Testament a dedus ca tennenul
se aplica la orice post de raspundere 'in cadrul Organiza\iei Martorilor lui lehova. Din moment ce "printii" erau
slujitorii congregatiei toti conducatorii, inutii de a mai privi spre trecut. Astfel, Frederik W. Franz a rezolvat 0
veche problema, dandu-i 0 nouajustificare biblidi militanta.
i
Cu toate 'acestea, din anul 1960 pina In 1966 rata de a "Organizatiei" a incetinit considerabil.!
Este momentul in care Societatea "Martorii lui lehova" a considerat oportun sa lanseze 0 noua data pentru
sfirgitul lurrili. In Life Everlasting in Freedom of the Sons of God (Viala ve*nica In libertatea FWor lui
..[)umnezeu se arata ea toamna anului 1975 va marea inceputul celei de-a perioade a istoriei
omenirii
l9
. $i revista Awake! (Trezi\i-Vi:i!) din 8 octombrie 1966 euprindea un .articol, How Much Longer Will It
Be cu subtitlul 60()O de ani se lumina in 1975 unde citim: "Pe baza cclor mai-pel'tinente investigatii ale
cronologiei biblice, armonizaie ell datele istoriei seeulare, eredem ca Adam a fost ereat 7n 4026 Uk Candva, 7n
an, sa fi fost Eva creata, dupa care incepe ziua de odihna a lui"Dumnezeu. In ee an se vor sfiirgi
cei 6000 de ani ai existentei llmane? In anul 1975." (p. 19io,
the original Walchtower. p. 360). "Indiferent de rezuItatllI acestui razboi, na\iunile nil vor rev.eni niciodalii la modul lor de. conducere
traditional" (Watchtower, IS dccembrie 1941, in Ibidem. p. 37).
19 in Bulelinul interior al Societa{ii erau prezcntate astfel calculele matematice: "Dupa cronologia Bibliei in care noi avem absoluta
incredere, Adam a fost creat in 4026, inaintea erei noastre, la celei de a zile a creatiei ... Eva a fost creatll.la pUlin limp dup!i
Adam, probabil la 0 s!iptamana sau cel pUlin la cateva luni mai tarziu, an 4026 1naintea erei noaslre. Ramane deci ca 6000 de ani
de la crearea lumii se 1mplinesc In 1975, deoarece nu exista anul 0" (nr. 9, 1968, p. 15-16); "Armagedonul estc foarte aproape, intr
adevar. Asta inseamnii cn Armaghedonul este pe eale sa se cu Satana legat In 1975? Este probabil. Timpul se seurge, nici un
dubiu in privin(a usta" (,.Watchtower", 15 Oclobrie 1966, 'in Reprints ofthe original Watchtower) p. 628-629, G3 1 ) .. ,'Toamna lui 1975....
Va fi timpul in care DumnezclI va distruge pe eei vor incepe 1000 de ani de domnie eu [sus? Ar putea sa tie, dar trebuie
sA sa vedem... limplil este scurt" ("Watchtower". I mai 1967, in ibidem, p.262).
20 La fel in "Watchtower" din 1 mai 1968 se spune: " Viitorul upropiat este sigur cl!. va fi plin de evenimente impol'tante, pentru el!. aeest
sistem este,aproape de sffir$it. in pu\ini ani, pl!.rtile finale ale profe{iei biblice referitoare la aceste din urma zile se vor Tmplini, rezultand In
eliberarea umanitl!.ti pentru 1000 de ani domnie glorioasl!. a lui Hristos. Ce zile dificile, dar in timp ee zile mad ne
. (ibidem, p.272).
7
Page 100 of 417
Societatea a avut grija, de aceasta data, sa evite 0 profetie explicita, insa rnesaJul pe care-l transmit.ea era
destul de clar, pentru "Martorii lui Iehova" de pretutindeni - Armaghedonul trebuia sa curand! 21. Liderii
Insft indemnau la prudenta declarau ea nu se poate ti eu siguranta daea regatul milenial se va stabili In 1975,
dar afirmau ea aceasta se putea tntampla. Cert este eaaceastii credinta a devenit 0 premisa majora care a
influentat actiunile grupului planurile sale, martorii fiind statuiti sa tdiiasca In lumina acestei date sa-i
orgariizeze viata eu multa responsabititate
22
. In jurul anului 1975 multi martori vandut caseIe
proprietatile au primit laude din partea liderilor pentru initiativa lor. Ei au devenit mai imp1icati in aetiunile de .
11
prozelitism mai unii ehiar au renuntat la activiHitile lor eotidiene pentru a se il:nplica mai mult In
actillnile Organizatiei. Din anul 1968 pana In anul 1975, numarul predicatorilor Regatu lui a creseut eu
aproximativ un milion, de la 1, I milioane la putin peste 2 milioane, ceea ce i-a tacut pe unii istorici sa se lntrebe
daea nu cumva Frederick Wi Franz a provocat deliberat milenarista pentru a revigora zelul adeptilor.
Toate aceste eforturi demonstraza pana la ce nivef speranJa adeplilor a fost transjormata in credinla, credinla
In convingere, iar convingerea a dus fa religioasa. Astazi O.rg..anizatia "Martorii lui Iehova"
afirma ca nu au predicat nimic referitor la anul 1975
23
.
Pe parcursul anului 1975, Frederick W. Franz a fost foarte preocupat sa rezolve problema
deziluziei acelora care mari evenimente. Acest lucru se vede In pozitia adoptata la Adunarea din
Ontario, Canada
24
In publicnrea Man's salvation out of World Distress at Hand In aceasta lucrare
Societatea Turnul de Veghere critica proprii membrii care au Cll prea mare nerabdare sa se
lmplineasci:i profetiile. Trecerea anuilli 1975 a dus la 0 considerabiUi dezamagire, dal'.nu exista nici 0 dovada ea
s-a manifestat 0 criza organizationala serioasa. Nu a fost decat un declin temporal' care s-a viizut la nivelul
I
activitatii In rata botezlllui. De abiain jurul ani lor 1980, Organiza1ia ve efectlla 0 serie de epuriiri la nivellnalt,
din cauza unor presupuse critici la adresa invataturilor iehoviste
25
In ochii grupului, dezamagirea de la 1975 nu a
21 in literatura care precede anul 1975 nu este afirmat Tn mod explicit ca 1n acel an incepe Armaghedodul, In,sa accasla idee era clar
sugerata. Ei aveau certitudinea ca au anat data crearii lui Adam, insa nu cat timp a mai (recut de la crearea lui panli la terminarea
creatiei in ansamblul ei (?!, n.a). Din aceasta cauz(\, sustineau ei, nu se poate stabili cu certitudine cand va incepe regatul milenial al lui
Hristos. A se vedea "Watchtower" 15 august, 1968, in Reprints ofthe original Watchtower, p. 494-501; "Watchtower", 15 octombrie
1974, in Ibidem, p. 634-653
22 "Watchtower", 15 iulie 1969, p. 425
23 Les temoins de Jehovah Predicateurs du Royaume de Dieu, Watchower Bible and Tract Society 1993, capitolul ,,[ls
annoncent la bonne nouvelle sans arret, 1942-1975". De asemenea, "Watchtower" 15 august, 1968, p. 494-501; "Watchtower" 15
octombrie 1974, p, 634-653,
24 James M Penton, Apocalypse Delayed: The Story 0/Jehovah's Witnesses, Toronto, 1977, p. 99.
25 Este momentul cand, Raymond Franz, membru al "Corpului de Guvernare" al Organizatiei "Martorii lui Iehova" timp de 15 ani
(1965-1980), a fost excomunicat. Raymond Franz s-a nl\seut a ereseut lntr-o familie de mal1ori. Tatal sau se botezase In 1913. iar
unchiul sau, Frederick Franz. a fost vice at organizatiei din 1945 presedinte din 1977. Raymond a fost misiQnar tn
Porto Rico, Isulele Virgine,Republica Domiean(\, infruntand necazurile pericolele unor regimuri dictatoriale. Din 1965 a 1neeput sA
lucreze la Cartierul general din Brooklyn,. iar din 1971 a devenit unul din membrii "CorPului de guvemare". Despre motivatia sa de a
8
Page 101 of 417

fast a eroare de credinta:, ci de judecata. Ei cted In continuare di [oarte aproape va avea lac ,,In
aceasta generatie". -
Organizatia Mat1orllor lUI Iehova nu a renuntat nld un moment Ia latura sa milenarista, continuand sa
creada cll batiilia 'Armaghedonului stabilirea impiiratiei lui Dumnezeu pe pamant sunt iminente: "Dar cand va
veni Annaghedonul? Biblia nu ne spune cu exactitate, dar evenimentele mondiale ce implinesc profetiile arata ca
el va avea loc f?arte curand" ("Turnul de Veghete", 1 decembrie 1990, p. 9). s-a evitat asoeierea
inceputului eelui'de al treileamileniu cu Inceperea domniei de 1000 de ani a lui Hristos, datorita faptului cli
"Isus i-a avertizat pe continuatorii sai sa nu fad!. speculatii referitoare la date" mai ales datonta faptului ell.
.' I . .
"exista un milel1ih care trebuie sa-i intereseze in mod deosebit pe anume Regatullui Dumnezeu,,26.
,. * * *
i . .
Cercetatorii au stabilit ca putine aspecte ale fy1.artorii lui Iehova sunt mai fascinante ca predica
lor despre lumii. Acest alarmism eshatologic are consecinte importante in activitatea de prozelitism.
Martorii continua cu tenaeitate sa afirme iminenta venire a Regatului Lui Dumnezeu sa se eonsidere mesagerii
lui Dumnezeu pe pamant27. rnteresant este faptul ca deconfirmarea profetiei referitoare la anul 1914 nu a
deseurajat pe nimeni, ea de altfel nici profetii1or despre celelalte date. Astazi, proeentul lor de
este in jur de 5% pe an, avand milioane de adepti simpatizanti In toaU lumea. ea 0
eventuala disoluiie a Organizatici Martorilor lui Iehova s-ar putea datora mai degraba disensiunilor interne, decat
deconfirmadi profetiei. Oricul11, atata vrerne dit exista pe piata religioasii un produs de succes care se vinde,
"actionarii" nu au de ce sa renllnte la 0 sursii atat de profitabila
2
&.
[11 fata aeconfirillarii profetiilorloJ', maliorii all astazi 0 atitudine abivalel1Ui. Pe de 0 patte, ei refum
repro$cazll altora ell fae speculatii nerondatc despre lumii. Astfel, ne putem raporta la
urmatorul r)asaj din atiicollll Ce semnifica/ie are anuI2000?, C,Treziti-va!", 8 mai 1998, p. 20- 21): "Evident,
parasi "Organizatia", pe larg in lucrarea aulobiogralica Crisis a/Conscience. The Struggle Between loyally to God and Loyalty to one's
religion, Atlanta, 1983, p. 273-274. iar despre procedura umilitoare In care a fost chestionat apol excomunicat. Ibidem, p: 331.
26 in articolul ,.Ce semnit1ca\ie are anul 2000?" se arata ca "unii prcvestesc un eveniment nemaipomenit spre cdor 2000 de ani
care s-au scurs de la lui ISllS" insli. "acesta este doar un exemplu de calcule ale unoI' perioade chipurile bazate de cronologia
biblicll... ."dcoarece "slar$ilul profctit in Biblie nu are nici 0 leglHllrli. Cll anlll 2000" ("Trezi(i-va!". 8mai 1998, p. 20-21).
27 "Are lehova un profet? ... Cine este acest profet ? Acest profet nu este un om, ci un corp de bai'rJa\i femei. Astazi ei sunt ca
Martorii lui !ehova. Ei proclama inc1\ un deoarece nici un cuvant al lui lehova nu poate fi gre?it, natiunile VOl' vedea
indeplinirea a ceea ce aceste milrturii spun, coborate din cerurL Desigur este simplu sa se spuni\ ci\ acest grup actionem ca un ,.profet" al
lui Dumnezeu, alt lucru este sa se demonstreze. Singura calc ca s1\ se vada este sA se revlldll. Scripturile, lehova este interesat sll.
indreptA-teasca pe S!lu" ("Watchtower", I aprilie, 1972, p. 197-200). La fel, "Privitor la cum v1\d sau privesc acest grup
de ai lui Jehova, trebuie sa vinl!. timpul cand acei care formeaz1\ vor lrtte\ege cll. lntr-adevar un profet al iui lehovaeste tn
mijlocul lor". (The Nations Shall Know Tharl Am Jehovah -- How? Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania 1971 p,70) .... "in
scurt limp, va Ii un rapid 81 tuturor la Armaghedon" (You Can Live Forever in on Earth. , Watchower
Bible and Tract Society Pennsylvania 1982, p.154 )
28"in definitiv, spre ce tinde alarmismul eshatologic al Corpului Director? Productivitate 91 renlabililate in termenii difuziunii
propagandislice" (Anile Aveta, Storia e doltrina del lestimon; di Geova, Roma, 1996, p. 124).
9
Page 102 of 417
oamenii nu au autoritatea de a "timpurile vremurile", mai ales cand este vorba de ifhplinirea viitoare a
profetillor bibHce. Dumnezeu a decis sa nu ne reveleze asemenea informatii (Matei XXIV, 22-44). Am piltea noi
influenta intr-un fel sau altul scopul lui Dumnezeu i'ncercand sa descifram singuri "ziua ceasul aceta", aceasta
fiind i'mpotriva vointei Sale? Evident, aces! lucru nu ar fi posibil. ( ... ) Cu toate ca Dumnezeu are puterea de a tine
"timpurilor vremurilor sub stapanirea Sa", multora Ie place sa speculeze. Unii se
, 1
autoproc!ama pro/eli ai lumii. ( ... ) noi suntem cii aceste evenimente vor avea loc in viitorul .
nu prea indepartat (II Timotei III, 1-5). Totu#, noi nu /acem specula{ii nid nu teorii care sunt tot mal \'\
numeroase in zilele noastre ".
Cateodata, exisUi tnsa tendinta de a asuma dar de a arunca responsabilitatea pe Llmerii acelor
membrii care au respins profetiile care eventual au parasit din cauza deziluziei. In Les temoins de
Jehovah Predicateurs du' Royaume de Dieu citim: . "Farii indoiala, dezamagirea 111 legatura cu 0 data este un
!'. .
factor, dar in 'anumite cazuri, radacinile slint mai adanci. Multe persoane s-au impotrivit participarii la misiune
din casiiln casa. Altii nu s-au multumit sa piece, ci s-au opus cu agresivitate Organizatiei de care apartineau au
raspandit ideile lor in presa la televiziune ... " (Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p. 633).
Aceasta tendinta de a asocia deziluziile trecutului cll ..:!leloialitatea adeptilor au-age dupa sine dezinteresul vadit de
a c1arifica aeele puncte doctrinare acest lucru poate avea consecinte nefaste In viitor. _
In fine, in publicatiile din ultimii ani, se vede disponibilitatea de a-:;;i aSl1ma desems grqelile, dar de a Ie
pune pe seama zelului eredintei lor. In publieatie eitim: "De multe ori pliblieatiile (iehoviste l1.a) au
prevazut ea la allumite date s-ar ti putut verifiea lucruri determinante. martorilor nu este In
amlOnie eu 'indemnul lui Hristos de a ramane vigilenti? Este adevarat ca anurnite aspecte care pareau sa alba
suslinerea cronologie; biblice nu s-au concretizat fa timpul prevazut. Dar nu este mult mai hine sa se camilli
erari deoarece sunt prea nerabdiitori sa vada fmplinite cuvintele lui Dumnezeu, dedIt sa fie ::''Piritual adormiJi,
in ce implinirea profeliei biblice? ..29. Cu alte cuvinte, faptul ca s-au de multe ori este considerat
un Iueru minor In eomparatie cu "adevarurile" pe care Ie promoveaza Societatea.; Aeeasta este 0 directie
interesanta care seleaga de teoria "iluminarii treptate" din partea lui Dumnezeu a adevarurilor Scripturii.
Doua aspecte ni se par interesante referitor la traditia speculatiilor numerologice tn istoria Organizatiei
Martorii lui Iehova. Primul se refera Ia Jegatura stransa Intre practica fixArii de date Organizatiei.
Anuntarea unci date a lumii dllce la 0 rapida la nivelul adeziunilor eel putin eu doi ani inainte
de data fatidica, urmata de un abandon al unui anumit numar de adepti odaUi eu deeonfirmarea profetiei
29 Les lemoins de Jehovah. Predicaleurs du Royaume de Dieu. Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p. 32-35. A se
vedea urmatorul pasaj din Sa adueem argumente din scripturi (Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania 1985): "Este adevatat
cl'l Martorii au comis uncle 10 modul de iotelege a unor evenimente care urmau sA se intample la anumitor perioade de
timp,darei nu au comis eroarea de pierde credinta nici nu au incetat sa fie vigilenti in lndeplinirea scopurilor lui lehova..:)n
compara/ie ell adevarurile bib/ice pe care ei Ie-au infeles Ie-au anun/at, lucrurile fa/a de care a fast nevoie sa se corecleze punctul de
vedere sunt de a importan/ii secundard" (p. 259).
10
Page 103 of 417
(cansiderat ca 0 "curatenie" a din sanul arganizatiei). Urmeaza apai a alta deoarece este
adoptata 0 noua strategie este promovatacu insistenta ,,0 noua evanghelizare".
rntr-un studiu claslc rerenfOf la problema decallfirmarti profetiei, L 'echec d'une prophetie. Psychalagie
sociafe d'un groupe de fideles q.ui predisaient fa fin du monde (Paris, 1956), realizat de Leon Festinger, Henry
Riecken Stanley Schacher, se allalizeaza entuziasmul adeptilor unui cult OZN care 0 invazie
extraterestra la a data precisa, invazie insotita de un cataclism universal. Cuhul nu s-a dezintegrat ca rezultat at
profetiei, ci din contra, a fast rationalizat, [ucru care i-a intarit mai mult pe In
credinta 101'30. Teza autorilor, cunoscuta in socio\ogia religiilor ca "sindromul Festinger" este ca deconfirmarea
projetjea intr-o grupare care pred/ca sfdr$itullumii duce mal degraba la 0 cre$tere a straduinlei in activitatea
de prozelitlsm, decdl la seaderea sau incetarea aeestei aetivitafi. Pentru a expIica acest paradox, ei au construit
teoria consonanjei a disonantee1. Disonanta va fi redusa transformata in consonants., atunci cand membrii
interzic, autoimpun, sa constate falimentul profetiei, invodind subterfugii ingenioase, de exemplu
ca s-au in calculele sau ca a doua venire a avut lac, dar spiritual etc. Oricarc ar fi solutia gas ita, ea va
mobiliza membrii care gasesc astfel mijlocuJ de a surinonta intr-o anumita. masura dezmintirii.
Teoria "sindromuiui Festinger" este foarte popularil intre sociologii religiilor, i-au fost aduse muLte
critici. Joseph F. Zygmunt, profesor emerit de sociologie la University of Connecticut, a propus trei explicatii
care se verifica in cazul martorilor lui Iehova
32
Prima reactie a adeptilor unui astfel de grup este sa admita ca. s-a
produs 0 eroare de detaliu, care nu invalideaza adevarul de at sistemului profetic. Se spune ca
profetica a fost justa numai data a fost in perspectiva adeptilor, eroarea datei ramane
\" secundaI'll in raport ell adevarul de fond aJ profetiei, care era just. 0 a dOlla react ie, consUi in a face apel la_un
, scenariu cosmic. Datorita rugaciunilor activitatilor l11embriJor grupului, Dumnezell a intervenit pentru a
, modifica $i grupul se pentru ca activitatiIe lui, considerate ca nesemnificative ridicole de
societatea lriconjuratoare, devin foarte importante, de vreme ce ele determina schimbarea planurilor lui
Dumnezeu. 0 a t..eia reactie pretinde ca projefla s-a produs intr-adevar, chiar daca ea aparent a Profetia
nu a fost bine inteleasa, nu a fost yorba de Ilimii, ci de un eveniment .apocaliptic. Adeptii lui Charles
Taze Russell credeau ca In 1914, an care fllsese profetit pentru 1um ii, s-a produs un eveniment
apocaJiptic, primul razboi mondial.
:
30 "Un individ a erezut eu toata fiinta in ceva, a fost angajat a comis in numele acestei credinte acte ireversibile; ehiar dnca i se oferA
dovada incontestabilA cll s-a se produce un lucru uimitor: el va fi mai convins ca niciodatA de "ndevllrul" credintei sale", (L 'echec
d 'une prophelie, p. II) ,
31 Autorii aratau eil. ,,0 to/era disonan{a se dovede9te mai pu/in dureros decal a 0 renega, a admite ca s-a in$eial" (Ibidem. p.24-26). ,
Despre disonan\1i cons(lnantil., Robert A. Wicklund, Jack W. Brehm, Perspectives on cognitive dissonance, New York, Erlbaum, 1976; I
Higgins Edward Tory, Rhodewalt Frederich (J'rofesor la Utah University), & Mark P. Zannil, Dissonance motivation., lIs nature.
persistence. and reinsfatemenl. "Joumal of Experimental Social Psychology", nr.15/1979, p.16-34 ;
32 Joseph F. Zygmurit,-When Prophecies Fail. A teorettcal Perspective on the Comparative Evidence, "American Behavior Scientist"
nr.16 noiembrie 1972 p.245-268. Vezi articolul lui Dawson, L Lome, When Prophecy Fails and Faith Persists. A Theoretical
Overview. "Nova Religio" vol. 3, nr.111999, p. 60-82.
11
Page 104 of 417
Mai recent, aceasta problema a fost reluata de Gordon J. Melton
33
, care sustine cii "sindromul
Festinger" nu se poate generaliza. Gordon Melton atrage atenlia di nu trebuie privit numai,1aspectul profetic
.
anume prezicerea unei date despre lumii. Viziunea unui grup milenarist este intotdea.una mai complexa.
l
Martorii lui lehova nil anunta do&r ci 0 reinterpretare radicala a Bibliei asuprd mai aspecte
. . f
esentiale pentru traditia Cu alte cuvinte, cum remarca John Butler intr-un studiu importat despre
. i
adventismut de ziua a Apocalipticimul este 0 perspectiva asupra realita/ii, iar aceasta perspectiva nu este
umbrita de anume preziceri
34
In aldoilea rand, Gordon Melton remarca faptul ca in interiorul unui
. . 1,
'I
grup religios, pro/elia e$UeaZa rar. Doar observatorii exteriori cred ca profetia nu s-a imp'inlt, i'nsa ei
cu logiea "Iumii", care nu este logica religioase. In interiorul grupului, nu exista di1onanta: "Grupurile
mileniale poseda 0 convingere adarlca case aflii In legiiturii cu istoria cosmica, in cadrul ei au 0 pozitie
cheie. Asemenea grupuri pot dezvolta un punct de vedere apocaliptic, viizand tumea ca se dezintegreazii
. .
I
progresiv tara nici 0 speranta de salvare. Ca riima.$ilii credincioasa $i aleasa, ei vor supravietui vor transcede
,I
istoria ... ln cadrul acestei scheme a istoriei cosmice, milenari$tii sunt tentati sa scrie istoria viitoare ca cum s-ar
.1
fi petrecut In trecllt,,35. i'
j .
AI doilea aspect interesat pe care ne propunem sa II aduccl11 In atentic se refera la,semnificatia anului
,
1914 pentru identitatea Organizatiei "Mal1orii lui lehova". Anul 1914 este 0 data ext"rem de importanta
deoarece pe ea se-construie$te intreaga 'invatatura a marlorilor. A pune subseml1ul 111trebarii semnificatia
acestei date inseamna a demola intreaga structurft ideologica a Organizatiei "Martorii lui Iehova" baza
prozeltismului sau agresiv
36
. Anul 1914 reprezinta, a$a cum s-a vazut, momentul in cafe Dumnezell pune
Regatlll in mainile Fiullli lui David, "a$ezarea lui Isus pe trol1ui Sau glorios din ceruri", precum inceputul
"acestlli sistem rau de lucruri".
Martorii sustin actual mente di anu] 1914 rezllitii din caIcularea celor ,,$apte timpuri" ale profetiei lui
Daniel (cap. IV). Aceea este perioada in care Ierusalimlll, adica Regatul lui Dumnezeu, va fi cc'Ucat 'in picioare de
guvernele natiunilor, reprezentate prin animale salbatice. Iehova permite sa se intample acest lucm pana cand va
da lui Isus dOl11nia Regatl.llui Sau. Profetia este privita In paralel eu Apocalipsa 11,2-3 unde, potrivit martorilor,
;1
cele 42 luni ( adica Hei ani $i jumatate), in care neamurile vor calea in picioare Cetatea sunt echivalente
II Dr. Gordon J. Melton este director al "Institute for the Study of American Religion" expert al Department of Religious Studies al
University of California, Santa Barbara, un mare specialist in "New Religious Movements", autorul a peste 35 de lucrllri. in afari! de
enciclopediile pe care elle-a coordonat. ii
)4 John Butler When Prophecy Fails. The Validity ofApocalypticism, "Spectrum" nr. 8 (1976), p. 7-14. John observa cll profetiile
sunt cele care nu perspectiva eshatologica aupra lumii: "Apocalipticismul este valid ca 0 perspectivli asupra lum!!
contemporane nu asupra trecutului. Eshatologia prezenta este singurul moment care exist1l !" (p. 13).
I
35 Gordon Melton, Spiritualisalion and Reaflrmation What Really Happens When Prophecy Fails, "American Studies" nr. 26 (1985), p.
I
1729. Autorul propune sA arate ea grupurile milenal'iste nu sunt de fapt organizate exclusiv 'in jurul unei profelice deoarece Tn
cazul aeesta, profetiei ar fi fost fatal pentru grup. Este U,n intreg univers rei igios creat in jurul datei respective.
36 Franz Raymond Victor, Crisis of Conscience. The Struggle Between loyalty to God and Loyalty to one's relii;ion, Atlanta, 1983 (a se
vedea intreg capitolul. "Prediction and Presumption", p. 136-163).
12
Page 105 of 417
cu cele 1260 de zile (despre care se in versetul urmator) in care ceidoi prooroci vor aveaputere de 1a
Dumnezeu. Logiea martorilor este extrem de sinlplisUi: dad! trei ani !?i jumatate profetici sont echivalenti l;u
1260 de zile (ani), atunei, pe baza fegufii ae trel simpUi, 7 vremuri, 7 ani, sunt echivalente ell 2520 de ani.
CeJe ,,7 timpuri", adica cei 2520 de ani, au incepllt in 607i.d.Hr., anul in Care a incetat orice urma a
"suzeraniUitii iudaice" (Jeremia cap.xXXIX- XLlll) se vor termina prin urmare in 1914.
Astfel, martorii lui lehova construit 0 identitate eshat%gica, exact ca de ziua a
Un an,dedusdin Biblie princaJcule numerice complicate marcheaza 0 limita post quem la care
timpul a lnceput. Pentru este 1844, pentru martori este 1914. ani reprezinta
implinirea unoI' evenimente de maniera invizibila, !nceputul sll.ljirii lui Hristos In Sfiinta Sftntelor, respeetiv
prezenta Sa invizibiIa in IUl11e. Studiile consaerate martorilor au aratat ea in eiuda aparentei Upsei de coeziune,
strllctura pe este construit anul 1914 este "bine seeurizata" lnSa nu prin argumente interne, ci
printr-un argument extern: profetia despre 1914 a coincis ell izbucnirea primului razboi mondial perioada de
mari tulburiiri care a urmat poate fi descrisa in termeni apoealiptici
37
Publicatiile iehoviste privesc acest
eveniment ea 0 confirmare a profetiilor lor, de!?i se simte 0 oarecare stfmjeneala referitor la faptul ca preluarea
puterii de catre lehova nu a insemnat instaurarea pacii pe pamant. Martorii gasesc insa argumente pentru a
arata ca tocmai aqest lucru confirma adevarul invataturilor lor.38
Aceasta modalitate de a profetiei explieil eel putin pm1ial succesul mi!?carii. Sistemul
1 .
III i_Charles Taze Russell era astfel construit incat urma confirmarea in viitar. Sistemul lui Joseph
Franklin Rutherford prim it confimarea prin satisfac{ia adeptilor adica prin faptul 011 ei vedeau
in starea "actualului sistem de lucruri"-.elemente care confirmall punc1ul lor de vedere. Marlorii arata ca toate
catastrofele secolului al XX-lea (foame, boli, dczastre naturale) furnizeaza argumente clare eil "ordinea rea a
'. lumii" este 'aproape de In perioada din1re 1914 [sus este legal dar "invizibil" lllcoronat, dar I
satan a este ,'hai puternie ea oricand in furia lui itnpotriva EI ca este aproape de de
-aceea callm sa cat mult din 111 poporlll lui Iehova. Astfel, ei se sprijinli pe fapte
observabile cand" sustin cli "timpul neamurilor" s-a tn 1914 di Babilonul a fos1 judecat sufers. .
consecintele apostaziei sale. Acesta este un PUllct pe care poate sprijini suecesul Organizatiei "Martorii lui
Iehova" 111 perioaua urmiHoarc
J9
0 mare nccunoscutil estc tnSa atitudinca adeptilor Organizapei fatii de linia
J7 Robert Crompton, Counting the Days 10 Armaghedo/J. The Jehovah's Witnesses and Ihe Second Presence ofthe Chrisl, 1995, p. 129
135 ("The Security of 1914").
38 "La prima vedere poate sa. para. straniu ea timpul in care trebuia sil. preia Cristos tronul sftu trebuia printr-un ra.zboi tArli
pereehe pe pa.mant. sa. nu uitl'lm. "Stl'lptinitoiullumii". al omenirii Yndeplktate de Dumnezeu cstc Satan, Diavolul. EI nu a vrut ea:
implirl1tia nou n1l$eutii a lui Dumnezeu, a earei stllpanire este In miiinile lui Cristos sl'l preia puterea asupra chestiunllor
pa.manlului" (AdeVliralQ Pace Siguran/a. Watehower Bible and Tract Society Pennsylvania 1976, p. 76).
39 Sociologul Andrew Haldon observa faptul cft "cu cat martorii aud de crize sociale economice, cu at/it punctul lor de vedere despre
viitorul acestei lumi este validat" Andrew Holden, Jehovah's Wilnesess, portrait of a contemporary religious mOl/vemeni, London,
Routledge, 2002, p. 24.
13
Page 106 of 417
moderata pe care 'Inceardi sa 0 impuna ierarhia prin renllntarea fixarii de date fata de concentrarea pe "semnele
Vtemii".
* * *
i
. timpului certitudinea iminenlei sale a ocupat dintotdeauna un loc irriportant In speranta
a generat comportamente contradictorii. Oricat de ciudat ar parea, speranta lntr-o parusie imediaHi
poate fi generatoare de angajament, social,cultural politic. Pe de alta parte, parusiei poate avea
efecte distructive, forme de dezangajament,,Mlcial, politic, de dezinteres cultural, pana la lIraJata de lume fata
, 1I
de conditia umana in general. Devine inutil sa sau sa intr-o lumc care oricum va fi distrusa.
"
Eticile sociale care decurg din aceste doua concepiii eshatologice evocate sunt diametral
i
opuse. Astfel, este
I,
vorba fie de 0 viziune optimistii care admite ca ordinea sociala 7n lntregul ei poate fi supusa suveranitatii lui
j
Dumnezeu poate deveni un loc al sperantei, fie 0 viziune pesimista despre viitorul lumii, :care-i indeamna pe
oameni sa se comporte ca cum ar parasi 0 nava care merge spre naufragiu
40

Martorii lui Iehova promoveaza un mesaj apocaliptic rupt de contextul biblic original aceasta practica
j .
este periculoasa pentru identitatea viitorul lor ca grllp in mijlocul socieUitii. Mesajul, lor poate sa devina
,
o vesle buna sau rea, dcpinde cui ii este adresat, adep\ilor sau celor care sunt de partca raului. Tot ce inseamna
pentru primii mantllire, 'eliberare, buclIrie, pentru ceilaHi devine exterminare, distrugere, chinuri. Astfel, se
distorsioneaza esenta Evangheliei, lnlocuind dragostea lui DlIl11nezeu Cll ura ;;i dorin1a de distrugere se pot
,I
.,
identifiea foarte adversarii ell t,oti cei care nu fac parte din Organizaiie. lori se concentreaza pe
1
acestui "sistem de lucruri" care va avea loc odata Cll Marele Razboi al Armaghedonului. In urma
1
acestui razboi cci rai vor fi distru!?i (Psall11ul 92, 7), iar cei care s-all dovedit loiali lui Iehova ,vor fi crlltati (1 loan
2, 17t (. Intreaga literatura iehovisUi prezinta acest moment ca "marea speranta" sall "zilla razbunarii". rntr-una
1
din canUirile iehoviste se spune: "Trompetele riisuna, chern area clara el Caci zilla razbunarii se apropiel Noi dam
avertismentul, multi nu-I gasesc placutl Dar spllnem cu-ndrazneala, Regatul s-a nascut!,,'12.
In From Pardise Lost to Paradise Regained (De fa paradisul pierdut fa p,aradisul recQ$tigat)
"
sunt descrise imagini cutremuratoare despre zgarie-nori care se oameni care In plIhbaiele de,
ape, grind ina care cade din cer, cladiri In fiacari, oameni 'Inghititi de crapaturile pamantllllli etc.Mai mult, se
arata ca supravietuitorii Annughedonului, "eei dupa ce VOl' trai "bucuria" de a vedea,moartea cumplita a
vor lucra timp de 7 luni pentru a strange cadavrele celor mancati de viermi, fiare !?i pasari
I
40 Claude Baecher, Lafin du monde, Levee d'un coin de voile sur la continuite entre Ie mont1e present et avenir, "Hokhma",
nr. 62/]996, p. 48-49.
41 adevArati de pe pamant nu vor lupla In ace! razboi. Armagedonul este razboiullui Dumnezeu. lar acest razboi nu va fi Iimitat
la un singul' loc geogratic, Se va extinde pe tot pamantul. guvernarii lui Hristos VOl' fi nimiciti. Nu va scapa niei unu!!" (.&see
anul 2000 .... , p.7) ... ". Sa aducem argumenle din scripturi. Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1985, p. 32- 36; So. vina
'!
RegaJul Tiiu. Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1987, p, 162-173.
42 "sa proclaml1m ziua de razbunare a lui lehova" In Ciinta{i laude lui lehova. Wach Tower Bible and Tract Society, 1990
14
Page 107 of 417
pentru a putea construi apol"tmradislll Aceasta viziune este greu de conciliat cu iubirea lui Dumllezeu
pentru' toti oameni de aeeea publicatiile-iehoviste lncearca, Tara succes zicem noi, sa iasa din aceasta dilema
44

Pentru aconcluziona, pUfeffi spline eli arracTia exercitatll. de grupurile adventist-milenariste, 111 randul
;'
carora martorii lui Iehova se inscriu prin exce1enta, se explica In mare parte prin faptul ca ei pun in scena forme
'1
compensatorii pentru frustriirile pe care anum/Ii oameni Ie resimt pe piimant. Toate viziunile apocaliptice
inspira 0 fridi fata de evel'limentele tragice care urmeaza sa se intiimple, dar in timp ofera antidotul.
aeestei frid: poslbilitatea de a face parte din numarul sfintilor care vor fi rapiti la eer sau vor ramane pe pamant
:1
vor fi scutiti astfel de aeele evenimente Aeeasta combinfltie de friea mantuire in timp
este una din sursele puterii milenarismului
45

intensa a lumii este explicabila In masura in care Ie Hristos eel inviat,
harul Sat! eel dragostea Lui in 'comuniunea'cu Biserica. Singurul lueru care Ie ramane este sa calculeze
data Parusiei. Biblia nu este perceputa ca 0 revelatie a Sfilltei Treimi, ci ca 0 carte ale carei indicatii numerice r
ofera date pentru calclliarea zilci sfar$itului. Astfel, sectele neutralizcaza eshatologia printr-o invatatura
eshatologica concepuHi in sensul defuturum. Ceea ee nu sa inteleaga grupurile adventist-milenariste este
raportul dintre limp $i eternitate. Ele nu sa rezolve relatia dintre timpul uman timpuJ lui Dumnezeu, In
felindit ele''Sa se interpenetreze sa se desTa$oare 1ntl'-0 inter-relatie profunda una cu alta. Daca se Il1teJege
bine teologia creatiei Il11plinirea planului lui Dumnezeu eu lumea, eshatologia nu mai apare ca 0 constructie a
'.
unui edificiu pe I'uincle altuia, ci ca a restaurare a vechiului edificiu, diruia DUl}1nezeu i-a 'pus fundamentele prin
creatie. De accea putem vorbi de speranta eshatologica, Dumnezeu nu distruge lumea ci 0 transfigurea71i.
4) Wachtower Bible and Tract Society 1958 (p. 203-204; 207-211), in articolul Veli fl in lumea l10ua ? , dill TUfnul de Veghere , 15
aprilie 2000 sc--rei" dced"t;t vi:l<itlne vep supravietui ver yedea Ga GU'Iantlll al lui Oumne:.eu este ___
adev1l.rat. in versetul 24 este rrofetit ell "trupurile moarte ale oamenilor care s-au razvrlltit impotriva lui lehova VOl' Ii dovczi ale judecatii
sale". Limbajul sugestiv folosit de [saia ar putea pArea insa descrierca sa este in armonie cu un fapt istorie. in lerusalimul antic,
gunoiul era aruncat in afara zidurilor cetatii, iar, uneori, aeolo erau aruncate cadavrele unor criminali executati, considerali nedemni de
o inmormiintare deecnti'l". A sc vedea de asemenea capitollil 19 al Securitate mondialii sub domnia Prinlului Pacii , Wach
Tower Bible and Tract Society, 1990 care este intitulat .,lminentul rl1zboi al zilei eei mari a lui Dumnezeu Atotputernic", p. 152- 160.
44 In articolul "Al'lnaghedonul. Un Tnceput ferieit" ( "Turnul de veghere""I decembrie 2005) citim: Jnsli multi se intreaba de ce un
Dumnezeu care este persolli1icarea iubirii ar distrllge 0 mare parte din omenire. Situa(ia aceasta s-ar plltea asem1ina cu a unei case
. lnfestate de d!illnatori. Nu sunteti de acord di un proprietar grijuliu care se la slln1itatea t:'lmiliei sale va starpi dAun1itorii ? ( ... ).
Armaggedhonul nu al' trcbui sa fie un motiv de tcamA pentru oamenll care iubesc dreptatea. Dimpotriv!i ar trehui s!i Ie inslifle
sperantll Razboiul Armaghedonului va eurliti pAmiintul de toal1i coruptia r!iutatea va desehide ealea unui nou sislem drept sub
conducerea Regatului mesianic allui Dumnezcu" (p. 4-7).
4S Eugen Weber in Apocalypses et MilIliilarismes. Propheties. culleS el croyances millenaristes a travers les ages. Harvard, 1999 spunea
cll Teroarea speranta merg impreun1i. imp1irll.tia milenarA a lui Hristos reprezint1i. asptectul cel mai atr!igi'ltor al scrierilor esilatologiee,
chiar pentru cei care nu credinta Si la fel cum eataslrofele eorespund experienlelor eotidiene ale unei lumi corupte,
tot speran\ele puSe in mileniu retlec[:!'1 aspiratiile, dorintele dar mai Cll seama resentimcntele furia (p. 271).
15
Page 108 of 417
Page 109 of 417
I
'.
",
iNVATATURA ESHATOLQGICA A BISERICII SFINTILOR ULTlMELORZILE:')' ,
(MORMONA) IMPLICATIILE SALE iN ACTIVIT AT5:P. Pf9,
EL
W
S
l\f '< j A': ,i,Jf_';"

Biserica Ultimelor (mormona) a fost fondata in 1830' de Joseph Smith
. ..j ,:: (. ,.',
1844) iIi Fayette; New York, un teritoriu parjolit fervoarea celei de a doua religioase.(The: t. .'.. :
j It,
Second Great Awaking)', Joseph Smith pretindea ca a fost vizitat de Dumnezeu Tatal de
Hristos a primit misiunea sa restaureze "adevarata Biserica" "adevarata preotie" pe pamdnt
i
\
. , t",. _..
Mat tarziu, a primit vizita ingerului Mormoni, care i-a indicat locul unde erau ascunse ':}r
ale israelitilor care emigrasera in America cu mult inainte de descoperirea Lumii noL Joseph
_ pretinde ca a tradus 'aceste insemhiiri de pe tablite de aur, scrise in egipteana >}, cu
a doua pietre, Urim Tumim ;). Astfel a apiirut Cartea lui Mormon, care este conslArata'
, , .
o completare a Bibliei
2
Alte caqi sfinte ale mormonilor sunt Doctrines and Convenants (Doctrinii $; .,\:
i
.
Tennenul Second Great Awaking (A douamare de$teptare religioasif) se referA la contextul religios american'de la:,
secolului al XVIII-lea inceputul secolului al XIX-lea caracterizat, ca in cazul Prime; Mar; (1 730-.
, , J,. '"jo',
1740), prin mad campanii de evangheJizare in rlindul neafiliati la vreo Predicile liderilor religi6li din
toate denomirtatiunile au dus la convertiri in masA, la lansarea primelor programe misioQe de anvergura, precum la"lr<;!i} "
aparitia unor noi gTUpll.ri sau secte religioase (J.R. Fizmier, Second Great Awakening,-1n Dict/onary of Christianity in
'. t.:>. "t
ed. Daniel G. Reid, Intervarisity Press, 1990, p. 1067-1068). in special New York-ul era cunoscut ca "teritotiul ':1; :,', 'i'
parjolie' pietistl Inainte de Mormone, mai multe secte fn,C.
sll. ofere mdlCII despre a doua ventre a Domnulul mstaurarea mliemulul. Shakerd de exemplu. credeau cli a doua
, ' ..,:,-1. .;n"
a lui Hristos avusese deja loc in persoana fonda(oarei lor, Lee (1736-1784). A se vedea Erdmqn's Handbook
Christianity in America, Mark A. Noll, George M. Marsden, Nathan O. Hatch, John D. Woodbridge, David !/,,) ;
F. Wells (editors), Grand Rapids, 1983 p. 188- 208; Despre Joseph Smith, fondatorur"Bisericii lui Isus lIristos a
Ultimelor Zile" , R. L. Bushman, Joseph Smith and the Beginnings ofthe Mormonism, University of Illinois Press, 1984; .t ',{
1 Mormonii considerl cl Biblia a fost corupm in perioada "Marii Apostazii" (de la moartea apostolilor .i pAnl/a aparitia ;' ",1.,:,:
Bisericii mormone), cll. ii lipsesc multe din p1i11ile cA, prin urmare, nu contine Evangheliei
, I.,,'.
Hristos" (Philip L. Barlow, Mormons and the Bible. The place of the the LatterwDay Saints in the AifJerican Religion, ,";/I,!:J :
, ' . I/,
Oxford University Press, 1991). Cartea lui Mormon aratA cA, inainte de decoperirea Lumii noi dd. cl1tre COJumb,' "!
continentul american a fost populat de mai multe civilizatii. Un rol important I-au jucat evreii care au sA fJJJA in ,
" .:i:4(.'
America in ajunul cuceririi babiloniene (sec. VI i.d.Hr) care au format doul popoare: nefitii (wora ltristos Ii s-aarlltat J;,,,
dupA invierea Sa) lamanitii (vechi ai indienilor de asmzi). Dupl numeroase bltAlii intre aceste grupuri, nefitii, ';, ."
":t
poporul cel drept, a fost distTUs de lamaniti. Numai profetul Mormon i flul sAu Moroni au sA supravietiuiascl1 au "
- iil,h
ingropat Cartea scrisl de ei in dealul Cumurah de langA New York (384 d.Hr.), cu speranta cA Dumnezeu 0 va
intr-o zi descendentilor lor spirituali. Trebuie spus cl, in ultimii ani, 0 serie de lucrAri au pus sub semoul .
. , (" ".,!,;'::
autenticitatea relatArii lui Joseph Smith, avfutd in vedere trecutul sAu de cAutAtor de comori chiar au expdmat dubB dacA a :
'. '/ ...
exista vreodatA "Cartea lui Mormon" (Vezi pe scuTt, Walter Martin, fmpi'1ri'1/ia Cultelor eretice, Oradea, 2001, p. 212- 289;;
Page 110 of 417
,
,.
!'
,.
:'legliminte) care contine revelatiile lui Joseph Smith Pearl of Great Price (Perla de mare pref). in
.: reunite Cartea lui Moise. Cartea lui Avraam precum diferite profetii ale
., lil .
. ' monnone.
'. q se considera. 0 restaurare a Bisericii din primele secole monnonismul este privit
':; ca religioasa datorita numeroasele sale credinte practici care se indeparteaza de la
" tratlitia Biserica are insa un program misionar de succes, a carui parte vazuta sunt zecile de
. ;,:' tineri care raspandesc, Evanghelia in diferite paqi ale lumii. Rodney Stark. unul din
:;,t sociologii contemporani. estimeaza ca tehnicile mormone de prozelitism sunt printre cele mai eficiente
"J; ..
'J
din lume ca mormonismul este 0 forta care dispune de marl resurse pentru a se afirma cu succes in
.\,'/'
.
'.
:,.'" :j

:JJ"/ ;\ Irwing Hexham, Understanding Cults. Grand Rapids, 1996, p. 55-56 (mai ales capitolul "Mormonism: a New Religion'
...,.".), : " . Based on a New Mithology" care descrie Cartea lui Mormon ca un "roman de aventuri"). Arheologii sustin cll nu existll nici
-,... !i.. '.' 0 evidenta despre existenta-civilizatiilor cu origini care ar fi popuJat AmS![ica pre-columbianll. Pe de altll parte,
t " ", literatura antimorrnonll denufltA numeroase inadvertente, contradictii schimbllri In Cartea lui Mormon in celalte scrieri
"l;
oficiale: Sandra Jerald Tunner, membrii ai Bisericii au identificat peste 3000 de astfel de schimb!iri (The Changing

World ofthe Mormonism, Moody Press, 1981).
3 Prezentul studiu utilizeazli editiile disponibile pe site-ul oficial at Bisericij mormone, pe adresa http://lds.org/ Trebuie
preeizat cll aeeste cllrti sfinte ale mormonilor prezintA numeroase adugiri modific1tri falll de editiile initiale, Doctrine and
Convenants ofthe ofthe Latter-day Saints, Kirtland, 1835, respectiv Pearl ofGreat Price, ed, Franklin Richards, Liverpool,
,I8S l. Tot aoolo gllsiti ,i Biblia "tradusli" evident de Joseph Smith a clirui editie revizuitll ei 0 folosesc. Este 0 denturarea a
. .\ textului Smnt cu multe sincope. adllugiri "corecturi" .
r
. 'I; _,
... Mormonismul fnvatli ell omul este preexistent in stadiul de spirit al lui Dumnezeu ,i eA el se afl11 pe pllmant pentru a se
: dezvolta, a se perfectiona. Acest progres spiritual i intelectual ii permite sll ajungllia 0 stare de "inliltare" (exaltation) sA
devinll Dumnezeu (doctrina eternei progres/l, cuprinsA tn formularea "Ceea ce omul este, Dumnezeu a fost; ceea ce
. Dutqnezeu este, omul poate sl1 devinl"). Mormonii cred in persoanele Sfintei Treimi, dar Ie considerA distincte separate,
ce determinll c1asificarea lor ca tn biserica mormon11 are 0 serie de practici care se desfll,oarA in
temple ,i care sunt menite sA asigure mtintuirea adeptilor (c!\Slitoria cereasc11, botezul mortilor etc.) care sunt cunoscute doar
mOl1llonilor. A se vedea articolele din Bruce McConkie, Mormon Doctrine, Salt Lake City. 2000 Encyclopedia of
, Milt'ennialism and Millenial Movements. ed. Rkhard Landes, Routledg'e, 2000. Pllrerile cercetllrilor despre specificul
., mormonismului sunt impW1ite. Unii cred cA este yorba de 0 "altA tradilie religioasll" (Jan Shipps, The Mormons, The Story
1i
.' of a N
r
w Religious Tradition, University of Illinois Press, 1985), altH considerll mormonismul 0 denominatiune prjntre
multe altele care fae parte din corpul principal (main stream) al protestantismului american, iar altU considerll cll este religia
,',
..
, american!i prin excelent11 (Thomas O'Dea, The Mormons, The University of Chicago Press, 1957). Vezi contributialui
'" Massimo Introvigne, Les Mormons : une .. nouvelle tradition religieuse "? in Jean Francois Mayer, La naissance des
'.
! nol/l>'elles religions, Geneve 2004.
2
,;i' co
Page 111 of 417
expansionista care vizeaza in primul rand controlul celor mai importante instrumente de putere
..I
(economia, comunicatiile, politica). In studiul de fata, yom incerca sa aratam in ce masura aceastei ":J;,
strategii ii este atribuita 0 baza doctrinara ce rol joaca invataturile eshatologice in favoriyarea, ,"
prozelitismului. f.
I. PREZENTAREA tNvATATURII ESHATOLOGICE
Doctrina eshatologica a "Bisericii Sfintilor Ultimelor Zile" este rezumatii in 10-lea articol de
" Credem in adunarea lui Israel restaurarea celor 10 triburi. Credem cit fi ; i;:i\:;
con,struit In America,' ca Isus Hristos va domn; ca persoana pe pamant, ca pamantul vafi reinnoitf,ji va .
prim; gloria paradisiaca." ,,6. Mormonii sustin ca anumite revelatii despre vremurile din urma,care ' ,:t',:
au fost descoperite lui Moise, i-au fost descoperite lui Joseph Smith, fondatorul
aces tea, se numara mai multe profetii adunate in capitolul VII din Cartea lui Moise, care face din, :;}; ..
Perla de mare pre/. , "
\ !" '1
Apropierea "zilei Domnului" este anuntata de multe semne, unele care s-au manifestat deja, ,,;:.; '!"\ ,
altele'care urmeaza sa se intample. eu to ate ca nu se poate l}ti cu exactitate ziua sau ora venirii Sale' .'
XXIY; 36), se crede totul}i ca dreptii, adica "sfintii" pot citi "semnele timpului". Din ',,;, l
. t",
A "'t
pentru cei rai, care traiesc in intuneric, ac:.a zi va veni pe neal}teptate. In carlile sfinte mormone se. pot ',I
, . s .i
distinge doua mari categorii de semne prevestitoare care se manifesta deja in lume. Cele ", ': .
ei, se refera la 0 serie de calamitati l}i dezastre, ca 1?i Ia 0 dedidere moraia lara precedent', Pdntre
. ',:." ..... ,
semnele pozitive se afla restaurarea "adevaratei Biserici"" prin aceasta intelegand restaurarea';
"adevaratei 1?i preotiei", inceputul construirii tempieIor, precum l}i expansfhnea'\:: ',j"
misionarll a mormonismului in lumea intrea
g
1i."
5 Rodney Stark, The Future a/Religion. Secularization, Revival and Cull Formalion, University of Cali fomi a, 1985"Stark'; ,.:f
..ell "Biserica Sfintilor Ultimelor Zile" va deveni in curdnd a patra religie importantll din lume, dupll
IUdaism Islam (p, 316- 320). ' .",
6 Davis Bitton, Les mormons, Les editions du Cerf, 1989, p. 38- 39. Articolele de credintll au fost elaborate pentru prima:,: l'
datI de Joseph Smitn publicate in ziarul Nauvoo Times and Seasons (mart. 1842). La cererea Primei a, ',';
bisericii, articolele de credintll au fost sistematizate de Dr. James Talmage (The Articles 0/ Faith, Desert News Press, 1899),':" ,: ,';,
pentru a fi prezentate, intr-o manierll atractivllla ore Ie sllptllmanale de religie.
7 " Va veni ziua cand pamdnlul se va odihni; dar inainte, cerurile vor fi intunecate li pi'imantul va fl acoperit de umbre. Sf ,,;:;
cerurile var tremura, ca # pi'imantulli vor avea lac mar; incercari intre copii li oament, dar poporul meu va fl crulal H.
I
(Perla cea de mare prel, Cartea lui Moise 7, 60- 61). Bruce R. Mc.Conkie, Mormon Doctrine, Salt Lake City,
2000, p. 715734 ("Signs of the Times").
3
Page 112 of 417
1
;. , \
.'
...... >> l,
,J
,
f i.
. "'"
"
"
J; a) Restaurarea "adevaratei evanghelii"
l,. ',,' .I tnainte de a doua venire a Domnului, spun ei, va avea loc restaurarea tuturor lucrurilor, aa
ji n
:S l cutpeste interpretat discursul Sflintului Apostol Petru la pridvorul numit "al lui Solomon"(Fapte III,
:::', f ' 19
i1
2:t). ea 0 parte a acestui proces, va avea loc restaurarea atlevaratei evanghelii despre care Hristos
, -.-,
a spus eR se va raspandi in toata lumea in vremurile din urma (Matei XXIV, 14), cu toata puterea cu
! haml ei mantuitor, lucru care se va intAmpla eu putin inainte de a doua venire a Domnului (Apocalipsa
XIV, 6-7). Aceasta restaurare este absolut -necesara deoarece, potrivit invataturii mormone, de Ia
1',
r 'moartea primilor apostoli pana la aparitia bisericii mormone, a avut loc 0 indepartare generala de la
".
, dreapta credinta, epoca apostaziei universale, in care s-au manifestat profeti false
,
,:r ',,:' doctrine (Matei XXIV)8.
::.t, ;::" :,' Profetiile mesianice ale Vechiului Testament sunt reinterpretate de biserica mormona i
; ,', ,
':'f.}i ,\ considerate ca referiri directe la perioada apostaziei, la restaurarea tuturor lUciUrilor la
5,"" -1 '. ' ,
.J'!:' :, vremurilor la deseoperirea adevaratei evanghelii (lsaia XXIX; Iezechil XXXVII). De asemenea. 0
':k ::j: >serle de versete nou-testamentare referitoare la ratacirile vremurilor din urma (II Tesaloniceni II, 1-12;
:J.' , } II Timetei III, 1-7; II Timotei IV, 1-4) sunt aplicate Bisericii acuzata cil a prevertit adevarata
eVllghelie predicata de Hristos ca a aruncat oamenii intr-o noapte, spiritualil. De la aceasta
,i --. - . . '
t, ,interpretare arbitrara a versetelor biblice, se trece apoi la identificarea bisericii mormone cu adevarata
institutie voita de Dumnezeu, prin care legamantul a fast restaurat. Mai mult, se afirma cil: "Dumnezeu
! /
a prin sfinti Biserica Sa, care urmeaza sa constituie Regatul premergator celei de a doua
., ':.. ,- Veniri,,9. Apari/ia Cartii lui Mormon face parte din acest proces de restaurare a adevaratei credinte
t;:
': f.. ,. , , ;,1' . j ,l"
'. " 8 "Si ;e va IntAmpJa intr-o zi cdnd s!ngeJe sfmlilor tl va upplora pe Domnul din cauza asociatiilor secrete a lucrlrilor
:" , Da, aceasta se va tntr-o zi. c4nd puterea va fi vor fi
',:>' ' ':A; trnqa Immllor 10r....1 Da, aceasta se va Int!mpla intr-o ZI cAnd se vor zidl unele bisenci care vor spune: VInO la mme
,{,:( .:;: banii tAi vei fi iertat de pAcatele talel 0, voi oameni stricati tncil.pil.tnati, de ce ali zidit voi
;}..l ,",. , '
,voi ea sl ea.pil.tali De ce ali pocit voi Cuvantul smnt al lui Dumnezeu ca sil. puteti aduce blestem asupra
. j ,
,1' , . i' voastre? .. .1 C6ci, iata. voi iubili banii averea voastril. voastre fine podoabele bisericilor voastre
A'" : rna!muIt decdt Ii iubiti pe cei sil.rad in nevoie. pe cei bolnavi pe cei in suferintil." (Cartea lui Mormon. Un alt testament
. J :. al I&i Isus Hristos, Salt lake City, 1988, cap 8, versetul 27-29, 37), De asemenea, fonuele manifestil.rii apostaziei sunt
:'; . ',[ "; pe Iarg la 2 Nefi cap. 28. Vezi articolul lui Bruce R. Mc,Conkie, op.cit. p. 42-46 (Apostasy). ,Este important, de
.J; ,? ./' cil. aceastil. invil.til.turil. despre Apostazia universalil. este comunil. Martorilor lui Iehova reflectil.
,..
-t.
.: atitudinea mediului protestant, in care s-au fonnat toate aceste grupuri, fatil. de Biserica Catoliclt ,
I'. ;,9 .,Biserica mormon6 este "impil.ril.tia lui Dumnezeu pe pil.mant" (McConkle, op.cit, p. 690);" cheile acestei impilril.tii i-au
\::, fostdate lui Joseph Smith Oliver Cowdery (1806-1850) in iunie 1829, iar organizarea fO".:1alil. a regatului a avut loc in
. aprilic 1830" (Ibidem. p. 720).

4
c j' , ,
,.
Page 113 of 417
:;; .!o'-:. 1,' .,
',' r t"
. _ . t .t' .,.jj',::,
constituie 0 implinire a profeliilor lui Isaia (XXIX, 4-18) Iezechiel (XXXVII, 16-20) potrivit carora, c, },
- - .
la vremurilor, evanghelia va fi propovaduita la toata lumea toti oamenii 0 vor in '
, ,
propria lor 10, ";"}
b) Restaurarea regatului lui Israel:" ,;:}',.: 0:-
Un alt semn al sffiI9itului vremurilor esle implinirea profe/iilor lui Isaia Ii Ieremia
refacerea "Casei lui Iacov", adica despre intoarcerea lui Israella pamanturile care i-au fost filgaduite ;, '.
la adevaratului Pastor. Puterea autoritatea de a strange Casa lui Israel i-a fost
incredintata, spun mormonii, lui Joseph Smith de catre profetul Moise in Kirtland in 1836 (D&C 110,
11)11 de atunci, fiecare "profet.al Bisericii lui Hrist.os" poarta responsabilitatea strangerii poporului
'. ,-:
, ' >',
ales. Acest eveniment este mai intai de natura spiritualif apoi temporaiii. Poporul lui Dumnezeu va
,
veni mai intai la adevarata a lui Dumnezeu, va accepta evanghelia restaurata, se va aUitura
"Bisericii Sfintilor" de abia apoi va reveni in pamanturile care i-au fost date respectiv in '
" , .};
Astfel, la evreii se. vor. reuni Israel v.f,:d in.,
SIOnlsta un semn al acestul proces), In tlmp ce alte tnbun ale 1m Israel, numltele ,;zece l'
triburipierdute impreuna cu "sfintii" dintre neamuri vor merge in Missouri ca sa "r,f '
Sionului. Acolo va fi construit SIant, "Noul Ierusalim"12. ';' '/
. ,.
c) A doua venire a Domnului .
.' t', I'
10 " iatA, cartea va fi pecetiuitll.; in carte va fi 0 revelatie de la Dumnezeu, de la inceputullumii panA la ei ( .... )
.
#' ,
iar revelatia care a fost pecetluitli va fi plistraUi in carte panA la timpul potrivit al Domnului, ctlnd ea va fi scoasllia IUWinA"
(2 Nefi,27, 7; to). "Misionarii mormoni lucreazll. un miracol al zilelor noastre, aducand lumB din nou
,'.'
predicatll. de Isus apostolii Lui" (Mc.Conkie, op.cit, p. 724; aceastli evanghelie va fi predicatll la fiecare natiune,
,,)!,{
\
fiecare seminfie, Iimbll popor (Doctrine and Convenants 133, 37; mai departe se va cita D&C); va veni 0 zi care ,:.r
'
, 1
fiecare om va auzi plinAtatea Evangheliei in propria lui limbll, prin aceia cMora le-a fost datA aceastA putere (D&C 90: t t). } '.'. , J'
-,". ",
II Monnonii cred cli Joseph Smith, fondatorul Bisericii lor, este "Ingerul trimis de Dumnezeu sA pregl1teascli falea'
(conform profetiei lui Maleahi III, 1). Aceastli profetie se referll. nu la prima, ci la a doua revenire pe a\

('
".l.'
;0' !:. ,
- lui Hristos. cl"

12 AceasU\ invl1tl1tura se sprijinll de asemenea pe 0 profetie vechi-testamentarn: "Veniti sl1 ne suim in muntele Domnul(1i, in ";, .. j}'
, . ,
casa Dumnezeului lui lacov, ca El sl1 ne invete cl1ile sale mergem in cl1rMile sale. Qi.ci din Sion va legea cuv:Antul ..',
lui Dutnnezeu din Ierusalim" (Isaia II, 3). cum se va vedea in continuare, mormonii acordA un rol important Americii in:
planul divin al lui Dumnezeu: America este locul unde se aOa paradisul edenic, este "noul pllmtlnt al fAgl\duintei", este
locul in care Hristos a propovll.duit cand a venit pe pllmlint locut unde se va intoarce fa a doua Sa Venire. Vezi John"
Bracht, The Americanization 0/ Adam in "Cargo Cults and Millenarian Movements. Transoceanic Comparaisons of, New,
Religious Movements", New York, 1990, p. 97- 139. Bracht considerll. cli "Nici 0 altA religie nu a fllcut ruai mult pentru a
sacraliza America ca Mormonismul" (p. 97).
:.
5

, '
f': '
",:.
......
Page 114 of 417
Dkc 133)ls.
fii' '

',.
:'f
" ii'
;

f
,
"
,l'". "
. ,
'.
J,
t '
"
Ii.
Potrivit doctrinei mormone, inainte de a doua Sa venire, Hristos se va arata poporul Sau de doua
-'1";"' t" t 'f
t orL lntoarcerea Domnului in templul Shu (D&C 110, 1-10) s-a manifestat partial prin aratarea lui
I : ,.. ' , "
"t':J: ',:.'. ,i Hristos in Templul din Kirtland viziunii din 3 aprilie 1836), dar se va manifesta deplin prin
. ;' venirea lui Hristos in .,Noul Ierusalim", templul care urmeazA sa fie zidit de catre "sfinti". tnsa semnul
, s. clar al vremurilor va fi aparilia lui Hristos in locul numit Adam-ondi-Ahman (SpringHill,
)t :, Davies County, Missouri), unde potrivit invataturii monnone se gasea paradisul terestru (D&C 116), In
acel loc. Hristos va primi cheile puterii autoritatii de la cei care au guvernat in locul lui in timpul
:'ceJpr. 6000 de ani de existenfA a prunantului (patriarhi, profeti. preoti, slujitori)13 . In cele din urma,
',r' Hristos va apare intregii lumi in slava. Pentru cei drepti va fi 0 zi de pace mantuire, cand toata
/ ne4reptatea va inceta (D&C 133, 44-62), pentru cei va fi neinduratoare: .,A doua Venire va
'? fi J mare 0 zi a durerii, a razbunarii a judecatii pe care cei rai nu 0 pot indura"14 .
In acel moment, conform doctrinei mormone, va avea loc marele conflict al ultimelor zile,
' .:." ,Ie.
i ,'; "btl/alia Armaghedonului" tema care este comuna "Martorilor lui Iehova" care este tipica
'. penttu numeroase denominatiuni protestante din lumea anglo-americana. In acel moment, Mesia .eel
va face aparitia pe Muntele Maslinilor; evreii il vor imediat pe Iisus dw Nazaret,
, pe I-au refuzat de mult timp, vor plange se vor converti ( Daniel XI XII; Ioil II;
d);tmpAritia de 1000 de ani.
,',
,f,-,
. '.' >I
:',f' \.'.\ 13 Aeeastl\ invAtlturli se sprijinA de asemenea pe 0 profetie mesianicli: ,,$i Lui i s-a dat stlpiinirea, slava impl1rlitia toate
i
" popoarele, nemurile ,i limbUe ti slujeau Lui. Stl1piinirea Lui este stl1piinire care nu va trece, iar impl1rl1tia Lui nu va
" fi niciodatll" (Daniel VII, 14). Trebuie precizat cll, pentru monnoni, Adam este "printu'" aceste lumi; cl1derea'lui in
. .
"
'.
pleat a meut posibill venirea spiritelor pre-existente tn lume spre a fi testate preglitite pentru dobandirea prefectiunii; el
este arhanghelul Mihail in fonna lui pre-existentl1; el este tatAI familiei umane prezideazA asupra spiritelor tuturor
. oamenilor. (Bruce R. McConkie, op.cit. p. 694).

i
14 D&C, cap. 43 44; (De asemenea, D&C 133,41- 51; D&C 101:24-25) Bruce R. McConkie, op,cit, p. 687- 698 (Second
,'"
J-_,
\
Comingo/Christ); Principiile Evangheliei, Salt Lake City 1982; p, 247 266 (A Doua Venire a lui lsus Hristos).

1: :,:
U DupA aceste evenimente va avea loc prima fnviere (D&C :88, 96- 102), rnsli "nu toti oamenii vor fi tnviati in timp
-Ii'" '-';.'
nu se vor bucura de stare de slavA"( Bruce R. McConkie, op.cit. "Resurrection", p. 639). Sfintii care sunt pe acest

pAmAnt vor fi ridicati pe norii cerului pentru a se lot/Hni cu Et, iar cei care donn in morminte 'vor vor fi ridicali ei in
:.{;/ I lot4mpinarea Lui:
6 Page 115 of 417
"f '
, , 'J"
'. -.,.,'
.. ..
..
l .
\ i' .
Conform doctrinei monnone, pamiintul unneaza sa aiba 0 existenta temporalii de 7000 de lini
l6
.
Pritnii 6000 de ani sunt caracterizati prin moarte, boala, razboaie, distrugeri. Al mileniu, este
mult perioada de pace, cand Hristos va domni personal pe pamant, cand fi !..'
I I I :'
reinnoit va primi gloria lui paradisiadi, cand moartea vor disparea. Astfel, dupa Sa, J.; ,
Hristos va judeca toate natiunile, va desparti oile de capre, trimitiind pe unii la viata venica, pe' ;1;, :t.'
ceilalti la pedeapsa venica
17
Hristos va domni din doua capitale ale lumii, una in vechiul Ierusaltm ,

cealalta in Noul Ierusalim, care va fi "construit pe continentul american" (Ether l3, 3-10).
.'
"
\'i;"..r
'1.0,'" i.
mormona, care functioneaza in prezent doar ca 0 institutie ecieziastica, va exercita atunci i jurisdictie
, "I;Y
politica asupra intregului pamant. In acea epoca, oamenii vor avea plinatatea evangheliei, prin;':
revel area tuturor cuvintelor rostite de profeti in toate timpurile, a unor adevaruri care nu' au, fost '.
J' ,.,<
niciodata descoperite.
. ,
,.
Mileniul este descris in termenii profetiilor Vechiului Testament, referitoare la regatul mesianic:
dintre animale va inceta carnivorele vor deveni ierbivore (lsaia XI, 6-9; D&C 10 I, 26), se
",
vor copii i se va continua viata, oamenii vor continua sa cultive pamanturile, sa munceasca::f'
.'
pentru a se 'intretine. Cei nascuti in--timpul mileniului nu vor fi nemuritori, dar trupurile vor fi
schimbate astfel incat boala i moartea nu-i va mai putea stapani
18
. In timpul mileniului vor continua .\
doua activitati importante: prima este construirea templelor, deoarece mantuirea nu poate fi
t;'
fadi botez din apa i Duh (botezul mortilor) nici ridicarea la slava cereasdi nu poate dobdndita fua
"
i ""
iI'; J.
16 "Ce trebuie sll intelegem prin cartea pe care loan a vllzut-o, care a fost pecetluitll cu sigilii? Trebuie sll intelegem cll 'J
"
ea contine vointa revelatll, tainele lucrllrile lui Dumnezeu; lucrurile ascunse ale iconomiei lui referitoare la acest pllmant : ','
,
in tiI:npul celor 7 000 de ani ai existentei sale temporale". (D&C 77, 6-7) . ':' I;' :
17 panllia acea orll vor fi fecioarele nebune printre cele intelepte. Dar cand acea orll va veni va fi 0 separatie clarll " , .
rlli de cei in acea zi voi trimite ingerii mei sll-i smulgll pe cei rlli sll-i arunce in foc" (D&C 63, 54)" '
'\ '
18 Satana nu va mai avea puterea sll ispiteascll ( D&C 10 I, 28 ; I Nephi 22, 26). Popoarele vor trlli in pace armonie,{Isaia
11,4) deoarece Hristos va conduce Biserica in timpul mileniului; Nu vor exista boli oamenii nu vor muri vor fi "
ingropati, ci vor trece de la stare a muritoare la cea nemuritoare intr-o secundll (D&C 63, 51; 101,29-31). Anumite adevliruri
, d
,.'
care,nu au fost revelate panll acum vor fi revelate in timpul mileniului (D&C 101, 32-34).Viata va fi ca
'::\ ,";
oamenii vor continua sll mllnance, sll poarte haine, sa slldeascll sll adune recolte (D&C 45, 57- 58). Mormonii fac trim,itere
de asemenea la Daniel VII, 27 (impllratia va fi data sfintilor); 2 Nefi 30, 10-18. 1 Nefi 22, 24-26 (Hristos va dornni pe "
pamant) ; D&C 88, 87-110 (Conditiile din timpul mileniului); in timpul mileniului vor avea loc schimbllri fizice in st:ryptura '\
e,
pllmfintului. Monnonii au accentuat faptul cll piimtinlul va reveni in slarea lui edenicii. pentru cll acesta era in lor ,. i, >
l
sensul ultimei restaurari a tuturor lucrurilor, cand va fi un cer nou un pamant nou cand pamantul va primi lui' ",: ":'
t .r,
paradisiacll de glorie ( Isaia LXV, 1/-25; D&C 133,23-25; D&C 101,23-32). Ideea de mileniu ca reintoarcere 111 !'
,\:i:
era dusll mai departe pana la ideea de unificare a tuturor continentelor, cum, cred ei, fusese la inceputul
,
.,
,
cr9atlel. '
..;,
J' I
I' ! 7 J ::
;,'
!'
-: ;'1
. . . .
" " :... <)
1 I,:
<" .. , .
."
< '
Page 116 of 417
,',
:": l
j

", .' 't,"

"
(".
; /. J;
, ' ' "
, familiilor pentru eternitate (casatoria celestA). A doua activitate consta in mspandirea
" '
"if advarului pe intregul glob prin munca de evanghelizare. La satana va
l.
l,';' t redobAndi libertatea. se va lupta cu armatele lui Adam-Mihail va fi invins pe veci dupa care va urma
,ilr. ;',,\;. de Apoi
19
t:
1,. t, ::l It 'f:
't! 4 "j
t,' :1 ,> II. CONTRADICTIILE MESAJULUI ESHATOLOGIC MORMON
\:, Studiile referitoare la doctrina monnona subliniaza necesitatea unei abordari ,din perspectivA
deoarece elaborarea ei s-a filcut progresiv a fost marcata de numerose modificari. Acest
" a fost rezultatul adaptiirii continue la contextul socio-politic cultural in care
, , " se dezvolta, dar la legate de prozelitism. Transformarea eshatologiei
.
mormone a inceput in ultimii ani ai vietH lui Joseph Smith s-a incadrat in procesul mai hug de
i'1il;trllionalizare a mormonismului, de acomodare cu societatea. Astfel, monnonismul "clasic", se
.;' clmeriza printr-o milenaristA intensii, subliniatii chiar de titulatura Biserica Sfinrllor
.' . :- .
) Yliimelor Zile. Dupa moartea lui Joseph Smith (1844), a urmat peregrinarea Biserici in mai multe
f
:; 10Quri din America datorita con:fllctelor cu populatia ne-mormonA. In acest doctrina
l;l' \'
;;;; . .. terenul utopiei religioase pentru a obtine sociala. Abandonarea practicii poligamiei
. .. .
;'" ' in 890, dupa ce Joseph Smith sau, Brigham Young (1801-1877) insistasera mult asupra
.::' ;; inspiratiei sale divine, este un bun exemplu in acest sens
20
Dupa 1890 (anul profetit de
" ,
:) -' Smith pentru A Doua y'enire a Domnului) pAna la mijlocul secolului al XX-lea, evolutia
,t. ';'
,
.
,
a fost directionata in perspectiva mondializarii evanghelizarii, acest lucru nu a avut un impact real
. r,.
.. ;t
"t,
:1 " :' 19 ..Aeesta va fi tndelungata sperantl1 pentru 0 epocl1 de pace, ednd Hristos va domni personal pe pl\mlint, clind plhnlintul va
fi reinnoit va primi gloria lui paradisiacl1; cAnd stric!ciunea, moartea boIile vor inceta, elind impar!tia lui Dumnezeu pe
plimAnt va fi pe deplin stabilitli in toatli slava, frumusetea perfectiunea ein. Bruce R. McConkie, op.cit, p. 492-501
(Millenium). De asemenea, Grant Underwood, MiJlenium, in Encyclopedia of Mormonism, ed. Daniel H. Ludlow,
Macmillan Publisher Compagni, 1992 vol. II p. 906-908 sintetizeaz! evolutia inv!tl1turii eshatologice monnone,
" 20 P()ligamia, pe care monnonii preferau sa 0 numeasc! "mariaj plural" a fost instituit! de Joseph Smith in cadrul unui grup
"
restrins, in cadrul "restaurdrii tuturor lucrurilor". Aceast! practic! a fumizat 0 armd adversarilor lor a detenninat
, , intre anii 1860- 1880 a unei legislatii federale antipoligamice. Monnonii au inceput sa fie privati de drepturi
eiv,ice. iar averile Bisericii au fost confiscate. in acest context, Wilford Woodruff (1807-1898). a filcut public
'. i ,
'"
un anifest-proclamatie, aprobat de Conferinta generalil. din octombrie 1890, prin care se punea capdt poligamiei. Putin mai I
'; . \ ',' tArziu, in 1896, Utah-ul devenea unul din stateIe Confederatiei. Despre poligamia monnonli, a se vedea Leonard J .
. ....
i't ' ArrirgtOll, David Bitton, The Mormon Experience: History ofthe Latter-Day Saints, New York, 1979; R. S. van Wagoner,
'f .
::, Moi:f!lOn Poligamy: A History. Salt Lake City, 1989; Irwin Altman. Jospeh Giant, Poligamous Families In Contemporary
Society, Cambridge, 1996 (tntregul capitol, Historical Background, care fenomenul mormon in contextul epocH);
8
t J.
Page 117 of 417
'$'
,,(
' . . .\ -. ',f"
','
l
Fervoarea din jurul anului 1890 este surprinsa in toate publicatiile mormone"ale
vremii
2S
Pentru a tempera acest entuziasm, care ar fi avut consecinte nefaste asupra in cazul
profetiei, autoritatile bisericii mormone confera treptat 0 tumura spiritualli acestui eveniment.
, .i
E4Jti,a din 1890 a lucrarii Doctrina legaminte are p adaugire in care se arata ca prin tennenul
,I
, se poate intelege 0 perioada mai lunga de 100 de ani, afirmatie care nu se poate baza pe

' "
"'l.
il;, Sct'iptura nici mlicar pe "Cartea lui Mormon".Publicatiile mormone incep treptat sa avanseze, ideea
,tt"" r', '
generalie" de care vorbea sub inspiratie profetul este "Biserica mormona",
corltemporanilor lui Joseph Smith. Printr-o profetie din 16 februarie 1891, Wilford
(1889-1898) pretindea cilDomnui va dezvi!1ui prezenla sa la pUlini oameni. va fi 0 preFptil
it' r f in puh liii nu vizibilli ca la A Doua Venire. Observam aici un element care se incadreaza in
\{', ':
religios american de la secolului al XIX-lea: atat adeptii lui William Miller in 1844
H
"Ii milenarista din care se va dezvolta adventismuI), cat cei ai lui Charles Taze Russel in 187 4 1914
\' (viJ.torii "Martori ai lui Iehova") au abordat aceastli tema a "venirii invizibile" a atenua
,ii" :,
;' t:,",:; copsecintele uoor profetii
. b) "Noul Ierusalim"
,\" .' k
" '\,
.," (
Conform viziunilor lui Joseph Smith, grupate in "Cartea lui Moise" "Perla de mare pret",
.1;
mormonii intemeierea "Noului Ierusalim" in Jackson County, Missouri' (3 Nefi 20, 22;
, D&C '45, 66; Moise 7, 62)26. Mormonii au ajuns in teritoriile profetite in 1838 au pus bazele
templului in "Gradina Edenului" chiar pe locul unde, potrivit invataturilor mormone, Adam oferea
... l

;.
sacrificiile. Templul urma sa fie eel mai mare dintre templele "sfintilor", locul in care Hristos se va
" ,
intoarce inainte de a aparea lumii intregi la a doua Sa venire
27
Cu toate acestea, temp luI nu a fost
2' "Multi din ace$ti tineri care sunt aici astlizi, dacli sunt credincio$i. vor fi in trup cand Hristos va veni pe norii cerului".
(The Discourses of Wilford Woodruff, published 1946. 1990, p. 252-256)
,
.',

;:<
26"V-ati adunat impreunl1, dupli porunca mea tn acest plimlint numit Missouri, care este pamdntul pe care eu I-am numit $1
(,' '
sfin/it pentru adu.narea sfinlilor. De aceea, acesta este pifmdntul fligaduinlei # locul orG$ullii Sion. asta spune Domnu!,
dactl yeti primi intelepciunea, aici este intelepeiunea" (Revelatia din 20 iulie 1831. lakson County, Missouri, D&C 57, 1.5) .
..... tntr-adevlir acesta este cuv!lntul Domnului: ea oraul Noutui Ierusalim sil fie edifieat prin adunarea sfintilor ineeptlnd cu
, acest loc, adicli spatiul templului care va fi construit in aceastli generatie. Clici intr-adevlir aceasta genera/Ie nu va trece
part! ctind nu va fi construitli 0 cas! Domnului un nor nu va desupra ei..." (Revelatia din 22 septembrie din
.. , '
Kirtland, Ohio, D&C 84,2-85,31),
21 Viziunea lui Smith referitoare la .. Sion" nu urmlirea construirea unui mare ora$, ci a unei succesiuni de orae,
. i
'rAsp,&\\Iite pc tost! tntinderea teritoriului, care sa aiba 0 populatie intre 15-20 000 de oameni. Plann\ avea in verlere
dispunerea clMiriior publice, a str1tzilor, gestionarea averilor personale (plistrarea strictului necesar i donarea
etc. (Hi!toryofthe Church, vol. 3, p. 282- 283).
, i
10
, "
,.i-,
Page 118 of 417
.
': ,','
, 0/'
,
. fl
t ,l.
, , .,
asupra interpretarii "Clasice. In dupa anii 1950, dobandirea unui adevarat statut a '
unei anumite'respectabilitati in peisajul religios a condus la combaterea milenarismului la
construirea eshatologii lipsita de dinamica ru;;teptarii
21
"',':!
...
,
:
'.
'.\
('
. a) Semnificatia anului 1890
,.
i ,
Biserica mormona accentueaza astazi ca venirea Fiului Omului este "iminenta", U1ta sa,
aYallseze insadate concrete
22
Cu toate acestea, Joseph Smith a profetit ca Hristos va reveni pe pamant
. timpul acestei generatii", Iacand speculatii in legatura cu semnificatia anului 1890
23

viziunea din 2 aprilie 1843 (Ramus, Illinois) el consemna,: "Odata, pe cand rna rugam foarteslnter sa
aflu despre venirea Fiului Omului, am auzit 0 voce care-mi spunea urmatoarele: Joseph, flul meu,' (iaca ;';'
vel triii pana fa 85 de ani, vel vedea jala Fiului Omului.. .. Cred ca venirea Fiului Omului nu va 4mai
devreme de aceasta data" (D&C 130, 14-17). La Conferinta Generala a Bisericii, care a avut loc';.teva ; ,:f:
"
zile mai tarziu,Joseph Smith declara ca nu va veni in 1844, nid in 5, 6 sau in 40,de ani.
.',:
I; ::t

't'
Aceia din generalia care se ridica acum nu vor gusta moartea pana ce Hristos nu va veni. . .Profetesc
innumele Domnului Dumnezeu ca Fiul Omului nu va veni pe norii eerului pana ee eu nu voi avea 85
de an{24. Cum Joseph Smith s-a naseut in 1805, insemna ea sraqitul era profetit injurul anului 189tJ.'Se'
,;
" insa caJoseph Smith a fost asasinat in 1844, la varsta de numai 39 de ani la Carthage, Illinois.
"
21 Cele patru perioade care au marcat elaborarea doctrinei mormone au fost consacrate de studiullui Thomas Alexander, ' ;
Mormonism in transition, Chicago, 1986, A1ti istorici au vorbit despre "transformarea Regatului lui Dumnezeu" despre
' ..
"Marea Acomodare" care a tnceput din 1890 (Robert Gotllieb Peter Willey, American's Saints .. the Story 0/ a New ,,:'1; ':
, Religious Tradition, New Y OI;k, 1984; Jan Shipps, Mormonism, the Story 0/the New Religion Trans/ormed, Chicago, 1985). i""
La rflndul sll.u, Kendall White a propus 0 tripartitie in cadrul doctrinei monnone care face deosebirea intre teologia
, ,l,'
!I\'
mormonli traditionall!., cea neo-traditionall1 cea extremli care se indepll.rteazA de mormonismul cIasic pentru a se apropia
,!" "
de linia protestantl promovatli azi (Mormon Neo-orthodoxy. A Crisis Theology. Salt Lake City, 1987). Despre modificlrile L
, 1,
aduse doctrinei mormone, a se vedea Massimo Introvigne, Les veilleurs de I'Apocalypse, millenarisme et nouvelles!
.} .
religions au seuil de I 'an 2000, Paris, 1996 p. 55 86 ("L'Eshatologie et millenarisme dans l'histoire et dans la doctrine des , ,f,
,I . ' <",1 "
monnons") 1: ii ' ,'lk :
llBruce R. McConkie, op.cit, p. 687698 ("Second Coming of Christ"). Discursul pre,edintelui Ezra Taft 899- " :. :t '
1994) este edificator despre felul in care este conceputli aceastli iminentli astlzi: "Nu peste multi ani, Hristos va veq'idin! 'i
, : l; , t",
nou. EI va veni in putere ca rege al regilor domn al domnilor:' (Joy in Christ, "Ensign", 16 martie 1986). :; r
II Despre eshatologice in timpul lui Smith, a se ,vedea Grant Underwood, The Millenarian World oFEarly :" \i ':
Univeristy of Illinois, 1993; Dan Erickson, As'a Thie/ In The Night. The Mormon Quest For
Deliverance. Signature Books, 1998 ' ,!ljl ".;.l,
',;'
24 History 0/the Church 0/Jesus Christ 0/Latter-day Saints by Joseph Smith & B. H. Roberts partea 5, 310-337, pr?fetia "
din 6 aprilie, 1843; Teachings 0/the Prophet Joseph Smith,edited by Joseph Fielding Smith, Republished: May 1993 (437 '
, t
pagini), p. 286.
9
"
Page 119 of 417
!.,
';;1,
niciodata construit, deoarece prezenta Irn?rmonilor N!.issouri a fost marcata de irnense dificultati de >!:f7
severe presecutii. Insa in ciuda faptului ca au fost alungati, Joseph Smith are 0 noua revelape, care
Duinnezeu ii, Iacea cunoscutca ei, cei care au vor fi adunati, iar Sionul va fi
"dupa legile impiiratiei cerel1ti"(Revelatia primita la 22 iunie 1843 la Fishing River, Missouri, \' Q&C, >
105, 3-5), In anii 1840 adunarea era previizutii la Kirtland In Ohio, anii 1841 la Navuoo in mind(s .
la secolului al XIX-lea la Utah
28

k
:.<!:l
d Stabiliti in cele din urma in Utah,. au Ince.tat sa ca va fi In
, tS'<
1 "
1870, Orson Pratt (1811 - 1881), unul dm cel mal1mportantl apologetl mormom, spunea:
fl'.
,;: "'
a promis di noi trebuie sa ne intoarcem in comitatul Jakson (Missouri) sa construim
"-'f,
, ,
.'
, "
inainte ca aceasta generafie sa treaca ...noi credem in aceste promisiuni din gura lui Jeh,ova. .,
. "/

Sfintii se al1,teapta sa vada implinirea acestei promisiuni in timpul generatiei care trma in 1832, 'la fel
:
cum se qleaptii soare1e Ia sculare dimineata De ce? Pentru eli Dumnezeu nu poate minti. Et va l'Wlini 'f{I:'
toate promisiunile Sale. EI a zis aceasta trebuie sa se implineasca, iata credinta noastra"Z9. in 1900 se'"
credea in continuare in aceasta venire a RegatuIui, al1a cum fusese profetita. Lorenzo Snow (1898-
, ,.t
1901), al cincilea prel1edinte al Bisericii mormone afinria Intr-o reuniune a clerului din templuU!e la
Salt City cA marea majoritate din cei care-l ascultii vor trili sa vadA templul in
Mlssoun
30
" , " "
.
Ca 0 ironie a sortii, trebuie spus ca primul templu mormon, cel din Kirtland exista dar' "':1<
, I.. \}.
apartine Bisericii Reorganizate, 0 dizidenta, a bisericii mormone care din 1921 il1i are sediulla Missouri, :,,:; :':
<",
'.' ("Sionul" profetiei lui Smith). Auditorium-ul sau ocupa 0 buna parte din locul desemnat de Joseph
Smith pentru construirea templului
31
.
28 Aceste peregrinl1ri au fost determinate de tensiuni cu mediul protestant in mijlocul cl1ruia se dezvoltau :;;i au fost privite de'
.. t.
mormoni ca 0' implinire a profetiilor care anuntau 0 perioad!1 de mari incercl1ri pentru "sfinti" odati1 cu apropierea
vremurilor din unnlt
,29 Journal of Discourses, vol.l3, p.362. Lucrarea contine 1438 de cuvlintl1ri ale unor personalit!ti diferite,
membrii ai Quorumului celor 12, apostoli ai biserieii mormone.
30 Dialogue: A Journal of Mormon Thought, 1966, p.74. Revista apare trimestrial 0 varietate de puncte de
vedere despre istoria:;;i doetrinamormon!1.
31 Biserica Reorganizata grupeaza cam 200 000 de oferA un exemplu interesant de mormonism "temperat" care
a refuzat intotdeauna doctrine Ie controversate, ca poligamia. In zilele noastre, ea se apropie eel mai bine de protestantism.
Din 1984 a penn is femeilor preotia, dar aceaslA deschidere a provocat numeroase schisme "fundarnentaliste". A se vedea,
Encyclopedia ofAmerican Religions, ed. Gordon Melton, p. 607 (Reorganised Church 0/Latter-Day Saints)

11
")
,
" .
Page 120 of 417
.-
,
Adunarea ",60 tllor" pentru a construi "Noul lemsalim", era prin wmare unul din
.. importante ale vremurilor din urma
32
Ideea nu era insa noua. Cu mutt timp inainte de
Joseph Smith, protestantii in special puritanii au sustinut intoarcerea evreilor 'in Palestina, chiar
:i
t

if': .. inalnte de a doua venire a Domnului
33
Aceasta invatatura se precizeaza pe parcursul catorva revelatii.
.1'< ,Retelatia din 1830 considera locul acestei adunari ca un fel de refugiu inainte de Judecata de Apoi. un
. ,; arc! a lui Noe (Revelatia data profetului in Fayette, New York, 6 aprilie 1930, D&C. 4-8). In
din 11 septembrie 1831 este yorba de construirea "Noului Ierusalim", dar locul nu este
...',; i indicaf
4
De abia in revelatia din 22 septembrie 1832, Joseph Smith clar confirmarea ca locul
'i.
va fi Independence Missouri
3s
Foarte interesant este ca dupa alungarea din Missouri, revelatiile
preconizeaza dobandirea prin forta a teritoriului tagaduit (revelatia din 23 aprHie 1834, D&C 104).
Invatatura despre .,adunarea la Sion" a fost motorul unei formidabile mobilizari spre America.
Convertitii mormoni din toata lume4Se indreptau spre America pentru a construi "Noul Sion". Pana in
anii 1930, biserica mormona nu incuraja organizarea ei in afara Utahului. Cei care se
;. alaturau bisericii trebuiau sa emigreze spre "Sion" pentru pregatirea "RegatuIUi celei de a doua veniri",
: Curtind insl1. s-a produs 0 schimbare de atitudine care a gene rat 0 schimbare substantiala a doctrinei
'. 32 "lar apoi Tatlil iarali ii va aduna pe ei cu 10lii laolalla # Ie va da lor lerusalimul ca lara a mO$lenirli lor" (3 Nephi 20,
! 33),; Vezi de asemenea 3 Nephi 29, I; Eter 13,3-6, Bruce McConkie,op. cit. p. 305-307 (Gathering ofIsrael),
33 Din momentul in care puritanii au debarcat in Lumea Noul\, ideea americanilor indieni care aveau origini ebraice a fost
'..
F' " : Ea provenea din scrierile misionarilor spanioli portughezi din America de Sud, De exemptu Viscount
,
. Kingsbourough (1795-1837) una din sursele frecvent citate de mormoni, sustinea tn cartea sa A'}t1quities of Mexico
I ..
(Ant/chit6ft' mexicane). London, 1830, cl\ aztecii sunt descendentii celor 10 triburi ale lui Israel. Cu ani
tnainte de aparitia "CArtii lui Monnon", au fost publicate tn Statele Unite mai multe lucrl\ri erau dedicateevreilor
tntoarceri a lor in Palestina. Printre cele mai influente stud ii, mentioniim Elias Boudinot (fondator
al American Bible Society), Star in the West (New Jersey, 1816); Josiah Priest, The Wonders of Nature and
i ':.
.". >
: Providence Displayed (Albany, 1825); Ethan Smith, View ofthe Hebfews (Vennont, 1825). Pentru a vedea legiitura intre
.. ,
.. aceasU!. trl1sAturA sionistA a eshatologiei mormone gftndirea religioasA din secolele XVII-XVIII in Anglia America, vezi
Ruth Bloch, Visionary Republic: Millennial Themes In American Thought. 1756-1800, New York: Cambridge University
; .
, Press, 1985.
34 "AdevArat vii spun cl\ Sionul va inflori slava lui Dumnezeu va fi asupra lui/ l;li va fi un semn pentru neamuri veni
t '
la el din fiecare natiune de pe pltmantll;li va veni vremea cand natiunile pltmflntului vor tremura din pricina lui" (D&C 64,
. 41-43), A se revelatia din octombrie 1931 (D&C, 65, 3-6)
" <, , lS cuvdntullui Dumnezeu referitor ia Biserica Lui cli in ultimele zile va fi restaurarea poporului lui, cum
.: a prin gura profetilor clt va fi adunarea sfintilor pe muntele Sion, unde va fi Noul IeOlsalin'l.. $i acest
" fi construit tnceptind cu templul stabilit de degetul lui Dumnezeu la frontiera sudicii a statului Missouri ( Revelatia din 22
. (
septembrie primitl\ in Kirtland. D&C 84;2-3).
12
I
Page 121 of 417
,';'"
eshatologice rnormone
36
. Deoarece identificarea "Noului Iersualim" cu un orruj, cu 0 regiune a Amerlcii
" ,
nu mai era credibila, aIte realitati au fost accentuate in incercare de a pastra conceptul de "popor al lui
Dumnezeu". Obligatia de a se aduna la Sion a fost treptat abandonata, datorita a doi factori principalt'
Primul era de ordin economic: biserica mormona nu mai putea asigura bunastarea tuturor convertitilor
mormoni care soseau in America, mai ales dupli criza economica a anilor 1890. Al doilea tinea de
conflictele dintre comunitatea mormona guvemul federal. Odatli cu integrarea Utah-ului intre statele
Confederatiei Americane, mormonii nu mai erau ,in rl:izboi cu statuI, ci din contra participau activ la '.
potitica lui in consecinta nu mai puteau ramane autonomi, ci trebuiau sa respecte legislatia f:! ::r
americana. "
"
.,
,

'. . .
. :\
"Prima Pre:;;edintie" (autoritatea suprema) lanseazii, la inceputul secolului al XX-lea ideea
biserici intemationale care sa aiba comunitati permanente in strainatate incepe sa
t I 'f.
emigrarea in America. Apelurile de aramane pe loc, adresate noilor convertiti, au fost eu
,I
surprindere 0 parte a adeptilor a considerat ca este yorba de apostazie, deoarece nu a existat 0
revelatie in acest sens. Al pregedinte Joseph F. Smith (1901-1908) s-a deplasat personill. in
Europa in 1906 pentru a ruga "sfintii" sa ramana pe lee:- In 1922 au fost sistate fondurile de ajutor
, imigrantilor
37
Intentia era de a da un alt sens ideii de "Sion", care devenea un c' ept
'I _
-spiritual. Sionul unna sa fie construit de toate natiunile pamantului, de toti "sfintii" adunati in trlfte
;,' ,
'rugaciune, chiar daea loeuiau in teritorii straine. ; . it'
Dupa ce biserica ceruse mult timp mormonilor sa emigreze spre America spre a I '
'eonstructorii Regatului lui Dumnezeu, liderii mormoni recomandau adeptilor chiar au dat un Jrdin :':''1'
< 'J.
imperativ de stop are a imigrarii in 1977. pe motiv ca Sionul se gase:;;te aeolo unde trruesc r:t1t
" < '
biserieii
38
In 1999, aceasta recomandarc era din nou rcluata de catre "Prima ;,In zilele :j
f.'
i
noastre, Domnul considera potrivit sa trimita binecuvantarile Evangheliei, sa se construiasca un niunw
spotit de temple, in mai muIte paqi ale lumii. De aceea noi dorim sa reluam sfat dat medtb'tilor
. ,:' ,
Bisericii de a ramane in patriile lor :;;i de a nu emigra in Statele Unite ... Daca membrii din intreaga lu.me
raman in patriile lor, muncind pentm a construi Biserica intlirile natale, mari binecuvantiiri vorveni
>J
I:
36 Thomas 0'- Alexander, Mormonism in transition, Chicago, 1986. p. 237. .
'!;-,
" '
37 Ibidem, p. 240
" . '1' .J.'",
38 Reprodus de David Bitton, op,cit, p. 81. "Adunarea pemvienilor este in stll.lpii (unitate administrativi!) Sionului din Peru,: '....;r;
':
, , 1
sau in locurile care curll.nd vor deveni stiilpi. Locul de adunare a chilienilor este in Chile. Pentru bolivieni este Bolivia, ,
pentm Coreea este Coreea pe toata suprafata pamanffilui. Poporul allui Israel care se alii! in fiecare natiune
este chemat sa se adune la turma lui Hristos, la stalpu! sionului cum este stabilit in natiunile lor ) (Come: Let Israel
Build Zion. "Ensign", May 1977, p. 118).
13
-.

.", '
Page 122 of 417
.,'
"f
(t.. .t'
''',
}f '
(.1
, ..
. :'
1 {. .
""'
",\'''f' '.t"
:. 1,1: l
'Ji: .', asupra lor, personal $i asupra Bisericii. Stalpii $i episcopiile din intreaga lume vor fi intarite. tacdnd
( ) .
.:: >:' binecuvantarilor Evangheliei unui numar $i mai mare dintre copiii TatiUui nostru
L'\,. .. cerese,,)9
>,1 :,"
La al 172-1ea Congres al Biserieii Mormone (2002) Keith B. McMullin, al do ilea consilier in

J ..,,;; "Prima a prezentat 0 eomunieare "Veni/i fa Sionul slant frumos". Liderul
}i. .. ' .. mormon afirma Sionul este aeolo unde eerturile $i disputele ineeteaza, acolo unde distinctiile intre
c1aSc i wile dispar, unde nimeni nu este sarae, spiritual material. cad "Dornnul a nurnit poporul
. , Si6n, pentru erau intr-o singura intr-un singur cuget erau in dreptate" (Perla cea de mare
',;!- Cartea lui Moise 7:18). "Sionul- liderul mormon- este prosper deoarcece lui
due 0 vial! cu poruneile lui Dumnezeu. Sion nu este dat ca un cadou, d el este edificat de un
, . popor virtu os, un popor al care se ul1e$te pentru asta, straduindu-se edifice Sionul,
\ J."
:.:'. I.f' .
-.-: "regatul Dumnezeului nostru i al Hristoslllui 105, 32 ;68, 25-31 ; 82, 14 ; 115, 1-6) pentrlt
'f/"
:1 .? ',. a R.regliti a doua venire a Domnului (D&A 65, 2, 6to .
. ,i'
.e) Mileniul
, . F '
Perioada intre cele invieri este deJOOO de ani sau mileniul. Timpul
'.1 pentru inceputul mileniului a fost definitiv fixat eunoscut numai de Tata!. Nu exista posibilitatea
fi camileniul fi instaurat mai devreme drepUitii sfintilor, dar nici nu poate fi amanat din
.
<I" cactza oamenilor sau pentru oricare alt motiv41. Doctrina mileniului a cunoscut la randi.d ei
nup;teroase modificarL Acestea se refera in mod particqlar la cd care vor trai pe in timpul
I
mUeniului, la activitatile care se vor aici la felul cum vor fi ele conduse.
l .
.,
. i'.. ,'
39 ,'e'mbrJi sum sfotuili sa ramana in larile lor (scrisoare datat! 1 decembrie 1999), publicatli in "Liahona" aprilie 20'00,
";.
. p. 4, Bisericii)
I 40 Luilrile de cuvlint au fost publicate tn revista .. Liahona". Printre primii teoreticieni aj mormonismului, numai Orson Pratt
.(.. .
(1891-1881), plb'ea s!i inteleag!i prin "Regatullui Dumnezeu" Biserica mormonli (A series ofPamphlets on the Doctrines of
, ,
the;Gospel, Salt Lake City, 1891, p. 41- 123), in timp ce majoritatea Iiderilor mormoni opta pentru 0 distinctie clarA tntre
!t. '
or .':-:. " cele doul1. A se vedea Jean-Francois Mayer, Sectes chretiennes et politique, Une approche a travers ,)uelques exemples
I It, '
(X1K'et XX'siecles), Bulletin de I'Association d'Etude et d'Information sur lesMouvements Religieux ,no. 40- 42/1.983;
, 41 Bruce McConkie, op. cit, p. 494. Grant Underwood, The millenarism World o/Early Mormonism, "Journal of Mormon
History" nr. 9/1982 arat! cum interpretarea tirnpurie a Sfintei Scripturi a "Girtii lui Mormon" a afectat a fost afectatlt
"J de doctrinelemilenariste. El fumizeaza prima conexiune intre istoria mormonismului i gandirea milenaristli, plasand
g4ndirea milenarista mormon! tn contextul ideilor despre lumii. Grant Uderwood este professor de
teoria religiei la Brigham University Hawai a publicat numeroase articole despre mormonismul timpuriu milenarism in
.,
, .
, '
"Brigham Young Studies" ..Journal of Mormon History".
14
Page 123 of 417
a) biserica mormona invata ca pamantul itr timpul mileniului va fi locuit de cei ce merita ':'
sl@.ya celesta, sau cel putin slava terestra, fie ca sunt mormoni sau nu
42
. Ne-mormonii, care
celputin conqitiile pentru gloria terestra vor continua sa traiasca in milenium, avnd liberullor arbitru.
Isus Hristos va domni personal pe pamant, dar aceast lucru nu trebuie inteles literal, printr-o prezenta
continua a Domnului in tot cursul mileniului: Isus Hristos sfintii inviati nu vor trai tot timpd.t pe
".
pamant, dar ei n vor vizita de fiecare data cand doresc cand va fi necesar pentru a ajuta la guvemarea
lui. incepand cu' 1842, Joseph Smith din considerente legate de prozelitism, a sugerat ca "neamurile"
vor putea participa la mileniu, modificand radical invatatura din anii 1830, potrivit cm-eia toti, ne-
I,
monnonii vor fi condamnati
43
Astfel, de la 0 viziune exclusivista a primilor mortl1oni care sa .' j,
se bucurede prezenta lui Hristos a sfintilor inviati in timpul mileniului se ajunge la 0
universalism care da de mantuire la toate popoarele rasele. ";;'t,
Interesanta este evolutia pozitiei bisericii mormone fata de populatia de culoare. in "Cartea ,. ,;:f
lui Mormon" se spune ca vechea civilizatie din America s-a scindat in doua grupuri, nefitii lamanitii.;
Lamanitii, au fost blestemati de Dumnezeu, ca semn al blestemului pielea lor s-a innegrit. In
vremurile din....urma, lamanitii vor fi binecuvantati "evanghelia" va predicata descendentilor lor (II
Nefi, 3D, 5_6)44. In timpul scurtului sau sejur in Missouri, Joseph Smith a avut 0 revelatie prin care i se
arata ca popu1atia de culoare (indieni, mulatrii, negriif este binecuvantata dar nu nu poate fi admisa la
42 Revelalia din 16 februarie 1832, prin care lui Joseph Smith i se descopereau cele trei stllr; de slav4 constituie unul din
. textele fundamentale ale eshatologiei mormone, destinat sl\ joace de asemenea un rol important in prozelitismul m9pnon
"" '"Mormonii 'cl\ la a doua venire, dupl\ judecata partial1t, oamenii vor fi , in impl\rl\tia cerurilor. in trei locuri diierite:
,
cel ceresc, este eel mai inalt, urml\torul sub el, eel terestru eel telestial, al treilea. Aceastl\ doctrinl\ se fundamenteazli
pe anumite texte biblice (I Cor. XV, 40-42; II Cor., XII,-2). Vezi D&C, 76,. 30-39; Bruce McConkie
Exaltation, p. 256- 258; Principii/e, p. 279- 283 ("Degrees of Glory"); Larry E. Dahl, Encyclopedia ofMormonism, vol I, I
New York: Macmillan Publishing Company, 1992; Bennion, Lowell, An Introduction 10 the Gospel, Salt Lake City, Utah:
Printing Co., 1955, p. 42).
43 Unul din principalele texte asupra mileniului apartine lui Sidney Rigdon (1793-1876), care era unul din cei mai apropiati
, t,
.:'."
colaboratori ai lui Joseph Smith. Acesta scria fflrl\ echivoc 1834 cli "toti cei care vor fi pe pAmant in timpul acestei
perioade, vor fi mormoni" (The Evening Star, II aprile 1834, p. 147). Dihotomia mantuiti-osllnditi, tipicA predicArii
era foarte putemicl\ la inceputurile mormonismului. A se Grat Underwood, " Saved or Damned": Tracing a Per;)sten
Protestantism in Early Mormon Thoughl, "Brigham Young University Studies", vol. ;25, no.3 (1985), p. 85-103.
44 Acest eveniment eshatologic este numit "ziua lamanitilor". Unul din cei mai mari sprijinitori ai misiuni printre a
fost Spencer Kimball (1895-1995), care sustinea cl\ "ziua lamanitilor" a inceput in timpul lui: "Ziua
lamanqilor este sigur acum noi suntem instrumentele care facem sli se tmplineascA profetiile" (D.J. Whittaker, MOY(nons
and Native Americans: A Historical and Biographical Introduction, in "Dialogue: A Journal Of Mormon Thought".) 8/4
f' .'
(1985), p. 44- 45). ,:' ,
)
I (,
15
,,,
",
Page 124 of 417
,
;. "';t:', "
f'?" v
'[!
"
.J
'i
preotie din cauza unui blestem. Din momentul abolirii, discriminarii rasiale In anii 1960, atitudinea
.r't
mqrmonilor se va schimba. Astfel, daca In editia din 1961 a "CartH lui Mormon" se spune ca ei vor
1:"
deveni" un popor alb i binecuvantat ", In editia din 1982 gasim " un popor pur # binecuvdntat ", ceea
" ce ,inseamna ca tntre timp fusesera ridicati la demnitatea de "fii ai lui Israel". Mai mult, In 1978,
,,'J ,'I Spencer Kimball (1973-1985) pretindea ca a avut 0 revelatie prin care preotia era
.',j;. ':':; la toti oamenii de parte Mrbateasca, indiferent de rasa
4S

,,'
,
b) La Intrebarea ce se va petrece In timpul'mileniului, mormonii spun ca se va continua,Yhlta de
'I
, faI)ililie, dar ca oamenii nu vor suferimoartea In :sensul propriu al termenului, pentru ca cei care mor
VOt; fi automat transformati Intr-o conditie nemuritoare. Membrii bisericii vor Indeplini doua mari
'4
sru;Cini In timpul mileniului: vor continua sa construiasca temple In care va ave a loc botezul pentru cei
mbrfi vor continua sa anunte "evanghelia" la ne-mormoni. Din nou avem de a face Cll schimbare
. ':, .:1.
, rad'idala in cornparalie cu se credea In anii 1830-1840. Primii mormoni 0 perioada de repaos,
mai degrabadecat de muncaln timpul celor 1000 de ani. Ideea de a copii in timpul mileniului nu
.",'.'
..IT " e1:tarte dezvoItata in cursul anHor 1830. De asemenea, ei igriorau ideea de predicare la a
",.!f

,.'
, ., :,
;,evailgheliei" , din_moment ce ei nu mai trebuiau sa fie prezenti pe pamant. '
c) Al treilea aspect care arata cli aceastli doctrina S-a schimbat se refera la guvernarea lumii in
mileniului. Astazi se Invatli ca sub domnia lui Iisus Hristos a sfintilor Inviati atat membrii
!',"
, "
\.
. bisericii mormone cat nemembrii vor participa la conducere. Primii mormoni credeau simplu cli Iisus
care va.fi prezent fizie va conduce impl.'iratia sa cu ajutorul sfintiIor inviati. Nu esteintampllitor ea ideea
d, ,,'
unei guvemliri a pamantului In timpul mileniului a ineeput sa se afirme odata euIncoronarea
lui Joseph Smith ca "rege al Casei lui Israel" cu organizarea Consiliului celor 50, pentru a conduce
,.; !;' . lumea. la Nauvoo in 1844. Joseph Smith intemeiase un fel de "Reg at al Sionului" care trebuia sa
f .,.'
..;', exercite regenta religioasa pana cdnd Hristos va reveni pe pamant. Cercetl.'irile reeente arata ea Joseph
1
Smith suceesorii lui imediati nu au avut numai seopuri religioase, dar In egalli masura proiecte
'1:: ' "
politice
46
tn an, Joseph Smith prezentat candidatura Ia Statelor Unite, 0
I ,?

,4S Despre pozitia monnonilor In raport cei de altA culoare, a se vedea, John Heinerman, Anson Shupe, The Mormon
. Corporate Empire. Beacon Press, 1985, p. 19
46 tntre 1839 1846 mormonii au transfonnat 0 nei'nsemnatA de pe malul Mississippi intr-un mare anume
Nauvoo. Aid Joseph Smith a dezvoltat structura bisericii, doctrina practicile, a introdus poligamia a pus bazele unui
regat politic al lui Dumnezeu, 0 mare Consillul celor cincizeci, 0 organizatie secretii , al c!1rui scop era sA
/i '
0 guvemare mondiala care sll, pregllteascA cea de a doua venire a Domnului, nu a i'ndeplinit niciodatA rolul care
fost de Joseph Smith. tncepdnd eu 1850, Consiliul' nu s-a reunite dedit rareori. Condus de suceesorul 'lui Smith.
,< . Young ( 1801-1877) apoi de John Taylor "Consiliul" nu a mai nici 0 activitate dupA
'I" "I .', "
it.. ,' ,",J
.-J" , 1
16
r" . '\
"I. .' ;
.;{t :.' "k
Page 125 of 417
>
",
, \;1'
initiativa despre care se' putea spune ca reflecta megalomania sa i era in timp ,:,presia dorint<:i " 1':
de a apara: in fata opiniei publice drepturile mormonilor
47
Joseph Smith conferea insa acestui gest 0 '(

If "
spirituala: daca el devenea Statelor Unite, aceasta era inceputul guvema(ii
.....
divine menite sa se exinda in lurnea intreaga sa pregateasca cea de a doua venire a Domnului
48

, ,
\.
Candidatura la .Americiieste caracteristica pentru felul in care primii mOQilloni
'i
, '.
concepeau mlleniul. Venirea lui Hristos nu trebuia nurnai pregatita, dar grabita. Mormonii
, ,:t
.
, " ,J:,'
privilegiul dea accelera venirea mileniului, de unde lupta lor pentru a transforma, a influenta institlltiile '. ii' '
acestei lumi de a Ie face compatibile eu viziunea lor de progres i fericire inerenta a omului
49
Se ' t,
': 1
poate intelege, din aceasta perspectiva, astfel importanta misiunii i spiritul de cruciada 'care .:"t

actiunile bisericii mormone.

":::11;\
, .' it
III. IMPLlCATIILE DOCTRINELOR ESHATOLOGICE PENTRU <: ':1'
MISIONARA , ',',,:'
"", t
Inca de 1a inceput, mesajul esh,atologic a jueat un rol important in cadrul eforturilor misi1nare' ::'
ale bisericii nlormone. Accentul pus pe ce,1ei de a doua veniri a fost motorul predicii pd6tilor ::.
una din bazele succesului mormon la staritul secolului al XIX-lea .. Revenirea lui Hristos pe ( '!,'
a: fost cu nerabdare, ca momentul rAsplatei strManiilor lor, cand vor guvema de
i,
"
El. :1n lucrarea lui Bernard McConkie_despre doctrina mormona citim "Biserica-Sfintilor Ultinielor
"
'Zile este imparatia lui Dumnezeu pe pamant, este imparatia care nu va fi distrusa niciodata sau
,
, ;alte neamuri, este 'imparatia care ingloba toate celelalte imparatii care va dainui pe vecie.:;Dar
1884. institutia a continuat functioneze mult timp. in 1880, cand John Taylor venea la condu,cerea
bisercii mormone, el era uns "rege, preot allui Israel pe pllmant". A se vedea, Hyrum Andrus, Joseph Smith
and World Government, Salt Lake City, 1972; Klaus Hansen, Quest for Empire. The Political Kingdom ofGod and the
Council ofFifty in the Mormon History, University of Nebraska Press, 1974; Jean-Francois Mayer, op.cit, p. 9-11:
41 Istoricii L. Arrington D. Bitton (The Mormon Experience: A History ofthe Latter-Day Saints, New York, ) 980, p. 52:
53) sunt putin favorabili acestei implicllri politice considerll aceasta explicll1n mare mllsurll ura impotriva mormonilor
care a culminat cu asasinarea lui Joseph Smith (1844). Aceste ambitii au fost abandonate in jurul anului 1890 cftnd
J
. i.'
mormonii au fost interesati sll se integreze in Confederatie supravietuisacll.
',k
48 Keith.Norman, How Long, 0 Lord? The Delay ofthe Parousia in Mormonism, "Sunstone" vol. 8, no 1-2, p. 49-58.
,j
i
49 tn mod curios, monnonii se strllduiau pregllteascll "Regatul", rllmanll in timp pro fund
fatll de valorile americane. Mormonii au avut intotdeauna 0 mare consideratie pentru Constitutia americanll pentru
Declaratia de Independentll. Ei sustin cll fondatori ai Statelor Unite au de fapt aparitia bisericii mormone
.: (
asiguri\nd acea preglltire ideotogicll : (libertatea de de expresie) tara de care motmonismul nu s-ar fi putut
dezvolta ( G-H Bousquet, Les Mormons. Histoire et Institutions, Presses Universitaires de France, 1949)
17
, 11
, ,
.'
i
.'
, ,
.r..
Page 126 of 417
"
>
pentru moment ea functioneaza numai ca un reg at ecleziastic"so. Odata cu venrrea lui Isus
iilS!taurarea imparatiei Sale, acest Regat va exercita fiijurisdictie politica asupra intregului pamant. Dar'
11 . .' , ,
pan! la ziua cand Dornnul va pune sfiirfiit tuturor natiunilor (D&C 87, 6), sfintilor Ii ,se poruncefite sa fie
stlipanirilor" (D&C 58, 22).
Este interesant de aratat ca, pe masurn ce conceptia despre mileniu pierdea din consistenta,
biserica mormona abandona fncercarile ei de a construi 0 societate "cereasca II separata, # se
concentra fn schimb pe "construirea unei culturi religioase auto nome " (Robert Gottlieb, Peter Willey,
American Saints: the Story ofa New religion Tradition, New'york. 1984, p. 52) Acest lucru a implicat
of'
adeptii intr-o viata comunitar-ecclesiastica care atillge toate aspectele existentei lor. Joseph Smith
'd' ""
),t :,1 " invatase intotdeauna ca "poporul lui Dumnezeu" trebuia sa tdiiasca cu demnitate pentru a construi
:'
; "Orafiul stant". Daca fundatiile lui inca nu a fost stabilite, insemna ca acest popor nu era inca pregatit
.
tp,':
I', ,
sa trniasca dupa legile care vor caracteriza noua ordine. Ori economica era 0 parte a

,I' '.
,:"',
';-' acestei noi ordini. Din cele 112 revelatii primite de profetul Jospeh Smith, 88 se refera la aspecte
I,',
,
economice
51
Este de remarcat faptul ca principala cauza a "migratiei" lor dintr-un loc in altul al
Americii a fost generata de invidia chiar mania vecinilor lor fata de prosperitatea lor economica.
.,,1
Ceea ce monnonismul a realizat astazi in terrneni de constructie sociala, de succes material fii
" .
.1"

economic este mai presus de orice indoiala. CerceUitorii vorbesc astazi de "Imperiul Mormon", a carui
.;',. ';
., ,.t,
.. avere, estimata la sute de miliarde de dolari, nu inceteaza sa creasca prin investitii la bursa, cumparare
./':,
, :: vanzare de proprietati, terenuri. constructii etc. Venitul anual este investit in construirea de temple, in
, '<
.. :.': activit!tii misionare. in agentiilor umanitare" in literaturii de
;'{ .r in subventionarea educatiei. 52.
cO
-----------
.
, 50 Bernard McConkie, op.cit...Millen/urn", p. 500; "Va aveni ziua in care implirlitia puterea pe tntregul plimAnt va fi datA
. f ,;
i :-
': pop\rillui "sfintiLor" Celui Preainalt, a clirui implirlitie este (D&C 65; Doctrines of Salt Lake City,
"
':..:' ,r 1959, vol I, p. 229- 230).
;.' ';; 51 Preocuparea pentru material care se vede in majoritatea revelatiilor se poate lega de conceptia antropomorficli despre
>;.,.... ..
s'; .. ' "., divinitate a biseicii monnone. Dumnezeu s-a arlitat in carne oase lui Joseph Smith, tot spiritu! este materie, toaUI. materia
are vocalie spiritualli (Alain Gillette,., Les Mormons. theocrates du Desert, Paris, 1985. p. 18-19)
52 lil timp, monnonismul este sustinut de personalitllti marcante din politicl1 sau din lumea afacerilor. 0 figurli
,
II'
pentru intelegerea monnonismului a fost Reed Smoot (1862-1941), unul din cei 70 de aposto!i 0 persoahl1 de
,> .. incredere a Joseph F. Smith (1838-1918) care in 1902 a devenit senator al Statelor Unite pentru Partidul
. Republican. A ocupat aceastli demnitate timp de 3'0 de ani a fost unul din plirintii protectionismului american. Victoria lui
Reed Smoot a contribuit la apropierea bisericii monnone de marile forte politice americane la .,americanizarea"
.
Alte personalitliti din lumea politicA sau mediul de afaceri care provin din randurile bisericii monnone au fost sub-secretarul
de stat Reuben Clarek (lS71-1961), care spre vietii a fost membrul "Primei D.
,
18
Page 127 of 417
------.. ....------
, " i-I]"
" ; t
.: -f
or
in mod paradoxal, se faptul ca acumularea bogiifiei pleacii de la dorinla de ..
ctmstrui " Regatul lui Dumnezeu aid", pe piimant. Toate aceste realiz1iri sunt considerate oanticipare a
tlmpului "C811dpopoarele de pe pamant va veni la ei pentru conducere Ideeaca America
vafi anihila ca putere politica, dar va continua sa supravietuiasca prin intermediul bisericii monnone
este populara astazi printre mormoni. in speran
ta
ca Hristos se va reintoarce in curand pentru a guvema
r:':
F
regatullui Dumnezeu pe pamant, Biserica trebuie s,a fie pregatita pentru a prelua puterea economica \
,;;
politica a Americii apoi a lumii intregi. Ea trebuie sa adune convertitii sa realizeze 0 teocratie pe :: }
pamant. Gordon B. Hinkley (1995- )SJ afirma lara echivoc "cauza in care noi suntem
'-'
,
angajati nu este 0 cauza comuna ca altele. Este regatullui Dumnezeu, Tatal nostru etem. Este vorba del
edificarea Sionului aici, pe pamant prin dragoste, slujire, munca, administratk.. Regatullui Dumnezeu " "
J.
i

.t'
..
, .
r
Kennedey G. Roomey sub administl'atia Nixon, presedintele mormon Ezra Taft Benson (nllscut 1899-1994
1994), care a fost ministtl1 al agriculturii. Nathan Tanner, fost ministru al plimdntului minelor; J.W Marriott :-:4':;
intemeietorullantului de hoteluri; David Kennedy, secretar al trezoreriei sub administratia Nixon important bancher din ,;', f
Victor'Brown de la conducerea United Airlines (devenit apostol); Franklin Richard, jurist la federal Housing' ;'}t '
Atiority (devenit apostol); George fost guvernator de Michigan, la American Motors';) i 1enn ";:rf'
i
Neilson, al Husky Oil etc ... mormoni se in Senatul Statelor Unite in Camera ' :f
t., ,,(Congres); altH sunt inalti responsabili in CIA FBI (Robert Gottlieb, America's Saints: The Rise ofthe Mormon F,fwer, ,t:
London 1984 p. 110-113; 117-(19). Despre implicarea monnonilor in afaceri politicli a 5e vedea John Heine,f1l1,an & ,J
Shupe Anson, Mormon Cooperate Empire, Boston: Beacon Press, 1985 p. 55, 75, 119- 120; 125.; Chris Hun, Elitabeth
- f
Dunn (ed.), Money, morality and modes of civil society among American Mormons in Civil Society. Challenging Western
. ,"
Models, London; New York: Routledge, 1996, p. 27-49 (,
1 1:1
53 mormoni: Joseph Smith (1805-1844; din 6 aprilie 1830 este Iider, din 25 ianuarie 1832), Brigham
Young (1801-1877; din 7 octombrie 1844, iar orgallizatoric recunoscut 5 decembrie 1847), John Taylor (1808
din 10 octombrie 1880), Wilford Woodruff (1807-1898; din 7 aprilie 1889),
din 13 septembrie 1898), Joseph F. Smith (1838-1918; din 17 octombrie 1901), Heber
'x
;.
<' J. Grant (1856-1945; din 23 noiembrie 1918), George Albert Smith (1870-1951; din 21 mai 1945),
,

"
, , ,
David O. McKay (1873-1970; din 12 aprilie (951), Joseph Fielding Smith (1876-1972; din 23
ianuarie (970), Harold B. Lee (1899-1973; din 7 iulie 1972), Spencer W. Kimball (1895-1985; din
3() decembrie 1973), Ezra Taft Benson (1899-1994; din 10 noiembrie 1985), Howard W. Hunter (1907-1995;
din 5 iunie (994), Gordon B. Hinckley (1910- ; din 12 martie 1995),
19

I
Page 128 of 417
,a
'... :.
:,
.. '
".;;'
. ".,..
,':
este Biserica Sjinlilor Ultimelor Zile' i va ,deveni Sion fn toatii splendoarea sa ,:54, AstfeI,
:.:}
monnonismul face din succesuI economic un motor al prozelitismului
5S
. '
,:
,'( 'I'
.to";';' '\
in secolul al XXI-lea, ca traiesc in umbra celei de a doua veniri nu mai este la fel de
"
sustinut de eonvingator ea la prima generalie mormona. 0 trecere in revista a numerelor din Ensign
incypand cu anii 1970 identifica putine articole care se refera concret Ia a doua venire
56

"Noi marturisim ea El (Hristos) va reveni intr-o zi pe pamant. Atunci se va descoperi slava Domnului
..
f
-$iin c/ipa aceea orice ftipturii 0 va vedea (lsaia XL, 5). EI va conduce ca rege al regiIor va domni ea
F'\..., ,
al domnilor orice genunchi se va pieca orice Iimba va da slava in fata Lui. Hecare dintre noi
l
vafi dus sa stea in fala Lui pentru a fi judecat dupa faptele noastre dorinleie inimilor noastre"S7.
(,'
":.'
, <
....
",
54 Heinerman & Shupe, Anso.n. op.cit, p. 2;'"Va aVeiiT ziua in care impArAlia puterea pe tntregulprun!lnt va fi datA
"
popornlui "stinli1or" Celui Preainalt, a cllrui impArlllie este (D&C 65; Doctrines ofSalvation, vol I!"p. 229- 230).
,'!. H ..Sftnlii" vor ca toti sit se bucure de ImplirAlia lui Hristos la a doua Sa venire, de aceea ei conduc eforturi misionare
, deosebite i propovllduiesc "fiirA bani pret"(Alma I, 20). in numeroase tAri defavorizate, ei construiesc lanSeazll
It f "
,- de educatie sanitarA sau campanii de vaccinare, atrAgdnd populatia sAracA. Conform pe anul 2000
, .'
(aparute tn revista "EnSign", mai, 2001, p.22), Biserica avea un total de 11.068 861 de membrii, din care aproximativ 0
i\< ,
: jutdlUate se aflau in Statele Unite. Mormonii cunosc cel mai mare succes allor in Paciftcul de Sud, unde un locuitor din trei
. .
este.' membru al bisericii mormone, ftecare insulA are un templu. De asemenea, In NouatZeelandli, au fost bine
t prim'iti de "triburile Maoris", care cum Je vorblserll lor, venirea adevAratei religii. tn Asia biserica
prezentA mai ales in Filipine. unde exist! un templu la Manila, care se bucurA de ajutQare importai!te in
, ,1"
catMofele naturale care 0 lovesc destul de des. tn Europa tnsl1, mormonisInul relativ succes in'tArile
,
Europei occidentale, cu exceptia Marii Britanii, unde I Jocuitor din 200 este mormon dar se aflA in tn IArile
,,' fostului bloc comunist. mormonismul este in general perceput ca 0 religie americanA, cercetlUorii ajung la 0
cOO:c1uzie surpinzatoare care explicit partial succesul mormonismului. Potentialii convertiti fac 0 distinctie intre functia
Americii in lumea de astAzi functia Americii in planul divin al lui Dumnezeu. Ei accept! functia Americii ca "pAmilnt al
' I
..
libertatii", al Noului Ierusalim; pentru ei mormonismul nu se poate numi "american", cum nici catolicismul nu se poate
.'
nunii "italian", comparatia este vlldit fO$tA. Pe de aim parte, nici misionarii mormoni nu accentueatii in predica lor
;
docirinele "americane", ci binefacerile psihice spirituale ale credintei lor. ,

.:1 ,,56 Oaks Dallin, Preparation for the Second Coming, "Ensign", mai 2004; Robert Wells, Our message to the World,
"Ensign", nov. 1995; Hales, The UnlqufLMessage ofJesus Christ, "Ensign", maio 1994; Ezra Taft Benson. Joseph
"
i
. Smith Profit to our generation, "Ensign". 1981; Marion Rommey, The Restoration of lsrael to the Lands of their
...;
.:'1
;
,1 Inheritance, "Ensign". mai, 1981; Richards LeGeand, The Second Coming ofChrist, "Ensign", mai 1978; Mark Petersen,
The Message of Elijah, "Ensign", mai 1976; Stapley Delbert, To Make a People Prepared for the Lord, "Ensign", nov.
J'
. 1975; Alvin Dyer, We Shall Not Fear, "Ensign", iunie, 1971
,j ,
.} 57 Hristos cel viu. Marturla apostoli/or, Biserica lui lisus Hristos a Sfintilor din zilele din urmA, "Liahona", aprilie.2000, p .
3.
20
Page 129 of 417
' .'j .
Liderii actuali ai biserieii mormone fae declaratii clare care _sa contraeareze anxietatea referit98.Te la
apropierea mileniului. Toate acestea nu trebuie sa ne duea la concluzia cit mormonismul a sucorhat in .
fata tendintelor modemiste. Lucrarea lui Bruce McConkie, cea mai documentatit din lucrarile d09trJnar or r I: ,

(
'
sUrprinde printr-un mare at8.ament fatit de tezele initiale ale morrtloniSmului
.... ,
. ,I i '
" ,
"
generatii. Ca i atunci, acum sunt a9teptate schimbari biologice geologice, inclusiv'
-.
I
il,. :'
cA animalele vor deveni ierbivore sauca vor fi unificate continentele
58

:ji., ,: }}1i X,
Astfel, se poate spune ca gandirea apocaIiptica: este omniprezenta, dar cutentele advente ,t- l
Tt .'
extreme sunt sanctionate adeptii lor sunt din Mormonii se multumesc sa observe
semnele care preced vremurile din urma, cousiderand cit acestea sunt de dom categorii: in primul rand,
, '
, predicarea adevarului prin stradania miilor de tineri mormoni eare au inceput evanghelizarea lumii; in
.f.
al doilea rand este yorba de degradarea planetarit, atat la nivel ecologic, cat moral, care este semnul

incontestabil al apropierii judeeatii. Surdina pusa diseursului apoealiptie a favorizat concentrarea
'pi
t'
politiea spre edificarea "regatului" de la Utah. Ca in alte curente teligioase, cei care nu s-au multumit ,-,
.
, 'I
sa primeasca un mesa] apocaliptic redus gasit refugiul in mici grupuri dizidente care, gratie J t
revelatiilor de care au beneficiat noii lor profeti, mentin vie flacaramilenarista ee a earacterizat primele' <l:' I
\- ..:t',
, ?,"
.
, comunitap mormone
59

'f" A
,
I
)'
"
CONCLUZII
Din eel expuse putem concIuzina faptul ea eshatologia mormona contemporana apare, in multe '
;";.c
privinte, ca 0 reluare in termeni moderni a milenarismului eretic profesat in primele secole ale Bisericii,
atilt de cat Ii de uoB parinli Ii seriitori hiserieelli", Principalele sale caracteristici sunt Vizi;mea _ jIt
58 Liderii mormoni au raspuns continul sa rl\spundl la modernism, cum fae religiile conservatoare in geneflil; prin i'!;, :;.:
respingerea lui IlcAnd apel doar la supranatural. Ceea ce joaca un rol important in cazul monnonilor este eonvingerea d ;
sunt de un profet in viata. Acest "Moise" poate fi imbrtcat in costum englezesc, dar el este legl1tura cu cititiC!i';J;:':;
';i'"
a lor "smnt". Continua revelatie printr-un profet in viata ca 0 evidentA tangibill d Dumnezeu poate face i '.",:",:;',' ..,
lucruri minunate din trecut. . .
ofAmerican Religions, Melton J. Gordon (ed. coord.),New York 1999, p. 589- 613 suntid1ttcate "l
:7:: d. mortnoru ,I Did Cdier. pc oare 01. au In 't
cadrul lllonnonismuluL AceasUi prezenatre va fece obiectul unui studiu mai amplu. Pentru documentare: des "
Hommes, Dictitmnaire des Messianismes et milienarismes, ed. H. Desroche, La Haye, 1969; Millenarianism' and ,,-'
", ,J
J i 'Ii
Messianism in Early Modern European Culture: (Vol I Jewish Messianism in the Early Modern World edited by Mfttt D.
Goldish and Richard H. Popkin ,Dodrecht ,Boston ,London 200t,' Vol II Catholic Millen.arianism: From StllIonarola/lo the r
Abbey Gregory edited by Karl A. Kottman Dodrecht ,Boston ,London 200 I; Vol III The Millenarian Turn: Millenarian
21 .
. .:' 1'"
, '
1 }.J
i .. :'
.. 'I'
r
I
: I#>j "
'
, r-'l"
,.; .ft/i"
<
,t f
?"
Page 130 of 417
, .
'h:'
.
.;]. .. ,
,'" "
"
' ;'
.
, .. ' "
':,: '-,'
I
.:J ..' ;" I
.it heponisU\ asupra rnileniului (este 0 irnparatie a placerilor, pe parnan!), accentul pus pe ternele sioniste
". (re$taurarea Ierusalirnului, restaurarea cultului mozaic cu rnajoritatea legile prescriptiile sale),
pre.c'9m egalitatea intre irnparatia rnesianica descrisa de profetii Vechiului
, ,o,';l<- ,
:', " a doua veniri a Dornnului.
tn al do ilea rand, se poate vedea ca fonna in care se prezinta astazi eshatologia monnona este
unui proces de modificari reconsiderari repetate lucru inconsecventa fata
traditie doctrinara subordonare ,fata de imperativele legate de prozelitism (nimic revelat de
fap,t). Considerarn ca prezentarea acestei inconsecvente trebuie sa preceada orice incercare de abordare
crilicl1 (ea trebuie sa fie in duhul Evangheliei sa nu diabolizeze alteritatea) a invataturii mormone din
: ortodoxa. Un mormon sincer care, are un heritaj cultural propriu daca va sa
I ' , ,
...,;. \ doctrina rnormonl1 se va apropia rnuIt de Adevar. Problernatizarea nu 0 poate face qepat
-:} ( mormonismul onest dintr-a perspectiva interdisciplinara tara coloratura p'romotionara'
\'Ir, i ' '. care 'ei sa 0 promoveze . Acest lucru este verificat in rnediile academice mormone care 'sunt
-
;\' ,
"
i,i' ,1 acqzate azi de "erezie" in cadrul mormonisrnului. Astazi noi trebuie sa atitudinea de
, (I,
, . ai religioase" la cea de marturisitori asta presupune revlgorarea misiunii in Biserica.
:. 'I; tn al treilea rand, din tot ceea ce s-a aratat paua acurn, se poate constata ca 0 legatura
;,1 , ' ,
":. '. " stdinsa intre invataturile eshatologice expasiunea morrnonisrnului. Realizarile economice, implicarea
1. ,..
politica, prozelitismul la scara rnondiala, prograrnul umanitar cel educational arata eforturile bisericii
monnone de a transforIna aceasta lume in ,Jmparatia" a conducere 0 va lua Hristos la a doua Sa
, "
venire. Astfel, monnonismul poate fi considerat 0 denominatiune a carei religiositate trebuie sa Ie
confere identitate prosperi tate .
',','
;,F . j
iJ:
W./:'
.
_______________________________________-.,.___
- : .'
Contexts ofScience .Politics .and Everyday Anglo-American Life in the seventeenth and eighteenth centuries edited by
,
C'.
Force and RichardH. Popkin, Dodrecht ,Boston ,London 2001; Vol IV Continental MilIeniarians:Protestants
.Heretics edited by John Cristian Laursen and Richard H. Popkin , Dodrecht ,Boston London 2001; The
of Apocaiypticism. vol I (The origins o/apocalyptic/sm in Judaism and Christianity ed. John J. Collins,
,",. ' . I ' ,
I '. . '
1998), Vol II (Apoca/ypticism in Western history and culture ed. Bernard J. MacGinn), vol. III (Apoc.a/ypticism in the

, modern period and the contemporary age ed. Stephen J. Stein) New York: Continuum, 1998.
','
22
'!I",
...
Page 131 of 417
I
r ,-' ;f:'
"
,t,
...,
, ri
umane sa duca 0 existenla in armonie cu Universul se. numesc pagani, iar paganismul este:
"
calea ... ". Cu aceste cuvinte de intampinate se deschide pagina de internet in limba romiin4
unuia din site-urile de informare despre paganism (http://www.paganism.roD. Pagan Federation , "
International (PFI), una din cele mai importante aliante neopagane, are de 0 pagina;ge)
. .,f>,.,
internet in romana, prin intermediul careia propune sa ajute simpatizantii paganismuiul
din tara noastra exprime tiber credintele, sa contracareze acuzatiile la adresa lot, iar daca
este necesaua urmeze calea legala pentru drepturilor lorl.
Popularizarea neopaganismului in tara noastra face prin intermediul workshop-urilor
de prezentare. Federatie Pagana a organizatifn anul 2008, primul curs de vrajitorie
Wicca in Romania, intitulat "Primii pe acest drum" (23-24 august 2008)2. CursuLa fost
de Morgana, coordonatoarea internationala a Pagan Federation de Saddie, impIicat in
organizarea PFI in Ungaria, ambele nume fiind, evident, pseudonime. Din anuntul oficial aflam
ca "amandoi sunt practicanti Wicca au multi ani de experienta. Ei ne vor invata atat filosofia de
baza Wicca, dar cum sa cream ritual uri pentru ciclul anului ritual uri pentru ceea ce numim
"ritualurile de trecere". Se vor inspira din bogata spiritualitate est-europeana - vor incerca sa
includa propriile voastre experiente". Cursul costa 150 de RON pentru membri PFr 180
pentru nemembri, iar participarea era limitata la 25 de persoane. Workshop-ul era sustinut de <>
ghidare pe termen lung, pe par.cursul careia cursantii beneficiau de un pachet integral de initiere
http://www.ro.paganfederation.org/index.html. Pagan Federation International (PFI) este 0 dezvoltare a Pagan
Pederation, infiinlatit in Marea Britanie in 1971, care, ac;tualmente are filiale in 28 de titri, printre care Romania.
Scopul PFi este de a sprijini adeplii neopitgiinismului in viala personalit publica, de a-i ajuta sit cit
au drepturi ca adeptii altor credinle; de a promova un profil pozitiv al pitgiinilor al pitganismului; de a
furniza informatii institutiilor larg; de a facilita comunicarea efectivlt, educatia dialogul intre
comunitiitile pitgane ne-pagani. PH este activit in Europa, organizand evenimente pitgane coordonand diferite
'i
activitati cu tenta prozeltistit, printre care vizitarea a inchisorilor, acordarea de ajutor in caz de dezastrei"
,.
PFI editeaza revista "Pagan Dawn". (http://www.paganfed.orgl).
,.'
2 http://www.ro.paganfederation.QrgfactivitatLhtml

,r:
f
,
,FORME ALE IN SOCIETATEA CONTEMPORANA
Led. Dr. RaduPetre
Argument: proliferarea neo-paganisItlului in Romania in tarUe vecine.

'1:,: i \i:i *
:.\.';::'
,t'
;, f:;l,
,
',.1, '.j
r f,
,.I,
1
Page 132 of 417
, 'I.'
'.'. .. .:,

'{
. f

t1'f .
I
.',
care continea materiale despre "Roata anuJui" cu intreMri raspunsuri alte carti neopagdne .
De asemenea, fiecare cursant primea un mentor personal cu care comunica prin emaiL I;'
0 simpla cautare pe internet ne aratli cli incercarile de a constitui comunitliti neo-pagane r
in tara noastra dateaza 'cel putin din anu12004. tn acel an aparea revista on-line MoonLight Grove:
(http://moonlightgrove.3x.ro).careseintitula.,prima revista Wicca In Iimba romana", ale carei
numere pot fi urml1rite din aprilie panli In decembrie 2004
3
fiecarui numar cuprindea
informatii despre sabat, principii traditii Wicca, vindecarea cu plante, magia cu pietre,
lumdnari, aromo-terapia, copacitor, retete naturiste. Din anul 2006, a devenit vizibil pe
internet grupul Romanian Coven, definit ca "un grup romanesc ce incearca sa ofere Wiccanilor
din Romania posibilitatea de a avea acces la informatia de care au nevoie. in limba romana, de
a aIte persoane care Ie credinta"4. Grupul a fost activ anlll urmator, cand
emiteau un Newsletter organizau 1ntiUniri lunare 'in detaliile acestora mnd
comunicate, prin email. membrilor inregistrati. De asemenea, exista un grup intitulat Romanian
Wiccans care tine legatura cu cei interesati prin intermediul forum-ului de discutii.
Este greu 6e evaluat impactu,1 pe care neopaganismul it art;.jn la ora actuala.
Forumurile deschise pe site-urile mentionate denota lin anumit interes fata de acest subiect, fi1ra
sa daca acest interes a dus la constituirea unor grupuri (covenurr) organizate dupa modelul
celor occidentale. Totu) este virtual prin urmare, necontrolabil. Organizatorii se ascund In
spatete unor nume fictive, simpatizantii nu pot fi deosebiti de simplii iar legatura dintre ei .
se face prin email sau pe formurile de discutii;
Ceea ce este sigur este ca neopagansmul organizat la nivel mondial 1ncearca sa
i, "cucereasca" Romania prin diverse mijloace: organizarea de 'worbhop-uri, stradania de a obtine
vizibilitate pe net sau forumurile de discutii. Pe site-ul 'in limba romana a1 Pagan Federation,
" simpatizantii ideilor neo-pag1loe sunf"indemnati explicit sa devin!i membrii. arlHandu-li-se clar'
care trebuie urmati
5
Cei interesati trebuie sa implineasca anumite conditii, anLlme sa aiM
3 Numele periodicului este de inspiratie druidica, "grove" fiind denumirea unei druidice. in. lrlanda, unul
j
.,..' din eele mal importante grupuri pagane se Owl Grove (Vezi Michael York, Pagan Theology. Paganism as a
World Religion, New York University Press, 2003, p. 90).
4 Pe site-ul grupului Romanian (http;lIw
ww
15.brinkster.com/romaniancovenlindex.html) se pot gasi articole i
.\ 'f(j. '. despre Wicca pil.ganism, zeii Wicca, legile Wicca, serMrile Wicca, mitologie, covenuri, ritualuri. Aqestea sunt de
,,",.
fapt traduceri ale unor eseuri postate pe site-uri p1\gane In limba englez1\ sunt semnate tntotdeauna cu pseudonime
t ,
':f :. ::. (Leija, Lady Rowenna) .
C:'f.
'"
;tt $ bnp:/Iwww.ro.paganfederation.org/infopfi.html: "Devenind membru, ne ajuli in munca pe care 0
tntreaga comunitate pil.gllnil., fie ea in domeniul anti-defllimil.rii sau tn domeniul sprijinului oferit fralilor din
intreaga lume".
Page 133 of 417
18 anrtmpliniti, sa se considere pagani sa fie de acord cu principiile din statutul FederitieL
Erau sfatuiti apoi sa trimita 0 scrisoare in care sa deserie felul in care au venit in contact c4
paganismul sa completeze un formular de aplicare. La primirea acestor douA
Federatia trimite 0 invitatie, un formular de aderare un formular pentru plata taxei dei
inscriere. Coordonatorul (sau coordonatoarea) pentru Romania a Pagan Federation se ascunde in
spatele. pseudonimului Leija al unei adrese de email. ?:\)',
:Alaturi de_aceste potentiale grupari neo-pagane "de import" exista 0 alta categorie, ce
a gruparilor pretins "autohtone", catoe lupta pentru reinvierea vechilor credinte traeo-daeice. Un '
exemplu in acest sens este "Societatea Gebeleizis" (http://www.gebeleizis.org/), care se
. ,..
ea 0 "asociatie de orientare cultural-religioasa, al carei seop primordial este infiintarea
dezvoltarea, pe teritoriul actualei Romanii, a' unor comunitaU etniee fide Ie religiei eulturii
strabunilor traco-dad". Scopul "Gebeleizis" este investigarea, cereetarea lli recuperarea
traditiilor obiceiurilor populare, a valorilor autentic traco-dace, a istoriei vechi a traco-daeHor,
acesteia lli noii generatii de eetateni romani in spiritul acestor
Adeziunea este rezervata "descendentilor neamului traco-dac", iar emblemaeste balaurul dack
cu cap de lup. Societatea se sa obtina vizibilitate prin intermediul '"Agentiei de presa
Thra.Q:ia" a postului de radio "Vuiet de sange". Cu toate ea se pretinde "autohtona",
nu este strains de paganismului european, al earui varf de lance In Romania se dec lara
de altfel. Mai mult, promoveaza zeitati din panteonul odinist (scandinavic), despre care eonsidera
ca este religia naturala a neamurilor indo-europene, 0 "supravietuire mai mult sau mai putin

'if
""t'
-',
intacta a barbariei
t;
Deja neopaganismul a gasit un teren fertil1n fostele state comuniste, precum lli in Grecia.

y
:
.: ",
In Europa Central a de cele mai bine organizate grupari de acest gen sunt cele din Tarile
Baltice, lucru care a fost pus in legatura cu tarzie a acestor teritorii, in secolele XIII
.
,
i ,
XIV, princruciadele organizate de Papalitate. Initiatorul paganismului modern in Lithuania,

,
,i
.,
Wilhelm Starosta (1868-1953), supranumit a facut 0 sinteza lntre teosofie
"
lituaniene. Marginalizat de ocupatia sovietica, n_eo-paganismul lituanians-a revigorat,
prin crearea societatii Romuva (1968) pentru pastrarea culturii indigene. Din 1988, aceasta

functioneaza sub numele de Asocia/ia pentru cultura etnica Lituaniana. Actualmente, un rol
important in dezvoltatea Asociatiei 11 joaca etnologul Jonas Trinkunas (n. 1939), 0 personalitate
1 academica importanta, fost director al Departamentului de national! din
-1",
:i
...
3
..
.
.'
Page 134 of 417
Ministerului Culturii
6
Dupa colapsul Uniunii Soviet ice. Vilnius a devenit centrul neo
pAgAne Htuaniene. tn acest are sediul 0 alta importanta aHanta agruparilor neo-pagane,
,.
World Congress ofEthnic Religions (WCER)7, care a organizat, tot aici, primul Congres Mondial
PagAn (20-24 iunie 1998). Neopaganismul este prezent activ in celelalte state baltice, tn
Ucraina, precum in Rusia
8

tn Grecia, exista gruparea neopagana 'Y1faro EVfJ.p06J.1O raw EOvl1aiJv (YSEE,
Comiliut Suprem at Etnici/or Elei'll), in 1997, care este membru fondator al WeER
membru al programului de a6tiune al Uniunii Europene pentru combaterea Exista,
\ de asemenea alte organizatii pagane ca AroOEKUOSOV care termenul EAAllvllCll
. 0PllCJKdu (reUgia elena), pentru a accentua opozitia ell
0'-,
(http://homepage.mac,com/dodecatheonL). Adepti ai gruparii, ca Panagiotis Marinis (n. 1947),
j'
, . membru fondator al Societas Hellenica Antiquariorum editor al publicatiei Hellenikon
" Pantheon, afirmaca religia vechilor greci a supravieluit s-a perpetuat din generatie in
';:' generatie. Alt autor. Vlassis Rassias, a scris carli despre persectl{ia impotriva elenilor
despre biserica elenilor. Se estimeaza ca azi, in Grecia, sunt circa 2000 de adepti 100 000 de
6 Piotr Wiench, Neo-ptiganism in Celltral European COllntrles In Irena Borowik and Gregol'Y Babibski (ed), New
Religious Phenomena in Central and Eastern Europe, Krakow, 1997, p. 283-293; Romllva. Le renOllveau palen en
Liluanie. "Religioscope" 4 mai 2003, bttp:/Iwww.religjoscQpe.info/al.ticleI47.shlml ; Despre Trikunas, a se vedea
Michael York, Pagan Theology, p. 273-274; Site-ul Romuva, (http://www.romuva,lt/new/).
7 Scopul WCER este sll sprijine crearea altor grupuri de acest gen, sii Ie apere pe plan juridic, sa Ie reprezinte pe
ltinp organismele internationale, sa organizeze colocvii,sa editeze pubJicatii. in Constitutia WCER se afirmli
explicit cli prin "religii etnice" se intelege religiile vechi care au supravieluit, cum sunt hinduismul sau animismul
$aU religiile in proces de restaurare ca Romuva din Lituania se accentua faptul cli drepturile acestor grupuri etnice
religioase tin de drepturile omului. (http://www.wcer.Qrgl)
in Rusia, neo-piigtlnismul s-a niiscut in anH 1970-1980 in contextul sllibirii ideologiei marxiste. Primii neo-piig!ni
erau intelectuali dizidenti, printre care Anatoli Ivanov Alexis Dobrovolkij, acesta din urrnli mnd cunoscut sub
nurnele de Dobroslav. Neopligtinii ru,i propuneau sli reconstruiascii religia popoarelor slave. La ora actuaUl,
neopliganii sunt grupali in douli mari aliante: ..Uniunea comunitlitilor credinlei patriarhale slave" "Cercul
traditiilor pligane". (Vezi Nathalie Ouvaroff, Russie. Les nouveaux couranls du neo-pagansime, "Religioscope". 9
aout 2007, bUp:/Ireligion.info/french/articieslarticlc 332.shtm1); Stella Rock, Popular Religion in Russia. "Double
belief' and the making of an academic myth, Routledge, 2009. tn Letonia existA Dievturi, lnftintatli in
\'
1920 de Ernest Brastins; in Belarus pligtinismul este reprezentat de Centrul Etno-cosmologic Krywya, numit
dupA numele unui trib care a populat in vechime aces! teritoriu. tn Ucraina existli un grup pligan. numit Runvira
(Credinla ukrainianli nalionalli nativli). Adrian Ivachiv, The Revival of Ukrainian Native Faith, in Michael Strmiska, .
". Modern Paganism in World Cultures. Comparative Perspeclives, Santa Barbara, Calif. ; Oxford, England: ABC
J;
,
CLIO 2005, p. 209-239; Idem, In Search of Deeper Identities. Paganism and Native Faith in Contemporary
Ukraine "Nova Religio", nr. 8 (2005), p, 7-38.
4
Page 135 of 417
simpatizanp ai neopliganismului. In anuJ 2004, Atena a- gazduit al Congres mondialal
WCER tot In aeel an, ceremoniile de inaugurare a Joeurilor Olimpice din Atena au fost
. .
pe ritualuri pagane venerarea eel or 12 zeitati ale Panteonului. In mai 2006, Curtea
Apel Atena a recunoseut oficial venerarea vechiului panteon grecese
9
, :
toate aceste'grupari lupta pentru "repaganizarea" Europei, lucnl
care pare sa fie facilitat, acum mai mult ca niciodata, de faptul ca marea majoritate a europenilor
nu sunt praeticantilO, Toate aspeetele pe care Ie-am invocat ne Indreptatesc sa consideram
(:'
cli neo:paganismul, cu diferitele sale forme de manifestare, este 0 tema misionara care
y,
tratata eu toata consideratia, cu atat mai mult cu eat subjectul acesta nu a prim it atentia cuvenita
in mediile ortodoxe dupa 1989
11
, Studiul de fata este prima noastra Incercare de a
, .:.It
aborda 0 astfel de tematica. De aceea, consideratiile care urmeaza sunt doar introductive, urmAnd' .
ca anumite teme sa fie aprofundate in studii viitoare.
Caracteristicile neo-paganismului.
Termenul "pagan" vine din latinescul paganus, . prin care din primele iJ
de,semnau pe greco-romani. Este, prin urmare, numele dat de catre unei
populatii care nu fusese evanghelizata. Termenul neo-paganism este folosit In mediile academice,
pentru a sublinia discontinuitatea Intre paganismul cel actual. Sufixul "neo", 'iIit
acest caz, subliniaza natura noua, aspectul eontemporan al acestei adaptat zilelor
9 Vezi studiul lui Drew Campbell, Old Stones, New Temples. Ancient Greek Pagans Reborn, Xlibris Corporation,
, 2000, precum mai multe articole aparute in pUblicatii prestigioase din strainatate, cum ca: Harry de Quetleville,
Modern Athenians fight for the right 0/ worship the ancient Greek gods, "The Telegraph" 8 May 2004; Hellena
Smith, Greek gods prepare for comeback, "The Guardian" 5 May 2006;
(http://www.telegraph.co.uklnewslworldnews/europe/ greece/ 1461311 /Modern-Athenians-fi gilt -for-the-right-to
worship-the-ancient-Greek-gQds.html; http://www,guardian,co.uklwOlIdJ2006/may/05/greece),
10 A se vedea Omul de cultura in/aJa descreltinarii. Referatele Simpozionului International Omul de culturii in/aja
descreltinlirii, organizat la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii ,,1 DecembrieI918", Alba Iulia (13-15 ;
.I '
mai 20005), Edilura Reintregirea Alba Iulia, 2005. '
II Studiile des pre care am pana in prezent: Gavril loan Trifa, Secularizare 9i neo-paganism, in "Credinta
Strabunll.", nr. 8, Alba-Iulia, 2004, p. 2; articolele Pro Prof. Dr. Nicolae Achimescu, publicate in "Lumina de
duminica": Perip/ul celji/or de la druidism la cre
9
tinism, nr. 32 (96), 12 august 2007, p. 2; Strategia misionara a
Apostolilor in lumea piigana, nr. 46 (109), 18 noiembrie 2007, pp, 8-9; Faja neopagana a Europei, nr, 45 (108), 11
noiembrie 2007, p, 2; Creltinismul atrium/at. Paganismul roman 91 cultele orientale au pierit, nr. 3 (1l7), 20
ianuarie 2008, p. 2; articolele Prep, Drd. Constantin Damian, aplirute in publicatie: Pagdnlsmulln secolul al
XXI-lea, nr. 22 (46), 27 august 2006, p 8-9; Harry Potter - un mediocru salvat de bagheta maglca, nr. 11 (35), 11
iunie 2006, p. 8-9.
,\
; .
';:,
. ( "
.,.'
Page 136 of 417
noaStre
12
Majoritatea adeptilor paganismului refuza insa eticheta de neo-pagan, deoarece, sustin
ei. cum niei de azi nu spun doar pentru cli trAiesc intr-o altA epoclt
istorica. tot ei se consider! continuatori ai vechilor pagani.
Relatia neopaganismului cu popoarele indigene este una problematic!. La 0 pr,ima vedere,
,;:' indigenii aetuali (americani nativi, africani. aborigeni ,australien i), se pot numi pAgani
deoarece sunt orientati spre natura au rezistat convertirii misionarilor Mai mutt,
neopaglinii-privesc eu admiratie la hinduism ca la 0 religie veche care a supravietuit in timpuri
modeme care nu a putut fi inlocuita sau diluatain ciuda eforturilor cuceritorilor musulmani sau
ale Anumiti propun sa se fadi. 0 distinctie 'Iotre paganism
Paganism anume: paganismul (scris cu literA mica) se refera ,Ia to ate religiile care au rezistat
convertirif la monoteism, atat grupuri istorice cat contemporane, iar Paganismul (scris cu litera
mare) se refera la cei care au fost erescuti in -monoteism, dar care au renuntat ,in favoarea
traditiilor
Exista 0 mare varietate de traditii credinte in spectrullarg a ceea ce numim neo-paganiSm.
UnH neopagani venereaz! mai multi zei zeite, attii se concentreaza pe 0 singura forta a vietii,
impersonala, tara gen, In fine altH venereaza un cuplu cosmic, zeul zeita. Contrar religiilor
monoteiste, neo-paganismul nu considera ca zeii sunt unici sau omniscienti, nici ca au creat
lumea. Ca oamenii, zeii sunt creatii, emanatii ale !umii in care se manifesta. Zeitatile
11 H. Maurier, ,,Paganisme", Dictionnaire des religions ed. Paul Poupat'd, Presses Universitaires de france, J984, p.
1485-1488; Encyclopedia of New Religions. New Religious Movements. Sects and Alternative Spiritualities, edited
by Christopher Patridge, Lion Hudson, 2004, p. 269; Encyclopedia of New Religious Movements,' ed. by Peter
" .Clarke, Routledge, 2006, p. 396-397; Despre etimologia termenului neop6gan diferitele sale accepfii vezi Robert
Hutton, The Triumph of the Moon. A History of the Modern Pagan Witchcraft. Oxford, 1999,' p. 4; Michael
Stnnlska., Modern Paganism in World Cultures. p. 4-13.
I) Faptul eli WCER intensificat, in ultima vreme, contactele cu reprezentantii nu este intiimplAtor. In
februarie. 2003 membrii Romuva au partidpat la 0 fnUlinire a bAtraniior la Bombay. urmatA de 0 conferinlii
comun! in 2003 la New Jersey. De asemenea, Congresul WCER din 2006 a avut loc la Ja/pur in India. cum
remarca cunoscutul specialist e\vetian al Noilor Religioase, Jean Francois-Mayer, aceste intalniri intre
diutltrile spiritual p6gane alte tradilii religioase etnice constituie un exemplu fascinant de mondializare in plan
re/ig/os, iar intr-o flnlllizA a geopoliticii religiilor, aceasta este 0 temil care trebuie urm!ritA cu atentie (Jean-Francois
i Mayer, Le. neo-paganisme rencontre la mondialisalion. A propos de deux recentes ouvrages. en jranyais"

"
'{
'11 ft' ,.Religloscope", 21 aofit, 2003 (http://www.religioscope.info/article 201.sbtml).
14 Barbara Jane Davy, Introduction to pagan Studies, Alta Mira Press, 2007, p. 2; Joane Pearson (ed), Belief Beyond.
Boundaries: Wicca, Celtic Spirilua/ily and the New Age,.Ashgate, 2002, p. 16.
\ .
.. ..



6
Page 137 of 417
,r, lit.
, :;'
neopAgane sunt atat masculine cat feminine, tntruchipand functii din cele mai diverse: .
tntelepciune, razboi, fertilitate sau moarte.
1S

Neopaganismul nu apare ca 0 unitara, nici In ceea Ce ritualurile sau modul
de viata. Cu toate acestea, neopaganii subscriu la cate'Va principii comune: acceptarea principiului
,
masculin feminin al Divinitatii (chiar androgin), respectul fata de naturA infratirea cu
"
aceasta, adesea deiflcarea panteista a naturii; respectul pentru forta vitalA a universului
ciclurile tara ale vietH ale mortii; faptul cA fiecare individ este responsabil pentru
descoperirea propriului sau drum, in armonie cu lumea exterioara cu comunitatea. AceastA idee
este exprimata de obicei prin tndemnul: "Fa vrei atata timp cat nu pe nimeni", ; ,
Ciclurile naturii sunt pentru pagani, ciclurile lunare festivalurile legate
.de anotimpuri ordonftnd viata celbr mai multi pagani. In calendarul pagan, care se "roata
"
sunt opt festivaluri majore; numite sabaturi: Samhaim (1 octombrie), solstitiul de iaml
(21 decembrie), Imbolc (2 februarie), echinoctiul de primAvara (21 martie), Beltane (1 tnai),,'
solstitiul de vara (24 iunie), Lammas (1 augut) echinoctiul de toamna (21 septembrie) 16, , .
'Imbolc cil ziua iarna se va duce 1n Paganii sa
aprinda lumanari, simbol al luminii care Beltane esteo sarbatoare exuberanta, celebrarea
ilt&
sexualitatii a fertiliUitii. Energiile divine masculine feminine se impreuneaza in
iar fructele acestei uniri sunt recoltele, viata In general. Deoarece luna mai era dedicata realizarii
,::-. acestui mariaj divin, cllsatoriile lntre oameni erau descurajate. (De aici conceptia ca "nu este
. .
'
bine" sa te In luna mai). Lammas marcheaza inceputul anotimpului de recolta, flUid
celebrat cu festivaluri, jocuri, concursuri. De asemenea, se impart bucati de paine primeIe
roade ale recoltei, dupa ce au fost binecuvantate. Samtiaim marcheaza anului nou pagan;'
cinstirea intalnirea cu moartea. in noaptea respectiva se considera ca mortii se 1ntorc
ii viziteaza pe cei vii. Paganii incurajeaza aceste vizite, invocand numele memoria Ibri
Samhaim este prezent astazi in colectiv in sarbatoarea mortilor sad
Halloween17.
...)
IS Witchcraft and Magic in Europe. Vol VI: The Twenty Edited by Bengt Anakarloo and Stuart Clark,
University of Pennylvania Press, 1999, p. 21- 26 ("The Godness and God of Modern Paganism"); Michael, York,
Pagan Theology, p. 35-41 (capitolul "Pagan Deities and the Principle of the Cosmic Ortder"); Barbara Jane Davy,
Introduction to Pagan Studies, p. 13-32
16 Despre "roata anului", Joyce and River Higginbolham, An Introduction to Earth-Crtnterd Religion, Fourth
Printing, 2004, p. 16-23; Barbara Jane Davy, op.cit, p. 56-59;
17 Karen Sue Hybertsen, Twisting Space, Women, Spirits and Halloween In Lesly A. Northup (ed.), Women and
Religious Ritual, Washington CD, 1993, p. 37-49. Autoarea se refera la trei traditii care s-au contopit in cadrul
7
.
'./
..,. ,I'j ; '/
" ,
"
:;, .
'
1,
Page 138 of 417
,," .
'.:
Identitatea neopitglina este exprimata prin participarea la festivaluri. prin muzica
Exist! festivafuri fa nivel regional, transregional international, pe parcursul carora adepfii se
aduna in parcuri, paduri sau aite locuri sub cerul Iiber. Alte activitati pl1gline sunt individuale
sunt practicate acasa, 1n familie. Practica sacrificiilor este foarte rara tn paganismul modern. In
schimb, este foarte 'intalnita practic aducerii ofran de: paine, prajituri, fructe, flori. Invocafiile pot
fi spontane sau pot fi fonnulari-tip care se glisesc pe internet 'in revistele de specialitate.
Ritualurile neopagane cele mai importante sunt legate de implinirea unei varste,
cl\satorie i sunt diferite de In un grup la altu!. Un ritual tipic consUl In pregatirea oamenilor,
crearea spatiului sacru, chemarea zeiHtlilor a energiilor, lucrarea magica efectiva. Paganii nu au
locuri prestabilite, ci creeaza spatiulla fiecare intalnire. Pentru a pregati locul, arunca sare, sau
plirjolese iarba. Pregatirea oamenilor se face prin meditatie, aseuItare de muzica., simpla tiieere,
....,-- spillarea rituala. Adesea se ereeaza un loc sacru trasand un cere practicantii se de
asemenea in cere pentru a sublinia egalitatea dintre ei. Cel mai des intiHnit simbol a I _
neopllganismului este steaua in cinei eolturi, simbolizand cele cinci clemente care sustin viata pe
;. . pamSnt: eer, foc, apa, spirit
l9
.
Exista doua principii care caracterizeaza diferitele fOlme ale neo-paganismului. Cei mai
multi pagani cred ca toate partite universului, animate sau nu, se afla In interconexiune, la nivele
'9' care tree dincolo de limitele spatio-temporale, cum Ie noi. Oamenii, slIstin ei, pot
interactiona eu universul cu divinul ca co-creatori. Acestea este principiul interconectivitatii.
Aft principiu este ca fiecare parte a universului este bineeuvilntata i nu este nimic sau rau,
niei in un ivers, nici in persoana umanA. Este de la sine Inteles cl nici 0 grupare piigAnli nu acceptA
ideea de pAcat i nu promoveaza eonceptul de mantuire
20

Halloween: ritualul celtic legat de Samhaim. festivalul zeitei romane Pamona, celebrat cu fructe nuci, tratlifiile
,.
!'.
legate de Siirbiltoarea Tuturor Sfinfilor. Philippe Walter aratA cit in anul 998 un abate de Cluny a instltuit
penlru prima datA pomenirea mortilor sa,u ziua rltposatilor In data de 2 noiembrie (Milologle cre$lina. Sarbt?ilori,
rUua/uri -Ilmituri din Evul Mediu. Artemis,' 2005. p. 41-59, p. 42). Halloween a devenit subiectul unui
cunoscute producfii cinematografiee americane semnate de Tommy Lee (Halloween Ill. Season of the
Witch, 1982). tot de Halloween a ajuns pe pltmant ereatura ET din filmul eu nume aJ lui Steven,
l'
'.
,
Spielberg (ET. The Extra-Terestrial. 1982). Pro Prof. Nicole Achimeseu, Halloween, 0 reminiscenJa a revellonului
t

...
,
celtic. Ziarul "Lumina", 08 ianuarie 2009 .
I'll
"
;
18 Sarah M. Pike, Earthly bodies, maglea/selves: contemporary pagans and the search for community. Berkeley,
Calif.: University of California Press, 2001, p. 5; Idem, New Age and neopagan religions in America. New York;
.:
Chichester: Columbia University Press, 2004 .
i"
19 ,oyee and River Higginbolham, An Introduction to Earth-Centerd Religion, Fourth Printing, 2004, p. 30-38.
20 Barbara lane Davy, Introduction to pagan Studies. Alta Mira Press, 2007, p. 29.
8
Page 139 of 417
.;
.
- t:-i
tn ceea ce gruparile neopagane, acestea pot fi impaqite tn doua mari
de 0 p:arte sunt grupurile care urniaresc sa reconstruiasca vechile religii dintr-un anumit
etnic sau lingvistic sau dintr-o arie geognifica. Pe de aWi parte sunt cele care amesteca tiber
traditii din arii diferite, de la popoare stravechi din epoci istoriee diferite. Cele doua
atitudini pot fi numite, generic, Reconstrucfionism Eclectism. Evident, aceasta polaritate
eclectism-reconstructionism simpHfica lucrurile din eonsiderente metodologice. In realitate, niei
o pagana nu poate fi plasata, in mod absolut, tntr-una din aceste categorii.
studiaza textele vechi, folelorul, arheologia, toate sursele susceptibile
sa furnizeze informatii despre religiile traditionale, incearea sa fie in pas cu toate cercetarile
, academice uneori sunt ehiar ei cereetatorL Nu se poate spune ca
iau Iibertatea sa adopte propriile lor interpretari, insa ei privesc vechile traditii ca autoritattve
autentice. Paganismul care se manifesta aetualmente in Greeia este un exemplu de
reconstructionism. nu sunt legati de trecut, it vad doar ea pe 0 sursa de
se simt Iiberi sa adopte zeitati europene ne-europene, sa Ie combine pe baza a cea ce ei
considera a fi similar sau complementar.Wicca este eel mai cunoseut exemplu de ecleetism
pagan. Recol1structionismul este mai frecvent in centrill estul Europei, acolo unde cultura
,: etnica identitatea raman principii importante de a vietii sociale a activitatii
culturale, in timp ee neopaganismul eclectic este prevalent in insulele Britanice nordul.
Americii acolo unde identitatea este mai putin accentuata
21

dezvoltarea paganismului conternporan.
"
. ,
,
Cercetatorii sunt de acord ca paganismul actual nu este deloc asemanator eu eel de
dinaintea aparitiei De fapt, el nu are -0 vechime mai mare de 150-200 de ani;
formaridu-se in perioada fin de siec/e din Anglia
2J
Este epoca in care Darwin lansa teoris.
evolutionista, in care s-a manifestat criticismul biblic, 0 perioada in general de
spirituaia psihologiea. In aeest context, au :aparut 0 serie de soeietati care se doreau
21 Despre Reconstructionism lli Eclectism, vezi Michael York, Pagan Theology. Paganism as a World Religion!;
l!'.;
New York University Press, 2003, p. 18-20. .j
22 Ronald Hutton, The Pagan Religions of the British Isles, Blackwell, 1991, p. 337: "PAganismul de astazi nu are.
nimic In cornun cu ee a fost in trecut, cu exceptia numelui, care este dat de crelltinism"; Stephane Francois, Le neG"
paganisme. Vne vision du monde en plein essor, p. 20: "Paganismul contemporan sau neopaganismul nu are declit
1
putin de'"fl face eu paganismul antic: el este mOlltenitor al panteismului rornantismului".
2J Despre istoria lli dezvoltarea ideilor pagane in Europa, ven Joane Pearson,(ed), Belief Beyond Boundaries, p. 15:
54,
9,
" '.
Page 140 of 417
- :.
religH, cea mai cunoscuUi fiind Societatea Teosofico, lnfiintatl1 In 1875 de Elena Blavatsky

(1831-1891). Scrierile sale sunt printre primele care au promovat "indomania" in Europa, in
J."
"
l
secolele XVIII-XIX. Ea considera cll India Orientul in general contin traditii esoterice, pe care

. l:''
Europa trebuie sl1 Ie descopere. Tot ce a scris in cllrtile ei pretinde cll i-a fost dezvAluit de fiinte
"
.: "
.,
superioare, nemuritoare, pe care ea Ie Frl1tiei Secrete" cu care ar fi venit 1l,1

contact la ei din Himalaia
24
In general, societl1tile secrete structurate dupA modehil
francmasoneriei, care s-au manifestat cu precMere inceptindcu seeolul al au avutul!
rol important in dezvoltarea ideilor pl1gane. .
Jt' .. '"
Rene Guenon (1885-1951) a fost unul din primii occidentali moderni care a sustinut cll
. ,
doctrina metafizicl1 este prin excelentll una, oricare ar fi expresiile ei in diverse, traditii, Iar
;. : aceastll doctrinll e depozitatl1 in mod deplin in ceea ce el numea Traditia Primordialll- religio
perennis sau philosophia perennis (echivalent pentru Sanathana Dharma din hinduism), din care
':h. decurg, prin adaptAri, toate celelalte traditii religii. Scoplll sliu era de a readuce In
occidentalA acest tip de de realizare spiritllala continut In toate traditiile, inclusiv Ii
dar pe care mentalitatea modemli 11 diminuase, II tacuse sA se ni-arda, 11 inlocuise prin
devieri sauchiar contrafaceri
25
0 alta contributie importanlii in acest sens a fost cea italianuilli
Iuliu Evola (1898-1974), care vedea in Orient 0 lume incA deschisl1 transcendentei, In opozitie cu
un Occident lnchis
26
,
Astlizi putem vorbi de un "pliganism cultural", care transpare lntr-o serie lucrllri de
nivel academic,. prin care se lncearcll diminuarea sau chiar negarea rolului in
24 Despre Elena Blavatsky relalia ei cu neopl1gfinismul, Robert Hutton, The 'friumph oill/e Moon. A History qfthe
Modern Pagan Witchcraft, Oxford, 1999. Autorul se intreabl1 dadl 7ntemeietoarea teosofiei a fost piriganli.
descoperi\, in mod surprinzAtor, cli ea avea un mare Tespect pentru rlisi\ritean (ortodox) pe care-I
deasupra budismului (p. 19).
25 Jean Tourniac, Melchlsedec sou Iraditia primordiaJa, Editura Herald, 2009, capitolul "Traditia promordialli
Melchisedec in opera lui Rene p. 13-68. Rene GuenoQ, un bun cunosclitor al religiilor orientale, a
tntretinut 0 corespondentli bogatli cu trei gfinditori romani: Vasile Lovinescu, Marc-Mihail Mihal
Valsart. Anca Manolescu, Rene GUI}non, un au/or modern, "Dilema" 552 (2003), www.ceeol.com. In Romania,
dupt 1990, au fost editate cateva din lucrl1rile lui: Criza II/mil moderne, Humanitas, 2008; Domnia camilt1tii 1i
semnele limpurilor, Humanitas, 2008; Simbolurifundamentale ale 1liinlei sacre, Humanitas, 2008.
",.1
26 Dei se nliscuse intr-o familie catoJicl1, Julius Evola a respins de tanllr fiind atras de universul
spiritual chinez, in special de alchimia taoistli, apoi de yoga (Hans Thomas, Julius Evola et I 'histoire compare des
religiOns (nJean-Pierre Brach. Jerome Rousse-Lacordaire, Eludes d'l!i.rtoire de I'&olerisme, Les editions du Cerf,
Paris, 2007, p, 83-96 ).
10
'v'
,,If.
.1: f
Page 141 of 417
dezvoltarea culturii europene
27
Potrivit teoriilor vehiculate de acestea, paganismul ar fi sa -
supravietuiasc<1 mascat, prin povestiri, legende, mituri, folclor, atat in mediul popular cat la
niveluLelitelor intelectuale. Istoricul italian Carlo Ginzburg (n. 1939) sustine ideea potrivit careia
"vrajitoria" medievala nu a fost nimic altceva decat persistenta unei culturi pre
cretine
28
0 reputata specialista in mitologie, Anne Lombard- Jourdan s-a preocupat de originile
pagane ale carnavalului
29
Un alt universitar francez, Phillipe Walter, a aratat ca intreaga
mitologie medievala nu este altceva decat mitologie pagana care s-a transmis
30
ca atare pana in zilele noastre . Un exemplu este lucrarea lui Ramsay MacMullen,
> Christian is me et paganisme IV-VII (Paris, Belles Lettres, 1998), care exploreaza
interactiunea paganisl11ului cu aratand ca triumful Bisericii nu s-a datorat
superioritatii ci faptului ca "s-a impus forfat prin asimilarea culturii pagane,,31.
Toate aceste incercari de a accentua rolul religiilor neglijand sau negand rolul
sunt ,de fapt reveniri la lucrarile lui Margaret Alice Murray (1863-1963), un
,
reputat. egiptolog din perioada interbelica. Teza lui Margaret Murray era ca paganismul nu CI;,'
in Evul Mediu, iar cea mai clara dovada 7n acest sens i se parea vanatoarea de vrajitoare:
Cartile ei, The Witch Cult in Western Europe (1921) The God. o/Witches (1933), publicate sub.
auspiciile .,Pfestigioasei edituri Oxford University Press, au fost considerate de referinta timp de
,"",:J,:,
27 persistenla "pllgiinismului cultural", Stephanrirancois, Le neo-paganisme. p. 59-75.
; , I, AI . "
28 Carlo pinzburg, Storia notturna. Una deciJrazione de( sabba, Torinio, Einaudi, 1989 (traducere il1 limba
',',
,-
Istorie nocturna. 0 interpretare a sabatului, trad. de Mihai Avadanei; cu 0 postfala de Valeriu Gherghel,
",
Polirom, 1996 ). Doctor al Universitalii din Pisa, Ginzburg a predat la Universita di Bolognia la University of
California, Los Angeles (1988-2006), iar actualmente preda la Scuola Normale Superiore di Pisa.
29 Anne Lombart-Jourdain, Aux origines de carnaval. Un dieu gaulois ancetre des rois de France, Paris, Odile
Jacob, 2005.
30 Philippe Walter, Mythologie chretienne, Fetes, rites et mythes du Moyen-age, Paris, Editions Entente, 1992,'
traducere in limba romiina Mitologie Siirbiitori, ritualuri mituri din Evul Mediu, Editura Artemis, 2005 :
'\
purcede la 0 transformare studiatll a figurilor mitice ale ( 71). Pornind de la mituri
strllvechi, el inventeazli mituri noi.. .. nu ar fi avut nici 0 de a se impune in Occident dacll nu ar, fi
putut sll'rlispundll, in materie de dogmll sau de ritualuri, nevoilor religioase ale pllganilor evanghelizali )) (p. 199).
Philippe I Walter, un specialist in imaginarul Evului Mediu, este profesor de literaturll medievalll la Universitatea
Grenoble III.
31 Ramsay MacMullen a fost Profesor Emerit de Istorie 1a Yale University, unde a predat intre 1967 1993. 0 idee
asemiinatoare intiilnim la Ronald Hutton care afirma ca religiile piigiine au pierdut in fala pentru eli
nu erau suficient echipate sll reziste felului in care a fost impusll noua credinlii, dar au liisat in urmii "0
culturala enonnii variatii" (The Pagan Religions ofthe British Isles. Their Nature and Legacy, Blackwell, 1991, p.
388).
11
Page 142 of 417
I ,
mai multe decenii32. De abia in anH 1970, autori ca Keith Thomas sau Norman Cohn au subliniat
fragilltateaargumentelor ei. Ei au arl1tat cli marea vanlitoare de vrl1jitoare din Bvul Mediu nu are
nimie in comun pAganismul, ci a fost rezultatulfricii fata de boli, dezastre naturale, vrlji. Cele
aproximativ 40 000 de victime au fost v4zute, intr-un fel sau altul. ca ao societlitii care
trebuiau lnli1turati33.
',\
,.
"t.
.
,

..
;. . Neo-pl1ganismul, ea organizatlt, a lnceput in Statele Unite in anH 1960. tn anul
1962 a luat fiintl1 una din cele mai importante neo-pl1gane, The Church ofAll Words
(CAWi4, care este activl1 astl1zi, iar revista lansatl1in an, Green Egg, a devenit cel mai
,. important canal de comunicare al neo-pl1gane. in 1998, CAW raporta in jur de 500 de
membrii, eu ram uri in Elvetia Australia. Dupl1 cat iva ani au apl1rut federatiile, cu scopul de a
,
..
. '
ap4radrepturile religioase ale pAganilor. Una din cele mai vechi este Pagan; Federation
.;
:" International, despre care am amintit in debutul studiului nostru, care element de
legaturl1la nivel international intre Pagan Federation, intemeiatA in Anglia in 1971 grupurile
asemanl1toare din lume .
.
'i
Infiintarea unor comunitati neopagane a unor federalii sall aliante care sl11e reprezinte
sA Ie apere drepturile constituie lIna din laturile proeeslIlui de institutionalizare pe care il
, '. traverseaza actua'lmente neopltganismul
35
; Aeest lueru s-a dovedit benefic pentru
j' .'
' ...',
acestora in societate, odata Cll aeeasta pentru capelanilor in. armatl1
. 'I
.' . penitenciare apoi sa urmeze cl1sl1toriilor Intre pagani. CAW a fost primul grup
..
. "
, ,
I
, .neo-pltgan care a sl1 obtinA scutire de taxe federale, in 1971. In Islanda, Asatru Societyeste
..,
recunoseutA ca retigie oficiall1 din 1973 .
. Neopltganismul, cu variateIe sale forme de manifestare, un mare sueces in
societatHe occidentale. Numarul eetor care se declarlt pagani poate fi estimat pe baza dec\aratiilor
la recensltminte, a datelor referitoare Ia participarea la festivaluri, prin cetor care se
aboneazlt sau cumpltrlt publicatii neo-pltgane. Conform studiilor care s-au realizat pe baza
chestionarelor distribuite in timpul festivalurilor, s-a putut constat clt pltganii sunt in general
12 Despre Margaret Murray intluenfa ei in mediile academic, Witchcraft and Magic In Europe, p, 31-36 ("The
Myth of Pagan Witchcraft"),
33 Keith Thomas, Religion and the Decline of Magic, Studies in Popua/ar Belief in Sixteenth and Seventeenth
Century England, New York, 1971; Norman Cohn, Europe's Inner Demons, The Demonlzation of Christians In
.'
Medieval Christendom. 81. Albans, Paladin, 1976
..
; ,
:H Despre CAW. vezi articolullui James Lewis in Encyclopedia ofNew Religions, p. 297-298;
JS Barbara Jane Davy, Introduction to Pagan Studies, p. 4; Stephane Franyois, Le neo-pagan/sme, p, 87-90 ( ..Vers
"J " une intemationale pai'enne?")
. '. '
12
Page 143 of 417
edueatj, fae parte din elasa de mijloe sunt in majoritate femeiJ6. Intr-un studiu interesant despre
! ef' '
modelulde a Noilor Religioase, James Lewis arata ea niei scientologia care
'0
fliceaobieetul eereetarii saie, niei mormonismul, nici Martorii lui lehova nu au eea mai rapida
ci neo-paganismul
37
intr-adevar, prin analizarea recensamintelor din Statele Unite'ln
f
1
perioada 1990-2001, s-a eonstatat ea numaml eelor eare se deelarau pagani a ereseut de la 8000
., t,
tl
la 307 000. Conform reeensamantului din anul 2001, In Anglia s-au declarat 31 000 de pagAni :!
,
<
:r,
7000 de Wieca
38
Paganismul spectaculos In Canada, Australia sau Noua Zeelanda
39
tn
,
anul 2000, In Islanda, Asatru Society avea 500 de membrii, adiea 0,2% din totalul populatiei.
Neopaganii, in general, nu accepta ideea de eonvertire. Ei sustin ca nu se convertesc odMll
atunci cAnd intra intr-o grupare (coven), ci confirm a identitatea, adica reafirma vechile
credinte pe care Ie aveau
40
Majoritatea cercetatorilor accepta faptul ca nu exista relatari despre
convert ire 'in diseursul pagan ea paganismul este "descoperit" ca urmare a interesului pentru
ecologie, pentru monumentele pagane, pentru dirti oeulte. In momentul In care intalnese
persoane cu preoeupari asemanatoare, toti potentialii pagani incep defineasca identitatea
sa faptul ca "vin acasa" (coming home)41.
36 Douglas Cowan, Cyberhenge. Modern Pagans on the Internet, Routledge, 2005; Helen Berger, Evan Leach, Leigh,
Shaffer, Voices from the Pagan Census. A National Survey 0/ Witches and Neo-pagans in the United States,
Columbia, 2003; Idem, Contemporary paganism by the numbers, in Handbook o/Contemporay Paganism, edited by
. . Murphy Pizza and James Lewis, Leiden, 2009, p. 157-162 . "
" <,
37 James Lewis, The Growth 0/ Scientology and the Stark Model 0/ Religious "Success", in Scientology, edited by
James R. Lewis, Oxford University Press, 2009, p. 117-140 (p. 124). Helen Berger, op.cit, p. 156. Faptul cA
oeopaganismul este religia cu cea mai mare apare, 10tr-o maniera triumfalista, la simpatizan\ii Vezi
Joyce and River Higginbolham, An Introduction to Earth-Centerd Religion, Fourth Printing, 2004, p 14: "daca
pagan, atunci apartii grupului cu cea mai mare din Stalele Unite, multi din aderentii lui fiind educa\i, ava.nd
I
job-uri irnportante contribuind la sistemul social. PAganii au dreptui lor sl1 fie mandrii de ceea ce sunt sA insiste
ca darul prelios al libertatii sa fie aplicat fiecArei religH din aceasta lara, micA sau mare".
38 http://www.statistics.gov.uk/CCI/nugget.asp?lD=954&ros=&CoiRank=2&Rank=224,
39 La recensamantul din 2001 din Noua Zeelanda s-au declarat 5862 de pAgani (0.15% din totalul populaliei)," in
Canada 21 oSU (0,07%), iar in Australia 24156 (0,13%). Cf. Barbara Jane Davy, Introduction to pagan studies, p.3
" \; 't
40 Joyce and River Higginbolham, An Introduction to Ear!h-Centerd Religion, p. 4: "Spre deosebire de
!;,i
religH, paganii nu fac prozelitism activo Nu trimit misionari, nu incearcA sl1 converteascl1. Aproape nici unul
'
paganii pe care Ii cunoaJ?tem nu a fost convertit la paganism in sensu I traditiei. Ei au devenit pagani hotiirand cA
" ,,' ,( ,
<'
paganismul reflectii ceea ce au crezut deja au adoptat cuvantul paganism pentru a se descrie pe ei"; "
t"
41 Graham Harvey, Coming Home and Coming Out Pagan but not Converting in Christopher Lamb and Darrol
..
i
Bryant (ed.), Religious Conversion. Contemporary Practices and Controversies, London: Cassell, 1999, p. 233-246; , ,
Sian Reid, "A Religion Without Converts" Revisited: Individuals, Identity and Community in Contemporar>,;
Paganism, in Handbook o/Contemporay Paganism, p. 171-194.
,{ .
13. "to
.p
L
..'.
j
.;..
..
Page 144 of 417
- ,
./,
\ " ..,.
';'
... ' "I I
._-jw,.;:_
__j J.
H.

. t
;
.J . !
"';: I
"
f" .'.,.
{::o -
\
,-,
.' ,
Wicca san vrAjitoria pAginA modernA.
tn ciuda faptului c! exist! mai multe feluri de pa.ganism ca. se pot Intalni practicanfi
solitari, exist! diteva traditii importante, care se aflA de regulA In atentia cercet!torilor. Acestea
sunt: Wicca, Druidismul, Odinismul (pAganismul nordic)42. Wicca sau
vrftjitoria neo-pAganA, este tara indoiall1 cea:mai cunoscuta forml1 de unele
estiml1ri, aproape-jurnl1tate din pAgani fiind wiccani. Este exemplul clasic de ec1ectisrn tn cadrul
pAganisrnului, de "bricolaj spiritual" tn care sunt integrate elemente din alte religii
43
tn particular elernente din cultele eeltice, grece9ti romane
Fondatorul Wicca rnodeme' este englezul Gerald Gardner (1884-1964),
francrnason, rosicrucian, membru al Ordo TempliOrientis a altor societati secrete}4
legislatia englezeasca era restrictiva in privinta v raj Itonei, Gardner nu a putut face publice
scrierile ppiniile sale pana. 1951, cand s-a legalizat practicarea vrl1j itoriei, atata vrerne cat acest
. lucru nu leza 0 altl1 persoana. Gardner a publicat imediat douA lucrad Witchcraft Today (1951)
The Meaning of the Wilchraft (1959). care au avut un sucees 'in Anglia au avut un
mare impact tn America. Prin aeeasta. el nu a refnviat 0 veche re/igie
J
a$a cum credeq., oi a creal
una nowl Sursele lui de inspiratie au fost ideile lui AlistarCrowely sall luerl1ri populare ea
Creanga de Aur a lui James Georges Frazer (The Golden Bough A Study in Magic and Religion,
New York, 1890t
5
Actualmente, In Anglia sunt injur de 120000 de pl1gani adepti dec larati ai
cultului Wieca. Cele mai cllnoscute voci wiccane In Europa sunt Janet Farrar. Vivianne Crowley,
42 Encyclopedia of New Religions, editeci by Christopher Patridge, p. 277-280; Jenny Butler, Druldry In
Contemporary Ireland, in Michael Strmiska. Modern Paganism in World Cultures. p 81-126; "Celtic Traditions" in
Michael York, Pagan Theology. p. 90-98; Michael Stimiska, Baldur A Sigurvinsson, Asastru. Nordic Paganism in
Iceland and America, in Michael Stnniska (ed.) Modern Paganism in World Cultures. p 127180.
43 Joyce and River Higginbolham. An Introduction to Earth-Centerd Religion. p. 8; Encyclopedia ofNew ReligiOns,
edited by Christopher Patridge, p. 295-297; Joane Pearson (ed), Belief Beyond Boundaries. capitolul "Witches and
Wicca", p. 133172.
44 Despre Gerlad Gardner garderienii, vezi Witchcraft and Magic in Europe, p_ 43-55; Nevill Drury, The Modern
Magical revival, in Handbook of Contemporay Paganism. edited by Murphy Pizza and James Lewis, Leiden, 2009.
p.50-63.
45 lames Lewis, Wilchcrqft Today, An E,!cyclopedia ofWiccan and Neopagan California, 1999
(Capitolul "Precursors to Modern Witchcraft", p. XIV-XIX). Witchcraft and Magic in Europe_ The Twellth Cenhlry.
p. 2: "vriijitoria pligAnl1 a secolului al XX-lea este singura religie pe care AngUa poate pretinde cli a dat-o lumii'.,
14
Page 145 of 417
,

-- MariartGreen,-care actioneaza ca "guru" feminini In nlndul adeptilor neopaganismului
46

"
in anii 1960, Wicca a fost "exportata" In America a devenit populara, cativa ani mai
tarziu, prin publicarea lucrarii lui Margot Adler, Drawing Down the Monn. Witches. Druid.
Worshippers and Other Pagans in America Today (New York, 1979).
element de noutate al variantei americane este feminismul, promovat prin caqile unor feministe
radicale ca Starhawk, Selena Fox sau Zsuzsanna Budapest47. Starhawk este 0 scriitoare
americana, activista anarhista cum singura se proclamii, teoretician al paganismului una din
cele mai cunoscute voci ale ecofeminismului a luptei Impotriva globalizarii
48

;Este important de mentionat In acest context faptul ca adeptele Wicca valorizeaza teoriile
feministe potrivit carora, In perioada medievala, aproximativ 9 milioane de femei au devenit
victime ale Inchizitiei, fiind acuzate de vrajitorie. Se face astfel 0 paralela Intre cele 6 milioane de
victime ale Holocaustului, cele 9 milioane de pretinse victime ale Bisericii Romano-Catolice in
Evul Mediu, Intr-o tentativa de autovictimizare
49
Pentru vrajitoarele moderne acest
46 Janet Farrar a publicat unele din cele mai influente dit1i vrajitorie: The Pagan Path (cu Gavin Bone,
Custer, 1995), Progressive Witchcraft. Spirituality, Mysteries and Training in Modern Wicca (Cll Gavin Bone,
2004). Vivianne Crowleyeste lector universitar la King's Kollege London mare preoteascli Wicca, secretar al PFJ
din 1988. Una din cele mai importante dir\i este WiCca. The Old religion in the New Age, Wellingborough,
Aquarian, 1989, prin intermediul careia cititorii sunt ghidati sa vada cum Wicca este practicata in conventul din care
face parte. Marian Green a scris peste 20 de dlrti des pre magie vrlijitorie adresandu-se mai mult celor care vor sa
practice magia singuri, nu in conven. Modern Magician's Handbook, 200 I.
47 Zsuzsanna Budapest, The Holy Book of Women's Mysteries, London, 1990. Budapest este 0 exponentli a
feminismului separatist neacceptand deloc barbali in coven. De asemenea nu face nici un compromis cu
are remarci sarcastice la adresa Mantuitorului. A se vedea, Cynthia Eller, Twentieth-Century Women's Religions
as Seen in the Feminist Spiritual Movement in Catherine Wessinger (ed.), Women's Leadership in marginal
religions. Explorations outside the mainstream, University of Illinois, 1993, p. 178-179.
48 Starhawk, The Spiral Dance, A rebirth of the Ancient Religion of the Great Godness, San Francisco; London,
Harper & Row, 1979. Despre ea, Cynthia Eller, Twentieth-Century Womens Religions as Seen in the Feminist
Spiritual Movement, p. 180-181. Ecofeminismul este 0 politicli culturalli care accentueazA baza comuna
dintre feminism mediu, sustinand ca existli 0 paralelli puternicli intre opresiunea subordonarea femeii in familie
societate, pe de a parte degradarea naturii, pe de alta parte (Vezi Encyclopedia of New Religions, ed. by
Christopher Partridge, p. 384). Starhawk are 0 pagin1\ web personal a: http://www.starhawk.org/
49 Andrea Dworkin este prima autoare feminism care a numit arderile pc rug din Evul Mediu ca genocide (Human
Hating, .New York, Dutton, 1974). A urmat apoi cartea lui Mary Daly, Gyn&ology. The metaethics of radical
feminism, Boston (Mass.), Beacon Press, 1978 unde considera cli vrlijitoarelor a fast mascatA a
femeilor. Pearson, Joane (ed), Belief Beyond Boundaries, p.163.
15
....
'",';.
. ,,' .
,
" :1
,
t:
i
i.
. ,
.'iI ,,-,
-}
;
j",.
;.;'
:
.'.
,.
,"!
" ,
t

'0
;":,
", :
,

,
.
.
;-t'
t',
.... .:
Page 146 of 417
" '-, "
.
1 . .
.
.
:1t'
; ,
"
',4 .
,.
: ' ".f
i,P.
mit este atat de important, incat eonsidera directe ale corpusului de ale
aeelor vriijitoare din vechime. . I
, modern! se Insd de ceea ce se practiea in antichitate. In primul rand;
ea a pierdut sensul sacrifieiului, de pared divinitdtile venerate, ea iri antiC,hitate. s-au
adaptat lumii moderne nu mai eer jertfe expiatorii. Este prin exce1ent! 0 "religie" a misterelor,
.' j
fiirii focuri pubJice acte de cult foarte precise de aceea este seleetiv! exclusivistii. Este 0
;',1
"religie" cU.o structura teoretica minim!. tntr-un grup Wicca se pot intdlni atatea interpretl1ri ale
divinitl1tii, diti membrii sunt. Cea mai importantii functie a vrajitoriei modeme este sa fumizeze
mijloace prin care oamenii sa paatl1 faee experienta divinului in mod direct. Vrajitoria
contemporan! are un rol important in razboiul dintre sexe, deoarece pune in valoare ideea de
femeie tiber! putemicl1. Zeita simbolizeaz! legitimit!tii puterii femeii sau este
I
chilll'-f>uterea din femeie.
.;It: i
: I,
f r !
.,
Succesul neo-paganismului: snrse perspective.
.',.'
.'
"
Contactul eu neo-paganismul se face inca din copiHlrie. Desenele se inspira
'/;
din povestiri medievale sau legende adaptate. sunt un factor important al promovarii
"
a piiganismului, inc! de la 0 varsta fragedi1
50
: AIl1turi de acestea, pot fi mentionate anumite filme
care au 0 tematic! pl1gl1nl1
51
Serialul american Charmed, difuzat de televiziunile din Romania,
se inspirii din Cartea Umbrelor (Book of care este lin compendiu de texte magice
religioase ale traditiei Wicca
S2
De asemenea, filmul The Craft (1996) a-fost atat de popular, incat
a fost urmat de inscrierea multor tineri in covenuri Wicca. De asemenea, cartea lui Silver
Ravenwolf, preoteasa Wicca director al International Wiccan/Pagan Press Alliance, Teen
"
f
Witch: Wicca for a New Generation, a devenit best-seHer in Statele Unite In 1998. Silver
Ravenwolf insist! asupra faptului cl1 un adeviirat wiccan nu este eel care se imbracl1 'in haine de
vrAjitoare. ci cel care respect! natura cosmosul, Ii respect! pe cei de langa el nu face rau
, " I' "
niciodatd.
Nu 1n ultimul rand, suceesul gemilui literar cunoscut sub numele de heroic fantasy ne
pune in fala unui veritabil fenomen socio-culturaL Cartea lui J.R. Tolkien, The Master of the

50 Jean Bruno-Ranard. Bandes dessinees et croyances du siec/e, Paris, PUF, 1986; Stephanie .Francois, Le
.'
pagan/sme dans la bande dessinee, "Etudes et analyses" nr. 11, janvier 2007.
SI Excalibur de John Boonnan (1980, The Cat People de Jacques TOllrneur (1982). The Wicker Man de Robert Hard
" f, .
(1973), Braveheart de Mel Gibson (1995) etc.
51 "Book of Shadows" tn James Lewis, Witchcraft Today. An Encyclopedia of Wiccan and Neopagan Traditions,
- California, 1999, p. 35.
16
Page 147 of 417
'it
. " /!, ' ,
Rings (SUipanul ineieior), a fost citita demilioane de persoane din lurnea intreaga. Cartea,
structurata pe ideea cautarii initiatice, este 0 sinteza a paganismului celtic scandinav. Succesul
la scara 'mondiala al versiunii cinematografice, Lord of the Rings,' confirma faptul cli ideile
prom ovate in carte aveau un ecou deosebit in randul contemporanilor Cazul lui Harty
Potter, personajul inventat de J.K. Rowling se inscrie in registru. Cele 7 volume care au
aparut pana acum constituie un succes literar greu de egalat: 400 milioane de exemplare traduse
in peste 63 de limbi in intreaga lume. de vrajitorie Hogwarts este 0 lume magica unde se
pot gasi toate elementele genului cunoscut, sub numele de heroic fantasy: magie, paduri
fermecate, pitici dragoni, personaje care intruchipeaza raul. . r
Multi parinti considera, cu siguranta, ca citirea cartilor care-I au ca erou pe Harry Pottei
este 0 simpla distractie nevinovata,: care nu ar trebui sa fie un motiv de ingrijorare. In realitate,
.1
j.,
citirea di.rtilor de acest gen alimenteaza interesul tinerilor pentru magie curiozitatea pentru a
experimenta vrajitoria adevarata. Suntem departe de cop iHirie i cu zAne bune
vrajitoare rele, unde binele intotdeauna invingator. '
..
Succesul in societatea contemporana este incontestabil. cum Ii
vazut, familiarizarea cu temele pagane se face inca din copilarie. Felul in 'care oamenii adulti
,,'
ajung sa fie ei "fermecati" este mai greu de explicat. In primul rand, trebuie sa invociin1:
'if
t',
dezvoltarea imaginatiei, satisfactie intelectuala, legaturile cu feminisrnul, libertatea de a
i' >.
.. .. ':+:.,'
ceea .ce iti convine. Soci%gii au avansat ipoteza ca to ate aceste forme de neo-paganism
,.;.
faptul ca exista 0 dorintii de a parasi, de a refuza, modelul occidental al societatii, anume 0
1,
lumerationala, tehnica, precisa, care nu mai are ihizii
54
.
O.ri paganismul permite elaborarea unei noi viziuni despre lume care este total diferitade
cea a religiilor traditionaJe. Se religie, dar nu are ierarhie centrala sau dogma,'
promoveaza diversitatea religioasa nu considera ca este necesar ca toti sa creada lucru
sau sa fie organizati in structura, promoveaza, 0 spiritualitate individualizata, 0 cale de
viata in annonie cu energia universaHi. Prin toate acestea, el este mai curand 0 forma de
religiozitate sau 0 cautare spirituala.
Paganismul modern nu seamana cu nici 0 noua religioasa cum a fost
."
portretizata de nu depinde de tideri harismatici, nu cere 0 rupere a relatiilor de familie,
nu pune probleme in societate. 0 caracteristica majora a neopagdnsimului este cd prin ritual nu
se urmare,yte cinstirea divinitdrilor, ci cultivarea puterilor personale- autocontrol,
S3 Du "Seigneur -des anneaux" a Harry Potter in Frederic Lenoir, Les metamorphoses de Dieu. La nouvelle
' l
spiritua/iM occidentale, Pion, 2003, p. 346-348. ,
S4 York, Michael, Pagan Theology, p. 41.
17
\. f
Page 148 of 417
" r , '.
profefie, psihokinesis, vindecare psihicli. Principiile neopligane nu enuntA .
credintele pe care 0 persoana. trebuie sa. Ie adopte, ci mai degrabli sunt declaratii care
tntruchipeazli punetul de vedere pagan asupra lumii. Ele doar contureazli direcfia spre care
..j
trebuie sa se indrepte dezvoltarea spiritualli personal a a cuiva care se declara pa.gan. rntr-un
cuvlint, fiecare este responsabil pentm credinta pe care alege sli 0 adopte, fiecare este responsabil
ce zeitate i se ee relatie eu acea zeitate, fieeare este responsabil pentru
dezvoltarea sa spirituala personala
5S

Prin toate acestea, neopaganismul se manifesta ea 0 "re!igie" a relativismului
globalismului vremurilor pe care Ie traim. Relativismlll se refera la faptul ea fiecare percepe
realitatea in mod diferit, iar aeeasta se materializeaza intr-un mozaic de eredinte ritualuri;
.f.
globalizarea se refera la faptul ea practicantii sunt eclectici deoarece preiau simboluri, zeitati
practici rituale de la alte culturi Ie folosesc in afara contextuilli lor originar, spatial temporal.
Paganismu/ din zilele noastre nu po ale ji considerat, sub nici 0 forma, 0 continuare a
paganismu/ui pre-creytin, lucru care este rccunoscut chiar de simpatizanfi
56

Nu in ultimul rand, dezvoltarea neo-paganismului a fost favorizatli de, un anume climat
spiritual religios al societatii contemporane, 1n care predominli indiferenta religioasa in care
. prolifereaza 0 subcultura cu tentli religioasa. De asemenea, nu trebuie uitaUi. contributia imensa
Internetului a mass-media, prin intermediul carora neopaglinii, pana mai ieri izolati, sa
comunice, sa se organizeze sa se influenteze reciproc.
Neo-pAganismul: 0 evaluare din perspectiva
Am lasat la urma raporturile dintre neopaganism pentru a prezenta 0 .
. ...
scurta perspectiva ortodoxa asupra eelor relatate pana aicL Pllganismul modern are 0 atitudine
nuanfatil fata de Exista, pe de 0 parte, un discurs bazat pe refuzul, adeseori virulent, al
", .. ".11'.
i. valorilor dogmelor tn aceasta 'viziune, apare ca un distrugator al
r .' .:":;
, I!"
',,1'
(ff.1' .popoarelor, al culturii al traditiilor promotorul intolerantei al persecutiilor, al caro;
SS Joyce and River Higginbolham, An Introduction 10 Earth-Centerd Religion. p. 39
56 Strmiska, Michael, Modern Paganism in World Cultures. Comparative Perspectives. 2005, p. 10: 'Traditiile
,
;

<'
religioase practicate de p!'tgdnii modemi sunt inspirate sau se bazeazApe religiile p!'tgane ale trecutului, dar nu sunt
ea veehile traditii pot implica chiar 0 considerabilli deplirtare de la religiile mai vechi .... paganii de azi. nu
: .
pot pretinde eli continuli traditii religioase coborate intr-o Iinie neintrerupt!'t din vremuri I e strlivechi p,anli astazi. Ei
sunt oameni moderni cu un mare respect pentru spiritualitatea trecutului. tacand 0 nouli religie- un 'pliganism
modern, de la trecutului pe care ei Ie interpreteazA, adapteazli, modi fica in conformitatecu modalitlitile
,I' ./" >
moderne de gandire. Pliganismul modem este atat vechi nou, un hibrid vechi-nou, ca lin copac cu r!\dacini adane
,"
tnflpte in plimAnt, dar eu ramurile in eer"
" "
"
, I
18
,
.t.,
j.,. "
'",.
r

Page 149 of 417
'f.' .,'
.... .. ,\ I}_' "W
1
L
t t '.... 4., .
, . -'Ii:
"t, } " ,.).
viirf a fost arderea pe rug a vrlij itoarelor in Evul Mediu li colonialismul in America". ,',' l'
:'.}
ca Manuel de sal :de fiind filosofi fnincezi de traditie
metzsc em ana, afinna ca monotelsmu Imp Icaexistenta unUl a evar care respinge toate celelalte
opinii ca fiind eronate. Din contra, orice religie politeista, afirma ei, este prin excelenta toleranta "'I,
pentru ea aeeepta ideea unor forme diferite de cinstire a zeilor 58.
Acest discurs nu este Insa unul exclusiv. De fapt, In lumea globalizata care a inceput sa
.
impuna de la secolului al XX-lea, nici un grup religios sau spiritual nu
, aCcepta sa se mai defineasca in raport cu in' general, In relatiile lor eu
adeptii simpatizantii neopaganismului merg pe principiul respectarii alteritatii religioase ca un
fapt care este legat, de respectarea drepturilor omului
59
Mai mult, exista carti pentru educatea
copiiilor din familii nepagane, unde parintii sunt indemnati duca copiii la Biserica sa fie
i ..
corecti' in prezentarea incurajandu-i pe sa gaseasca Intre
". 't
" ;}." :
- paganism, spre a induce paganizarea practicilor
:
"Superioritatea pagariismului", cum 0 declara adeptii sai, se tefera la faptul
_elementele religioase pagane au insotit istoria fiind doar partial ,,crel?tinate" in
Biserica. cum a aratat Eliade, reminiscentele pagane In nu pot 'fi
61
eontestate . In sruditil nostru despre practici traditii legate de moarte am amintit acest
iar ace\lsta ramane valabiHi. pentru ale vietii
botez, sarbatori). Prin urrnare, sustin adeptii neopaganismului, Europa trebuie sa se intoarca 14
valorile ei indo-europene, sa restaureze pluralitatea paganismului sa renunte la monoteismul
" spun ei, nu ii reprezinta adevarata identitate.
.j. .'
De fapt, lucrurile stau exact invers. Protoparintii neamului ornenese erau de
singurului Dumnezeu de promisiunea venirii unui Mantuitor. Odata eu cadereain,
S7 Michael York, Pagan Theology, capitolul "PAganism 0 istorie zbuciumatli" in p. 29-34: "Folosirea'
fortei a masurilor coercitive impotriva pagani lor in Europa de catre papi, cruciade, impArati regi alti promotori.
,activi ai nu se aflA printre capitole\e cu se poate mandri istoria (p. 33).
58 Manuel de Dieguez, L'Idole monotheiste, PUF, 1981 ; Alain de 'Benoist, Commenl peut-on devenir paien ?, Paris,
1981.
59 Michael York, Pagan Theology, p. 33; Gus Dizerega, Paganus and Christians. The Personal Spiritual Experience,
2001, 0 carte scrisA din perspectiva pAgana, care incearcA sA aducli 0 perspectiva concilianta in raport cu

60 Joane Pearson (ed), BeliefBeyond Boundaries, p. 141-142.
61 Mircea Eliade, Supravieluirea tradiliilor religioase in Istoria credinJelor ideilor religioase, Editura
"
1992, vol. III, cap. XXXVIII, p. 232-236; loan Gandirea magico-religioasd la romani,
Editura Enciclopedic1i, 2001.
19
'"
'.!( '.
" "'"
",
. '1.:.'
;,"
'j I
i "." .
I',
"
I 'j
'j: .
Page 150 of 417
"';' I.
;'
;
\ ,
.. , :i'
""
.' !
plicat, aceastA revelatie primordialA s-a pervert it, s-a distorsionat, ajungandu-se la tnchinarea la
zei la fenomeriele naturii, idolatria manifestandu-se uneori chiar tn mijlocul poporului ales. Cu
toate acestea. popoarele pAgane au pAstrat, tntr-un fel sau aItul. ideea de eMere, exprimatA prin
jertfe. precum speranta venirii unui Mantuitor. Deci, nu este yorba. niei pedeparte, de
adaptarea mai mult sau mai putin a la religiile credinte1e pAgane. Din
,
"
;I
i. contrA, popoarele pAgane au fost pregAtite, pentru venirea Milntuitorului prin legea moralA
c(, naturalA, iar dupA acest moment are toc 0 reorietare a elementelor spre scopul spre
care ele au fost initial eoncepute
62
.
Bisericii primelor secole, pantcismul, politeismul, gnosticismul sunt varfurile de
. l' At
lance ale pAganismului contemporan. Paganismul nu de Dumnezeu ca PersoanA, ci fie
,I
; ,
'de 0 folta impersonala care se confundA cu lumea, fie de 0 pluralitate de zei supra
"
. !
oameni sau patimi personificate. tn ambele, cazuri, divinitAtii nu i se datoreazA adorare.
Astfel, viata religioas! autenticA este inlocuit! Cll Ull sllrogat faeil, iar mantujrea devine
"0
imposibilA. NeopAganismul sacrificA apoi morala, deoarece, dacA omul se tntr-un Tot
.":,.' , ,i:
impersonal nu mai poate p,retinde ca distinge adevlirul de fals sau raul de bine. Ori, eum
,.'
{'"
spunea PArintele St!niloae, "libertarea care nu ureA 'ill iubirea fata de Dumnezeu fata de semeni
. f' "
este doar un pretext pentru trecerea de la 0 patimA la alta,,63. NeopAgiinismul are, in general
vorbind, 0 Intelegere a relatiei dintre divinitate lume, afirmAnd eli divinitatea ar fi una
,.1 '
cu natura. Prin acest panteism, omul se auto-divinizeazA, atribute care apartin in
'r
mod natural lui DumnezelJ. Toate acestea anuleazA de fapt personalitatea umanA. deoarece ceea
ee ar trebui s! fie personalitatea umanA devine unul din fragmentele care compun fiinta zeltAtii.

NeopAganismul in sine dificultatea fiintei umane de a accepta cA Dumnezeu este
'-..;;. t
, .,
, in timp transcendent fatli de creatia Sa personal prezent in aceasta prin Illcrarile
energiile Lui
64
Este mai sa vezi divinul, umanitatea, natura ca un continuum. Este mai
comod sa tn conformitate cu legile create de om, decat sA te supui unei legi divine. Omul
contemporan crede ci. nu are de fapt nevoie sa se tntAlneasca cu Dumnezeu, ci doar cu

:t "
I;"
Este 0 mare diferen intre teogonia omului antic, care credea In zeilor, ii venera, nu
"
'/' .. I:;
.,
doar ii respecta, teurgia omului modem, adica crearea de zei, care sa fie proiectii imaginare ale
i-I ',,:
vointei dorintelor lui pe care ii in mod utilitarist.
62 Arhim Silvestru, Episcop de Canev, Teologia Dogm,atiea Or/odoxii. vol. IV, Editura "Credinta vol.
IV, p. 12-36 Yn special, p. 29-36 des pre pregatirea pagJini/or pentru venirea lui Mesia. Pro Conf. Dr. George Remete,
Dogmatlea ortodoxa. Editura Reintregirea, Alba Iulia 2000, p. 222-224.
63 Preot Prof. Dr. Dumitru StAniloae, Teologia Dogmatjea Ortodoxa. vol. I, EIBMBOR 1996, p. 340
64 Hristu Andrutsos, Dogma/lea Bisericil Ortodoxe Rasarilene. Sibiu, 1930, p. 102-124 ("Creafiunea lumii")
20
Page 151 of 417
"
,,:L
t.
'l"
'Elementele care compun neopaganismul -pe care noi Ie-am redat schematic in acest
studiu, nu trebuie subestimate. Ele sunt expresia unui curent care devine puternic dad!.
, '.
slujitor,ii Bisericii riiman Intr-o atitudine de expectativa fata de altemativele spirituale ale lumii
',. .
conten1porane, care se propaga de 0 manierlt insidioaslt. cum pltganismul zilelor noastre nu
Ii,
,f' .',
este reinvierea credintelor' tot nici formele prin care se manifesta, panteism,
, ',.
"{ ..,
'.
polite ism sau gnosticism nu suntcu exactitate cele lrhpotriva carora au luptat Sfintii Parinti in
,
:'f"

I.,'
primele veacuri
De aceea, 0 pozitie misionarlt corectlt t'rebuie sa Inceaplt cu 0 informare adecvata., cum
am Incercat slt 0 conturltm pe parcursul acestui studiu, slt se finalizeze cu 0 reactie ancoraUi in
...
"

realitlttile pe care Ie trltim. Acest lucru inseamna clt ea nu trebuie slt se canalizeze exclusiv pe
,;.
of
simpla denuntare a unor credinte practici (lipsitii de altfel de succes Intr-o lume pentru care a
'I . '.
crede ceea ce place cum 1ti place tine de drepturile omului), ci pe identificarea acelor
r:.:
aspecte din viata care favorizeazlt aplecarea spre forme de spiritualitate
alternativa, anume transformarea vietii In supermarket raportarea consumista
: i '
: ",'. t
utilitaristii fatlt de Bisericlt Sfintele Taine. lnfluentele din exterior sunt inevitabile, dar
,tJ :', r:':' .
'I.,'
efectelor lor promovarea unei atitudini misionare axata pe educarea tinerei
'.'
.. ,'.,:.
generatii va face ineficienta stradania pltganimdi, promovata cu insistenta.
"
Summary
The neo-paganism; a constant presence of the Western religious and spiritual landscape
:It
I' ",
for more than forty years, makes attempts to "conquer" Romania through web sites, workshops'
'0"
{,
: J. +:!_
and written materials (books, reviews).
; J
:!
The present study, which comes to fill a gap in the Romanian research of New Religious:
Movements and of New Alternative Spiritualities, approached relevant subjects for introducih
g
;
J.
>0,
the Neo-paganism as a missionary imperative: its beliefs and rituals, its history and development
t and its :different fQrms of manifestation. The study showed that the success of the . ,'{"
relies on the religious indifference and the taste for a sub-religious culture, The neopaganisni
appears to be the "religion" of the relativism and globalism which characterizes our post-modern
society.
A last approached subject addressed the rapports between neo-paganism and Christianity.
It highlights the fact that neo-paganism spreads themes like pantheism, polytheism, gnosticism"
which the Christian Church had already fought with in past. Any missionary approach of the neo
21
Page 152 of 417
,.
paganism should start with a fair information on neopaganism and be continued with proper
missionary efforts anchored in the present realities .
. '.
.'
"'i I
BIBLIOGRAFIE SELECTIV A
, ,

lIt: Encyclopedia ofNew Religions, New Religions Movements, Sects and Alternative
edited by Christopher Partridge, foreword by Gordon 1. Melton, Oxford 2004, .
Encyclopedia ofNew Religious Movements, ed. by Peter Clarke, Routledge. 2006'
Handbook ofContemporay Paganism, edited by Murphy Pizza and James Lewis, Leiden,2009
Religions of the World A comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices, Gordon 1.
Melton, Martin Baumann (eds.), B. Barrett, world religious statistics; Donald
Wiebe, introduction, California, 2002, 4 vol.
The Encyclopedia ofCults, Sects and New Religious, ed. James Lewis, Prometheus Books, 1998
. , (2002)
The Encyclopedia of Religion, Mircea E1iade editor en chief, vol I, Macmillian Publishing
,..
Company, New York, 1987, ed.), vol 16 (Index); Volume diferite (MiscaeUanea)
Witchcraft and Magic in Europe. The Twenth Century. edited by Bengt Anakaloo and Stuart
Klark, University ofPennylvania Press, 1999
... ... ...
'j
Berger, Helen A, A community of witches. Contemporary neo-paganism and witchcraft in the
United States, Columbia, Univ. of South Carolina Press, 1999
. Franyois, Stephane, Ie neo-paganisme. Une vision du monde en plein essor, MCOR, La Table
d'Emeraude, 2007
Page 153 of 417
, ..

Graham, !:harlotte Hardman (dir.), Paganism Today. Wiccans, Druids, the Goddess ' ,"
Ancient Earth Traditionsfor the Twenty-First Century, Londres, Thorsons. 1996;:' j , ,t:
.' 1".
Harvey. Graham, Coming Home and Coming Out Pagan but not in Christopher' , ,', ..
, ii' f
Lamb and Darrol Bryant (ed.), Religious Conversion. Contemporary Practices . : ":'1
Controversies, London: Cassell, 1999, p. 233-246; .; l, '
Higginbolham, Joyce and 'River, An Introduction to Earth-Centerd Religion, Fourth Printing, .
)t" "
'- f..
2004 (Apologetidl). i.,. " :,;1'
Hutton, Robert, The Triumph of the Moon. A History of the Modem Pagan Witchcraft, Oxford, '
1999
Hutton, Ronald, The Pagan Religions ofthe British Isles, Their Nature and Legacy, Blackwell,
1991
IvaKhiv, Adrian, In Search of Deeper Identities. Neopagans and nativefaith in Contemporary
Ukraine, "Nova Religio" 8 (2005), p. 7-37
Lenoir, Frederic, Les metamorphoses de Dieu. La nouvelle spiritualite occidentale, PIon, 2003 :
Lewis, James Numbering neopagans in James Lewis, Gordon Melton (ed), Perspectives on New
/}:J:
Age, State University of New York Press, 2002
Lewis, James, The pagan Explosion. An Overview of Selected Census and Survey data, in

,
Hannah Sanders and Peg Aloi, New generation Witches. Teenage Practitioners of ,:;::;<'1;':,
Lewis, of Wieean and Neopagan
California, 1999 , , " " ,,<' '1,
Pearson, Joane (ed), Belief Beyond Boundaries: Wicca; Celtic Spirituality and the New ,I: ," :",
, Ashgate, 2002 . .. : ::l:
Pike, Sarah M., New Age and Neopagan Religions in America, Columbia University 2004:", ..
, " " ',,', t: ,
, .. (' L
Strmiska, Michael, Modern Paganism in World Cultures. Comparative Perspectives, 2005
\ '.,i}r
York, Pagan Theology, Paganism as a World Religion, New York University Press,,'
York, Michael, The Emerging Network. Sociology of the New Age and Neo-Pagan Movements, ,-: I
;. "t.,
Rowman and Litlelfield Publishers, 995
;, ,,:\':}:'
',' l,
..
"
'.
Page 154 of 417
"r '"1 J
" ,
t;,
"
,.
.
)
. '.i i
__ , .'J
...,.. I: j
,
,I', .
..
,
I,
'"
".
,
(; ;
.'
,
J
"
Y
t
':'
'It
.,
'.
',I"
,
'1"
,
ir
"
-
.
!i'
.
Ij,

:'.

f
-
.
.'
:
:.
.,.
"
.s.f,'<l,

I

:(..
: :'
Page 155 of 417
RElla
Pt. lect. dr. Radu Petre
Reiki este un term en cafe desemneaza in timp fotta universa(ii. a vietii,
obtinuta drn initiatica a acestei forte $i tehnicile refetitoare la
transmitetea acestei forte. Adeptii metodei reiki sustin cii. aceasta permite re-echilibratea
fluxului de enetgie din organisme lucruri, punahd utilizatorul in colitact direct" cu energia
naturala dandu-i puterea sa 0 conserve. Activarea acestei energii petmite, sustin d, tratarea
bolilor a dezechilibre1or, ara a intra in conflict eu tnedicina Practjcantii reiki
vorbesc Iiber des pre abilitatea lor de a face ca un cancer sa intre in remisiune sau de a vindeca
alte boli grave in fata carora, de multe ori, medicii se declara
1. Istoria Reiki
Reiki este 0 "tehnica de vindecare" japoneza care a fost descopedta dezvoltata de
Mikao Usui (1865-1926l In tinerete, Usui a practicat kiko, versiunea japoneza pentru
chinezescul Qi Gong, 0 practica care imbunatatirea sanatatii mentale, prin
tneditatie, exercitii de respiratie lente. Ea se concentreaza folosirea energiei
vitale ki cuprinde metode de vindecare bazate pe aplicarea palmeior pe corp (masaj). Kiko
presupune ca persoana faca 0 rezerva de energie tamaduitoare prin practicarea
exetcitiilor respective, inainte de a 0 folosi pentru vindecate.
Se spune ca Mikao Usui at fi studiat medicina, psihologia; religia dezvoitarea
spirituala. Datorita educatiei sale, a "detinut, timp de cativa ani, functii, administrative
importante, fiind al Departamentului pentru bunastaie sanatate in guvernul japonez, iar _
mai tarziu primar al Tokyo. In anul 1914 a renuntat la viata publica a decis sa
devina calugar budist pentru a medita la modalitatea de a vindeca tara inmagazinare
prealabila de energie.
I Mayer, .Iean-Fra",;ois, Les Nouvelles Voies Spirituelles. Enquete sur la rel/gioSite parallele en Suisse, L'age
d'Homme, 1993, p. 20
2 Oespre istoria reiki, Walter LUbeck, Frank Arjava Petter, William Lee Roland, Spirilul Reiki. Manual complet
al Sistemului Reiki. Meteor Press, 2009, p. 13-42 (inai departe se va cita Spiritul Reiki); jennie Austin, Practica
Reiki. Meteor Press, 2009, p. 43-53; Risvan Vlad Rusu, Compendiu ilustrat de Reiki. Editura Dao PSI, 2007, p.
12-13
Page 156 of 417
... , 01 '
La un moment qat, Usui s-a retras pe muntele Kurama a postit timp de 21 de zile. 0
modalitate prin ef,l,reel medita era de a sta sub 0 easeada artificiala mica a lasa jetul de apa
sa-i cad! pe cap. eu scopul a desehide chakra coroan!. La aeestei perioade, se spune
ell prin eapului sau a intrat 0 lumina. spiritual! putemiea. (energia reiki), iar el a avut
o i1uminare. Atunci a tntelesea primise 0 mare putere c! putea vindeea a1ti oameni, tarit ca
energia Sl1i se epuizeze
l
tn an tn care a primit .. iluminarea, 1922, s-a mUtat la Tokyo
$i a infUntat Societatea de vindeeare Usui Reiki (Usui Reiki Ryoho Gakkai). tn acela,si timp, a
desehis 0 clinica Illnga. templul Meiji din eentrul ora,sului Tokyo, unde fiicea tratamente
reiki ,si preda cllrsuri.
USlli nu a vrut ca reiki sit fie practicat doar de un grup, sa. fie limitat ori controlat tn
vreuJ;l fel, ci sa fie accesibil oricui sa se raspandeasca in toata lumea. A murit in 1926, la
Tokyo, succesorul sau fiind Iuzaburo Ushida. La moartea lui, apare prima dizidenta.: unul
qin cei 16 profesori instruiti de el, Chujiro Hayashi, care primise gradul Shinpiden (maestru),
. despartit de Societate a infiintat propria sa asociatie clinica Reiki, unde a dezvoltat un
stH propriu de vindecare prin metoda reiki.
Reiki a fost introdus in Ocefdent de Hawayo Takata (1900-1980), 0 japonezii nascuta
tn Hawai. Takata, care suferea de mai multe bo.li, s-a tratat la cliniea Reiki condusa.. de dr.
Hayashi s-a vindecat complet, confurm propriei marturii. A parcurs nivelele reiki in aceasta
clinica, apoi s-a tntors In Hawai a infiintat 0 cliniea liinga Hilo alta In Honolulu. Takata
a calatorit in intreaga hJme pentru a instrui a face tratamente. Cursu 1 dura doar un week
end, iar taxa de instruire de 10 000 $4. Pana la moartea ei, In 1980, Hawayo Takata a
initiat 22 de A lasat-o ea succesoare pe Phyllis Furumoto, fiica unuia din copii ei
. Multi considera. ea sistemul reiki predat de ea a tasat la 0 parte multe din
tnvataturile dr. Usui a adaugat multe principii reguli proprii. Pe de alta pane, taxa
perceputii a fost consideratii prohibitiva pentru multi astfe.l, eontrar dorintei fondatorului,
1 Traditia spune cll Mikao Usui a pltnlsit muntele Koriyama cunoscdnd metoda de vindecare folositA de Buddha
lisus. Coboriind muntele, el a experimentat ceea ce este cunoscut ea mnd "cele plltru miracole". Primul:
rll.nit tll.lpile, qar s-a vindecat pe loe puniind mainile pe ete; postise 21 de zile, a putut manca normal, flIrll. a
avea probleme cu stomacul, acesta fiind al doilea miracolj a vindecat 0 femeie care avea 0 puterniea durere de
dinti, prin plasarea palmelor de 0 parte de alta a fetei. Acesta a fost cel de al treilea miracol; lntorc&ndu-se 1\'1
mll.nll.stire, I-a gll.sit pe superior tintuit la pat de 0 criza de artrita I-a tll.mll.duit cu ajutorul mainilor sale
vindecltoare. Acesta este eel de al patrulea miraeol (Dumitru Hristenco, Reiki tradiJionaf. De la gradul I fa
maestro, Editura Teora 2008, p. 15)
4 Splritu/ Reiki, p. n
2
Page 157 of 417
reiki-ului ; fost Iirhitata. Multi din discipolii ei au hotar!t sa predea reiki pentru
SUrhe moderate, iar altii au tinut chiar cutsuri gratuite.
, a alta problema se refeta la faptul ca Takata a modificat istoria reiki, pentru a 0 face
mai accesibila 'in Occident. Eo. a stistirtut cli dr. Usuf a fost Un preot care 'a urrhat
urtiversitate 'in Statele Unite care a fost Universitatii din
Japonia
l
. Astlizi Se ca dr Usuinu a fost niciodaHi ci budist, hit din verificarile
referitoare 10. educatia so. reiese ca nu a studiat niciodata 10. Universitatea Doshisha,
cu amt rr1ai putin ca ar fi fost acesteia.
UnH adepti reiki considera di aceasta "mitologie" invefitata de Takata ttebuie privita
in contextul, foarte delicat, care a urmat atacului japortez de 10. Pearl Harbor, c!nd orice
referirtta 10. Japonia a devenit negativa, atat in Hawai, c!t in State Ie Unite. eu toate acestea,
ei nu contesta rolul ei in raspandirea reiki-ului
6
.' De asemenea, Tataka a sustinut eli toti
reiki instruiti de Usui au murit la ra.zboi cli ea este singurul maestru din lume,
singura sursa de irifotmare in domeniul reiki.' Aceasta afirmatie, pana nu de mult dificil de
verificat din cauza barierelor .culturale de Iimba, s-a dovedit de asemertea inexacta.
Cert este faptul ca Hawayo Tataka a invatat reiki de 10. dr. Hayashi care se despartise
de Asociatia reiki lnilintaU1 de dr, Usui crease un stH reiki original. Din momentul in care a
'ajuns in Occident:- acest reiki "dizident" s-a tmbogatit, indepartandu-se mai mult de
sistemul descoperit de dr. Usui. in prezent, exista aprQ.ximativ 30 de tipuri diferite de reiki,
ptecurn multe sub-grupe rain uri. Este greu pentru un occidental sa inteleaga ce este cu
, adevarat "traditia reiki'\ din moment ce Hawayo Takata a raspandit ceea ce a lnteles eo. des pre
aceasta traditie. Din aceasta cauza, este indicat sa se foloseascil expresia "reiki occidental" sau
"modern" pentru tehnica predata de $i Takata reiki ,japonez" sau "traditional"
pentru tehnica descoperita de dr. Usui care contihua sa fie practicata !?i astazi in laponia.
Exista mai multe asociajii internationale care propaga metoda reiki
7
, dupa cum exista de
"Versiunea a vietii lui Usui il aratA pe acesta ptofesor la 0 $coalii pentru.bAieti unde se studia
Biblia. {ntr-o zi, studentii slli I-au intrebat ce plirere are despre vindeclirile lui lisus crede ell oamenii pot
face 11i ei asemenea vindecAri. Usui a fost foarte (ncurcat 11i nu a putut raspunde pe moment. Aturici l1. hotArtit sA
deviM clllugAr budist Vezi Dumitru Hristenco, Reiki traditional, p. l2; Jennie Austin, Praciic(J Reiki. Meteor
Press, 2009, p, 44
(; Spiritul Reiki, p. 28: "Penti1.i noi. este important sll ne concentrAm aSlipta lucrlirilor pozitive fltcutc de ea, sA 0
respectAm 11i sA 0 cinstim deoarece a adus reiki-ul in Occident, continuand sA practice sll instruiascA inlr-o
peri oadA aMt de grea"
7 Intema'tional Reiki Federation, cu sediul in An'gJia (http://www.reiki-federation.co.ukl); International Center for
Reiki Trening, cu sediul la Michigan (http;l!www.reikLorgl); International Reiki Association cu sediul la
3
Page 158 of 417
asemej1ea de reiki independenji. Se considera ca 0 tehnica de vindecare
poate fi numita reiki, daca arc urmatoarele caracteristici generale: tehnicile reiki se transmit
de la profesor ia discipol, nu se dobandesc prin meditatii sau exercijii; reiki nu cere ea cineva
sA ghideze energia, deoarece aceasta este ghidata. de 0 put ere suprema; reiki nu poate face
rau'.
2. Energia Reild
Reiki s-a inspirat din taoismu} chinezesc, unde termenul qi (ki 'in versiune japoneza)
este folosit pentru toate energiile vitale. Reiki s-ar putea traduce prin "forta sufletului" sau
"puterea spirituala", fiind acel tip de energie vitala care se afla, 'in lumea materiala, cel mai
. aproape de forta creatoare divina, de sursa vietii9.
Dr. Usui a pomit, de la medicina traditionala chineza a dezvoltat 0 metoda
de vindecare hQlisticA prin transmiterea de energie vitala universala (reiki) de la 0 persoana la
alta.Ca metodA de vindecare modema, reiki s-a Indepai):at de simplitatea metodei lui Usui a
adAugat alte credinte orientale sau chiar ezoterice: echilibrarea chakrelor, int1uenta aurei,
pozitii speciale pentru tratarea anumitor boli, reguli pentru 0 alimentatie sanatoasa, ghizii
spirituali etc.
Potrivit medicinii traditionale chineze, corpul uman este strabatut de 12meridiane sau
cai energetice care alimenteaza eu energie vitala corpul fizic corpul sUbtil
lO
Daca fluxul de
energie este tulburat sau Intrerupt, rezulta boli grave chiar moartea. Meridianele se aflA sub
piele, iar locurile In care ele &jung, chiar aproape de suprafaja pielii, sunt numite puncte de
aeupunctura. Cele 12 meridiane sunt: al plamdnului, alintestinuluigros, al intestinul.ui subtire,
al stomacului,al vezicii biliare, al vezicii urinare, al rinichiului, al ficatului, al splinei
pancreasului, al inimji, al pericardului, numit triplu incalzitor.
Tot in medicina traditionalA ehinezeasea a fost dezvoltata teoria despre principiile
yin/yang, care se manifesta sub forma de polaritati. De exemplu: rece (yin) eald (yang),
energie ascendenta (yin) energie descendenta (yang). Unele parti ale trupului ar eorespunde
lui yin, altele lui yang. Se spune ea un trup sanatos este acela unde se mentine un echilibru
perfect intre yin yang, sistemul reiki contribuind la stabilirea acestui echilibru ..
Washington(http://www.internationalreikiassociation.comlhome/index.php?site config id=11 &page selection=
72&$ page=);
8 Splrituf Reiki, p. 26
9 Despre energia reiki, Ibidem, p. 43- 104
10 Constantin Gheorghitl1, InfoReik;, Edjtura Dao Psi, 2009, p. 19-20
4 Page 159 of 417
De asemenea, reiki notiunea de chakte,-pe care 0 intalnjn'l in budism
in hinduism, adica puncte saU cehtrii energetici in cate corpul subtil se conecteaza cu cotpul
fizic. Se eonsidera ea ele preiau Iei-ul, fotta vitala care se pretutindeni in jur, 0
introduc in sistemul de energie sUbtila. :dupa ei, 7 chakre prirtcipale: bazala, sactaHi.; a
plexului solar, a inimii, a gatului, a sprancenelor (al celui de al treilea ochi), a coroanei. Exista
chakre sec undare in maini, picioare, genunchi in alte patti ale trupului II
in reiki notiunea teo50fica de aura, care desemneaza un dirttp de
efletgie subtila care se intinde in afara corpului fizic. Reiki invata ca 0 boala incepe rnai
intai in aura, putand fi generata de 0 kartna adusa din vietile trecute saU de ki-ul negativ
format de in tlrtipul vietii actuah:'2. Daca anumite efietgii negative patrund in
aura nu sunt inlaturate la timp, atunci pot trece in chakere de aici se pot extinde in final in
corpul fizic, manifestandu-se ca boli. Aura are 7 straturi sau nivele de vibratie, care coresjJUnd
fiecatei chakre, nivelul celrttai aptoape de corp, fiind conectat cu chakta bazala.
3. Practica Reiki
Reiki nu se poate practica lara initiere. Initierea consta intr-o serie de proceduri care au
ca scop "acordarea celui initiat la frecventele energiei reiki", pentru ca acesta sa 0 poata
accesa sa 0 transmita mai departe, spre propriul corp (fizic energetic) saU spre alte
persoa!!e, animale, plante, obiecteetc. Aceste procedut:i-constau intr-o succesiune de gesturi
dublate de imagini mentale, executate de maestru sau profesor, intr-o ordine precisa. In cadrul
reiki exista mai multe modalitati de initiete: initiete in ttansmitetea ertergiei cu mainile,
initiere in transmiterea energiei la distanta, initiere in ttansmiterea energiei in timp, initiere in
folosirea simbolurilor.
Dupa "acordaje" evolutia initiatului este individuala, el putand sa acceada la nivelele
reiki, sub indrurnarea "maestrului". Ca in cele rna: molte esoterice, in reiki
exista 3 nivele de initiere, incepand cu cel de uGertic tetrninand cu cel de Maestru, la care se
adauga cel de "maestru profesor". Scopul gradului I este tefacerea starii de sanatate
aducetea organismului uman la 0 functionare optima, armonizatea cu cei din jur, cu natura
II Jennie Austin, Practica Reiki, Meteor Press, 2009, p. 199, p. 199-204; Constantin Gheorghitll, IrifoReiki,
Editura Dao Psi, 2009, p. 16-17; Risvan Vlad Rusu, Compendiu ilustrat de Reiki, Editura Dao PSI, 2007, p. 23
42
12 Spiritul Reiki., p. 70: "Mintea dimpurile noastre energetice sunt influentate de experientele ayute in vietile
trecote, Aeeastll influerttll, nuinitll karina, este adusll in viata prezentll, in aurll, la dind sufletul intrll
peilti'O prima datl!. in eotpul fhie"
5
Page 160 of 417
f
,
etl univerSlll. eel initiat va putea face singur un "alltotratament" care dureazA aproximativ
lor!. Adeptii reiki sus tin ca autotratamentul reiki nu implme renuntarea la alte ti'atamente,
este compatibil cu tratarnente alopate, fizioterapie, homeopatie s&u alte tratamente energetice.
tn timpul acestuia, practicantul se poate gandi la arice, poate asct.dta muzica, poate discuta cu
oineva sau po ate asculta programulla televizor.
Gradul at II-lea de initiere in reiki cuprinde sfera se refera la transmiterea
energiei la distanta, bazata pe simboluri. La acest nivel se invata simboluri specifice, tehnici
modalitAti de activare utilizare a acestora, tratamentul mental-emotional, dezvoltarea
canalului energetic modalitati de evoilltie spirituala etc. In cadrul gradului al III-lea, nivelul d.e
maestru practicant, se un acordaj complex axat pe lnvatarea simbolului de Maestru, a
invlitaturilor specifjce maestrului, a tehnicilor avansate qe evolutie spirituala, utilizarea
avansata a energiei, noi metode tehnici de tratamente. foJoscse simboluri
aparte, unlll dintre aeestea fiind 0 imensa cruce Iridimensionalii, care trebuie vizualizata in alb
(simbolul tridimensional) 13.
Exista trei stalpi ai reiki-ului: Meditalia Gasso, Reijo-Ro sau indicatia energiei reiki
chiryo- care metoda de tratament. Pentru fieeare din acestea, exista indicatii clare
de practicare. In meditatia mainile sunt Impreunate in dreptul inimii, se inspira pc nas,
se expira pc gura, practicantul Se in pozitia lotus, eu spatele drept; atentia ctmcentrata
in punctul in care se inta.lnesc eele doua degetemijlocii, de preferat cu ochii Scopul
meditatie gassho consta in energiei practicantului inducerea unei stari de
meditatie. Se practic! 20-30 de minute dimineata sau seara.
este 0 metoda practicaUi de eei care tAmaduiesc. Maestrul sta in picioare intr
o pozitie comoda, impreuneazA mainile in dreptul inimii "roag! energia" sa eurga tiber. Se
roag!, de asemenea, ca clientul sil se vindece. eu mainile impreunate In dreptul "ceiui de al
treilea ochi", el roaga energia reiki sa indrume mainile 3colo unde este nevoie de vindecare.
, .
Se apoi ca mainile sa fie Indrumate catre acea parte a corpului care sufera, iar lucrul
acesta este resimtit, Bustin adeptii reiki, ca 0 furnicatura in mail}i, 0 anum ita cillduril sau 0
senzatie magneticil.
13 Despre nivelele (gradele reiki), a se vedea Risvan Vlad Rusu, Compendiu J/ustrat de Reiki. Editura Dao PSI,
2007: graduI I (p. 53-84); gradul II (p. 85-126)! gradulUI (Maestru), p. 127-150. indoiala, existA vl/.riatii de
1'1 Uti sistem reiki la altul de la un maestru la altu!. exemplu, In sistemul predat de Hristenco, gradul r
nurmeazA ctlrsuri pentru Profesor I II inainte de a trece 1'1 cursul de maestru.
6 Page 161 of 417
-tn ceea ce privete tratamentelereiki (chiryo), acestea SUnt dlferite de la 0 reiki
la alta. Am sa rna refer la tehnica de vindecarela diStanta (enkaku chityo), care se
fQiosind 0 fotografie a petsoanei care are nevoie de vindecare. Daca nu exista 0 fotografie se
traseaza cu mana, pe unul din degete sau gellunchi 0 imagine care reprezillta persoalla
bolnava. Adeptii reiki atrag' atelltia ea nueste recomandabil sa se trimiUi energie unei
persoane Cafe nu a cerut-o In qIod concreto
Cu ajutoruJ fotografiei se poate stabili diagnosticul persoane respective (1!). Pentru
aceasta, este nevoie de 0 fotografie de minim lOx6, iar subiectul sa se afle in picioare. Se
merge cu degetele 'incet, de la cap spre picioare. In dreptul organului bolnav, Se spline GA
mAna percepe 0 senzatie de cal dUra, iar in cazul unei paralizii sau tumori, mAna Se
sau apate senzatie de rece. Alaturi de fotografie, se poate trimite energie unei persoane in
cursul unei convorbiri teiefonice; catre compozitorul unei rtlUzici, autorul unei cacti, pictbrul
unui tablou pentm intelegetea opetei respective
l4

Practicanta Jennie Austin ne prezinta chiar 0 metoda de tratament la distanta prin care
pot fi vindecati simultan mai multi oameni: "Scrieti toate numele tntt-un caiet sau pe un
. pe care it puneti intr-o cutie speciala. Apoi, in loc sa tineti in mana numele unei
singure persoane pentru a 0 trata, puteti tine caietul sau cutia, trimWindu-le la toti simultan
enetgie reiki (!1I),,15. De asetnenea, In cursurile reiki se arata ca poate fi trirrtiSa energie
persoanelor decedate pentru a Ie ajuta sa gaseasca drumul spre lumina pentru a Ie sustine
. intt-a posi bila reincarnare16
..
Cartile rrtanualele reiki pe care Ie-am consultat mentioneaza faptul ca. in muIte
'cazuri, clientul s-at putea simti rau in urrna tratamentului. Acest lueru este atribuit toxinelor
care sunt eliminate din organism pe parcutsu] tratamelitului
17
De asemenea, se atrage atentia
ca pdt sa nu mai fie la fel de rapide, din cauza relaxarii, eli pot apare anumite
sitnptome ca somnolenta Sau, din contra, energie sporitA; salivatie excesiva, trarispiratie,
14 Vasile Stanciu, Aproape tottt! deSpre Rei/d. Editura Europolis Constanta. 1997, p. 27; Hristenco. Reiki
tradiJional, p.74.75
IS Jennie Austin, Practica Reiki, Meteor Press, 2009, p. 179'
16 Curs de reiki. Gradul a! I1lea (material provenit de la un fast practicant reiki). p.4
17 Spiritul Reiki. p. 223.
7
Page 162 of 417
modUicarea cichdui menstrual
1a
Se insist! tns! asupra faptului ca to ate acestea sunt reaptii
care atat! faptul c! organismul se se
Un aspect al practicii rciki este inciin,;area cu energie a Iucrurilor, care este asimilat!
unei bincGuv4ntAril9. Se poate cu energie teiki, practic arice: h!ana, b!uturile,
. .
caQourile, apa de baie, plantele din grMin!, animalele, calculatoarele care nu merg, borcanele
20
care nu se deschid, semafoarele care tntrzie arate verde etc , Yntr-una din cru-tile
maestrului Durnitru Hristenco, lfl care ne YOm referi mai. departe, am gasi un pasaj relevant
despre cat de departe se poate merge cu inc!rcare de energie. La Intrebarea dac!
incltcarea energetic! a cartilor sale este tacutA cu energie pura neinformatll., raspunsul a fost:
"Da. Ele nu vor fi cump!rate decat de cititori care pot beneficia de ele sau
Nu Ie-am energizat cu informatia de a, se "inde oricui. EJe radiaz! permanent
energie univerw.a oamenii sensibili 0 simt, iar cei compatibili au senzatie de atractie. Unele
persoane au relatat co apliea acea$to carte pe locul unei durer; # seapa de 'durere sau 0 pun
sub perno $; scapa de insomnie, (!?),,21
.Jnoarcarea cu energie" se realizeaz! cu ajutorul simbolurilor reiki. Acestea sunt un fel
de chei permit accesulla energia universal!, de viata (reiki), actionand la distanta,Jn timp
spatiu asupra obiectelor, persoanelar sau evenimentelor. _A activa un simbol jnseamn! a-I
,desena in aer cu centrul palmei, cu un deget sau trei degete, cu al 3-loa ochi, a-I vizualiza a
, i rosti numele; ete trei ori, Se activeaza pe paJmii Inainte de auto-trl;)tament, 'inllinte de
tratamentul aplicat altei persoane sau de tratament Ia distanta. mai multe ale
II Jennie Austin, Prqct/ca Reiki, Meteor Press, 2009, p, 67: "A yeti grijli c4nd conduceti cand lucni\i cu
diverse scule sau clind vll. plimbat'i prin unde estp trafic aglometat. Aveti nevQie de timp pentru a redeveni
complet
19 Ibidem, p. 72: "Se poate consl<:lera cll. este un fel de binecuvantare. Persoana care Ie mandnca Ie bea va primi
un tratament reiki intern. Acesta poate fi foarte util, tn cazul in care este un fortifiant rapid, dar nu avem
timp sau spatiu pentru un tralament".
20 Dumitru Hristenco,Reiki tradilional. De la graduliia maestro, Editura Teora 2008, p. 63: "Persoana care-l
va primi (un cadouenergizat) va siti'lti 0 atractie catre el, n va la vedere, pentru eli $e va simti bine
privindu-I sau folosindu-l. la fel se poate dacii 40rim sa vinderp. un obiect. Energiza,nd obiectul
respectiv, el va atrage atentia oamenilor Ie va plirea ael::stotll eum esfe itt realitate".
21 Dumitru Hristenco, Reikl modern, Editura Teora, :?002, p. 50. A Sl:: vedea afinnafia ul'rp.litoare: "lnforma\ii1e
cuprinse in aceastli carte au Q tnclircliturli energeticli jnsesiza.billi de catre oamenii neinitiati, dar care va putea fi
utilA IIi lor. Chiar IIi cartea In sine are. 0 energeticli importantll., accesibilli tututor. Incercati ya yeti
. "
oonvinge" Dumitru Hristenco, Rf:iki tradilionaJ.. De k(gradull La maestru, Editura Teora 2008, p. 9
22 Curs de rei"!: Oradu) al I1,.,lea (materilli provei:tit 'cle la 0 fO:ltl1 pt'!).cticahtli reikD, p. 1
8
Page 163 of 417
simbolurilor reiki, unul din cdc mai eUtioseute fiirtd sirnbolul (CKR). Aeesta este
un "simbol de [orta", sustin ei, care petrtlite aecesul instantaneu la: energia Universului reiki i
care inseartma ca "toata enetgia Universului este aici aeum" (Anexa 18). Se considera ca
acest simbol ofera protectie spitituala energetica, focalizeaza energia aecelereaza fluxul
energiei reiki, reinean::a revitalizeaza energetic
2
)
Adeptii reiki sustin ca acest semn, odata activat pe 0 tonli duretoasa, reduce durctea,
iar pe 0 leziune- ajuta la vihdecarea mai rapida a acesteia; activatpe alimente, lichide,
medicaniente, ctistale, bijuterii- Ie purifica Ie energizeaz!; activat pe Ie reincarca
rapid revi.talizea.za energetic; activat pe palme, face sa crease it putetea virtdecatoare; activat
pe baterii, apatate eleetrocasnice, Ie durata de functiohare; simbolul la
,
gasirea unui obiect rlitlicit, penttu valoarH unui cadou, penttu a binecuvftnta pe
24
cineva-se face 'acest semn deasupra chakrei a 7_a reiki propun anurriite
experimente care sa Ie demonstreze ucenicilor efieacitatea energizarii unui obiect: "Incercati
un mit experiment. Tumati in doua pa.hare Yin din aceeai sticla, unui dintre pahare dandu-i
lumina prit! aplicarea unui Cho Ku Rei. Gustati vinul din paharul asupra cliruia nu s-a
intervenit i apoi din eel caruia i s-a aplicat simboluL Yeti constata diferente de gust, ceea ce
teoretie ar trebui sa fie imposibil, avand in vedere provenienta eomuhit a vinul\!...i-din eele douli
..'1
pahare,,25. Mai mult, chiar dad! pare de domertiul fantasticului, cum reiki

"y
recunosc, Cho Ku Rei are capacitatea de a schimba temperatura sau statea vremii. In acest
....:
-,.,.,.-/1--'
-
bat, simbolul se aplica pe cer, Ctiintentia de a schiltlba: vremea {!7)211.
Cea mai importanta caracteristica a modern este flexibilitatea, atai in ceea
ce ti pe care pot preda reiki in libertate totala, pot experimenta dezvolta
tehnici noi, cat in ceea ce Ii privete pe cei interesati, care pot invata, reikr, afirmli ei, tara sa
paraseasea propria lor religie saU traditie spirituala
21
. Aa se face c! reiki-ul occidental
(adica eel protnovat in America Europa) include multe tehniei suplimentare, necunoscute in
laponia. Intr-un fel se prezinta i este inteles reiki-ul in cultura japonetil., in alt fel este
perce put de occidentali. De la sistemul reiki original, creat de Mikao Usui i bawt pe
vindecare prin punerea mainilor, s-a ajuns la 0 multitudine de alte sisteme. Conform datelor
2J Dumitru Hrlstenco, Reiki traditional, p. 66-68; Rusu, I? 86-119
24 Curs de reikl. Gradul aill-lea (material provenit de la 0 fosta practicantA reiki), p. i
2S Risvan Vlad Rusu, Compendiu ilustrat de Reiki, Dao PSI, 2007, p. 92.
26 Ibidem, p. 94
Spifitul Reiki. p. 142: "Reiki ne ofera 0 intalnire personala ell divinitatea, indifereflt de bisericA, sectA sau
scriere sffinta".
9
Page 164 of 417
depe site-ul romtineSQ pttp:llwww.YUfSUri..reikLro/karuna-reik\.html. alaturi de reiki
traditional a.cesta in variantele Usui Shiki Ryoho. Gendai Reiki Ho, Komyo Reiki), exist!
mai multe varlante modeme di.ntre care cele mai cunoscute sunt: Karuna reiki. Shamballa
reiki. Ordinullui Inforeiki, reiki etc .
.Am fost foarte surprins cA constat ca. 'relativ recent, a apitrut 0 ramur! care se
money reiki (www.moneyreiki.com) care se ca 1'UO sistem nou care ajut! la
rezolvarea problemelor legate ,de bani., Prin initierea in Money Reiki. persoana
,respectiva va ridica vibralia bani/or pe pjjmdnt (!7). Totodat! se vor elimina blocajele
energetice legate de bani care pot avea drept cauza karma sau gandirea negativ!". Money
, '
Reiki permite initierea panll la gradui al IIJ.lea este disponibil 'in Romania, tn traducerea
autohtona. Reiki-bani se atrage atentia eli Money Reiki nu este
un sistem care garanteaz! cuiva ca devine bogat, manipulatea functioneatii avand In c!
omul contemporan reactioneazit instinctual la orice combinatie de cuvinte tn care se aft!
cuvantur'bani",
4. Reiki in Romania
Reiki a fQst,intrQ.dus in Romania, imediatdupa evenjmenteie din 1989, de Dumitru
. "' Hristenco (1951-), con'fortn propriei marturii. EI sustine ca fa acea vreme au sosit in Romania
doi reiki Alt;:xander Fries- Tersch din Austria, care a tinut cursuri reiki grade1e I II
Errian Wark din Canada, care a tinl)t cursuri de tehnica radianta, gradele I II, amandoi
fiind profesorii lui. Hristenco sustine ca a fost recunoscut mastru reiki, tn Canada, \inia
Miktto Usui- Hayash-Takata- Fay- Susan Proust- Evelyn Fleurman- Ana Patricia Cairns a
la randul lui, 16 reiki
28
cum arati! in lucrarile sale, 1\ fost practicant
yoga. s-a OcuPilt cu tehnica radiant!, a fost initiat In a1chimie, metoda silva, vodoo altele
29

Hristenco subliniaza distinctia reiki traditional, descoperit de Usui reiki
modem, dezvoltat dupa 1980, cand s-a ajuns ca reiki din Japonia Sa nu mai semene cu cel din
America sau Europa. Mai mult, In opinia sa, exista un "reiki esential", care este mult mai
vechi dec at cel descoperit de Usuj3Q, Aoest reiki "esentil\l", care trebuie sa se regaseasca in
28 Dumitru Hrfsteneo, Reiki tradi{itmpl, De la gradullla maestru. Editura Teora, 2002, p, 17-19.
29 Idem, Reiki modern. Editura Teora, 2002, p. 28
lO in eartea Reiki tradi/ional. Hristenco adaugA eli Reiki era 0 componentA a civilizatiei MU, mal declit
eea. atlanta, care se afla undeva in un/verso Popoarle aeestei au venit sa colonizeze pamdntul, in
regiunite Tfbf}t India au !idus eu ele reiki. Ulterior, reUd a fosteunoseut qe maya, a fost
10
Page 165 of 417
orice ramur!t a reiki, lie bazeazl1 pc urml1tdarele principii: toti oamenii sunt buni, ttaim in
lumea pe care ne-o creamsinguri, echilibrul armonia reprezintl1 starea nonnala a ottll,ilui, a
societitii, a umattitatii. Aceste principii, spune el, nu se bazeaza pe 0 doctrinl1, religie sau
filozofie, ci conduc la integrarea individului 1n societatea careia ii apartirte la armonizarea
sa co ceilalti membreI .
Prill Legea n1". .118/2007, pl'ivind organizarea # juncJidnarea activitliJilor
practicilor de medicina complementari1laiternativa, rew este tecUiloscutl1 ca 0 terapie
altemativa in Romania, all1tuti de electtoacUpuilctura, stimulate electrica neuromagfietica,
tetapie CU camp magnetic; spectroscopie, tehrtica tadiartta, cristalotetapie,
sau cromoterapie, In general, reiki este asimilat stilului de viata sanl1tosj
2

Reiki este promovat in Romania ptin centre specializate, ca Centrul de Initiere
perfection are Reiki Romania (CIPRR), fondat in ailul t003 de Cl1litl Petru Cotrl1u; care
studenti instructoti pentru 0 vatietate de metQde reiki (www.reikirdmania.ro).
Centrol se declara reprezentat oficial in Romania al Asociatiei de Vindecare Getidai Reiki Ho
al Centrului Komyo Reiki kai din Japonia. Initierea se face prin itltermediul unor work
.
shop..uri, pentru fiecare seminar absolvit, studentul primind suportul de curs in Iimba romana,
precum un certificat de a seminarului. Costu} pentru Reiki Usui Tibetan este de
250 EURO.
Pe langa centrele de acest gen, exista reiKUndividuali, care au cabinete
specializate tn tetapii complementare, multi dihtre fUnd autotH lihor cal1i sau a unor
manuale de informare despte reiki. Rasfoind cateva carti sctise de Dumitru Hristenco, Risvan
'\<
Vlid Rusu, Constantin Gheorghita sau Ovidiu constatlibertatea totall1
de a ctea stiluri proprii -de reiki, in care elementele .New Age se amesteca cu radistezia cu
fnvata,turi mai mult sau mai putin deformate. Constantin Gheotghiti1 atlrtna explicit
acest lucru: "In pritnele mele de terapic, pe lartga tehnicite de teiki traditional cautatn
in pennanetlta sa elemente noi, unele: invatate in alte sisteme reiki, altele pe care
ca Ie invehtam eu. troi pll1cea sl1 ml1 gdndesc ce mai putea adauga, ce tehnidi. a$'
mai putea descoperi, ce altceva nou putea aduce 1tl tratamentele pe care Ie flceam in
toa.t11 aceasta cautare mi-au c11zut in mana cateva cursuri de tadiestezie. Am descoperit astfel
preluat apQi de egipteni, iar Osiris a fast cel mai de seaitIli maestro. reiki al acelei epoci (HristencQ, Reiki
tradiJional, p. 11).
31 Dutnitru Htistehco, Reild modern, Editura Teota, 2002, p. 10-12
12 Vasile Stanciu, Aproape totul des pre Reiki, Editura Europolis Constanta, 1991 ptezinUi mai multe tehnici reiki
contine de asemenea un index alfabetic at oelor mai importante boli, ptecum tratatea lor naturistli.
II
Page 166 of 417
tehnicile de lucru cu cateva metode de a utiliza radiestezia In terapia
iar din acel moment In toate tratamentele pe care Ie fae folosesc astfel de
tehnici,,33.
Radiestezia ( lat. radius.raza gr. aisthesii sensibilitate) este metodade decodificare
. a anumitor informatii energetice din mediul Inconjurator, folosind diferite instrumente
. ajutatoare, precum pendldul, ansa sau bagheta. Radiestezia fizica tine de cautarea surselor de
ft:pa saU a zacamintelor de aur ate apIicatii in geologie. Radiestezia mentala are ca..obiect
cercetarea surselor de semnal energetic, aplicatii in terapie (stabilirea unui diagnostic
medical) sau in "cercetarea tumii spirituale". Radiestezia mentala se bazeaza pe "teoria
informationala" potrivit careia in univers ar exista date stocate la care apeleaza
operatorului radiestezisf
4

. Temele New Age sunt numeroase in aceste sisteme reiki se referala reincarnare
. .
karma, viata pe alte planete, ghizii spirituali etc
35
.. Unii autori arata chiar ca initierile reiki
deschid omului catea spre neMnuite forte psihice sau parapsihice, cum ar fi premonitiile,
cJarviziunea, clarauditia, vizualizarea aurei. Lumea reiki-utui modern mai cuprinde: mae$trii
ascendenli, adica oameni care au atins acel nivel spiritual1n care nu mai sunt obligati sa se
iotrupeze, sa tteaca pritt alte reincamari sauftl de Dumnezeu, adica cei care au fost la
cer inca din timpul vietH, tara a fitrecut prin moarte, fiind, In opinia lor, lisus, Ilie,
Enoh sau Buddha.
In practica pastorala, am int1ilnit mai multi adepti reiki care sustineau ca nu exist!1 niei
o contradictie intre aceasUl practica credinta ortodoxa. Mai mult, lor Ie recomandau
participarea la slujbele Bisericii, spoveditul, rugaciunea, folosirea agheasmei.
Prin urmare, "nu poate fi nimic rau In ceva care te apropie de Biserica de slujbete ei",
3l Constantin Gheorghit!l, Info Rei!i, Editura PSI, 2009, p. 7
34 Gilbert Jausas, Radiestezia mentalii in slujba tehntcilor medicinii alternative, Excalibur, 2608, Dr. Samuel
Pfeifer, Vindecare cu orice prel? 0 evaluare a medicinii alternative din perspectiva spiritual cre-rtina, Ed. Ariel,
Timhioara. 1996, p. 94-108
3S "Sunt in general oameni care au tr!lit pe aceastll planetll, care (!.Ii aleg cit misiune personalll Indrumarea
oamenilor in diferite domenii sau activitati". Exista 0 diferentll intre ajutorul prim it din partea lngerilor eel
prirnit din partea ghizilor. Ingerii ajuta oamenii neconditionat, aceasta fiind misiunea lor divina, pe dl.nd ghizii
plistreazA partea umanli legatll de simpatie sau antipatie relativll la persoana in cauza, poate refuza unei persoane
ajutorul solicitat sau poate ehiar cere anumite recompense In schimbul ajutorului (Gheorghita Info Reiki, p. 90
91); ,,0 notiune ca "ghizi spirituali'; era necunoscut!l in secolul al XIX-lea, insA astllzi este utilizatli pe scarl!.
largll. TehniciLe pentru inUilnirea cu ghizii reiki sunt imprumutate din (Risvan Vlad Rusu,
Compendiu i1U/Jtrat de Reiki. Bditura Dao PSI, 2007, p. 17) .
12
Page 167 of 417
--_...._-
sustirteau adeptii teiki cucare am discutaL elJ. toate acestea, atV obsetvat ca persoanele
respective erau acaparate de lor, ii priveau pe ca pe idoli; gandeau tn
anumite tipare; Se exprirnau Intt-lin anurnit lirnbaj, tnteles nurnai de ei, se izoiau de familie ..
tn acestea am intuit manipularea ehlar elemente catactetlsticeale procesului ctiiloscut'
sub numele de brainwashing (spalarea ereierului)
Ovidiu este un eUnoscut maestru reiki, de profesie medic, cafe ate un
cabinet reiki in care pteda cursuri reiki In toata tara. Printre discipolii sai se
nUm!t! un aIt cunoseut maestru reiki, Bogdan Levitchi (http://www.cursut'i-reikLro/despre
mine.html), precum Risvan V[ad Rusu. Voi Incerea, in ede ee uttneaza sa prezint diteva
idei promovale de Ovidiu In cartile sale: Aria razboiului PSI (Editura Dao
pst, 2005), Arta ri1tboiului psI Protec/ia (Editura Dao PSI, 2006), Reiki. fntre mit i
realitate (Editura Dao pst, 2008), Cele '7 pece/I (Editura Dao PSI, 2009)36.
Elementele reiki, care se refera fa initiere gradele ei, alitovindecare, simboluri,
trimiterea energiei, sunt tratale intr-o maniera personal! In dtttile lui Ovidiu
tn eazul transrniterii energiei la clistanta, 'trtentioneaza ca se poate folosi, alatuti
de 0 fotografie, un ursulet de (metoda, despre care singur ca "suna a voodoo"),
haine saU chiar 0 semnatura a persoanei respedive
38
De asemenea, insista asupra. faptullii ca,
prin' reiki, se pot indeplini arturnite proiecte (dorinte) ale euiva. Tot ce trebuie tacut este sa
"
se scrie pe o.bucata de hartie proiectul la timpul prezent: ,,7:: (numele) are casa,
idcala", pe partea cealalta se deseneaza simbolutile cunoscute, apoi se imagineaza l1ceste
simholuri ea fiind desenate cu lumina, se pronunta numele lor de trei ori, se foia, i
se dli lumina in fiecare zi cate 10-15 minute. Daea dorinta s-a. indeplinit se arcle hfu1:ia, daca nu
s-a Jndeplinit inseamna ca ceea ce am scris od este incomplet, ori intra in contradictie cu
legile divine
39
,
be asemenea, Ovidiu sustine ca se poate directiona enetgie ditre
copiii avortati, Iucru necesar deoarece stau In trig Intuneric: "Preotii oti sunt
36 Lucratea Cele 7peceli (Edltura Dao PSI, 2009) esle numita "roman", deci aparent este 0 carte de fictiune care
nu l$i-ar gAsi tocul in aceasta prezentare. Am hotanit sa fae referlre $1 Ie liceast1l. lucrare deoarece ideile
ptezentate sunt similare eu ldeile intiilnite in lucrarile lui Ovidiu mai sus enumerate.
31 Doar tn ReNd. fnrre mit $/ realitate (2008) se prezinta eele trei grade reiki, pe eal;ld in arta ;lrta razboitllui PSt
Pro/eel/a (2006) initlel'i1e reiki sunt 0 forma de proteetie impotriva atacurillor PSI (p. 107-108). In celelalte earti,
referlrile la reiki sunt tangentiale.
38 OvidiLi Reiki, fntre mil o/i realitate (2008), p. 86-89
39 Idem, ArIa rdzboiului PSI, p.91
13
Page 168 of 417
orbi, ori nu mai ce Inseartma mila. Singur Parintele Galeriu vedea copm avortati
permitea trecerea lor la Liturghie ca sa fie ridicati Ill, lumina lui Hristos. Mai era
Argatu care vorbea despre lumea de dedesubt, unde sunt copiii grupati in functie de femeia
. care i-a avortat". tn astfel de cazuri. aflam ca se trimite lumina pan a cdnd copiJul sau copiii
sunt visati de mama lor
40
Se poate directiona lumina catre cei decedati, chiar catre ingeri
sau sfinti. fngerii au nevoie de lumina, deoarece aceasta este materia prima
pentru armura, sabie, lance, iar.cea trimisa de Dumnezeu este insuficienta. La randul lor,
sfinW au nevoie lumina, pentru a trimite inapoi 'in lume.
Un alt element al reiki-ului modern, prezent in carlile lui Ovidiu se
refera la entitatile spirituale de lumina. Fiecare om, are un inger pazitor, prin botez mai capata
unul, sustine el, iar prirt initierea reiki mai multi ghizi de lumina care pot fi ingeri sau
nu, in fl.mctie de meritele nect;sitatiJe omului respectiv. De exemplu, la-ittitierea in gradul I,
se primesc patru Ingeri care colaboreaza cu ingerii pazitori ai omului. De fapt, ideile
caracteristice cocktailului New Age a,bunda in cartile semnate de Ovidiu
Astfel, aflam ca el din vietile anterioare, ca de 0 viata in care
fusese turc a avut harem de alta in care fusese hun lua femeile in galopul calului, ca a
fost maestru Chi Kung ca omora adversarii dupa lupta. Mai mult, sustine eli exista
Qarneni care s-au nascut pe aIte pIanete care au participat la mai multe judecati plartetare
41

Invatatura ezoterica despre suflet sine se cu yoga cu 'invataturi
Ovidiu sustine ca sufletuJ are culoarea 0 marime care
variaza de la om la om in functie de menirea pe care 0 are de ceea ce a fil.cut in vietile
anterioare
42
Sufletul poate prin numarul de entitati de luminaobtinute prin initieri sau
luptele eU demonii. Din suflet se poate insa pierde in ]upta cu rau1 sau, mai mult sufletul
poate fi chiar furat, prin magie
43
Sinele, sustine Ovidiu este cea mai
importanta parte din om, este cauza aparitiei vietii scopul ei. Este cea mai profunda Ptlrte
din ilman, iar lui din se trezirea Sinelui.
40 Idem, Reiki, intre mit # realitate, p. 94
41 Idem, Aria razboiului PSI. p. 24,28,51,54
42 Ibidem. p. 39
43 Idem, Aria riizboiului PSI. Proteciia (2006), p. 31-33. idee la Constantin OheorghitA: La
fiecare om vine cu 0 anumitA "cantitat<,:" de sufiet pentru a trAi pe aceasta planetiL Cantitatea sufietului pe care 0
de misiunea pe care 0 are de i'ndeplinit In viata de meritele pe care Ie are in vietile anterioare.
Constlintin Gheorghita. InfD ReikJ, Editura PSI, 2009, p. 49. Din sufiet se poate pierde odata cudespArtiriie,
plicatele mati, sau atacurile de magie ..
14
Page 169 of 417
Sinele intra de1}1ulte ori in eOlltradietie eu 1ngerul dat de Durimeleu' sa ne ajute. Yoga este
betrefiea deoareee duce la emanciparea sinelui, la ttezirea kundalini
44
i apoi, prin
i cootientizare, la inaltarea lui.
In sfar$it:, viziunile i experienleie extraeotporale specifiee New Age sunt roarte
frecvente. Ovidiu Drago pretinde ca a vAzut de mal multe ori cerurile deschise, ea
a ajuns la tronul lui Durtmezeu a dialogat El
4S
, eli a primit ajutotul ingerilor
46
, eli are
tot [elul de ghizi spirituali
47
Deserierea pretinse experiente he duee eu gandul la alti
"vizionari" din trecutul mai indepartat sau mai recent: Petrache Lupu, Maica Veronica de la
Verginica- NOIlI Ierusalim, Constantin Dogaru etc. Nu este Intamplator, in acest
context:, eli are cuvinte de lauda la adresa MaicH Veronica de la Vladimiteti care, sustihe el,
"in timpul Sfintei Liturghii era cu mult mai aproape de Dutnhezeu dedit preotul cate oficia
slujba sau episcopulloeului care nu merita niei sa-i sarute picioarele,,48 .
. Cel mai ingrijorator luctu este ca acest "reiki Atgeat'lu" amesteca reiki cu ortodoxia
sub umbrela cuprin211toare a New Age. tn cartile lui Ovidiu Drago ArgeatiU i, fhrli indoiaUl
in consultatiile pe care Ie da in cursu rile pe care Ie tine, exist! elemente care, aparent, nu
trezesc 'ingrijorarea unui ortodox, fie acesta chiar pra.eticant. De exemplu, el insista
cit afost ucenie al Parintelui Argatu, cu ajutorul caruia a dobandit accesul la lurrtint1, cA, in
diferite momente ale vietii, i-au fost duhovnici Pr. Dosoftei de la Ciorogarla sau Pro
Visarion
49
eartea Reiki. lntre mit $i realitate este dedicata lui Iisus Hristos (!1) debuteaza
1n felul urnHitor: "Lui Iisus Hristos slava lui Mikao Usui multumiri pentru aparitia unui
44 kundalini este acea componenta a omului care, la un anumit nivel, poate fi vizualizata ca fiind 0
energie incoliicita la baza coioanei, de unde denumirea de Este una din structurile
unil1ne fundamental, acea compOi1ertta care se reincarneaza care prin fiecare viata, acumuleaz!
dezvolHindu-se ca spirit. Cohstantin Gheorghita, Info Reiki, Edituta PSI, 2009, p. 15
45 Idem, Arta razboiului PSI. p. 13-14: "Cerurile erau deschise odata cu inceperea Liturghiei mare nti-a fost
mirarea sa vad multe lucruri. Dumnezeu se pregatise de sarbatoare se imbracase cu hainele destinate' unor
asemenea zile. Eu unul ii prefer straiele albe de zi cu zi. Pu\ina lume mai putina vede, ca Dumnezeu este
persoana, ca are un tron cu adevarat cil. tot timpul spre creatia lui".Urmeaza apoi urcarea dlui
tn spirit, langa tronul lui Dumnezeu. DI Argeanu cu Dumnezeu, II atinge (ceea ce nu a
reuit Moise sau !lie!?), mai mult este invitat sa stea de-a dreapta lui Durnnezeu (11).
46 Idem, Arta riizboiului PSI, Editura Dao, 2005, p. 36, 40-41
41 Ibidem, p. 20
48 [dem, Cele 7 pece/i, p.97, 120.
49 Idem, Arta riizbOiului PSI, p. 9; Idem, Cele 7 pece/i, p. 97

15
Page 170 of 417
sistem care permite oricui saacceada la dumnezeire, Cer, Lumina, tara sa treaca prin fi1trul
unei institutii, biserici, religii, dogme sau credinte"so.
Ovidiu sustine en cei pe care i-a initiat in practica reiki au devenit
mai buni, mai toleranti, mai sinceri, mai increzatori in ziua de rndine, iar altii chiar s-au intors
la ortodoxie
S1
Dar la care ortodoxie, ne intrebam noi? Ovidiu face afirmatii
tipice relativisrnului New Age: "Adevarul nu este numai ortodox, ci tot ce inseamna
ca este spirituala sau fie eli vine din ilJdaism sau
orient"S2 sau: "Nici Stanla Liturghie, niei Euharistia nu reprezinta intregu) adevar, ci sunt
cuprinse doar in El. Sunt parti ale lui"s3.
Este adevarat ea Ovidiu pacientii sa
rnearga la biserica, sa dea liturghii la mai multe rnanastiri (dar cu seopul. de a se ierta pacatele
person ale ale sa se spovedeasca pentru a taia legatura cu raul, sa faca
pomeni, sa participe la mas]uri pentru ei pentru familiile lor, sa tina post uri negre sa se
roage, sit faca pelerinaje Ie rnanastiri la locurile sfinte; sa ajute o@1enii aflati in suferinta,
copm, orfanii, bolnavii, bAtnlnii; sa boteze copii din orfelinate bineinteles, sa
faea initieri in Reiki, optimizari de radiestezie, cursuri de Chi Kung (aeopera acestea din
pacatele karmice). Toate acestea suntrecomandate eelor eare vor sa se sau
celor care vor sa evolueze rapid pe calea reiki-ului
54

DiilcoJo insa de aceste indemnuri, adeptii sunt avertizati in legatura eu "perieoieJe" la
-
care se expun mergand la Biseriea participdnd la Tainele Bisericii (unul din capitQleJe eartii-
Arta ra.zboiului PSI Proteclia (2006), se intituleaza chiar "Pericolul ritualurilor", p. 147-170).
De exemplu, pentru a lua Sfiinta trebuie sa ai 0 vibratie apropiat de inaUa, altfel
so Reiki. fntre mit Ii realirate; p. 5. A se observa amestecol intre (invocarea Mdntuitorului), teiki
(menlionarea lui Mikao Usui) ideea tipicA New Age cA fiecare poate avea 0 legAturA personal A ontologicA cu
divinitatea.
SI Idem, Arta razboiului PSI. p; 27
.S2 Idem. Reiki. lntre mit Ii reaNtate. p, 8; Ibidem. P" 18: "Ortodoxia, oricdt soar bate eu pumnii in piept este
departe de a fi perfectibillL. Nimeni nu este detinatorul adevarului. Daeli tineti minte, nki mlicar Iisus nu
cand va fi lumii. Poate doar TalAl sA totul"; Idem, Cele 7 peceli. p. 81: "Suntmulte cAi care due la
Dumnezeu. Fieca:e religie, fiecare lege este 0 cale doar ell. ele converg la un moment dat 'in punct.
Dumnezeu. Stanta Treime implicit Iisu:l Hristos",
Sl Cele 7peceli. p. 12
H Idem. Aria razboiului PSI. p.56: "Toate tainele ortodoxe mArese eapacitatea practicant reiki de a face
terapie de Ii ajuta oameni, animale, plante pe el Cei care 8lmt practicanti evoJueazA rapid pe
calea teiki-ului. Ie rapid lumina interioare aceesulla Sursa de Lumina Universalli".
16 Page 171 of 417
te distrugi ca persoana, de aceea nuar trebui sit se Sf. bolnavi.
55
De
3Semenea, preotii "te leaga in altar" dl.nd se roaga, citesc psaJtirea, spovedesc sau in timpul
Sfintei Liturghii ea.nd iau lumina Duhului Stant fae din ea un cu care leaga oamenii la
nivel astral de ma.ini, picioare sau altceva care 11 leaga de un scauti sau altar (!?-j'raza
incoerenta # din punct de vedere gramatical, nu dOdr logic). Ca sa scapi de "legatura" ai
nevoie fie de lumina de vibratie mai mare, fie sa folose$ti simbolul Cho Ku Rei invers pentru
a seoate lumina din legaturile respeetive
56
Aici, Ovidiu eontraziee opiflia
lui Dumitru Hristeneo care arata ea Un simbol fileut invers nu are nici 0 .
. Caqile semnate de Ovidiu sunt presarate cu erezii la adresa
iilvataturilor in general: ideea de evolutie impetfectiune in bumnezeu, darwinisITlUl
In crearea universului, politeismul alte ideicare tin de paganism
58
; faptul ca ingerii au
capacitate de procteare (Cele 7 pece{i, p. 85), sfintii sUnt cei eare au ajuns la noi prin
reincarnari succesive. Intalnim de asemehea afirmatii blasfematoare la adresa Ma.ntuitorului
a Maicii Domnului: Maica Domnului a treeut prin durerile facerB (Cele 7pece{i, p. 91), a fost
prima care i-a predat Domnului ihvataturi ezoterice (Cele 7 pece{i, p. 84), Mantuitorul a fost
casatorit deoarece iln barbat este incomplet fl1ra principiul feminin (Cele 7 pece{i, p. 94),
invatatura transmisa de E! apostolilor s-a pierdut de-a lungu! timpuluL De altfel,
. .
dechirat allui Ovidiu este sa lupte impotriva Bisericii Ortodoxe ca instftutie
. ss Idem, Aria razboiului PSI. p. 15: "Din acest punct de vedere, a da unui bolnaveste ca.,i cum i-ai
birna foc spiritual pe gurli!"
S6 Idem, ArIa rdzboiului P Sf. p. 103
S1 "Dacli un simbol reiki nu este fil.cut coreet, sau este fil.cut invers, el nu va functiona, nu va avea nici un efect"
Dumitru Hristenco, Reiki tradiJional. De la gradul1la maestru, Editlira Teora 2008, p. 66
58 Idem, Cele 7 peceJi, p. 24: "Cred ell existli 0 evolutie chiar in divinitate eli Dumnezeu se schiinbi";
Reiki. intre mit # reaUtate, p. 8; Ibidem. p. 18: "sincer ered eli divinitatea evolueaz! ea implicit Dumnezeu
se aflli la un moment dat in situatia de a lotul, dar de a nu fi tn fiecare clipli de calitAtile defectele
Lui Ibidem: p. 29: "Povestea creatiei In 7 zile este 0 poveste. Poate eil. asta a vizut Moise in Duh i-au
trebuit zile sa vadll in atemporal cum s-au derulat miliardele de ani ai Universului. Din plicate penttu biserici
teoria lui Darwin este adevliratli"; Ibidem, p. 41,47: Planeta noastrli are dumnezeul ei, care se Theros,
care este agresiv sexual, in comparatie cu Maica Geia care este armonioasli prea buM cateodat!;
"Duritnezeul planetei noastre nu este din univers. Sunt alti dunmezei ai altor planete. ai altor sisteme
solare, care urmeaza propria credinta Dumnezeii care au aplirut la Universului au umplut
lntunericul primordial, fonnand noi consteJatii, noj planete, noi universuri".
17
Page 172 of 417
a preotilot a ierarhilor ei, la adresa carora 0 serie de invective (hahalere,fraieri,
laturi, stative pentru cruei au rite multe altele i'9.
eu toate' c! afirma ca nu se teme niei de Dumnezeu, nici, de demoni, nici de oameni,
am observat 0 adevarata obsesie fata de lucrarea entitatilor negative, cum Ie de
aiei nevoia de protectie spiritual!6o. in cartea ArIa razboiului PSI Proleclia (2006), el descrie
nivelele la care poate fi atacat PSI un om sunt: cele 7 campuri astralj;\ chakrele, punctele
meridianele de acupunctura, organele energetice vitale, suftetul, kundalini, 'ingerul
onlUlui respectiv (17), lumina. lntunericul, dar de sine, imaginea, iubirea vointa,
gandirea, iubirea. sanatatea etc (p. 19-20). Sistemele de protectie merg de la psalmi, cruce,
icoan,e,lumanari, pana la clopotul lui Buddha, sfera lui Melhisedec sau chiar sexul. Reiki,
sustine el, este unul din cele mai sigure mijloace de protectie. deoarece, fiind concepuf s!
functioneze cu simboluri, nu este influentat de starea de moment a omului
ca, odata cu aplicarea tratamentului, sa se curete pe el
Un aspeqt curios al sistemului "reiki care se Indeparteaza de orice alt
sistem reiki promovat in Occident In Romania,...este revarsarea de ura care se resimte In
scrierile sale. Ovidiu sustine ea are putere sa trimita demoni sa atace
sufletele. Trimite de asemenea, spatii programate negativ, lumina informata prin grila, argint
viu, spiritele pamantului, apei, focului, aerului, arhangheli eu sabii de lumina ataca
calculatoare multe altele
61
. "Victimele" acestei tupte sunt toti cei care se Impotrivesc sau
ridiculizeaza ideile sale: psihiatrii, preoti; chiar reiki
62
Greu de spus cum se Impaca
acest lucru eU iubirea sau chiar cu toleranta promovata de reiki, ehiar daca Ovidiu
59 Idem, Aria rtizboiului PSI, , p. 82: "Am sli judec Biserica pe preolii ei. Am sli Ie scot Iilmicnicia la
suprafalA ca sll inteleagA cA fiind preoti sunt datori si\ slujeascA oamenilor, nu si\ Ie aduci\ osanale
SA Ie dea bani"; Reiki. intre mit ii realitate. , p. 6, 8, 14.. 15; Cele 7 peceli. p. 9: "Sunt slitul de preolii care se
mftndresc eu hatul lor. Le spun doar atat: nu v1\d nici un om vindedindu-se sub mAinile voastre, nimic. Sunteti
moqi spiritual"; Ibid.em, p. 127: "Biserica ortodoxA ar trebui al'Sli din temelii flleutll alta",
60 Idem, Aria rlizhoiului PSI. p. 65: "Aeum am aflat cum func\ioneaiA legile universului nu mil. mai tem de
Dumnezeu, De fapt, nu mil mai tem nici de Dumnezeu, nici de demoni, nici de oameni Pentru simplul fapt ci\ el
nu niciodata nimic nu se poate intiimpla ca el si\ s1\ lngaduie".
61 Idem, Arta rdzboiUlui PSI. p. 13, 23, 25 ("este destul si\ te concentreaza pe cea mai sla:bi\ piesi\ a lui sii 0
arzi")
62 Se laud6 ell. a atacat mi.ntal 0 profesoar6 de la Asociatia PSlhiatriior Liberi din RomAnia, care s-a opus intr6rii
Side in acest for, eAntllndu-i in minte manele la ore fixe (Idem, Reiki. lntre mit ii realitate. Dao Psi, p. 9). Unui
psihiatru care I-a nebun pentru cl a sustinut ell. exist1\ argint viu, i-a trimis argint viu "ca sA
ajung1\ sl\. se dezlege sll invete ell existA" (Ibidem).
18
Page 173 of 417
-. .
. sustine ca directionarea rauluicatre cineva are un seop pedagogic
63
. 0 alta
tinta a urii sale este femeili, fata de cate ca "are <> problema,,64, lucru care nu-I
impiedicli insa sa sustina hirotonirea femeilor, ca un mijloc de a echilibra principiile ying
65
yartg .
In concluzie, se poate spune ca Ovidiu amesteca reiki ortodoxia,
in cteuzetul atoteuprinzator el ez<>terismuluiNew Age. A rezultat' un amalgam de erezii
contradictii logice, unde reiki apare cand superior; cand inferior ortodoxiei
66
, iat energia reiki
este echivalata eu Duhul Sfiint ortodoX
67
. In esenta;' totul este 0 blasferuie la adtesa
. Mantuitorului Iisus Hristos a Bisericii uncle reaua credintil se imbina eu 0 cunoa$tere
superficiala a dreptei credinte
68
.
. Din purtct de vedere al credintei ortodoxe, putem respihge afirrnatiiie lui Ovidiu
Problema este alta: ideile pe care Ie prornoveaza in cartile sale la
emisiunile televizate, sunt un simptOni al relativismului teligios care a cuprins Romania.
Ele glisesc admiratori printre care nu considera ca trebui sa lege credinta de
Biseriea sau de dogme care au un punct de vedere negativ la adresa Bisericii ca iristitutie, a
preotilor a ietarhiei. Pentru olimeni, "ealdicei", nti cortteaza afirmatii hifate pe care Ie
intalnim la totul pasul in scrierile Ovidiu devreme ce alte pasaje
63 "Webuie s1\. tii neburi s1\. r1\.ul cuiva, dar de multe ori ca medic, trebuie s1\. faci r1\.u ca s1\. faci bine. Fiecare
element pe care-I trimiteam era informat In fel incat cel care 0 p1\.tea s1\. ajung1\. la cineva care s1\. il dezlege.
".'
Ca s1\. invete, s1\. exact de unde vine".
64 Idem, Arta razboiu/ui PSI. p. 31: "Recunosc c1\ am 0 problem1\. vis a vis de femei, 0 ura de care nu am
sa scap in totalitate de la caderea femeii",
6S Idem, Ce/e 7peceli. p. 120: "Poate 0 da Bunul Dumtlezeu yom vedea un blirbat 0 femeie slujind Sfintele
Taine in fata alwului, cum at fi notnial. Atunci se va restabili echilibrul masclliin feminin la nivellJl
planetei".
66 ,,Reikieste 0 cale spiritual1\. spre lumin1\., dar este inferioar1\. ortodoxiei" (Arta riizboiuluiPSI. p 81), dar "din
plinctul me\,l de vedere, terapi reiki este mai frumoas1\. dedit ottodoxia, pentru c1\. aceasta se limiteazli la_cei
botezati" (Ibidem. p. 27)
67 Ovidiu Reiki. fntre mit rea/itate. Dao Psi, p. 22
68 Am intalnit multe confuzii in leglltur1\. cu pasajele biblice. De exernplu, de Pilda samarinencei cilreia
Donmui spus cli nu se cade s1\. iau painea de la gura copiilor s1\. 0 dea dUniior (Ct;!le 7 peceJi. p. 54), sali,
Mantuit6rul ii spune lui lacov c1\. I-a cunoscut itlainte de a-I fi v1\.zut sub smochin (Ibidem. p. 65) .
69 Ovidtu Cele 7 peceJI. p. 54: toman provine diritr-o entitate mare, un balaut cu chip
de ferheie care undeva sub pl1mant tn zona Vrancei. Simpla ei suparare, un singur dat din coada,
producecutreniUre1e". In schimb, moldovenii din Bilsarapia nu provin de la "ballluroaic1\.;", ci IQt kundalini
19
Page 174 of 417
rezoneaza cupunctul lor de vedere negativj anterior formaeo. de acest gen
admiratod, in mAsura, in cazul practicanti, dar a . caror credinta este
fonnala., bazat! pe superstitii, pe miraculos. .
Un alt amestec intre reiki, ortodoxie radiestezie se poate glisi in lucrarea InfoRe;k; a
lui Canst&ntin Ideile vehiculate in aceasta carte nu sunt mai putln periculaase
pentru sun! lipsite de incrancenarea pe care 0 gasim la Ovidiu
InfoReiki dezvolta un adevlirat sistem de protectie spiritualli impotriva
maiefice, lucrand, de exemplu cu sabia de lumina (0 forma de energie concentrata sub diferite
aspecte. cu scopul de a fi folositli ca arma) sau cu sfere ciimpuri energetice (fac parte din
categoria formelor de gand create cu energie de vibratie superioara,
ti sunt implementate diferite prograrne in functie de scopul in care sunt create). Constantin
Gheorghita sustine sfera InfoReiki este 0 sfera de energie de vibratie superioara,
, coresPQndenta nivelului energetic al chakrei VII, avand culoarea violet. Este 0 sferii are ca
sursa pe Maica Domnului, de la care este primitii ca dar pentru recunoq.jterea .ji dezvoltarea
sp'iritualii a practican/ilor Inforeiki. lnvocarea sferei lnforeiki se face in felul urmator: Cu
palmeie orientate spre cer, se invocarea "lnvoc sfera fnfoReiki a MaicH DQmnului In
palmeJe mele pentru scopu!.. ."Dupa utilizare se Maicii Domnului pentru ajutorul
acardae'.
De asemenea, pentru indepartarea duhurilar necllr(4te se urmatoarea formula,
care este, de fapt. 0 parodiere a rugaciunilor Bisericii: "Cu Lumina Duhului stant ce curge
prin palmele mele se dezleaga toate legaturile puse pe duhurile necurate tot ce este ftcut
. pentru a-I tine legati de (numele) piece afara din acum pentru
totdeauna sa se acolo unde Bunul Dumnezeu. Amin"n. Curatenia sufletului
este un caz particular.at curliteniei energetice constil in detertninarea energetice
provin de la Maica Rusie, sunt subordonati unui balaur deosebit de eel al romanilor, care este portocaliu cu
galberi.
70 "Or ice poate accede la titlu1 de Fiu al lui Dumnezeu. Biserica ne-a ascuns asta, drept pentru care 0 dispretuiesc
din toate mldularele mele, acurillJi In viata vUtoare" (Ovidiu Cele 7 peceli, p. 122); "Biserica
pteotii episcopii ei J-au desp!1i1it pe om de Dumnezeu" (Ovidiu ArgelJanu, Cele 7 pecefi, p. 126);
el prin aceastl carte voi supru-aBiseriea. Sper din toatl inima sA 0 suplr edt mai ri!.uI Poate se va trezi
din moartea spirituall in cate se atli!. ... Cred sincer di Bis.etiCa ortodoxa nu mai are nimic lri coinun au Iisus
Hristos (Ovidiu Cele 7 pece/i, p. 145)
71 Constantin Oheorghiti. In!oReik!, Editu.ra Dao Psi, 2009, p. 121.
12 Ibide.m. p. 128.
20 Page 175 of 417
--------------------------------
- -
...
a unci persoane. ExistA actiuni care prin natura lor deterrniM. energii malefice pe
suflet: suparari, neiertari, ganduri negative, ura, eearta, gelozie, furie, harfli.
: Pentru a energiiJe negative ei rostesc urrnatoarea invocare: "Cu"
lumina Duht.dui Stant ce curge prin palmele melese Indeparteaz! din campurile, chakteIe,
sufletul structurile acestei persoane toate energiile entitatile negative acum penttu
totdeauna sa mearga toate acolo unde Bunul Dumnezeu,,1J. 0 terapie penttu
refacerea sufletului: "cu palmele la nivelul inimii, Indreptate catre Cer, se roste$te
algoritm/ rUgMiune: "Te rog, Doamne, trimite in paJmele mele sufletu! curat, limpede,
sWilucitor, ce I-ai pentru (numele) pentru a-i reface Jui/ei sufletuJ, pentru a-i putea
ihdeplini misiunea pe care Tu, Doamne, I-ai dat-o. AMIN". Se cateva sec un de pAna
dind se simte in palme energiil ptimita, dupa care se impletnenteati'i in sujletul persoanei. La
final, se sufla cruce de trei ori pe sufletul persoanei,,74.
5. "Vindecarea alternativii" din perspectivi? ortodoxa
Raspandirea New Age in anB 1970-l980 a fost insotita de un boom al practicilor de
vindecare alternativa
75
. Aceste practici sunt holiste plead de la premisa eR ftintele umane
sullt legate de restul universului 1ntr-un mod subtil. Nici 0 actiune nu este izolatA, ci are
potential de a influenta altceva. Totul suna foarte fnimos are ecoU In societatea
contemporana. Din medicina holista se bazeaza pe conceptul New Age al energiei
anudie ca exista 0 forta vitala, ce sprijina sustine viata, 0 forta care nu este vizibila,
masurabila sau ci este 0 energie "cosmiea" gau "universala", pe 0
conceptie des pre lume !?i panteista (Dumnezeu este totul) !?i monistil (tottil este una).
In concePtia New Age, oamenii devin bolnavi atunci dind fluxul de energie este
bloeat. Blocajele pot avea numeroase cauze, dar eel mai adesea sunt rezultatul traumei al
abuzurilor in copilarie. Pentru Indepartarea blocajelor, oamenii trebuie sa apeleze fa 0 setie de
tratamente pe de plante, sa practice yoga, sa tina diete speciale sau sa se adreseze
vindecatorilor care se presupune ca pot fluidiza energia prin punerea mainilor. 0 alta
modalitate este de a privi boala ea pe 0 provocare careia: noi ii putem face rata In mod creativ.
Suferinta haosul interior sunt, In aeest caz, oportunitati pentru personala. Penttu a
face sa sporeasca prezenta in corp a "energiei tami1duitoare", trebuie sa "intram in atrnonie"
71 ibidem. p.61.
74 ibidem. p. 88
7S Michael York, op.cit, p. 31-39
21
Page 176 of 417
cu universul sa realizam unitatea noastra cu toate lucrurile. Multe dirt terapiile New Age,
inelusiv reiki, pleaca de la aeeastA premisa.
tn activitatea pastorala, am avut ocazia sa vorbesc eu mai multi practieanli sau
simpatizanti reiki. Pentru majoritatea, motivul eare-i .determina s4 apeJeze 1& reUd este
ameIiorarea unei anuniite boli sau ehiar vindecarea rapidli pe care 0 eonstatau la ei personal
sau la persoanele din jur. Fru-li indoialli, reiki atrage prin faptul e4 nu are interdic,tii nu
intm tn contradietie eu nimic (!?): poate fi practicat de oricine, indiferent de sex, religie, statut
social sau pregatire prClfesionalli, poate fi aplicat in paralel eu alte tehnici, sau tn
completarea tratamentului medical clasic. Ce)or interesati Ii se promite apoi eli vor avea la
tndemanli 0 tehnicli eficienta prin care sevor putea energiza atat ei cat eei persoanele
din jur. Acest lucru Ie va aduce armonie i echiUbru in viata de zi eu zi Ie va permite sa
ajute alti oameni.
In cadrul aeestor sisteme reiki pe care Ie-am evocllt, raul din viata cuiva este explieat
exclusiv prin atacurile energetice care au fost indreptate impotriva lui (farmece, atacuri
psihice) sau prin legile karmiee clirora Ii se supune. Vina nu mai este In om, In plicatele
lui, iilindepartarea lui de Dumnezeu, ci in afara omului, in ceva strliin de persoana lui. Numai
cei "initiati" pot identifica natura raului care ataca i pot aplica ,.tratamentul" corespunzlitor,
deci Biserica nu mai are nici un rost sau, In eel mai bun caz? este in Ipr remorca
acestor "vindeclitori", 0 depozitara de energii care trebuie 'intrebuintate. Mai mult, toti cei care
popularizeaza in tara noastra aceste practici lncearcli sale prezinte desprinse din contextul
religios din care. provin. Ei Incearca sa Ie la 'inceput ca. pe nite tehnici de
autovindecare vindecare, dupli care, celor care se angreneazli in practicarea lor, Ie sunt
prezentate ca praetici al cliror scop este lnsAniHoirea sufieteascli, dohandirea de puteri
paranormale i apoi eliberarea spirituala. Abia dupa cativa ani de practicare se intrevede
puternicul substrat ocult pe care se sprijina aceste micari sau curente.
Reild, ca terapie de vindecare, nascut in Orient, tntr-un anume context socio
cultural, iar transferul ei 'in Occident s-a racut cu pierderea sensurilor originare exacte. Reiki
practicat acum In Romania are la bazli Invlitlituri din mai multe religii orientale, in total!
contradictie cu invat6tura la care se adauga Invataturi ezoteriee
deformate. Una din cele mai delicate prQbleme in acest context este natura sursa energiei
folosite in reiki, des pre care majoritatea declara ell. este impersonal!. Hristenco
camparA chiar aceasta energiecu energia electric! pe care noi 0 putem folosi dupa bunul plac.
Tot el afirma in alt loc: ,,Acea.sta energie provine de Ia sursa de energie universala care nu
poate fi localizata fizic nu este Dumnezeu, dar poale ji considerata 0 a lui
22
Page 177 of 417
--------------------------------------------
Dumnezeu. Cand a creat D!;!rnnezeu lurnea, a creat aceast4 de energie care pennM
existenta functionarea ei,;76
Nu se poate ignora faptul ca, pentru omul conternpotan, vindecarea este un subiect
- foarte important c4 anumiti oameni sUnt entuziasmati de rezultatele medicinei alterhative,
lntre care reiki. in general vorbind, multi semeni de-ai care cedeaza la
solutii:..rniriune pentru viata s4n4tatea lor, Ie folosesc :fiim s4 b4nuiascA efectele lor pe plan
, ,
duhovnicesc consider4 c4 pot nbuni in contim.tare. Medicina alternativa, oriCUffi s-
ar chema ea, nu este 0 practica neutra din punet de vedere spirituaI
77
, Majoritatea fonnelor de
medicina cornplementara practicate in Rornania'ia ora actualli, inclusiv reiki, profeseazAerezii
contrare adev4rutilor ca panteismul, re'incamarea, predestinatia astrala,
impersonalizarea harului divin chiar a lui Dumnezeu tiU in ultimul rand,
antropoceritrismul, ideea ca eu vindec, eu ajut pe al/U
78
Ele pleac4 de la premisa c4 izvorul
vindecatii este in4untrul nostru c4 putem sa 0 dobandim conectiind energia noastra
interioara la energia cosmicl1. Reiki propune' vindecate trupului cu ajutorul propriilor
mijloaee, accesul neconditionat la, unirea eu acea ehergie
79

Inv4tatura ortodoxa ne atat4 Gii indepartarea noastra de la izvorul vietii, care este
Dumnezeu, duce la 'imputinarea propriei noastre vieti, care merge de la moarte sufieteasca, la
hoala, uneori chiar la rnoarte trupeasca in final la "moartea tar4 de moarte" care este iadul.
Patimile sufletului ballle trupului, ca tulburari ale starii de sanatate, nu pot fi tratate
76 Dumitru Hristenco, Reiki traditional. De fa gradulIla maestru, Editura Teora 2008, p. 24; "Energia exisUi in
.'
tot in toate, ceea ce difera este frecventa ei, vibratia ei informatia pe care 0 poarta. Sursa de energie este una
singurll, fi ea i se spune Duh Srant, sursa universala de energie"Merkaba primordialll". Constantin GheorghitA,
Info Reiki, PSI, 2009, p. 9
71 Dr. Samuel Pfeifer, Vindecare cu orice prel? 0 evaluare amedicinii alternative din perspectiva spiritual
creftind, Ed. Ariel, 1996, p. 10
78 Dumitru Hristenco aratll ca "meditatia maeiltrilor" consta, printre altele, 'in a-ti imagina tot ceea ce este bun ca
pe 0 lumina albA, care curge spre inimA. Aceastll luminA reprezinHi forta supremA, DumneZ(lu. Trebuie sA te
scufunzi in acea lumina sA meditezi astfel: "Tu apartii luminiLTu un spirit pur, un copil iubit al lui
Dumnezeu, in afara timpu[ui, in afara spatiuhii..Tu luminll purA, iubire pum, compasiulie purl.. .. Tu una
cu UniversuL..(Dlimitru Hristtmcoj Reiki traditional. De Id gradul Ila nidestru, Editura Teota 2008, p. 154
155) "Calea reiki este 0 cale a dezvottarii, a progresului spiritual. Nu este deloe daca se consider! ell reiki
ul este 0 cale spre iluminare" (Dumitru Hristenco, Reiki traditional. De la gradul Iia maestro, Editura Teora
2008, p. 149)
I
19 Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture. Esotericism in the Mirror of Secular Thought,
Leiden, 1996, p. 54-55.
23
Page 178 of 417
,. '( "
pdn mijloace mecanice, cum ai schimba 0 piesa la 0 care nu. thai aniul
trebuie sIl participe vindecarea lntregii lui fiinte conlucreze cu harnJ divino
Boala trllpeasc! are lip rol in indreptare, iar tamaduirea vine cle la Dumnezeu, cum
spune Psalmistul David: "eel ce toate eel ce vindecA toate bolile
tale, Cel ce din stricaciune viata ta, Cel ce te incunuIieaza cu i cu
(Ps. CU, 3-4)', Restabilirea sanMlitii sufleteti ,i inultitnii instanta a celei trupeti (dacii acest
Illcru ajutii la, mantuirea petsoaoei respective) restabilirea iegMuriUubitoarecu
"
Dumnezeu, care cauzele bolii trun.lidlliete efecte ap-Qi
prin har firea cazutii
80
De aceea. oriee 'incercare de vindecare harul lui Dumnezeu
iluzorie tine de inelarea care vine de la Harul divin 'nu se obtine in mod
magicsau mecariic, prill vreo reteH\ spiritualii sau tehnica automatii. Fara nu toate
tratamentele alternative trebuie privite ou neincredere.. Ipsa atunci, cand In spateie lor se
aseund, cum am invataturi potrivnice credintei ortodoxe, nu putem sa
ramanem indiferenti81,
Vindecarea 0 primim cu adevarat prin rugaciune participarea Ia Sfintele Taine ale
BisericH. prin cunoaterea trairea autentica a eredintei ortodoxe, cum spune Sflintul
"Este cineva bolnav ir.tre voi? Sa cherne preotii Bisericii se mage pentm
el ungandu-I eu tmtdelemn In numele Domnului. rngaciunea credintei va mantui pe eel
bolnav va ridica de va fi t'acut plicate se vor ierta lui" (Sf, Iacob V, 14-15).
"
10 .,Veniti s4 lJe intoarcem dl.tre Domnul, pentru cil numai EI, dupa, ce ne-a rAnit ne iar dupA ce ne-a
Mtut, fie leagA ranile noas.tre" (Os. VI, 1); "Fiule! In boala ta nu fj nebiigiitor de seam4, oj te roagl1 Domnului
EI Ie va tli.mAduL DepArteaza pl1catlJJ IlJtinde mainile spre fapt drepte de tot pl1catul inima ta"
(Sit'ah I, 17).
II ler9m. Adrian FAgeteanu,Jerom, Mihai! Stanciu, Vindecari vindecatori sau cum deosebim sfinfenia de
(http://www,scribdcamldoc/267 3129Mndecari-sj-
sar/(!tanie); Jean-Claude Larchet, Cre$lintl: in jara bolii. su/erinlei $i morlii, 2006, in special cap.
"Leg4tura dintre boalA, suferintA m()arte pAcatul p. cap, "DSpre folosul bolii, potrivit
Sfinlilor PArloW', p.
.' .'
24
Page 179 of 417
Cuvnt nainte
Lumea trece printr-o mare criz moral-spiritual i chiar reli-
gioas. Din ea decurg toate celelalte crize social-economice ale
omenirii. Lumea - chiar cea cretin doar cu numele - i duce o
existen n afar de Dumnezeu i de Biserica Lui. Trim ntr-o epoc
ngrozitoare i periculoas din punct de vedere spiritual, spune
autorul carpi de fa. Este ngrozitoare nu numai din cauza urii, a
vrjmiei, a sngeiui; este ngrozitoare n primul rnd pentru c se
nteete din ce n ce rscoala mpotriva lui Dumnezeu i a mpriei
lui", cci "nu Dumnezeu ci omul a devenit msura tuturor lucrurilor".
Autorul propune de la nceput soluionarea crizei existente n lume,
prin Cretinism. ns nu unul teoretic, "colar", ci un Cretinism trit n
Duhul Sfnt, n Duhul Adevrului, al nelepciunii i al Iubirii. Nu teorie
despre Dumnezeu i despre lisus Hristos ci ntl-lire vie cu Dumnezeu i
trire ntru El, cunoscnd c "toate snt de a El, prin El i pentru El"
(Rom. XI, 36), "iar noi sntem neamul
Page 180 of 417
Alexandre Schmemann
Lui" (F.A. XVII, 28). Realitatea acestei ntlniri i triri ne este druit n
Biserica lui Hristos, n Sfnta Liturghie prin Taina Sfintei Euharistii.
Liturghia este calea spre mprie, ncredinat omenirii de lisus
Hristos (A. Schmemann, Introducere n teologia liturgic,
1961).
lisus Hristos a venit n lume s vesteasc i s druiasc oamenilor
mpcarea cu Dumnezeu. El a inaugurat n lume o via nou, o nou
ornduire, n care oamenii s priveasc i s vad lumea i ntreaga
fptur aa cum o vede Dumnezeu Care a creat-o, lisus Hristos i-a
nceput propovduirea cu vestirea c "s-a apropiat mpria lui
Dumnezeu" (Mrc. I, 14-15) i a ntemeiat n lume Noul Aezmnt
divino-uman - Biserica, pentru ca prin ea s nale ntreaga lume la
Dumnezeu, s o fac prta mpriei venice, mprie care este
valoarea suprem i ultim a vieii noastre. Aceast mprie a iubirii,
lisus Hristos a ncredinat-o la Cina cea de Tain prin apostoli ntregii
omeniri: "Eu v ncredinez vou mpria precum Mi-a ncredinat-o
Mie Tatl Meu, ca s mncai i s bei la Cina Mea, n mpria Mea"
(Le. XII, 29-30). Biserica mplinete aceast lucrare n i prin Sfnta
Liturghie euharistic.
Pentru cretinul primelor secole, care tria credina sa, Liturghia
nsemna Euharistie, nsemna s intre prin mprtire n mpria
Domnului su. De aceea mprtirea se druia tuturor. Toi participau
i se mprteau cu riscul vieii lor la Liturghia oficiat n catacombe
i primeau ucenicia i moartea cu bucurie. Aceast credin a fost
treptat nlocuit cu o credin subiectiv, dominat de obiceiuri,
tradiie, de forme exterioare vieii bisericeti i care nu simte nevoia nici
s cunoasc coninutul credinei, nici s-l mrturiseasc i "nici s se
hrneasc din Izvorul euharistie a crui valoare nu o mai cunoate.
Ritualul central al slujbei euharistice nu s-a schimbat, dar s-a
schimbat nelegerea i trirea Euharistiei. Textele, cuvintele, chemrile
au rmas aceleai, dar interpretarea lor s-a schimbat. De exemplu la
Sfnta Liturghie preotul spune "s ne iubim unul pe altul ca ntr-un
gnd s mrturisim...", dar toi cei prezeni rmn strini i indifereni
unul fa de altul; preotul cu Potirul n min spune "cu fric de
Dumnezeu, cu credin i cu dragoste s v
Euharistia
apropiai", dar nimeni nu se apropie i nu se mprtete. "mpria lui
Dumnezeu, noiunea cheie a vestirii evanghelice i scopul vieii cretine
a ncetat s fie coninutul, centrul i mobilul intern al credinei cretine,
tocmai pentru c Euharistia - Taina mpriei -nu mai este svrit,
primit i privit n toat amploarea ei", spune autorul.
Autorul subliniaz c de-a lungul secolelor Euharistia a fost
ngustat tot mai mult, transformat ntr-un "mijloc de sfinire" al
Bisericii. Teologia numit colar a aezat-o n rndul celor apte Taine,
s-a strduit s o disece, s o analizeze ca o parte de sine stttoare a
Liturghiei, i-a discutat instituirea, forma, momentul prefacerii,
eficacitatea, dar a lsat deoparte esena Tainei i trirea ei. Euharistia
de fapt nu reprezint o "parte" a Sfintei Liturghii, ci Liturghia n
totalitatea i unitatea ei ne druiete Sfnta Euharistie. Dei Liturghia
este format din mai multe pri, toate particip la Sfnta lucrare
euharistic i toate, prin Duhul Sfnt, snt lucrri divino-umane, lucrri
de tain. Prile depind una de alta, formeaz o unitate n care fiecare
este indispensabil pentru cealalt, i toate formeaz ntregul Sfintei
Euharistii. Aa, de exemplu, "aducerea aminte" nu se refer numai la
Cina cea de Tain i la cuvintele rostite de lisus Hristos, coborrea
Duhului Sfnt nu este localizat numai n momentul Epicleziei. ntreaga
Liturghie este "aducerea aminte" de Hristos, trirea prezenei Lui i
ntreaga Liturghie este Epiclez. Prin Sfnta Euharistie ni se descoper i
se nfptuiete Biserica lui Hristos n toat plintatea ei i numai
participnd prin trire la aceast Tain ne putem renate, ne putem uni
i crete n desvrire i sfinenie prin Duhul Sfnt, nfptuind cu voia
noastr voia Creatorului "precum n cer aa i pre pmnf. Scoaterea
sau separarea Euharistiei din Sfnta Liturghie i reducerea ei doar la un
"mijloc de sfinire", la o Tain ntre Taine, o lipsete nu numai de
sensul ei eclesiologic, dar lipsete cretinismul de esena i chemarea lui
n istoria omenirii - unirea fpturii cu Creatorul.
Omul, definit de multe ori Homo saplens, Homo faber, este i
trebuie s fie mai nti i mai presus de toate Homo adorans (A.
Schmemann, Pour la vie du monde, 1969). Lumea a fost creat ca
"materie", ca material al Euharistiei, iar omul a fost creat ca
Page 181 of 417
Alexandre Schmemann
preot al acestei Taine cosmice. n poziia lui vertical, el este n centrul
lumii i d acestei lumi unitatea ei, binecuvntnd i mulumind lui
Dumnezeu. Survenindpcatul prin care - datorit libertii sale - a
preferat lumea n locul lui Dumnezeu, omul a "orbit. Nu vede c
Dumnezeu este totul in toate, se vede doar pe sine, se iubete pe sine i
ale sale i rmne la scopul n sine i pentru sine. Prin aceasta el a
pierdut viaa euharistic, viaa din Via i a ncetat s fie preotul
lumii, devenind robul ei. n loc s transforme lumea ntr-o via n
Dumnezeu, n loc s o umple de sensul ei spiritual, a materializat-o. n
acest fel omul a acceptat "secularizarea" universului, "a furat lumea de
la Dumnezeu" i ca urmare privete lumea ca o "realitate opac", fr
prezena lui Dumnezeu i iubete lumea ca un scop n sine, iar nu ca un
"chip" n care s se oglindeasc Dumnezeu. Omul ns trebuie s rede-
vin preotul Liturghiei euharistice: s ofere lumea lui Dumnezeu i n
aceast oferire s primeasc darurile vieii. mplinind astfel
Euharistia, el transform viaa sa i tot ceea ce primete de la lume
ntr-o via n i prin Dumnezeu: "ale Tale dintru ale Tale, ie aducem de
toate i pentru toate".
Sfnta Liturghie ncepe cu invocarea Duhului Sfnt i cu vestirea:
"Binecuvntat este mpria Tatlui, i a Fiului i a Sfntului Duh,
acum i pururea i n vecii vecilor".
mpria lui Dumnezeu ptrunde n lumea aceasta prin Sfnta
Liturghie pentru a nla Biserica i lumea la Cina lui Hristos, n
mpria Lui. Autorul arat c prima Tain i condipa de baz a
Liturghiei este "Adunarea n Biseric". Cuvntul Liturghie nseamn i
lucrarea poporului". De aceea adunarea poporului credincios n
Biseric este nceputul sfintei lucrri euharistice, dup cum sfritul i
mplinirea ei este intrarea Bisericii n cor, n mpria lui Dumnezeu.
n mprpa lui Dumnezeu mergem noi prin Sfnta Liturghie i nu
mergem n mod simbolic, ci real. Toat Liturghia este o micare
continu, o nlare a noastr din lumea aceasta n mpria lui
Dumnezeu prin trepte care toate snt lucrri de tain: Taina Adunrii,
Taina mprpei, Taina Intrrii, Taina Cuvntului, Taina celor
credincioi, Taina Aducerii, Taina Unitpi, Taina nlrii, Taina
Mulumirii, Taina Aducerii Aminte, Taina Sfntului Duh, Taina
mprtirii.
Euharistia
Liturghia, accentuzeaz autorul, nu este o "comemorare" simbolic
presrat cu prenchipuiri, cum o consider teologia colar. Toate
acpunile ce se svresc la Liturghie particip la realitatea pe care o
reprezint. De exemplu: la Intrarea cu Evanghelia sau la aducerea
Sfintelor Daruri, Hristos nsui este Cel care se aduce, Cel care vestete
i El nsui este Cel care svrete aducerea noastr ntru El, cci El
este "i Cel ce aduce i Cei ce Se aduce, Cel ce primete i Cel ce Se
mparte".
Aportul culminant al omului n aceast lucrare de aducere i
chemare a Harului este Mulumirea. De aceea ntreaga Tain prin care
ni se druiete Trupul i Sngele Mntuitorului a i primit numele de
Euharistie care nseamn Mulumire, mulumire pentru toate: pentru
creaie, pentru mntuire, pentru sfinire.
Drept mulumire, "Adunarea n Biseric" se aduce pe sine i aduce
totodat i darurile sale i ntreaga lume lui Dumnezeu; mulumind i
aduce aminte i triete prezena lui Hristos n sine i prezena sa n
Hristos; n mulumire omul invoc Duhul Sfnt pentru a fi prefcut el
nsui, omenirea toat i Sfintele Daruri n Trupul lui Hristos - Biserica
i ntru Hristos le aduce pe toate i pe toi lui Dumnezeu Tatl.
Liturghia euharistic se termin n Biserica primar cu mprtirea
tuturor i mrturisirea: "am vzut Lumina cea adevrat, am primit
Duhul cel ceresc, am aflat Credina cea adevrat...". Apoi preotul
ndemna, dup cum ndeamn i azi de a iei "cu pace"... din nou n
lumea aceasta, dar "n numele Domnului", ca martori ai Luminii, pentru
o slujire obteasc. Sfritul se transform n nceput. Timpul lumii
acesteia a devenit timpul mntuirii i al nvierii prin "mprtirea cu
Acelai Duh".
Autorul analizeaz n general Liturghia i Taina Euharistiei prin
prisma Bisericii primare. El ne pune astfel n faa a dou realiti cu
totul diferite nct privindu-le cu inima curat s recunoatem ct de mult
ne-am abtut de la adevrata trire a credinei noastre i ct de mult ni
s-a ntunecat gndirea. Autorul consider c la starea actual de
nstrinare fa de Sfnta Euharistie s-a ajuns n special prin
interpretarea Liturghieiprintr-un simbolism alegoric, prin separarea
clerului ca fiind "consacrap" de mirenii "neconsacrai", prin
8
Page 182 of 417
Alexandre Schmemann
citirea rugciunilor n tain, n oapt, numai de ctre preot i prin
ndeprtarea credincioilor de la mprtire.
Nu pop considera Liturghia "prenchipuire" sau "comemorare" sau
cu att mai puin "film religios", pentru a pretinde apoi c din-tr-o
dat, pe Sfnta Mas, n lumea aceasta, n timpul nostru czut, se
svrete prin Epiclez cea mai mare minune i Tain a Prefacerii. "n
liturghie totul este real, spune autorul, dar realitatea nu este a lumii
acesteia, a timpului czut.., ci este real n adunarea Bisericii, n timpul
nou al Duhului Sfnt. Cnd cretinii nu au mai neles i nu au mai
participat n acest fel la Sfnta Liturghie, s-au ndeprtat de Biserica
Iul Hristos i n loc s fie ei lumin lumii, au lipsit lumea de Hristos".
Taina Euharistiei, ncadrat organic n Sfnta Liturghie, constituie
esena vieii cretine, a lumii i a darului unui cosmism luminos care
ntreptrunde ntreaga Biseric a lui Hristos: unirea nedesprit,
nemprit i neamestecat a lui Dumnezeu cu fptura Sa. Ea are un sens
cosmic i eschatologic prin care putem nelege de fapt Cretinismul,
lisus svrete mntuirea prin restabilirea lumii i a vieii n stare de
Tain iniial a creaiei, iar aceasta n Biseric i anume prin Taina
mpriei care este Sfnta Euharistie.
Soluionarea crizei din Biseric i din lume trebuie s nceap prin
restabilirea Sfintei Euharistii la valoarea i semnificaia ei real, de
Tain a mpriei lui Dumnezeu. Tot ceea ce privete Euharistia
privete Biserica i orice neajuns din Liturghie se reflect asupra
credinei i asupra ntregii viei a Bisericii i a omenirii. Dar, numai
lucrnd i primind Sfnta Euharistie n comuniune, n "Adunarea
Bisericii", aceast Tain a tainelor i va ajunge elul ca s "ne uneasc
unul cu altul prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh", s ajungem
"preoie mprteasc, popor agonisit de Dumnezeu... prtai firii
dumnezeieti", pentru ca ntreaga fptur s revin la viaa cea voit i
druit de Creator: "Dumnezeu totul n toate". Dup autor "calea ce
duce la rezolvarea problemei liturgice nu este a merge "nainte", n
sensul de "modernizare" i nici a merge "napoi", n sensul de
"restaurare", ci n ideea venic de slujire divin, n cutarea
rspunsului aflat chiar n aceast slujire" (A. Schmemann, Introducere
n teologia liturgic, 1961).
Euharistia
n concluzie, ndrznim s afirmm c lucrarea Printelui A.
Schmemann este mult gritoare pentru toi - clerici i laici, teologi i
neteologi: ea nu este o carte de filosofie religioas, ci are un coninut
izvort din trirea inimii lui curate de preot i profesor, nrdcinat
n credina vie i lucrtoare i luminat de Har. Cei care o vor citi cu
mintea n inim - teologi, clerici i laici - credem c i vor restructura
i reevalua concepia asupra cretinismului, asupra Bisericii, asupra
Sfintei Liturghii, dar mai ales asupra Sfintei Euharistii i vor ptrunde
astfel esena i valoarea incomensurabil i universal a Euharistiei, ca
Jertf a mpriei, ca Viaa vieii noastre.
Mrturisim cu adnc smerenie c aceast carte ne-a parvenit pe
neateptate i dup ce am citit-o am simit un imbold intern, ca o
porunc, de a o traduce din original (limba rus) n limba romn.
Traducerea a fost destul de grea date fiind frazele autorului cu un
coninut multilateral care cerea ajungerea la esena tririi duhovniceti
a autorului. Noi am struit dup puterile noastre s redm coninutul
spiritual ct mai exact i mai pe neles.
Rugm pe cititorii notri de bun credin s rein i s adn-
ceasc sensul profund al lucrrii autorului, mai ales dat fiind
legtura indisolubil dintre Euharistie i mpria lui Dumnezeu, prin
care lisus Hristos continu mntuirea lumii prin Duhul Sfnt. Totodat
i rugm s priveasc mai mult la coninutul teologic, chiar
completndu-l, dect s se opreasc la eventualele neajunsuri ale
traducerii.
Menionm c n lucrarea noastr am fost ajutai cu mult bu-
nvoin de doamna doctor Medeea Hanuu, creia i aducem i pe
aceast cale mulumiri.
Traductorii
10
Page 183 of 417
Din partea autorului
Cartea aceasta nu este un manual de teologie liturgic i nici o
cercetare tiinific. Am scris-o n rarele clipe de timp liber, de multe
ori am ntrerupt-o, i acum, unind toate aceste capitole ntr-o carte, nu
pretind c este nici deplin i nici sistematic.
Cartea aceasta este un ir de reflecii despre Euharistie. Aceste
reflecii nu decurg totui dintr-o "problematic tiinpfic", ci din
experiena mea - fie ea ct de mic i limitat. Am slujit Biserica peste
30 de ani ca preot, ca profesor de teologie, ca pstor i nvtor. i
niciodat n aceti 30 de ani, nu m-a prsit o preocupare aprut
propriu-zis n tineree i care mi-a umplut viaa de bucurie, o
preocupare de baz - privind Euharistia, locui ei n Biseric.
Vai, nu era totui numai bucurie. Cu ct devenea mai real trirea
Euharistiei, a Liturghiei Divine, Taina biruinei lui Hristos i
preaslvirea Lui, cu att mai puternic devenea senzaia crizei
specifice a Euharistiei n Biseric. n tradiia Bisericii nu s-a schimbat
nimic, dar s-a schimbat nelegerea Euharistiei, a nsi esenei ei.
13
Page 184 of 417
Alexandre Schmemann
Esena acestei crize const n lipsa de concordan dintre ceea ce se
svrete i nelegerea Tainei care se svrete, respectiv trirea ei.
ntr-o msur oarecare, aceast criz a existat ntotdeauna n
Biseric; viaa Bisericii, mai bine zis viaa poporului bisericesc, nu a
fost niciodat desvrit, ideal dar, cu timpul, aceast criz s-a
transformat ntr-o stare cronic, socotit normal, s-a transformat ntr-o
"schizofrenie" sub obroc. i "schizofrenia" aceasta otrvete Biserica i
sap la baza vieii bisericeti.
Putem spune fr exagerare c trim ntr-o epoc ngrozitoare i
periculoas din punct de vedere spiritual. Este ngrozitoare nu numai
din cauza urii, a divizrii, a sngelui. nainte de toate este ngrozitoare
pentru c se nteete din ce n ce rscoala mpotriva lui Dumnezeu i a
mpriei Lui. Din nou, nu Dumnezeu ci omul a devenit msura tuturor
lucrurilor; din nou, nu credina ci ideologia i utopia au ajuns s
defineasc starea spiritual a lumii. Cretinismul apusean, la un
moment dat, a acceptat parc aceast perspectiv: aproape
concomitent, au aprut "teologia eliberrii", problemele economice,
politice, psihologice, care au^ nlocuit vederea cretin a lumii, cea de
slujire lui Dumnezeu. n toat lumea miun clugrie, teologi,
ierarhi, care pretind n numele lui Dumnezeu? - anumite drepturi,
apr avorturile i intervertirile, i toate pe seama pcii, a nelegerii i
a unirii tuturor ntr-o unitate. De fapt, ns, nu o asemenea lume ne-a
adus i ne-a vestit nou Domnul nostru lisus Hristos. Multora le va
prea poate straniu c, drept rspuns la criz, eu propun s ne
ndreptm atenia nu asupra analizei elementelor componente ale
crizei, ci asupra Tainei Euharistiei, asupra Bisericii care triete prin
aceast Tain. Cred c tocmai aici, n aceast Sfnta Sfintelor a
Bisericii este izvorul renaterii ateptate, prin nlarea Bisericii
spre Cina Domnului n mpria Lui. Cred, dup cum a crezut
ntotdeauna Biserica, c aceast nlare ncepe odat cu ieirea din
lumea aceasta desfrnat i pctoas, odat cu "toat grija cea lumeas-
c s o lepdm". Chemarea Bisericii nu este s rezolve deertciunea
ideologic i tumultul lumii, ci chemarea Bisericii n lume este darul
Cerului, care este i izvorul slujirii ei.
Eu cred c, prin mila lui Dumnezeu, Ortodoxia este aceea care a
pstrat i a purtat toate veacurile aceast vedere, aceast ne-
Euharistia
legere propriu-zis a Bisericii, aceast cunoatere c "unde este
Biserica acolo este i Duhul Sfnt i toat plintatea Harului" (Irineu
din Liturghieyon, Adv. Haeresis, IV, 18). i tocmai pentru c este aa,
noi ortodocii trebuie s aflm n noi nine puterea de a ne adnci n
aceast renatere euharistic a Bisericii. Problema nu are n vedere
"reforme", "acomodri", "modernizri" etc, ci, dimpotriv, este vorba de
o ntoarcere la acea vedere, la acea trire cu care a trit dintru
nceput Biserica.
Scopul acestei carp este tocmai de a aminti aceast revenire. Am scris
aceast carte cu gndul la Rusia, cu durere i totodat cu bucurie pentru
ea. Aici, fiind n libertate, noi putem discuta i putem gndi. Rusia
triete prin mrturisire i prin suferin. i aceast suferin, aceast
credincioie este darul lui Dumnezeu, este ajutorul haric.
i dac numai o parte din ceea ce vreau s spun va ajunge pn n
Rusia, i dac se va arta ntructva folositoare, voi considera, cu
mulumire lui Dumnezeu, c lucrarea mea este mplinit.
Protopresbiter Alexandre Schmemann
Noiembrie 1983
Page 185 of 417
14
Capitolul unu
Taina adunrii
Ctnd voi v adunai n Biseric...
(1 Cor. XI, 18)
I
"Cnd voi v adunai n Biseric", scrie Apostolul Pavel Corinte-
nilor, cci pentru el, ca i pentru ntregul cretinism primar, aceste
cuvinte nu se refer la loca, ci la natura i scopul adunrii. nsui
Cuvntul "Biseric" - KKX.Tiata - nseamn, dup cum se tie,
"adunare". "A se aduna n Biseric", n noiunea cretinismului
primar, nseamn a alctui o adunare al crui scop este a desco-
peri, a realiza Biserica*.
n aceast adunare euharistic - ca o culminare i mplinire
a ei,_se svrete "Cina Domnului", "frngerea euharistic a Pi-
nii". n aceeai epistol, apostolul Pavel ceart pe Corinteni care
"se adun n aa fel nct nu se poate mnca Cina Domnului" (1
Cor. XI, 20). Prin urmare, de la nceput este cu totul evident i
G. Dix, The Shape of the Lyturgy. Dacre Press, Westminster, 1945.
H. CNrat, L'assemblee chretlenne l'Age Apostollque, "Maison-Dieu",
Paris, 1949.
17
Page 186 of 417
Alexandre Schmemann
indiscutabil aceast trinitate: Adunarea, Euharistia, Biserica; des-
pre aceast trinitate, dup Apostolul Pavel, mrturisete ntreaga
tradiie a Bisericii primare. In descoperirea acestei esene i a
acestui sens const problema de baz a Teologiei liturgice.
Problema aceasta este cu att mai important cu ct trinitatea
evident a Bisericii primare a ncetat s mai fie evident pentru
contiina Bisericii contemporane. n Teologia care se numete
obinuit "colar" i care a aprut dup ruperea de Tradiia Sfini-
lor Prini, provenit mai ales din Apus, din nelegerea apusean
att a metodei ct i a naturii nsi a Teologiei, nu se pomenete
despre legtura dintre Adunare, Euharistie i Biseric. Euharistia
se definete i este privit ca una dintre Taine, iar nu ca "Taina
Adunrii" - potrivit definiiei din secolul al V-lea a autorului "areo-
pagitic". Fr a exagera, putem spune c aceast dogm "scolas-
tic" a ignorat sensul eclesiologic al Euharistiei, dup cum a uitat
i valoarea euharistic a eclesiologiei, adic nvtura despre
Biseric. Vom mai vorbi despre aceast ruptur dintre Teologie i
Euharistie i despre urmrile tragice ale acestei rupturi pentru
contiina Bisericii. Pn atunci, menionm c nelegerea Euharis-
tiei ca 'Taina Adunrii" a disprut treptat, aa cum a disprut i
din evlavie. Manualele liturgice reduc Euharistia la "slujirea divin
obteasc", iar Liturghia se svrete mai ales datorit "afluenei
credincioilor". Dar aceast "afluen a credincioilor" - adic
adunarea, a ncetat s fie neleas ca prima form a Euharistiei,
iar n Euharistie nu se mai vede i nu se mai percepe forma pri-
mar a Bisericii. Evlavia liturgic a devenit individualist; mrturie
elocvent este practica contemporan a mprtirii, redus n
cele din urm la "necesitile spirituale" personale ale credincioi-
lor, mprtire pe care nimeni - nici clerul, nici mirenii - nu o mai
primete n duhul rugciunii euharistice: "pe noi pe toi, care ne
mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir, s ne uneti unul cu altul
prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh...".
Astfel, att n evlavie ct i n practica "bisericeasc", s-a ntro-
nat treptat o anumit "reducere" a Euharistiei, o ngustare a sen-
sului ei primar i a locului ei n viaa Bisericii. De la depirea
acestei reduceri (ngustri) i ntoarcerea la nelegerea primar a
Euharistia Taina Adunrii
Euharistiei ca 'Taina Adunrii", ca 'Taina Bisericii", trebuie s
nelegem explicarea ei liturgic n teologie.
nainte de toate, trebuie s artm c ambele "reduceri" (n-
gustri) ale Euharistiei - i n teologie i n evlavie - se afl n
contradicie vdit cu nsi svrirea Euharistiei, aa cum o
pstreaz Biserica de la nceput. Sub "svrire" noi nu nelegem
aici anumite amnunte ale riturilor i ale tainelor, care s-au dezvol-
tat, s-au schimbat i complicat, ci acea structur de baz a Euha-
ristiei, acel shape - dup expresia lui Dom Gregory Dix - care
urc pn la baza slujirii divine cretine, cea apostolic. Am mai
artat c defectul de baz al teologiei colare este c, n tratarea
sa despre taine, nu pornete din trirea vie a Bisericii, din tradiia
concret liturgic aa cum este pstrat de Biseric, ci din catego-
rii i definiii proprii apriorice i abstracte, care nu concord tot-
deauna cu realitatea vieii bisericeti. De la nceput, Biserica mr-
turisea cu trie c "legea credinei" (lex credendi) i "legea rug-
ciunii" (lex orandi) snt nedesprite i una servete de temelie
celeilalte, dupcuvntul Sfntului Irineu din Lyon: "nvtura noas-
tr este n concordan cu Euharistia, iar Euharistia confirm nv-
tura" (Adversus Haeresis). Dar teologia cldit dup chipul apu-
sean nu se intereseaz deloc de felul n care se svrete slujba
divin de ctre Biseric, de logica proprie acesteia i de "orndu-
irea" ei. Pornind de la propriile premise abstracte, teologia hotrte
apriori ce este "principal" i ce este "secundar" i "secundarul" -
care nu prezint interes pentru teologie - apare n cele din urm
nsi slujba divin n toat complexitatea i varietatea ei, adic
devine secundar tocmai slujirea divin cu care triete de fapt
Biserica. Din slujirea divin se scot n eviden, n mod artificial,
"momentele" de seam, asupra crora se i concentreaz ntreaga
atenie a teologului. Astfel, n Euharistie se consider "momentul"
de seam prefacerea Sfintelor Daruri i apoi mprtirea; la Bo-
tez - "scufundarea de trei ori", la cununie - "formula svririi
tainei": "cu slav i cu cinste ncununeaz-i..." i altele.
Teologul, care cuget n acest fel, nu se gndete la faptul c
"valoarea" acestor momente nu poate fi separat de contextul
liturgic, c aceste momente snt singurele care arat de fapt, n
chip real, adevratul coninut. De aici rezult srcia uimitoare i
18
19
Page 187 of 417
Alexandre Schmemann
explicarea unilateral a tainelor n dogmatica noastr colar. De
aici, ngustarea i unilateralitatea evlaviei liturgice, care dac nu
se hrnete i nu se conduce dup "cateheza liturgic" din timpul
Sfinilor Prini, adic dup explicarea real teologic, atunci sluji-
rea divin cade sub influena tlcuirilor simbolice i alegorice posi-
bile i apare ca un "folclor" liturgic sui-generis. Eu am scris despre
aceasta i anume c primul principiu al teologiei liturgice este ca,
n explicarea tradiiei liturgice a Bisericii, s nu pornim din scheme
abstracte, pur intelectuale, atribuite slujirii divine, ci din nsi
slujirea divin, aceasta nsemnnd, n primul rnd, din trirea i
ornduirea ei...
Orice studiu serios asupra slujirii euharistice nu poate s nu ne
conving de faptul c aceast slujire se construiete, de la nceput
i pn ia sfrit, pe principiul co-raportrii, adic al interdependen-
ei dintre proistos i popor. Am putea defini i mai clar legtura
aceasta ca fiind con-slujire, dup cum a afirmat i decedatul
Printe Nicolae Afanasiev n lucrarea sa "Cina Domnului", lucrare
nc insuficient preuit pn acum". ntr-adevr, n teologia colar
i n evlavia liturgic determinat de ea, aceast idee a co-rapor-
trii nu joac nici un rol i este chiar negat. Cuvntul "con-slujire"
se aplic numai ia clerul care particip la slujb; iar n ce privete
mirenii, participarea lor se consider a fi n ntregime pasiv. Des-
pre aceasta mrturisesc, de exemplu, crile de rugciune ce se
tipresc anume pentru mireni: "Rugciunile de ia Liturghia dumne-
zeiasc". Autorii acestor cri considerau ca pe un lucru de la sine
neles c rugciunile euharistice care lipsesc aparin numai cleru-
lui; dar i mai regretabil este c cenzorii duhovniceti aprob de
zeci de ani aceste rugciuni, dovedind c snt de aceeai prere.
Chiar n manualele liturgice tiinifice i de bun credin (ca de
Euharistia Taina Adunrii
exemplu "Euharistia" decedatului Arhim. Kiprian Kern), cnd se
enumera condiiile necesare pentru slujirea Liturghiei, se amintete
de obicei totul, ncepnd cu hirotonia legal a preotului, inclusiv
pn la calitatea vinului, totul n afar de "adunarea n Biseric"
considerat a nu fi o "condiie" a Liturghiei.
Toate documentele prime mrturisesc totui, de comun acord,
c adunarea (ouv|ig) era totdeauna actul prim i de baz al
Euharistiei. Acest fapt este indicat i n denumirea liturgic primar
a svritorului Euharistiei: Proistosul (jtpoiotnsvog) a crui
prim funcie este de a fi conductorul adunrii, de a fi "proistosul
frailor". n acest fel, adunarea este primul act liturgic al Euharis-
tiei, este baza i nceputul ei.
Spre deosebire de practica contemporan, n cretinismul pri-
mar adunarea premerge intrrii proistosului. "Biserica, scrie Sfntul
loan Gur de Aur, este casa comun pentru noi toi i voi ne n-
tmpinai pe noi, cnd noi intrm... Ca urmare, ndat dup aceas-
ta, noi v salutm i v acordm pacea"*. Despre locul i valoarea
intrrii n slujba Euharistiei, vom vorbi mai amnunit n legtur
cu "intrarea mic" (vohodul mic). Acum ns, este necesar s
spunem despre practica actual, conform creia ntregul nceput
al Liturghiei - intrarea preoilor slujitori, nvemntarea lor n odjdi-
ile preoeti, splarea minilor i, n sfrit, pregtirea darurilor - a
devenit nu numai ca o "lucrare particular" exclusiv a clerului, dar
s-a i separat ntr-o "slujire sfnt a Liturghiei", avnd i otpustul
su propriu. Practica aceasta, dei e legiuit formal n liturghier,
totui trebuie privit ntr-o alt lumin mult mai veche - care a
ajuns pn la noi - practica slujirii Euharistiei de ctre Arhiereu.
Cnd Arhiereul slujete Liturghia, prezena i ntmpinarea lui de
ctre adunare i nvemntarea lui are loc n mijlocul adunrii i nu
intr n altar pn la "intrarea mic" (vohodul mic); i el repet
parc a doua oar proscomidia, nainte ca darurile s fie aduse de
noi la Prestol, adic n timpul "intrrii celei mari" (vohodul cel ma-
*Prot. N. Afanasiev, Biserica Sfintulul Duh, YMCA-Press, Paris,
1971. - Cina Domnului, 1952 (I. rus).
Sfntul loan Gur de Aur, In Matheeum 32 (33): 6 (P. g. 57, 384),
Juan Mateos, Evolutiori historique de la Lilurgie de St. Jean Chrysos-
tome, B: "Proche-Orient Chretien" XV, 1965 (333-351).
20 21
Page 188 of 417
Alexandre Schmemann
re). Este nendreptit afirmaia c aceasta a aprut dintr-o "so-
lemnitate" deosebit, proprie slujbei arhiereti i mpotriva creia
se ridic uneori voci ale rvnitorilor dup "simplitatea primilor cre-
tini". Dimpotriv, slujba arhiereasc a pstrat - nu n toate detali-
ile, ns n duhul i forma de baz - practica euharistic din pri-
mele veacuri i a meninut faptul c, n Biserica primar, Arhiereul
era proistosul adunrii euharistice*.
Mult mai trziu, cnd a nceput s se transforme Biserica local
n comuniti administrative ("eparhia") i, nmulindu-se parohiile,
preoii-din savritorii extraordinari ai Euharistiei (lociitori ai epis-
copului) - s-au transformat n "svritori obinuii". Din punctul de
vedere al teologiei liturgice, slujirea intrrii n adunare a Arhiereului
poate fi considerat mai "normativ", n timp ce intrarea preotului,
aprut n virtutea mprejurrilor, dei practic posibil, nu desfiin-
eaz n nici un caz valoarea adunrii In Biseric, care este
adevratul nceput, lucrarea prim i de baz a Euharistiei.
Con-slujirea proistosului cu poporul se exprim, fr excepie
n structura dialogal, n toate rugciunile euharistice. Adunarea
"pecetluiete toate rugciunile" cu cuvntul Amin", un cuvnt-cheie
al slujirii divine cretine, care leag ntr-un ntreg organic pe prois-
tos i poporul lui Dumnezeu pe care-l conduce. Fiecare din aceste
rugciuni (excluznd "rugciunea preotului pentru sine nsui", pe
care o citete n timpul cntrii heruvimicei despre care vom vorbi
mai departe) se pronun n numele nostru al tuturor. Fiecare din
prile componente ale sfintei slujiri euharistice - citirea cuvntului
lui Dumnezeu, nlarea, mprtirea - ncepe cu druirea reci-
Euharistia Taina Adunrii
proc a pcii: "pace vou" - "i duhului tu...". i, n sfrit, toate
rugciunile cuprind n coninutul lor lauda noastr, mulumirea
noastr, mprtirea noastr, iar ca scop final au "unirea noastr
unul ntr-altul ntru mprtirea Aceluiai Duh...".
Tot aa se poate spune i despre ornduirea Euharistiei: toate,
ntr-un fel sau altul, exprim nu numai unitatea proistosului i a
poporului, dar i "sinergia" lor - conlucrarea, conslujirea n nele-
sul literal al acestor cuvinte. Astfel, citirea Cuvntului lui Dumnezeu
i explicarea lui n predic alctuiesc, dup mrturisirea tuturor
documentelor, coninutul primei pri a slujirii sfinte euharistice,
care presupune i pe cei care ascult, care primesc predica. n-
fiinarea proscomidiei n altar, apariia n altar a unui "jertfelnic"
deosebit, nu a nimicit practica iniial de aducere a darurilor n
adunare de ctre popor, care se svrete acum ia "intrarea cea
mare (vohodul cel mare)". De asemenea, "srutarea pcii"-chiar
dac se svrete acum numai de cler, dup sensul vozglasului
"s ne iubim unul pe altul" - se refer la ntreaga adunare, ca i
vozglasul ultim: "cu pace s ieim...".
Toate acestea merit o atenie deosebit, ntruct ornduiala
liturgic bizantin s-a dezvoltat sistematic tot mai mult, accentund
separarea "mirenilor" de "cler", pe "cei ce se roag" de "cei ce
slujesc". Evlavia liturgic bizantin, dup cum am struit s art
n alt loc i dup cum a artat n mod strlucit printele N. Afana-
siev*, a czut cu totul sub influena acceptrii misterioase a slujirii
divine, bazat pe diferenierea ntre "cei consacrai" i "cei necon-
sacrai". Totui, influena aceasta s-a dovedit cu totul neputincioa-
s de a schimba slujirea iniial a Euharistiei care, prin fiecare
cuvnt i lucrare, exprim con-slujirea tuturor, a unora fa de
ceilali, a fiecruia la locul su i n slujirea sa, ntr-o unic lucrare
sfnt a Bisericii. Sensul prim, direct i nemijlocit al acestor cuvinte
i lucrri a ncetat s ajung pn la cunotina att a clerului ct i
a mirenilor, iar n contiina lor a aprut o duplicitate sui-generis
ntre "datele" slujirii divine i explicarea lor. Ca rezultat al acestei
Juan Mateos, op. cit., p. 333.
"G. Dix, op. cit., p. 128-129. H. Shlier, T. W. Kittel, 1, 342. A. Baums-
tark, Uturgio comparee, Chevetogne, pp. 49, 82.
Prot. Al. Schmemann, Introducere n Teologia Liturgic, p. 105
22
23
Page 189 of 417
Alexandre Schmemann
dupliciti, au aprut i s-au dezvoltat explicri "simbolice" de tot
felul*, pentru cele mai simple cuvinte i aciuni, care deseori nu au
nici o legtur cu sensul direct. Despre cauzele i urmrile acestei
evlavii liturgice noi i "nominaiistice" care domnesc fr ntrerupere
n Biseric, am vorbit i vom mai vorbi. Acum este important s
subliniem c evlavia nou nu a reuit s ntunece, s interver-
teasc caracterul sobornicesc al Euharistiei pn ntr-att nct s
nu mai fie recunoscut i s o rup de Biseric i, ca urmare, de
adunare.
Chiar i cel mai vdit i poate cel mai regretabil rezultat al
acestei "evlavii" noi i anume: ndeprtarea faptic a mirenilor de
la mprtire - care nu mai are loc odat cu participarea lor la
Liturghie, ci a devenit pentru ei ceva excepional - nu a putut
ntuneca mrturia direct a slujirii euharistice nsi: "...iar pe noi
toi care ne mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir...", "cu frica
lui Dumnezeu i cu credina apropiai-v..." i altele. Toate aceste
texte, chemri, cuvinte se refer, fr ndoial, la ntreaga aduna-
re, iar nu la participani singuratici i izolai.
Printele N. Afanasiev are dreptate cnd scrie: "Dac am nl-
tura tot ce a fost introdus n viaa noastr liturgic, mai ales n
decursul ultimelor secole, atunci ntre viaa liturgic i practica
Bisericii primare nu ar fi deosebiri importante. Defectul de baz al
vieii noastre liturgice este c noi acordm o valoare mare modi-
ficrilor survenite ocazional i neocazional n slujirea noastr litur-
gic, iar nu esenei lor. Principiile de baz ale nvturii despre
Euharistie apar destul de clar din ele. Natura Euharistiei s-a ps-
trat neatins ntr-nsele... De aceea, problema noastr const nu
att n a produce schimbri n viaa noastr liturgic, ct n a fi
contieni de natura real a Euharistiei""
IV
Aceeai idee a adunrii i a con-slujirii este exprimat i ntru-
chipat prin locul i ncperea n care se svrete Euharistia,
adic locaul. Manualele liturgice vorbesc mult i amnunit des-
pre loca, despre construcia lui, despre valoarea "simbolic" a
prilor lui, ns n aceste descrieri i definiri nu se amintete deloc
de legtura vdit a locaului cretin cu ideea adunrii*, cu ca-
racterul sobornicesc al Euharistiei. Nu este nevoie s repetm
ceea ce am spus n alt loc despre dezvoltarea complex a locau-
lui i a "evlaviei legat de loca" n Rsritul ortodox. Este sufi-
cient s amintim c locaul cretin primar este, nainte de toate,
domus eccleslae - locul adunrii Bisericii i al frngerii pinii eu-
haristice. n aceast idee de noutate const propriu-zis noutatea
locaului cretin i principiul dezvoltrii lui. Orict de complex ar
fi dezvoltarea locaului, orict de mare influen ar avea asupra lui
ceea ce am numit evlavie "misteriologic", factorul care unete i
ndrum este tocmai ideea adunrii n Euharistie. Ca i la nceput,
n epoca primar a cretinismului, tot aa i acum -n cele mai bu-
ne ntruchipri bizantine sau ruseti-locaul impresioneaz n chip
viu i se simte ca sobor, adunare care unete - ntru Hristos
-cerul i pmntul i ntreaga fptur, ceea ce i constituie esena
i destinaia Bisericii... Despre aceasta mrturisete i forma lo-
caului i pictura icoanelor. Forma locaului, adic locaul ca
"organizare" a spaiului, exprim n esen aceeai co-raportare,
aceeai "structur dialogal", care, dup cum am vzut, definete
prin sine i slujirea adunrii euharistice. Aici avem Prestolul (Sfn-
ta Mas) i altarul pe de o parte, i "corabia" Bisericii, adic locul
adunrii pe de alt parte. Corabia este ndreptat spre Presto!
*A. Roberts and J. Donaldson, Anteniceene Chr. Liturgy, II, 59, p.
124: "...acuma cnd nvei poporul poruncete-i i avertizeaz-l s se
adune regulat n Biseric i s nu se retrag, ci s se adune totdeauna,
ca nu cumva vreun om s diminueze Biserica neparticipnd'.
"Prot. N. Afanasiev, Biserica Duhului Sfint (I. rus).
'introducere In Teologia Liturgic, cap. III, p. 105 i urm. - vezi i:
Martyrium (cercetare asupra cultului relicvelor i artei cretine antice, voi.
I. Arhitectura, College de France, 1946. Iconografie, 2 voi. 1946) - vezi i
L Ouspensky, Eseu asupra teologiei Icoanei n Biserica ortodox, voi.
I, Paris, 1960. - ib.: Yves Congar, Misterul templului, Paris, 1958.
24 25
Page 190 of 417
Alexandre Schmemann
(Sfnta Mas), n el i are scopul i mplinirea sa ns i Prestolul
este legat cu corabia, el exist raportat la ea. Dar n evlavia litur-
gic actual, altarul se prezint ca o sfinenie de sine stttoare,
accesibil numai celor "consacrai", ca un spaiu cu totul "sfnt",
care prin "sacralizarea" sa parc subliniaz c mirenii, care snt
dincolo, snt "profani". Nu este greu de dovedit c prezentarea
aceasta este nou, este fals i, mai ales, foarte pgubitoare
pentru Biseric. Ea apare ca unul dintre izvoarele principale care
alimenteaz "clericalismul", strin Ortodoxiei, care reduce pe mi-
reni la starea unor oameni lipsii de drepturi, ca unii care "nu au
dreptul" s intre acolo, s nu ating ceva, s nu participe la ceea
ce se svrete acolo. La noi s-a creat chiar i tipul preotului,
care vede aproape esena preoiei n permanenta "aprare" a
sfineniei de atingerea mirenilor i care afln aceasta o satisfacie
"sui-generis" i aproape ptima.
O asemenea prezentare a altarului este i nou i fals. Desi-
gur c ea depinde de nelegerea corespunztoare a iconostasului,
care nainte de toate e ca un perete ce desparte sfnta sfintelor
(altarul) de mireni i pune ntre ei o barier de netrecut. Orict de
straniu ar aprea astzi mulimii ortodocilor, trebuie s afirmm
c iconostasul a aprut dintr-o cauz total contrar: nu pentru a
separa, ci pentru a uni. Deoarece icoana e mrturie sau, mai bine
zis, este consecina unirii ntre cel dumnezeiesc i cel omenesc,
ntre cel ceresc i cel pmntesc; ea este totdeauna, prin esen,
icoana ntruprii. De aceea i iconostasul a aprut de la nceput
din trirea realitii c locaul este "cerul pe pmnt", ca o mrturie
c "s-a apropiat de noi mpria lui Dumnezeu". Ca i ntreaga
iconografie din loca, iconostasul este prezentarea ntrupat a
Bisericii ca sobor (adunare), ca unitate a lumii vzute i nevzute,
ca descoperirea i prezena fpturii noi i transfigurate.
Tragedia este c s-a produs o ruptur n nsi tradiia real a
iconografiei ortodoxe, care a exclus total din contiina bisericeas-
c acel "co-raport" dintre icoane i loca. Locaurile noastre nu se
mai picteaz acum cu icoane, ci icoanele se atrn doar, de multe
ori fr a avea vreo legtur direct cu ntregul, cu locaul n
Euharistia Taina Adunrii
totalitatea sa. Alteori, locaul se mpodobete cu diferite repre-
zentri decorative, prin care detaliile domin asupra ntregului
n care icoana devine un amnunt decorativ al ansamblului. Pe de
alt parte, aceast tragedie a constat n apariia treptat - mai nti
a formei, apoi a sensului iconostasului. Din "necesitatea" de a
aeza i orndui icoanele pe un suport, iconostasul s-a transformat
n perete mpodobit cu icoane, adic avnd acum o funcie contra-
r celei iniiale. Dac la nceput icoanele cereau suport, acum
peretele cere icoane i, n acest fel, parc i le supune siei. Pu-
tem ndjdui c interesul ce se trezete ctre iconografia real i
nelegerea legat de ea ca icoane, ct i a artei iconografice, va
duce la renaterea real a iconografiei n loca, va duce la regsi-
rea tririi pe care o ncercm n unele locauri vechi: n ele, icoa-
nele parc iau parte la Adunarea Bisericii, exprim sensul ei, i
dau o micare i un ritm etern. mpreun cu proorocii, apostolii,
mucenicii, ierarhii, ntreaga Biseric, ntreaga adunare parc se
nal la cer, se nal acolo unde ne ridic i ne nal Hristos - la
Cina Lui, n mpria Lui...
Aici trebuie s spunem c noua prezentare a altarului i a ico-
nostasului este o mprire fals, deoarece contrazice tradiia litur-
gic a Bisericii. Aceast tradiie cunoate numai sfinirea locaului
i a prestolului (a Sfintei Mese), dar nu cunoate sfinirea altarului
separat de "corabie". Locaul ntreg se unge cu Sfntul Mir - ca i
prestolul - locaul ntreg "se pecetluiete" cu sfinenie i loc sfnt.
Tot ca argument n acest sens este i slujba "bizantin" a sfinirii
locaului, momentul aducerii moatelor care trebuie puse pe Sfnta
Mas. Nu la uile mprteti ale altarului, ci la uile nchise pe
dinafar ale locaului, arhiereul spune: "Ridicai, cpetenii, porile
voastre. Cine este acesta mpratul Slavei? Domnul Puterilor,
acesta este mpratul Slavei!...". Explicnd acest ritual, Simion din
Tesalonic, cel mai de seam reprezentant al exegezei simbolice
i mistice a slujirii, scrie: "...Mucenicii - n Sfintele Moate - i
arhiereul nsui prenchipuie pe Hristos, iar locaul prenchipuie
cerul... Arhiereul citete rugciunea intrrii chemnd conslujitorii
ngeri care intr mpreun cu noi. n acest fel, porile locaului i
deschiderea lor arat c slujitorii intr n loca, parc ar intra n
26 27
Page 191 of 417
Alexandre Schmemann
cer n numele Tatlui, ca martori ai lui lisus Hristos, intr prin
deschiztur n cortul ceresc..."'.
Este clar c ritualul acesta s-a concretizat n acea epoc Tn
care - i despre aceasta mrturisesc foarte multe documente
-uile mprteti nu se numeau uile altarului, ci uile locaului,
cnd locaul ntreg era considerat ca cerul pe pmnt, ca locul n
care, prin adunarea euharistic a Bisericii "prin uile ncuiate", vine
Domnul i cu El i n El, mpria Lui... Despre valoarea Prestolu-
lui n Euharistie, noi am vorbit amnunit n legtur cu aa numita
"intrarea cea mic" (vohodul cel mic). Cele spuse pn acum snt
suficiente, pentru ca s subliniem nu numai legtura iniial i de
baz a locaului cu adunarea dar i sensul locaului nsui, ca
fiind sobor (adunare), ca fiind ntruparea n forme arhitecturale, n
culori i n chipuri a "adunrii n Biseric...".
V
Liturghia este 'Taina adunrii". Hristos a venit "pentru ca pe fiii
mprtiai ai lui Dumnezeu s-i adune ntr-una" (Io. XI, 52) i
Euharistia, chiar de la nceput, a fost descoperirea i realizarea
unitii poporului Nou al lui Dumnezeu, adunat de Hristos i ntru
Hristos. Trebuie s cunoatem bine i s inem minte: n loca
mergem nu pentru rugciunea individual, ci mergem ca s ne
adunm n Biseric, i locaul vzut este doar chipul locaului
celui nefcut de mn, pe care l reprezint. De aceea, "adunarea
n Biseric" este cu adevrat prima lucrare liturgic, este baza
ntregii Liturghii i, dac nu nelegi aceasta, nu poi nelege lucra-
rea tainic ce urmeaz. Cnd spun "m duc la Biseric", aceasta
nseamn c eu merg la adunarea credincioilor, pentru ca m-
preun cu ei s alctuim Biserica, pentru ca s fiu ceea ce am
devenit n ziua botezului, adic mdular n sensul deplin i abso-
Euharistia Taina Adunrii
lut al acestui cuvnt, mdular al Trupului* lui Hristos: "Voi, spune
apostolul, sntei Trupul lui Hristos i n parte mdulare" (1 Cor.
XII, 27). Eu m duc s art i s mrturisesc naintea lui
Dumnezeu i a lumii taina mpriei lui Dumnezeu, deja "venit
n putere".
mpria lui Dumnezeu a venit i vine ntru putere n Biserici.
Iat Taina Bisericii, Taina Trupului lui Hristos: "Unde snt adunai
doi sau trei n Numele Meu, acolo i Eu snt n mijlocul lor". Minu-
nea adunrii bisericeti const n aceea c ea nu este "nsuma-
rea" oamenilor pctoi i nevrednici care o compun, ci Trupul lui
Hristos. Adeseori spunem c mergem la Biseric pentru ca s
primim ajutor, putere haric, mngiere de la El. ns uitm c noi
sntem Biserica, noi o alctuim, c Hristos se afl n mdularele
Sale i c Biserica nu este n afar de noi, nu este deasupra
noastr, ci noi sntem ntru Hristos i Hristos fn noi. Cretinis-
mul const nu n aceea c el d fiecruia posibilitatea "desvririi
personale", ci n aceea c nainte de toate cretinilor le este dat
i poruncit s fie Biseric - "popor sfnt, preoie mprteasc,
neam ales" (1 Ptr. II, 9), s descopere i s mrturiseasc pre-
zena lui Hristos i a mpriei Lui n lume.
Sfinenia Bisericii nu este sfinenia noastr, ci a lui Hristos Care
a iubit Biserica i S-a dat pe Sine pentru ea, "pentru ca s o sfin-
easc... ca s fie sfnt i fr prihan" (Ef. V, 25-27). Sfinenia
sfinilor este numai descoperirea i realizarea acelei sfiniri, a ace-
lei sfinenii pe care fiecare din noi am primit-o n ziua botezului i
n care sntem chemai a crete. Noi ns nu am fi putut crete n
ea, dac nu am fi avut-o ca dar dumnezeiesc, ca prezena Lui n
noi prin Duhul Sfnt.
lat pentru ce, n vechime, toi cretinii se numeau sfini i de
aceea "adunarea n Biseric" este slujirea noastr ca o ndatorire
principal. Noi sntem consacrai in aceast ndatorire i ea ne
aparine, pn ce noi singuri nu ne vom lepda de ea. n vechime,
Simion din Tesalonic, Operele Fericitului Simion Arhiepiscopul din
Tesalonic (Scrierile Sfinilor Prini i nvtori ai Bisericii, voi. III, SPB.,
1856, pp. 147-175 (I. rus).
Noi ntrebuinm cuvntul Trup n loc de Corp, cum este n original. A
se vedea explicaia Printelui P. Angelescu, n prefaa traducerii "Dogma
euharistic" a Prot. S. Bulgakov (n.n.).
28
29
Page 192 of 417
Alexandre Schmemann
cel ce nu lua parte fr o cauz anume la adunarea euharistic
era nlturat din Biseric, ca unul ce se separa singur de unitatea
organic a Trupului lui Hristos ce Se descoper n Liturghie. Re-
pet, Euharistia nu este "una dintre taine", una dintre slujirile divine,
ci este descoperirea i nfptuirea Bisericii n toat puterea, sfin-
enia i plintatea ei, i numai participnd la aceast Tain noi
putem crete n sfinenie i putem mplini tot ce ni s-a poruncit
nou... Biserica adunat n Euharistii, chiar dac este limitat "la
doi sau trei", este chipul i realizarea Trupului lui Hristos i numai
de aceea cei adunai pot s se mprteasc, adic s fie n
comuniune prin Trupul i Sngele lui Hristos, cci ei l descoper
pe El prin adunarea lor. Nimeni i niciodat nu ar fi putut s se
mprteasc, nimeni i niciodat nu ar fi fost vrednic i "sufici-
ent" de sfnt pentru mprtire, dac ea nu ar fi fost dat i
poruncit n Biseric, n adunare, n acea unitate tainic n care
noi, alctuind Trupul lui Hristos, putem fr osnd s numim pe
Dumnezeu Tat i s fim n comuniune i prtaii Vieii
dumnezeieti...
De aici rezult clar n ce msur este nclcat esena Litur-
ghiei de modul actual de intrare "individual" n loca, n orice mo-
ment al slujirii divine. Pstrnd modul "individual" i "liber", credin-
ciosul nu cunoate, nu a aflat taina Bisericii, nu particip la taina
Adunrii, la aceast minune a naturii umane zdrobit i pctoas
prin unitatea divino-uman a lui lisus Hristos.
VI
In sfrit, dac "adunarea n Biseric" este chipul Trupului lui
Hristos, atunci chipul Capului Trupului este preotul. El face parte
din adunare i este n fruntea ei, i faptul c este n fruntea ei
realizeaz din "grupele cretinilor" adunarea Bisericii n plintatea
darurilor sale. Dac acesta, ca om, este doar unul din cei adunai,
i poate fi pctos i nevrednic, prin darul Sfntului Duh - pstrat
n Biseric de la Cincizecime i transmis nentrerupt prin punerea
minilor Episcopului - preotul descoper puterea Preoiei lui
Hristos Care S-a sfinit pe Sine pentru noi i este Unicul Preot al
Euharistia Taina Adunrii
Noului Testament: "Prin aceea c lisus rmne n veac, are i o
preoie netrectoare" (Ebr. VII, 24). Dup cum sfinenia adunrii
nu este sfinenia oamenilor care o compun, ci sfinenia lui Hristos,
tot aa i sfinenia preotului nu este sfinenia lui ci a lui Hristos
dat Bisericii, pentru c ea nsi este Trupul Lui. Hristos nu este
n afar de Biseric i nu a delegat pe nimeni de a stpni sau a
avea putere, ci El nsui este prezent n Biseric i cu Duhul Sfnt
mplinete ntreaga via a Bisericii. Preotul nu estej'reprezentan-
tul", nici "lociitorul" lui Hristos. n Tain,.preotul este nsui Hristos,
dup cum adunarea este Trupul Lui. Fiind Capul adunrii, Hristos
arat n Sine unitatea Bisericii, unitatea cu Sine a tuturor mdula-
relor ei. n aceast unitate a proistosului i a adunrii se descoper
unitatea divino-uman a Bisericii ntru Hristos i cu Hristos.
De aceea i nvemntarea preotului, chiar dac n zilele noas-
tre se svrete pn la Liturghie, este legat de adunare, cci
nvemntarea este chipul, Icoana unitii dintre Hristos i Biseric,
a unitii indestructibile a celor muli care snt una. Haina alb,
stiharul, este nainte de toate haina alb a botezului primit de
fiecare din noi la botez. Aceast hain a tuturor celor botezai este
haina Bisericii nsei, pe care, mbrcnd-o preotul, descoper
unitatea adunrii i ne unete pe noi toi n sine. Epitrahilul este
chipul lurii de ctre Mntuitorul a naturii noastre, pentru a o mntui
i a o ndumnezei, este semnul c aceast preoie este a lui
Hristos nsui. De asemenea i mnecuele: minile cu care preotul
binecuvnteaz i lucreaz cele sfinte, nu mai snt minile lui, ci
mna lui Hristos. Brul este totdeauna semnul ascultrii, pentru a
fi gata de a sluji. Preotul nu se nal i nu se aeaz "pe -cele
nalte" de la sine, el este trimis la aceast slujire, el "nu este mai
mare dect Domnul su", pe Care trebuie s-L urmeze i prin harul
Cruia slujete. n sfrit, felonul este slava Bisericii ca o creaie
nou, este bucurie, adevrul i frumuseea vieii noi, chipul mp-
riei lui Dumnezeu i a mpratului Care "S-a mprit i n po-
doab S-a mbrcat..." pentru vecie.
nvemntarea se ncheie cu splarea minilor proistosului.
Euharistia este iertarea pcatelor acelora crora le snt iertate
pcatele i frdelegile, care snt mpcai cu Dumnezeu. Aceasta
sste slujirea omenirii noi "cndva nemiluita iar acum miluit" (1 Ptr.
II, 10). Noi intrm n loca, noi "ne adunm n Biseric", noi ne
nvemntm n hainele fpturii noi - acestea snt primele- lucrri
sfinte ale Tainei tuturor Tainelor", ale Euharistiei atotsfinte.
30
Page 193 of 417
Capitolul doi
Taina mpriei
l eu v ncredinez vou mprp'a cum Mi-a ncre-
dinat-o Mie Tatl Meu ca s mncap i s bei la Cina
Mea n mprp'a Mea...
Dac adunarea n Biseric este, n sensul adnc al cuvntului,
nceputul lucrrii sfinte euharistice, condiia ei prim i de baz,
atunci sfiritul i mplinirea ei este intrarea Bisericii n Cer, mpli-
nirea ei la cina lui Hristos, n mpria Lui. A numi, a mrturisi
acest sfrit este scopul i mpiinirea Tainei ndat dup nceputul
mrturisirii c este "adunare n Biseric"; i este necesar, pentru
c acest "sfrit" descoper unitatea Euharistiei, ornduirea i
esen{a ei ca micare i nlare, descoper mai presus de toate
c Euharistia este Taina mpriei lui Dumnezeu. Desigur, nu
este ntmpitor c, n ornduirea actual, Liturghia ncepe cu bine-
cuvntarea solemn a mpriei.
n zilele noastre este absolut necesar a aminti acest "sfrit",
deoarece n nvtura colar i mai ales n nvtura apusean
despre taine - care n Veacurile ntunecate" ale prizonieratului
Bisericii a domnit i n Rsritul ortodox - nu se amintete nici de
"adunarea n Biseric" drept nceput i condiie a Tainei, nici de
nlarea ei ctre sfinenia cereasc, la "Cina lui Hristos". Taina
este redus la dou acte, la dou "momente": prefacerea darurilor
33
Page 194 of 417
Alexandre Schmemann
euharistice n Trupul i Sngele lui Hristos i mprtirea. Taina
se definete prin rspunsul la ntrebarea cum, adic n virtutea
crei "cauze" i cnd, adic n care moment se svrete preface-
rea darurilor. Acest rspuns l aflm n definirea oricrei taine i
anume: n formularea svirirli tainei - proprie fiecrei taine,
formul considerat necesar i suficient.
De exemplu, n "Catehismul cel Mare" al Mitropolitului Filaret
al Moscovei, acceptat ca autoritate de Ortodoxia din Rsrit, "for-
mula" aceasta se definete astfel: ...Cuvintele pronunate de lisus
Hristos la ntemeierea tainei: "primii, mncai, acesta este Trupul
Meu..." "Bei dintru acestea toi, acesta este Sngele Meu..." i pe
urm la chemarea Sfntului Duh i binecuvntarea darurilor, adic
a pinii i a vinului aduse... Prin nsi aceast lucrare, pinea i
vinul se prefac n adevratul Trup al lui Hristos i n adevratul
Snge al lui Hristos...*
Influena acestei teologii scolastice a tainelor, bazat pe "for-
mula svririi tainei" a ptruns, vai, i n practica noastr liturgic.
Aceasta rezult n chip vdit din dorina evident de a separa
acea parte a rugciunii de Mulumire care se identific cu "formula
svririi tainei" i de a o face independent. n acest scop, citirea
rugciunii euharistice parc e "ntrerupt" prin citirea de trei ori a
troparului ceasului al treilea: "Doamne, Cela ce pe Prea Sfntul
Tu Duh n ceasul al treilea L-ai trimis apostolilor Ti, pe Acela,
Bunule, nu-L lua de la noi ci ne nnoiete pe noi care ne rugm
ie". Rugciunea nu este fcut nici gramatical, nici semantic ca
s se refere la anafor". n acelai scop, s-a intercalat n rugciu-
nea euharistic dialogul diaconului cu proistosul, care urmrete
Euharistia Taina mpriei
sfinirea separat - mai nti a Pinii, apoi a Potirului i n sfrit a
darurilor aduse la un loc. Iar despre faptul c aceasta se refer la
"formula svririi tainei", mrturisete trecerea cu totul agramat
a ultimelor cuvinte ale binecuvntrii "prefcnd cu Duhul Tu cel
Sfnt" - din anafor Sfntului Vasile cel Mare.
n ceea ce privete toate celelalte ritualuri i lucrri sfinte ale
Liturghiei, fie c snt ignorate - ntruct nu snt considerate, dup
nelegerea teologic, necesare svririi Tainei - fie cum aflm n
acelai Catehism, snt explicate ca "prenchipuiri" simbolice ale
diferitelor ntmplri din slujirea lui Hristos, amintiri "bine venite"
pentru credincioii prezeni la Liturghie.
Vom reveni la aceast nvtur despre "formula svririi
tainei". Acum, n stadiul prim al lucrrii noastre, considerm impor-
tant s menionm scoaterea Euharistiei din Liturghie, i prin
aceasta, separarea Euharistiei de Biseric, de sensul i esena ei
eclesiologlc. Desigur, separarea aceasta nu este vizibil n
exterior, cci spiritul tradiiei este prea puternic n Biserica orto-
dox spre a schimba formele strvechi ale slujirii divine. Totui,
aceast separare este real. i este real, pentru c Biserica nu
mai este n aceast interpretare "mpritoarea" Tainelor, ci devine,
dimpotriv, obiectul lor; Biserica nceteaz a se mplini pe Sine
'n lumea aceasta" ca Tain a mpriei lui Dumnezeu "Care
vine" n putere. Chiar din trirea, din explicarea i definirea Euha-
ristiei s-a ters nceputul ei, adic "adunarea n Biseric" i, toto-
dat, s-a ters i sfrltul i mplinirea ei, adic descoperirea i
prezena mpriei lui Dumnezeu. Prin aceasta se vdete ntr-a-
devr prejudiciul tragic determinat de aceast nelegere i res-
trngere svrit.
'Catehismul Mitropolitului Fiiaret, p. 86 i urm. - A. Katanskii, nv-
tura dogmatic a Bisericii despre cele apte taine, n operele Sfini-
lor Prini i nvailor Bisericii, SPB. 1877 - V. I. Malahov, Prefacerea
Sfintelor Daruri n Taina Euharistiei (n rev. Vestitorul Teologic, 1898,
pp. 113-140). - Toma d'Aquino, Les sacrements, Desdee et Cie, 1945.
-Dom Vonier, La def de la doctrine Eucharistique (fr dat).
"Arhim. Kiprian, Euharistia, p. 277 i urm.
Care este cauza acestei restrngeri i cum a ptruns ea n con-
tiina bisericeas? Aceast ntrebare este foarte important, nu
numai pentru tlcuirea tainelor i a Euharistiei, ci nainte de toate
pentru nelegerea Bisericii nsei, a locului i slujirii ei n "lumea
aceasta".
34 35
Page 195 of 417
Alexandre Schmemann
Este mai bine s ncepem analiza acestei "re"strngeri", "redu-
ceri" de la noiunea care, dei ocup un rol important n toate "dis-
cuiile" despre slujirile bisericeti, rmne neclar i diluat. Aceas-
t noiune este simbolul*. De mult timp se vorbete despre "sim-
bolismul" slujirii divine ortodoxe i nu ne ndoim c ntr-adevr ea
este simbolic. Dar ce trebuie s nelegem prin acest cuvnt,
care este coninutul lui concret? Rspunsul cel mai rspndit la
aceast ntrebare este identificarea simbolului cu prenchipui-
rea pe care o reprezint. De exemplu, cnd spunem: intrarea
mic (vohodul mic) de la Liturghie "simbolizeaz" ieirea lui Hristos
la propovduire, nelegem c ritualul intrrii prenchipuie un anu-
mit eveniment din trecut; un asemenea "simbolism" este extins att
asupra slujirii divine ca ntreg, ct i asupra ritualurilor i lucrrilor
sfinte n parte. ntruct aceast tlcuire a "simbolismului" - care a
nceput trziu n Bizan - s-a nrdcinat adnc n cele mai evla-
vioase triri, puini pot nelege c aceste interpretri simbolice nu
numai c nu corespund ideii fundamentale a slujirii divine cretine,
dar chiar o intervertesc, devenind una din cauzele cderii ei con-
temporane.
Cauza acestei cderi este interpretarea "simbolului" nu numai
ca ceva deosebit de realitate, dar, n esena sa, chiar contrar
realitii. Vom vedea mai jos c accentul latin specific Apusului
- cu privire la prezena real a lui Hristos n darurile euharistice,
a aprut mai ales din teama de a nu reduce aceast prezen la
un "simbol". Dar pentru ca s apar aceast team, a trebuit ca
noiunea de "simbol" s nu mai reprezinte realitatea, s fie trans-
format ntr-o antitez a realitii. Acolo unde avem de-a face cu
realitatea, nu este nevoie de simbol i, invers, simbolul este acolo
unde nu este realitate. Aceast stare a dus la nelegerea simbolu-
'Despre simbolismul liturgic, vezi Rene Bornert, OSB. Le* Com-
mentaires Bizantins de la Divine Uturgie du VII au XVs., Inst Franais
d'Etudes Byzantines, Paris, 1966. - Dom Odo Casei, The Mystery of
Chrlstian Worship, The Newmann Press, London, 1962. - B. Neunheuser,
L'Eucharlstie, II, Au Moyen Age et k l'Epoque Moderne, Ed. du Ceri,
Paris, 1966.
Euharistia Taina mpriei
lui liturgic ca "prenchipuire", dar chiar n msura n care prenchi-
puirea este "necesar", ea nu este real. n urm cu 2000 de ani,
Mntuitorul a ieit la propovduire n chip real; acum, noi prenchi-
puim aceast ieire simbolic, pentru a ne aminti sensul acestui
eveniment, valoarea lui pentru noi etc. Repet, toate acestea snt
intenii evlavioase. Dar un simbolism apare adeseori arbitrar, artifi-
cial (intrarea cu Evanghelia de la Liturghie se transform n sim-
bolul "ieirii" la propovduire) i reduce faptic cu nouzeci de pro-
cente ritualul liturghie la nivelul nscenrilor didactice - n sensul
"mergerii clare pe mgar" sau "purtrii de grij" - i astfel le lip-
sete de coninutul intern, de referirea lor la realitatea slujirii
divine. Ele apar ca montri, nfrumuseri simbolice, prin dou sau
trei "momente" care alctuiesc realitatea Tainei i snt considerate
necesare i "suficiente". C este ntr-adevr aa, repet, rezult din
teologia noastr colar oficial care s-a deprtat de mult de "inte-
resul" faptic pentru ntreaga slujire a Liturghiei, reducnd ntreaga
Euharistie la un singur "moment", la o singur "formul a svririi
Tainei". Pe de alt parte, orict ar aprea de straniu, s-a deprtat
chiar de evlavia nsi. Nu este ntmpltor c, n Biseric, crete
numrul oamenilor pe care ngrmdirea de tlcuiri simbolice i
mpiedic s se roage i s ia parte cu adevrat la Liturghie,
ndeprtndu-i de acea realitate spiritual, de contactul nemijlocit
care i alctuiete de fapt esena rugciunii. "Simbolismul de pre-
nchipuire" apare astfel de prisos teologului, ca i credinciosului
adevrat.
Aceast separare, opunerea "simbolului" fa de "realitate" st
la baza nelegerii i definirii Tainelor, n primul rnd a Euharistiei,
avnd n centru nvtura despre formula svririi tainei. nv-
tura aceasta a venit la noi din Apus unde, spre deosebire de
Rsrit, tainele i definirea lor au format de timpuriu obiectul unui
studiu aparte. n tratatul scolastic "De Sacramentis", n treptata lui
dezvoltare, merit o atenie deosebit separarea sui-generis a
tainelor de Biseric Nu trebuie s nelegem aceast separare n
36 37
Page 196 of 417
Alexandre Schmemann
sensul c tainele au fost stabilite i lucreaz n afar de Biseric
i independent de ea. Nu, ele snt date Bisericii, ele se svresc
n Biseric, numai ei i este dat puterea de a le svri i, n sfr-
it, se svresc pentru ea. ns tainele svrite n Biseric i de
Biseric - n Biserica nsi - alctuiesc o realitate deosebit
care este proprie numai lor. Tainele snt deosebite prin ntemeie-
rea lor nemijlocit de nsui Hristos, deosebite n esena lor prin
"semnele vzute ale Harului nevzut" (Invisibiles gratiae visibile
slgnum), deosebite prin "efectul" lor (efficacio) i, n sfrit, deo-
sebite prin "cauza Harului" (causa gratiae).
Prin aceast "separare" a tainelor ntr-o realitate nou sui-
generis, n definirea scolastic ele apar ca fiind ntemeiate numai
din cauza cderii omului i a mntuirii lui de ctre Hristos. n starea
"nevinoviei primare", omul nu avea nevoie de taine. Ele au deve-
nit necesare numai pentru c omul a greit i are nevoie de medi-
camente pentru vindecarea rnilor pcatului. Tainele snt aseme-
nea medicamente" - "quqedem spirttuales medicinae qui adhl-
tantur contra vulnera peccatl". n sfrit, unicul izvor al acestor
medicamente snt patimile i jertfa pe cruce - acest Passio
Christi - cu care Hristos a rscumprat i a mntuit omul. 'Tainele
se svresc cu puterea patimilor lui Hristos" - "operatus in vir-
tute Possionis Christi" - i se aplic la om - "Passio Christi
quaedam applicatus hominibus...'.
Fcnd totalul dezvoltrii teologiei sacramentale din Apus, teo-
logul catolic Dom Vonier, autorul vestitei cri "Cheia doctrinei
euharistice", scrie: "Lumea tainelor este o lume nou, creat de
Dumnezeu i total deosebit de lumea naturii i chiar de lumea
spiritual. Nu exist nimic pe pmnt, nici n cer asemeni tainelor.
Ele au mod deosebit de existen, au o psihologie proprie, au un
Har propriu. Noi trebuie s pricepem c nelegerea tainelor este
ceva cu totul sui-generis...".
IV
Euharistia Taina mpriei
fii contient i s simi ct de strin este nvtura aceasta de
trirea tainelor ortodoxe, incompatibilitatea ei cu adevrata tradiie
liturgic a Bisericii Ortodoxe. Spun "strin tririi" iar nu nvturii,
pentru c nvtura despre taine, i n primul rnd despre Euharis-
tie, o aflm n manualele noastre dogmatice construite dup chipul
categoriilor din Apus, dar trirea lor nu numai c nu corespunde,
ci este diametral opus.
Dac vorbim despre trirea pstrat de la nceput de Biseric
n "legea rugciunilor" sale, atunci nstrinarea, nstrinarea pro-
fund fa de aceast trire devine evident. Izvorul principal al
acestei nstrinri este negarea i respingerea de ctre nvtura
latin a acelui simbolism propriu nvturii cretine despre lume
i om, despre ntreaga creaie, care alctuiete baza ontologic a
tainelor. Din acest punct de vedere, nvtura latin este ncepu-
tul cderii i descompunerii simbolului care, pe de o parte este
"redus" la "simbolismul de prenchipuire" i se rupe de realitate, iar
pe de alt parte nceteaz a fi neles ca descoperire de baz a
lumii i a creaiei. Cnd Vonier scrie c "nici n cer nici pe pmnt
nu exist nimic asemeni tainelor", aceasta nseamn c n svri-
rea lor ele nu depind de "creaie" i de "natura" ei - n natura
aceasta ele nu descoper nimic, nu mrturisesc nimic i nu arat
nimic...*.
Aceast nvtur despre taine este strin Ortodoxiei, pentru
c n trirea i n tradiia bisericeasc ortodox taina se percepe,
n primul rnd, ca fiind descoperirea lumii, a adevratei naturi a
creaiei, cci orict de czut ar fi "lumea aceasta", ea rmne
lumea lui Dumnezeu care ateapt mntuire, rscumprare, vinde-
care i schimbare ntr-un pmnt nou i un cer nou. Cu alte cuvin-
te, Taina n trirea ei ortodox descoper nainte de toate nsi
taina creaiei, cci lumea a fost creat i dat omului pentru a
preface viaa fpturii n via prta dumnezeirii. Dac apa poate
deveni la botez "baia naterii din nou", dac hrana noastr pmn-
teasc, pinea i vinul, poate deveni, poate fi transformat pentru
Nu avem nevoie s intrm n cercetarea amnunit a acestui
sistem, consecvent i nchegat n sine. Este suficient, cred eu, s
"Dom Vonier, op. cft.
38
39
Page 197 of 417
Alexandre Schmemann
a fi prtae Trupului i Sngelui lui Hristos, dac prin untdelemn se
druiete ungerea Sfntului Duh, dac, n sfrit, totul n lume
poate fi recunoscut, descoperit i primit ca dar dumnezeiesc i ca
prtie Vieii noi, aceasta pentru c dintru nceput ntreaga cre-
aie este chemat i predestinat la mplinirea iconomiei dumne-
zeieti - "s fie Dumnezeu totul n toate".
Tocmai n aceasta const perceperea - de tain - a esenei
lumii i a darului acelui cosmos luminos care ntreptrunde ntrea-
ga via a Bisericii, ntrega tradiie liturgic i spiritual a Ortodo-
xiei. Pcatul nsui se percepe aici ca o cdere a omului i prin
el, cderea ntregii creaii de la aceast stare de tain - cderea
de la "paradisul hranei nemuritoare" - n "lumea aceasta" care nu
mal triete cu Dumnezeu, ci cu sine i, ca urmare, este n des-
compunere i muritoare. Iar dac este aa, atunci Hristos svr-
ete mntuirea lumii restabilind lumea i viaa n starea de Tain
a creaiei*.
Taina aceasta este concomitent cosmic i eschatologic i se
refer att la lumea lui Dumnezeu n prima ei creaie, ct i la m-
plinirea ei n mpria lui Dumnezeu. Taina este cosmic pentru
c ea cuprinde ntreaga creaie, care se aduce lui Dumnezeu-"Ale
Tale dintru ale Tale!... de toate i pentru toate" - i descoper n
sine i prin sine biruina lui Hristos. Dar n msura n care este
cosmic, taina este i eschatologic, diriguit i ndreptat spre
mpria veacului viitor. Respingnd i ucignd pe Hristos - pe
Creatorul, Mntuitorul i Stpnul su - "lumea aceasta" s-a con-
damnat pe sine la moarte, cci ea nu are "via n sine" i a res-
"Taina Creaiei. Vezi Prot. A. Schmemann, Pentru viaa lumii, New
York, RBR, 1983. - Ceea ce eu numesc taina creaiei este artat clar n
rugciunea Bisericii, n psalmi, n textele Triodului din post, n Pentbostar,
n Octoih i n alte texte: "cerurile s-au mirat, pmntul s-a cutremurat'
-aceasta este dimensiunea cosmic a Bisericii, dar puin studiate.
Euharistia Taina mpriei
pins Viaa despre care se spune: "n E. via era i viaa era lumi-
na oamenilor" (Io. I, 4). "Lumea aceasta" se va termina, "cerul i
pmntul vor trece...". De aceea, cel ce crede n Hristos i-L pri-
mete pe El ca fiind "Calea, Adevrul i Viaa", triete ateptnd
veacul viitor. El nu are aici "cetate stttoare, ci caut pe cea care
va s vie" (Ebr. XIII, 14). Tocmai n aceasta i const ntreaga
bucurie a cretinului, esena pascal a credinei lui, c acest "veac
viitor" - viitor raportat la "lumea aceasta" - este deja descoperit,
deja druit, deja "n mijlocul nostru". nsi credina noastr este
deja "realizarea (imocnao\ - realitate) celor ndjduite", este
ncredinarea (lxy>S - dovedire) celor nevzute" (Ebr. XI, 1).
Credina noastr descoper i druiete realitatea spre care este
ndreptat: prezena n mijlocul nostru a mpriei lui Dumnezeu
care vine i prezena luminii nenserate a acestei mprii.
Aceasta nseamn c n trirea i tradiia ortodox apare ca
Tain, nainte de toate, Biserica nsi. Istoricii teologiei au obser-
vat n repetate rnduri c, n tradiia primar a Sfinilor Prini, nu
aflm definiii date Bisericii. Aceasta nu se datorete faptului c
teologia de atunci "nu era dezvoltat", cum cred unii teologi nv-
ai, ci pentru c n tradiia primar Biserica nu este un obiect care
"s se poat defini", ea este o trire vie a vieii celei noi. Trirea,
n structura instituional a Bisericii-ierarhic, canonic, liturgic
etc. - este tainic, simbolic prin nsi esena ei; cci Biserica
exist pentru a fi permanent transformat n acea realitate pe care
o descoper a fi mplinirea celui nevzut n cel vzut, a celui ce-
resc n cei pmntesc, a celui spiritual n cel material.
n acest sens, Biserica este Tain n ambele dimensiuni: cos-
mic i eschatologic. Ea este Taina cosmic, fiindc n "lumea
aceasta" ne descoper adevrata lume a lui Dumnezeu, lumea
cea dintru nceput, la lumina creia i fa de care s putem cu-
noate chemarea noastr sublim spre cele de Sus i, ca urmare,
s cunoatem i adncimea cderii noastre de la Dumnezeu. Bise-
rica este Tain eschatologic, pentru c lumea cea dintru nceput,
pe care ea o descoper, este deja salvat de Hristos, i n trirea
liturgic i de rugciune noi nu ne rupem de acel sfrit pentru
care lumea a fost creat i mntuit, ca "Dumnezeu s fie totul n
toate" (1 Cor. XV, 23).
40 41
Page 198 of 417
Euharistia Taina mpriei
VI
Biserica, fiind Tain n sensul cel mai profund i atotcuprinztor
al cuvntului, ea zidete, descoper i se mplinete pe sine n
taine, prin taine i, nainte de toate desigur, prin "taina tuturor
tainelor" preasfnta Euharistie. Dac este aa, dac Biserica este
Taina nceputului i a sfritului, a lumii i a mplinirii ei ca mpr-
ie a lui Dumnezeu, atunci aceasta se svrete prin nlarea ei
la cer, n "patria dorit", n "status patriae" - la Cina mesianic a
lui Hristos, n mpria Lui.
Toate acestea: "adunarea n Biseric", nlarea ctre Prestolul
lui Dumnezeu i participarea la Cina mpriei, se svresc n
Duhul i cu Duhul Sfnt. "Ubi ecclesia ibi Spiritus Sanctus et
omnis gratia". "Unde este Biserica, acolo este i Duhul Sfnt i
plintatea Harului". Cu toate aceste cuvinte ale Sfntul Irineu din
Lyon (Adversus haeresis) este pecetluit trirea Bisericii ca Tain
a Duhului Sfnt. Cci dac acolo unde este Biserica este Duhul
Sfnt, atunci acolo unde 6ste Duhul Sfnt este nnoirea fpturii,
acolo este "o alt via, un nceput venic", acolo este zarea vieii
celei de tain, a zilei nenserate a mpriei lui Dumnezeu...
Duhul Sfnt este "Duhul Adevrului, darul nvierii, arvuna motenirii
viitoare, nceputul buntilor celor venice, puterea de via fc-
toare, izvorul sfineniei, de Care toat fptura cea cuvnttoare i
nelegtoare ntrit fiind slujete lui Dumnezeu, i Lui pururea
nal cntare de laud" (Rugciunea de Mulumire la Liturghia
Sffntului Vasile cel Mare). Cu alte cuvinte, acolo unde este Duhul
Sfnt, acolo este mpria lui Dumnezeu. Prin pogorrea Sa n
"ziua cea din urm i mare a Cincizecimii", Duhul Sfnt preface
aceast ultim zi n ziua cea dinti a creaiei noi i Biserica desco-
per ca dar prezena acesteia - ca Zi nti i ca zi a Opta..
De aceea, totul n Biseric se svrete prin Duhul Sfnt, totul
este n Duhul Sfnt i toat mprtirea este a Duhului Sfnt. Prin
pogorrea Sfntului Duh s-a descoperit c Biserica este prefacerea
sfritului n nceput, a vieii vechi n viaa nou:
Totul d Duhul Sfnt, Prooricirile
le insufl, Svrete preoii,
Adun tot soborul bisericesc,..
Totul n Biseric este Duhul Sfnt Care ne ridic pe noi n
sanctuarul ceresc, la Prestolul Dumnezeiesc:
Am vzut lumina cea adevrat,
Am primit Duhul cel Ceresc...
n sfrit, ntreaga Biseric este ndreptat spre Duhul Sfnt,
"vistierul buntilor i dttorul de Via"; totul este nsetare de a
agonisi Duhul, mprtirea cu El i ntru El a fi n plintatea Haru-
lui. Dup cum silina nentrerupt i viaa fiecrui credincios const
- dup cuvintele Cuviosului Serafim din Sarov - n agonisirea
Sfntului Duh, tot aa i viaa Bisericii este aceeai agonisire, ace-
eai chemare, aceeai potolire venic i nicicnd pn la capt
potolit - nsetare dup Duhul Sfnt:
Duhule Sfinte, vino la noi,
F-ne prtai sfineniei Tale.
i a luminii nenserate
i a vieii dumnezeieti
i a dobndirii miresmei bine plcute...
VII
Dup expunerea celor de mai sus, ne putem ntoarce la cele
spuse la nceputul acestui capitol: la definirea Euharistiei ca Tain
a mpriei, ca nlare a Bisericii la "Cina lui Hristos, n mpria
Lui". Noi cunoatem acum c definirea aceasta a disprut din
explicarea tiinifico-teologic a Liturghiei pe care teologia orto-
dox a mprumutat-o din Apus; i a disprut mai ales din cauza
denaturrii noiunii-cheie de simbol din contiina cretin, simbo-
lul fiind contrapus realitii i astfel redus la "simbolism de pren-
42 43
Page 199 of 417
Alexandre Schmemann
chipuire". ntruct credina cretin a mrturisit cu trie de la nce-
put realitatea prefacerii darurilor - a pinii i a vinului - n Trupul
i Sngele lui Hristos: acesta este nsui cinstit Trupul, acesta
este nsui cinstit Sngele lui Hristos - orice 'nlocuire" a acestei
realiti prin "simbolism" nsemna o ameninare fa de "realismul"
euharistie, o ameninare la prezena real a Trupului i a Sngeiui
lui Hristos pe Sfnta Mas. De aici a rezultat i reducerea Tainei
la "formula cu care se svrete Taina" i care, prin limitarea ei,
"garanteaz" realitatea prefacerii n timp i spaiu; tot de aici - din
aceast team - rezult definirea tot mai amnunit a "modului"
i a "momentului" prefacerii, ca i a "veracitii" ei. De aceea i
sublinierea insistent c pn la sfinirea darurilor, pe discos se
afl numai pine i n potir numai vin, n timp ce dup sfinire
este numai Trupul i Sngele; de aceea i ncercri de a explica
"realitatea" prefacerii cu ajutorul categoriilor aristotelice ale "esen-
ei" i "accidentelor", de a explica prefacerea prin "transsubstanie-
re". De aceea, n sfrit, nu se recunoate c Dumnezeiasca Li-
turghie - att n prile ei multiple ct i n unitatea ei - este n
legtur real cu prefacerea Sfintelor Daruri i, astfel, Liturghia n-
si este exclus din explicarea Tainei.
Acum, putem i trebuie s ne ntrebm: corespunde oare ade-
vrului aceast nelegere a simbolismului contrapus realitii?
Corespunde oare aceast nelegere sensului iniial al noiunii de
simbol i poate oare s fie aplicat la "legea rugciunii" cretine,
la tradiia liturgic a Bisericii?
La aceast ntrebare de baz eu rspund negativ. Sensul iniial
al cuvntului "simbol" era cu totul diferit de "prenchipuiri". Simbolul
poate s nu "prenchipuie", adic poate fi lipsit de "asemnarea"
exterioar cu ceea ce simbolizeaz. Istoria religiei arat c simbo-
lul, cu ct este mai vechi, mai profund, mai "organic", cu att mai
puin este "prenchipuire" exterioar. "Funcia" propriu-zis a sim-
bolului nu este a prenchipui (ceea ce presupune lipsa celui "pren-
chipuit"), ci a descoperi i a se face prta cu cel descoperit.
Despre simbol se poate spune c eUnu "seamn" cu realitatea
pe care o simbolizeaz, ci este prta acestei realiti. n acest
sens este o deosebire radical ntre nelegerea actual a simbolu-
lui i nelegerea lui iniial; acum simbolul este prenchipuire - un
Euharistia Taina mpriei
semn ce aparine aKuia, care nu exist n mod real n acest semn
(dup cum nu exist n realitate adevratul indian n actorul care-l
prenchipuie sau nu este apa real n simbolul chimic). n noiunea
iniial de simbol, n schimb, simbolul este descoperirea i pre-
zena altuia, tocmai a unui altul real care, n condiiile date, nu
poate fi descoperit dect n simbol.
Aceasta nseamn, n cele din urm, c simbolul real, cel inii-
al, nu poate fi rupt de credina Credina este tocmai "dovedirea
lucrurilor nevzute", credina este cunoaterea c exist o alt
realitate care se deosebete de realitatea empiric, dar n care se
poate intra, creia i poi deveni prta i care poate deveni "cea
mai real realitate". Prin urmare, dac simbolul presupune credin-
, atunci credina - n mod necesar, cere simbol. Spre deosebire
de "convingeri" sau "opinii filosofice", credina este comuniune i
nsetare de comuniune, este ntrupare i nsetare de ntrupare, de
descoperire, de prezena i aciunea unei realiti n alta. Aceasta
i este simbolul ce vine de la grecescul crunjdXXxo: "unesc", "in
la un loc". Simbolul, spre deosebire de simpla prenchipuire, de
simplul semn i chiar de taina n ngustarea ei scolastic, cuprin-
de dou realiti: empiric, cea "vzut" i spiritual, cea "nevzu-
t", care snt unite - nu n chip logic ("aceasta" nseamn "aceas-
ta"), nu prin asemnare ("aceasta" prenchipuie "aceasta") i nici
prin cauz-efect ("aceasta" este cauza "acesteia") ci epifanic (de
la grecescul eju<t>avEta - descopr). O realitate descoper pe alta,
dar - i aceasta este foarte important - descoper numai n m-
sura n care nsui simbolul este prta realitii spirituale i este
capabil s o ntrupeze. Cu alte cuvinte, n simbol totul descoper
realitatea spiritual i n el totul este necesar pentru a o descoperi,
ns nu ntreaga realitate spiritual este descoperit i ntrupat
n simbol. Simbolul reprezint totdeauna o parte "cci noi n parte
cunoatem i n parte proorocim" (1 Cor. XIII, 9); simbolul, prin
esena sa, unete realiti incomensurabile din care una rmne
raportat la alta - "absolut alta". Orict de real ar fi simbolul, orict
de mult ne-ar face prtai realitii spirituale, funcia lui const nu
s ne "potoleasc" setea noastr, ci dimpotriv s o intensifice:
"d-ne nou s ne mprtim cu Tine, mai adevrat n ziua cea
nenserat a mpriei Tale...". Funcia simbolului nu este de a
44
45
Page 200 of 417
Alexandre Schmemann
sfini o parte sau alta a "lumii acesteia" - a spaiului ei, a materiei
sau a timpului ei - ci ca s vedem i s recunoatem n simbol
ateptarea i nsetarea spiritualizrii desvrite, cnd "Dumnezeu
s fie totul n toate" (1 Cor. XV, 28).
Nu este nevoie s argumentm c numai acest sens - iniial,
ontologic i epifanic - al noiunii de simbol se explic la slujirea
divin cretin. i nu numai c se aplic, dar nici nu poate fi des-
prins de ea. Esena simbolului este c n el se depete dihoto-
mia realitii i a simbolismului ca nerealitate; realitatea se cu-
noate, nainte de toate, ca mplinirea simbolului, iar simbolul-ca
mplinirea realitii. Slujirea divin cretin este simbolic nu pentru
c ar cuprinde n sine diferite prenchipuiri "simbolice". Da, ntr-ade-
vr, le cuprinde n imaginaia diferiilor comentatori, dar nicidecum
n ritualul i lucrrile sfinte. Slujba divin cretin este simbolic,
pentru c nsi lumea, nsi creaia lui Dumnezeu este simbo-
lic, tainic, i pentru c prin esena Bisericii i prin destinaia ei
n "lumea aceasta" se descoper mplinirea acestui simbol, reali-
zarea lui ca "cea mai real realitate". Astfel, despre simbol se
poate spune c el descoper lumea, pe om i ntreaga creaie ca
materia unei singure taine atotcuprinztoare. Pe baza celor expu-
se, putem pune ntrebarea fundamental: ce "simbol" ne desco-
per Euharistia, care este simbolul care unete ntr-un ntreg toat
slujirea, tot ritualul ei, care realitate spiritual este descoperit i
care ni se druiete n 'Taina tuturor tainelor"? Aceasta ne rea-
duce la afirmaia cu care am nceput prezentul capitol, la recu-
noaterea i mrturisirea Euharistiei ca fiind Taina mpriei.
VIII
Liturghia dumnezeiasc ncepe cu vozglasul solemn al proisto-
sului: "Binecuvntat este mpria Tatlui i a Fiului i a Sfntului
Duh, acum i pururea i n vecii vecilor". Cu vestirea mpriei, cu
vestirea cea bun c s-a apropiat, i ncepe Mntuitorul propov-
duirea: "lisus a venit n Galileia, propovduind Evanghelia mpr-
iei lui Dumnezeu i zicnd: s-a mplinit vremea i s-a apropiat
mpria lui Dumnezeu: pocii-vi credei n Evanghelie" (Mrc.
46
Euharistia Taina mpriei
I, 14-15). De la ateptarea mpriei, de la rugciunea despre
venirea ei, ncepe prima i cea mai important rugciune cretin
druit nou de nsui Hristos: "S vin mpria Ta...".
mpria lui Dumnezeu este coninutul vieii cretine. mpr-
ia lui Dumnezeu - dup nvtura de acord a Tradiiei i a Scrip-
turii - este cunoaterea lui Dumnezeu, iubirea fa de El, unitatea
cu El i viaa ntru El. mpria lui Dumnezeu este unirea cu
Dumnezeu, El fiind izvorul vieii, nsi Viaa. mpria lui
Dumnezeu este coninutul Vieii venice: "aceasta este viaa veni-
c ca s te cunoasc pe Tine" (Io. XVII, 3). Pentru aceast via
real i venic n plintatea cunoaterii, unitii i a iubirii a fost
creat omul. El a czut de la aceasta n pcat i, prin pcatul omu-
lui, n lume s-a instaurat rul, suferina i moartea, s-a instaurat
prinul acestei lumi. Lumea a respins pe Dumnezeu i mpratul
su. Dumnezeu ns nu S-a ntors de la lume, "nu Te-ai deprtat,
toate fcndu-le pn ce ne-ai suit la cer i ne-ai druit mpria
Ta ce va s vie" (Rugciunea euharistic la Liturghia Sfntul loan
Gur de Aur].
Aceast mprie o ateptau, pentru ea se rugau, pe ea o
vesteau proorocii Vechiului Testament, spre ea, ca spre scopul i
mplinirea sa, a fost ndreptat istoria sfnt a Testamentului
Vechi, sfnt nu cu sfinenia omeneasc - plin de cderi, de
trdri i pcate - ci cu acea sfinenie prin care Dumnezeu a
pregtit descoperirea mpriei Sale i biruina ei. lat, "s-a mpli-
nit vremea i s-a apropiat mpria lui Dumnezeu" (Mrc. I, 15).
Fiul Unul Nscut al lui Dumnezeu a devenit Fiul Omului, pentru ca
s se vesteasc i s druiasc oamenilor iertarea pcatelor,
mpcarea cu Dumnezeu i o Via nou. Cu moartea Sa pe
cruce i nvierea din mori El s-a mprit: "Dumnezeu L-a ae-
zat pe El de-a dreapta Sa n ceruri, mai presus dect toat ncep-
toria i stpnirea, i puterea i domnia i dect tot numele... i
toate Ie-a pus la picioarele Lui i L-a pus mai presus de toate"
(Efes. I, 20-22)... Hristos s-a mprit i tot cel ce crede n El i
este renscut cu ap i cu Duh aparine mpriei Lui i-L are pe
Ei n sine. "Hristos este Domnul", aceasta este mrturisirea cea de
la nceput a credinei primilor cretini i, n decursul a trei secole,
lumea - prin Imperiul Roman - i prigonea pentru refuzul de a
47
Page 201 of 417
Alexandre Schmemann
recunoate pe pmnt alt Domn dect singurul Domn i mprat
lisus Hristos. mpratul nsui a venit n chip de rob i S-a mpr-
it n lume prin infamia Crucii. Pe pmnt nu exist semne exte-
rioare ale acestei mprii. Ea este mpria veacului viitor,
pentru c numai n slava venirii a doua vor cunoate toi pe ade-
vratul mprat al lumii. Dar pentru cei ce au crezut i L-au primit
pe El, mpria este deja prezent n veacul acesta, mai presus
dect toate dovezile i mai vdit dect toate evidenele. "Domnul
a venit, Domnul vine, Domnul va veni!" n sensul triadic al vozgla-
sului aramaic antic "maranatha" este cuprins ntreaga credin
biruitoare a cretinismului, mpotriva creia s-au artat neputin-
cioase toate prigonirile.
De la prima vedere, aceasta apare ca o chemare plin de evla-
vie. Citii ns o dat cele de mai sus i comparai-le cu credina
i cu "trirea" cretinului la majoritatea covritoare a cretinilor i
v vei convinge c ntre cele spuse aici i "trirea" lor exist o
adevrat prpastie. Se poate spune fr exagerare c mpria
lui Dumnezeu - noiune-cheie a vestirii evanghelice - a ncetat
s fie coninutul central i mobilul intern al credinei cretine. nain-
te de toate, spre deosebire de Biserica primar, cretinii din vea-
curile urmtoare au devenit treptat tot mai puin capabili s per-
ceap mpria lui Dumnezeu care "se apropie". Prin mprie
ei au nceput s neleag tot mai mult "pe cel de dincolo", lumea
de "dup moarte" i aceea numai coraportat la moartea indivi-
dual, "personal" a omului.
"Lumea aceasta" i "mpria lui Dumnezeu", unite n Evan-
ghelie ntr-o coexisten oarecum ncordat i n lupt, au nceput
s fie gndite aproape exclusiv ntr-o succesiune cronologic:
acum numai "lumea aceasta", pe urm numai mpria, n timp
ce pentru primii cretini realitatea atotcuprinztoare i noutatea cu-
tremurtoare a credinei lor a fost tocmai c mpria s-a apropi-
at i, dei nevzut "lumii acesteia", ea se afl deja "n mijlocul
nostru", lumineaz deja, lucreaz deja n lume...
mpria lui Dumnezeu, deplasata dup sfritul lumii n depr-
trile tainice i neptrunse ale timpului, a ncetat s fie simit de
cretini ca ceva ateptat, ca ceva dorit, ca mplinire plin de bu-
curie a tuturor ndejdilor, a tuturor dorinelor, a vieii nsi, a tot
Euharistia Taina mpriei
ceea ce Biserica primar punea n cuvintele rugciunii Domnului:
"s vin mpria Ta...". Este caracteristic c n cursurile noastre
de teologie dogmatic, care nu pot trece sub tcere nvtura
primar a Bisericii, se vorbete despre mpria lui Dumnezeu cu
zgrcenie, cu nepsare i plictiseal. mpria este accentuat n
eschatologie, n nvtura despre "soarta final a lumii i a omu-
lui" - transpus n nvtura "despre Dumnezeu ca Judector
i Rspltitor". n ce privete evlavia, adic trirea personal a
credincioilor n parte, i aici eschatologia s-a ngustat pn la
individualismul extrem, pn la interesul pentru soarta personal
"de dup moarte". n acelai timp, "lumea aceasta" - despre care
Apostolul Pavel scria "chipul ei trece" i care pentru Biserica pri-
mar a fost "transparent" - a cptat din nou stabilitatea i inde-
pendena sa fa de mprie.
IX
Aceast ngustare treptat, acest prejudiciu i, n sfrit, schim-
barea aproape total a eschatologiei cretine prin ruperea ei de
tema i de strlucirea mpriei au avut o influen covritoare n
dezvoltarea contiinei liturgice a credincioilor. Revenind la cele
de mai sus despre simbolism, putem afirma c slujirea divin a
luat natere i s-a "constituit" n structura ei extern, mai nti ca
simbol al mpriei i al Bisericii, ca ceva .care se nal spre
mprie i n aceast nlare "se mplinete" pe sine ca Trup al
lui Hristos i Loca al Sfntului Duh. Toat noutatea, unicitatea
real i absolut a Liturghiei cretine a fost inclus n esen es-
chatologic drept "parusia" viitorului, descoperirea viitorului, prt-
ia la mpria "veacului viitor". n lucrarea mea "Introducere n
Teologia liturgic" am scris c tocmai din aceast trire eschato-
logic a luat natere "ziua Domnului" ca "simbol", adic n "lumea
aceasta", n timpul ei s-a descoperit mpria lui Dumnezeu; tri-
rea "zilei Domnului" a determinat primirea Patelui i a Cincizecimii
- bazele "anului bisericesc" - n primul rnd ca srbtori de "trece-
re" din eonul actual n eonul "veacului viitor". Desigur, ns, c
simbolul mpriei - care mplinete toate simbolurile zilei
48 49
Page 202 of 417
Alexandre Schmemann
Domnului, a Patelui, Botezului i ale vieii cretine n totalitatea
ei, ca "via ascuns cu Hristos n Dumnezeu" (Col. III, 3) - a fost
Euharistia, Taina venirii Domnului nviat, Taina ntlnirii i comuniu-
nii cu El "la Cina Lui, n mpria Lui...".
Biserica, "turma mic" creia Tatl a binevoit s-i dea mpria
(Le. XII, 32), se adun n mod tainic i nevzut pentru lume, "cu
uile ncuiate". i n separarea ei de lume, cu adevrat n afara
ei, se svresc nlarea i intrarea Bisericii n lumina, n bucuria
i n triumful mpriei. Se poate spune fr exagerare c din
trirea unic i de neasemuit a simbolului mplinit i ntrupat pn
la capt s-a dezvoltat i triete ntreaga slujire divin cretin. A
aduga aici i ntreaga teologie cretin i ntreaga via cretin,
dar despre aceasta vom vorbi mai trziu. Acum, voi spune doar
att: Euharistia nu "prenchipuia" nimic, ci descoperea totul i
mprtea tuturor...
Acum devine clar, ndjduiesc, de ce i cnd a nceput slbirea
i adumbri rea artat mai sus a esenei eschatologice a credinei
cretine. Simbolismul mpriei n slujirea divin a fost acoperit
treptat cu buruienile slbatice ale explicrilor secundare i ale
exegezelor alegorice, cu acel "simbolism de prenchipuire" care,
dup cum am artat, nsemna de fapt destrmarea simbolului i a
simbolismului real, nsemna reducerea lui la categoria unui simplu
"semn". Cu ct trecea timpui, se uita simbolismul mpriei care
st la baza Bisericii. Cnd slujirea divin cu tot ritualul i orn-duirea
ei a fost deja organizat, cnd exista ca fiind dat - ca o tradiie
vdit i inviolabil a Bisericii - ea a cerut o nou explicare n
punctul cheie, n sensul n care au nceput s fie concepute de
contiina cretin locul i slujirea Bisericii n "lumea aceasta". Aa a
nceput s ptrund tot mai mult "simbolismul de prenchipuire"
chiar i n explicarea Euharistiei, ajungnd s triumfe ntr-o epoc
apropiat. n acest proces, orict ar suna de paradoxal, realitatea
cereasc a Euharistiei, care nu este din lumea aceasta, a fost
"inclus" n "lumea aceasta", n cauzalitatea ei, n timpul ei, n
categoria gndirii i tririi ei; iar simbolismul mpriei lui
Dumnezeu propriu creaiei i nedesprit de ea, care este cu ade-
vrat cheia Bisericii i a Vieii ei, a fost considerat de prisos... i
redus la un simbolism de prenchipuire...
Este nevoie s subliniem c procesul artat mai sus a fost un
proces de durat i complex, iar nu o "metamorfoz" de moment
i c "simbolismul de prenchipuire", cu toat "popularitatea" lui
extern, nu a reuit niciodat s nlocuiasc pn la capt simbo-
lismul real liturgic, cel iniial, cei nrdcinat n credina nsi.
Orict de mult s-ar fi dezvoltat, de exemplu, slujirea divin bizan-
tin, n latura amintit de mine n "Introducerea n Teologia litur-
gic" i numit "fast extern", orict de mult ar fi crescut amnuntele
alegorice i decorative mbrcate cu pompa cultului imperial i cu
sfinenie nvluit n mister, totui, slujirii divine n ntregul ei a
continuat s i se atribuie - prin intuiia iniial din contiina credin-
cioilor- un simbolism al mpriei. Despre aceasta mrturise-
te, cel mai bine, perceperea ortodox a locaului i a iconogra-
fiei nedesprite de el, aa cum s-au alctuit n epoca bizantin i
care exprim adnc trirea sfineniei bisericeti din Bizan, pe care
nu a depit-o niciodat retorica de mai trziu a scrierilor bizantine.
"n loca stnd, de fapt n cersm...". Am vorbit mai sus des-
pre apirip~TocaulurcretTn din trirea "adunrii n Biseric".
Acum putem aduga, tot att de sigur, c adunarea aceasta o
socotim cereasc, iar locaul - acel "cer pe pmnt" - care reali-
zeaz "adunarea n Biseric", prin simbolul care unete cele dou
realiti, cele dou dimensiuni ale Bisericii -"cerul" i "pmntul"
-descoperje unul n altul, transform pe u nujjn altuj^. Aceast
privire asupra locauTurrTsensu! de mai sus, repet, traverseaz
ntreaga istorie a Bisericii fr s se schimbe, fr s slbeasc
i fr s se in seama de cderile i ntreruperile survenite n
tradiia real a arhitecturii i iconografiei bisericeti.
Locaul apare astfel ca un ntreg care unete i co-supune
unul altuia toate elementele: spaiul i forma locaului, aezarea
icoanelor i legtura ntre ele, tot ce poate fi numit organizarea i
construirea locaului. Prin acelai simbol al mpriei, prin "epifa-
nia" lui se descoper fptura transfigurat i preamrit, n ideea
ei iniial care este ntrupat n icoan; iat de ce Biserica inter-
ziceJransfannarfiaJcQanaiJa^simbolism de prenchipuire" sau n
50
51
Page 203 of 417
Alexandre Schmemann
alegorie. Icoana nu pre ncjiipuie^ddescoper^i descoper
n I rrilsuriln care a este^rt^_cu_ceT|e^careTdescoper,
n m sura m^cire^e TnslisI'este prezen i partici pare...
Estejsufi-cienfslro^srTgur dat 7n~ "locaul tuturor locaurilor",
n Sfnta Sofia din Constantinopoi, chiar i n starea ei pustiit i
kenotic de acum, pentru ca s cunoti cu toat fiina c locaul
i icoanele s-au nscut din trirea vie a cerului, din prtie la
"bucuria, pacea i dreptatea n Duhul Sfjnf - aa
currTa~definiCApostolul Pavel mpria lui Dumnezeu.
Desigur, trirea aceasta a fost ntunecat de multe ori. Istoricii
artei cretine au spus i au scris de multe ori despre cderea
arhitecturii bisericeti i a iconografiei. Este caracteristic faptul c
aceast cdere s-a datorat tocmai slbirii i prejudiciului adus
ntregului, sub influena amnuntelor ce se tot nmuleau. Astfel,
n locaul care se "ncarc" treptat, prin nfrumuseri" arbitrare ce
domin att n icoanele bizantine ct i n cele ruseti, integritatea
iniial este schimbat tot mai mult prin amnuntele pictate artistic.
Aceasta este aceeai micare de la ntreg la pri, de la trirea
integral la explicarea discursiv, de la simbol la "simbolism". Cu
toate acestea, atta timp ct Biserica - indiferent de cderile i
schimbrile ei - se "refer" la mpria lui Dumnezeu ca la scopul
i mplinirea ei proprie, i triete - fie numai n adncul ei - cu
dorul dup Dumnezeu i cu suspinul dup "patria rvnit", mica-
rea centrifug nu va birui micarea centripet.
Putem spune c, n decursul unui timp ndelungat, "simbolis-
mul de prenchipuire" - fie ca slujire divin, fie ca loca sau ca
icoan - se dezvolt nuntrul simbolismului ontologic, adic n
simbolul mpriei. Ruptura cea mai profund i cu adevrat tra-
gic ncepe odat cu ruperea de tradiia Sfinilor Prini i cu "pri-
zonieratul apusean" al teologiei ortodoxe i al contiinei biseri-
ceti... Nu este ntmpltoare nfrumusearea pompoas i nelimi-
tat a "simbolismului de prenchipuire" n explicarea Liturghiei,
care coincide uneori cu triumful n teologie al "justiiei" apusene,
n iconografie - cu 'tablouri" evlavioase i sentimentale, n arhitec-
tura bisericeasc - cu sentimentalismul liric. Toate aceste mani-
festri se datoresc aceleiai cderi, aceleiai "pseudomorfoze" a
contiinei bisericeti.
Euharistia Taina mpriei
Dar i aceast "cdere liturgic", cu adevrat profund i tra-
gic, nu trebuie socotit definitiv. n adncimea ei ultim, contiina
bisericeasc rmne neatins de cderea aceasta. Experiena
zilnic ne convinge c "simbolismul de prenchipuire" rmne strin
pretutindeni unde este trirea bisericeasc vie i reala, dup cum
rmne strin credinei vii i teologia "colar" fr via. "Simbo-
lismul de prenchipuire" rmne partea de suprafa, de parad, de
rutin bisericeasc, n care este larg rspndit curiozitatea super-
ficial ctre tot felul de "sfinenie" i considerat adeseori senti-
ment religios i "interes fa de Biseric". Unei credine simple, vii
i reale, n sensul bun al cuvntului, nu-i trebuiesc toate acestea,
cci ea nu triete prin curiozitate, ci prin nsetare... Ca i cu o '
mie de ani n urm, credinciosul merge i acum n loca pentru
ca, nainte de toate, s se "ating cu adevrat de alte lumi". "Cu
cerul de nebiruit respir sufletul liber...". ntf-uTranumttsens, el "nu
se intereseaz" de slujirea divin aa cum se "intereseaz" iubitorii
ei ferveni i cunosctorii tuturor amnuntelor ei; nu se intereseaz,
pentru c el primete lumin, bucurie, mngierea mpriei lui
Dumnezeu, "bucuria, pacea i dreptatea n Duhul Sfnt..." dup
care este nsetat. Ce-i pas lui de complexitatea i fineea explic-
rilor, c acest ritual "prenchipuie" una sau alta, c nchiderea sau
deschiderea uilor mprteti nseamn una sau alta. El nu alearg
dup toate aceste "prenchipuiri", pentru credina lui ele snt de
prisos. El cunoate cu trie c, pentru un timp anumit, a ieit din
"lumea aceasta" i a venit acolo unde totul este altfel, dar att de
trebuincios, dorit, esenial, nct acest altfel i lumineaz i d sens
ntregii lui viei... Chiar dac nu va putea s exprime n cuvinte, el
cunoate, de asemenea, c acest altfel este tocmai aceea pentru
care merit s trieti, ctre care se ndreapt totul, la care se
refer totul, se mplinete totul i anume mpria lui
Dumnezeu. El cunoate c, dei i snt de neneles unele cuvinte
sau ritualuri, mpria lui Dumnezeu i se druiete lui tn Biseric,
n "lucrarea er-de obte", n prezena obtei n faa lui Dumnezeu
-n "adunare", n 'nlare", n "iubire"...
52
Page 204 of 417
XI
Astfel ne ntoarcem la cuvntul cu care ncepe Euharistia: la
binecuvntarea mpriei lui Dumnezeu. Ce nseamn "a bine-
cuvnta mpria"? Aceasta nseamn a recunoate i a mrturisi
c ea este valoarea suprem i ultim, c este nsi "Viata vieii".
Aceasta nseamn a proclama c este scopul Tainei - a peregri-
nrii, a nlrii, a intrrii - care ncepe chiar acum. Aceasta n-
seamn a ndrepta atenia, mintea, inima, sufletul i ntrega via
spre ceea ce cu adevrat este unicul de trebuin. Aceasta n-
seamn, n sfrit, a mrturisi c nc de acum, nc n "lumea
aceasta" este posibil a deveni prta mpriei, a intra n lumina,
adevrul i bucuria ei. De fiecare dat cnd cretinii "se adun h
Biseric", ei mrturisesc c Hristos este mprat i Domn, c s-a
descoperit i s-a druit deja mpria Lui, c a nceput deja viata
nou i nemuritoare.
Iat pentru ce Liturghia ncepe cu aceast mrturisire i slavos-
lovie solemn a mpratului su, care vine acum, dar care este
ntotdeauna i mprtete n veacul veacurilor.
"Vremea (Kcapo?) este a face Domnului...", anun diaconul
pe proistos. Aceasta ns nu este doar o amintire simpl despre
timpul "potrivit de a svrijaina", ci este afirmarea i mrturisirea
c vremea nou, vremea mpriei lui Dumnezeu i mplinirea ei
de ctre Biseric intr acum n timpul czut al "lumii acesteia",
pentru ca Biserica s ne nale pe noi la cer i s ne prefac n
"ceea ce este ea": Trupul kji Hristos i Templul Sfntului Duh.
"Binecuvntat este mpria Tatlui i a Fiului i a
Sfntului Duh..." anun proistosul. Adunarea rspunde: Amin.
Acest cuvnt este tradus n mod obinuit "aa s fie". ns sensul
i rsunetul lui snt mai puternice. El reprezint nu numai acordul,
dar i o acceptare activa. "Da, aceasta aa este i aa va s fie".
Cu acest cuvnt se mplinete i parc "se pecetluiete" fiecare
rugciune pronunat de proistos, exprimnd prin aceasta partici-
parea fireasc i iniial a fiecrui credincios i a tuturor la un loc,
ntr-o singur lucrare sfnt a Bisericii.
"Voi sntei cei care spunei Amin, spune Fericitul Augustin, i
n acest fel pecetluii cu rspunsul vostru. Voi auzii Trupul lui
Hristos i rspundei Amin. Fiii dar mdulare ale Trupului lui
Hristos ce se nfptuiete cu Aminul vostru... Lucrai sfinenia
aceea care suntei voi...".
Capitolul trei
Taina Intrrii
"Stpne, Doamne, Dumnezeul nostru, Cela ce ai
aezat n ceruri cetele i ostile ngerilor i ale arhanghe-
lilor spre slujba slavei Tale, f ca mpreun cu intrarea
noastr s fie i intrarea Sfinilor ngeri care slujesc
mpreun cu noi i mpreun slveec buntatea Ta..."
(Rugciunea intrrii)
La nceput, prima parte a Liturghiei dup adunarea credincioi-
lor era intrarea proistosul ui*. "Cnd proistosul adunrii intr, scria
Sfntul loan Gur de Aur, el spune: Pace vou". Cu intrarea
ncepea propriu-zis slujba divin, despre care mrturisete pn
acum ntmpinarea arhiereului n slujba noastr. Din diferite moti-
ve, intrarea iniial a fost acoperit cu alt "nceput", nct acum
ceea ce numim "intrarea mic" (vohodul mic) nu se mai nelege
ca prima intrare, ca nceputul Liturghiei. De aici i interpretarea
popular a "intrrii" n categoriile "simbolismului de prenchipuire",
ca ieirea lui Hristos la propovduire etc. Amintim de practica
iniial, nu dintr-o "pedanterie arheologic", ns ideea intrrii
(vohodului) are o nsemntate hotrtoare pentru a nelege Euha-
ristia Toat cercetarea noastr are drept scop s arate c sensul
Despre intrare (vohod), dezvoltarea-i istoric, cele trei antifoane etc,
vezi Juan Mateos, Evolution Historlque de la Uturgie de St. Jean Chry-
sostome, B. "Proche-Orient Chretien", XVI, 1966 (133-161).
55
Page 205 of 417
Alexandre Schmemann
Euharistiei const n intrarea Bisericii n mpria lui Dumnezeu,
c ea este n ntregime intrare i c nlarea, 6va<j>op, se
refer nu numai la sfintele Daruri ("sfnta nlare n pace s o
aducem..."), ci se refer la Biserica nsi, la adunarea nsi.
Repet nc o dat i nc o dat c Euharistia este Taina
mpriei ce se svrete prin nlarea i intrarea Bisericii n
Sfnta Sfintelor cereti.
Acum, naintea intrrii exist o parte introductiv i anume
ectenia cea mare, trei antifoane i trei rugciuni. Trebuie s ex-
plicm pe scurt cum i de ce a aprut aceast "parte de prein-
trare" care a devenit nceputul Liturghiei. S ncepem cu ectenia
cea mare, adic un ir de rugciuni de cerere cu care ncep fr
excepie toate slujbele Bisericii n tipicul contemporan. Aceast
ectenie mare o gsim la nceputul vecerniei, a utreniei, a svririi
tainei cununiei, a nmormntrii, a sfinirii apei .a. Probabil de
origine antiohian, ectenia mare apare de timpuriu n ritualul sluj-
bei divine bizantine i anume ca rugciunea de obte nceptoare
a adunrii n Biseric. Totui, pn n secolele XII -XIII inclusiv,
aceast ectenie nu se pronuna ca acum la nceputul Liturghiei, ci
dup intrare (vohod), nsoind cntarea Trisaghionului, rugciu-
nea de intrare care mrturisete sfinenia lui Dumnezeu: "Sfinte
Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr de moarte, miluiete-ne
pe noi". n unele manuscrise, ectenia mare se numete "ectenia
Trisaghionului". Aceasta este nc o dovad c adevratul nceput
al lucrrii sfinte euharistice a fost tocmai intrarea (vohodul), iar
ectenia cea mare, care se afl acum naintea antifoanelor, a fost
trecut dup ce acestea erau deja ataate la Liturghie, ca nceput
al ei.
Trebuie s amintim de la nceput c "slujba celor trei antifoa-
ne", adic cntarea celor trei psalmi desprii unul de altul prin
rugciuni - ntr-un singur ritual - ce se cnt alternativ de doi cn-
trei sau coruri, este foarte rspndit n slujirea divin bizantina.
Noi aflm astfel de antifoane i n aa numita "Cntare Alternativ",
la privegherea de duminic a ornduirii constantinopolitane i n
slujbele de fiecare zi: utrenie, vecernie, prevecernie .a. Putem
considera ca incontestabil c, la slujba euharistica, ele au fost
Euharistia Taina Intrrii
ataate tocmai ca "ntreg", ca ceva ce a existat separat de
Liturghie.
De obicei, "slujba celor trei antifoane" era slujba adus n cins-
tea unui sfnt sau eveniment i se svrea n timpul procesiunii
spre locaul n care urma s fie srbtorit aceeast "amintire"
prin svrirea Euharistiei. Spre deosebire de situaia de acum,
cnd fiecare parohie este "independent" i svrete singur tot
ciclul slujbelor divine, n biserica bizantin oraul i ndeosebi
Constantinopolul era privit ca un ntreg, nct "Tipicul Bisericii
Mari" cuprindea toate locaurile consacrate diferitelor "amintiri".
n anumite zile, procesiunea bisericeasc ncepea de la Sfnta
Sofia (asemenea procesiunilor noastre sfinte de azi) i se ndrepta
spre locaul nchinat sfntului sau evenimentului a crui amintire
urma s se prznuiasc, iar Biserica ntreag - i nu "parohia" n
parte - urma s prznuiasc aceast amintire. De exemplu la 16
ianuarie, la praznicul "lanurilor Sfntului Apostol Petru" procesiu-
nea - dup indicaiile 'Tipicului Bisericii Mari" - iese din Biserica
cea Mare (de la Sfnta Sofia), se ndreapt spre locaul Sfntul
Petru i acolo se svrete Sfnta Euharistie a praznicului. Astfel,
cntarea antifoanelor avea loc n timpul acestei procesiuni i se
termina la ua locaului, cu citirea "rugciunii intrrii" i cu intrarea
clerului i a poporului n loca, pentru svrirea Euharistiei. De
aici i varietatea antifoanelor, "schimbarea" lor n funcie de eveni-
mentul srbtorit, de existena pn astzi a anumitor antifoane
prescrise pentru zilele marilor srbtori mprteti etc... Uneori,
n locul antifoanelor se cntau tropare speciale ale sfntului i
atunci Tipicul", consemnnd aceste tropare, scrie: "...i intrm n
Biserica Sfntul Petru i se cnt Slava cu acelai tropar. Anti-
foane nu exist, ci ndat Trisaghionul..."
Astfel, chiar din aceast analiz ce poate fi prelungit de zeci
de ori, reiese c antifoanele alctuiau iniial o slujb aparte, care
se svrea nainte de Euharistie i n afar de loca. Slujba aceas-
ta aparinea de litie (procesiune prin ora), foarte popular n Bi-
zan i pstrat acum n slujbele Privegherii de Noapte ca litie i
n "procesiunile religioase". n continuare, ca o dezvoltare logic
a slujirii divine n care acioneaz legea sui-generis de a preface
"particularitile" n "regul general", acesta slujb a nceput s
56 57
Page 206 of 417
Alexandre Schmemann
fie ntegrat n slujba Euharistiei, ca expresie liturgic a "adunrii
n Biseric". Dar i aici, ea era considerat ca parte separat, in-
troductiv: de exemplu, Patriarhul intra n loca numai dup cnta-
rea antifoanelor. Acest fapt poate fi vzut pn n zilele noastre n
Liturghia arhiereasc, n care arhiereul nu particip faptic pn la
"intrarea cea mic" (vohodul mic); astfel c "binecuvntarea mp-
riei" de la nceput i toate ecfonisele se fac de ctre preoi. Din
toate cele spuse, rezult clar (dup cum scrie specialistul catolic
despre istoria slujirii bizantine) c la nceput "cele trei antifoane"
nu se cntau n loca, ci n afara lui i numai n caz de procesiune
solemn. Ceea ce se numete acum "intrarea mic" (vohodul mic)
nu a fost altceva dect intrarea poporului i a clerului n loca, fie
dup sfritul procesiunii, fie fr procesiunea premergtoare.
II
Euharistia Taina Intrrii
scopul i mplinirea sa. Noi ne separm de lume pentru ca s o
aducem, s o nlm ctre mprie, s-i facem din nou cale
ctre Dumnezeu i s o facem prta mpriei venice a lui
Dumnezeu. n aceasta i const valoarea Bisericii, pentru aceasta
este lsat n lume, ca parte a ei, ca simbol al mntuirii ei. Acest
simbol, noi l mplinim, 'TI realizm" n Euharistie...
Pe msur ce vom urmri slujba Euharistiei, vom descoperi tot
mai clar i mai profund scopul ei. Chiar de la nceput, n "rugciu-
nile obteti i armonioase", n antlfoanele pline de bucurie i
biruin, care vestesc i proslvesc mpria lui Dumnezeu, noi
artm c "adunarea n Biseric" este nainte de toata bucuria
fpturii renscut i renoit, c este adunarea lumii n contrast
cu cderea ei n pcat i n moarte. Taina mp r ie i - Euharistia
este prin aceasta i Taina lumii, pe care "att de mult a iubif-o
5umneze~ure~a dat pe Fiul Su..." (Io. III, 16).
Toate cele de mai sus ar avea doar un interes istoric i arheo-
logic dac nu ar sublinia nu numa! c intrarea (vohodul) alctuie-
te cu adevrat nceputul lucrrii sfinte Euharjstice, dar c intrarea
(vohodul) oglindete i caracterul dinamic al sfintei lucrri a Euha-
ristiei ca micare. Noi nu mai trim ntr-o lume cretin sau
care "se cretineaz"; lumea nu poate nelege simbolurile liturgice
- ca litii, procesiuni etc. - nu poate vedea Biserica drept calea
spre mprie i, prin aceasta, s-i manifeste propria tendin
ctre mpria lui Dumnezeu. Locaurile noastre snt nconjurate,
dac nu de o lume vrjma, n crice caz o lume "neutr din punct
de vedere religios", de o lume "secularizat" i indiferent. De
aceea este important i trebuie s fim contieni de raportul iniial
i neschimbat al Bisericii fa de lumea care cndva, n alte condi-
ii, afla expresia sa liturgic tocmai n aceste procesiuni ale popo-
rului spre loca... Dac "adunarea n Biseric" presupune separa-
rea de lume ("prin uile ncuiate" s-a artat Hristos), atunci ieirea
aceasta se svrete n numeie lumii, pentru mntuirea ei. Cci
numai noi, care sntem trup din trupul lumii acesteia i snge din
sngele ei, care sntem parte a ei,- numai cu noi i prin noi lumea
se poate nla ctre Creatorul, Mntuitorul i Stpnul ei, sprp
III
S ne ntoarcem la ectenia cea mare*. "Cu Pace Domnului s
ne rugm", spune diaconul. Dup mrturisirea i slavoslova m-
priei, vine vremea "rugciunii obteti i conciliatoare". Oare
nelegem noi toat valoarea i, mai ales, ntreaga noutate a
acestei rugciuni care este rugciunea nsi a Bisericii? Oare
nelegem noi c aceasta nu este o rugciune "simpl" a omului
sau a unei grupri omeneti, ci este rugciunea lui Hristos nsui
ctre Tatl Su, druit nou, c acest dar al rugciunii lui
Hristos, al cererii Lui, este darul cel dinti i cel mai mare al Biseri-
cii? Noi ne rugm ntru Hristos i El, prin Duhul Su Sfnt, se
roag n noi cei adunai n numele Lui. "Pentru c sntei fii, a
trimis Dumnezeu Duhul Fiului Su n inimile voastre, care strig
Awa, Printe" (Gal. IV, 6). Noi nu putem s adugm nimic la
rugciunea Lui, dar dup voia Lui, dup iubirea Lui, noi am deve-
Ectenia cea Mare, Juan Mateos...
58 59
Page 207 of 417
Alexandre Schmemann
nit mdularele Trupului Lui, alctuim un tot unitar cu El i avem
prtie ntru El, n prezentai mijlocirea Lui pentru lume. Aposto-
lul Pavel, chemnd pe credincioi "nainte de toate s facei cereri,
rugciuni, mijlociri, mulumiri pentru toi oamenii", adaug: "cci
unul este Dumnezeu, unul este Mijlocitor ntre Dumnezeu i oa-
meni, omul lisu Hristos" (1 Tim. II, 1, 5). De aceea, rugciunea
Bisericii este rugciunea divinouman, cci Biserica este omeni-
rea lui Hristos, avnd Cap pe Hristos: "Eli n ei i Tu,n Mine, ca
s fie cu desvrire Una i s cunoasc lumea c Tu M-ai trimis
pe Mine" (Io. XVII, 23).
Pentru pacea de sus i pentru mmtuirea sufletelor noas-
tre... Nou ne este dat n Biseric pacea lui Hristos, dup cum
este dat ungerea Sfntului Duh. Nou ne este dat totul i, totui,
ne rugm nencetat: Vino.i ne mntuiete pe noi, s vie mpria
Ta... Ceea ce este dat trebuie primit i noi sntem chemai ca
permanent s cretem n acest dar. Pcatul i Harul, omul cel
vechi i cel nou duc n noi o lupt nentrerupt, iar dumanul lui
Dumnezeu caut permanent s recunoasc ceea ce ne este dat
de Dumnezeu. Biserica-adunarea sfinilor-este totodat aduna-
rea pctoilor care au primit, dar nu i-au nsuit, care snt miluii
dar resping Harul i cad nencetat din El... Noi ne rugm n primul
rnd pentru ceea ce este numit n Evanghelie "unicul de-trebuin".
Pacea de sus este tocmai mpria lui Dumnezeu - "bucuria,
pacea i dreptatea n Duhul Sfnt" (Rom. XIV, 17). Pentru acest
"unic de trebuin" trebuie tocmai s fim gata s dm totul, s
renunm la tot, s jertfim totul: "Cutai mai nainte mpria lui
Dumnezeu i celelalte se vor aduga vou". Agonisirea acestei
mprii, a acestei "pace de sus", este mntuirea sufletului. n
limbajul Sfintei Scripturi, sufletul nseamn omul nsui, n natura
i destinaia lui real. Aceast prticic dumnezeiasc face pe om
chip i asemnare cu Dumnezeu, datorit ei, ultimul pctos este
comoar nepreuit. n ochii lui Dumnezeu i pentru mntuirea lui
pstorul las 99 de drepi... Sufletul este darul lui Dumnezeu fcut
omului i de aceea: "ce-i va folosi omului dac va dobndi lumea
ntreag, iar sufletul su l va pierde? Sau ce va da omul n
schimb pentru sufletul su?" (Mt. XVI, 26). Prima cerere din ecte-
nia cea mare ne indic ultima i cea mai nsemnat int a vieii
Euharistia Taina Intrrii
noastre, pentru care am fost creai, la care trebuie s tindem i
care trebuie s devin pentru noi - "cel unic de trebuin".
Pentru pacea a toat lumea - ne rugm ca pacea lui Hristos
s se rspndeasc asupra tuturor, pentru ca aluatul aruncat n
lume s dospeasc toat frmnttura (1 Cor. V, 6), pentru ca toi
cei de departe i cei de aproape s devin co-participani la mp-
ria lui Dumnezeu.
Pentru bunstarea tuturor bisericilor lui Dumnezeu. Hristos
spune ucenicilor Si: "Voi sntei sarea pmntului, voi sntei lumi-
na lumii" i aceasta nseamn c Biserica este lsat n lume
pentru a mrturisi pe Hristos i mpria Lui i c Bisericii i este
ncredinat lucrarea Lui. "Dar dac sarea va pierde puterea sa,
atunci cu ce o voi face srat?" (Mt. V, 13). Dac cretinii uit
slujirea, la care toi snt chemai, de- la primul pn la ultimul,
atunci cine va vesti lumii mpria lui Dumnezeu i cine va intro-
duce pe oameni n viaa cea nou? Rugciunea pentru buna
stare este rugciunea pentru credincioia i tria cretinilor, pentru
ca Biserica, mprtiat n ntreaga lume, s fie credincioas siei
n orice loc, esenei sale, destinaiei sale - ca s fie "sarea pmn-
tului i lumina lumii".
Pentru unirea tuturor. Unitatea tuturor n Dumnezeu alctuie-
te ultimul scop al creaiei i al mntuirii. Hristos a venit "pentru ca
s adune laolalt pe fiii lui Dumnezeu cei mprtiai" (Io. XI, 52).
Pentru aceast unitate se roag Biserica, pentru depirea tuturor
dezbinrilor, pentru mplinirea rugciunii lui Hristos - "ca toi s fie
cu desvrire una" (Io. XVII, 23).
Pentru locaul acesta i pentru cei ce cu credin, cu evla-
vie i cu fric de Dumnezeu intr n el: iat condiiile participrii
noastre adevrate la rugciune i Tain, i fiecare, intrnd n loca,
trebuie s se verifice pe sine dac n inima lui este credina cea
vie i evlavie n faa prezenei lui Dumnezeu, dac exist n el
acea "team mntuitoare de Dumnezeu" pe care noi, adeseori, o
pierdem "din obinuin" fa de Biseric i fa de slujba divin.
Pentru episcop, cler i popor - adic pentru Biseric, la care
aparinem i care, n unitatea tuturor slujitorilor: episcop, prezbiteri,
diaconi i poporul lui Dumnezeu, arat i mpljnete pe sine, aici,
n acest loc - Trupul lui Hristos.
60 61
Page 208 of 417
Alexandre Schmemann
Pentru ara, pentru oraul, pentru stptnirile, pentru toi
oamenii, pentru buna ntocmire a vzduhului, pentru mbelu-
garea roadelor pmntului, pentru cel ce cltoresc, pentru
cei care ptimesc, pentru cei bolnavi, pentru cei ntemniai...
Rugciunea se extinde i cuprinde n sine lumea toat, natura
toat, omenirea toat, cuprinde viaa ntreag. Bisericii i este dat
stpnirea i puterea de a nla aceast rugciune universal, i
este dat s mijloceasc naintea lui Dumnezeu pentru ntreaga Lui
creaie. Adeseori, noi ngustm credina noastr i viaa religioas
la noi nine, la nevoile noastre, la grijile i necesitile noastre i
uitm destinaia Bisericii de a nla ntotdeuna i pretutindeni
"rugciuni, cereri i mulumiri pentru toi oamenii...". Venind la
Liturghie, noi trebuie s nvm din nou i iari s trim ritmul
rugciunii bisericeti i s lrgim interiorul i contiina noastr
pn la plintatea Bisericii...
n sfrit, pomenind toi sfinii, adic ntreaga Biseric, n frun-
te cu Maica Domnului, pe noi nine, i unul pe altul, i toat
viaa noastr lui Hristos Dumnezeu s o dm. Ne rugm, nu
numai pentru aprare, ajutor, reuit. "Cugetai cele de sus, nu
cele de pe pmnt, cci voi ai murit i viaa voastr este ascuns
cu Hristos n Dumnezeu. Iar cnd Hristos, care este viaa voastr,
se va arta, atunci i voi mpreun cu El v vei arta ntru slav"
(Col. III, 2-4). Noi predm viaa noastr lui Hristos, pentru c El
este viaa noastr, pentru c n baia botezului noi am murit pentru
a ne limita numai la "viaa natural" i viaa noastr cea adevrat
este ascuns n creterea tainic a mpriei lui Dumnezeu.
IV
Dup ectenia cea mare urmeaz trei antifoane i trei rugciuni
nscrise n Liturghier ca fiind "rugciunea primului antifon", pe
urm rugciunea celui de-al doilea etc. Am vorbit despre antifoa-
ne, apariia i includerea lor n slujba Liturghiei i ntruct ele se
refer la partea slujbei care s-a modificat, nu ne vom opri la ele
acum. Dar trebuie s spunem cteva cuvinte despre cele trei rug-
Euharistia Taina Intrrii
ciuni, prin care proistosul pare c nal cntri de slav i de mul-
umire lui Dumnezeu.
Tuturor le este "cunoscut c n practica contemporan, despre
care vom vorbi n mod deosebit, aceste rugciuni nlate de ctre
proistos au devenit tainice, el le citete pentru "sine" n aa fel
nct adunarea aude numai slavoslovia de la urm, de obicei n
chip de ecfonis: "c ie se cuvine...". Aceast practic a aprut mai
trziu. Iniial, toate rugciunile Liturghiei se citeau n auzul tuturor,
cci prin sensul i coninutul lor snt rugciuni ale ntregii adunri,
sau mai bine zis ale ntregii Biserici. Introducerea acestei practici
n slujb a dus la nmulirea aa-numitelor ectenii mici, formate
din prima i ultimile dou cereri ale ecteniei mari. Acum, aceste
ectenii mici se rostesc de ctre diacon, n timpul n care proistosul
citete rugciunile n tain. Cnd ns slujba se svrete fr
diacon, atunci preotul trebuie s spun ectenia i s citeasc
rugciunea. Iar aceasta a determinat citirea rugciunii n timpul
cntriii antifonului. n acest fel, pe lng faptul c practica aceasta
a dus la repetarea frecvent i monoton a ecteniei mici, ea a
tulburat unitatea "adunrii n Biseric", a lipsit-o tocmai de acele
"rugciuni obteti i de conciliere", n care se exprim unitatea.
n "rugciunea primului antifon", proistosul mrturisete credina
Bisericii, stpnirea lui Dumnezeu care este neasemnat, n
slava Lui neajuns, n mila Lui nemsurat i iubirea de oameni
negrit. Toate cuvintele acestea - n textul grec al rugciunii,
care ncepe cu partea negativ (aa numita alpha privativum)
-exprim experiena cretin a transcendenei absolute a lui
Dumnezeu, care este de nemsurat prin cuvintele, noiunile i
definiiile noastre, care snt baza apofatic a credinei cretine, a
cunoaterii cretine a lui Dumnezeu. Sfinii au simit ntotdeauna,
n mod deosebit, c Dumnezeu este inexprimabil.
Dar Dumnezeu nsui a voit s Se arate pe Sine i, odat cu
mrturisirea c este inexprimabil, Biserica i cere Lui "s caute
spre locaul acesta i spre adunarea aceasta". i Dumnezeu a
artat, S-a artat nu numai pe Sine oamenilor, dar i-a i unit pe ei
cu Sine, i-a fcut pe ei ai Si. Aceast apartenen a Bisericii lui
Dumnezeu o i mrturisete "rugciunea antifonului al doilea":
"mntuiete poporul Tu, binecuvinteaz motenirea Ta, pzete
62 63
Page 209 of 417
Alexandre Schmemann
plintatea Bisericii Tale" - cci n Biseric s-a artat stpnirea,
mpria, puterea i slava Lui...
n sfrit, dup mrturisirea din "rugciunea*antifonului al trei-
lea", acestei omeniri noi unite cu Dumnezeu i se druiete viaa
venic - "dndu-ne nou n veacul de acum cunotina Adevrului
Tu i n veacul viitor Via venic druindu-ne..."
Expresia mica intrare (vohodul mic) - spre dosebire de intra-
rea cea mare, vohodul cel mare, de la nceputul Liturghiei celor
credincioi - o ntlnim pentru prima oar n manuscrisele din se-
colul al XlV-lea. Aceasta este timpul n care se definitiveaz sluji-
rea euharistic n felul n care o avem acum. Noi tim c, n timp
ndelungat, intrarea a fost nceputul Liturghiei, prima lucrare sfn-
t. Cnd ns ea i-a pierdut nsemntatea i prima parte a slujbei
a devenit cntarea "antifoanelor", accentul s-a pus atunci pe scoa-
terea Evangheliei. n practica actual, intrarea (vohodul) aceasta
este, nainte de toate, intrarea cu Evanghelia, adic scoaterea ei
solemn din altar i ducerea ei din nou n altar, prin uile mpr-
teti, n unele manuscrise, ea se numete "intrarea Evangheliei".
Aceasta a i slujit ca punct de plecare n dezvoltarea "simbolis-
mului de prenchipuire", care aplicat la ntrarea cea mic (vohodul
mic) setlcuiete c "prenchipuie" ieirea lui Hristos la propovdu-
irea Evangheliei. Despre scoaterea Evangheliei i nsemntatea
ei vom vorbi n capitolul urmtor, consacrat Liturghiei ca Taina
Cuvntului. n capitolul de fa, este important s subliniem numai
c "intrarea mic" (vohodul mic) de acum are n vedere dou slujiri
sfinte diferite i unete dou teme: tema intrrii ca atare i ritualul
legat de citirea Cuvntului lui Dumnezeu. n capitolul de fa, vom
analiza pe scurt prima din aceste dou teme.
Vom sublinia nc o dat c, fcnd abstracie de complexitatea
sa, "intrarea cea-mic" a pstrat totui caracterul intrrii, al ncepu-
tului, al apropierii. Despre aceasta mrturisete, n primul rnd,
Liturghia arhiereasc iar, n al doilea rnd, rugciunea intrrii.
Dup cum am artat, rugciunea aceasta se citea cndva la intra-
Euharistia Taina Intrrii
tea proistosului i a poporului n loca. i acum chiar, se citete
la sfinirea noului loca bisericesc, dar n faa uilor de la intrare,
nu n faa uilor mprteti ale iconostasului. Rugciunea aceasta
nu amintete intrarea ca ceva "prenchipuit", ci arat caracterul
ceresc al intrrii: "conslujire" n loca cu puterile i otirile cereti,
adic mpreun artngerii.
Ca un element nou care a aprut n urma dezvoltrii bizantine
a locaului i care a complicat ideea intrrii, a fost transpunerea
noiunii de sfinenie - ce aparine ntregului loca - la altar, adic
la partea locaului care nconjoar Prestolul (Sfnta Mas) i este
separat de restul locaului prin iconostas. Aceasta s-a fcut sub
influena teologiei pretins a fi "mistic", despre care am scris n
lucrarea "I ntroducere n teologia liturgic". n centrul aceste teologii
st opoziia dintre "cei consacrai" i "cei neconsacrai", ceea ce
nseamn clerul faa de mireni. nuntrul locaului a aprut sfine-
nia intern: altarul, care este accesibil numai "celor consacrai",
n acest altar au nceput s se svreasc toate "intrrile", fapt
care a slbit nelegerea i trirea nsi a "Adunrii n Biseric"
ca intrare i nlare a Bisericii, a poporului lui Dumnezeu, n Sfn-
ta sfintelor cereasca. ntruct "Hristos n-a intrat ntr-o sfnta a sfin-
telor fcut de mini -- care ar fi nchipuirea celei adevrate - ci
chiar In cer, ca s Se nfieze pentru noi naintea lui
Dumnezeu" (Ebr. IX, 24)
v'l
Cu toat complexitatea tipic "bizantin", aceasta r^ a desfiinat
totui principalul i anume c esena intrrii este apropierea de
Prestol (Sfnta Mas), care de la nceput a fost punctu! central al
locaului, sfinenia lui. Cuvntul "altar" se refer, nainte de toate,
la Prestol i numai treptat a nceput s fie aplicat la spaiul ce l
nconjoar i s fie desprit de restul locaului prin iconostas. Ne
vom opri mai amnunit la nsemntatea Prestolului, cnd vom
vorbi despre aducerea Sfintelor Daruri. Este suficient s spunem
acum c, dup mrturisirea de comun acord a ntregii tradiii,
Prestolul este simbolul Sui Hristos i al mpriei lui Hristos. El
64
Page 210 of 417
Alexandre Schmemann
este Cina la care Hristos ne adun pe noi, el este jertfelnicul care
unete pe Arhiereu i Jertfa. El este Prestolul mpratului i al
Domnului, este Cerul, acea mprie n care "Dumnezeu este
totul n toate". Din aceast trire a Prestolului - ca punct central
al Tainei euharistice a mpriei - s-a dezvoltat ntreaga "mistic"
a altarului: ca Cer, ca pol eschatologic'a Liturghiei, ca acea pre-
zen tainic ce umple ntregul loca i-l transform n "cer pe
pmnt". Ca urmare, intrarea, fiind apropierea de Prestol, este
ntotdeauna nlare. Prin Prestol, Biserica se nal acolo unde
adevrata ei via "este ascuns cu Hristos n Dumnezeu", se
nal la Cer unde se i svrete Euharistia...
Este important s inem minte aceasta, cci, sub influena ne-
legerii apusene a Euharistiei, noi interpretm de obicei Liturghia
nu n sensul ei de nlare, ci n cel de coborre. Toat mistica
euharistic apusean este ntreptruns de chipul lui Hristos care
coboar peste altarele noastre. n realitate ns, experiena euha-
ristic iniial mrturisit de nsi slujba Euharistiei ne vorbete
despre nlarea noastr acolo unde s-a nlat Hristos, ne vor-
bete de natura cereasc a lucrrii sfinte euharistice.
Euharistia este ntotdeauna ieirea din "lumea aceasta" i nl-
area la Cer; iar ca simbol al acestei nlri, "posibile" i reale,
este Prestolul. Cci Hristos s-a nlat la Cer i Prestolul Lui este
"mai presus de ceruri i de gndire". n "lumea aceasta" nu este
i nu poate exista Prestol, cci mpria lui Dumnezeu "nu este
din lumea aceasta". De aceea este att de important s nelegem
c ne purtm cu evlavie fa de Prestol - cu srutare, metanie i
altele - nu pentru c el este "sfinit" i astfel a devenit "sfinenie
material", ci pentru c sfinenia lui se refer la realitatea mpr-
iei, fiind transformat n simbol al mpriei. Evlavia i nchinarea
noastr nu se refer niciodat la "materie", ci la ceea ce desco-
per ea prin epifanie i la prezena pe care o arat. Orice sfinire
n Biseric nu creaz "obiecte sfinte", care cu sfinenia lor s se
opun "profanului", adic celor nesfinite, ci obiecte care se refer
la starea lor iniial i, totodat, la sensul lor final, la ideea lui
Dumnezeu despre ele. Lumea ntreag a fost creat ca "Prestol
al lui Dumnezeu", ca templu, ca simbol al mpriei. Lumea n-
treag a fost conceput sfnt, iar nu "profan"; esena lumii este
Euharistia Taina intrrii
cuprins n cuvintele lui Dumnezeu "toate snt bune"... Pcatul
omului este tocmai c a adumbrit n el nsui acest "toate snt
bune" i aceasta a rupt lumea de Dumnezeu, a fcut-o "scop n
sine" i astfel, a rezultat cderea i moartea...
Dumnezeu ns a mntuit lumea, a mntuit-o prin aceea c a
descoperit din nou n lume scopul ei: mpria lui Dumnezeu;
viaa lumii s fie calea ctre aceast mprie; sensul ei s fie
comuniunea cu Dumnezeu i ntru El, cu ntreaga fptur... Spre
deosebire de "sfinirile" pgne, care constau n sacralizarea unor
pri sau obiecte ale lumii, sfinirea n cretinism restituie sfinenia
ntregii lumi, naturii ei simbolice, "tainice", referind totul la ultimul
scop al existenei... ntreaga noastr slujire divin este nlarea
ctre Prestol i ntoarcerea din nou n "lumea aceasta", pentru a
mrturisi despre ceea ce "urechea nu a auzit, ochiul nu a vzut i
la inima omului nu s-a suit, pe acestea Ie-a gtit Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe El" (1 Cor. II, 9).
VII
Acest sens eschatologic al intrrii, ca apropiere de Prestol i
nlarea spre mprie, este exprimat mai bine n rugciunea i
cntarea Trisaghionului cu care culmineaz intrarea. Proistosul,
intrnd n altar i stnd naintea Prestolului, nal 'rugciunea cn-
trii celei ntreit sfinte", pentru c Dumnezeu
Care ne-a nvrednicit pe noi smeriii i nevrednicii,
a sta n ceasul acesta naintea slavei sfntului Su jertfelnic
i a-l aduce datorita nchinciune i preaslvire,
a primit de la noi ntreit sfnta cntare
i ne-a cercetat pe noi
i ne-a iertat nou toat greeala
i ne-a sfinit sufletele i trupurile noastre...
Aceast rugciune ncepe prin Sfinte Dumnezeule, ncepe cu
mrturisirea sfineniei lui Dumnezeu i este, totodat, pentru sfini-
rea noastr adic pentru prtia noastr la aceast sfinenie.
Dar ce nseamn acest nume al lui Dumnezeu - Sfnt, care, dup
cuvntul proorocului Isaia, alctuiete coninutul venic al slavosla-
66
67
Page 211 of 417
Alexandre Schmemann
vei ngereti, n care ne pregtim i noi s lum parte n "ceasul
acesta"? Nici o cugetare discursiv, nici o logic nu este n stare
s ne explice aceasta i totui, tocmai aceast percepere a sfine-
niei lui Dumnezeu, aceast intuiie a sacrului este baza i izvorul
religiei. Ajungnd la acest moment, poate mai mult dect oricnd ne
dm seama ca slujirea divin - fr s ne explice ce este sfinenia
iui Dumnezeu ne-o descoper i n aceast descoperire se
cuprijnde esena de totdeauna a cultului, a acelor ritualuri de
baz i vechi ca nsi omenirea: binecuvntarea, ridicarea mini-
ior, metaniile a., care aproape c nu pot fi separate de sensul
care Ie-a determinat. De altfel, cuitul s-a i nscut din necesitatea,
din setea omului de a fi prta sfineniei pe care el a simit-o
nainte de a fi putut "gndi" asupra ei.
"Parc numai slujirea divin - scrie L Bouyer - cunoate sen-
sul acestei noiuni de neptruns pentru'raiune i numai slujirea
divin este n stare s ne-o redea i s ne nvee a o nelege...
Trind acest fior religios, aceast tulburare interioar naintea
Ceiui Cura. Celui Neptruns, naintea Celui cu desvrire Altul i
senzaia prezenei Celui Nevzut, atracia acelei iubiri infinite i
lotui rits't de personal, nu tim dac mai putem numi altceva
iubire... Numai slujirea divin poate reda aceast trire n ntregi-
me, trire unic i intransmisibil... n slujirea divin, trirea aceas-
ta parc se revars de pretutindeni - din cuvinte, din gesturi, din
iurnnri, din mireasma care umple locaul, ca n vremea Iui Isaia.
Dincoio de toate acestea, nu exist nimic din eie, dar ni se trans-
mite esena - aa cum expresia frumoas a feii ne descoper
sufletul ntreg, dei noi nu tim cum..."
Prin aceasta, noi am intrat i stm dinaintea Celui Sfnt. Noi
sntem sfinii prin prezena Lui, sntem luminai prin lumina Lui.
Aceast sfinire cutremurtoare i dulce a prezenei lui Dumnezeu,
bucuria i pacea cu nimic asemntoare pe pmnt, toate acestea
snt exprimate n cntarea lent a Trisaghionului - "Sfinte
Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr de moarte..." - a cntrii
cereti care se cnt pe pmnt i care mrturisete c Dumnezeu
S-a descoperit pe Sine oamenilor, mrturisete mpcarea pmn-
tului cu oerul, i c nou ne este dat "sa avem parte de sfinenia
Lui"(Ebr. XII, 10).
Euharistia Taina Intrrii
n timpul acestei cntri, proistosul se nal i mai sus, trecnd
n adncul locaului, dincolo de Prestol, la Prestolul cel de sus, n
Sfnta Sfintelor. Aceast micare sau ritm al nlrii nseamn
trecerea din "lumea aceasta" spre uile locaului, iar de la uile
locaului spre Prestol, iar de la Prestol dincoio de PrestoL la locul
cel de Sus; micarea aceasta mrturisete unirea ce se svre-
te, mrturisete nlimea la care ne-a ridicat pe noi toi Fiul lui
Dumnezeu. De la locul cel de Sus, de acolo proistosul, cu faa
spre adunare - ca fiind unul din adunare, dar totodat i chipui
Domnului, mbrcat ntru stpnirea i puterea Lui - ne trimite
nou pacea pentru a auzi Cuvntul lui Dumnezeu. Dup taina
intrrii, urmeaz Taina Cuvntului.
Page 212 of 417
Capitolul patru
Taina Cuvntului
Strlucete n inimile noastre, lubitorule de oameni,
Stpnule, lumina cea curat a cunoaterii Dumnezeirii
Tale i deschide ochii gfndului nostru spre nelegerea
evanghelicelor Tale propovduiri; pune n noi i frica
fericitelor Tale porunci, ca toate poftele trupului clcnd,
vieuire duhovniceasc s petrecem, toate cele ce snt
spre buna plcerea Ta i cugetnd i fcnd...
(Liturghie. Rugciunea dinaintea Evangheliei)
I
Primele manuscrise mrturisesc unanim c citirea Sfintei Scrip-
turi alctuia, chiar de la nceput, partea indispensabil a "adunrii
n Biseric" i n special, a adunrii euharistice. n una din cele
dinti descrferi ale Euharistiei ajuns pn la noi citim: "n ziua
denumit a soarelui, noi avem adunarea tuturor celor care triesc
n orae i sate, la un loc i, ct permite timpul, se citete ceea ce
au spus apostolii sau din scrierile proorocilor. Cnd termin citito-
rul, proistosul ia cuvntul i ne d povuiri i ndemnuri, ca s se
imite lucrurile frumoase. Du|J aceea ne ridicm i nlm rug-
ciuni. Dup ce terminm rugciunile... se aduce pine i vin i
ap..." Aici este evident legtura ntre citirea Scripturii i propov-
duirea pe de o parte, i aducerea darurilor euharistice, pe de alt
parte. Despre aceasta mrturisete i slujba contemporan a Eu-
haristiei, n care este legat indestructibil liturghia celor chemai,
consacrat ndeosebi Cuvntului lui Dumnezeu, i liturghia celor
71
Page 213 of 417
Alexandre Schmemann
credincioi, care const n aducerea, sfinirea i mprtirea
Sfintelor Daruri,
Aceast mrturisire unanim despre unitate (a celor dou li-
turghii - n.n.) este ignorat n manualele noastre oficiale, n ex-
plicrile i definirile teologice ale Euharistiei. n viaa i practica
Bisericii, Euharistia const din dou pri legate indisolubil ntre
ele. n gndirea teologic ns, Euharistia este redus numai la o
singur parte, la cea de-a doua - a credincioilor, care se svr-
ete asupra pinii i vinului, de parc aceast a doua parte este
independent i duhovniceasc, fr a fi legat teologic de prima.
Aceast reducere (la o singur parte - n.n.) se explic prin
influena ideilor apusene asupra teologiei noastre colare, n care
Cuvrrtul i Taina s-au rupt unul de altul nc de mult i au deve-
nit obiecte de studiu i de definire de sine stttoare. Aceast
rupere alctuiete totui unul din neajunsurile mari ale nvturii
apusene despre taine. nsuit "de facto" i de sistemele noastre
colare, mai devreme sau mai trziu duce la o nelegere neco-
rect, unilateral i irrtervertit att a Cuvntului - adic a Sfintei
Scripturi i a locului lui n viaa Bisericii - ct i a Tainei. Eu n-
drznesc s afirm c "descompunerea" treptat a Scripturii, des
trmarea ei tot mai mare printr-o critic special i negativ, este
rezultatul ruperii Cuvntului de Euharistie, adic de Biserica nsi,
ca trire i realitate spirituala. L rndul su, aceast rupere lipse-
te Taina de coninutul ei evanghelic, transformmd-o ntr-un "mijloc
de sfinire" independent i de sine stttor. Scriptura i Biserica
snt reduse astfel la dou categorii formale, la dou "izvoare de
credin", aa cum se i numesc n tratatele colare, rmnnd
doar a se stabili care din acestea dou este autoritatea superioa-
r: care din ele "interpreteaz" pe cealalt... Pe baza acestei logici
proprii se ajunge la o ngustare i mai mare a acestei reduceri.
Astfel, dac autoritatea suprem de a nva n Biseric se pro-
clam Sfnta Scriptur, atunci care este criteriul Scripturii? Mai
devreme sau mai trziu, "tiina biblic" devine criteriul, adic, n
cele din urm, raiunea goal. Dac dimpotriv, interpreta supre-
m i purttoarea Duhului Scripturii este proclamat Biserica,
atunci cine, unde i cum se realizeaz acesta interpretare? Ori-
cum am rspunde la ntrebarea aceasta, "organul" i "autoritatea"
Euharistia Taina Cuvntului
apar deasupra Scripturii, ca o autoritate dinafar. Dac, n primul
caz, sensul Scripturii lipsit de autoritatea Bisericii se frmieaz n
multiple i diferite interpretri i "teorii tiinifice", n al doilea caz,
Scriptura este privit ca un "material brut" pentru formulri i defi-
niri teologice, ca un "material biblic" ce urmeaz s fie "interpretat"
de raiunea teologic. Aceast stare nu este caracteristic numai
Apusului. Acelai lucru se produce i n Biserica Pravoslavnic,
numai c n alt fel. Dac teologii ortodoci persist n principiul
formal - conform cruia autoritatea pentru interpretarea Scripturii
aparine Bisericii, care se nfptuiete la lumina Tradiiei - atunci
coninutul vital i aplicarea practic a acestui principiu rmn ne-
clare i, n cele din urm, duc la o anchilozare a "nelegerii Scrip-
turii" n viaa Bisericii. tiina noastr biblic, aa cum exist ea n
general, se afl n ntregime sub influena premiselor apusene i
merge cu team pe urmele ei, meninndu-se moderat dup ulti-
mele teorii apusene. n ceea ce privete, ns, propovduirea i
evlavia bisericeasc, acestea au ncetat de mult s se hrneasc
din Scriptur, ca din singurul i adevratul lor izvor...
Ruptura dintre Cuvnt i Taina a determinat tot attea urmri
duntoare i n nvtura despre taine. n nvtura aceasta,
Taina nceteaz s fie biblic, evanghelic n sensul cel mai
adnc al acestui cuvnt. Nu ntmpltor i-a concentrat teologia
apusean atenia fa de Taine, privind nu esena i coninutul lor,
ci condiiile, 'modul" svririi i "efectul" lor. Astfel, interpretarea
Euharistiei se reduce la felul i momentul prefacerii darurilor n
Trupul i Sngele lui Hristos, ns nu se vorbete aproape nimic
despre sensul acestei prefaceri pentru Biseric, pentru lume, pen-
tru fiecare din noi. Orict de paradoxal ar aprea, interesul fa de
prezena real a Trupului i Sngelui lui Hristos nlocuiete intere-
sul fa de Hristos. mprtirea se primete ca un mijloc "de a
primi Harul", ca un act al sfinirii personale, dar nu mai este neles
ca participarea noastr la Potirul lui Hristos: 'Putei oare s bei
paharul pe care-l voi bea Eu sau s v botezai cu botezul cu care
m botez Eu?" (Mt. XX, 22). Rupndu-se de Cuvnt, care este
ntotdeauna Cuvnt despre Hristos- "cercetai Scripturile, ele mr-
turisesc despre Mine" (Io. V, 39) -, tainele se rup, se separ ntr-
un anumit sens de Hristos. Desigur, Hristos rmne i n teologie
72 73
Page 214 of 417
Alexandre Schmemann
i n evlavie ntemeietorul tainelor, dar nceteaz s fie coninutul
lor; tainele nu mai snt, nainte de toate, Darul prin care Hristos se
druiete pe Sine nsui i i druiete viaa Sa divino-uman
Bisericii i credincioilor... Astfel, taina pocinei nu se triete ca
o "mpcare i reunire cu Biserica ntru Hristos lisus", ci ca o pu-
tere de a "elibera" de pcate; la fel, taina cstoriei "a uitat" baza
ei, care este n "taina mare Hristos i Biserica" .a.
n tradiia liturgic i spiritual, esena Bisericii se mplinete
tocmai n nentrerupta legtur a Cuvntului i a Tainei, ca ntrupa-
rea Cuvntului care se mplinete n timp i n spaiu, nct, referin-
du-se la Biserica nsi, n Faptele Apostolilor se spune - "i Cu-
vntul cretea..." (F. A. XII, 24). Prin Tain, noi devenim prtai
Aceluia Care vine i rmne cu noi n Cuvnt: destinaia Bisericii
const n a binevesti pe Acela. Cuvntul consider Taina ca fiind
mplinirea sa, cci n Tain Hristos Cuvntui devine viaa noastr.
Cuvntul adun Biserica pentru a se ntrupa n ea. Prin ruperea
Cuvntului de Tain, Taina este ameninat s fie neleas ca
magie, iar Cuvntul fr Taina este ameninat s fie redus la doc-
trin. Taina este tocmai interpretarea Cuvntului, cci interpreta-
rea Cuvntului mrturisete totdeauna Cuvntul care devine Via.
"i Cuvntul trup s-a fcut i a vieuit cu noi, plin de Har i de
Adevr" (Io. I, 14). Taina este tocmai aceast mrturie i, ca ur-
mare, n ea este izvorul, principiul i baza interpretrii i nelegerii
Cuvntului, izvorul i criteriul teologiei. Numai n aceast unire
nedesprit a Cuvntului i a Tainei, putem nelege cu adevrat
sensul afirmaiei c Biserica este singura care pstreaz adevra-
tul sens al Scripturii. De aceea, prima parte a Liturghiei este un
nceput necesar al sfintei lucrri euharistice, este acea Tain a
Cuvntului care va afla mplinirea i culminarea sa n adunarea,
sfinirea i mprirea darurilor euharistice credincioilor.
II
n unele manuscrise liturgice vechi, intrarea cea mic se nu-
mete intrarea cu Evanghelia. n adevr, n practica contempo-
ran, Evanghelia reprezint punctul central: ea se scoate n mod
solemn de ctre diacon, prin uile de nord ale iconostasului i, pe
urm, prin uile mprteti se aduce i se aeaz pe Prestol (pe
Sfnta Mas). Dac am ine seama de sensul iniial al intrrii mici
- pe care l-am expus mai sus, c este intrarea proistosului i
poporului n loca - atunci devine clar c "intrarea cu Evanghelia"
apare ca o a doua form a acestei intrri. n vechime, dup intra-
rea proistosului n loca, urma aezarea lui i a clerului conslujitor
la "locurile lor", pentru a asculta Scriptura. Acum ns, pentru c
intrarea cea mic iniial a ncetat s mai fie nceputul propriu-zis
al Liturghiei, "intrarea cu Evanghelia" a devenit coninutul acestei
procesiuni. i ca s nelegem sensul ei n cadrul sfintei lucrri
euharistice, este necesar s spunem cteva cuvinte despre topo-
grafia iniial a locaului.
n practica contemporan, locul firesc i vdit al proistosului i
al clerului este altarul. n vechime nu era aa. "Proistoia", slujirea
la Prestol avea loc numai n timpul Liturghiei celor credincioi,
adic la aducerea i sfinirea darurilor, a Euharistiei n sensul
propriu al acestui cuvnt. Proistosul venea la Prestol numai n
momentul aducerii darurilor. n restul timpului, ca i la slujbele de
fiecare zi ale anului, locul proistosului i al clerului era "pe vim",
adic n mijlocul poporului. i pn acum, acest fapt este indicat
prin partea sferic din mijlocul locaului la rui, iar la greci, de
amvonul din dreapta. i pn acum, n sfintele slujbe ne-euharisti-
ce, prile cele mai de seam, ca de exemplu policleul .a., se
svresc n mijlocul Bisericii iar nu n altar. Prestolul a fost trape-
za exclusiv pentru Cina Domnului, Jertfelnicul pe care se aduce
jertfa cea fr de snge. Slujirea divin avea parc dou centre:
unul n mijlocul adunrii, iar altul la Prestol. De aceea, prima parte
a Liturghiei - "adunarea n Biseric", ascultarea Sfintei Scripturi i
predica, nu se svreau n altar ci n loca, n-locurile special
desemnate pentru proistos i cler, pe "vima". n acest fel, dup
intrarea n loca (primul sens al "intrrii mici"), urma naintarea
75
Page 215 of 417
Alexandre Schmemann
spre altar i spre Prestol, pentru aducerea i sfinirea darurilor
(naintare reprezentat acum prin "intrarea cea mare" - vohodul
cel mare). Prin aceste trei "intrri" (procesiuni), se exprima simbo-
lismul de baz al "adunrii Bisericii" ca nlarea ei spre mpria
lui Dumnezeu...
Cauza care a tulburat i a schimbat aceast ornduire iniial
a fost, n primul rnd, dispariia primei intrri, a intrrii n loca,
despre oare am vorbit mai sus; iar n al doilea rnd, dispariia trep-
tat a "vimei" ca loc al proistosului i al clerului, n timpul tuturor
sfintelor slujbe n afar de Euharistie. La acestea se mai adaug
i faptul c Evanghelia a nceput s fie pstrat pe Prestol. n
epoca prigonirilor mpotriva cretinismului, Evangheiia nu se pstra
n loca, ntruct una din formele de persecuie ale Bisericii era
confiscarea crilor sfinte. Ca urmare, la fiecare Liturghie Evan-
ghelia se aducea n loca din afar. Odat cu ncetarea persecui-
ilor i cu apariia bazilicilor mree cretine, locul de pstrare al
Evangheliei a devenit locaul, iar n loca, n "sfnta sfintelor", pe
Prestol. Prestolul a devenit centrul ambelor pri ale Liturghiei,
dei n mod diferit. Astfel, n Liturghia celor chemai - ca i n
toate slujbele ne-euharistice - Evanghelia se scoate din altar i
citirea ei se face pn astzi n mijlocul locaului, de pe amvon
sau de pe vim, n timp ce Euharistia se svrete ntotdeauna
la Prestol.
Toate aceste amnunte tehnice ne snt necesare numai pentru
a arta c intrarea mic a unit treptat n sine trei momente de
baz: nceputul Euharistiei ca Intrare n adunare, mplinirea aces-
tei intrri prin nlare, prin intrarea Bisericii n sfnta sfintelor ce-
reti (rugciunea i cntareaTrisaghionului, apropierea de Pr.estol)
i, n sfrit, mplinirea acestui nceput al Liturghiei - n 'Taina
Cuyntului".
ntorcndu-ne la "intrarea cu Evanghelia" (vohodul mic), putem
spune c nelegerea Liturghiei Cuvntului i a legturii ei cu Euha-
ristia nu este mai puin important ca actul ei de baz - citirea
Sfintei Scripturi. Aici aflm paralelismul cu Euharistia, n care sfin-
irea darurilor urmeaz producerii. Trebuie s amintim aici c, n
tradiia liturgic ortodox, Evanghelia particip nu numai ca citire,
dar i ca fiind carte. Acestei cri i se d o cinstire ca i icoanei
Euharistia Taina Cuvntului
sau Prestolului. Este ornduit s fie srutat, s fie cldit, cu ea
s fie binecuvntat poporul lui Dumnezeu. n sfrit, n unele lucrri
sfinte - n hirotonia episcopului, n taina pocinei i n taina Sfntu-
luiMaslu.a. - Evanghelia particip ca o carte, nu numai printr-un
anumit text din ea. Evanghelia carte este, pentru Biserica, icoana
cuvnttoare care ne descoper nou prezena lui Hristos n mijlo-
cul nostru i, nainte de toate, este icoana nvierii Lui. De aceea,
intrarea cu Evanghelia nu este o "prenchipuire", nu este o nsce-
nare sfnta a unui eveniment din trecut, a ieirii lui Hristos ia pro-
povduire (n acest caz, nu diaconul ci proistosul - chip al lui
Hristos n adunarea Bisericii - ar fi trebuit s scoat cartea Evan-
gheliei), ci este chipul artrii lui Hristos Cel nviat pentru mplini-
rea fgduinei Lui: "Unde snt doi sau trei adunai n Numele
Meu, acolo i Eu snt n mijlocul lor" (Mt. IX, 20). Dup cum sfinirii
euharistice a darurilor i premerge aducerea lor la Jertfelnic, tot
aa citirii i binevestirii Cuvntului i premerge descoperirea Lui.
"Intrarea cu Evanghelia" este ntinire, ntlnirea plin de bucurie cu
Hristos care se svrete prin aducerea spre noi a acestei Cri
a tuturor crilor, Care se transform ntotdeauna n putere, via
i sfinire...
III
"Pace vou", vestete proistosul adunrii i adunarea i rspun-
de: "i duhului tu". Noi am artat c Pacea este nsui Numele
lui Hristos, este El nsui. Forma apusean a acestui salut este
"Dominus vobiscum", "Domnul cu voi...". Acest salut cu care prois-
tosul se adreseaz Bisericii la nceputul fiecrei pri a sfintei
lucrri euharistice -naintea citirii Cuvntului lui Dumnezeu, nainte
de srutul pcii, naintea mprtirii - amintete de fiecare dat
c Hristos nsui "este n mijlocul nostru", c El nsui ncoroneaz
Euharistia noastr, cci El nsui este "Cel ce aduce i Cel ce Se
aduce, Cel ce primete i Cel ce Se mparte".
Urmeaz prochimenul. Cu acest cuvnt care nseamn n
limba greac "premergere", se denumesc acum cele dou sau trei
versete din diferii psalmi ce se cnt antifonic - de ctre cintre
76
Page 216 of 417
Alexandre Schmemann
i popor sau cor. n vechime, prochimenul consta dintr-un psalm
ntreg, care se cnta nainte de citirea Sfintei Scripturi. ntruct
prochimenul ocup pn azi un loc nsemnat i deosebit n slujirea
divin ortodox, trebuie s spunem cteva cuvinte despre el. Pen-
tru nelegerea lui, amintim nainte de toate de locul pe care-l ocu-
pau psalmii n Biserica primar. Fr a exagera, putem spune c
n Biserica primar psalmii reprezentau nu numai culmea prooro-
ciei i a rugciunilor din Testamentul Vechi, dar erau ca o desco-
perire deosebit dinuntrul revelaiei. Dac ntreaga Scriptur
proorocete despre Hristos, valoarea excepional a psalmilor este
c, n ei, Hristos se descoper parc "dinuntru". Acestea snt
cuvintele Lui, rugciunile Lui, El nsui: "...ipse Dominus Jesus
Christus loquitus" - "nsui lisus Hristos vorbete n ei" (Fericitul
Augustin). i pentru c snt cuvintele Lui, ele snt i rugciunile i
cuvintele Bisericii - Trupul Lui. "n cartea aceasta vorbesc, se
roag i plng numai lisus Hristos i Biserica Lui". "Aceste mdula-
re multe, scrie Fericitul Augustin, unite prin legtura iubirii i a
pcii sub un singur cap de ctre Mntuitorul nostru, alctuiesc,
dup cum tii... un singur om". Vocea psalmilor rsun, n cea
mai mare parte a lor, ca vocea unui singur om. El se roag pentru
toi, pentru c toi "snt una n unul". Aceast nelegere, aceast
trire a psalmilor st la baza lor n ntrebi inarea liturgic. Aa de
exemplu, nu am putea nelege locul excepional al psalmului 118
("Fericii cei fr prihan") de la utrenia din Smbta cea Mare,
dac nu am ti c n aceast lung mrturisire de iubire a "ndrep-
tirilor dumnezeieti", n voina Lui, n ideea Lui despre lume i
om, Biserica parc aude glasul Domnului nsui care zace n mor-
mnt i ne descoper nou sensul morii Sale de via fctoare.
Psalmii apar astfel, nu numai ca o exegez inspirat de
Dumnezeu, ca o explicare a Scripturii i a evenimentelor istoriei
sfinte, dar n ei se arat, se ntrupeaz i ne este redat realita-
tea duhovniceasc, care ne permite s nelegem sensul real att
al textelor sfinte ct i al riturilor
Prochimenul - "ca psalm premergtor" - ne introduce n taina
Cuvntului. Cci Cuvntul lui Dumnezeu este ndreptat nu numai
ctre raiune, ci ctre omul ntreg, ctre acea adncime a lui care,
n limbajul Sfinilor Prini, este inima - organul cunoaterii reli-
Euharistia Taina Cuvtntului
gioase, spre deosebire de cunoaterea nedeplin, discursiv i
raional a "lumii acesteia". Cuvntul auzit i neles este precedat
de "deschiderea minii": "Atunci Ie-a deschis mintea ca s priceap
Scripturile" (Le. XXIV, 45). Putem spune c repetarea prochimenu-
lui cu bucurie, "comunicarea" i acceptarea lui de ctre adunare
subliniaz, n slujirea divin, momentul "deschiderii minii", al unirii
ei cu inima, pentru c astfel, auzind cuvntul Scripturii, s auzim
Cuvntul Domnului.
IV
Dup prochimen urmeaz citirea Apostolului, adic un frag-
ment din a doua parte a Noului Testament - "cea apostolic".
Sntem ndreptii s credem c, n Biserica primar, Sfnta Scrip-
tur includea n sine i fragmente din Testamentul Vechi. Studie-
rea amnunit a "prelegerilor", adic a principiilor care stau la
baza ornduirii liturgice i citirii Sfintei Scripturi, se refer la partea
teologiei liturgice pe care eu o numesc slujire divin n timp i
de aceea, omitem explicarea ei aici. Vom spune numai c "prele-
gerile" au avut o evoluie destul de lung i complex i una dintre
problemele de baz ale timpului nostru este de a le revedea n
lumina situaiei liturgice actuale. Ca s nelegem seriozitatea
acestei probleme, este destul s amintim c n "citirea" actual a
Sfintei Scripturi de la Liturghie se exclude o mare parte din Testa-
mentul Vechi, iar din Noul Testament ornduit chiar pentru slujirea
zilnic a Sfintei Liturghii, snt auzite i ajung n contiina credin-
cioilor doar o mic parte din textele lui. De aici rezult necunoa-
terea uimitoare a Sfintei Scripturi la cea mai mare parte a orto-
docilor, din care decurge lipsa interesului lor fa de ea, dezo-
binuina de a socoti Scriptura ca izvorul principal i cu adevrat
mntuitor al credinei i al vieii, ce nu poate fi comparat cu nimic.
In Biserica noastr, "acatistul" este mult mai popular dect Sfnta
Scriptur. Toat slujirea este construit pe o baz biblic i, de
aceea, necunoaterea Scripturii duce la necunoaterea slujirii
divine, duce la ruperea evlaviei liturgice de sensul cel adevrat al
"legii rugciunii" - al "lex orandi"...
78 79
Page 217 of 417
Alexandre Schmemann
Dup Apostol, se citete Evanghelia. nainte de citirea Evan-
gheliei se cnt Aliluia i se cdete. n practica contemporan,
cntarea Aliluia ocup numai dou, trei minute, care dau posibili-
tate diaconului s primeasc de la proistos cartea Evangheliei i
s se urce n amvon. De aceea, i cdirea se svrete acum nu
dup prescripie-n timpul cntrii Aliluia-ci n timpul citirii Apos-
tolului. Rugciunea dinaintea citirii Evangheliei, n care Biserica
cere lui Dumnezeu ca Ei "s deschid ochii gnduiui spre nelege-
rea evanghelicelor propovduiri", se citete acum n tain, pentru
sine, de ctre proistos i nu este auzit de cei care se roag.
Toate acestea, luate la un loc, au ntunecat sensul iniial al ritualu-
lui Liturghiei Cuvntului. Totui, acest ritual este important pentru
a nelege legtura dintre Liturghia Cuvntului i a Tainei, de aceea
este necesar s spunem cteva cuvinte.
Pe primul plan, st aici cntarea Aliluia, care n vechime alc-
tuia o parte important a ntregii slujiri divine cretine. Cretinismul
e motenit de ia slujirea divin a evreilor, Aliiuia aparinnd unui tip
ae cniri denumit melismatic. Spre deosebire de cntarea psalmi-
lor, cntarea meiismatic- n istoria cntrii bisericeti--se numete
cintarea n care meioaia primeaz asupra cuvntului. Se poate
crede c, pn ia apariia in Biseric a unei imnologii mai "tiinf
ce" - a troparelor, a condacelor a st'hinlor - n care muzica i
textul se definesc reciproc, Biserica a cunoscut numai dou tipuri
de cntri, care corespundeau la dou aspecte de baz pentru
i'nteleqetea cretin a slujirii divine, Gntarea psalmodic, aci:ca
rotirea intonat n ritm muzical a psalmilor, a Scripturii, a rugciuni
ior. exprma natura cuvnttoare a slujirii divine cretine, supune
rea ei intern, Cuvntului: a Sfintei Scripturi, a mrturiei apostolilor
a tradiiei credinei. Cntarea meiismatic, pe de alt parte, expri-
ma trirea slujirii divine ca un contact rea! cu transcendentul, ca
o intrare n realitatea supralumeasc a mpriei. Oricare ar fi fost
izvoarele cntrii melismaice, despre originea creia exist cteva
teorii tiinifice, nu este nici o ndoial c n slujirea cretin din
vechime ea ocupa un ioc nsemnat, i una din exprimrile ei cele
mai de seam a test tocmai cntarea Aliluia. Cuvntul acesta nu
este deci un cuvmt simplu, ci reprezint o exclamaie melodica
Coninutul ui logic poate n uadus prin cuvintele "laud ku
Euharistia Taina Cuvntului
Dumnezeu", dar i cu acest coninut el nu se epuizeaz i nu
poate fi redat, cci el nsui este elan de bucurie i de laud
naintea artrii Domnului, este reacia la venirea Lui... Profesorul
Van der Leeuv, care se ocupa cu istoria religiilor, scrie: "Cuprins
de prezena lui Dumnezeu, omul exclam. El ridic vocea. Aceas-
ta este lauda, cntarea de laud...". Aliluia este salutul de ntmpi-
nare n sensul cel mai profund al acestui cuvnt. Dup acelai
autor, salutul este ntotdeauna "confirmarea faptului". Acest cuvnt
presupune descoperire, ca reacie la ceea ce i arat. Cntarea
Aliluia premerge citirii Evangheliei care, dup cum s-a mai spus,
nseamn apariia Domnului n "adunarea Bisericii" i deschiderea
de ctre El a minii credincioilor, care premerge auzirea. Melodiile
vechi ale cntrii Aliluia au ajuns pn la noi, n sunete i melodii
care exprim bucuria i lauda i trirea Prezenei care este mai
real dect toate cuvintele i dect toate explicrile...
Concomitent cu cntarea Aliluia - iar nu n timpul citirii Aposto-
lului, cum se obinuiete acum - se svrea cdirea Evangheliei
i a adunrii. Aceast ornduire religioas din vechime, comun
multor religii, nu a fost acceptat dintr-o dat de Biseric, din cau-
za legturii acestui ritual cu cultul pgn. n epoca prigonirilor, se
cerea de la cretini s aprind tmie naintea chipului mpratului
i, prin aceasta, s-i acorde nchinare dumnezeiasc, Mai trziu,
aprinderea tmiei a intrat n slujirea divin bisericeasc i anume
ca ritualul religios cel mai natural, n care totul: i crbunele care
arde, i tmia ce se transform n bun miros i nlarea fumului
ctre cer exprim nchinarea fpturii naintea Creatorului i nai ntea
Sfineniei lui Dumnezeu, Care este prezent n mijlocul oamenilor.
Proistosul citete rugciunea dinaintea Evangheliei, prin care
cere lui Dumnezeu ca El s trimit "Lumina cea venic a nelep-
ciunii Sale Dumnezeieti i s deschid ochii gnduiui nostru cas
nelegem evanghelicele propovduiri". Rugciunea aceasta, care
se citete acum n tain, ocup acelai loc n taina Cuvntului ca
locul pe care-l ocup epicleza n rugciunea euharistic - pentru
trimiterea de ctre Tatl a Duhului Su Sfnt. n acelai fel i la
sfinirea Darurilor, nelegerea i primirea Cuvntului depind nu
numai de noi, de dorinele noastre, ci, n primul rnd, de preface-
rea tainic a "ochilor minii noastre", de venirea Duhului Sfnt la
81
Page 218 of 417
Alexandre Schmemann
noi. Despre aceasta mrturisete i binecuvntarea pe care o d
proistosul diaconului care citete Evanghelia: "S binevesteasc
cu putere mult spre mplinirea Evangheliei...".
V
Dovad c a fost auzit Cuvntul lui Dumnezeu, c a fost primit
i neles, este predica, legat organic de citirea Scripturii i care,
n Biserica primar, era reprezentat prin "Sinaxar" - act liturgic
esenial al Bisericii. Acest act este automrturia Sfntului Duh,
Care triete n Biseric i o povuiete la tot Adevrul (Io. XVI,
13), Duhul Adevrului "pe care lumea nu poate s-L primeasc,
pentru c nu-L vede, nici nu-L cunoate", ("iar voi l cunoatei...
cci El rmne la voi i n voi va fi" Io. XIV, 17). Biserica a auzit i
a cunoscut n aceste texte Cuvntul lui Dumnezeu i continu
permanent s-L cunoasc, s-L aud i s-L binevesteasc. Nu-
mai de aceea Biserica poate binevesti cu adevrat "lumii acesteia"
pe Hristos, l poate mrturisi i nu se limiteaz s expun doctrina
Sa, cci ea aude ntotdeauna Cuvntul lui Dumnezeu, triete cu
El i nsi viaa ei este creterea Cuvntuiui: "i Cuvntul lui
Dumnezeu cretea i se nmulea foarte numrul ucenicilor" (F. A.
VI, 7); "Astfel cretea cu putere i se ntrea cuvntul Domnului"
(F. A. XIX, 20).
n viaa bisericeasc contemporan, se observ o cdere evi-
dent i chiar o criz a predicii. Esena cderii nu este neiscusina
n a vorbi, pierderea "stilului" ori nepregtirea intelectual a predi-
catorilor, ci ceva mult mai profund: uitarea a ceea ce este predica
n adunarea Bisericii. Predica poate fi, i este adeseori i acum,
cuminte, interesant, instructiv, mngietoare, dar esena ei nu se
afl n aceste caliti spre a permite deosebirea predicatorilor
"buni" de cei "ri". Esena predicii const n legtura ei vie cu
Evanghelia care s-a citit n adunarea Bisericii. Predica adevrat
nu este doar o simpl explicare a celor citite de ctre persoanele
cunosctoare i competente, nu este expunerea cunotinelor
teologice ale predicatorului n faa celor care-l ascult, nici medi-
taia "prilejuit" de textul evanghelic. Predica, n general, nu este
Euharistia Taina Cuvtntului
o predic despre Evanghelie (la "tema evanghelic"); ea este
predica Evangheliei nsi. Criza predicii este, mai ales c ea a
devenit parc o lucrare personal a predicatorului, despre care noi
putem spune c are sau nu darul cuvntuiui; dar adevratul dar al
cuvntuiui - darul bunei vestiri - nu este darul imanent al predica-
torului, ci harisma Duhului Sfnt care se d n Biseric i Bisericii.
Adevrata bun vestire nu poate fi lipsit de credina c "adunarea
n Biseric" este cu adevrat adunarea n Duhul Sfnt, unde ace-
lai Unic Duh deschide gura vestitorului i minile pentru a primi
cele bine vestite.
De aceea, condiia unei adevrate propovduiri trebuie s cu-
prind deplina lepdare de sine a propovduitorului, lepdarea de
tot ceea ce este numai al su, chiar i de darul i talentul su.
Taina bunei vestiri bisericeti, spre deosebire de orice dar al cu-
vntuiui pur omenesc, se svrete dup cuvintele Apostolului
Pavel: "N-am venit ca iscusit cuvnttor sau ca nelept, cci am
judecat s nu tiu ntre voi altceva dect pe Iisus Hristos i pe
Acela rstignit. Iar cuvntul meu i propovduirea mea nu stteau
n cuvinte de nduplecare ale nelepciunii omeneti, ci n artarea
Duhului i a puterii, pentru ca credina voastr s nu se bazeze pe
nelepciunea omeneasc, ci pe puterea lui Dumnezeu" (1 Cor. II,
1-5). Mrturia despre Iisus Hristos prin Duhul Sfnt, iat coninutul
Cuvntuiui lui Dumnezeu care alctuiete esena predicii: "i Duhul
mrturisete despre El, cci Duhul este Adevrul" (1 Io. V, 6). Am-
vonul bisericesc este locul unde se svrete Taina Cuvntuiui, de
aceea el nu trebuie s fie transformat niciodat n tribun pentru
a vesti adevruri omeneti, numai ale nelepciunii omeneti - fie
ele ct de nalte i pozitive. "Noi propovduim ntre cei desvrii,
ns nu nelepciunea veacului acestuia, nici a stpnitori lor acestui
veac - care snt pieritori - ci propovduim nelepciunea lui
Dumnezeu cea tainic, ascuns, pe care Dumnezeu a rnduit-o
mai nainte de veci spre slava noastr" (1 Cor. II, 6-7).
lat de ce, din "adunarea n Biseric", din Taina bunei vestiri,
a aprut toat teologia bisericeasc, toat tradiia lat de ce,
numai n "adunarea n Biseric" poate fi neles sensul cel viu, iar
nu cel abstract afirmat de ortodoxia clasic, ntruct numai Bisericii
i este ncredinat pstrarea.Scripturii i interpretarea ei. Tradiia
82
83
Page 219 of 417
Alexandre Schmemann
nu are alt izvor de credin, altul dect Scriptura, ci are acelai
izvor: Cuvntul lui Dumnezeu, auzit i primit ntotdeauna de Bise-
ric. Tradiia este interpretarea Cuvntului lui Dumnezeu ca izvor
al Vieii nsi, iar nu al altor formulri i deducii. Cnd Sfntul
Atanasie cel Mare a spus c "Scripturile sfinte i inspirate de
Dumnezeu snt suficiente pentru expunerea Adevrului", el nu a
negat Tradiia i nu a propovduit o metod teologic specific
"biblic" - ca un text formal, credincios terminologiei Scripturii
-cci, dup cum ne este cunoscut, el nsui, n expunerea
credinei Bisericii, a introdus cu ndrzneal termenul nebiblic -
"deofiin". El a afirmat, nu o legtur formal-terminologic, ci
legtura vie ntre Tradiie i Scriptur, Tradiia fiind citirea i
auzirea Scripturii prin Duhul Sfnt. De aceea numai Biserica
cunoate i pstreaz sensul Scripturii, ntruct n taina Cuvntului
care se svrete n adunarea Bisericii, Duhul Sfnt vivific
"trupul" Scripturii, prefcn-du-l n "Duh i Via". Orice
teologhisire bisericeasc adevrat are rdcini n aceast Tain
a Cuvntului, are rdcini n adunarea Bisericii n care Duhul Sfnt
povuiete Biserica nsi-la tot adevrul - iar nu pe fiecare
mdular n parte. De aceea, orice citire particular a ScriRturii
trebuie s fie nrdcinat n cea bisericeasc: n afar de
raiunea bisericeasc, n afar de viaa divi-no-uman a Bisericii,
Scriptura nu poate fi auzit i nici interpretat corect. Astfel,
Taina Cuvntului svrit n adunarea Bisericii prin dou acte -
citire i vestirea cea bun - este izvorul creterii fiecreia i a
tuturor la un loc, spre plintatea raiunii de a fi a Adevrului.
n sfrit, n Taina Cuvntului se descoper conlucrarea ierarhiei
i a mirenilor n pstrarea Adevrului, conform i cu Pastorala
cunoscut a Patriarhilor Rsriteni (1869), "ncredinat ntregului
popor bisericesc". Prin predic se realizeaz, pe de o parte, darul
de a nva dat proistosului, ca o slujire a lui n adunarea Bisericii.
Pe de alt parte ns, predica nu este un dar personal, ci harisma
dat Bisericii - care se realizeaz n adunarea Bisericii - este
slujirea de nvtur a ierarhiei nedesprit de adunare, avnd
izvorul su haric n adunarea Bisericii. Duhul Sfnt planeaz asu-
pra ntregii Bisericii. Slujirea proistosului este propovduire i nv-
tur. Poporul lui Dumnezeu slujete primind aceast nvtur.
Euharistia Taina Cuvntului
Ambele slujiri, ns, snt de la Duhul Sfnt, ambele se svresc de
El i ntru El. A primi i a vesti Adevrul nu este posibil fr darul
Duhului Sfnt, iar acest dar este dat ntregii Adunri. ntreaga Bise-
ric - nu numai un anumit sector din ea - a primit "nu duhul lumii
acesteia, ci Duhul de la Dumnezeu, pentru ca s cunoasc cele
druite de Dumnezeu". "Pe Dumnezeu nu l cunoate nimeni dect
Duhul lui Dumnezeu", de aceea i acela care nva "vestete nu
nelepciunea de la oameni nvat prin cuvinte, ci nelepciunea
nvat de la Duhul Sfnt, lmurind cel duhovnicesc prin cel du-
hovnicesc", de aceea, i cel ce primete nvtura o primete n
Duhul Sfnt. "Cci omul sufletesc nu primete cele ale Duhului lui
Dumnezeu, pentru c el le socotete nebunie i nu poate s le
neleag" (1 Cor. II, 11-14). Episcopului i preoilor le este dat n
Biseric darul de a nva, ns le este dat pentru c ei snt marto-
rii credinei Bisericii, pentru c aceast nvtur nu este a lor ci
a Bisericii -n unitatea credinei i a iubirii. Numai Biserica ntrea-
g descoperit i realizat n "Adunarea n Biseric" are mintea lui
Hristos, numai n adunarea Bisericii toate darurile, toate slujirile se
descoper n unitatea i realitatea lor indivizibil - ca descoperirea
unicului Duh, Care umple tot Trupul - i de aceea, fiecare mdular
al Bisericii, orice rang ar avea n Biseric, poate fi, n faa lumii
acesteia, martorul plintii ntregii Biserici, nu numai al propriei lui
opinii.
n vechime, la propovduirea proistosului adunarea rspundea
cu solemnul Amin, mrturisind prin aceasta c a primit cuvntul,
pecetluind unitatea sa n Duh cu proistosul. n acest Amin al popo-
rului lui Dumnezeu este izvorul i principiul confirmrii c nvtu-
ra a fost "recepionat" de contiina bisericeasc. Despre aceast
"recepie", teologii ortodoci vorbesc adeseori, opunnd-o Bisericii
romane care mparte Biserica: n Biserica nvtoare i Biseric
pe care o nva i, de asemenea, individualismului protestant.
Dar poate de aceea este aa de greu de explicat n ce const
aceast "recepie" i felul n care se realizeaz ea, pentru c n
propria noastr contiin a disprut aproape cu totul amintirea
sau ideea c "recepionarea" Cuvntului este nrdcinat n Adu-
narea Bisericii i c n Adunare se svrete Taina Cuvntului.
84
Page 220 of 417
Capitolul cinci
Taina celor credincioi
Ci sntem credincioi..
I
Dup cum am vzut, prima parte a Liturghiei - care este Adu-
narea Bisericii, Intrarea i Taina Cuvntului - culmineaz cu ecte-
nia ntreit denumit cerere struitoare, cu cereri deosebite i cu
rugciunea celor chemai, adic a celor ce se pregtesc pentru
botez i nlturarea lor din adunarea Bisericii.
Ectenia ntreit, ca i ectenia cea mare, intr nu numai n alc-
tuirea Liturghiei euharistice, dar i a altor slujbe bisericeti. Ectenia
cea mare o aflm la nceputul oricrei slujbe, iar ectenia ntreit
alctuiete de obicei momentul culminant. n zilele noastre, deose-
birea dintre cele dou ectenii - care ncepe i care culmineaz
-a disprut aproape cu totul. Ectenia ntreit are aceleai cereri i
este ntocmit asemenea ecteniei mari, aa nct de exemplu n
practica greac, este omis, fiind considerat o simpl repetare i
se trece direct la partea urmtoare a lucrrii sfinte euharistice.
Ins n concepia iniial, ectenia ntreit nu "repet" ectenia cea
mare, ci mplinete n slujirea divin o funcie deosebit fa de
aceasta. Care este aceast funcie?
Ca s rspundem la aceast ntrebare, trebuie s amintim c
ntreg cretinismul, ntreaga via a Biseridii este cldit pe unirea
87
Page 221 of 417
Alexandre Schmemann
a dou temelii care, la prima vedere, par contradictorii. Pe de o parte
Biserica, asemeni lui Hristos - i pentru c este a lui Hristos
-este ndreptat ctre ntreaga lume, ctre ntreaga creaie, ctre
ntreaga omenire Hristos S-a adus pe Sine jertf "pentru toi i
pentru toate"; El trimite ucenicii Si, iar aceasta nseamn Biseri-
ca, "n lumea toat s propovduiasc Evanghelia la toat fptu-
ra" El este Mntuitorul lumii... Pe de alt parte, Biserica confirm
c Hristos cu iubirea Sa mntuitoare Se ndreapt ctre fiecare
om, de parc fiecare om - unic i de nerepetat este nu numai
obiectul acestei iubiri a lui Hristos, dar este i unit cu Hristos prin
acea unitate a ideii lui Dumnezeu despre fiecare om... De aici
antinomia care st la baza vieii cretine. Cretinul este chemat s
se druiasc pe sine, "s-i pun sufletul su pentru prietenii si"
i acelai cretin este chemat "s nu iubeasc lumea - cci ea
trece, ci s aib grij de suflet, de lucrul cel nemuritor.,.". Pentru
ca s mntuiasc pe "unul din acetia mici", pstorul las nouzeci
i nou de oameni, dar aceeai Biseric - n numele cureniei i
plintii sale - se desparte de cel pctos. Aceeai polarizare o
aflm i n gndirea bisericeasc. n Biseric se afl ntotdeauna
dintre aceia care triesc cu intensitate chemarea cosmic, univer-
sal a Bisericii, dar snt i dintre aceia care snt parc orbi i surzi
ia aceast chemare i vd n cretinism, n primul rnd, o religie a
"mntuirii personale". Tot aa i n evlavie, n rugciune i n mijlo-
cirea Bisericii: primii vd chemarea omului n unitatea iubirii i
credinei pentru cas se mplineasc Biserica-Trupul iui Hristos.
A doua categorie consider c evlavia, rugciunea i mijlocirea
Bisericii le este deschis pentru nevoia, durerea sau bucuria pro-
prie. Cel credincios nu respinge Liturghia, adic Biserica drept
lucrare obteasc, ns dup Liturghie el va cere s i se slujeas-
c Te-Deum-ul lui, parastasul lui. i oricfte deformri posibile ar
avea aceste dou triri ale cretinismului, totui cred c nu ne
putem ndoi c ambele snt nrdcinate n aceeai msur, n
nsi esena lui. Antinomia cretinismului const n aceea c el
este ndreptat concomitent asupra ntregului - asupra ntregii crea-
ii, asupra ntregii lumi, asupra ntregii omeniri, dar totodat este
ndreptat integral i asupra fiecrei persoane umane unice i de
nerepetat. i dac persoana uman se mplinete "men{inndu-se
Euharistia Taina celor credincioi
n sobor cu toii", lumea se mplinete n msura n care devine
via pentru fiecare, cci lumea a fost druit fiecruia de
Dumnezeu ca via. Credina cretin poate spune c lumea este
creat pentru fiecare, dar i de fiecare om poate spune c este
creat pentru lume, pentru a se drui pentru "viaa lumii...".
n practic, n via, puini snt cei ce reuesc s pstreze echi-
librul ntre aceste dou dimensiuni nedesprite una de alta i
care, pentru cretini, snt deopotriv de eseniale. Dar dac n
trirea fiecrui om n parte, n taina chemrii lui personale i a
participrii lui la iconomia Bisericii este inevitabil i chiar legal
o oarecare alegere, n legea credinei Bisericii - exprimat n
legea i coninutul rugciunii - ni se descoper plintatea acestei
chemri duble a Bisericii.
Pentru a simi i a fi contieni de aceasta, s comparm prima
ectenie - ectenia cea mare - cu ectenia ultim, cea ntreit. n
ectenia cea mare se aduce i se descoper rugciunea Bisericii
sau, mai bine zis, Biserica drept rugciune ca "lucrare de obte",
n cuprinsul ei cosmic i universal. n adunarea Bisericii, omul este
chemat, n primul rnd, "s lase toat grija" sa personal, particu-
lar i s se identifice pe sine cu tot ce este al su, cu rugciunea
Bisericii. n ectenia cea mare se descoper ierarhia cretin a
valorilor i numai n msura n care cel ce se roag o accept ca
fiind a sa, el mplinete lucrarea sa de mdular, depete acel
egoism prin care se denatureaz i se intervertete foarte adesea,
chiar viaa religioas i Biserica. Cele personale i materiale nu
snt excluse din rugciunea Bisericii. Aceasta i formeaz esena
ecteniei ntreite, cci n ea i corrcentreaz Biserica rugciunea
sa pentru cele particulare, pentru nevoile personale ale omului.
Dac la nceputul slujbei, n ectenia cea mare, tot ce este particu-
lar pare c dispare n ntreg, aici -toat puterea rugtoare a Bise-
ricii, ntreaga sa iubire se concentreaz asupra omului, asupra
nevoilor lui. ns, ntruct de la nceput noi ne-am putut identifica
pe noi cu cel obtesc i ne-am putut elibera de egocentrism prin
iubirea lui Hristos, acum putem ntoarce iubirea lui Hristos care
triete n Biseric, ndreptnd-o ctre "fiecare suflet cretin care
este n scrbe i ruti i cere mila i ajutorul lui Dumnezeu...".
n zilele noastre, ectenia ntreit nu mplinete pn la capt
88 89
Page 222 of 417
Alexandre Schmemann
funcia sa, fiindc asupra ei s-a rsfrnt tendina general de a o
fixa, raportnd-o la slujirea divin. Aa de exemplu, la fiecare Li-
turghie, n una din cererile ei, ne rugm "pentru preoi, ieromonahi
i toi ntru Hristos frai ai notri". Cererea aceasta provine i s-a
nrdcinat n Liturghie de la Ierusalim, unde se fcea cererea
pentru membrii Friei de la Sfntul Mormnt. Cererea potrivit
pentru cei de la Ierusalim este, ns, neneleas pentru marea
mulime a credincioilor din alte locuri. Dar chiar pstrnd aceast
"fixare", ectenia ntreit rmne ntr-o oarecare msur deschis:
n ea se introduc i acum cereri deosebite pentru cei bolnavi,
pentru cei ce cltoresc, pentru cei ce srbtoresc un eveniment
familial etc. Aceast practic trebuie s fie explicat i adncit.
De aceea s-au desprit de Liturghie parastasele, Te-Deum-urile,
care au devenit slujbe particulare, slbind astfel contiina biseri-
ceasc a unitii celui general cu cel personal; noi am ncetat s
nelegem nsi Liturghia ca fiind concomitent taina cosmic a
mntuirii lumii i, totodat, aducerea naintea lui Dumnezeu a "du-
rerii oamenilor, suspinul celor robii, suferina celor sraci, nevoile
celor ce cltoresc, durerile celor neputincioi, neputinele celor
btrni, plnsul pruncilor, fgduinele fecioarelor, rugciunile vdu-
velor i umilirea orfanilor...".
Prin desprirea de Liturghie a slujbelor particulare, arhimandri-
tul Kiprian scrie: "...Slujirea oricror trebuine dup Liturghie con-
trazice spiritul nostru de slujire divin... SlujireaTe-Deum-ului dup
Liturghie contrazice Liturghia". Aceast nvinuire, chiar dreapt
fiind, rmne fr rod atta timp cnd n interiorul Liturghiei nu se
va restabili echilibrul ntre general i particular, cu alte cuvinte,
atta timp ct cel particular i cel personal nu va fi din nou inclus,
readus n iubirea lui Hristos cea general, unic si nedesprit,
tain pe care noi o svrim n Euharistie.
Dup aceast "rugciune struitoare", se pronun ectenia
pentru cei chemai, se citete rugciunea ce se refer la ei i se
Euharistia Taina celor credincioi
face i "otpustul" lor. Chemai (grecete "catehumeni") se numeau
n vechime cretinii care se pregteau pentru botez, botez care,
n vremea aceea, nu se svrea ca acum - n fiecare zi, ca o
slujb particular, ci n noaptea de Pati. Dup cum tim, chema-
rea, pregtirea pentru botez, se prelungea uneori timp ndelungat,
unul sau doi ani, timp n care cei chemai erau instruii n adevru-
rile credinei i erau introdui treptat n viaa liturgic a Bisericii.
Mai trziu, progresiv, instituia celor chemai a disprut, cci bote-
zul a nceput s se svreasc n special asupra copiilor, iar
rugciunile de acum pentru cei chemai au rmas ca un anacro-
nism i, ceva mai mult, ca un nominalism. "Nu tim pentru cine se
roag comunitatea bisericeasc, scrie printele Kiprian Kern, cnd
diaconul pronun: "rugai-v cei chemai Domnului...". Nu tim pe
cine vizeaz diaconul s prseasc adunarea de rugciune, cnd
spune: "Cei chemai, ieii...". Cei chemai nu exist, iar rugciu-
nea i ectenia se pronun pentru aceia pe care Biserica nu-i are
n rndul mdularelor sale sau, n general, chiar nici nu-i are n
vedere s-i cheme, s-i lumineze i s-i boteze". De aceea Biseri-
cile ortodoxe greceti au i exclus aceast ectenie i dup "rug-
ciunea ntreit struitoare" urmeaz imediat cntarea Heruvimic,
adic nceputul aducerii. La noi, n Rusia, nc pn la revoluie-n
epoca pregtirii soborului bisericesc - o parte din ierarhi s-au pro-
nunat pentru omiterea acestei pri din slujb, ntruct nu cores-
punde nevoii reale a Bisericii. Toate aceste argumente au o mare
greutate; are dreptate arhimandritul Kiprian cnd consemneaz:
"Prerea majoritii conservatorilor bisericeti, c noi n smerenie
trebuie s ne aplicm nou cuvintele i cererile pentru cei chemai
i s ne asemnm lor, este n mare msur forat". Nominalis-
mul nu are loc n viaa bisericeasc. Dar tot aici ne putem ntreba
n ce msur aceste cereri snt nominale i care este "corespon-
dena dintre slujirea divin i nevoile reale?".
Una din funciile eseniale ale tradiiei liturgice este c ea ps-
treaz plintatea ideii i nvturii cretine despre lume, despre
Biseric, despre om, pe care nici un om n parte, nici o epoc i
nici o generaie nu este n stare s o cuprind i nici s o pstre-
ze. Ca i fiecare dintre noi, tot aa, orice cultur sau societate
alege de nevoie din cretinism ceea ce corespunde nevoilor sau
90 91
Page 223 of 417
Alexandre Schmemann
problemelor proprii. De aceea este att de important c Tradiia
Bisericii, n ornduirea, n definiiile dogmatice i legea rugciunii
ei, n-a admis ca ceea ce a "ales" cultura i societatea cu aprecie-
rile i adaptrile ei s fie identificate cu plintatea revelaiei creti-
ne. Sub ochii notri se produce n cretinismul apusean procesul
reevalurii Tradiiei, dac ea corespunde "nevoilor timpului" i
"cerinelor omului contemporan". Drept criteriu pentru a reevalua
ce este venic i ce este nvechit n cretinism, se ia tocmai acest
"om contemporan" i "cultura contemporan". Spre a da satisfacie
acestora, unii snt gata s arunce din Biseric tot ce le pare "neco-
respunztor". Aceasta e ispita modernismului care cutremur pe-
riodic organismul bisericesc. De aceea, cnd se vorbete despre
un obicei sau o tradiie nvechit, e totdeauna necesar s fim
precaui i s nu punem ntrebarea n ce msur corespunde sau
nu "contemporaneitii", ci n ce msur exprim prin sine, n creti-
nism, ceva venic i esenial chiar dac n aparen pare nvechit.
Aplicnd cele spuse la rugciunile pentru cei chemai, trebuie
s ne ntrebm ce exprim i crui fapt corespund ele n slujirea
cretin. Nu ntmpltor, acorda Biserica n trecut o nsemntate
att de mare acestor rugciuni, nct numea prima parte a adunrii
Euharistice "Liturghia celor chemai". Aceasta nu nseamn oare
c partea aceasta are un sens profund, nct nu poate fi nlturat
fr a atinge ceva foarte important n ideea de baz a Liturghiei?
Altfel spus, s-ar putea ntreba: ntruct Liturghia se slujete deseori
fr participani, chiar n zile de duminic, nseamn oare a nu
sluji Sfnta Liturghie dect numai cnd snt participani? Aa au
procedat cteva comuniti protestante, considernd c astfel evit
nominalismul. Ca urmare, ce trebuie s vedem n rugciunea celor
chemai? Numai mdularul mort (ca "muli ani" mpratului ortodox
care nu mai exist) sau o parte esenial din ritualul slujirii di-
vine cretine?
Eu cred c tocmai a doua alternativ este mai aproape de
adevr. Rugciunile pentru cei chemai snt, nainte de toate, ex-
presia liturgic a chemrii de baz a Bisericii, i anume - Biserica
n misiunea ei. Cretinismul i Biserica au intrat n lume cu misiu-
nea lor ("mergnd n lume, propovduii Evanghelia la toat fptu-
ra...") i nu pot nceta a fi misiune, fr a-i trda natura lor. Din
Euharistia Taina celor credincioi
punct de vedere istoric, rugciunile pentru cei chemai au fost
introduse n timpul cnd Biserica nu numai c includea n sine
instituia celor chemai, dar se considera pe sine n adevr ndrep-
tat spre lume cu scopul de a o ntoarce la Hristos, considernd lu-
mea ca obiectul misiunii sale. Mai trziu, mprejurrile istorice s-au
schimbat i prea c lumea a devenit cretin. ns acum, nu
trim noi oare din nou ntr-o lume ndeprtat de cretinism sau
care nu a auzit niciodat-de Hristos? Oare aceast misiune nu st
din nou n centrul chemrii bisericeti? i nu pctuiete oare
mpotriva acestei misiuni de baz acea Biseric, acea comunitate
a Bisericii care s-a nchis n sine i n viaa sa "interioar" i se
consider chemat "a sluji numai nevoile spirituale" ale membrilor
si i neag, n acest fel, misiunea de fond care este slujirea i
temeiul Bisericii n "lumea aceasta"? Poate tocmai n vremea
noastr este important s se pstreze acea structur a slujirii
divine, n care snt unite misiunea i roadele misiunii: "Liturghia
celor chemai" i "Liturghia celor credincioi". Pentru cine ne
rugm noi cnd auzim cererea ecteniei celor chemai: "Ca Domnul
s-i miluiasc pe dnii, s-i nvee pe dnii cuvntul Adevrului,
s le descopere lor Evanghelia dreptii, s-i uneasc pe dnii cu
sfnta Sa soborniceasc i apostolic Biseric"? n primul rnd,
desigur, pentru aceia care urmeaz s intre n Biseric - pentru
copii, pentru cei care s-au convertit, pentru aceia care "caut".
Dar, n continuare, i pentru aceia pe care noi am putea s-i atra-
gem la "Soarele Dreptii", dac nu apare lenevia noastr, indife-
rena noastr sau obinuina noastr de a privi Biserica drept
proprietatea "noastr", ca una care exist pentru noi, iar nu pentru
lucrarea lui Dumnezeu, nu pentru Acela care "vrea ca toi oamenii
s se mntuiasc i s vin la cunoaterea Adevrului...". De ace-
ea, rugciunile pentru cei chemai trebuie s-i pstreze nsemn-
tatea lor nemijlocit i s devin pentru noi permanenta aducere
aminte i judecat: Voi, tu, Biserica voastr, ce facei pentru misiu-
nea lui Hristbs n lume? Cum mplinii porunca de baz a Capului
Bisericii: "mergnd n toat lumea, propovduii Evanghelia la toat
fptura"?
92
Page 224 of 417
Liturghia celor chemai se ncheie cu trimiterea celor nebote-
zai, cu cei ce se pregtesc doar pentru botez. n vechime, dup
ieirea celor chemai, prseau adunarea i cei ce se pociau,
adic cei care erau nlturai provizoriu de la participarea la Tain.
"Ca nimeni din cei chemai, nimeni din cei a cror credin nu este
tare, nimeni din cei care se pociesc, nimeni din cei ce nu snt
curai, s nu se apropie de Sfnta Tain". n operele Sfntului Gri-
gore Dialogul, se amintete i un asemenea vozglas al diaconului:
"'Cine nu se mprtete, s prseasc adunarea". n adunarea
Bisericii rmn numai cei credincioi, adic membrii botezai, care
snt chemai acum prin rugciune obteasc s se pregteasc
pentru aducerea euharistic.
"Cei credincioi - numai cei credincioi...". Prin pronunarea
acestor cuvinte, se marcheaz o cotitur n slujb. Sensul adnc
al acestei schimbri este aproape pierdut n contiina bisericeas-
c actual. n vremea noastr, uile locaului snt deschise i n
decursul ntregii Liturghii, poate intra i iei oricine i oricnd. Iar
aceasta, pentru c n nelegerea actual "slujete" numai preotul
i slujba se svrete n altar pentru sau n locul mirenilor, care
snt prezeni la slujb n chip "individual", cu rugciunea, cu aten-
ia, uneori cu mprtirea. Nu numai mirenii, dar i preoii au uitat
c Euharistia - prin natura ei - este adunarea nchis a Bisericii
i c n aceast adunare toi pn la unul snt consacrai i toi
slujesc - fiecare la locul su - ntr-o singur lucrare sfnt a Bise-
ricii. Cu alte cuvinte, slujete - nu preotul i nici chiar preotul cu
mirenii - ci Biserica pe care toi la un loc o alctuiesc i o des-
coper n toat plintatea ei.
Acum se vorbete mai mult despre participarea mirenilor la
viaa bisericeasc, despre "preoia lor mprteasc", despre ridi-
carea lor la o "contiin bisericeasc". Trebuie s fim ns pre-
caui, ca aceste eforturi de a repune pe mireni la locul ce le revine
n Biseric s nu mearg pe o cale greit; acum domin exclusiv
raportul "cler-mireni", nu ca nainte raportul "Biserica-lumea". Ra-
portul "Biserica-lumea" este singurul care poate lmuri cu adevrat
natura Bisericii i, ca urmare, locul i raportul diferitelor mdulare
Euharistia Taina celor credincioi
ntre ele n Biseric. Neajunsul psihologiei contemporane biseri-
ceti este c ntreaga via a Bisericii este privit prin prisma ra-
portului reciproc dintre cler i mireni. Noi am identificat Biserica cu
clerul, iar pe "mireni" cu lumea (despre aceasta mrturisete cu-
vntul "mireni" i grecescul "cosmiki", n loc de iniialul "laiki");
aceasta denatureaz att raportul dintre cler i mireni, ct i nele-
gerea locului pe care-l ocup ei n Biseric.
Ne aflm n faa urmtorului paradox: pe de o parte, pare c
destinaia clerului este de "a servi" pe mireni, ceea ce nseamn
a svri slujirea divin, a conduce i a supraveghea lucrrile bise-
riceti, a nva, a avea grij de starea spiritual i moral a celor
pstorii. Pe de alt parte, muli consider c este nedrept ca
mirenii s nu participe i ei la aceast slujire i toat conducerea
vieii bisericeti s fie concentrat numai n minile clerului. n
zilele noastre, participarea mirenilor la viaa Bisericii nseamn, de
obicei, participarea lor la conducerea bisericeasc, la pro-
povduirea liturgic, la soboare, adic tocmai la ceea ce repre-
zint de fapt slujirea ierarhiei, pentru care ierarhia este i exist n
Biseric. Apare dilema fals: ori mirenii snt un element "pasiv" i
toat "activitatea" n Biseric aparine clerului, ori este posibil i
deci trebuie ca o parte din funcia clerului s fie trecut pe seama
mirenilor. Aceast fals dilem duce de fapt la conflictul dintre
"clericalismul" pur, care mparte Biserica n "activi" i "pasivi" i
cere de la mireni numai supunere oarb clerului, i un "democra-
tism" bisericesc sui-generis, dup care sfera activitii specifice
clerului este numai slujirea divin (svrirea tainelor i a cerinelor
religioase), tot restul rmnncj s fie mprit cu mirenii. Dac dup
prima alternativ, acela care dorete s fie "activ" trebuie, aproape
inevitabil, s intre n cler, dup a doua alternativ, problema de
baz este de a asigura - n toate lucrrile bisericeti - "reprezen-
tana" mirenilor.
Toate acestea snt dileme i impasuri false. Problema raportului
cler-mireni este, de fapt, nedesprit de problema destinaiei
nsi a Bisericii i, n afar de aceasta, problema nu are sens.
nainte de a lmuri gradul de participare al clerului i mirenilor n
conducerea i rezolvarea lucrrilor bisericeti, trebuie s precizm
care este lucrarea de baz la care este chemat Biserica i ce i
94 95
Page 225 of 417
Alexandre Schmemann
este poruncit ei s realizeze. Biserica este poporul nou al lui
Dumnezeu, pe care Domnul nostru lisus Hristos l-a adunat, rs-
cumprat i sfinit i l-a consacrat pentru a-L mrturisi pe El n
lume i n faa lumii.
Hristos este Mntuitorui lumii. Mntuirea lumii s-a svrit deja
prin ntruparea Lui, prin jertfa pe cruce, prin moarte, prin nviere
i proslvire. n El, Dumnezeu a devenit om i omul s-a ndumne-
zeit, pcatul i moartea snt biruite. Viaa s-a artat i triumf; iat
de ce Biserica i este, nainte de toate, Viaa Lui "care a fost la
Tatl i s-a artat nou" (Io. I, 2). Hristos nsui triete n oamenii
care L-au primit i au n El unitatea cu Dumnezeu i unitatea unul
cu altul. Aceast unitate ntru Hristos cu Dumnezeu i unitatea
ntru Hristos cu toi i cu toate este Viaa nou i venic, venic
nu numai prin durata ei, dar i prin "calitatea" ei, fiind totodat
scopul creaiei i al mntuirii. Biserica nu are alt "lucrare" - fa
de sine nsi - dect a dobndi nencetat Sfntul Duh i a crete
n plintatea lui Hristos care triete n ea. Hristos "a fcut" totul
i la Lucrarea Lui nu se poate aduga nimic. De aceea i Biserica
n "sine" se afl ntotdeauna n "vremea cea din urm" i viaa
Bisericii, dup cuvntul Apostolului Pavel, "este ascuns cu Hristos
n Dumnezeu". La fiecare Liturghie, Biserica ntmpin pe Domnul
Care vine i are plintatea mpriei care vine n putere; n Bise-
ric, tot cel ce flmnzete i nseteaz primete nc aici, pe
pmnt, n veacul acesta, s contemple lumina nepieritoare a Ta-
borului, s aib bucuria desvrit i pacea n Duhul Sfnt. n
aceast Via nou, nu exist deosebire ntre cei puternici i cei
slabi, ntre robi i slobozi, ntre partea brbteasc i partea fe-
meiasc, ci "acela care este n Hristos, acela este fptur nou"
(2 Cor. V, 17). Dumnezeu nu d Duhul cu msur, prin El toi snt
sfinii, toi snt chemai la plintate i desvrire, la "Viaa din
belug...". De aceea, chiar structura ierarhic a Bisericii, deosebi-
rea n preoi i mireni, cu toat varietatea lor, nu are alt scop dect
creterea fiecruia i a tuturor la un loc n plintatea Trupului lui
Hristos. Biserica nu este o societate religioas, n care Dumnezeu
stpnete prin preoi asupra oamenilor, ci este nsui Trupul lui
Hristos, care nu are alt izvor i coninut al vieii sale dect viaa
Divino-uman a lui Hristos nsui. Aceasta nseamn c n Bise-
Euharistia Taina celor credincioi
ric, omul nu este niciodat supus omului (mireanul preotului), ci
toi snt co-supui unul altuia n unitatea vieii Divino-uman. Pute-
rea ierarhiei n Biseric este n adevr "absolut", dar nu pentru
c aceast putere i este dat de Hristos, ci fiindc ea nsi este
puterea lui Hristos, dup cum i ascultarea mirenilor este nsi
ascultarea lui Hristos, cci El nu este n afara Bisericii, nu este
deasupra Bisericii, ci n Biseric i Biserica n El, ca Trup al Lui.
"Pe episcop trebuie s-l priveti ca pe Domnul nsui", scrie Sfntul
Ignatie din Antiohia despre stpnirea ierarhiei (Efes. VI, 1), iar
despre ascultare: "Ascultai pe episcop ca i lisus Hristos pe Tatl"
(Smirn. VIII, 1). Taina Bisericii nu este neleas n profunzime de
aceia care ncearc s limiteze puterea ierarhiei, s reduc pute-
rea ei numai la sfera "sacramental" sau la slujirea divin, ca i
cum slujirea de conducere sau oricare alt slujire poate avea alt
izvor dect cel "sacramental", care este nsui Duhul Sfnt. "Pute-
rea" i "ascultarea" n virtutea puterii lor "sacramentale" nceteaz
de a mai fi numai omeneti, ele devin ale lui Hristos, i, n sfrit,
puterea i ascultarea i oricare alte slujiri n Biseric nu pot avea
alt coninut dect iubirea lui Hristos, nu pot avea alt scop dect
slujirea tuturor pentru toi, pentru mplinirea Bisericii n toat plin-
tatea ei. "Nimeni nu se poate mndri cu locul su, cci ntregul
este credina i iubirea, iar deasupra nu mai este nimic" (Sfntul
Ignatie din Antiohia, Smirn. VI, 1). Dac ns mdularele Bisericii,
n slujirea lor, trdeaz natura acestor slujiri ntru Hristos i se
ntorc de la Har i iubire la lege, iar de la lege la frdelege,
atunci, desigur, nu se poate readuce Duhul lui Hristos n viaa
bisericeasc prin "legea lumii acesteia", nu se poate readuce prin
constituii i reprezentri, ci numai prin nencetata "aprindere a
Harului lui Dumnezeu" (2 Tim. I, 6), care nu prsete niciodat
Biserica.
Mntuirea este deja svrit ntru Hristos, mntuirea se svr-
ete n lume pn va veni ceasul din urm al biruinei lui Hristos
i "va fi Dumnezeu totul n toate" (1 Cor. XV, 28). Lumea nc
ntru cel ru zace i prinul acestei lumi stpnete nc n ea. De
aceea, prin Jertfa adus odat i pentru totdeauna, Domnul se
aduce nencetat i este rstignit pentru pcatele lumii. El este
Preotul i Mijlocitorul pentru lume naintea Tatlui i, de aceea, i
96 97
Page 226 of 417
Alexandre Schmemann
Biserica -Trupul Lui - particip la Trupul i Sngele Lui, particip
la Preoia Lui i mijlocete prin Mijlocirea Lui. Biserica nu aduce
jertfe noi, cci ntreaga plintate a mntuirii este druit lumii "prin
Trupul lui lisus Hristos, adus odat pentru totdeauna" (Ebr. X, 10),
dar Biserica fiind Trupul Lui, Ea nsi este preoie, aducere i
jertf. Dac, n Biseric, noi trim cu iubirea lui Hristos, dac
iubirea este izvorul, coninutul i scopul vieii Bisericii, atunci iubirea
nseamn c noi "s ne purtm n lumea aceasta cum S-a purtat El"
(1 Io. IV, 17). Hristos a venit s mntuiasc lumea i s-i dea
via pentru ea. Dar cu ce se mrrtuiete lumea, dac nu cu jertfa
lui Hristos i cum putem mplini noi slujirea lui Hristos, dac nu
participm !a Jertfa Lui? lat, aceasta este "Preoia universal" a
Bisericii: este nsi Preoia lui Hristos, n care Ea este consacra-
t, fiind Trupul Lui. Aceasta este prima ei slujire fa de lume,
pentru care este chemat i pentru care exist n lume: "Moartea
Domnului s vesteasc, nvierea Lui s o mrturiseasc, pn va
veni". n aceast slujire este consacrat i inclus fiecare din cei
care s-au unit cu Hristos prin botez i au devenit mdulare ale
Trupului Lui. ntruct cu toii la un loc alctuiesc Biserica, fiecare
este consacrat s aduc Jertfa lui Hristos - adus pentru pcatele
lumii - i, aducnd-o, s mrturiseasc aceast mntuire.
Preoia "mprteasc" sau "universal" n Biseric nu este
societatea preoilor, ntruct n Biseric snt preoi i "laici", ci Bise-
rica - fiind un ntreg, fiind Trupul lui Hristos, care are slujire preo-
easc fa de lume - mplinete Preoia i mijlocirea lui Hristos
nsui. Pe de alt parte, deosebirea dintre preoi i "laici" nuntrul
Bisericii este necesar, pentru ca Biserica s poat fi un organism
sfnt n integritatea sa, cci dac preoii snt slujitorii Tainelor, prin
Taine se sfinete i se consacr ntreaga Biseric pentru slujirea
lui Hristos, Biserica nsi devine Taina Dumnezeu-omenimii
Hristos. Mirenii nu snt preoi de categoria a doua n Biseric,
ntruct slujirile snt diferite i niciodat nu trebuiesc amestecate,
ci preoia mirenilor const n aceea c ei -fiind credincioi, adic
mdulare ale Bisericii - snt consacrai n slujirea lui Hristos fa
de ume i o realizeaz, n primul rnd, prin participarea lor n
aducerea Jertfei Lui pentru lume.
Acesta este i sensul din ectenia "cti sntem credincioi". Prin
Euharistia Taina celor credincioi
aceasta, Biserica se separ de lume, pentru c ea - fiind Trupul
lui Hristos - nu mai este din "lumea aceasta". Separarea aceasta
ns se svrete pentru lume, pentru aducerea Jertfei lui Hristos
"pentru toi i pentru toate". Dac Biserica nu ar avea n sine pli-
ntatea mntuirii, ea nu ar avea ce mrturisi naintea lumii; dac
ea nu ar mrturisi, dac destinaia i slujirea ei nu ar fi aducerea
Jertfei lui Hristos, atunci Hristos nu ar fi fost Mntuitorul lumii, ci
Mntuitorul provenit din lume. n acest ecfonis, ni se amintete c
sensul Liturghiei nu este slujirea preotului pentru mireni i nici
participarea mirenilor la slujb - fiecare "pentru sine" - ci co-supu-
nerea unuia fa de altul n toate slujirile, fiindc ntreaga adunare
alctuiete unicul Trup pentru realizarea Preoiei lui Hristos,
De aceea, cnd auzim aceste cuvinte, ne vom ntreba: ne mr-
turisim noi, pe noi nine, c sntem credincioi? Sntem de acord
s mplinim acea slujire n care, fiecare dintre noi, am fost consa-
crai n ziua botezului nostru? Aici nu are loc smerenia fals i
separarea de adunare, justificnd drept cauz pcatele personale.
Nimeni, niciodat, nu a fost vrednic de aceast participare i nu
exist o astfel de ndreptire, care ar face pe om vrednic de a
aduce Jertfa lui Hristos pentru lume. Dar.nsui Hristos ne-a con-
sacrat, ne-a sfinit i ne-a ncredinat aceast slujire i El nsui o
svrete prin noi. n sfrit, trebuie s ne amintim c pentru noi
nine venim n Biseric i nu cutm n ea pe ale noastre, ci ve-
nim spre a sluji lucrrii lui Hristos n lume. Nici nu exist o alt cale
pentru salvarea proprie, dect n a da viaa ta lui Hristos -Aceluia
"Care ne-a iubit pe noi i ne-a splat pe noi de pcatele noastre
cu sngele Su i ne-a fcut pe noi regi i preoi ai lui Dumnezeu
Tatl". Pentru mplinirea acestei slujiri, noi ne adunm n Euharis-
tie i ne apropiem acum de prima ei lucrare sfnt, de aducere.
IV
Lucrarea sfnt care semneaz sfritul Liturghiei celor chemai
i nceputul Liturghiei celor credincioi este desfacerea antimisu-
lui pe Sfnta Mas. Acest cuvnt grecesc nseamn, n traducere
98
99
Page 227 of 417
Alexandre Schmemann
textual, "n locul mesei"; el este un dreptunghi din mtase sau din
pnz, avnd imprimat punerea Domnului n mormnt i cu o prti-
cic din sfintele moate cusut la mijloc, ntr-un buzunrel deose-
bit i avnd jos isclitura episcopului care a sfinit acest antimis.
Istoria originii, dezvoltrii i ntrebuinrii antimisului n Biserica
ortodox este destul de complex i chiar contradictorie. Astfel de
exemplu, dac pentru rui sensul principal al antimisului este prti-
cica moatelor cusute n el, Rsritul grecesc ntrebuineaz anti-
misul fr moate, ceea ce indic o contradicie n nelegerea
funciei acestuia n sfnta slujire. Aceast istorie este interesant
pentru specialiti i, de aceea, nsemnrile noastre asupra acestei
contradicii le vom face ntr-o not deosebit. Aici este suficient s
subliniem c pentru ntreaga Biseric ortodox i ca un semn
normativ al antimisului este legtura lui cu episcopul. Ca i sfntul
mir, antimisul se sfinete numai de episcop i, ca o condiie a
"eficienei lui", servete isclitura episcopului pe antimis. Oricare
ar fi adausurile ulterioare cu diferite sensuri privind antimisul, ai a
nsemnat iniial "delegaia" dat de episcop prezbiterului su, drep-
tul de a svri Sfnta Euharistie. Dup cum am artat mai sus,
svritorul propriu-zis al Euharistiei n Biserica primar a fost
episcopul. ntruct Euharistia se concepea i se tria, nainte de
toate, ca taina adunrii, taina Bisericii - adic unitatea poporului
lui Dumnezeu - svritorul ei vdit era acela a crui slujire cuprin-
dea n sine crearea, exprimarea i pstrarea acestei uniti. Chiar
atunci cnd Biserica a ncetat s fie o grupare relativ mic de cre-
dincioi i a inclus n sine pe toi locuitorii imperiului, n practica ei
s-a pstrat nc mult timp urma acestei nelegeri i triri a Eu-
haristiei, ca una care presupune "adunarea tuturor ntr-un singur
loc" sub preedinia episcopului. La Roma, de exemplu, nc din
secolul VII, dei numrul cerea s fie cteva adunri, Euharistia se
svrea o singur dat i darurile sfinite se mpreau de ctre
diaconi n alte adunri. Prin aceasta se subliniaz sensul tainei, ca
fiind Taina unitii Bisericii, ca fiind biruina asupra frmirii i
mpririi pctoase a lumii. Dar i acum, n Biserica ortodox este
interzis aceluiai preot s svreasc pe aceeai Sfnta Mas mai
mult dect o singur Euharistie, ceea ce mrturisete acelai lucru,
c n cretinismul primar Euharistia era neleas, n primul rnd,
Euharistia Taina celor credincioi
ca Taina Bisericii i unitii ei. Tocmai n aceast legtur trebuie
s nelegem i sensul antimisului.
Istoricete* antimisul a aprut din necesitatea de a pune n
concordan sensul Euharistiei - ca o lucrare a ntregii Biserici,
care exprim unitatea ei prin slujirea episcopului, cu necesitatea
de a satisface multiplele adunri euharistice. nc Sfntul Antonie
din Antiohia scria: "Numai acea Euharistie este real, pe care o
svrete episcopul sau acela cruia i-a ncredinat el svri rea
ei". Aceasta indic faptul c, nc din epoca veche, au fost cazuri
cnd episcopul nu a putut svri Euharistia i a ncredinat-o unuia
dintre prezbiteri. n dezvoltarea i complexitatea ulterioar a vieii
bisericeti, ceea ce la nceput era excepie a devenit regul gene-
ral. Episcopul, care era n fruntea comunitii bisericeti, s-a
transformat treptat n administratorul unei comuniti mai mari sau
mai mici (eparhia), iar "Biserica", adic comunitatea cea vie, s-a
transformat n "parohie". A existat un moment cnd Biserica parc
nu tia ce este mai bine - s pstreze legtura veche i nemijlo-
cit a episcopului cu comunitatea i s-i nmuleasc numrul
episcopilor, care s fie n fruntea fiecrei parohii (ncercare de
scurt durat i nereuit de a nfiina aa numiii "horepiscopi")
sau, pstrnd domeniul i prin aceasta valoarea universal a epis-
copatului, s se dea o nou funcie membrilor din sfatul episcopal
sau "prezbiteriumului" i s pun pe prezbiteri n fruntea parohiilor.
Din punct de vedere istoric a triumfat a doua alternativ, ceea ce
a dus treptat la apariia n Biseric a slujirii "preotului parohial",
adic a unei persoane n fruntea unei comuniti mai mari sau mai
mici, care s svreasc slujirea divin i tainele i care s fie
pstor nemijlocit pentru pstoriii si. n contiina bisericeasc
contemporan, ideea pastoraiei este legat mai mult de preot
dect de episcop, care s-a transformat n "arhipstor" i este privit
tot mai mult ca fiind capul i autoritatea clerului, "administrator" al
Bisericii, dect purttorul unitii i punctul central al vieii biseri-
ceti (este caracteristic ca noi s numim printe pe preot iar nu
pe episcop, pe care-l numin stpn). Dar oricare ar fi plusul sau
minusul survenit n viaa bisericeasc, nu ncape nici o ndoial c
"parohia" actual -n sensul de azi - nu coincide cu comunitatea
iniial, "cu Biserica". Spre deosebire de Biserica de la nceput,
100 101
Page 228 of 417
Alexandre Schmemann
care n unitatea episcopului, a clerului i a poporului avea plintatea
vie{ii i a darurilor bisericeti, parohia nu posed o atare plintate.
Nu numai administrativ, dar i mistic, duhovnicete, parohia apare
ca o parte a unitii celei mari i numai n unire cu alte pri, cu alte
"parohii", poate tri plintatea ntreag a Bisericii. Chemarea i
esena mistic a episcopului const tocmai n a nu da voie nici
unei comuniti, nici unei parohii s devin de sine stttoare, s se
nchid n sine, s nceteze a tri i respira catolicitatea Bisericii.
Una din cauzele principale indicate mai sus ale schimbrii i anume,
a unei oarecari separri a episcopului de comunitatea concret i
nlocuirea lui cu preotul parohiei, a fost teama de a nu micora pe
episcop, punndu-l n fruntea unei comuniti locale i a-l identifica
cu interesele i nevoile locale. Aceast schimbare s-a produs n
timpul mpcrii Bisericii cu Imperiul, cnd cretinismul s-a
transformat n religie de stat. Biserica local, comunitatea separat
n timpul prigonirilor de viaa social, a fost Biserica ntr-un anumit
ora, dar nu Biserica unui anume ora; cnd Biserica a nceput
s se uneasc cu comunitatea social a oraului sau a satului,
ea s-a transformat n "proiecia ei religioas". Aceasta nsemna
o schimbare profund n contiina cretinilor. Din "neamul al
treilea" (dup expresia unor documente ale cretinismului primar,
epistolele ctre Diognet), din oameni care, acas fiind, erau
strini, pentru care casa lor era strintate, cretinii au devenit
acum ceteni cu drepturi depline asupra pmntului, iar credina
lor a devenit social, obligatorie, ca o religie vdit a ntregii
societi. Dorina de a preveni contopirea definitiv a Bisericii cu
lumea, a adunrii bisericeti cu comunitatea "social", a obligat
Biserica s schimbe -ntr-un anumit sens - structura sa iniial i
s pun pe episcop deasupra parohiilor, pentru ca fiecare parohie
s tind s se transforme permanent n Biseric, episcopul amin-
tind fiecrei parohii c Biserica are o chemare supralumeasc,
haric i universal.
Aceasta nseamn, ns, o schimbare esenial n practica eu-
haristic i chiar n nsi ornduirea adunrii euharistice. Prezbite-
rul, care a fost la nceput "conslujitor" cu episcopul n adunarea
euharistic i numai n cazuri excepionale i nlocuia ca proistos, a
devenit acum proistosul adunrii euharistie n parohie. Noi am
102
Euharistia Taina celor credincioi
vzut mai sus c aceast schimbare esenial se observ la ritua-
lurile euharistice i, mai ales, n partea nceptoare a Liturghiei.
Totui, legtura organic a Euharistiei, a Bisericii i a Episcopului
este de aa natur nct, desprit faptic de episcop, ca svrito-
rul i proistosul natural, i devenit atribuie de baz a clerului
parohial, Euharistia rmne legat de episcop, iar aceast legtur
o mrturisete i o ngrdete tocmai antimisul. Dintr-un punct de
vedere foarte adnc, (care nu se refer la nici o categorie adminis-
trativ i nici canonic), Euharistia - i acum i totdeauna i pretu-
tindeni - se svrete dup porunca episcopului sau, n limbaj
juridic, sub stpnirea lui i prin delegaia lui. Dar nu pentru c
episcopul este purttorul personal al puterii. n Biserica primar,
pn la soborul din Niceea, episcopul mparte puterea sa cu "sfa-
tul" sau cu "prezbiteriumul" su. Expresia "episcop monarhic" a
teologilor protestani, care s-a ncetenit cu uurin n manualele
istoriei bisericeti, exprim greit spiritul i structura Bisericii pri-
mare. Aici nu este vorba de "stpnire", ci de natura Euharistiei ca
tain a Bisericii, ca lucrare prin care se mplinete i se realizeaz
unitatea Bisericii i natura ei supralumeasc i universal. Nu
numai cantitativ, dar i calitativ, ontologic, Biserica este ntotdeau-
na mai mult dect parohia, iar parohia se mprtete din plinta-
tea bisericeasc i devine Biseric numai n msura n care se
"transcende" pe sine ca parohie, nvinge n sine egocentrismul i
limitarea naturala, proprie oricrei localizri. Ortodoxia este str-
in, n egal msur, congregaionismului protestant - care identi-
fic orice parohie cu Biserica, i centralizrii romano-catolice ca-
re identific Biserica numai cu ntregul, cu totalul parohiilor. Dup
nvtura Ortodox, destinaia Bisericii este ca fiecare parte a ei
s triasc plintatea Bisericii i s o ntrupeze n sine, pentru ca
fiecare parte s triasc cu ntregul i n mod integral. Pe de
alt parte, parohia fiind doar o parte, legat de plintatea Bisericii,
ea primete tot timpul aceast plintate i se descoper ea nsi
acestei plinti numai n episcop i prin episcop; n acest sens,
parohia depinde de episcop i prin el, de ntregul Bisericii. Pe de
alt parte, darul Bisericii fcut parohiei este Euharistia, prin care
fiecare parohie particip n ntregime la Hristos, primete toat
piintatea darurilor harice i se identific pe sine cu Biserica. De
103
Page 229 of 417
Alexandre Schmemann
aici urmeaz i dependena Euharistiei de episcop, de ncredina-
rea lui i totodat, vdirea Euharistiei ca centru al parohiei i al
vieii ei ntregi. Fr legtura cu episcopul, Euharistia ar nceta s
fie lucrarea Bisericii ntregi, care biruie limitarea natural a paro-
hiei. Fr Euharistie, parohia ar nceta s fie parte a Bisericii, care
s triasc cu plintatea darurilor bisericeti.
Toate acestea se exprim n antimis. Repet, orict dezvoltare
i suprapuneri de sensuri ar exista, nsemntatea lui principal es-
te c, atunci cnd preotul l desface pe Sffrrta mas, pregtindu-l
pentru aducerea Jertfei euharistice, i srut isclitura episcopului
pe el, Sfnta Mas devine atunci nu numai prestolul locaului dat
i al comunitii locale, ci devine Prestolul unic al Bisericii lui
Dumnezeu, locul aducerii, prezenei i venirii lui Hristos ntreg
- n care noi toi sntem Trupul Lui, n care toate prile, toate
mpririle snt biruite de ntreg - i se d darul i harul vieii celei
noi, iar nainte de toate, al vieii integrale. Tocmai aceast inte-
gralitate se pstraz i se mplinete prin legtura indisolubil
dintre Episcop, Euharistie i Biseric.
Capitolul ase
Taina Aducerii
Hristos ne-a iubit pe noi i s-a dat pe Sine pentru noi
ca aducere i jertf lui Dumnezeu.
Efes. V, 2.
I
Pine i vin. Aducnd i punnd pe Prestol daruri smerite ome-
neti - mncarea i butura noastr pmnteasc - noi svrim,
chiar fr s gndim, cea mai veche lucrare sfnt tradiional
care, din primele zile ale istoriei omenirii, alctuia inima oricrei
religii, noi aducem jertf lui Dumnezeu. "Abel a fost pstor de oi,
iar Cain lucrtor de pmnt. Dup un timp, Cain a adus jertf lui
Dumnezeu din roadele pmntului. i a adus i Abel de asemenea
din cele nti nscute ale oilor sale" (Fac. IV, 2-4).
Despre jertf i aducerea jertfelor snt scrise mii de cri. S-au
dat i se dau cele mai diferite explicaii jertfelor. Teologii, istoricii,
sociologii, psihologii, fiecare ncearc s lmureasc esena jertfei
din punctul su de vedere i o explic fie prin team, fie prin bucu-
rie, fie printr-o alt cauz, superioar sau inferioar. Oricare ar fi
valoarea acestor interpretri, un lucru rmne incontestabil c,
oriunde i oricnd se adresa omul lui Dumnezeu, el simea ntot-
deauna nevoia de a-l aduce ca dar i jertf din ce are el mai de
pre, din tot ceea ce are el mai esenial pentru viaa lui. Din zilele
105
Page 230 of 417
Alexandre Schmemann
lui Cain i Abel, sngele jertfelor nroea pmntul i fumul arderilor
de tot se ridica nencetat ctre cer.
Contiina noastr rafinat se ngrozete n faa acestor jertfe
sngeroase ale religiilor primitive. Cu toate acestea, n rafinamentul
nostru, nu uitm noi oare i nu pierdem din vedere ceva de baz,
ceva primordial fr care, n esen, nici nu este religie? n adncul
ei ultim, religia nu este dect nsetare dup Dumnezeu: "nsetat
este sufletul meu de Dumnezeul cel viu..." (Ps. XLI, 2). nsetarea
aceasta o cunoteau mai bine oamenii "primitivi", care o triau mai
adnc - dup cum a exprimat-o pentru totdeauna psalmistul
-dect omul contemporan, cu religia lui spiritualizat, cu morala
abstract i cu intelectualismul care usuc.
A voi pe Dumnezeu... nseamn, nainte de toate, a cunoate
cu ntreaga fiin c El este, c n afar de El este ntuneric, pus-
tiu i nonsens, cci n El i numai n el este i cauza i sensul, i
scopul, i bucuria a tot ce exist. Aceasta nseamn a-L iubi pe El
din toat inima, cu toat mintea, cu toat fiina. Aceasta nseam-
n, n sfrit, a experimenta i a cunoate ruptura noastr total de
El, vinovia ngrozitoare i singurtatea noastr n aceast rup-
tur. A cunoate c, n cele din urm, exist numai un singur
pcat: a nu voi pe Dumnezeu i a te rupe de El, exist numai o
singur tristee - de "a nu fi sfnt" (Leon Bloy), de a nu avea sfin-
enia: unitatea cu Unicul Sfnt...
Acolo ns, unde este nsetarea dup Dumnezeu, unde este
contiina pcatului i dorul dup viaa cea adevrat, acolo este
n mod permanent jertfa. n jertf, omul se pred pe sine i ale
sale lui Dumnezeu, pentru c el, cunoscnd pe Dumnezeu, nu-L
poate iubi dect pe El, i iubindu-L, nu poate s nu tind spre El,
spre unirea cu El. Dar fiindc pe aceast cale spre Dumnezeu st
i se ngrmdete pcatul, pentru aceea omul caut - n jertfa
sa - i iertare i rscumprare; el aduce jertfa spre milostivire,
pentru pcate, punnd n ea toat durerea i suferina vieii sale,
pentru ca prin suferin, prin snge, prin moarte s-i rscumpere
vinovia i s se reuneasc n Dumnezeu. i orict de mult s-ar
ntuneca i nvrtoa contiina lui religioas, orict de grosolan,
utilitar i pgnete nelegea omul i jertfa sa i numele Aceluia
Cruia o aducea, la baza jertfei rmnea nentrerupt nsetarea
Euharistia Taina Aducerii
primordial i de nepotolit a omului dup Dumnezeu. n aceste
jertfe, n aceste nenumrate aduceri, njunghieri, arderi de tot,
omul - fie pe dibuite, fie slbatic i primitiv - cuta i nseta dup
Acela pe Care nu poate nceta s-L caute, cci "pentru Sine ne-a
creat Dumnezeu i inima noastr nu se va liniti pn nu-L va afla
pe El" (Fericitul Augustin).
Totui, toate aceste jertfe au fost neputincioase s nimiceasc
pcatul i s restabileasc plintatea unirii pierdute a omului cu
Dumnezeu. La toate jertfele - i nu numai la jertfele vechi testa-
mentare - le putem raporta cuvintele Epistolei ctre Evrei: jertfele
nu vor putea niciodat "s fac desvrii pe cei ce vin cu ele,
altfel ar nceta s fie aduse: pentru c cei ce aduc jertf, fiind odat
curii, n-ar avea nici o cunotin a pcatelor" (Ebr. X, 1-2).
Jertfele au fost neputincioase, fiindc ele, dei rezultau dup nse-
tarea omului dup Dumnezeu i dup unirea cu El, rmneau to-
tui sub legea pcatului. Pcatul nu este o vinovie care poate fi
tears i rscumprat, chiar dac ai aduce cea mai valoroas i
sublim jertf. Pcatul este, n primul rnd, ruperea vieii nsi de
Dumnezeu i, ca urmare a acestei cderi i recderi, nu numai
pcatele izolate, ci viaa n ntregime a devenit pctoas, muri-
toare i "umbra morii". Aceast via czuta, supus n totalitate
legii pcatului, nu are i nu poate avea puterea de a se vindeca
pe sine nsi, de a se renate, a se umple din nou cu Viaa i a
deveni sfnt... n via rmne rvna, nsetarea, pocina, pe care
omul le introduce n religia i jertfa sa, dar acestea nu-l pot mntui
din nrobirea pcatului i a morii, dup cum cel ce cade n pr-
pastie nu se poate opri singur din cdere, cel ngropat de viu nu
se poate elibera singur, cel mort nu se poate readuce la via. A
mrrtui, numai Dumnezeu poate i tocmai de mntuire are nevoie
viaa noastr, nu numai de un simplu ajutor. Jertfele rmn rug-
ciuni fr putere, numai Dumnezeu poate mplini ateptarea lor,
poate mplini ceea ce ele prenchipuiau i anticipau. Dumnezeu a
mplinit aceasta n jertfa cea din urm, cea desvrit i atotcu-
106 107
Page 231 of 417
Alexandre Schmemann
prinztoare, n care El a dat pe Fiul Su cel Unul nscut pentru
mntuirea lumii, n care Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiul Omului
i -a adus pe Sine ca jertf pentru viaa lumii.
n aceast jertf s-a mplinit i s-a svrit totul. n primul rnd,
n ea s-a curat, s-a restabilit, s-a descoperit - n toat esena i
plintatea sa - jertfa nsi, sensul ei dinainte de veci ca fiind al
iubirii desvrite i, ca urmare, al Vieii desvrite; aceast iubire
const n autodruirea desvrit: ntru Hristos "aa a iubit
Dumnezeu lumea c a dat pe Fiul Su..." i ntru Hristos, aa a
iubit omul pe Dumnezeu c I s-a druit pe sine pn la capt. n
aceast druire reciproc, nu a rmas nimic nedruit i ntru totul
i tot s-a instaurat iubirea - "iubirea Tatlui care se rstignete,
iubirea Fiului rstignit, iubirea Duhului Care triumf prin puterea
crucii" (Mitropolitul Filaret al Moscovei). n aceast jertf a fost
numai iubire i a druit iertarea pcatelor. n sfrit, n jertf s-a
mplinit i s-a potolit nsetarea cea din veci a omului dup
Dumnezeu: viaa dumnezeiasc a devenit hrana noastr, viaa
noastr... Tot ceea ce punea omul n jertfele sale, contient sau
incontient, pe dibuite, parial, intervertit, tot ceea ce atepta el de
la jertfe i tot ce "n-a putut ajunge la inima omului", toate acestea
au fost mplinite, desvrite i druite o singur dat - odat
pentru totdeauna - n Jertfa tuturor jertfelor.
Taina cea din urm i cea plin de bucurie este c Hristos ne-a
druit nou Jertfa, a druit-o omenirii noi, renscut n El i unit
cu El: a druit-o Bisericii. n aceast Via nou - a vieii Lui n noi
i a vieii noastre n El - Jertfa Lui a devenit jertfa noastr i adu-
cerea Lui a devenit aducerea noastr. "Rmnei n Mine iar Eu n
voi" (Io. XV, 4). Ce nseamn ns aceasta dac nu faptul c viaa
Lui mplinit de El n Jertfa Lui desvrit ne este dat nou ca
viaa noastr, ca Viaa noastr unic i adevrat, ca mplinirea
ideii din venicie a iui Dumnezeu despre om? Cci dac viaa lui
Hristos este aducere i jertf, atunci i viaa noastr ntru El i
viaa ntregii Biserici este aducere i jertf. A ne aduce pe noi
nine i unul pe altul i ntreaga lume este jertfa iubirii i a unitii,
a laudei i a mulumirii, a iertrii i a vindecrii, a mprtirii i a
unitii.
Euharistia Taina Aducerii
De aceea, jertfa aceasta care ne este dat i poruncit nou
a o aduce i n aducerea creia Biserica se mplinete pe sine ca
fiind viaa lui Hristos n noi i a noastr n El, nu este o jertf
nou, nu este "alta" fa de aceea unic atotcuprinztoare i care
nu se repet, pe care Hristos a adus-o o singur dat (Eb. IX,
28). Primind i unind n Sine pe tot "cel ceresc i cel pmntesc"
(Ef. I, 10), mplinind prin Sine totul, fiind Viaa nsi a vieii,
Hristos a adus totul lui Dumnezeu i Tatlui; n Jertfa Lui este
iertarea tuturor pcatelor, toat plintatea mntuirii i a sfinirii, este
mplinirea i de aceea este culminarea ntregii religii. Ca urmare,
nu mai este nevoie de alte jertfe, ele nu mai snt cu putin. Ele nu
mai snt cu putin tocmai fiindc prin Jertfa unic i de nerepetat
a lui Hristos, nsi viaa noastr se restabilete, se renate i se
mplinete ca aducere i jertf, ca posibilitate permanent de a
preface trupurile i ntreaga noastr via n "jertf vie, sfnt -i
bine plcut lui Dumnezeu" (Rom. XII, 1), "s zidii din voi cas
duhovniceasc, preoie sfnt, ca s aducei jertfe duhovniceti
bine plcute lui Dumnezeu, prin lisus Hristos" (1 Ptr. II, 5). Nu
avem nevoie de noi jertfe, cci ntru Hristos noi "avem acces la
Tatl" (Ef. II, 18), ntruct nsi viaa noastr a devenit aducere i
jertf "prin creterea n templul sfnt n Domnul" (Ef. II, 21), a de-
venit bucuria de a ne aduce pe noi nine i unul pe altul i ntrea-
ga creaie lui Dumnezeu, Care ne-a chemat la "Lumina Sa cea
minunat". Din aceast aducere triete Biserica i tot prin ea se
mplinete pe sine. Aducnd din nou aceast jertf, noi cunoatem
de fiecare dat cu bucurie c o aducem cu lisus Hristos, c El
este Cel Care S-a druit pe Sine i Care este n noi i Care aduce
venic jertfa adus de El o dat i pentru totdeauna. Noi cunoa-
tem c, aducnd lui Dumnezeu viaa noastr, aducem pe Hristos,
cci El este viaa noastr, este viaa lumii i Viaa vieii i noi nu
avem nimic altceva de adus lui Dumnezeu dect pe El. Noi cu-
noatem c n aceast aducere "Hristos aduce i El Se aduce,
Hristos primete i El Se mparte...".
108
Page 232 of 417
Aducerea euharistic ncepe cu acea lucrare sfnt care, n
mod obinuit, se numete acum "intrarea cea mare" (vohodul
mare). Aceast denumire lipsete din liturghier. Denumirea a ap-
rut i a intrat n uz atunci cnd sensul iniial al lucrrii sfinte de
aducere - i anume aducerea jertfei pe jertfelnic (de la nceputul
Liturghiei-n. n.) -a fost adumbrit; atunci, intrarea n altar cu daru-
rile a nceput s creasc n importan, fiind interpretat prin sim-
bolismul de prenchipuire, deja cunoscut nou, ca intrarea mpr-
teasc a Domnului n Ierusalim, ngroparea lui Hristos de ctre
losif i Nicodim etc.
Cauza principal care a determinat complicarea simbolic a
intrrii celei mari este separarea treptat, din Liturghia pregtitoare
a darurilor euharistice, a sfintei lucrri care a primit numele de
proscomidie (de la grecescul npoaxo^udri). n practica noastr ac-
tual, slujba aceasta se svrete naintea Liturghiei, n altar, nu-
mai de ctre preoi. Participarea mirenilor la ea se reduce - aceasta
nu pretutindeni - la prescura pe care ei o dau personal sau uneori
"indirect" printr-o ter persoan, mpreun cu pomelnicul "pentru
cei vii" i "pentru cei mori".
Din punct de vedere teologic, proscomidia apare ca ceva deo-
sebit prin slujba ei care este o aducere simbolic a jertfei. Pre-
mergtoarea pinii euharistice se face ca fiind njunghierea Mielu-
lui, iar turnarea vinului n potir ca scurgerea sngelui i a apei din
coasta lui Hristos cel rstignit .a. Totui, ntreaga ornduire
simbolic, destul de complex, nu nlocuiete Liturghia, ci este o
pregtire.
Apare inevitabil ntrebarea: care este sensul acestor simboluri?
Care este legtura dintre aducerea de jertf, oarecum "premerg-
toare", i aducerea care reprezint esena Euharistiei? Pentru ne-
legerea Liturghiei, ntrebrile acestea au o valoare covritoare, n
timp ce n teologia noastr colar ele snt ignorate; n ceea ce
privete pe liturghiti, rspunsul lor se reduce la o explicare ce nu
spune nimic, recurgnd la un "simbolism" pe care-l socotesc pro-
priu slujirii divine. Liturghia ns, n esena sa, nrdcinat n
ntruparea lui Dumnezeu i descoperit n mpria iui Dumnezeu
Euharistia Taina Aducerii
venit n putere, respinge i exclude simbolul care este opus rea-
litii. Totui, n fiecare zi de-a lungul secolelor, mii de preoi, tind
n chip de cruce pinea euharistic, pronun - i credem c o fac
cu evlavie i credin cuvintele sfinte: "Junghie-se (adic se
aduce jertf) Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic pcatul lumii...".
Ce nseamn aceasta? Este numai "un simplu simbol" n care "de
fapt" nu se produce, nu se svreste nimic, care nu reprezint nici
o "realitate"? Atunci putem ntreba din nou: de ce mai este nevoie
de ea? ntruct proscomidia se svreste n singurtatea
altarului, n afara prezenei mirenilor, explicaia motivrii nu poate
fi nici pedagogic i nici educativ. i dac este aa, atunci este
necesar s lmurim aceast problem, deoarece de ea depinde
nelegerea adevrat a Euharistiei i a aducerii jertfei ce se svr-
este n ea.
IV
Problema aceasta cere, n primul rnd, s cunoatem cauzele is-
torice care au determinat dezvoltarea proscomidiei actuale. ncepu-
tul acestei dezvoltri provine, frndoial, din participarea-vdit
pentru cretinismul primar - a tuturor membrilor Bisericii n aduce-
rea Euharistiei. n contiina, n trirea i n practica Bisericii pri-
mare, jertfa euharistic se aducea nu numai din partea tuturor i
pentru toi, ci se aducea de ctre toi i deci baza i condiia ei
este aducerea de ctre fiecare a darului su, a jertfei sale. Fiecare
din cei care vin la adunarea Bisericii aduce cu sine tot "ce soco-
tete cu inima sa" (2 Cor. IX, 7), ce poate da pentru nevoile Biseri-
cii; aceasta nseamn pentru ntreinerea clerului, a vduvelor, a
orfanilor, pentru cei pe care i ntreine Biserica, pentru ajutorul
sracilor, pentru orice binefacere prin care Biserica se realizeaz
pe sine ca fiind iubirea lui Hristos, ca fiind grija tuturor pentru toi
i slujirea tuturor cu toate. Tocmai n aceast jertf a iubirii este
nrdcinat aducerea euharistic i n aceast jertf i are nce-
putul ei; pentru Biserica primar era att de vdit nct, potrivit unei
mrturii, copiii orfani, care triau pe seama Bisericii i care nu
110 111
Page 233 of 417
Alexandre Schmemann
aveau ce s aduc, participau la aceast jertf a iubirii prin aduce-
rea apei.
Slujitorii acestei binefaceri, ai jertfei de iubire, erau diaconii n
Biserica primar. Acetia aveau grij deosebit nu numai de bine-
facerile materiale ale comunitii (grij care, n zilele noastre, se
reduce aproape n ntregime la activitatea diferitelor comitete bise-
riceti i, n fond, a ntregii organizaii bisericeti) ci tocmai de
iubirea care este esena vieii bisericeti, esena Bisericii, ca o
slujire de jertf lucrtoare a tuturor pentru toi. ntruct n Biserica
primar, locul i slujirea fiecruia n viaa comunitii exprim locul
i slujirea n adunarea euharistic, pe seama diaconilor era rs-
punderea de a primi darurile de la cei ce le aduc, spre a repartiza
aceast aducere - expresie a jertfei iubirii - i a pregti acea
parte din daruri care urma s alctuiasc "materia" tainei euharisti-
ce. Pn n secolul XIV inclusiv, proscomidia era svrit de ctre
diaconi, iar nu ca acum de ctre preoi. Tot diaconii aduceau Sfin-
tele Daruri proistosului, la nceputul "nlrii" euharistice, la nce-
putul propriu-zis al Euharistiei. Vom vorbi mai departe de schimba-
rea ce s-a produs; acum menionm c, n timpul nostru, prezena
diaconului n fiecare comunitate bisericeasc a ncetat s fie una
din condiiile necesare i vdite ale plintii vieii bisericeti i
diaconia s-a transformat ntr-o anex decorativ (mai aies n sluji-
rile solemne arhiereti) sau ntr-o treapt pentru a primi preoia.
Nu nseamn aceasta oare c a slbit sau chiar a disprut din noi
trirea Bisericii nsi ca fiind iubirea lui Hristos i Liturghia, ca
expresia i mplinirea acestei iubiri?
Treptat, practica familial primar de a participa cu toii la adu-
cerea darurilor s-a complicat i s-a schimbat. Creterea rapid a
numrului cretinilor, mai ales dup cretinarea imperiului, a fcut
practic imposibil aducerea - n adunarea euharistic a Bisericii
-a tot ce era necesar pentru binefacerile bisericeti i pentru ne-
voile zilnice ale comunitii. Cnd a fost recunoscut de ctre Stat,
Biserica a concentrat treptat n minile sale ntreaga activitate de
caritate a societii, astfel nct s-a transformat ntr-o organizaie
cu o administraie complex. Aceasta a determinat ca adunarea
euharistic s nu mai fie centrul ntregii viei bisericeti - a nv-
turii i a chemrii, a binefacerii i a conducerii - ca n Biserica
Euharistia Taina Aducerii
primar. Binefacerea s-a separat cu timpul ntr-o sfer deosebit
a activitii bisericeti i, n aparen, a ncetat s depind de
aducerea euharistic. Aici ne apropiem de punctul principal, pentru
a n)elege proscomidia. Ceea ce a fost evident pentru contiina
Bisericii, legtura intern dintre Euharistie i "jertfa iubirii", depen-
dena uneia de alta, a rmas doar ca un ritual al pregtirii Daruri-
lor, care nu mai exprim dependena i legtura lor intern, nu mai
este expresia unei nevoi" practice.
Aici avem un exemplu elocvent al felului n care se dezvolt
legea liturgic; schimbarea formelor externe este justificat ade-
seori prin necesitatea de a pstra coninutul interior, de a menine
n ntregime prioritatea i identitatea tririi i a credinei Bisericii,
n profida tuturor modificrilor. Orict de complicat ar aprea dez-
voltarea proscomidiei - cu specificul "bizantin" - ajuns n forma
ei actual abia n secolul al XlV-lea, pentru noi este important c
ea a rmas i rmne ca o expresie a realitii din care a crescut,
a rmas ca o mrturie a legturii organice dintre Euharistie i
Iubire, esena nsi a Bisericii, i de aceea jertfele i aducerile
mplinesc n timp i n spaiu Jertfa lui Hristos. Astfel, sensul istoric
al dezvoltrii proscomidiei ne permite s trecem acum la sensul ei
teologic.
V
I ndiferent de cine este adus "materia" Tainei euharistice, adic
Pinea i Potirul, sensul proscomidiei este c noi recunoatem de
la nceput n ele pe Hristos nsui, jertfa iubirii lui Hristos, adus
de noi i pe noi n El, Cel care o aduce lui Dumnezeu i Tatl.
Faptul c noi cunoatem dinainte - pn la Liturghie - c "mate-
ria" este adus spre a fi destinat: Pinea n a fi transformat n
Trupul lui Hristos i Vinul n Sngele lui Hristos, alctuiete baza
i condiia posibilitii de aducere euharistic.
n adevr, noi putem sluji Liturghia numai pentru c jertfa lui
.Hristos este deja adus i n ea este descoperit i mplinit
ideea din venicie a lui Dumnezeu despre lume i om, despre
112 113
Page 234 of 417
Alexandre Schmemann
destinaia lor; de aceea i exist posibilitatea pentru toi s devin
jertf lui Dumnezeu i n aceast jertf s-i afle mplinirea.
Cu adevrat proscomidia este simbol, ns - ca totul n Bise-
ric - este simbolul ce se mplinete prin realitatea acelei noi
creaii care ntru Hristos deja exist, dar care, n "lumea aceasta",
poate fi cunoscut numai prin credin i de aceea simbolurile snt
transparente numai pentru credin. Cnd ne pregtim pentru taina
euharistic i lum n mini pinea i o punem pe discos noi tim
deja c pinea aceasta, ca i totul n lume, ca i lumea nsi,
este sfinit prin ntruparea i nomenirea Fiului lui Dumnezeu i
c aceast sfinire este restabilit ntru Hristos pentru lume - ca
posibilitate de a deveni jertf lui Dumnezeu, iar pentru om - ca
posibilitate de a aduce aceast jertf. Prin aceasta se desfiineaz
i se biruiete starea de a se considera suficient pentru sine, fapt
care alctuiete esena pcatului i care a fcut ca pinea s fie
numai pine - hran muritoare a omului muritor, prta pcatului
i morii. ntru Hristos, chiar hrana noastr pmnteasc, ce se
transform n trupul i sngele nostru, devine n noi nine i n
viaa noastr aceea pentru ce a fost creat - s fie prta vieii
dumnezeieti, prin care tot ce este muritor se mbrac n nemurire
i moartea este nghiit prin biruin.
Dup cum jertfa lui Hristos, adus odat pentru totdeauna,
cuprinde n sine totul chiar pn la toate aducerile noastre, care i
au nceputul i coninutul lor n jertfa Lui, tot aa i "proscomidia"
este pregtirea darurilor de pn la Liturghie. Esena acestei pre-
gtiri, "raportat" la pine i vin - n care sntem adui noi nine
i ntreaga noastr via - este tocmai prefacerea lor n dar i
aducere. Realitatea proscomidiei este c Pinea i Vinul, desem-
nate a fi jertfa lui Hristos, care includ n sine toate jertfele noastre,
ne includ i pe noi nine care ne aducem lui Dumnezeu. De aici
decurge caracterul de jertf al proscomidiei, pregtirea pinii ca
junghierea Mielului, a vinului ca vrsarea sngelui; de aici decurge
adunarea tuturor n jurul Mielului, i includerea tuturor n jertfa Lui.
De aceea, numai cnd s-a terminat aceast pregtire, cnd totul
este referit la jertfa lui Hristos i totul este inclus n ea, cnd ochii
credinei vd pe discos "viaa noastr ascuns cu Hristos n.
Dumnezeu", atunci poate ncepe Liturghia: venica aducere a
Euharistia Taina Aducerii
Celui Care S-a adus pe Sine i n Sine a adus lui Dumnezeu toat
existena, nlarea vieii noastre la Prestolul mpriei, unde El
-Fiul lui Dumnezeu-a nlat viaa noastr, devenind Fiul Omului.
VI
Ca multe altele din sfnta noastr slujire divin, i proscomidia
are nevoie s fie restabilit; nu ca ritual, nici ca form, ci ca ne-
legere n contiina credincioilor care au transformat-o "numai n
simbol", au desbisericit-o - n sensul nominal al acestui cuvnt. A
restabili nseamn a preciza sensul adevrat al acestei pomeniri
care, n nelegerea credincioilor i a clerului, s-a redus la un sin-
gur aspect al rugciunii "pentru sntate" i "pentru cei rposai",
adic la aceeai individualizare i nelegere utilitar a slujirii divine
bisericeti. Dar sensul de baz al acestei pomeniri, prin caracterul
ei de jertf, este raportarea tuturor i a fiecruia la Jerfa lui Hris-
tos, la adunarea i rezidirea n jurul Agneului a noii fpturi a lui
Dumnezeu. Puterea i bucuria acestei pomeniri este c n ea se
biruie delimitrile pentru cei vii i cei mori, dintre Biserica pmn-
teasc i cea cereasc, ntruct noi toi - "am murit i viaa noastr
este ascuns cu Hristos n Dumnezeu"; pe discos este adunat
ntreaga Biseric n frunte cu Maica Domnului i cu toi sfinii,
omenirea proslvit i ndumnezeit este venit n aceast adu-
cere a lui Hristos, pe care El o aduce lui Dumnezeu i Tatl. De
aceea, preotul scoate prticica i pronun numele, nu numai
pentru "sntatea" lui sau a celor apropiai de care avem grij i
nici pentru "soarta de dup moarte" a rposailor. Noi i aducem
i i predam pe ei lui Dumnezeu, n jertf "vie i bine plcut",
pentru ca s-i facem pe ei prtai "vieii celei de sfrit" a mpr-
iei lui Dumnezeu. Noi i "scufundm" n iertarea pcatelor care a
rsrit din mormnt, n acea via vindecat, restabilit i ndumne-
zeit, pentru care i-a creat Dumnezeu.
Acesta este sensul pomenirii de la proscomidie. Aducnd pres-
cura ta proprie, noi ne aducem i ne dm lui Dumnezeu "pe noi
nine i unul pe altul i ntreaga noastr via". Aceast aducere
este real, pentru c Hristos a primit deja viaa aceasta, a fcut-o
114
115
Page 235 of 417
Alexandre Schmemann
deja a Sa proprie i pe ea a adus-o deja lui Dumnezeu. La pros-
comidie, viaa aceasta-i prin ea lumea ntreag-devine din nou
contient, devine din nou jertf i aducere, ca "materie" a acelei
Taine prin care Biserica se mplinete pe sine ca Trup al lui Hristos,
ca "plintatea Celui ce mplinete toate ntru toi" (Efes. I, 23).
De aceea proscomidia se i termin cu mrturisirea i confir-
marea plin de bucurie. Acoperirea Darurilor nseamn c Hristos
S-a mprit, nseamn c S-a descoperit n El mpria lui
Dumnezeu. Darurile rmn "n lumea aceasta" tain, vzut numai
prin credin, iar preotul pronun cuvintele psalmistului: "Domnul
S-a mprit, ntru podoab S-a mbrcat... Gata este scaunul
Tu... minunat este Domnul ntru cele nalte". El binecuvnteaz
pe Dumnezeu "Care a binevoit aa", Care pe toate Ie-a voit, pe
toate Ie-a mplinit, Care ne-a dat i ne d nou n pinea pmn-
teasc, s cunoatem dinainte cu bucurie i s voim "pinea cea
cereasc, hrana a toat lumea, pe Domnul i Dumnezeul nostru
lisus Hristos". Numai acum, dup ce am neles sensul proscomi-
diei, putem s ne ntoarcem la intrarea cea mare a tainei aduce-
rii.
VII
Sfntul Justin Filosoful, n "Apologia" sa, care este cea mai
veche descriere a Liturghiei ajuns pn la noi, spune aa despre
aducere: "Dup terminarea rugciunilor... fraii aduc proistosului
pine i potirul cu vin i ap". Iar din 'Tradiia apostolic" a Sfntu-
lui Ipolit al Romei cunoatem c aceste daruri snt aduse de dia-
coni: offerent diacones oblationem...' Dup cum vedem, forma
aceasta simpl a aducerii s-a dezvoltat mult pentru a ajunge la
"intrarea cea mare" (vohodul cel mare) de acum, despre care
trebuie s spunem cteva cuvinte. Dac liturgitii au clarificat n
mare msur mersul general i urmarea acestei dezvoltri, despre
sensul ei teologic, despre sublinierea credinei i a tririi Bisericii
prin ea, nu se spune nimic.
n ornduirea actual a Liturghiei, aducerea include n sine
urmtoarele lucrri sfinte:
Euharistia Taina Aducerii
- citirea de ctre preot a rugciunii "nimeni nu este vrednic";
- cdirea Prestolului, a Darurilor i a celor prezeni;
- cntarea aducerii;
- transferarea solemn a Darurilor;
- pronunarea formulei de pomenire ctre slujitori: "S v po
meneasc Domnul Dumnezeu n mpria Sa...";
- punerea Darurilor pe Prestol, acoperirea lor cu "pocrovul"
i repetarea cdirii Darurilor;
- citirea de ctre Preot a "rugciunii aducerii dup punerea
Darurilor dumnezeieti pe Prestol".
tntruct n fiecare din aceste lucrri sfinte se afl cte o expresie
proprie din aspectul ntregului, al aducerii Bisericii, fiecare din
aceste lucrri necesit o scurt explicare.
V I I I
n manuscrisele vechi, rugciunea "nimeni nu este vrednic" (o
aflm deja n renumitul Codex Berberini din secolul VIII) se n-
scrie astfel: "Rugciunea cu care se roag preotul pentru sine s-
vrind intrarea cu Sfintele Daruri". ntr-adevr, deosebirea formal
a acestei rugciuni fa de toate celelalte rugciuni ale Liturghiei
const n faptul c este personal, este adus de preot pentru
sine, iar nu pentru toi care compun adunarea Bisericii:
Caut spre mine, pctosul i netrebnicul robul Tu, i-mi
curete sufletul i inima de cugete viclene; nvrednicete-m
cu puterea Sfntului Tu Duh, pe mine ce snt mbrcat cu
Harul preoiei, s stau naintea Sfintei Tale Mese i s jertfesc
sfntul i preacuratul Tu Trup i scumpul Tu Snge...
Aceast deosebire merit atenie, cci dac nu am nelege-o
corect, prin ea s-ar putea strecura confirmarea c preotul este
opus fa de adunarea Bisericii i, astfel, slujirea s-ar identifica
numai cu clerul; mentalitatea aceasta, aflat de mult n teologia
apusean, a ptruns i la noi, n teologia noastr, fiind nsuit ca
o evlavie curent. Oare cuvintele "slujete", "svrete", "aduce",
116 117
Page 236 of 417
Alexandre Schmemann
trebuie s fie atribuite numai preotului, iar mirenii s fie privii doar
ca elemente pasive la aceast slujire, ei participnd numai cu pre-
zena la rugciuni? ntrebuinarea acestor cuvinte nu este lantm-
plare. Ea reflect o denaturare profund a contiinei bisericeti, a
modului n care este neleas nu numai Liturghia dar i Biserica
nsi. n acest fel se interpreteaz noiunea de Biseric - sens
ntrit cu fiecare secol - accentund c ea este clerul care "slujete"
pe mireni, este clerul care satisface "cerinele duhovniceti" ale cre-
dincioilor. Tocmai n aceast interpretare a Bisericii trebuie s c-
utm i cauza celor dou boli cronice ale contiinei bisericeti, care
trece ca un fir rou prin ntreaga istorie a cretinismului: "clerica-
lismul" i "laicismul" - care capt de obicei forma "anticlericalism",
n legtur cu cele de mai sus, pentru noi este important c
aceast "clericalizare" a Bisericii - reducerea slujirii n Biseric
numai la cler i atrofierea contiinei mirenilor -a dus la o atrofiere
cu adevrat tragic, ntruct nu se mai nelege Biserica nsi ca
jertf, iar Euharistia ca Taina Bisericii. Convingerea c preoii slu-
jesc In numele mirenilor, adic tn locul lor, a dus la interpretarea
c preotul slujete pentru ei, pentru satisfacerea "nevoilor lor reli-
gioase", de parc ar fi supus "comenzii" lor religioase. Am vzut
aceasta n exemplul proscomidiei, unde scoaterea prticelelor la
pomenire - n loc s se neleag c trebuie s ne prefacem pe
noi ni ne i unul pe al tul n "j ertf vi e i bi ne pl cut l ui
Dumnezeu" - a nceput s fie luat drept un mod de a satisface o
oarecare necesitate personal de "sntate" i de "odihna celor
adormii"... Acest exemplu poate fi extins asupra vieii ntregi a
comunitii bisericeti, asupra ntregii ei psihologii. Majoritatea
covritoare a mirenilor (care snt susinui, vai, adeseori n aceast
prere de duhovnici i ierarhie) neleg c Biserica exist pentru ei,
dar nu se vd pe ei nii Biserica celor "transformai" i permanent
api de a fi transformai n jertf i aducere lui Dumnezeu, n
prtai ai slujirii de jertf a lui Hristos.
Am vorbit despre aceasta n capitolul despre "credincioi".
Dac ne ntoarcem la acest subiect, este pentru c din rugciunea
preotului "pentru sine", cu care ncepe rugciunea euharistic, s-ar
putea deduce eronat c aducerea se svrete numai de ctre
preot. De aceea este att de important s se neleag sensul
Euharistia Taina Aducerii
adevrat al rugciunii. Preotul nu este opus adunrii mirenilor i
n nici un caz nu exist o separare a unuia fa de altul, ci sensul
cel adevrat este Identificarea Preoiei Bisericii cu Preoia lui
Hristos, unicul Preot al Noului Testament, Care prin aducerea Sa
a sfinit Biserica i a dat ei participare la Preoia Sa i la Jertfa Sa:
Cci Tu eti Cel ce aduci i Cel ce Te aduci, Cel ce pri-
meti i Cel ce Te mpri, Hristoase, Dumnezeul nostru...
Subliniem nainte de toate c, spre deosebire de rugciunea
euharistic n totalitatea ei, care, dup cum vom vedea, se aduce
lui Dumnezeu Tatl, aceast rugciune este adresat personal lui
Hristos. De ce? Pentru c tocmai n acest moment al sfintei lucrri
euharistice, cnd darurile noastre, aducerile noastre se aduc la
Prestol, Biserica afirm c aceast aducere se svrete de ctre
Hristos ('Tu eti Cel ce aduci") i este aducerea Jertfei pe care El
a adus-o odat pentru totdeauna i pe care o aduce venic ("i
Cel ce o aduci"). A afirma aceast identitate, a o arta i a o m-
plini n Taina Euharistiei, este chemat i pus numai Preotul. Toc-
mai acesta este i sensul acestei rugciuni uimitoare, c Preotul
poate mplini aceast slujire numai fiindc Preoia lui nu este "a
lui", nu este "alta" fa de Preoia lui Hristos, ci este aceeai, unica
i nedesprita Preoie a lui Hristos care triete venic, se m-
plinete venic n Biseric - n Trupul lui Hristos. i n ce const
Preoia lui Hristos dac nu n a uni n Sine pe toi cei care cred n
El, dac nu n adunarea i zidirea Trupului Su, dac nu n aduce-
rea tuturor n Sine i pe Sine n toi? n acest fel, mrturisind preo-
ia ca fiind Preoia lui Hristoa, n al Crui Har s-a mbrcat, preg-
tindu-se pentru "lucrarea sfnt" a Trupului lui Hristos, adic s
arate identitatea aducerii noastre cu Jertfa lui Hristos, preotul nu
numai c nu se separ pe sine de adunare, ci dimpotriv, arat
unitatea sa cu aceast adunare - ca unitate a Capului cu Trupul...
De aceea, rugciunea personal a preotului pentru sine nu
numai c are loc, dar este chiar necesar i putem spune c se
vdete de la sine. Cci - i subliniem aceasta cu toat puterea
-Ortodoxiei i este strin att reducerea latin a tainelor la "ex
opere operato", adic la prerea c persoana preotului nu are
118
119
Page 237 of 417
Alexandre Schmemann
nici o valoare fa de "eficacitatea" lor (spre deosebire de darul
"obiectiv" al preoiei, adic de "dreptul" de a svri tainele), ct i
reducerea tainelor la"ex opere operarrtls", la dependena lor de
calitile subiective ale celui care le svreste. Pentru Ortodoxie,
aceasta este o fals dilem, este unul din acele impasuri la care
duce inevitabil raionalismul teologic. n nelegerea ortodox a
Bisericii, snt evidente n aceeai msur, att independena abso-
lut a darului lui Dumnezeu - dat ca dar gratuit, indiferent din ce
"cauz" pmnteasc sau omeneasc - ct i caracterul personal
al acestui dar, primirea lui depinznd de acela cui i se d.
"Dumnezeu nu d Duhul cu msur...", ns omul i-l nsuete
numai prin faptele personale i numai n msura acestei nsuiri,
este activ n el darul Harului. nsi deosebirea darurilor i slujirilor
n Biseric - "Au toi snt apostoli? Toi snt prooroci? Toi snt
nvtori?..." (1 Cor. XII, 29) - arat c darul corespunde "persoa-
nei" care l primete, indic taina alegerii i a hotrrii, arat che-
marea adresat fiecruia, cci fiecare trebuie s mplineasc che-
marea sa, "rvnii ns la darurile cele mari" i la "o cale care le
ntrece pe toate" (1 Cor. XII, 31). i dac este vdit c Biserica nu
condiioneaz "realitatea" tainelor de calitatea celor care le svr-
esc, cci n acest caz nu ar mai fi posibil nici o tain, tot aa de
vdit este dependena plintii vieii bisericeti de msura cre-
terii mdularelor ei n primirea i nsuirea darurilor cptate. De-
fectul de baz i permanent al oricrei scolastici, al oricrui raio-
nalism teologic, este c parc se mulumete cu aceast ntrebare
despre validitatea i obiectivitatea tainelor i reduce toat nv-
tura despre taine (chiar i a Bisericii nsi) la aceast ntrebare,
n timp ce credina adevrat i esena fiecrei chemri, a fiecrui
dar, este nsetarea dup plintate, ceea ce nseamn mplinirea
de ctre fiecare i mplinirea ntregii Biserici prin Harul lui
Dumnezeu care nu se d cu msur.
Preotul, prin slujirea sa, este chemat i pus s fie n Biseric,
n Trupul lui Hristos, chip al Capului Trupului lui Hristos. Aceasta
nseamn c prin el se continu i se realizeaz slujirea perso-
nal a lui Hristos i nu puterea Lui, cci puterea lui Hristos este
puterea iubirii care nu este desprins de iubirea Lui personal
fa de Tatl i fa de oameni; nu Preoia Lui, cci Preoia lui
Euharistia Taina Aducerii
Hristos const n a se da pe Sine n Persoan lui Dumnezeu i
oamenilor; i nu nvtura Lui, cci nvtura Lui nu este des-
prins de Persoana Lui; ci esena acestei slujiri a preotului este
tocmai iubirea prin care se d pe sine lui Dumnezeu i oamenilor,
este pastoraia n sensul cel mai adnc al acestui cuvnt: pstorul
i pune "viaa sa pentru oi...". Aceasta nseamn c nsi che-
marea fa preoie este adresat persoanei celui chemat i preoia
este nedesprit de el; orice separare a "preoiei" de "persoan"
- astfel nct preoia s apar ca ceva nchis n sine i cu care
acela care o poart nu ar avea nici o legtur - este fals, cci
aceast opinie intervertete esena preoiei care, n Biseric, este
continuarea Preoiei lui Hristos. "Dup cum e popa, aa-i i paro-
hia", n aceast zicatoare popular grosolan, este mai mult ade-
vr dect n toate deliberrile subtile despre "ex opere operato"
i "ex opere operantis Biserica nu neag "validitatea" tainelor
svrite de orice "pop", fie bun sau ru, ns Biserica totodat
cunoate i toat nfricotoarea realitate a dependenei vieii
bisericeti de demnitatea sau nedemnitaiea acelora crora le este
ncredinat "iconomia tainelor lui Dumnezeu".
De aceea, apropiindu-se momentul tainei euharistice, cnd
preotul urmeaz s devin Hristos, s ia locul Lui n Biseric i
n ntreaga creaiune care aparine numai lui Hristos i Persoanei
Lui i pe care El nu L-a transmis nimnui i nici nu a "delegat" pe
nimeni, cnd cu minile, cu vocea i cu ntreaga fiin a preotului
va aciona nsui Hristos, cum s nu se adreseze el cu aceast
rugciune personal lui Hristos i s nu mrturiseasc nedemni-
tatea lui, s nu se roage pentru ajutorul i pentru "a fi mbrcat cu
puterea Sfntului Duh", cum s nu predea persoana sa lui Hristos
Care l-a ales pe el, ca prin el s arate i s mplineasc prezena
Sa i Preoia Sa cea venic? Cum s nu simt tocmai preotul
cutremurul personal, s nu simt nevoia de a primi ajutor de sus
i s nu simt, mai ales, rspunderea personal? Nu, nu este cu
putin. i este cu neputin nu pentru "realitatea obiectiv" a
tainei, ci pentru eficacitatea ei n sufletele i n viaa credincioilor.
Cci dac "nimeni nu este vrednic" s svreasc aceast slujire,
dac aceast slujire este n ntregime i pn la capt darul Haru-
lui lui Dumnezeu, atunci numai n contiina smerit a nedemnitii
120 121
Page 238 of 417
Alexandre Schmemann
lui lui Dumnezeu, atunci numai n contiina smerit a nedemnitii
noastre se i descoper pentru noi posibilitatea primirii i nsuirii
darului.
IX
Despre sensul cdirii n slujirea divin, noi am vorbit nainte.
Vom aduga la cele spuse numai c n cdirea de la aducerea
Darurilor, adic pn la prefacerea lor n Trupul i Sngele lui
Hristos - ca i n denumirea dat lor la nceputul Liturghiei, de
Daruri sfinte i dumnezeieti - se exprim aceeai "cunoatere
a lor dinainte" ca fiind jertfa lui Hristos, despre care am vorbit cu
prilejul proscomidiei. Darurile snt sfinte i dumnezeieti cum sfnt
i dumnezeiasc este Omenitatea lui Hristos, care este nceputul
i darul "creaiei noi" i a vieii noi. Viaa cea nou ca descoperire
i mplinire n "lumea aceasta" este chemat s fie Biserica, cre-
aia care se transform n dar i jertf i care numai pentru aceas-
ta poate fi nlat la cer i poate deveni darul vieii dumnezeieti
i prta Trupului i Sngelui lui Hristos. De aceea se d cinstire
cu tmie - nu materiei pieritoare i nici trupului i sngelui oame-
nilor muritori - ci darului i jertfei "vie i bine plcut" care snt
destinate s devin prin ntrupare Trupul n care se recunoate
pe sine Biserica. De aceea, pe discos nu st pine "simpl", ci se
afl ntreaga creaie a lui Dumnezeu, artat ntru Hristos ca o
creaie nou, plin de slava lui Dumnezeu. i snt adunai n
aceast adunare - nu oameni "simpli" - ci omenirea cea nou,
creat din nou dup chipul "slavei celei nespuse" a Celui care a
creat-o. Acestei omeniri, chemat din venicie s intre n mpria
lui Dumnezeu, s participe la Cina pascal a Mielului i destinat
la cinstea chemrii de sus, i se d cinstirea cu cdirea, ea fiind
"jertfa vie i bine plcut lui Dumnezeu"; aceasta i nseamn
cdirea, ritualul cel mai vechi care indic pregtire, sfinire i
curire.
Aceeai cunoatere anticipat, aceeai afirmare plin de bucu-
rie a esenei cosmice cu care ncepe adunarea, o aflm i n "cn-
tarea aducerii" care nsoete aducerea darurilor ia Prestol. Acum
se cnt "cntarea Heruvimic"; numai de dou ori pe an este nlo-
cuit cu alta: n Joia Mare cu rugciunea "Cinei Tale celei de Tai-
n' i n Smbta Mare cu imnul vechi "S tac tot trupul ome-
nesc...". Chiar dac n vechime Biserica cunotea alte "cntri ale
aducerii" sensul lor consta nu att n alte cuvinte, ct n tonalitatea
lor comun. Tonalitatea aceasta aste mai bine definit prin cuvn-
tul mprteasc. Aceasta este tocmai slavoslovia mprteasc:
"Ca pe mpratul tuturor s primim..." - "mpratul celor ce mp-
rtesc i Domnul celor ce domner:, vine spre junghiere...". n
aceast slavoslovie, aducerea darurilor se percepe ca o intrare
triumfal mprteasc, descoperirea slavei i puterii mpriei.
Tonalitatea mprteasc nu se mrginete numai la intrarea cea
mare (vohodul) i la cntarea aducerii. Noi o mai aflm i la sfri-
tul proscomidiei: acoperind darurile, preotul pronun cuvintele
psalmului mprtesc: "Domnul S-a mprit, ntru podoab S-a
mbrcat"; o auzim apoi, n rugciunea preotului pentru sineana-
lizat de noi: "...Nimeni nu este vrednic... s slujeasc ie, mp-
ratul slavei"; i, n sfrit, o aflm n formularea bizantin a aduce-
rii, de la "intrarea cea mare" prin uile mprteti. Aici este origi-
nea explicrii, care a aprut nc de timpuriu n scrierile cretine,
c intrarea cea mare este "simbolul" intrrii Domnului n
Ierusalim...
Istoricii Liturghiei explic apariia i dezvoltarea acestei tonaliti
mprteti i a simbolismului mprtesc prin influena avut asu-
pra slujirii cretine de ctre ritualul curii imperiale bizantine, n
care locul cel mai de seam l ocup tocmai procesiunile - "ieiri-
le" i "intrrile". Fr s negm aceast influena, care ntr-adevr
explic multe amnunte din slujirea divin bizantin, vom sublinia
totui, c sensul teologic al acestei tonaliti mprteti este nr-
dcinat, nainte de toate, n nelegerea cosmic iniial a jertfei
lui Hristos de ctre Biseric. Prin aducerea Sa proprie ca jertf,
Hristos s-a mprit, a restabilit stpnirea "peste cele cereti i
pmnteti", care au fost uzurpate de prinul acestei lumi. Credina
Bisericii cunoate c Hristos este biruitorul morii i al iadului, c
122 123
Page 239 of 417
Alexandre Schmemann
este mpratul care deja S-a descoperit n mpria lui Dumnezeu
"venit ntru putere". Biserica l cunoate pe El ca Domn pe Care
Tatl slavei L-a nviat din mori i L-a pus "de-a dreapta Sa n
ceruri mai presus dect toat nceptoria i stpnia i puterea i
domnia i... toate Ie-a supus sub picioarele Lui i L-a pus pe El
mai presus de toate..." (Efes. I, 20, 22). Bucuria domniei i a m-
priei lui Hristos ntreptrunde cu putere deosebit credina
Bisericii primare, care respir tocmai bucuria cosmic, prin trirea
mpriei druit ntru Hristos (spre deosebire de evlavia noastr
contemporan, limitat prin individualizare i minimalizat n esen-
, care n numele "comoditii duhovniceti" cedeaz uor diavo-
lului lumea). Oricare ar fi influenele externe i mprumuturile, toc-
mai din aceast credin i trire a rezultat tonalitatea mpr-
teasc i cntrile aducerii i ale intrrii celei mari. De aici vine
ptrunderea Bisericii n slava veacului viitor, intrarea ei n slavoslo-
via venic a Heruvimilor i Serafimilor, naintea Prestolului a
"mpratului mprailor i Domnul domnilor".
XI
Despre intrarea cea mare (vohodul cel mare). Consemnm
c, n practica contemporan, intrarea are dou ritualuri. Cnd
Liturghia este svrit de Episcop, el nu particip la aducerea
Darurilor, lucrare pe care o mplinesc preoii, conslujitori cu el. El
st n uile mprteti cu faa la adunare, primete Darurile i le
pune pe Prestol. Cnd Liturghia e svrit de preot, Darurile snt
aduse de preot i de diacon, dei pe Prestol le pune numai
preotul.
Consemnm aceast deosebire deoarece, dac din contiina
bisericeasc contemporan a disprut ideea corelaiei dintre locul
i funcia fiecrui mdular al Bisericii n lucrarea sfnt a Euharis-
tiei, i slujirea i chemarea lui n Biseric, pentru cretinismul pri-
mar aceast corelaie era evident. Ortodoxul contemporan se
strduiete adeseori cu mult rvn s pstreze i s pzeasc
"ritualul vechi", fr s-i dea ns un sens teologic existenial.
Contiina primar cretin vedea n ritual, n primul rnd, descope-
Euharistia Taina Aducerii
rirea i mplinirea Bisericii n esena ei i, ca urmare, n aceasta
vedea esena fiecrei slujiri i chemri. n Liturghie se descoper
acel chip al Bisericii pe care ea este chemat s-l realizeze n
viaa sa i invers, n Liturghie i afl ncoronarea i mplinirea
toate slujirile, ntreaga via a comunitii bisericeti. De aici re-
zult nu numai corelaia simbolic, dar i corelaia real dintre
ceea ce face mdularul Bisericii n viaa comunitii i lucrarea sa
n Liturghia euharistic.
Noi am spus mai sus c n Biserica primar diaconii erau slujito-
rii proscomidiei - ei pregteau Darurile i le aduceau la proistos
-cci chemarea lor, a "liturghisirii" lor nluntrul comunitii biseri-
ceti, a fost slujirea iubirii, slujirea vieii Bisericii ca iubirea tuturor
fa de toi i grija tuturor pentru toi. De aceea diaconii primeau
darurile de la cei care veneau n adunarea Bisericii, prin care
Biserica i mplinea cu precdere slujirea iubirii. Ei distribuiau
aceste daruri i separau partea care, ca "pars per toto", trebuia
s fie adus n Taina euharistic. Practica actual a "iereului",
adic participarea preotului la intrarea cea mare, a aprut cnd
slujirea diaconal a ncetat s mai fie simit n Biseric drept o
necesitate vdit, cnd a slbit trirea Bisericii ca o comunitate
legat n viaa de obte prin iubire lucrtoare; cnd comunitatea
bisericeasc s-a dizolvat n comuniti sociale - orae, sate - i
a devenit parohie, adic o adunare de oameni care vin n loca
pentru satisfacerea nevoilor lor religioase, dar care au ncetat s
triasc viaa bisericeasc separat de cea lumeasc. n aceast
nou stare a Bisericii, diaconul a devenit de prisos i, treptat,
funcia lui liturgic a trecut pe seama preotului. Rezult c din cele
dou ritualuri contemporane - arhieresc i preoesc - ritualul ar-
hieresc al intrrii celei mari este mai aproape de practica cea
veche i exprim mai bine esena aducerii euharistice. n aceast
aducere se descoper tocmai locul fiecruia i participarea ntregii
Biserici.
Noi tim c ritualul aducerii ncepe la proscomidie, cnd fiecare
i aduce "prescura" sa, jertfa sa, incluzndu-se astfel n aducerea
Bisericii. Acest ritual este ameninat astzi s dispar aproape n
ntregime; el trebuie ns reactualizat prin descoperirea sensului
adevrat i anume ca participare a fiecrui mdular al Bisericii la
124 125
Page 240 of 417
Alexandre Schmemann
aducerea euharistic. n zilele noastre, jertfa real a membrilor
Bisericii, participarea lor real la viaa Bisericii const, mai ales, n
donaii bneti i de aceea ar trebui ca "talerul de colect" s fie
unit cu aducerea prescurii, care s fie fcut din nou obligatorie
pentru toi. Acest lucru nu ar fi greu de realizat: banii pe care este
dispus s-i pun pe "taler" fiecare credincios care vine la Liturghie,
i druiete pentru prescur i astfel, darul lui devine expresia
aducerii, a jertfei lui... ntr-un fel sau altul, dar tocmai de aici n-
cepe aducerea noastr care, n micarea Pinii i a Potirului - de
la noi la jertfelnic, de la jertfelnic la Prestol, de la Prestol spre
Prestolul cel ceresc - se descoper ca intrarea noastr n jertfa lui
Hristos, ca nlarea noastr spre Cina lui Hristos, n mpria Lui...
Al doilea act al acestei "micri" este ducerea Darurilor de la
Jertfelnic la Prestol, mutare care, dup cum am vzut, alctuiete
tocmai "Liturghia diaconal". Chiar acum, cnd masa pe care se
svrete proscomidia se afl nuntrul altarului i nu - cum era
n Biserica primar - ntr-o ncpere deosebit numit aducere
("jertfelnic" se numea atunci Prestolul), Darurile se scot mai nti
n adunare i numai din adunare se aduc la altar - "intr" spre
Prestol. Practica greac de a nconjura cu Darurile ntreaga Bise-
ric, ntreaga adunare, exprim mai bine sensul int-rii celei mari
dect cea ruseasc, unde Darurile se aduc numai pe amvon i
apoi direct spre uile mprteti.
Sensul este c aducerea fiecruia se include n aducerea
tuturor i astfel Biserica se aduce pe sine nsi, ceea ce n-
seamn c aduce pe Hristos, cci Biserica este Trupul Lui, iar El
este Capul Bisericii.
n sfrit al treilea moment, i anume momentul culminant al
intrrii celei mari, const n primirea Darurilor de ctre Proistosi
punerea lor pe Prestol. Ceea ce noi aducem este artat ca fiind
adus de Hristos i nlat de El n Sfnta Sfintelor cereti. Jertfa
noastr, jertfa Bisericii, este jertfa lui Hristos... Astfel, n aceast
intrare mprteasc solemn, n aceast "micare" a Darurilor se
descoper sensul cel adevrat, atotcuprinztor al Aducerii, care
unete pmntul cu cerul, care ridic viaa noastr n mpria lui
Dumnezeu.
XII
"S v pomeneasc pe voi Domnul Dumnezeu ntru mpria
Sa totdeauna, acum i pururea i n vecii vecilor...". Aceste cuvin-
te, aceast pomenire nsoete intrarea cea mare i prin ea se
svrete Aducerea. Aducnd Darurile, diaconul i preotul se
adreseaz unul altuia, apoi preotul se adreseaz adunrii, iar
credincioii rspund proistosului.
"Pomenete Doamne...". Fr nici o exagerare, putem spune
c pomenirea, adic aducerea tuturor spre reamintire naintea lui
Dumnezeu, rugciunea pentru ca Dumnezeu s "pomeneasc",
s-i aduc aminte, alctuiete centrul ntregii slujiri divine a Bise-
ricii, a vieii ei ntregi. Fr s vorbim de Taina Euharistiei, pe care
Hristos a poruncit "s o facei ntru pomenirea Mea" (vom vorbi
mai departe despre acest sens al amintirii), Biserica "svrete
amintirea" permanent, n fiecare zi, chiar n fiecare ceas, printr-un
eveniment sau altul, printr-un sfnt sau altul, cci tocmai n aceas-
t "svrire a amintirii" este esena fiecrei prznuiri i a ntregii
slujiri divine a Bisericii.
Se impune ntrebarea: n ce const esena acestei pomeniri?
Aceast ntrebare este cu att mai necesar cu ct teologia noastr
colar pstreaz o tcere aproape deplin n aceast problem.
Ea i-a proclamat ca unic criteriu "metoda tiinific" prin care
noiunea amintirii i pare din punct de vedere obiectiv insuficient,
iar calea subiectiv i psihologic apare odioas acestei "tiine".
n interpretarea i restructurarea credinei ca o doctrin "obiectiv"
bazat, n primul rnd, pe "texte", amintirea i chiar trirea nu au
loc. n acest caz, pomenirea care st la baza vieii, a rugciunii,
a tririi Bisericii pare c este n afara cmpului vederii teologice...
i orict de straniu ar prea, tocmai aceast teologie, prin "uitarea
amintirii (pomenirii)", duce la acea "psihologizare" pe care o nea-
g, nflorete slujba divin cu fast, o reduce la cele exterioare, la
un simbolism ilustrativ care mpiedic att de mult nelegerea
real a slujbei divine i adevrata participare la ea. "Pomenirea"
liturgic, "svrirea amintirii" unui eveniment oarecare se percepe
astzi doar ca o concentrare psihologic i intelectual asupra
"sensului" acelui eveniment (fapt nlesnit prin interpretarea "simbo-
126 127
Page 241 of 417
Alexandre Schmemann
lic"), iar pomenirea n rugciune se identific cu rugciunea pen-
tru alt om, aceasta fiindc n Biseric s-a uitat sensul real al amin-
tirii i pomenirii i este uitat, n primul rnd, de acea teologie nr-
dcinat n "texte" i nu n trirea i amintirea Bisericii... Prin ur-
mare, este necesar s amintim acest sens nainte de a ncerca s
nelegem locul pomenirii n aducerea euharistica.
XIII
S-au scris mii de cri despre amintire - acest dar tainic pro-
priu numai omului - i ar fi imposibil s enumerm toate interpre-
trile, toate teoriile elaborate. Dar orict ar strui omul s neleag
i s explice sensul i mecanismul amintirii, acest dar rmne n
cele din urm inexplicabil, tainic i chiar cu dublu sens.
Este de necontestat c amintirea este capacitatea omului "de
a nvia trecutul", de a pstra n sine cunoaterea lui. Tocmai des-
pre aceast capacitate a amintirii se poate spune c are un dublu
sens. Esena amintirii este de a renvia trecutul: prin amintire, eu
vd omul care a plecat de mult din via, eu simt n toate am-
nuntele acea diminea cnd m-am ntlnit cu el, cnd l-am vzut
ultima dat i astfel, parc "adun" viaa mea; de pe alt parte,
ntruct amintirea nvie trecutul tocmai ca pe ceva ce nu se mai
ntoarce, cunoaterea acestui trecut este concomitent i cunoa-
terii lipsei lui n prezent. De aici rezult tristeea, proprie amintirii,
n cele din urm, amintirea n om nu este altceva dect cunoate-
rea despre moarte - proprie numai omului - cunoaterea c
"moartea i timpul domnesc pe pmnt". lat de ce darul amintirii
are un dublu sens. Prin amintire, omul nvie trecutul i totodat
cunoate frmiarea vieii care "rotindu-se, dispare n ntuneric";
omul nelege frmiarea i timpul care nu se mai ntoarce, n
care, mai devreme sau mai trziu, licrete, slbete i se stinge
nsi amintirea i se ntroneaz moartea.
Numai datorit capacitii sale naturale de a-i aminti, singurul
dar cu dublu sens dat omului, el cunoate c este muritor i c
viaa este murire, iar pe de alt parte poate, nu numai s nelea-
Euharistia Taina Aducerii
g, dar s i triasc ntreaga noutate a acelei amintiri, pe care s
o numeasc esena vieii noi, dat nou ntru Hristos.
Aici trebuie s amintim c n nvtura biblic vechi-testamen-
tar despre Dumnezeu, amintire nseamn adresarea lui
Dumnezeu ctre fptura Sa, este puterea iubirii proniatoare a lui
Dumnezeu cu care El "ine" lumea i o vivific, nct putem spune
c nsi viaa nseamn a fi n amintirea lui Dumnezeu, iar moar-
tea-cderea din aceast amintire. Cu alte cuvinte, amintirea este
real ca totul n Dumnezeu, ea este acea via pe care El o d,
pe care "o are n minte", ea este biruina venic asupra acelui
"nimic", din care Dumnezeu ne cheam la "lumina Sa minunat".
Acest dar al amintirii este dat de Dumnezeu omului ca putere
care transform iubirea n via, n cunoatere, n comuniune i n
unitate. Amintirea omului este iubirea care rspunde lui
Dumnezeu, este ntlnirea i comuniunea cu Dumnezeu Care este
Viaa vieii... Dintre toate fpturile, numai omului i este dat s-i
aminteasc de Dumnezeu i prin aceast amintire, s fie cu ade-
vrat viu. Dac totul n lume mrturisete despre Dumnezeu, ves-
tete slava Lui i i aduce laud, numai omul "i aduce aminte" de
El i prin aceast amintire, prin aceast cunoatere vie a lui
Dumnezeu, el nelege ca lumea este a lui Dumnezeu, o primete
de la Dumnezeu i o nal spre Dumnezeu. Dumnezeu i aminte-
te omului de Sine i omul rspunde prin amintirea sa de
Dumnezeu. Dac amintirea lui Dumnezeu despre om este Darul
vieii, amintirea omului despre Dumnezeu este primirea acestui
Dar de via fctor, este agonisirea permanent a Vieii i a
creterii n ea...
Astfel se nelege de ce nsi esena, adncul i ngrozirea
pcatului snt exprimate mai bine i mai exact, nu n definiiile
multiple ale "teologiei tiinifice", ci n expresia popular: omul a
uitat de Dumnezeu. Cu privire la nelegerea biblic a amintirii-s
spunem ontologic, i nu simplu "psihologic" - a uita nseamn,
n primul rnd, a exclude din via pe cel uitat, a nceta s trieti
cu el, a te rupe de el. A uita nseamn nu numai "a nceta s te
gndeti la Dumnezeu" (cci ateismul militant este de multe ori
obsedat de ur fa de Dumnezeu, iar pe pmnt, muli oameni,
sinceri convini de religiozitatea lor, caut n religie orice, dar nu
128
129
Page 242 of 417
Alexandre Schmemann
pe Dumnezeu), ci tocmai a te rupe de El Care este Viaa, a nce-
ta s trieti cu El i ntru El. Aceast uitare de Dumnezeu a
reprezentat i reprezint baza pcatului "originar" al omului. Omul
i-a uitat pe Dumnezeu, fiindc a ntors iubirea sa i, ca urmare,
amintirea i chiar viaa sa spre altul, n primul rnd spre sine n-
sui. Omul s-a ntors de la Dumnezeu i nu-L mai vede; a uitat
de Dumnezeu i nu-L mai vede; a uitat de Dumnezeu i
Dumnezeu a ncetat s mai existe pentru el. ngrozirea i uitarea
pe care n-o poi ndrepta este ontologic, asemenea amintirii.
Dac amintirea vivifica, uitarea este moarte, sau mai bine zis,
nceputul morii, este iadul muririi care otrvete viaa, pe care o
transform, fr mil i ireversibil, n agonie. Lipsa acelui pe care
l-am uitat este o realitate pentru mine, el ntr-adevr nu mai exist
n viaa mea, a murit pentru mine i eu pentru el. Dar dac Acela
pe Care L-am uitat este Dumnezeu, Dttorul de via, Viaa n-
si, dac El a ncetat s fie amintirea care era cunoaterea i
puterea vieii, devine cunoaterea morii i gustarea ei continu.
Dup cum omul nu poate s se nimiceasc pe sine, s se
ntoarc la nonexistena din care I-a chemat la via Dumnezeu,
tot aa nu-i poate nimici amintirea sau cunoaterea vieii sale.
Ins, dup cum viaa omului n afar de Dumnezeu s-a umplut de
moarte i a devenit murire, tot aa amintirea lui a devenit cunoa-
terea morii i a domniei ei n lume. Prin aceast amintire, omul
vrea s biruiasc timpul i moartea, "s nvie trecutul", pentru a nu
fi nghiit fr urm de "prpastia timpului"; dar aceast nviere
apare tocmai ca o constatare amar a neputinei de a ntoarce
trecutul, apare ca o adiere de descompunere ce umple lumea. n
religie, n art, n ntreaga cultur a lumii czuto, n viaa sa omul
czut este asemenea "unei psri rnite care vrea s se ridice i
nu poate...". Aceste zboruri pot fi nespus de frumoase, dar pe
pmnt este cu adevrat frumoas numai iristeea dup viaa cea
adevrat, numai amintirea Celui pierdut i dorul dup El, numai
"tris'sea adnc"; aceste zboruri pot rmne n "amintirea" omului
ca nsetare, chemare, pocin, rugciune i totui, n cele din
urm, i pe acestea le nghite uitarea, asemenea mormntului pe
care, dup moartea ultimei rude care i mai "amintea" de dece-
dat, ncepe s creasc iarb slbatic acolo unde nu de mult s-a
Euharistia Taina Aducerii
cntat "venica pomenire" i apoi se deterioreaz monumentul, i
nu mai este posibil s descifrezi pe el literele numelor terse, i
viaa fr sens, uitat de toi i nimnui folositoare rmne con-
semnat numai cu dou date ngrozitoare.
XIV
lat de ce mntuirea omului i a lumii, ca i nnoirea vieii, con-
st n restabilirea amintirii ca putere de via fctoare, ca biruin
asupra timpului n care a ptruns cderea vieii i ntronarea mor-
ii. Aceast mntuire se svrete ntru Hristos. El este ntruparea
n om i pentru om, n lume i pentru lume a amintirii lui
Dumnezeu, a iubirii dumnezeieti i de via fctoare ndreptat
spre lume. El este totodat descoperirea i mplinirea desvrit
n om a amintirii de Dumnezeu, care este coninutul, puterea i
Viaa vieii nsi
ntruparea amintirii lui Dumnezeu: dac omul a uitat de
Dumnezeu, Dumnezeu nu a uitat de om, nu s-a ntors de la el.
Dumnezeu a transformat dinuntru chiar timpul cderii i al morii
"lumii acesteia" n istorie a mntuirii, a descoperit sensul timpului
ca ateptare i pregtire a mntuirii, pentru ca, prin restabilirea
continu n om a amintirii Lui, s fie restabilit cunoaterea, atep-
tarea, anticiparea, iubirea; pentru ca omul s poat recunoate
-lamplinirea vremii (cnd se va termina pregtirea) -n Mntuito-
rul venit pe Dumnezeu, s-i aduc aminte ceea ce a uitat i
prin aceasta s capete viaa pierdut. Sensul Testamentului Vechi
este ca prin amintirea lui Dumnezeu despre om s se restabileas-
c amintirea omului de Dumnezeu. De aceea nu este posibil s-L
separi pe Hristos de Testamentul Vechi, nu poi s-L cunoti altfel
dect prin Testamentul Vechi, pentru c acesta nu este altceva
dect descoperirea treptat pentru recunoaterea lui Hristos, "cre-
area amintirii" Lui, pn la venirea Lui n timp Cnd Simeon pri-
mete pe Hristos n braele sale btrne i-L numete "mntuirea
gtit naintea tuturor oameniior", cnd, n pustia Iordanului, loan
naintemergtorul l arat ca Miel al lui Dumnezeu Care ia asupra
Sa pcatele lumii, cnd, n drum spre Cezareea lui Filip, Petru
130
131
Page 243 of 417
Alexandre Schmemann
mrturisete c El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, acestea nu snt
"minuni" enigmatice i inexplicabile, ci snt culme i mplinire a
amintirii despre Mntuitor i mntuire, snt recunoaterea n care
amintirea lui Dumnezeu despre om se mplinete prin amintirea
omului de Dumnezeu.
Mntuirea const n aceea c ntru Hristos - Dumnezeu adev-
rat i Om adevrat - se ntroneaz i se restabilete amintirea ca
putere de via fctoare, cci omul, aducndu-i aminte, nu mai
triete experiena cderii, a muririi i a morii, ci biruina acestei
cderi prin "Viaa care este via". Hristos nsui este ntruparea
i darul amintirii de Dumnezeu fcut oamenilor n toat plintatea
lui, ca fiind iubirea ndreptat ctre fiecare om i ctre ntreaga
omenire, ctre lume i ntreaga fptur. De aceea El i este
Mntuitor, pentru c El "i aduce aminte" de toi i prin aceast
amintire primete viaa tuturor pentru a fi viaa Lui, iar viaa Lui o
d tuturor pentru a fi viaa lor. Hristos fiind ntruparea amintirii lui
Dumnezeu, estetotodatdescoperireaimplinireaamintirii des-
vrite a omului de Dumnezeu, cci n aceast amintire a iubirii,
autodruirii i comuniunii cu Tatl este ntreaga Lui via, este
omenitatea Lui desvrit.
Amintirea lui Hristos de noi, care se realizeaz n noi prin
amintirea noastr de Hristos, alctuiete esena credinei noas-
tre i n ea, Viaa cea nou care ni se druiete. Din primele zile
ale cretinismului, a crede n Hristos nsemna s ii minte i s-i
aduci aminte de El. Nu numai s "cunoti" despre El i despre
nvtura Lui, ci s cunoti c El este Viu i Prezent n mijlocul
celor care-L iubesc pe El. Dintru nceput, credina cretinilor era
amintire i aducere aminte. ns amintirea a fost restabilit n
esena ei de via fctoare, cci spre deosebire de amintirea
naturii czute, care "nvie iluzoriu trecutul", amintirea cea nou
este recunoaterea plin de bucurie a Celui nviat, a Celui viu, ca
Unul ce este de fa i prezent, i nu numai c-L recunoate, dar
se i ntlnete i triete viu comuniunea cu El. Credina ndrep-
tat spre "trecut" - asupra vieii, morii i nvierii din zilele lui Pilat
din Pont a Omului lisus -nrdcinat n acest "trecut", recunoa-
te permanent c Acela de Care i aduce aminte este viu, "i este
i va fi" n mijlocul nostru. Credina nu ar fi putut recunoate, dac
Euharistia Taina Aducerii
nu ar fi fost aducere aminte i nu ar fi putut fi aducere aminte,
dac nu ar fi fost cunoaterea Celui de Care ne amintim. Noi n-am
trit "n zilele Trupului Lui", n timpul lui Pilat din Pont i nu putem
s inem minte i s ne aducem aminte de ceea ce s-a petrecut
atunci. Noi cunoatem cele petrecute nu numai din textele ajunse
pn la noi, ci le cunoatem prin adevrata amintire i aducere
aminte de El, care, n fond, reprezint credina i viaa noastr. i
aducerea aminte este posibil, pentru c Cel de Care ne amintim
este viu, i tot ceea ce a svrit El "pentru noi i pentru a noastr
mntuire" ne-a druit cu viaa i moartea Sa, cu nvierea i prosl-
virea Sa, i ne druiete venic, fcndu-ne venic pe noi prtai
la aceasta. De aceea, noi nu ne aducem aminte de "trecut", ci de
El nsui, i aceast aducere aminte devine intrarea noastr n
biruina Lui asupra timpului - asupra scindrii timpului n "trecut",
"prezent" i "viitor" - este intrarea noastr nu ntr-o venicie ab-
stract i imobil, ci n "viaa care este Via", n care totul este
viu, n care totul triete prin amintirea de via fctoare a lui
Dumnezeu, i toate - "fie lumea, fie viaa, fie moartea, fie cele de
fa, fie cele viitoare" - toate snt ale noastre, cci noi "sntem ai
lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu" (1 Cor. 22-23).
Aceasta este esena acelei aduceri aminte care, dup cum am
mai spus, alctuiete baza vieii Bisericii care se realizeaz, n
primul rnd, n slujirea ei divin. Slujirea divin este intrarea Biseri-
cii ntr-un timp nou, a unei fpturi noi, transformat de Hristos n
via i dar al vieii, salvat de la scindarea n "trecut", "prezent"
i "viitor", care se adun prin amintirea lui Hristos. Prin slujirea
divin, Biserica - Trupul lui Hristos - triete cu viaa Lui, cu
amintirea Lui, iar nou ne rmne ca din nou i iari din nou s
ne aducem aminte, ceea ce nseamn s nelegem i s recu-
noatem "cele ce s-au svrit" pentru noi, n noi i cu noi, cele
date nou - crearea lumii, mntuirea ei de ctre Hristos i venirea
Lui ntru slav; ns ntru Hristos, mpria lui Dumnezeu este
deja descoperit i druit. A ne aduce aminte nseamn, cu alte
cuvinte, c trecutul i viitorul - ca unele care triesc n noi - ne
snt date nou, transform" viaa noastr i o fac via n
Dumnezeu.
132 133
Page 244 of 417
Euharistia Taina Aducerii
XV
Numai n lumina celor spuse mai sus, putem nelege sensul
acelei pomeniri care este parc o expresie cuvnttoare a intrrii
celei mari, a aducerii la Prestol a Darurilor euharistice. n aceast
pomenire, noi includem pe cei pomenii n amintirea de via fc-
toare a lui Hristos: amintirea lui Dumnezeu despre om, amintirea
omului de Dumnezeu, acea amintire dubl care i este viaa cea
venic. Noi ne druim unul pe altul - ntru Hristos - lui
Dumnezeu i, prin aceast druire, confirmm c cel pomenit i
cel ce se druiete este viu, cci este n amintirea lui Dumnezeu.
Pomenirea este unit cu aducerea i ambele alctuiesc un
ntreg, fiind mplinirea lor cuvnttoare, pentru c Hristos S-a adus
pe Sine "pentru toi i pentru toate", pentru c El n Sine ne-a
adus i ne-a predat pe toi lui Dumnezeu, ne-a unit pe toi n amin-
tirea Sa. Aducerea aminte de Hristos este intrarea n iubirea Lui
care ne-a fcut pe noi frai i apropiai n slujirea Lui. Viaa i pre-
zena Lui n noi i n "mijlocul" nostru se adeverete numai prin
iubirea noastr fa de altul i fa de toi; pe Cel trimis,
Dumnezeu l include n viaa noastr, ceea ce nseamn, n primul
rnd, n amintirea unuia faa de altul i n pomenirea fcut de
unul pentru altul ntru Hristos. De aceea, aducnd la Prestol jertfa
Lui, noi mplinim amintirea unuia de altul, ne recunoatem unul
pe altul c sntem vii ntru Hristos i c ntru El sntem unii unul
cu altul.
Nu este deosebire ntre cei vii i cei mori n aceast pomenire,
cci "Dumnezeu nu este Dumnezeul celor mori, ci al celor vii" (Mt.
XXII, 32). n aceasta i const ntreaga bucurie i putere a pome-
nirii, cci - incluznd pe cei pomenii n amintirea lui Dumnezeu
cea de via fctoare - aceast pomenire terge limita dintre cei
vii i cei mori, nelegndu-i i vzndu-i pe toi ca fiind vii n
Dumnezeu. De aceea, n Biserica primar ar fi fost imposibil de
conceput o slujire separat a "Liturghiei pentru cei mori" (i nc
n veminte negre!). Ar fi fost de neconceput, fiindc la fiecare
Liturghie, prin includerea tuturor n amintirea lui Dumnezeu, se s-
vrete tocmai unirea tuturor - att a celor vii ct i a celor mori
-n "viaa care este Via". n acest sens, fiecare Liturghie "pentru
cei mori", prin fiecare amintire i iubire a lui Hristos date nou,
triumf asupra mo^ii, triumf asupra despririi i uitrii. "Despri-
re nu va fi, o, prieteni...".
Astfel, pomenindu-ne pe noi nine, unul pe altul i ntreaga
noastr via, ne druim lui Dumnezeu i prin aceast pomenire
se mplinete aducerea noastr. Astfel, noi aducem pe Hristos i
Hristos ne aduce pe noi, iar aceast aducere o face posibil i
mplinete pomenirea noastr.
134
Page 245 of 417
Capitolul apte
Taina Unitii
mbriai-v unul pe altul cu srutare sfnt...
1 Cor. XVI, 20
In ritualul actual al Liturghiei, vozglasul "S ne iubim unul pe
altul!" ocup un timp att de scurt, incit noi nu avem posibilitatea
s-l ptrundem, s-l auzim nu numai cu auzul extern dar i cu cel
interior. Pentru noi acum, este doar unul dintre vozglasurile care
premerg Simbolul Credinei La nceput nu a fost aa. Cunoatem
din manuscrisele liturgice ale Bisericii primare c, dup acest
vozglas, se svrea ntr-adevr srutarea pcii la care participa
ntreaga Biseric, ntreaga adunare "Cnd vine vremea de a da i
primi reciproc pacea, spune Sfntul loan Gur de Aur, noi ne sru-
tm unul cu altul. Clericii mbrieaz pe episcopi, mireni - br-
bai pe brbai i femei pe femei...". Pn acum, acest ritual s-a
pstrat n practica liturgic a nestorienilor, a copiilor, a armenilor,
care nu s-au supus influenelor bizantine de mai trziu. Ele reflect
mai mult forma primar a sfintei lucrri euharistice. i nu numai a
lucrrii euharistice, cci srutarea pcii alctuia o parte de seam
i de nenlturat a slujirii divine. Dup botez, episcopul sruta pe
cel miruit cu cuvintele: "Domnul s fie cu tine". La hirotonia noului
137
Page 246 of 417
Alexandre Schmemann
episcop, ntreaga adunare - clerici i mireni - saluta pe episcop cu
srutarea sfnt", dup ce el prezida prima aducere euharistlc.
Din istorie, vedem c acest moment al Liturghiei a suferit o
schimbare esenial i anume: din aciune, i nc dintr-o aciune
general, s-a transformat n vozglas (ecfonis). n legtur cu aceas-
t schimbare, s-a modificat parial i coninutul chemrii. Vozglasul
actual "s ne iubim unul pe altul..." este chemarea la o anumit
stare, n timp ce n vechime el reprezenta chemarea la o aciune:
"mbriai-v unul pe altul...". Dup mrturia unor manuscrise,
aciunea aceasta se svrrea chiar fr vozglas: dup enunarea
pcii, urma indicarea aciunii de srutare care se svrea. n
acest fel, este evident - cum se ntmpl adeseori n istoria slujirii
divine - c vozglasul a rezultat din aciune i dup aceea a fost
treptat sau, mai bine zis, a fost ngustat, fiind redus numai la altar
unde i astzi se svrete ntre preoi conslujitori i diaconi.
La prima vedere, nlocuirea treptat a aciunii obteti prin
ecfonis, cu toate amnuntele de ritual, nu ar prezenta un interes
deosebit. Parc nu ar cere o lmurire nici ecfonisul, ntruct toi
tiu c iubirea este principala porunc cretin i, de aceea, amin-
tirea ei este bine s aib loc naintea celei mai nsemnate lucrri
sfinte bisericeti. n acest caz, nu ar fi tot una dac amintirea se
face fie la chemarea iubirii, fie prin simbolul iubirii? (n srutarea
pcii, comentatorii vd desigur nc un "simbol"). Trebuie s pre-
supunem c dispariia aciunii a fost legat de numrul n cretere
a celor prezeni, de apariia adunrilor numeroase n locauri m-
ree, unde nu se cunoteau unii pe alii i unde cultul acesta - din
punctul nostru de vedere - ar fi fost doar o simpl formalitate.
Toate acestea snt numai "la prima vedere", pn cnd vom
adnci adevratul sens liturgic al acestor cuvinte i aciuni, pn ce
vom adnci sensul mbinrii cuvintelor "iubire cretin".
ntr-adevr, noi nu ne-am obinuit cu aceast mbinare de
cuvinte, am auzit de attea ori predici despre iubire i chemri la
iubire, nct ne este greu s ptrundem noutatea lor permanent.
Aceast noutate ne-o arat nsui Hristos: "Porunc nou v dau
vou, s v iubii unul pe altul" (Io. XIII, 34). Lumea cunotea i
pn la Hristos iubirea, valoarea i nlimea iubirii; oare nu n
Testamentul Vechi aflm cele dou porunci: despre iubirea fa de
Euharistia Taina Unitii
Dumnezeu (Deut. VI, 5) i iubirea fa de aproape (Lev. XIX, 18),
care cuprind, dup cum a spus lisus, toat Legea i proorocii?
(Mt. XXII, 40). Atunci n ce const noutatea acestei porunci, nou
numai n momentul rostirii ei de ctre Mntuitorul, ci pentru toate
timpurile, pentru toi oamenii, noutate care niciodat nu nceteaz
s fie nou?
Pentru ca s rspundem la aceast ntrebare, este suficient s
amintim caracteristica de baz a iubirii cretine, aa cum este
artat n Evanghelie: "S iubii pe vrjmaii votri". Cuvintele
acestea cuprind o chemare nemaiauzit, de a iubi pe aceia pe
care de fapt nu-i iubim. De aceea, aceste cuvinte nu nceteaz
s ne cutremure, s ne sperie i mai ales s ne judece, atta
vreme ct nc nu am devenit surzi cu totul fa de Evanghelie.
Porunca aceasta fiind nemaiauzit nou, noi o nlocuim de cele
mai multe ori cu o interpretare a noastr uman, viclean. Pentru
o contiin curat este evident c deja de veacuri, nu numai unii
cretini, dar i Biserici ntregi afirm c iubirea cretin trebuie s
fie ndreptat spre ce este af su; a iubi ceea ce este natural i
vdit: pe cei apropiai i nrudii, poporul su, ara sa, a iubi toi i
pe toate - ceea ce de fapt iubim i fr Hristos i fr Evanghelie.
De exemplu, noi observm n Ortodoxie chiar c naionalismul -n-
frumuseat i justificat religios - a devenit de mult o adevrat ere-
zie care mutileaz contiina bisericii, care a dezbinat fr ndejde
Rsritul ortodox i face ca toat vorbria noastr despre adevrul
universal al ortodoxiei s fie o minciun farnic. Noi am uitat c
despre aceast iubire - numai "natural" - se spun n Evanghelie
alte cuvinte, nu mai puin stranii i nfricotoare: "Cine iubete pe
tat sau pe mam sau pe fiu sau pe fiic mai mult dect pe Mine
nu este vrednic de Mine" (Mt. X, 37) i "Cine vine la Mine i nu
urte pe tatl su i pe mama sa i pe femeia sa i copiii i fra-
ii... acela nu poate fi ucenicul Meu" (Le. XIV, 26). Dac a veni la
Hristos nseamn mplinirea poruncilor Lui, atunci este vdit c
iubirea cretin este, nu numai un simplu efort, o 'ncoronare" i
o sanctificare religioas a iubirii naturale, ci se deosebete radical
de aceast iubire i este chiar contrar ei. Iubirea cretin este cu
adevrat iubirea nou, de care, natura noastr czut i lumea
138 139
Page 247 of 417
Alexandre Schmemann
noastr czut, nu snt capabile i de aceea nu este posibil n
aceast lume.
Dar atunci cum s mplinim aceast porunc? Cum s iubim pe
cei care nu-i iubim? Taina oricrei iubiri nu este oare tocmai c ea
nu poate fi niciodat numai rodul voinei, al autoeducrii, al exer-
ciiului i chiar al ascezei? Exersnd voina i autoeducarea, se
poate ajunge la "bunvoin", rbdare, egalitate fa de oameni,
dar nu la iubirea de care Sfntul Isaac irul a spus c "miluiete
chiar i pe diavoli". Dar atunci ce poate nsemna aceast porunc
imposibil a iubirii?
Se poate da numai un singur rspuns: da, porunca aceasta ar
fi fost cu adevrat imposibil de nfptuit i chiar monstruoas,
dac cretinismul s-ar reduce numai la porunca de iubire. Creti-
nismul ns este, nu numai porunc, dar i revelaie i dar al
iubirii. Tocmai de aceea, iubirea este i poruncit, fiindc - pn
la a fi porunc - ea ne este descoperit i druit.
Numai "Dumnezeu este Iubire". Numai Dumnezeu iubete cu
acea iubire despre care se vorbete n Evanghelie. i numai n
ntrupare, n unirea lui Dumnezeu cu omul, adic n lisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu i Fiul Omului, Iubirea nsi a lui Dumnezeu
sau, mai bine zis, nsui Dumnezeu Iubirea s-a descoperit i s-a
druit oamenilor. Aceast noutate cutremurtoare a iubirii cretine
const n faptul c n Noul Testament, omul este chemat s iu-
beasc cu Iubire dumnezeiasc - care a devenit iubire divino-
uman - cu iubirea lui Hristos. Noutatea cretinismului nu este n
porunc, ci n faptul c a devenit posibil mplinirea poruncii. n
unire cu Hristos, noi primim iubirea Lui i putem s iubim cu ea i
s cretem n ea. "Iubirea lui Dumnezeu s-a vrsat n inimile noas-
tre prin Duhul Sfnt Cel druit nou" (Rom. V, 5); Hristos ne-a po-
runcit nou s rmnem n El i n iubirea Lui: "Rmnei n Mine i
Eu n voi. Precum mldia nu poate s aduc road de la sine, dac
nu rmne n vi, tot aa nici voi dac nu rmnei n Mine... Cine
rmne n Mine i Eu n el, acela aduce road mult, cci fr Mine
nu putei face nimic... Rmnei n iubirea Mea" (Io. XV, 4-5, 9).
A rmne n Hristos nseamn a fi i a tri n Biseric. Biserica
este Viaa lui Hristos comunicat i druit oamenilor; Biserica
triete cu iubirea lui Hristos i rmne n iubirea Lui. Iubirea lui
Euharistia Taina Unitii
Hristos este nceputul, coninutul i scopul vieii Bisericii; prin
esena sa, iubirea este unicul criteriu al Bisericii, cci toate cele-
lalte snt cuprinse n ea: "ntru aceasta vor cunoate toi c sntei
ucenicii Mei, dac vei avea dragoste ntre voi" (Io. XIII, 35). Iubi-
rea este esena sfineniei Bisericii, cci ea "s-a turnat n inimile
noastre de ctre Duhul Sfnt"; este esena unitii Bisericii care
"se zidete pe sine n iubire" (Efes. IV, 16), i este esena aposto-
licitii i a sobornicitii, cci Biserica este totdeauna i pretu-
tindeni aceeai unire apostolic unic, "unire legat prin iubire". De
aceea, "dac a gri eu n limbile omeneti i ale ngerilor, dac
am darul proorociei i cunosc toate tainele i am toat cunoa-
terea i ntreaga credin nct s mut i munii, dar nu am dragos-
te, atunci snt nimic. i dac eu a mpri toat averea mea i a
da trupul meu s fie ars, iar iubire nu am, nimic nu-mi folosete"
(1 Cor. XIII, 1-3). Iubirea este unicul "criteriu" n Biseric - al uni-
tii, sfineniei, apostolicitii i sobornicitii - care i d ntreaga
ei valoare i eficacitate.
Biserica este comuniunea iubirii sau, dup expresia lui Homia-
cov, este "iubirea ca organism", nu numai n sensul c mdularele
ei snt unite prin iubire, dar, n primul rnd, c prin aceast iubire
a unuia fa de altul, nsi viaa Bisericii descoper lumii pe Hris-
tos i iubirea Lui, mrtursete despre El i iubete i mntuiete
lumea cu iubirea lui Hristos. Destinaia Bisericii este de a desco-
peri n lumea czut c mntuirea ei este lumea renscut de
Hristos. n lumea czut domnete dezbinarea, separarea tuturor
de toi, pe care iubirea "natural", a unora fa de alii, nu o biruie,
i care triumf i se mplinete n ultima "separare", n moarte...
Esena Bisericii, ns, este descoperirea i prezena n lume a
iubirii ca via i a vieii ca iubire. mplinindu-se pe sine n iubire,
Biserica mrturisete despre aceast iubire n lume, o aduce n
lume i cu ea "vindec fptura" care este supus legii, dezbinrii
i morii. n Biseric, fiecare primete n mod tainic puterea "de a
iubi cu iubirea lui Hristos" (Fii. I, 8) i de a fi martorul i purttorul
acestei iubiri n lume.
Astfel, adunarea n Biseric este nainte de toate Taina iubi-
rii. Noi mergem la biseric pentru iubire, pentru iubirea cea nou
a lui Hristos nsui, care ni se druiete n unitatea noastr. Noi
140
141
Page 248 of 417
Alexandre Schmemann
intrm n biseric pentru ca aceast iubire dumnezeiasc "s se
reverse din nou n inimile noastre", pentru ca din nou i iari din
nou "s ne mbrcm n iubire" (Col. III, 14), pentru ca, alctuind
Trupul lui Hristos, s putem rmne n iubirea lui Hristos i s
artm iubirea Lui n lume. De aceea este att de dureros c trirea
Bisericii din timpurile noastre este contrar tririi din Biserica pri-
mar, cci Biserica de astzi are o evlavie limitat la individ - prin
care noi ne separm n mod egoist de adunare i chiar stnd n
biseric, continum s-i simim pe unii "aproape" i pe alii "depar-
te" de noi, adunarea continu s fie o mas impersonal "care nu
are contingena" cu noi i cu rugciunile noastre i ne mpiedic
la "concentrarea spiritual". Adeseori, oameni cu o stare de spirit
parc "duhovniceasc" i de "rugciune" protesteaz deschis, ar-
tnd lipsa lor de iubire fa de adunrile cu muli oameni, care i
mpiedic s se roage i caut locauri mai puin aglomerate i
ntunecate, unghere izolate, spre ase separa de "gloat"... ntr-ade-
vr, o astfel de "autoadncire" individual nu este posibil n adu-
narea Bisericii. Nu acesta este scopul adunrii i al participrii
noastre la adunare. Despre rugciunea individual, nu se spune
oare n evanghelie: "Cnd te rogi, intr n cmara ta i nchiznd
ua, roag-te..." (Mt. VI, 6). Aceasta nu nseamn oare c aduna-
rea n Biseric are un alt scop, care este cuprins n nsi cuvntul
"adunare"? Prin adunare se mplinete Biserica, n care participnd
la Hristos i la iubirea Lui, alctuim "noi cei muli, un singur
Trup...".
Atunci, srutarea pcii ni se descoper n toat valoarea ei.
Am mai spus c srutarea aceasta alctuia o parte de nenlturat
din adunarea bisericeasc a primelor zile ale Bisericii. Pentru
primii cretini, aceasta nu era numai un simbol al iubirii sau o
amintire legat de ea, ci era o lucrare sfnt a iubirii, era semnul
i ritualul vzut, n care i prin care -n chip nevzut dar real - se
svrea revrsarea iubirii lui Dumnezeu n inimile credincioilor,
era mbrcarea fiecruia i a tuturor laolalt n Iubirea lui Hristos.
n timpurile noastre, noiunea de Biseric fiind limitat mai mult la
individ i privit egocentric, acest ritual apare ca o simpl "form"
deart. Eu nu cunosc pe omul care st alturi de mine n loca,
eu nu pot nici s-l iubesc i nici s nu-l iubesc, cci el mi este
Euharistia Taina Unitii
"strin", deci este un nimeni pentru mine. Iar noi, care ne temem
att de mult de formalism, sntem totui "sincer" limitai n indivi-
dualismul i egocentrismul nostru i uitm principalul. Uitm c, n
chemarea "s ne iubim unul pe altul cu srutare sfnt" este vorba
- nu despre iubirea noastr personal, natural, uman, cu care
ntr-adevr nu putem iubi pe cel "strin" pn nu va deveni "ceva"
sau "cineva" pentru noi - ci este vorba de Iubirea lui Hristos.
Iubirea lui Hristos este minunea venic, aceea care transform
i pe cel strin (iar fiecare strin, n adncul lui, este duman) n
frate, indiferent dac el are vreo legtur cu mine sau cu viaa
mea, cci destinaia Bisericii const n a birui nfricotoarea n-
strinare pe care diavolul a introdus-o n lume i care l-a pierdut
i pe el. Noi venim n Biseric pentru aceast iubire care ni se
druiete ntotdeauna n adunarea frailor.
lat de ce, n vechime, credincioii adunrii erau chemai s
rspund prin aciune i nu prin cuvinte. tim c noi nu putem
ajunge la aceast iubire prin noi nine, nu putem primi pacea lui
Hristos "cea mai presus de orice nelegere" i nu putem cpta
prin noi nine iertarea pcatelor, viaa venic i unirea cu
Dumnezeu. Toate acestea ni se dau, ni se druiesc n Biseric
prin taina sfnt i ntreaga Biseric este o mare Tain, este lu-
crarea sfnt a lui Hristos. n gesturile noastre, n aciunile, n
cultul nostru lucreaz Hristos i tot ce este vzut devine "vzut din
nevzut", orice simbol este mplinit n Tain. Tot aa i n "sruta-
rea sfnt", noi nu exprimm iubirea noastr, ci ne mbrcm cu
iubirea nou a lui Hristos. i bucuria este tocmai aceast comu-
niune, c eu primesc iubirea lui Hristos de la un "strin" ce st
alturi de mine, iar el o primete de la mine. n aceast srutare
sfnt, amndoi ne descoperim unul fa de altul, ca prtai ai
iubirii lui Hristos, ca frai ntru Hristos.
Noi putem numai dori aceast iubire i ne putem doar pregti
pentru a o primi. n vechime, cei certai trebuiau s se mpace i
s se ierte unul pe altul nainte de a participa la adunarea Bisericii.
Tot ce este omenesc trebuie s fie mplinit, pentru ca Dumnezeu
s se ntroneze n suflete. A te pregti, nseamn a te ntreba pe
tine nsui: mergem noi la Liturghie pentru iubirea lui Hristos, ca
acei flmnzi i nsetai, nu.numai pentru ajutor i mngiere ci
142 143
Page 249 of 417
Alexandre Schmemann Euharistia Taina
Unitii
pentru focul care arde n noi toate slbiciunile, toat limitarea
noastr i care ne lumineaz cu iubirea cea nou a lui Hristos?
Sau ne temem c iubirea acesta va slbi ura noastr fa de du-
mani, va micora acuzaiile noastre "principiale", nenelegerile i
dezbinrile noastre? Nu dorim noi oare adeseori de la Biseric,
pace numai cu aceia cu care sntem mpcai, iubire fa de aceia
pe care i iubim, adic autoconfirrrrarea i autojustif icarea noastr?
n acest caz, noi nu primim darul care nlesnete nnoirea i care
nnoiete venic viaa noastr i astfel nu putem iei din limitele
propriei noastre 'nstrinri", pentru a participa cu adevrat n
Biseric...
Druirea reciproc a pcii i a iubirii prin srutare, au constituit
nvechime, aciunile nceptoare ale Liturghiei credincioilor, adic
tocmai a sfintei lucrri euharistice. Cu ambele lucrri ncepe Euha-
ristia i, ntr-un anumit sens, fac posibil Taina Noului Testament,
Taina mpriei Iubirii lui Dumnezeu. De aceea, numai "mbrcai"
n aceast iubire putem crea amintirea lui Hristos, putem fi prtai
la Trupul i Sngele Lui, putem atepta mpria lui Dumnezeu i
viaa veacului ce va s vie.
"Agonisii iubirea", spune apostolul (1 Cor. XIV, 1). i unde s
cutm, dac nu n acea Tain n care nsui Hristos ne unete
pe noi n iubirea Sa?
Citirea, i mai trziu cntarea Simbolului Credinei, a fost intro-
dus n cadrul Liturghiei destul de trziu, la nceputul secolului VI.
Pn atunci, locul lui a fost n taina botezului. "Revenirea simbolu-
lui" (Redltio Simboli), mrturisirea solemn ncununa pregtirea
catehumenului pentru intrarea celui botezat n Biseric. Simbolul
Credinei a aprut legat de botez i numai mai trziu, n epoca
marilor dispute dogmatice, a nceput s fie folosit tot mai des drept
criteriu al dreptei credine, ca opog - "pavz" care protejeaz
Biserica de erezii. n ceea ce privete Euharistia tim c ea se
svrete n adunarea nchis a credincioilor, adic a acelor
care cred, care s-au renscut "din ap i din duh", care au primit
ungere de sus. n contiina Bisericii primare, ea presupunea uni-
tatea n credin a tuturor participanilor adunrii. De aceea, inclu-
derea Simbolului Credinei n Liturghie s-a extins foarte repede
pretutindeni i a confirmat legtura vdit, organic i nedesprit
dintre unitatea credinei i automplinirea Bisericii n Euharistie,
legtura aceasta alctuind centrul tririi i al vieii Bisericii primare.
Este absolut necesar s ne oprim asupra acestei legturi, pen-
tru c este o mare deosebire ntre felul n care este trit acum i
modul n care era trit n Biserica primar. Astzi, legtura
aceasta nu este evident, iar acea unitate de care se vorbete i
se discut att de mult n zilele noastre, nu este nrdcinat i nu
decurge din ea
Precizez de la nceput c, formal, totul rmne parc neschim-
bat i legtura menionat mai sus rmne pentru Ortodoxie ca o
lege nestrmutat, ngrdit cu canoane i disciplin bisericeasc.
Astfel, cel de alt confesiune - potrivit acestei discipline - nu este
admis a se mprti la Liturghia ortodox, ntruct - dup nv-
tura ortodox - "corn uniunea n taine" presupune unitatea credinei
pe care se bazeaz unitatea Bisericii. n virtutea aceleiai discipli-
ne, unui ortodox i este interzis s participe la tainele svrite de
cei de alt confesiune. Legea aceasta se percepe tot mai mult ca
fiind formal, cci n teologia noastr colar oficial i n contiin-
a credincioilor acea lege este rupt de mult de realitatea din care
a crescut, pe care o mrturisete i n afara cruia nu poate fi
neleas.
Aceast realitate este trirea iniial i de baz a Euharistiei ca
Taina unitii, Taina Bisericii pe care Sfntul Ignatie din Antiohia
o definete ca "unitatea credinei i a iubirii". "Iar pe noi toi care
ne mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir unete-ne unut cu altul
ntru mprtirea Aceluiai Duh Sfnt". Dar tocmai trirea pece-
tluit n aceast rugciune a Sfntului Vasile cel Mare, nelegerea
i perceperea Euharistiei n acest sens au slbit n contiina bise-
riceasc contemporan. Atunci ce poate nsemna - n chip real,
vital, "pozitiv" - interzicerea comuniunii n taine cu cei de alte
confesiuni, dac ortodocii nii nu neleg de mult timp Euharistia
ca fiind comuniunea i "unirea unuia cu altul"? Dac, nu numai
pentru simplii credincioi, dar i n definiiile teologice, Euharistia
144 145
Page 250 of 417
Alexandre Schmemann
a devenit exclusiv "individual", "mijloc pentru sfinire personal",
la care fiecare recurge sau se abine n msura dispoziiilor perso-
nale i dup nelegerea "nevoilor sale duhovniceti" de pregtire
sau nepregtire etc. nainte, sensul acestei nelegeri era proteja-
rea tririi reale a Bisericii n unitatea credinei, cci prin aceast
ngrdire se mrturisea i se ntrea unitatea, pe cnd acum, prin
ncadrarea Euharistiei - ca de altfel a tuturor tainelor - n catego-
ria unui "mijloc de sfinire", interzicerea a rmas doar interzicere,
lipsit vai, pentru majoritatea credincioilor, de o convingere evi-
dent i spiritual.
III
Aceast slbire, am putea spune chiar transformare a tririi
euharistice iniiale, domnete n Biseric, fiind sanctificat att de
teologia colar ct i de evlavia individualizat i a ajuns s se
considere strveche i tradiional. n teologie, aflm aceast
sanctificare n nsi metoda ei. mprumutat din Apus i conside-
rat do teclcgii notri savani ca suprema tiin, metoda aceasta
consta n separarea fiecrui element al credinei i al tradiiei bise-
riceti ntr-un obiect cie sine stttor sau chiar ntr-o "disciplin"
distinct, n care nelegerea fiecrui element 3 depind de iscu-
sina rle a nu-! referi la altele, ci, dimpotriv, a-l separa i izola.
Astfel, celotrai realiti: Credina, Biserica, Euharistia devin obiec-
te separate de studiu, capitole diferite, fr vreo legtur ntre ele.
La rndu! su, aceasta duce la un rezultat cu adevrat paradoxal:
din domeniul teologiei se exclude tocmai ceea ce unete aceste
trei realiti, ceea ce Is arat ca o realitate triadic; se exclude
unitatea care. n trirea Bisericii, alctuiete adevratul coninut
al vie
:
i celei noi, pa care o primim prin Credin, o trim n Biseric
i ni se druiete n Euharistie prin "mprtirea aceluiai Duh".
Nu esta greu s ne convingem de acest paradox. Aa de
exemplu, interpretnd pe bun dreptate Credina drept "condiia
principal a mntuirii", unul dintre cei mai buni dogmatici ai notri
trece sub tcere total c, n nsi trirea credinei cretine, este
cuprins trirea unitii, trirea credinei ca unitate. De ce? Pentru
Euharistia Taina Unitii
c, prins de metoda sa de separare i dezmembrare, a redus
credina la "principiul supunerii i perceperii de ctre om", fiindu-i
astfel cu neputina s recunoasc ntr-o singur unitate - concomi-
tent - i coninutul i rodul credinei, viaa i mplinirea ei n om...
Tot aa i cu privire la Biseric: "separnd" i definind Biserica
drept "mijlocitoare pentru sfinirea omului", teologia colar reduce,
inevitabil, nvtura despre Biseric la nvtura despre orndui-
rea stabilit de Dumnezeu, la structura ei ierarhic, considernd-o
condiia i forma acestei mijlociri, ns exclude tocmai Biserica
propriu-zis, care este viaa cea nou "unitatea credinei i iubirii",
mplinirea permanent a acestei uniti. i n sfrit, teologia cola-
r separnd i taina Euharistiei - n virtutea aceleiai metode vi-
cioase i unilaterale fr ndejde - o reduce, printr-o diviziune de
sine stttoare, la unul dintre mijloacele existente n Biseric pen-
tru sfinirea omului, i astfel, ignoreaz Euharistia ca fiind, nainte
de toate, Taina Bisericii, darul i mplinirea "unitii credinei i
iubirii", "mprtirea cu acelai Duh", n care se descoper esena
Bisericii.
IV
Dac n teologie, lipsa unitii se exprim prin metoda acestei
teologii, rupt de trirea vie a Bisericii, n evlavia contemporan,
lipsa unitii trebuie cutat n dizolvarea continu a credinei, care
a ajuns s poat fi denumit "sentiment religios". Afirmaia aceasta
va prea multora stranie ori chiar un non-sens, ntruct aceste
noiuni (credina i sentimentul religios) au devenit n zilele noastre
valori egale i identice. Totui, pentru cretinism este o mare deo-
sebire ntre trirea credinei cretine i nelegerea ei. Credina
este, n primul rnd, i totdeauna, ntlnirea cu Altul, o adresare
ctre acest Altul, primirea Lui ca fiind "Calea, Adevrul i Viaa",
iubirea fa de El i dorina unitii depline cu El, aa net "nu mai
triesc eu ci Hristos triete n mine" (Gal. II, 20). Credina este
ndreptat ntotdeauna spre Altul, este ieirea omului din limitele
"Eului" su, este, n primul rnd, o schimbare radical fa de sine
nsui. "Sentimentul religios" n schimb, care domin astzi din
146
147
Page 251 of 417
Alexandre Schmemann
nou n religie, se deosebete de credin tocmai prin aceea c
triete i se hrnete cu sine nsui adic cu mulumirea pe
care o d i care, n cele din urm, este supus gusturilor i triri-
lor personale, subiective i individuale ale "nevoilor duhovniceti".
Credina, n msura n care este credina cea adevrat, nu
poate s nu fie o lupt intern: "Cred, doamne, ajut necredinei
mele...". Sentimentul religios, dimpotriv, "satisface" pe om, fiindc
este pasiv i chiar dac este ndreptat spre ceva, este mai mult
pentru ajutor i mngiere n nevoile vieii. Credina, dei subiectul
ei este totdeauna persoana, nu este niciodat individualist, cci
se adreseaz Acelui Care i se descoper ca Adevr absolut i
Care, prin natura sa, nu poate fi limitat, De aceea credina cere
neaprat mrturisire i exprimare, atragerea i convertirea altora.
Sentimentul religios, dimpotriv, este redus numai la individ, se
simte ca ceva inexprimabil i se nchide n sine fa de orice n-
cercare de exprimare i interpretare, ca de o "filosofie" care nu-i
este necesar, ci chiar pgubitoare i care risc s-i distrug "cre-
dina cea simpl". Credina este nsetat de integritate, de a lumi-
na prin sine i de a supune siei i raiunea i voina i ntreaga
via. Dimpotriv, sentimentul religios numete uor ruptura dintre
religie i via i se acomodeaz uor cu ideile, convingerile, une-
ori chiar cu concepii de via, care snt nu numai strine cretinis-
mului, dar chiar vdit contrare lui.
n "viaa bisericeasc" ortodox actual domin "sentimentul
religios" nu credina n nelesul pe care l-a avut acest cuvnt n
cretinismul primar. Substituirea credinei prin sentimentul religios
se svrete treptat, nu se observ de obicei, fiindc pe dinafar
- la suprafaa vieii bisericeti - sentimentul religios apare ca o
pavz absolut suficient unei viei "bisericeti" autentice ca i
"ortodoxiei adevrate". n varianta ortodox, sentimentul religios se
exprim de preferin prin legtura sa parc fireasc fa de cult,
fa de obiceiuri, fa de tradiii, fa de toate formele exterioare
ale vieii bisericeti. Datorit acestor manifestri "bisericeti" exte-
rioare, muli nu neleg cum conservatorismul caracteristic senti-
mentului religios, este de fapt un pseudo-conservatorism, profund
strin, se poate spune chiar vrjma tradiiei cretine iniiale. El
este un conservatorism al formei nu al fondului, care nu numai c
Euharistia Taina Unitii
nu se refer la coninutul credinei ntrupat n form - prin care se
descoper i se druiete - dar neag chiar prezena acestui
coninut. Sentimentul religios este att de "conservator", att de
ataat de form, nct orice schimbare ct de nensemnat alar-
meaz i supr orice ncercare de a da sens formei, de a cuta
Adevrul ntrupat n ea i manifestat prin ea. Cu drept cuvnt,
sentimentul religios se simte ameninat de moarte, de judecata
credinei.
Noutatea absolut i noutatea venic a cretinismului st
numai n credin, numai n Adevrul care se mrturisete prin
credin i care se transform n mntuire i via. Din cauza
aceasta, fr a referi totul la credin, fr "recunoaterea" perma-
nent c noi nine sntem ntruparea i mplinirea credinei, toate
"formele" din cretinism snt ineficace sau, mai mult, devin idoli i
idolatrie, cci violeaz acea nchinare lui Dumnezeu "n Duh i n
Adev"" ce ni s-a poruncit i ni s-a druit nou de Hristos. Creti-
nismul nu a creat nici o form nou, ci a primit i a motenit forme
"vechi", proprii de totdeauna religiei i vieii umane. Noutatea ve-
nic a cretinismului este c a umplut formele vechi cu un coninut
nou, cu un sens nou i c Ie-a transformat i le transform mereu
n descoperire, n dar al Adevrului, pentru a fi prtae vieii celei
noi. ns prefacerea aceasta se svrete numai prin credin.
"Duhul d viaa, trupul nu folosete la nimic". Numai credina - fi-
ind de la Duhul i cunoscnd Adevrul - a primit puterea de a da
via formei, de a o preface prin "mprtirea cu Unicul Duh".
Sentimentul religios nu cunoate aceast prefacere prin cre-
din, fiindc, n primul rnd, nu vrea. El nu cunoate, nu vrea,
pentru c n esena sa este agnostic, este ndreptat nu spre Ade-
vr, se hrnete i triete nu cu credina care cunoate i stp-
nete Adevrul care este Viaa vieii, ci triete cu sine nsui, cu
mulumirea proprie. Despre aceasta mrturisete cel mai bine
indiferena uimitoare cu privire la coninutul credinei, lipsa total
a interesului faa de -n ce crede credina - indiferen, pe care
o aflm la majoritatea covritoare a oamenilor ce se numesc
credincioi i se consider adereni sinceri ai Bisericii. Descoperi-
rea luminoas a vieii Treimice dumnezeieti, a tainei divino-
umane a lui Hristos, unirea - "neamestecat, neschimbat, nem-
148 149
Page 252 of 417
Alexandre Schmemann
partit i nedesprit" - n El a lui Dumnezeu i a Omului, cobor-
rea n lume a Duhului Sfnt i, ntru El, "a unei alte viei, a unui
nceput venic", cu ceea ce textual a trit Biserica primar, cu ce
se bucura ca de o "biruin ce a biruit lumea" - ceea ce a fost
pentru ea obiect de ncordare pentru a nelege i obiect de dis-
pute ptimae - toate acestea nu-l intereseaz pe omul "religios"
contemporan. i aceasta, nu din lenevie pctoas, nu din slbi-
ciune. Coninutul credinei, Adevrul spre care este ndreptat
credina nu-l intereseaz, fiindc "religiozitii" lui, sentimentului lui
religios nu-i trebuiesc. Astfel, sentimentul religios a schimbat, a
dizolvat n sine credina i s-a substituit ei.
Atunci, despre care unitate a credinei poate fi vorba, ce
poate nsemna aceast noiune att de important, central n
Biserica primar i n tradiie i la care trire se refer? Dac nici
teologia, n birocraia ei mbibat de raionalism i metod juridic,
dac nici evlavia, redus la un sentiment religios individualizat la
extrem, nu se preocup de unitate (care a disprut din atenia i
interesul lor), atunci care trebuie s fie coninutul acestei noiuni
- unitatea credinei - care, mai mult ca oricnd, rmne unul din
polii principali, fora motrice a cretinismului?
ntr-adevr, despre unitatea cretin, despre unitatea Bisericii
se vorbete mult n zilele noastre i chiar incomparabil mai mult
ca nainte. Dar iat c tocmai acest fapt i eu nu m tem s o
spun este ispita eretic a zilelor noastre, cci aceast unitate
este alta, nu aceea care alctuia inima i bucuria principal, care
alctuia nsui coninutul vieii cretine din prima zi a existenei
Bisericii. Aproape neobservat pentru contiina Bisericii, s-a produs
o substituire a unitii care, n zilele noastre, devine tot mai evi-
dent i se descoper i ca trdare.
Esena acestei substituiri este c, n loc ca Biserica s fie pri-
mit, cunoscut i trit concomitent i ca izvor i ca dar al noului
- totdeauna al noului, nu dedus din lume i nu redus la unitatea
acesteia - Biserica a nceput s fie neleas ca expresia, forma
i "sanctificarea" unitii "naturale", pmnteti, deja existent.
Altfel spus, Biserica - unitate de sus, a fost nlocuit cu Biserica
- unitate de jos. Cnd ns, slujirea acestei uniti de jos, cnd ex
primarea i pazirea acestei uniti de jos, a trupului i a sngelui,
Euharistia Taina Unitii
a nceput s fie socotit principal, dac nu chiar chemarea i
destinaia unic a Bisericii, atunci substituirea a devenit trdare.
Eu snt convins c tocmai n zilele noastre, n epoca noastr
care este obsedat, ca nici o alta, de cultul i patosul "unitii",
substituirea aceasta este foarte periculoas, cci amenin s
devin trdare, erezie n toat puterea cuvntului, fapt ns neob-
servat de majoritatea oamenilor credincioi, "bisericeti". i ei nu
o vd, pentru c nu triesc, nu cunosc unitatea, n consecin nici
nu o vor, cci a vrea este posibil numai dac sufletul a simit, a
cunoscut, a iubit fie i numai n parte - "ca printr-o sticl ntune-
coas, prin ghicitur" - i nu mai poate uita... Dar ntruct nu cu-
nosc, nu-i aduc aminte, vor i caut "unitatea de jos", transfernd
asupra ei nsetarea nepotolit a omului dup unitate. Ei nu neleg
c n afar de Unitatea de Sus druit nou de Hristos, orice
unitate de jos nu numai c n esen devine fr sens i fr va-
loare, dar inevitabil devine idol i, orict de groaznic ar suna,
aceast unitate de jos trage chiar religia, chiar cretinismul n jos,
n idolatrie...
Prin urmare, Biserica i n primul rnd teologia ortodox, nu au
acum alt problem mai important i mai urgent dect elucida-
rea tririi i cunoaterii Unitii de Sus, esena nsi a Bisericii,
care o deosebete de tot ce este n "lumea aceasta" i arat c
este mntuirea lumii i a omului.
V
Cu ct cuvntul este mai de sus, cu att mai mult are un sens
dublu i cere mai imperios de la cretinii care l folosesc, nu numai
o simpl definire, - orict de precis ar fi - ci i eliberare, exor-
cism, eliminarea din interiorul iui a minciunii care a intervertit cu-
vntul. Deosebirea duhurilor, la care ne cheam Apostolul loan
Teologul, este n primul rnd precizarea cuvintelor, cci dup cum
a czut ntreaga lume, ntreaga creaiune, a czut i cuvntul; i
tocmai de la cderea cuvntului, de la intervertirea lui a nceput
cderea lumii, fiindc prin cuvnt a intrat n lume minciuna, al crei
tat este diavolul. Cuvntul a rmas acelai, astfel spunnd
150
151
Page 253 of 417
Alexandro Schmemann
"Dumnezeu", "unitate", "credin", "evlavie", "iubire", omul este
convins c tie despre ce vorbete. Dar otrava minciunii este c,
n cdere, cuvntul a devenit "altul" n interiorul lui, a devenit min-
ciun - n sensul i coninutul lui. Diavolul nu a creat cuvinte noi,
cuvinte "rele", dup cum nu a creat i nu poate crea alt lume,
dup cum nu a creat i nu poate crea nimic. Toat minciuna i
toat puterea minciunii lui rezid n faptul c a intervertit aceleai
cuvinte i Ie-a fcut cuvfhte despre altul, Ie-a uzurpat i Ie-a trans-
format n armele rului i, ca urmare, el i slugile lui vorbesc tot-
deauna "n lumea aceasta", pe limba furata faptic de la Dumnezeu.
De aceea snt zadarnice toate ncercrile de a reduce proble-
ma la cuvinte, la coninutul i sensul lor, la problema definirii lor.
Cci definirea se face tot cu ajutorul cuvintelor, prin cuvinte; ceea
ce nseamn c definirea nu iese i nu poate iei din cercul vicios
n care a cuprins i a nrobit toat fptura czut. Nu de definire, ci
de mntuire are nevoie cuvntul czut, ca i ntreaga lume czut,
iar aceast mntuire o ateapt nu de la sine i nici de la alte cuvin-
te, ci de la puterea i Harul lui Dumnezeu care cur i renate.
O astfel de mntuire, prin puterea cuvintelor lui Dumnezeu, este
chemat a fi i teologia a crei esen se afl n cutarea "cuvin-
telor plcute lui Dumnezeu" (Seojipejwc; Aoyoi). ns teologia i
mplinete chemarea sa nu cu ajutorul definiiilor, nu "prin cuvinte
despre cuvinte", ci prin referirea cuvntului la acea realitate i
acea trire care este nainte de cuvnt i fa de care cuvntul este
simbol: descoperire, dar, participare, stpnire... Cci, nu pentru
definirea realitii - care n adncul ei ultim este de nedefinit - a
fost creat cuvntul, ci tocmai ca simbol, ca dar al realitii, pentru
a o descoperi, pentru a fi prta la ea, fiind n stpnirea ei. n
cdere, cuvntul a ncetai s fie realitate, dar se restabilete i
devine din nou el nsui n ntlnire cu Realitatea, n acea accep-
tare a Realitii pe care noi o numim credin.
Teologia ortodox sufer, vai, - n neputina ei att de vdit
-influena defectului contemporaneitii de a nu face aceast refe-
rire i astfel devine "cuvinte despre cuvinte" i "definiii despre
definiii". Aceast teologie asemenea celei din Apus, ncercnd s
traduc cretinismul pe limba contemporaneitii - care este limb
"czut" i care se leapd de cretinism - este o teologie care
Euharistia Taina Unitii
nu are ce spune i care, vorbind n limba aceasta, devine ea n-
si lepdare. Sau, cum vedem adeseori la ortodoci, teologia
ncearc s impun "omului contemporan" limba sa abstract i
adesea "arhaic", pe care o d acestuia fr ca ea s se refere la
nici o realitate, la nici o trire i ca atare, rmne o limb strin
i de neneles pentru el. n acest fel, teologii savani produc asu-
pra "omului contemporan", cu ajutorul acelorai definiii i interpre-
tri, experienele respiraiei artificiale.
n cretinism ns, credina este trirea ntlnirii cu darul, iar
aceast ntlnire este nainte de cuvinte, deoarece numai din aceas-
t trire ele i capt att sensul ct i puterea lor. "Din prisosul
inimii vorbete gura" (Mt. XII, 24). De aceea, cuvintele care nu se
refer la aceast trire sau care s-au rupt de aceast trire, devin
inevitabil numai cuvinte, cuvinte cu dublu sens, intervertite i
viclene.
VI
Cele mai de sus se refer n primul rnd, la cuvntul unitate,
cuvnt cu adevrat cheie pentru cretinism. Eu snt convins c n
graiul omenesc cuvntul este mai mult dumnezeiesc, dar n cde-
rea sa i n "furtiagul" su de la Dumnezeu, a devenit mai mult
diavolesc. i este aa ntruct sensul primar ct i substituirea,
furtul privesc nu ceva ce este doar legat de via, ci nsi viaa,
viaa cea adevrat n esena ei primar.
Cuvntul "unitate" este dumnezeiesc, pentru c n trirea cre-
dinei cretine el se refer, n primul rnd la Dumnezeu nsui, la
descoperirea Vieii dumnezeieti ca Unitate, Unitatea fiind coninu-
tul i plintatea vieii Dumnezeieti. Dumnezeu se descoper pe
Sine n Trinitatea Sa i descoper Trinitatea ca fiind Viaa Sa,
ceea ce nseamn c El este Izvorul i nceputul ntregii viei, este
cu adevrat Viaa vieii... i poate nicieri nu este mai bine i mai
deplin exprimat i ntruchipat de ctre Biseric nelegerea,
definirea, cunoaterea Unitii supreme, ca n icoana tuturor icoa-
nelor, n Sfnta Treime a lui Rubliov. Minunea ei este c, dei snt
nfiai Trei, ea este n sensul cel mai adnc al termenului icoa-
152 153
Page 254 of 417
Alexandre Schmemann
n, adic descoperirea, artarea i vederea Unitii care este
nsi Viaa Dumnezeiasc, ca Cel ce este.
Credina cretin, n adncul ei ultim, este ndreptat spre
Dumnezeu Treimea, este cunoaterea lui Dumnezeu n Trinitatea
Lui; prin aceast cunoatere, credina cunoate i viaa fpturii
create de El, o cunoate n prima ei creaie, o cunoate n cde-
re, o cunoate n mntuire. Credina este n primul rnd cunoa-
terea i trirea creaiei, adic a vieii creat i druit de
Dumnezeu ca unitate cu El i ntru El i numai ntru El, cu ntrea-
ga fptur, cu ntreaga via. n al doilea rnd, cunoaterea i
experiena cderii, adic a esenei rului i pcatului, care este
desprindere - separare de Dumnezeu i deci destrmarea i des-
compunerea vieii nsi, i n ea triumful morii. n sfrit, cunoa-
terea i trirea mntuirii ca restabilire a unitii cu Dumnezeu i
ntru El cu ntreaga fptur i, n aceast unitate, cunoaterea n
esen a vieii noi i venice care vine ntru putere, dar care este
deja druit, mpria lui Dumnezeu anticipat: "S fie Una pre-
cum i Noi Una sntem" (Io. XVII, 22).
Aceasta nseamn c unitatea nu este ceva "supraadugat"
credinei cretine, nu este ceva deosebit de credina nsi, nct
s poat exista credin fr "unitate" i s poat exista unitate pe
care s nu o conin, s nu o descopere i s nu o triasc cre-
dina, n unitate st nsi esena, coninutul credinei, care i este
intrarea n unitate, acceptarea unitii pe care lumea a pierdut-o
n cderea ei; i tot n credin este trirea acestei uniti ca mn-
tuire i via nou. De aceea, se spune despre credin c "drep-
tul prin credin va fi viu" (Rom. I, 17), c "cel ce crede n Fiul are
via venic" (Io. III, 36) i "nu va muri n veac" (Io. XI, 26). Cre-
dina este prtai a cu unitatea de sus i n aceast unitate este
prta "la o alt via, la un alt nceput, cel venic...". Ca dar, ca
prezen a acestei uniti de sus, ca mplinire a credinei n "lu-
mea aceasta" este Biserica. Biserica nu este "alta" fa de cre-
din, chiar dac este legal de ea, ci Biserica este tocmai mplini-
rea credinei, este acea unitate care primete, n care se intr i
la care devii prta prin credin. n tradiia i trirea cretin,
credina duce la Biseric i introduce n Biseric; credina cunoa-
te c nsi Biserica este cea prin care se mplinete credina,
Euharistia Taina Unitii
pentru a fi fptur nou i via nou. Omul care spune - iar din
acetia snt foarte muli n zilele noastre - "eu snt profund credin-
cios, ns credina mea nu are nevoie de Biseric", poate fi credin-
cios i chiar profund credincios, dar credina lui este alta, nu
aceea care din primele zile ale cretinismului era nsetarea de a
intra prin botez n Biseric i de a-i potoli aceast insetare n
"unitatea credinei i a iubirii", la Cina lui Hristos, n mpria Lui,
ntreaga via a Bisericii "se lumineaz cu unitatea Treimii celei de
tain" i invers, numai aceea este viaa Bisericii care se lumineaz
cu aceast Unitate Dumnezeiasc i este prta acestei Uniti.
Cu aceast lumin, i pustnicul poate tri n Biseric i cu Biseri-
ca, dup exemplul cuviosului Serafim din Sarov n "pustietatea sa
ndeprtat", departe de Biserica "vzut". Cu aceast lumin
ns, omul poate s nu triasc, chiar dac se afl n Biserica
vzut, fiind cu totul absorbit de activitatea exterioar a acestei
Biserici. Toat ornduirea Bisericii, toate "structurile" ei "vzute"
snt vii, eficace i de via fctoare numai n msura n care se
refer la Unitatea de sus cea dumnezeiasc, i anume nu numai
ca "mijloace" n vederea ultimului scop - "cnd Dumnezeu va fi
totul n toate" (1 Cor. XV, 28) - ci ca la unitatea existent nc de
pe acum, care este - chipul, darul, lumina i puterea mpriei
lui Dumnezeu - vdirea i mplinirea celui ateptat...
Biserica se separ i se deosebete de "lumea aceasta" tocmai
prin aceast Unitate de sus, Unitate n care rezid adevrata ei
Via, n care este Harul i noutatea acestei viei; numai prin cu-
noaterea i trirea acestei Uniti, ea cunoate lumea ca "lume
czut", chipul creia trece (1 Cor. VII, 31), fiind sortit morii.
Dac n manifestarea ei vzut, prin membrii ei i prin toat viaa
"exterioar", Biserica este trup din trupul i snge din sngele "lumii
acesteia", n adevrata ei via, nevzut lumii, Biserica este cu-
noscut numai prin credin, cci este "ascuns cu Hristos n
Dumnezeu" (Col. III, 3). Ea este cu totul de alt natur dect
lumea. Lumea a devenit "lumea aceasta", cci prin cderea n
pcat lumea s-a rupt de Via, a rupt viaa sa de Unitatea de sus
i tocmai prin aceast ruptur, lumea a devenit scindat, destr-
mat, fr de ndejde, nrobit de moarte i timp, care domnesc
pe pmnt. Tocmai n nelegerea acestei alte naturi a Bisericii fa
154 155
Page 255 of 417
Alexandre Schmemann
de "lumea aceasta", n nelegerea Bisericii ca Unitate de sus, ni
se descoper sensul real al substituirii despre care am vorbit mai
sus. n aceast substituire este ispita cea mai mare i mai groaz-
nic ce otrvete contiina bisericeasc actual i anume, substi-
tuirea Unitii de sus cu unitatea de jos.
VII
Pentru ca s nelegem pn la capt aceast ispit i s ne
ngrozim cu adevrat, trebuie s simim mai nti esena a ceea ce
noi numim "unitatea de jos", n opoziie cu Unitatea de sus. Orict
de czut i moart ar fi "lumea acesta" care "ntru cel ru zace",
orict de ntunecat i intervenit ar fi, ea este totui vie prin Unita-
tea de sus, pus n lume de Dumnezeu. Diavolul putea s rup pe
om i, prin el, lumea de Dumnezeu, putea otrvi i putea slbi
viaa prin pcat, putea s o fac murire i moarte, dar el nu putea i
nu poate s schimbe nsi esena vieii ca unitate. El n-a putut i
nu poate, fiindc numai Dumnezeu este Creatorul i Dttorul de
via, numai de la El este viaa cu legea rai i orict s-ar inter-verti
prin pcat, legea unitii se menine. Tot ce este viu, n fiecare
btaie a inimii, triete n unitate, o ateapt i tinde spre ea.
Biruina "prinului acestei lumi" este tocmai n substituirea unitii; el
a rupt unitatea de la Dumnezeu, Care este izvorul, coninutul i
scopul ei, fcnd-o scop n sine i prin aceasta a fcut-o, n
graiul credinei, idol. Unitatea, care este de la Dumnezeu, a ncetat
s fie unitate spre Dumnezeu i n Dumnezeu, Singurul care o
mplinete ca via real i unitate deplin, i a devenit unitate
pentru sine, avnd coninutul su propriu, devenind propriul su
"Dumnezeu".
Pentru c unitatea este de la Dumnezeu, ea continu s lumi-
neze i n "lumea aceasta" czut i s o vivifice: n familie, n
prietenie, n sentimentul de apartenen la naiune i rspundere
pentru soarta ei, prin iubire, comptimire i mil; n art, n zboru-
rile i avnturile ei spre venicie, spre cele cereti i spre cele
frumoase; n cutrile nalte ale minii, n frumuseea divin a
binelui i a smereniei, cu alte cuvinte, n tot ceea ce provine - n
Euharistia Taina Unitii
om i n lume - de la chipul i asemnarea lui Dumnezeu, ntune-
cate dar nu distruse. Dar n msura n care unitatea a ncetat s
fie unitate spre Dumnezeu i n Dumnezeu i s-a transformat n
scop n sine i n idol, unitatea a devenit nu numai "eronat", ne-
trainic, uor de dezagregat, dar i surs favorabil pentru noi
dezbinri, pentru ru, pentru constrngere i ur. Unitatea ntoars
spre sine, n jos, spre cel pmntesc i natural, care i pune
nceputul i izvorul su n trup i snge, a nceput s dezbine n
aceeai msur n care unete. Iubirea fa de al su, unitatea cu
acest al su, devine vrmie fa de "cel strin", fa de cel care
nu este al su i totodat devine separare de acesta, nct unita-
tea de jos apare nainte de toate ca dezbinare, ca o autoafirmare
i autoaprare mpotriva... n lume, totul triete prin unitate i
totul este dezbinat n lume i se dezbin continuu - prin aceast
unitate de jos prin ciocnire i lupta "unitilor" devenite idoli.
Nicieri nu se arat mai evident esena cu adevrat diabolic a
acestei substituiri, ca n acele utopii ale unitii care alctuiesc,
fr excepie, coninutul i mobilul intern al tuturor ideologiilor
contemporane, att ale celor "de stnga" ct i ale celor "de dreap-
ta", n care minciuna diavoleasc afirm c dezumanizarea defini-
tiv a omului nseamn aducerea lui ca jertf "unitii", devenit
pn la capt idol...
lat pentru ce este att de ngrozitoare ptrunderea tot mai
evident a ispitei "unitii de jos" n Biserica nsi i, prin aceasta,
otrvirea ncetul cu ncetul a contiinei bisericeti. Aici nu este
vorba de schimbri exterioare, de revizuirea dogmelor sau a ca-
noanelor, de "revalorificarea" tradiiei. Dimpotriv, spre deosebire
de cretinii apuseni care au "capitulat" n faa duhului "timpurilor
noastre", Ortodoxia rmne adnc conservatoare, aderent la tot
ceea ce adie a antichitate. Ceva mai mult, n zilele noastre de
profund criz duhovniceasc, determinat de triumful secularis-
mului, de tehnologia impersonal i inuman, de ideologii utopice
etc, atracia nostalgic a "antichitii" se ntrete n "sentimentul
religios" al ortodoxiei, devine un fel de utopism al trecutului.
Aici este vorba de tendina interioar a contiinei bisericeti,
despre acea comoar de care se spune n Evanghelie c acolo
unde se afl comoara, acolo va fi i inima omului (Mt. VI, 21); se
156
157
Page 256 of 417
Alexandre Schmemann
alctuiete mobilul intern, inspiraia interioar a vieii bisericeti.
Pentru Biserica lui Hristos, o astfel de comoar a fost, va fi ntot-
deauna i nu poate s nu fie dect mpria lui Dumnezeu, adic
Unitatea de sus, Unitatea cu Dumnezeu ntru Hristos prin Duhul
Sfnt. Biserica este lsat i "peregrineaz" pe pmnt numai pen-
tru a descoperi mpria lui Dumnezeu n "lumea aceasta" i a o
mntui prin aceasta. Viaa Bisericii este numai mrturisirea i vesti-
rea acestei mprii. Se poate spune ceva mai mult: venirea n
lume a lui Hristos i - ntru El - a Unitii de sus, porunca Lui dat
apostolilor i deci Bisericii, este s vesteasc Evanghelia la toat
fptura, boteznd "n numele Tatlui, al Fiului i al Duhului Sfnt".
Aceasta nseamn a introduce Unitatea de sus n Biseric i a o
nfptui, a introduce n "lumea aceasta" ultima i definitiva despr-
ire: "nu pace ci sabie" (Mt. X, 34). "Cci Eu am venit s despart
pe om de tatl su i pe fiic de mama sa i pe nor de soacra
sa. Dumanii omului snt cei ai casei lui..." (Mt. X, 35-36). Sensul
ntreg ns al acestei despriri cu adevrat mntuitoare - radical
i absolut deosebit de desprirea nimicitoare introdus n lume
de diavol, care alctuiete de fapt nsi esena pcatului i a
cderii - este c desprirea venit prin Hristos demasc, arat,
descoper, scoate la iveal substituirea diabolic a minciunii care
a transformat "Unitatea de sus" n "unitate de jos", pe aceasta din
urm n idol, iar slujirea acestui idol, n idolatrie, n separare de
Dumnezeu, n dezbinare a Vieii, n pierzanie i moarte. Numai
pentru c Unitatea Dumnezeiasc, Unitatea de sus a intrat n
lume, omul poate s cread n ea, o poate vedea i primi cu n-
treaga lui fiin, o poate iubi i i poate de seama c ea este
comoara inimii i cel unic de treb'uin. Tot prin aceast Unitate de
sus, omul poate vedea i i poate da seama de profunzimea, de
grozvia, de cderea cea fr de ieire tinuit pn acum de
diavol sub masca viclean i ademenitoare a "unitii de jos".
Convertirea care st permanent ia baza credinei cretine este,
n primul rnd, revenirea de la "unitatea de jos" la "Unitatea de
sus", lepdarea de una i primirea celeilalte, cci fr lepdare nu
este cu putin acceptarea, fr "lepdarea de diavol, de toi nge-
rii lui i de slujirea lui" nu este posibil unirea prin botez cu
Hristos. "i dumanii omului snt cei ai casei lui". Cuvintele aces-
Euharistia Taina Unitii
tea privesc tocmai "unitatea de jos", privesc unitatea devonit idol,
unitate devenit de sine stttoare, scop n sine i, ca urmare,
una care dezbin viaa. "Nu iubii lumea, nici cele ce snt n lume.
Dac cineva iubete lumea, iubirea Tatlui nu este cu el; pentru
c tot ce este n lume: pofta trupului i pofta ochilor i trufia vieii,
nu snt de la Tatl, ci din lumea aceasta" (1 Io. XX, 15-17). Oare
porunca aceasta a apostolului iubirii nu este tocmai lepdarea de
"unitatea de jos" n numele "Unitii do sus", lepdarea de "lumea
aceasta" care a devenit idol, pentru lumea prta Unitii de sus,
celei dumnezeieti, cu via n Dumnezeu?
lat de ce Unitatea de sus, n care este inntuirea lumii, ptrun-
de n lume prin Cruce i ni se druiete ca fiind Cruce. Cuvntul
apostolului Pavel spune "pentru mine lumea aste rstignit i eu
pentru lume" (Gal. VI, 14); crucea este ca o lupt permanent cu
ispita "unitii de jos" care ntreptrunde ntreaga via, att pe cea
tainic, "personal", ct i pe cea "de dinafar". Moartea, pe care
nu Dumnezeu a creat-o i despre care apostolul spune c este
"ultimul vrjma" (1 Cor. Capitolul, 26), se desfiineaz numai
prin iubire, prin druirea noastr de bun voie morii depline ntru
Hristos. El desfiineaz moartea prin moarte i astfel, mormntul
Lui devine purttor de via. Tot aa, prin desprirea (Mt. X, 35-
36) introdus n lume de Hristos - prin care demasc pe Diavol,
tatl Minciunii i nvrjbitorul - se distruge lucrarea diavolului, cci
prin aceast desprire in fiecare din cei care o primesc i o tr-
iesc se introduce n lume Unitatea de Sus, cea dumnezeiasc,
Unitate prin care se ntroneaz, se biruiete i pna la urm se va
birui orice desprire, net Dumnezeu va fi totul n toate...
Cretinii ns, nu suport acest dar, nu reuesc s-i menin
chemarea lor sublim i mntuioare n "lumea aceasta". Numai de
"Unitatea de Sus" are nevoie lumea, chiar fr s tie i flmn-
zete i nseteaz numai dup aceast Unitate, pe care ateapt
s o primeasc de la Biseric. Dar cretinii - de veacuri - vor
dimpotriv, s oblige Biserica nsi s slujeasc tuturor "unitilor
de jos", s le binecuvnteze, s le sfineasc, s le sanctifice n
chip "religios", adic Biserica s fie expresia i justificarea lor.
Cretinii slujesc acestor "uniti de jos" - uniti naturale, naiona-
le, ideologice, politice - care au devenit comoara inimii, fiindc
158 159
Page 257 of 417
Alexandre Schmemann
substituirea le este ascuns adeseori chiar de aceia care o svr-
esc, mbrcnd aceast comoar n veminte bisericeti i vor-
bind adesea n limba excesiv tradiional i excesiv "ortodox".
Dar iat c, dei fascinat de "bisericitate",de antichitate, cu ntre-
gul ei fast, inima nu va spune acestei comori creia s-a druit,
cuvintele care sunau cu atta bucurie i mai ales att de autentic
n cretinismul primar, n Epistola din primele veacuri ctre Dio-
gnet: "Orice patrie nou na este strin i orice strintate nou
ne este patrie..."; nu va numi pe cretini "al treilea neam", pelerini
i venetici pe pmnt, cci ea cunoate nc de aici ntreaga bucu-
rie a patriei rvnite, respir nc de aici libertatea n Hristos, singu-
ra care poart n sine schimbarea lumii, ntoarcerea la Dumnezeu
a "tuturor unitilor", a tuturor "valorilor" rupte de la Dumnezeu de
ctre diavol...
VIII
Numai acum, dup ce am spus cele de mai sus, putem s ne
ntoarcem la acea mrturisire de credin care, din primele zile
ale Bisericii, a fost i rmne condiia intrrii prin botez n viaa
bisericeasc, care pare a fi i acum, n ornduiala Liturghiei, nce-
putul canonului euharistie, taina mulumirii i a nlrii.
"Cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mrturisete
spre mntuire" (Rom. X, 10).Noi am vorbit de valoarea hotrtoare
a cuvntului n credina cretin.Cretinismul nsui este.nainte
de toate, buna vestire, vestirea Cuvntului lui Dumnezeu i de
aceea, mntuirea i renaterea cuvntului, este transformarea lui
n sensul iniial creat de Dumnezeu: n cuvnt care exprim nu
numai o realitate, ci n cuvnt-realitate, n cuvnt-via, cuvnt ca
descoperire, dar i "putere mult".
Mrturisirea credinei n cuvnt i prin cuvnt este fundamental
n cretinism, cci Unitatea de sus alctuiete esena nsi a
Bisericii, ca "unitatea credinei i iubirii"; ea se realizeaz, se dru-
iete i se primete, nainte de toate, ca denumire, ca descope-
rire autentic i ntrupare a acestei Uniti n cuvnt. Dac ntreaga
via a Bisericii i ntreaga via a fiecrui mdular al ei este che-
mat a fi mrturisire, atunci nceputul, izvorul acestei mrturisiri
Euharistia Taina Unitjii
este ntodeauna n cuvnt, cci n cuvnt i prin cuvnt se cunoa-
te, se numete i se mplinete darul lui Dumnezeu dat nou. Prin
primirea acestui dar, noi primim acea comuniune, acea unitate
care alctuiete esena i viaa credinei. Dup cum cuvntul evan-
ghelic despre Hristos descoper, ne arat i ne druiete pe n-
sui Hristos, Cuvntul ntrupat al lui Dumnezeu, tot aa mrturisi-
rea credinei prin cuvnt, numirea acelui Adevr dumnezeiesc spre
care se ndreapt credina este o cunoatere prin descoperire.i
prin aceasta, este darul Adevrului i prtie la Adevr. De
aceea Biserica nu nceteaz niciodat, nu obosete niciodat s
pronune din nou i iari din nou, de fiecare dat parc ar fi pen-
tru prima oar, "cu o gur i cu o inim" cel mai minunat, cel mai
inepuizabil din toate cuvintele omeneti, cuvntul "Cred!" i s
denumeasc, s numeasc acel Adevr dumnezeiesc cu tiina i
lumina cu care triete Biserica. Biserica fiind realizarea "unitii
credinei", mrturisirea credinei, ea poart n sine i druiete
bucuria acestei Uniti, care este lucrarea ei sfnt i plin de
bucurie. Tocmai de aceea, aceast mrturisire despre Unitatea de
Sus ne introduce n Taina acestei Uniti, cu care ncepe nlarea
euharistic la Cina lui Hristos, n mpria Lui...
Mrturisirea credinei ns, este totodat i judecata Bisericii,
i judecata proprie a fiecruia dintre noi, ca mdular al Bisericii.
"Din cuvintele tale vei fi gsit drept i din cuvintele tale vei fi osn-
dit" (Mt. XII, 37). Mrturisirea este msura i tot mrturisirea este
osnda tuturor substituirilor i trdrilor noastre; prin mrturisire se
verific obiectiv unde i n ce const comoara inimii noastre, se
verific nsi credina noastr.
Totul n Biseric, toate formele i structurile ei, i chiar slujirea
divin, ca i evlavia, pot fi "rstlmcite", deoarece iretenia i
viclenia prinului acestei lumi nu are limit. Totul n lumea aceasta,
inclusiv religia, chiar "duhovnicia", ca i fastul bisericesc, pot deve-
ni idoli i idolatrie. Dar atta timp ct Biserica repet, i fiecare
dintre noi repet mpreun cu ea i n ea mrturisirea credinei,
i prin aceasta se judec pe sine i iari se lumineaz cu Adev-
rul, porile iadului nu o vor birui i nu va seca puterea ei de via
care renate venic, tmduiete venic viaa, "care lumineaz
prin Unitatea Treimii celei de Tain".
160
Page 258 of 417
Capitolul opt
Taina nlrii
Doamne! Bine este nou a fi aici...
(ML XVIII, 4)
I
"S stm bine, s stm cu fric, s lum aminte, sfnta nlare
n pace s o aducem...". Cnd, dup mrturisirea credincioilor,
auzim aceast chemare, n Liturghie se svrete ceva foarte
greu de exprimat prin cuvinte, se produce ceva interior sesizabil
numai duhovnicete - "trecerea n alt stare". S-a terminat ceva
i, n chip vdit, ncepe altceva.
Ce anume? Rspunsul general la aceast ntrebare sun ast-
fel: ncepe canonul euharistie, ncepe partea principal a Liturg-
hiei n timpul creia se svrete Taina, adic transpunerea i
prefacerea darurilor euharistice - a pinii i a vinului - n Trupul i
n Sngele lui Hristos. Acest rspuns, chiar dac formal, este co-
rect, totui el ridic ntrebri, cere precizri - aa cum voi strui
s art - cci poate fi neles n chip diferit. i de felul n care este
neles depinde nelegerea ntregii Liturghii nu numai n viaa
noastr i n viaa Bisericii, dar i taina mntuirii lumii, ca ntoar-
cere i nlare a fpturii spre Creator.
nainte de toate, ce nseamn, sau mai exact, ce trebuie s
nsemne aceast parte a Liturghiei definit ca principal? Acest
163
Page 259 of 417
Alexandre Schmemann
cuvnt presupune o oarecare referire, o legtur ntre "principal" i
"secundar", cci n afara acestei legturi nu are sens. Teologia
scolastic, cea care a dat cu uurin aceast definiie, acceptat
de toi ca ceva evident, nu s-a ocupat niciodat i nici nu se
ocup de celelalte pri ale Liturghiei. Dimpotriv, tocmai aceast
teologie, la nceput n Apus i mai trziu, prin imitare, i n Rsrit,
a redus toat Taina Euharistiei la o singur parte (la "canonul
euharistie') i nc nu la ntreaga parte, ci numai la un singur mo-
ment din aceast parte (prefacerea). Datorit acestei reduceri,
toate celelalte pri ale Liturghiei - prile despre care am vorbit
n capitolele anterioare - apar ca secundare fa de aceast unic
parte principal; ele apar ca fiind pri de alt natur i chiar de
prisos pentru definirea i nelegerea teologic a Tainei Euharis-
tiei. Tocmai aceste pri "de prisos" pentru teologie i-au fcut att
pe "liturghiti" i "tipiconari", ct i pe cei cu "sentimentul religios"
s vad pretutindeni n slujirea divin "simbolismul de prenchi-
puire" care, n realitate, nu are nici o legtur cu Taina.
Oricine a citit, cu o ct de mic atenie, capitolele precedente,
poate vedea clar c sensul cuvntului "principal", dat canonului
euharistie, este ntr-adevr raportat la celelalte pri ale Liturghiei,
atunci eu l resping categoric. i-I resping pentru c l consider nu
numai unilateral sau insuficient, ci pentru c vd n el defectul
teologiei noastre colare, nscut moart din teologia apusean,
care nu este nicieri att de evident ca n felul de a vedea, de a se
apropia de sfnta sfintelor a Bisericii, de Euharistie i taine. De
aceea, nu pentru a-mi nsui un merit, ci cu deplin contient i
rspundere am dat denumirea de Tain fiecrui capitol nchinat
primelor pri ale Liturghiei: intrarea i adunarea, citirea i propo-
vduirea Cuvntului lui Dumnezeu, aducerea, srutarea pcii i
mrturisirea credinei. Cci eu consider i strui, n limita posibi-
litii, s art Dumnezeiasca Liturghie ca fiind una, dei cu diferite
lucrri sfinte, s art c este o unic Tain n care, toat orndui-
rea, toate prile ei snt n interdependen una fa de alta, net
fiecare este necesar pentru toate i toate necesare pentru fieca-
re, descoperindu-ne sensul cu adevrat dumnezeiesc al celor ce
s-au svrit i se svresc, sensul inepuizabil, venic, atotcu-
prinztor.
Euharistia Taina nlrii
Tradiia Bisericii, trirea vie a Bisericii, afirm c Taina Euharis-
tiei este nedesprit de Liturghia Dumnezeiasc, ntruct scopul
Liturghiei - cu tot ritualul ei urmrete tocmai a ne arta sensul
i coninutul Tainei, a ne introduce n aceast Tain, a ne preface
pe noi n participani i prtai la Tain. Aceast unitate i integri-
tate a Euharistiei, aceast legtur indisolubil a Tainei cu Litur-
ghia, tocmai aceast unitate este distrus de teologia colar prin
separarea arbitrar din Liturghie a unui singur "moment" (act,
formul) i identificarea acestui unic moment cu Taina. Aici nu
este vorba de diferend privitor la definiii abstracte, de o subtilitate
teologic, ci despre ceva mult mai profund i esenial: cum i unde
s cutm rspuns la ntrebarea - ce se svrete n Euharis-
tie? Pentru Biseric, att rspunsul la aceast ntrebare ct i ntre-
barea nsi, snt nrdcinate n Liturghie, pentru c Euharistia
prin ea nsi este ncununarea i mplinirea Liturghiei, dup cum
Liturghia este ncoronarea i mplinirea ntregii credine, a ntregii
viei i triri a Bisericii. Teologia colar nu ntreab Liturghia toc-
mai despre sensul Tainei. Defectul, tragedia acestei teologii este
c ea substituie ntrebarea, o nlocuiete cu alte ntrebri, strine
de trirea Bisericii, fcnd parte din "disputele veacului acesta",
ntrebri nrdcinate n categorii ale gndirii, de fapt curioziti ale
raiunii czute care nu s-a renscut i luminat prin credin. Astfel,
aceast teologie i-a creat i se mulumete cu o definire proprie,
aprioric despre Tain i i atribuie ntrebri i probleme care, de
fapt, au nevoie ele nsele s fie referite i valorificate n lumina
tririi Bisericii.
II
De-a lungul veacurilor, aceste probleme s-au redus la dou
ntrebri: cnd i cum? Cnd, adic n care moment devin pinea
i vinul Trupul i Sngele lui Hristos? Cum, adic n virtutea crei
cauze se svrsete prefacerea? Drept rspuns la aceste ntrebri,
s-au scris unele cri. Ele au fost i snt pn acum obiect de dis-
cuii ncordate ntre catolici i protestani, ntre Rsrit i Apus.
Este ns suficient s ncercm a referi toate aceste presupuneri
164 165
Page 260 of 417
Alexandre Schmemann
i teorii la trirea nemijlocit a Liturghiei, pentru a vedea c rmn
exterioare fat de aceasta, apar impuse din afara ei i de aceea
nu explic nimic i, n cele din urm, devin de prisos.
ntr-adevr, pentru credina noastr, comuniunea cu
Dumnezeu, viaa spiritual, mntuirea nu snt ceva filologic, ab-
stract, ci absolut real. Scolastica rspunde la ntrebarea cum se
svrete prefacerea pinii i a vinului n Trupul i Sngele lui
Hristos cu ajutorul filosofiei lui Aristotel, prin deosebirea dintre
substane i accidente. Potrivit scolasticii, n prefacere se schim-
b "substana" (esena) pinii n esena Trupului lui Hristos, iar
"accidentele" Trupului n accidentele pinii. Pentru credina care
mrturisete n fiecare duminic, cu fric i cu dragoste de
Dumnezeu: "acesta este nsui preacinstit Trupul Tu... Acesta
este nsui cinstit Sngele Tu...", explicarea aceasta e de prisios;
iar pentru raiune, explicarearmne tot o constrngere neneleas
chiar pentru acele "legi" pe baza crora a fost construit.
Tot aa i ntrebarea cnd, n care moment, n virtutea crei "ca-
uze" se svrete prefacerea? Scolastica apusean rspunde: n
momentul pronunrii de ctre preot a cuvintelor stabilite-"Acesta
este Trupul Meu... acesta este Sngele Meu..." - cuvinte care alc-
tuiesc "formula de svrire a Tainei", adic formula - "necesar
i suficient" - pentru cauza prefacerii. Teologia ortodox, respin-
gnd pe drept cuvnt aceast nvtur latin, afirm c preface-
rea nu se svrete prin cuvintele stabilite, ci prin epiclez, adic
prin rugciunea chemrii Sfntului Duh, care urmeaz imediat dup
aceste cuvinte, dar teologia rsritean, ferecat n aceeai me-
tod, cu aceeai "problematic", nu lmurete sensul i valoarea
acestei dispute. Reiese astfel c "formula de svrire a tainei"
este nlocuit cu alta, un "moment" e nlocuit cu alt "moment", fr
s descopere ns esena epiclezei, valoarea ei real n Liturghie.
Subliniez din nou c sensul celor spuse mai sus nu este de a
ridica aceste probleme i a convinge c snt de prisos sau c
teologiei i este cu neputin s neleag i s explice Euharistia
potrivit dictonului: "Crede i nu cerceta". Acest dicton, att de mult
disputat, este n adncul lui hulitor de Dumnezeu. Cred i mrturi-
sesc c nu exist pentru Biseric, pentru lume, pentru om, ntre-
bare mai important l mai esenial dect: ce se svrete tn
Euharistia Taina nlrii
Euharistie? ntrebarea aceasta este ntr-adevr fireasc pentru
credin, care triete cu nsetarea de a intra n raiunea Adevru-
lui, cu nevoia raional de a nelege cuvintele (AJOYIKTI) prin ne-
lepciunea lui Dumnezeu care se descoper i n care este nrd-
cinat slujirea lui Dumnezeu. Aceasta este ntrebarea despre sen-
sul i destinaia ultim a tot ce exist, despre nlarea tainic spre
starea cnd "Dumnezeu va fi totul n toate"; este chiar ntrebarea
credinei, care radiaz continuu din arderea tainic a inimii ase-
meni celei avute de ucenici n drumul spre Emaus. De aceea i
este att de important i esenial a elibera, a curai aceast ntre-
bare de tot ce o ntunec, o micoreaz i o intervertete. Aceasta
nseamn a o elibera mai nti de acele "ntrebri" i "rspunsuri"
care snt defectuoase, ntruct nu explic cele pmnteti prin cele
cereti, iar pe cele cereti i suprapmnteti le reduc la cele p-
mnteti, la cele "omeneti, numai omeneti", la "categoriile" sra-
ce i neputincioase.
La chemarea "s stm bine" ncepe cu adevrat partea princi-
pal a Dumnezeietii Liturghii. ns este principal fa de cele-
lalte pri ale Liturghiei, fr a fi rupt i separat de ele; este
principal, pentru c n ea i afl mplinirea tot ce mrturisete i
descoper ntreaga Liturghie. ncepe Taina nlrii, care nu ar fi
fost posibil fr Taina Adunrii, fr Taina Aducerii i fr Taina
Unitii. Taina nlrii este mplinirea ntregii Liturghii, prin ea ni
se druiete ntreaga nelegere i ptrundere ce depete pute-
rile noastre, dar este tocmai Taina care ne descoper i ne ex-
plic totul. Chemarea diaconului "s stm bine" adresat ateniei
noastre duhovniceti, ne amintete integritatea i unitatea lucrrii
sfinte euharistice.
. Bine... Acest cuvnt - ca de altfel toate cuvintele, ca i nsi
limba uman czut - s-a ters, s-a rsuflat, a slbit, a ajuns s
nsemne, mai mult sau mai puin, "orice": ce ne convine nou, ori
ce convine lumii acesteia, ori ce convine diavolului. Numai uneori,
dar i atunci parial - n poezie, n art - cuvintele nesc n cur-
166 167
Page 261 of 417
Alexandre Schmemann
tenia i puterea lor iniial, n sensul lor iniial dumnezeiesc. Orice
cuvnt adevrat este de la Dumnezeu i exist, pentru ca s-l
auzim n exprimarea i sensul liturgic, s nelegem ce nseamn,
ce descoper cuvntul la nceputul nlrii euharistice; de aceea
trebuie s nlm cuvntul la Dumnezeu, s-l auzim acolo unde
a rsunat pentru prima dat, ca o revelaie.
"i a vzut Dumnezeu c este bine" (Fac I, 8). Acesta este
cuvntul n rsunetul lui iniial, n nsui nceputul lui. Dar cum
trebuie s auzim, cum s nelegem i cum s s primim cuvntul?
Cum s-l explicm cu ajutorul altor cuvinte, dac toate celelalte
snt secundare fa de primul cuvnt, ca unele care primesc numai
de la el sensul i puterea lor? Desigur, "cultura", "tiina", "filosofia"
snt competente, cunosc suficient ca s defineasc formal cuvn-
tul: este bine ceea ce corespunde naturii sale, ce corespunde
destinaiei i ideii sale, prin care forma sau mplinirea corespund
coninutului sau ideii. Din aplicarea la textul biblic de mai sus,
rezult: i a vzut Dumnezeu c ceea ce a creat El corespunde
ideii Lui i de aceea este bine... Totul este adevrat, totul este
corect, dar ct de srace i neputincioase snt cuvintele pentru a
reda ceea ce este principal: revelaia buntii binelui, acea
revelaie despre via, despre bine, despre noi nine, care poart
n sine i descoper acest bine dumnezeiesc, acea bucurie de-
plin, acea admiraie prin care binele lumineaz i vivific. Dar
atunci, unde gsim - nu explicarea, nu definirea, ci, nainte de
toate, trirea nsi, cunoaterea nemijlocit a acestui bine iniial
i venic?
Noi aflm, auzim i primim cuvntul acesta acolo unde a rsunat
el din nou n toat puterea i plintatea lui, unde a rsunat ca rs-
puns omenesc la cuvntul bine dumnezeiesc. "Doamne, bine este
nou a fi aici" (Mt. XVII, 4). Pe muntele Schimbrii la fa - prin
acest rspuns - a fost mrturisit pentru totdeauna primirea de
ctre om a binelui dumnezeiesc, ca fiind viaa i chemarea lui.
Acolo, n acel "nor luminos" care l-a acoperit, omul a vzut "c
acesta este binele" i l-a primit i l-a mrturisit... Prin aceast
vedere, prin aceast cunoatere i experien, triete Biserica n
adncul ei ultim, fn aceast trire se afl nceputul i mplinirea
Bisericii, ca fiind nceputul i mplinirea a toate n ea. ntr-adevr,
Euharistia Taina nlrii
se poate vorbi la infinit despre Biseric, se poate ncerca a o ex-
plica, se poate studia eclesiologic, se poate discuta despre prima-
tul apostolic, despre canoanele i principiile organizrii bisericeti
i totui, fr aceast trire, fr bucuria ei tainic, fr a referi
totul la acest "bine este nou a fi aici", toate celelalte rmn cu-
vinte despre cuvinte.
Miezul acestei triri este Dumnezeiasca Liturghie, ea este izvo-
rul acestei triri, prezena, darul i mplinirea ei. Liturghia este o
nlare continu, o nlare a Bisericii la cer, la Prestolul slavei,
la lumina nenserat, la bucuria mpriei lui Dumnezeu. "n loca
stnd, ne nchipuiam c stm n cer...". Aceste cuvinte nu snt
numai o retoric evlavioas; n ele este exprimat nsi esena,
nsi destinaia Bisericii i a slujirii ei divine, care este tocmai
Liturghia, adic lucrarea (pyov), n care se descoper i se m-
plinete concomitent esena celor ce se lucreaz. Dar n ce const
aceast esen, sensul ultim al Liturghiei Dumnezeieti, dac nu
n binele dumnezeiesc pe care ea ni-l descoper i ni-l druie-
te? i de unde acea integritate, de unde acea frumusee - n
acelai timp i supralumeasc i cereasc i cosmic - dac nu
din "Doamne, bine este nou a fi aici", n care totul i cuvntul
i sunetul i culorile i timpul i spaiul i micarea i toat crete-
rea - se descoper i se mplinete ca rezidire a fpturii, ca nl-
area noastr i a ntregii lumi Sus, acolo unde ne-a nlat i ne
nal pe noi venic Hristos? De aceea este potrivit s vorbesc aici
despre "cnd" i "cum", despre cauza care leag Liturghia ntr-o
unitate, fcnd ca fiecare parte a ei s fie treapt i, prin aceasta,
s fie condiia i "cauza" nlrii ce urmeaz. nlarea este cu-
prins n acest bine, prin a crui cunoatere, trire i prtie
triete Biserica. Acest bine dumnezeiesc adun Biserica spre a
fi rezidit de Dumnezeu fptur nou. Acest Bine transform adu-
narea ntr-o intrare i nlare, ne deschide mintea pentru a auzi
i primi Cuvntul lui Dumnezeu, introduce jertfa noastr, aduce-
rea noastr n jertfa lui Hristos, cea unic ce nu se repet i este
atotcuprinztoare. Acest Bine mplinete Biserica ntr-o unitate de
credin i iubire i, n sfrit, tot el ne conduce la acel prag, la
partea cu adevrat principal, n care toat aceast micare i
cretere va afla culminarea i mplinirea la Cina lui Hristos, n
168 169
Page 262 of 417
Alexandre Schmemann
mpria Lui... De aceea, dac ntreaga Liturghie nu ar fi dar i
mplinire a acestui Bine dumnezeiesc, noi n-am ti ce se svre-
te n aceast parte principal, n-am ti ce se svrete n Euha-
ristie, pe culmea ei - n prefacerea Pinii i a Vinului - ce se svr-
ete cu noi, cu Biserica, cu lumea, cu toi i cu toate.
Despre acest "bine" mrturisesc i cuvintele diaconului care ne
cheam s stm n bine, cuvinte cu care ncepe partea principal
a Liturghiei, care i mplinete totul n sine.
IV
Cele trei ecfonise ale proistosului i cele trei rspunsuri scurte
ale adunrii alctuiesc "dialogul" introductiv cu care ncepe Taina
nlrii.
La nceput are loc binecuvntarea solemn. Aceast binecuvn-
tare o aflm, fr excepie, n toate rugciunile euharistice ajunse
pn la noi, dei n diferite formulri: de la Liturghia roman i
alexandrin "Domnul s fie cu voi", pn la formula noastr trei-
mic, toate sn aproape identice cu formula pe care o gsim la
Apostolul Pavel (2 Cor. XIII, 13) - "Harul Domnului nostru lisus
Hristos i dragostea lui Dumnezeu Tatl i mprtirea Duhului
Sfnt s fie cu voi toi". Sensul acestei binecuvntri este ntotdea-
una i oriunde acelai: confirmarea i mrturisirea solemn c
Biserica este adunare ntru Hristos i aduce ntru El Euharistia.
Aceasta nseamn c n aceast Unitate cu El, tot ceea ce lucrm
noi svrete El i tot ceea ce este svrit de El ne este druit
nou...
Subliniem c formula acestei binecuvntri treimice este neo-
binuit fa de aceea care se ntrebuineaz de obicei: Tatl, Fiul
i Sffntul Duh. Binecuvntarea euharistic ncepe cu Hristos, cu
druirea Harului Su. Aceast inversare se face pentru c, n
acest moment al Liturghiei, esena binecuvntrii nu este mrturisi-
rea Prea Sfintei Treimi n esena Ei venic, ci n descoperirea,
mrturisirea - am putea spune chiar - trirea Ei ca o cunoatere
a lui Dumnezeu (esena vieii venice Io. XVII, 3), care ne este
druit ca mpcare, unitate i comuniune cu El i care reprezint
Euharistia Taina nlrii
mntuirea noastr. Aceast mntuire ne este druit ntru Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, Care a devenit Fiul Omului, n Care "noi avem
pace cu Dumnezeu... i am primit acces la har..." (Rom. V, 1-2),
"accesul la Tatl ntru Duh" (Efes. 11,18). Cci noi "avem un singur
Mijlocitor ntre Dumnezeu i oameni, pe Omul Hristos lisus" (1
Tim. II, 5), Care a spus "Eu snt Calea i Adevrul i Viaa: nimeni
nu vine la Tatl dect numai prin Mine" (Io. XIV, 6). Credina creti-
n ncepe cu ntlnirea cu Hristos, cu primirea Lui ca Fiu al lui
Dumnezeu, Care ne arat nou pe Tatl i Iubirea Lui. n aceast
primire a Fiului, n aceast unire ntru El cu Tatl se mplinete
mntuirea i viaa cea nou ca mprie a lui Dumnezeu n mpr-
tirea Sfntului Duh, Care este nsi Viaa Dumnezeiasc, nsi
Iubirea Dumnezeiasc, nsi prtiacu Dumnezeu... Euharistia
este tocmai Taina prin care avem acces la Dumnezeu, la cunoa-
terea Lui i unirea cu El. Euharistia adus ntru Fiul, se aduce
Tatlui. Adus Tatlui, ea se mplinete prin mprtirea Sfntului
Duh. De aceea, Euharistia este izvorul venic viu i de via fc-
tor al cunoaterii de ctre Biseric a Prea Sfintei Treimi, nu o
cunoatere abstract (ca dogm, nvtur) dup cum, vai, rm-
ne pentru att de muli credincioi, ci cunoaterea ca o re-cunoa-
tere permanent, ca o ntlnire, ca o trire, i de aceea, ca o pr-
tie a Vieii venice.
V
Ecfonisul urmtor al proistosului "Sus s avem inimile" (inimile
noastre s fie ntru cele de sus) aparine n ntregime i exclusiv
Liturghiei Dumnezeieti, nu-l aflm n nici o alt slujb. Acest ecfo-
nis nu este numai o simpl chemare pentru acordare spre cele de
sus. n lumina celor spuse mai sus, ecfonisul acesta confirm c
Euharistia se svrete n cer, nu pe pmnt. "Pe noi cei ce ecam
mori prin crimele noastre, Dumnezeu ne-a readus la via ntru
Hristos - prin Har sntei mntuii - i ne-a nviat cu El i ne-a
aezat n ceruri, n Hristos lisus" (Efes. II, 5-6). Noi cunoatem c
nc de la nceputul Liturghiei, chiar de la intrarea noastr i "adu-
narea n Biseric", a nceput nlarea spre cer, unde viaa noastr
170 171
Page 263 of 417
Alexandre Schmemann
cea adevrat "este ascuns cu Hristos n Dumnezeu". Oare este
nevoie s explicm i s argumentm c cerul nu are nimic co-
mun cu acel "cer" despre care debiteaz Bulltmann i urmaii lui?
Acetia, prin "demitologizarea" cerului, l explic omului "contem-
poran" cu o tiin ngduitoare, parc pentru a salva cretinismul;
despre cer, nc acum 1500 de ani, Sfntul loan Gur de Aur a
spus: "Ce-mi este mie de cer, cnd eu contemplu pe Stpnul ceru-
lui, cnd eu nsumi devin cer?".
Tocmai de aceea noi putem avea inimile noastre "sus", cci
acest sus este cerul din noi nine i dintre noi, este n mijlocul
nostru, ntruct cerul ne este restituit i restabilit ca patria noastr
adevrat i rvnit, patrie n care ne-am nscut, n care ne-am
ntors dup izgonirea chinuitoare. Dup aceast patrie duce dorul
i suspin venic, i cu amintirea ei triete ntreaga fptur. Dac
noi vorbim despre cele pmnteti, despretroi nine, despre Bise-
ric n sens de nlare, atunci despre cele cereti, despre
Dumnezeu, despre Hristos, despre Duhul Sfnt, noi vorbim n sens
de coborre. Noi ns vorbim despre cer pe pmnt, despre cer
care transform pmntul, despre pmnt care primete cerul ca
un ultim adevr despre sine. "Cerul i pmntul vor trece" (Mrc.
XIII, 31), vor trece ntr-o stare contrar lor prin ruperea de starea
veche, vor fi transformate ntr-un "cer nou i un pmnt nou"
(Apoc. XXI, 1), n mpria lui Dumnezeu n care "Dumnezeu va
fi totul n toate". Pentru "lumea aceasta" mpria lui Dumnezeu
cea cereasc, cea de Sus, urmeaz s vie, dar ntru Hristos ea
este deja descoperit i n Biseric ea "vine pentru cei ce se si-
lesc" nc de acum; spre mpria lui Dumnezeu ne conduce i
ne nal Euharistia, care se i svrete n mprie...
De aceea, chemarea "Sus s avem inimile" este i o avertizare
ultim i solemn. "S ne temem ca noi s nu rmnem pe p-
mnt", spune Sfntul loan Gur de Aur. Noi putem, sntem liberi s
rmnem jos, n vale, s nu auzim, s nu vedem, s nu primim
aceast nlare cu adevrat grea. Dar cel care rmne pe pmnt
nu are loc n aceast Euharistie cereasc i atunci nsi prezena
n ea devine ca o osndire a noastr: Cnd corul, iar prin el fiecare
dintre noi, rspunde: "Avem ctre Domnul", noi am ndreptat ini-
mile noastre Sus, ctre Domnul, unde se svrete judecata asu-
Euharistia Taina nlrii
pra noastr. Dar acela care, fie czut, fie pctos, n-a ndreptat
inima sa ctre cer toat viaa sa, care n-a msurat niciodat p-
mntul cu cerul, acela nu-i poate ndrepta inima Sus numai n
acest moment. Auzind aceast ultim chemare, ne vom ntreba:
este inima noastr ndreptat ctre Domnul, este n Dumnezeu,
este n Cer ultima ei comoar? Dac da, atunci, fr s inem
seama de slbiciunea noastr, de cderile noastre, sntem primii
n cer, vedem acum lumina i slava mpriei. Dac nu, atunci
taina venirii Domnului spre cei care-L iubesc pe El va fi pentru noi
taina judecii ce vine...
VI
"S mulumim Domnului. Cu vrednicie i cu dreptate...". Cu
aceste cuvinte ncepea rugciunea de mulumire tradiional a
evreilor; aceste cuvinte Ie-a pronunat Domnul cnd a nceput
noua Sa mulumire, care urma s nale pe om la Dumnezeu i s
mntuiasc lumea. i, dup cum era prescris, apostolii au rspuns:
"Cu vrednicie i cu dreptate". Iar Biserica, de fiecare dat cnd
svrete amintirea acestei mulumiri, repet dup ei i cu ei: cu
vrednicie i cu dreptate.
Mntuirea este mplinit. Dup ntunericul pcatului, al cderii
i al morii, omul aduce din nou lui Dumnezeu mulumire curat,
fr pcat, liber i desvrit. Omul s-a ntors la locul pe care i
l-a pregtit Dumnezeu cnd a creat lumea. El se afl pe locul nalt,
naintea Prestolului lui Dumnezeu, st n cer chiar n Faa lui
Dumnezeu i n mod liber -n plintatea iubirii i a vederii - unete
n sine ntreaga lume, ntreaga fptur, i aduce mulumire; i
ntru el, ntreaga lume confirm i recunoate c aceast mulumi-
re este "vrednic i dreapt". Acesta este Hristos. El este Singurul
fr pcat, Singurul Om n toat plintatea chemrii i slavei Lui.
El este Singurul Care restabilete n Sine i ntoarce la Dumnezeu
"chipul czut" i de aceea noi aducem, auzim i participm la
mulumirea lui Hristos acum, cnd proistosul ncepe rugciunea
Euharistic, poruncit nou de Hristos i care ne unete pentru
venicie cu Dumnezeu.
172
Page 264 of 417
Capitolul nou
Taina Mulumirii
Dai mulumire pentru toate...
1 Tes. V, 18
I
n manualele liturgice, rugciunea de mulumire - la care ne-a
dus lucrarea euharistic i care este culmea i mplinirea ei - se
analizeaz de obicei pe pri, consemnate mai demult cu denumiri
latine sau greceti: praefatic, sanctus, anamnesis etc. O astfel de
mprire suplimentar a rugciunii euharistice putea fi de folos
doar pentru nelegerea ei i pentru slujirea Liturghiei, i trebuie
s presupunem c a i aprut n acest scop n tiina liturgic. n
realitate ns, orict de straniu ar prea, mprirea aceasta a dus
tocmai la un rezultat contrar. n contiina liturgitilor i teologilor,
iar dup ei i n contiina credincioilor, acest fapt a scindat rug-
ciunea euharistic n cteva rugciuni care, dei urmeaz una
dup alta, nu se percep ca un ntreg, ca fiind o singur i unic
rugciune. Ceva mai mult, dac pentru liturgiti toate aceste pri
- cu geneza lor istoric, asemnarea i deosebirea dintre imnele
euharistice ajunse pn la noi - rmn obiect de studiu, pentru
teologi atenia s-a concentrat de mult asupra prii pe care au
175
Page 265 of 417
Alexandre Schmemann
identificat-o cu "formula de svrire a tainei", adic cu momentul
i forma prefacerii darurilor euharistice.
Fragmentarea rugciunii euharistice a fcut s triumfe n Bise-
ric practica de a se citi aceste rugciuni numai de ctre preot n
tain "pentru sine". Despre cauzele apariiei acestei practici, cu to-
tul necunoscut n Biserica primar, intenionez s vorbesc ntr-un
articol deosebit, ntruct aceasta este o problem complex i
analiza ei, n momentul de fa, ar ocupa un loc foarte mare.
Acum voi spune numai c au trecut cteva secole ce cnd poporul
lui Dumnezeu, mirenii, pe care apostolul Petru i numete "semin-
ie aleas, preoie mprteasc, neam sfnt, oameni luai n sea-
m" (1 Ptr. II, 9), nu aud i de aceea nu cunosc rugciunea
tuturor rugciunilor prin care se svrete Taina i prin care se
mplinete nsi esena i chemarea Bisericii. Toi cei care se
roag aud ecfonise separate i fraze fragmentate. Legtura dintre
ecfonise i fragmente, i uneori chiar sensul acestora rmn pentru
ei de neneles, ca de exemplu: "...cntarea de biruin cntnd,
strignd, glas nlnd i grind,,,". Dac am aduga c n multe
biserici ortodoxe, rugciunea aceasta devenit "de tain" se citete
i cu uile mprteti nchise iar, uneori, chiar cu perdeaua
altarului tras, atunci nu exagerm spunnd c rugciunea de
mulumire a fost scoas de fapt din slujirea bisericeasc. Repet,
mirenii nu cunosc rugciunea, teologii nu se intereseaz de ea, iar
preotul - obligat s o citeasc cu ochii n timpul cntrii, adeseori
a unui cor "de concert" - nu tiu dac este n stare s o triasc
n toat plintatea, unitatea i integritatea ei. i n sfrit, chiar n
iiturghiere, aceast rugciune de mulumire este tiprit de mult
n mod frmiat, este mprit printr-o punctuaie ce nu corespun-
de cu sensul rugciunii i are incluse fragmente din izvoare luate
la ntmplare.
Avnd n vedere aceast situaie, cu toat contiina, eu vd o
cdere profund n explicarea rugciunii euharistice; trebuie s
ncep prin a arta unitatea acestei rugciuni, adic unitatea tuturor
prilor care snt un tot nedesprit, pe care tiina liturgic i, vai,
chiar practica slujirii divine le mparte i le separ. Repet c sensul
i puterea rugciunii euharistice se descoper numai n totalitatea
Euharistia Taina Mulumirii
ei, fiind tocmai actul Tainei care se svrete i nfptuiete
Taina Euharistiei.
Subliniez de la nceput c aceast unitate nu este n contra-
dicie cu multitudinea rugciunilor euharistice ajunse pn la noi.
n antichitate, aproape fiecare regiune bisericeasc avea anafor
ei, adic forma i textul rugciunii de mulumire. Biserica primar
nu avea obsesia uniformizrii care s-a dezvoltat mai trziu i care
nu se identifica cu unitatea. Chiar i acum, n Biserica Ortodox
exist dou Liturghii - a Sfntului loan Gur de Aur i a Sfntului
Vasile cel Mare - care se deosebesc ntre ele mai ales prin textul
rugciunii de mulumire. Dar cnd vorbim de unitatea acestei rug-
ciuni, nu avem n vedere unitatea exterioar, unitatea cuvintelor
care n-a existat niciodat n Biseric, ci avem n vedere ceva
nemsurat mai mult i mai profund. Noi vorbim despre unitatea
credinei i a tririi Bisericii, din care au luat natere aceste rug-
ciuni. Dincolo de deosebirile dintre rugciunile de mulumire, toate
arat i ntruchipeaz aceeai integritate a tririi, aceeai cunoa-
tere, aceeai mrturisire. Toate cuvintele omeneti nu vor fi sufi-
ciente pentru a defini trirea, iar pentru cei care o au, trirea este
vie, radiaz i vivific prin cuvintele ct mai scurte, simple i puine
la numr.
Apare totui ntrebarea ce anume d unitate acestei rugciuni
principale a Liturghiei, care o transform ntr-un ntreg despre
care noi afirmm c n el i prin el se svrete Taina tuturor
tainelor? La aceast ntrebare prim i de baz, Biserica a rs-
puns chiar din prima zi a existenei sale, numind att aceast rug-
ciune ct i ntreaga Liturghie cu un singur cuvnt. Acest cuvnt
este Euharistie, Mulumire. Biserica numea i numete Euharistie
i darurile ce se aduc, i rugciunea prin care se sfinesc, i primi-
rea lor de ctre credincioi. mprtindu-ne cu sfintele Taine, noi
ne rugm ca s ne fie "aceast mulumire spre sntate i bucu-
rie...". Rezult n chip evident c att chemarea proistosului - s
Mulumim Domnului, ct i rspunsul adunrii - cu Vrednicie i
176 177
Page 266 of 417
Alexandre Schmemann
cu dreptate se refer nu numai la partea "introductiv" a rugciu-
nii euharistice - Praestatlo, n terminologia liturgitilor - ci este
nceputul, baza i cheia ntregului coninut, fr de care Taina cea
mai sfnt a Euharistiei rmne ascuns pentru noi. Toat nla-
rea, anafor - aa cum se numea din vechime aceast prim
parte a Liturghiei - este de la nceput pn la sfrit Mulumire.
Dac pentru Biserica primar, mulumirea a fost o bucurie vdit
care nu avea nevoie de nici o explicare, astzi, dup secole de
uitare, pentru a nelege sensul acestei afirmaii noi trebuie s
rzbatem mai nti peste noianul interpretrilor survenite, ca s
ajungem la sensul i trirea cretin iniial a mulumirii, care s-a
pierdut.
Ar fi poate mai bine i mai exact dac am spune simplu: Mulu-
mirea este trirea raiului. Dar i cuvntul "rai" a slbit i i-a pierdut
coninutul n contiina cretin contemporan. nvaii tlcuitori ai
cretinismului l evit ca fiind ceva naiv i primitiv. i pe acesta
trebuie s-l dezgropm. Raiul a slbit poate n contiina cretin
pentru c s-a rupt de rezonana bisericeasc, de acea trire a
raiului care e darul i anticiparea sensului prim i cel mai profund
al slujirii divine bisericeti. "n templu stau, parc n cer stau..,".
Prznuind n ziua Naterii lui Hristos venirea lui Dumnezeu n
lume, Biserica cnt: "...i Serafimii se retrag de la Pomul Vieii i
eu cu hrana raiului m mprtesc...". Din adncul luminos al
nopii de Pati, noi ne adresm ctre Hristos Cel nviat, exclamnd
cu bucurie: 'Tu ne-ai deschis nou uile raiului...". i cunoatem
din nou c raiul este starea iniial a omului i a ntregii fpturi,
starea dinaintea cderii n pcat, de pn la izgonirea din rai, i
starea de dup mntuirea lui de ctre Hristos, stare fgduit de
Dumnezeu, druit ntru Hristos i descoperit omului ca via
venic. Raiul, cu alte cuvinte, este acel nceput i acel sfrit la
care se refer, prin care se definete i se hotrte ntreaga via
a omului i ntru el a ntregii fpturi. Legat de rai, noi putem nele-
ge i izvorul dumnezeiesc al vieii noastre i cderea noastr de
la Dumnezeu, nrobirea noastr pcatului i morii, dar i mntuirea
noastr de ctre Hristos i soarta noastr n venicie. Noi am fost
creai n rai i pentru rai. Noi sntem izgonii din rai i Hristos "ne
introduce pe noi iari n rai...".
Euharistia Taina Mulumirii
Dac am ptrunde cu auzul duhovnicesc, dac am vedea cu
ochi duhovniceti trirea bisericeasc a raiului, dup cum o mrtu-
risete Cuvntul lui Dumnezeu, slujirea divin i sfinenia Bisericii,
atunci esena acestei triri, coninutul vieii venice, al bucuriei i
fericirii venice pentru care sntem creai, ni s-ar descoperi ca fiind
cunoatere, libertate i mulumire ntr-o unitate trladic. Subli-
niez c mulumirea nu urmeaz ca un adaos dup cunoatere i
libertate, ca ceva diferit de ele, ci cunoaterea i libertatea se
mplinesc n mulumire; mulumirea este plintatea cunoaterii i
a libertii i, ca urmare, plintatea comuniunii i a bucuriei...
"Aceasta este viaa venic: s Te cunoasc pe Tine, Singurul
Dumnezeu adevrat" (Io. XVII, 3). n aceste cuvinte ale lui Hristos
e cuprins ntreg cretinismul. Omul este creat pentru a cunoate
pe Dumnezeu, i n cunoaterea lui Dumnezeu este viaa lui ade-
vrat, viaa cea venic. ns aceast cunoatere nu este aceea
cu care se mndrete raiunea noastr, convins c poate cunoa-
te totul, inclusiv pe Dumnezeu, fr a ti c tocmai n mintea ntu-
necat i n decderea cunoaterii adevrate se afl tot adncul
Ireparabil al cderii noastre. Cunoaterea lui Dumnezeu de care
vorbete Hristos, ca despre o via venic sau ca despre rai, nu
este o cunoatere raional despre Dumnezeu. Orict de corect
ar fi cunoaterea raional, din punct de vedere formal i obiectiv,
ea rmne tot n limitele de cunoatere a naturii czute, frmiat
i slbit prin pcat. Aceast cunoatere raional a pierdut acce-
sul la esena Celui pe care tinde s-L cunoasc i de aceea a
ncetat s fie ntlnire, comuniune, unitate. Rupt de Dumnezeu prin
alegerea nebuneasc a vieii n afara lui Dumnezeu, a unei viei
n sine i pentru sine, Adam nu a ncetat "s cunoasc despre
Dumnezeu", adic s cread cu acea credin de care se spune
c "i dracii cred i se cutremur". El ns a ncetat s cunoasc
pe Dumnezeu i viaa lui a ncetat s fie o ntlnire cu Dumnezeu,
s comunice cu El, iar n El - comuniune cu ntreaga fptur a lui
Dumnezeu, despre care cartea Facerii spune c este esena raiu-
178
179
Page 267 of 417
Alexandre Schmemann
lui. Totui, numai dup aceast ntlnire cu Dumnezeu cel viu, cu
Dumnezeu care este Viaa vieii, nseteaz sufletul. i nu poate s
nu nseteze, cci aceast nsetare exist n adncul lui ultim: "nse-
tat este sufletul meu, de Dumnezeul cel viu...", spune psalmistul
(III, 2).
"Indiciul" cunoaterii lui Dumnezeu - cunoaterea ca ntlnire,
cunoaterea-comuniune, cunoaterea-unitate (mai bine zis prezen-
a, bucuria, plintatea) - este mulumirea. Dup cum nu este cu
putina a cunoate pe Dumnezeu i a nu-l mulumi, tot aa nu
este cu putin s mulumeti lui Dumnezeu necunoscndu-L pe
El. Cunoaterea lui Dumnezeu transform viaa noastr n mulu-
mire, iar mulumirea transform venicia n via venic. "Binecu-
vnteaz suflete al meu pe Domnul, i toate cele dinuntru ale
mele, numele cel sfnt al Lui!...". Dac ntreaga via a Bisericii
este, nainte de toate, un avnt continuu de laud, de binecuvn-
tare i mulumire, dac mulumirea aceasta se nal i din bucurie
i din tristee, din adncul fericirii i al nefericirii, din via i din
moarte, dac i tnguirea de deasupra gropii se transform n
cntare de laud "Aliluia", aceasta pentru c Biserica este ntlnirea
cu Dumnezeu care s-a nfptuit n Hristos, este cunoaterea lui
Dumnezeu ntru Hristos, druit nou ca dar al mulumirii i al
laudei din rai. Hristos "ne-a deschis nou uile raiului". Cnd totul
s-a svrit, cnd a rsrit iertarea pcatelor i biruina asupra
morii, cnd "Serafimul s-a ndeprtat de Pomul Vieii", atunci a
rmas numai lauda, numai mulumirea. Mulumirea, nainte de a
fi mulumire pentru ceva, pentru "binefacerile lui Dumnezeu revr-
sate asupra noastr, vzute i nevzute, artate i neartate", ni
se druiete ca mulumire curat, ca plintatea fericirii din rai a
sufletului "care vede faa buntii lui Dumnezeu (adic frumuse-
ea) cea nespus". n aceast cunoatere, el capt bucuria de-
plin a copilului din Evanghelie, pe care dac nu o nviem n noi,
nu putem intra - dup cuvntul lui Hristos - n raiul mpriei lui
Dumnezeu.
IV
Prin aceast mulumire cuiat - care este cunoaterea cea
adevrat, plintatea sufletului care a cunoscut pe Dumnezeu
-se restabilete i cunoaterea integral a lumii, destrmat n
cderea omului de la Dumnezeu i devenit numai cunoatere
despre lume. Cunoaterea "obiectiv" de dinafar, dup cum a
artat Kant odat pentru totdeauna, nu are acces la "lucrul n
sine", adic la nsi esena lumii i a vieii i, prin urmare, la
adevrata lor stpnire.
Pentru stpnirea acestora a fost creat i chemat omul, pentru
aceasta a fost pus r. rai ca mprat al fpturii, mbrcat cu pute-
rea de a numi "orice suflet viu", adic a-l cunoate dinuntru, n
adncul i esena lui. i iat, se restabilete aceast cunoatere
-nu despre lume, ci cunoaterea lumii; mulumirea fiind cunoate-
rea lui Dumnezeu, este prin aceasta recunoaterea lumii ca lume
a lui Dumnezeu. Nu numai a cunoate c totul n lume are cauza
sa n Dumnezeu, cci la aceasta, ntr-o oarecare msur, poate
ajunge i "cunoaterea despre lume", dar i a cunoate c totul n
lume i nsi lumea este darul iubirii lui Dumnezeu, este autodes-
coperirea lui Dumnezeu, este chemarea de a cunoate n toate pe
Dumnezeu, a fi n comuniune cu El prin toate, a stpni totul ca
via ntru El.
Dup cum lumea este creat cu cuvntul cel bun al lui
Dumnezeu, cu binecuvntare, n sensul cel mai profund, ontologic
al acestei combinri de cuvinte, tot aa lumea se mntuiete i se
restabilete cu mulumirea i binecuvntarea druit nou n tem-
plul lui Hristos. Prin ele, cunoatem i primim lumea ca pe o icoa-
n, ca pe o prtie, ca pe o sfinenie. Prin ele, readucem lumea
la starea pentru care a fost creat i dat nou de Dumnezeu.
"Mulumind, binecuvntnd, sfinind...", de fiecare dat cnd pro-
nunm aceste cuvinte ale rugciunii de mulumire, svrim prin
ele amintirea lui Hristos "care primete n sfintele, preacuratele i
neprihnitele Sale mini pinea". Aceasta nseamn ca El primete
materia, lumea, fptura, iar noi sntem din nou martori la crearea
din nou a lumii, la re-crearea ei ca "hran nemuritoare a raiului",
181
Page 268 of 417
Alexandre Schmemann
n care tot ceea ce este creat de Dumnezeu este chemat s de-
vin prta cu noi la iubirea lui Dumnezeu la viaa dumnezeiasc.
i n sfrit, mulumirea fiind mplinirea cunoaterii, este i m-
plinirea libertii, a acelei adevrate liberti despre care Hristos a
spus: "Cunoatei adevrul i adevrul v va face liber" (Io. VIII,
32). Omul a pierdut aceast libertate n cderea sa de la
Dumnezeu, prin izgonirea din rai. Dup cum cunoaterea pe care
omul o socotete atotputernic i cu care se mndrete, nu este
cunoaterea cea adevrat, tot aa i libertatea dup care nu
nceteaz s suspine nu este adevrata libertate, ci ceva trainic,
neexplicat de nici o tiin "pozitiv", este licrirea ei, nsetarea
enigmatic aflat n inima omului. Ne mirm ct de uor uit creti-
nii aceasta, nsuindu-i superficial retorica ieftin a "eliberrii" cu
care civilizaia contemporan se neac vorbind. Cretinii ar trebui
s cunoasc mai bine dect alii c, de fapt, n "lumea aceasta"
nrobit pcatului i morii nimeni nu a putut defini niciodat esena
libertii devenit idol, nu a putut s descrie acea "mprie a
libertii" pentru atingerea creia se duce lupta care definete
istoria uman.
Noi cunoatem despre libertate, dar nu cunoatem liberta-
tea. i ceea ce cunoatem este relativ, "prin comparaie". Desigur,
omul care triete ntr-un stat cretin e mai liber dect acela care
triete ntr-un stat totalitar. Pentru cel din nchisoare, libertatea
ncepe dincolo de pereii celulei lui. Pentru cel ce triete n liber-
tate, ea const n a depi o oarecare lips de libertate i aa la
infinit... Totui, oricte asemenea straturi de "nelibertate" am nltu-
ra, ndeprtnd unul aflm inevitabil sub el altul, urmtorul prnd
i mai de neptruns. i noi ar trebui s nelegem ct de. iluzoriu
este visul nostru arztor. Iluzia libertii absolute poate s nu o
cunoasc omul de rnd, deoarece atenia lui este concentrat
numai la lipsa libertii imediate; nu o cunoate nici mulimea care
merge la asaltul Bastiliei, nu o cunoate nici acel Ortega y Gasset
- "omul de mas" pe care "eliberatorii" de toate nuanele i culorile
Euharistia Taina Mulumirii
l-au transformat, dup cuvntul unui poet rus, n "ur din gtlejul
patriotului, jos din gtlejul rzvrtitorului". Cunosc, ns, aceast
iluzie i o mrturisesc cu ntreaga lor soart ngrozitoare acei
puini, care n cutarea lor prometeic dup libertate i eliberare
- nu numai de cineva i de ceva, ci dup o "libertate n sine", cea
absolut - s-au sfrmat de acel perete surd la care duce inevita-
bil aceast cutare, n "lumea aceasta" cu stihiile i logica ei... La
Dostoievski, n Demonii, Kirilov sfrete cu sinuciderea. n "viaa
real", Nietzsche se neac n nebunie, Arthur Rimbaud i dis-
truge viaa auzind "rsul sinistru al idiotului"; "eu privesc n perete",
optete Valery care moare. Flacra neagr i absurd a disperrii
lui Kafka strbate tot mai clar, prin crptur parc, spre libertate
i spre raiunea construit pe libertatea pe care o sugereaz
lumea.
Dar a venit timpul s recunoatem c, n aceast tragedie a
libertii, cretinii snt cei care poart o rspundere foarte mare,
cci nu la ntmplare rdcinile acestei tragedii snt nfipte n lu-
mea i cultura care pn nu de mult se numea cretin. Pe de o
parte, prin cretinism i numai prin el a intrat n lume vestea cea
bun, nemaiauzit, a libertii i chemarea "stai n libertatea pe
care ne-a druit-o nou Hristos" (Gal. V, 1). Tocmai cretinismul
i numai el a otrvit pentru totdeauna contiina uman cu aceast
nsetare nepotolit. Pe de alt parte ns, cine dac nu tot cretinii
au substituit - putem spune, au trdat - aceast bun vestire,
reducnd-o la lume, la cele "externe", la cunoaterea de supra-
fa, "tiinific" i "obiectiv" despre Dumnezeu, cunoatere de
dinafar care nu poate defini pe Dumnezeu dect n categoriile de
stpnire, autoritate, necesitate i lege. Tocmai de aici a survenit
patosul ngrozitor al luptei mpotriva lui Dumnezeu, propriu tuturor
ideologiilor care sugereaz omenirii libertatea. Aici nu este o nen-
elegere, cci dac Dumnezeu este ceea ce afirm cu trie despre
El "cunoaterea despre Dumnezeu", atunci omul este i rmne
rob, oricte justificri i explicri ar oferi apologeticele i teodiceele
curente. Atunci, n numele libertii este nevoie ca Dumnezeu s
nu fie, este nevoie s-L ucizi pe Dumnezeu, i tocmai aceast
ucidere a lui Dumnezeu mobilizeaz, n adncul su ultim, omeni-
rea contemporan care se ndumnezeiete pe sine...
182 183
Page 269 of 417
Alexandre Schmemann
n acest fel, "lumea aceasta" cu logica ei i cu categoriile con-
struite pe "cunoaterea despre Dumnezeu", nu e n stare s defi-
neasc libertatea n esena ei, nici n coninutul ei negativ i nici
n coninutul ei pozitiv i absolut. Aceasta, pentru c libertatea nu
este o "esen" oarecare, ceva care exist i poate fi definit prin
"sine nsui". Dumnezeu ne-a creat pe noi nu pentru o "libertate"
abstract, ci pentru Sine, pentru ca noi, cei "adui" din nonexis-
ten, s fim prtai la acea via i nc via din belug, care
este numai de la El, prin El i ntru El. Numai dup aceast Via
nseteaz i numai pe ea o caut omul, numai pe ea o numete,
chiar fr s o neleag - cci nimic din natura "lumii acesteia"
nu-i corespunde - i de aceea, prin cuvntul libertate omul tinde
totdeauna numai la aceast Via, chiar i atunci cnd n orbirea
i nebunia lui lupt cu Dumnezeu.
S lsm "morii s-i ngroape morii lor", s lsm acesta
cutare lipsit de bucurie a quadraturii cercului (problem insolu-
bil - n.n), cum inevitabil devine orice ncercare de a pune i a
rezolva "problema libertii". S dm ascultare mulumirii despre
care am vorbit mai sus, cci n ea se mplinete adevrata cu-
noatere a lui Dumnezeu, nu prin ideile despre El, ci prin ntlnirea
cu El. Mulumirea este aerul cu care triete Biserica. S ptrun-
dem cu auzul i, n msura n care vom primi aceast mulumire,
vom nelege nu numai cu raiunea ci cu ntreaga fiin c aici i
numai aici, n aceast cunoatere a mulumirii, se produce lucra-
rea noastr n libertatea unic i adevrat, cci este a lui
Dumnezeu. Libertatea este nsi respiraia noastr, este nobleea
mprteasc, puterea i desvrirea, plintatea i frumuseea
acestei viei, sau, mai bine zis, este nsi viaa din belug pe
care o d Dttorul de via, Duhul Sfnt, Care "sufl unde voiete
i tu auzi sunetul Lui, dar nu tii de unde vine i unde merge; tot
aa este cu fiecare cel nscut din Duhul" (Io. III, 8).
Cel nscut din Dumnezeu, cel care L-a cunoscut, acela i mul-
umete, iar cel care mulumete este liber. Puterea i minunea
mulumirii este c liber i eliberat fiind, omul poate privi de la egal
la egal pe cei care nu snt egali: pe om i pe Dumnezeu, fptur
i Fctorul, pe rob i pe Stpn. Nu cu acea "egalitate" sugerat
omului de diavol, care lucreaz n ascuns din invidie, din ur fa
Euharistia Taina Mulumirii
de tot ce este de sus, ce este sfnt i sublim, care ispitete ca
plebea s resping mulumirea i nchinarea, struind s reduc
totul la cele de jos. Omul nscut din Dumnezeu egaleaz prin
aceea c el cunoate ca libertate dependena omului de
Dumnezeu, obiectiv incontestabil i absolut ontologic. El cunoate
din interior prin acea cunoatere a lui Dumnezeu, din ntlnirea sa
cu Dumnezeu, din care a luat natere n mod liber mulumirea.
Cnd egalitatea l supr - i aceasta din netiin - este supra-
rea robului, pe cnd mulumirea i nchinarea provin de la cunoa-
tere i vedere, de la ntlnirea cu Cel Sfnt, cu Cel Prea Sfnt, de
la intrarea lui n libertatea fiilor lui Dumnezeu.
Libertatea aceasta ne-o arat i ne-o druiete nou Biserica
de fiecare dat cnd ne nlm pe culmea Liturghiei Dumnezeieti
i auzim chemarea atotcuprinztoare a lui Dumnezeu adresat
nou i ntregii fpturi: S mulumim Domnului! i n plintatea
vederii, rspundem la aceast chemare: Cu vrednicie i cu drep-
tate!
VI
Cu vrednicie i cu dreptate este a-i cnta, a Te binecuvn-
ta, a Te luda, a-i mulumi, a ne nchina ie n tot locul stp-
nirii Tale
lat, se nal din nou deasupra lumii aceast mulumire curat,
liber i fericit, restabilit i druit omului de ctre Hristos. Mul-
umirea Lui, cunoaterea Lui, libertatea Lui de fiu au devenit i
devin venic ale noastre. Mulumirea, fiind a lui Hristos, este de
sus i ne ridic pe noi n rai, ca o anticipare, ca o prtie nc de
aici de pe pmnt, la mpria veacului viitor. De aceea, de fie-
care dat cnd se nal mulumirea, nseamn c mntuirea lumii
este mplinit. Totul s-a mplinit, toiul s-a druit. Omul st din nou
acolo unde l-a pus pe el Dumnezeu, este restabilit n chemarea sa
de a aduce lui Dumnezeu "slujb cuminte", de a-L cunoate pe El,
a-l mulumi, a I se nchina Lui "n Duh i n Adevr"; i cu aceast
cunoatere i mulumire s transforme lumea n a fi prta la
Viaa care "era la Tatl i s-a artat nou" (1 Io. I, 2).
184 185
Page 270 of 417
Alexandre Schmemann Euharistia Taina Mulumirii
Era la Tatl. Pentru a nelege att Liturghia ct i esena nsi
a credinei cretine, este foarte important a cunoate i a ine
minte c Euharistia este prtie cu Tatl. Rugciunea de mul-
umire este adresat Tatlui, cu ndrzneala de a-L numi tu i cu
acea cunoatere a lui Dumnezeu n care, aa cum am artat
mai sus, se mplinete pe sine mulumirea Bisericii, care este
cunoaterea Tatlui. Noi ns, ne-am obinuit att de mult a-L
numi Tat pe Dumnezeu, nct nu mai percepem ct de neconce-
put este acest cuvnt n gura oamenilor, n gura fpturii care se
adreseaz Creatorului. De aceea nu ne dm seama c, din toate
darurile lui date nou, posibilitatea de a numi pe Dumnezeu Tat,
de a avea acces la Tatl (Ef. II, 18) "cu ndrzneal i fr osn-
d", este nu numai supremul dar, ci i esena nsi a mntuirii
noastre i a ntregii lumi druit de Hristos.
"Pe Dumnezeu nu L-a vzut nimeni niciodat" (Io. IV, 12). Rea-
litatea aceasta trebuie cunoscut n orice trire religioas adevra-
t, care este, totdeauna i nainte de toate, experiena i trirea
sfineniei n sensul iniial al acestui cuvnt: "cel sfnt" fiind absolut
altul, este neneles, nevzut, de neptruns n limitele lui, este
chiar temut. Religia a luat natere concomitent din tendina spre
sfinenie, din cunoaterea c acest altul - absolut exist i din
necunoaterea a ce este el. De aceea, nu exist pe pmnt feno-
men mai ambiguu, i n ambiguitatea sa mai tragic, ca religia.
Numai "religiozitatea" noastr contemporan, rsuflat i senti-
mental, este convins c "religia" este totdeauna ceva bun, pozi-
tiv, plin de buntate i folositor i c oamenii au crezut ntotdeau-
na n acea "buntate" i indulgen a lui Dumnezeu, au crezut n
"Tatl" - creat, de fapt, dup "chipul i asemnarea" micii noastre
bunti - cu o moral ce nu mpovreaz, cu nduioare tradii-
onal i cu o frumusee sufleteasc ieftin. Noi am uitat ct snt de
apropiate "religiei", ntr-un anumit sens co-naturale ei, adncurile
ntunecoase ale fricii, ale nebuniei, ale urii, ale fanatismului, toat
acea superstiie sinistr pe care cretinismul primar l-a demas-
cat cu atta intensitate, vznd n ele halucinaie diavoleasc. Cu
alte cuvinte, noi am uitat c religia este att de la Dumnezeu, de
la nsetarea i cutarea Lui de neters din om, ct i de la prinul
lumii acesteia, care a rupt pe om de Dumnezeu i l-a scufundat n
ntunericul ngrozitor al orbirii. n sfrit, noi am uitat c nu "agnos-
ticilor" cldicei, ci oamenilor "religioi" snt spuse cele mai ngrozi-
toare din cte au sunat pe pmnt: "Tatl vostru este diavolul" (Io.
VIII, 44).
Numai fa de aceast tem, fa de "ara i umbra morii" n
care zace "lumea aceasta" czut, se descoper ntru Hristos
contiinei noastre duhovniceti lumina cunoaterii Unuiai Adev-
ratului Dumnezeu, cunoaterea Lui ca Tat. Paternitatea lui
Dumnezeu, descoperit nou de Hristos, nu este paternitate natu-
ral, antropomorfic, pe care religia s o reduc la cele de jos, i,
n acest fel, s mpart paternitatea lui Dumnezeu cu diferite "pa-
terniti" pmnteti. Paternitatea proprie lui Dumnezeu ne este
artat i druit numai de ctre Unicul i Unul nscut Fiul lui
Dumnezeu. "Nimeni nu cunoate pe Fiul dect Tatl i pe Tatl nu-L
cunoate nimeni dect Fiul i cui va voi s-i descopere" (Mt. XI,
27). Cretinismul nu a nceput cu o propovduire "ecumenic",
universal uman i universal religioas despre Dumnezeu-Tatl,
n care cuvntul Tat" s fie pe deasupra i ambiguu, cci
Dumnezeu nu a "nscut" lumea i pe om, ci i-a creat pe ei, nct
ei nu snt n nici un caz emanaia lui Dumnezeu. Cretinismul a
nceput de la credina n venirea n lume i ntruparea Unuia ns-
cut Fiul lui Dumnezeu, de la credina n nfierea noastr cea ntru
El i numai ntru El, ca fii ai Tatlui Lui. Cretinismul este darul
dublei descoperiri: descoperirea de ctre Tatl a Fiului, "pe care
nimeni nu-L tie dect numai Tatl" i descoperirea Tatlui de
ctre Fiul "pe care nimeni nu-L tie dect numai Fiul" ; ns n
descoperirea Tatlui fcut nou, n aducerea noastr la Tatl
rezid numai lucrarea mntuirii omului i a lumii svrit de
Hristos. "Vedei ce fel de iubire ne-a druit nou Tatl ca s ne
numim i s fim fii ai lui Dumnezeu... iubiilor, noi acum sntem
copii ai lui Dumnezeu" (1 Io. III, 2). Prin urmare, s cred n Hristos
nseamn n primul rnd, s-L cred pe Hristos c El este Fiul lui
Dumnezeu Cel unul nscut, c este descoperirea n lume a cu-
noaterii Tatlui, a iubirii fa da Tatl, a vieii cu El i ntru El,
c este descoperirea Iubirii Tatlui, cu care El "iubete venic pe
Fiul i totul l-a dat Lui". A crede, apoi, c aceast fiime a Sa uni-
c, Fiul ne-o druiete nou i astfel ne nfiaz pe noi lui
186 187
ifc.
Page 271 of 417
Alexandre Schmemann
Dumnezeu Tatl: "lat, m sui la Tatl Meu i Tatl vostru, i la
Dumnezeul Meu i Dumnezeul vostru..." (Io. XX, 17). i, n sfrit
s credem i s cunoatem c n Fiul Su cel iubit, Tatl - "pe
care lumea nu L-a cunoscut" (Io. XVII, 25) - ne descoper i ne
druiete nou paternitatea Sa, c ne iubete cu acea iubire cu
care Tatl iubete Fiul. De aceea, n fiimea Fiului se cuprinde
toat cunoaterea Tatlui, ntreaga Lui iubire fa de Tatl, toat
unitatea cu El, pentru c Fiul i Tatl snt una (Io. X, 30) i cel
care cunoate pe Fiul cunoate pe Tatl, are acces la Tatl i la
viaa venic.
Cu aceast cunoatere fiiasc a Tatlui, cu accesul la Tatl
ntru Fiul, triete Biserica, i pe Ei i vestete ca fiind mntuirea
i via venic. De aceea, Taina Euharistiei - n care Biserica se
mplinete pe sine ca fiind fptur nou, ca fiind Trupul lui Hristos
i prta la mpria veacului viitor este n adncul su ultim
taina cunoaterii Tatlui, accesul, nlarea ctre Tatl ntru Fiul
Lui Cel Unul nscut. Apostolul a cerut: "Doamne, arat nou pe
Tatl i ne va fi de ajuns" (Io. XIV, 8). i iat c n Fiul lui
Dumnezeu ne este artat i descoperit Tatl: "Cel ce M-a vzut pe
Mine, a vzut Tatl" (Io. XIV, 9). i nu numai c L-a vzut, dar are
acces la Tatl, l cunoate pe El ca Tat.
VII
Tu din nefiin la fiin ne-ai adus pe noi... Mulumirea fiind
cunoaterea Tatlui, de fiecare dat este i cunoaterea lumii.
Cunoaterea lumii i cunoaterea noastr nine ne este dat de
Dumnezeu, ca unii ce sntem chemai de El din "ntuneric la lumi-
na sa minunat" (1 Ptr. II, 9), ca unii care am'primit "fgduine
mari i de mare pre, ca prin ele s ne facem prtai dumnezeietii
firi" (2 Ptr. I, 4). Numai stnd naintea Tatlui ntru Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, noi ne cunoatem pe noi nine i lumea, cu acea
cunoatere care a devenit imposibil n ntunericul "lumii acesteia",
dar care ne-a fost restabilit i restituit prin nfierea noastr
Tatlui.
Euharistia Taina Mulumirii
ntr-adevr, n nimic nu este att de vdit ntunericul orbitor n
care ne-a scufundat pe noi cderea de la Dumnezeu, ca n ne-
cunoaterea uimitoare a omului de sine nsui, cu tot interesul
nepotolit n care omenirea - care a pierdut pe Dumnezeu - se
studiaz pe sine i n ale sale "sciences humaines" tinde s p-
trund n taina omului. Noi trim n epoca narcisismului nenfr-
nat, a dragostei morbide de sine, a 'ntoarcerii generale la sine".
i orict de straniu i ngrozitor ar prea, cu ct este mai accentuat
acest interes, cu att este mai evident c omul se hrnete cu
nite dorine ntunecate de a dezumaniza pe om. "Noi sntem
convini - scrie Levi-Strauss, unul dintre conductorii structuralis-
mului antropologic - c scopul ultim al tiinei despre om este nu
de a-l confirma pe om, ci de a-l dizolva...". i pe el l secondeaz,
dei n chip diferit, lingvistica, psihologia i sociologia contempo-
ran, "ntreaga noastr gndire arheologic - scrie Michel Fou-
cault, alt stpnitor de gnduri - argumenteaz fr trud c omul
este o invenie recent i vestete sfiritul lui, posibil apropiat...".
Dezlegarea tainei omului duce nu numai la negarea tainei sale,
dar chiar i la negarea omului nsui, la dizolvarea lui ntr-o lume
uniform cenuie i fr sens, n care, dup cuvintele lui Jacques
Monod, laureatul premiului Nobel, domnete n mod absolut legea
ngherii, "a ntmplrii i a necesitii...".
i iat c, tocmai la aceast minciun - nu numai contempo-
ran, dar de totdeauna - despre lume i om, rspunde de fiecare
dat mulumirea adus de Biseric, distrugnd-o. De fiecare dat,
mulumirea descoper omului cine este el, descoper esena lui
la lumina Feei lui Dumnezeu, arat locul i chemarea lui n lume;
de aceea, mulumirea este actul care nnoiete i creeaz din nou
pe om. n mulumire, noi cunoatem i mrturisim nainte de toate
izvorul dumnezeiesc i chemarea dumnezeiasc a vieii nsi.
Rugciunea de mulumire confirm c Dumnezeu ne-a adus pe
noi din neexisten la existen, ceea ce nseamn c ne-a fcut
prtai Existenei, adic ne-a fcut prtai nu numai la ceea ce
este de la El, dar i prtai la ceea ce este ntreptruns de pre-
zena Lui, de lumina, de nelepciunea, de iubirea Lui; la ceea ce
teologia ortodox numete, dup Sfntul Grigorie Palama, energii
dumnezeieti care fac ca lumea s fie chemat i s fie capabil
188 189
Page 272 of 417
Alexandre Schmemann
a se preface ntr-un "cer nou i un pmnt nou", iar pe mpratul
fpturii - omul - la ndumnezeire, la "prtirea firii dumnezeieti".
VIII
i pe cei czui i-a ridicat... Numai acum, numai de la nli-
mea cunoaterii lui Dumnezeu, a omului i a lumii, la care ne-a
ridicat pe noi mulumirea, putem auzi n toat adncimea i pute-
rea lor aceste dou cuvinte, i aceasta la fiecare Euharistie druit
nou - ca o dubl descoperire: taina pcatului i taina mntuirii.
i de ce tocmai acum? Pentru c acel maximalism antropolo-
gic propriu cretinismului, de care am vorbit mai sus, - confirma-
rea valorii dumnezeieti a omului, a esenei i chemrii lui - este
substituit tot timpul, chiar n contiina credincioilor i a oamenilor
bisericeti cu chip evlavios, printr-un minimalism antropologic cu
adevrat eretic. Eretic, pentru c, n falsa lor smerenie, acest
minimalism const ptr-o normalizare, adnc necretineasc, a
pcatului i a rului. ntr-adevr, n "religiozitatea" noastr cldici-
c obinuit, nu percepem noi oare pcatul ca fiind ceva normal,
rezultat n chip evident, parc propriu naturii noastre, propriu slbi-
ciunii i nedesvririi, iar desvrirea i sfinenia nu le socotim
noi dimpotriv ca fiind ceva "supranatural"? Tocmai aceast nor-
malizare a pcatului, aceast reducere a omului la nivelul fpturii
slbue i n slbiciunea ei, iresponsabil, este, la drept vorbind,
hul mpotriva fpturii lui Dumnezeu, hul demascat de Euharis-
tie prin fiecare cuvnt i prin fiecare lucrare sfnt a ei. Euharistia
arat c pcatul este cderea omului nu numai de la Dumnezeu,
dar i de la el nsui, de la natura sa adevrat, de la "chemarea
cinstei de sus" la care I-a chemat Dumnezeu.
Chiar cuvntul czui presupune, include n sine trirea acelei
nlimi de la care s-a produs cderea. Tocmai de aceea este
ngrozitoare cderea, pentru c nu esie proprie fpturii lui
Dumnezeu, nu poate s devin niciodat fireasc pentru acela "pe
care cu slav i cu cinste I-a ales" Dumnezeu, cnd I-a pus "dea-
supra lucrurilor minii Sale". Biserica cunoate aceast nlime,
deoarece ntreaga ei viaa este trirea haric a restabilirii, reveni-
Euharistia Taina Mulumirii
rea, ridicarea la aceast nlime - cu toate c ea cunoate i
pcatul n toat adncimea i puterea lui. Aceast cunoatere se
deosebete radical de toate acele explicri superficiale, raionale,
discursive, al cror neajuns fatal este c, ntr-un fel sau altul, ele
atribuie pcatului o "baz legal", l fac - conform terminologiei
filosofice - phaenomenon bene fundatum. n aceste explicri,
pcatul nceteaz de a fi cdere. Inclus n legtura "obiectiv" de
cauz-efect, pcatul apare ca "legitim", "normal". n acest caz, nu
pcatul, ci biruina asupra lui se percepe ca ceva ce iese din co-
mun. Pentru Biseric ns, n trirea ei, n credina ei, pcatul i
rul snt nainte de toate o tain. i snt o tain pentru c rul nu
poate avea o esen proprie (tot ce este de la Dumnezeu "este
bun") pe care omul s o aleag liber, prefernd-o esenei "binelui".
Rul, dup cuvntul unuia dintre Prinii Bisericii, este "iarba ne-
semnat". Dar, nesemnat i necreat de Dumnezeu, rul exist
i el stpnete cu o foarte mare putere de distrugere, n aa fel
nct se spune despre lume c ea "ntru cel ru zace" (1 Io. V, 19).
n credina cretin nu exist explicaia acestei taine i nu exis-
t pentru c, n categoriile raiunii noastre czute i viclene, expli-
caia devine inevitabil justificare, aa cum afirm i unul dintre cele
mai false i mai populare proverbe: "a nelege nseamn a ierta".
ns pcatul nu poate fi nici neles nici justificat. Biserica, fr s-l
explice, demasc pcatul i acesta, potrivit sensului iniial al cu-
vntului "a demasca", nseamn c Biserica i nu numai ea arat
pcatul ca pcat, arat rul ca ru, chiar n totala neputin de a
le explica.
Cnd i cum se svrete aceast demascare? Nu tiu dac
ne vor auzi pe noi exegeii "problemei rului", ns la aceast
ntrebare de importan unic n esena ei, noi rspundem aa:
Biserica demasc pcatul - nainte de toate i mai presus de
toate - prin mulumirea sa. Prin mulumire ea cunoate "esene
faptic" a rului, cunoate izvorul pcatului care este lipsa mulu
mirii, este cderea omului de la "cntarea, binecuvntarea, mulu-
mirea, lauda i nchinarea", cu care triete Biserica ntruct ee
cunoate pe Dumnezeu i are comuniune cu El i prin om arc
comuniune cu ntreaga fptur. Lipsa mulumirii este rdcina
puterea dinamic a mndriei, n care toi povuitorii vieii duhov-
190 191
Page 273 of 417
Alexandre Schmemann
niceti - "arta tuturor artelor" - vd pcatul care a rupt pe om de
Dumnezeu. Mndria, n esena ei spiritual, se poate cunoate
numai prin eroismul spiritual al "deosebirii duhurilor", ntruct n
opoziie cu toate celelalte "cauze" atribuite cderii n pcat numai
mndria nu este de jos ci de sus: nu este de la nedesvrire, ci
de la desvrire, nu din insuficien, ci din belugul darurilor, nu
din slbiciune, ci din putere. Cu alte cuvinte, mndria nu a aprut
dintr-un "ru" oarecare, inexplicabil i necunoscut, ci provine din
putere. Mndria provine din ademenirea i ispitirea cu dumnezeies-
cul "bine" al creaiei i al omului. De acea, mndria este contrar
mulumirii, este nemulumirea care apare din aceeai cauz ca i
mulumirea, numai c este un alt rspuns la acelai dar, un rs-
puns contrar ce vine prin ispitirea cu acelai dar...
Noi cunoatem din mrturia tuturor celor care snt n lupt cu
pcatul, c ispitirea nu este nc pcat. Hristos nsui a fost ispitit
i a fost ispitit tocmai prin darurile Lui proprii: putere, stpnire,
facere de minuni. De fapt, orice dar dumnezeiesc fcut omului,
chiar asemnarea cu Dumnezeu i desvrirea lui, pot fi ispit i,
mai presus de orice, poate fi ispit darul Eului fcut omului, acea
minune a persoanei nemprit, absolut unic, venic i de
nerepetat, care "l aeaz ca pe un mprat al fpturii". Ispitirea
este proprie persoanei i este proprie fiindc numai omul, din
toat creaia lui Dumnezeu, e chemat s se iubeasc pe sine,
adic s fie contient de darul lui Dumnezeu din el i de minunea
Eului su. Numai prin aceast iubire fa de sine, omul nelege pe
Dumnezeu ca Viaa vieii lui, ca fiind acel Tu dorit n chip absolut,
n care se afl pe sine, i afl plintatea i fericirea sa, i afl Eul
su uman creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu - al
Iubirii. Persoana uman este iubire fa de sine i de aceea este
iubire fa de Dumnezeu, este iubire fa de Dumnezeu i de
aceea este iubire i fa de sine, este recunoaterea proprie ca
fiind purttoare a darului dumnezeiesc al cunoaterii i al nlrii
spre plintatea vieii. i iat, prin aceast co-prtie a omului,
prin iubirea fa de sine, este posibil s se ntoarc la iubirea de
sine, la acea iubire de sine care i alctuiete esena mndriei.
Nu cu "rul" s-a ispitit omul, ci omul s-a ispitit cu el nsui, cu
asemnarea sa cu Dumnezeu, cu minunea dumnezeiasc a Eului
Euharistia Taina Mulumirii
su. Nu de dinafar ci de dinuntru, n plintatea fericit a raiului,
omul a auzit oapta arpelui: "vei fi ca dumnezei...". i omul a
vrut s aib viaa n sine i pentru sine: "i a privit la frumuseea
grdinii i s-a ispitit cu mintea" (Canonul Sfntului Andrei
Criteanul).
Aici, de pe aceast nlime i prin aceast nlime s-a svrit
cderea omului: "vei fi ca dumnezei...". Dar cuvintele acestea au
fost furate de la Dumnezeu, cci pentru aceasta ne-a creat pe noi
Dumnezeu, ne-a chemat la "lumina Sa minunat", ca s devenim
"ca dumnezei" i s avem via din belug. Dar ce a intervertit
aceste cuvinte n minciun, n nceputul cderii, n izvorul pcatu-
lui, al dezagregrii i al morii? Tocmai la ntrebarea aceasta rs-
punde Euharistia, cci mulumirea este cea care ne ntoarce la
Prestolul mpriei, ne arat faa lui Dumnezeu i fptura Lui, ne
arat cerul i pmntul i plintatea slavei Lui. Euharistia rspunde
nu prin definiii, nu prin cuvinte despre cuvinte, ci cu nsi lumina
i puterea ei. Mulumirea este tocmai puterea care transform"n
via dorina i nsetarea, iubirea i stpnirea, care mplinete
totul n lume, transform cele date nou de Dumnezeu n cunoa-
terea lui Dumnezeu i n comuniune cu El. De aceea, numai mul-
umirea demasc, adic arat pcatul ca fiind cderea iubirii de
la mulumire, ca fiind lipsa mulumirii... Creat dup chipul i ase-
mnarea lui Dumnezeu - a Iubirii, omul nu poate nceta s fie
iubire. El rmne cu aceeai iubire i n "lipsa de mulumire" i
"admir" cu aceleai daruri. Dar cu iubirea care a ncetat s fie
mulumire, omul nu poate cunoate c darurile vieii i tot ce este
n via snt nu numai dumnezeieti i de la Dumnezeu, dar snt
i descoperirea iubirii lui Dumnezeu druit Lui, ca o chemare
ndreptat spre el, pentru ca toate darurile i toat viaa el s le
transforme n prtie la viaa dumnezeiasc, la cunoaterea lui
Dumnezeu.
Viaa n sine... Dar numai Tatl "are viaa n sine" (Io. V, 26),
numai Dumnezeu este Via i de aceea este Viaa oricrei viei.
Tragedia cderii fr ieire este c omul, voind viaa n sine i
pentru sine, cade din Via. Prin pcat intr n lume moartea
(Rom. V, 12) i lumea nsi devine "ntuneric i umbra morii",
ntruct nu se transform prin mulumire n "hrana nemuririi", n
192 193
Page 274 of 417
Alexandre Schmemann
prta al Vieii, omul devine prta al morii, iar iubirea fa de
lume - nefiind transformat prin mulumire n cunoaterea lui
Dumnezeu - devine ntunecare i autodistrugere, devine "pofta
trupului, pofta ochilor i mndria vieii" (2 Io. II, 16). "L'homme est
une passion, mais une passion inutile..." spunnd acestea, Jean
Paul Sartre nu cunoate desigur ce s-a ntmplat n cderea omu-
lui, n acel pcat "originar" n care, ncetnd taina mulumirii, lumea
moare i viaa devine o murire...
IX
Din toate acestea: din frdelegea ngrozitoare i pcatul ne-
dreptii, din tristeea profund i puterea purttoare de moarte a
cderii noastre de la Dumnezeu, din puterea rului ntronat n
lume, noi cunoatem de fiecare dat c din nlimea cereasc
la care ne-a nlat mulumirea lui Hristos, provin aceste cuvinte:
i pe cei czui i-a ridicat...
ns cunoatem aceasta pentru c sntem restabilii, fiindc
avem acces la Tatl i sntem fcui prtai mpriei veacului
viitor:
...i nu te-ai deprtat de fptura Ta pn ce
nu ne-ai ridicat pe noi la cer, i ne-ai druit
mpria Ta cea viitoare...
Intru Hristos, natura uman este nlat la ceruri, este sfinit,
este ndumnezeit. "Cele ce ochiul n-a vzut, i urechea n-a auzit,
i la inima omului nu s-a suit, pe acestea Ie-a gtit Dumnezeu
celor care-L iubesc pe El. Iar nou Dumnezeu ni Ie-a dezvluit
prin Duhul Su, fiindc Duhul toate le ptrunde, chiar i adncuriie
lui Dumnezeu" (1 Cor. II, 9). Raiul a fost pe pmnt, iar noi sntem
nlai la ceruri i viaa noastr nc de pe acum este "ascuns cu
Hristos n Dumnezeu" (Col. III, 3). Descoperirea acestei ultime i
sublime druiri este tocmai Biserica, i druire lui se svrete
n Taina mulumirii, n care Biserica se mplinete pe sine ca cer
pe pmnt...
Euharistia Taina Mulumirii
Despre aceast mplinire mrturisete Sanctus, acea laud
ngereasc Sfnt, Sfnt, Sfnt... care, n aproape toate imnele eu-
haristice ajunse pn la noi, culmineaz Praefatfo; aceast laud,
dup cum vom vedea mai trziu, ne introduce prin taina mulumirii
n taina aducerii aminte.
Pentru toate acestea mulumim ie, i unuia nscut Fiului Tu i
Duhului Tu celui Sfnt, Pentru binefacerile Tale cele artate i
cele neartate, ce ni s-au fcut nou,
Mulumim ie i pentru slujba aceasta,
Pe care ai binevoit a o primi din minile noastre,
Dei stau naintea Ta
Mii de arhangheli i un numr nesfrit de ngeri,
Heruvimii i Serafimii cei cu cte ase aripi, cei cu ochi muli,
Care se nal zburnd,
Cntnd, strignd, glas nlnd i grind cntarea de biruin
Sfnt, Sfnt, Sfnt Domnul Dumnezeu Savaot,
Care umpli cerul i pmntul cu slava Ta!
Osana ntru cei de sus!
Despre ce mrturisete aceast laud ngereasc de totdeau-
na, dac nu despre acel cer pe care noi l vedem i-l auzim, cci
noi nine sntem nlai la cer? Ce snt aceste ntmpinri mpr-
teti, dac nu icoana: darul, vederea, descoperirea mpriei
slavei? Oare nu se mplinete ntlnirea cu Dumnezeu la Cina Lui,
n mpria Lui, prin mulumire...
194
Page 275 of 417
Capitolul zece
Taina Aducerii aminte
...i Eu v ncredinez vou mpria cum Mi-a ncre-
dinat-o Mie Tatl Meu, ca s mncai i s bei la Cina
Mea, n mpria mea.
Le. XXII, 29-30
I
Cu ecfonisul ngeresc al slavosloveniei "Sfnt, Sfnt, Sfnt" rug-
ciunea de mulumire se mplinete pe sine ca o nlare a Bisericii
la cer, la Prestolul lui Dumnezeu, n slava mpriei cereti.
Dar iat, cuprinznd n sine ntreaga fptur, ntreaga lume
vzut i nevzut, descoperind Biserica drept cerul pe pmnt, de
la aceast nlime, din aceast plintate a comuniunii cu
Dumnezeu, a cunoaterii i a bucuriei, rugciunea de mulumire
se transform parc ea nsi n aducerea aminte a unui eveni-
ment i anume: Cina cea de Tain, pe care a svrit-o Hristos
cu ucenicii Si n noaptea cnd S-a dat pe Sine la suferin i
moarte.
n Liturghia Sfntului loan Gur de Aur, partea aceasta a rug-
ciunii euharistice se i numete n tiina liturgic, aducere aminte
care n traducere sun astfel:
Cu aceste fericite fpturi,
Stpne, lubitorule de oameni,
197
Page 276 of 417
Alexandre Schmemann
i noi strigm i grim:
Sfnt eti i Prea Sfnt
Tu, i Unul nscut Fiul Tu i Duhul Tu cel Sfnt;
Sfnt eti i Prea Sfnt
i slava Ta este plin de mreie.
Cci Tu ai iubit lumea Ta,
nct ai dat pe Fiul Tu Cel unul nscut,
Ca tot ce crede n El
S nu piar, ci s aib viaa venic.
El, venind
i mplinind toat rnduiala cea pentru noi,
n noaptea n care El a fost vndut,
Dar mai adevrat, El nsui pe Sine S-a dat pentru viaa lumii,
Lund pinea i cu .preacuratele i neprihnitele Sale mini,
Mulumind i binecuvntnd, sfinind i frngnd,
A dat sfinilor Si ucenici i apostoli zicnd:
Primii, mncai, acesta este Trupul Meu,
Care se frnge pentru voi spre iertarea pcatelor.
Asemenea i Potirul, dup Cin, spunnd:
Bei dintru acesta toi, acesta este Sngele Meu, al Legii celei
Noi,
Care pentru voi i pentru muli se vars
Spre iertarea pcatelor.
Aadar, aducndu-ne aminte de aceast porunc mntuitoare,
i de toate cele ce s-au fcut pentru noi: De cruce, de
groap, de nvierea cea de a treia zi, De nlarea la ceruri,
de ederea cea de-a dreapta, De cea de-a doua i slvit
iari venire, Noi toi, cele ce snt ale Tale, De la toi, care
snt ai Ti, ie i aducem De toate i pentru toate.
Dar care este sensul acestei aduceri aminte, locul ei - nu
numai n rugciunea de mulumire, dar i n ntreaga Liturghie
Dumnezeiasc - care, dup cum am spus mai sus, se mplinete
i se svrete prin aceast rugciune?
Euharistia Taina Aducerii aminte
La aceast ntrebare, vai, nu dau un rspuns satisfctor nici
sutele de tratate, nici teologia academic i nici tiina liturgic.
Aici se vdete nc o dat insuficiena metodei despre care am
vorbit i care const n scindarea rugciunii euharistice i chiar a
ntregii Liturghii n pri, studiate i explicate separat, fr legtur
ntre ele i fr ca ele s se refere la ntreg. Astfel, tocmai n
explicarea Euharistiei ca aducere aminte, aceast insuficien v-
dete n chip deosebit n ce msur reducerea prin scindare - ca-
racteristic acestei metode - ngusteaz i chiar intervertete att
nelegerea acestui "moment", ct i a Tainei euharistice n totalita-
tea ei. Asupra acestor reduceri, care de veacuri au devenit parc
fireti, va trebu, s ne oprim n primul rnd, cci dac nu le vom
depi nu vom putea ptrunde n adevrata trire pus la temelia
Bisericii, nu vom putea ptrunde pn la sensul Euharistiei, ca
Taina aducerii aminte.
Prima reducere este nelegerea i definirea aducerii aminte
ca "taina ce se svrete" ca o trimitere la cele instituite de
Hristos la Cina cea de Tain, la Taina Euharistiei, adic la prefa-
cerea pinii i vinului n Trupul i Sngele lui Hristos. Aducerii amin-
te i se atribuie aici puterea prefacerii, puterea "activ" a tainei.
Taina aducerii aminte este "cauza" acestei lucrri, iar cauza adu-
cerii aminte este instituirea Euharistiei la Cina cea de Tain.
Aceast reducere-limitare o aflm n nvtura latin despre
transsubstanierea darurilor euharistice prin cuvintele stabilite de
Hristos, adic prin cele pronunate de El la Cina cea de Tain i
pe care le repet preotul cnd svrete Taina: "Acesta este Tru-
pul Meu", "Acesta este Sngele Meu". Dar, ntruct cuvintele aces-
tea se definesc ca "svritoare ale Tainei", deci n acelai timp i
necesare i suficiente, la ele se i reduce n esen aducerea
aminte euharistic despre Cina cea de Tain.
Aceast mare reducere este respins att de marii ortodoci, ct
i de cei protestani. Este respins tocmai ca fiind extrem. n
esena ei, limitarea aducerii aminte la instituire rmne unicul con-
text care pare evident pentru explicarea acestei pri a rugciunii
de mulumire. n Ortodoxia din Rsrit, toi teologii afirm de comun
acord c prefacerea darurilor se svrete nu prin "cuvintele in-
stituite", ci prin epiclez, adic prin chemareaSfntului Duh. Astfel,
198
199
Page 277 of 417
Alexandre
Schmemann
Euharistia Taina Aducerii aminte
s-a acceptat unanim ca proistosul s citeasc n tain - "pentru
sine" - rugciunea de mulumire i s pronune n auz numai
cuvintele "Luai!... bei...", iar nu i cuvintele epiclezei. Totui, dup
pronunarea lor proistosul "sau diaconul" arat cu mna nti la
pine i apoi la potir, de parc ar sublinia tocmai nsemntatea,
exclusivitatea acestui moment. i, n sffrit, la pronunarea fiecre-
ia dintre cele dou formule instituite - asupra pinii i asupra poti-
rului - adunarea rspunde cu un Amin solemn.
n ce privete teologia protestant, ea nltur ca nefiind nece-
sar ci aproape "magic", orice prefacere obiectiv a darurilor
euharistice i aplic realitatea schimbrii ce se svrete n Euha-
ristie, n dependen nu de ritualurile liturgice, ci de credina perso-
nal a celui care se mprtete. "nlturarea" are foc chiar n-
untrul aceleiai reduceri, cci ea nu are n vedere legtura dintre
Cina cea de Tain i Euharistie, ci "actualizarea" i "eficiena"
acestei legturi n Biseric.
n ce const insuficiena, prejudiciul acestei concepii, n ce
const cauza pe care noi o definim ca fiind reducere? Pentru
credina i viaa noastr, aceast problem a aducerii aminte de
Cina cea de Tain este de o importan covritoare (deoarece
privete legtura dintre Euharistie i Cina cea de Tain); ea se
reduce la ntrebarea cum i nu la ntrebarea ce: cum "lucreaz"
n Euharistie instituirea ei la Cina cea de Tain, iar nu ce a svr-
it Hristos prin acest act al slujirii Sale pmnteti, pn la trdare,
cruce i moarte.
Cu alte cuvinte, reducerea const aici n substituirea arbitrar
a problemei principale. Aceast substituire s-a produs, fr ndoia-
l, n legtur cu o reducere mult mai profund care rezult i
ea din aceeai metod de "scindare" - i privete nu numai exe-
geza teologic a Euharistiei, dar ntreaga lucrare de mntuire a lui
Hristos. Teologia scolastic identific jertfa adus de Hristos pen-
tru noi i pentru mntuirea noastr, cu Golgota: cu Crucea, cu
suferina i moartea. Dup nvtura Bisericii, n Euharistie, Bise-
rica "vestete moartea Domnului i mrturisete nvierea Lui",
ntruct legtura dintre Golgota i Cina cea de Tain (Le. XXII, 15)
este nendoielnic; teologia colar, ns, reduce exegeza sa
asupra Euharistiei aproape exclusiv la Jertfa de pe Golgota. Potri-
vit acestei exegeze, Hristos a instituit Euharistia la Cina cea de
Tain, ca o aducere aminte sacramental a jertfei Sale de njun-
ghiere pe cruce, cnd a luat asupra Sa pcatele lumii i Ie-a rs-
cumprat prin suferin i moarte. Jertfa adus odat pe Golgota
se "actualizeaz" venic n Euharistia ce s-a adus i se aduce de
noi i pentru noi, pe altarele noastre.
n Apus, dup cum se tie, aceast identificare sacramental
a Cina ceiei de Tain i a Euharistiei cu Jertfa de pe Golgota, i-a
adus pe protestani la negarea caracterului de Jertf a Euharistiei,
ca una care este incompatibil cu nvtura despre Jertfa unic,
de nerepetat i "suficient" adus de Hristos (cutoc) odat i pen-
tru totdeauna. La noi ns, la ortodoci, chiar fr exagerrile
proprii exegezei latine, identificarea aceasta a intrat adnc n teolo-
gia noastr colar i a influenat n parte i ritualul i rugciunile
Liturghiei, dar mai ales a colorat Liturghia cu explicri simbolice
despre care am vorbit n primele capitole ale acestei lucrri.
n sfirit, ceea ce trebuie s spunem despre aceste reduceri
este c ele au dus - i n teologie i n nsi viaa liturgic a
Bisericii - la o ruptur aproape total ntre nvtura despre Eu-
haristie ca jertf i nvtura despre Euharistie ca Tain a mpr-
tirii, n teologia noastr colar, ambele nvturi par a coexis-
ta, dar fr o legtur intern ntre ele. n ce privete ns practica
noastr de slujire divin, care reflect indiscutabil teologia, n ea
Euharistia-jertf i Euharistia-mprtanie se percep n doufeluri
cu totul diferite. Astfel de exemplu, dup cum i nva pe credin-
cioi teologii i pstorii i chiar povuitorii vieii spirituale, poi i
chiar trebuie s participi la Euharistia-jertf fr s te mprteti:
s participi cu prezena, cu rugciunea, cu prescura adus, cu
primirea anafurei sau chiar cu "comandarea" uneia sau mai multor
Liturghii. Aceasta este posibil, fiindc n contiina i evlavia oame-
nilor bisericeti, mprtirea nu mai este legat de mult timp de
Euharistia-jertf, ci este cu totul supus altei legi i anume "nevo-
ilor duhovniceti" individuale: asfinirii, a ajutorului, a mngierii etc.
i, potrivit cu acestea, problemei personale despre "pregtire" sau
"nepregtire".
Repet, toate aceste reduceri i au nceputul i snt nrdci-
nate n acea tiin liturgic, n acea teologie care nu pune la baza
200 201
,.*,,
Page 278 of 417
Alexandre Schmemann
studierii i exegezei Euharistice lex orandi, legea rugciunii bise-
riceti n toat integritatea ei, nu co-supune toate prile lucrrii
euharistice n ntregul ei, ci dimpotriv o dezmembreaz cu ajuto-
rul criteriilor instituite aprioric, care snt ns n afar de Euharistie,
n afar de "mrturia ei despre sine".
Trebuie s recunoatem c, n ultimele decenii, s-a produs un
progres nsemnat i n general pozitiv n studierea Euharistiei. La
aceasta a contribuit, pe de o parte, micarea liturgic cu atenia
ei deosebit pentru a nelege Biserica primar i locul pe care l-a
avut Euharistia n Biseric pn la interpretarea ei scolastic. Pe
de alt parte, a contribuit studiul nou, profund al legturii tradiiei
liturgice cretine cu rdcinile ei iudaice, ca de exemplu, lucrrile
savanilor G. Dix, O. Culmenn, J. Jeremias, J. Danielou i muli
alii, care au lrgit cunoaterea formelor religioase ale iudaismului
de mai trziu (Sptjudenthum). nuntru acestuia s-a nscut creti-
nismul, s-a nscut Biserica i s-a auzit propovduirea Evangheliei,
a Bunei Vestiri despre venirea n lume - pentru mntuirea ei - a
lui Mesia cel fgduit de Dumnezeu i de mplinirea n El a tuturor
proorocirilor i fgduinelor.
Astfel, noi tim acum c Cina cea de Tain, n unicitatea ei
absoluta despre care vom vorbi mai jos, a fost prin forma ei cina
tradiional religioas cu ritualul i rugciunile prescrise - pe care
Hristos Ie-a mplinit. Noi cunoatem de asemenea, c aceast
form, aceste prescripii pe care Hristos Ie-a mplinit, Ie-a referit la
Sine, la lucrarea Sa mntuitoare i ele au devenit prima form de
baz a Bisericii, mrturisirea ei despre sine i mplinirea ei n lume.
Totui aceast cunoatere, orict ar fi ea de folositoare i de
necesar, nu ne poate da un rspuns integral la ntrebarea pus
la nceputul acestui capitol, asupra sensului aducerii aminte de
Cina cea de Tain, care alctuiete din vechime partea intrinsec
a rugciunii de mulumire. Ceva mai mutt, eliberndu-ne de de-
formrile scolastice cu ajutorul cercetrilor istorice, apare un nou
pericol - acela al reducerii istorice. Metoda istoric are convinge-
Euharistia Taina Aducerii aminte
rea, contient sau incontient, c este n stare nu numai s
descopere sensul i coninutul Euharistiei, dar chiar c ea singur
poate s-l i realizeze. In tiina contemporan a istoriei - care
pretinde o cunoatere deplin - noi avem de-a face, vai, tot cu
acelai raionalism scolastic, adic ncrederea c raiunea uman
singur poate garanta prin ea nsi infailibilitatea sa. i oare
trebuie s dovedim c de fapt cea mai "tiinific" istorie nu este
niciodat pn la capt lipsit de o ipotez, ci totdeauna - att n
ntrebri ct i n rspunsuri - depinde, chiar incontient, de con-
vingerea celui care pune ntrebarea, adic a istoricului? n ceea ce
privete cretinismul, dovada cea mai bun a acestui raionalism
e acea ngrmdire de tlcuri "tiinifico- istorice" atribuite Bisericii
primare, credinei i vieii ei, care au marcat epoca triumful ui meto-
dei istorice, triumful ei fiind tocmai reducerea. Cci tocmai prin
aceast restrngere, reducere se explic faptul c fiecare dintre
aceste teorii, care se proclam cu ncredere a fi ultimul cuvnt al
tiinei, este discreditat foarte curnd de istoria ce-i urmeaz, tot
att de ncrezut i care are aceeai soart.
De aceea, chiar recunoscnd folosul incontestabil i necesitatea
categoric a cercetrii istorice n teologia liturgic,despre care
ndejduiesc c am scris destul de clar n lucrarea mea "Introdu-
cere n teologia liturgic", totui consider nedrept i duntor a
reduce Liturghia la istoria slujirii divine, care a nlocuit prizoniera-
tul teologiei scolastice. Snt convins c prin aceast limitare (redu-
cere) a Liturghiei la istoria ei, se vdete n primul rnd neputina,
confuzia, discordia liturgitilor n cea mai profund criz liturgic
dezlnuit n zilele noastre n interiorul cretinismului. Nu exist
rspuns la experienele liturgice pe care acetia le introduc cu
scopul de a "apropia" slujirea divin de "nevoile", de "ideile" i
chiar de "cerinele" lumii contemporane, prin care dizolv Liturghia,
adaptnd-o contemporaneitii. i nu exist rspuns pentru c,
acomodnd mai nti slujirea divin la istorie, ei nii au redus
esena slujirii, dizolvnd-o apoi n contemporaneitate, i astfel, au
lipsit de sens chiar ntrebarea despre esena venic i neschim-
bat a Liturghiei, au lipsit-o de valoarea ei pentru Biseric, pentru
om, pentru lume. Prin aceasta, ei au predat i orice reacie faj de
aceste experiene n minile unui integralism steril, liturgic-analfabet.
202 203
Page 279 of 417
IV
Toate aceste trebuiau spuse, ca s justificm din nou de data
asta fa de aducerea aminte euharistic - metoda care st la
baza acestei cercetri i care, dup convingerea mea adnc, este
singura care corespunde i rspunde att la esena ct i la scopul
teologiei liturgice. Rspunsul integral la ntrebarea asupra sensului
acestei aduceri aminte, despre sensul Liturghiei ca Taina aducerii
aminte, trebuie cutat n Euharistia nsi. Aceasta nseamn a
cuta rspunsul n nentrerupta trire, n identificarea acestei triri
- nu personal, nu subiectiv - ci a tririi bisericeti care este
ntrupat n sfnta lucrare euharistic i care se mplinete la fie-
care svrire a ei.
Aici trebuie s menionm c rspunsul integral nu nseamn
cunoatere deplin, pe care ar dezvlui-o acest rspuns. Nou nu
ne este dat a cunoate cu adevrat rspunsul ntreg la nici o ntre-
bare, nu numai datorit limitrii noastre, ci fiindc adncimea Tai-
nei Dumnezeieti, adncimea Proniei Dumnezeieti despre lume
i om este inepuizabil i de aceea snt inepuizabile i cutrile
noastre, ntrebrile noastre aici pe pmnt ct i n venicie. Dar
chiar aici, n aceast via pmnteasc, noi sntem chemai s
participm la taina cereasc, s fim prtai cerului. Cunoaterea
ns, este nc n parte "cci noi n parte cunoatem i n parte
proorocim. Dar cnd va veni ceea ce este desvrit, atunci ceea
ce este n parte va nceta... Acum noi vedem ca printr-o sticl
opac, prin ghicitur, iar atunci fa ctre fa; acum eu cunosc n
parte, iar atunci voi cunoate dup cum snt eu nsumi cunoscut..."
(1 Cor. XIII, 9-12).
Dar iat c i acest n parte reprezint adncul, ntreaga bucu-
rie a credinei cretine i ntreaga trire a Bisericii; acest n parte
face parte din ntreg, se refer la el, mrturisete despre el, se
lumineaz cu lumina lui i lucreaz cu puterea lui. Dac nou nu
ne este dat s cunoatem rspunsul integral n lumea aceasta,
el ne este totui druit de Biseric - care "n lumea aceasta fiind,
nu este din lumea aceasta" - i care ne druiete calea desvri-
t a apropierii de ntreg, pentru a crete n el. Calea de intrare n
Euharistia Taina Aducerii aminte
trirea Bisericii i prtia la aceast trire o aflm nainte de
toate n Taina tainelor n care, de fiecare dat cnd o svrete
Biserica, ni se druiete plintatea tririi, chiar dac nu este ne-
leas pn la capt de nimeni i niciodat. Tocmai atingerea de
Taina aceasta nate n noi dorina totdeauna vie de mai mult
plintate, de mai mult integritate, pentru a fi prtai mai desvr-
ii la ea i pentru a o nelege.
V
La lumina tririi euharistice, ni se descoper, n primul rnd,
aducerea aminte liturgic a Cinei celei de Tain; aducerea aminte
este tocmai o parte a mulumirii, e "nedesprit" de ea, nu se
poate "desprinde" de ea, cci numai nuntrul ei fiind, ne desco-
per nou sensul ei cel adevrat.
Noi tim c prin mulumire se mplinete sensul Euharistiei ca
nlarea Bisericii spre Prestolul ceresc, ca Taina mpriei lui
Dumnezeu. Cunoatem, de asemenea, c spre aceast nlare
este ndreptat i duce ntreaga Liturghie prin slujirea ei continu,
prin taina adunrii, taina intrrii, taina Cuvntului, taina aducerii i,
n sTrit, prin Taina mulumirii. tim de asemeni c ntreaga Euha-
ristie este n acest sens aducere aminte de Hristos, este taina i
trirea prezenei Lui: a Fiului lui Dumnezeu care s-a cobort din
cer i s-a ntrupat, pentru ca n Sine s ne nale la cer. El este
Acela Care "ne adun pe noi n Biseric", El transform adunarea
noastr n intrare i nlare, El "ne deschide nou mintea" ca s
nelegem Cuvntul Lui; El este "Cel ce aduce i Cel ce se aduce",
El face ca aducerea Lui s fie aducerea noastr, iar aducerea
noastr s fie a Lui; El mplinete unitatea noastr ca unitate n
iubirea Lui i, n sfrit, El cu mulumirea Sa druit nou, ne nal-
pe noi la cer, ne descoper accesul la Tatl Su...
Aceasta nseamn c aducerea aminte i-a atins scopul, n-
fptuind prin sine nlarea Bisericii la cer i transformndu-se n
mulumire, care este tocmai realitatea mpriei. Noi putem s
ne aducem aminte de aceast mprie, adic s o recunoatem
ca o realitate prezent n "mijlocul nostru", pentru c atunci, n
204 205
Page 280 of 417
Alexandre Schmemann Euharistia Taina Aducerii aminte
acea noapte, la Cina cea de Tain, Hristos a artat-o i a ncre-
dinat-o.
"i Eu v ncredinez vou mpria precum Mi-a ncredinat-o
Mie Tatl Meu, ca s mncai i s bei la Cina Mea, n mpria
Mea" (Le. XXII, 29-30). n noaptea cnd lumea a czut nrobit
pcatului i morii, Cina cea de Tain a descoperit lumina dumne-
zeiasc a mpriei lui Dumnezeu, care nu este din lumea aceas-
ta: iat sensul venic i realitatea etern a acestui fenomen unic,
care nu poate fi comparat cu nimic i nici nu poate fi redus la nici
un alt eveniment.
Tocmai acest sens al Cinei celei de Tain se descoper n
trirea euharistic a Bisericii, pe care ea l cunoate prin nsi
nlarea la acea realitate cereasc artat i druit de Hristos pe
pmnt odat pentru totdeauna, la Cina cea de Tain. Cnd ne
apropiem de mprtire, ne rugm: "Cinei Tale celei de Tain,
astzi, Tatl lui Dumnezeu prta m primete". Aceasta e identi-
ficarea dintre ceea ce se svrete astzi cu ceea ce s-a svrit
atunci i este, n sensul deplin al cuvntului, identificarea real,
cci astzi noi sntem adunai n aceeai mprie, la aceeai
Cin pe care atunci, n acea noapte de srbtoare, a svrit-o
Hristos cu cei "pe care i-a iubit pn la sfrit".
"Pn la sfrit i-a iubit" (Io. XIII, 1). n trirea euharistic i n
Evanghelie, Cina cea de Tain este sfritul (teXo) adic culmi-
narea, ncoronarea, mplinirea iubirii lui Hristos. Aceast Iubire
alctuiete esena ntregii Lui slujiri, a propovduirii, a minunilor, i
cu aceast Iubire, El Se d acum pe Sine nsui, Se d pe Sine ca
Unul Care este nsi Iubirea De la cuvintele nceptoare - "mult
am dorit Eu s mnnc cu voi acest Pati" (Le. XXII, 15) - i pn la
intrarea n grdina Ghetsimani, totul la Cina cea de Tain -spla-
rea picioarelor, mprirea Pinii i a Potirului ucenicilor, ultima con-
vorbire - snt nu numai manifestri ale iubirii, ci descoper Iubirea
nsi. De aceea, Cina cea de Tain este (TIXO?) culminarea, m-
plinirea sfritului, pentru c descoper acea mprie a Iubirii
pentru care a fost creat lumea i n care lumea i afl scopul i
mplinirea sa. Cu Iubire a creat Dumnezeu lumea, prin Iubire n-a
prsit-o cnd ea a czut n pcat i n moarte, din Iubire a trimis n
lume pe Fiul Su cel Unul nscut, atrimis Iubirea Sa. i iat acum,
la aceast Cin, El descoper i druiete aceast Iubire ca fiind
mpria Sa, cci mpria Sa este "rmnerea" n Iubire: "Dup
cum M-a iubit pe Mine Tatl, aa v-am iubit i Eu pe voi, rmnei
n Iubirea Mea" (Io. XV, 9).
VI
Prin urmare, acesta este rspunsul Liturghiei, al tririi euharis-
tice a Bisericii, la prima reducere (limitare) indicat de noi, care
explic aducerea aminte euharistic a Cinei de Tain ca o referire
la instituirea Tainei, iar instituirea Tainei o reduce la stpnirea i
puterea druit Bisericii de a preface pinea i vinul n Trupul i
Sngele lui Hristos.
n lumina celor de mai sus, tlcuirea aceasta i demasc ntrea-
ga insuficien, ntruct nu corespunde cu trirea Bisericii. Insufi-
cien, nu pentru faptul c afirm realitatea Trupului i Sngelui lui
Hristos n darurile euharisticer ci pentru c, fiind rupt de trirea
integral a Bisericii, exclude ceea ce nu vede, nu aude i deci nu
cunoate. Aceast tlcuire exclude tocmai ceea ce este principal:
cunoaterea euharistic de la Cina cea de Tain ca descoperirea
deplin a mpriei lui Dumnezeu i ca urmare, nceputul Biseri-
cii, nceputul ei ca via nou, ca tain a mpriei.
Prefacerea de ctre Hristos, la Cina cea de Tain, a sfritului
n nceput, a Testamentului Vechi n cel Nou, noi o numim cu un
cuvnt slab i neputincios "instituire", un cuvnt care numai prin
pronunarea lui ne trage n jos la un sens juridic, la o reducere insti-
tuional. La Cina cea de Tain, Hristos nu a instituit "puterea" i
"dreptul" de a preface pinea i vinul, ci a instituit Biserica. A instituit
mpria Sa, pe care a ncredinat-o ucenicilor i tuturor "celor care
cred dup cuvntul lor", mprie care este rmnerea n Iubirea
Lui. "Porunc nou v dau vou, s v iubii unul pe altul". Aceast
porunc este nou, pururea nou, pentru c ea este nsui H ristos,
este nsi Iubirea lui Dumnezeu care se druiete nou, pentru ca
noi, cu aceast Iubire s ne iubim unul pe altul: "Cum v-am iubit
Eu pe voi, i voi s v iubii unul pe altul" (Io. XIII, 34). Acest Testa-
206 207
Alexandre Sohmemann
ment Nou ntru Hristos, al Iubirii lui Dumnezeu, este tocmai Biseri ca _
ntr-adevr, instituirea Euharistiei s-a s vrit la Cina cea de Tain dar nu ca o "alt " instituire, deosebit de cea a Bisericii, fiindc instituirea
Euharistiei ca Tain a Bisericii este nlarea Bisericii la cer, este ca o auto mplinire a ei la Cina iui Hristos, n mpria Lui. Cina cea de Tain,
Page 281 of 417
Biserica i Euharistia snt "legate" ntre ele, nu cu o legtur pmnteasc de cauz-efect, la care se reduce at t de adesea "instituirea"; toate trei - Cina,
Biserica, Euharistia - s nt legate prin referirea lor corn una i unic la mpria lui Dumnezeu, mpria lui Dumnezeu descoperit la Cina cea de Tain
este druit Bisericii spre aducere aminte -de prezena i lucrarea Ei -n Euharistie.
Numai prin referire la aceast legtur-la mplinirea i lucrarea ei - ni se descoper sensul cel adevrat al Tainei celei mai pro funde i mai pline de
bucurie a ntregii noastre credine: prefacerea n Euharistie a darurilor noastre n Trupul i Sfngele lui Hristos, care este Taina Sfntului Duh. Despre
aceasta urmeaz s vorbim n capitolul urmtor.
VII
Mai nti ns, trebuie s ne oprim la rspunsul pe care l d chiar Euharistia prin trirea euharistic a Bisericii - la a doua reducere (limitare) i
anume: la identificarea aducerii aminteaCinei celei de Tain cu aducerea aminte a suferin elor Crucii i a morii lui Hristos i, ca urmare, explicarea
Euharistiei ca taina jertfei de pe Golgota.
Vom spune de la nceput c legtura dintre Cina cea de Tain i patimile de bunvoie ale lui Hristos, care st la baza acestei "reduceri", nu a
fost niciodat contestat de Biseric, ea a fost atestat nu numai de ntreaga tradi ie liturgic, ci chiar de ctre Evanghelie. Dup Evanghelie, Hristos
svrete Cina cea de Tain "naintea patimilor Sale" (Io. XXII, 17), tiind c a sosit ceasul lor (Io. XIII, 1). Ultimul Su cuvnt de rmas bun cu ucenicii
- cnd Ie-a dat porunca Sa cea nou - l ncepe la Cin, l continu i l m-
Page 282 of 417
Euharistia Taina Aducerii aminte
plinete n drum spre gr dina Ghetsimani; "Sculai-v, s mergem de aici" (Io. XIV, 31), aa ct ieirea, apropierea de cruce, ne s nt artate ca o
culminare a Cinei de Tain . Despre aceast legtur, repet, mrturisete chiar rugciunea euharistic n care Cina cea de Tain e strns legat cu
aducere aminte de Cruce.
Aici nu este vorba de o leg tur oarecare, ci de t lcuirea ei teologic. Toate cele spuse despre aceast legtur, justific oare nelegerea Euharistiei
i interpretarea aducerii aminte doar ca un mij loc de actualizare sacramental a jertfei de pe Golgota? i este oare drept ca Cina cea de Tain s fie
interpretat doar ca actul prin care Hristos, prevznd jertfa Sa de pe Golgota, a pre nchipuit-o, instituind "forma" ei sacramental , pentru ca roadele
mntuitoare ale jertfei s poat fi date totdeauna credincio ilor prin Tain?
n lumina celor spuse mai sus, despre tr irea euharistic i "cunoaterea" Cinei celei de Tain , noi putem i trebuie s rspundem negativ la
aceste ntrebri. Acest punct de vedere e nedrept fiindc se definete tot prin aceeai separare, prin ruperea aducerii aminte euharistice de lucrarea
sfnt n integritatea ei, despre care tim c este ndreptat n ntregime spre aducerea aminte, c totul duce spre ea ca mplinire a ei.
Chiar i sensul ntreg, ntrega bucurie infinit a acestei aduceri aminte de Cina cea de Tain nu este "mijloc", ci e descoperire, i chiar mai mult
dect descoperire, este prezen a i darul scopului nsui: este prezena acelei mprii pentru care Dumnezeu a creat lumea, pentru care este
chemat i predestinat omul; Dumnezeu Tat l "n urtimile zile" a ar tat n Fiul Su cel Unul nscut aceast mprie a iubirii Fiului fa de Tatl i
a darului iubirii dat prin Duhul Sf nt, credincioilor: "Eu n ei i tu n Mine, ca ei s fie n chip desvrit una... ca iubirea cu care tu M-ai iubit pe
Mine s fie n ei, i Eu n ei" (Io. XVII, 23-26).
De aceea am numit noi Cina cea de Tain eveniment culminant fiindc descoperindu-ne scopul, ne descoper sfritul. Acest sf rit este mpria
lui Dumnezeu care "nu este din lumea aceasta", nu este a lumii, dei descoperirea ei se s vrete n "lumea aceasta". "Eu nu mai snt n lume",
spune lisus Hristos la Cina cea de Tain (Io. XVII, 10). Prin urmare, El nu mai este n lume i Slava pe care El o arat i o d ucenicilor n acea
noapte la Cin "nu
208 209
Page 283 of 417
Alexandre Schmemann
este din lume" "i slava pe care tu Mi-ai dat-o Mie, le-am dat-o lor"
(Io. XWII, 22). Cina cea de Tain culmineaz slujirea pmnteas-
c a lui Hristos. Despre aceasta mrturisete nsui lisus Hristos
n cuvntul Lui de rmas bun i n rugciunea arhiereasc: "Acum
s-a proslvit Fiul Omului i Dumnezeu s-a proslvit n El" (Io. XIII,
31). "Eu Te-am proslvit pe Tine pe pmnt, lucrul pe care Mi l-ai
dat s-l fac l-am svrslt" (Io. XVII, 4).
Deci tot ceea ce svrete Hristos dup Cina cea de Tain i
tot ceea ce amintete rugciunea euharistic dup aceasta, se
descoper i n aceast rugciune, se descoper n credina i
trirea Bisericii, ca fiind urmarea acestei descoperiri a mpriei,
ca fiind biruina prim, hotrtoare i mntuitoare a mpriei n
lume i asupra lumii.
V I I I
Hristos a fost rstignit "de lumea aceasta", de pcatul, de ru-
tatea, de lupta ei mpotriva lui Dumnezeu. n istoria pmnteasc,
n timpul nostru pmntesc, iniiativa Crucii aparine pcatului,
dup cum i aparine i acum fiecruia dintre noi, cci prin pcate-
le noastre "rstignim din nou n noi pe Fiul lui Dumnezeu i-L
batjocorim" (Ebr, VI, 6).
Dac Crucea - arma pedepsei infame - a devenit simbolul cel
mai sfnt al credinei noastre, al ndejdii i al iubirii, dac Biserica
nu nceteaz a proslvi puterea ei de neptruns i de nebiruit,
dac vede n Cruce "frumuseea universal" i "vindecarea fpturii"
i mrturisete c "prin Cruce a venit bucurie la toat lumea",
aceasta desigur fiindc Hristos, cu aceeai Cruce care reprezint
esena pcatului prin lupta mpotriva lui Dumnezeu, a biruit
acest pcat; fiindc, prin moartea pe Cruce care mprtete n
lume i prea c triumf ca o ultim biruin, a fost distrus moar-
tea nsi; n sfrit, fiindc din adncui acestei biruine a Crucii a
rsrit bucuria nvierii.
Dar ce transform venic Crucea n acesta biruin, dac nu
iubirea lui Hristos, aceeai Iubire Dumnezeiasc pe care a artat-o
i a druit-o El la Cina cea de Tain ca esena i slava mpriei
Euharistia Taina Aducerii aminte
lui Dumnezeu? i unde, dac nu la Cina cea de Tain, s-a svrit
acea autodruire ntreag i deplin a acestei Iubiri, care n "lu-
mea aceasta" a determinat Crucea: trdarea, rstignirea, patimile
i moartea ca fiind inevitabile?
Tocmai despre aceast legtur dintre Cina de Tain i Cruce,
despre legtura lor ca descoperire a mpriei lui Dumnezeu i
biruina ei, mrturisete i Evanghelia i slujirea divin bisericeas-
c, din Sptmna Patimilor. Aceste slujbe se refer tot timpul la
Cina de Tain, la acea noapte care o nconjoar din toate prile
i n care strlucete n chip deosebit lumina care srbtorete
Iubirea. Cine a fost parc pregtit din veac n "foiorul cel mare",
n care Hristos a svrit-o cu ucenicii Si. Aceasta este noaptea
pcatului, noaptea ca esen a "lumii acesteia". i iat, acum ea
se ngusteaz pn la limit, se pregtete s nghit i aceast
ultim lumin ce lumineaz n ea. Deja "prinii omeneti s-au adu-
nat la un loc mpotriva Domnului i Hristosului lor", s-au pltit 30
de argini - preul trdrii; mulimea incitat de conductorii ei iese
cu arme, la drumul ce duce la grdina Ghetsimani.
Cu acest ntuneric - i aceasta este foarte important pentru
nelegerea bisericeasc a Crucii - este nvluit chiar i Cina cea
de Tain. Hristos cunoate c "mna celui ce-L vinde st cu El la
mas" (Le. XXII, 21). Tocmai de la Cina cea de Tain, din lumina
ei, "lund bucate" iese luda n aceast noapte ngrozitoare, iar la
scurt timp iese i Hristos. Dac la slujbele din Joia Mare, ziua
propriu-zis de amintire a Cinei de Tain, bucuria se mpletete
permanent cu tristeea, dac Biserica amintete iari i iari nu
numai de lumin, dar i de ntunericul ce a nvluit-o, aceasta
pentru c n dubla ieire a lui luda i apoi a lui Hristos, din ace-
eai lumin n acelai ntuneric, Biserica vede i cunoate ncepu-
tul Crucii, att ca tain a pcatului ct i ca tain a biruinei mpotri-
va lui.
Taina pcatului. Ieirea lui iuda este limita i culmea acelui
pcat, care i are nceputul su n rai i a crui esen este c-
derea iubirii omului de la Dumnezeu, ntruct cu aceast iubire
omul s-a ales pe sine, iar nu pe Dumnezeu. Prin aceast cdere
ncepe pcatul, prin el se definete dinuntru ntreaga via, n-
treaga istorie a lumii ca lume czut, ca "lumea aceasta" care
210
211
Page 284 of 417
Alexandre Schmemann
ntru cel ru zace, ca mpria prinului acestei lumi. Acum, prin
ieirea lui luda - apostol i trdtor - n aceast istorie a pcatului
- a iubirii oarbe, intervenite, czute - iubirea a devenit furt, cci
viaa dat de Dumnezeu pentru comuniune cu El a fost furat
"pentru sine" i ajunge acum la capt. Sensul mistic, ngrozitor al
acestei ieiri este asemenea celei din rai - luda iese, fuge din
"rai" i se izgonete din el. El a fost prezent la Cina de Tain,
Hristos i-a splat picioarele, el a primit n minile lui pinea iubirii
lui Hristos, n aceast pine lui i s-a dat nsui Hristos. El a vzut,
a auzit, a pipit cu minile mpria lui Dumnezeu. i iat, aseme-
nea lui Adam, nfptuind pcatul originar al lui Adam, ducnd n-
treaga logic ngrozitoare a pcatului pn la limita lui, el n-a voit
mpria lui Dumnezeu. n luda, "lumea aceasta", voina ei de a
lupta mpotriva lui Dumnezeu, iubirea ei czut a devenit mai
puternic i aceast voin, n virtutea aceleiai logici ngrozitoa-
re, a devenit inevitabil voina de a ucide pe Dumnezeu. Dup
Cina de Tain, luda nu a avut ncotro s mearg dect n ntune-
ricul uciderii lui Dumnezeu. Cnd se va svri aceast voin,
atunci se va epuiza i viaa cu care "triete" i atunci luda nu va
mai avea alt ieire dect numai n autonimicire i moarte...
Taina biruinei. ntru Hristos, Care prin druirea Sa a artat la
Cina cea de Tain mpria Sa i slava ei, n noaptea "lumii
acesteia", iese nsi aceast mprie. Dup Cina cea de Tai-
n, Hristos, de asemenea, nu are ncotro iei dect la ntlnirea,
la duelul mortal cu Pcatul i cu Moartea, cci nu pot "coexista"
cele dou mprii, mpria lui Dumnezeu i mpria Prinului
acestei lumi. Dumnezeu a dat pe Fiul Su cel Unul nscut ca s
distrug stpnirea pcatului i a morii, s ntoarc la Sine fptura
Sa, furat de la El de diavol i s mntuiasc lumea. n acest fel,
prin descoperirea mpriei Iubirii la Cina cea de Tain, Hristos
nsui se condamn la Cruce. Prin Cruce, mpria lui Dumnezeu
- descoperit tainic la Cin - intr n "lumea aceasta" i, prin
aceast intrare, se transform n lupt i biruin.
IX
Aceasta este cunoaterea, aceasta este trirea iniial a Crucii
n Biseric, mrturisit de ntreaga tradiie liturgic i nainte de
toate de aducerea aminte euharistic.
Aadar - continu rugciunea de mulumire - aducndu-ne
aminte de aceast porunc mntuitoare i de toate cele ce
s-au fcut pentru noi: de cruce, de groap, de nvierea cea
de a treia zi, de suirea la ceruri, de ederea cea de-a dreap-
ta i cea de-a doua i slvit iari venire...
Aceast enumerare, n care - subliniem - Crucea nu este
separat, nu e contrapus altor fapte amintite, ci alctuiete m-
preun cu ele parc un singur ir de nlare, este, n acest fel,
aducerea aminte a singurei biruine obinut n Hristos de mp-
ria lui Dumnezeu asupra lumii acesteia. Biruina aceasta se
realizeaz printr-un ir de biruine, fiecare mplinindu-se pe sine n
cea urmtoare; este actul apropierii biruitoare spre acel sfrit,
cnd Hristos "va preda mpria lui Dumnezeu i Tatlui... ca
Dumnezeu s fie totul n toate" (1 Cor. XV, 24-28).
Iubirea jertfitoare a lui Hristos este unica jertf care unete
toate aceste biruine ntr-o singur unitate, le transform ntr-o
unic biruin, toate fiind aduse n ntregime de Hristos.
Fa de aceast jertf a lui Hristos - unic i atotcuprinztoa-
re - se descoper prejudiciul fcut de teologia colar, care "dez-
membreaz" unitatea jertfei, identificnd jertfa adus de Hristos
numai cu suferina i moartea de pe Cruce.
Prejudiciul acesta provine, n primul rnd, din nelegerea unila-
teral, juridic a ideii de jertf ca act de rscumprare, raportat
la ru i pcat, care astfel, prin esena sa "necesit" suferin i
la captul ei moarte. nelegerea aceasta - despre care am vorbit
la capitolul Euharistia ca taina Aducerii - este unilateral i prin
aceasta fals. n esena sa, jertfa e legat nu de pcat i ru, ci
de iubire; jertfa este autodescoperirea i autorealizarea iubirii. Nu
exist iubire fr jertf, cci iubirea este jertfa de a te drui altuia,
de a-i pune viaa pentru altul, de a mplini ascultarea altuia Dac
n lumea aceasta jertfa este legat cu adevrat i inevitabil de
suferin, aceasta nu pentru esena jertfei, ci pentru esena lumii
212 213
Page 285 of 417
Alexandre Schmemann
acesteia care ntru cel ru zace, care a czut din iubire, din esen-
a ei.
Despre toate acestea am vorbit mai nainte i nu e nevoie s
le repetm aici. Pentru noi e important numai c n trirea euharis-
tic a Bisericii, n trirea Euharistiei ca jertf, aceast jertf cu-
prinde n sine ntreaga via a lui Hristos, ntreaga Lui slujire, cci
jertfa este nsui Hristos. Hristos este Jertf, nu numai n slujirea
Sa mntuitoare ci nainte de toate n starea Sa de Fiu din veni-
cie, ca autodruire n iubirea i ascultarea desvrit fa de
Tatl. Fr s ne temem a veni n contradicie cu nvtura cla-
sic despre atotfericirea dumnezeiasc, noi putem ridica jertfa la
nsi viaa Sfintei Treimi i ceva mai mult, a contempla nsi
atotfericirea dumnezeiasc n desvrirea Prea Sfintei Treimi, ca
autodruire desvrit Unul Altuia, a Tatlui, a Fiului i a Sfntului
Duh, ca Iubire desvrit i, de aceea, ca Jertf desvrit.
Aceast jertf din venicie, Fiul o aduce Tatlui, transformnd-o
n ascultare fa de Tatl, n autodruire pentru viaa lumii. Fiul
o aduce prin nomenire, prin primirea naturii umane, devenind
pentru vecii vecilor Fiul Omului; o aduce primind botezul lui loan
i, ntru el, lund asupra Sa ntregul pcat al lumii; o aduce prin
propovduirea i minunile Sale. Aceast aducere o mplinete la
Cina cea de Tain, prin descoperirea i druirea mpriei lui
Dumnezeu ucenicilor Si, ca mpria autodruirii desvrite, a
iubirii desvrite, a jertfei desvrite.
Dar pentru c aceast aducere se svrete n "lumea aceas-
ta", pentru c ea ntmpin dintru nceput opoziia pcatului sub
toate manifestrile lui - de la sngele pruncilor ucii de Irod, de la
necredina i puina credin a lumii, pn la ura nempcat a
crturarilor i fariseilor - de aceea toat aceast aducere, nc de
la nceput, este Cruce: suferina i acceptarea ei, lupta moral i
biruina ei, Rstignirea n sensul cel mai adnc al acestui cuvnt.
"i a nceput a se zbuciuma i mhni" - se spune n aceast ul-
tim lupt, n extenuarea din noaptea trdrii din grdina Ghetsi-
mani. Dar acest zbucium i mhnire snt din cauza pcatului ce-L
nconjura pe Hristos, mhnirea este din cauza necredinei "a lor
Si", la care El a venit, snt proprii ntregii viei, ntregii slujiri a lui
Hristos. Nu la ntmplare, n zilele prznuirii Naterii lui Hristos,
pregtindu-se pentru srbtorirea bucuroas a ntruprii, Biserica
svrete o prenchipuire a Sptmnii Patimilor, contemplnd n
bucuria ntruchiprii i inevitabila Cruce mplntat n ea.
Euharistia Taina Aducerii aminte
ntruct toat slujirea pmnteasc a lui Hristos este o aducere
n "lumea aceasta" a Jertfei de iubire din Venicie "pentru noi
oamenii i pentru a noastr mntuire", toat slujirea Sa n lumea
aceasta este Cruce. Culminat cu bucurie, ca dar al mpriei lui
Dumnezeu, la Cina cea de Tain, slujirea culmineaz pe Cruce ca
lupt i biruin: aceeai aducere, aceeai jertf, aceeai biruin.
i n sfrit, prin Cruce i fiind Cruce, aducerea jertfei i biruina ni
se transmit, ni se druiesc nou celor care sntem n lumea aceas-
ta, pentru c n lumea aceasta i, nainte de toate, n noi nine,
numai prin Cruce se svrete nlarea n bucurie i n plintatea
mpriei ncredinat nou.
X
Numai prin Cruce... n adevr, cu.toate cele spuse n acest
capitol i chiar cu toat struina noastr, eu ncerc s vorbesc n
cuvinte neputincioase i insuficiente despre esena Bisericii ca
nlare la cer, n bucuria mpriei lui Dumnezeu, i despre Eu-
haristie ca Taina acestei nlri. Cuvintele despre plintate i
bucurie ar fi ntr-adevr fr rost, dac ele nu ar fi raportate chiar
de Biseric prin nsi Euharistia - la Cruce, care este calea unic
a acestei nlri, este mijlocul nostru de participare la Cruce.
"Prin Crucea Domnului nostru lisus Hristos, lumea este rstignit
pentru mine i eu pentru lume" (Gal. VI, 14). Mai trebuie oare s
argumentm c, n aceste cuvinte, apostolul Pavel arat esena
vieii cretine n a urma pe Hristos? Lumea este rstignit pen-
tru mine: dac a-L urma pe Hristos nseamn iubirea ca rspuns
la iubirea Lui, nseamn jertfa ca rspuns la jertfa Lui, atunci, n
lumea aceasta, a-L urma nu poate fi dect eroismul lepdrii per-
manente de lume, de egoismul i mndria ei, lepdarea de "voina"
ei care este "pofta trupului, pofta ochilor i mndria vieii". Eu snt
rstignit pentru lume: iar jertfa aceasta nu poate fi dect rstigni-
rea mea, cci lumea aceasta nu e numai n afar de mine, ci,
nainte de toate, este n mine nsumi, n acel Adam vechi din mi-
ne, cu care viaa cea nou - druita mie de Hristos - duce o lupt
de moarte, care nu nceteaz niciodat de-a lungul pelegrinrii
noastre pmnteti.
"n lume necazuri vei avea" (Io. XVI, 33). Acest necaz, aceast
suferin o cunoate fiecare dintre noi daca, n orict de mic m-
214 215
Page 286 of 417
Alexandre Schmemann
sur, l urmeaz pe Hristos, dac l iubete i se pred pe sine
Lui. Aceast Cruce este suferin. Dar acest necaz, prin iubire i
autodruire, se transform n bucurie, deoarece recunoate c
este co-rstignire cu Hristos, acceptarea Crucii Lui i deci partici-
pare la biruina Lui. "ndrznii, Eu am biruit lumea" (Io. XVI, 22).
Iat de ce aducerea aminte euharistic, fiind aducere aminte
de mpria lui Dumnezeu - descoperit i ncredinat la Cina
cea de Tain -.este prin aceasta, i aducerea aminte a Crucii
nedesprit de mprie, a Trupului lui Hristos care pentru noi se
frnge, a Sngelui lui Hristos care pentru noi se vars, lat de ce
numai prin Cruce, darul mpriei lui Dumnezeu se transform
n primirea lui, iar descoperirea lui n Euharistie se transform n
nlarea noastr la cer, n participarea noastr la Cina lui Hristos
n mpria Lui.
Taina adunrii] taina aducerii, taina nlrii, taina mulumirii i,
n sfrit, aducerea aminte este Taina unic a mpriei lui
Dumnezeu, este Jertfa unic a iubirii lui Hristos. De aceea, taina
descoperirii este darul vieii noastre ca jertf, viaa noastr,
Hristos a adus-o n Sine i a restituit-o lui Dumnezeu Tatl. Pentru
viaa de jertf, pentru viaa iubirii a fost creat omul. El a pierdut-o
i nu poate avea o alt via n starea lui czut de la iubirea lui
Dumnezeu. Aceast via - jertfa ca via i viaa ca jertf
-Hristos a descoperit-o n autodruirea iubirii Sale, a druit-o ca
nlare n mpria lui Dumnezeu i n prtie la mprie.
Despre aceast jertf, devenit a noastr ntru Hristos, despre
plintatea ei atotcuprinztoare, mrturisesc i arat cuvintele cu
care culmineaz aducerea aminte euharistic:
Ale Jale dintru ale Tale.
Noi i aducem ie
De toate i pentru toate...
Cu aceste cuvinte culminante, sfritul se transform n nce-
put, ntr-un nceput venic, cci nnoirea venic a totului o desco-
per i mplinete prin venirea Sa Mngietorul, Duhul Sfnt.
Capitolul unsprezece
Taina Duhului Sfnt
... iar pe noi toi, care ne mprtim dlntr-o Pine i dintr-un
Potir s ne uneti unul cu altul prin mprtirea Aceluiai Sfnt
Duh.
(Liturghia Sfntului Vasile cel Mare)
Acum am ajuns la culmea lucrrii sfinte euharistice. Totul este
spus, totul este amintit naintea Prestolului lui Dumnezeu, mulumi-
rea este adus pentru toate i iat rugciunea cu care se svr-
ete nlarea, aceast jertf de laud care acum se adreseaz
Tatlui, cu rugmintea de a trimite Duhul Sfnt "asupra noastr i
asupra darurilor puse nainte":
... nc aducem ie
aceast slujb cuvnttoare i fr snge
i cerem, i Te rugm i cu umilin la Tine cdem,
trimite Duhul Tu cel Sfnt
peste noi i peste aceste daruri ce snt puse nainte.
i f pinea aceasta, cinstit Trupul Hristosului Tu,
iar ceea ce este n potirul acesta, cinstit Sngele Hristosuliu,
Prefcndu-le cu Duhul Tu cel Sfnt,
pentru ca s fie celor ce se vor mprti,
spre trezirea sufletului,
217
Page 287 of 417
Alexandre Schmemann
spre iertarea pcatelor,
spre mprtirea cu Sfntul Tu Duh...
nu spre judecat sau spre osnd.
Tocmai pentru c am ajuns pe aceast culme, este necesar a
aduna laolalt tot ce am vorbit n capitolele precedente i ne-a
condus pn la ea. Cci nsui textul Liturghiei, citat mai sus,
leag epicleza chemarea Sfntului Duh - de prefacerea darurilor
euharistice n Trupul i Sngele lui Hristos.
Aa cum tim, legtura aceasta se tlcuiete n mod diferit: n
tradiia scolastic apusean e interpretat ca o rugciune ce coni-
ne n sine "formula care svrete taina", iar n Rsritul ortodox,
ca rugciunea cu care culmineaz sfnta lucrare euharistic: adu-
cerea, mulumirea, aducerea aminte - ca mplinirea ntregii Litur-
ghii Dumnezeieti n prefacerea euharistic a sfintelor daruri.
nvtura apusean a ptruns treptat n Rsrit i, parial, a
fost primit. Spun "parial", fiindc pe de o parte Rsritul ortodox
a respins n ntregime nvtura latin despre "cuvintele instituio-
nalizate" ca fiind cauza prefacerii. Pe de alt parte ns, "n-a res-
pins-o pn la capt", cci rugciunea epiclezei a nceput s fie
tlcuit i n teologia ortodox ca "formula care svrete taina".
Disputa secular despre epicleza, despre locul ei n Liturghie,
s-a transformat de fapt n disputa asupra a dou "momente" ale
prefacerii, separate liturgic unul de altul nu prin minute, ci prin
secunde. n acest fel se explic, probabil, c spre deosebire de
disputele mari dogmatice, care au tulburat epoca sfinilor Prini,
problemele epiclezei, prefacerii Sfintelor Daruri i teologiei tainelor
nu au trezit un interes deosebit n Rsrit. Nici n Apus, nici n
Rsrit nu se punea la ndoial realitatea prefacerii Darurilor, dar
interpretarea apusean a tainelor ptrundea treptat n viaa Biseri-
cii din Rsrit, iar poporul bisericesc parc nu o observa. n exte-
rior, ritualul i rugciunile rmneau cele obinuite, ale sale proprii,
dar de facto, interpretarea apusean a tainelor i, n primul rnd,
a Euharistiei s-a ntronat n manualele noastre i a ptruns n
"catehism", fr ca marea majoritate a credincioilor, inclusiv teo-
logi i ierarhi, s simt schimbarea produs.
Snt convins c a venit vremea de a re-cunoate necesitatea
acestei schimbri i a nelege c aici nu e vorba de detalii secun-
dare, ci de ceva esenial pentru Biserica i pentru viaa noastr
cretin. Pentru ortodoci, tlcuirea Euharistiei are la baz pentru
totdeauna cuvintele Sfntului Irineu din Lyon: "nvtura noastr
concord cu Euharistia, iar Euharistia, la rndul su, confirm nv-
tura noastr" (Adv. Haeresis, IV, 18). Tot ceea ce privete Euha-
ristia privete Biserica i tot ceea ce privete Biserica privete
Euharistia i amndou se verific prin aceast legtur recipro-
c.
Tocmai aceast legtur reciproc iniial pare c s-a rupt prin
rspndirea noii nelegeri a tainelor, care a ptruns n Biseric
dup ce s-a desprins de tradiia Sfinilor Prini. Euharistia care
era neleas n Biserica veche ca Taina unitii, ca Taina nlrii
Bisericii i mplinirea ei la Cina Domnului n mpria Lui, a nce-
put s fie neleas i definit n noua nvtur ca unul din mij-
loacele de sfinire a credincioilor. Aceasta se poate vedea i mai
clar n transformarea mprtirii dintr-un act bisericesc, soborni-
cesc, din mplinirea noastr ca mdulare ale Bisericii, ale Trupului
lui Hristos, ntr-un act personal de evlavie care, pentru mireni, este
dirijat nu de Biseric, ci de evlavia personal i de "alegerea" celui
care se mprtete.
La Liturghie, noi continum s ne rugm:
iar pe noi pe toi care ne mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir
s ne uneti unul cu altul prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh...
Dar n ce const aceast Unitate n Liturghiile noastre lipsite de
cei ce se mprtesc? Noi ne rugm i la nceputul i la sfritul
LituKjhiei: "Plintatea Bisericii Tale pzete-o", dar despre care
plintate e vorba? i cum putem nelege cuvintele adresate nou
de ctre Apostolul Petru: "voi sntei seminie aleas, preoie mp-
rteasc, neam sfnt, popor agonisit de Dumnezeu, ca s vestii
n lur^e desvririle Celui care v-a chemat pe voi din ntuneric la
lumina Sa cea minunat"? (I Ptr. II, 9).
218 219
Page 288 of 417
Alexandre Schmemann
Nu vom repeta aici cele spuse mai sus despre alte urmri ale
acestei metamorfoze a Euharistiei i ale nelegerii ei pentru Bise-
ric. Cred c snt suficiente cele spuse, pentru ca s nelegem c
aici avem de-a face cu prejudiciul adus, i, prin urmare, cu inter-
vertirea tradiiei liturgice a Bisericii, a Lex orandi a Bisericii. Mai
mult dect toate, avem nevoie de ntoarcerea la aceast tradiie,
la restabilirea ei n perspectiva i esena ei autentic.
Aceasta ne duce la multiplele pri din Liturghia Dumnezeias-
c, despre care am afirmat c i prin ele se svrete Euharistia
Liturghia - ca tain - ncepe cu pregtirea Sfintelor Daruri i cu
adunarea In Biseric. Dac adunarea urmeaz intrarea (voho-
dul) i buna vestire a Cuvntului lui Dumnezeu, dup care urmeaz
aducerea, adic punerea darurilor euharistice pe Sfnta Mas.
Dup srutarea pcii i mrturisirea credinei, ncepe anafor:
nlarea darurilor n rugciunea de mulumire i de aducere amin-
te. Anafor culmineaz cu epicleza, adic rugciunea ca
Dumnezeu s trimit Duhul Sfnt i s arate pinea i vinul aducerii
noastre ca Trup i Snge ale lui Hristos i s ne nvredniceasc pe
noi s ne mprtim cu ele.
Aceste pri diferite ale Liturghiei depind una de alta n ntreaga
ei lucrare sffnt, fapt negat de scolastica apusean. Scolasticii nu-i
trebuie tlcuirea teologic a Euharistiei i voi aminti cuvintele lui
Dom Vanier, citate n primele capitole, c tainele alctuiesc o
realitate sui generis, c ele se svresc numai prin instituirea lor
de ctre Hristos i nu depind de nimic altceva n Biseric. Dar n
ce const sensul acestei dispute, al acestui diferend? Ca s rs-
pundem la aceast ntrebare, trebuie s amintim c pn la "prizo-
nieratul apusean", Rsritul ortodox nu separa tainele ntr-un
"obiect" deosebit'de studiu i definire, nu le separa ntr-un tratat
teologic aparte. O atare separare nu aflm nici n Liturghiile pri-
mare "de botez" i nici n "mistagogiile" care le-au nlocuit (Pseudo
Dionisie, Cuviosul Maxim Mrturisitorul i alii). Cuvntul tain nu
a fost limitat prin identificarea lui la cele apte taine din zilele
Euharistia Taina Duhului Sfnt
noastre. Acest cuvnt cuprindea n sine ntreaga tain a mntuirii
lumii i a omului de ctre Hristos i, n esen, cuprindea ntregul
coninut al credinei cretine. Prinii Bisericii nelegeau Euharistia
i ca descoperire i ca mplinire atotcuprinztoare - "de ngeri
netiut" - ns nou, poporului nou al lui Dumnezeu, descoperit
n toat plintatea ei haric. Nu m opresc la explicarea marilor
"mistagogii", fiindc ele aU nflorit cnd rnduiala i ritualul slujirii
euharistice dumnezeieti a ajuns n forma definitiv. Influena lor
sau, mai bine zis, influena epigonilor ei -a lui Gherman din Con-
stantinopol, a lui Simion din Tesalonic - influen nu totdeauna
binefctoare i "sntoas", a nceput s se rspndeasc n
alegorii complexe, n simboluri lturalnice etc. Pentru noi, este mai
important mrturia pe care o aflm n nsi evlavia Bisericii, n
nelegerea i trirea Euharistiei la poporul bisericesc. Iar conform
acestei mrturii, fiecare mdular al BisericiLtia nc de la nce-
put, de la anunarea diaconului "Kairos!" ("vremea este a lucra
Domnului!") i pn la ultimul "cu pace s ieim", c ei particip la
o lucrare obteasc unitar, !a o unic realitate sfnt, identificn-
du-se pe sine n ntregime cu ceea ce arat, descoper i druie-
te Biserica n momentul dat, prin nlarea Sa spre Cina cea ce-
reasc a mpriei.
Despre aceasta, repet, mrturisete nsi lucrarea sfnt.
Terminnd pregtirea darurilor - proscomidia, preotul cdete
Darurile i le srut. La intrare (vohod), proistosul confirm c
Dumnezeu ne-a nvrednicit pe noi, smeriii i nevrednicii Si robi
i "n ceasul acesta a sta naintea slavei sfntului Tu jertfelnic" i
dup aceea, binecuynteaz tronul cel de sus: "Binecuvntat eti
pe scaunul slavei mpriei Tale...". n sfrit, dup srutarea
pcii, nainte de a spune cuvintele: "Hristos n mijlocul nostru, i
este i va fi", preotul srut din nou Darurile aflate pe Sfnta Mas.
Toate acestea snt reale, i ca tot ce este real, snt trite de toi
participanii la Liturghie.
Un alt teolog puritan ntreab: de ce se aeaz oamenii n
genunchi n timpul Intrrii celei Mari? Pinea este nc pine i
vinul numai vin, nu "au devenit" nc Trupul i Sngele lui Hristos.
Credincioii ns nu-i pun aceast ntrebare, cci ei cunosc - da-
c nu cu raiunea, dar cu toat inima - c la Intrarea cea Mare se
220
221
Page 289 of 417
Alexandre Schmemann
svrete nsi aducerea i nu prenchipuirea ei alegoric, i c
aceast aducere se svrete de ctre Hristos, cci El este "i
Cel ce aduce i Cel ce Se aduce, Cel ce primete i Cel ce Se
mparte". Despre Liturghie, se poate spune c este n ntregime
ntru Hristos, c toat este Hristos cu noi i noi ntru Hristos.
IV
Dar noi putem fi ntrebai: oare cele spuse despre multiplele pri
ale Liturghiei nu nseamn c prefacerea Sfintelor Daruri n Trupul
i Sngele lui Hristos se svrete treptat, pas cu pas, n aa fel
nct, n cele din urm, apare neclar cnd anume se svrete pre-
facerea? ntrebarea aceasta - contient sau incontient - definete
prin sine doctrina consacraiei, adic formula svririi tainei,
despre cum i cnd devin pinea i vinul, Trupul i Sngele lui
Hristos. Aceast ntrebare putea s apar, ns, numai n epoca
n care s-a ters din teologia scolastic dimensiunea i esena es-
chatologic a credinei cretine. Iar aceasta, ne pune n faa pro-
blemei timpului.
Liturghia se svrete pe pmnt, ceea ce nseamn c se
svrete n timpul i spaiul "lumii acesteia". Dar dac se slujete
pe pmnt, ea se svrete totui in cer, n timpul cel nou al
creaiei celei noi, n timpul Duhului Sfnt. Pentru Biseric, proble-
ma timpului are o foarte mare nsemntate. Spre deosebire de
spiritualismul mult rspndit n lume, care se bazeaz pe nega-
rea timpului, pe tendina de a iei din timp, de a-l identifica cu
rul, pentru cretin, timpul ca totul n creaie este de la Dumnezeu
i al lui Dumnezeu. Din primele cuvinte ale crii Facerii: "La nce-
put Dumnezeu a creat cerul i pmntul" i pn la cuvintele Apos-
tolului Pavel: "Cnd a venit plinirea vremii" (Gal. IV, 25), nu snt
cuvinte n afar de timp, ci n timp i cu privire la el a sunat i
sun venic confirmarea dumnezeiasc: "i a vzut Dumnezeu c
aceasta este bine!".
"Spiritualitii" snt contrazii, "n istoria lumii" noastre, de acti-
viti al cror orizont spiritual este limitat la timp, la istorie, la rezol-
varea problemelor sociale. Dac "spiritualitii" resping timpul, "acti-
Euharistia Taina Duhului Sfnt
vitii" parc nu simt cderea ontologic a timpului, nu simt c
timpul nu numai c reflect cderea lumii, dar este chiar "realita-
tea" acestei cderi, este triumful "morii i al timpului" care dom-
nesc pe pmnt. "Chipul lumii acesteia trece" i anume trece "tim-
pul cel vechi", care e chipul trector a tot ce-i pmntesc, n drum
spre moartea inevitabil.
Tocmai n acest timp czut - i aici sufer un eec att spiritua-
litii ct i activitii - n aceast lume czut a cobort Hristos prin
nomenirea Sa; i nomenit fiind, a vestit c s-a apropiat mpria
lui Dumnezeu care vine, s-a apropiat mntuirea de pcat i moar-
te, s-a apropiat "nceputul unei alte viei, viaa cea venic". i El,
nu numai c a vestit, ci cu suferina Sa de bunvoie, cu rstigni-
rea i nvierea Sa a nfptuit aceast biruin n Sine i ne-a dru-
it-o nou.
n ziua Cincizecimii a cobort asupra Bisericii Duhul Sfnt, i cu
El i n El a cobort timpul cel nou. Dar timpul cel vechi nu a
disprut i n exterior, n lume nu s-a schimbat nimic. ns Bisericii
lui Hristos - care triete n Duh i cu Duhul - i s-a dat porunca
i puterea de a transforma timpul vechi n timpul cel nou. "lat
fac nou toate" (Apoc. XXI, 5) i aceasta nu este nlocuirea celui
vechi cu cel nou, nu provine nimic dintr-o "alt" lume. Este aceeai
lume creat de Iubirea lui Dumnezeu pe care noi o vedem i o
primim n Duhul Sfnt, aa cum a fost creat de Dumnezeu - ca
fiind "cerul i pmntul pline de slava lui Dumnezeu".
Astfel, a fi ntr-un timp nou nseamn a fi n Duhul Sfnt. "Eu
am fost n Duh n zi de duminic" (Apoc. I, 10). Cuvintele acestea
ale vztorului tainic se pot aplica desigur tuturor credincioilor
care triesc, ntr-o msur ct de mic, prin agonisirea Duhului
Sfnt despre care a vorbit cuviosul Serafim din Sarov, c este
esena i scopul vieii. n primul rnd ns, aceste cuvinte se pot
aplica la izvorul acestei agonisiri i anume la Liturghia Dumne-
zeiasc, n aceasta i const esena Liturghiei, ca s ne nale pe
noi n Duhul Sfnt i ntru El, s transformm timpul cel vechi n
timp nou.
Slujirea divin cretin i, mai ales, culmea acestei slujiri, Taina
Euharistiei, nu se poate tlcui n categorii de cult. Cultul nu e con-
struit pe deosebirea dintre cel vechi i cel nou, ci pe deosebirea
222 223
Page 290 of 417
Alexandre Schmemann
dintre "cel sfnt" i "cel profan". Cultul "sacralizeaz" i el nsui
este rodul sacralizrii. El separ n timp "zilele sfinte" i "perioade-
le", iar n spaiu separ "locurile sfinte" i "prile sfinte", dar toate
acestea se svresc n timpul "cel vechi", cci cultul este static,
nu dinamic i nu cunoate un alt timp nou.
Exemplul cel mai viu al cultului este opoziia fcut de primii
cretini fa de templu. Templul din timpuri imemoriale a fost
"focarul" sacralizrii. Ca urmare, una din principalele acuzaii
adus cretinilor n epoca prigonirii, a fost aceea de ateism i de
lipsa unui centru sfnt. La aceast acuzaie, rspunde n Faptele
Apostolilor primul mucenic Sfntul tefan. Mulimii nfuriate care l
lovea cu pietre, el i vestete: "Cel Prea nalt nu locuiete n tem-
ple fcute de mini, dup cum spune proorocul: "Cerul este Tronul
Meu i pmntul aternut picioarelor Mele. Ce cas mi vei zidi
Mie, zice Domnul, sau care este locul odihnei Mele? Nu mna Mea
a fcut toate acestea?"". i n momentul morii, tefan a exclamat:
"lat vd cerurile deschise i pe Fiul Omului stnd de-a dreapta lui
Dumnezeu" (FA. VII, 48-50, 56). Iar Sfntul loan Gur de Aur, n
cuvntul despre Cruce i Tlhar, spune: "Cnd a venit Hristos i a
suferit n afar de ora, El a curit tot pmntul, a fcut orice loc
demn pentru rugciune... Vrei s tii cum tot pmntul a devenit
templu i cum orice loc a devenit demn pentru rugciune?"
Nu templul fcut de mn, ci cerul deschis, lumea transformat
n templu i ntreaga via transformat n Liturghie: aceasta este
baza lui Lex orandi cretin. i noi numim pn acum locaul - Bi-
seric, adic adunare, pentru c locaul a aprut nu din setea de
"sacralizare" a unui loc, ci din trirea euharistic a Bisericii, din
trirea cerului pe pmnt.
Acum, n lumina celor spuse, ne vom strdui s nelegem
sensul multiplelor pri liturgice, ca i aa-zis "necesitate litur-
gic", dar pentru acesta trebuie s ne amintim c aceeai necesi-
tate este nrdcinat n Euharistie ca Taina Aducerii aminte:
"Aceasta s facei ntru pomenirea Mea". n aceste cuvinte, tradiia
Euharistia Taina Duhului Sfint
vede, cu drept cuvnt, instituirea Euharistiei la Cina cea de Tain,
ns greeala, prejudiciul tlcuirii colare este c ea refer cuvntul
Aceasta exclusiv la prefacerea Darurilor euharistice n Trupul i
Sngele lui Hristos i separ astfel instituirea de ntregul Liturghiei.
Dar esena Liturghiei i a multiplelor ei pri const tocmai, de la
nceput i pn la sfrit, n aducerea aminte, n descoperirea, n
"epifania", n mntuirea lumii svrit de Hristos.
Aducerea aminte din Euharistie este adunarea ntr-un singur
tot a ntregii triri a mntuirii, a realitii depline date nou n Bise-
ric i care alctuiete viaa noastr. Noi trim realitatea lumii ca
fiind creaia lui Dumnezeu, realitatea ei fiind mntuit de Hristos,
realitatea acelui cer nou i pmnt nou la care ne nlm prin
taina nlrii n mpria lui Dumnezeu. A-i aduce aminte n-
seamn a ine minte i a tri n aceast aducere aminte, a o
primi i a o pstra. Dar cum s ii minte, dac "nu crezi"? Cum s
trieti cu cel nevzut, cum s-l primeti, cum sa-l pstrezi i mai
ales cum s-l pstrezi n plintatea acestei triri? Cretinismul
este ntotdeauna mrturisire, primire, trire. ns n timpul "lumii
acesteia" czute i frmiate, aducerea aminte integral nu e
posibil altfel dect n succesiunea prilor ei componente. Timpul
cel vechi este orizontal, nu vertical; prin urmare, orice Liturghie
este adunare, este restabilirea plintii aducerii noastre aminte
i "re-cunoaterea" ei. Am spus c Liturghia care se slujete pe
pmnt se svrete n cer, dar - i aceasta este foarte impor-
tant - ceea ce se svrete n cer deja exist, deja s-a svtrlt,
deja este dat. Hristos s-a nomenit, a murit pe Cruce, a cobort n
jad, a nviat din mori, s-a nlat la ceruri, ne-a trimis Duhul Sfnt.
n Liturghia care ne este ncredinat nou s o svrim "pn ce
El va veni", noi nu repetm i nu prenchipuim, ci ne nlm n
acea tain a mntuirii i a vieii celei noi svrit odat, ns dru-
it nou "totdeauna, acum i pururea i n vecii vecilor". n aceast
Euharistie cereasc venic i deasupra lumii, nu Hristos coboar
la noi, ci noi ne nlm la El.
Putem asemna Liturghia cu omul care lumineaz cu felinarul
de mn - parte cu parte - cldirea cunoscut, frumoas, dar
ascuns n ntunericul nopii i, n aceste pri, identific ntreaga
cldire n integritatea, unitatea i frumuseea ei. Tot aa i n Li-
224 225
Page 291 of 417
Alexandra Schmemann
turghia noastr.^ care se svrete pe pmnt, dar se svrete
totodat n cer. n ea se descoper i ni se druiete taina mntui-
rii lumii de ctre Hristos n ntreaga ei plintate, iar n multiplele ei
pri se mplinete Biserica i n ea triumf "o alt via, un nce-
put venic...".
VI
Liturghia se svrete de ctre Duhul Sfnt n timpul nou.
ntreaga Liturghie - de la nceput pn la sfrit - este epiclez,
este chemarea Sfntului Duh Care transform tot ce se svrete
n ea, transformnd fiecare lucrare sfint a ei n ceea ce ea ne
arat i ne descoper. Cu alte cuvinte, prin ceea ce arat Litur-
ghia n timpul lumii acesteia", ea este simbol i se exprim n
simboluri. ns "simbol" n sensul n care am vorbit la nceputul
acestei cri, unde am numit simbol, realitatea ce nu poate fi expri-
mat, descoperit n categoriile "lumii acesteia", adic prin simuri,
empiric, vzut. Simbolul este acea realitate pe care noi, n alt loc,
am numit-o stare de tain, de mister, proprie ntregii creaii a lui
Dumnezeu, dar pe care omul a ncetat s o perceap i s-o re-
cunoasc n "lumea aceasta" czut.
De aceea, simbolul nu poate fi explicat i definit. El se nfptu-
iete n propria sa realitate, "se actualizeaz" prin prefacerea sa
n ceea ce arat, n ceea ce mrturisete, al crui simbol este.
Dar i aceast prefacere rmne nevzut, cci se svrete de
ctre Duhul Sfnt n timpul nou i se adeverete numai prin cre-
din. Astfel se svrete n chip nevzut prefacerea pinii i a
vinului n Sfntul Trup i Snge ale lui Hristos. Nu se produce nici
o schimbare sesizabil prin simuri, pinea rmne pine i vinul
mne vin. Cci dac s-ar produce aceasta n mod "sesizabil",
atunci cretinismul ar fi un cult magic, iar nu religia credinei, a
ndejdii i a iubirii.
Prin urmare, ncercrile de a explica prefacerea, de a o pune
n formule i cauze, snt nu numai de prisos, dar snt de-a dreptul
pgubitoare, ca i cum ar fi insuficiente credina i trirea iniial
a Bisericii, exprimate n cuvintele rugciunii: "nc cred c acesta
Euharistia Taina Duhului Sfnt
este nsui Prea curat Trupul Tu i acesta este nsui scump
Sngele Tu...". Cred, dar nu tiu; cci n "lumea aceasta", nici o
"tiina", nici o cunoatere n afar de aceea care se descoper
prin credin, nu poate explica ceea ce se svrete n timpul nou
prin venirea Sfntului Duh, prin prefacerea vieii ntr-o via nou
a mpriei lui Dumnezeu, care este "n mijlocul nostru".
Astfel, cnd spun c ntreaga Liturghie este prefacere, am n
vedere ceva foarte simplu i anume: c n Liturghie, fiecare parte
a ei, fiecare lucrare sfnt, fiecare ritual se preface prin Duhul Sfnt
n ceea ce este, fiecare fiind "simbol real", n ceea ce descoper.
De exemplu, cinstirea repetat - n timpul Liturghiei - a Prestolu-
lui: cdirea, srutarea, metaniile i altele snt o mrturie a pre-
zenei noastre mprejurul Prestolului slavei lui Dumnezeu, a Sanc-
tuarului ceresc. Tot aa, "adunarea n Biseric", n Liturghie se
preface n plintatea Bisericii lui Hristos, iar Intrarea cu Sfintele
Daruri se preface n aducerea de ctre Biseric a jertfei mntui-
toare "pentru toi i pentru toate"...
Prin urmare, n Liturghie totul este real, dar realitatea nu este
a "lumii acesteia" i nici n timpul ei czut i divizat, ci n adunarea
timpului nou. Cnd, la nceputul secolului l Xl-lea, au aprut n-
cercri "raionale" de a explica Euharistia, Berengar din Tours
propune a deosebi n ea partea "mistic", adic simbolic, de
partea "real". Dup nvtura lui, taina este mystice non reali-
ter. Condamnnd aceast nvtur, Soborul Luteran rspunde
prin realiter non mystice, adic real nu mistic, nu simbolic (anul
1059). Acesta este impasul n care ajunge inevitabil scolastica.
Esena acestui impas este ndeprtarea treptat de nelegerea i
de perceperea iniial a timpului, iar prin aceasta "pierderea"
treptat a esenei eschatologice a Bisericii i a Tainelor. ncepnd
din secolul al Xlll-lea, dup cuvintele lui Louis Bouyer, "n Apus,
Euharistia este ngropat sub formule i explicri netradiionale".
Iar n ce privete Ortodoxia, chiar dac ea nu a primit toate ex-
plicrile i formulele apusene, neavnd nvtura sa proprie des-
pre taine, a considerat ca "a sa" proprie problematica apusean,
ntrebrile apusene care, la rndul lor, au influenat exegeza i
definirile Euharistiei.
226 227
Page 292 of 417
VII
Ne putem ntreba acum, n ce const funcia specific a epicle-
zei, adic a rugciunii despre trimiterea Sfntului Duh, pe care o
aflm n Liturghia ortodox ca parte culminant a Aducerii aminte?
C exist ntr-adevr o legtur organic ntre rugciunea
aceasta i Aducerea aminte, o mrturisete - nainte de toate
-textul epiclezei care ncepe cu cuvintele "Aducndu-ne aminte",
aflate att n Liturghia Sfntulurioan Gur de Aur, ct i n cea a
Sfntului Vasile cel Mare.
Textul Sfntului loan Gur de Aur l-am reprodus la nceputul
acestui capitol, iar acum m voi mrgini s prezint aici rugciunea
paralel a epiclezei din Liturghia Sfntului Vasile cel Mare:
...Pomenind i noi, Stpne, patimile Lui cele mntuitoare,
Crucea cea fctoare de via, ngroparea cea de trei zile,
nvierea din mori, suirea la ceruri, ederea de-a dreapta Ta, a
lui Dumnezeu Tatl i slvit i nfricoata Lui a doua venire.
Ale Tale dintru ale Tale, ie-i aducem de toate i pentru toa-
te... ndrznind ne apropiem de sfntul Tu Jertfelnic i punnd
nainte cele ce nchipuiesc Sfntul Trup i Snge al Hristosului
Tu, ie ne rugm i de la Tine cerem, Sfinte al Sfinilor, cu
bunvoina buntii Tale, s vie Duhul Tu cel Sfnt peste noi
i peste Darurile acestea ce snt puse nainte...
Dup cum vedem, rugciunea epiclezei culmineaz cu Aduce-
rea aminte. n categoriile timpului nou n care se svrete
Euharistia, Aducerea aminte unete ntr-o singur unitate "tot ce
a fost pentru noi", ntreaga Tain a mntuirii svrit de Hristos,
Taina Iubirii lui Hristos care cuprinde ntreaga lume druit nou.
Aducerea aminte e mrturisirea cunoaterii acestei Taine, cu-
noaterea realitii ei i, de asemenea, a credinei n ea - ca mn-
tuire a lumii i a omului. Aducerea aminte, ca i ntreaga Euharis-
tie despre care am vorbit, nu este repetare, ci descoperire, dru-
ire, trire n "lumea aceasta" i de aceea spunem din nou i iari
din nou c Euharistia adus de Hristos este unic, e adus odat
pentru totdeauna i n ea este nlarea noastr.
Euharistia Taina Duhului Sffnt
Euharistia se svrete, de la nceput i pn la sfrit, asupra
pinii i a vinului. Pinea i vinul snt hrana pe care Dumnezeu a
creat-o dintru nceput ca via: "acestea vor fi hrana voastr" (Fac.
I, 29). Iar sensul, esena, bucuria acestei viei nu const n hra-
n, ci n Dumnezeu, n comuniunea cu El. i iat, din aceast
hran-"din raiul hranei nemuritoare" (Liturghia Sfntului Vasile cel
Mare), omul a czut i prin el, a czut "lumea aceasta". n ea s-a
ntronat hrana, care ns nu e spre via, ci spre moarte, spre
cdere i desprire. De aceea Hristos - venind n lume - S-a
numit pe Sine "Pinea lui Dumnezeu care coboar din cer i d
via lumii" (Io. VI, 33). "Eu snt Pinea vieii; cel ce vine la Mine
nu va flmnzi i cel ce crede n Mine nu va nseta niciodat" (Io.
VI, 35).
Astfel, Hristos este "Pinea cereasc", deoarece definirea aceas-
ta include n sine ntregul coninut, ntreaga realitate a credinei
noastre n El ca Mntuitor i Domn. El este Viaa i de aceea este
hran. El aduce aceast via ca jertf "pentru toi i pentru toate",
spre a ne face pe toi Vieii Sale - Vieii noi, a creaiei noi - i a
ne arta n primul rnd nou c sntem Trupul lui Hristos.
La toate acestea, Biserica rspunde Amin. Toate acestea snt
primite prin credin, toate snt mplinite n Euharistie prin Duhul
Sfnt. ntregul ritual al Liturghiei este descoperire treptat a acelor
realiti din care e alctuit lucrarea mntuitoare a lui Hristos. Re-
pet, succesiunea de aici const nu n svrire, ci n descoperire.
Ceea ce se descoper nu este ceva nou, ce n-a fost pn acum.
Nu, n Hristos totul s-a svtrit, totul este real, totul este druit.
n El, noi am primit acces la Tatl, la mprtirea Sfntului Duh,
anticiparea Vieii Noi n mpria Lui.
Iat epicleza pe care o aflm la sfritul rugciunii euharistice,
care este descoperirea i darul ei i, totodat, primirea acesteia
de ctre Biseric: 'Trimite Duhul Tu cel Sfnt peste noi i peste
aceste daruri ce snt puse nainte". Chemarea Duhului Sfnt nu
este un act separat al crui obiect unic este Pinea i Vinul. Ime-
diat dup chemarea Duhului Sfnt, proistosul se roag "iar pe noi
pe toi care ne mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir s ne
uneti unul cu altul prin mprtirea Aceluiai Duh Sfnt" (Sfntul
Vasile cel Mare). "Pentru ca s fie celor ce se vor mprti spre
228 229
Page 293 of 417
trezirea sufletului, spre iertarea^pcatelor, spre mprtirea cu
Sfntul Tu Duh, spre mplinirea mpriei cerurilor...". i n conti-
nuare, fr ntrerupere, rugciunea trece la mijlocirea despre care
vom vorbi mai departe. Scopul Euharistiei nu este prefacerea ptnii
i a vinului, ci a ne face prtai cu Hristos, Care a devenit hrana
noastr, viaa noastr, descoperirea Bisericii ca fiind Trupul lui
Hristos.
lat pentru ce, n Rsritul ortodox, Sfintele Daruri nu au deve-
nit niciodat prin sine un obiect de cinstire, contemplare i nchi-
nare deosebit i nici un obiect al unei 'problematici" deosebite
teologice: cum, cnd, n ce chip se svrete prefacerea lor. Eu-
haristia - iar aceasta nseamn prefacerea Sfintelor Daruri - este
o tain care nu poate fi descoperit i explicat n categoriile "lumii
acesteia", a timpului, a esenei, a cauzalitii etc. Ea se descoper
credinei: "nc cred c acesta este nsui prea curat Trupul Tu
i acesta este nsui scump Sngele Tu". Nimic nu este explicat,
nimic nu este definit, nimic nu s-a schimbat n "lumea aceasta".
Atunci de unde aceast lumin, acea bucurie care inund inima,
acel coninut al plintii i al contactului cu "alte lumi"?
Rspunsul la aceste ntrebri l aflm n epiclez. ns nu un
rspuns "raional", construit dup legile logicii noastre "cu un sin-
gur etaj", ci descoperit nou de Duhul Sfnt. Aproape n toate
rnduielile Euharistiei ajunse pn la noi, Biserica se roag n tex-
tele epiclezei ca Euharistia s fie pentru cei care se mprtesc
spre mprtire cu Duhul Sfnt": "...Iar pe noi toi care ne m-
prtim dintr-o pine i dintr-un potir s ne uneti unul cu altul
prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh" i n continuare "spre mpli-
nirea mpriei cerurilor". Ambele cereri ale Euharistiei, n esena
lor, snt sinonime, cci ambele descoper esena eschatologic a
Tainei, ndreptat spre viitor, spre mpria lui Dumnezeu, dar
descoperit i druit deja Bisericii.
n acest fel, prin epiclez culmineaz anafor, adic acea
parte a Liturghiei care include n sine "adunarea n Biseric", intra-
rea, buna vestire a Cuvntului lui Dumnezeu, aducerea, nlarea,
mulumirea i aducerea aminte. Dar de la epiclez ncepe i par-
tea culminant a Liturghiei, a crei esen este mprtirea:
credincioilor li se mpart Sfintele Daruri ale Trupului i Sngelui lui
Hristos.
Capitolul doisprezece
Taina mprtirii
Plinitu-s-a i s-a svrit pe ct a fost ntru a noastr
putere, Hristoase Dumnezeul nostru, Taina rnduielii
Jale: am avut pomenirea morii Tale, -vzut-am chipul
nvierii Tale, umplutu-ne-am de viaa Ta cea nesfrit,
fndulcitu-ne-am de hrana ta cea nempuinat, creia
binevoieti a ne nvrednici pe noi toi i n veacul viitor,
cu Harul Celui fr de nceput al Tu Printe i al Prea
Sfntului i Bunului i de via fctorului Tu Duh...
(Rugciunea de la potrivirea Sfintelor Daruri din
Liturghia Sfntului Vasile cel Mare)
I
De-a lungul veacurilor, dezvoltarea Liturghiei a suferit multe
schimbri. Dar nu a existat o schimbare mai adnc i mai nsem-
nat dect aceea care marcheaz pn astzi ultima parte a Sfintei
lucrri euharistice i anume, mprtirea cu Sfintele Daruri ale
Trupului i Sngelui lui Hristos. ntruct partea aceasta culmineaz
i mplinete ntr-adevr Taina cea mai sfnt a Euharistiei - i
prin aceasta i ntreaga Liturghie - ne vom opri asupra ei, mai
bine zis ne vom opri asupra modificrilor care au survenit i au
deformat-o.
La nceput, mprtirea tuturor credincioilor la Liturghie era
conceput de Biseric drept scopul vdit al Euharistiei i nfptu-
irea cuvintelor Mntuitorului: "S mncai i s bei la Cina Mea, n
mpria Mea" (Le. XXII, 30). De aceea, "prin forma ei", Euharistia
era Cina, era mplinirea ei prin mprtirea obteasc. Toate
acestea sfnt vdite i n perspectiva ortodox, aa net nu este
nevoie de argumente.
231
Page 294 of 417
Alexandre Schmemenn
Explicarea este cerut de ndeprtarea treptat - de-a lungul
istoriei - a unui numr tot mai mare de membri ai Bisericii de la
nelegerea aceasta a Euharistiei, reducnd-o la o nelegere indivi-
dual. Credinciosul contemporan i omul bisericesc nu simte ne-
voia de a se mprti la fiecare Liturghie. El cunoate din cate-
hism "c Biserica, cu vocea ei de mam, ndeamn pe rvnitorii de
evlavie s se mrturiseasc naintea preotului duhovnic i s se
mprteasc cu Trupul i Sngele lui Hristos, de patru ori pe an
sau n fiecare lun, iar pe toi, n mod obligator, odat pe an" (Mi-
tropolitul Filaret, Catehismul ortodox, partea I, ntrebarea 90).
Acela care dorete s se mprteasc "peste norma obinuit",
dorina lui neavnd nici o baz n nvtura bisericeasc a Tainei,
este considerat de obicei ca unul care caut "a se mprti mai
des" i nu ca unul care mplinete chemarea cretin, ca mdular
al Bisericii, ca mdular n Trupul lui Hristos. Aceast concepie a
intrat i s-a ntrit att de puternic n viaa bisericeasc, nct n
Catehism aflm ntrebri, ca de exemplu: "Ce participare pot avea,
n Liturghia Dumnezeiasc, aceia care o ascult doar, fr a primi
Sfnta mprtanie?" Rspunsul la aceast ntrebare: "Ei pot i
trebuie s participe cu rugciunea, cu credina i cu aducerea
aminte nencetat a Domnului nostru lisus Hristos, care a poruncit
ca aceasta s facei pentru pomenirea Lui". (Observ ns, c
mprtirea cu Sfintele Daruri a poruncit-o Hristos tocmai prin
cuvintele: "Luai, mncai... Bei dintru acesta toi..."). Menionm,
de asemenea, c ntrebrile cu privire la cei ce nu se mprtesc
i rspunsurile date se refer la marea majoritate a credincioilor
i nu numai la cazuri excepionale, Vai, excepia de la aceast
nvtur o alctuiesc tocmai cei care se mprtesc...
Ce s-a ntmplat? Cum i de ce se menine de veacuri aceast
metamorfoz n nelegerea Euharistiei - nu numai de ctre popo-
rul bisericesc, dar i de episcopi, de cler i, n sfrit, de teologi
-care reduc Euharistia la "una din taine", la unul din "mijloacele de
sfinire". Orict de straniu ar prea, noi nu aflm rspuns la aceste
ntrebri n teologia noastr oficial, academic. i totui, dup
cum am artat mai sus, aici nu e vorba despre o evoluie a disci-
plinei bisericeti, o diminuare a evlaviei, o influen apusean etc,
aici este vorba de o cotitur spiritual n contiina i nelegerea
Euharistia Taina mprtirii
Bisericii nsi, n ntregul ei. Aici este vorba, cu alte cuvinte, de
criza ecleziologic asupra creia vom concentra atenia noastr.
Explicaia cea mai obinuit i rspndit privitoare la nepartici-
parea la mprtire are la baz pretextul nedemnitii mulimii
covritoare a mirenilor de a se apropia deseori de Potir i, ca ur-
mare, parc necesitatea anumitor cerine i garanii suplimentare.
Mirenii triesc n lume i snt n contact permanent cu necurenia
ei, cu nedreptatea, cu pctoenia, cu minciuna ei i, de aceea,
ar avea nevoie de o curire i pregtire deosebite, de o silin i
pocin deosebit.
Eu numesc evlavioas aceast explicaie, cci, ntr-adevr, n
expresiile i explicrile ei cele mai bune pornete din contiina
pctoeniei, din "cinstirea" sfineniei, din teama fa de nevredni-
cia sa. ntr-un fel sau altul, teama aceasta este proprie oricrei
religii. n cretinismul medieval, ntreaga via era ntreptruns de
aceast team- "am pctuit, frdelege am fcut, cu nedreptate
snt naintea Ta...". Idealul moral al societii - care nu e totdeau-
na pstrat, dar care a avut o mare influen asupra societii cre-
tine - devine ascetismul, de multe ori chiar ntr-o form exagerat;
ns cderea clerului alb (a preoimii), consemnat in canoanele
ce alctuiesc Soborul din Trulan (anul 691), a condus la ideea c
viaa bisericeasc culmineaz i rmne pe seama monahismului.
Noi nu avem posibilitatea s ne oprim aici la cauzele i formele
acestui proces multilateral. Pentru noi e important c el a dus
treptat la clericalizarea Bisericii, la o tot mai mare ndeprtare a
clerului de mireni. Astfel, s-a schimbat ntreaga atmosfer a Biseri-
cii. La sfiritul secolului al IV-lea, Sfntul loan Gur de Aur a scris
n tlcuirea sa la a doua epistol ctre Corinteni: "Dar snt cazuri
cnd preotul se deosebete de cel pe care-l conduce, ca de exem-
plu, cnd trebuie s se mprteasc cu Sfintele Taine. n
realitate, noi toi sntem vrednici de Sfintele Taine. Tuturor se
ofer un Trup i un Potir... i noi toi deopotriv ne srutm unul
cu altul... Acum nu este aa".
232 233
Page 295 of 417
Alexandre Schmemann
n cele din urm ns, au nvins sacralizarea i clericalizarea.
Aceasta se poate vedea i n dezvoltarea i organizarea locaului,
care subliniaz din ce n ce mai mult separarea mirenilor de cler.
Tot Sfntul loan Gur de Aur a scris: "Cnd a venit Hristos i a
suferit n afar de ora, El a curit tot pmntul, tot locul l-a fcut
prielnic pentru rugciune... Vrei s tii cum a devenit tot pmntul
templu i cum a devenit orice loc prielnic pentru rugciune?" Tl-
cuirea templului i Liturghiei n acest sens a disprut foarte de-
vreme din Biseric. Intrarea n altar, apropierea de sfinenie a fost
interzis mirenilor, iar prezena lor la Euharistie a devenit pasiv.
Euharistia se svrete n numele lor i pentru ei, dar ei nu iau
parte la svrirea ei. Dac mai nainte Biserica, separndu-se de
"lumea aceasta", cuprindea n ea pe mireni, acum ea i exclude.
Despre aceasta mrturisete chiar denumirea lor de mireni
(KOOHIKL), iar nu ca nainte laici (Xao) - mdularele poporului lui
Dumnezeu, oameni luai n grija lui Dumnezeu...
n timpurile noastre - n lumina celor spuse mai sus, cnd m-
prtirea e neleas ca act particular, personal - pregtirea pen-
tru mprtanie a devenit tot o pregtire particular. n criie
noastre de rugciune, se tipresc rugciuni dinaintea mprtirii
care nu intr n textul i ritualul Liturghiei, n afar de dou ce se
citesc chiar nainte de mprtanie. n cartea de rugciuni snt
incluse i rugciunile de mulumire dup mprtanie, care de
asemenea snt individuale i necuprinse n Liturghie. Din aceasta
se nelege c nu toi cei prezeni la Liturghie se mprtesc, i
rugciunile par a fi nominale. Alctuirea, practica, timpul citirii lor-
se deosebesc, aa cum se deosebesc i prescripiile cu privire la
postire. Prin coninutul lor, majoritatea acestor rugciuni snt fru-
moase, duhovniceti i foarte folositoare. Noi nu vorbim despre
rugciuni, ci despre locul lor n Liturghie, n Tain.
Fapt este c nicieri - de la nceputul anaforei, adic de la Li-
turghia celor credincioi i pn la sfritul ei - nu aflm nici o indi-
caie de participare a dou categorii de credincioi: cei care se
mprtesc i cei care nu se mprtesc cu Sfintele Taine. Dim-
Euharistia Taina mprtirii
potriv, este evident c citirea atent a rugcionilor pre-anaforei,
anaforei i post-anaforei nu poate s conving c, dup trimiterea
celor chemai (iar n Biserica primar i a "celor ce se pociesc"),
Euharistia se svrete "cu uile nchise". Concomitent cu aduce-
rea je/tfei celei fr de snge, se svrete i pregtirea celor cre-
dincioi pentru mprtirea cu Sfntul Trup i Snge al Domnului:
Iari i de multe ori cdem la Tine
i ne rugm ie, Bunule i lubitorule de oameni,
ca privind spre rugciunea noastr,
s cureti sufletele i trupurile noastre
de toat necuria sufletului i a trupului
i de toat spurcciunea trupului i a duhului,
i s ne dai s stm nevinovai i fr de osnd naintea
Sfntului Tu jertfelnic..
Druiete, Dumnezeule, i celor ce se roag cu noi
spor n via, spor n credin i n nelegerea cea
duhovniceasc:
d lor s-i slujeasc totdeauna cu fric i cu dragoste i
ntru nevinovie i fr de osnd s se mprteasc cu
Sfintele Tale Taine,
i s se nvredniceasc de cereasca Ta mprie. (A doua
rugciune a celor credincioi, Liturghia Sfntului loan)
naintea Ta, Stpne, lubitorule de oameni, punem toat
viaa noastr i ndejdea noastr i cerem i ne rugm
i cu umilin cdem naintea Ta: nvrednicete-ne pe noi
s ne mprtim cu ceretile i nfricotoarele Tale
Taine, ale acestei sfinte i duhovniceti mese, cu
contiina curata, spre lsarea pcatelor, spre iertarea
greelilor, spre comuniune cu Duhul Sfnt, spre
motenirea mpriei cerurilor,
spre ndrznirea cea ctre Tine, nu spre judecat sau
osnd. (Rugciunea nainte de Tatl Nostru, Liturghia
Sfntului loan)
234 235
Page 296 of 417
Alexandre Schmemann
Doamne, Dumnezeul nostru, Care ne-ai zidit pe noi i ne-ai
adus n aceast via,
Cela ce ne-ai artat nou cile spre mntuire, ne-ai
druit nou descoperirea tainelor cereti: Tu eti
Cel ce ne-ai pus pe noi n slujba aceasta cu
puterea Duhului Tu cel Sfnt: binevoiete dar,
Doamne, s fim noi slujitori ai Noului Tu
Testament, s fim slujitorii Sfintelor Tale Taine:
primete-ne pe noi care ne apropiem de Sfntul Tu jertfelnic,
dup mulumirea milei Tale, ca s fim vrednici a-i aduce ie
aceast jertf cuvnttoare i fr de snge pentru pcatele
noastre i pentru cele din netiin ale poporu-
pe care primind-o n sfntul
i cel mai presus de ceruri i mai presus de minte al Tu
jertfelnic,
ntru miros de bun mireasm,
trimite nou Harul Sfntului Tu Duh.
(Rugciunea punerii nainte dup aezarea Sfintelor Daruri
pe Sfnta Mas. Liturghia Sfntului Vasile cel Mare)
i n sfrit:
iar noi pe toi care ne mprtim dintr-o pine i dintr-un
potir, s ne uneti unul cu altul prin mprtirea Aceluiai
Duh Sfnt...
(Anafor, Liturghia Sfntului Vasile cel Mare)
Cred c nu e posibil a arta mai clar legtura dintre anafor,
aducerea darurilor, jertfa cea fr de snge, jertfa de laud cu pre-
gtirea pentru mprtire. n Sfintele Daruri, re-cunoatem Sfntul
Trup i Snge al lui Hristos, recunoatem jertfa adus de Hristos
"pentru toi i pentru toate", iar n mprtirea pe care o primim
cu credin, cu ndejde i cu dragoste recunoatem c sntem n
unitate cu Hristos, cu viaa Lui, cu mpria Lui...
Euharistia Taina mprtirii
Desprirea unora de alii - orict de grav ar fi afirmaia - tir-
bete sensul cei adevrat al Tainei Euharistice care ncepe s fie
neleas nu ca mplinirea Bisericii, nu ca descoperirea mpriei
lui Dumnezeu i a vieii celei noi, ci ca o gustare a "sfineniei ma-
teriale" care preface Taina - dup cuvintele lui A. S. Homiakov
-ntr-o "minune anatomic". Tocmai de aici provin toate impasurile
explicrii Tainei Euharistiei. "Ambele direcii (protestant i cato-
lic), continu Homiakov, ori neag ori confirm schimbrile minu-
nate ale anumitor elemente pmnteti, fr s neleag c ele-
mentul esenial al fiecrei taine este Biserica i c tocmai pentru
ea se i svresc tainele, fr nici o referire la natura legilor p-
mnteti. Cine a dispreuit datoria iubirii, acela a pierdut i aminti-
rea puterii ei, a pierdut prin aceasta i amintirea despre ceea ce
este n lume realitatea credinei".
IV
nainte de toate, s amintim cum a ajuns pn la noi, n tradiia
liturgic bizantin, ornduirea pregtirii. Nu voi vorbi despre pros-
comidie, despre care am vorbit mai sus. Ne vom limita la Liturghia
credincioilor.
Dup epiclez, proistosul ncepe imediat citirea rugciunii de
mijlocire. Aceasta poate fi definit mai exact ca rugciunea adu-
nrii Bisericii - a Trupului lui Hristos, ce se descoper n toat
plintatea ei:
Iar pe noi toi care ne mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir
s ne uneti
unul cu altul prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh i pe nici
unul
dintre noi s nu ne faci a ne mprti spre judecat sau spre
osnd,
cu Sfntul Trup i Snge al Hristosului Tu. Ci s aflm
mil i Har mpreun cu toi sfinii, care din veac au
bineplcut ie: cu strmoii, prinii, patriarhii, proorocii,
apostolii, propovduitorii, binevestitorii, mucenicii,
mrturisitorii,
236
237
lui:
Page 297 of 417
Alexandre Schmemann
nvtorii i cu tot sufletul drept ce s-a svrit ntru credin.
Mai ales cu Prea Sfnta, Prea Curata, Prea binecuvntata,
slvit
Stpna noastr
de Dumnezeu Nsctoarei pururea Fecioara Mria. Cu
Sfntul loan Proorocul naintemergtorul i Boteztorul, cu
sfinii i ntru tot ludaii Apostoli i cu toi sfinii Ti,
pentru ale cror rugciuni cerceteaz-ne pe noi, Doamne. i
pomenete pe toi cei mai dinainte adormii n ndejdea
nvierii i a vieii celei de veci i i odihnete pe ei unde
slluiete i unde strlucete lumina Feei Tale.
nc ne rugm ie, pomenete Doamne,
Sfnta Ta soborniceasc i apostoleasc Biseric,
cea de la o margine pn la cealalt a lumii,
pe care ai ctigat-o cu scump Sngele Hristosului Tu
i o mpac pe ea
i sfnt locaul acesta ntrete-l chiar pn la sfritul veacului.
(Rugciune pentru stpnire)
Pomenete, Dumnezeule, Doamne, poporul ce st nainte
i pe cei ce, cu binecuvntate pricini, nu snt aici,
i i miluiete pe dnii i pe noi dup mulimea milei Tale.
Comorile lor le umple de tot binele,
csniciile lor n pace i ntru unitatea gndului pzete;
pe prunci i crete, tinereele le povuiete, btrneele
le ntrete,
pe cei slabi la suflet, pe cei risipii adun-i pe
cei rtcii i ntoarce i i mpreun cu Sfnta
Ta Soborniceasc i Apostoleasc Biseric.
Pe cei bntuii de duhuri necurate i slobozete, cu cei ce
cltoresc pe ape, pe uscat i prin aer, mpreun
cltorete,
vduvelor le ajut, pe orfani i apr, pe cei robii i izbvete,
pe cei bolnavi ii tmduiete. Pomenete, Doamne, pe cei ce
snt n judeci, n nchisori,
Euharistia Taina mprtirii
n mine, n munci amare, n prigoniri i n orice fel de necaz,
nevoi i strmtoare. Pomenete, Doamne.
i pe toi cei ce au trebuin de marea Ta milostivire, i pe
cei ce ne iubesc pe noi i pe cei ce ne ursc pe noi i pe cei
ce ne-au poruncit nou nevrednicilor s ne rugm
pentru dnii.
Pomenete, Doamne Dumnezeul nostru, i pe tot poporul Tu
i peste toi vars mila Ta cea bogat, mplinind tuturor
cererile cele spre mntuire.
i pe cei pe care noi nu i-am pomenit din netiin,
sau din uitare, sau pentru mulimea numelor,
Tu nsui, Doamne, pomenete-i, Cela ce tii vrsta i
numele fiecruia, Cel ce tii pe fiecare din pntecele maicii lui
cci Tu eti, Doamne, ajutorul celor fr de ajutor, ndejdea
celor fr de ndejde, celor nviforai Mntuitor, celor ce
cltoresc pe ape liman, celor bolnavi doctor:
nsui tuturor toate
s le fii, Cela ce tii pe fiecare i cererea lui, casa i trebuina
lui.
Izbvete, Doamne, oraul acesta i toate oraele i satele,
ara aceasta i toate rile de foamete, de cium, de cutremur, de
potop, de foc, de sabie, de venirea asupra noastr a altor neamuri
i de rzboiul cel dintre noi.
(Despre episcopi)
nti pomenete, Doamne, (N) pe care-l druiete Sfintei Tale
Biserici, n pace, ntreg, cinstit, sntos, ndelungat n zile,
drept nvnd cuvntul adevrului Tu.
Pomenete, Doamne, dup mulimea ndurrilor Tale
i a mea nevrednicie,
iart-mi toat greeala cea de voie i cea fr de voie:
i s nu opreti, pentru pcatele mele,
Harul Sfntului Tu Duh de la Darurile ce snt puse nainte.
238 239
Page 298 of 417
Alexandre
Schmememn
Euharistia Taina
mprtirii
Pomenete, Doamne, preoimea, cea ntru Hristos diaconime,
i tot cinul preoesc,
i s nu lai ruinat pe nici unul dintre noi,
cei ce stm n jurul Sfntului Tu jertfelnic.
Cerceteaz-ne cu buntatea Ta, Doamne, arat-Te
nou cu bogatele Tale ndurri: vremuri bune
ntocmite i de folos ne druiete, pmntului ploi
line spre rodire druiete-i, binecuvnteaz cununa
anului buntii Tale. F s nceteze dezbinarea
bisericilor, potolete ntrirea pgnilor, rzvrtirile
eresurilor stric-le degrab' cu puterea Sfntului Tu
Duh:
pe noi toi ne primete n mpria Ta,
fii ai luminii i fii ai zilei artndu-ne,
pacea Ta i iubirea Ta druiete-ne-o nou,
Doamne, Dumnezeul nostru, c Tu toate ni le-ai dat nou.
i ne d nou, cu o gur i cu o inim
a slvi i a cnta
prea cinstitul i de mare cuviin Numele Tu,
al Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh,
i acum i pururea i n vecii vecilor.
Amin. i s fie milele marelui Dumnezeu i Mntuitorului nostru
lisus Hristos cu voi cu toi. i cu duhul tu.
(Liturghia Sfntului Vasile cel Mare)
V
Am citat n ntregime rugciunea de mai sus, pentru c ea ne
descoper cel mai clar i mai -bine sensul acelei "pregtiri pentru
mprtire" cu care ncepe lucrarea Sfnt euharistic n ordinea
liturgic. Aceast rugciune adun i unete ntr-una ntregul con-
inut cosmic, eccleziologic i eschatologic al Euharistiei i prin
aceasta ne descoper, ne druiete, nsi esena mprtirii,
esena Trupului lui Hristos i a vieii celei noi ntru Hristos. Noi nu
sntem chemai dintr-o dat a ne apropia de Potir. Nu la ntmplare
i nu de dragul de a repeta, subliniem c nainte exista aceast
rugciune uimitoare, care parc ar ncetini ritmul Euharistiei.
Aceast ncetinire nu este pentru ca s ne pregtim nc o dat
pentru gustarea sfineniei, ci pentru ca Biserica s se mplineasc
pe sine n toat plintatea ei, ca Taina mpriei, ca realitatea
timpului nou i a vieii noi.
Eu am numit rugciunea de mijlocire - cosmic:
Cerceteaz-ne pe noi cu buntatea Ta, Doamne,
arat-Te nou cu bogatele Tale ndurri, vremuri
bune ntocmite i de folos ne druiete, pmntului
ploi line spre rodire trimite-i, binecuvnteaz cununa
anului Tu...
Am numit-o eccleziologic:
F s nceteze dezbinarea bisericilor,
potolete ntrtrile pgnilor, rzvrtirile
eretice stric-le degrab cu puterea
Sfntului Tu Duh.
i, n sfrit, am numit-o eschatologic:
pe noi pe toi ne primete n mpria Ta,
fii ai luminii i fii ai zilei artndu-ne,
pacea Ta i iubirea Ta druiete-ne-o nou,
Doamne, Dumnezeul nostru, c Tu toate ni le-ai dat nou.
Acestea snt lumea, Biserica, mpria. ntreaga creaie, n-
treaga mfntuire, ntreaga mplinire este a lui Dumnezeu. Cerul pe
pmnt. O singur gur i o singur inim, o singur proslvire i
cntare a prea cinstitului nume - al Tatlui, al Fiului i al Sfntului
Duh, acum i pururea i n vecii vecilor, Amin. lat esena acestei
rugciuni mari i culminante, iat ultima cerere a Euharistiei care
240 241
Page 299 of 417
Alexandre Schmemann
unete n jurul Mielului lui Dumnezeu, ntru Hristos, ntreaga lume
spiritual, ncepnd cu Maica Domnului, cu sfinii i terminnd cu
toi - nct El nsui s fie totul n toi.
lat de ce, svrind de fiecare dat Euharistia, noi sntem che-
mai s vedem, s ne dm seama, s nelegem n ce trebuie s
adncim ntreaga noastr contiin, ntreaga iubire, toat dorina,
nainte de a ne apropia "de mpratul cel nemuritor i Dumnezeul
nostru"...
VI
De fapt, numai acum, dup culminarea rugciunii de mijlocire,
intrm n ceea ce am numit mai sus rugciunea particular de pre-
gtire pentru mprtire, adic nu pregtirea ntregii adunri, a
ntregii Biserici, ci rugciunea de curire personal a fiecruia
dintre noi:
...ca ntru curat mrturisire a cugetului nostru, primind
prticica Sfintelor Taine, s ne unim cu Sfntul Trup i
Snge al Hristosului Tu; i.primindu-le cu vrednicie, s
avem pe Hristos locuind n inimile noastre, i s fim loca
al Sfntului Tu Duh. Aa, Dumnezeul nostru, pe nici unul
dintre noi s nu-l faci vinovat de aceste ale Tale nfrico-
toare i cereti Taine, nici neputincios cu sufletul i cu tru-
pul s nu-l ari, pentru aceea c se mprtete cu ele
ntru nevrednicie: ci ne d nou pn la suflarea noastr
cea mai de pe urm s primim cu vrednicie prticica Sfinte-
lor Taine, ca merinde pe calea vieii venice, spre rspuns
bine primit la nfricoatul scaun de judecat al Hristosului
Tu, ca i noi mpreun cu toi sfinii care din veac au bi-
neplcut ie, s ne facem prtai venicelor Tale bunti,
pe care le-ai gtit celor ce Te iubesc pe Tine, Doamne.
Dup cum vedem, accentul trece aici de la obtesc i parc de
la pregtirea triumftoare a ntregii Biserici, la pregtirea
personal a fiecrui mdular al Bisericii. Sfntul Apostol Pavel scrie
Corinteni-
Euharistia Taina mprtirii
lor: "...De cte ori vei mnca aceast pine i vei bea acest pahar,
moartea Domnului vestii, pn cnd va veni.
Astfel, oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul
Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fa de Trupul i de Sngele
Domnului.
S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pi-
nea aceasta i s bea din paharul acesta. Cci cel ce mnnc i
bea cu nevrednicie, acela mnnc i bea siei osnd, nesocotind
Trupul Domnului. De aceea, muli dintre voi snt neputincioi i
bolnavi i nu puini mor. Cci de ne-am fi judecat noi nine, nu
am mai fi judecai. Fiind ns judecai, sntem pedepsii de Domnul
ca s fim osndii mpreun cu lumea..." (1 Cor. XI, 26-32).
Nu poate fi nici o ndoial c, n duhovnicia cretinismului pri-
mar, factorul obtesc ntrete pe cel personal, iar cel personal nu
este posibil fr cel obtesc. ntre nelegerea de atunci i cea de
acum a noiunilor de personal i de obtesc, exist o mare deose-
bire. Apostolul Pavel dojenete pe credincioii care se mprt-
esc cu nevrednicie i i amenin cu osnd. El i cheam ca s
se cerceteze pe ei nii. ns niciodat i nicieri nu le propune
alegerea: "voi, cei vrednici, mprtii-v, iar voi cei nevrednici s
v abinei". Alegerea aceasta a dus cu ncetul la abinerea aproa-
pe a majoritii membrilor Bisericii i la pierderea simului i a
nelegerii Euharistiei ca lucrare obteasc sau ca Liturghie. Chiar
i simul abinerii parc e secat, s-a pierdut, s-a transformat ntr-un
fel de prescripie disciplinar ("de patru ori pe an"!), cu obligativita-
tea mrturisirii, ca un fel de bilet pentru mprtire.
Biserica primar cunoate c nimeni - n ntreaga creaie - nu
este vrednic ca prin virtuile sale spirituale, prin "demnitatea" sa,
s se apropie de Sngele i Trupul lui Hristos i, ca urmare, preg-
tirea nu const n calculul i analiza "pregtirii" i a "nepregtirii",
ci n rspunsul iubirii la iubire - "ca i noi cu toi sfinii care din
veac i-au plcut ie, s fim prtaii venicelor Tale bunti pe
care le-ai pregtit celor care Te iubesc pe Tine, Doamne...". La
ecfonisul proistosului: "Sfnt este Domnul Dumnezeul nostru!"
-Biserica rspundea: "Unul Sfnt, Unul Domn lisus Hristos, ntru
slava lui Dumnezeu i Tatl, Amin". ns afirmnd, enunnd aceas-
t mrturisire, Biserica primar tia c uile snt deschise tuturor
242 243
Page 300 of 417
Alexandre Schmemann
pentru a intra "n patria dorit" unde "nu va fi desprire, o, priete-
nilor!"
De aceea, pregtirea pentru mprtire se i ncheie n unita-
tea obteasc i particular cu rugciunea domneasc, cu rug-
ciunea dat nou de nsui Hristos. Cci, n cele din urm, totul
depinde de un singur lucru: putem oare noi, "voim oare noi cu
toate dorinele noastre", cu ntreaga fiin, fr s ne oprim la
toate nedemnitile noastre, la cderile, la trdrile, la lenevia
noastr, s primim cuvintele acestei rugciuni ca fiind ale noastre,
s le dorim pe ele ca pe ale noastre:
Sfineasc-se Numele Tu,
s vin mpria Ta,
s fie Voia Ta,
precum n cer i pe pmnt...
VII
n ultimul timp, n Biserica ortodox s-a marcat parc o rena-
tere euharistic vdit, n primul rnd prin dorina unui mare numr
de mireni de a se mprti mai des. Renaterea aceasta se pro-
duce n diferite feluri, n diferite locuri i culturi. Dar, orict bucurie
ne-ar aduce aceast renatere, snt convins c o amenin o mul-
ime de pericole, dintre care cel mai de seam este "sacralizarea"
Bisericii. De veacuri, de cnd coexist Biserica cu statele i imperi-
ile, ea s-a transformat n organizaie, n instituie, pentru a satis-
face "nevoile duhovniceti" ale credincioilor; s-a transformat n
organizaie, supus pe de o parte acestor "nevoi", pe de alt parte
supus horrii celor ce o conduc. Trstura care deosebete
lumea de Biseric, dar care totui le i leag ntre ele - att de
vdit pentru Biserica primar - a devenit trstura care desparte
lumea de Biseric.
Snt convins c renaterea adevrat a Bisericii va ncepe cu
renaterea euharistic, ns n sensul deplin al acestui cuvnt.
Defectul tragic n istoria Confesiunii ortodoxe se datorete nu
numai nedeplintii ei - i afirm aceasta fr team - ci i lipsei
teologiei tainelor, reducerii acestei teologii la schemele i catego-
Euharistia Taina mprtirii
riile gndirii apusene. Biserica nu este o organizaie ci este poporul
nou al lui Dumnezeu, Biserica nu este religie de cult, ci este Li-
turghia care cuprinde n sine ntreaga creaie a lui Dumnezeu.
Biserica nu este nvtura despre lumea de dup moarte, ci este
ntmpinarea plin de bucurie a mpriei lui Dumnezeu. Biserica
este taina lumii, taina Mntuirii i taina mpririi lui Hristos.
Rmne s tragem concluzia acestor gnduri incomplete, prin
cteva scurte nsemnri despre rnduiala mprtaniei. Aceste
nsemnri snt mai ales de ordin "tehnic", de "cult", n sensul strict
al acestui cuvnt. Coninutul lor a fost amplu expus de ctre arhi-
mandritul Kiprian (Kern) (n lucrarea Euharistia, Paris, 1947).
ntruct i asupra lor s-au rsfrnt neajunsurile despre care am
vorbit mai sus, vreau s le nsumez n nsi esena lor.
Primul neajuns, dup prerea mea, este abundena simbolis-
mului, nu a acelui simbolism despre care am vorbit ca despre o
stare de tain a ntregii fpturi a lui Dumnezeu, ci un simbolism
alegoric ce atribuie un sens deosebit fiecrui moment din sfnta
slujire, fcndu-l s prenchipuie ceva ce nu este.
Aa de exemplu, n rugciunea de la "sfrmarea Agneulul",
printele Kiprian conchide: "n timpul ct cntreii cnt "Amin" (tre-
buie cntaJ prelungit. Pentru ce?), preotul citete n tain rugciu-
nea sfrmrii Agneului... n acest timp, diaconul stnd n faa
uilor mprteti, se ncinge cu orarul n chipul crucii. n mod
obinuit, el face aceasta n timpul cntrii 'Tatl nostru" (cine, ce
i cnd face? n.a.)". Dup cum se vede din cuvintele lui Simion din
Tesalonic, "diaconul se mpodobete cu orarul ca i cu nite
aripi i se acoper cu evlavie i cu smerenie cnd se mprtete,
imitnd prin aceasta pe serafimi care, dup cum se spune, au ase
aripi dintre care cu dou i acoper picioarele, cu dou faa, iar
cu dou zboar, cntnd Sfnt, Sfnt, Sfnt...".
Al doilea neajuns snt rugciunile de tain pe care majoritatea
covritoare a mirenilor nu le cunosc, nu aud textul nsui al Euha-
ristiei, fiind lipsii de cel mai de pre dar. Nimeni i niciodat nu a
explicat de ce "neamul ales, preoia mprteasc, poporul sfnt,
oamenii luai n grij spre a vesti desvrirea Celui ce i-a chemat
de la ntuneric" nu pot auzi rugciunile aduse de ei nii lui
Dumnezeu.
Al treilea neajuns: mprirea n cler i mireni din timpul mpr-
244
245
Page 301 of 417
Alexandre Schmemann
tirii, mprire tragic prin urmrile avute n contiina bisericeas-
c, despre care am vorbit de mai multe ori.
Neajunsuri de acest fel putem enumera foarte multe. ns tema
aceasta rmne parc neneleas, tabu, i parc nu o observ
nici ierarhia, nici teologii. Toate acestea trebuie s fie mplinite,
dar este interzis a discuta despre ele. Eu ns repet ceea ce am
repetat de attea ori n cartea aceasta i anume c tot ceea ce
privete Euharistia privete Biserica, iar ceea ce privete Biserica
privete Euharistia i orice neajuns n Liturghie se reflect asupra
credinei i asupra ntregii viei a Bisericii. Ibi Ecclesi, ubi Spiri-
tus Sanctus et omnia gratia - i noi, "care sntem de fa", tre-
buie s ne rugm cu osrdie lui Dumnezeu, ca El s lumineze
vederea noastr intern cu lumina celei mai sfinte dintre sfintele
Taine.
VIII
Euharistia Taina mprtirii
ndreapt calea noastr,
ntrete-ne pe noi ntru frica Ta,
pzete viaa noastr, ntrete
paii notri,..
Urmeaz "Cu pace s ieim!"
Cit de clar este totul, ct de simplu i luminos. Ct plintate
este n tot, de ct bucurie este ntreptruns, de ct iubire este
luminat totul. Noi sntem din nou la nceputul de unde a nceput
nlarea noastr, la Cina lui Hristos n mpria Lui.
Noi intrm n via, pentru ca s mrturisim i s mplinim che-
marea noastr. Fiecare o are pe a sa i ea este slujirea noastr
obteasc, este Liturghia obteasc - ns n "mprtirea cu
unicul Duh".
"Doamne, bine este nou a fi aici!".
Noiembrie 1983
Liturghia dumnezeiasc s-a mplinit.
Binecuvntnd Sfnta Mas cu potirul, preotul spune: "Mntuie-
te, Doamne, poporul Tu i binecuvnteaz motenirea Ta", se
ntoarce cu faa spre Sfnta Cin, o cdete de trei ori i spune:
"S se nale slava Ta la ceruri, Dumnezeule, i peste tot pmn-
tul".
Poporul rspunde:
Am vzut lumina cea adevrat,
am primit Duhul Cel ceresc, am
aflat credina cea adevrat,
nedespritei Treimi ne nchinm:
Cci Aceasta ne-a mntuit pe noi.
c: i Sfntul Potir este dus de pe Sfnta Mas.
Preotul rostete apoi ectenia mic i mulumirea scurt,
pentru
i n ziua aceasta
ne-a nvrednicit pe noi ceretilor Sale Taine:
246
Page 302 of 417
CUPRINS
Cuvnt nainte 5
Din partea autorului 13
Cap. 1 - Taina Adunrii 17
Cap. 2 - Taina mpriei 33
Cap. 3 - Taina Intrrii 55
Cap. 4 - Taina Cuvntului 71
Cap. 5 - Taina celor credincioi 87
Cap. 6 - Taina Aducerii 105
Cap. 7 - Taina Unitii 137
Cap. 8 - Taina nlrii 163
Cap. 9 - Taina Mulumirii 175
Cap. 10 - Taina Aducerii aminte 197
Cap. 11 -Taina Duhului Sfnt 217
Cap. 12-Taina mprtirii 231
Page 303 of 417
Coperta de DOINA DUMITRESCU
Viziunea grafic RADU TEFLEA
ALEXANDRE SCHMEMANN
Editura ANASTASIA
mulumete doamnei JULIANA SCHMEMANN
pentru sprijinul acordat
EUHARISTIA
TAINA
MPRIEI
Traducerea Pr. Boris Rduleanu
Stilizarea textului
Xenia Mmlig
ngrijirea ediiei
Rzvan Bucuroiu
ANASTASIA pentru versiunea romneasc de fa
Traducerea a fost fcut dup originalul din limba rus:
IIl
MeM
aH
-EBXAPH
Page 304 of 417
CTHH TaHHCTBO II,apcTBa - YMCA
PRESS, 1984
EDITURA
ANASTASIA
Page 305 of 417
Printele Alexandre Schmemann s-a
nscut n Estonia la Revel n 1921, din tat
estonian i mam rusoaic. Curnd, familia
sa va prsi Estonia i se va stabili n Frana.
Studiile secundare le-a absolvit la Paris; tot
aici a studiat Teologia la Institutul Sfntul
Serghie, iar dup aceea a studiat Literele la
Sorbona. n 1946 a fost hirotonit preot,
ncepe activitatea didactic la Institutul
Sfntul Serghie din Paris, unde a predat
Istoria Bisericii Universale. n 1959 obine
titlul de Doctor n Teologie, la Paris.
Se va stabili definitiv la New York, iar
din 1962 va fi rectorul Institutului Sfntul
Vladimir din Crestwood, unde va preda
Liturgica. Pe lng cursurile inute la acest
Institut, Al. Schmemann va preda la diverse
niversiti americane. A avut o activitate deosebit ca preot i profesor de Teologie,
profundnd mai cu seam Teologia Liturgic. A murit n 1983.
Dintre lucrrile sale mai importante, amintim urmtoarele: "Taine i Ortodoxie",
[ew York, 1965; "Calea istoric a Ortodoxiei", New York, 1966; "Introducere n
eologia Liturgic", Londra, 1966; "Pentru viaa lumii", Paris, 1966: "Marele Post",
ibbaye de Bellefontaine, 1974; "Din ap i din duh", Crestwood, 1974; "Euharistia
Taina mpriei", YMCA Press, 1985; "Liturghie i tradiie", New York, 1990.
Preotul Boris Riduleanu s-a niscul tu 1905 n
judeul Orhei - Basarabia. A urmat seminarul la
Chiiniu i facultile de Teologie i Filosofic la
Cemiui. A fost hirotonit preot pentru satul Raduleni
- Soroca. n 1936 este numit preot la Catedrala Sfntul
Nicolae din Bilti i desfioari o intensi activitate
didactici i publicistici n presa vremii. Este trimis pe
front ca preot in linia nti. Pentru articolele sale i
pentru atitudinea anticomuniti este condamnat la 15
ani munci silnici, din care efecrueazi 4 ani. Dupi
eliberare, n 1964, publici articole n reviste ale
Patriarhiei i slujete la biserica Sapientei. nceteazi
din via(i la 19 decembrie 1990.
Pre 596 + 2 T.L. = 598 lei
ANASTASIA
A E X A N D R E S C H M E M A N N
EUHARISTIA
TAINA MPRIEI
5BN 973-95777-6-8
Page 306 of 417
>
>
rn
\
Page 307 of 417

!.- ,: .

.,

:
:" :
i.:,:;,I,' , 'f""

'l

, ... i;

,

..
:,i

"""",
'
,
SFlNTUL. GIDGORIE ,CELMARE (DIALOGUL)

'I.
.".,'":.,,pcmEA '1mGULEIPASTORALE
"f'
PASTORALE)'
G"

l !

'",':
'.
,(
';
\ '

.! .'. ,'
, .
I
'2 = ...............
Instltl,ltU!' T eologic Univer,itar 8uc. l
BiB I C) T ,E CAl

,
_ "iii'.'''''''. ".', ... . . .
I
i
. j
I
I
'>
Page 308 of 417
'" '
. -,' r<i>.,. ,;:1
. .... ';"',;,:" \ . :;..
, '
f

;/>" . . . i ' ' : ; . ; -,.
eEL MARE (DIALOGUL)
,. -"
( "
..... "....-. ,io'."
T '."'.
.......::.'..
.'"
Tradueerea acestei luerAri am publieat-o mai
intii in "Mltropolia Ardealului", nr. 1--3 l;1i Dr.
1977, preeum fiinnr.. .. Aparit4i
, ei in volum 0 datorez, pnrtAriide gl'lJia 1. P. S.
Sale Dr. ANTONIE PLAMADEALA, Mitropolitul
Ardealului,care a binevoit a .0 Iua in pIanuI
de editurA pe 1987, cAruia Ii adu.c, pe, aceastA
eale I)li recunoscAtoare mllItumiri.
Traduc:Atorul
..,
r
CARJARGULEI .. PASTORALE
t I
(CARTEA -GRIJU ,'PASTORALE) .
-I
"
' .
-' ' I ..
),'
Luerare aparuta eu
Inalt Prea SfintHului
Dr. ANTONIE PLAMADEALA
Mitropolitul Ardealului
Traducere, cuvint inainte I)li prezentare:
-,t
. "Pr. prof. onor. Dr. ALEXANDRU MOISIU
. 1
. ,
"'
11
Editura Centrului mitropolitan Sibiu
SIB I U, _ 1 9 8 7
1.
-: it
!
II
'.
Page 309 of 417
u
.'
rn
.

'.;.. ;1
, .

,.
!
j
'/
,,!-,;
CUVINT INAlNTE
Car.,tea Regulei pastorale a Sf. Grigorie cel Mare J (DiaZo"
gul)ld: fostscristi in anul@D intr-o vreme dnd Biserica lui
i"FIrii;toS: era una $i nedesptirp.tti, dnd nu se dezbi
'np.r,ile q.intre Rtistirit $i Apus. ,
'Ea}:uprinde aceea unicti invtittiturti a ,lui Hristos propovti-
"duitlt ant in Orient cit $i in Occident, care se concretiza prin '
dceea$i'solemna slujire euharistici1, prin manifestarea frtiteaseti
a, comuniunii prin aceea$i inaItti rtispundere, avind
acela$i har $i aceea$i apostolie, ea sti adueti in numele Zui Iisus
Hristos "Ia ascultarea credintei, toate neamuriIe" (Rom. 1, 5).
Luc:rarea apostoliea se ftieea in virtutea acelea$i inalte
rCispunderi pe care 0 are ptistorul de sufZete inaintea lui Dum
nezeu, dezbracat de orice legtiiuri1 cu pticatuI, fiind "un intem
nitat o,l lui Hristos" (Efes. 3, 1), pentru a ptistra acea "zidire a
lui Dumnezeu" (I Cor. 3, 9), adicit pe oameni,care trebuie sa
se'i:rp.qogateasca necontenit in har prin dezvoltarea # prin pro
,,9resutsufletesc continuu. !
Chtar din acest motiu lueTarea Sf. Grigorie eel Mare are
;: pep.tni. .noi 0 importanta deosebitit din punct de vedere pastoral.
" 11 "Sf. Grigorie a fost' numit cel Mare nu pentru Iili
lucrarilor sale, ci pentru spiritul sau de organizare fnll1un
trill Bisericli, pentru marile sale reforme, pentru lucrarea sa misionarA
1", in AngUa mai ales pentru deosebitul ral politic pe care I-a jucat
in vremea lui" (Patrologie, Manual pentru uzul studentilor lnstitutelor
teologice, Bucure"U, 1956, p. 31B). .
" 2 Se nume!1te "dialogul" fiindcl!. a seris luerarea agiografieA: ,,Dia
loguri despre viata !1i minunile Pl!.rintilor italieni", in 4 eiirti. sensA
intre anti 593-594. ca 0 u!1urare evadare din multele griji ale slujbei
sale. Lucrarea e semA in formA de dialog cu diaeonul Petru. In cartea
I a Ill-a se istorisese faptele minunate ale sfintilor italienl.

"
Page 310 of 417
6
p.
7
.;,
Sfintul Grigorie cel (Dialogul)
Cartea Regulei pastorale a Sf. Grigorie cuprinde reguli
pastorale, idei, ginduri $i metode,' care constituie temeiul pe
care trebuie format ptlstorul de suflete. Sf.' GrigOTie mltrturi
se$teca nu este nimic mai greu de pltlsmuit decit omul. :
. Ide,ea de capdtii pentru jormarea preoteascd este ideea unui
Duriiriezeu drept, idee' care trebuiesd'lie, imPr!'matlt ail-tnc in
sujletele ptlstoTifilor $I In 'sujletele pdstorllor.' ".,' .
Iubirea, cercetarea cDn$tiintei., de sine,
nirea de sine, viata inteTiootlt sint condipi esenp.ale pef1tru,
formarea unui bun ptts,tor de suflete. " -\ '-"'; .
Fe lingd toate acestea un bun pltstor: de suflete trebuie'sit
stdpineasclt ScTipturlloT.
Ceea ceo impresioneazlt .profund In lucrarea Sf. GrigOTie 'e
familiaTitatea, temeiniclt migltloaslt a Sf. ScTip- ..
tufi din a cltrei bogape culege un seceTi$ bogat cu Teale apli
ca#i la nevoile, greutdple $i multele dorinte ale pe."
'care le pdstorea.';,o "
Lucrarea pe,care 0 prezint e prima traducere a unuia dintre
celemaiimportcintetratatedinliteraturapatristiclt.atit pen
tru literatura noastrlt biseTiceaSclt, cit .$i pentru indrumarea:
preopmii.
Frin apaTipa in romii,ne$te a acestci lucrdri avemtTci
duse toate tratatele clasice despre preope din literatura. pa
tristiclt greacd $i latinlt.3
3 Traducerea pe care 0 prezint am fAcut-o avind ca text de bazll
lucrarea pe care 0 avem in Migne, Patres Latini, tom. 7'1, col.
In cursul traducerii am folosit IIi luerarea ,,Ausgewahlte Schriften des
belllgen Gregoriua des Grossen, fibers. Th. Kranzfelder, Krempten
KOsel 1873/4, Bibl. der Kirchenvater" vol. I, care e 0 traducere mai
veche a lucrArU Sf. Grigorie: regulae pastoralis". . ."
Am folosit apot lntr-o foarle mare mAsurA atU tn cursul trsdu':""-
cedi, a textului pe alineate. in titlul capitolelor, ca IIi partes
privlnd viata IIi opera Sf. Grigorie, lucrarea lui Armando Candelaresi,
.. La Regola pastorale", Ediz. Paoline, Ancona-Alba, 11166. Am utilizat
aceastA traducere nindcl am aflat-o fidell gindiril cuvtntului serls
al Sf. Gdgorie, fiind prezentatA !ntr-o formA clarA limpede. Lu':'
crarea lui Calendaresi a urmat traducerea fAcutA de E. Fernasari,
Pia Soc. S. Paolo; Alba, 1943, precum textul publicat tn: "Sancti Gre
"
"!C'$;
Consider cd.Jucrarea Oeste de omcrrr' uffZitate practicC1. pen
tru pdstorii de suflete; eapoate servi ca mijloe de 'inviorGre
$i intltTire a dreptei credinte. '. I ..
Soeotesc cd tndemnuTile, sfatuTile $Ii metodele
care ni Ie dd Sf. Grigorie eel Mare mereu aCiu.me.. .
. Nu p'ot Ii adevltrap pastOTi de suflete dedt acei preo ti care
cunosc indatoTiTile ?i care au il!spu.ndeTii grave pe
care a iau G.;SUpra lor. .. .
"MesajuZ gregoTian are 0 valoare universallf, pentru. cd' Sf:
poate redude la un singur cuvlnt, care are valoare pcmtru toti,
gorii Papae cognomento Magni . .opera omnia, tomus quarrus, Venetiis,
Ex Typographia Sansoniana, 1769. '
a) In cursu! traducerii, acolo unde textul seripturistic utili7.at
de Sf. Grigorie nu corespunde cu textul romanesc, am urmat' textul.
b) $i in Biserica .ortodoxli ca in cea Romano-CatolicA, Sf.
Grigorie e slirMtorit' ia data de 12 marlie. In Mineiul lunii martie" ni
se dli la sinaxar ceva din viata Sf. Grigorie. Intelegem anume eli
Sf. Grigorie era lipsit de rllutate lill plin de dragoste faiA de eei lip
Sit]. Ajungind la treapta de arhiereu, a arAtat mal depl,u'te
de" eel sarael. In sinaxar se .aratli cA la omasa. la care
Sf. Grigorie invitase 12 sArad a apArut la. un moment dat lill un al
treisprezecelea. Cind I-a intrebat Sf. Grigorie cine este, strlUnul 'i-a
rAspuns eA este un inger care din porunea lui Dumnezeu va rAmine
cuel ca sA-I pAzeascl:l. Tot sinaxnrul ne spune ell Sf. Grigorie a cam
pus multe scrieri, pe care ni le-a Illsat Bisericii I;li scrieri
n-au fost alclltuite numai cu ajutorul judec\tilor omene(lti :;;1 cu ln1e
lepciunea cuvinteIor, cl cu ajutorul Duhului Sfint. Diaconul Petru
.ne spune cA ori de cIte ori scria Sf. Grigorie, un porumbel alb se
apropia de gura lui ca lili cum i-ar fl arAtat I-ar fi indemnat cele
ee trebuia sA scrie (Mineiul lUItii Martie, ed. a IV-a, 19(;7, Bucmelitl,
p.94-95),
c) latA' troparul I;ll condacul Sf. Grlgorie al;la cum Ie avem in
Liturghier la Llturghia Darurilor mal iriaiDte sfintlte:
. Tropar: "Cel ce de SUB, de la Dumnezeu,ai luat dumnezeiescu1
har; mArite Grigorie, cu puterile Aeeluia intllrindu-te, de bunA voie
ai urmat Sfintei Evanghelii a lui Hristos, de la care ai lu.st plata oic
nelilor tale;. intru tot IFel'icite; pe Acela "roagl!.-L sf! sufle
tele l1oastre".
Condac: "Asemenea incepl:ltor te-a! arAtat lui Hristos, inceplltorul
pAstorllor, f,ll cAiugArilor. PArinte Grlgorle, povAtuindu-i cAtre
eetatea eea cereascl, de unde a! invA1at turma lui Hristos pO!lIDciIe
Lui acum cu dinllii te in corturile lLi
turghier, 1974, p. 233). .
'""''':-'><.'',., ;....:-0:...,,,,..,..,..:.,,,,,
:,.,:t
: -l'::
.Cartea Regulei pastorale
7
I
B]
I
I

Page 311 of 417
'1\

8
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
,;;l
"
t;t --

L:
la .toate niveZele, la"Joate care se .ldentificd ,
....
cu cuvintul: TesponsabiUtate" (Armando CandelciTesi, La Re-'
II .:
n{!;,;
",;' .".
gola pastorale, Antona, 1966, p. 16). .,, .i I ",
:.;.:.. ;
c''t,t!
L:'
LUCTarea Sf. Grigorie cel Mare contTibuie intr-o foarte maTe
mds1l.ri1 la jormarea unei cOT1{itiinte adetJl1rate, gata.
,'::'
,
IS:
'-,' intotcleauna sa. slujeasctJ.. ell devotament '. di1ru.ire marne in V1ArA $1 OPERA
t, terl!se ale Bis8ricii fi Patriei.
'
r:
t,'.
f' ;-"-
'
c, .
J
:;, ,
'-:,:1;',-- :
" . ..
f ",
"
rr,-,'

l
:..
(J7:.
1{
c "
t..
Gr

t
Q

1

. ,:"

.:.:,

.' } .

L,
r
F!;\--.
:\
SF. GR1GOR1E eEL MARE (D1ALOGUL)
"
. JrigOrie cel' nascut'in junii dintr-o
familie senatorialli, din familia Anicilor 'fiji Petronilor, care stii
Roma un mare palat, acolo unde se ridica azi biserica
Sf. GTLgp:rie all Celio.
. Parmtli Sf. Grigorie delili ocupau demnita1i inalte erau
foarte Quni cref?tini. Mama sa Silvia e cinstita in Biserica ro
mano-catolica ca sfinta, iar tatiil sau Gordian era f?i el un
foarte bun cref?tin.
, ,/ Sf. Grigorie a avut 0 educa1ie aleasa lili a cautat ca pe ling a
trairea unei. vieti. desavirf?ite f?i 0
cultura juridica vasta. In arlUl ajunge prefect al RomeL
Via1a adIninistrativa n obif?nuiefijte cu sirntul disciplinei, al or
dinei fiji al punctualitatli. Ii placea ca lucrurile sa fie limpezi,
clare fiji de aceea s-a nevoit printr-o munca deosebita sa ajunga
la 0 cunoafilt6!re adinca a nevoilor, a patimilor f?i a inclinarilor
'inlmii omenef?ti. A fost un neintrecut psiholog, profund cunos
al sufletului.
Sf. Grigorie a impus tuturor celor cu munci de raspundere,
respecp'!l muricii profesionale, punctualitatea cu care to ate
trebuiesc implinite fiindca binele public nU-fiji afla
decit respectind aceste norme.
. . Sf.Q-rigorie pretindea de la toti 0 vointa hotiirita in a im
. pliIii lege a, dici fara aceasta nici nu te poti gindi macar ca sa
omeneasca f?i sa ajuti la realizarea binelui
comun. "Via1a de prefect nu era nici nici fara contraste
f?i era 0 aspira1ie iIidepartata de mentalitatea f?i de caracterul
---..
sau" -, zice Armando Candelaresi (0. p., p. 34). '

Foarte curind se fac sim1ite in el sim1iim.inte lipsuri de
natura totul deosebita. parasefijte. demnitatea 'de prefect.
.1..
( , '" sunr r
0
chemare pentru viata mlinAstireascil.

"jJq ,
I' __
1
Page 312 of 417
10 Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)

scrumba hainele lui de. matase liJi imbracll rasa clllugareasca.
o parte din bunurile pe care Ie avea Ie. hnparte sAraci1i)r,ciar ,
cu cealalta parte intemeiaza ...
Casa parinteasca "Ad Clivum Scuari" din Roma
in manastire . 0 incredinteaza conducerii
I. arion. I.ntemeiazll manastiri inSicilia. N.-a voit sa'
.

emilitateade abate (staret),ci .n placea viata asprll ...
obil?nuit cu postul l?i cu rcnuntB."rile. Ducea oviatA foarte':ijspra,:';'
ocupindu-se cU medit:::.rca Cuymfului lui Dumnezeu, cu >
. terea adtnca a Scr:)tilrilorlili cu scrierilor Sf.
parinp. .
al II-lea n'hirotonefilte preot 11 trimite,"intre:.
!' ;JOcrisar (n,untiu) la Constantinopol, pelinga,. '.
c:utea Imperialc1, unde domnea Tiberiu al II-lea. ..,'0./,.
, Acolo) nu era un bun al limbii _
dupa cum 0 el -, s-a ocupat cu
a leg at prietenii sincere, care i-au fost de mare folos, cimi a.
fost aceea Cll imparatul .. '.. .J, "
Acolo a inceput scrierea lui celebrll Moralia, sau expunere
asupra cartii lui La Constantinopol a trait in continuare
viata de. clUugllr fiindca,a dUB 'cu el citiva clllugari din Roma.;,
In acest rastimp pe care I-a petrecut 113 COIllstantinopol;ca'
reprezentant al papel Pelagiu al II-lea, a contribUit la siste
nstizarea in seris ,a: Liturghiei care se pAstreaza pina azi ill
Liturghierul nostru ortodox lili care se in timpul Pac
resirililor, Liturghie pe care 0 sub numele de Li
turghia Darurilor mal inainte sfintite.
Traditia celor mai muIte manuscrise din secolul al XII-lea '.'
inainte, pastreaza l?i pune ca autor al acestei Liturghii. pe'
Sf. Grigorie Mare, supranumit Dialogul, paprt al Rqmei,
mort in anul\..Q1) l?i pe care Biserica noastra n in
12 martie. eu privire la acest fapt citim in sinaxarul. lunii
Martie,ziua a douasprezecea:"Se spune, ca el
ce a hotarit casa se de dare romani sfinta liturghie
l?i in post, alcatuind Liturghia celor mai inainte sfintite, care se
in zile1e de acum" (p. 94). ' .
Reintors de 1a Constantinopol, papa Pelagiu al . II-lea. n are .'.
ca pe cel mai bunlili mai apropiat consilier al sau. Toate proble- .
mele mari treceau prin miinile lui.
.

Cartea Regl.ilei pastorale
11
I
.In Roma a: fost bi:h.tuitli de rllgrozitbsr:e,
care a secerat mii de vieti.' Roma triiia zile de groazl! l?i de
teroare. Papa Pelagiu al II-lea a murit l?i el de ciumA! .
Dupa moartea papei Pelagiu a1 II-lea, clerul ere din
in unanirnitate au hoUirit sa aleaga de episcdp 9i
pe, Grigorie. Sf. Grigorie msa a mcercat ali se sustraga de 1a 0
de mare dspundere, fugind.
. Toata fuga lui a: msa zadarnic;a fiindcain cele. din
urma 'a trebuit sa se reintoardi la Roma convins ca' voin"ta
clerului Ijli credincio/?ilor coincide a ell vointa lui 'DUmnE::Z2u.
Liber Pontificalis ca sfintirea lui ca ePis. i ca
. papa' al Homei s-a savirlilit cu mare solemhltate in ziua de@)oc
tombrie anul@g) .'
Dupaalegerea sf41tirea lui, vorbel?te poporul1.1i, n incura
jeaza aprinde in mijlocul atitor .nenorociri, nadejdea in tonte
inimile.
Ciuma incetase dar alte nenorociri, necazuri calamitliti
s-au abatut asupra Romei: foametea, vinturi, furtum /?i uragane
puternice care au darimat case biserici l?i care au smuls
chiaJ;'" arbgrii din radacini. La to ate acestea s-a adaugat !?j ocu
parea Ramei de ditre Longobarzi. Nu pot fi in, ama
nunt toate calamitatile de care era incercata !talia, l?i in spe
cial Roma, in momentul. cind Sf. Grigorie a luat asupra sa
greutatea conducerii pastorale. Starea aceasta de lucruri 0
descrie Sf. Grigo:He intr-o omilie a sa, rostita in fata creclin
cam la ddua lum dupa primireaepiscopatului (P, L., t.
76,coI. 1078 BC).
, Pace nu era in vremea aceasta in intreaga Italie. Distruse
zaceau bisericile. dIn cauza neincetatelor. razboaie ale gotiior
!iii mai ales ale longobarzilor, uci;;i !?i alungati erau preotii
mul;i dintre ei dUl?i in.crincena robie. Nu maiera cine sa
administreze Botezul l?i sa nnparUi/?easca pe cei care mureau.
In multe din scrisorile sale Sf. Grigorie aceastii
stare de depUnge neno*cirile care au venit peste
Roma liJipeste intreaga Italie "Pretutindeni -- zice el -- vedem
jale, pretutindeni auzim numai gemete plins. Distruse slnt
nimicite taberele, devastate ogoarele, pamintul ramas
l?ustiu. Nici un locu.itor n':'a mai ramas pe ogoare l?i in
. 4 Despre ciuma care a 'bini1iit Romll vrJl'besc: Paul D1aco:iul, Sf.
Grlgorie, loan Dialogul Grigorie din Tours.

it)
[,;1'1
1:;1
ill

til
ia
:1
... f'

Page 313 of 417
13
',' :
. .
. Sfinbl Grigorie eel Mare (Dif.lIDgul) I
'Pe unli i-am VB.zut dm;ii ip. robie. pe, altii cutrupurile ciu@te, .
pe" altii omoriti" (Omil.6 in IezechieI, cartea a ll-a. in l\4igne,'
P. I.., t. 76, col. 10lO). ' '
. Cu 0 pricepere rara Sf. Grigone a biruit toate greuta-ple,
a incheiat pace. cu longobarzii, a procurat hrana necesara pen
tru atltia fHiminzi nenorociti._ ,,' , ,
Dar' chiar daca" ,ell toate staruin1ele depuse, pacea exte-"
doadi pacea n-a ramas statornica, Sf. Grigorie se
face propovaduitor ttl pacii ,celei launtrice, pe Care n-'O pot
tulbura nici razboaiele, nici nemul1WIDrile, nici suferin1ele ori
cit de marl ar fi ele.
Pacea, in C:Ollceptia Sf. Gdgode eel Mare, nu este numad un
bun sccinI, nu cste eonsiderata numai ca un climat potrivit de
ii
dezvoltare a societatii ci este ?i un bun spiritual, un
bun sufletese. " .
atunci cindin afara nu pbti: avea pace liii nu tepoti
'bucura de roadele ei, i1i rAmine pacea Hiuntridi, pacea sufle...,
tului, cure statornice$te via1a omeneasdi, 0 echilibreaza :;;i
da, un ser.s mai lnalt. "
pacii n considera Sf. Gi-igorieceI Mare ea un semn
distinctiv pentru eei rfndui1i la viata curata. Pacea este un dar
al Cem1uI pentru eei bum liii eu via1i:1. neprihaniU.
imperiul roman e3zuse, Sf. Grigorie s-a ocupat in
deaprollpe elf' lnaltarea prestigiului Bisericii, de 0 viata illltensa
de apostolat creli\tin. " I
A reformat viata bisericeasci:l.', manastireasdi, 'a HSipit
schisme :;;i erezii, a intuit ca nimeni aItul chemarea la civili
zatie Ja \riata cre:?til'1.a a pOl1oarelor germanice liii anglosaxone, ,
pentru Incre,;;tillarca dirora trimis misionari:;;j calugari bine
p.regatip. , I . ':
Peste tot s-a ingrijit cu adevarat apostolica de u:;;u
rare.a suferin1el?r :;;i .ale credinciol?ilor de care
se smrtea aproPlat ca un adev1lfrat parmte. , '
Opera scrisa a Sf. Grigorie e foarte vasta ljii variate.. Cs-,
racterul ei e practicitatea. In ea se ogIindeliite pe deplin carae-
terul social, disclplinar ,moral al intregii lui activitati.
Sf. Grigorie 'eel Mare a fost una dintre cele mai putermce
pers("lnalitatl ale timpului Sfn1, patruns Pil in cele mai ascunse
tainite ale sufletului sau de invatatura ui Hristos, insufletit.
de generozitatea; dar"llirea, de singeIeli\i e energiile nestinse:
Cartea R;egulei pastorale
alepopoarelorpe care le-aadus la turma lui Hristos.
A iIliprimat' intregii sale opere earacterul veljinieiei.
In scrisul lui, in intreaga lui opera lucrare, se vede ca
era patrons de con:;;tiinta raspunderU, din care motiv orice
problema ljii oriee situatie era considerata ca fiind a sa proprie.
"AveaeviZiunea clara a drepturiIor !)Ii datoriilor fiecfuuia.
, preo-Pl?i episcopi pretindeobservareacu stnctete a
POJ1,lllcilgr liii sfaturllor evanghelice,eare sa corespWlda eu ehe
marea preoteasca., El insuljii, prin pilda vie-pi, in intreaga lui
opera' ne ,dezvaIuie ealita-ple excep-ponale de eonducator de
suflete,de ieralI"h a1 Bisericii. '
" Sa fuve-p pe credinciol?i cele necesare mintuirii lor sufle- ,
teliiti e 0 porunca a lui Hristos data Bisericii, pe cate Sf. Gri
gone a ,eliutat sa 0 desavirliieasea printr-o Iuerare -pastoralli
, liii printr-o iubire earenu eunoliitea limite.
Opera lui serisa euprinde probleme de naturi:l. practica, pri
vind condueerea sufletelor.
, hitre IUCTarile lui aniintesc cartile lui de Moraila ['a cartea
IoV, care cuprinde 35 de caqi, luerare pe care a inceput-o la
'Constaniinopol. Lucrarea a fost scrisa la cererea episcopului
, Leandru'de Sevila l?i poate fi considerata ca un manual de teo
"logie moralll !)Ii ascetiea (Cf. Berthold Altaner, Patrologia,
, Marietti - Roma, 1940, p. 323-324).,
A sctis apoi cele patru caqi ale Dialogurilor privind viata
:;;i minunile Parintilor italieni, serisa intre 593-594. Luerarea
, e scrisasub forma de dialog eu diaconul Petru.
Areapoi Omiliile, asupra lui Iezechiel 40 de omilii asupra
pericopelor evanghelice, dintre care unele au fost numai citite
credincioliiilor fiindea era bolnav.. Toate aceste omilii au fast
trecute,ca lecturi din Sf. Parinti, in Breviarul roman (Ceaslov).
Aveniapoi multele lui scrisori, un 'numi:l.r de 854 strinse in
.14 caqi. Aceste scnsori reflecta prudenta, dragostea, hotarirea,
bunatatea, rivmi, echilibrul, grija, raspunderea liii intelepciunea
Sf. Grigori"e. Intre aeeste Berisori e importanta scrisoarea adl'e
, sata )uf Leandru" episcopuil de Sevl1a, pe care H anUillta de
inere'iltinarea vizigotilor in frunte cu regele Recared, precum
., liii aeeea .adresata reginei Teodolinda, so-pa regelui longobarzilor
Agilulf, pentrn bueuria paeii incheiata cu acesta liii pentru
, nBl)lterea. fiului lor Adoloald, botezat in religia ,
Page 314 of 417
14
j'

I
t
Sftntul Qrigorie .eel Mare (Dialogul)
e lui dat canonului Missei:
romane forma lui actualA s-a ingrijit de redactarea unui nou .
Missal (Sacramentarium Gregorianum), un fel de Liturgl)ier ....
. Sf. Grigorie a reformat cintarea bisericeascA compllIlind "
noi melodii imne (uI).ii BUStin di ar fi compus croar tin tra
tst de teorie diD, care motlv'este considerat ca inte:'"
meietorului gregoriene, cintare care de pina,
azi a neschimbata in Biserica romano-catolicA. .
Cea mai importanta dintre lucrarile lui scrise e cartea:
"Liber regulae pastoralis", Cartea regulei (conducerii)
rale, sau Cartea grijii pastorale. '.
Cartearegulei pastorale are 0 istorie r;;i 0 frumu.sete care Ii
sint cu totul particulare, are parfumul unei sfinteriii care a in
floFit s-a dezvoltat intr-o perioada de timp, '. . .....
E 0 lucrare care se recomanda de la sine pehtru vechimea.
ei, pentru importants ei, pentru folosul ei r;;i pentru contributia
ei la formarea dreapUi a conr;;tiintei pastorilor de suflete. In
ea ni se descopera sufletul omenesc cu tot ce are mai ascuns
maL tainic. Nici una dintre lucrarile Sf. Grigorie nu are im
portanta ca aceasta, nu numai pentru felul cum e conceputa
dar mai ales pentru valoarea principiilor normelor pe care
Ie reprezinta. Principiile normele cuprinse in aceasta lucrare,
au devenit cu timpul normele principiile oricarei slujiri
pastorale. . .
Din cuprinsul acestei lucrari' s-au impartl!ili'it generatli in- '.
tregi de slujitori r;;i de pastod de suflete care au invatat din:,
ea arta de a diHi.uzi pe om pe drumul al miritUirii
. . . . .
Lucrarea este' dedicata lui loan, episcopul Ravenei,' care I-a
dojenit pe Sf. Grigorie ca ar fi voit sa fuga ascunzindu-se de.
raspunderea conducerii pastorale. . ... : .....'
Fuga aceasta de raspunderea constituie de fapt
motivul scrierii acestei carp.. In ea Sf. Grigorie vrea sA arate
cit de viu real este contrastul intre ceea ce trebuie sa fie un'.
pastor de suflete intre ceea ce este el in realitate. . '"
Frica pe care 0 avea, conr;;tiinta slabiciunii lui, teama di nu
se simte demn de 0 asemenea slujire pentru marea ei respon
sabilitate, tocmai acestea constituie valoarea morala, puterea,
momentul estetic din care s-a nascut aceasta lucrare care cu- .
prinde aria pAstoririi sufletelor (vezi: Armando Candelaresi,
.La regola pastorale,' ed. Paqline,' Alba-Ancona, 1966, p. 7-9),"
Cartea "Regulei pastorale
15
Chiar dacii aceastii lucrare - zice autoruI citat - a mai
avut inailltea ei alte lu'crari asemanatoare, ca ,:Despre fugl\."
a Sf. Gi-igorie de Nazianz, sau lucrarea "Despre preotie",tJ.
Sf. loan Gura de Aut, cu toate acestea lucrarea St Grigorie
cel Mare are caractere demlebite care 0 fac unicA onginaIA."
-In . cartea aceasta a Sf. Grigorie afllbn. arta de a invita pe
altiL Ea poate fi pU,sA in mma oricArui bun spre a i
folositli in arta educarii formArii omului.
Ea cuprinde. cadrul destul de larg ai raspunderilor preo
"au devenit programul de viata a1 pAstorului de
suflete. dispunderi pe care Sf. Grigorie leimpune
_ episcopilor in timpul episcopatului Lucrarea, de fapt, eOl1
stituieprogramul de viatA. al Sf. Grigorie marturia de net:a
gaduit a sfinteniei lui
A intelege tainaj conducerii spirituale - zice Ar
. mando Candelaresi I-a acestui mare pastor de suflete, in
semneaza a afla cheia care deschide cuprinsul adlnc al
lucrari, insemneaza a afla alfabetul lecturii, gtndirii iclealu
rilor Sf. Grigorie.
Sf. Grigorie ca pastor conducator de. suflete se identifica
eu pastorul pe care n in Regula pastorala. .
Sf. Grigorie dat seama ca oamenii sint formati plas
muiti" .curb. i-au format aceia care sint pU!?i In fruntea lor;
chiar de aceea n-a avut 0 grija mai mare decit aceea de a forma
oameni. Voia cutot dinadinsul sa formeze oameni carora sa le
fie alp oameni spre conducere.. . .
Chiar din acest motiv - zice Armando Candelaresi
(Presentazione), Regula pastorala poate fi definita ca a lneer...
care de a forma (construi) un pastor de suflete, san Incercarea
de a arAta cum se (cum se formeaza) un adevarat
pastor de suflete.
Sf. Grigorie are convingerea ca. felul lui de a prezentn arta
fOrIDarii pastorului de suflete ede un foarte mare fo10s, $i
Ga prin aceasta lucrare a sa a facllt ceva nou vaJoros din
punct de vedere istoric, .'
'La i se pare ca tabloul pecare I-a zugravit
e foarte simte 0 bucurie deosebita vEizind chipul 1'lci:'stni
pastor pe care I-a prezentat, dici zice: " ... eu care Sillt un
zugrav neiscusit, am zugdivit un barbat frumos". .
Lucrarea seimp,arte in patru parti, In prima parte, dupa
prolog, expunein UBSprezece.capitole motivelesublimita'Pi
_.".'
!'

1;1,1
g .t;,\:
;
I Page 315 of 417
__
17
,ti
I
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
,' 16
'.
.
,:!,
slujbei de pastor, calib'!.tJ,le necesare pastorului de suflete; pime
in evidenta dificultatile 'lili gl':eutatile acestei slujbe. Jncea mai
f
mare parte ,s,e cu 'nec
esa
:-
e
. unui' pasto.r,
, verifica'rea pastorulU'l, ara:ti:nd ;;1 de.fectele IiII vIClille care trebUle
sa fie evitate.
Partea a doua cuprinde tot unsprezece' capito1e, care sint,

dedicate vietJ,i E yorba de virtutile pastoruhii dar
...J
nu numai yirtutile' care pot face din preot un chip deJjavir':'
ci mai virtutile de contact cu altll, vittu-tiledisponi
bilitatii sufletului pastorului (Armando Can4elaresi, op. cit.,
p. 11), care sillt conditionate de prezenta pastor, adica
1 ,
a lui Hristos., ImportantA in aceasta disponibilitate a sufletului
pi'lstorlllui e iubirea care nu e numai 0 virtute sociala dar e
n'ioraUi de a conduce." " ,
a treia in 40 de capitole e momentul adincimti a1
vastitatii cercetarii psihologice a Sf.prigorie, e un neintrecut
tratat de pedagogie. arata pastorului, cum trebuie sA invete
liIi sa indrepteze. ,
raportul dintre pastor liIi credinciol;li in '
sen sui cii fieaare ome 0 1ume deosebitii, fiecare e 0 insula;
!'!n."
rk'l nuexista, deci, 0 metoda pastoraHi unica, care sa poatafi
'iii! ,'"-,
.. adaptata- aplicata la toti.
i\q
-j
Sint indrumari care nu vindeca, ci fae ca baala sa devina

mai grea' D.lai chinuitoare. Nu loti bolnayii au nevoie de ace-
medicament. . . .
Fiecarc om e uri bun, 0 realitate spiritua1a care nu, se
repeta. Nu exista mase de oameni, ci exista persoane, fiecare
avind intipariti:'t in sufletul lui marea taina a libertatii liIi ras
punderilor proprii. -
Porunca data de Mintuitorul Bisericii de a tnvata se impli
numai in masura in care metodele. pastoraleinmultJ,te
dupa exigentele personale cerute de fiecare, pot fi satisfacute
prin aceste metade.
Trebuie sa existe lapreoti la episcopi 0 'vointa hotarita
de a transmite bogatia invataturii divine; ea devine 0 obligatJ,e
morala care echivaleaza cu de a mintui, de a salva.
In parteaa patra, lucrarea se ocupa de calitatile liIi smerenia
predicatorului, liIi are un singur capitol.
Valoarea importanta acestei lucrarieste foarte mare pen
trucontinlltul ei faarte reCflist. Faimaei ,-a inca de
la
...
:,:
\
Carte a Regulei pastorale
''fflft Ea face parte din categoria acelor catti rare pe care oricit de

mult .ai" citit,;.o, te 'tntorci . iara.lili cu multa .plAcere sA 0 recitelilti.
. 'Voi mcerca, mcele ce urmeaza., - folosindu-ma de primele
doua piht.i ale operei - Sa prezint icoana unui bun pastor de
suflete alila cum a vazut-a Sf. Grigorie cel Mare.
In. intraducere, dupa ce arata. motivUl compunerii. dirtii liIi
imparprea ei, recomanda smerenia pretinde 'ca teama de
greutati.le slujbei sa potoleasca pofta pastonilui dupa placerile
. vietH care 0 liIi sa-i justifice demnitatea pe care 0
pe q:are-l dovedelilte pastorul. traind, sa-l propage
prill cuvint. El cElre ca in viata conducatorului de suflete sa
fie .armonie mtre mva'\:8tura pe care 0 propune liIi viata pe
care 0 Tot aid Sf. Grigorie mai aratii maretia slujbei
de propavaduitor alcuvintului dumnezeiesc I?i condamna pe
toti aceia care nesocotesc greutatea slujbei de invatator, pe
cei nepriceputi, pe aceia care doresc sa invete pe altii ceea ce
ei in,c;;ilili n".au inva1at.
.In cap. prim Ie 'arata ce10r nepregatiti ca nu pot primi
raspUIiderea sIujbei ,de lnVatator. De aceea liIi zice: "Nu e bine
sa inveti pe altH vreun me9telilug inainte de a-I fi invatat tu
tnsuti printr-o deprindere atenta indelungata. Sint unii in
!?i nepregatiti. in. conducerea sufletelor care iau asupra
lor slujba de pastor, de:;;i pastorirea sufletelor este arta arte
lor ("arB est artium regimen animarum"). Mai departe, in
'acelalili capitol, Sf. Grigorie zice: "Cine nu liltie oare ca ramIe
'Sufletelilti sint maiadinci liIi mai ascuruie dedt celea1e trupu
lui?" Totulili se intimp1a adeseori ca unii total necunoscatori ai
legilor sufletelilti, sa indrazneasca a se 4a drept tamaduitori ai
sufletelar, in profesil\llIl<iJe civille cei care fiU cunosc efectuil
leaclliI'.iflor s-m- T1.1f?ina. IQ se dla. drept doc1xJri ad trup1l'l"'iJlor. "SinI!:
unli in Biser:ica, care, rub pretextuil slujbei de pastor, aspira
I
dupti orioore, doresc sa fie cansideMtJ, os mvata1ori, voiesc sa
i
'se imlte peste cellllailti omnend, daresc cinste fili sl'8IVa, vreau
ce1e dmtii lin nrguri, voiesc prime1e locuri la
ospete liIi oa'l1'ta (pretinsd). scal\llI1ele cele diartii in aduniiri" (Mt.
23, 6-'7). Toti chi:ar daca au primit slujba de pastar,
nn pot fi adevamtJ, 1nvata1xml ad umilintei, deoa!I'eCe demni
ta.1ea aceasta, au ajul1JS dm minrlrie, din doriniia de -inaItaxe.
Impotri'V'8' are8tora se plin'gle Sf. Grigone re 6plicA cuvin
tele proorocului Osea: "Ei (au domnit) ales rege dar fara
vointaMea; PUsu..,liIi-au capetenii fara ca' eu sa fi IiItiut" (Osea
I
2 - aegu.lel pastorale Page 316 of 417
,
. ,
1","
18 " Sfintul Grigorle eel Mare (Dfalogul)

8" 4). rapitori ai conducerii nefiind tInpodo-'
biti ,cu podoaba virtutilor, nu sint chemati de Dumnezeu, ci
sint numai ,de pona lor, dar asupra lor rAsuna
; cata osindirii.' dnd Doom'llI ziee: "Departati-va de la Mine,
voi toti lucratorii nu cine sinteti" (Le. 13, 27).
Adeseori pastorillor este 0 osinda pentru cei
In, cap. al doilea, Sf. Grigorie pretinde ca aceia care n'll
,hnplinesc prin practica vietii ceea ce au invatat prin sturlilu sa
nu indrazneasca sa primeasca slujba de pastor. Sint unii care
cunosc normele vietii spixituale, dar ceea ce patrund cu
mintea, calea in picioare pm viata lor ce propovaduiesc.
prin cuvint, dezmmt prin deprindteri:le timrba -lor. $i C'll ama
raciune constata Sf. Grigorie ca,: "Nianenea !l1'll e mai vatama
,tor in Biserica decit acela care traiOO 0 viata strica1a, are
numele slujba sfinteniei". " . '
. In cap. al treilea vorbe'e deSpre greuJta:t:iJle conduce'l"ii.
raspunderea pa:storirii Toate cele potrivndce tre
bui,esc dispretuite, i'ar cele norocoase trebuiesc temute. Tot
cel oe sa ajunga la demnitatea: de conducator BUfle
tesc sa considete mai intii greutatea acestei 9lujbe ca m.1cumva
nevred.nic fiind sa necinsteasca eli nepriceperea lui slujba de
pastor sa devina, din dorinta de a se inalta, cauza pier
zaniei. $coal'a durerii formeaza inimile. Inima OO'l'e ajlIDge la
cuI mea conducerii, atrasa de glorie, devine .'
In cap: al patrulea Sf. Grigorie des:pre grija con
ducerii spiriruale reculegerea sufletului. Foarte adeseori
grija CO'Ilducerii ta.-da mintii cind preotul Be ocupa.
cu prea multa. grija de cele externe, pierde taria temerii
celei launtrice. Atunci pastorul sufletesc nu se mai
pe sine, uita drumul pe care trebuie sa mearga ,ajunge de,
mai PrLn mindrie Be mdepart.eaza
de Dumnezeu nu-l mai recunoat?te de Stapin Domn... "
In capitolui cinci Sf. aratA cum unii all" putea
de fo1os slujirii pastoralE;! eli pilda vtrtutii lor, dar, in ,schinib "
fug din dragOste pentru lor." ' ,', "
aJU primit <:e1e mai de seama da:ruri. celem
inalte virtuti ca atare pot fi exemplede urm'at pent,
altii prin faptele lor, dar nu voiese sa primeasca demnita
tea conducerii deoarece eauta maimult linililtea' comodita- ,'.
tea lor. Cel care mi acceptli demnitatea conducerii - de;;i
este 1nzestmt c:u taate oalitathl.-e unui bun oonducator -este
cartea Regulef pastorale 19
ase:menea aceluia murindu-i fTatele' neavind COpll,
refuza sa is de BDtie pe nevasta fratelui duparind:uiala
Legii (Deuter. 25, 5). Peacesta are, dreptul sa-l scuirpe fe
( 1
meiJa ,in fata sa-l descalte de un picicI, ialr casa lui sa fie
"casa. cel1)J.i d.es:u1(. "In urmarirea scopului pe care
llavem - Zlce Sf. Gngone -, fratele eel mort este Acela
c:
are
; ,dupa invierea cea $lavita, a BptlJS: ,;Mergeti de spuneti
fratil
or
mei" (Mt. 28, 10). Prin urmare" dad purtam grij1i de
semenul nostru de noi atunci purtam incaltaminte in
ambele pi.ciaare. Cine insa cugeta nurnai la folosul' sail
pe semenii saie ea cum ar 1epada ind.ltamintea
diIitr-un picior ar umbla eu in-caltat numaJ. 1a un
pidor. Sf. Grigorie considel!'a -ca e de neinte}es oa cinevasa
prefere Uniea proprie cind Hristos,pentru a fi de folos' tutu
ror, a plirasit smW'iJe TaJta1ui a! coborit locuit in mij
locul nostru. Nu e de inteles a prefera pl"oprie hlain
tea bilIl:elb.i sufletesc al altora. se fae vinovati de un
rau egal C'll binele pe care l-;ar fi putut 0 asemenea
atitudiiJ. e de neinteles fara senB. '
In cap.al Sf. Grigorie se ocupi1 de acei concJudi.tori
care fug de greutatile conducerii din cauza smereniei. El zice
ca numai acela este cu adevamamerit care nu se
plan'l1rilor divine in wtu,tea carom este chemat sa conduca
cum Be cuvine.
In cap. al 1?aptelea TIle despre cele dona conceppj
de viata:"a<:tiva contemp1ativa". Unii ajung Ia dcsavlqire
prin primul fel de viata,iar altii Cu ajutarul oelui de al doi
lea. Ambele <:onceptii au Ia temelie cele doua poI'unci ale illbi
rii: iubirea lui Dumnezeu iubirea aproapelui.
In capitolulal optulea despre acci'a care dNesc
slujba de pasteri numai pentru satiJsface pro
prie.. Un om, pdn a astfel de atitudine, denature;)za
tn inima sa slujba pe carre 0 fiindca acestei
slujiri e smerenia. , '
In capitolulal noualea Suntu:l se ell ama
giTile in care eade 'adeseori eondudltOrul 3ufJeteoc,
du-se, mar ales artunci cind propune sa hH.:ruxi
mari care de rele maimulte on dlstrug in el eel' ! mai curate
intentii liii hotanri Qebine. Adeseori crede ca faptele
oele bune, In reruit:;tte nlll Ie i'llbef?1Je se minte pe II
Crooe di nl1.1 :1ub $te mariTile cind de fapt pe a-eestea
2*"
!ill.:

;'{',.1



::;..
W
,


iill







\:1
till
::;1
,g

I
"

II
I
" i;
",,-J/

,
,'I
" , .;J
J
\' '
I
Page 317 of 417
21
till
. I
fm 20
Sfintul Grigprie eel.Mare (DiaJogul) .
lillY
l
{
le iube;;tel$i Ie Oanl,ta cu grija; di8JCa s"'ar .int1:impla sa !llU Ie
trerirura. 1'll1da-ta ce a 'ajiUlDlS laeonducere 'se bUCUlI"a de
slujba llin chip J..umeoc,. ui1a de ceea a ougOOalt cu rBligio
zi1latel:r.badlJ:l:'be de a ajunge ccmd'UlCatnr. Citi oa.re, dlintre cei pUli\i
sa He condoca:to'I'Ii diuhov.r.uid, se' mai soootesc iIIl d.:i:ept.
111vet-e virtU-tea utnililIrlJei? CUlllV'a fugi'de 1aiuda ace1a ca.re
a 111vavat ca,atunci oIDd 'liIpsel\ite &-0 doreasca liIi s-ooaute' cu
pati.ma'? Cmtl sa IIJlV,mga zgireeaJd.a: eJce1a care nu multu
m.e:;rt'e .00 bulnnxniJle p:e oar. We me? Pastarw. de srufil.ete sa ia
seama d" adeseaci, in conJd:l.ll<j!ere se 'Pi,Brdie deprinrlerea rapteloo
bune, pe care a ,En VIFaJ.nn..li:rI In vrarn'l.lll"i
:;;i oorabie.rul nepricepurt e 1m starre sacoIJId!uJca corabia, , daT
pe marea h.clbuxa'ta pl'msa de f'llll'iruna de vlBiliuri, dum
cel maiiscU'sit se teme. Ce e&be' - zioe' Sf. Grigorie
- .condl\.lJOOrea eea: llttaIlrta, daJca nu fur1.ruInla m:irntii? In ea mereu.
"f
valioolle C'llgE:U'!.rilor dzbesc baroa ilnliinii, puxt::lnd-o mereu in
coaoc i:1,oolo, ca, .pl1irn x:eesele .aile gurii ale
fap telor, sa (!' fringa., Sa nu se apropie deci d{:! oonidurerea ,su
netelor ooela caire nu este impodobi1: QU. vilrtutillor. Cei
lipsiti de vin.1nlli, a:semenea furise.illor, sint penrtru cei
ce 'lor sainb)ie imparati'a C'e.1"UI'!iO.or, l?io8ire -:-dUlpa ouvin
(t1.1:l "Nici ei In'll mtra, moi pe oof. re VOII:" sa
intI':! nu-i (Mi. 23,13). Cum. va diuta cmeva vi.Indecare
La medicu1 bolnav, sa'll cum. om" putea d te vL1;ldece eel care
;or-=- .
if poaTta se.rnne1e pe iiata? .
In c:Clpitolll1ll all Z'OCIlea SfiJnrt1lll Grlgu.piJe QI"a1:a Ca're sant
v1lr'tutHe penrtrn ace'ha care vrea sa ajll.]DJga ilia con
dUCe'rea 'sufletelOiJ:, cine este vredniJc sa. <a:julJJJga ia acest fe!
de ooll!d'll'cere. .
"Vil8rta epir-itll'a!1a e moarrtea eBmrrii; disp:retuf pa1"V!I:lltrii
CUI'ajuJ In oo.rinta bunurillor larun:1Jr
r
itce, B!int ronditii
ilJ.1<ciu'Jpe!ooahillc pentru eel sa devrlJna model de viata pen
tru a11i1. Acela care uu e 1'0001: !l.uruii ell toarbe bU!IJJUriJleei;
aoola caxe se terne de cele potri'\llllce; .ooeIa oaTe eiSlI:e, fa:ra sHi
bid.uni aoe:1.a oare nu e9lle mina.t de
dorinta d-e ,a l'll'a ce e -all .aO.tuila, ci ma<i degr'aba. egata sa
dea dilIlal sau; ace:la care sa :fiJe plin de millostivire 9i e
gata ol'i:dnd "sa .ierte, dm in fa1im.cit C'll 0 ire.r1are pritpirl:a
sa nu. ee . abasta de Ja limitele d,repUitii; sa llIU-f,'i murda'l"e'OOCa
nume1e cu gre:;leli, ci mad de gmba saviI'li\ite de ailtii
sa Ie plinga lOa cua::n ar. fi prapriide lui sa ca
"
Cartea Regulei. pastorale
priJp. buaia'VOilnta mia:nii.. sa .ComPatimeasca pe rei slialbi care Be
bucu.ra de bmmrile ICJlJtora ca de ale saiIe proPrii; aoetla care
.poate.fd exEmplu ,de de imibat pentru altii.
. In' oapiiolU1a1 Ull5pl'1eZeoelea Sf. Gl"igorie. ne ararta oine
nu este vrednric sa aj.tmga 'Ie oomi'lllC'Em:m sufiletedor. Sfi:nltul
Grigopie zice' di ni:ci -acela .trare simte ca rmai slaruie in el
izvon,nl dep.rilnderhlorrele care Be. s:imte ca Iltiari st8!ru:ie VTam
viciu':adudJror de o&ima, !Dlici aCela care eSie murdmt de
propriiJe pa!cat.e .DIIl tpQa'ie fi OOIlIdocmor. Un I81Semenea
om sa w indrazneasca 1& f1i mij!looiOOr parub:u aJl1ora,
iD.rbte inn D\litIll.reZu. N'ici oel orb, adica :aoolJa oare lllU cu
ooali'te lll'lll.ina contemp1a-pei. vll1ii.1a de sus este iIIlC'Ulrajat
deintlU'ner:icul1. .iI1dci . aoo1a care es1le stapimt
de par.mri lllav.aWniae "i 'Care :J.1/U poarbe tinea drumrwI vietii in.
chilp desavm,;i1, IIrlci 1aoolla caIl" lllU ie sa lionS. m8l9uJI1a dis
cretiupti, no aoola pe. oare gcijile plhniDJrei iil in
a$a . niAsud IDcit II'll poate pri'Vi nioiodata spre cer; nicl acelca
earu:iJ;i Vietii ii slaibesc orioe. fapia buna;
nici a:eala oore est:e stapmirt de desfI1a:i:are;'Di.oi aoolJa .oore est.e
S'tapip.]t de pati,ma zgirceD!i.ei llIioi. aoola care e stapmdt de
patima mindriei. tnesoOOti1e. .
Orieine, decl, este stapinit de oricare din aceste vicii, nu
poate oferi piinile Domnului. Nu poate pretinde Sa fap
tele rele ale altora acela pe care-l mai stapinese pacatele proprii.
Am aratat in putine cuvi'Dlte - dupa. SfilntuJI Grilgorie
oali1ati!le pe care trebuie sa ,1e aDba. lin mod neoesar ocela oare
vrea sa ajUlI1ga lin ehlp doom ]a slujba de De aseme
nea, Sfiotul Grigorie a'l'ata ap:oi 'cine trebuie sa se 'beama de
acea:.sta Il'aispundere, peniJru ea esbe nevredrnJic.
. r.n,' partea a doua a l'llorBrii Sf. Grigorie d5lpJ."e
via'ta pastoruiliui, amca ce fe! de vdJata trebuie sa duca aOO1Ja
care a ajUltlB prio vrednicie loa culmea' oonducerii. dId ".BII1a
dem'll1t trebude .sa ilntreaJCa conduita pl"eotuIliuJi pe aceea a ere
. pe cit de mult vfua1Ja pastorudllJli p:e eceea
a tu:nrnei.". .
. Astfal in cap1tdLul daiallpaqii a -douia, Sfmtud Grlgorie
aralia ca pasiortlll de suflete trebuie sa f<ie CII.l.INl1t in ginduri,
piJduirtor in pU:J.'lbare (lOOp. 3), prudent in iacere folositor 1ft
vorba (Cap. 4); pasternl desuEJere.sa comparbimi pernhi:t
toti sa se roage (08lp. 5); sa fie pcieten pI"insmerenie CIl ooi
bum sa se impotrdrveasca !pl'!iIn rivna dreptatil .paoalelor
Page 318 of 417
22
..
y.
8fintul GrigQrie cel Mare (DialoguI)
ce.lor rai(cap. 6). 'Piistoruihrl de' miflete nu trebuie sii-i seacH.
grija fatA de vloata Hluntrica din cauza activilti11:idor exterioare,
,dar cu to'8teacestea sa fiU. rennmte I.a datoria pe care 0 are
de a se ingrij i de 1iIpsurille ditn mara din dorm? de a ooilViva
launtrica (cap: 7). Sa Be sirguissca sa implilDeascA ceea ,
ce este bine plOOut l;n seIlSlll ca, dorinta de e. placea
lor sa nu-I. preooupe intr-o forma excesiva liIi sa, .
nu-J admire <!?i sa...l iubeasca mad InuIt pe paSitor dedt Aoe;le'
varul (carp. 8). E necesar 00 pasroI"t.'IU sa' %ltiE ca viciHe se
imbraca adeseori in ha:ma vl.rtutilor, au fata l?i
se dau drept virtuti. Astfel, zgiI"C.'el:tia Be asctl!nde eub I'Nlmele
de risipa se' aropera cu numele de darni{!ie,
, ingaduinta dezordonata vrea sa fiesocotita bUndete, mima
se premtA '!'8 virtute a osirdiei fe:lttrl
, pripit de a lucra t,reoe drept dibacie iScusita,. iar tIles:imtirea
!iii trindavia sint soootite chibzuitnte serioase (cap. 9). In CfIIP,
a1 zeceilea Sf. Grigorie despre 1:ntelepciUlI'l'ea p<ls
torului de rufletein iodreptare liIi tamuire. Se liltie eli uneori
prudenta ne ca sa fie
nuite, dar sa 'Be dea de inteles di tie filtie total (C9Ip. 10). Une
ori rAnile suflete:r?tiale pastorituor urmarite la, tim'll nepotrivit,
se reaprind l?i neavind p<lstorul' sufletesc leacu1J. potrivirt, iflii
pierde demnitatea de medic. Peace-Is peoare. nu-.1 poarte
intoarce, sa""l campi1timeasca liIi sa...1 invete ru duh'Ull.
blindetii, dtilpa cuvinrtele Sf. Pavel:' "Daca va cades un om
intr-o voi, rei invatati pe un'lll1 ca acesta
cu Q,uhul bUndetii, farip-vape voi sa !IllU d.deti in
ispita" (Gal. 6, 1). '
Toate acestea sa ;Ie observe pastarul de SU!flete 'l?i in fie- '
care zi cu ostrdie sa se opreasca spre medd:tarea legiaor celor
sfinte ale Iu1 Dumnezeu. Motivuil care i.nspi.ra viata
pAstoru:l'lli de suflete va putea filum i.n lSeania cu sorupwozi- .
tate, dadi, insu:tUetJ.1 de duhul temerii liIi al i'llbkii lui Dum:'
nezeu, VIa medita cU trlvna poi'uncile CuviIJJJtuJlu1 dtim
nezeiesc (cap. 11). . ,
" Aoestea sin1 cu.Jori!le 1ln ca:re. Sf. Grigoriece1Ma.re de
serle sarcina slujbei de sufletesc, definim totodata'
coruiipi1e i!Il care trebuie sa Be gaooasca eel ce sa
accepte 0 ageIIlooea slujba eele pe care trelnrl,e sa Ie impli
neasca eel ce aacceptart-o fili se in frontes tunnei cre
CUvintele iui trebui 'SC -admc- rp.edi1ate . de cei ce se "..
,
"
CarieaRegulei pastorale .
",
apropie tm'preotie de cei ce 'fae parte din cea!ba slujHorillor .
Bisericii," ele ,CODBtituind dreptarulcel, adevarnt . cea mm
nedezmintita cumpana pentru masurarea zeJuluiaJde:varatlll
slujba Hristos a tunnei cred1nciol?iJor ore,:tIni.
Partea atreia .a operei Sfintului Grigorie eel MaTe (Dia
. lqgt.li"; "Liber regu1ae pastoraHs14, ruprinde 40 de capitole,
in care Sf. Qrigorie of era rondudltorilor de suflete 0
sigura in activitatea lor pastorala. Sf. Grigorie cant5, sa de
monstreze sa coovi.nga ca in lucrarea de rnintuire a credin
valoarea propovAduiriicuvinru1ui dumnezeiJe<'.,c e con
nu riumai de vi'ata a preotu
lui ai. . de tactul pistorului,' de, iSICuBinta on ca;re 8a
preciea ptinCiplhle morale liIi indemnurile Cuvintul
trebuie sa fie potrivit ell (ealitatile) aJScul
tatl)rilor pentru a, purtea rasplmde ,nevoLlor ale. fie
carola, 'pentro a' nu se abate. totul?i de 1a de
edificare com1Ula. email" de aceea Sf. Grigorie precizeaza de
la m'Ceput ca oricine in slujba de a invEitape altii vrea sa
ajunga sli inUireasca pe top in virtute. a iubirii. tre
buie' sa ,se adapteze 1a ogpadtatHe celQr, oa::re-l 'slSCulta l?i sa
produca zidirea. sufleteasca atuturor. Nu 0 metoda
pastOraliicaresa peate. fi arplicata la totL Se intimp1a adese
, ori, ca ceea ce unuie. lieste vatamfltor, alMa ii este de foloR;
. aceleafill ierburi pentruunele anim.a1e slujesc de t.rsT13,
m
tru altele, in schimb, mnt aduditoare de moarte.
i]
,Fi 098re sfail: pe, care n d'a Sfintul Grigorie. oupriooe 0
analiza,facuUj, en multa: iscusinta, referitor la unele
vidi sau depri'Ilderi, 0$ a., unOT stari negative, in ca're
se descopera intreagaganna d.e triiimrue sufletu1ui omenel:iC'.
Pentru temeinici'a celor serise liIi pentruautori.ta1ea ,fa
turilor pe care Ie da, Sfintul Grigorie folos liIte C1lvlnrul
ScrilptuTii, .a1 Veohiului Noului Testannent, cl!ruia adeseori
ii da 0 interpretare sim licli.' Expune prindpiile morale
, cuprinse in Sf. Sctiptu,ra f osilIldu-se de 0, seama de observ,,;tii.
cililtigarte di!Il experienta 'epi traite. Sf. Gdgode
adincimea811fletului . om c fiindea a avut de a face c.;u
totfelui de categorii de eni.. '
" Trebuiesa amiO'ltesc l?i faptul ca in fo1cisiTea metodei de
. lueru, . Sf. Grigorie Be do ede1;lte a ,fi un chirurg is{'l1Sit
. Ii,.,'"
(

9i .",?
profund cunoscator ,al, S'llfle1Jului omenesc. Dupa ce cbnstata.
gravitateabolii 6'l1pune ipe patient
:11
';
I
Page 319 of 417
25
, .t. . ,.'
Ii,'
I,' '
"
24
Sfintul Grigorie eel Mare (DialogUl)
Cartea RegUlei pastorale
fIT' " ;
It(",.
rr
(r::" f"-
!1:, 1

"
r'
'(iii
1:/
'1
m
1Jil:.'
uooi opemrpi chirurgicale,cAurtmd ',sltemnfue dm otganis
mul v1etii ,on J:xiJStlJ,riuiI 'lnvAtaturii,
plagUe pikatului:-6e1e pline de putreziciurie; spala apoi dnile
bolnavilor ell, 'llnrtdel;ernn.uil lIli:I1gHerli al lncredeI"ii, upi
I '
l'l11d boln:Jv.J.lr.li, pr1u cuvinrtuilJUi, nadej<kaposibili
tatii sanatatll inJcredinteaza
sprijiIn impoDrhna e'V'EmI1lula1elor potkmird., nadejdea in bUlClllci:ille
vietii traWl in conformitate cu porundle lui.Hristos, care
m'ingli-e m8Jltit Ale: MintuirtorulJui smrtciJ.iriJIlfulle
prin ('1i.u,e' d,earna pe :oei Lmpovana-p.: "Venit! iha Mine toti
eei osteniti Eu va. voi odihni pe voL Ltiati jugul
Meu asupra voastra invatati-va de la Mine, di sint blind
smerit eu inima Yeti gasi. voastre. Caclju
gul Mcu e bun povara Mea este (Mt; 11, 28-30).
In caz'UTi l1:rai gr:ave, Sflnful GrigoriJe ,proCecieazll ca me
diCll'l care merge ilJa bo1nav COIlIStata eli. I"a'Dla rtTebuie des-:.
chilsa; dar mdoindu-se de rabdarea' pacientuJlui, de care are
nevoi!i2, asound.? bisiruri'llJl ful lD.O!J;i:l1en.tul
oportun, i1 'HCO'ate pe neobseivate infige JJn rruJla, inelt
bo}:n"nn.11 Bi;;::::1ta tflietu;r,a 1nailIlte de ;a vec1ea Oll'titUJI. '
Pilda graitoare m lrucrme de chlrurg i"*l foot Sfin
tuJui Grigo.ri.e proor<OOLlll NailaJIl, Gair mm aLes Sf. Apostol Pa
vel, de al di'Iul 11l1'demn mvatatuxa se la tot p8suJl
1n\ si::rL'llniJl-e pe cane Je cia. Proorocuil NabaIIl, Cl:t1l[lci clnd s-a
pr0.,:I::ntfit la j'mpEmatul DoavjJd aa 580--1 infrllllllle :;;i sa-il IDdrep
S-ia 'preHI:Clll't di Qi oore impa:I"atulUJi 0 j:urleoarta despre
un om sarac in:upotriva 'IID1.lIi ombagat (II Reg. cap. 12),
l1u:rrLai .dupa ee ocesiJa (Davi!d)'a rostirt jilldeoartJp. dreapta re
fe.ritoa;re la ,Jcela despre care a foot arata
pl'opri,(;l lui viu'1'Ovatie. In forma ooeasrba au :irngunfat
paeatos al JIUi David ,'ll 5-'a ridJicart WmpotI'li!V1a Co rud. ce-iL indrepta
ci pl-ecart:grumaM trnfru;;. l,1l.1iaya propriei jurlecati/ili a
remlllntat 10'1 o:rice aipa.r8Jre de siIne, <;acl ooeasta a devemt ell
neputinta prin jUidecata rostita':de gru-ra proprie.. Bat..
batiUl 6eJ. sHnt '- zilC'e Sftin<buJl Grigorie - a aIV'Ult ira vedere
ant pe dt pe xege s-a strBidUiit, ilniT-o fonna
V'rednica de la'UJda, ca sa lege pe vinovat prin spovedame
apoisa-l eutremrur:e priln certare deschisa. Poate' elL r;;d-m fi
indeplinit pl"1ea eu lenevie rolJuiI. - zice Sf. Glligorie- dace
ar fi voit sa pErierps'e.3&ca ope Data vm.a chiaT' de ilia iIiceputul
cOllvorbkii; 'i'llSa faci!Ilid mai ilnm asemlIDaTea, el ainaspl'1Lt
.,,'" ", '
ana pe care 0 'tfunea" aSCUID.sa (Cantea Reguileipa&tooole,
p a sfa1nl!l 3). ' , ....<r>.

, ' Priin bogatiJairr1stImJctiunillor morale, p.rm
vigOOJrea, C'll oaJre ele sint exptimate, prilIl CUIpl'l;nsul !lor morall
,in deplina eoneordanta Cu invatatura Mintuitorului, Sf. Grigorie
Di'aiogul ofera preoti<lor, tuturor duihovniciJlot unajutor pre
t
ios
' efi<eace in. activitatea lor pastorala, 'fiecolectiva, fie
:imlividua!la. ' ' .' ,
tn eele 40 de capitole (39 de sfaturi), Sf. Grigorie
fieeare categorie de suflete luata separat de eealalta, da sfaturi
iridrumari pentru fiecare din aeeste eategorii de suflete.
Din citirea JrucrBirii ml9Ca1re va putea desprimle arta OIl
oare va trebui, sa procedeze pastorull de 5U'1ilete cu fiecare
categOl1ie de m pa.rte. . .
Pentru oa ci,1:ritturii poota da seama de Vialloarea. aces
tor iooru.mar1 ar trebui sa 'Wocam treou.tul dmtuJl de inde
par-tat care ne deSparte de epooa in care Sfinltul Gnigorie eel
MI8!l'e ...a desfal?11I"art'arctivitatea sa p8Jsto:Mla sa reconstituim
imprejmiirNe in care IS-a scrifi a'Ceasta opera. IlIlteresul excep
tiOJJJaU.. pe care l-a a,vut lCIICeama iluooore in toartJe timp'l.l!riJle
punein rumina deosebita Hgura rnorala a Sfin1:luil1lli Gcigor[e.
Defiii rrucrarea a fost destilIlJata COIlJdrudrlorilor de suftle1:e - dru
hOVInici1or, preo-pllor episoopiiLor - ea a fostprimita cu
tot 'atit de maTe inrteres de crediJooio:;;i. $i atunci, pe timpul
Sfintuililli G:vigorie, muiIllCa preoteaoca ern. grea, fliimlca in
suiIe-tale credliInciO?illor de artunci stapineClJU aceleal?i patiroi care
stapine5C azi; iInimiile lor erau cuprinse de dorirnte
miIntiJe 10'1' era'll i'!ranEntate de 'C3loeleru;;i lnJdoi'eli.
Camtea "Uber J:egu:lae pastoralm" a SfinrtuJl'Uli Gri:gorie a
fost 0 eaIauza preVioasa do IDUIIlIOa grea <a apostolarului panrtru
.preotfunea titmpuibui sOO. Ea e folosiroare a.z.i tuIDror indru
. matorUor de . sui\!eiJe care vor sa CUlIlO8SCa ooeste sfaturi
VOT sa le foloseqsca au succes in misin.mea nobilla de indruma
tori cffillau:zitorU de SU'flete. .
. Daru citeva ftapte di!lliJsrtoria aoestci e3uii:
.. Leandru, .ep:iscolp deSevi!la, oare a primit ",i a sarutalt:
c6pba . acestei callii trimise de 5fiJntufl Gdgonie personal, a
raspiiIddl\:-o mtoata Spanda
1 Ma:uriaiJU a pus pe patmiarhull AnastasiJu al Ao
,tiohiei sa 0 waduca in ldmba greaca :;;i a devemt ceil rnm mare
raspinditor al ooestei cBIii m mtreg OriJentuU.
r'o'
il.
Page 320 of 417
;....
26 .
SfinM Grigorie eel Mare
iI.e.. regeleAngliei, a. tradus oartea aceasta in limba
. Saxona . pentru 6UMii sm. Sioodul din Mainz (813), ca .
sinodul din Tours eel din Aachen din 836, recomanda. citi
rea car\ii a.cesteia,. ...
lncmar, arhiepiscop de Reims, eli pe timpul :sau,la.
sfintirile de preop episcopi, era obiceiul de a Ii se incredinta ..
cartea Regu1ei pastorale a Sf. Grigorie eu indrnmarea:
sa inveti, sa condud, dupa cum serie in carte".
trillni de Sf. Grigorie apre 18.
aveauo eaple de pe luerarea aeeasta. .. . , i.
"A refaoe istoria traditiei .acesteica'l"ti - zice ArmSi
Candelaresi in "La Regoll8. pastoral.e..'" Alba, 1966, p. 14, ..
ar tnsemna a da certificatul de aoceptare facut de secole. R
gu1a pastorala a direi importanta insemnata1:e rezulta d
traditie, .are 0 continua actualitate .a sa, pentru. veselie
fericirea pe oare 0 procu.ra invatWnintele pe care Ie cupoode".,
. CaTtea regulei pastorale Be mad ales cleTUlui.
fiindd! el expune datoriile .aoostuia. S-ar putea spune
- zice G. Hardy in Litteraiu1"e la;ti:ne chretieooe,
1928, p. 203 - .ca aceasia lucrarear fi echivalentul l-atin a1
. tratatului Sfint'lllui loan Hrisostomu:l ou privire la preotie.
Cele patru cartiale tratatului expuJ) in mod succesiv conditiile
in care se pdate primi sareina pastorala, virtutile faptele
pe care trebuie sa Ie prSICtice pasrorul, invatatUJra pe care
trebuie sl! 0 raspi-ndeasca prim. C'Uv1n1:uJ. piJ1,d18. vietii sale, Iili
in pam continua pe oare trebu1e sa 0 adba asupra sa
prin examenul de Lucrarea aceasta a fostpropusa
clericilor ea cea mai bun! ca1!uza a vietH lor morale. Din ea se
desprinde arta de a guverna pe oameni, de a pretinde de la
fiecare tot ce poate da, dar nu mai niult decit poate da.
Lucrarea aceaeta, os intreaga opera scrisa a Sf. Grigo
rie dovedesc. alesele lui calitati; precizia; masura, cadmul, a
judeeata dreaJpta, a siguTantii in a. stapinire de sine
care nu apartine. decit madlor oondrucatori de popoare (G.
Baroy, op. cit!:., p. 201). Acest roman - zice Bardy --:
aposedat in mod ereditar ana de. a conduce oamenii prin
bU1liUl sau simt pradic care i1 faces sa .vad! in toate masura
exacta sugerllnd in fieoBlre sirt'lla'p.e partea ceI8. mad. buna tie
urmat. Orlata C1l moartea'l'l.li in 12 mall'tie 604, eol a 1asat
dupa el 0 opera careiJa veacuriIe urmatoare, vea.c diUJpaveac,
ti vor ada'1lga nm dill:nefnsilllllli 'iii nei valente.
'.
PARTEA 1.

,..
CALITATILE NECESARE
,
DE SUFLETE
INTROD UCER.E
LUI GRIGORIE CATRE IOAN, EP1SCOP DE RAVENlI
Ocazia sCTierii ac,stei catp.. imptiTt1,'rea ei, n1.l trebuie con:
sideraUi Wjoarti sl"4jba de a invdta pe alp-i. .
Ou gtndul pUn de 'respect - cal'e lti este
trasamra oonaderistidi. pri<Il OBlre te distingi -, :rna dOj':'ne'$ti,
prea iubite frate, di eu am voit sa fug, BSlCul1z1ndu-ma de
raspunderea slujbei de pastor. Lucru.rile nu stnt tocmai
Nu vreau ca cilnIeva sa ctrooda de vorba de a
...
In .acest 9C'O,p, . i.:rea. Qlces-tei d.rti dedicata tie, illl am
; voit sa arat ell toata sin rita1lea, tot ce cugE."t c."U privire la
greuutue imporlmlta sl jbei de pAstor.
Mi-6ir placea ea eel . ml 0 'au sa 1liU 0 doreasdi eu ne
chibzuinta, iar cei care e; . primit1:-o ClLl rnesocotinta, sa aihe a
teama sfinta de dobmdirea ,ei.
De aceea mIl vo1t ca 81C ,asta lucrare a men sil (J Impar"\2s"C
in pa1Jru parti, expuse in rood orinduit 1;liam dezvoltat pi'C
bleme aceasta ea sa ipMruJIlJda inll cu IThC tul in iruI'ta
cititorului. .,
. E(I]!OOeIOO.r . de altfel - lili impre urarHe lucru.rHor 0 pet
cere -, sa. fie bine CUIIIlpanit pe Udid se pO:8!te ajung-e 1a
slujba rea mai &nwia de. canJduea.tOll"; pe linga
ajuns acolo pe caile dreapta, trebuie klzut cum trebuie sa se
pom-te 'PiistOl"ll!l; caJre e exempI'I11 vie ii lui, 'eol care S cUi de
..
care e metoda de ,a lnva\ia.
. Trebuie aclaugat. in sfirf;lit, ca 'tin i.nvata,tor
bulle sa a medi:1la: %a stIlabidnmea'lru.ii'Il fieoare zi.. .
"
, .. ,
II
Page 321 of 417
29
-::,.
". . 28 Grigorie eel Mare [(Dill-logUl)
.. Cartea Regulai pastorale
. pentru'caw' cumva'
:'::';
. _s1fujbei, p!.lIl"ta;re
ill profesil1lllliille . civille eel carre uu CUlIlOSC efectuil ileacurii10r s-ar
dubioalSa sa-<i fringa vrerliDdda ,CJaJrea '
a se ,d:a ca doctoIli aitrupUriIlor. . .
loot-o; 'PEIDilDU oa viata pastorul'l.l:i sa nu nrialeze viata, ere
.' DaT fiilOd ne. 'gasim priln Vointa kcl Dumnezeuln situa
dincio:;;i!1or; nri llngirufarea sa 00-'1, indapartez,e de C'UTa1:ia
tia de dnvidim. ca societa1eapri,vel?te religia au e.w.avie !,'Ii cin
InvEl 1Elturii. . " ..
sUre, mw-p, s.ub pretextu;l slujbei pastorale, Il"ivnesc sa afle
De 'l.lIceea trehUJie CIa mai lOOi temerea sa-i potoleaoca do
:' m: oilnste sla'Va, doresc stl fie ooDlSiderati oa in
rinta. V'lata traita :sa fie dovada. di . pastora:la a '. fOOt: . vatatorJ, voiesc 5a se ma.lte peste ceiJlalti. .
..a_ca:utat-o in . Sini aceia care dupa cuvinrtul AdevaruIm dOTeBC
_he l:::U;ODfPrd'?ma c:u lUl.. . . . . . ", .. ,.'.
'. d:m:litii ilm::hilniici'll!l1i in tirguri, voiesc primele 'lOC'Uri
'dJe ,(:1ldaugat. ea glil.1Jdul proprieti sUiibi'Ciuni trebule' 00 e!,'li pretind SC;an.meile cele dmtii in adunari (Ma1ei 23,
sa-ipalStJ.'eze,lSil1e:t'eIlIDa, oanucu.o:D.va maIDtea. aroulIlsu!LtUi . ' ..
dlTor mind. rea de:;;arta sa:-i distru,gil:;;i eel putin lJine pe
. ,', 'F,! ou 'a1J1t lIlJaIi' m'llilt:ruu VO! puta la:ldep1i'Ille8lSCa
ca.r2 l-a pu1:'Ut , .' '.. '. '. .' :
. cu emlllimte s:1'lljba Qe pastari pe Catre euprimit-6, cu dt min
Eadeva,I1aJt, dOl. rei mali mUlti sfut mapti aBe drli. smgw-a i-'a dus slujba de ai \9l1l r6niei.
mie, 1l;U t.lti'U sa se pe e.i vorsa In.,:,
E J9J(U1 caJIilu;W;a se in l!l!llUjba-!d:e !!J'Vata
, I
vete pealtii ceea ce eli nu ,I?iliiu. SUlperficiaJ.i,lln tor '. mv i 81lrboeva .decit oeea ce ali invl:i . 1mpo
toate. socobesc lI'8spunrlel1"eai slujbei de \liIl'Vatator, C'U antmai
triVIa lSCestom se pUnge D prim. au'V1lIl1:ale proorooului,
l.l.,?oara cu cit IIUaJl putm CUlIlOSC Vlatloarea maa:etia nemBisurarta'
zicind: "Ei atles rege dar fad voin\::a Mea;
a ilcestE:'i1a, . . . '. .' .' '.
h
eape1Jenii fMa oa Eu sa (Oz. 8, 4). ell de Ita ei .ElUrtere
Ac(;sl'ae motlivuQ pentru care ann yoilt sa-:i dojenesc pe ace;;:- Ag:m;nesc pdn voifnta ,1m DU.Pl:IJ ze l1
tia chia:r deila i:ocepubUll ocestei cafti. . . . .
M'llilti inoatpaibhli, illipsivi f.iind de podoab.avill"tutflor nid
xista. loc In sllUjba ooa iIna1ta a'lnvata.turiipgo,tru
.
n-au fast de Du.mIlle'2eu, ci apcitIll;li fi.il:nJd de dorinta
TreblUi.e deci Otpriti inc?
lor"ca!Jlducerea mai degraba 0 ldecit 0
Pe Judec1i:torUll ccitaiiIldc ii lasa sa mVleteaarr ii aco
pere de 0 tacere a:d:indi.. Ingaood.e lili 1ril'ereaza. Dar an taoerea
--:
a.ceea raSUlIla desigur, j'lldecata oomdirii. De aeeea ae spum.e
Cap. 1 Cei nepregatiti nu pot primi raspunderea s]nj-.
unora care minun1: "DepartaVi-va de la Mine, voi
bei
toti lucratori:i. nedreptatii, ilU dne sinteti (Luoa 13, 27).
19nOl'ianVa pastorilor e certata prim g:hasuil Adevaru1ui
e biliJ:E! sa pe alta vreun de a-I
Die, clnrl zire proorowl: "Ei mt pasbori care lIlJU pricep Jli.
fi invavat iu tmmti prilntr-o depria:ldere ateruta Iii inrle!llUngata.
miIC" (Ia. 56, 11).
ott de !J:OOre este msa inlc1razneala ell care oed nepregatiti
In alIrta parte DOmrlul 'aJI'l8lta ooirba Sa. fa1a de
prime-se sJujha de pastor, de:;;i pastoa.irea sufil:ertelor este acta
cu ou'Vlhntale: legii IllU m..a;u CUIllOSCut"
artelor. .,' - .
(ler. 2,8). ,
Cinenl.l Oare di ran1lle S1m marl. adinci mai .
De aceea. se plllntge All:evaruil. ea .nru este CUIJ.loscut de
a5CUruse decit cele aae trupulud.
catI:e din motli'ViUll 31Ceeta Domnu1 ruu sa
$i se i'lltimp'la ca oameni taball necunoscatOlli. ai legi nimicdespre domnia arelora oore IllU-J 0IJ!IlI0SC. Dumnezeu nu
lor -' qovada a inBpiliInintiltoarei lor -' cU!Iloa"te pe taceLa care nu ounosc l'Uoruri:le Wuti Dumnezeu..
sa ind:z:azneasd:i a'S dJa d["ept tamAduJi10rl ad su:fIle1:elor,
8:f;. Pavel iJnsrn;;i "eme nu VTea sa oonoasca,
sa DIU ounoasca" Cor.. 14, 38).
I
'\
I
Page 322 of 417
-30
,;!

,i;

"
.,1,
. , .. ','
"','
"
Cartes Regulei pastorale '
:n Sfintul Grlgorie eel Mare (Dialogul)
Adeseori iDs! e;!!te' OOemanfloore QH
Dar aps. 0 tulbura CU picioare1e m-imcl . einp sting
:;OCN'a i sUPMilor; E adevarat di nu sin'!: movati' di ,
in ei' roadele sfinltelOl- meditatii prill puttarea lor paditoaSa.
'.1
,{
nu au lumina ;Stiin1ei. Totufili, in urma unei judecAti de solida
$i aile afunci beau apa tulburatli de picioarelepastorilor
ritate eStte hotA-tit ca din cauza .pBstotilor sli sufer-e
clnd nu se mm condue dupa cuvintele pe CD(l" Ie
chiaT !iii aceiIa care sint caIauziti de ei. .
aud, . ci urmeaza pildele cele rele pe caTe ei s-inguri Ie vad.
De 8ce-ea in EVIOOghe1ie, Adevlirul il'18l.ll.'?i zice: ..Dad Slrb
in setea lor d pa adevar, deoarece faptele pasto
orb conduce.Jllli.pr"oj in graapli" (Matei 1.5.....l4}.-. -
rilor ii corup ea din . te izvoare stricate,beau noroi. De,
." J
...,.. __-= :;;::;ooo;s- , ,
. aceea a fost scris prin pr cuI: "Latul pierzamei p0Porului
De aceea zice psalmistul, nu in sensul unei dorin'te, ci
1\
11' eo'f" .x'''' (Os 5 1) -----
{.leu, pr tll ral .,. . ----,. --:' , ..- ....
implinind slujba unei proorocii: "Sa se' intunece oehii lor,
lIDui prooroo, Dornnul zice d(,!spw
ca 511 nu veda :;Ii spinarea lor sa sestrimbe" (Ps. 68, .
ca "alll fast pent casa lui Israel osmintealu" (Ieze
Caci "oehii" ii reprezintli pe aceia care, inaltati laces mad
eWel 44,12)..
ineltA cete, au datoria de a arlita drumul ales, citif vreme
l'iimooea !llIU e inai va limator in Biserica declt acela care
,,epinarea" arata pe toti aceia care pe urmele lor. Fiind
0 ylatrtstnca1:a. are "m:arele sJnjha gfinteniej .
ochii lipsiti de lumina provoo.ca incovoierea spinarii.
Pe rauifacatorul acesta nimeni nu c1oje
Dad. cei inlainte-mergatori pierd lumina '9tiintei, e inevitabil
neasca ca pe un paditos. Pacatul lui Be lntmde nespus de re
pentru cei care Ii urmead. ea sa se pIece spre a purta pe spate
pede, devk;e, sa:ninteala, atunci cind estec:iaistit pentru demni
greutatea pacatelor.
tarea preotle1" . . I ' ,
Greutatile unei atlt de marl rSispu deri ar putea fl evitate
de to? ace;;ti nroemni, dad leea urech !'a inimii cu
, Cap. 2 - Sa nu indrizneasca sa primeasca slujba de
bagare de seanna lla jude-cata Adeva. ul care zic : t,Cine va
tor aceia care nu implinesc prin practicavie'tii
smmti pe unw din mai mid, are crad in Mine, mai
eeea ee au lnva'tat prin studiu
bine i-at fi lui ss.-i aUrne cin-eva de it a piatra de moara
sa-1 scufunde in adinrul maTii" (Matei 8, 6),
Sint unii care cu multa pasiune adincesc normele vietH vpifl!tra de r,noara 'nu decit seurgc
spiritu!8.'le, dar ceea ce patrund cu mintea, cslca in picioare rea pIma de tlUda de trebuTl a vl:etll pammtene.
. prin via1a repede invata pe altii ceea ce au invlitat nu
pe Cl!1tii ell Cllvintul
prin via1a, ci prin studiu. Astfel ceea ce propovaduiesc pm l!l Wfi ma,j pj)inJdJimrat dad., prin luj
cuvint, deemint prin tinuta lor. lumeasca a'l;.. fi foot ,.dus liS pjerzare ca laic. decit os dllmtl..e=
se face ea in timp ee pastorul umbHi prin locuri pra
zeie;;ill.e Tadllle 513.-1 fae. ras:p.unzator de .raul pe @re l.,al!.
a1tH, imitingt1-1 pe el.
plistioase turma ajunge in prapastie.
.dadi-ar fi ciizut Il!!lIIlW silIlgur in paleat, !J!,du
De ace-ea Be plinge Domn'lll impotriva acestei vred
lui i-ar fi fos) cu mult mad

nice de dispret a ptlstorilor, prin prool'OCul, zicind: "Alb PH
Va ajun.g-e iat ce ramine eiiiCa'li CU .
ben :eea mai .limpede ape Iii p,e cea
Cap. 3 - RAspunderea pastoririi sufletelor. Toate ee1e po
laTtI1 a Jili;iocn:ele voastre. Allia el1 aile mele. sint.
trivnice trebuiesc dispretIDte. LucruriIe MI'O
ne ite sA Be' . -;,.' w CI arele vo -'
i
':'
coase trebuiese temute

,tte . s ea burat de picloarele Iez.
,.
"34. 18-19},-"" .
,
. .. Tqt ce amspus pin!i 0Ctu"11 amfacut-oea 'sa arat dt (Ie
. Intr-adevii-r apa fcarte limpede beau pastorii atunci cl:nd
este Sarcina pastoririi sufletelor !iii pentru ca nu CUllJ1Va vreUll
ei 0 sorb din izvoare1e adevarului biDe intel.es .
I
"
"
Page 323 of 417
..;
{:;II \.


. ,t
Cartea Regulei pastorale'
33
SfintuI Grigo*ie eel Mare (Dialogul)
rrtt i' 32
..
',..
a f<kt Hpsirt: de griji a' devei'iitde 0 c:rtl:zime dUTa_ neindu
'.
.. nevre.. cJnfC Siil'leoiIlstea.5CEt u . nepr.iceper.ea 'hlli S.lUjba de pas
I
plecalia, 'pm uciderea lEl!UJi.parbat, devenilnd apoi slab
"ill ...... .. tOr sa dev]l1iidin .Qorlrnt .dea se malta, d.lii'l1za piJerzan:lli..eL
. istbvit ilIl poftc:lluid'1lpa femcie.
. ::.i.:r c. .:...:;
"
Cu muJrtii .lntelepci'll!lle 0 Sf. Iacov._de La aceastapriln
:;li schimbarea a devenit oot de totala, tncit el, ca!re era
,.;<' " Cllvintele:,jNu va .faJOeti IIlulti lnVii1a1ori., fratii mei" (laoov
iI1l8liallte' sa oru'Ve pe oei rai, acuma fara oprire sa do
3, l).. " ... ' .' ': '..
J;'oosca moarleacelor '. .
De' aceea dl:1W" MijJocitorul dmrtI'le DUlID.'Ilez.eu fili oamenii,
La IDooput n-a voit pe prigonirorul sau dll?i
:
. caire; .'intrece tea 111m inaJltii 9i intelegere a druhuriilor
il avea Ln miini; dupa aoeea ilDiSa, a ptlJS sa-l pe unuil
. ( 'CeJOiI' mai inalte, care stapm te m. oorumi. ioomte de
. f
dinrt:re . :;;i oredincia;;i cmar cu Pretuil ilnfrilngerii
f';,
. v'oit sa fie facut rege, cam este ocris:
istovite.
'.!".;'{-- "Cun:'lsdnd Iis'll:S ca. a'll de ginJd' sa- prinrla ca sa-V fadi:
'Cli:; sigul"amta ca peacesta pacatuil wi l-<ai. Ii de
t "
- t
impara't a fugh din nou, in mUlIlte sID.'lgUi ' (IoaJIl 6; 15).
parte din ceata celor' daca bici.'UIrill'e nru i1.-ar fi adUlS sa
Cad cine intr...,adevkir ar fi putut \Sa ie .condudi1o.r ail. oame'
ceara'lertare.
"
r-::
nillor mai hlne decit Aoe1Ja care all." fi duspe aoeia' pe caIre
(,'\r-:
m creat? .

I
Dar fiindea ,a .vendt :inl trup, fiU n:j.lmai oa 'Sa lITe mintulLasca
Cap. 4 - Grija conducerii spintuale reculegerea sufle

prin pLiiima Sa 0.i sa ne lnvete priin.Viaya Lui, IS--a dat ca pHda
t
tului
'i
1:\ uctIlidLor Sai fih1JClca n....a volit sa fie rege, dcur 18. imbTati<l?at
(
de buna voile lemnuil crucii; a fugilt de coo mad iIn:aJlta cinste

Grijile. p'ClIStoI'lal'e adeseori foc ca in pastoritrea SIUlfletelor
ca,re i.-a. fast of8lrita, dcur a rivnit, m ChiIIlJUriie celei
I. inhnapreotUlIl\.li sa file impar:p.ta in prea mul1e Qucruri. Dar
mai morti, pentru oa ope nol, care madrulaTele
o inima impiir\:ita e 'l?i incuroata e nepregMitta sa se ocupe
Lui, sa 118 i,jIVet'e sa fugim :de faVlOrur.hle wumii, sa IliU ll1Je temem t
cu toaote lucl"l1ri!le fieoare in parte.
de sa irubitm oo}e potrivmce penrbru ade
in cauza aceasta, InteleptUI1. atrage. 111a:rea-aIlIDnte ziJCind:
va.r, sa ocold.m eu teailll.a oele Vlalw.r.ahlle ..

"FIi .' e!.. Nu te amesteca itn 'multe l'llcruri" (
In
telepci'll'l1eta lui
ACE".stoa Intineaza :ia:rima ou' truDie, cita vreme acelea 0
l\lr
Is Silrah 11, 10), mood, cita vreme inima se iIlllparte in
curatosc pi'in lSufeJrinte. .
! ";',
)
ma!i rriuilt-e llUcruri, 'DIU se poate ooncentffi pe depJin nu poate
c' ."., .... ',' f.letul se inalta, iJa:r sibua1ii!1e favOiraibiilJeil
cun la#e motivuol. fioec8!rei actiUlIli in parte.
F'<t'>
sUibcsc. In .lucfUl'ile prosp ill a pe ,Stine, la'r In
Sufletul ca,re se l,atSa atras spre l'llcrU'riUe exterioa;re de 0
1:1i
greu1;aVi, chiJalI' 9i impotmVta vomtei lui in ciUlOO imJXrlri'Virii
un;- grija bolnavlicioasa pilerde deliJoatetea 'uarei terneimce vieti i'11
") .
lui" p.sbe .silirt: lSa-9i adudi ,acrrrint'e de sine.
I; terioare. ,
Clud }-u.>CruI'ile merg [lJeted /ili aptele blllne ilin trecut se
Pretwl pla.ti..t preocuparillor exteri.oare e neoocotilrea uita
pierd, in si.:hi.:mb, pr.m greutal'\, se :;;i paoaiele sav.ir
rea de sine. - .' ,
1
fti te ('.11 1r.:U.l t inai-nte. . . >
:! SuiiletuJ. care se ocupa mali mUlIrt dedt trebuie de
coaJl:a durerll formeaza iJnimil lnima ccure ajunge la cuil.
l. exter.ilOare, e ca UIIl ciillMor oaTe <lin cauza ea are in vedere
me.a con ll'cem, atJrasa de.glorie, devine

necesitatile caJ.atorici, 'llita pe drum ,adevarata tihta a
r."
A:;;a a f05't .SauL El mai intii a fugit de dorrmie deoaJrece
..
I Sufl,etuil oore a pierout cull1.Oai1iiterii de me, ruu
..,' (,'
se socotea nevredTIic, dalf, mq:ata ce a lUiart putere, s-a .
:: ':",
I
sa relele de care sUifera/ili n'l1 cunoae nici
Voind sa dnstit iTIaiTItea poporuulUi . neingadumd sa i

macarjn cite. (!hiJpuri a . .
se fad 0 ID1.liStrare publica,a C8lUzat indep8Jrta\l"ea chm a
to i
N:id Ezechla n-a orezut ca pacatUJiel1te cind deschise Ie
aceluia care-l u:n.sase rege. .
arata stra,in::Ililor care aJll venit 1a el camiirne sale ou mirodenii,
. 1ucru s-a m;bllnp1:at cu David. Ern plaC'l1t acesta
I
aromatele (IV Reg. 20, 13), dar, minia JlUdedltoruiliui p.e
.,
(
. .
lui DmlNlezelljn toate, dar a carot m boo1a mindirieci inoolta I
(;1t
,::a
3 ReguJe1 pastorale'
<H:'
rl
Page 324 of 417
.,.,.
34
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
depsit prin sad. $i Ezechia credea ea i-a
!.
fast ingaduit sA faeA ceea ce a (Is. 39, 4).
Multe planuri realizate trezesc admirapa dar
fac sufleruI incH atrage m.inJia lui Dum
ne:reu. $i eu toate acestea nu-i vorba 'de fa.pte rele! Cel ca.re
,ne judeca einaunrtrul oostru. malJ.lTltrul nostru e Iii ceea ee
es1e judecat.
dad. p/idtuim in i,nima noastrA ca pacaiul
rAmine ascuns in fata ochilor oamenilor, dar noi pacatuim in
. fataochilor Juded.torwui. Ciki Judecatorul Iii ceea ee va fi
judecat Ie purlam inatuntrul nostru. Marturie a pacatulud sa
virtit e Dumnezeu caire e judecAtor. '
Regale BabHoruei nu s-a pAtat prin trufie numai atund
.dnd euvilIl1:e1e lui au foot rostite In,santea tuturor, ci deja
mai Ina.m'te, cind mIndria inca nu se aratase in afaTa. Chiar:
de atunci, el a ounosci.It, prin gura, proferului, senti-nta osin
dirii (Dan. 4, 22). savirfilitii inainte a fost
odaia cu eL seama ca a vatamat pe Dumne
zeu 'eel atotputermc 'a Lnsistat sa vesteasca aceasta la toate
popOarele '5'LLpllSe lui. Dar, dupa aoeea, a cazut din nou.
SpO'l"i:rea puterii f,li bucuria pe care 0 avea de pe urrna
faptelor sale mllrete, au determioo1: mima Sa ca sa se soco
mai 'IIlm-e decit toti pHill de mindrie , Be lauda: "Oare
tiu este acesta BaMlonul eel mare pe oare I-am clMit eu intru
taria puterii mel-e !,3i spre cinstea &trAlucirii mele, ca Tef?edfunta
regala?" (Ibid. 4, 27). ,.' ..
Aceste cuvime i-su adus aeea pedeapsa a miniei divilIlle pe
care a apn.ns-o ingimfarea, sa cea aseunsa.
Dumnezeu, jurlecator foal'1:e aspru, a pedepsit, de aceea,
cu pedeapsa acea grelieala, pe care a vazut-o mai ma
itnte in cOill?tiinta lui.
$i Nabucodonosor a foot: schimbat mtr-un dobitoc fad de
minte; a foot 900S din rioo'lll oameniJor, fimd prefacut in
sll.Ibatid. ' ,
A foot llpsi1 chi'aT 'de infaN8rea de 'om, eol care se cre
dea mai' mare decit toti oamendi. Juaecatlt asprlt qi dreaptlt!
Cu aceasta n'll vrea'll sa c<mdamn autoritatea. Nu acesta e
scopul isturisirii faptelor de mai sus.
Vreau numai sa intaresc sHibiciunea acelol:' care au fost
ispititi de dorinta neorlnduitade a ,ajunge la stapDtre.
t
Cap. 5 - Unii ar putea sA fie de fOIOS slujirli pastorale
eu pilda virtupi lor, da , in sehimb, fug din
dragoste pentru lini!$tea 10
Multi '5-ar distinge prin virtriti :ar fi de recomancut
. pentru intreaga lor 'CaipOCitate de a conduce pe alW
Sint cuii9ti prin iubirea fecioriei pe -care o. doresc, S(int tari
prin .infrinare asprli, illdestulati de hrana inv8iQ.tL1J'Hor. dum
srqeriti prill1 indelunga rabdare 'inte1c-ge,re l$i pflZ'
treaZ8 eu mta taria, demnitartea lor, au in'llasout au
toritatii. . - .
Sint binevoirf:ori a'fabiJli, aspri echilibrati, S-aIr di
sint nascuti a.n'LllIle admi.nilSt,rez'e dreptatea. .
. eu toate acesrea,chiar odata. chemat
i
, reiu::i\
pri,measca puterea ,sIlJljirii pastorale.
Pierd s!SfeI acele o.appri pe care Ie-au" dQbin!dit nu numai
pentru ei ci li pentrumtii:.. darea 'n'll se gindesc decit
la lor nu la altol's, pierd dMUrile pe C3!'e
vor sa Ie aibe n'llimm pentru ei, in chip goist. "
Deaceea .AdevaTuI eel vei?mc Ie spu:neitl1vatacerlorr: "Nu
'poate cetatea sa se asC'l.llIld.a, ci:nd sta deasupra muntel'Ui. 'Nid
nu .a.prind fadie 0 pun sub obroc, ci iIi Iili lumineaza
tuturor dincasa" (Matei 5, 14-15). .'
De aceea' Ii zice lui Petru: "Simone', fi'Uil lui' I01;,la, . hUt
iubei" (loan 21, 16). $i la sau afirmativ, imediat
a 8!Uzit oovilIltf:ele: "Daca' rna itubel?ti, palilte oHe male" (loon
21, 16). ' .' ,i ,.
DalCii e. adevarat -ca grija pastarala (pastcrrin:e
a
s'l1fiete:lor)
e 0 marturie a iubirii lui HristoS, 8tunci indo e aoe.var:Jt ctlrlU
iubee pe Hristos, pe PaBtorul -cel Mare,.acel,a ca'!'e fii:nd
inzestrarf: Ct1 podDaiba virtutilor, refuza sa pasca turma lui
....
Dumnezeu. De eceea zice Sf. Pavel: ,',Dace unul (Hrlstos) a '1'.:';
:\i
moot' penrtru toti, au murirt deci toti. $i a murit pentru toti
, 1i1
ca. cei ce viaza sa mai vieze AC01uia care,
.ei, amurit invia.1f' (II Cor. .". ", . . .

Cartealltegulei pastorale 35,
3*
It
I
Page 325 of 417
i
t

,
t
Sfu1tul Gngoriecel Mare (Dialogul) i
35
{"
Cartea Regulei. pastorale 37 .
..;
r
ChiCllI" Mo::i&e rindU1se ca. fratele ramas incasa sa 1'2
Cap. ;'6 - Smerenia in. a aC,cepta planurile lui Dum,,:
t
801'ia frateollUi mort.ra;ra copii sazamisleasca copi.i ID71ume1e
. . '; fiu .in a se sustrage de la sarcina pAs;;'
fratelui care .a mutit. . '. . .
. toririi sufletelor
Daca 111Sa e1. ar . 'refuiJa ..s.\i. 0 ioa de neViama, sa-lsc-uipe
femeilCi in fata 0 ruda sa-i sooata IDclltannirntea de ila. lllIl
Sin<1: unii care fug de smcina' pastoririi s'lLfle1lelor nrumm
ptd6r, iaT ca:sa 'lui s.\i fie nttmrita oosa celnll desctillt (Deui. 25,
din cauza smereniei. Aceastao fac ca sa nu fie .inllltati deasu
9....,..10). . .
pra.... caTS nu se socotmc mai buni. Dar smerenia e
.. In 'l1l'ma6rea s'c0pu1ui PI:!.. care n.. aV'em, fI1ate1 ce:lmort
bU'Ila inad.ntea ochllor DUJIllllezeu dacaose imbl'18ca eu
esteea:re;durpa inviel'ea <:easlavita, ,a s .: "Mergeti
de SpUllleti fra1hlor mei" (M:atei 28, 10). . .
al1>e virtuti. . .... ..
. E aid.evaTata,ocea smerenJi.e, de exein.plu, care nu se impo
El a il1UTit aprD8lpe fara. frati, fiindca implimse numa
l1JU- Fra1e1 surp.r8V'iettriror 1i sa :La de
e eu mcapatlnare ca sa primea:sca 0 sarrcma. sin'e foloeul
aUora Rentru care e socotit 'PmrtV'it capa:ro!. .
v5dnrva f.ra1ciui mort, fiindca se cu:vine ca grija .pen
. Nici',nu este cu ad.evam<t 9ID.ent aoela care
tru. Sf. Biseri!di sa fi'e rJ:a :ace1l1lia oare da dOViada ca 0 con
duce cum se cuvi, . .Dad sa 0 ia, femeia n
planuil ,I,:ui Dumnezeu in vrilrtutea camia est'e che!IIl>all; sa con
due&. cum se cuvine.
8Cuirpa in fata." . .
. chip Sfi'll Bisel1idi, rca OllIlIla:r scui,pa in
'."'. '. sa.!1! crt'!:1 c:! :L
f'a\i.1 pc !Care fuge, 1:1 m'llJStra, peIlJtru ooruciile penrbru caire d1air e +v:rt atLd(]e a ' p a a
1111 ti!rnte datori:a de a s.e' interes-a .ae nevci1e .all.rl:oir.a r;;i care e .. mai aile5. a!:!JD,ci ci:nil a;lU sllJ;)'hem 00; areia. oalve Ie d,urtam.
supremul mpti'Vail de davuri'primite. _ ,. '.. . Cind' e vorba 'aIpO'i de persoane SllJpuse
Casa celrui de:8CU/lt e numiHi casa aoo1uia ca:ru:iJa i-'.1:1 fost
. nezeu /ili care nu sufera de raul incapatinarii, TOOpU'llS'l.lll la
Iuata. l:nca1tamintea din piciur. COOt SIC'rWs este: ,,$i mcaJ.tati
chemarea plina de ,raspUilldere -da eoop darrlnriilor pe
pi2i:oal'c1e vOaJStre, garta HilIld pentrtl EVICl'l1:ghclil3 pacii" (Efes.
coce 1M'll pr.imit.
6, 15),
E In. natuva oo'mlllli, de fapt, DB safi.e de fQlos ailtONl niai
. Prill UI'IIlla1re, dad, purta:m
indllt8mmte;. mnbele picio:are. 'C'rne
ope 00Ill:etl!ii sai
. 1Jr-un picior ar uonb1a
.
grija d
mult decit noua
111L,?ine,atunci purtam
lL1'sa cUg>etanumai 113 folosuiJ.
e ,(:3 $1, CUl:?- c:;
Oap.' 7 - Despre aceia care doresc slujba predicarii in
Cll nwmemcailtu1 n.Ull1Irtl 11a un pICllOr.
: chip llQ.dabil 'iii despre aceia care nazuiesc catre
ACel1tia care slnt inzestmti eu mari daruri se apnind nu-
ea numai daca sint siliti
mad. de rlvna 'rnga.ciunriL
. Fu
CT
atunci_clnd trebUJiJe si\'! fie de folos attorn wm predli.
. Uneori voo.em '1:a sluj-ba pI..oowdirii 0 &r.ud.oita. ati1md.ilne a
,C",l'e. i:u'l;leslC liniJstea 'a!SC'l."l.!IlSB. cautl!i figurratad:ea con.telllJ-:......
ce10r chemati. Pentru I\loo este OODJsiderarta ca obiect 3'1 Wllei
..
dorinti qe cita vreo:ne faltii, voo. 0 slujba la oore se merge
, drept judecata, se' fare vioovaii i de U!Il roo ega:!
. prin cOI'lS1Jringere.
eu bineJ.e pe oare ar Ifi 'Putut sa..J. foca daca s-ar fi IaIIlgaj-at 1a
L acesta iii. yam cunom;rile mai btnle cacao vODlanali.za
hTJiplinirea unor iuer,am publice. 0 :asemenea a1ituJdlia:le e de
fC\lpt . celor doi proorocl, dintre care un'1l1l trebuind sa fie
fara senIS. Nu-i mgoouit r;;i posih]1 ca sa preferi
'. trimi 1a propova:c1ui:re, indata eu' buna vcie s-a
proprUe inamtea bincl'Ui sufletescail. altora..
'dta reme <all doHea, tern.mdu-se, a refuzarf: sa mearga.
Hriistos pentru a' fi de fol05 iurororj' a parasit siIl::vuri!le
I'S!aia s-a merit bueuros lui Dumnezeu care..J. cautlCi peniru
',l'artaJJ.ui a coborit aocuit 5n mijlowl nost.:m.
' ..
t
i
ZiciaJd: "Iata-ma, trimite-ma pe mme" {Is. 6, 8). .
"; ,f";;
't
; .
tl
Page 326 of 417
38
Sfintul Grigol:'ie eel Mare (DiaIogul)
. insA,a foot trimis :;;i s-a' tmpotrlVit trlmiterii
minimalizind capacitAtiJIe lui, zicind: iat! nu sir
vorbe.sc Hindea s1nt incl1 capilli (Ier. 1, 6)., '.
Daca se observli, bine e' deosebita 1a doi numai dis
ponibilitatea, nu iubirea. Coci doua sint, de tapt, poruncile,
iubirii, iubitea lui Dumnezeu !iii iubirea aproapelui.
Isaia a raspuns d. estega1:a pentru aproapele cu viata
activa a faptelor, eu slujba de propovaduitor pecare 0 dorea.
Ieremia, fiinddi nu voi.a sa piardl1 roadele vie-p.i contem
pla1:ive :;;i in ea sl1 sescufunde nemcetat m1ubirea lui Dum
nezeu, s-a impo1rivit de a fi trimis la predicare.
E de ll1udat deci dorintaunui<2:;;i nu rnaiPUtm de lAooat
teama celuiilalt. .
Ieremia, pentru nu voltB. sa piaroadatoriUi faptelor,' roadele
vietii contemplative peautorul iubirii; Isaia) pentru a nu fi '
, raspunzaror de pagubele cauzate i printr-o miBiune neimplinita.
Exista, dec:i, un amanunt deosebit I?i pen-tru unul I?i pen
tru ce1a:Ialt. Ieremia, de f-alpt, nu s-.a incapatinat i:nrefuz,
Isaia inainte 'de a mcepe mi'Siunea derita, s-aC1..rratat cll 1.ln
taciune de pe aHar.
Prin llnnme, dupa eum nimenea nu poate !ndrazni sa
se ofere pentruslujirea rea sfinta fara ca mai Ii
purificat inima, tot al?a eel a,les dedarul lui Dumnezeu, sa
nu indrazneasc! sa refuze sarcinile printr-o falsa smerenie.
E greu de alta parte de cu siguranta, daca 'inimae
curata; mai sigur este sa fuga de slujba predicarii. Dar,
atunci cind :;;tie ea primind .aceasta slujba tmpHne:;;te voi
9
lui.
Dumnezeu, nu trebuie sa fuga cu indipatinare. Moise pe amlIJ.
dOUB acestea Ie-a implinit in chip vrednic de admiTat, intru-,
cit el n-a voit sa ajU!Ilga conducator al unui popor aUt de
mare, dar a ascultat. Probabil ar fi foot rnindru daca ar fi
. primit far! 'sa tremure eonducerea unui norod ant de mare.
$i ar Ii foot poate mai mindru, daca ar, fi refuzat sa ascu1te
de ponmea lui Dumnezeu.
tn amindoua cazti:rile a foot smerit, tri amindoua a fast
supus. A fost &merit, fiindca cunoscindu-se bine pesine in
SUlili, n-a voit sa fie pus in fruntea unui popor. A fost supus,
. pentru c! a ascultat mcrezindu-se numaiin puterealui Dum
nezeu care i-a incredintat' pe poporul sau. Cita deosebire in
tre cei care umbla dupa marirl I?i intre sfintU Cei care umbla
dupa marird, doresc fie preferati altora. nu Be tern de gra-
I
,.
t
,
I' "
t

:
<,
r

{

r
I

'-: '"
- I
Cartea Regulel pastorale 39
" . " i ' , -
vitateavinoVa.t
ieL
Sfintii , in s-.au temut ,sA ia COll
ducerea UIIlui popor,.' chiar clnd Dtpnn,ezeu Je cerea
aceasta.' 'I' ' , '
Moise ,a treniura1: ell peate ealvea chemarea' convinpa
toare intaritoare. a lui. Dumnezeu,' vreme sluMn;gii
alearga dupa locun de cmste. Incovo atl de propna lor povara
vreau sa aiba spatele zdrobite de _a'lrora care-i al):15 a,
Ciudat Nu reu<!ile5C sa poarte pave-ril;; lor
proprii, liII cu toate acestea 1$i ofera spatel-e, pentru
a ingreuia1:e de poverile altora! Ei sp.un ca pot' purta
poverilelor, dar socotesc poverme altora foarte u$or de purtat
chiar daea. vor fi mai mari.
Cap. 8 _ Despre aceia care doresc slujba de prlstor pentru
" ' satisface ambitia proprie.
Din pacate ocei.a care voiesc sa fie in fmnle, Sh1
jiTea apostolicii numai pentru satisface p:::"opria
Ei folosesc dupa plocerea lor cuvintul Apostolului, cate zke:
"Cine dol.'ef:1"te episcopat, bun Iueru dorelil
te
" (I TIm. 3, 1). Acest
citat laudiidormta dar. totodata 0 schimba in temere, did se
spune mai departe: "Trebuie oa episcDpulsrt fie de p:'i
hana" (ibid. 2). Si fiindca 1n .continuare Apostolul en'.lmcrf,
virtut
He
n Cesare epiocopului, apare indat1l. ce este nepri
hrmirea. Sf. Pavel, cu 0 arta desaviTl?ita, cheama inaepar
t-eaza; indoomnli ingroze!;lte. Se pare ca ar fi, voit sa ::ka:
,;Va laud pentru ceea ce cere\i. intsa cauta\i sa 111te1egeti l"n:li
Inmi eeea ce cereli". Nu neglijati sa' valorifkati posibiiitiE'rtiJe
voastre. Insureesuil vostru aX' putea sA fie ell am mm de plins,
ell cit mai roa,re a putut fi dormta de a se grabi sa ajunga la
culmea puterii pentrn a avea pHicerea sa fiev8.zut de ailtii.
. Acest mare maestru al eonducerii indea,rr...na inclJrnje-:'lza;
tnfrine8za face sa te cutremuri. Toate acestea Ie face pen'!:ru
, ca, ascultatorii ,sAl sa nu cada vi.ctime ale mindriei $i pentm.
caneprlha.mrea Jste cea mai inaltA eulme epiritu'al!i. In aee
timp vrea sa-i stim1.laeze sa fi.e vrednici prin pnrtarca lor.
fiindea sarcina darita e vrednid de lauda. .
Nu trebilie msa sa se uite eli acele 'cuvinte au fDst s-::rise
atunci eind acela, oare dorea sa fie eonduditor al credil1cio
".' ''''., -/"-,,
t. ..
i >,
t
......,:'\. .".
I
-
I
IJ
Page 327 of 417
41
a
j"
b
i
"
,:
'..
t
'.\
.,\
,
'.
Jill'
Sfintul Grigorie (Dialogul) 40
f
I
91:101', putea sa fie primm duspinii I? ,clrinlij['iJe qi moli!iE!ea de
mucenic. . ..,.'
'A dori epik'3lcopatul aninci era un lu'Cl"U de fiindcii'
nn era nici 0 .,indoiaJa pm lucmrea sa 1lrebuIiJa sa Qjunga sa
supcrte chilD:tl'l'i tnali grele. , ..'
A<: 'Sta e- motivUil 'pentru care ehm
t
r
,
zentat eli cuvintele "bun :lucru". "Daca cineva episco
1"
.
pm, bunlUICTU .
Dar lludmeqte episcopatul acell8. .caa:-e 11 oaru'i:a pentiu cin
stirea legaia de demndtatea ooeasta ca 0 daJlrirde de sJu..
jfu:l2a oCaTe rrebune implinit1i. . . "
ACe'la 'Care tinje:;te dupa puterea p:aJStornla, nti rl'llllllad di II];U
hibe;;te chiaor de loe 'sl'lljirea rea simta, dar mci macaT !Il-o'
cuno.ayte, dalca se mu1tum8'?te eu gmdul 8SC1.lJI1:S ca are pe unii
care ii 'sint supu"i: daca se buctta:'a pentm Laooe: pe care 0
dad! i;;i intoa'J:'Ice illima la pnoI'1ll'i; se bUCll1'8
de un .atl:t de mare oomoditate. Sub pretextull .acelei.
demnitatipentru c.are ar trebui calcate 1in pidoare I?i'distl"l.me
toate bUnl.1Tirle el cauta, dteci, numad
unor bunurim:ateria:le.i
! 1 1" t :; . -, 1" fl v
ell caire e sa 'aJ'll'Uga ',l;a S'llJ'lrela cea S :j.nta nu-
mad din place-rea de 'a-1?i satisface ambitia 1<11[, i tarneHa
atCest'ei Stlujiri e smereruiJa, a1cel.a denafureaza J,n mima sa, sl<11jba
pe care 0 t. ." ", "
Cap. 9.....:... Il1ima acelor, "care doresc. .' episcopat se iru?alci
adeseodprin credinta cci pot fapte (bune)
mali dar false " .
" "
.' ,
.I "" ;;. \
de ph:car-e ,a:1 acelora cau:e voi'e'OC sa ajunga
H3 pri:measdi. slujba de pastor. este acela de a prezenia un
program de fapte m:teresantepe care Ie vor savi1'lili. De;;i
intentia ascilllsae "aceea de a satisface ibitia, ou toate acestea
fae Srl cir:mle'gl!3surl mteresoote, princare se 1.asaa se in
tdcge lntrevede'3 posibi:Jita1:eade a" ;pIi'lli, prill mijloeilrea
lor, plarmrimarete. "
DaT intentJa e ell i:otull alta pe careile '. im.
pral?tie. Se adeseorl ea sufl vrea sa S i'll!iJeIe pe
el msu!i\i;, se prt,,'.iace di iube:;ne 1.ln billl pe care fiu....l iube;;te,
di marn'6a lumii pe ". . in reaIita1e ocauta.
Cartea Reguleipastorale
Page 328 of 417
42
"):'
,.
Sfihtul Grfgorie eel Mare (pialogul)
. i
eare doresc sA intre in dupa cuVtntul In
vAtatorului (Matei 23, 13) D.ici nu mtrA l?i niei pe. eei' care vor
sA intre nu-nasA.", . '. i . r
. :;>i ind 0 cOIlJSideratie.: Ulll conducAtor ales trehllie Sa ehib
zuiescA ea sA La in grija sa cauza sA se' poarte
cum se)?OBrlA un medic cu un bolnav; . : . i .
De aceea, dad in fapte1e 1:ui se tnai trezesc vechile patm,
cu ce indrazneaHi va 'sa se a.propie sA vindeee ,pe un
ranit, e1 care., mati poarta pe fala semne1e ra'l1iJlor propr;i? '
'. " , '.
Cap. 10 Calitltile necesare pentru acela car.eI vrea sa
. ajunga Ia conduce rea sufletelor
Viata spirl1uela e moartea patimillor carnii; dispretul par-
venirii ctirajul in nenorociri; dorinta bunurilor Uiun1:rice,
sin! conditiile indi.spensabile pentruca oel ales sa devina model
de viata pentru a1tii.
Acestui scop gpre. a-I ajunge trebuie sA i se supuna aUt
trupul dt suflerul. Armonia echilibrul trupului a su
fletului sint necesare pentrn di .sHibidunea . miI,ldria impie
did desfai;mrarea orinduita .a lucrarii. apostolice. Acela care
nu este minet de dorinta dea .lua ceea ce-i al alttuia, ci I,nai
de graba dA din alsau;. acela care' sa fie pUn de milosti..
vire e gata oricind sa, ierte, dar' in fel indt cu iertarea
pdpiHi sa nu se lase abatut de la limitele oreptAtii. Sa
rnurdareasca de numele, d niai degraba gr l?elile
savir:;lite de altii sa Ie pIinga ca' cum 'ar fi propriile lui gre
SA ea prin bunaV'oin1a inimii sa compatimeasca pe
cei slabL Sa Be bucure de binele de altii{!a de sucee
sele lui person-ale., In asa fel 'Sa. Se arnte ca fiAnd de urmat
de imitat pentru altii, in totceea ce lucreaza, incit fala de
nimeni sa nll, aibl:l. de ce sa pentru fa.:gtele trecute:
Viata sa sa fie in 29afelindt sa paath uda din inimife
cele mai impietriie aoJe semenilor alii cu caldura invataturii
sale. El trebuie sa fie obi$Iluit' {!u depriooerea evlavioasa a
ruglkiunii ca sa poata dobindi de Ia Dumnezeu cele cerute,
dupa cuvintul proorocului Isaia, care pare a se fi adresat in
chip special lui: "Atunci vei stnga Domnul te va auzi; 1.a
strigatul tau el va zice: lata-mal Dadi tu tndepartezi din
mijlocul tau asuprirea, amenintareacu mina cuv!ntul de
ctrtire" (Is. 58, 9). .
43 Cartea Regillel' pastorale
Dad. cineva ne-ar cere sa ne iJiterpunem in favorul lui
pe linga un om 'eu putere {om mare) necunoscut nOlla,am fi '..
gata sa marrurisinl- neptitintanoastra, toomai pentm ca nu-l
cunoa1ilte:rh. . . . ,
Dad ne sa ne C'B mijlocitori pe
linga untiil pe care nu-l cum. putem avea curajul
ca samijlocim pentrn popornl.lui Dumn:ezeu sa avern
eertitudinea d ne bucurmn de harul Lui prin viata virtuoasfl?
Sau cum sa ceara iertare lui Dumnezeu pentrtl altii, dnd el
nU,!?tie daca este impAoat eu EI?Prieteriia eu Dum
nezeu . are pentru pastorul de suflete 0 sociaUL
Ar fi grozav, dad acela despre care .am crede ar trebui
. sa fie in stare sa imblinzeascli prin purtarea lui ;mini.a lui
Dumnezeu, s-ar face inaintea Lui vinovat de. propriile sa1e
pacate.
Noi toti ca inima celui minios se mBi ta-re
. a1ulIlci dnd ii trimitem mijlOCitor pe unul care nu-i este pe
plsc. Deci;. aeela care este inH\ntuit de poftele sa
se pazea'sdiea sa nu ati1e mai tare minia drepmlui Judeeato-r
l?i sa devina astfel iresponsabil, cam:aa rui.nii
spirituatle a sai; de a.ragul ur:',ei slujbe pli.ne c1,,,,
dnste.
Cap. 11 - Cine nu trebuie sa ajungl Ia conducerea su
fletelor
'Oridn-e aT vrea sa in..drazneasd sa... ]a oonducel'ea sufle
telor sase cerceteze' ell ma're grija Da nu eumva sa mai .staruie
inca.in el vreu'l1 viciu aducator de osinda. Nici sa nu doreasca
a fi mijlocitor pentm gr*li1e altora acela care e-ste murClarit
de propriHe sale pacate. De aceea glasul Celui de sus i-a zis
lui Moise: "Sprtne lui Aaron:' Nimeni din neamul tau, in
viitcir, din rudeniile tale sa n'1l 'Se apropie, ca sa adudi naTUri
Dnmnezeului sau, de va avea vreo meteahna pe trupul sau"
(Lev. 21, 17). Qiindata adauga: dar, nimcnea de va
avea vre-un bete$'1lg trupesc s& nlll se apropie de ee], sfi[lte,
nici orbul, nid' nici eel {!U nasul mic, mare sau'
strimb, nici eel cu pidorul fnnt sau ell mina frinta, nici eel
. ghehos, nid eu albeata in ochi, nid eel cu puroiinochi,
niei eel en rne sau Dtid {!el cu partile'barbate!?ti
vMlirnate" (ibid., 21, [6-::-20 dupa Vulgata).
1lli1<,
i
\.
... .., .

'; *:;
, "
'M..

h
1"'.

i"
e

11
I
.. '
I Page 329 of 417
45
-.. , ...
",,:
". . . -I
1
.
44 .80ntul . Grigorie eel Mare (Dialdgul) .
. I .
. Orb eu este care 1l1'U l'lllIlioo con
teroplatiei divjne. Eorb ace}a care, fi.ind lnconjurat de intu
ner:icuil vietti :acesteita, citii vrem.e nil dupa. al!.l!mina cea
fiitoore .DIU 0 nou incotro. sa'1li indrepte pai.
faptelor ani. De' aceea Sf. SeripttllI'a, prln guxa profetesei' Ania,
manna lui SOOl'll411, ne sptme: "Bal?ll sfintilor sai ell. Ii paze!?te,
iar nelegiuitii vor pieri mmtuneric, did amUll uu prin putere
. e tare" (l Regi 2, 8). $chiop este aoola care vede unde vrea sa.
aju:ng,?,. dar prin slabicilU!nea oaracterului ffil poate tinea in
1 x
l
chirp dIrumuiL eel d:rept a1 vi;etii pe care j)l
! Ioaintarea mbille iIlU va pubea aooge n:iciodartamaslJlra dorita.
dadi 0 nest.arom.:ica fiji slaba nlli. va deve:ni virtUJte
matuirli staib:iJli1. De aceea, Ja aceasta ISe refera. Sf. ,Pavel
dnd recoD:l:anda: "Indreptati mime. cele ostenite gOO'llD.chid.
cei slabanogiti. Faceti dirari drerpte peniru piciO'atrelle voastr'e,
ioci! dne este -sa Ill'll se abalta, d mai vilrtos sa se
v:i:ndece'.' (EVlrei 12, 12-13). Oel citmg sall em, rept
este aee1a care 1ll'1.l poare umbla deloc pe oalea DOmIlu1ui
caire nu eiSte in etaJre sa sa'Vll'!?easdi nici 0 fapta buna. 1\cesta
nu BJre nrici macaT ,avantajuil I;lchio.puil'llli:, care. ou toate ea mer
ge legarull'du-ee; ee stea tare pe ,piciOOTe. Conditia
spirifuaUi a ocestuia este a aceluia care total instrai
,.i
nat de acesote ilucruri. . 'I
Ghebos este .acela .pe care pav8l'a g:djhlor i-lco
nu poate rprivi niciodata spre cer ca'
aplecat fiind asupra 1oorurilor este aproope zdro..:
bit de. ele. Eil numai ,18 [ucruriJ.'e pe care trebuie

:
. puna pidoruJI !?i nimic altcEa!'l?i dad cumVla i Be in1fimpUi sa
.' auda ceva dmpre aruani1Il!iile patriei oore;;'ti fimdinogreunat de
, pova-ra paca , nu poate j\naJlte pri'vi:rea .
icimii sale. 'I.E iprea mare grea 'Saroim caTe 11 zdrobe:;;te
. fiinddl Ii ooplevesc prea mari dU'Pa ci9tig !p8m1ntesc
l?i n'll se poateridica' 1a Sflirea de contemplare a bunurilor
Ace:;;ti oamelli au girbovite. Desptre acest fel
de zice Psa1mdstuiL: '"Chinuirtu..;m"'\8!In lili m-amgirbovit
pina in sfiTl?it" (PiS. 37, 6). Vinoviitia aoestona Adevarul .
eel 0 arata, ciII1Id. zice: "Cea cazuta $ntre spini (sammta) ,
sint cei care a'1.lld cuviniUll, dar Unlbl1nrlffigrijiJ.e !?i cu oogatia
cu plAcerile vietH, Be iOU, 'r " (Luca 8. 14). . .
'. Cel Cu a!lbeata in ochi este, acela carse Inwta prin geniul
sau :La de a curoae OOevai'u:l, ar. strlHucirea 11l1:teli...
m
;':.. <'.

'-!
.f
Cartea'Regulei pastorale
"":1,?f
gentei este tntunecalta de faptele cele Cei eu ,aJbeat&
in oehi au pupt1e1'C;! sa1natoase, den- curgind :pll'roiuiL dilIl vme
lacrimaileaprilIld !?i ingroapa rpleo8ipele. Aoostea prin C'trrgerc.a
deasa a ochdlJ.or s181besc 'ChiJar .agerimea pupUei
Lu'CNirea muiltor.a e riU:n:i!aJi.. Q -rana izvorita -din fapte tl'u
Sint C8ipaibilU sa vada dI'l.llm'U'l eel drept, mnd ]nz,estrati
cu 0 int-el<igenta sclilpH:oore, .dar futu.neoa-p. /iliinvaIuiti in ceat
a
,
din catl2l8 de 18 fapte
Cel cu al'bea1a Q:n oehi este acela pe care ll!<],tU1"Ct I-a in
, zestrat eu 0 j'lldeca<ti1 'Hmpede, dar rea in11.me
cat.' Arestora e adresata i1nvitaTea mgeruilui pentru ca: "Sa
cumpere aline de ,oehi, ea unga Qchii :;;i sa. vaJda" (Alpoc.
3, 18). . ,
Ungem cu aq,irfiie ochii dnd, penh'll :ltra:-
IuJCirea adevaratei 1.UJIl1i.ni, ajutam agerlmea noastrt'
prin grija unei .1uerari sfill1.te!iii virtuoas'e. '. . ,
Pupi!la vede artll'nci ood este neagra, dar 0 pupHa aeope
rita de alboota ,DIU re1.l.l\lel$te sa vadiinici un lU!e!'U. Citl1Jd avem
conl?-tiin'\Ja .propri-ei vinovatii a
sa 11l1telegem darulunei 1'llmini lim'Pezi.
Cme in-sa, a1Jdb'llie nevinovati,a dreptatii 'sau a i
n
1
e
.1ep
dunii; se exclude de Ila cunoaerea lummii cel'ei
o mtndrie nesocotita ,acopera pa-t)'ru::niderea straludrii .adeva
tatei lumill1i. Des.pre unii s-a ziJS: "Zi-c"lnd ca slnt 3U
ajuns nebuni" (Rom. 1, 22).
Nu scapa de ;riie aeela care este staplrnirt fara i:ncetaTc de
nein[rlI11aX a tl'lupeasca. In die, fierbintea:la lallIDtricarl'i.z
prin piele vadind astfal prin aceasta desfrlnarea.
Rii'a pe drept cuvint e l-ua1a CR. sirnbol 8'1 desfrinarii. Ispita
inimii ajunge sa devia.la fapta, atunci clnd fierbinteala lEn.m-
triea din rlia pielii.
TTUpuil devine 0 xana lIleplacuta: fiimca cite. v:reme llti se
lrll.rinearza oplocerea care e in cuget, ea a1unge sa stapineasca
!iii in faipta.
, Sf. Pa'Vel se g,iudea sa vindece probabil1 miucarimea pieJii,
otnd spunea: "Nu v-a apucat ispita care sa fi foot peste pu
terea omeneasca" (1 Cor. 10, 13), ca clndar f.i spus deschis:
Este !Illcru omenesc sufen ispita m b:rima., dalr e lucru
diavalesc ca in lupta cu iSpi.ta Ion [18'Pta ISS. te invins.
Cel cu Il1C\JSUllmic este ace1a care 1m sa pazealSCtl ma
\'
sura di-scernamintuiluL Carl ell nasu.il deosebim miT'O'Sul bun
Page 330 of 417
44 8fintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
Orb eu este care' fll'1.1 .aumina COIl
E orb 8cel:a care, fiind mconjuratde intu
ller1.cul vietH ace&teriJa, dta nu dupa al\.lltll1na cea
fiitoare 'fii nu 0 nu .I?tie indrepbe pai
fapte10r lui.. De ;aeeea Sf. Scrlq:rmra; prm guxa profe'tesei .Ana
marna . lui Samui'l, ne spune: sfi.ntilor sai e!l Ii pazel?t.e:
iar nclegiuitii vor pieri ill intunedc, cI!ici omu!l. nu prill putere
e tan:" tl Hegi 2, 8). aoelacare vede unde vrea sa
ajooga, dar prin slaibiciltllllea ooracterului ll'U poate tinea In
chitp desavtI'9
it
drurmul ,cel drept aU vietH pe ea:re 11l CUIlOa$te.
lnarnta'l'ea In l;line nu va putea aooge ruiciodart:a masulfa do rita
cl<td 0 obi\lJ1!uinta nestaTarinica ljii slaba n'1.1 va deveni virtute '
matura stJibiJa; De aceea, .1ia a:ceasta se refera Sf. Pavel
dnd recomanda: "i,nctreptati. miinille we ootenite l?i genunehii
cei slabi:inogitL Faceti caral'i drepte pentru pi<ci6a!l"eJ1e 'voastre,
C19a incit cine est-e sa ill'll se .abart:a, d maivfu:1;os sase
'd'm:l,ecc" (Evr.ei 12, 12-13). Ceil clun'g sau au picioru1 rupt
estc aeela 021'8 O1upo:ate umbla de10c pe calea Domn'l,Hui
care nu es1:e in 51tare sa nid 0 fapta buna. Acesta
nu are nid macar ,a:vam.tajuil 1?chiopuilui, care, OIl toate ca mer
ge leg&'.rll11'du-sc, srt stea tare pe' tpicioarre. Conrlitia
spi'rituala .a acestuia es.te a aceluia care totail l'I15trai
nat de .aces-be lucrul'i. .
Ghebos este ac'la pe care povana gr.ijiJIor pmrutntej;ti n co
p:lSgeSc tndt n'll ipoate rprtvi niciooata spre cer pentru di
aplecat fiindasupra lucruril0r esue atproape zdro
bit dee1c. El priv9te Dumai '118 IliUoCrll'r.He pe care trebuie sa-;:;i
puna pi'c:io.rul 9
i
n.iu:nk albc.eva! $i daca cumVia i se mt1r.npla sa
auda ceva. des-pre alUlIDilD!iJ1e patriei oere!1ti nmd ingreu:nat de
povara padltoase, :nu peate inailt-e privixea
i'l1imii ,s,:J!le, E pre.a mare grea Isaroma ca'l."e 11
fiind'cafl prea maTi dupa tpammtesc
?i nu ':50 IJoate ridica 1..1 starea de contemplare a bunuri'lor
oarneni au &pa.tcl-e glrOOv1tbe. Despre acest fel
de oa:meni z:iJCe Psalimast,uil: "Chinuirtu-iIIl-<am. m-amgirbovit
pina in sflqit" (PIS, 37, 6). Vinovatia aoesrora
eel ve;mic O'U'.nt21, ciri!d zice: "Cea d3:zuta intre spi:ni (samml
a
),
slnt eel c.;.:<T(':;J;u
1
cl cUvintu:l, dar ul11bHnd. ou grijhle l?i C'll bogatia
ou pla.cerille vietii,s-e mabu,!?e I?i n'll mdesc
u
(Luca 8, 14).
Cel C'll -a'lb
ea
1a in ochi este acela oore se inalta prin geniul
sau 11a a adevarul, dar, stralucirea in:teli
I
,;
'" 'Cartea Regulei pastorale
4::1
i
'i
gente{ faptele ce1e cu albeata
in ochi au p1lpilele sooatoase, dar curgind 'purolu1 ditn v-aseile
-";.,,..
lacri!iD.alle aprilIld $i ingroopii ple<>apele. Aoestea, prdoi ouxgerea "
a ochillot slaibescthier agerimes' pUipilei. ' '
Lucoorea mllitora, e [llJ.l'Illm 0 ralIla izvorita din fapte tru
Sint capabitli sa ,vadii drumtl'l :cel drept, ffind mzestrati
cu 0 mteldgenta sc1ipib:)are, dar intunecati mvAluiti inceatl1,
dincauZla ta savif9i fapte
eel cu ail'bea1a ['11 ochi este acela pe care l":a in-
zestrat cu 0 j'lldeca4:a limpede, dar ohli;mIDnva rea l...a . inrtune
-- ; ...
cat. ACestOra e' ilnvitarea mgerului pentru ca:
cumpete'alifi-e de unga ocmi sa. vada" (Alpoc.
3, 18). '. . . ..'.... ";"
I:t
'I
".
Ungem eu alliie ochii eim, pen:tro a 'ciooOru;ltestra
1udrea adevara1:ei lumi:ni, ajutam agecimea mmtii ooastre
,prin grija u'.Oci Juera-ri sfirirtel?i virtuoase. '. .
Pupi!la 'vooe atu'l1ci em est-e neagra, dar 0 pUlpi!la. acope

I
,11' ,
rita de a!lbea.ta mI sa vada nici UIl1 Iuem. em avem
COI1'$1:iinVa ,propriei vinovatii I?i a gre,e1wr perscmaae, reul?i.m ...



sa llJ.1te:legem darul unei hlinini 1impezi.
CLne ms !, i!r;;i a1Jribuie nevi'l1ov2:tia ctrept !tii sau a in1clep
.1':, ,
I
dunii, se excltude de 11a lUllllmii celei
o m.mdrie .acoper! pii1lrunderea stralucirii .oo,eva
ratei lumi'l1i. DeSpre' u'Ilii S-a ziIS: ,,2Iiclnld ca sint kltelepti, au

Qju.n.a nebuni" (Rom. 1, 22).
Nu scapa de <riie .acela care este stapinirt fm-a mce1arede
nerullfri,narea trupeasca. I'll rue, fierbmtea:la Ia!\lllltrica diz

prin pie1e vadind astfel prill alC'e!aSta des:frlnal'ea.
Rlia pe drept cuvint e luata ca simbol a1 desfrirnarii. 1spita
inimii ajunge sa devilna fapta, atoo.ci 1aun

.trica din !"ilia pieHi.

Truplli devine 0 ran ! neplacuta: fiioodi dtll vreme nu se
infrlnealla 'Placerea care e in ruget, ea ajunge sa stapineaBca
in fapta.
Sf. Pavel se glndea sa. vindece mine!rlmea pieilii,
i
'" .'
'1?
..'...\'
"
ofuld spunea: "Nu v-a apucat ispita care sa Ii foot peste pu
omeneasca" (I 10, 13), ca clnd ar f.i spus.deochls:
Este' lillcru omenesc sa l;JUferi ispita I'll inima, dar. e. luCI'U
ful
rl
diavolesc ca in l'llpta cu iSpita 1$1 $n ,fapta sa te Im;;i invi'l1lS.
, Cel ell !l1CbSUil miceste ,acela care nru I?ti-e sa pazealSCa ma
sura dilSCernammtuilui. Carl eu naeuJl deosebini. bun
I
'I
l . ,'-J
,
Page 331 of 417
\I
SfJ:n\ul Grigorie eel Ma.re 46
, ,
,'
rau.Pe'bu.na dreptate put-emspune dEri eli nasui repre
zinta ,f,9.cultatea cU ajutoruJ' dreiaalegem virtti:ple",$i '.lepa
fin '
,.
'aceea in ouyinte de; laooa, spu.se miresei; Be

. ,
! zice: "Na!5ul ta'Ucati.lniul care -este in Liban" (Cmt; Cint.
. 7, 5), 'fiindca 'Sf. Bise:rioca sa distingamn C:atre' partenasc
ispitele\ deooop,erimd in. felul acesta, dinvreme,luptele pe
care Ie. ClVeID de, dUG tirziu impotriva viciului. ,
M 'insa n'u voieSc a fi socoti slabi i d.'in aces motiv
'sUi in m . " atil. Meticulozi
" nU-l va uce 'desillilif l!a 1mOCeS, 0 aCU"e :in,/'
tliI Oktt. ' , :
Ace:;;tioa si:nt OSllIlel'ii eu nasUlI ori prea gros, on prea strimb:
De c\0eea au foot aduse cumtele: "Sa'll cu nasuJ. maTe sau
strimb'" (Lev.. 21, 16-20). NaSJJ;lprea mare 'sau 'strimbin
serrmeaza 'meticuJ.ozitatea exager:ata, care daca cr :$te peste
masura, viciazil unci activita-p dr-epte. ' , .

Pedingiine are in trup aeela al di:rui suflet e stapinit de


zglrcenie, , care dad nu.' stirpi-ta' in olucruriil!e mid, .crel?te
f1i;ra. inceta:re. 'I
. . Pecingine1a tru'Pul fara durere :;;i fara prea
maTe 6upa.'rare n-epHicerea aceluia pe care]} st8Jpinef?te.
cresw:ind deflfigurelaza. frumusetea membrelor. Zgircenia'are
sardrra s5- iK'Opere 'Sufletul Icare ii este victima, de rani pro
duclnd ca.-un. fel de 'Placere. ZglrcenLa duee ,1a neintelegen,
tm
fill fiindea e pofta de st8Jpinire. $i totulili promitind bogatila ca
Pl"et c:UI pacatului nu !'lana. Dar fru
rr:iusetea membrelor se pierde, fiindea frumusetea celo:rlaJ.te
m." virtuti, prin zgirce!r1i,esesch:iJIncmose;;telilisepa!re ca intreg
.a! (
trupul i1impietre:;;te.
Se 'Sooesc lnsuflet mrejele tuturor .viciillor, dupa cum
marturis-eo::;te Sf. PaIVel, clnd zilCe: "Ra.da.cina tuturor reilelor
este lacomia" (I Tim. 7, 10).
eel eu partile vatarrnate este .acela care uu sa
nooU'r8:pa p'ri'n fept a. , insa totu:;;i este chinuitl de g,in
dul conti-nuu 'al acesteia insO'pt de pUkerea
nu ajunge la fapte nelegiuite. eu toate acestea sufletullui se
deledeaza din cauza placerilor faTa nid 0 incercare
de 1111,potrivire, Soala ia na:;;tere atunci .cind saminta
se' in madularele I atitindu-le in chip ne";
'
tti "
.'f
,
Regulei pasttmlle' '.
,*7
_ :este cu paqile" vatalllate acela aile carui ginduri

,aint stapiI1i,te ell totul de necurA1ie poarta in iniml1 pov.ara
faptelor nu fapte murdare
totu$i smulge mintea gmdul de la ele .
,
I NiCi nu se poote inalta, cu la faptelor
. 1
celor '. tlune deoarece in adincurUe, inimii 11 stl1pinet?te greu";' .
tatea desfrlului.
Qricine, deci, este stapinit de oricare dintre eceste vicii, I1IU
poate ofen \piinile. DOIlllJl;uluL Nu poate pretinde sl:i Iiltearga
leptele; rele ale altora acelape care-I.rom stapinesc paca
tele propni.
..
"
acum am aratathl 'Put4J,e cuvinte pe care
trebuie -sa Ie aiba in mod necesar acela care vrea' sl1 ajunga
in mod demn la slujba de pastor. _.
" I Am aratat apoi cine ,trebuie -sa Sa team.a de aceastl:i ras:"
pUlI1dere, , .' .. ' '
In cele ce vom trece sa. a.ratam ce vtata trebuie sa
ducl1 ace1a care a ajuns vrednicie la culmea .9Cestcl Euten.
--- ---... :>. . . :;;.
'.
?
1
I-
i
, I
\
I
.'
..... '., .. I '_I -\
I '
'"
f
I
'"""
Page 332 of 417
PARTEA A II,;.A
. ,
,
\,
1
t
'.'
VIArA pASTORULUI
Cap. 1 Purtarea necesarii a aceluia care a ajuns la dem
pitatea de pastor pe calea legiuitA
de mult trebui:e sa ia:ltreadi conduiia preorull11i pe raceea
a pe cit de mult intrece viata. pllisrf:oruilui pe
aceea a turmei.
Cu ta.ata IJ:'IivTI'a trebu5.e slli chiib:ruitaSCa .pastornl elt de nece-
-, .
sarreste di pa'5irez'e corectitudilnea 'lili drepta'tea sub a dirui
cooduoel'e sa poata fi nUJIlliti rurma.
. E necesar ea sa Preluim de mdata oalitatille ope care tre
buie sa le aiba pastorul'de sul,ete. EiJ trelruie sa fie:
- cumt in ginduri.
- phl.duitor in purtare,
- prudent in tacere,
-. folositm la yorba,
- eel mai apropiat de fiecare prim. iuibkea :;;i compatimi
rea lui,
mai presua dedt aItE prim rugaciune,
- prieten smerit C'1.1 flidi10rii de bkn,e,
- gata oriclm:l sa stea tare prim virtutea dreptal1:i impotri
va vidillor celor VilnoVlati,
fara. sa-i scada grija vd,etii interi'Dare, din' C8'llZa nenu
maratelor ocupatiu:nri. dinafara, . .
. -. fara. sa intrn.las. . ease mgriji doe nevoile cu . . za
eli se OOI.1pa de cele .IauntriICe.
Dar despre acestea pe care ae-am acum, pe Tt,
VOID vOlI"bi mal pe larg run cele ce' UJIlIDeaza. .
. Cartea' Regulei pastorale'
49
Cap. 2 ....;.. Pastorul de suflete trebuie 51 fie curat in gin
duri.
:Pi1S'torw de sufIere" stl. fie' CllIrat glndUTlile sale.
Into1iieauna:! Nu trebuie sa fie pat-at de Dici oneou:ratie, dad
soopul slujbei pe care a primit-o este scala de. a pata
murdariei I?i dial iIl1imillealtora, . '
MD.. care are. I' dame.. de a .lilteI'ge rriUttlariile. trebUie.
se osi:leasd. sa fie curatl. perrtru 00 sl mmdareaCa mai'
mu:lt ceea ce atinge. Sa nu pateze mai tare ceea ce atinge daca
tmemai departe mtna muroarita. IJe oceea prill glasul
profefullui i Be &pUne: "Cura:p:\i-vlli voi eei. ce :d'l.1!ce1i vaseIe
DomnUlluoi" 0:5. 52, 11). .
Poartli vasele Domnu1ui toti a'Cela. CaiI'e .prin viiata lor pl'i
mesc sa conduca spre sanctuarele' suflet-ele credrl.n
lor. Ei lJu;;ifj'i 1:rebuie sa se convinga oif de curati tlre
buie sa i.e 'aceia care in virtut-ea UJl1ei obUg'atii personale, au
datornl sa- duca vasele cele vii in templU!l eternitatii.
Acesta e motivul pentru care Dumne.zJe<ll V'rea ca sa fie
legat I?i strins Oil panglici .. judedi:p.i" Pe pieptuJ. lui
Aaron (Ie;;. 28, 15), pentru ca mmna preoteasca sa. im fie stapi
nita de ginduri desfrInate, ci 1!rebuie 88 He stapinii:a de ratiune.
Aceta care a foot pusoa phlda altii. trebui+> sa.:dQ-:
..YedeasaI tQjdea;;m'a.. .QJL,seriozitatea vietti. cltii
Iptelepcj1]'lJ.:!?-poarta in 'worurile nefolosiif:oare smlf: pen-
tru el timp pierdut.
Dumnezeu vrea apoi ca rpe ocest aI judr::dtH"
fie trecute numelle celordai,gprezece' Patria-rhi. A purto in
seris pe' piept runtotdeauna []fU[Ilele inseamna a
medita 1m contillluu 18 viata lor virtuQasa. Cad a,tund se poste
SIJ1ffie OIl adeva'l'at despre un preot di progreseaza in viata.
neprihanita, dnd are in f,ata ochllar neincetatpilda stramo
clnd Hira lucetare S'ea!Ill8 1a urmele p.:l'l;1i1or sfintilor,
at1:u::nci cind sufoca cugete)e releca ml CUlIllva sa se abata pri'l1
purtarea lui de Ie demnitatii. j'lldecatu" e
o expresie caa:-e se biale gpre a insemna' toate aceste
lucruri. Cu 0 ce:rceta:re atentA de GUfl ete trebuie sa
deoseheasca ceea ce e bine de ceea ce e rau. Treb'l.lie sa dn
tareasca lucrurile, persoanele, imprejurl1rile :;;i <:-ci se potriv8'f;lte
. fiecaru1 om, ce sa'll cine, clrid sau cum se cuvitp.e ceva.
4 '- Cartea Regulel.
!S!'J

, ",'
,

'
t..
FA
I
Page 333 of 417

'f
l
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
I
50
Sa nu caute ceea ce e in falosul lui, ci binele sau sa-1 folo
aU al semenilor sm.
Pentru aceasta se potrivesc cuvintele Sf. Scripturi: "In
r.....;
judecatii s& pui Urim Tumim, vor fi la
inirrlil lui Aaron, dnd va intra el in .cortul adunarii sa se
.inaintea Domnului. Astfel va purta Aaron pururea
la inima sa judecata fiilor lui lnaintea Domnului" (Ielil
1
28,30). . I
Se zice desprr.; preot ca poarts., judecata fiilor lui Israel, in
piept111 sau, inaintea Domnului,atund cind cerceteaza cauza
cfedincio:;;ilor la lumina judeca:\:ii
tnsemneazaa evita amestecarea vreunei 50c0teli
in ceea ce e1 conduce. ca reprezentant al lui Dumnezeu.
evite mai ales ca dorinta de a indrePj sa fie inasprita
re!,!entiment perSDnal. . ..'
: Cea di:iltli conditie, este ca seninatatea judecatii sa nu fie
tulburata de invidia ascunsa &a'll de minia cea apri'llSa, di
pentru a indrepta a1tora, trebuie mai intii sa Ie in-,
drepte pe ale sale. nupot fi condUlili fa1:'& 0 ma're
teamii. La acest scap ajutafoarte mult convingerea 'asprimii
Aceluia care e mai presus de toate, adica a Judecatorului celui
Uiuntric care judeca Sufletul preotului ca'reeste
curl1tit -smerit de 0 asemenea teama e ferit de 0 incredere
pr9- ..de mIndrie. E teama Domnului care tine departe
de po-Hele nu permite gindurilor necurate ca sa
intunece mintea cu pofta lucrurilor paminte:;;ti. eu toate
acestea sa nu se creada ca acestea nu VOl' veni ca sa bata la
sufletul pastorului. Din contra! .. .
Trebuie deci ca fara zabava sa Ie infrtnga :;;i sa Ie respmga.
Pentru ca viciul are 0 putere de sugestie :;;tie CEi
pUicerii are puterea de a ispiti :;;i a subjuga. A indeparta p,rea
tirziu aceste re1e din inima, in:semneaza a a rani cu ascu*ul
.. ..
Cap. 3 - Conducatorul de suflete trebuie sa fie totdeau
na de 0 purtare pilduitoare
Pastoro] de suflete trebuie sa aiba 0 purta'l"e pilduitoare,
ca prin exemplul vietti lui sa Ie arate cretpnciO:;;ilor
calea .
,.
J .
i'
I
. "
.. Cartea Regulei pastorale .,
51 ..
Turma care urmeazacuvintul l?l purtarea pastorului inain
teazain viata 'duhovniceasca mai .mult vazind pilda acestuia
dedt auzind numai indemnurile. Slujba luI. n constringe sl
in'ltete. adeva.ruri sublime, dar tot din acela:;;i motiv trebuie
sa. se sileascasa dea eea mai frumoasa pilda. Caci acele cu
vinte patrund mai ill inima ascultatorilor caresint verifi
. cate chiar de viata propovaduitorului, deoarece ceea ce porun
ce:;;te prin vorba, ajuta ca sa devina fapta prin pHda vietii
lui. De aceea se :;;i zice prill proorocul: "Fe munte inalt urea
tu eel ce Sionului" (Is. 40, 9). . .
Josniciile lucrarilor nu mai sint parte pentru
acela care se preciicarii lucrurilor celor cere:;;ti. Cad
acela care Be folosel?te de predicarea eelor ca l?i
cum ar. sta pe cuJmile ceIe mai inaHe, atragind in felul acesta
eu inai ul?Qr lIB desayiI'9ire pe en cit Ie va da
a dovada ca el se afla inculmeadesavir:;;irii. Posibi
litatea .de amrage pe credindo:;;i la 0 mai mare e
in rapert cu posibilitateq de a dovedi validitatea realit&tilor
divine cu piMa vietii. .
In lege se mai ingaduia preotului ca sa primeasca de la
jertfa drept, deosebit de rest, 29, 22), n'U numai
spre a indica folosul lucrarii lui ci :;;i spre a ara.ta .cli e unieA.
A:;;a, pastorul sufletelor nu poate limite in a lucra
celebul11e intre cei raL E datnria lui morala ca Sa-lid aduci
aminte ea a avut un destin mai inalt fata de ace1a .aJ bunilor
crl:Uncio:;;i, nu numai prin demnitatea hirotoniei, ci :;;i Inca,
:;;i mai ales, pri!ll sfintenia vietH.
Pe .linga aceea, preotul'lli, Ii era oferita pentru nutremin
tul sau, impreuna ell :;;oldul :;;i partea cea mai frageda din piept.
pentru ca sa invete sa ofere lui Dumnezeu .acea .parte din
el eare din jertfa i se cuvenea pedrept.
De aceea, nu e indeajuns ca pastornI sa nutreasca din inimA
ginduri bune, ci este necesar ca sA indemne pe,
... sa savir:;;easca fapte bUlIlie, fiindu-le el -ca pilda.
. Sa nu fie ale sale, nici <iorinta de inaltare, nici teama de
abdicare. Mai degraba sa dispretuiasca pIaoerile lumii ca
un reflex al unei temeri launtrice. Cu toate acestea sa nu
socoteas'ca temerile :;;i in xaport en
dulcetilor intime. De aceea <Un porunca venita de sus (lel?ire
29, 5) amindoi umeril preotului sint strln:;;i en efodul,. a:;;a cum
a poruncit U'umnezeu,. ca in succese in ineuccese,
.,
4
Page 334 of 417
52
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul}

el srr fie intArit de podoabaviTtutilor ca de 0 Astlel
sA - dupA cuvintllll Sf. Apostol Pavel (II Cor. 6, 7)
inalmat cu armale d'l."eptAtii, Ja dreapta J.a etinga, dutind
DIlllllai aAuntrlce, li8 nici 0 pUi
cere }osn.idi. . . ... . .
Pe acesta8llooosele sa nu-J. mindreescA pinA 1a desf!tare
greutati'le sA nll-<l tulbure. Nici 0 patima. sa rru.-i
. vigoarea sufletului efodul de pe umeri sa Ialrate cltA fru
musete alpara el prin spaTe1e acelea.
Cu .ilnsernnare precitSa a voit oa efodU'lsa se tese din aur,
din iacint, din pl.ll'lpllra, ca;rtnniziuJ. in drua oulori rasu
cit (Ie:,Iire 28, 8), pentTu ca sA iinsenmeze sa se arate pri:n
acoota cit e de :neces,a.r ca tpreotull sa fie iI:npodobit sa stra
prin toate felurile de virtuti. . . ' ..
In bJa.i.na m-hiereasca mai intii de tuarte a,urul,
deoarece preotul trebuie sA se distinga, in chip deosebit, priil
pdcepere intalepciune.
La 'aceasta se adauga iJacintull care inruloarea
ceruilui, pentI'll 00 tot ce clga patrunde cu inteligen"\ia,
sa..,l oonvinga sa se riddce la iumrea 'lucrurillar fili sa
nu se mU!ltumeasca cu succese treditoaTe. Sa 'ou se1aSeprials
de J.aurle care 5a-l lipseasca de puterea de a cu
adevaruJ..
Cu suml 'fiJi 00 iacinrtu:l se amesteca punpura. pentrul U!l1 .
ilJ.1teles limpede. lnima preoteasca 1:re1:ruie sa mfrineze! in
ea pin1:\. vicitului, de indata sa <Ii se impomV!Ca
eu putere'impa1"ateasc1:l.. . ..
ObieotuJ. niidejdii Ilui e cuprinsul eel malt ail mvata rii
salle faTA sa uilie nicicind naerea eea la1lilltrk1:l. necesi
tat.es de a aplira OIl ipUrlarea dreptul. l,a cereasdi.
Aceasta e nobletea despre care Duhul prin
cirea Sf. 'Pert:ru: "Voi sinteti Illea:tn ales; preotie imparateasca"
(1 Petru 2, 9). Th:spre puterea pe oare 0 avem de a innabulili
inc1inltriJ.e pacMoase Ille Sf. loan: "rar clti L-au primit
le-ili dat purtere ca sa fie fiii luiDumnezeu"(Ioan. 1, 12).
Despre aceasta nobl:ete ne PsalmiS'tuil, cind zice:
"Ia'r en am. cinlstit foarte pe prietenii Tai,
foane s-a ir.ntarit sta.pi:nirea lor" (Ps. 138, 17).E ca:racteristica .
sfilntiJor sa. Be - huHte cit maiID!Ult in Sus, oIDd in se.
pare di smt inval'lliti de Ilucru.ri j08.IEoe. . .
Carteli Regulei pastorale
. 53
.. , .
'i:acinmlui purpurei Be 'adauga caramiz.iuJ de .
ori vopsit, voind sa inseIllllJieze cii teate virtutile, pentru :a fi .
placute judecataruluiinimii, ..mba iub1rii.
Dupa cum e neoesar ca f.];acara lUblnl celel aauntrrioe 'Sa.
aprinda 'l'llCT,tlTile eare ochi! oame.ntlor,
maintea ochi1or 1m Dumnezeu, arbItru Judecator. Aceast5
iubire prin care iubim pe Dmnnezeu pe aproapele, stralu
printr-o indoita vop.sire.
.Nimic nu ne VIa fol051, oorul dupa Creatoru:l, dadi nu . este
luat in seam1:l. aproopele, daca interesuil 'P.,en'bro aproarpeile ne-ar
Ii oonduS plns la ra.ceail.a i'llbirii de Dumnezeu. '. . ..
Aneglija .u!I1la SHU ailta dirntre oceste dOlla datorii me
iubirii, nu n. ingaduie sa ai imre culoriJe efoduJui drfuni
ziul vopsit de daua ori. . . .'.
DacA iIisa suf1etUJl se sa Iimpline29Ca porulIlcile iu
birii, atunci mai ramine ca trupU'l sa fie Infrinat.
De: aceea .se adauga cadmiziUil <:u doua '0ulori inn) l'ii
suen. . .
InuI, de. iiaJpt, foart.e fromos d:inparrunt
ink-O deosebita strailudre. ; . . ..
. lntalesul :i!nului e casti.tatea, oeJ.'le priln can
doarea neprihanirii El se in efo
du1ui, deOarece feciori:a doblndef,lte eel mal malt grad de eu':'
I
ra1ie dnd trupw este el:apinit prin iDfrmaore. $i cmd ntre .
eelelaill\:e Virtuti apaTe infri!I::raTea trupulw, 11!1l\ll1 Tasucit stra
luce.;>te pe efud in eulori dnerite.
Cap. 4 - PastornI. de sufiete trebuie sa fie discrct In
. .. tlicere l?i folositor Ia vorba
pasiJorul de SUl<de trebuie sa . fie intelept 1Ja !iii
folositoT la vorba, pentl'!!l cass nu deooopere ceea c trebuia
tarot, sa'll sa taca cu privire 1a ceea ee ar Ii hilne sa fie spus
pe fiata.. . . . . ... . . ..
Dupa cum, de fapt, rte nechibzuite pot duce 'la gre'$ a.iHi
tot t.acerea napa..tr.ivit...tpOat.e Ursa in gre$ea.Ul
p
e '.){'.elc,
. care trebuil8U sa fie Ia:murlt .
'I Adeseari, . din teama. d a nu ipierde ,fsvoorea oame.ndlloT,
I
pliistorii sUlperficiaJi se sa spuna pe i'ata reea cee drept
i trebuie spus. . . .

\
. .
. ;

" .
{
r:
',1 ;
:
.'
,Ii,
,.
... I
I
Page 335 of 417
55
I,.;
Sfintul Grigoriecel Mare (Dlalogul)
54
m
Du.pa clJ.xintul nu s,intadevarati pastori
l
al tun;nei,,9. slujesc pi.. locul naimitiJ,or, care vazind vine
lupul, filg, ascunzind'll-6e sub hafua tacerii. Pe Dom
nul Ii cearta prin proorocul, care zi-ce: "Ciini muti care nu :;;tiu
llitru" (Is: 56, 10). De iara:;;i se plinge, zidnd: "La spar
turileziciurHof nu ge 911ie, nici nu apara cu zld casa lui Israel,
ca sa stea tare in lupta m ziua Domnului" (Iez. 13, 5).
A se 911i iropotriva a te iropotrivi
cu cuvint. hotarlt .eu ptiterll.e liupii aeestcia, pentru apatt."area
1:U,rmei incredmtate. ,
. r-
. A sta h'"l lupUi in ziua Domnului msenmeaza a te iropotrivi
'i, eelor. rl:ii din dragoste pentru dreptate. $i ce altceva insea,mna
pastoruUui de a epune oo-eivarul decit a intoarce spa
tele in tacere? ..
Daca., insa, se expune pe elinSUl:;>i pentru hi'lle1e turmei,
atunci . zJd casa lui .. De
acee,a se zlcepoporulUl eelUl pacatos: "Profetll tal au
- avut pentru tine vedenii zadarnice a:raUiri n'll ti-au dat
pc fata Hl.radelegea ta, ca 6a-ti echimbe ealea t8., ci iti arata
vedenii intE.,latoare de pieir,e" (Plingeri 2, 14).
Ul1eori Sf. Scriptura profetiisint numiti invatatori, dirora
Ie este dat sa invete ca hfcruriJe lumii acesteia sint treca
toare sa arate pe cele viiteare..
, I ,
Textul sacru ii ceaTta W ea vaid lucrurHe in chip
falls. PE.''l1tru ea in loe .sa ii lingu:;;escinchip
-;
llebunesc pe cei di "irm vor fi pedepsiti.
Nid macar nu indraznesc sa puna pe cei in fata dl
. punderilor pe care Ie au. quvintuJ. de infru-ntare este pentru
ilecuno5Cut, fi chei.a care deschide sui,le
f
tele r,;pre indreptare.
De fapt, certarea descopera grel?eli pe caTe nu Ie cuno!i!tea
nici chiar eel care le-a La aceasta 5e refera Sf. Pavel
cind prennce: ."Sa fie destQinic sa indemne 1a invatatuora
cea sanatoooa sa pe cei potrivntci" (Tit 1, 9). $i
,.} Male,ahi :;:'le spune: "Caci buzele preotului vor pazi
din gura lui Be va cere invatatura, cad el este Domnului
Savaot" (Malleahi 2, 7). De 'aceea prin profetuJ. I5a:ia Dom
TIul zicilnd: ".s.nig! dim wate puterile ta!le TIn te
gpr!, da drumuJ .sa sune ea 0 58,1).
Acela care primel?te preoti:a, elujba de craini.c, care
r
,
.1
1.
r
..
,
,

Cartea . Regulei pastorale
,. ;.,
..
ca ,sa se gateasdi calea
ca're va venL
.. : Uri. preot cere riu :;;tie predica, e un crainic mut !iii
incapabil sa. ridice glasul prin care. se impotriveasca sa
descopere. De ":aoeea peste eei dintii Pastori, Duhul SUnt s-a
pogontin limbi de foc, indata ce i-a umplut de daruri, i-a
facut' capabili sa vorbeasca. De aceea se porunce:;;te lui
Moitie; oa sa oblige pepreot ,C!,!- sa. poarte dopotei de aur
. atirnati de ve:;;minte,atunci cind intra in c6rtul
iIieemnind prill aceasta indatorirea de a i se auzi glasul
predicarii.. .
Judecata lui Dumnezeu dezaproba. tacerea pastorilor,
cum' e scris: ,,:;ii acesta v'a fi pe Aaron in timpul slujbei, dnd
va intra in cortul sfint, inaintea Domnului, dnd va
ea sa. 5e a'llda sUJIletul sa nu moara" 28,
33.:-35).
Moodea precJtului e vocea care nu se aude nici inauntru
nici inafara templului. Atrage asupra sa minia lui Dumneze'U,
preotul ca're, oonducind, nu face sa. i Be auda glasul predi
cariLChiar 1?i din aeei clopotei de aUT atirnati de
se peate seoate 0 invatatura: aceea a faptelor bune. Aeest
lll'cru i1 marturise:;;te Ili proorocul, cind zic.e: "PreetH tai se
.. vorimbraea in:tru dreptate" (Ps. 131, 9).
liIiga aceea, chiar dapoteii, atirnati de vE!'!$minte, in
. semneaza. 0 'alta implinire, ca adica, faptele preotului cu sUne
tul cuvintului (predkarii), sa predice calea vietii.
Cind apoi preotul se sa vorbeasca, trebuie sa
III sa. observe cu 0 mare grija control de
sine, ce trebuie sa vorbeooca, pentru ca nu cumva, avintin
du-se. in chip neorinduit 18 vorba sa duea in inimile
.
Ma:i rau lIlBa, daca din dorinta de a fi soeotit intelept, ar
rupe in chip prostesc unitatea strinsa a
In legatura eu aeeasta Adevarul zice: "Saaveti sa're in
voi pace sa aveti intre voi" (Mareu 9, 50). Sarea e semnULl
inteIepciunii cuvinhilui.
erne se avinta al?'adar, sa vorbeasdi in chip greu de inteles
sa se teama mult, ca nn cumva prin cumtul lui sa tulbure
unitatea creclintei acelora care n

Page 336 of 417
56
'.


.. -..
.'.
Sfintul Grigorie cel'Mare(Dialogul)
Cariea RegUIei pastorale'
, l '.. 57 :f
.]
. '. . ..... . ,.,,\- . !.
. ,De aoeea Sf. nil cuge1:e despre. sine
socotitavarsa sam.tnta nu In folosulzSmislirii, ci spre
mai mult declt trebuie sa cugete, ci sa cugete fiecaTe spre a ,ft .
in paguba crediilcioIilUOr::. , , .
intelept" (Rom. 12, .3).
Sfinltul indeamna ucen:iculsa., stm-uie in predi
Sil:nptomatidl acestui scop e rinduialadivilllAca in haJ.ina '
care zicind'. "Eute tooemn deci stm:uiror. in fata lui Dumne
preatu8.ui fie amestecati, c1apotei ru rodii . (Iel1ire 28,
. zeru a lui Hristos Iis-us, care Via sa judece viii mortii,Ja
34 text). ce,altceva reprezmta rocllile decit uni1Jatea erecimteL
aratareaLui,. .in imparatba Lui, ptopovMUJi'e!?te cuvintill.,
. In fapt, 0 singura .scooqa In
; eli imp faxa timp" (II Tim; 4, 1). . '
interior nruiltisimburi. .. '. .' .' ':" :"1> .. ' ., ..
" "-
,mai 1nairrte. de. a zioe "in .amra detimp" a zis
. 1n ,ace1a$i fel, unita1:ea credintei 1;l!Di1Jatea ' .
.,cutimp'''. fim'Cica sta:ruintasuparatOlire se autodistrnge, daca.
ritelor 'l'opOaIreale . SfmtErl, BilSerici; ehiar OOca' merirtele fie-
nu aflaJilmbaj'Ull rpentru a irn:t'Da in t:;onwrbire ou 'Sl:lfletul
earuia rmmn pe deplin deosepite. . .' ,j'.; .
. .,
. cel'lli care .
. Tot eeam &pus' maiina:iJnte e oooect'llll Jui
. 'I'
IiS'llS ucenicii!0r SiH,pentruca poororuls'a 1J!llSeavmre . . "i.' . .
. fiinrlcii chim Mtntuitorul le spune ucenidlor Sai:"Aveti sarel Cap! 'de suflete SQljlue compatimi $i pentru
)n voi pace sa avep i\llt.re voj" (Marou'g, 50).' " .'.' ". .... '..' tOli sA. se roage . .'
. . ca Cum s-ar Teren ilia ceea ce e reprezeb.tat in 'Ch'
figura1: prin hainele preotului, ,ar' zice: "nnpletitiroc;lii!1e eu
Un' pastor de sufJete trebuie sa fie eel maJiapropi'C'EtilD'a
clopoteii, Rentru ca prin tot ee spuneti nazuiti necontenit,
OOIDpatimi pe fiecare a-il tntelage priIn felul Jui dea vorbL
ougrija, ca sa pastrati unitatea credmtei". .
.. s!l 'Se ridice .rpeste
Grij a ptistori!1or n'lleste n'Uflllai ooeea de a ilu rosti 00
to? priri rugadfme l?i conrtemplare. . .
vime darl1?i aeesa de aeviva cuvinte exagerate
.. Sen1:imentele de evlavie de cOmpatID::n1re 11 'Permite
lncepu1: fara .
ea sUibidunea altera sa 0 f,aea a sa.
.. Adevarol din. eficaci1late m!Ilcicind este incroointat
. . .
limbupei nesocotite fara rost. . '.\.'
Contemplares sa...l duca 8ti mvill'ga. sa pe
Limbutia.fl 'pe .eel care q cu dorirnta
ea Dill nici nu sa aleaga ce-i rpbtrilVit lnainttirii
C.u toa.te a.. cestea, dor.in a iC.il?ti.'g.arii ina.,1pmi:1'Or spirituale S8
acelOTa C8Il'e n asculta. . n'll..JI fad sa uite nevoHe cr
, De aceea bine zice Moise: "Daca un, barbat va
Grija, rpe care de ailtfel trebude sa 0 poa,rte pentru nevoHe
din trupril sau {durpa text: "scurgereasemintei"),"'pen:t:ru
semenillOr,sa nu-l fuca s intrellase datoria de a se ina1ta
scurgerea l'1lieste necurat" (Lev. 15, 21J.< .' '.
la iticrUrile ceresti. .'
Cuviniut, aTe putere de a derveni sammia unei
Pavet e vin aI.. unui at'it de !D:iare echilibru a1
viitoare CU'geti1rL<' .
slujiTij' pastorale ..
auzi1: . cu aj'lltorUJl urechii, se tTansfQnma pro
. De fapt; a foot inauVa1: in 1l"a1. 1?i a vaz.uif in .all treHea cer .
duce 0 cugetare s.pirima'la. . . .
lucruri nevazute vainice, 'l?i de la eontempliarea ilucrurilor
Acesta" emotivui pentnt care lnteleptii 'lumii acestaia nu
mesc pe; eel bun "oornanB1l:or de (!: Alp.
.' nevazu.. .. rrurHe intime ale te, l1?i inrll'eaJptA. privir.ea. Pin.a
sopIor c.are gaSesc reglementarea . r iil digpozitiile pra'C-.
17 18) .' . . .. ,. . .........;1
-.,,\
.'" . --" .... '.' . "',, tice pe care Jespune in pri!.nJ.a erpi:sto a carre Corinteni dnd
Dadi a SWeTi1 de scurgerea semintei il face pe om necu
zice: "D-ardin ca'llz'a desfrlnarii, fieea sa- lB,iJba fetD:e]a sa" .,
rat, acela care este :prea limbut in predicare se muroare;;te. .
liIi fieoare sti"1li aiba btirbatu!l . au. 5a-i dea'

. D-aca aT vorbi in mod orinduirt ar putea sa zimli&leasdi in.
femeii. iub,ireadatora1:a, asemenea f.enra barbatuJ.'lli" (I Cor.

iItimile asctDltatoriI1J;r cugetlhi sfi!nte, dta vreme oyPi'lba !I1e-
. . ..... . .. . .
2 3) .' 7, -.' ';.
I
l ..

\ Page 337 of 417

I
58 Sflntu1Grlgorte ",1 J.,e (Dlologul)
, .
1
.
mai,ada'llgii incA: "SA nu va lipsiti llIll!lde a1tul,. dedt
. InvoiaUF pentru un timp, casa
. :;;i ell' rugaciunea, ea ,'. sa .fiti impretina, ca. sa nu
l-spiteasca satana, din priem neinfftarii voastre" (I Cor.
7, 5). .... .
Exfraordinar! Iatal pe Sf; Pavel oa unrn. care a patru
ns
tail}ele eele :;;i atentia lui se indreapta la:t;aport1lrile
ale sopor, la care prive:;;te eu 0 intelegere, adinca
"
... , .omeneasdL . . .' '.'
f Oehiul, in extaz,vecie tairiele lui Dumneze'll, datI' plin'
de mila I?i de compatimire, i9i deschide inima 1a tainele sUl
bidunilor omelle9ti. . . . "..
n mYnA 'Sa' strabata eerurile, chieu' dineolo de
ceruri! Rivna lui iIllSa nu-l fa.ee sa uite legaturile de casatorie.
',.,' Legatura iubirii il tine la. fe-I de legat de inMtimile cele
mari, ea 1$1 de josnieiile cele tai,nice.:. . .
Afla. putere, prin harul Duhuhii, Ia c.e}.e IDa.1te, inte
lege, . pri'l1 compatimire, sHibiciunea eelorlalti.
De aceea zke: "Cine este slab eu sa mi fiu slaq? Cine se
sminte17te 9
i
eu sA nu ard?" $i iara9i in rut loe zice: "M-am
faeut iudeHor ea un iudeu". .
Ulrgire a milei, nu parasire a eredintcl!
Contopind in persoana, 'sa pe aceea a acesta
r:: ii da posibilitatea sa ineerce i'n el in ce forma trebuie
sa se mil05tiveasca de altii.
eu a:Ite Cuvinte, voia sa i)l'OCll'N! aHora ace1' bine, pecare,
ln ]ocl.l1 lor, ar fi dorit sa-i fie rezervat lui.' De aceen
P iice.; "Ca.ci,' daca n-arn din fire, 'este pentru Dumnezeu,
tiJ\ iar daca sintem C1.l minte'1l intI'leaga, este pentru wi" (II Cor.
S, 13). '. .
'. -
Cad' prin conternplatie a 9tiut sa Be instrAineze sa se
inalte deasupra sa, dar. :;;i sa se ooboare' ca sa Be facA egal
ell a11.ii.
Iacov, sprijinmdu-se eu capulpe, 0 piatra U'IlSa ell unt
de[emn, vede,a pe ingeri urcindu-se 9i coborind pe 0 scara,
1a -capatul ca.'rei'll stralueea. Dumnezeu (Facere 28, 12).
AceR'sta e -so'arta bunilor predicatori.. '..
. lor ii duce nu numai s.a. .. mice spre...J&mLL
:l
apji MhijiljtQrul, cj .inea 1,p. a tie apleca eu _
rru.]pstivire ca sa DACatW Lui;: .
Ie
. i
I .
.. '
.
.
.Cartea Regulei pastorale
.59.
'. Aeeasta oglinde9te situati.a in care5e gasea .Moise. Intra
f08!l"te adeseori. 9i din cortul marturiei. . . .
. era inaun1ru se bucur,a de rapirea in rugaciune, in
afMa era eonstrins sa dea ascultare celor slabi.
. In::cortuJ ml1rturiei, mediteaza planurile cele nevazute ale
IIi Dumnezeu; afarapoarta greutaltlecarnii
cortUll marturi-ei cere dezlegarea l'llcrurilor indoielnice
.
9. inaintea Chivotuilui Legii cere sfat de la Dunmezeu.
' Fika ca prinaceasta purtare a .lui a tra'SB.t un drum
p ntru pastprii de suflete! . . '.
r
Atunci cind sint nehotariti asupra 'a eeea ee a'll de fac:ut,
ch,iID.uiti de indoieli, ziibavnici in a po:nmd.. Be reculeg prin
rugti.ci:ooe. refugiindu-se-in ea ea intr-un IeI de cart aU.
mlirturiel
A60lo vor intreba pe Dumnezeu ea dinaintea Chivotu1ui
Legit
Val' citi in ei paginile care cllrprind raspUD.Sul lui
Dumneze;u 1a dezlegarea indoielHor lor.
iusuil?i cauta un munte pentru rugilici'UIle
minUJii in 1;li sffie (Luea 6, 12).
A9a incepe pentru pastorii cei buni drumul pe care tre
buie samearga. .
. echilibreze d'Orinta contemplatiei cu neeesi
tateade a intra in sufletul pa'Cato:;;ilorcu limbajut mtelegerii.
Aeeasta e oaJea oncarei lu'Crari pastorale rodniee.
Iumrea atinge inaltimile .eele mari,atunci eind se apleaca
eu necazurilor celor de jos.
:;ii cu cit dneva 8e ap1eaca cu bunavo1nta asupra sUibiciu
niloraltora, mai ales ciJ?tiga pe cele inalte. Aceama e masura
puterii spre cele .inalte;
Elucru important pentru 'pastorii de suflete ea sa aiba
acea dispozi1ie suflefeasca .acea putere de atragere pentru ca
credincio
9
ii sa n'll 'Be sfia'69a. a Ie dezvalui
Precum ptuncii ide.arga l'a smu1 mmnei lor, tot astfe1 cind
valurile ispitelor se abat asupra credincio:;;ilor, ilnima pasto
rul'lli trebuie sa fie pentruei refugiu
Pe eeice ii .. vede cazuliprin ispitele muvdare care bat 1a
klima. lor sa-i lntal"easdl eu .5fatul eel bun 811 pa:storirii 9i 6a-i
spe1e eu 113.orimile rugadunii. '
Qceea inaintea t-ernplului era marea de arama,
adica . IUIIl bam ell apa, de doisprezece boi (III Regi
Page 338 of 417
60 Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul) Carte a Regulei pastorale 61 .
.J
I
, ,. \-..,,;.
.
... 7;. 23 Urim.). Fa:t;a acestoM ,se' vedepe' cind spa-tele emu Sa nlll tina .seama de dar sa aiba despre sme
a'SCUllSe; . . . .'. . . o eilIlS'tire oare .,s8-1 sa se soooteasca egal cu eJ.'ledmciofilii
reprezill1tamtr-adevar. oei doisprezece boi, dac nlll
ceata tuturor' pmstorill.or? .AJ!::estora Sf. Pavelexplicindu-le
legea, zice: "Nu legs glll1a boullui CfU'e treied" (I Coi-. 9, 9
Deui. 25, 4). . '. ..' . .' I
Noua, de fapt, ne e dat sa vedem f.aptele din aiara,
ne sint asctmse pedepsele pe care .. Dumnezeu ,Ie. pastrearaa
in tainica ras,pla.tbre. '. '. '. .' . . '.. I
Dar aeeia care cu '!rahdaTe, cudtesc, prin intelegere;
te1e semenillor 1or, e oa oum ar sprijini bazIDulcu
apa perrtru spSllki, asemenea boilor d:inamtea portillor. tem:
plullui. . .'. "
. Astf.el, acela care dOJ:leli!te eu ar.cloare sa miTe.pe UIiIC!, mm
tu1rii sa mart'U'l'iseasea dinaintea inimii pastorullii pro
priille sale ispite, os in bazin'1lI boNor spele miiniJe
gInduriiloq;i fiaptelor. . . . .'
Dar iJnim'B pa.storului, care se deSlC'hide ca sa. primeasdi.
marturisirea . 1'Spitelor altum, ar purtea 'Sa sufere sa simta
ea furnma patiu:nHor fiinddi Ie-a 'asouItat. '.
Apa baz:ilnlJ.l!lui, in care sint curii\i<rte bnimiIe pac2i:oase Bile.
unui papar intreg se tulbura iIi mod necesar. .
Curati;a iili limpezimea sint jertfi1:e pen1ru acelota
care S curat'esc. . . .
Dar pastorul mi trebuie sa se temna, pentru ea' Dunmezeu
vede toate are grija de toarte. .' .
Cuatit mai id va scoate Dumnezeu pe' pastor din
ispitii ell .dt acesta. S-8osterut OU. :n;:tIM muHa m:LJostivi'l' ca
sa soapepe 'a!ltii d:ilnpacatel.e lor.
Trebuie sa fi.e ou s':i.gur.anta 0 mi:1ostivire pentru mi!lostivire!
1 .'
Cap. 6 - PAstorul de suflete trebuie sa fie prieten prin
. smerenie cu cei buni sa se impotriveascli 'prin
rivna dreptapi pacatelor celor rai
Pasrorul de suflete .trebuiesafie iprieten: cu .eei huni sa
se ridice prin rivna dreptatii 'impotriva pacatelor oolor rai.
Nu trebuie sa se dln.alte mai sus d.edt oeibun1! . .
E necesar pentni el,. in sa dea seama de pUc
terea iui, atunci cln.d vil]1ova\ie cmVla 0 .preti!nde. .
J
Gare' implinesc cele btme. . .
Celor sa !IlU .!pvaiasd aile impune legea.
asprii a dreptatji. Cad dupa cum 1mi amint SC, am scris in dir-:
1vle male de Mornila' (cartea XI, cap. X, M. un Jucru
dar, ea natura i':'a nasCrit egali pe toti oamenii.
Dar ven:ia:Jd.ordinea meritelor, p8!Dartu!,l i-a pUiS pe unli mai
pre Jos dedt pe a!ltii. . " ' .
Deosebilrea cauzata de piioai' este voita .de Dumnezeu dnsu$i.
care in ooest 'Chirp oonduce ipe oamenl, food UlIlul oboous de
altu1.
Altfel este eu' rlePutintl1 ca toti oamenli sa floe .
de unii egali cu ei.
Cu roate racestea, aceira C8Te slnt imbrikati :cU putere n'1l
trebuie sa eugete prea mult ;la demnitatea p'e CaTe o lau; ci
mai ales la egalitatea naturll pe care a au.
PHicerea lor cea l;Il-ar 'iJi lSatisfactia lor uu tr.ebuie :sa fie
in e porunci, ci in a sluji e oarneni.
Despre vechii arilIlti se 8pUltl ca au fast pastod de
. oi. :;Ii atunci cind Du ezeu i-a spus lui Noe . mlar lui:
vainmultiti umpleti p8rmln11u!l stap'initi"
(Facere9, 1), ludata 'a a augat: ,,$i groaza frid de voi sa
a.rbii toate fiarele pa.ml'!11:u ni" . .
Groaza sint t'prinse asupraanimalelor pfunintu
lui, nu asupDa oa:meniJ1or, pentru elf omull, di1l1 narbul'a, este
superior anirrna:lelor.
De aceea este pornncit ca groaz.a f'dea sa 0 ailbl1 Harele
pannntu:1ui.. "'1'. ".
Mindria e 'impobriva a:mturli, cum doriJrr\ia de a fi
ternut de cei care iti smt egali.. t.
pastorii trebuie. sli fie t uti de eei suP'll'i'i, ma1
ales atuncicmrl ei au OCYnvingerea c nuse tern de. Dumne
zeu. .
Sa se abtina de pa.'Oat mooar de t .ama aameniilor, dad, nu
de teamajudecatii lui Dumnezeu.
insli' eei care sint rondca:tori sii n'1l se
m!indreasc;a din cauza acestui fel de te:ama, pentru ca de fapt,
nu cautii cinstea lor,' ci binel,e
Dad. insa pretind sa fie de ceieu e
ca .!?i dnd '!1-ar filai. conduce oameni, ci anitmale.
...J
!'ml

lijI
t_ ,
f I
I Page 339 of 417
63
- ....
,, 'f
Sfintul Grigorie 'eel (Dialogul)
62, '
.
_.'-'.'4'
8; ':.
'. i trei)uie 'sa supuna, temerii, pastorllor, pentru l'
.d, 'prin lor.
mallei." ' ',' "" " . , '
, ,Trebule supuna temerii in masura in care au devenit
robi ai patimilor., '.",
Dar de cele maimulte. orl, ,pasto '1, chlar pentru ca este
mai mare peste ,altii,devine trufa., in . a sa. " ' ,
Porunca e continua ispita. Aceast fiindca toate ii stau la
lndemina,' toatei se implinesc repe e dupa dorinta, toti su
, t
ii aduc lauda faptelor celor b e pe care Ie-a savir:;Jit.
'\ _...
Nimenea, msa; nu are indrazneala sa i Ie eontrazica. ' ,
Dln cont'I'a, adeseori lauda chiar ceea ce trebuie osindit.
t
nu mai sa inteleaga.;, mai
rau, nu a fi inteles. , ' '
1 'In nfara in:onjurat o. cinstefoarte mare, inauntru Be
+gole1?te Stmt al'reahtatilor.,; " "
, de sine, se incredinteaza Jldecatii opiniei pu
, ,Nice, in care, gase/ilte ma6ura pretuirii'pe care 0 are despre
el ' , "
Be -considera ca' mai mult decit toti. Pe cei supu1?i U
nu-i socote/ilte egali eu el, ni.ci macar in ordi
"
nea naturii.
socote9te ca este cum 'spun altii, nu cum ar
Cartea Regulei pastorale
chiar Domnul,. care tice: "Cind erai tu mie in, ochii tai, nu.
te-ai facut oare capeteniasem1ntiilor,lui Israel Domnul te-a
uns rege peste Israel1" (1. Regi 15,17).
Mal intii s-avazut ttric in ochiisai,dar rapit de puterea cea
atragatoare, nu s-a mai V8zUt pe sine smerit.
Seprefera pe sine aItora. Nicimacar nu voia sa' se asemene
cu eL. Se socotea mai mare, decit toti cei1alti flindca avea pu
tere mai mare.
l;3i ce lucru minunatl, Atita vreme' cit a. f'Os!. mic inaintea
lui, afost mare inaintea lui Dumne.:?:eu; atunci inaa dnd a
voit. sa apara mai mare inaintea lui insu$i, s-:-a fkut
intea lui DU!IIlIlezeu., .
Adeseori, 81. SllpU9ilor, umple de trufie, su':'
fletul pastorilor. ..
Daca citimcu luare aminte" V'OID vedea di culmea puterii
e pricina' stricadunii sufletului, clnd se lasa dUB de mindria
cea trufa/ila.
EJ.lter;ea..-ronducerii e buna pentrn aegIa care "tie siL 9 JW-:..
di}. fif! 0 _. .... .
Dep-rindepUterea a'Cela care /iltie sa stea mai sus decit
'altora, dar in duda acestor gre/ileli sa se apropie
de lei socotindu-se ca unul egal en ei. . .
. IInirIia omului chi'8.r Hid demnitate /iii fara einstire e aplecata
trebui sa se cunoascape el in iniffiia in mod natural la mindde. $i e spor de imaginat cit de sus
Fiindd\' 'porunce9te mai mult, crede ea /iltie mai mult decit
se va inf!lta arunei eind i 5e va adauga puterea!
I !
toti eeilaltL Nu invrednicei;lte eu 0 privire pe eeilalti, ca pe
bine puterea acela care sa ia din ea cu
UnH care s'int .asemenea ell el.
grij 11 ce-i este de folos, sa inlature ceea ce este prilej
$i ootfel, e dus de pina aco10 incH sa i se potri
de ispita.
veasea cl.lvintle: .. eu dispret tot e6 este inaltat/ili el
C"-'
l;3tie Sa se vadaprin ea egal cu eeilalp sa stea ca
este rege peste to'ti Wi mlndriei" (Iov 41, 25 dupa text). .
aparator ad dreptatii impotriva pacato/ililor.
Lucifer, de fapt, voind sa ajunga la ce,a mai inalta puter.e,
a dispretuit viata:in tovara/ilia ingerilor, zicind: "Sui;..ma-voi .
Dar acest fapt i1 yom lIDai bine daca vom avea in
,._-.c<; vedere .exemplul Sf. Petru.: '
deasupra norilor aaemenea eu Cel Preainalt voi fill (Is.
I'
14, H), ,. .
Sf.. Petru care din rindui:ala lui Dumnezeu avea puterea
'-
I
judecata a cazut prin pierderea harului in Biseriea, a refuzatsa fie cinstit de Corneliu, care luera
divin, in masurabatjocurei, cita vreme inafara s-a inaltat eele bune /iii care a' voit chier sa se arunee la picioorele lui
in cu1mea puterii. . eu umilinta. Sf. Petr:u I-a socotit pe Corneliu asemenea lui,
zicindu-i: ScoaUl-te nu faceacest lueru, fiindca /iii eu insumi
Gu adevarat, bmulca:re se ca sa fie
sint om
ll
(F. Ap. 10, 26).
cu alti o-a.."l1eni, se face asemenea cu ingerul eel dizut.
Oar" eind '8. descoperit 'vinovati:a Ananiei Safirei (F. Ap. '
dupa faptele buneale smereniei s-ainaltat
5, 5), a aratat indata .celorlalti cit de mare putere avea peste
prin boala miniei.;-i.8 foot ;iooepartat, dupa cum
":,.'

Page 340 of 417
J
. u'

'.i . 64 Sfintul Grigorie eel Mare (Dlalogul)
totL ell uii sia:lgur cuv.int i-<a lipsit pe eceia de v.iata, fiilDJdc ,
j
p!tru.nzirld cu spiritua, a descoperit pAoatul. .' '. .'
A arlitat inatntea Bisericii rea mai mare putere asupra
pacatuilui n-a voit sa primeasca cinstea of.erirtii,lui cu sta-
rumta din partea fI'latiJlor oare Jucrau oele .
Sfintenia vietii a meritat pentru ComeUu Ca sa fie tra-'
tat cu iuibire fditeasca. Dar ceilaIti au tarLa puterli dez
lantuita din rlvna drepHitii.
Nici Sf. Pavel nuavea coni.in'tJa ae :a se soooti mai ,mare.
dedt fratii care lucrau ce1e bune. cind Ie zis: "Nn ca. doar am
avea pes1:'e credi:nta voastr!, . dar, sintem mpreuna
lucrMori a1 bucuriei voastre; dci stati tad in credinta" (II Cor.
1, 23) !ilitndata 18 adliugat: "Stati tari in eredinta'" oa '!iii eind '
'prin aceasta ar fi volt. sa lamureasca ceea ce a fost zis mai
inainte; de ooeea nu stapmiJm pestecreditn'tJa voastra fiindca
Slint.eti tari. Ne socotim .frati en voi .m aoeas1:i1 Ul.rie a voastra.
$i nu se mai ma,reintre fmii atunci cind a zis: "Noi
1nsa am fost blinziin mi}lOCt1il vostru" (In text: "Ceimai mid
prin Hristos" - 1 Toes. 2, 7). '
'Darr rarluce' aminte ea este mvatarior, dl.nd descopere
gl"E!'!?ala care trebuia sa fie 1:n.dreptati1 oiInd ziee: lICe vaiti? Sa
vin Ia voi cu to1agui?" (I Cor. 4, 21). .
Se poore spllne' ea este un btllD. conducl!!tor acela care
mai mult peste p.a.timi dedt peme fratL:
Insa pamorii smlete!;;ti, atilnci clnd voi.esc indrepte plica- .
teae lSa tina seama de principiul ca pedepsele ope
care Je apliea sa nu ae aplioe invirtutea 'puterii pe carre a
de-p.n dintr-o datarie discipli.l"lara, ci, cu toate aces.tea, tre
buie ca prin virtutea smereniei sa sereounoa-sdi eg,al eu
fratii pe care ii indrepteaza. .
Ar fi un iJ.ucru faarte drept. dad!t ne....ann gIo"ndi cu a Ucuta
cugetare, ca to-p. IRCe1Ja pe care ii 'mdrepta:m slnt mai buni de
cit !N)i. .'
,j
Cacipaca:teJ.e acelol'la .. datorita noua, sint CiU puterea
indreptarii. noastre.
Paootele nQastre, insi1, nu smt infruntate de nimenea prin
n1ci un cuvmt.. . .
De aceea sa ne simtim cuatit mai muIt v,i:oovati impOtri:va
hri Dumnezeu, ell cit ipaditui:m tn:amtea oamenidor faora sa
fim pedepsi-p..
,
Cartea Regulei pastorale
. 65
Ind'l"eptSil"ea noastl-a are de scop sa-i faca pe credilndiO$i cU
atit mai liberi m fats. Dimmezen,cu cit nu
Ie Jasa nepedepsiie rpe parrn,mt. .' . '. ' ' . '. .'
E necesarr sll pAstr!$ smexeni'8. In. irrrlma, i'ar in aptedis
c;:iIplina. Bar lntre 'aeesfea trebuie. sa ,exlste. rarportul. cuve:nit
ea nu,ctilIllva, in ce se mrmifeste. 0 mgadu.mta pres. ma,re,
sa. se. pi'araa puterea di9ciplinei, dta vr,emepas1:o1"U'1 este
cu lnmeca prea liarga, sa ajunga si1 nu maof po.ata stap5.
l
n1 viata
credinciQi?iilor ell indatorirea iscip1:iJ.nei. .
Pi1storii trebuie sase arle In fe1 mclt sa ajute pe
!;li sa pazeasca ing,rijire acea vi,Ttute c,a'l"e ii ..
rae<:! sa nuse mcrealCUi in ei:, . i:!;Ii.. '
Cu. toste din a ite semne ex:t 'l'iOOTe, ca
l
re,'l1U
contrazie autoritatea, sa poa,ta 1nteilege d. conducatorii
au pretui:re despre ei 1!iIi.'. .
Vor vedea astfetl !in aut ritatea' 'pastorilor ceea ce trebuie
temut, 'l?i 1n smerenie, ceea 'ce hebuie sa s1ujen:sdi dreptpild11
de unum. '
.. Deacee-a pl'lstorrii trebuie sa mba. 0 grija d3:,
ell cit observe ca Se [aterte !iii Ilor, eu anta sa '
o inf.rl'meze minima loOr. . .' I .
p.e,.n.,t,'ru., c"a. cirus,',ti,Tea'de sine s.a n:u jUde-CHta.: pe::l
tru ca sufleimJ. sa nu' se desfarteze;. pen ea sanu adilp::tga In
sta,rea . a.I11.l mal purtm sta'Pini; pen ru ca sa nu pt-etinda
supunel'e nl\llIIlla'i, din dorinva de 18 porn: i; peniiu ca conduc3:
torul sa nu se tmfeasca, din pl'a'Cerea e a ciIilllui, de aceea
faarte ooeva.rn.t zice in'\:e1eptul: "Pavatuitor te....,Clpus, nu te
tine maTe, fii Lntr,e ei oa unuiL di:ptre ei" (Sirah 32, 1).
111.1 Ie-gaMe. en aceasta Sf. Petru zice: "Nuca cind .ail.
fi sta.p1ni pdte Biseridi ci pilda facindu-va tilJf11lei" (I P. 5, 3).
De aeeea Adevarul prin gura lui ne zice IDdenmIDdu':'ne
meriteile eels. iIWilte ale ,,$titi ca. ocirmuito.rii nea
murilor domnesc peste ele Dei marl lestapinesc. ,l"lu tot
va fi intre voi, d caIl"e lntre voi VIa vrea sa fie mare, sa
fie slujitorul vostru. DUipa $1 Fi'Ull OmU!1ui n'"'8: voit sa::.i
slujeasdi, dee sa Sllujeasea" (Mate! 20, 25-28). .
$i in 'alt loca'CeeI8;;i gud a Adevarului arata ce- pedcpse
va primi slujitaru:l care ina,lvat in. truHe: ,Jar' daca acel
Sllujitor, d'll fUnd, va zi.ce in in1ma sa: stapinul men. Intirzie,
!iii vaincepe s baia pe sm. de slujba, vern-va stapi
nul slujitanrlui areluia in zim clnd nu ge '!iii in ceasuil.
:. .
5 - C&t1lea Regu.lel pastOlrale
t ,
1!
I
.i
.}
; 1
,.
'
ti-. )
I
:--'
I
I
II
I
Page 341 of 417

:..
:
, 1 , I
'1 l
66
Sfintul Grlgorle celMare, (Dialogul) ,
i Cartea ,Regulei pastorale
67
fI, "
UJ ".
'" pe care uU-l i..,l vatAia din dkegatorae partea
, , lueru' vrea sa-J invete Iisus pm grija samannea
r
: . lui 0 vap\l:1le eu " (Matei24, 48--51).
care a dus la un hanpe un om pe jumatate mort (Luca '
'A simula discipli',na, 0, prefAcAtorie. E fatarnic' pasf6rul
,10, 34) a ingrijit raOOle lui cu untde1emn vin:
care schupb8. slujirE'la astorala. intr-o unealta. de asuprire.
Orieine e rinduit ca sA ingrijeasca rarule, sa oaute vinul c8ll'e'
, C,u toate acestea, un ri se mai rau daca fata 'de
learde, untdelemnul care Ie alina. Vinul are puterea de'
cei se folo.se9te ,ai mult intelegerea dedt asprimea.
a dezinfecta, 1l!Il:tdelemn'Ull a,re puterea de a vindeca.
Eli,orbit de 0 mil falsa, n-a voit sa pedepseasca pe fiii ,
Trebuie units cuasprimea opentru 0 viataeumpa
siH eei De aceea Judecatorul eel aspru 1-.8 lovU atit pe el
tata, echilibl'ata. '
cit pe 'fiii lui cu 0. pedeapsa ingrozitoare (I Regi 4, 16-17).
IlU trebui>e sa fie inspaimintati de 0
I s-a spus prin glasul lui Dumnezeu: ,,Ai dnstit" pe fiii tru.
severi1c;lte, iIlicl sa nu se ajuriga la printr-o prea mare
mai mult dedt pe tine" (I Regi 2, 29).
blindete.' ' ' ,
De aceea glasullui Dumnezeu c . a pe pastori prill pro,.
Acest prindpiu este foarte bine illustrat dups Sf., Pavel
fetu! care zice: "Fe eele slabe nu 1 ati mUlrit, oaia bolnavl:i
(Evrei 9, 4), prin Chivo,tuildin cortW sfint, in care, impreunA
n-ati lecuit-o pe cea ranita legat-o; pe cea ratacita
cu cele daus table, era toiagul lui Aaron, !iii UlIl uleior cu
n-ati intors-o pe cea pierduUi n- ticautat..Q, ci le-:ati sta-,
m8ll1iL '
pin]'t eu as-prime cruzime" (1ezechi 34, 4).
e necesar oa in in:ima pastorului celui bun sA -iI?i
A intilri pe eel sbb i?i a-'l ridica, c cmeva a ciizut in gre
afle lac I?tiinta ScriIptur:iJlor toiagul disciplinei, e necesar
I?ala, inSemJleaza a-Jreaduee in star a dreptatiiprin,' puterea
ca samei fie dtt1cea\Jamanei. De aceea zice David:
grijii pa:st6ra,le. ,;, ,
"ToiagilJ Tau flli varga Th, oc >Stea 711-au mingiiat" (Ps. 22, 5).
A lega eu legaturi ranille,' insemneaza a opri pacatele prin
Toiagu1 varga lovefllte. DacA, deci, oeste prea
, pedepse.O r,ana neingrijita dUlCe foarte cul.t'in.d.la moarte. Ade
muUa asprime in "Ifal'ga care Jove:;;te, sa fie 0 mingdiere in
SE::.'Ori ceea Ce est,e frint se fringeinai tare. $i anumite
taiagul oare spdjini?te.
tUrl grija fae durerea mai mare. Le,gaturi1:,
Sa. fie iubire, dar fiU sHibiciU'ne, sa. fie aspcime dar nu de
, ranra fa'Ta masU'ra. De aceeae necesar ca atunel cind mdrepp.
aceea caTe duce la disperare; sa fie rivna dar care sa nu
pe cei 9i 6 stlinge rana pacatului, sa aicea mai mare
':yeepseasca fara masura.; sa fie milostivire, dar care sa nu crute
moderEIti une. '
i mult dedt este necesar. - ,
, Depl'incierea drepturilor .de conduditor nu trebuie' sa te
i Atita vreme cit pastorul in arta conducerii
faca sa uip. milei pentru eei cazuti. "
d!'tatea eu blindetea chiar aspru fiind, va inmuia ini
Pastorul trebuie sa se ingrijeasca de eei pocato:;;i ca sa' ,.
mie ?,edi:nciQ\lilor ii va ,siJi prin blill'dete ila supunere
fie pentl1.l . ei mama ingrijito.are prin. milostivire', iBlI', prin
ev"aV1e., , ,
disdplinaaspra sa le fie taUi., '
E neCi::sa'r ca pastol"ll'l sa lucreze eu multa bagare de seama
pentru ca nici constringerea sa n'l.1 devina asprime, i8[r miJ.a sa
Cap. 7 - Pastoruluide suflete nu trebuie sl.-i scadl grija
nu se, schimbe in sUi:biciune. '
, fata ; de viata Iauntricli din, cauza activitatilor
Cad dupa, 'Cum am spus in cartile mele de Moralla (Car
exterioare, dar eu toate aeestea sa nu renunte
tea XX, nr. 14, cap. 8 :;;icap. 25, cartea I), ant disciplina cit
la datoria de a se mgriji, de IipsuriIe din afarl
lid rona' pierd dinef1cacita1ea lor dadi una nu estemso
din' dorinta de a eultiva viata liuntriei "
tita de COOllaJtao
!nsa pastorii trebuie sa arate fata de suPUii?ii ror nu numai 0
'trebuie sa fie conduditorul de suflete moit nicicinrl.
mila care sa se lngrijeasca CU' dreptate ci asprimea unei
activitatea'din afara, sa Iilu-i sa-i mortifice grija pen
diSCipline care sa pedepseasca eu bUndete. ' i
tru vi.ava interioara.
5*
.
,;. I
Page 342 of 417
68
.
,.

:r.
Sfintul Grigorie eel Mare (j:)ialogul) :'
" .
:Oorinta de ase 'inchide izola intr-o 'de rilgaclune
,n'll pepllstor de la problemeJ.e vietiizilnice.
E hlCru drept eli nuse OLivi!I1e jertfeascl:1 rivnra vietH
UiUllltrice penrtru Ilipsull"iile materirale .ale, seme:n.ru:1u1. , " '
, Cutoate acestea, e tot aut de adevaIlat, d nu trebuie sa
pa:dlseasca gdj a trebtiriilor mmer:iale 'PeIlf1:ru ipla.oerea', perso- '
naHi a vietii mterioare. ,- "
Se i'lltim'P'la camulti uita ca sintrindiiiti penrtrn su::ffietel.e
frati:lor diau fost ale,i Cu un soop ma-It. " "
, In destinu:I chemarii lor" -se eupr:i.nde' mintuirrea' sufletelor '
frati:lor lar. $i multi'dezmintaceasta 'chemare cu' 0 vi.eta
cheltuitli numai in griji '!iii inteTese
Rezalvarea a<:estor 1:mplimrea 'lor e -singura
plOOere 'Singurul inotiv .al'interesalor lor. '.
Dadi Ie :aru, 'se bucura; daca ]ipsesc; Ie vi'5ea!Z8 ,zi I$i noapte.
Odihna devine pentru ei chm, Licrli'1(ltea e dori
rii nor. "
Nenruma:rate 'a'CtivWiti exterioare Ie prooud' 0 pUicere des
fatatoare, mai ales 'atunci dnd sint1afundati de cle.
Socotesc 0 mare durere d nu li se ingaduie sa se ocUipe
de 'actilVitati plOOerea lor numai dn
acest ZOT 'l1elIlJCenat de preQcupa'l'i OIne1le;;ti I$i de manifeeHiri'
exterioare.
Vi'ava duhovnioeasca- pe care ar, fi trebuit sa In>vete este
ell totul necunoscuta pent-ru ei., ' , " ,
Nu e llllcru de mirare ?tund, daca viata' ,creciincio!?Hor e
"amriita. '
Pillda vietii pastoTului e piedica pentru ei in dorintaina!in
tarH til vta'ta spirituala. ' " ,
Dadi raul e ,in cap, sfi-ntenia membl'lelor e nergie risipita.
La ee In Illrrmaril'ea minta hotarita '
a !armatei, dad! oonrlucatqr,ul nu un ce directie sa tinteasca?
. I Nu are rost sa driailti 5nimile C'll sfahirj,le, sau
sa-i certi pentru Jor, dad pastornl de suflete s-a
" ,tr.ans.format inrtr-un judeditor 1'll1IIl'SC.
Un pastor care numai zile de sarbatoare, nu 'este
pazitorul cel mai :iIl.1dieat alturmei Domnului. .
. 'l1U mai sa CUlIloasca 'l1lJllrllnaadevaru- ,
lui, daca.' iriteresele cansti1ruie aspira1iille la ,care
tincle saujire:a pastorului. '


CarteaRegulei pastorale .
69
, 'E' poof 'care de vin1uI 'ispirtei 'orbe:w1:e ochii credin
" , ,
, "E potrivit euvintUJI omenesc,
Ca'l'e wind sa mimfrlnezede J.:a Iacomihle stomacuJ.ui6a ne tina
'dapa.rte de interesele p ':e!?ti, ne s>pooe: "Luati seama la
voi 'lIlil$ivA sa nl1l se mgre
, beutud" (I.!uJc'a 21, 34),
acestei!a". La acestea mai "
teamA: ,,, zill.1'8 aceeasA
, Venmi aceleia ii ararta
cUMli; clki va veni pe6te
eze :infu:niJle voootre' ou mincare'
,,, de griJHevietii
:8'U!ga tndata cu ginduil de a: i.lJspira
A peetevoifall"a de vesrte (Ibid.):
i caMcterietici'}e, dnd zi:ce: );Ca 0
.- tOt! ':cei oe Jbcuiesc pe fata lntre
guJui pamint (tbid. De IBceea zice dNioou: "Nici 0
nu poate s'a slujeasca la doi st(UPini"{liuoa 16, 13). .. , _
E neceS'8'r oa min1:ea -credincia:;hlor sa se tina. departe de
IUlCI'Urne 'Cum spuue, saucum ,pl'etinde Sf.
Pavel: "Nici un nu se }!liC1ll'ca ell treburitle vietH sa fje
pe plac celui care s11I:xrge oaSte" {H Tim. I2, 4). " '
De .aeeea Sf., Bavel Ie Brra:ta pastorilot mod'Uilful care trebuie
sa se, ocupe, sa &e ingrijeasca ode Ji
P
'!1 OOIIll1lmtlipi: "Ded
daca a.vep jUJdediti 'pune1i pe cei !rl S,,ef:ma
din Biserica, sa va judece"(I Cor. 6, 4)., , '
E bine, .de fapt, sa 'Se intereseze, de. aceri aceia
care in Bi.oorid au indatori:ri spiriwale mad mici. Aoest lrucrU
'mai poateitIsemna: fiilIlddi 'Il'U sint capBbilli, -de locruri spki
tualle sa se eel putiil de ne'Voiile de, ilO'ate
, Se l!J1teldge, de ce Moise, carre 'era in prietenie Cll
Dumneze:u (Iefilire 18. 17--18), este judeoa1: prin infruniba:re
'de J etra de neam strain. "
Acesta nu socotea lucru drept ca Moise 'sa piaroa timpuil
ca sa fuca dreptate poporulu1 in oole Ii da sfatul
ca san'llmeasca jrudeditori, pe cei mali destoinici, ca judec.e
ne:inielegerille lin locu:l Sa'll, ia,r' 'eisa se poaUi dedica mm
liber tamelor celorascunse :ale lui! Dumnezeu pen
tru aptl1ea cl'i:lau'Zi poporul.
'Cei vcr putea sa se ocupe d,e rele rna.:..
runte spre folos'lll' tuturor; condll.1ditOTii 1ulSa, se vor ICldinci
in medirVa:rea rea!litatilor S'Ulpranatul'lale.
. Praml, nu trebuie sa impiedice vederea acelura, Care, din
1
I
ina.1time conduce druilllwl, epi
,
ritu'2ile a cr'E"dincio-,
'
I
I
Page 343 of 417
8
1 .
.
70
7t
Sfrntul Gr,igorie. c,el Mar!,! (Dialogul) Cartea Regulelpastorale .
;;.
. -.,.. ,;'
:1';'
Pastorii sintcapul en ajutorulcaruia cei 'vad ' . Pietrele' te.rp.plului sirlt in piete, atunci cind cei
,1.
- . . . rinduiti spre podoaba Bisericii, ar fi trebuit sa se indeletni
, E c.1atol:ia eapului sa. vooa toate cite trebuiealese pentru ceasea cu tainele vietii interioare, in cele .mai ascunse,
ca picioarele sa poata inainta pe drumuri .'. '.. . ale dar ii, gAs-e1?ti 8ifara cllutind drumurile largi,
Trebuie, fara indoialA, ca, capul sa vada teate de sus, pen pe eareumbU interesele
tru cal'lU cumva picioarele f!a intirzie mersul lor. fiindca . Si aceste pietre ale sanetuaruJui 'aveau unsingur sc:op:

trt:.pul e indoit e aplecat spre pamint. , pentruca in Sfinta Sfintelor sa straluceasca in preo
Nu s-e cuville pastorului de suflete sa se infundein afaced twui celui mare.
" . Pastorn care. nu mai sint cinetip de credLneiOl?ieint pietre .
Nu va mai Ii in stare sA eerte sA biciuiJasca paeatele ailtora. care nu mai tmpodobesc pe Pastorul cel Mflre. ,
Va ajunge pia a chiar slujbei. sale de Persoanele sfinte, care se lasa cu totul in voia nenuma
pastor. De aceea in ia unei. drepte pedepse, Dutnnezeu ratelorplaceri sint seufundate in afaceri sint pie
zkind: "Dar i r lui i se va intim it c trele oonctuarului care zac fili pierdute in piete.
9) -_ pa text. '. . ehiar Iili 1a colturile pietelor, pentru ca chiar
Preotulintt.;..aaevar evineca poporul cind rau doresc sa-"$i pastTeze locurrue de cinste. ,
slujbele ntru care a fost ales. . . Umbla pe drumurile hu'gi ale place.rilor . eu toate aeestea
Mai Tau ind'i daca, il jatrag pentru care' altora Ii se tin la oolturile piete10x pentru cliIlStea care se euvine biro
se aducelniruntare, ea sint pres stapiniti de interesele toniei sfinte pe care au primit-o. . .
lumii acesteia. . Acele pietre ar putea sa fie chiaT ace1ea eu care a fost
. Vii.zind pioorocul Ieremia lucrul a'cesta, U deplinge .. cu construit sanctuarul.
durcre 9i cu fringere de inima in ved nia darimArii Templului, Nimeni nu ne impiedica sa gindim a:l?a.
zicind: "Oleum s-a intunecat aurul, i eel mai curat aur Acestea zac in colturile pietelor atunei dnd
schimbat 9i s-au impra"$ti-at ietrele sanctuarului in sfintilor slujitori Ie place .sa fie robi ai afacerilor
capatul tuturor pietelor" .(Plingerile 1 Ieremia 4, 1). La timpul lor au. zis lli a'll ca sa-qi puna toata
Ce este al?adar aurn!, eel nobill d a nu sfin cinstea lor in slujba sfintirii.
teni-ei? Ce se exprima prin eel mai curat aur daca nu res E adevarat ca uneori datoria te poate obliga sa porti pe
pectuJ fata de religi.e care e vredni a sa fie iubita de totL spate afacerile dar niciodata nu trebuie sa Ie cauta.m.
. Ce sint pietrele sanctuarului,' dacnu acele persoane care Pentru acela care Ie e 0 greutate care-l va inneca
au devenit sfintite prin darul preotiei. in josniciHe din lumea aeeasta.
Plata e drumul cel larg al vietH. Cuvintul plata deriva Sint apoi in situatie contraraintreaga ceata a acelora care
fara indoiaHi. din platos=largime. doresc atlt de mult sa se indeletniceasca cu luerurile duhov
Adevarul he spune II 1n5UJ;li: "Lata l]!lrga este care ..
duct! 1a pieil'e" (Matei 7, 13). . Pentru scopulpe care n urmarim, ne intereseaza numai
o viatA de. sfmtenle intinata de fapte e un aur :cit luat raspunderea. de a conduce turma.
care se intuneca. .' iubesc atit de mult lucrurile spirituale incit nici
Culooa:::,ea coo mai frnmoasa se schimb!\. atund, dnd unii voiesc sa audA vorbindu-se de lucruri
pastori i:;ii pier,d dnste'a purtarii lor. Respectul pe care ere ,Incapabili prin constitu-pa lor, nu sint in stare' sa mearga
n aveau pentru slujitorii sai se intru intimpinarea nevoilor. matedale ale aproapelui,. pentru
sehimba culoarea gU5tul. , .. calsint straioni cu totul de realitate.
hainaplina de sfintenie se transform a in hama lumeasca, Predica Iili invatatura -acestora nu prinde, nu are efect
I,
. plina de interese intrucit nu cunosc decit arta de a biciui. Nu Iiltiu sa -sugereze
Page 344 of 417
72
Sitntul Grigai'ie' eel Mare' (Dialogul) .
. remedii. Irici rtn se ofera pentru lipsUrHe vietH aproape1ut
De eceea nu slnt asculta1i cu buntwo:irnta.
. eel Hpsit atilnci i1;li deschide. imma Jia cU'vintul mlVataturii
cindac:est CUvl'Itt ueste' reoom-andart suflletuilui cumin-a
miaostivirii. .
Cad aturnci moo116.';lte .U90r sammta oovintu:1.ui, cfud este
udata in pieptu.l ascultatoruUui de iubirea plma de mi!losti'V'l.re.
a predioatarullui. . . "
Acesta e motivuJ pentni Icare e' necesarca Ipastorulsa se
ingrijeasca :;;i de lucrurile pam11ll'te!irti .Cu itn!ima deschisa dadi
are dorinta de a varsa in inlmi valO-dle spiritua1e .. ' .
Pastorii se vor pritea darui Cll folos vietH dtiho'vnd.ce!?ti a
credirncio!ilillor in mBsurra :in >OaTe vor .i eapabilli' Sa rnu Illite de
lipsnrl!1e malieriale ale acestora.' .
Petru .a;re grija sa sfatuiasca cu booavoiillta, zicind: "Pe
preotii oei dlintre voi, i1 .rog oa. unul ce sint impreuna preot
l?i marto'l" a.lpatimilo:r lui Hristos s.i IGl!I slavei celei ce
va sa se descopere. Pastariti turma i Dumnezeu, data in
paza vo:astra" (I Petru 5, 1).
. Ca in loeul oces1:alntr-adevar sfatuielfbe despre-
sqfleteasca trupeasca apare din aoeea ca llndata adauga,
explidndu-o nu 'cu siJ!nicie, ci cu Voie buria, dulpe. DU11nlezeu,
nu pentru cl'l1tig Ulit, ci din dragoste" (ibid.).
Prin cuvtntelea-oeetea se purne in .vedere pastorilor eu
bunavomta, oa nu cumva atita timp cit cau1:a sa satisfaca lip
suriile 1or, sa se ucida pe ei eu ambi1iei.
AI' fi ciud1at oa seamaca lau lost saturati
eu ajutoarele materiale ale pastorilor iar fie siUti sa
. posteasca IUpsiti fiirnd de piinea direptatii.
Aceasta grija a pastor.illor 0 Sf. Pavel zicind:
, "Daca, msa, cineva nu poaTta g.rija de a:i sai, l?i tmai ales deM
casei S8Ile, s-a iJ.epada1: de credirnta, este mali rau decttun
necredincios" {I Tim. 5, 8). .
. Aici trebttie sa ne temem sa veghem oa TIn cumva,
grija pentru :lucruriile exteri'QaI'e sa ne sustragli vilata
lli,untTica. Cad adeseori, dupa cum am 9pUs, in inim'S. pastoruilui
se r1kel?te dogoareaiubirii maiales atunei eind se dediea in.
chip nechibzui1: trecatoare, invocirnd. motivul ea' au
primit sarcina 'Ca sa se ingrijeasca rnn l'llCI"area 'Jor pastorailii de
toate :lipsurille. .
Cartea 73
Pr.i:n
urm
'9ll"e, gnja, pen1lru :o.e:voHe materi:ale :a1e
trebuie tm'Utacu 0 dreapta :1nasura. ,
Deaceea' bine se ziee 1a Iezechiel:' "Oapetele lor nu tre
buie 'f}a Je, recla", G!lT .nid paniJ. sanu ...a -lase sa creasca, ci
ronda nea.paMt eafruU." (Iezechiel 44, 20): _.' '
. Pe bunadreptate smt numiti preoti in '.
tea eredi!nciOf?hlor pentru 'a-1 povatui 1a !'!l1 , ' .. '
.' .paml de pe cap ,este asemenea cug telo! eelor lume1?ti din
. minte. Crescind incetul eu ineetul pe . ap, insemneaza preoeu
parile.vie.tii care uneori. ras.ar din iniID.a de paz3,
fara sii-ti: dai intr-o f01ma: ne otrivita.
Totufii fiindca e necesar ca toti pastoriitrebuiesa 'seocupe
de lucruri '7i' tot:u'l?i fara sa .Be dedice ,aoestara ell
toa1a puter:ea, e nEUviincios. ca ,prootiUor sa fie oprit de
rade calpul de cu:lti'V'a parul.. '
Aceasta trebuie inte1es in sensul d daca .nt15e poa te
din iadiicina daioril8 pasrorul de 'a se ocupa de' li:ps-L1rHe ma
teriale roe acestea sa nu-l 'absoa'l"ba
masudL
Pastorul ronda paru:l scurtindu-l. Aceasta ju'stHi
carea dreapta in lntelesul oa sa se ocupe .de isn;Lerese:le .
materiaJe cind e necesax da=! sa seeThbereze de elecit mai
reped..e.
Primejd:iJa e d1 acestea cresc mai mult deci:t e necesaT. De
aceea se zice birte: tunda neaparart capUtl (1bid.). .
Daca, decl, viata S'I.l.rp1ll?ilor este prin1:r-o aidminis
trall"e exterioara regu!lata, 1a l"lndul ei, vista spiIriruala da
suficienta recu!legere, ca parul.
Pe carpul preotuilui tre1:mie sa c:re:asCapEi:ru[ ca sa 'f1copere
pielea, dar trebuie t&i!at oa <sa Ilu-i acopere Dehii.
. .' . .
Cap. 8 .....,. Pastorul d.e suflete sa se sirguiasca sa faca ceea
ce estebine pUicut .
Pastorul de spfiete tr.ebuie sa vegheze eu grija pentrn ca
dorinv
a
de a placea OBlII1.enHor sli ,nu-l preocupe intr-'o forma
excesiva. . .'
. Trebuie sa grija oa nu cumVlB sa-l arlmiTe
mrnt pe'pastor decit Adeviiru!l. .
1
,
! .
Jt
"

li
I
I
i
Page 345 of 417
I
i
'1
t. ,i .
Sflntul Grigorie eel Mare (Dialogul)
III -..
74
ftI
Ji..tunci cinu. cu .. prkepere patrunde viata' .Iauntridi cind

cu ;ehiv(2!rniseala se ingrij e::;te de eele exteri6a.re. iubirea' de
Sa nu-lindepar1:eze de. Creatorul sau, de;;i s-ar parea ca'
el t:!ste ill iapte bune instrainat de cele
l;)i cltiar acelea' ar putea sa-l faca strain de Duiruiezeiu.
. Iubirea llropri-e are inceputul in acestea.. '
'.Cad este un, dU$man neimpacat al 'lui DumnezeuaOela
care prin faipi'ele cele bune pe eB!re Ie face, sa fie iubit
, el de c.:re:d.L."1Ici'Ol?i in locullui ,Dumnezeu.
Se faeevinovai deadulter: in iriima sa slujitorul iprin care
mire-Ie trimis darurile.. atunci cind vrea Sa fie iubit el de.
. ochii mire-sii In lo6uI Illirelui. " , ,
Iubi'reapr()priepoate 'schimba mima pastorilor 'de suf1.ete
poateimplrnge 1'ao gaduinta neorinduita, 1ar uneari la 0 A
prea: mare' asprime. ' -
Inima ingaduitoo e pentru ea vede fara sa dojeneasca,
dcelorcredind i fata de care are 0 anumita afec-,
tiun,;; ba' qneori, ,de.z;mi rda ,slabiciunile impotriva carora ar
fi indrepte ustrarile lui. De a'ceea bine se zice
"1_
prin proorocul:' "Vai ace OI'acare cos perinute. sub coaste
fac perne pentru capetele oamenilor de orke vimta, ca sa
pJ:inda (Iez. 13, 18- dupa text).
Arta de a viri perinile la fiecareeot 'allmiilnii perini
capeteinsemneaza grij.a' pasta ului de 'a mingiiJa inimile . '
care. Be aoot de J.a oolea cea dreapt care se !lasa in vaia
ooestei lumi. "
A-I cruta pe paditos de indrepta a oea aspra ins'emneaza
.perini perinite; Insemn . za a avea fata de el Q.
nnumita consi,deralie a-i schimba in lini9te.
lubirea. proprie a paS'torilar p treaza aceasta special a W
preferinta nu. pentru toti. ci numai p tru. ace-ia care 'se tem di ..
a,r putea sa Ie faca a strididune la ,ciiI1Stea lor paminteasdL
AHara, aeeloJ:lB 'caresocotesc ea nu potnimic impo
lor Ie reze,rva In schimb asprimea unei 1In.frua:1:tari con
'tinue.
Nidodatanu Ie ad:reseaza un cuvint blind, d
de bunata,tea pastO'raHi, ii inspaiminta cu puterea autorita
lor.
ih:ef,itia glasul dumnezeiesc 11 mustra pe bruna dreptate,
prin cuvintul profetu1ul, care zice: "Ci ie...ati stapinit cu asprime
eu cruzime" (Iez. 34, 4). '
,
. ; .. '
" Cartea Regulei pastorale

'. . ,. cu atlt se iup.esc pe silne. mai mult ,dectt pe Crea
torullor, en cit se mindresc fata de lor. . . . i'
Nu se lngrijesc de eeea ce ttebuie, ci de ee pot sa
Nu se tem de judecata.. Lauda lor' e prestigiul lor personal.
.' Fac fapte rele C1i ingaduinta celarlalti care tac, r;;i nu ga
,sese penimeni, dintre cei supW;;i, ca sa Ii se. impotriveasca.
Cine a9adar &e ca sa faca rau vrea ca
,eeilalti' sa tread sub ta.cere ra:ul, dovedelitemarturia
ilftei ea voier;;te, adica, ca pastarnl sa He maimult iubit. decit
.' . .
E.adevarat ea' nimenea nu-iain de sHnt incitviata sa.
i s'e scurga fara rod a. gl"el?ala. '. '
Iar daca cineva sa iubeasca Adevaru,l mai mult
dedt pe. el sa nu caute .sa fie oealit in certare,atunci
dnd este impotriva Adevarului. .'
De aceea Sf. Petru eu putere a prlnlit dojana lui Pavel
(Gal. 2, 11), de aceea David a ascultat cu umilinta infruntarea
unui sUIpus a1 sau (II Regi 12, 7),
Conducatorii buni oare nu slifera de iubirea de sine, soco
tese ca eeva natural respectuos, cuvintul. deschis sincer
,al sal.
Pe .linga aceasta, e de !ipsa ca grija in 'pastorirea sufletelor
sa ell' atita intelepci'llne, in-cit sentimentele supu
W cazuJ. ca sint m staTe sa priceapa adeva'rul, Sa se paata
manifesta liber, prin yorba.
Urmarea logica e ea conducerea 1'9i afla masura cea dreapta
in arta aleasa a echHibrului moral.
Pina acolo iOOt sa Ie ingadui calor -supW;;i libertatea de
exprima parerhle lor rezonabile( ,
In schimb, liberbatea sa nu'degenereze in mincirie.
. Nu cumva ingaduindu-li-se p;rea multa libertate in envint.
viata lor sa-Iii piaroa. din simtul smereniei.
. Trebuie Cutnoscutapoi ea bunii eonducatori !?tiu
cit este de folositar sa-r;;i mentina buna comportare in afara.
. l;>tiu ca aceastaare putmta de a pe semen 1<8 iubirea de
Dumn-ezeu. .
Cu. toate acestea, sianpatia nu trebuie sa fie folo
care
pentm ca sa fie' iubiti pastorii, Mai curind sa devina drum
sa, fie caIauzite ininrlle ,la iubirea lui
Page 346 of 417
76 Sfintul Grigor$e cei Mare ,(Dialogul),
Un :predicator dadilIlu e iubit nu' e .ascultat bUC'UTOS, chiar
dadi el spune ce1e mai ilnteresan1e locruri. ,"" '
Trebuie .dar, oa eel ce este pun in {runte, pe de 0 parte '
sa caute sa fie iubit, pentru lOa sa gaseatSdi. oocultare.
Pe de 'ailtii parte,Ill'll trebuie satisfac8 iubirea prapIie
pentru ca sa nu dev1na rob all acestei tiranii asaunse a i!n:imii
in ochii aceluia al carni slujitor 'se mfati!;;eaza prin' insa$i
, . "
jDespre aceasta Sf. Pavel bine nespune cind ne',dezvaiuie
rivfI!:a lui asctmsa, ziclnd: "Precum eu plsc tuturor in toate"
(I Cor. 10, 33). $i zicedin nou: "Daca inca,.
oame-niIor, fi lObuI lui Hristos" (Gal. 1, 10).. , ,
Sf. Pavel ii pl'ace liii nu-i pl:ace. tn dodnta de :a-i
pIacea, ou roate ,acestea, nu se ca'llta pe el dm- pi-in
mijlacirea 9a vrea caadeva:r.UlI sapLa'Cli oamenillor.
Cap. 9 - Pastortil trebuie sa ,tie bine d viciiJe se im
braci:'l in haina virtutilor
Pastorul de suflete tre-buie sa ie bine cavidiile a'll fata
sa se dea dTept virtup. '
, AstfeI, 'zgireenia, se aseunde adeseori sub. numele de chi
vernisea,la. "
I, se .acopera ,eu 'n'UIDeI'e de dihnide.
l:ng
oouin
ta dezO'l'donata vrea sa fie soootita bliondete.
Millia se ,prezion1:a ea viTtu1e la, osi!ooiei
in cele spiritualle. " , '
FelU!l pripit de .2 tlucr.a tre.ce drept dibaocie .
Nesimtilfea 1:l'indiivi:a sint soootite cMbzumte serioase.
De aeeea, pastorul de suflete trebuie sa lnteleaga cit de
important e oa sa taiba darul de a fi lin stare ,sa deosebeasca '
virtuti!le de vicii, pentru ea zgilrcenra \Sa .nu se ineuibeze in
, inima pastoruluL, ,
Sa nu se bucure ea eetesoootit cumpatat cMar /iii arunei cind
da eu mm. Jarga. ' '. . "
Risitpa btmurillor sale sa nu...1 iiaca sa fie CTeZ'llicaeste un
daruitor generos.
Sa nu fie socotit di atund dnd ac:te zgll'cit.
Sa griJeaISCa is!! nu-J duca pe p8s1:oritii SID ila osinda cea '
niea prin necugetata a :pedepsei; sau pedepsind
fad milIa sa unpacat !iii mai mare.
, .I!!'
r
.,; .
I
"
Cartea ;R,egulei pastofale '
77
5au dinl :pricina gnabei, sa Vlaloarea uniJ.:i 1UCl1U
care aT fi tre-buit eu sio:ntuil ml1surii 1;li a1 drep1a:\ii.
.', sa schi'1?lbe' in flapta rea merituI unei
fatp'te bune;' _ ' . ,
Cap. 10 - lntelepciunea piistorului de sufleie In indrep
'tare in tainuire. Rivna bUnc1ete
cau:i1eOri'prudertta ne 9fatuie,te
liIe sa fie tamuite. Cu' tOalte taoostea trebuie sa
se dea de Inteles di Se ie totw.
Alteori, msa este necesar, daca imprejuTarHe -0 ter, 'Sa :fie
toletate ,ehilalr vi'Ciile C1.l!!loocu1:e de toti.
'in anuIIii1:e 'impTejurari, in schlmb,. va fi necesar ca,
eele ascUlllS !Sa fie cerce1:.a!te -eu scr:upulozitarl:e. Uneori
poa:te fi destUil 0 llJldl'eptare blilndi1., ' ,
InaITte caz1l'ri 1ooa, n'1l vor put'ea fi rezalvate dad nn se
recurge 1a Infruntari energice.,
au toate :acestea mu:llj;e luoruri tre-bine sa fie H'tilllUite in
ehiJpinteIept !Sa se lase ,a fin 21ool'BII?i tf.imp, IC8. se
stie tot'll1.
" ,
, Pacatosul care di eete CUilloscut liii ell teate .ace:stea est "
suportat, se va mmlnmultea-edl propriile p8!Cate.
Astf.el va avea ci:mi.inta ea a :Iiost Hisarl: judecator 'a1 .pro-""
p1"i>ei pedepse, din moment ce pastoru:l a man1rfeSta1 'fata de
. el rabdarre iertaorE1' ." , . , " "
, Tainuirea en CClofe Doninul cOOrta papcirul -lui Israoetl -e bine
lexprimata de p:roo.I"Pcul: "De cine iti em :f.rld:i.,de eirrle te
temeai ea \Sa rna m.ialp pe wne ni.ci sa ml-ti mai pese'? FUnd...
ea' n-mn deschis gru:r.a /ill .am inchis ochii, tU,!nU te...ai temut
de mime!" (1sooa 57, 11).
,Metoda pe' em-e 0 vr,ea Dummezeu este s-a :ta'mmiaJS'(:a gre...
l?eaJla d:ar sa a'a<,li a ca cun0-1ti c,eea oe
Sa tad main'teapacatOS'lllui I,li cu toate ace.stea sa-l fad sa .
intelea'ga eu etta J."aspUilldere se toace.
Muilte chiail" CU\l1oscute, 'a'll l1voie 0 supo,r...
tare OOIU?tie.nta, mai ales atunei oiiJ1Jd imprejurruu[e nu ingfiduie
o mdrepba'l'e pe fat a, in. aeptarea ca va verni 0 f'avo
rabi:Hl pentru i:nfrun11are deschisa \,i defi'nitiva.
\
}



I
,
'." "


I
Page 347 of 417
.1 '1
:, '!

78
Sfintul Grigorie eel Mare (DialQgul)
Carte.a Regulei paatorale'
79
.' .Ranilvprodugein
ma'lgr-ava.
mod
, .
lTSponsahll,provoaca
. _,
0 ir.ritare
1
toa1:e gmdurile
mmntea
care forfotescse descoped.
. " la timp nepotrivit;cU6igurialJita il?i pierd pu- ,Oeaceea se apuneIllad. ?eparte: ,am intrat f1i am privit
terea de vrndecare. " ," ,'. '. . " ',' . , , $i iata erau ,amlo tot felUil de cbilpuri de tiritoare, de aoimaJe
Insa .ea .rabdarea pastoruluieste pusli la grea m-. necurate" (ibid.). , " '.' " .,', "
cercare de'povara altora, timpul potIivit ' " Tiritoarele sint gind'llTi:le ooimallele
pentru incireptarea saL, , ,',. ,lnsasint gindurile'care Be ridicaputin deasupra pammtului,
, De aceeape buna dreptate zice. PsalmistU1: "Arat-au pe ,
spia.1!area mea dupa text (Ps. 128, 3)..
?patele. are sarcina sa poarle greutati. Tinguirea ca pika-
i\J1?iI w'8u.ar.a1: pe in'sensul mai Uimllrit,',
;sa P?rt ca pe 0 sa'l'ci!t;lA greape
spatelemele -pa:catele pe care, lnea Iiu Je pot 1ndrepta. '
, 1m" scl:imb, sufletetrebuie sa descoper.e - eu
pacate .ascuDse-pentru a putea judeoa,
unOl: anumite semIlej toate 'Dai!Ilele asctmse'
dill iIl.'una lSupu'!?1lor sai, pentru a putea lajungepe calea in
dreptarii,de.La mici 18 mari. .',
De aoeea ell mu11 tIle se spune la' - mi-a zis '
dar care inca rivnesc dupa rasp1ata pwrunteasca. "
" .' Caci tiritoaxele se tirasc pe p8.mint ell intreg trupul; ani
" riialele insa, se ridica ell 0 ma'l'e parte a ,trupuJui deasupra
.,', pamintului, oare neincetat pentru hrana.
, . In. perete slnt tintoare" atunci cind in minte
PUleBC gmdun, care ,nu se IDalta niciodata deasupoo pofte
lo-r . . . -' '.,. . . " . I
. In aIte slut
J:8C.', _.mterese .1;11. pammte;tl, chiar, daca
Slnt donte lucruriJIe drepte -:;;1 cmstlte. ' ,
Aceste ginduri iniruclt depinde de elesint oa IDaltate dea-
msa ambitia I?i gurU Ie apleaca
DOIDnul: Fiu;l Omului, sapa in pereteJ" (Iezechlel 8,,8). $i tot spre JOSruCll. v '. w
indaaprofetul' _nn nujara I8d-a'llga: ,,!.:n felull ldoh al
?at. de.un fal de 1198.. mi;....a zis DomnUJI: "Innja lii vezi '
unclIU:11lle oe1e dezgustatoare pe care Ie fuC 8C9tia ide aici".
Si .at.? mtrat .am privit -:;;1 rata erau acoJo tot fehllidechitpuri
de tint-oare" ,de ecul"ate. I?i de tot feluil de idoli-ai
casei lui Israel, zugravif pe peI'eti de jur impreju.r" (Ieze
.chiel 8, 9::--:,}O). ' ...
, Iezechiei1 prezinta in,' aceSt 'pasaj pe pastori; ,peretele' e
invirio1?ires inimil celor
.. S? ce a in perete, decit di' impietrirea
rnmm trebe roroblta pdn .ceroetare
, Cind a sapat il1 pere1;e
l
a aparut 0 pentru ams.emna di
imtpietrirea:iall!imii, se'poote fringe, fie prin eercetare
pi-in dojeni pline :aspundere. Va a-pare a'S'tfel 0
pnncaxes'e paate vedeamtI'ealga 1 Ie a C1.llgeta:rii Hiuntrice
gindurile ceJ.e mai CliS'cunse C8De treb iesc dOjenite. De aceea'
in continua+e, textUl adQuga conal ia: "Intra vezi
ci'1lll1iJ.e ceJe dezguBtatoore pe oare a Ie rocea". ,
Tot astfe:l intra yentru a u ilLIlliJIe, arela catre, duP
a
ce a cercetat an'UIDlte semne, pa1:rund atit de arunlC in iriimile
CaSt;l 1'll.1 pe l?eret
l
8, 10).
Cael &:::15 este. 0 mchmare 18 Idoli . 3,. 5).
peel C'U dreptate -dupa amm8ile Be pomer::sc A
. IDsemna, cur::t unll! se
pnn iapte bUlle, el 5e prol?tern dltll
ambitl necmstlta.
v Be sPUI?-e de ssemenea ca: "Era'll tnchipuiti (zu
gravlt
l
)".
.i'll; nostru
se zugravesc I'll Im8g1'llatle I?l se l:IIlpnrna m ImIna.
se observe cum J?rogreseaza: Maiintii 0 gaura in perete,
apal .car: .Be deschlde, in ies la l'llIDina faptele cele
'::lClOase. _ ., v
. Ma,l mtii se -arata s-emnele dmafara me necaa:Ul pacat,
B'P
oi
apare faradelegilor date pe fata, I?i abi'a la urma,
se desoopera rot raw ascuns inauntru.' .
,Alte in sehimb, trebuieac, dojemite ell bli'Illdete.
Un pacat nu din rautate, ci din 9ml din
' slabieiune, :preti:nde 0 dojana fscuta cu multa chibzumta ,
Page 348 of 417
80
i

Sffntul Grigorie eel Mare (Dialogul) " ,
"/ CBci noi totl, lItita timp cit vom fi sHip -lin trupul
f acest.a mUTiitor, e' necesaT sa fim victimele -sHibiciunilor etri'::
. caciunii no.astre. '. . . . .
P:roprra experienta trebuie sa neinvete miil..a pe care
trebuie sa 0 avem lin vedere pentru slabiciuilIiJ.eailtoI'la.
A 'lle rporniprea aspru, ciI Cllvinte de oc-ara, 1mpotriv.a
sUilbiciun1Uor semeniJor, :aT pt1Itte:a insemna eli am uitat de noi

De aceea foarte nimer-it ne Sf. Pavel in ..
tura. cu aooasta: "Fmtillor, chiar de va didea vrerin om in
vreo vai. eel mreptati-d pe Ulllul ca.
acesta ru iduhuJ. b11ndete1, ,1uiDd seama ,:Ila ,tine insuti, ca sa
nu cazi tu in ispiHi" (GaL 6, 1).
Ca .,i cum ar spune' dreprul: Clnd y'zi iu sll3Jbiciunile
altom ceea ce nu-ti pl'alee tie, ISOCDtee ceea ce tu.
In rivna indrep1arii, sufleml trebuie .sa ai:ba 0 tndrumaxe .'
dreapta, 'fiindca trebuie sa se tJeaana penllru sine, de ceea ce
:lla ,gltii. . .
Alte 1Jrebuie dojenioteaspru, mat aIles daca pacatu:}
nu e cunoocut in mod aldecva1 de. eel pacatos.
AtuJnci VIa fi necesa:r oa paca1:osu:l sa cunoasdi greuta1Jea .'
paca1:utlui de pe buzele pasto,ruilui.
Daca es1:e cineva care ill1coo'l'lCa sa minlmalize'zedul saw-"
. -atunci, mprim'a indreptirrii trebuie -sa...l Faca .
de gravitl:a1.ea ,pacatului. ,
Coci dartoda pastorullud de suflete este 00 sa faca cull1oscut1l ..
cinstea propovaduiorii.
Sa .wate cite. ispi1:e . aile nostru Vel?nlc Be
ascu:nd pe C8JrariJe alCeStei lumi sa indrepte eu asprime
mare Iili riVll1a relele mwale aJ1e supUil;lilor oare .ll'!J. poi fi
indreptate en 0 UiI;luratate Itpsita de Taspunde:re.
A se repezi de . fapt, tmpotriva unor all'lumi>te paoate eu 0 .
infruntal"e mai mica decit trebuie, tnseamna a deveni de lla .
inceput parlalil a1 tuturor. .
De aceea eu tHe ill1vita Dumnezeu pe' Iezechiel: "Ila-ti 0 .
pune-o inamtea ta schite.aza pe ea cetatea
(Iezechie1 4, 1). Indata 6e adalUga: "Apoi rin-,
un plan de lSISediu impOtriva ei, Iili vei zidi vei ridica .
vail $i tabaTA vei rindui ianpotriVla ei; de jU'rimprejUiI1.lll ei vei .
berbeci de spaTt ziduJ."
,Cartea Regu:h!l pastorale . '81'
i se a"tatlf lui spre ,a..lm1:ari: "Apoi ita '0 tabla de
'fier Iii <> un de fier ilntre 'ijnj:!/ili cetate" (Iez. 4,.
1-4).:' "
ProoI'lOC1lll Ierechiel este prezentatald. sprea pe
lnvatatoTi !iii pe mai marl, pen1:ru di lui i-a fo.stspus: "Ia 0
caramida' $i pune-o matntl:ea ta ,schitooza peea cetntea
Ierusalimu1m" . ,. , .' .' " .
.' A lua 0 caramioc:la inremneaza penr1!ru mvata.:toTii eel siinp
a stapUrl indmile lor spre a ,Ie lu:mi<na. . .
A pune :area diramida lnamte lor ,a 0 pazi eu toai:a lnima.
Da:rtrebuie s9.$i predice, pentrU ca se zi'C:,.
p. ea cetatea. Ierusalim'1llui"'. . . ".
Trebuie sa faca sa i:nteleagEl ia.l!imi.ae stapirute de interese'
vede.rea ferlcirii cerurilor. .
D8i fiiooca-i mdarnic 58. cooO$1li gloril8: patriei
dad nlU se cunosc cit de muilte sint ispite1e vrajma'filului celui
care se ooauga aid. pe dreptatl:e ,mvitarea
Hicuta profetll'lui Ica sa rindui'asca aJseditrl dmpotriva ei $i
ridica vall tabara.
Cad propovl1du1:torii cei sfinti r.mu1e9C 'llil plan de nsediu
impotriva did.mizii pe care e schitata cetatea
lui, atuJnci clnd axata unui suflet pUn pe mterese omene,;;ti
9i 'krW'fili deechis pen1lru incepumJ. unei . vieti supratnatUralle,
varietart:ea piedici10r care sta'll impotciva epori:rii
duhovnice;rlli in timpua acestei vieti a noootre.
A, face sa se inteleaga ca. fiecate pacat e 0 .cuxsa intinsa.
sporirii . ]lIliSemneaZEl' a dispune oa cuvintul pro
poV8JduitolfUlui sa intocmeasca 'I.l!Il plan de asooiu 6mpo1riva
ceHitii IeTUSallimllilui.
Dar fiinddi. obligatia. pmpovoo.lU1torului n'll e numai aceea
de a IDvata necesitatea moduJ. de luptl1 impotriva prlcate
lor, ci e acela de a aTata :mai aIles de a
pe care Ie deprilnd prim bogatia 8p:ill"irtuaUI., pe bun temei se
adauga: ,,$i fa intarituri." (dupa .
PropDviidul10rul sfint intaritw:'i anmci clnd
prin' ce virtuti ne putem ffropatrivi viciHor; ele slnt capadtate:a
bogatia duhovnkeasca.
$i en toate acesllea, trebuie sa ne a:.9Clmdemde ceala.lta
lnvatatuTa pe care 0 putem scoa1:e: ca adka, oda:l:acu sporirea'
de cel,e mai multeor.i se 8'e lntr.1'2sc
Iuptele fili ispiiirile. . .
6 - Qamea Regulel pastorale
.....,
1
,_, I.
)
1
,\
.'
1
I

Page 349 of 417
... ..! .
'. 1. .
.:;[
82
: Sfintul cel Mare. (Dialogul)
! "'1.;
'J .' ........
tt, "

... '.
De aceea se mal' adaugacu grijii, 1a Iezechiel;
.val impotrivaei; de jurimprejurulei
berbeci de sPart ziduri". ..... , ..
PropovaduitoruJ. rididi val atUDci dnd avertizeaza ea ispi- .
te1e vor cre(lte (li se vor imnulti.. .'
El tabari'i impotriva Ierusalhnulw atunci dnd
povatuie!;lte a ascultatorilor, pentru ca vi
clenia diavolului' este iscu6ita (li seinfati(lea.za mascata (li in
chlpde neinteles.. I . .... . : .... . , .'
Prio porunca de a berbeci de jur imprejur se exprima
vointa de a face sa fie etll10scut ea noi in viata aeeasta sintem
Inconjurati de bo1duJ. ispitelor (li ea acestea pat" sa stra'Punga
zidul virtutilor. . .
Un pastor. de 5ufiete. care sa f.aca sa fie in telese
-toateaceste lucruri cu .0 rar-a abilitate, (li eu toate acestea nu
se mfHicareaza de duhu.l 06irdiei ]impotriva pacatelor fieca
ruia, sa nu ereada. eli (li-a implinit pe depl:iln da1:oria sa (li di
va scapa de oSlnda de veci. ! . .
De a1ceea foarte nimerit se spune mai departe in acel pasaj:
"Apoi ia 0 tabla de fier, (li 0 pune ea un zid de fieIr intre tine
(li cetate".
Cad tabla de fier este sufletul care arde; fierul e certarea
hotarita..
. Nu trebuie sa existe lueru care sa arda mai tare' sa
. 6ufletuJ. unui pastor .decit riv-na pentru Dumnezeu.
.Oe aceea. Sf. Pavel avea acest chin, dnd zicea: "Cine este
slab eu sa nu flu slab? Cine se eusa nu aNi?"
(II Cor. 11, 29). .
Acela care e cuprins de 1l'Il nou zel. al lui Dumnezeu tre
buie Sa gaseascaputerea de a se intad intr-o paza puternica.
$i i s-e spuriecu tile: $i 0 pune oa un zid de fier, intre tine
intre cetute. . .
de rapt, de' cele mai multe ori e fiica
A purie acestzid de. fierintre cetate' profet irkemneaza
pentru pastoril de suf1ete a doyedi 0 rivila mare atunei cind'
trebuie. . . ..
. In viat.a. v.iitoare, votv.ea acea.sta rivna oa 0 put.ernidi
aparaxe ei suflete . .
Daca aicum pepamin au fost lasiitori in mdreptare, vor
'fi dati pradlt r1izbunarii dil . e:. . . .
i
Cartea pastorale.
83,
'"i'
'cuJ>ate'BCeStea nu vreau ca Sa .fie CUIlOsciIt .riseul.pe
care sufletu.l pastorulUi trebuiesi-l infnlnte cu 0 1ndreptare
. prea 'a&pr1. ' ... , .
'. Efoarte greu uneqri sa ou-iscape cuvinte pe care n-ar
trebuisii Ie rosteasca niciodat'ii.
Intr-Q infoeatil infruntare Ii creciinciO(lilor limba paetorulw
'poate finrita sltrosteasca cuvinte grave l;1i vatAmatoare.
". In fierbioteil,.ltl nemasurata a infruntarli, inima
vinovat"este indeznadejde.
. Deflceea pastorul de suflete, dad v:ede ca in ainaraciu
.nea lui' a . ranitmai mult deci! trebuieinimile. SW,
el trebuie sa"'<l?i caute inauntrul sau. adapost pocitintei, care
sa-IfacA sa giiseaeca prin. tinguire 111 credfuta, iertare inaintea
Adevarului pentruoeea ce a in rlvna sa curata.
. Aeeasta 0 porunce(lte Domnuil in chip pilduitor prin Moise:
,,,Cel ee se va duee eu B1proapele sauin padure sa' taie lemne
vinturlnd minasa eu toporul,ca sa taie un capac, va sari
toporol din eoooii va lovi pe aproapele acem va muri,
....:- acesta sa fuga in una din aceste cetati ale tale sp;re a scapa
eu viata. Ca razbunatorul singelui (0 rudenie - text), in
aprinderea miniei lui, sa nu se min1e pe sa nu-l
ajunga pe acesta, daca va fi lung drumul sa n,u-l ucida"
(Deut. 19, 5-6).
De fiec.are data cind ine aplecam oa sa descoperim paca
telecredinciOl;iilor, noi mergem eu prietenul in padure, nUma1i
cu gindul de a taia lemne; adid, sa indreptilln gref?elile aproa
pelui eu 0 inimlt iubitoare.
Dar,o mfruntare mai aspradecit necesara, e securea care
scapa din mina, dupa cum un fel de a indrepta prea
aspru e fierul care scapa din ooooa, .
EI l6ve(lte ucide sufletul, eaci ceara aruncata ucide duhul
iubi.rii in aeela impotriva carui'a e indreptata.
Ba inca inima sa V'a .Q'Vea reactii instinctive de uraatunci
cind infruntarea exageratlt I-a vatamat mai mult decit trebuie.
Cine taie insa lemne fara lua-re aminte, ucigind pe semenul
. sau, acela dispune de trei alegeri posibile' in care se poate
refugi:a I?ia afla mintuire.
Nu va Ii de fapt, vinovat de omorul dad eaut1
pocainta unita cu taina daca se cu n1dejde
credintii(li iubire in 1acrimiJ.e parerii. derau.
'6*
Page 350 of 417
84 Sfintul Grigoriecel Mare (Dialogul)
'," ..
" Pe' rudeniile celui omorit, dadi i1 vor inillnd,
\. vor pu1;ea sA-J omoare. . " ,;,'
Ve.nirea JudecAiofuilud reI' 'aSpru, care s-.a facut.hm,1'(lit
noul:i prin imbracarea firU noastre,nu VI8 cere socoteai!a de 0
i
grelil
ea1a
pe 0BIre crOOillita. nMejdea llli au acoperitJ.O "
eu iertm1i. .
M
.i}
,ir.

t
Cap. 11 -' Necurmata meditare a legiidivirie

. '
MotivuJ care insp1ra via-pa pamoruJui de su-
Hete Via pu:tea fi lust in seama cu scrupUJlozi1rate, daca, msu
:Illetit de duhua temerii :;;i ail dubiTii lui D1lllIlIllezeu,va medita'
mn:iJc ou rlvna poruncile Cuvintulud du.m:n.ezeiesc.
Af}a :iJncit Cuvio:rtu,l al lui Dumnez-eu sa msuf:le- .
teasca 'Pllterea staruito-are simWil de paze inteleapta pen
Vru viata du4ovniceasdi, poe Care grij:iJle o {]jstrug
necontenit. .
$,i pasmml. carre prim Jegatume cp. oarrnenii l'1lJlli.i afesteia
se lasa ademendt sa traiasca dupa siiliillhl. omUllui pacatos, . sa
gAseasca hotarire.a de a aprmde,!in el iubirea pentru patria
. ceJ:'eaBCa la care oonduce drumul pocaintei dotite.. .
Se ie 'C8 indm1a se se ,risi'Pe!i'te eu ul1
tmin
t
a
prin convorbirea omeneaeca. . '. . .' '"
$i fiindd. rezulta1:ul1 ireversib:ill al eXipetientei e di omima,
cuprinsa de preocutpari zgomotoase paminte'i cade,- date-:
ria ei e aceea tde a 'Be tidiea, 'incredintindlU.-se iuhirii 1Ucrurilor
lui Dumnezeu. ' , .
De aid Ta lncepurul indTumarr:ea prin care Sf. Pavel
pe llcenicuJ. sau, pUIS peste turma:"Rina iJta venirea
mea, ia ami!nteJa citit" (I Tim. 4, 13). '.
$i David ziced:itn mativ: "Cit am !umt legea Ta, .
{. Doamne, ea toatl:i ziua cuge<tarea mea este" (Ps. 118, 97). ,
De aceea Doomul a poruncit lui Moise cu priV:i:re la felul
de a duce. ChivotUlI [egii, zidnd: "Apoi sa rorni pen1:ruel
..'. patru inele de 001' sa leprin2li in cele patru colturi de jos
, aile ,lui; doua ['llele pe 0 laiu1'a doua inele pe aatura.
Sa faci pirghii de lemn de saildm sa Ie imbrad cu aur. $i
sa viti' plrghiHe prill ine1ele de pe i1aturiile . Chivotului liQcit
cu ajutorul lor sa se pOa'l'te Chivo1:u!l. Pirghiiile sa fie nec<lll
tenit in melale Chi'VO"l:ului". 25, 12-15). [.
iU
Cartea Regulel
85
. Chivotud are' a semmmca1de. epedfid.: cea '. sfintfl.!
Dacl:i se ce1."e cs. sa se pl'1i!nd! pa1:ru u.le de.aur de co1lil
rile Chivotului, fara ind'Oiala ca. 'Pri:n aeeas1la Be m.ata ca
Biserica se temeIDice$te, se sep,ropag:\ 111 cele patru
pi:i.1ii aile pAmlntulud.', cupropovaduilrea sigura a celor pati'1.l
carti 'aile EV'angheliei. ' " . '
Pirg1ilile sint facute din lernn de sallcim virite prill
ine-Ie, pentru a purta Chivotul. .
Fiind natUlr:a ieIIllOului acestu:ia roaTte tare
,
ni se 8!min
, ' . .' . ,.,
necesi'batea dea ailege .staruitorl
, sffl.1:uitOOi nestricati, cum. ain't reprezemati pIlm ace.I
Invatatorii c8lre dtirii coritinue a Sfinrtei Scrip
turl g,tausa faca dor.rada vMitfl. a U!Ilitatll Birericii, sa poarle
ch1.rvorul, fiint!. in dreu1rtull vietii .
A duce cu pirghijJle msenmeaza ca lnvatatorii
eei buni trebuie sa, du'Ca &,a Sf. Bjseriea pinfl
1a ceile.netnvavate ale ,necredincio:?i!lor.
Despre 'aceste pirghii Be mai spune m chip 18mU'r:it: pir-'
. ghiile sa fie neconten:i.t in incle1e Chivotu!ltui.
E neceslar, 'de altfel, ea toti aceta carre se dar1.liesc propovn
duq.rii !Sa nu Be mdeparteze de ooevaruJl Sf. Script'llni. .
Apoi,' pirghiile. trebqiesc auri:te, deoarece propovaduHorii,
facirndu-se;:tscUlltati dealtii p-rin cuvilIlrteile pe 'Carre- 1E' rosi" 'SC
trebuie sa lilmineze prin straIucirea propl'!iei aU! vietL
De aceea plrghiiile trebuie ea fde m i'P'E.'lel
Chi'VotuQ1l:i, pen:bru ea atUInci ci:nd IleCesitatea' 'ax pretinde ea
Chivotuil sa fie troospormt in gNliba, sa nu 'Se intirrzie pur
taful prin introdu'Cerea lor.
Aceasta mai msemneaza mea, ca ar 1, ru'ljli!nos luau. pen
tm un pastor daca fd.ind mtrebat de clit:t:eoredincioS spre a
fi lammit in probleme aT da l'OC 'Joa mare uimire
d'adi ar incerca sa invete ehim atuUlOi clnd e chemat sa
1amurea'SC8 , " .
. PirghiHe, deci, ramin in inelele lor cu in1eJe'S COI1T.l!l1:UU,
ca invatatorii,meditind neincetat an .ini."nile ,lor Sf Scripi'tn'i,
sa poata tidies. fara :;;ovaIDaJa atunci dnd e oorut Chi'VotuiJ.,
Testamernruhrl.
Pe scurt, trebuie Ga' spunem, eli e necesarsa nE'.
I
ne punem m merea ca' sa /i>1rlo:n VOl'bi chiar a1u!Ilci' CL."1d
imprejlUTarile 0 e'er.' .. '
I
I
Page 351 of 417
86 Sflntlil Grigorie eel Mare (Dil;llogul)
Ne convU:ie..in Jegatud.cU acesta, p.e care Sf.
Petru n aa tuturorpllstorillor, cin4 zice: fiii .gatatot:"
deauna' sa raspundeti oricud va "Cere soco-teala nadejdea
voastra". (I Petru 3, 15),... . . .
Aceasm e cum ax sptllIle de-a drept'Ull: pirghiHe sa
fie necontenit in inelele Chivotului pentru ca aminari,
nici Intirzieri sa nu limpiedice inaintarea, rllspi:nd:irea Chivo
tU!lui ce:J.ui simt.
.. .:.
,:
..l_
PARTEA A III-A

. . l.' .
t '-PASTQRALA !NVA'fARn A !NDREPTARn
EROLOG
Am: inceroat sa precizez sa definesc calita1iJle pe. care
. trebui-e sa Ie a:iba pirlstorul in mod necesar.
Am vazut adica Past9ru1 din viata. lui Uhmtr.i.ca: ce- este
el C'\im 'trebuie sa. fie. ' . .
Am reprezentat pe pastorul de suflete in el
. D-aca doritir amvorbit despre calitatile care fae dintr-un
om, un bun de suflete. . '. -
Pleclnd de la intreoorea:"Ce este. un pastor de suflete?"
- am raspuns prin "cum trebuie sa fie". .
Adica. am identificat natura cu modaJitatea. Se pare ca
am . ,
. Arum voim sa aratam 'argumentul . raportului final pas
torului cu credinciofilii sa-l privim in activitatea de invata.
1::or pentru a delimita metoda eadrul ac.estei adivi1a.li. .
Trebuie sa retinem ea nu e nici macar de gindit existenta
unei unui mod pastoral care sa se poata. apUca
adapta }la tali eredinciofilii.
Vom a'l'ata cum trebuie sa invete p;lstorul.
Cad inaintea noastra a invatat des-pre acesta Grigorie de
Nazianz, de pioasa amintire. T:rebuie relinut ea nu pentru toti
se aceeafili indemnare fiindca nu exista
o metoda pasrorala care sa poata. fi adaptata fili aplicatl1 la
tott Unidtatea metodei e exclusa. datorita faptului ca nu
totiau fili pot Gvea aceeafili educatie .
. Se intimpla adeseori . sa ne dam seama ca, ceea ce
ii este vatamator, altuia ii este de folos.
Ce\11a asemanator eu aIJ1umite ierburi: acelea'fili ierburi pen
tru unele animale slujesc de.. h1"ana, pentru altele, in schimb,
s1nrtadudUoare de moarte. .
,
I
Page 352 of 417
",
Sfintul Grigorie eel, Mare (Dialogul) ,
88
i\
, 0 domo2ls pe cai,im" pecatciii '
, m tlmp ce yirideclio boB/la, lnraU-'
. pealta. ' ' ,
viJa1Ja' celor mati, i.ax Vliata celeT mici 0
I'
1'
f,

uoide. . , '. . " '. " ' .
I

De .aeeea cuvii1tll1l' liIDoojuil trebuie sa vms sean:va. de

\
,
capacitatea aSculta.t:orhl.or. Trebuie c.a pastorW sa se adapteze
i
,
lIB oapacitaWe ce1'C!t oore-la6C'i.tlta, sa nu se. aoo1:a de [a
1
arflei' de. a Ge adrapta la capacitatea f,>i toUuf;i
sa proouca zidi:rea suflew.a:9C;a a tuturor. , ' '.,.
Cad Cll ce se pot asemaria iriimile' plinede ascultare. ale
decit, cu corzile i1itinse al,e chitarei? Acestea,
vibreaza la atingerea priceputa a artistului. .Pentru '
ca sa nu dea sunete in dezacord cu cintarea lui, Ie. atinge in .
mod deosebit. , ,
1;>i corzUe dau 0 modulatie armonioasa fiiridca sint atinse cu
afcul?, dar nu ,In, fel.', " ,
Aceastae soarta celor care invata pe altit
Oricine in sIujba de a invata ,pe aItii vrea sa. ajunga. sa. in
tareasdi pe totiin virtute a iubirii, va considera ca,
Hind necesar sa varieze moduI in care sa atinga inimile ascul
tatorilor. Nu iuSa , .
Cap. 1 - CUll varietate trebuie sa fie iri arta predicnl'ii
Exista feluri l?i feluri de a predica, dupa cum exista feluri
feluri de indemnare. Totul, depinde de cel caruia i se vor
bel?te Iili de priceperea pastorului.
E suficient sa ne gindim la diferite feluri de credinci0lili
avind in vedere invatatura /iii conditiUe .lor de viata familiala.
, Numai un catalog a1 categoriilor de persoane ar putea sa ne
indice linia pe care trebuie sa ourmam care sa ne ofere ,
, moduI in care trebuie sa se deosebeasca arta de a invata pe
}
unii /iii felul cum trebuie invatati altii. .' '.
, lata un astfel de catalog pe ,care I-am putut mtocmi:
- barbati,l?ifeinei '-:. tineri Ijli batrini !
- sliraci l?i bogati - veseli intristati .. l'
:..:.... superiori supUljli - slujitori conducatori .
"
';",:,
-'-. invatati -
",-1';

_.. indrazneti -'- nerabdAtori rabdatori'
.
..': 89
Cartea Regulel pastorale
_ binevoitori - sineeri, (simpli) nesinceri
, (ipocritiJ
-'- $i boliiaVi '- nevinovat,
.. fiindea se teme de pedepse '
. '_ cei caTe sint atlt de limpietritiiln rautate,lnclt nidchist
prin ped:epse n'll se nasa indTepta:ti "
I tacuti limb uti
.._ ,lenef,>i, f,>i i:mpulsivi - bUnzi Ijli miniolili .
_ smeriti trufa!?i - incapatmati nestatomici
_ lacomi cumpatap - ,cei bunurile
, . ,cu.generozitate
_. cei care <;:auta Sfi' rapeasdi pentru ei bunurile altuia
cei care rapesc dar nu -'!?i aceia care impart dinbu
impart bunurile proprii n'!lrile .lor dar totu!?i nu JI1.
'ceteaza ,a11 luctu
rile altora
_.. certareti . -.-: urzitoride' certuril?i
. . to.rii.de pace ..
_. cei care intelegbine cu- - !?i aceia care' delili 0 inte1eg
vintele legii celei sfinte. "bine, cu toate acestea nuO .
, prezinta cu smerenie
_ aceia care se tern, din ,prea mare 'smerenie ar
fi in stare sa in chip vrednic ' '
_ a:ceia pe' care nepregatirea !)Ii tineretea ar trebui isa-i
opreasca de la propovaduire !)Ii cu toate acestea, din nesoco
tinta, se avinta in predicare '
_ cei. care sint' norocolili in afacerile lor Iili cei' Cclre dorind
sa aiba' succes, sint totu!?i nenorocolili
- casatoriti !?i celibi ' ,
. _ ceiineurcati in cele trupel?ti l?i cei care nu Ie cunOSC
-,- pacato!?i adlnciti in rELU paditolilicu gmdul
_ care depltrig pacatele savir!?ite dar nu Ie para
sesc cei care Ie plirasesc dar nu se crJ.esc
_ cei care se lauda cu faptele lor rele cei care
nu' evita faptele necinstite de care se' acuzii . '. .
, _. cel' care e victim a a necuratiei in mod, eel
care e sclavul acestui plicat prill deliberare , . .
_ cei care ,savirl?esc foarte adesea' pacate, chiar aaca
acesteanu smt foarte grave cei care se tin departe de paca
tele toate acestea uneoricad inpacate mai grele
J
--_. ,


I
Page 353 of 417
I
91
111.,;,\ , ' "fi''';;''l " .
, .,"",
.fln,"l Grlo<n1e -eel More (bialogul) . . ... f :;
'IlIt
90
'-'- eel care niei macar nu incep cele bune cei care nu' . t, .. '
d\.lc la sfiqiit cele .incepute ,
1,
,
'.
....:.. cei care siivil\lesc picatele in ascuns, iar faptele bune
in public in fata tuturor
"e'

[,1;
'II
..l
- eei' care ascund faptele bune pe care Ie fac CU, to ate
acestea in anumite imprejurari ingaduieca in public sa se
.creadii rau despre purtarealor., . . ' , .
Dar aceasta lista lunga' de categorii conditii umane
avea nici un sens pastoral daca n-am arata pentru fiecare cit
, se poate mai seurt metodele eu care sa poattt Ii indreptata
fiecare situa'tie in parte. '
1 Cum trebuJe sfltult1 birbatllljl cumfemeilJ '
Altfel trebuie indeIjnna'ti barbatii, altfel indemnate'
femeile. Barbatilor trebuie sa Ii se impuna sarcini mm grele,
Iemeilor, in trebuie 'sa li se ceara .indatoriri mai
,
Bll.rbatii sint angaja'ti in munci marl; femeile sa fie luate
'pe lutura sentimentului angajindu-Ie obUgindu-le pe calea
cea atragatoare a luerurilor placute.
Sfatul 2 Cum trebuie sfiitul1i tinerU,l cuml eel bAtrinl
Tinerii trebllie alUel dedt batrinii. '
Pe tineri adesea mustrarea aspra ii. duee pe calea desa
pe batrini ins a, ii duce la viata maibuna rugamintea
cea plina' de bunavointa. Caei scris este: "Pe eel batrin sa
nu-l infrun'ti ei sa-l indemni ca pe un parinte" (1 Tim. 5, 1).
Cap. 2 - Cum tl'ebuie instrui'ti Baraeli cum bogatii
Sfatu! 3
Este un' felde predica pentru cei bogati alta pentru cei
saraci., ',' .
Saraci10r trebuie sa Ie gasim Iimbajul de a Ie varsa min
glieri in suferinta. Bogatilor inschimb, Ie va fi . de folos un ,
cuvintde temere lmpotriva mindriei eelei primejdioase.
Domnul ciitre celsarae prin proorocul, zicind:"Nu
ie infrico
9
a, dici nu vei rlbninea de oeara" (18ma 54, 4).
",
Cartea Regulei pastorale
,'. " Pe' acesta mdata U mingtle cu cuvintele care au putinta de
-,'i intelege saracia, ziclnd: "Sarmana, lovita de vijelie" (Isaia
54, 11) iara ilniingiie prin euvintele: "Te-am incercat in
cuptorill nenoroeirii" (lsaia 48, 10). .
ill scllimb, Sf. Pavel pe ucenicul sau despre eei
bogati zicind: "Celor boga'ti din veacul de acum porunee/iite-le
sa IlU se semeteasca, niei puna nadejdea in bogAtia cea .
nestatorniea" (1 Tim. 6, 17).
2; Aici trebuie sa tinem seama ca invatatorul smereniei, vor-:
bind despre cei boga'ti, nu cuvintul "roaga", ci folo
un cuvint mm aspru. "porunee/iite" .
. Dacii iropotriva .slltbiciunii trebuie sa folosim blindetea,
mindriei nu i se euvine niei 0 consideratie.
Cu cit mindria ii face mai semep pe cei bogati din cauza
bunurilor tred'ltoare, eu atitmai mult Ie este rezervata aeestora
dojana unei porunei hotarite. .
Despre ne Domnul in Evanghelie. "Vai
vouA bogatilor, ca va Iuatipe pamint mingiierea voastra
U
(Luea 6, 24). -
Caci necunoscind bucuriile pe care Ie rezervlt viata cea
venica, cei bogati sint saturati de bucuriilor vietii

. trebuiemingiiap- aceia care ard in cuptorul sarA
eiei; eita vreme e mintuitoare teama insuflata aeelora pe care
mingiierea gloriei Ii umple de mindrie.
" E adevarat de fapt, ca cei saraci stapinese bogaW pe care
, nll, Ie viid, jar bogatii nu pot pastra bogatiile pe care Ie poseda.
,: Adeseori insa varietatea moravurilor sa sehimbe
, ehiar categorla persoanelor mcit po sibil sa un bogat
smerit un sarac trufa/ii .
. In aeest caz, cuvintul propova.duitorului, trebuie sa se potri
veasea ell eonduita aceluia care asculta.
Va Ii aspru ina Iovi mindria saracului care nu e justi
de saracie, va fi foarte pUicut in a Hiuda smerenia
bogatilor, dadi ispita nu i-a ademenit la mindrie..
.' Uneori trebuie ins a sa lini9tim pe bogatul printr-o
blindete ingiiduitoare.
Adeseori ramIe cele grele se inmoaie prin oblojeli, iar furia
unora se adeseori prin blindetea doctorului.
Se potale/iite boala furiei la cuvintul eel plin de buna.fate.
"
I
Page 354 of 417
92

.-'
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
Nu fara inteles ,trebuie sa /iltim di, atunci 'cind un duh ran
I-a cuprins pe Saul, David a luat. chitara.:;;i i-a potolit furia
in felul acesta (1 Reg. 18, 10). ., ,', . "
Ce ne Saul altceva dedt trufia celor puternici,
ce reprezinta David doaea, nu viava smerita a sfihtilor.
Furia lui Saul,eel euprins de dub necurat, a fost potolita
de cintarUe chitarei lui David.
Se euvine ea inimile celor puternici, atunci eind ajung prin
mindrie la pierderea ininj:ii, sa fie readuse la' tii}:naduirea sufle-,
teasca prin cuvintului nostru, caprin sune-_
tul placut al chitarei.
Uneori cind trebuie sa indreptam pe puternicii lumii
acesteia, trebuie sa nefolosini de pUde, ca cum ar,' fi vorba
despre luerurile altora. ,.
Cind bogatii VOl' rosti judecata dreapta, atunci chiar eu
cuvintele lor trebuie sa-i eonvingem ea e vorba de propria lor
vinovatie.
Astfel /sufletul lor nu se va ridica impotriva eelui ee-l in
drepteaza, ci va pleca grumazul in fata propriei
judediti, ' " , , .
Va renunta astfel la orice fel de aparare de sine, caci
aeeasta devine imposibila prin judec:ata rostita eu gura
proprie. " , ., ,,'
, Astfel s-a profetul Natan pentru a-I indrepta ,
regele David prefaeindu-se ea cum i;;;ar cere 0 parere ,
eearta unui sarac impotriv3 unui bogat. (II Regi 12, 4-5 .
. Regele a trebuit sa rosteasca mai intti judecata !?i num i
dupa aeeea sa i se descopere gre/ilala lui pentru ea sa nu m i
poata retrage judeeata dreapta pe care 0 rostis,e impotriva lui
insu/ili.
Barbatul cel sfint avea in vedere atlt ,pe eel padHos cit
pe rege.
, Cu 0 metoda interesanta vrednica de laudat a incercat s8.-1
,lege pe paeatosul indraznet prin spovedanie /ili apoi sa-l cutre
mure prin certare deschisa.
, ' Daca ar fi voit sa-1 loveasca pe fata, chiar la inceputul vor
birii lui, poate ca ar fi lovit eu mai putin efect.
Dar exemplul pe care I-a adus a fl:'!cut mai asprlimustrarea
pe care 0 tinea ascunsa. , , ,
Doctorul a venit Ia bolnav. A vazut eli rana trebuia deschisa,
se indoia lnsa de pbsibilitatea bolnavului de a 0 suporta. Atunci
\:: I W
Cartea'Regulei pastorale
S3
aascuns 'bisturiulsub Dintr-o datil. scotindu,:"l, n 'in- , '
fipse'in ranli incitbolnavul 'asimtit mai intii sabia care
inainte de a 0 vedea.
Se temea, de, fapt, ca, dacA ar fi -vazut-o mai mill, bol
_navul ,ar f,i refuzat operatia.
Cap. 3 - Cum trebuie indreptati cei veseli cum cei
intristati
Sfatul4 _
In mod deosebii /ili cu totul particular trebuie inc;1reptati eei
veseli /ili cei intristati melancolici.
Celor prea veseli /ili nesocoti'j:i trebuie sa Ii se aininteasca
de toata intristarea de ehinurile care insotesc,
'
iar eelor inclinati spre tristete' sa Ii se arate bueuriile care slnt

legate de fl:'!gaduintele imparatiei.


r
Ced veseli sa invete sa se teama de amenintihile aspre,
Cei intristati sa gindeasea la d.splata plina de bucurii, pe
care aceia n-o pot nadajdui. ,_
Aeelora Ii se"spune: "Vai voua celor ee astazi rideti, dt veti
plinge va veti tingui" (Luca 6, 25). .
VOl' afla insa din a Invatatorului dum
nezeiese: "lara/ili va voi vedea, se va bucura inima voastra
bucuria voastra dmenea nu 0 va Jua de la voi" (loan" 16, 22),
Unii sint veseli sau nu din cauza imp rejuri'irilor , ci
sint a/ila prin natura -?i firea lor. E sigurca fiecare temperament
i-?i are limitele /ilidefectele lui. Astfel, se eli cei veseli sint
aplecati spre desfrinare, cei intristati spre minie. ' "
E necesar deci ea sl:'! se tina seam a nu numai de limitele
temperamentului, ci de viciile spre care inclinl:'!. ',_
_ Se poate intimpla ca, cita vreme nu se face nici (J sfortare
pentru schimbarea terhperamentului; sa cadl:'! prada acelui
viciu fatl:'! de care se crede eli sint
Cap. 4, ,- Cum vorbit celor l;li cum ce10l"
-' care sint rin1Uiti conduciltori
'Sfatul 5
, Altfel trebuie sl:'!fie iqdrumaj:i eei aItfel cei care
conduc:
I

Page 355 of 417
II :1, \
,.
,8,"1 i
"
. ",':',; i
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
Cartea Regulei' pastorale 95
":" , ,94
-[
',f" ,eel dintu enecesar sa 'se 'eviteea sa simta"
"J
:,
", '.
\
," 'l
zdrobiti, jar cei rinduitl conducatori sa' nu cugetel;:a' nu pof'li
' " " . '. ' '
", Cel 'supUl?i nu trebuie sa riesocoteasea nimie din .eeea ce Ii
ti' ,.
rrr
seporuhcel?te, iar condueatOrii. sa nu poruneeasca, spre a fi
implinite lucruri impo5ibile nE!drepte. ,
. Aceiatrebuie sa se supuna cu .smerellie, iar sase
. foloseasdi ineonducerea lor de moderatiune.
Acelora Ii, se spune, ceea 'ce poate fi inteles in chip figurat:
"Copii,aseultati pe 'parintii VOl?tp in Domnul" (Ef. 6, 1).
Ii se "Parilltilor, nu intaritati'pecopiii
v09tril" (Col. 3, 21).
eei supul?i trebuie sainvete cum sa-I?i rezolve neintelege- .
rile launtI:ice in fata oehilor lui Dumnezeu, eei care sinteon
duditori, in .sehimb, trebuie sa dea pilda de viata buna celor
. incrcdintati lor.' '. " '.
Conduditorii tl'ebuie sa I?tie ca ori de cite ori eeea
ee este rau prin neorillduiaUi, de atitea ori se fae vinovati
mortii fiindea dau, de pierzanie sminteala eelor supul?i.
De aceea e necesar ca eu mai mult sa se pAzeasca eu
multa grija nevinovati de oriee grel?eala, intrucit eonducatorii
prin raul pe care n savir;>esc nu seosindesc numai ei singuri,
ei sint raspunzatori I?i de pierderea sufletelor pe care Ie-au
strieat prill pildele lor cele rele. . .. .
De aceea, in mod necesar trebuie sfatuiti spre a
nu fi pedepsiti mai aspru pentru ca 1111 pot fi gasi? nevino
vaF nid nlaCar de grel?eli personale. . I
Conducatorii, in schimb, sa fie sIa.tuiti ca nu fie soeotiti
raspunzatori pentru grel?elile Iacute de SUpul?U lot chiar
daca nu au a se teme din pricina grel?elilor lor. .
Faptul ca cei supul?i sint mai putincuprin:;li de obligatia
de a se ingriji de sItU, trebuie sa Ie deschida inima I?i sa prl- .
measca indrumarea spreaavea grija de ei.
. Conducatorii trebuie sa se ingrijeascain al?a fel de altii
inelt sa nU-l?i intrelase propria ,lor rointuire. Dar ,?i gdja pen
tru binele lor propriu sa nu impiedice interesul pe care I-au
primit, pentru mintuirea sufletelor incredintate rivnei lor.
Caci aceluia, care nu se ingrijel?te dedt de binele propriu.
i s-a spus: "Du-te lener;mle la fumidi uita-te Ia hamicia ei
ca saajungi intelept" (Pilde 6, 6). Aceasta s-a spus pentru
acela care nu are' grija decit de el. '
. "
, . SuJjerlorilor li se cume llifruntaiea cea aspra eind Ii se
ziCe: "Fiul meu, daca te-ai pus ehezB.:;l pentru prietenul tAu,
daca ai dat minapentrualtul, atunei te-ai prins prill IagMuieli .
iel?ite din gura te-ai legat prin graiw buzelor tale ..."
. ",. (Pilde 6, 1). '" . . , ,', '.,
Afi ehezB.:;l pentruunprieten insemnead, a-Ii\i Iua dspun";
dereaunui'suflet cu riscul de a pune in primejdie sufletul
.,t'
propriti.,. .. ..
, . Cu ,iiiteles sezice: "Ca pentru altUl", pentru ca sufletul se
Ieaga de grija unei indatoriri care mai inainte nu era. S-a legat
. prin fagaduintele iel?ite,din gura sa a devenit sclav prin
cuvintEile proprii. Caci dtA vreme desprecei incredintati lui
este ednstrins sa zica bine, el insul?i este mai mtii sa
'cuvintUl pe care I-a spus mai inainte.
Deaceea este constrins de fagaduintele din gura sa,
ac(;!la care dupa firul logicii, e obligat sa faca in a:;la Iel ca
viata lui sa nu fie in contrast cu propriile sale indemnuri.
De aceea el este constrins in fata asprului Judeeator ca sa
. savirl?easea cu faptele tot ceea ce a cerut, altora cu' grai viu.
, De aceea potrivitadauga indemnarea ea sa i se zica: "Fa
dar, fiul roeu, aceasta: 0, $ifiindca ai cazut in
miinile aproapelui tau, du-te la picioarele aproapelui
tau I?i-l roaga: Nu da somn ochilor tai, nici dormitare genelor
tale" (Pilde 6, 3-4).
De Japt, acela care este pus in fruntea' altora ca sa fie
pilda, vie este sfatuit ca nu nurnai sa vegheze, ci trebuie sa I?i
alerge sa pe prietenul sau. . .
A fi treaz nu-i deajuns numai sa duci a viata buna, ci tre
, buie sa te straduiel?ti sa scuturi mole:;>eala plicatului care apasa
, pe spatele celui supus. "
De 'aceea bine se spune: "Nu da soron ochilor tM, nici dar
, . mitare genelor tale" (Ibid. 4).
Ochilor Ii se da sornn atunci dnd ineetineazi frinele cind
se $ntrelasacudesaVirl?ire grija fata de cei
Genele atipesc eu adevarat atunei dnd eeea ee
ar Ii vredIiie de mustrat la cei supu,?i, dar din eauza lenei a
nepasarUnu mai tinem seama de aceasta.
, A dormi cu desavirl?ire. inseamna a refuza sa :;Ii sa
indreptezi raul. .
Page 356 of 417
96
Sftntul Grigori,e eel Mare (Dialogul)
A dormi ,a atipi inseamnli necesare in;.
dreptAri 'pe care eu toate acestea, lenea mintil 0, pe
'druniul unei infruntari nestatornice.
Ochiul, msa, care dOrmiteaza, insemneaza cMerea in somn
adine, in sensul d\ nti
cunascuta, din pricina ,mdelasarii sale, 0,< necu
totalS a saL .
pastorii de suflete trebuie indemna1i sa' fie cu, aehii
veghetari interesap atit inauntru cit m jur de
sine pent, ru ca sa devinA fiinte ale cerului, (Iezechil 1, 18). l'
Fiinteleacestea aratate din ceruri smt descrise ca
fiinte pline de.ochi 'lnauntru ilnafiara (Apoc.4, 6). :- di
Prt
text. . . ' ,
Se cuvine deci, ca top conducAtorii de suflete sA aiba 0 hi
desehilili pentrufaptele Uuntrice pentru eele exterio reo
'E drept lucru, de fapt, ca.-pas,torii .de SUIflete sA, fie pHi
cuti in lor Judecatorului celui launtric pilda pur
tarii lor exterioare sa indrepte eeea ce trebuie mdreptatla
aitii.
trebuiesc insa indemnap sa nu judece fara temei
viata conduditorilor lor, dadi ar vedea uneori la fapte
care nu se potri'v:ese eu demnitatea lor.
S-ar putea intimpla ca dojenind pe dreptate raul acelora,
sa fie impinlili la mindrie rele mai grave.
Trebuie indemna1i sa nu devinii cruzi impotriva faptelor
superiorilor. sa cugete in inimile lor, ca chiar dadi aeele
grelileli ar fi orieit de marl sa Ie judeee in eonliltiinta lor, lili din
pricina aceasta sa nu li\avaiasdia Ie arata cinstea cuvenita.
Insulili teama de Durnriezeu Ii eonstringe la aceasta. '
Noi yom lamuri aceasta :ri:lai bine atunci dnd Yom cerceta
felul de purtare al lui David (I Regi 24, 4li\i urm.). '
,Prigonitorul Saul se dusese intr-o pentru nevoile
sale lili acola se, afla David, impreuna cu oamenii sai,
care indura inc!i -de multa vreme greutatile ptigonirii lui Saul.
Oamenii sai I-au sfatuit pe David casa-l omoare pe, Saul,
el msa a refuzat, raspunzind ca nu se paate atinge de Unsul
Domnului. '
se scuu tiptil lili taie 0 bucatica din poala mantiei lui
Saul.,
, Saul inchipuieli\te pe canducatarii cei rai; David, "
pe cei buni. .
"
':"
,
- 97 CarteaRegtilel pastorale
Saul care B, pentlu, nevoile' saletrupeli\ti, reprezinta
pe conducato.rii cei tai care prefac rautatea din sufletul lor
in fapte dovedescpriu fapte externe cii gin
'durile lor smt rele: ',' ,.' _. ,
, ' David,care ucida;e chipul celor eu
, eOnliltiinta delicata, temAtori de Dumnezeu, care se 'abtin de la
orice varbire de rau nesocotitit ' ,
-.1, Socotese cae drept potrtvitca sa nuloveasdi: prill sabia
limbii, viata conducatoriloI', chiar atunci,.cind Ie dezaproba
defectele. '
Dar dace -din slabiciune, vreodata, nu se pot stapini cu
desavir.re sa taca greli\elilecele mai mari ale/conducatorilor
lor, sa-vorbeasca totuli\i Cll discretie ca !;1i cum ar Hila in
!;1i pe ascuns marginea '
$i daca ating conducatorului lor,
inare lili numai In ascuus, ei intineaza toto data
aceluia care este pus ca un fel de rege peste ei.
Reflectmd apoi in ei vor reprolila eu multa asprime
chiar li\i de eea ma,i care' a fost deschisa de cuvln
tullor.
, De aceea este scris eu dI'Jtate iIi aeeasta privinta: "Atunci
inima lui David batu cu pu ere (a avut remuli\cari) deoarece
taiase poala lui aul" (I :Reg. 24, 6). - dupa text.
Caci faptele viata con ucatorilor nu trebuiesc rlinite eu ..
sabia limbii, nici chiar atun dnd smt soeotite vrednice de a
fi eriticate.
o critica impotrivapastorului de suflete care 8-a1" aduce
eu limba ca s8.-l vateme chiar in lucruri mai putin importante,
va trebui sa caute priil poeainta curatirea inimii.
. Vreau sa -spun ea, reflectlnd in el in eel supus, sa se
mgrozeasca fiindca a vatamat stapinirea l' duita sa 5e tenma
de judecata Aceluia care i-adat autoritat pastorului.
Caci a vatama pe conducator, echivaleza cu a vatama rin
duiala Aceluia care i-a pus peste noi. De aceea a zis Moise,
" atunei eind afla de murmlll1l1 poporului impatriva lui a lui
Aran: "Cad, noi ce sintem? Cirtirea voastra nu-i lmpotriva
noastra, ci nnpotriva lui Dumnezeu" '(Ieli\ire 16, 8).
, ,
I
7 - C'anbea Regu1ei .
i
l
tl
:1
!l
11
I
,"
il't I
!t
l
n
, !

Page 357 of 417
99
to
"1 "
:... 'I
'"'" ":'
',,' ;'-n" ',' ""
, ':," "I,',':
U,,
. "j :j,.:" ,
. );'
"
ii'
.
f:1f:
Sfintul Grigorie eel are (Diaiogul) 981
Cap. 5 - Cum trebuie" in.druni_ti sIujitorii
catoro ' , , ' ,
Sfatul 6" ' , ," / '" , '
Altfel trebuie sfatuiti slujitorii, altfJl conducatorii.
Slujitorii nu trebuie sa uite niciodata starea lor, iar con
duditorii sanu uite ca ei sint pla.madi1i de la natura cu
aceea1?i stare omeneasea, ca I?i slujitorii lor. ,"
Slujitorii trebuie sa:--iinteleaga sanu-/?i dispre-"
1uiasea eondueatorll pentru ea ,razvratirea impotriva rinduielii
eonstituie 0 vatamare adusa lui Dumnezeu. ,
liiiconduelitoni' trebuie sa in1eleaga de fieeare data, ea,
atunci dnd nu se reeunose ca egali prin fire eu eel. care prin
conditia socialasint soeotiti a fi tratati ca supul?i, ei se ridica
impotriva' rinduirii lui Dumnezeu prin "trufie,' chiar din eauza
daruluiprimit. i '
, Celor dintii trebuie sa Ii se atraga luarea aminte ca ei tre
buie sa, :;;tie ca sint'slujitori ai stapinului; iar conducatorii tre
bu1 sa convinga 9i" Sa recUrnO/3..sca, di. aint 'impreuna-slujitori
eu slujitorii lor., '
Acelora Ii se spune: "Slugilor, ascultati intru toate pe sta
plnii v09tri cei trupe/?ti" (Col. 3, 22), precum HCei' ce se
gasesc sub jugul robiei sa-I?i socoteasca pe stapinii lor vrednici
de toata dnatea" (I Tim. 6, 1). ,
Condueatorilor; insa, Ii se spune: ,,rar voi, conducatorilor
tot a9a fata de slujitori /?i incetati cu amenintarea ea unii care
di Domnul lor al vostIll este iIl ceruri" (Ef.6, 9).
Cap. 6 - Cum trebuie plistoriti cei intelepti cum cei
fira inte1epciune
Sfatul 7 '
Altfel trebuie sfatuiti inteleptii lumii acesteia, altfel cei fara
intelepciune. . '.
Inteleptii lumii trebuie s,a fie convin9i ea vor pierde
::;tiinta pe care 0 sUpinesc acum, iar cei fara intelepeiune tre
buie inden::mati sa doreasca a dobindi care Ie
La aceia trE7buie sa Ii se care ii face: sa
se socoteasca intelepti, iar .pecei fara intelepciune sa se In
"
Cartea Reguiel pastorale
cerce ci':'i' invataJ9tce poatefi cunoseut de intelepciunea dum
nezeiasca. " '
liuma . celor .neintelepti, nefiind stapinita de mindrie
sa ,primeasca invatatura,. ca. 0 temelie potrivitl1
, pentru' edifieiulintelepciunii .
Fe aceia trebuie sa ne straduim sa-i facem sa inteleaga cl"
. l:n!tlfepciunea preS. l?ulta Ii face nebuni. Sase lapede de in
valktura ,nebuneasca a lumii sa inve1e .inteleptei
ne j nil a lui Dumnezeu.,' ' , . . .
" sa fie ca sa -treaea de la eea dintii nebunie
la adevarata intelepciune. ,.' '
"Ace,stora li s-a spus:" "Daea i separe cuiva, intre voi, ca este
iriteleptin veacul acesta sa se faea nebun, ca sa fie inteles"
(I CQr. ,3, 18). ' ,
. Celor neintelepti li se zice: "Nu multi intelep1i dupa trup"
(I Cor: I, 26). f;ii "Ci Dumnezeu ales pe cele de
neam . de jos ale lumii, ca sa pe cei intelepti" (I Cor.
1,'-27). ' , .
Fe cei intelepti de cele mai muIte ori ii aduc la intoarcere
dovezile. intelepeiunii; cei neinvatati, in schimb, sint indreptati
mal u/?or prin pilde. Cei neinvatati cauta dovezi care eonving
carera sint sa se supiJna. Acestora Ie este destul sa
afle: faptele Iaudate?le altora.
De . aceea, invatatorul eel mare care s-a facut datornic. in
teleptilor I?i neinteleptilor (Rom. I, 14), arunei emd I?i-a indrep
tat indemnul sau eatre iudei, dintre care unii erau intelepti,
altu in schimb mai intirziati la intelegere, amintindu-le de
implinirea legamintului Vechiului Testament, birui- inte
lepciul!ea eelor intelepti, cu urmatorul argument, zicind: ,,Iar
ee se, I?i este aproape de pieire" (Evr.
8, 13). "
.insa fiindca ea unii se "lasa numai prin pilde,
el mai adauga in aceea/?i epistola: "Sfintii au suferit batjocura
biei, ba chiar lanturi inehisoarea. Au fost cu pietre,
au fost la easne, au fost, ferestruiti, aumurit cu
sabia" (Evr. 11, 36-37). f;ii spune: "Aduce1i-va aminte
de mai marii VOl?tfii, care v-au grait voua euvintullui Dumne
zeu; priviti eu luareaminte cum /iii-au,. incheiat via1a Ie
urriiaticredinta" {Evr. 13, 7}.
,
7

Page 358 of 417
100 Sfil1tl,lI Grigorie eel Mare (Dialogul) " l:
!
" In felul .acesta ii convinge pe unii cu argumente' ra-'
tiune, ca sa-i fringa, iar pe eeilalp trebuie sli-i eonving! a se
malta la fapte mai mari, cu 0, pHda care sa,..i in
demne a imita. : , ,
Cap. '1 - Pastoratia eclor: $i a eclol'
Sfatul 8
Altfel trebuie sfatui1i cei alUel cei
Pe aceia nw-iabate rtimie lor deeit
tarea cea aspra. , . '
Pe insa qdeseori,' ii aduce pe drnmul
duhovnice/ilti sfatul eel convingator.'
Cei dau seama de dadi nu Ie
este aratat printr-o impotrivire publica de masa.
Pentm cei Insa este deajuns de eele mai multe ori,
daea pastornl Ie aminte/ilte 'cu bliridete pr6pdile ior ,
Pe aeeia Ii indreapHfmai bine dojana desehisa aspra,
aceliltia se indreapta mai ulilor daea Ii se in treaea.t
lor. ,
Astfel Domnul'stigmatizeaza pe fata poporul eel
al iudeilor: "Tu ai frnnte de desfrinata. ai lepadat
(Ieremia 3, 3). $i alta data, incurajeaza /ili indeamna
paporul zicind: "Tu vei uita' oeara tineretii tale de
vaduvlei 'tale nU-:1i vei mai aduce aminte" (Isaia 54, 4).
$i tot cearta Sf. Pavel pe fata pe Gatatenii, paelHolili
zieind: ,,0, Galateni fara de minte, cine v-a ademenit pe voi
sa l1U va plecati adevarului - pe vOi, in ochii carota a fast
' zugravit lisus Hristos rastignit" (Gal. 3, 1). $i "AUt de
fara de minte sinteti? Dupa ee ati lnceput in duh, ea.utap
acum in trnp" (Gal. 3, 3).
Crnd insa, e Yorba sadojeneasca celor se
de euvinte pline de eompatimire, zieind: "M-am bu
curat 1nsa mult in Domnul, eu bucurie mare, ea a inflorit
purtarea voastra de grija pentru mine preeum a t;li avep, '
dar v-a lipsit prilejul" (Filip. 4, 10).
E psihologia lui Pavel care ca trebuie sa spele gre$elile
acelora cu un limbaj asprn' sa acopere in schimb, intrela
'sarea acestora cu vAlul unor cuvinte mai intelegatoare mai
IndurAtoare.
f, '. I: ",
,,: .
f" .:.,' . M
Cartea Regulel , 10'1
.",\
. ".. . . , .
:::'.Cap. B Cum trebuie pitstoriti cei indrazneti ljIi cuin cei
, :.,'
:Sfatu19 .
E deosebit felul de a indemn'a pe cei inddizneti $i pe eei

Indria:znetH, fiindca se Inered prea rilliltiIi' ei, injosesc
pe altii. Cei fiindpreapiitrun$i de slflbi,:"
ciunea 10r, adeseori ajung la deznlidejde. ' ;
Indraznetii 'ered el1 tot 'fae este stra.lueit neintreeut.
FrieOliiii cred ea tot ceea ce f. c ei este desconsidel'at de' aceea
, se frIng In deznMejde. '
Din IIiotivul acesta pastotul de suflete trebuie sa eerceteze
cu grija faptele celor indrazheti peritru a-i conv:inge' eli ei nn.
sint pHicuti inaintea lui Dumnezeu toemai prin acele lucrilri
prin care ei afla pUicerea. " "
Atunci indreptam mai bine pe eei indrazneti
sa Ie aratam eli presupusele lor sint de fapt pacate.
Acesta este un proees,mai eficient de in reptare.
Uneori, tnsa, dnd dau seama a sint impovarati de
vicitd ingimfarii sau a1 indraznelii prea ari, yin eu I,nul,t,tt
hoUirire la indreptare, mai ales cind sint prin a.Hitarea
unei aIte invederate.
Atunci inteleg din gre:?ala pe care Im l?i-o pot apara, dt
de lipsit de temei este eeea ee apara.
De aeeea,l atunei dnd Sf. Pavel a vazut cit de ell indraz
neala s-au razvratit Corintenii iropotriva lui,' incit unul zicea
ea apartine lui Pavel, altul lui Apolo, aItul lui Chefa, al
patrulea IUl Hristos (I Cor. 1, 12; 3, 4), a adus yorba despre
pacatul incestului care a fost savir:?it de nnul dintre ei, $i a
ramas nepedepsit zicind: .. se aude ca la voi e des
frinare, 0 astfel de desfrinare cum nid la pagini nu se
ea unul sa traiasdi eu femeia tatalui sau.. Iar voi
v-ati semetit, in lac mai eutind '- sa va fi jeluit ca sa
fie scas din mijlocul vostru, eel ee a aceasta fapta"
(I Cor. 5, 1-12). Este ca cum ar fi vrut sa spuna pe fata:
Pentrn ce va numiti eu trnfie de a-i acestuia sau ai aceluia,
',cind voi dovediti prin deHisarea inftinarii, ca nu apartineti
, nid unuia?

' ..
! I
Ii
nl
4
Page 359 of 417
I
103
lu:mli,
, , .J I-i!
", ;
" :j

:

',.' r
.1' i
.' 1 . i.,,
.', .... ,'t .
1'.1

!; 5';!
WI:;!
.

,1
.. ,,;

/:
?-:".
102 Sflp.tul Q igorie.cel Mare
. . I, '. " '. .
. clinipotrlva, pe II eei mai ,pe
cale},I< cea dreapta, daea . un:le .din:re .lor .
. In felul acesta avem pnleJul sa!..l dOJerum in timp.
sa-i indrepUun de unele lucruri, dar sa-i sa.,.i
pentru altele. Vreau sa spun ca lauda
Ie timiditatea lor, dar pretinde' sa
fie pedepsita.
Probabil, insa, Ie putem fimai de folosacestora atunci
clnd yom aminti faptele lor bun' Unele noi nu Ie
dojC!lim .ca !?i dnd ar fi i ea cind n:'ar fi fost
inca j . . .
aditata lor sa spore a rivna spre faptele care
ne plae la ei, pede' alta parte insa, 0 indrumare rom sfioasa .
se mai tare' mai energica fatii'de acele 'lucruri de
shlt doj enitL "
De aeeea, din motiv, atunci dnd Sf. Favel a aflat
ea Tesalonicenii care staruiau in invata-mra propovaduita lor,
se lbisasera de oarecare teama,l! ca cind s-ar fi'
apropiat sfirliiitul lumii, 'el lauda mai tntH statornida nesmin
tita a lor intare:;;te apoi prin dojeni bUnde pli:h.e de inte1e- .
.gere omeneasea slabiciunea lor. EI zice: "Datori sintem, fra
salnultum.im pentru voi ,pururea lui Dutnnezeu,precum
. se cJ,1vine, fiindca multa este eredinta voastra dragostea
. fiecaruia dintre' voi de fieeare. Astfel incit
. noi ne laudamcu voi,' in Bisericile lui Dumnezeu, pen
tru statornicia liii credip.ta voastra" (II Tes. 1, 3-4).'
pupa ce mal intii aduce aceasta . lauds prieteneasca vietii
lor, e1 adauga indate: "In privinta venirii Domnuhii nostru
Iisus Hristos a adunarii noastre impreuna cu EI, va rugam,
fraVilor, sa nu va clintiti de degraba cu mintea nici sa Va
inspaimintati, Dici de dub prooroeesc, nici de yorba, nici de
vreo scrisoare ea pornita de la noi, cum ca ziua Domnului a
sosit" (II Tes. 2, 1-2)..
Sf. Pairel a lucrat aeum ea un adevarat invatator. Vrea,
ailica, ca eisa se auda laudati pentru ce deja :;;i ime
diat apoi saasculte tot ceea ce erau indemnati sa' faca.
Vrea cu adevarat ca .lauda de la inceput sa
inimiJe lor, pentrt:/. ca priri indrumareacare a urmat, Stifle::"
tele lor sa nu se eutremure. .
.. '. : Cartea Regulei pastorale
.,
. .
l;3i di s-aU tulburat de gindul apropierii..,sfirlllitului
el totu,i. nu-i dojenel?te pentru aceasta .temere, ci,
uitindtrecutuJ, ii indeamnasa nu se tnspaiminte in prezent;
Crezind temerile lor goale ar pl.ltea sa famma ascunse
Invatatorului lor, cu .atit maio mult se temeau ea fUnd vred
Dici de infruntare, Cll cit ,credeau .ea vor fi deseoperiti de el.
" . .
Cap. 9 -'- Cum . trebuie pastoriti cei neribdiitori cum.
, eei ribditori . .
SfatullO
..
Cei nerabdatori au lipsa de 'un; sfat dE!Osebit decit cei
*
II
riibdatori. . .'.

n
Caci .c.elor nerabdatori trebuie sa Ii se spuna ca nu pot

r.
treee cu vederea datoria de a-:;;i infrina firea. Rele necugetate


,\
a:;;teapta "pe cei nerabdatori, fiindca. furia impinge sufletul
aeolo unde dorinta nri ar. vrea :;;i-l face Sa lucreze fiind prada
unei zguduiri Urmarea nu poate fi
\ eind l:;;i vine in fire sa verse multe laerimi.
P linga aceasta cei nerabdatori trebuie sa :;;tie clar ea
impul ul gra:Dit al patimei ii impinge sa savir:;;easdi anumite
actiu i, ca :;;i cum' ar fi ieliiit din fire pina aeolo incit greu
,
se re unosc vinovati de relele savirlilite. sint aeeia care
sint cu totul incapabili sa se impotriveasca patimilor. chiar
atunci dnd, cu inima lini:;;tita fapte bune, Ie ruineaza,
:;;i prin rivna nechibzuita distmg ceea ce poate au clMit vreme
indelungata cu grija liii truda.
Caeivirtutea care este mama :;;i pazitoarea tuturor virtu
tilor, adica iubirea, se pierde prin viciul nerabdarii. Caci scris
este: "Iubirea este indelung rabdatoare" (1 Cor. 13, 4). Deci
unde nu. este rabdare, aeolo nu este nid iubire. l;3i prin acest
. viciu al nerabdarii se pierde insa:;;i invatatura, care este hra
nitoareavirtutilor. Cad seris este: "lnvatatura barbatului se
cunoa:;;teprin rabdare" (Pilde 19, 11).
De aceea cu atlt mai . putin apare cineva invatat, cu cit se
arata a Ii mai putin rabdator. De asemenea, nici nu .pot Ii pa
trunse bogatiile adevaratei intelepciuni liii nu poate face bine
cu adevarat alMa, daca sa indure cu nepasaregre
.
altora.
.\,
.' :.:
Page 360 of 417
104 Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul),
Din cauza acestui pacat al nerabdarii sufIetul. este adesea
dUB de plicatul mindriei. ., . . "
' Cine, de fapt, nu paate rabda Sa fie dispretuit in lumea
aceasta, incearca invedereze calitaple bune pe care cumva
Ie are ascunse. l;3i ehiar in felul aeesta nerabdarea devine
vehieal al mindriei. ;>i fiindea e incapabil sa sufere dispre-.
tuirea, prill descaperi bunele lui calitap, chiar
daca are multumiri laude, ruai vrea sa se faIeasca. De
aceea este seris: "M.H de'pret este un duh rabdatar decit un
duh semet" (Eelesiast 7, 8); ill inJelesul. ca cel rabdator mai
bucuros rahda orice diu, virtutile lui' Hiun
trice Prill mijlocirea . . .
Cel mindru, diinpotdva, lucreaza in chip cu totul contrar.
,Lui ii place 'sA fie apreclat chiar pentru ealitatile inchipuite,
preacupat numai de grija' de' a nu suferi nici a paguba ariett
de mica.' .
l;3i fiinddi atuncieind se pierde rabdarea se pierd eele";'
' lalte merite pe buna dreptai'e Be la Iezecbil
.. ca sa se sape linga altarul. lui Dumnezeu 0 graapa pentru
pastrarea darurilar jertfite 'care se string. Cad daca nu s-ar
afla aceastagroapa la altar, atunei suflarea vmtului ar im- .
to ate jertfele de pe el. l;3i ce trebuie sa futelegem prin.
altarul lui Dumnezeu decit sufletul cel drept, care ofera fu
inima sa inaintea achilar lui Dumnezeu, atitea daruri jertfite,
cite sint faptele' bune
Ce fuseamna graapa de altar decit rabdarea celar bUm, 'care, .
in imp ce sufletuI ca sa fie in stare sa indure impa
trivirile, arata. prititr-o vorbire figuratA, eA, graapa are rada
clni in adincurile
" sA se sape a groapa linga altar, pentru ca vintul
sa nu jertfele, pe el, adica inima eelor
sA pastreze rAbdarea, pentru ea, vintul nerabdarii sa nu
sufle peste ea, sA risipeaseA Japtele cele bune.
De asemenea nu fara temei Be arata di aeeasta graapa tre
buie sa fie adirica de un cot, eaci a nu pierde rabdarea vrea sa
zica -:- a pastra lI1asuni unitAtii. ,
Deaceea zice Sf; Pavel in legatud eu aeeasta: "Purtati-vB.
sarcinile unii altora veti implini astfel Legea lui Hristos"
(Gal. 6, 2). Legea lui Hristas este iubirea pentru unitate, iar
' aceasta 0 implinesc numai aeeia pe care D.u-:-iinfringe 0 prea,
mare intristare. Sa auda cei nerabdcltori ce ziee Scriptura: "Cel
". "
Carteal Re,gulei pastorale
.
105
'.
meet Ia,mhrie e' mai de pr t decltun viteaz, cel ce
, duhul, este, mai dep'rer de unei cetati" (Pilde 16,
32). .. , ' ,
Caci prin asemanare, pupn lucru ,valoreaza eucerirea sub
jugarea cetaplar, deoarece este subjugarea unui hJlcru care e
'in afara de noL Mult mai mult valoreaza izbinda rabdarii. c8ci
e izbinda sufletului asupra lui 0 drept8te care' COll
strtnge sufletul la infrinare, este la f 1 cu, sHl.pinirea propriei
vainte' asupraeului , , .. ' '
j
, . '. 'S11 auda cei nerabdiitori ee grai Adevarul catre cei
ai Sai: "lntru 'rabdarea voastr veti dabindi sufIetek

voastre" (Luea 21, 19).
E
Cad minunatA este rinduiSIa cons irii noastre ca' mintea
";(
i;
sa stapineasea sufletul, iar stlfletul trupul. Un suflet care nu
" :1
t
este condi de ratiune, e negarea dreptului' sufletului de a
stiipini tru ul. Damnula voit sa ne fuvete sa ne stapinim prin
rabdare. E . a socotit-a ca pazitoarea, ald'ttuirii l1aastre ..
Prin' ea se realizeaza stapfuirea de noi in$ine. ,
. De aiei intelegem ci:tde greu este pacaml nerclbdarii, de
oareee din cauze lui, nai ne pierdem stapinirea proprlei lloastre
fiinte. Sa auda cei nerabdatori, ce se spune prin gura lui
Solomon, in alta parte: ,;Omul nesocotit da drumul mirjei, iar
cel intelept pa.streaza mfuia pentru viitor" (Pilde 29, 11).
Caci prin pornirea nerabdarii minia se dezlantuie cu totul
l;ii tulburarea 0 impinge mai in graba, fiindcanici 0 disciplina
inteleapta nu 0 tine inauntru. Cel .rabdator, lnsa
se infrineaza in minie 0 amina in timp. Daca n jigne!?te
cineva nu cauta sa. se razbune nici aid pe' pamint, deoal'ece e
rabdi'!tor preferi'! iertarea. TotUl;1i nu ii este necunoscut fap
tul ea Ia judecata de' apoi toate VOl' avea 0 dreapta ra.zbunare.
E neeesar ca cei rabdatori fie indemnati sa nu, fadi a
tragediedin cauza suferintelor lor exterioare, ca sa nu cOl'upa
prin veninul rautatii launtrice, jertfa atitor virtuti, pe care
Ie due in chip desaviri?it.
l;3i cu toate ca nu este admis de oameni, se
inaintea privirii scrutatoare a, lui Dumnezeu, pentru ea gre
unei dureri ascunse e cu aUt mai gravEl, cu dt :nult
inaintea oamenilor revendica pentru sine intreaga np.s:renta
virtutii.
Trebuie deci, siDe spunem celor rabdatori sa caute sa iu
beasca pe cei pe care!}i trebuie sa-i suporte,pentru ca nu
tl
,
,
.

,
,p
i
I

I
'I Page 361 of 417
107

,
4

106 Sf!ntul Grigorie' eel Mare (DialoguI)
.f"
""' ---......
. cumv . In rabdare. lipsila de dragOste, aceasui virtule""

fe'lata in afarli, sa se schimbe Inl ... maj rea dec!t
d
..... Clnd deci Sf. Pavel zice.: "Dr8JloS!ea rabda lndeI""l!'
tir,L. "I
.daug. lndala: ...DragOslea e Pllnli de bunalale". a COr. 1
pentni. ' a ar.ata ea nu ineeteaza'a iUbi e.u pe
pe care ii sUfera in numele rabdarii. DE:
talor Ii. lndeamna pe ucenicil slii Ia rabdare, pclnd: "
amaraciune SupArare mlnie . izbucnire
piara de'la .voi" (Efes. 4,.31). .
El se mdreapta catre eele launtrice, cum
afara arfj acum in :iindu.i:ala,' kidaUgind; ..Impreuna
rautate" (Ibid.). . .'. "
, in zadar se fn eparteaza minia, dispretul,
din viata dillafaril, d 'cii Inaunlru raulatea,
mama tuturor vieiilor. In zadar pacatul in ramuri
1naunlrurllmln rMac' 'Ie care p. fac sa. creasel! fi sil Se
lnlilte'asca. , ,
De aceea Adevarul eu gura proprie; "I
Vrajlll"l'il faceti bine ceIor Ce vii uriiscpe VOi,
cuvintati pe eei ce va blestemli, rug ti-va pentru cei ce va
valiilnare" (Luca 6; 27). Caci esle onsiderala virtule lna"""",
"mneniIor PUlin!a d.e a Suporla p e Virtul
Inaintea lui Dunmezeu dnd fi '.
e
Caci Dumnezeu prime/ilte numa ..acea jertfa care,
.oehilor LUi, aprinde pe altarul fa elor bune, flacara .....UJ.nIi
De aceea spune care smt rabdatori,
n-au lublre: ..De ce vezi pajul din. oebluI frateIul tau
birna din cebluI liiu nU-1i dai seama?" (Malel 7,3; Luca 6,
PaiuI esle tuIbUrarea liP'lta de rlibdere, ler blma din ochi
rautatea 'inimli..Pe aceea vintul ispitei 0 ridicli in '
aceasta esle insii purtalii aproape ftfi de
silvirQil,L Droapla esle deci concIuzia: Fii!arnice, seoale m'd.',
birna din ochiul tau atunci vei vedea paiuI diD.
ocmuI fratelui tau (Mt. 7, 5). ' .
Ca cum s':'ar grru clitre inima cea rea, cA sufera 0 izolare
inlerioara, dar Cll toate aceslea aralA In afarii 0 riibdere rara
Leapiidiimai lntfi povara rautiiliI din tine apoi vel ave.
dreptul Sa pc 'aItuI penlm pAcatuI UlOr al nerlibd4J:U.
Pentru ca din pricina ca nu te sa invingi
toria ta, Iti va fi Diai rau ca sa Buferi rAutatile
',1.
Cartea. Reguleip'8storale
se intimpUi cii .potrivnicille suferi'te sau
sa nu produca pentru un. moment suparare.
atatata ar trebm,sA' aJute. ,in a nu neghJa
inimil. Cu, toate acestea, foarte curind, amintin
cele suferite, cei, nerabdAtori se aprind de focul indig
Iilerg sA caute motive de razbunare, blmdetea cu
n.rimisera ocarase schiI;nba in rautate. . .
arurl de suflete ,Ie vme acestora mal. repede in alutor
Wata oauzele acestei schimba'fi. Viclenia
de fapt razboi pe daua fronturi: pe primul il atita. mm
jianeasca, pe al doHes ill proVoaca. ea of ens at, sa poatA
jlgnirea. In gene:MI, se 5init invingatori asupra aeelorn
laSs ca sa ocarasca, dar smt invin/ili de toli aceia
. capabili sa sufere ocara fara a se tulbura.
dupa ce a ajuns biruitor asupra aceluia pe care
astfel in puterea sa, se intoarce cu toata puterea iro
celuilalt, de care Ii e necaz ca i se impotrive/ilte aUt de
:
",.Jo/\;UQ...;ece nu a sa-I tulbure, dnd arunca Dcari
l
in
deocamdata lupta deschisa, incearca gindurile in mod
_ /ilicauta. prilejul potrivit sa-l invinga. ,
'j;Fiinddia fost invins in public :;;i in lupta deschisa, tncre
rrjDteaza dorinta razbunarii unor curse ascunse.
f, In vreme de lini/ilte, se apropie iar de sufletul biruitorului"
, de pierderea avuta. sau de jignirea1ndurata.
Exagereaza taate cite is-au facut l?i i Ie infatil?eaza ca fUnd
.de .nerabdat. Ii cu totul sufletul, incit adesea blirbatul
:r.'sbdator "dar prins de, izbinda., se rul?irteaza ca a rabdat cu
'anta, S eli nu s-a impotrivit pro
l;lJ.lne sa 'raspunda la eel dintii prilej cu 0 rautate mai mare.
, Nu se aseamana acel?tia oare cu' aceia care deliii pe cimpul
de 1 ta dobindesc izbinda' prin vitejia lor, insa dup1 aceea,
ptin egUjenta se Iasa prin/ili intre zidurile, cetatii? eu cine
sint semenea ace:;;tia, daca nu cu aceia, carora boala grea
nu 1 -a stins viata, dar care sint dU!i\i la moarte din cauza
'QIlor care persista. ,
T ebuie sa Ie atragem luare aminte eelor rabdatori ca sii-/ili
intareasca inimile, dupa izbinda, pentru ca. !i\tim ca dU/ilmanu]
caree biruit in lupta desehisa, .cauta sa intinda curse intre
zidurile sufletului.
Page 362 of 417
lOB
Sfintul Grigorie eel Mare (DialoguI)

.' Nu trebui. sA uitam cA e dataria naastrA sa ne temem 'de
revenirea balii, ca 'nu CUmva vriijmalul viclean sA se bucure .
dupA aceea de a Ii clilcal In piciaare capul acelor InvingAtan
care pina atunci S-au dovedit
0
Cap. 1 - Cum trebuie pastorip cei binevoitori cum
cei
SfatuI 11
Alltel trebuie pAstcrili cei invidiali Ii alltel cei binevoltari.
Cei binevuiron ll'Obuie sli!tuip sa 'so bucare In "'" lei de
bunlWile Ii de frunlOSse ale al10m mcrt sa Ie do
eia leavea. ABtfel .iubeasca Hiudfnd fapte-le alto
oamena inclt sa se oblige sa Ie imite sa ,Ie inmulteasca. r 9
i
Cine ZIta la luptli in ar""" vietii aa",.,ia n_ Ca nilte
. specttatari Jene$i /iii nuCla prie1-erui devGtJati ai ace'lora care
se lupla, la, sff"lit Vor ramine lara premiu, CU atU ma; mult
en elt aua< PlITte la Itipta. Os nilte .len,,!i trebuie sij
veasca :Jaurii victoriei acelom.
E drept ca pacatuim greu daca !l1U iubim fapte1e bline aie
;1
e
,,'I
alt""" .fnsa nu dobmdUn riiopla1a daca' nu ;.rn;t1lm, pe cit

CD putinta, fapt>ele bune pe care Jeadmiram ],a a'ltii. :,q

Trebuie d'eci 5pus calor ,binevoirori ta ,Ii flU fle grabi sa
:":
",
innt. laptele bu.ne pe care Jaudlru!U.Je Ie "'Proba, inSeamn
ca lor nu .Ie place iSfi'llte:nia virtrutiUor mai m'Ult deci't ue place
a
spectatol"<1lor .fara minte d$rtaciunea jocurtlor de S'Can:J;atori.
Cad .aplauda f.aptele vizitiHor atJetiJIor fari!
ca lSa doreasca sa Se asem:enea aceIoI1a pe care-i lauda. Ei
admira jocuI .lor placut,lIl'sa se feresc a ee fiaoe pIacuti 'cdtol'a
eu aceste tlucrurJ. Ded trebuie' sa Ii 'Be spuna celor binevoi-'
tori, ca atunci cl'lld prl,V ISC la faptele semenilIor, sa. cugete ca
nu e posibiu crezi ca te poti mintui 1'00 Vliili:utirle
de &ltll. CAci la jUdeoota de apo; VCr fl rnai ""pru Pedepsiji
aceia Ca'fOra le-a rplacut Ceea re n-au volt \Sa imite.
In schiro-b, oed trebuie sa ;fie sfatuiti sa vada cit
sint de orbi, atunai' clnd Be :lIn1:msteaza dili. pricma ca aiItora
Ie merge bine, 'li/i Be topesc fiindca rutH '&e veselesc. Cit sint
de nef.ericiti aceia care devitn mai rai, pentru eli aJtH au
devenit buni. Clnd vild cum SJ>Or"1'te n<>rocua oltora oi so rod
. I
!
CarteaRltguJei pastorale
109
de intristare.IaUtn:trifB. mor de boal.achinuri:lor
IDlmH lor. ....
. . UnoID mai neferlcit decit aoel1tia nu exista, pel).!f.ru ea
'feridl'ea vazuHi, Ii intineaoza en 0 pedea.psa cm-e-i face' mai
Wnovati. Dadi. aT iubi CaT
ei nu Ie pot avea; ar face m faJ. mdt le a'lbA el.
Caci. In.tr-OOevs-r, ace.asta e Jegatura credilntei aare Ii tine
petoti , asemenea difer<i,te}or mem re ale trup,
C8!re ront!: deosebite in runc\ialor, ,p,aT d 'n 'l1!Ilra prin
dintre lIe. . . . .
AsHel se i!IJ:ti'mpHi ca pidOTUiI cap/ita. vedel"e prill ochi, i'ar
ochii port umbla prin picioatre; a'llrol slu te gtlll'la, J!i!J:nba vine
urechii &n stamarcUil miinile .,1 miinille ru'lljesc
stoIDocul. '. . .
Astfel ne, .al'Ciituri'1',ea trupului Ct1D.11Sa 0.18 PnT
tam in nOalSTIre. Cad aT fi p1'oo ]l1Jcru 3a l1.Ll
I t
recunoa:rtern ceea ce SIn em. . ,
AsHe! n apM\lIn !?i nona, virtu1ille pe care J.e iubirm Ita
altii de;;i nu ,Ie putem 'imita, 1?i 'acalora oa,re ne iubesc pe noi
leaparti'll faptele oare iii se par vrednioe :de iubi:ce In TIeL
De trebuie sa ad. se Sptma cetlol' ca c1E:C;l
nu se ooapa de 'ace&i cariu, se iiruneaca m diutatea veche a
V'l'ajmmrului oostru violean. Caci despre ..aceasta este scrils:
.,Iar prin pizma diiavolului moartea a intrat in ilume" (In1e
lepci'llnea lui Solamon 2, 24). .
Caci deoarece a pierout i'llsa;;i oerul, el a pisTl1nit
pe om oare a fost desti!I1lat oerului. Osindit, vrea sa ;adiaugc
la osinda sa, ducind la card-ere pe ail1ii.
Cei dnvirlio1?i trebuie 1H1muriVi sa C1.lll100sca .la cit de adauca
didere, adudtoa'1'e de reina, se daru prada. Ei se
in paoate;le VEaute .ale faptel10r murdare rpentru ca TIU iZgQll8S'C
piBma din ,in1mile 1.01'. .
Dad nu era Cain di jertfa fuate1ud. Sa'll a
fast birre primita, n'l1 a'1' fi ajullS ea-i :La vi'a1a:. De aceea scris
este: "Iar Dumnezeu a privitcu indul"are' pe Abel j ertfn
lui. Ial1: 1.a Oalin \\li la jertfu. lui nu s ...a u1tat. 1;)i Cain oS .. a
de minioe fiava IIui s-a rpasomorut" (F1ocere 4, 4---:5).
Pizma din pricina j-ertfei afoot pridna amoruilui de frate.
:1
,'
"
I
Deoa:l'ece ::I.-a du:rut ca frmele lui eroa mad bUIll declt elI, l-a
pierdut pemru. ca: .sanu mari fie .deIoc J1n: Via1a.
lamurim pe eei di ei i pieI'd acel putin
I
I Page 363 of 417
111
t
/1-.:
1
'1
,
:);:1
:,t ;i .
.1 i
-:}l,i .
I!:.;:
tWi'
110 .
Sfintul Grigorie eel. Mare (Dialogul)
IeaJr ,avea, elta vrem," $I> nlls!WJi de"acea liiUU!ri4'
De ace:e:a. este;.scns: este VIlS'ta 'Vruput:
pe emu pizma .'este cane llloase(Pllde 14, 30),' . Ul,
Ce inSemneaza tru'PUil daca nu unele fapte SIl's'be .
l}ite, ce, sint oa.sele daca nu faptelece.1e sigure P'UterJr
e
;
Caci adesea se intirnpla, ca OBmeni cu ilnima
se ,vadesc slabi 11Il nu putme f8lptea.le JOI", i'a:r rutH, in SChiInb'
siiviqcoc iapteJl'lari nUimai in fata ochilor oamenUor ''''i '
toate ;acestea se.
t
opesc ..:J. \.Ie, Cl'llma Pl'2imel "d' ' lII:l , . .,. eu prlCl'lla. fapte}or
bune. rue aHora. Cu dreptate Be. spune deci:, ,;Inimasanatoatsl'i,
este viata dId a pazi nevinovatia in:irnU este eg J .
cu a iiltari acele l'll'crurl eare in afara par sltabe. I;ij
nimcrit "Iar pizma este carie in oase"de
Dareee priq.l pikatul ipizmei pier in ochii 'lui
faptele care in ochii oameniJor par foarte bune. Ca!l"ie in oalSe
prici:nuHde 'Pizma,care face 'Sa putreZ 8l9Ca oaseJe, e tnteIesui
ca aCe8t pacat'distruge chirar 'l;li fapte1e cele maTi. '
. i
Cap, 11 - Cum' trehuie sa pastorim pe
. . I '.
pe cei vicleni
eel SlDcerl cUlll
Sfatul ]2 . . . ..
'. t'rehuiesiafui cei lSi.neeri 'altfel Oel Vicl.ani.
Dei sinceri trebui'e 1 'Udati pentru rivn.a. lor dea nu ISPUlle
niciodata un nearlevar, iooa trebu:i 'deasemenea sfMuiti ca
uneori adevarui sa-i! tl'e,*a sub tacere.' .
Cnd cum mi'11druna vatama intotdeaUJ:lJape cei milIlci_
tot .a:.;; a adevarwl ll'11eori pagubE!'l}te. cind e spus acolo .
unde $i cind nu trebuie, "
De $1 Domnw, maintea ucenidlIor Sai, eu
tacere cuvintarea, zke: "Inca mUlIt am a va ZJice VOUa dar
anlln nu put'eti sa Ie purilati" (Ioan1 , 12),
A.;;adar, cei l5illloeri trebuie .sfa . ti 'Sa ocoleasca totdeaun:a
minciu'Ila dupa cum trebuie sa fie bi,?nuiti Sa SPllna intot
deaulIl'a ad-evaru!. Ei trebuie indemn ti ca S8.imp
1ete
asca vir
sinceritatii eu. prevooerea 9i S ajunga. .astfel ]'a lini$tea
peca're 0 dar1iiE!'l}te smceritatea aaT S . '.nu piama m-pelepciunea
care toate ia lSeama.
De aceea ne. spune invatatonU neamuriilOT: voiesc \Sa
fitJ spre bine $i nevinoWlti kl rau" (Rom, 16, 19). De
,
cartea Regulej pastorale
Ade,:!'ruil Pe: cei cugura
daT intelepp ?'E!'Vlnovatl oa porumben (IyIa
16). " , ,.... .
Cici in inimHe .re1or mte1epciunea trebuie sa
irnpleteasca eu nevinovatia porumbeilor, iar nevi.novatia
....orum
beilor
sa patoleasca iilvelepciunoo cu b1indet
e
.
icea:sta i.ruseamna caamagiti de inte1epdune sa nu devina
.relf.' nici prin nevinovatie d nu devina marginiti, lipsiti de
itlteligent
a
. . . t' x f' fWtu'+" W A t 1 At
W
i , , E necesarca Cel 1 Sa Ie salt1 sa m I eaga Cl a po-
VaTS If?i tau asupra lor, pm nesi'llceritate. De teama de a nu
fi descoperiti, ei cauta intotdeau.na 6a se apere intr-o forma
necinstita sint neinoetat chinuiti de b&luiaJa de frica.
, Insa pentru a se apara nu este 1ucru mal -Sigur dedt sin
ceritia,tea !iii mai de grait caadevarul.
. Cad iniIna se simte apasatii de 'chlnuri grele cind se vede
sUi-til acopere In'l7 'laci:ulIlea liii neadevarul ei. De aceea
este seris: "Lucrarea buzelor lor ova acoperi (Psalm 139, 10).
De fapt, acum umple ceea ce mai tirziu impova,reaza; cad
inima aceluia pecare 0' 'S'coa'te din ineurcatura eu
nelinifjite, ,0 mm tirziucu 0 :pedeapsa aspra, De
aceea sa ,spUin 1la Ieremia: limba cu nlliIlCiuna
vic1enesc pina obosesc" (Ieremia 9, 5). E. ca cum s-ar
spune de-a dreptuJ: Acei oare fara truda, .a'r putes .fi prie
teni ai Adevaru,lui, se strauuiesc sa pacaruiasca. Renunta sa
In sinoeritate , desavir.;;esc f.arpte de moorte. Adeseori
nu voiese, marturiseasca adevarata lor fire chitar cind
sint priIll;ii asupra seascund. in val'Ul1 Il1iinJcilUllii, dlci
nu voiesc sel fie cu'lloscuti ceea ce stnt.
Adeseori ce1ce se ocupa cu indreptarea grel?elilor, dus in
eroCllI'e de vellUJl minciunii tesute, da seama ca-i
r.ertitudinea deepre acelea, , .
De'aeeea in chi'Ppotrivii. se zioe prin proorocul despre tara
in-deilor, carereprezinta sufletul eel paditos care se acuza
"Acolo (,aid) aridtlli euibut1 va face" (Isaia 34, 15)
in text: "aridul". ' .
. Aici se arata 'PM arici prefacaioria' suNeru1uli n-esincer
care se apara in chip viclean,
.Ihainte de aprinde aridul, i se vede oopuI; ,i se observa
picioarele, intreg corpul este vazut; msii de mdata oe n atingi
el se stringe .ghem; trage picioarele, capu1,
Page 364 of 417
112
113
."I
Sffntul eel Mare' (Dialogul) "'. r .
nu mad este nmnc din ceea ce. s...a VBzut mai :tnaial,te. DiJn
-tr-odat! dispare tot, lri m!in;Ie oelui tare-I. line. ..ont 10U
BUfilete1e cele nesincereclnd slnt prime aeupm
Se vade ca'lJU/I ifI,rlciuJui, C. Be {ltie foarte bine de
ll'1lde 18. inceput paciatosuJ drumuil Pa.catulud. Se vad picioa'rele
ariciuilui. caci Taifllin dOV"eziJe savir{lite, insa sufletuU
nesincer ll?i retr:age dintr-odata picioarel1e invoc1nd PI'Ietexte,
cauta ascun.da ..pri:n Jaoeaata toate uonele farade1egii lui.
. El ".cllJ>de cap"l, cllci BUliletul prefilcut cu 0 dib!irie uimi
toore de I&par.are, arata ca nu a facut IIlici macalr primulpas
. spre

El eta ca ghernuil in InIna oaTe-1 prinrde, cad e prins .in
De fiapt, cal ce .il inctvumeaza, pie,vde inadta toate Beale
lucruri pe C"",, ie ..., """ In'';''tea sa un !>iio1>tos car;
se aBOunde in haina sade, care nu ;poa"be fi patrunsa.
$i el caruia j Be rparea ell CUllOa$fe toml, fiindca a-a prins
din . de 0 aparare neciITStita, gea:f1a m
fata llInui necunoscut. arioi'llil il;;i are cuibud in ce1 Il1in
prefacuti, did prefacatorla suf.letU!lui se
retrage in sine ge '85cll'1lde in intunecimHe apara1":ii.
E lI1 COOaa: ca cei nesinoerl sa ,auda cuvi'n1Jul SCripturii: flCel
ce umble mtru nepri'hanire 'llmbli;i . .sigur" (Pi1de 10, 9). Caci
binelui da mare /ili sigurli. Sa 'auda ceeac,e
spune gul'la inte1eptu;1ui: "DuhUtI cal Sfint, povatudtorul oame
nilor, fugede (mte1epciu.nea lui Solomon 1,5). Sa
mai a'lllda ceea ce spU!ne tot Scriptur:a: "Domnull de cei drepti
est.e mai aproape" (Pilde3, 32).
. DU'IIlne"eu este mai apropope ahmoi cinrl rpritn :lurilinlCl p/fe
zentei Lui, deZViiluie lSuflletului OInenesc .oe:le 'BBcunse. Se
spune ca Durrnnezeu e mai apro8ipe de cei dvepti,aclica de
aceia CBn:'e n'll sint Intunecati de nid 0 UIll1bra ICi prefaditQri.eL
i
Mintea acestora EI 0 lumineaza, eu priv:ire tadoele cele
cu raza vdrtutii Sale.
. Inisa, nesilllcerita,tea CUpri(tllde in siJne un '/faU deosebit: calCi
bltA VTeme Co; prefAcuti Ii u.,..IA "" ceilalji 06m.eni prkt
' faptele Jor xele f,li prefiicute, .Be iJ.8lUIda ca CUm ar fi inzestrati
, i
. cu a In'a,i mcure istetime.
$1 . friirndca nu tin seama de pedeapsa a9pra care Ii
.
teapta, efIlleferidtii, Be bucu:rade
,
propria Jot nefer;icire.
'. I
!
I
. '".:'
!.--
Cartea Regulei pastorale
'- , ,
Da,r sA. auttA 'CUlIII. amen:ilntA proorocul SofOiria en 0 'pe
dea.psa grQzarvl1 a lui llumne2Je1l, dnd zice: ,.Aproape este ziua .
ceca mare a DOIDIl'l.i:IU:i, este 1ili mir-una!. Se
aude veni:nd ziua Domnrulud. Zi de mlnie este zina acee:a, zi
de strlmtora:re I'?i de ja:le, zi de in1:unenc 1ili de bema,zi de
nor !iii de negura. Zi cu sunete de trimbita de strigate de
eetatHo4 . lid ra turnur.i:lor inall1:e" . (Sofonia
1, 14- . . i ." . .' .'
. CelIlseamna daca Ill'll s1.1fl-ete:le fals'e, 1Il
. eonjurate C1l apa'rari mind oase. care .on de cite ori ;Jise. :ar.ata .
vreo inU se pa de sageti,le adevarului. .
. . $1 turnuride inane ISID oare eeInnuI tnimilor
. Inimi care, in prefadit ia lor strioatii me 'Sa ose reinrtoardi
asupra aOT iniT-'ulu oa:recare chip cura'P,a-ade'VwruluL
$i ceea ce-i mOO rau, 'e. ea socatessc in gmdlllr.iJle lor, dirt
cauza acelei vinovatii a pl"efacaitoriei, dis'll :ajuths nu1mea
intelepciunli. . ! . . .
Dar peste turnurHe m1rl1:e vione o! zi pIma de razbtmalte
!?i pedeapsii,' deooll" Ce mini:a lui Dunm zeu zdrooel?te 1a jl1de
cata de apoi inimirl'e caTe s au l!Ilchis 'prin 'f.l,rparari
impotrivaa.devarul'1J.i, 'Iili dezvaIui:e cee ce 'Ii foot ascrns prin
prefacarorie. " ", .' .
Ahmoi ootatHe ,eerIe ina:lte V'Or cal 'ea, fiiitlJddi i'11im:i:1e ne
partnmse de pumn:ezeu, vcr fi osin'dite.
VOl' fi ITUdnate turnurile oelemaHe. atusncf dnd inirrii:1e
care s....au tllllAl1at dinpricina !prefi'icute, vor fi
danmate de osinda ce.a dooapt1!i.
I .
Cap. 12 - Cum trebuie. pastoriti cei Cllm cei
bolnavi
Sfatul 13
Altfel trebuie sfa:trwiti cci sanli1'o9i, a:ltfel cei boln:avi.
Cei trebuie .cheltuiasca siin:ata
tea t1'1.1Ipului pentru mi:ntuirea sufl.etului .
Trebuie sa se [ooeooca de . a foiosi oces:1: da:r 'all sanatatii,
iSI
pen'bru 'a paeate. . .
. mill cauza acesTu:i dar; ulIl!ti I'D ti
devin. mai ran dedt rutii. Nu se rtem, del apt, sa 8l?iuzeze acurn
. I
"I
Ir -" cartea ReguJe1pastorale
".
j
!
I
Page 365 of 417
115
"
d
114
. Sfintul Grlgorte Mare (Dialogul)
,<
de eel mai targ dar a:l lui purn.nezeu: eeea ee ii va face sa
. simta cu siguran1a cele mad grele chinuri
Maiiirziuii paras1;lre lntelepciunea, care mai-nainte i-e
cnemat in ciudaneincetatei lorimpotriviri, 'zicind: "Che
lniii:u-v-arn dar voi n-ati luat attniD.te! Intinsu-mi-am
n-a fast eme-sa i>a Ci a11 lepadat toate sfarurlle mele
mustrarile melenu le-atiprimit. De aceea eu voi ride
de' peilrea voastra, ma voi bucura eind va veni groaza
peste voi" (PHue 1, 24-26). :;;i mai departe: "Atunci ma vor
('.hema, darEu nu VOl raspUll.de, din zori roa vor
nu rna vor afla" (Pillde 1, 28). '. '
Numai clnd 5e pieroe. ajungem sa in1elegem importanta
, sanatatli nu vrem sa admitem ea ea ne-.a fost data
pentro a binele. , .
La 'ill'rna VOID diuta in 27adar, <!eeace ];a mnpUJl potrivit,
n-am voit sa intreQuintam in mod folositor. ' ,
, De aceea Solomon spune ell dreptate in alt Joe: "Ca sa
nu dai virtuiea tineretii tale altuia anii tro' UUi om fara
de mila; Ca strainil sa nu se indestuleze de ooia ta,
ostenelile tale sa nutreadi in casa aItuia; Ca sY, nu suspini
la cind trupul tau calrnea tavar fi 'nira vlaga"
lPilde 5, 9-,11). ,
Cine ne este strain faca nu duhurile rele, care au pierout
feridrea patriei cere7ti? . . . . .
Ince, consts cin&tea n.oastra, daca nu in faptul ea 110i, de$i
dupa trl1-P sintem facu i din. Pam.mti eu toate acestea shitem.
creati dupa chipul asefnanarea Creatoruluiuostru? . . .
. ., Cine este nlai decit acel inger dzut, oa:re ,prin
trufia lui arras mortii nu numai pen
tru sine, dld dupa pierderea lui nu inceteaza a. da mortll
neamU!l mnenes<:? '
Cinstea .Iui 0 da oed strainilo-r, aceIa oare, facut dupa
ehipul asemanare'a lui Du:mne eu, vremea
vietH sale inpoftele duhurilor rele: '
Anti sill fii-i-i da unui om fara mila, Boola risi
anii vietlll'lli, daruindu-i dupa vo-ia mal marelui rautatli.
Cudreptate sta lnscri.s in acel oc; fICa stratnii sa nu se
in4estuleze de. stradania ta ost nelile tale sa nu treadi
in casa aHuia" .
Caci oricine-de fapt, se maduie:;.te ca pcin darn! sanata.1ii
trupu1ui, pri.n darul mtelepciunii, nu ca' sa deprinda virtuti
.
-,'
'
Cartea Regulel pastorale
------: ;
.d sa satisfacflvieiile, .scela nu caute. sA implinea9Cfl mte- .
reS ' casei sale ell ptlterlle lui, ci locuin\a celor strmm. El ,
e1e
faptele duhurUor nerorate 'ajunge prin des-frinA
rile sale s!i'll prin. mindrie, saeporeascanumarul 00
lor ,. . .
Cu dreptate fie spune deasemenea:' "Ca sa n'U susPW 1a
dnd tl'Upul tau !?i carnea ta vor. Ii fara' de vlaga".
Prin viciile .trupului se de cele roai multe ori
dar'lll sanata:tii; dad. insfl acesta atunei' carnea e
ehinuita de baa;Ui. ptna' a sm sufletul'sa paraseas
ca
trupul.
. Atuncicautam sanatatea pierduta, de care am ,abuzatmultA
vreme.
Voim -sa sanatatea pierduta, ct1 hotarirea de a nu
'.
mati abuza, cide a ofolosi pentru 0 viata sfinta, Acum sus
pinlioamenii care n:-au voit slujeasca lui Dumnezeu, .
. cind .nu mm pot indrepta paguba pe care facut-o prin
negrija lor. De aceea. se spune in alta parte: ,,lar eind ii'
uddea pe ei, n cliutau" (Psalmul 77, 38), .
Bolnavii, dimpotrlva, trebuie sfatuiti cu 0 metoda ron
trara: sa se socotBasdi eu aUt mai mult fiii lui Dumnezeu,
eu dt ii roai tare bici'lll pocam\ei.
Cael dadi defapt nu ar fi stabi,lit sa daruiasca
eelor drepti, artund n-a'r avea nid 0 valuare grija de a-i mtad
in suferlnta. De aceea a grait Domnul prin ingerul _dltre
-Sf. loan: "Eu pe citi ii iubesc n mustru 1i pedepsesc"
(Apoc. 3, 19), De laceea este eerie in alt lac: "Fiu} meu,
nu diapret
ui
eertarea DOInnului, nici nu te descuraja dnd
m1.ls
trat
de Eln (PiJ.d-e 3, 11). De Dumnezeu pe care
il n indrepteaza: "Cad pe cine Domnul. 11
cearta, pe orlee ii'll pe il tl .
. (Evrei 12, 5-:-6).' ..
. De aceea. zice Psa1mistul: "f;)i sufletul nostru pe
Domnu
l
, ca ajutorul l?i a:paratorul nostru este" (Psalm 32, 19).
De aceea !iii lov exolama, in durerea sa: "Daea sint drept nu
eutez sa ddic capuI, ca. uuul ee sint siitul de ocara apasat
de necazuri" (lov 10, 15). .
. Trebuie sfl li, se spunl1 ceU.or bo1navi, dad creel ca patria
lor este cerul, deste firesc ca ei sa lndure suferinte in
lum-E!.a I8.ceasta, deoareoe oceasta este 0 tara etrama pentru ei.
8*
Page 366 of 417
:116
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
Deaceea pj:etrele "Care trebuiau'pu'ge fara brrtM de dooone .
la ridicarea templ'Ullui Damnului, fuseser.A. mai intli cioplite
in afa'l'a templuluL. . .
, Deaceea ecum sintem ciop1i1i cu. Cbm"ll'li. penru a'
fi mali: tin;iru, fm-a lovituTi de bid 118 locurillenoastre
ina'l1Iltrul templuilui d'lllllmezeiesc.
Vreau sa spun .scum ca durerea rtrebuie sa indepail1ieze rot
ee este in mrl de pl'ioos, pen1:ru ca spoi, in viata viiroaa-e, sa
nu lege numai iint>elegerea plina de iubire. .
. Trebuie sfatuJi-p. oed bolnavi, sa seama cit de roulte
necazuri trebuie sa mure fHi cei perltru
. ooei .. . '.
. De ee, daT, gasmn imposibiil de purlat ped.eapsa cu care ne
ceaTta Domnud, dici Pl'lNI ea dQbindim 0 mO$tend.'l'e care nu se
pier-de, scapam de
De aoeea zioe Sf. Pavel: "Aprii dacii am aV'Uf\: pe pa:rintii
dupB. tmp c-a sa ne <:!'eriJe, !iii nu ne sfiim de ei,oare
nu ne VOm SUpUl11' ! cuatlt mai virtos Ta1:aIui duhurilor, ca
sa filim vii? Pen'bru d ei, precum gaseau cu cal-e,ne pedep
seau pentru putine zi!1e, ial1" Acesta, spre foloswl nostru, ca si!L
De d&n sfintenil8 Lui" (Evrei 12, 9-10).
. .Trebuie slH obil;l.nlllim pe bdlil1Ja'Vi sa giooeasdi ea sufe-'
z:inta truJpeasca ne ofera mare IS. drnimii, deoarece e
in stare sli readuca pe om u'a CUIIlIOa'l,lierea de sIDe sa-.i. ami:n
,teasea slAbic:iUl11He de care tn vremea san8rtiitii, !prea' ade
sea ui<t!L .
E necesar ca surfiletuJ., caTe a devenit aiit de trufa'?,
aminteasca -de snarea in care se ana, de SlJferinta trupeasca
pe care 0 indmlL '. .
. Aceasta i se aTata nimerilt: prill Va1aam - dadi ar fi
vrut sa QSCUJUe de vocea I'lli Dumnezeu :-, atunci ciJnda fast
-sUit intirzd.e eaHi1:oTfa sa (Num <l'i 22, 23 urm.). .
Caci Val.a:am, de vrea ajunga 11a tmta, insii dobi
tocul oapricios pe care dU\.1orea, n impierlicii de aa aceasta ..
De ma.gariva oprita, mi'Illdimpiedica1:a sii rontmue dru
mul, ved-e Uitlinger pe care miniea omen:leasca n'U..<lipOate
v-edea. ftiioodi adesea trupul apl1sat prin .sUiferiJn.ta 1TI chin'lll
sBu, ii arartli 9ufiletuilui pe Dumnezeu, aUtfel greu de aflat,
chiar dtacii duhud trupUll.
E SIba!rea sufle1:uilui ca!l"e cautS sa lnainreze in chi
.nurH.e acestei lumi. cu toat.e acestea obstac'()J:e 'pe
i __-"_
li7
Cartea Rlogulei pastorale
drumul sau, pina dn'ti n de . . ..' ..
inainte.' . '. . eel nevazut care-i
De zirce nimerit . ......... . .
pentru di:lcarea de .'Ie S:. a prlmll!t ::nustrarea
era crt-lare; graIDd cu . 1ge, cael dobi1:otul fad grro. pe care.
rocuJ.ui"' (IlPetru 2, 16).15 ornene9C a \oPrlt neghiobia proo
Ne-ghiobia omeneasca ." . .' l .'
de' gNli atuoo emd trll este IDdrepta:tf. de"un dobitoc fara
surletU!lui bin ll-e P:u1 lSUif,er:inJd ii
aiba neincel1at. ISIneremei pe ar fi trebuil!: 51'1-1
. Va1aam !D.-a ,tra:s ful'Qs ". .'
. dt cooti.'!l.u1nj(J a blesteltl: !lJiSa. doe In aCe91sta JJntimp1atre, pentnt
iJn,ima. . j :a, ochimbat cuvirntele, insa !11l
j .
Cei boliravi trebuie . w
suferin'\1a trupeasca deoa:statUl-p. . sa' tllg
ete
cita valloare aTe
haroQ
nunle fizroe smt il Impled'l.ca <snvrr:;ll'rea altol"'a. Cnl
caint prill ranli1: . ilJ1ima zguduii:2 de
a
De ailtfe1, chmunle t
carea :m
jJOCU1
prirn caTe inc!
De aceea este scr.ilS' ?oetul ramt. ..
tru eei ra:ufacarori l?i ',1 singeroalSe S:lt un lC'uc pen
cele .mai :6OUllSe'Cl'le pi.'1a
Cllvmtulstomac _tom.aeu1m" (PiJrle 20, 30); m text e .
Vin8taille ranUor eu cele mai scume :ale stamacUJlui). w
pedepselo pe care Ie ce1e rele, in in1elooul di clurerea
r
cu g1ndul, Durmneieu, fi)terge lPooatek SEI
cuvinltull stomcl'C cele savirl?ite ocu fapta. Frin
macul a 'Se nUmi iJnjo:n:a, caci dad. sto
preocuparil-e. ' lmIDa curata l:n:lamra grij:in'e
Motivul ipentru caTe .
dm spu'Sele Scripturii e.ste n'Ulmt stomac n vedem
de 18 Domnul' zice: "Suf.letul omului este Wl1
. a.le ,plntecelui': toote lUICrur11e cE!ile mai
. Prl1Jl aceasba vrea: tSW tIe 20, 27 - text). .
Dumnezeu in i'!linna ne. s:puna: di patnlicderea strflarii Jni
rea sufJ.etuill\.l!i. care in hU:Il:moo'Za -CU[l'OsCllta s to
sapoarte de vemre.-'l Dul1u1ui Sfint pulea
sa ae cu'J1oasdl !li ile 'd:;: gindull'illor lui' triste, da11' nn putea
. gil.':
P

\


I
I
Page 367 of 417
:;f

,
118
Srmtul Grigorie eel Mare, (Dlalogul)
I
:'
vi:nat5ile loviturilor ne de Tele de ra
nile care patru!lJJd inauntrul pintece]ui, in iinte1esul ca raul
fizic reauuce in minte, m intristarii, amiJntirea paca
te]or [loastre ,revine!naintea ochiJor no.;rtni tnt xaul pe care
I-am siivir:;>it. '
CU.ahe cuvini:e, diul !izk noe falce sa sh:nttm, imauntru, 0
durere mai mare pentru pe care am RaniJe
desch1se ale trupu:lui spala mai abundent suferin ele areunse
pinteceluL Rana ta:i.nid a durerii vindeca, de f t,grel?liJle
faptelor ' ' ",,'" '
tl'cbuie sfatuiti Sa-lid pastreze virtutea
sa se gindeasca neinc tat la multele suferinte pe care le-a
indurat M1ntuitorul nos ru din partea fapturii Sale.
A atitea i jigniri, Acela care- smulge 'S'Uf}e-'
tele .ee16r. din ina a fast lovit peste
de batjocur.i.; Acela care ne' spala cuapa rrilntuirii. s-a
lasa,t 6lcuipat de ,oslnda a rabdat in tacere biciUJirea.
Aeela, care ne da pent vecie l-ocuri de cilJ1'Ste in cetele mge
rilor, a p,rimit pailme; Doctorul ranilor pacatelar' nu $i-a tras
capu0. die. fa\a spini1or; Aoela, care ne irnbata ru bucuria velil
nica,' a p::imit fierea a:J.l1ara in setea lui; Acela, care s-a ru.gat
pentru noi 1a Tata1, de;;i este egal' dumnezeirecu El, a :tiicut
cind Is-au inchinat i-n ba.tjocura.,
EI,a ajuIlS pina 1a moarte, a da it viata IDO'rtiloi.
Pentm oe dar, soootim .ea est greu ca cxmuJ sa sufere
perlep;,e cliln 11m DUIDl1'eZe pentru pacatul
daca. insui;li DuumezeU a voit sa ereartitea Tel!e din partea"
oamerubr, pentru bmefacerile Lui.
Sau clue sa fie nemultumit di'Il,oauza pedepselor care vin
peste el, dta vreme chiar Dumnezeu insu'$i care a fos1: fara
de pi]cat luu'le fara sa fie bicLuit de durere.
Cap. 13 - Cum trebuie pastoripacei care se tern de pe
dep:sele 'lui Dumnezeu cum aceia care Ie
nesocotesc
SfatuI 14
Altfel trebuie conrlu'$i aceia care ge tern de pedepse].e lui
DUITlnCzeu care d:i!!l ,8!Ceasta prio.i.nii due 0 vmta nevinovata,
,
-
Cartea Regulei Pastorale
119
care s-au ant de mult m rautate,
incit nici pedepsele lui Dumnezeu ll'u-i fac 5a se indrepte.
T'rebuie sa fie facuti sa Inteleaga aceia care se tem de
pedepsele. lui Dumn:ze:
u
, prea roult ,bun
u
rile
"'j
, care pot sa he stapImte de cei rM. .
, Sa nu .nicidecum.de suferintel-e din lumea aceasta
l?i cum, sr. .1!llflUportabl:le" .deoarece 1e este CUlIlO5Cut ca 111
; oamenil bum 5111t adesea lovlti de ele.
Ei sa mteleagii $i, sA se de
deapsa daca doresc ca intr-adevar sa fIe slobozItl
de rau.
Sa nu se opreasdi din frica in fa\a acestQr pedepse. ci sa
sporeasca pri'n cultiva:e:'l iubirii fai de aproapele, in harul
i:ubirii de Dumnezeu, cael -este scns: Iubirea alunga
fnca" (1 loa:n 4, 18). scris: "Pentru ca n-a\i
prinlit duh .d: robie spre temere. ci a\i primit duhul
'infierii in care strlgam Ava! Parinte!" (Rom. 8, 15). De aceea
zice ace! stint mvatator: "Unde 'este Duhul Domnului,
scolo este liberlate" (II Cor. 3, 17), .
D8JCa numai teanna de pedeapsa ne tia:le departe de fapw
rele, atund desigur di nu se poote afla in suflet nid 0
Ubertate spiritului. Cad ar avea siguran\a garantia ca nu
,va fi pedepsit pentru pacatul saviI9it. Un suflet care este
stapinit de temerea slugarnica, nu darol libertAtii.
Cad binele trebuie iubit pentru eol, nU trebuie
din amenintaxea pedepselor.
, Cine savir.?e$te binele numai pentru di: se teme -de chinuri
$1 dureri. acel,a a:r ?id sa nu mai fie de ce sa '5e teama,
pentru ca sa, poata faptele rele in
Urmeaza un adevar' mad limpede ca lumina ooarelui, adica,
ca pentru a pierde nevinovatia inaintea lui Dumnez
eu
, e des
tul sa padtuiel1ti Inaintea lui prin dorinta. '
1n schimb. c,ei. care se pot ,\inea departe de ra'll chiar
cu pedepse, trebme IOVltl cu '0 alit mai a,spra iDdreptare, cu
cit au deveIl!it mad invirtOl}a\i mai 11'epasatori.
De cele mai multe ori trebuie dispretui\i, fara sa
oasca ei dispretul, fara a fi la deznadejde, tre
b 'e sa in\ele,aga ca nu mad au nooejde.
lui- Dumnezeu trebuie aratate '8cesiora cu
as rime, pentru ca gindul la pedeapsa rea ve!1Ilica sa-i aduca
la CUlIlOl?tinta de sine sa-i faca sa Ie nadejdea.
,',
l
".;'
, .\.' ',,'
"
ai.;, '!,' ,"
Page 368 of 417
120
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
Sa dnteleaga di .pentru ei sint rootil1:e cele ma1 .aspre eme
n:intf1ri pentru ca luind . att:nmre La pedepsele
lui Durnne:reu, sa fie :rnmati Cl1lnoo'S(!a s1larea lor. Se i:nte
i

lege d\ a-a impUnit cu ei Ctlvlntul Scripturii: "De wi pisa iIi .

f
.
eu pjJluguil pe 001 nebun,. l:nIDcmaa oa pe boabe, n'll-l'

"
vei despl:iT? de nebuma lui" (Pilde 27, 22);

.,
De Be plmge proorocuil maintea Domnuluri zidnd:
1\
,,'fIu-J pierzi, ei n'll vor sa ia {Ieremia 5, 3), De
f
areea zice Domn'lll: "Voi pedepsi poporul moo, dar nru se va ..
t
d'li de farooelegilelor" (Iereinia 15, 6- duparext). Si de
asemertea zice: "Dar poporul nu se va tntoaDCle 1:a care-I.
lovise" (Isa>ia 9, 12). De aceease plmge oproorocuil in numeae
aoelOTa oare pedeapsa judecatii: ..Am vait sa vmde
dim Baib:i:lon'UJ, dar D1U-i de rlecuit" (Iel" 'IIllioa 51, 9). Se vrea
adicli sa se vindece Babi:1on'Ull, dar nu Be ;}ecui:ee, de
fiecare data, elnd rufJetu1 ecufoodat in plicate sooe
indreptaTii, pedepsele tr:i:m1se asUiprailuij dal! el to
refuza lSa se lmoarea pe calea cea dooapta a minturicii.
De aeeea DomIlllJl cearta poporul.Jui Isram, care ndci maqar
in robie nu IS-a lapa.dat de Tantatrue sale, zic)in.d: "Casa lui
Israel mi s-a faoot zgura; tati sint plumb' fi.er COSHOT in
eupror" (Iez. 22, 18).
Prin acealSta DOIDnUIl vrea sa zidl. U'limurit: Eu am vrut sa-i
euratesc prin focul nooazurilor, am cautat sa-i fae sa devina
argint in euptor ei mi tS-a:tl prefiioot m cositor,
branz, fier I!?i plumb.. -
Chiar in suierit.nta n-aiU. ailergat cupa virtute, ci dupa
viciu. Cad lntr..,adevar bronzuJ clnd este iovi:t da I\.Nl sunet
mai putemic 1jli mm frumos dooit taaTe ceilellailte metaile.
Prin ul!mare, a'CeJ.a care esre pus 1,a In'DeI''Care, izbuenelilte
in murm:ure, e asemenea' bl'OIlZulw dit.n mijlocuil cuptorului,
Atut.nci dnd este !ucrat Oil ioousmta, eil poate fi
luart: drept a'rgint. . . _.'
omul care. mI se :JeaplKla ndci in ,lintmshare de
vici'lll prefacarroriei, aeela a devendt ca cosirtorul in CUlptor.
De flier Be aeela care wava semenului. Ca
fierul in cuptor e acela caire in IncercaJrea sufecintei
piexde viciul de IS vatama pe altH. ..' .' .
PlumbU'l, . m es1:e mad. greu droit oeJ.e1a
'
lte meta1e.
Ca pll.1!Il'tbUJl devine ded lin c'llpror, acela pe 'CaI'e pOVaTa
n apa'Sa I'll a,a fel ala-pamint, in dt cbi'aI! in lDeercare
\
.\
121
Cartea Regulei pastorale
---- 'I
I . . .
nu . sa se dezlilpeasca 'de dorinte1e padtoase. Din acest
rnotiv &-a !tJls: "Munca va fi grea, dar rugma <:eamulta de pe
ea nu se va. duce; l?i in foe rugirna va rarome pe ea" (Iez.
24, 12). .' .....
. Dumne21eu ne >pooe 'in foclll1suferin1e1or, ip6Iltru a tIle curati
de 'l"U1;lmea pacatelor.. .
. Itnsa rugtna nu se pierde. nid prin foe, doca noi. nu ne
sHim sa ne dez:ll.pim de plicate, nici chiar lin' roijlOC'1ll' pedepse
lor. De- aceeatot proorocul zice: In zarlar a topi1, ca cei Tfli
DiU s...a'll ales" (Ieremi!8S,29). . .'
. Trebuiesa ca unii r!imi.n nemd:reptati cMar .dupa
eele mm aspre pedepse, ei pot fi sfatuiti msa 'Pm'll indemnuri
pline de iubrre..
. . Uneoriaceiape caTe J:l'U reu.m sa-i indreptam n,jci macer
_'-- --ehimm:41or;-pot -UlThai' birne-mdrepmtr-
1
c:'lE-J:tl' - .
faptele Jor rele 'CU 0 bunavclnta ierta:toare.
De dte on ne dat. sa asistam loa ciudatenii de' ace,gt fel,
ca adica apa Ie redli bolnavtlor sfuia-tatea pi-erduti1, pe
care un medicament foarle bunnu putut-o de.
. Si nu e :rar 'Cazul ca a'Ilumite tam care nu pot fiv;illdecate
nici PDin operalie se vilndeca adesea eu corn:prese cuum.tde1ern
n
.
Tot astfel diam3!Iltul dur, pe care nu",l peate tan.a nici fie
rul, se in schimb in pup.n singe de tap.
Cap. 14 _ Cum pastoriti cei tacllti cei
limbuti
\ .
. Sfatul 15
. Smt tipuri de oameni foarte tocuti f?i tiJpuri fOElrte vor
bare,? - .
Altminte<ci trebuie i.ndrumap. eei prea U'lcu1
i
, aHiel
eei 1imbu?; Sa Ii se SipU'Illi di in fuga dQr de
".f ..
unele gre;;eU, ajung, pe nel?tiute 1>n aUe1' ! 1?i mai grel-e. Ad-ese
llli
ori, ron pricina nemasurata a imJ."llnarii Ilimbii, 1Jn.iIna e !rl1inata
la 0 vorbarie lunge ;;i aspra. Chirr ocevtia dau drumu1 In
mime gindu'filor oare clocotooc cu am rom mwt C'U dt sint
tinute inchlse prilIltr-o tacere ermetieli 'f?i exagerata. I
'. . Acest lmod de a face Ie este lnascut selasa purtat
i
de el
cu un fel de placere rl.hl.tlioioa.sa, -pentru ca dnu pot
fi vazuti descoperiti de aceia care i-'3!f opu1:ea dojeni. - .
I
I
Page 369 of 417
123
.'; i
; "1
".
II,'L. .
122
Sfintul Grigorie, eel Mare (Dialogul)
l -.,
Nu-i rar cazul ca sufletele de aoest fel :sa devma
..;'", I?i djspretuiesc, ca pe ceipe' care ii aud vorbin<i.
Gura trupuluiramjne indlisa, ei nu inteleg oum':se deschide
il1:ima lor pentru atit de multe!ili pe.ntru atiteafeluri
de vidi. ' ",,' , '. '
E cacei t&:Uti frln-oo.zaIiInba, Lnsa,ln schimb,
se umplu de trufie. . , , . _
$i fiind-dl. nu tin -seama de propria lor gI"et;l ea-Ia, Judeca $i
acuza in intimitatea lor, pe a1tii, cu ,atit mai bucurDt;li, cu: cit
aceasta 0 pot face Cu toata discretia. ' "
De aceea, trebuie lndemnafi cci prea ta1cuti. Ba se hota
rasca sa invete, nlll nUInai cum lSa se poarte C'U altii, d !iii
cum E!'l se conformeze eu ei 'fl1J$ilili. ' ,
Vafi inai bine sa se teamamai mult de jUdeca.ta cea'
ascunsa a lui Dumnezeu pentru gindurile lor, decit de mus
trnrea oamenHor pentru euvintele I lor. Cad este scris: "Fiul
men, i'a aminte la intelepciwleti mea I?i Ia sfatul cel bun pleaea
urechea ta, COl sa-ti poti pastra Judecata" (Pi:lde 5, 1). '
Cacinimic nu este mai nes-tatornie in Illoi decit inima care
ne eu atit mai adesea, cu -cit mal mu1t sel
In glnduri paditoase. De 8'ceea zice PsalmistuJ: "Inimal mea m-a
parlsit" (Psalmul 39, 13- dupa text), apoi zic,e, reintorcm
du...se ciltr'e sine: "Robul tau 1;d-a ga.s.it wma sa, ea sa sa
' roage Tie eu aceasta " '(II Regi 2, 27 _ dupa text).
' Dadi ded, Be vegheaz se infrineaza gkl.lCi.urile, atunci se
regfise$te inima atit de " . ,
cei pre,a ta, ti, dta vreme treb'llie sa induTe
cevCl pe nedrept, durerea lor devine cu aUt mai adinea, eu
cit l1U voiesc sa vQrbeasca despre luerurHe ,care Ii se intimpHL
E ca dad limb a '1' vorbi eu seniniHate despre ne.nQ
rocirile indurate, atunci durerea ar fugi din inima lor.
Cad ranile interioare pricin'lliesc chinuri mai- marl dedt
cele extericare.
C1nd ge'rmenii balii care produc fi.erbi'l1te,ala Hi'l.l:ntrica se
indeparteaza, amnci rauJ se pune pe ca a vindedirii.
De aceea eei prea tacuti trebude sa ti'e ca aceia care in mij
locul suferintelor indurate tac mai ult decit trebuie prin
InfrlnaJr:ea limbE, sporesc suferintele
E bine iSa-i indemna:m sa 'l1U tae:l otiVUJl pentru eMe smt
infruntati, dadi e adevarcrt ca iubesc pe aproapele ca pe ei

Cartea Regulei pastorale
" "
In a.cest caz" pentru arubU, cuvintul . .devine leac; "pentru
eel care ind1'1.lmeaza, fiia::ldd fapta cea rea; iar eel
infruntat, pentrudi 0' :rana deschiBa ii fieTbinteala
durerii.
,Cine, de fupt, vede relele sememlor IO!J.\1S'tringe
'lpba la tacere, oeste oa cum ar fi vlizut rana, rlm a iride
pactat learul, ell aUt maimult devine autor al mortii a.Jtora,
ell cit mai mul}t nu a voit sa vindece raul, .a putut-o face.
Trebuie deci sa tinem eu intelepciune Umba in friu, insa
, sa n:u 0. ,legam cu de nooesfacut. qici este sene: "Omul
intelept va taeea pina l'a vremea potrlvita." (Sirah 20, 6),
. pentru di, atunci dnd ea-i potrivit sa lepede opre
tacerii vorbind, ell cuviinta f,li l'a, tin:ilp potrivit, sa se S'i
leasca sa deV'ina folooitor. Deaceea -este scri'5: "V,remea este
sa tad vremea este sa (EeL 3, 7). '
Cad trebuie sa va1>orifidlm ou intelepciune vremea dife
ritelor suferinte, pentru 00 IlU eumva, vrind sa infrinam
11mba, sa vorbim fara 01'08.. .,
lIliSa niel sa nu 0 inva1udm in tacerea atunci cind
. ar trebuis8 vorbeasca ell bun 0100. In ace,asta privi-nta, Ps-al
. mistul zice cu drept euvint: "Pure" Doamne, straja gurU
mele de mgradire, imprejurul buzelQr mele" (Psa,lmul
140, 3).
. Elnu 5e roaga pentru zid imprejurul buzelor sale, ci
pe11tru de ingradire care poate fi deschiJSa inchisa. De
ooeea trebui:e sa lnVatam nm sa vorbim cugrij a. '
De f,apt, 0 gura moderata se deochide la timp potrivit,
crnd socoteJ;lte se inchide ta:ce din nou.
Tn schimb, eei limbuti, trebuiJe sfatuiti sa j'a seama bine,
cit de deparle ratikesc de la, cruea cea dreapta, atunci cind
se s.Jobozescin vorbiiJrii
Caci sufiletul omenesc se aseamana ell a'Pa, care se ridica
in ISUIS inspre acolO' de unde a venit, .numm art1l.IlCi cind e
inchi'Sa de toal\;e partHe.
In schimb, ,dacill se lasa ,sa curga il;li pierde !pUterea, de
oarece se revarsa fara fo105 prlntre lucru'l"m:e eele de jos.
Al?adar, cu cite cuvinie nefolositoare cineva
seriozitarea ta'Cerii, prin tot atitea pirae se reva:nsa continutul
sau launtric. Arend nu este de ajuns sa te reintol'Ci la ,cu
cea Iau;nmca, caci multa vorbarie digresiuni
intimitatea conieinpl>atJ,ei rnterioore.
/
Page 370 of 417

.1.
;,.
124 Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
I ""
In schimb, rei Nmbuti, se .. dau pradii lovi1lm'd!l.or'
nului C31r'e stA Ja pindA, deoareee. -Ie HpSe1;lte, apArare
oriee pad. De aceea. eete scm: "Asemenea tUnei cetAti ou
sApaturA I?i farA tid, eme omu! caTui:a 11 starpmirea
de sine" (Pi-Ide 25, 28);
Deoarece, cetJa1:ea suf,letului nu are zldUilrtaeerii, ea TBmlne
descoperiHi sagetilordu/imanului, ffind izgomta in afaxa de
sioo prilIl vorbire zadaroddi. Si Be lipsita ..de oric.e
apa'rare in fava saucare .0 "va levi. , . .
Be acea&ta cu atitmai mu1t 0 biTuit'$te faxa
oboseaJla,petntru. d, 9ufletul care este mv:iJn.os. se auptA Impo
triva lui pm V'QIrbariile sale mllite. .'.
De obicei, cits. VTeme nune ferim' de vorbe da;;arle, sufle
tll'l careeste arunoat trepta1: In prapastie, incit
nevoiOO sa se feTeasca de cuv.inrtele vataanMoore, oajunge, fara
deaseama, a,a acalea care trebuiese 05mdite.
La mceputvorbim cu.pIOCere desptte treburii!e alltora, apoi
prin meveti:re, 'Be din, acelora ,despre care se
1a urma, .mmba se sloboalde in irum11e bat
jocuni pe fata. , .
feIllIi .acesta se seamana ur.i:le, se nCllSC ce:rt'llri1le, se
aprinde focll'l stinge paoea :i.nimHor. .'
De aceea, rrimerit mce Solomon: "f.nceputul U'llei certe
esreca,slobozirea arpei" (BMlde 17, 14).
A lSlobOZli apele ,lnseamnlt .a iH'l'sa friu lliberr Hmbii in vorMre.
I\ll schimb, despre argument,dar in inteles bun,
se zice: "Vol'beole din gllTa, OIDului, slut .ape faTa fund"
(Pi'lde 18, 4), .
acela caTe da drumul apei, desch1de ceart-a deoarece
dadi Inu-/?i !infrineaza 1imba, tulbura pacoo. De aeBea Be spune
in inteles doeosebit: "Ace:la care li1 sHe9te 'pe .ooI necMbzudt
sa taiCa, minia" {PiJde 26, 10). .
Cine se II.a-sa puctat de Jimbuvie, nu po'ate paatra corectitu
dinea dl'eptatii,fHooca erob 13.1 fledi.relii, dupa cum '0 a,rata
proorocul prin cuvintele: "Barba<l:uil limbut. nu se indreapta.
pe paml'llt" (Psalm 139, 11). .
Deaceea l?i Solomon spIlne ,in alt loe: "Mul'\1imea cuvinte
lor nu de pacM'lliTe" (ptlde 10, 19). De l2'Ceea zice
J.s,&1a: "Roada ,dreptapi va fi -ldnil!;ltea" (Isaia 32, 17), IIIl var....
birea profetului vrea sa se sptlIIla ca sfmtenia dreptatea
sufl-etu!Iui sepierde arunei dnd vorbi
TIl
peste ma'SUra. De
I .. 125
.JI!.' .
Cartea ReguIei pastorale

1
aceea 'z:ice cineva di e' cooemic, d.ar
It
\IDe' indma in friu, ci i!nima. oU'cemicia
". i'
acestuia estez'9!liarnicA" (Iae. 1, "26). Deaceea zke:
f;
"Ori:C _ om srt fie- gra:bnic lSa_ ascui1te; z&ba'vil::ric sa vorbeasc1i"
..
(Ibid. 19). _ . -, . . .
f
De asemenea se precizeaza oe-i iri stare' sa f.ac& l,imba,
adliuglpd: "Rim Hid astimpar; ea este.plin& de veD:in aduca
tor demoarte" (Ibid. 3, 8). . .
De asemenea ll'e inJdoeamnaAdeva:rul eu gur.a LuI, zu:drid:'
"Va spUlll dl pentTu oricecuvmt pe care n V'OX mst!
oamemi, voi da soOOteailA in -ziUJa' judeca'\ll" (Maleli 12, 36).
Cuvinml este acela caroi-a Ii motivul
care sa:"i necesita1:ea ad mtenpa de a.,l iiace de folo.s,
A:;;adaT, daca, 13Ie va soooteaUi .pentru Hee,are {."Uvini.
attmci sa ne gindirm ce pedealp:sa atNrge ,Hrobutia
prilll care pacMuim pr,in cuvinte . . .
$i ma1 deparle: om -sa fiegrabnric sa 8'scuJ:te, zabav
ni'C 'Sa vorboosca" (Iac. I, 19). .. .
cum cei
Cap. 15 .-:.. Cum trebule. pl1stori-p. cei
. grabiti
Sfatul 16
(jli ceigra,bip nu trebuie \l:a e1. Lene;;ii
trebuie ilIlvava'ti sa nu... pi:m:d.a 'Prin amllliare,
telm bune pecare ar 'fi trebuit sa Ie s5.rv:ir!7 'aeca. Grabi1
1l
, dm
contra, trehuie efa:tuiti, sa pi!al'da meri1Jele prin .
nechibzuita. . '
Lenel:}ilor trebui'e sa 11 s .amim.'teasca eli bmele trebuie 55
vil'l$it la VTe:IIlea potrivita, -pentru ca mai tirzi'll, de:;;i am VOl,
nu-a roai pu1:em ' ' . . .
Lenevi:a naturala a suflemlUli 'CaTe 'n'll este ayrirnsa <de
riVll1'a Cllveniia, va jertfi ocruar inradacina, biinelui,
deo'arece. amoq'eala se va 'Strecura i.r:!JOetnl pe incetuJ .;;i in
asctlIlS. De a1cooa Solomon zice derehis: "Lenea te faJC 'Sa
cazi in toropeaiUl" (Pi:lde 19, 15). .


"
vegheaza ,art:'J."1:a vreme cit simtu'r:i:le sa,Ie Be ga.gesc

In stare de :a bmetle del?i trindavia n ado,acme. .
Lenea ne scu:hm'Cia m tionm' :pentru dl \!uoetnl 'Ctl lncetuJ,
fUnd pm-asi1:a tivrua se pierde l$i paza b1nelui. ,De ,aceea pe
I
I
Page 371 of 417
8j
, 4.. ,
Sfintul Grigohecel Mare (Dialogul)

."
.,

.
.
drept, este ooaugat: "Sufletului trlndav llVia ,fi
, , ...,
(Ibid. 15),

.' . Sllfletui care nu tinrle cu putere spre ceIe malte,oo des- .

trama, tirit'nepooatorin abisul dorintelor sale.' . .
-,
{
$icita vreme nu esre. ajutst de vigoarea pentru tintele
sublime, este cupdns defoamea poftelor josniee.
. $i ell dt nu se simte legat prin legMurhl.je Ullei aepre dis
cipli-ne eu aUt mai mult -din cauza patimef se in
dorinte desfrulare.: De a1ceea, Solomon ziCe: ,;Omul
trindav mereu pofteliite" (Pilde 21, 26).
De aceea propovaduind (Matei 13, 44) nu
.. curata casa, pe care a' padisit-o un duh ;n-ecurat, dar
dadi ramine goma, el.se reintO<aroe cu mad. multel?i 0 fa in
, sHipinire. . . -< .
in general, implinee darori:a, fie ca vede
inaintea lui greutati de :netrei:ut, 'fie ea este stapinit de teama .
neintemeiata.
Dupa ce aflat un m-otiv oare sa-i justifice cauta
dl ari::n:orteaila leneviei n-a fost eu totuU. nejustificaUL
De aceea eu dreptate observa Solomon in' legatura eu
aceasta: "Din cauza frigul'lli lene1?ul nu ara ogorul iar cind
Vine vara in zada,r va .nu i ee va da lui" (Pilde 20, 4
clupa text). .
Lene:;;ul nu pricina frigului atunei dnd euprins de
trindavie, nu binele. pe care trebuie
sa..u faca. '" .
Le.ne\luu mi 8Tadin pricma frigtlllui, atuoci cind, din teama
pentrullepUkerile Jasa ncimplinite datoriile eele
mai .marL . .
. Insa. fcarte nimerlt se zice: "Iar elnd me vara, va
nu va primi", .
Cine nu se ,alCUlll, spre f8!pte bune, in r.adar va
bate la poarta Imparatiei Ceruriolor, atunci dnd soarele jude
catii va deveni mai fierbinte.
Va in fclul acesta vara, insii nu va primi nimic. Ce
bine Ii spune ace1uia Solomon: "Cel ce vintul
nu seamana., eel ce se ita la nori nu secera" (Eel. 11, 4).
$i s: oare Il::mea:m.r:a.vin. 1 dad :rl,? ispita rele? 1?i
norn, purtatl de vmt, -nu :i:nseamna oare intmderea de curse
a oamenilorrai? . " .. . .
t1
;1
Cartes Regulei pastorale
, 127 .
.NOl'ii sintal'U!ngati de vint in .mtelesulcii 00l::l:Ienii rm sint
ispititi de di!JlUrilor necurate.
. aceta care paze$te vintlll, nu seamana., ial' acela
,care Be. uita dlJpa flori, nu. secera niciodata, caci oricine se
teme de ispitirea duhurilor reIe, saru citne se teme de prigo
nirea oameni:lor riU, acela nu moo semnana griuI faptelor bune,
atunci sus in peruri nu va strlnge snopii xaspla.tirii celei
sfinte.
. Dimpotriva, (.'(:i grabiti(pripiti), pe de 0 parte, antici
peaza timpul faptelor bune, pe de, altii -parte, produc perver
tirea.meritl:ului adeseori savir$ooc rau1, fiindca Ie
discern.amintul faptelor celor bune.
Cei . grabiti nu reflecta niciodata asupra l'llcrurilor pe care
.trebuie sll Ie faea., de cele maimulte ori numai sa
mteleaga ca, faptele pe ca're nu trebuia sa Ie

Lor. Ie spune in 'chip Dime-rit Solomon, ca cum ax fi
ascuItatorii sai: "Fiul meu, nu nimic flira sa
clici atund nu' te vei cai ca s-a intimplat (lsus Sirah;
32, 24) - dupa text), iar in aIt loe: "Genele tale drept Inainte
sa caute" (Pilde4, 25).
Genele inaintea pal?ilor a1unci cind sfaturile bune
preced, faptele n08lStre. Citi uita, in schlmb, sa socoteasca
sa prevada ceeace fae, mi!?C1oo tinind ochii
Merg inainteaza dar farli sa prevada faptele. foarte
curind cad, pen1ru ca. nu au socotit, en ochii chibzuintei, unde
sa"ili poata pune piciorul faptei..
".
Cap. 16 - Cum trebuie pastoriti cei blinzi cum cei
minioltii
. statuI 17
j .
Cei blinzi cei au nevoie de un indemn fii de 0
indIeptare deosebita.
Cei blinzi care ocupa postun de raspundere, foarte adese
()risufera de 0 delasare care se aprQpie este inrudita cu
trindavia cu nelucrarea. Adesea . aceasta se datore$te unei
ingaduinte prea largi care roai muIt dedt este' nece
sal', vigoarea disciplinei.
Page 372 of 417
129
'128
Sfintul Grigorle eel Mare (Dialogul)
Cu totuI deosebita,ba chiar contrarA, este starea celot
. .
de fapt, laun loc de conducere, daca sint
caIAuziti de minie, se Iasa in voia revArsatii miniei, sintin..
stare dupli ce au tulburat odibnei, ca sa ruineze viata
.
t
Atunei cind cei sint de furia lor; nu mai i
:;;tiu ceea ce i/ili fac, pentru ca stnt minio:;;i. Uneori inslrl, eeea
ee este mai rau, e cA ei sUfera din vina lor proprie.Nu de
raTeori, apoi, socotesc rimA is d:reptlilii chim: desclrlreatileaor
. de minie'9
i
, cind viciul se furi$eazlrl in Iocul virtutii, pacatele
se flira teama. '
adeseori, cei bllnzi amortese prin dezgustuI nepasarii
iar cei minio$i, se Iasa in schimb, de rivna falsli. La
virtutea celor blinzi se une$te, pe ascuns, viciuI; in scllimb, la
cei minio$i viciile proprii se socotesc drept virtup active .
foarte folositoare.
De aceea, trebuie sflituiti cei blinzi sa fuga de primejdia
care ii domina :;;i ii obUga.
Cei minio$i sa fie sflrltuiti in schimb, sa se pazeasca de raul '
care se afla inliuntrul lor. .
eei dintii trebuie sfatuiti sa inteleaga ceea ee nu au; ceilalti,
eeea ce au din abundenta. .,
Cei bUnzi sa inyete a fi, mai sirguineio$i, sa eomande $i sa
controleze curAtia.
. Cei blinzi trebuie sflituiti 'slrl staruiaseli in ardoarea pentru
dreptate, iar pe eei miniO$i sa-i indemnam ea Ia elrlldura pen
tru dreptate slrl uneasdi blindetea cu cumpatarea.
De aeeea ni s-a arlrltat nouA SfintuI Duh in chip deporumb .
:;;i in chip de foc, did pe to? aceia pe care-i inunda de sine,
,t
vrea sa..i imblinzeasdi prin
sa-i faca iniHicarati prin focul rivnei. .....
i
A$adar, nu este plin de Sf'rntuI Duh acela care in Ii . tea.
biindetH, uita cAldura plina de rivnli, sau, din contrlrl, in f cuI
rivnei, nita virtutea bUndetei.' I
Aceasta 0 preeizAm poate mai bine atunei cind vom. recurge
Ia invAtatura Sfintului Pavel, care Ia doi invatAcei, inzestrati
eu deosebita ardoare Ie sugereaza ajutoare deosebite pentru t
.1
predicare.
I
f.
I.
. Cartes ReguleI pa.storale
Lui Timofei ii dA tndemnul zicindu-i: ;,Mustra, ceartl, in
deamna cu toata indelunga rabdare" (II Tim. 4, 2), . .
Lui Tit in sehimb,.n da sfatul: "Acestea 9i 111
deamna ceartacu toata tarla" (Tit 2, 15). . . .. .. ..
Care. este moHvul pentru care
cu .atita arta, incft, cind a expune sA recomande unuia autori';'
tate, iar. celuiilalt rabdare, doca nu fiaptul di d Titarvea 0
fire: mai iar Timotei 0 avea mai
" Pe Tit n' aprinde, insuflindu-i dHdtlra rivnei, pe Timotei
. il lnfrineaza eu du1ceata rabdIDii ..
Aeeluia ii dliceea ce-i acest'uia ii iaceea ce-i priso
.
Peacela cautA sa-1 duea inainte incurajlr.du-1, pe acesta
sA-1 domoleasea, infrinindu-l. : .
Ca mare vier a1 Bisericii, el adapa unele vite' pentru ca sa
ereascA tum trebuie; pe a1tele care cresc. prea mult Ie taie,
pentru ea nu cumva crescind. sA nu aducaroade, sau crescind
prea mult sa nu ajunga la coacere rodul pe care n au;
, 1nsaeu totul aItfel este'minia care se strecoadl sub upa
renta rivnei alta este aceea care tulbura inima, fars nici un
motiv de dreptate. Primul felde minie este 0 tulburare neorin
duWiin limite Ie datoriei;cea din urma este a infUicarare in
lucruri care nu 0 privesc. .' .
Pe linga aceea, trebuie sa di eei minio!?i se deose bese
de cei nerabdlitori ehiar prln aceasta: aee$tia nu vor sa suporte
nedreptatile cauzate de altii, iar aceia suporta. ei necazu
rile pentru care sint tolera? de altii.
Adeseori, de fapt, cei ii urmfiresc pe nCf!ia care
fug de ei, produc motiv de. cearta $i se bucura dud se ivesc
ocazii de neinlelegeri. .
Pe 1i indreptam mai bine daca. ii ocolini atunei cind
sint tulburati din cauza minieL 1ntr-adevar, atunei dnd sint
tulburati ei nu $tiu cui sa-i dea dreptate. Cind i';;1 revin, 'ir.sa,
in fire, sint mai dispu$isA asculte cuvinte1e indreptarii mai a1es
dadi trebuie sA se ru$ineze di au fost suportati C'l1 ama gl'ij a.
Unei firi prinse de furie toate indrumarile drepte 'Care i se
spun i se par ocari.
De aceea Abigail, eu un mare sim,t de raspunnere nu i-a
spus lui Nabal, beat, nimic din pacatele sale, i le-8 spris
ffiI
'iii
msa dup(t ce s-a trezit (I Regi 25, 37), Numai in aceBt chip a
putut raul
II -:- Cartea RegWe1 pastorale

I
Page 373 of 417
1
5
-1'
1.

llilr
. j
i,
1 .
I
.,
:l'
j
. A"

,
.
,
;',
Sflntu.I Grigorie Mare (Dialogul)
130
. " Dacii, iIisa,' mimo:;>iise reped asupra altora, inCit nu pot fi
evitati, aturrci. sa nu-i certam :;;l sa-i mustram, ci sa Ie aratl1m
blindete cu intelepeiune prevaziHoare.
Aceasta 0 yom lamuri mai bine daea observiim. pilda, lui
Abner. .
f

Ai-unci cind Asqel I-a ataeat cu graba nesoeotita pe Abner,
.it .
s-a intimplat dups. cum nespurie Sfinta Seriptura: a
t

zis Abner ditre Asael: Lasa-te de mine, ea sa nu te dobor la'
pamint" .(II Regi2, 22-23)., I

Dar acela n-a voit sa se lase. Atunci Abner, intoreindu-:;;i
Ii
,!
lancea I-a lovit ill pintece, l?i lancea a trecut printr-msul l?i el

a cazut chiar acolo murit pe lac (Ibidem 23).
'\
Oare nU.eraAsael 0 pilda a aeelora, pe care minia necmb
zuiUi il cupdnde ii rastoarna? .
,In astfel de furtuni trebuie Sa ne ferim cutoata. grija din
cales lor, cu cit mai mult ei se lasa stapiniti de furia lor..
De aeeea a fugit l?i Abner, a1 carui nume insemneaza pe
limba noastra "faclia' tatalui". .'
.. Aeeasta insemneaza ca 1imba Invatatorilor care
lumina lui Dumnezeu cind vede ca sufletul culva este euprins
de valurile furiei, eVita sa arunce eu sagetile cuvintului impo
triva eelui mini os, ca cind n-ar voi sa raneasca pe prigoni
.
In.'l3 dnd 5e lasa potoliti de mci un fel de motiv
I;li, (;a Asae1 nu inc:eteaza sa se napusteasca sa se infurie, e
necesar ca aceia, care cauta pe eei furio:;>i, sa
nn se aprinda ei de furie ci sa se arate plini de li.niJi;te qi
de stapinire . de sine. . .
Sa vorbeasd'l eeva interesant, p'rin care sa miqte in mod
indireet inima ce1ui furios, a!ila cum a facut Abner cind s-a
impotriva prigomtorului. .
'De aceea Abner I-a strapuns pe prigonitarul sau de-a
curmezi!ilul atunci cind i s-a impotrivit, riu' cu virfulci cu
coada Hincii. . .
;A lovi eu virful Hincti, insemneaza a te impotrivi vrajma
!iltV-ui cu hotarirea dojanei pe fata. A rani msa pe urmaritor eu
coada . Hi.ndi insemneaza a cauta sa te porti cu cel furias eu
blindete 1?i sa-l biruie!,'lti prin puterea compatimirii.
Faptul insa ea Asael tndata a ;murit, insemneaza ca firile
tulburate de millie, atunci dnd vad ca sint iertate, eu toate
Cartes Regi.Ilei pastorale
131
I
acestea stnt atinse cu. ,in intimitatile cele mai
ell argumente rationale, cad ca prin farmec din' acea stare in
. care erau '. '
I
Deci aceia se potolesc in infierbinteala furiei lor, fiind
impin!,'li de bunatate e ca cum ar mUTi fara ca sa...i fi .atins
\
,fierul.
Cap. 17 - Cum trebuie pistorip eei smeriti eum eei

\
I
Sfatu118
Altfel trebuie sfatuiti cei smedti. altfel cei trufa!,'lL
Cei smeriti trebnie sa cunoasca adevarata marire pe care
, a au prin nadejde. Celar trufa!,'li trebuie sa Ii se arate cit de
treditoare este ciDlS'tea pamintea9ca, pe care chiar dadi. 0 vor
avea in brate, nu vQr reu!ili sa 0 stapineasca.
Cei smeriti sa cit de vel?nice sint acelea pe care Ie
rivnese !,'Ii cit sint de trecatoare aeelea pe care Ie dispretuiesc.
Cei mindri sa gindeasca cit de iluzoriu este obiceiul rivnei
lor Cit de netrecator binele pe care i1 pierd.
Cei smeriti sa auda chiar din gura Adevarului, care ne
invata ea: "Cel Ge se smeref?te pe sine se va inalta" (Luea 18,
14); iar eei mindri sa auda: "Oricine se malta pe sine, se va
smed". (Ibid.). Cei smeriti sa auda: "Smerenia treee inaintea
maririi" (Pilde 15, 33). Sa auda cei mindri: "lnaintea prabu
l?irii merge trufia" (Pilde 16, 18). Cei smeriti sa auda: "Spre
unH ea imi indrept privirea mea: spre cei smeriti. cu
duhul umilit :;>i care tremura la cuvintul meu" (Is.' 66, 2). Cei
mindri sa auda: "Pentru ce se eel ce este numai pa
. mint :;>i cenu!,'la?" (Is. Sirah 10, 9). Sa auda cei smeriti : "Dom
. nul vedepe eei smerip". Sa auda l?i cei mil1dri: "Pe cei
Ii cunoa!,'lte de departe" (Ps. 137, 6). Cei smeriti afle
'"Fiul Omului n-a venit sa I 5e ci ca sa slujeasca'"
(Matei 20, 28). Sa auda cei mindri cum trufia este inceputul
tuturor paeatelor (Is. Sirah 10. 13), Cei smeriti sa auda
"Mintuito):1l!l nostru s-a smerit EI inS'u!,'Ii 1?i a fost ascultator
pina la moartea pe cruce" (Fil. 2, 8), Sa auda eei mindri ca
este scris despre capetenia lor: "EI este imparat peste toate
9
Page 374 of 417 llli1
I;
I
132
Sfintul Grigorie eel'. Mare (Dialogul)
Cartea Regulei pastorale . 133
fiarele salbatice" (in' text "peste top fiii mindriei' dupa Peilnga aceea trebuie avut in vedere ca. cei trufa$i se m
text) (Iov 41, 26). . '. dreaptA mai bine fili c:; mai mult fo10s 1a doj ana adaugam,
I

v ' Deci pricina caderii noastre a fost trufia' diavolului, iar . putiniiJa,:da, ca mlJloc v
de
.. .'
cauza mintuirii noastre a fost smerenia lui Dumnezeu.
. TrebUle mtr-adevar Sa Ie aIllintim aeestora sau cahtatlle
CAci care a fost creat ca toate celelalte i bune pe Ie au, sau dace nu Ie au, pe pe 'Cftre 1e-ar
''li.
faptun, vaia sa fie V8zut inliltindu-se peste taate celelalte fi putut avea. .; . '.
(,:
creaturL InsA, Mintuitorul nostru, care ramine mai presus decit

, Numai, atunCI var putea stirpi vieiile care nune plac,

taate prin natura, a binevoit sa se fadi cel mai smerit intoate.
." %; cind bunurile promIse Ie-a apleeat sufletu1 lor spre aseu1tare.
Sa Ii se spuna celor smeriti, ca atita vreme clt ei se dispre
r
Caci tot astfel atragem pe cei narnva,i, 1a inceput, min
tuiesc se inalta pinii la asemanarea cu Dumnezeu.
. giindu-i eu mina, pentru ca' mai tirziu . supunem eu
SA fie facuti sli inteleaga cei ca, citii vreme se inalta
eu pintenii. '. . . ". .. .
cadasemenea ingerului celui 1epAdat. ,
f . paharul1l;ledleamentelor celor amare ad&ugam dulceata
Nu este lucru mai diu declt trufia, a clirei inaItare _nu-i .
"
mierii, . pentru canu ceea ceeste dAtator de safia
altceva dedt coborirea din culmea adevaratei mariri. tate, sa-i simtim amaraemnea cea asprA prin gustare. . ,
".
Dupa cum, nu este 1ucru mai subUm. dedt smerenia, care' In timp ee gustul este priri duleeata, medicamentul
cita vreme se inj se cu Ziditoru1 sau, care e mai
eel amar inlatud, cauza morfii. .
presus de orice lucru.
Deci chiar de la ineeput trebuie sa indu1cim ,i sli potoUm
Ia cei dojana prin adaugirea Iaudei pentru ca
Este in ceva care ne eheama sa reflectain cu
cita vreme aud Iaudele pe care Ie dorese de mult, sa pri
grija. Nu e rar cazul unora care se lasa de apa
renta smereniei, iar a1tH se fiindca nu eunosc trufia lor.
I' measca dojenile care nu Ie sint deloe placute. . ..
I De obicei, putem sa-i COnvingem mai spre ecIe f010
Caci adesea unii care par smeriti, sint plini de
sitoare peoamenii daca vam sa-i fHcem dl
teama pe care n-ar trebui sa 0 aiM. inaintea oamenilor;
inteleaga ea inaintarea lor dUhovniceasea ne-ar fi mai de f010s
timp . ee cei sa vorbeaseli cuvinte naive i
noua dedt lor; ea progresuillor .e mai muIt odorilllta .anoastra
pline de mindrie. . "', .
decit un folDS al lor, .'
'. ;:;i, cind trebuie dojenite anm:;nite unii, eWl vrede
tac de teamli, ered ca tac din smerenie. Cei mindri vot-
Caci trufia swe spre eele bune,. daea
creada ei este altura,
hese fiindeli mindria este nedibdatoare cred eli vorbesc
cu cea mai curata sineeritate dreptate. Dm acest mobv, umbla prm pustle, und,e-l
diUiuzise Dumnezeu, aratindu-I drumul cu stilpul de nor, .
Dnii fiindea vinovatia fricii Ie
sa intoarce pe ruda sa Robab dintre neam.urile pagine. sa-I
inehide gurain numele smereniei.
supuie sUipinirii h:i Dumnezeu, i-a zis: uNoi plecam Ia
La aItii, 0 trufie neinfrinata, impinge la dojana pentru ceea
acela, de care a ZlS ,,'Voua vi-l voi da. Rai eu nm
ce nu trebuie, sau pentruea sint infruntati intr-o forma mai
voi .facebine, did D ul a grmt binede IsraiL
deosebitA de cum trebuie. '
insa a Zlg clare el: N? m rg, ci rna duc in tara mea
trebuie sfAtuiti eei sA nu-,i ia 0 libertate
neamul meu'l. a zis: "Nu ne parasl, ca ,1'1.1
nemasurata, iar eei smeriti sa nu se arate iertatori mai mult
cum sa ne nOl taberele in pusUe vei !l OChlUl
dedt este de folos. .
nostru" (Nuin. 10, 29 ur .).
E necesar 'ca cei mlndri sA nu schimbeapararea
Moise mi se temea 'ca U drumul fiindca Dumnezeu,
intr-o revarsare a trufiei lor; cei smeriti cita vreme se silese
sa fie iertatori cu oamenii mai mult dedt e necesar, sA nu fie
in viziune' it in111t
ase
1a 0 .. til .profeticii: daduse ca con":
dud'ttor stllpul de nor care rnergea inaintea lui, 0 voce cu- .
sHili a lauda pina viciile.
III
Page 375 of 417
-I
135
.
'Ir,:

, .'
"
r,
i
134 Sfintul Grigorie' eel Mare (DialOgul)
noscuib1 n' in interiOr despre,Wate, fUnd continua
. convorbire eu Dumnezeu. '. . ',_. .
msa omul intelept (Moise), avea de-a face eu un
de aceea a avut ocazia potrivita ca sa-i ofere llnei
espre ,cei nestatornici este sens: ..lnima eelor ne ,
.
.
1'atate.
'zice:
.
cbib'iuiti va fi ,(Pllde 1.5,. 7). .. .;..
Ceiintelept1 au intr-adevar 0 muna. eoerenta, deoareee
ascu11ind de bune, afla. bine lor.
fapte . prin care sa 'se poata trufi. .
S-a rugat de el sa-i fie caHiuza in drum, pentr.u ca sa-i '
poatil fi c;\Uauza spre viata de veci. . ,
Moise a lucrat deci,in aliia Iel, mdt aceI om trufalii, auzind
' cuvintul care I-a conVins la lucruri mai bune, sa devlna cu
atit mai obUgat Cll' cit era socotit mai necesar.
$i in timpce credea ea este superior celui care il sfatuia,
a fost sHit sa se supuna /iii sa se apIece mai U:;;or Ia cuvintuI
indemnaril.
Cap. If,] - Cum trebuie pastol'iti cei indaratnici euID.
cei nestatOl'nici '
,Sfatul'19
, Altfel trebuie sfatuiti cei Indaratmi8 (ineapatinap), altfel
cei nestatornici. ,
Trebuie sa Ii se spuna celor indaratnici ea sa nu aiba despre
ei 0 parere inai mare decit vaIoarea lor, motiv pentro care :uu
dau nici 0 ascultare sfaturiIor altora. ,
' Celor nestatornici trebuie sa Ii se spuna eli dispretul despre
ei neincrederea :merg altaturea., ' .
De aici, schimbarea pareriIor in tot momentul din eauza
nestatorniciei gindurilor. , .
'Cei lndaratnici trebuie facup sa inteleaga di daca nu
soeoti mai superiori dec!t ceilalti. pune pl1rerea lor
inaintef!. sfaturilor qJtora. .
Celor nestatornici sa Ii se spuna, in schimb, ca, daea s.ar
glndi cit de putin la ceea ce sint nu i-ar impinge oriee suflare
de vint ca sa se manifeste in toate pih1ile eu nesi-atornicie.
Acelora ii se Spune prin 8fintul Pavel: "Nu va socotiti voi
11l;;iva inteJepti" (Rom. 12, 16), din contra, aud: "Sa nu
i
fim purtat Ineoace liii inc:olo de orice vint al invataturii" (Ef.
4, 14).
Despre cei indaratnici zice SOlomon: "Minca-vor din rodul
caU lor 9
i
de sfatul lor satura-se-vor" (Pilde 1, 31).
. cartea Regulei pastorale
,Cei nechibzUltl
t
msa, au a lIllIna nestatormea, flmdeA ne
statbmicia e deja' 0 intrueit' e incapacitatea de a
ramiQ,e eeea ce a fost mal mamte. '
e adevarat ea unele vieii nase alte' vieii, fuca e ade-,
varat di ele iau naliltere din ,alte vicil. '.
E lucru important de liItiut di a seea vieiile din izvorol lor
amar din care ,nase e conditia cea mai buna a stirpirii lor.
lndaratnicia se din trofie, iar nestatormicia din U!?U
. , , ' '
E necesar deci, sa sfa,tuim pe eei indaratniei 5a-f,li reeu
noasea trofia gindirii lor 9i sa 5e n1izuia5ca spre a se invinge pe
ei Ar n, de fapt, lucru fara de folos a nesoeoti ea elilti
invins in afara de sfaturile bune ale altora in imima sa fii
rob al mindrieL '
Cei indaratnici trebuie inderonati co. grija sa soeoteasea ca
Fiul Omului, a carlii vointa este intotdeauna aeeea!?i eu a Tata
lui pentru a ne da pilda de infringere 'a propriei noastre vointe,
"Nucaut voia Mea, ci voia Tatalui care M..;a.
(loan 5,30). ,'"
Pentru a ne reeomanda mai bine valoarea aeestei virtuti,
ne dinainte ca la Judeeata de apoi se va tine seama de
aeeasta: "Eu nu pot sa fae de la mine mimic; precum aud
judec" (II Cor. 1, 17). .
cu ce con!?tiinta va refuza omul sa se supun1i voin
altora, daca Fiul lui Dumnezeu liii' al omului, atunei eind
va veni spre a-!?i <jI.rata slava virtutii sale, ne spune ea nu va
judeca de la sine? '
E necesar, din qontra, sa indemnam pe eei nestatbrnici sa-!?i
, intareasea caracterul prin hotarire., Caci mladitele nestatorni
ciei se vor urea in eie inlilile, daea mai intli, vor fi smulsedin
Wma, radacinile tiL
Numai atunci se inalta 0 cIadire puternica,' cind s-a ales
mai intii un loc tare pe care sa fie a!?ezata ternelia. Deci, dadi
nu ne pazim de u:;;uratatea gindului, atunci nu vom putea nici
deeum biroi nestatornicia hotaririlor.
Sfintul Pavel despre sine di a fost nehotarit
.cind zice: "M-am purtat oare eu Sau eele ce hota
Page 376 of 417
136
Sfintul Grigorie cel'Mare (Dialogul)
rAse, Ie hOUrnse ca la mine da, da sA fie nu, nu?" ,
(II Cor. I, 17). ' ,
Cu' aceasta arvrea sa, spunA pe fata: Vintul nestatorniciei
nu ma clatina, deoareee nu voiesc sA fiu doborit de
gindului.
Cap, 19- Cum trebuie pAstori'p. aceia care sini necum
patati la mincare cum aceia care sint prea
cumpatati
SfatuI 20
Altfel trebuie iJidemnati eei robip mincarii, altfel eei CUl11
patatL
Paeatele eare insotesc neeumpatarea sint: vorbele de prisos,
faptele desfrinarea.
La cei cumpatati, in sehitnb, se insotese adesea nerabdarea,
9
i
paeatul trufieL ' ,
Daea pofta nestapinita a 11mbutiei nu i-ar stapini pe cei
robiti mioca.rii, atll'nci eel bogart despre care ni sespune
in toate zilele ospete stralueite nu ar fi suferit de arsura d _
sebit de erineena la limba, incit saziea: "ParinteAvra e,
fie-ti mila de mine trimite pe Lazar, sa-l?i ude in a a
virful degetelor l?i sa-mi raeoreasea limba" ead ma chinui c
in aeeasta vapaie" (Luea 16, 24).
' Din text se dovede9te ea la ospetele zilniee, pacatul eel
mai freevent trebuia sa fie aeela al limbii, pentru ea in timp
ee ardea tot, se oeupa numai, de raeomea limbii.
Faptul di eei robiti poftei minearii nu seapa de fapte Ul?U
ratice, ne-o dovedel?te marturia eea sigura a Sfintei Seripturi,
prin cuvintele: ,,Apoi a l?ezut poporul de a mineat l?i a l?i
pe urma s-au sculat au jucat" (Iel?ire 32, 6).
In viciul Hicomiei Ii duee pe eei stapiniti de ea pfna
la desfrinare.
Caci prin saturare Be umple se stirnesc l?i
imboldurile poftei celei urite.
De aceea Dumnezeu i-a SIluS eelui viclean care
a trezit la primul om simturile prin pofta marului, inliintuin
du-l astfel in lantul pacatului: "Fe pieptul l?i pe pinteeele tau
sa te (Fac. 3, 14 - dupa text). Ca l?i eind' ar fi zis in
J
.'" I
Cartea Regule! pastorale
'I . 137
l

!,', chip vadit:"Tu, eu filoaptele gindurilor rele ?i cu Hicomia sto
maeului vei stSI:ini '
, Faptul ell eel robrtt mmcl1ru ead In desfrmare, ne-o dove
delilte ptlooroeul; care, faptele, ne cIa mo
tivarea, zicind: fIlar mai marelebuclitar:i1ora nimicit zidurlle
Ie:r;usalimu,lui" (Ieremia 3,9, 9; IV Regi ,25. 10 l?i urm. 111 tex.t
se zice ea versetul e dupa Septuaginta, dar nu I-am aflat nici
in Vulgata nici in SeptuagintaV
Fare indoiaHi ca "mai marele _bucMadlor" este pinteeele,
diruia cu multa grija Ii aduc slujire buditarii penttu eEl sa se
umple in ehip plaeut eu minel1ri alese.' .
Zidurile Ierusalimului inchipuiese virtutile sufletului care
Se inalta dorind paeea eea de sus. "
Mai marele bueatarilor darima, deci,
pentru ca pinteeele ingrsl?indu-se .prill inlbuibare, niInice$te ,',
virtutile sufletului, care se intimpla prin aparitia desfrinarii.
dimpotrivs, nedibdarea nu ar zgudui adeseori sufle
tele celor cumpatati de la sinul linil?tii lor, atunci nicidecum
n-ar fi zis Sfintul Petru: ,;Adsugati Ia credinta voastra fapta
buns" iar la fapta buna eonl?tiinta, la lUlIjaarel"
(II Petru 1. 5) nu ar fi adaugat apoi eu tile !?i eelelalte: ,,1a
, infrinare: dibdarea" (Ibid. 6). ' .
Caci el' a prevazut ca celor cumprtiati Ie va lips! rabdarea
1jli de aceea Ii indeamna sa pastreze. In fel, clara
pikatul mindriei n-ar fi euprins viata eelor cunlpatati,
atunci Sf. Pavel n-ar fi spus: "Cel ee maninea sann dispre
tuiasca pe eel ee nu f9ninca" 14, 3). , '"
Pentru ca Ie serie altora: eare se cu virtutea cum
patarii, el a adaugat: "Toate ,aeestea au 0 oarecare
de intelepciune, ca fiind cucernicie de buna ,rOie, srnerenie
l?i necrutarea trupului, dar n-au nid un pret l?i sint tot spl'e
magulirea omului pamint sc" (Col. 2, 23).
,Aici trebuie sa abse am ea in cuvintul sau stralucitul
propovliduitor al adevaru i eu superstitia $1 aparenta
smereniei pentru caatun i cind trupul este sHibit prill infri
nare peste masura, smere ia se arata in afara, dar 5:n inima se
nBl?te mindria cea rea, to ai din motivul acestei smerenii.
',-i'{
"'" "",li,
1 latA textul din IV Regl 25, 10: "Iar Ca1deilor care erR en " S
comandantul gArzU, a dAdmat zidurile rele dimprejurul IerUllrtJ[
mUlui",

i
Page 377 of 417
139

138
Sfintul 'Grigorie . eel :Mate (Dfalogul)
'I
i

$i dadi uneori, virtutea nu s-ar mindii, atunei
i .
. I
fariseul ingimfat nu ar.n socotit-o cv. grija printre marile sale

.. ' .
c
,
merite, :;;icind: "Postescde doua 'on pe saptWninA" (Luca
18, 12). . " . ' ..' .
necesar deci, ca cei necumpatati sa: socoteasca ea satu
rarea genereaza in,?elaciunea limbutiei a, superficialitatiij ea
a se da placerilor mesii echivaleazE!, in eu a se expune
;"'.
Cartes Regulei pastorale
..'
De . aceea se zice prin Proorocul: "Este oare acesta un post
care imi place? Imparte piinea ta eu eel flamind I?i adipostel?te,
in easa ta pe eel sarman pe eel ratacitl" (Is. 58, 5-7).
E de mare importanta sa reflectam la faptul ea virtutea
cumpatarii' e un lueru de putinA valoare, atunei cind trebuie
,;" sa fie 11lpta de legatura eelorlalte virtuti.
De aceea zice Ioil: "Sfintiti postul" (Ioil 2, 15). .
la 11ciderea eu sahia desfrinarii.

. Sfintit e aeel post eaTe Ii of era lui. DUmD-ezeu trupwl infrlnat,
ali aspect trebuie luat in eonsiderare: ca, adica, masa
)a se unesc alte virtuti. .
inlesnqte 9i ajuta limbutia zburdaInicia trupeasca, cu toate < '. nfrinarea eelor cumpatati devine placuta lui Dumnezeu
cursele lor. .' .
. em daruiese celor saraci, mincarea de care se lipsesc ei.
Un sernciu rafinat adus stomacului devine lant al vicillor . rebuie sa eu Iuare aminte, cum ne dojene'?te
care stringe sufoca. Do. ul prin proorocul: "Dael! ati tinut post liIi v-ati tinguit
Mina care se Intinde la mincare printr-o masa bogata, re in lluna a dneea 9i a :;;aptea, vreme de 9aptezeci de ani, pentru
pet a_caJerea' In paeat a. primului stramo,? :;;i este motiv care
,-
Mine, oare, ati postit voi? daea mineati 9i beti, oare nu sin
sa ne indeparteze decel de-al doilea, stramolil: Hristos. teti vor aeeia care mincali 9i care beti?" (Zaharia 7, 5-6).
In schimb cei cumpatati, trebuie sa se eonvinga di fuga de De fapt, nu se poste9te pentru Dumnezeu, ci pentru sine
viciul laeomiei, po ate deveni generatoare puternica de vicii ,?i insu,?i, daea ceea ce se sustrage pentru un moment de pin
mai mario . tece nu sint date ceior lipsiti, ci se pastreaza pe:p.tru a Ie darui
De fapt,trulJUI chinuit dB sunetului nerabdator. mai tltziu pintecelui.
Intr-un trup stapinit nu sepoate afla nid a virtute daca . A:;;adar pentru ca aceia care' sint laeomi sa nu sufere in
cumpatarea na'?te minia care sufletul. viata I,?r sufleteasea, nici cumpatatii sa nu fie ispititi spre
.Insa uneoI'i, 111ima eelor eumpatati reu,?e'?te sa' stapineasca trufie . din eauza chinuirii trupului, sa aseulte ceea ce zice Ade
dar un astfel de su,oces -e ruinat de 0 bueata rare. ,?i ne- varul eu buzele Lui, cu privire la unii ,?i la altU: "Luati seama
prev5zuta. ' de voi sa nu se ingreuneze inimile voastre -de mincare
,
A nu se apara de paeatele sufletului insemneaza a pierde de bautura ,?i de grijile lumii aeesteia" (Luea 21, 34). .
.J
roadele infrinarti. Totodata Ii se insufla temerea folositoare, ziuaaeee-a
l.
De aceea pe dreptate se spune de prooroeul: "In zi de post . sa fie peste voi Hid de veste, ca un lat. Cad veni-va peste tot!
voi va gasiti treburile voastre" (lsaia 58, 3), ,?i Indata ziee: "Voi eei ee locuiesc pe fata pamintu-lui" (Luea 21, 34-35).
pOEtlti ca sa va cel'tati sa va sfiiditi sa. bateti fl,lIio,?i eu Cei. cumpatati, dimpotrlva, vor auzi:"Nu eeea ee intra in
pumnul" (Ibid. 4). . ' .. gu,ra spurca pe om, dar ceea ce iese din gura spurca pe om"
In limbajul profetUlui e:qvintul "voi va gasi,ti" se refera la (Matei 15, 11). .
bucurie, iar pumnul la minie. .' Neeumpatatii sa afl-e: "Bucatele sint pentru pin-teee ,?i pin
Totw;;i trupul este macinat de 0 postire zadarnica, daea, , recel:e pentru bucail:e Qumn-ezetl vanimid ,?i pe unw ,?i
sufletu] victima a ataeurilor neorinduite, este subjugat de vicii. pe celailalt" (l Cor. 6, 13).
'l'rebuie indemnati eei cumpatati sa-,?i pazeasea neincetat $i in alta parte: "Nuin ospete betH" (Ram. 13, 13). $i
sobrietatea lor, fa.ra a crede, in cli stapinesco virtute . i:aralili:,,,DaT nu mincarea ne va pune inaintea I'lli Dumnezeu"
foarte aleasa. . (1 Car. 8, 8).
. D<lca nu vor sa cada vietima mindriei, inima nu trebuie eeL cumpatati in schimb, sa auda: "Toate oonrt curate pen
sa ereadll d'l cste 1..'1 sHipinirea unei virtuti extraordinare :;;i tru eei curati, iar pentru intialati ,?i nimie nu
de mare merit. . .1 este' curat" (Tit 1, 15). .
.' .
'1 .
Page 378 of 417
140 141 Sfintul Grigorie celMare(Dialogul)
t "NocuI!llpata1ii sa d: "Phtrbece1e este Duannezeul lor,
iar marirea Jor ,este l'UJ!ilinea lor, ca unii care au in gindcele '
.. (Fit 3, 19). , ' .'..
. Cump.1Jatii insA nu uite: ,jUnii se' WI' depArta de 1a
credintA" (1 TE. 1), indel:a se BplIDe: opresc
de la casaiorie de Ja unele bucate pe oore Dummezeu ]e-a
farot spre gustaa:e cu pentrn cei
pentru rei ce a'll cunoocut adevarul" (I Tim. 4, 3)., ,',.
Cei necumpatati aoninteai9ca: "Bme este sa nu ml1
nmci carne, nicisa bei yin, mci sA fad. ceva de ca:re
tau se (Rom. 14, 21). ' , "
, Cei cumpaiJati sa auaa: putin vi!I1 pentrns "
tau perutru destulele tale sHibiciuni" {I Tim. 5, 23 .
Totul se cuprinde i'D. aceaflta ea cei. nooumpatati sa nu do
reaISCa mincarea cu pofta' neorindui1:a, iar rei cumpatap sa
nu osindeasca ceea cea creat DU!ID.nezeu pentru ca nu se
simt de acesta.
Cap. 20 - Cum trebuie plstol-ip aeela care impart
bunurile lor cum aceia care, riipesc bunuri Ie
altora
, Sfatul 21
Altfel 1Jrebuie i.n.demna1i aceia care ll?i impart eu milloste
nie bU'I1:uriije Jar, !iii ,allfel .aICeia care vor sa rapeasca pentru sine
bunuri:le alrora.
Aceia care imparl 'CU miUosteme 'buinJuTiile lor, trebuie
indem'!llB.ti sa nu semalte cu gmd de 1:rofie peste accia carora
J.e Impaa:t bU:rlU'rWle lor pamintei.
Nioi sa uu se socoteasca mai buni, pentru di vad di altii
afla ajutoru11a ei.
Caci stapilnuil easel pamintel?ti, impAI1ind dspunderile :;;i
treburile Sllugiilor salle, ea U!Dii sa fie oondudtori,
iar sltH condu'$i. '
Pe aceia n ohliga sll dea cele de trebuirnta celor olipsiti,
iar pe BlC'eia, sa primeasca ceea oe li se ofera. '
I'D.sa, oo.eseori, Be paate intimpLa ca cei care conduc. sa
v8lteme pe stiipinul casei sa ram:lrna in dra:gos1:ea lui.
Astfel, rei atrag mInis, in timp ce aceia care
traiesc din daruirea altora ii IPastreaza bunavmnta '$i ,prietenia..

,
i
l
cartes Regulel pastorale
De aeeeatrebtiie indemnati 9Ceie care'"l\li impart eu miloste
,":,'
Die buuU'rille, fiindindemnati de mila, di Dumnezeu i-a
PJJ.s mpartitoii ai btmUll'iaor pentru rei Qi'PSi1i. '
Avind d sint in. sIujba aceilora call"ora 1e
[njIpaTtesc cele ce au primirt, mima lor n'U cumva sa Be lase
stapinita de trufie, ci teamli.
. 1 De aceea. trebuie sa fie cu mu]1;a l'Ula.'l'e ammrte sa cinta-
I' , reascB bunllll'iile ce le-e.u fust 1neredintme, ca sa nu savk
'. nedreptai:e.
" Sa nu dea, adidi, nimic acelQra eArora. r:ru trebuie sa Ie
des; aa'll sa nu dea nimic acelol'a dlll"Qra' ar treb-Ji sa loe' de.a
mooar reva, sa IIlU dea inuilt :ace]ora Icarers S!l' t.rebui sa le dea
pu-pn 'Putm, d:roraar trebui sa %e dea mai multo
Sa :illl-t;li risilpeasca in gt8lba fara Idles darurlle 1m, oa
impar-p:rea .I'Sa nu 'Clevin.a 0 .rimpa m:utHa sau 0
in<tirziere de neinteles S'a ehinuiasca sufl;etUJl 'a'Celuira .cere.
- Sa IIlU se ilase ademenit de gIDdUJl .de a dobindiinca . aid
multumke; sa nu stinga lum.irna da'ruhii prin dorint,a dupa
loom trecatoare; sa nu Be opreasca parerea dedu !peste
darol impa1l'tit; mei sa ISle cure. peste masU'ra inima.' pentru
binele Hi:cut. .
E bine sa nu-/?i atrl!buie nici unbilIle chlM un caztll eli '
dreptatea a insufletit bimel pemtru 'a n'll pile'roe in
ceea ce a costatJ: !U pupmaoooseaU.
Ca sa artribuie vi tu1:ea da-rniei<ei, sa BIfle ce este
scris in ScriJptura: "Dadl sI jee pe cine-va, s1uibaJui 'sa fie
ea din puterea pe ca'I'e Q, da Dumnezeu" (I p.etru 4,
Pentru ca sa 'IlJU piaooa troacdele mnerenie.i penw Iaptele lor
bun' s'8 auda cuvintele ScripttiTii: "Cinrl Yeti f.ace toate cele
porunci1e' vauA, ziceti : slugi Olei.'rebnke. stmem. Ce eTam da
tori sa facem am facut" {Luca 17, 10).
Pentruca sa nu umbr:-asda lor sa, <moa
ceea.ce este scns: Dumnezeu pe eel care da ell
I "',1',' I
voie buna" (II Cor. 9, 7). '

II.

"

Pentro ca. nu d: .ei.l!lege J.auda trectirtQ.[:lTe

penrVru da'I'll'1'hl:e im'Pa'rtri:Je, sa-'l sll auda: "Sa nu
flooga ta ce face dreapta taro (MaJtei 6, 3), sa nu
se caute nilCliooata in birnefaceri IDa-riTe p8!tni!nd:easca pentru
ca 0 fupta 'ft, de dreatpta n'U trebuie sa OUl'JOOSCii nici (,
'II
de lauda. '. " ' .
rll
!\Jlll
I. Page 379 of 417
r' .
t
\ ,
142
Sfintul Grigoriecel MareI(Dlalogul)
Ca nn 'Cumva sa caute mita raspLa.rta.,.. 'auda
ce este -scm: "Cind feci prinz .sau c ii, nu . chema . pe' prie
ienii tai, nici pe fratll tlH,nici pe ru :ele niri, pe. vecinii '
bogati, ca nu cumva sa, te cheme la rmdul Jar petm
9i sa-ti fie ca l'a:splata; dnd faICi uri ospat cheama pe saraci,
pe $chi:opi, ca nu pot 'sa-ti displa.teasca" (Luca
14,12-14). '
Pentru ca sa Ill'll dea miine ceea ICe trebuie dat azi, saafle
ce este scris: "NuspuIl'e aproapelui tau: vino, miine '
. iti vai dal; dud poti sa:..i acum" (Phl-de3, 28). '. . .
Pentm ca ri'sipa a ceea ce ci:vem sa nu fle chemata darni
de, sa. auzim. ce Ste scris mpilde: "Sa looude pdmana ,in
min-ata", .
Pentru ca sa nuse 'deapreapu-pm aceluia caire are lips a
de mult, slnt scri5e cuvintele: "Cel oe seamana Cllzgixcenie,'
eu secera" (II Cor. 9, 6)1.
Pentru aema care dau preamult, 'acoio uncle nu este }ipsa
dedt putin9i care apoiajung ei inl?i la lipsa I?i devin nerab
datori ,este serfs: "Nu doar .ca sa fie altora iarr voua
necaz, d ca iSa fiti deopotriva. In ceasul de acu:nl prioosmta"
voastra sF:!. impliJneaGca Jlipsa aoelora, ca:;;i pri:sosinta lor -sa
implineasca ilipsa VOOIStra, spl'e. a fi potrivire" (II Cor.' 8,
13-14). '
C21Ci dad:i mima eel'lli oe da nu .:;;tie sa indl1.lTe Urpsa, lipsin
dU-'5e de ,CECa ma'l'E! parte a sale" cau:ta prilejuri
'
Mai intii trebuie sa pregatim inillma la ,rahdare, iarr apoi
sa daruim mult,' sau tot. Cu cit mai putin sintem in'
stare sa supoMam 'cu aeniniitate osarrade neprevazuta, en atit
mai 111ult se piJepde meriml ffiarinimiei 91 pag-ub1rn 'mai mult
suIlletuJ. prin Illulmurele continue. -
Scriptooa lIle invata sa nu-i lasa'lll eu mlinjile go-clIle pe aceia
carora este necesa'l" .a da cit de :putin, dnd zice: "Da
celui:ce-ti fe-ere" (Luca 6, 30).
!nsa pen:tru ,<1 1111 da nimk acelora, dlrora nu 1rebuie
sa Ii -se dea, tot Scriptura ne invata cind zice: "Da. celui bme
"
! .
I
.<1
!'
I
I
i
Cartea Regulei pastorale
143
A ajuta pe em r8.1 pentru rautatea lore piine vin ofe
..', . ,
Astfe1, unii. bogati in .l:ulIlea aceasta hranISC mascarici, ell
darnicie risipit-oa-re, lii'i stau Urra grija cind lSaracii -lui Hristos
Bint ch.iJn.uiti de ioame.
Acelacare imparte sa cu eel pacatos, nu intru
, cit e paciitos, ci pentru ca e om, acela nu pe paca
tos, d pe un samc adev8!ra1; cad nru in el pacatul, ci
fiTea omeneasca, ..
De aaemenea trebuie sa Ii Be ammteaaca acelora care
fiiUdC.! Sin.'t bunurile l.or eu darr:n::-i,e
.'. sa. se, azeasca en toata gnJa ca nu cumva in timp ce lspa
. $' SC' acatele prim. mHostenie sa altele care au
'lipsa e Sa IlIU negutatoreasca on dreptatea 'l'ui Dum
nezeu '. , " .
.. ' . A oferl bam celor nU-1 indreptat'9
Te
sa creada
.... di au dreptul sa paciirtui-8JSca fara sa fie pedepsiti: "Caci sufle
. tul este mai mult dedt mincarea, .i:ar trupul mai mUllt dedt
immacBmi'llriea" (Matei 6, 25; Luca 12,23).
'.' aeela care d8iruiS9te saradlor mincare sau imbra
caminte, -dar eu toate acestea se pateaza de nedreptate in
suflet lii'i in trup, acela of era dreptatii lui Dumnezeu ceea ce .
valoreaza mai puti'll iar paca1:ului Ii ofera ceea ce vailoreaza
mai mult, ,did da lui Dumnezeu bunurUe mat-eriale, iar pe
sine se da diavolului.
Din contra, aceiaca!re VOl.' sa Tapeasca bunurile aHora,
trebuie Indemnati <sa auda bine cuvintele pe care Ie va rosti
Domnw in ziua judecatii. Va zice el atunci: "Flamind am
fost 1,li nu Mi-ati dat sa manlnc; insetat am fast nu Mi-ati
dat sa beau; strain -am fast :;;i nu M-ati MUS Ja voi; gol
I?i nu M-ati -irmbracat; bolna", in -remnita l;li nu M-ati cer
cetat" (Matei 25,42).
- In textull premergator acestor cuvinte, Mintui10rul Ie-a
alte sRnicii, 1:
atu
lili 5l:ntOSinditi JJa focull eel Vl?mc al
iadului. '
:spus acestom: "Duceti-va de la Mine blestematilor, in focw
cel de veci carre este diavoUlor I?i ingerilor lui" (ibid).
, Nu aud 0 a-stfel de osinda pentru eli ax fi tilhkii
credincios, :?i sa. nu ajutorezi pe eel pacatos. Fa mne eelui
smerit.. n1.l ce1ui nelegiuit" (Isus Sirah 12, 4) far in aHa
parte: "Fij darniccu piinea vin.'wl tau 1a mOl1IIliJntul celor
" Diuacestea putern deci in1eIege felul osilXlei care va lovi
drepti, dar -sa nu I}e dai" {Topit 4, 17).
pe oei care rapesc bU!IlurileailtODa, daca 0 de mare .asprime
Page 380 of 417
'
I
144 Sf"mtul Grigorie -eel Mare (Dialogo!) "\
. , " 1
sufera aceia oare a'll ..me in miinifleloi bunuriJe eu nechib
zuints. n-a'll foot diruitnd a:11ora din ere.
Acef?tia sa socotoosca ee v.a mmta 0 nedTeptate
dadi mi'la refuzata a meritat 0 de mare pedeapsA. _,
Aeei'a care sa fure pEIDtru ei bunuri atrlline sa Buda
ce este scrJs: "Va1 de eel averea cU ceva ce
nu este all lui. cind va mgramadi impotriva 1m noroiul
cel gros?" (Avacum 2, 6) .. ' .
Zgh,cirtul se impo'vareazacu nt>roi'llfl eel gros atunci clnd
stringe m mod, neingMui1. Aceizgirciti
ca.re doresc sa'1li Hirgeasdi. l)ii sporeasd1 Joculinte1e pa
minturi'le urechea 1a cuvintuJ.. ScriJprul'ii: "Val
voua CC!lre daditi casa .lmga basa fili_ gramMiti tarini' linga
tarini pina ce nu mai ramine Dici Ull1 ca ea fiti n'lllIIl:ai vol
stapini10ri 1'11. tara", (Is. 5, 8).
vrea sa spu'lla prin lBiCeasta deschis: "PIna unde
va tot intindeti voi care n'll vreti sa aveti vecini in iumea care-i
a tuturor?". VOl '8Il'llllga1i pe vedni, msa mtotdeauoo g!\Siti
vedni in paguba carora tati wi sa va untIDdeti stlipilnidle
voastre.
Daca Bint laoo:rni dUlpa hani wr sa-i lnmulteasca, sa
auda cuvinrul Scri.pturii: "Cine banii nu se va sa.tu'ra de
bani, lJaIr cel ce bogfttila nu lare 'Pal'te de rrow ei"
(Ecolesi:ast 5, 9).
ar trage fdlo8lSe de pe l1rma bogatiei, dad, ar
implkti-o d'llpa dreptatte l)ii dupa lrl!psmi mai ales dad n-ar
iubi-o.
lnsa '8.'Ceia oare pastreaza bogatiile pentru ca Je iubesc vor
trebui sa Ie l'alSe nu vcr' avea nici un folos.
Aoeia caire ard de 1acomi.a de a-'l)ii I'll timp scurt
banii sa aooa cumtul Scriptu:nii care lie spune: "Cine zore:rte
sa aj'llnga boga1, nu va ra!Jnine nepedepsit" {Pi!lide 28, 20).
Desigur, cirne -dupa ham, greu va fi J.ipsit de pacart.
Va fi prins ca opasiire in lat, caci fiimid a:acom dupa :rrun
c8ruri:le pe care Ie vede l)ii care-;} amagesc , e1
911 seaana ca latuJ. pacafulud 11 ,prinde de guxa l,litl sugruma.
. Cilne doIWte unele aile aoestei lumi l,li nu woo sa
cu:noasca pedepsele pe oa:re de va sufe:ci in vilata vlltoare, sa
a'll'd& ceea ce e scris:"O de care ti-.e soirba Ja
inceput, Ja urml1va, fd fara bineouVini8lre" (Pilde 20, 21
dupa text). ' .
I
1

'1
i
I '
I
i
1
. I
Cartea Regulei pastorale
145'

.De ia.pt, noimcepem de Qa BlCeasta. viata care ne
va duce Iii:!. bilneouvmtmii.
Acalaoare. m.eaxgft ,l'a inceput tlupa iooem
ne:aza' ca :remmtEl 118 posibiUtatea de a avea, la sfil1irt, parte
de bmecuvintare., '.
Cita vreme dol'eSIC sa se imbogate'aisca aici pe par.lint 'Orin
pacatul zgiTcen.i:ei, inserrme:a'Z8. di vor fi indepartati,acolo
sus, de :J,ia rea ;:ca.
c-
, Fie cft mv;n;esc dupa pr riiulrte, fie ea sLot in s:Utua'\fua, sa
toaie -ace1ea pe oare J-e-'a riVlIl,d,t, trebuie sfia'l.lda
, ceea ce este scris: "Ce va fo si omul'lli daoCii va dohlntH lume'fl
intreaga iar suHefu:.l Sa'll vapi-eroe?" (M:atei 16,26).
Prinaceste cuvin1:e Ade eel vrea sa spuna cu W
toata limpeZlimea: "Ce-i fa} omuilui, dadi ooUll1li boga
tii.le straine de realitat'hle lui spirirl:uaJe, daca v.a osindi chiar
acel si.ngur lucru es1e '81 '
Adeseori pastorii sa indrep1Je zglrcenia hotilor, d:acil-i
vor f;C!lCe sa inteleaga di viata pBrmin't- !asca este 0 .reaIi1ate
, care' trece; da'Ca vcr sa-!i f.ad sal In'feleaga cum aceia
care s-a'll s-tradu1t mullrtli v.reme sa se in lwnea
ace,asta nu putut pas1lra m'llat bogati:a pe rore
au oiigat.:.o; , .', ' ' .
Moa:rtea g.nabnidi luatt repede ce o,vi
a
1a plina de
nooreptat
i
n-au filtiu<t sa stringa nid din r-o data nli.ci repede.
lase pe pammrt obiectele api.rii lor,trebu1e sa
duca rotull?i ou ei, madniea judeciitii ltU} Dumnezeu
hotiellor.' I .' . .
, Sa cugetel ded J.:a pjilda a.celora, citi slntf:, care prin cuvinte
ll)ii osindesc SIOa:rta: lor. Dadi examilflOOn 'f,!i ooootirm pilda sees
tara vom ajunge a'a ooinru,rea, lor deschisa l,li hoUi'l"ita, dar,
dupa oo'inda. prin cuvin,te, rmmre dadlam \Tea fa
imitmn ceea ream osindit:la. ei.
Cap. 21 - Cum trebuie pastori? aceia care nu doresc cele
ce amt ale altora. dar care tin cele ce aint ale
I
lor; 'iii cum aceia care impaI1esc bunuriIe
ripesc bunurile altora
SfatuI22
I
A1tfe1" trebuie sflittuiti acei.a care nu lacomesc' dupa bUnu
I
I
"rille aJ.'tora d<a.r ;Care lmpart 1or, 1?i 3Jltfel acei.'3
I
,':
10, - -c.artea Regulei pastorale
,,1
II,iii,:'
.'
,
hi
mI.
Page 381 of 417
147

Sfintul Grigorie eel Mare (Dislogul)
I
l.
146
care, impart ell bunurile lor, nu inceteaza
insu,:?easc.3 bun'llri traine. '.' .
, A-ceia care nu }iico esc dupa wnurile altora niei
impart ell ge'!.lerozitail:e ,mile lor, trebuie facuti sa inteleaga
cu tot dinadinsul, ca pamintuJ. -din care sint facuti esteal
tuturor eel roade-Ie lui: trebuie sa fie de folos

tuturor.

\.}
Zadarnic \S ISOCOteac nevinovati de toti aceilB. care
.,
revendica eu un dar propriu w l<l'r darul pe care Dumnezeu

I-a rinduit pentru toti.

I;)i fiinddi refuza sa-/ili imparlal bunurUe primite, se m
eu privire tla raspunderea pe. fare 0 au pentru moartea
sem-enilor lor.
caci. ucid 'Ill in Hecare ziaUpa pameni, citi s.al"aci mor
ale
.
diror ajutoare Ie tinem ascuilse ".
Cad dadi impartim c::-elor lipsiti -cele trebumcioase,de fapt
numai ceea ce este ail Jor, nu Ie daruirm cele ce sint
noa:stre. .
Prin. aceSrtea ne pUitim mm degraba 0 cla10rie a dreptatii
dedi implinim 0 fapta a milostemei. r
De aceea Aoeva,ruu. ve1?l1!ic spune chiar cu privixe la savir
gdj Ii a faptelor de mila: "Luati aminre' ca fapteIe
dreptat
ii
voa'Stre sa nu Ie IDaintea oamemIor" (Matf:ei
5, 1).' AceIa1?i lu-c-rll il spune 1?i Psalmistul, dnd zice: ,\Risipit-a,
da1:-a saraci:lor, dreptatea lui ramine in veaC'Uil veacuJlUi" (Ps.
111,8).
Dupa ce a 1.lmintit ll1ai iriainte darnida fata de cei sarari
nu a voit pe aceasta sao numeasca milostenie, ci mal degraba
dr{:ptate, caci desigur este drept ca toti ace-i'a care primesc
da...-ruri de s1:apinul tuturor, sa se foloseasca de ele in
cornUll.
Dc 8:ceea zice
.drept da ;U'll se zglree.;;te"
(Pilde21, 26).
De ooemenea trebuie sfatuiti sa ia seama eu di[l";'
adinsul cum agri-cultorul eel aspru se pUnge desmochinul
neroditor, niU pe11tru ca nu alduce roarla, ci pentru ca mai .
oC1.lpii a'.:cl petie de pamtrit pe CaI'e face umbra pamintuIui.
In realitate smoch:Lnul neroditor care ocupa pamtntul, in
senmeaza sufletele zgircitiilor, care ingramooesc fara foJas,
ceea ce ar putea fi de folas aHora.
Cartea Regulei pastorale"
. nerocHtor mai :reprezmia, peeel lip!)it deminte
care prin .trindavia 1ui ocupa un loe pe care altii ,I-ar fi putut
face rodiwr cu lumina faptelor bune.
". uneori sa faca urmatoaTea judecata: "Noi
De folosim de ceJe ce ne-a foot ciat; noi nu dorilIn' bunurile
aUora, I?i daca e ooevarat, ca nu facem lucruri vredn.iee de
ralSplata de mila, noi DIU savir:;;im niei 0 fapta rea".
Aceste senrfimente, intr-adevar izvorasc dintr-o inima care
$ inChide -cuvintelor lui Dumnezeu.
cad nu se spune. despre -ceQ bogat din EvangheUe' eare
se imbraca in purpura :;;i vison. I?i ca.r-"e dadea in fioooce zi
ospete strlHueite(Luca 19 urm.), -ca ar fi rapit pentru sine
bunurile altora, ei Be spune !Dlumai ea ar fi intrebuintat fara
I'
I
roade bunurile sale proprii.
1;)i nu $lOOtru ea ar fi .ceva neingaduit I-a inghitit
dupa moail1e iaJdul drept pedeapsli, ei pentru ca s.-.a lasat eu
totul Jn voia folosirii lucruriJor ingaduite in chip neingaduit.
Trebuie sa Ii se atraga luarea aminte celor zgirciti di prin
aoeSlSta ci vatama gre<u pe Dumnezeu, ca'l"e Ie da totul, iar ei
la rindullor nu-i aduc niei 0 jertfa de mLlostivire.
be aceea zke "Nimeni nu poate sa rascum
pete pe fratele sau," ntici sa plateasea lui Dumnezeu pretul
umpararii, rascuropara.ooa vietH lor e prea scumpa" (Psalm
48J 8 - dupa text).
PretuJ. raocumpararii se ds atunci dnd resUtuim fapta
a harului da.ruit noua. De aceea exc1ama loan.: .,Acum
rea sta la dciiicina pomiJor; deci orice pom care nu face
,
roada buna Be taie :;;i in foe se arunca" (Luca 3, 9).
De aceea citi 5e socotesc nevinovati fiindea nu rapesc
bUlIluri:le altora,' sa se socpteascli apropi'ati de lovitura se-curii
:;;i sa"1li Iapede din spatte amorteala nea:;;teptata a increderii.
A nu av'ea interes pentru roatda faptelor bune, e-chivaileaza
Cll a fi smuls cu din viatli, ea un ar'bore dintr-o
raJdacina inverzita.
In sc:himb, trebuie indemnati aceia care impart din bU'IlU
rile pe care Ie au, dar nu inJCeteaza de a rirlpi pentru
sine bunurile ailtara, ca 5li l'lU rivneascli dupa "aparenta dar
Illiciei, ca sa fie socotiti darnici, ca sa 1IlIll devina mai rai
sub aparenta bmelui.
De f3lpt, neintelepti ai propriHor lor
averi, nu l'lII.Ullai ea var aluneca in mmmurul nerabdarii, ei
10
Page 382 of 417
148 SfintuI Grlgorie eel Mare (Dialogul)
dup8. cum am spus mm maon<te,ddn eauza lipsed, vor ajunge
la zgJrcenie. ' '.
, 0 situatie paradox-ala, did ce este mai nefericit dedt su
fletul acelora, in care se zgircenia dim dArnicie plicate
flirli de numA-r din v.i:rtute?
DouA. lucrori trebu4esc reco!!Il.'andate acestl:ora': trebuie m
dem1l'ati mai iniii sa inV1ete pastra bunurile lor inehip
'inte:lept !ili'alpOi sli nu rivneasdi Ja bU'Ilur:iJle altora.
CAd. dad nu se radacIDa zgirceni.ei prill risip8.,
atuil'llci nu Be 1.1S1JIca niciodata pe creng:iJle pline de ghim
pele oellacom al zgirceniei. .
Pr:iJl'ejUll rAlpiifii poarte fli mIa.tum duplice s-a sta.tornicit
bine dreptuil. de proprietate. Astrel i'ndemnali, mvata cum
pot- imparta. bu.nuriJe pe care Ie aucu milostenie; adica
sli nu amest lC'e virturtea milosbeniei .eli vici'lll :intreptl!S al ja
fuilui. .
eu "a/l,te cuvinte ei store eu putere, ceeaee impartesc eu
.. .
Altceva e sa fad bine[e pep.rtru ispru;;il"ea pacatelor, alt
lucru e sa 'Pentru a bin:ele.
Caci aceasta nid IllU 0 putem numi millost 'Il.i:e, cad arbo
rele eall'e s-a amariit prin venim.tl unei riltdaoini stri,eate, nu
poate produce niJCiodata roade dulci. Croar din cauz.aaooasta
DEmnUl jertfele, prin cuvinteJ.e profetuilui:
" a en sint DorrmuIJ. care iubesc dreptatea urasc 'l"apir.ile
n ,repte" (Is. 61, 8). De aoeea zice al<tadata: "J lrrtfa ceUor
nelegiud1i este Ulrici'UIle pentru Donmul, mai eu searna dnd 0 '
adue pentru 0 fapia (PHde 21, 27). .
Adeseori ceea ce se daruiee Dumnezeu Ji se
saracilor. .
I'I.1Ba cu clta neplacere 'l"esp]nge Dl1JDJn zeu acealSta, ne-o
aTata prin gura barbatuilui intelept care zice: "Cine aduce
jertfa stoarsa din putfun,'IlIl sar.acilor este ca cum aT injunghia
pe iii'll sub ochli tatalui" (Is. Sirah 34, 22 - d'illpa tex1).
Ce poate fi mai de nesupor1Jart dectt moartea fiuJui inain
:rea ochi..lor tatlHni? eu cita lID..inG.e deci Dumnezeu 0
aatfel de jertfli, se vecle din faptul eli este asemanarta 'CU dure
rea tartailui. care pierdut fi'l1ll, mai a1esdaca. aceasta se
intimpla CmM sub ochii tatalui.
1?i i:ot1.u,li adeeeori riS'iJpitorii, dntlil'esc ceea ce dau insa
nesocotesc ceea' ce rapesc.
,
, .
egulei pastorale
149
Sa auda deci ce este ;,riJS: ,;Ap strSns eimbri-a voa'Stra ca'
sa 0 puneli intr-o punga ga rta" (Agheru 1, 6).
Se vede cind Be baga 8'.Irii iIn p!,lnlgta gaunta, nmii nu se'
vede &.d se ipier.d'. . .
Ded aceiJa Cla'l"e se ulirta ila cit dau, dar nu tin seama aa cit
rapesc rora, e ca ;>i cum ar voi bage banii lor 5ntr-o'
punga ga'llriia. " ,
In1r-adevli
,
r, creaza i;luzii de hdlnite de na
dejdea _lor increzatoare, dar faTa seam,), le pierd.
Cap. 22 pastoriti ll' gileevitori cum
eel .
Sfaml 23
Altfel trqbuie iooemn'ati gtlcevJ.torii, altfel pal?nici.
Pe cei nleimp8ciuitori sa-i sfiituim oa sa ell sigurantE'l
ea ei nu vor putea dev 11i ni:oiodata oameni duhovnke;;ti, od
cit ar stri3llud pdl1 numa'ml virtutii lor, d'oca ml VDr vrer, sil
se uneooca eu semenii lor prin blllD.a inteleg'ere.
este scris: "Raadele duhU'1UJi smrt ilUibirea, .bucuria,'
pacea" (Gall. 5, 22). .
Cine nu se dci sa tlipere pacea, fl'ce1n rE'fll.z3
sa ia foloasele duhuhli.
De aceea zice SfinTuil Pave[: "CUa v.reme este lntre voi
pizmli cearta dezbinilri, nu smrteti oare oamenii trupu"':
lui?" (I Cor. 3, 3).
,De aceea mICe: "Cauta,ti pacea' CD. toa:"!:a1umea si
sfinteni:a, fara de care rumeni nu vede pe Domnul" (Evr.
12, , 14).
De oceea sfarui!Ild zice: "SH:i!ndu-va sa paziti unitatea Du
'hu:lui, in .legatuna pacii. Esrte un singur trup un singur
Duih, precuni chemati ati fost la. OSh1:gUirana.:lejde Cl che
marii voastre" (Ef. 4,3-4).
nu ajungem a'a naclejdea chema'rii daca nu aller
gam intru intimpin-area ei. cu 0 inima. care sa barta. 1a unison
eli aceea a oamemlor.
Dar, ades,eori, unii eu cit primesc da,ruTi mai deosebite, eu.
attta, prin trofia lor, pierd d:arnlceI mare a:1 inte1egeI"ii.
I Page 383 of 417
150

"" . , '
1
::lflntulGrigorie eel Mare (Dialogul)
Cartea ReJrulei pastorale
:
'.. Ca dnd a-fjii su:pune trupul prin infrlrriarea la:corrliei Diai
. In virtutea acestei -legi e necesar sa ne gindiro'la gravitatea
.1,.. .
iiiu.lt dec1t aJ.tli, i-ar indrepta1i sa disprelmasca inte1egerea
. acestora, al d:ror dar este refuza1:.Daca lnsfi.se pot
\/;'.' .
-
c:u aceia, pe 'Gi:l're' ii mtrec inprivin1a mfrinarii.
,"," ioa1epacartele prin fiaptele btme urmatoare, sa reflee;.
, :k' ".,'f
Insa cine de:.sparte infrinarea de in1elegere acela sachib
-tam ca neintelegerea este un mare rau, .fiinddi Dll ne inga
..
zui:aSca bline 1a cene inde:amna PlSaUmlistul, cind zice:
duie sa nici 0 .fapta bl.ma, atim VTeIIle clt nu este
"
dati-l m timpa:ne \in cox (dUipa text) Hiuc1ati-l in strime
stirpifaeu .
org-ane!" (Ps. 150, 4). . .
Cei gilcevitori trebulie deci indemnati d. dadi inchid ure
Timpanul rasU11a 'dad. pielea este mtiiI1sa I?i Jovita; corul
chea fata de pon1!Ilcile lui Dumnezeu indrepte macar
vreu fuziunea vociJor in a:rmonie.
ochii.sufletului spre fiintele inferiaare.
Cine mortifidi trupul, dar nu bl.ma intelegere, acel:a
Vor putea vooea ca. zburaroarele de familie nu se
}auda pe Duimnezeu prin ti, 'Pan, i:n.5a, nu prm cor.
,
despartesc, ci ZOOaTa }n stoluri ea animaleresalbarticepasc
,
I
Adeseori lI1sa, iinta alta ii ingimf'eaza pe unii lip-
in turm:e.
lntelegere eu ltii.
Daca vrem sa 'Patrundem limbajul II'1.llCl'll!liilOT ne VOID da
eu muJ:te, atit Tnai muJt 5e indeparleaza de
seama di solidaritatea Hipturilor ira-ponale acuza (denunta)
v1rturtea. bl.mai intelegeri. .
enormitatea morada Q paeatuJui pe care il saviI'l/;1'eSC fl\.ptUrile
, De aceea, sa afle 8Ce.l?ti' eu gdja Ice 5pune AdeviiIul
rationale (oamenii) prin neintelegerile lor,
"Aveti 's:a're inrru vai i1i in 'Pace UiI1ii cu aatii'! (Mareu
au distrus .chiar pm intrebuintarea 'mmtii, ceea ce acelea au
9, 50).
palStrat numali. din pomirea firii.
11'11 L"Sf.i: un dar all virfutH, ci 0 cauza a
. tn schimb, eel trebuie indernrnati sa nu nesoco
osindirii. ..
teasca rivna drupa pacea cea ve<;m1ca dm prieina irubirii nema
Caci eu oIt alre mai mulia i
surate a pacii de aiei.
mare esrl:e
Caci arleseori monotonia lucrurilQr devi:ne 0 ispita mai
lHH'I..l'\.c1 nu au motive scuza, erita pedeapsa. Ar fi
grea penrtru dorintele sufletuilui.
_ de aX fi evitat
Sta,pinirea lucrurilor mai putin suparatoare face mai putin
Lot Ie spune cu Sf. Iacob: "LaT daca aveti rivrure
dorite acele lucruri care sint ..
. I '. amara 2javistie in mima vOalStrs, nu a lsudati, lI1<ici ill'll mm
,
i
.
."
Daca luorurUe prezente ne satisfac, ne eliberealla de cau
titi impotriv:a adevaruJui. Intelepciun a aeeasta nu vine de'
tarea oelor viitoare.
6US, ci este pamintealSd., trutpe.ooca, d onicil. la'r m1
el
epciu
. De aceea Adevarul 'V'e':?nie a deosebit pacea paminrteasdi de
nea c.:e:l de sus 111tli cura,ta, apoi pa9Jlid" (lac. 3, 14-17).
cea cereasca, in cuvintarea pe car!:1.1e-o arlreseaza ueeni-
Eaeste euraU, deoarece are ginduri de C'\lX,ata intelegere;
. cHor Ii indeamna sa treaca de 1a pacea de ocum, 1a cea
e d Oa'rece n'll ge separa cu trufie de de
zicin.d: "Pacea mea 1as vaua, pacea Mea 0 daruiesc voua"
bUiI1a Yntelege.re cu 1Cil1tii. .
(loan 14, 27).
Trebuie neatJarat fa1cem pe ced sa cunoasca i
regula' co, atita timp clt au 0 lnima ca,re nu este inarri:lOnie
i
va ;las pacea coo trecataare !iii. va daruiesc pacea
eu iubirea apooapelui, nu wr putea oferi nicioda1a lui Dum
nezeu 0 jertfa de fapte bune. D ci daca inima 5e al?'eaza in pacea eea care i-a
Cad este .scris: "Ded, daca-ti vei 'adue. ! darul tau la altar,
fost afu;?ci. c:a nu ajunge nidodata in aceea care va
9
i
. acnl0 iti vei.nd'l.llce aaninte ca fratele tau 'are eeva impo
treb sa;"1 fIe daru'lta.
triva ta, lasEl darul tau. alcala, inamtea alta,rului, mergi lill T ebuie deci sa pastram pacea aceasta in fel incit sa
tii impaca-te cu. fre.tele tau apoi, venind, ad'll daruJ. tau" iubim dall" sa 0 dispretuim in timp.
(Mate:i5, 23-24)..
. Cad iubind-o peste masura, poate deVeni 0 cuma.
r
r$
...,:

R,...,
, .;


Page 384 of 417

152
[

''!!'
t'
ihl.
153, "'I
III,
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul) .Cartea Regulel pastorale !\;[;
11
.
il!!;
De aceea trebuie sfiituiti fiicMorii de -pace ca i'11bireane Lui i ire de, cMre Pomnul, prilll\ pfOOTOCul: il\1
i:

Ii
mhurm:apenrtru 0 viJar(:ii siinu-i opreasea de la m
ai a-jutart un nelegi'llit ai leg-at prietenie 'CU Cel pe {'cue 11
dreptarea mor.avurhlor rel'e' roe sa'll intelegerea cu Domnul, de aceea minia DornnUllui va fi asupra ta" 'Ii

t i',
cei rru sa nu-iindeparteze <Ie ,la prietema eli Dumnezeu; sau 'Dar ai f,a'Itte bune, cad ai strica,t eele ciopHte din ,
t
teama ,supii-rii'riJor zillnice sii n'11 zd'l'Obeasdi in inima iCY!' pacea
},
"
Hiuntridi cu Dumnezetl.
Coci pacea pimrlnteascii nu e dedt a UTma a piicii 1,
Ce poa,te ff de-ci mainesocotit" droit a i'llobi mmele las-ate in

p1lllhere :.;i a nu iubi in schimb" pe alllotorullor? ,
De aJeeea mii-rtU!rise:.;-te D-a:vid, care s-a daruit eu totUJl
legiimilntului piicii c !lei liiulntriee, zicind eii lOU are nici 0
iegatura cu eei riii: "OaTe, nu pe cei ce te uriisc pe tine,
IDoamne, am mit :alSUpOO vriijmSJ.'ili1or tM m-am milmit. Cu
lira i-.am unt pe ei mi 5-1au' facut (Ps.
138, 21-22). '
A uri pe vrajmaJlilii ,lui Dumnezeu cu 0 ura m
SlelIUleazii a-i iubi ca fapmci, :.;i a-iocarl penrtJru faptele lor,
inseImlJeaza a Iinlfnmrta faJptele rale pe care ,Ie
a Ie fi de folos surfiletull'lloi lor. '
Ahmci cin:d se ilJllChid buzele de mustrare, trebuiesa
ne giIIldim oe Vinovatie' mare e 'P'BlCea facuta cu rei rai, dad
ucrl prooroc 'S'tit de mare a oferit luf Dumnezeu, ca jertfa,
aoeastii ura impotriv,a eelor rad. pe caa:e i-'a atitat impotriva sa
din iubiTea .pentrn Damnul.
De aceea Be spune despre seminti'a ,lui Levi ea "trecind
cu sabia ins1ngerarta prin mij:lOCU!l taber,ei, ll1eraratind crutMe
...a sfilIlpt miinHe inaintea DurmlIleze'll"
32,27-29).
In accl'8!!?i fel Fineas, iJndignat, a -impacat rPdnia 'lui Dum-_
nezeu deoarece n-a tinut searna de reputati<a conrceta,tenilor
siH :.;i a uds pe a{:eia Dare petreceau imprel\.IDa cu
Madi.arurtele (Num. 25, 9).
Deaeeea Adevarul grMe;;te eu gura s'a: "Nu socoti'ti cii am
venit sa aduc pace pe paminrt, n-arm venit sa adue pace, ci
sa,hie" (Ma1ei 10, 34).
Cad daca ne im;prietenim in mod ehibzuit cu eei riii noi
ne legam in pii-caie. '
De aceea: losafart, car'e filllese cople:.;i:t cu laude pentru
viata sa de dinaa.'Ilte, este amenintat cu moatrtea din pri'Cina
prietemei saile cu Ahab.

I':
p8lll1inf\:tu:l lui (II Parali1pomena 19, 2-3). '.
I::
Cad vi-a'ta rioastra este in dezacord eu dreptatea nemargI
1:1

nita a lui ,a1unci dndsUi in arnJ,Onie eu"pl'ietenii t (,
!p;
' ,
, eel impacitPtod treburl.e inden:i:na,i sif riu s:e de tul
bUrarea pooH pamintene, 'atunci dnd se hota,di&e sa rost'easdt
:\'::\
;ij
eU'vilnte de inrlreptaTe. ' , "
Mai cuTioo trebule mdeInna.,i sa in i'I11'Il1'8. lor
';
i?1
.:.J-,"t
',1' . r"
pace, priln iubire pe ea'r,e 0 tulbura in

\i2
afara ptial10nul dojerulor lor. '
"""
e pillda di pastra1: eli grlja pe amindoua, dud
:'1';::
i"'i}
zice: "Cucei ee urau_ pacea Hicator de pace ermn; dndgraiam
,jlu
)Jili
lor, se luptau eu mine' in zadar" (Psalm 119, 7). '
ii':!
, la1a, se wpotrivea cu marte aeeste'a pastra lui.
(!Ii, 0'-..
, Nuinceta sa dojene8l9Ca 'tpe cei ne&oeatip, nid nu, inceta "1
1
(,\ ','
; i \:11
sa i'U!beaoca pecei pe care Ii indrepta. ' " tU
I\!! '
De 'aeeea zi-ce Sfintu!l. Pa!Vel: Daca se poate, pe cit sta 1t.
it'
in put'erea voastra, traiti, 1'11 buna p;eecu toti o3menii (Rom.

11(:'
12, 18).
Cire vre'a sa-d indemne pe ueenicii siii, sa tra,iasca in pace !,
'g!;

eu terti oamenii, el le zi'Oe mai inmrrte: "Dad se poate"

adauga: "Pe cit stii in puterea. voastra" .



, Caci ar fi fast greu lntr-adeva'r lSa p8istreze p8lce'a 'Cu
:.;i sa pretiooasa inci-repte f.a.ptele ,re1e :ale aItora.
:"t\e
Dar dad lini\'iltea trecatoare a oolor rai tUllbmata din
11\"

noaetrje, ea trebui'e sa ramina netulburata 'I

r!"t.l ,I,,"
>,
In 1mmlle noastre. I ' -, ",
""
ell dreptatte ?lice de 'atceea Sf. Pavel: "Pe cit stu 1'11 putel'e'Q
yoastra" ca :.;i cum ar vrea sa spuna: deoaToce paoea consUl din
'I m
;
poti"ivirea iprm 'intelegere 'a doua pa,r,i, ,ea trebuie arparata de
:L
eei care indrepteazii, chiar dad e -a1nJ.ngatA de ei:iotr:e eei eare
si'llt indreptati.


D
De 'ateeea Sfilllt Apos1:o1 ii indeamna 'Fe Sal,

zieind: ,,:;ii dad vreunUiI nu ,aoculta de cu'Vllntul oostru pri'11
epistola, pe laloela msemnati, ca TIn man. 'Cl:wt
i
eu el
nici un amestec, ea sa-i, He (II Tes. '3, 14).
,Il
I
I
Page 385 of 417
I
I'r
,t, ,J
154
Sflntul GrigOrle Mare (Dialogul)
R'i ..
Insa indata aodauga: "Dar sa nU-lsocotiti ca pe uri .
ci povatuil:i-l ca pe un frate" (Ibid. 15). .., ....
;.
::: ;. 1
Cu 'aces tea vrea ..sa spuna: rupeti legaturHe din afaxa cu
\',' ,
ell dar pastrati euel paeea liiurntrica in adineul ini7nii voasire.
Deosebirea voastri=i de pareri sa Ioveasdi pe paeatos In
fel incit 'Paooea inimilm voastre sa nu se stinga, chiar daca
paditooul ar reruz:a-o. .
. Cap. 23 - Cum trebuie pastori1i semanatoril de cearti
/iii cum facatoril de pace
Sfa1uJ 24 .
Altie,l trebuie indeJl1illiQ1i semana-iorii de cearta, .altfel faca:..
torii de pace.
P.e cei ce se-amana certuri trebui,e sa-i facem sa. mteleaga
ai cui ur.ma'1,>i sint ei. . . ! .
. Despre .ingeml eel dizut este scds ,atunci dnd 5-a gasH,
amestecata rneghma eu griul eel bun: "Aceasta a facut-o un
om (Matei 13 28). lar despre ni .se spurne
prin gura lui Solomon: ,Omul de crerunta, omul ne
cinstit v:idean umblEi 1ninciuna pe buze, face eu ochi'UI,
bate eli pidoarele, vor .. cu degetele. In inima luie
vide;mg; pururea se gin e$te 1a rau in inim'a lui rea $i sea
mana gilcealVa in tot t (Phlde 6, 12-14, - dupa text).
. Pentru 'a plltea sa-l n measca semanator de ceail"ta, a trebuit
55-1 nmneasdi mai intii I ooator de credinta.
daca jjU a-r fi ,-dizut ingerul 'cel plin de mindrie, mai
intii launtric, pri'll lepadarea de Dumnezeu in inima s'a, mai
tirziu n-a-r ii ajuns semanatur de prin lepadall'ea de
Dumnezeu. .
. Pedreptate este zugravii ca unul care face cu ochi1.l,.l, var
te eu miinilE), bate eu picioare, e. Cad inauntru efarta
morala care determina 9i inafara ti uta rinduielii exterioare.
Deci aeela pierdut troluJ inimii liIl,semneaza
di inauntru ceva nestartor' . Delasarea exterioara
Ji:psa puterii moralecapabiHi Sa stapineasd rele
dinih.:mlru.
."
Cartea Regulei; pastorale
155 .
de cealrta sa ia aminte ceea ce este seris: Fe
'riciti Hidtorii de pace, di fiii lui Dumnezeu se"vor
chema" (Matei 5, 9). '
. D1nacea-sta trebuie 'Sa fnve1egem $i contrariw, ca da'Ca'S
'numesc fiii lui Dumnezeu facatorii de pace, dial contra, aceia
care 0 tulbura, sint fiB satanci.
lnsa toti a'Ceia care prin mdeletrndre S dezIipesc de ver
deata iubirii, sint sortiti usdkiunii.
Chia.r dad 111 luera.rile lOT se arata roada faptelor lor bune,
totu'$i ele slnt fara de merit cloaca nu rasar din unitatea iubirii.
Sachibzui:asca ded, eemanatorii de cearta la .pacatul lor
irimultit; pentru ea nu nurnai savir:;esc a fapta rea, ci ei dez
raciacineaza din inima oamenilar chFar posibiititartea de a
yirtutL
Prirntr-un si'ngur pacat 'ei savirJ;lesc multe pi:icate.
Semanind dezbinare ei sting iv.birea careeste mama tutu
!'Or virtutilor. .
:;;i fiindca in f:ata Jui Dumnezeu' nid un lucru nu este mai
de pret decit. virtutea iubirii,. diavolUl nu dore;;te altceva
mai muH deciit stingerea iubirii.
DEri orkine fiind semanMor d'e cearta udocloe iubirea fata
de apro8lpelIe, pe. dU'?Il1a-nul lui Dumnezeu oa pe un
prieten adevarat.
Ingerul eel !raua dizut fiindc.aa pierdut iubire:a.
Rapind iubi:rea inim1il.or -ranite de pacat Ie taie en-lea pe
, care s":'ar fi 'putut ina.Ita 1a eel'.
. Facaiurii de pace, in schimb, trebuie 'piistoriti altfeil.
Trebuie sfMuiti sa' nu ooeoteasca prea greutate.a
UIIlei activitatJi atlt de importante obJigati sa CUlIloasca mediul
o:amenii illtre care sa se fad pace.
Lipsa de 1ll1itate e un diu maTe, pentru eei bUlni, dar e
. foarte mare rall dnd nu Ie relor raL
. Rautatea celor pi:icato$i care se 'llllel7te in pace, mare$te
puterea capadt'atea faiptelw lor rele.
. Cad cu cit 5la1t m8Ji uniti in 'l"autate, cu atit mad cu putere
. se inver.l?uneaza in lovrrea celor buni.
'se face ca. priln vocea lui Dumnezeu i se iSlpUlll lui lov
impotriva ooep1i1lor blestematulwi aceluia, impotriva propova
duitoriilor Ilui Antihri6t. "Cilne a des'Clris v-reodata portile gurU
lui" (lov 41, 14).
I
Page 386 of 417
156
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
De aceea 'Se' 9p1.lJlle despre vasalii slii, care sint arlitati sub
chipuJ solrilor; "Un'l.lJI ee inc6pcie 9trins eu ceiaIal't, ca mci
maCCl'r nu poate sa pa1:runtUi printre ei" (Iov 41, 16-17),
Cad C'U cit rei ce-l urmeaza pe satalna nu eint dezbinati
intre ei pIlilIl impofriviri opuse, en atlt mai tare se unesc
pentru -a-i ndmici pe cei buni. Aoesta e un ciment caTe face
foarte repede priza.
Cine ded ope eej rlH in pace, acela 'aj'll'ta J,a 'inia:rilrea
rautatii, deoarece atu.nci N apasa mai ra'll pe rei bum pe
eare-i prigonesc impr-euna.
Unanimitatea intelegerea dep1ina eu care sint rpri'ganiti
Ie dl1 celor buni impresi,a ea smt pri'goniti mai tare. '
Cind invatli1:oruil eel iIIlme a fast prigonit de catre fariisei
cioo i...a vaz'1..l1: uniti in1:aritati tmpotrivalui,
a ineercat sa-i $mparteasdl, ziclTl.d: "Barbati fira-p.! Eu sint
farisen, fiu de farisei. Pentru nadejdea in invierea morti'lor
sint enin judecata" (F. Ap. 23, 6). . .. .
Sa<iucheii, de f:alpt, ta.gaauiau nadejdea in inwere; furiseii,
In schimb, 0 admiteau OOpa tnvata,runa. Sfilntei Seripturi.
S-a produs 0 neintelegare in reata prigonitorilor sm Sf.
Pavel a iet neva.tama,t din adunaTea carre se cert'8 care
mai in1:ii i1 osindise eu cruzime.
Trebuie deci sa-i imemnam ? aeeia oare Be looeletnicesc
eu mijaocirea pacii, sa irnsufJe ce10r rai iubilrea pent'J'U pacea
launtriid'l, ca sa :Ie poati:i folosi pentru parea
Caei daca se se inmta inima lor sa runoasca pacea
dini:iuntTU, nu se i.asa tirita. de rauta1e, 'Prin 'gustarea pacii
din atara. .' '.
Sariu restringa pacea Ia 0 unea,Ita cu caIre
sa imaut11teasca gri:jiJle pentru ooa oereasca.
In-sa atunci ctnd rei rai nu pot sa fiaca strieaciune eelor
buni, dari aceasta, intre trebw'e sa se incheie
mai intii paeea paa::mn,teascii, rea di:n:tii condilie inainre de
a pace-a cereasca.. ,
Pe aCe1,!ti,a Clare fae ca dutatea lOT din de iubilre sa
;
inUirire ilUbirea Dumnezeu sa..,], sfatuim ca macarr iubi.rea .,
aproalpel'1..li sa-i tpatoleasdi, astfel progresu!l treptat in bine
.. sa-i U'ree fili Iapooea eu C:reatoruil, &pre ca're .n8zUliesc de
. departeinimi:1e am. .
'I
. I
157 ., Cartea Regulei pastoralJ
Cap. '24 ;- cUm trebuie pastoriti cei necunosdltori ai In
vl1lturii eelei sHnte ,1 cum, aceia careslnt
cunoseatori insa nu smeriti
SfatuI 25
0
. trebuie mderrl'lJ.'ati care nu au 0 iont
e1e
gtU'e
potrlVltii. pentru 'CUmtsle Le,gii Divine, alUel !80era care 0
ititeleg bl'lle dar 'IlIU 0 eXlpUD eu smerenie. .
E nece5'ar oa aceJora care nuatl 0 potDivita a
cuviniJuilui Sfilntei Scr1pturl sa Ii se dea sf,atuIl Teflecteze 1a
posibHit,atea de 1B:1xamforma un vmn burn, In pahar eli w:nin
de a se ram de moaTte cu bismr1uJ chi1fUll'gului, care at
trebui sa-i vindece, bisturiul oare taie in came .sanat005a
nn in carne bolnava. . . .... .. .. .
Trebuie 511 me socoreatSdi di Stint-a Soeriptura
Ii s-a dat oa 0 faalie m noa<ptea vietii iprezenrte. A nu prkepe
valoarea impo
rtan
l a ei msemruna i:ntU!l1eric prooUIS de lumina.
Insa pe nu i-ar dute la mtelegere rea, winta cea
strilcata, dalca ruai IDainre nu d-ar fi ingimfat mindria.
Nu au nid 0 d1spoZ'itie nici.a UIJ:IlllI8! pe .altiinici .a: iritelege
mai bine lucruriile, penrtru di. se ooootooc pe ei ma-i lnte.JE.'pt
i
deoit altii. "
amu,lge de 11a 'Poporul neprieeput falina ;3e'
oameIll ei dau .mwta siililnta sa darlme pare.rile
altora pentru ta inHiri lor . . .
De aceea, potrMt zioe proorocutl: "Ei au spintec0at femelle
insarcinate ale oa sa"1i IlD.tiJnda ho:tareU.e, lor" .
(Amos 1, 13). I '
Gail.aadurl "gr1'mlada de mlrfrmrii" !iii fiindea in
treaga comumtate a Biooricii mlJrturise:;;te adevarul in cu
vintuil lui Dumnezeu e l:UCnl potrivit oa 'Prion Ga'laad sa i:ote
legem B'iserlica.. Buzcle tuturoT creilinci:o$ilor
marturi!sesc adevarnrillepe care trebuie sa ,I.e oredem despre.
Dumnezeu.
Insareinare smt i'!l58, .scale suDlete inteleg
lia euvintuilui mi'u:birea lui Dumnezeu I?i atunci dnd 3)Ung 1.a
plinirea vremii in matumare aaor, vor da, din cuv.intul.
concepll't, n.aerea a faptelor bune.
_Cuvinw'le intilnde hotare1e ilor" insepl:nearza .
IIioai vestite parer-He De aceea ,{clspmt' 'ca femelle '

1H1

i

:.J
..
D , I

I:
"II

',;:;.

I
Page 387 of 417
"
',,':
"
'.
. i."",,'
, .' ,
'J!i,
flr
1
It .f ;
"f'
@
,.,' ,
/hi >' i

f
' f
l'



.

.'


Ih
158 Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
msarcinate d:irn 'Galaad ca intklda hotarele lor" insem
neaza' aetiv.itatea ereticiilor. Propovaduirea lor subvemiva dis
trug-e suUetele credinciofiilor care au ajllDfS 1a un 'an,umit grad,
de intelegere a adevarului. faima lor
'dezbina prin -luc1'area !lor' sttioata convingerile
Acesta este pretul C'll care i$i vadsporit creditul lor de
oameni inte-tapti. Cinstea de care' se bucura e creata, de impar
tirea Hkuta prin sabia ,1o:r ,in inim:iJle calor smceri deja
plinede dragostea pentru Dumnezeu.
IJ.1cercarile paStorale de' a-i l'll'llliI:l!ape de
readuce de la ,lor trebuie sa-i mdemne
sa-i convinga oa sa se tina de mwtumirea dupa slIWa
del?urta.
Cad daca se taie riidacina mindrici, aruncl cu
se veejesc $i ran:mriiJ.e tnvataturii . ,
, De :aceeairebuie sa m fad din legea lui DillIl!Ilezeu
prilej -de a na1?te gre1?eli 1?i zavistii. Legea' lTJJi. Dumriezeu n-a
fast data pentru a -aduce ierHe in cin&tea lui satana.
De aceea se plinge Dumnezeu prin proorocu1: ,;Eu am fost
ace1a care i-'arm datei: grilli, viriu1 untde1emnul 1?i i-am'
fnm1.l1tit al'gintuJ 1?i aurul pe care .l-au !>entre
Baa:l" (Oseea 2, 10). .
Noi primim griu de Ja Dom'lliul arunei cind in invataturile
cele mai grele, dlnd la 0 parte Cllvintelor luam cu
de mediui &pidtual Iauntric al Legii. '
DomnUJl ne vinul sau, a<tunci cind ne imbata cu
oadindi propoviiduire a SCripturii.
El ne varsa untdelelIll1lUrl sau, cind ne viata
cu bunatate, p.rin porund de inteles. !
El ne argintul dadi -daru.J. 1ummli a4evarului e
insotit 9i de cuvintuilcel mustrator.
.El Ile imbogate1?te' eu aur, atunci cind lumineaza inima
nOaJStra cu coo. mai inaJtal1?i Gtraludtoare '
. Toate acestea }e ofe 11 e1'e1ieii lui Baal, deoarece a lor e
cunoal?teri=a grel?ita ca,r stricaciune, m inima acelo1'a
care ii asculta.
laI' din buc-ate1e lui Ij)UIDa1ezeu; griuil vinul, untde1emnul
lui Dumnezeu, ca 1?i aurUl argintul, Ii fac jertfa lui sat-ana.
Schimba cuvintul pace tntr-un instrument de
,
"
Cartea Regulei pastorale
!l 159
h
'I
.
'1
1
De trebuie sfiituiti sa chlbzula:&ca, ca neihte1egerea
facuta premeciitatcu privire l.aporuncile despre pace, nu poaJte
decit sa -aPuea. dreapta judecata a lui' Dumnezeu peste ei.
Moartea in cuvitntele vietH.' '
In sehimb trebuie mdemnati aoeioa care interprereaza en
. cuvmtele Legli divine, msii en toote acestea, nuvor
, besc eu sJ.nereirlie pentru coa inainte de a pe ad.?i de
!
sa. caute sa seaprec'ieze (eV'alueze)
pe ei , . " . ,
Nu e bine de fapt, sa te pe tilne, pentru a te mte
resa de starea a1OO1'a.' ... ..
l;>i. deciereceeicunosc bine intreaga SerlIptura, sa nu uite
cele spune ea chiar impotriva celor truDal;;i.
N evrednic nedestoinre este acel medic care dore!?te sa
vinrlece rana altuia, dar care nu CWlOa17te rana de oare .sufera
el ' ,
Pe cei oal'e 1Il:U vorhese cu smereni.e despre cuvintuJ lui
Dumnereu, trebuie sa-i sfatuim oa sa vadii mai lntH veninul
propdei lor boli,. mai:nte de a da leacuri bolnavi,lor, ca nu
cumva sa moara ei in timp ce vim:leca pe altii. '
E necesar sa fie sareflecteze 1a datoria de a nu pune!
cuvintelor in contrast cu felul de a Ie oferi, !?i ca nul
trebuie sa propovaduiasca altceva prin cuvint1?i altceva prin
purtarea lor. ;
Sa afle deci ceea ce este scris: "Daca cineva, cu
vintele lui sa fie ca ale lui Dumnezeu" (1 Petru 4, 11).
Dad! cineva ca nu sint .ale lui cuvintele pe care Ie
pentru ce se ca cum acestea ar fi de 1a e11
Sa afle cuvintul Scripturii: "Ca de la Dumnezeu
inaintea lui Dumnezeu in, Hristos graim)" (II Cor. 2, 17).
De la Dumnezeu deci in lui Dumnezeu acela
care intelege ca a primit de la Dumnezeu bogatia propova
duirii l?i prill mijlocirea acesteia cauta sa placa lui
Dumnezeu nu oamenilor.
Pentru ei este scns: "Toata inima este uriciune
inaintea Domnului" (Pilde 16, 5).
Acela care cauta in cuvintul lui Dumnezeu propria sa
cinstire, acela rape:;;te dreptul aceluia care I-a dat; nu Ii este,
desigur, teama sa nesocoteasca, de dragul laudei sale, lauda
. Aceluia
,
de la care a primit darul pentru care este laudat.
.
Page 388 of 417
160

Sfintul eel Mare (Dialogul)
Sa audA ceea ce se spune de cAtre Solomon propovMuito
rului: "Bea apa din putul tau din care curg din
"
izvorul tau.
Sa DU se risipeasca izvoarele tale pe uIitA nici piraiele tale:
1
prin piete. SA fie numai pentru tine singur, iar nu pentru'
strainii care stntcu tine". (pilde 5, 15-17).; . '.
'''PropovAduitorulbea apa din putul sau atm::tci cind hi intfuu
tatea inimii sale ascuIta pentru sine, ceea ce va propovadui
altora. .
Beaapa din putul sau, atunei cind se adapape sine cu hrana
cuvintului sau. Laaceasta se adauga in chip nimerit: ,,,SA nu .
se risipeasca izvoarele tale pe nici piraiele tale prin
(ibid, 16).. , .'! ..'.' 1 .
Drept esteca mai intii sase spele el apoi sa verse
lili altora. .
. "A risipi izvoarele" insemneaza a revarsa aItora virtutea
care din predicare.
"A risipi piraiele prin insemnead a revarsa invata
tura cereasci1 unei mari mul?mi de oameni fili dupa capacitatile
fieclruia. . ,
fiindea cuvintul lui Dumnezeu care se circulli
fn mijlocul multimilor, este f?i prilej de slava dorita
fili introdusa ineetut cu ineetul, cu. dreptate se adaugA cuvin
telor "risipefilteapa pe ulili" fili cuvintele: "numai pentru tine
singur, iar nu pentru strainii care sint cu tine". .,
Duhul. numefilte "straini" pe cei riii, despre care proorocul
vorbefilte in cuvintul omului ispitit: "Ca strainii s-au ridicat
impotriva mea fili cei tad au cautat sufletul meu" (Ps. 53, 3).
EI spune deci: "Sa nu risipiti apa pe uliti, sa fienumai
pent:w- tine". .. . ' '
vrea sa spuna pe fata ca, daca tu trebuie sa slujefi!ti
propovaduirii sa nu te amesteci prin trufie, duhurilor necurate,
fili dUfilmanii tai sa nu fie partafili cu ti:r).e in slujba cuvintului
.\
,;
dumnezeiesc. . . ' ..' .; , '.&
, Noi risipim, totulili, apa in piete' cu toate acestea 0
stapinim numai noi, atunei cind revarsa.m in, afaracu
dArnicie propovaduirea noastra nu dorim sa dobindim lauda
oamenilor.
I'
i
il
Cartea Regwei pastorale' 161
n
l '
25 Cum trebuie' indreptati aeeia care din smerenie
'r,
Cap.
prea mare riu primesc. slujba de propovtidui
tor, cum aceia care 0 doresc cugrabu ue
chibzuita
Sfatul 26
Altfel trebuie .sfa.tuiti. aceia, care. ar fi in state' sa infrunte
fili sa ia asupra lor datoria propovaduirii cu' de:tnnitate insa se
tern din cauza unei prea marl aItfel acem pe care
nepregatirea sau virsta ax trebui s!-i 1ina departe de la pro
pov8duire dar cu toate acestea se expun cu' 0 lipsa de raspun
dere. . . .
Aceia care ar putea propovadui cu folos, dar din .prea mare
.. smerenie fili fara motiv fug de la indatonrea pastoraUi, trebuie
indemnati sa inteleaga cum din fuga unei ra.spunderi marunte,
se fac raspunzatori de rele mai grave.
Dadi cei ce au, W ascund banii de la fata semenilor lor
lipsiti, insemneaza ca se fac colaboratori ai nenorocirilor Hltora.
Sa vada deci cit de vinovati smt atunci dnd retrag
cuvfutul propovaduirii lili cind ascund leacurile cele datatoare
de viata de-Ia fat a sufletelor care mor. .
De aceea cu drePrate zice un asctlnsa
comoara ce folos este de amindoua.? (Sirah 20.
Dadi foametea ar distruge popoarele dadi unii a1' stringe
ar pastra tainic bucatele, atunei cu sigurant
a
ar fi nililte 9
i

Sa se gindeasca deci,ce pedeapsa menta to;;l aceia carelusa
ca sufletele sa moara de foame dupa cuvintul lui' Dumnezeu,
fili ei nu impartesc piinea hamlui primit.
De aceea nimerit zice Solomon: "Cel ce tine griul este bles
temat de norod" (Pilde 11, 26). '.
. A ascunde pllnea itlsemneazl:i a numai pcntru d c1,l
vintul rinduit propovaduirii sfinte. .
. Norodul blestemrt llIl astfel de om, pentru ca din
cauza ,tacerii lui este in pedeapsa celon multi, pe care
In schixnb i-ar fi pritut mdTepta. .
Daca un chirurgspecialist ar vedea 'ca 0 ran.a trebuie
totufili, ar /ilovi1i s-o taie atunei desigur ca e raspunzutor prin
lenea lui prin negrija lui, de omorului de frate.
..
11 - Cartea Reg.ulei pa&toIra1e
':-;:":l'J.r.'_'./, .
[:?r



s
,4
'.
Page 389 of 417
163
-,
. c

,
I i

\'" --

.- .
rm.



'1,
.it
'I
Sfintul Grigorie. eel Mare .(Dialogul) .
i'
162
. . Sa cugete deci 1a raspunderea lor to? care cunosc
ramIe inimii intrelasa sa Ie vindece cu ajutorul cu
vmtelor lui Dumnezeu.' . - , ' ..
. De aceea nimerit zice pr:oorocul: "Blestemat sa fie tot eel
ce oprE!1?te sabia sa de la singe'" (Ieremia 48, 10).
A feri sabia de singe se intimpla atunci cinil nu Ulsam drum
slobod cuvintului propovaduirii din datorlal de a ucide vieiile
Despre aceasta sabie se spune in aIt lac: "Sabia mea
se va siitura de carne" (Deut. 32, 42).
Ded n tine ascuns la ei cuvintul propovaduirii insemneaza
a se expune osindei lui Dumnezeu. pentru di nesiguranta
alunga din inimi orice teama. .
Se l?lie ca sluga care nu a voit sa negustoreasdi talantul sau
I-a pierdut prin dreapta judecata.
Sa auda ca Sfiutul Pavel de aceea s-a pastrat eurat de sin
gele fratitor sai, deoareee in mustrarea lor nu a
aratat crutare: ,;Pentru aceea va marturisesc ea in ziua de
astazi sint curat de singele tuturor, ciici nu m-am ferit sa
. vestesc toata veia lui Dumnezeu" (F. Ap. 20, 26-27).
55. aucIa la ce este indemnat Sfintul Ioan prin vocea inge
rului: "Cel ce aude sa zica: vima" (Apoc. 22, 17).
Adica'acela caruia vocea launtrica. i se face auzita sa con
dud. pe altii acolo unde este el insul?i, rapit,pentru ca., pre
zentlndu-se. eu miinile goale, sa nu afle,. chiar chemat flind,
pOl'lile inchise.
Sa gindeasca ce i s-a intimplat lui Isaia care a intreHisat
prin tacere slujirea cuvintului;' a trebuit printr-o mare pocainta
sa pacatul, luminat fiind de 0 lumina 5upranaturala: .
"Vai am tacut (Isaia 6, 5).
Sil fagaduinta facuta lui Solomon: "Cine nu se
lasa stapinit de viciuI lenei in privinta darului primit va vedea
inrnultit pe acela al IiItiintei". Cad zice el: "Cel ce bililecuvin
teaza va trai in iar cel ce blestema va Ii 1)lestemat"
(Pi1de 11, 25 -:-' in text; "C\;l ce imbata va fi l?f el").
Cad e predica ih' jurul sau binecuvintare a
primi din sporul de viata launtrica.
A nu inceta sa imbet!'cu vinul cuvintului inima ascultato
rilor, insemn. eaza cre!?ter ; imbatat, fiindca a baut haru1 in.
.
Sa auda ca Daj id a adus jertfa lui Dumnezeu darul
de a nu Ii jinut -1aru1 propovaduirii pe care I-a primit
j:
i
Cal'tea Regulei pastorale .
de 1a Durnnezeu. lata ce zice: "Iatabuze1e mele nu Ie voi
opri, Doamne,tu ai cunoscut! Dreptatea Ta n-em ascuns..:o in
inima mea; adevarul Tau mintuirea Ta am spus" (Psalm 39,
12-15).
Sa tina seama ceea ce se spune miresei la intilnirea ei cu
mirele: ,,,0, tu, cEl in gradini amicii glasu-t
i
vor
s-asculte: fa-ma $11-1 aud !iii eu eu eH" (Cintarea CinUirilor
8, 13). ' ..
Cad locuiel?te gdidini Biserica aceea care vii
florile virtutilor printr-o viata interioara sporita.
:;>i prietenii care asculta glasul ei nu smt decit cei dor
Dici de vestirea cuvlntului propovaduirii.
. Insul?i mirele dore!ilte sa auda vocea !iii propovaduirea ei in
inimile celor
pnd Moise a vazut ca Dumnezeu se minie impotriva
poporului poronei sa puna roina pe sabii pentru ra:t:bunare, ii
numi ostal?i ai lui Dumnezeu pe aceia care vor strapunge fara
l?ovaire, pe raufacatori, dnd a zis: "Cine este pentru Domnu1,
sa vina.la mine! incinga fiecare din vQi sabia sa la
strabatind tabara de la 0 intrare pina la eealalta, inainte liIi
inapoi, sa ucida pe fratele sau, pe prietenul sau !iii pe aproapele
sau" (Ielilire 32, 26-27).
A se incinge cu sabia la !?old insemneaza a iubi mai mult
rivna propovaduirii dedt placerile
Cine vrea sa vorbeasca despre lucrorile sfinte, trebuie
potoleasca gindurile neingaduite.
A merge de la a intrare pina la cealalta insemneaza a
cerceta pe rind, dOjenind, viciile ucigatoare de inimi.
A strabate tabara insemneaza a trai in Biserica cu mare
cumpanire, adica a infrunta gre!ilelile celor' rai fara a privi la
fata nici unui am.
De aceea eu dreptate se adauga: "Fiecare barbat sa ucida
pe fratele sau liIi pe prietenul sau pe apl'oapele sau".
Pe frate, prieten !iii aproape, il ucide, atunci cind gasind
lucruri vrednice de pedeapsa, nu' cruta cu sabia infruntarli
. (indreptarii) nici pe eei pe care ii fiindli-i rudenii de
singe.
Daca deci se crede a fi am al lui Dumnezeu acela care se
inflacareaza de iubirea dumnez;eiasca spre infruntarea viciilor,
fara indoiala, ea nu vrea sa apartina lui Dumnezeu acela care
sa dojeneasca viata
11"'
l
Page 390 of 417
164
Sflntul Grigoriecel Mare (Dialogul)
",
In. schimb, aceia pe care nepregatirea sau virsta lor
trebui sa-i departe de la slujba de propovaduitor,
ii mina trebtiie sfatuiti sa taie drumul
Indreptarea de mai tirziu, printr-o indrazneala.
bitft, a slujba aUt de insemnata grea. .
Sa nu Ii se intimple eli Iuindu-!ili prea curind asupra
slujba pentru care nu sint pregatiti, sa devina incapabili
face ceea ce la vremea potrivita, ar fi putut cu
Val" dovedi astfel cu dreptate ea au pierdut aceea
care au voit sft 0 arate aItora cum nu cadea. .
. Trebuie Sa-iA faeem pe sit ipte1e/iga ca puii .
atunci cind ar Incerca sazboare inainte de a Ie
a-ar prabu!jli in adincuri, de/ili dorinta lor e aceea de a se
spre inaltimi. " .
Sa fie sfatUltl Sa chibzuiasca ca nu se a casa, ci
ruineaza cind se ali!eaza pOvara ibrirnelor pe zidurile proasue
inca neintftrite. .
De asemenea trebuie sfatuiti aminteasdi di femelle
umplea nueaseIe, ci cimitirele, daca ar odraslele 1
Inainte ca acestea sa se fi dezvoltat pe deplin.
Chiar lisus care ar fi putut pregati intr-o clipa
aceia pe care i-ar fi voit, pentru a da celor nepregatiti 0
. dupft ce i-a:. invfttat temeinic pe ucenici in folosul
a adftugat: "Rftmineti in cetate pina dnd Yeti fi nnbracati
putere de sus" (Luca 24, 49). .
Noi r8minem in cetate atunci cind ne oprim ne retra2em
in ciUnara inimii pentru ca sft nu se conturbe vorbirea cu
Numai atunci cind. vom fi 'imbracati pe deplin cu pUtere..
divina, numai atunci VOm fi in stare sa in afara de nol
pentru a invata pe altii. . .
E ceea ce se spune Prin gura unui intelept: tma4
rule, cind ai nevoie; insa dupa ce de doua-trei ori te va lntreba"
(Sirah 32, 8).
Mintuitoru} nostru care este Creator In ceruri, care prin
striUucirea puterii sale este invatatorul ingerilor, nu a voit, sa
devinA inainte de virsta de 30 de ani, invatator al oamenilor
pe pamint. .
Prin aceasta el a voit sa insufle oamenilor fara
puterea temerii celei mintuitoare. . '.
Pe de alta parte, El insu/ili care nu putea sa a, a
propovAduit invAjAtur. vielU 1. vlrs!. moturA,. Aei
Cartea Regulei pastorale
165
...
sens: "Iar cind a fost Iisus de 12 ani a rftmas la !emsnlim"
2, 42). Iar dnd I-au cautat parintii lui, indata. se spune
despre El: "L-au aflat in templu, in mijlocul invatato
rilor pe care li asculta it intreba" (Luea 2, 46).
Trebuie deci sa cercetam cu mUllta grija aces1: episod J?i sa
rteintrebam de ce lisus Ia doisprezece .ani! in mijloeul
.fuviWitQrilo!, nu invata ci intreaba..
; 'f . Aceasta vrea sa insemne ca un incapabil nu poate indrazni
;iimvete.pe altii, cu atlt mai mult daca ne ginclim. cA.acel copil,
inttebindu-i, voia sa instruit chiar de acei'invatatori, dirora,
caDumnezeu, le-a dii:l:uit darul
Sfintul Pavel 1i spune ucenicului sau: "Aceasta sa Ie
sa Ie dai de invatatud.: Nimeni sa nu dispretuiasca
tineretile tale" (I Tim, 4, 11-12).' Sfinta Scripturft nume9te
adeseori adolescenta tinerete.
Aceasta se vede din cuvintele lui Solomon: "Bucurfi-te
tinere, de tineretea ta" (Ecleziast 11, 9 - dupa text). Cad dacfi
nu ar fi socotit pe amindoua ca flind lucru, nu l-ar fi
numit tinar pe acela caruia iI da pentru virsta adoles
centei.
. Cap. 26 Cum trehuie pastoriti care izbutesc 1Il
toate cum aeeia care nn izbutesc in nimic
Sfatu127
Altfel trebuie indemnati aceia care au noroe iiI toate lucra
riie pe care Ie doresc, nItfel aceia, care de$i doresc bunu:ci1e
pamintului, sint
Aceia care sint in dorintele lor trebuie
indemnati ca atunci dnd in toate izbtitesc dupa placerea lor. srI
nu uite pe acela care le-a dat $i Sa nU-$i innece sufll,tul ill
rudle pe care Ie-au primit.
Nu-i p Tm:iJs sa iubeasca rpribegi:a in locu1 patriei, sanu ctca
i ij , .
din mijloacele caIatofi.ei ,pi-edici pentTu ajurrrgerea ei; nid sa
Ii') ;
nU-$i intoard\ privirea la lumina stralucito::m:.! .a so;'.relni,
I "Ii
inc$nta1i de lumina de noatpte a lunii.
trebuie sfatuiti sa socoteasca di izbinzile ajunse in
aceasta viata nu trebuie socotite ca rasplatiti, ci min
giieri in necazuri. "
II

.
II
Page 391 of 417
. . - .' .'
Sfinti.tl . Grlgorie '(Dialogul)
I :.
"
, .

'
),: '
r"::'
1-'
166
oteleasca sufletul in fata lumli' pentru' ea
sa nil eada. din cauza bucuriei prea mari a inimii.
'Caci dadi eineva nu bunastarea de care se
bucura, $i nu 0 vi8.ta mai buna, aeela schimba noroeul
vietti trecatoare in prilej de moarte ve$nica... .
. De aceea intimplarea idumeilor e pIma in aeest sensde
greitoare semnificatie:' se bucurau de viata, la.:sindu-se in .voia
pla.eerilor, incit slabind au devenit chip al infruntarii pecare
o meritatali care se bucura de izbinzile paminter;;ti.
C1.lvintul Scripturii ne spune: "Au soeotit. tara mea ca 0
a lor, eu toata bucuria inimii $i eu dispret in suflet"
(lezechiel 36, 5). . I .' "
Cuvinte aspre, nu numai pentru ca idumeii se veseleau de
stapinire, ci r;;i perltru ea se bucurau din toata iriima cu
toata delasarea. . .' ,
.De aeeea ,zice $i Solomon: "Caci indaratnicia omoara pe cei
pro$ti $i 'nepasarea pierde pe eei fara de minte" (Pilde 1,' 32).
De aeeea Sfintul Pavel indeamna prin cuvintele: "Cei ce
cumpara
J
ca $i cum nu ar stapini; cei ce se folosesc de lumea
aCE.'asta ca cum nu s-ar folosi deplin de ea" (I Cor. 7, 30--31).
Ava sa ne slujeasea averHe noastre incit sa nu abate sufle
tul de la stradania dupa bucuria cereasca. bunurile care ne
'ofera ajutor in exilul nostru' pamintesc sa nu ne fie plins za
darnic in pribegia noastra sufleteasca. '
Bunurile noastre fiindea sint depa.rte sa nu ne descurajeze
am de muIt iudt sa ne punem toata pHieerea noastra in eele
treditoare. .
De aceea zice Biserica innumele celor ale!;!i: "Stinga sa-i
sub cap la mine cu dreapta ma cuprinde" (Cintarea Cinta
rilor 2, 6)... ,
. Dumnezeu pune sub capul Bisericii stinga,' adica, buna
starea vietii prezente, daca Biseriea a jertfe$te pentru cea
mai inalta iubire. . " .
Iar dre'apta Domnului, 0 cuprinde, daea se mistuie cu toata
daruirea in fericirea sa' .
De accea se spune iar la Solomon: "Viata lunga e in dreapta
ei, iar in stinga ei bogatie slava" (Pilde 3, 16).
Bogatia !;ii slava puse in stinga, fiindca trebuiei sainte
legem socoteala pe care trebuie s-o facem. De aceea Psal
rnistul: "Mintuiel;ite-ma cu dreapta TaU (Psalm 107, 6). El nu
spune: ell nUna Ta, ci: cu dreapta Ta, pentru a lamuri prin


Cartea Regulel tlastoii.ill
.. -I-..
. ,
toata, grija canorocul in viata
ne indemna sa' dorim Ii)
De i poporului tara
pentrua-l mtarl m nadeJde spre bucurule ver;;nice.,,;L).
aiegere a cuvmtului'imnnT"'h ...
care 0 cauta.
. .. De aceea este seris: "Mina Ta'
pe vrajma!i\i i-a sfl1rimat" (lelilire 15, 6).
Caci<::hiar daca lui
. stinga, ei sint zdrobiti de Dreapta Lut
.mai l1i1;ll!e.. ori, fapt, ii faccf.
ral, lar vemrea fenCII'll celel ver;;nice ii osindelilte';,
. Cei sint feric1ti in lumea aceasta
chlbzuiasea cu
daruier;;te lUleori, pentru a
buna, alteori, pentr'\l 0 pedeapsa mai aspra.
,
. Caci acel popar nu ar fi crezut multa vreme in fagadu{h,;.,
t
ele
lui Dumnezeu privind viitorul daca nu ar fi primit de
el 0 dovada mai concreta in viata prezenUi."(,:,,
Deci pentru ca sa fie mai asigurat :?i mai intarit in' ere';;'
dinta hq,nurilor ve!i\nice, el a fost atras la bunurile fagaduite nu
numai cu nadejdea, ci I-a facut sa nadiijduiasca, oferindu-i !?i
bunud materiale.
Aceasta ne-o marturiser;;te Psalmistul cu toata limpeziroea:
,,:;ii El le-a dat lor tadle neamurilor r;;i ostene1ile popoarelor au
mOli\tenit. Ca sa pazeasdi dreptatile Lui legea Lui sa 0 tina"
(Psalm 104, 44-c-45).
Daea insa sufletul amenesc nu raspunde la binefacerea
a lui Dumnezeu, prin fapte bune, este motiv pen
tru 0 mai aspra dreptate toemai fiindca i-a fast data pentru
a-I hrani evlavia.
. De aceea ne spune Psalmistul in aIt lac: "li lalili sa cada in
prapastie" (Psalm 72, 18 - dupa. text).
Oamenii rro de fapt, care nu rasplatesc binefacerile divine
prin fapte bune, ci se statornicese aicipe pamint se dau la
.bunurile materiale pe care Ie vor mereu sporite, in care se
lasa dur;;i, afla ruina sufletului chiar in acele lucruri din care
facut un piedestal in mijlocul .societatii.
De aceea i s-a spus bogatului din ehinurile iadului: "Tu ai ,
primit cele bune in viata taU (Luea 16, 25),
Caci acel om paditos de aceea a primit cele bune aid, del?i
el era diu, pentru ca in iad sa fie pedepsit mai aspru, eu atit
mai mult cu cit aici n-a fost eapabil' de indreptare.
,i,
Page 392 of 417
\'
,
Sfintul Grigorie eel Mare (Dialdgul) 168
. . " .
lIi schimb, aeeia care doresc bunurile lumii, insli sint urma
riti de nenoroe :?i impotrivfl'i trebuie SUtuiti sa chibzuiasca eli
grij a la harul cel mare al 1m. Dumnezeu,' Cirmui
. tornl tuturor lucrurilor, care nu-i lasa pe ei parasiti In seama
dorintelor lor.' .., .
Daea medieul se ell la boI
navului, atunei Ii ingaduie sa maninee orice Daea, tn
.' schim,b, ea mai poate fi vindeeat ii multe
dorinti .... .
Copiilor earora vrem sa Ie daruim intreaga avere parin
teasca ea unor viitori m:oli'tenitori nu Ie dam bahi. Sa se min
giie deci cu nadejdea toti ci"p. sint izbi-p. de
nenorocirile pamtnte:?ti. .
Caci. daea providenta divine. nu ar avea grija mintuirii lor
nu i-ar chinui eu leetiile necazurilor paminte1;lti.
fu}adar, trebuie sHituiti deci sa chibzuiasca cu grija aceia
caresint de viata:"ea, adica, demulteori, ehiar eei
drepti nu seapa de pedeapsa atunci dnd puterea paminteascii
ii duce la trufie.
Caei dupa eum' am aratat m.di in prima parte a acestei
carli. (P. I. cap. 3), David eel iubi! de Dumnezeu a fost mai
drept atunei cind era supus, dedt dupa ce.a ajuns rege (I Regi
24, 18).
Ca supus s-a temut, de iubirea dreptatii, s1-l ucida pe ad
versarul care-i dizuse in miini; ca rege insa ademenit de desfri
nare I-a uds pe un osta1;l credincios printr-o riiutate ChibIita
vic1eana (II Regi 11, 17).' " . . .
. Cine dar va cauta atunci, fara a se face vinovat,. ba iar .
in mod cinstit, bogi'rp.i, putere 1;li slava, cind acestea i-au [fost
spre paguba chiar aceluia care le-a dobindit fara sa Ie fi d$rit? .
Cine va Ii in stare sa afle mtntuire fara un foartemare
rise, sUipinind aceste lucruri, dadi acela care fusese destinat
pentru acestea prin' vointa lui Dumnezeu a aflat in ele tulbu
rare pacat? .
Trebuie sa amintim. acestora soarta lui Solomon care avea
a adinca intelepciune, dar care nu I-a ferit de caderea in ido
latrie rtici nu se 1;ltie ca inainte de caderea sa sa fi suferit im
potriviri in lumea aceasta. .
$i fiinddi n-a suferit niciodata nici cel mai mic. necaz .
inimaaeeea a fost parAsita cu desavir1;lire de darul intelep
ciunii.
I
. .
!I
.'
'j
.
I
Cartes'Regule1 pastorale
169
I
Cap. 27 - Cum trebuie pastoriti 'ceidisiitoriti cum cei
necatditoriti
Siatul 28
Altfel trebuie sfatui-p. cei Iegati prin disatoriE', altfel rei
slobozi de legatura casatoriei.
Cei legati prin casatorie trebuie. indemnati sa pIad!' in
felunul altuia in raporturile dintre ei, mcit sa nu se
neplacuti legii Creatorului. .
sa implineasca indatoririle fata ae viatll., incH Sam.l
fie motiv de-a nu mai rivni spre acelea care sil;1t' ale lui Durn
'. nezeu. Dupe cum teama cea mintuitoare a pedepseIor
nice sa Ie potoleasc1 pH.icerea pentru bunurile.
Sa plinga dupa mclt sa poata. in
drepteze nadejdea spre bunuriIe
S11 ca faptele lor smt tredi.toare, t..'1S8. tlnta dorintd
lor fAmine' statornica. Relele lumn acesteia sa. nu Ie h-inga
nadejdea bunurilor celor .
o intarita de nadejdea bunurilor nu va
putea fi fr-inta de rauta,ile lumii. Sa nu-i m$ele bunurile vieW
prezente, pentru ca sa nu-i intristeze relele judedl:tii '-iiUoare
cu care au fost preveniti. ,.
A1;ladar inima sotilor ere:?tini este !,Ii plina de sigurantA:
de nesiguranta, deoareee nu trebuie nici sl1 dispretuiasca cu
desavir1;lire bunurile dar cu toate 52. 5e .51
leasca sa doreasca cele ulleori inima este subi u
gata de placerile ea trebuie sa fie stapinita de
nutremintul nadejdii celei ve1;lIDce.
Iar daca., inpribegia lor, stapinesc bunuri1e acestei lumi,
ajun1;li la -p.nta, sa aiba nadejdea sa ceea ce e a L1i
Dumnezeu. . .
Nici sa nu se cufunde prea mult in ceea ee fae, pentru a
nu se. instraina de ce trebuie sa niidajduiasca cu toatii
Uiria. . .
Acestea Ie arata Sf. Pavel raspicat limpede atunci elml
zice: "Cei ce au femeie sa fie ca nu ar avea; iar cei eo
pIing sa fie ca cum ar . pIinge, !;li cei ce se bueu.ra, en
. cum nu s-ar bucura" (I Cr. 7,29-30). .
Acela are ca cum n-ar avea, care se bucuri1 .
in ea ell ea de re trupeasc1i, cu toate aces:ea
i
drn
p
.," ,I

H; U"

",j
.!111
:1';11

:!-W.. .... I
' ...
Page 393 of 417
1


Sfintul Grigorie eel Mare
170

gostea hoUidrea lui eea dreapta 'nu-llasa sa aluneee spre
fapte neeuviincioase.
:"'

Acela are sotie ca cum n-ar avea care ingaduie m

lr ,
destularE;ta trupeasca numai din necesitate, cunoscind ca toate
f
t. ' lucruri1e slnt trecatoare, I?i el cu dor bucuriile vel?nice.
Plinge ca $icum nu ar plmge, e, soarta acelora care pIing
ell adevi'trat nenorocirile vietH, dar care sa afle
lllingiicre in nadejdile vel?nice. .
In schimb, se bucl1ra ca cum nu s-ar bueura atunci eind
l\li tine astfel bucuriile incit sa nu linceteze nidodata
sa trem1JJ'e pentru eele vel?nice. .
Nim edt adauga Sf. Apostol,' imediat dupa aceea: "Caci trece
fala lumii acesteia" (ibid. 31).
Ca cum ar vrea sa spuna ca lumea aceasta nu merita
iubire desavir:;rlta chiar fiindca obiectul acestei iubiri nu are
posihilitati de dtirata. . I
Iuem nebunese sa-ti alipel?ti inima de lucruri ca cum
aeestea ar ramine daca ca ceea ce e desti
nat sa dispara. .
SotH trebuie indemnati sa rabde eu ingaduinta unul aituia
ccea ce uneori nu Ie este pe plac sa se ajute spre mintuire,
prin Indemnuri, unul pe eeialalt. Caci este scris: "Purtati-va
sardnH2 unii altora yeti implini legea aui ,HIistos"
(Gal. 6, 2). \
Cad legea lui este iubirea, pentru care ne-a daruit
din bel$ug bind'aeerile lui cu seninatate El a luat asupra sa
povr;.ra pacatdoI" noastre.
. Cad atunci impIinim noi legea lui Hristos l?i 0 u.nnam ctnd,
imitind-o, yom impaqi eu bunavointa bunurile noastre crnd
yom indura cu rabdare gre%,elile celor pe care Ii iubim. .
. De asernenea trebuie sflituiti sotii ea, nici unul dintre ei
nu tina seama de eele ce indura din eauza celuilalt, ci mai
cUl'ind ia cele ce trebuie sa Ie sufere ceIalalt din partea lui.
Cad daca ne:-am gindi la eeea ce trebuie sa sufere ceUilalt
din cauza noastdi, atunci ne vor parea mai
ce vin din partea celuilaIt (sot).
De asemenea trebuie sa se gindeasca Botti mereu ca mo
unirii lor e numai vointa de a doblndi copii.
, Daca se folosese de unirea easatoriei fara masura, insem
neaZB ca au transformat actul inmultirii in mijloe de placere
trupeasca.
. 1:
0;:
Carlea Regulei pastor 1
f
. ---!e 171
'.'
Sa se gindeasdi sdica, ca fara lUI.
totul?i pot calea prin acesta drepturilVit,\urea adulterului, ei
insul?i actul uniriiconjugale. E nece: d1sAtoriei, ehiar prill
serioasa l?i euratitoare fiindea e ade,,:a, 0 cugetare
fapte desfrinate frumusetea voita de n at pllcat a intina cu
jugal. .....llInnezeu a actului con-
De aeeea Sfintul Apostol, mult price .
pastorale, nu-i atit pe cei in medicinei
eelor bolnavi un ajutor, atunci dnd in"S+v ci Ie arata
.mi-ati seris, bine este pentru om, Sa "CIt despre cele ce
u
dar din eauza desfrinarii, fieeare barb: se de femeie;
fiecare femeie aibe bllrbatul 81 albe femeia ea !iii
Teama desfrinarii e cauza pentru . U (I Cor. 7, 1-2).
eelor slabi pentru ca slabiciunea slare aceasta porunea
. arats un pat ce10r ce vor sa cadit nU-l traga in noroi, Ie
'.. De aceea mai adauga pentru cei 81 .
femeiii iubirea datorata felD }Urbatul sa-i dea'
9 dupa ce seoate in evidenta lD ela (ibid. 3).
i
adrnite ceva placerii trupel?ti, ClDste a easatoriei.
nigaduintli, nu din porunca" (ibid. 6), d. "Aceasta 0 spun dupa
'Tocmai fiindca se arata ingaduinta
ca 0 grel?eala, eare cu atU mai ' se aproape
nu e consumarea unui Iueru se iarta, cu cit
E mai curind () !ipsa de abtinere Pr'
masura cuvenita in ceea ce este ingMu{ care nu se pastreaza
Aceasta 0 arata vadit Lot, care fu 1:
did, e un exemplu viu concret. glnd de Sodoma in fla-
eu toate 'alCestea, dupa ce a .... .
indata pe mll'Ilte, l.a .. (Fae. 19, din Toar, a-a suit
fugim din Sodoma in flaeari,atun
nelngaduite ale trupului. CI emd oeoUm poftele
Muntii cei Inalti insenmeaza in schirnb
frinati. curatenia celor in-
Stau aproape pe munte chiar l?i ac .
trupe%'ti, msa nu se Iasa robiti de
..
care au legaturi
afara de aceea neeesara pentru a aVea coo .poftii a trupului m
A sta pe munte iIl5emneaza a cli pll. .
numai rodul lnmultirii. A sta pe in unirea trupeasca
e insemneaza de fapt, a
!
'Ii
.;:,;
.'.1
.t:
:.1
Page 394 of 417
172
Sfintul Grigoriecel Ma.re (Dialogul)
se uni fara pHiceri A. sta pernunte insern
neaza a se impreuna U.ra poWi trupeasca.
Insa fiindca sint multi aceia care evita viciile carnii
totul?i, in cas Marie nu-.!?i marginesc dreptul numai la folosul
mdatoriei, s-a zis despre Lot care a fugit din Sodorna, msa nu
a ajuns imediat pe munte. E posibil deci sa fugide 0 viata
dezgustatoare dar sa nu ajungi inca culmea deplinei infrinari
conjugale.
La mijlocul drumului se gase:;;te Toar, care scapa
slabiciunea eelui care fuge.
Caci daca saW se impreuna ca un remediu al coneupiscen
tei, scapa de raspunderea pacatului li\i gasesc mmtuirea in ier
tare. Gasesc m aceasta un mic ora:;; in care sint aparati im
potriva flacarilor. . . t
. La urma urmelorlegatura casatoriei' nu e vrednidi de a
mirat prin podoaba virtutilor, ci mai eurtnd fiindcs. ne sea a
de chinuri. .... ... .
E semnifieativ eeea ce Lot U spune ingerului: "lata cet
tea este mal aproape, sa fug aeolo l?i sA rna izbavesc. Ea Ie
mica voi seapa aeolo viata prin tine" (Fae. 19, 20). Ceta
tea e aproape socotita. ca fiind sigura pentru mmtuire,
i:ntrucit viata conjugala nu e nici contrara bueuriei m1ntuirii.
Pentru soti, 0 asernenea purtare va deveni 0 mica cetate de
refugiu sigur pentru viata lor, dadi se vor ruga unul pentru
;.\
altuI, cu rugaciuni continue !ili fierbinti. .
Drept deci raspunsul ingerului lui Lot: lata iti cinstesc
fat a implinesc acest CUvlnt sa nu pierd cetatea despre
care .(Fae. 19, 21). 0 viata conjugala. care Ii malta lui
Dumnezeu rugaciuni. nu e dezaprobata (reprobata).
In legatura cu necesitatea rugaciunii ne indeamna Sf.
Pavel: "Sa nu va lipsiti unul pe altul de datoria dlsatoriei,
fara numai cu buna invoiaUi pinii 1a a vreme ca sA vii indc
letniciti eu rugaciunea" (I Cor. 7, 5).
In sehimb. cuvlntul. pentru cei necasatoriti e deasebit.
trebuie sfiituiti sa urmeze paruncile lui Dumnezeu eu
aUt mai muilta scrupulozitate, eu cit jugua aegiiturii
nu-i obliga- spre grijile lumefiiti.
Cu cit vor fi mai pregatiti pentru ziua de apoi, cu atUa var
fi mai Hberi, pentru ca Cll cit mai mult 9i mai bine slnt liberi,
savirl?i lucruri bune. Ca nu cumva sa me rite 0 pedeapsa eu
,

1
.
a-'

;:
it:
'!
.
, .
I
"'\<
Cartea Regulei pastorale' . 173

aut mai mare, 'cu cttin liberlatea 10r au puwt frice binele r;;i
nu I-au facut. . . .
Sa cum Apostolul, atunci
a eelibatului nu dispretu
1a
weasat?na.. Ola
doar sa.. dlspretui l3. grijile, care nase din
asc
0 spun chiar in folosul vostru, nu ell. sa va lntind Uil
titll
lat, ci spre bunacuviint
a
alipirea neclin de Damnul"
(1 Cor. ?, 35),
. Se ca prin disatorie se nase griji de aceea
orU
Apostolul . neamurilor ll?iindeamna aseu1Uit spre 0 s.ti\re
roai penln1 ca nu fie legali de grljUe
. Trebuie deci cei nedisatoriti, ell. nU .cumva sa
Ie este IngMuit sa aiba legaturi eu femei
e1
necasatonte far a a' cadea sul;> judeeata osind .
De fapt, dnd Sf. Pavel a m.unarat vieiu1 desirinarii lntl'e
atitea crime vredni'Ce de blestem el ne-
a
an:awt cit de mare
este acest pacat,: "Nici desfrlnaW,' nici Dici
nici malahienii, nici sodoroitli, nici {urn, mel lacomii,
mCl etivii, nid batjocoritorii nici d.pito
rii
, JlU VOl'
imparati
a
lui Dumnezeju" (I 6,9-
10
)....
1
In alta parte "Iar pe desfrinatu 9 pe preacurvari
11 va )udeca Dumnezeu" (Evr. 13, 4). .
Trebuie deci, sa Ii se vorbeasca 1iIIlpede ea daea. cumva
expuli furtirolloilspitelor eare Ie prinlejdul'se minl,ui,,,,,
sa arunce ancora in portul asatoriei.
Caci este sens: "Mai b' e este sa se disatoreasdl, deci'.t sa
arda" (I Cor. 7, 9), .. .
h Caci ei casatoresc f ra pacat, :lnd
mdatorat pnntr-o Hlgad . pentro 0 Vlat
a
mal
Caci a ales sa rmeze 0 regu1i1l de maio buna,
acelwa lIDorala, ing duita, alegerea unel VIe? mal pu'iin
une iJ
desaV1rl?l

tlL
I! spune Scriptura: "Niro
eni
care :t: _u: ?8 pe
plug :;'>1 se Ulta mdarat nu este potrivi
t
pentru nnpara\la lui.
Dumnezeu" (Luca 9, 62). .
peci care s-a hotadt pentru J via\R roai se
a
con,,?-ns sa se mtoarci1 lnapoi, 1f
e
!Il:"eaz <:,a
.ce:,le malte ale bine i se hI
cele rnlCl margmIte. . . .
'. .
.
. . .
.
;A'I
. I
I Page 395 of 417
174
175
Cartea Regulei pastorale
Sfintul Grigorie eel 'Mare (Dialogtii)
Cap. 28 7"""", Cum trebuie 'aceia care' cnnosc paea
tele cum aceia care ;nu Ie'
,,1. .
Sfatul 20 ;.
E necesara 0 indrumare pastorala potrivita nu numai pen
tru aceia care cunosc pacatele trupe9ti ci 9i pentru aceia' care
nu lEi cunosc. '
Aceia care eunosc pacatele trebuie sfatuiti ea dupa
, ilCiufragiu sa se teama, de primejdiile marii, /iii, dupa ee le-au
cunoscut, sa se teama. de groaza propriei osindiri.
Caci altfel, aceia, care dupa. repetata a
lor) fiididel(=gilor <lU fost crutati cu miHi, vor muri in acele
raJ.;lti:lti dupe. o decadere ru9inoasa. " _
De aceea i se spune sufletului pacatos, care nu vrea sa se
Jepede de pacatul sau: "Tu ai de desfrinata :;;i ai lepiidat
rusinea!" (Ieremia 3, 3),' .
Trebuie deci sa-i facem sa inteleaga cel putin indatorirea
de ,darurile stricate ale naturii, socotind ca n-au
voit sa Ie pastreze in neprihanirea lor.
Trebuie sa nu se uite dl.,in mimarul mare al
multi se pastreaza in curatie9i reu!?esc sa-i tina departe !?i pe
altii de pacat. '
Ce sCllza, an putea .aduce ace9tia, care nu sint in stare sa se
mtoarca nici dupa cadere, dta vreme altii in schimb, reugesc
sa se in neprihanire?
Ce vor spune in fata ,celer multi, care vor duce cu ei 9i pe
l:!lW in ceruri, dta nu se pot duce nici ei la afilteptarea
DGmnului? '
, Ei trebuie indemnati sa mediteze serios asupra paeatelor .
savir9ite 9i sa se oblige a Ie .evita pe acelea car.e se prezinta
din nou.
Folosindu-se de imaginea Iudeei, Domnulle reamintea celor
pacatele lor trecute, pentru a se de intinarea
viitoare: "Acestea s-au desfrinat in lor, s-au desfri
nat in Egipt. AcoIo sinii lor au fost sleiti11?i trupul lor feeio
relni.c acolo a fost (Iez. 23, 3 - dupa text).
SinH sleiti in Egipt, insemneaza atunei cind prin dorinta
trupeasca se infringe puterea de vointa a sufletului
omenesc.
. . Sinii feciorelnici pingariti in Egipt, e pudoarea naturala,
\
inca neatihsl neprihAnita, care estestrieata de' ademenirea
t .
poftei trupe9ti.
Trebuie sa-i indemnam pe tali eei impovarati de pacate
triupef
ti
, sa vada cu dUi bunatate il;;i deschide Dumnezeu inima
p!.na<de iubire fata de aceia care dupa pacat se podiiesc. Prin
g ra proorocului se zice: "Cind un barbat lasa fenieia I?i ea
s duce de Ia el I?i se face femeia altui barbat. mai' poate oare
s se la el? Prin aceasta nu s-ar inOOa intr-adevar
I,' tara aceea? Tu insa, te-aidesfrinat cu multi iubili 9
i

l intoarce-te lanline, zice Domnull" (Ier. 3, 1).
' ,
lata, se arata dovada dreptatii eu privire 1a 0 femeie prea
curvarafili izgonita 9i cutoate acestea, noua, daca ne indreptam
dupadidere, ni se ofera nlU dreptate, d JIlilostivire.
Dinacestea trebuie insa sa. intelegem cit de greu este pa-
catul, atunei dnd nu ne indreptam nid dupa grel?eala, de9i
ni se of era ca ajutor atita milostivire.
$i cum vor gasl lertare eel la Acela care nu in
ceteaza sa-i cheme chiar 9i dupa savirl?irea pacatului?
Cum ne cheama milostivirea lui Dumnezeu. dupa savir:;;irea
pacatului, ne-o zugravel,1te frumos proorocuI, daca i se spune
omului care nu s-a intors la Dumnezeu: "Ci ochli till VOl' vedea
pe dascalii tM I?i ureChile tale vor auzi cuvintele celor ce te
calauzesc pe tine" (Isma 30, 20-21).
Domnul a sfatuit neamul omenesc atunci cind omului creat,
care sta in raiul pamintesc I?i care se bucra de libertatea voin
tei, i-a poruneit ce trebuie sa facti 91 ce nU trebuie, insa omul
intors spatele in fata lui Dumnezeu, p1in de trofie, a
. dispretuit poruncile Lui. '
tnsa cu toate acestea, Dumnezeu nu I-a parasit pe acest
cipentru a-I readuce pe om, ii dadu Legea, Ii trimise
ingeri care sa-l sfatuiasca, in sfir9it, s-a aratat mai pe urma
chiar El in trup omenesc muntor.
Stind la spatele nostro, El ne-a sfatuit I?i, refuzind ne.
cheD:1a laredobindirea harului.
'Ded, ceea ce se poate spune despre toti in general, se poate
afirma cu certitudine despre fiecare in parte.
De fapt, in fata lui Dumnezeu, fiecare am aude cuvintele
sale de indreptare.
Page 396 of 417
176
177
1
.,',
.\
srmtul Grlgorie eel Mare (Dialogul)
Cartea Regu,lei pastorale
Inainte de pacatului, porunca vointeJ
: 'Se aratA ce locuinll vor avea ei la TatM, dici. incasa Ta-'
't
taIui adica vor fi 'preferati chiar, inaintea
lui Dumnezeu. A sta maintea fetei Lui inseroneaza, de a
nu-L prin pacat. .' . . fillor. . .
, A parMi fericirea /iii a alerga dupa flid.delegi nu este decit
. .E suficient sa aratam ce se spune la loan: sint cei
a Intoarce spatele maintea fetei Lui.
care nu s-au intinat cu femei, dici sint feciorelnici. sint
. Dar Dumnezeu mapoia spatelor, elici n ch ama,
cei care merg dupa Miel oriunde se va (Apoc. 14,4). .
sa se mtoarca la El dupa pacatului.
. $i e Cintarea Cintarilor pe care nimeDl n-o poate clnta in
El recheama pe acela care s-a mdreptat de El. Nu tine 'seama afara.. de cei 0 suta patruzeci patru de miL '
de pacatele Aceluia care se reintoarce, ii deschide
-A. cmta Mielului J0 cintare deosebita insemneaza .ne
buenram en El m veci, CU preferinta tuturar celorlalti, tocmai
inima Sa plina de milostivire.
Noi auzim deci cuvmtul Aceluia car.e ne mdeamni1 din din cauza neprihanirii .' .
spate, dadi, dupa pacat. ne reintoareem la Domnul care ne
Cu toate acestea, ceilalti nu 0 vor putea einta,
recheama. Dadi nu ne temem de dreptatea Lui. ar trebui eel
vor putea auzi dntarea. Chiar daca ,nu vor putea, delapt
putin sa ne ea nu am raspuns ehemarii milostivirii.
sir se inalte la rasplata, se vor bueura de fericirea lor
Caci este ca dnd I-am aeoperi de marea .noastra ingrati
inalta.
Cei ce nucunos
c
'pof Ie sa afle ceea ce
tudine pentru ea, dispretuit, nu se rUlilineaza sa ne mai
. . .
Hristos spune eu gura Sa espre aceasta nepriMnire: "Nu t
0
1
i
In schimb, eu totul altfel e indrumarea care trebuie facute. pricep cuvintele acestea" ( atei 19, 11). ' .
acelora care nu cunosc pacatele 'trupel,'lti.
De aceea 11 socotef;lte a mnd mai iualt, fiiuddi
Sa se teama cu mai multa grija de ruina fad. de veste, cu
esterefuzat de multi. aea spune dmamte eli este 0 virtute
greu de practicat, El tottll;lr face sa inteleaga ascultatorii Sai
cit mai sus e tinta la care au ajuns.
ca oclata dobindita trebuie pastra.ta .eu multa grija. PJ:laCticarea
Trebuie sa Ie reamintim ca sagetile ispititorului tintesc asu
pra lor, cu aUt mai des, cu cit smt m locuri mai malte. aeestei virtuti e grea. .' .'
Trebuie sa Ii se spuna celor care nUicunosc pacatele trupe*ti
l?i fiind un maestru m arta cu aUt mai inv:er
l?unati se aprinde mIDia, cu cit da seama ca a fost respins ca fecioria e mai presus dedt .
mai eu energie. $i suporta eu a aUt mai mare nerabdare ca sa Ie atragem luarea ca prin aceasta' sa uu
sa fie invins, cu cit ilili da seama ca impotriva lui se duce 0
se socoteasca mai buni decit cei elisatof?'
lupta cu puterile neatinse ale trupului sHibit.
Acel;ltia sa nu padiseasdl starea pe are 0 socotesc!!1ai bun-a
Ei trebuie deci indemnati inalte fara oboseaUi privirea
!;lisa se fereasca de semet
ie

1a bunurile cere/?ti, pentru a birui mcercarile, pagubitoare ale
Trebuie sa-i faeem sa in1eleaga di adeseori viata celor in
ispitelor cu mai mare ulilurinta /?i fara l?9VaiaUi.
frmati. comparata cu aceea a celor disatori-p, e 0 viatll. de
Clki daci1 avem siguranta unei fericiri care nu va avea
smeriti, ca, cita vreme aceia iau asupra lor oblh:ratii n
sfirl?it, oboseala pe care trebuie si1 a indud.m vremelnic, devine :
mai maddedt stare a lor, malta inima Ia cuii.nea
u/?or de suportat.
lor. 1 .
Sa afle ei cele ce' se spune prin proorocul: "Caci alila zice
De aceea nimerit se zice prin proorocul:
Domnul catre fameni: Celo;r care pazesc zilele sale de odihna
/?i aleg ceea ce imi este placut mie vor' starui in legamintul
Sidonule, caci marea iti zice" ... (Isaia 23, 4).
I
,

Meu, Ie voi da casa Mea, inauntrul' zidurilor mele un loc
Prin vocea marii se face de Sidonul com!.'Rrata '.
un nume mai de pret decit fii fike" (Isaia 56,4-5). \.
eu viat
a
celor casiUori? cate sint aruncati iIicoace. '!neola
,;

Fameni smt aceia, care poftele trupef;1ti care
de zbuciumul acestei lumi, este osindita viata acelora c.are se
j
smulg din inima chiar afectiunea unei actiuni rllliIinoase. socotesc ca tri1iesc in sigurant
a
!?i statornicie. .
.ill
.
f
12 - Ce.Ilbea Regulei iIl
astora1
.e if
'\1.
Page 397 of 417
179
',"'"
t . , '
I

,I'
,
-,

eu I .
, Sfintu14rigOrie eel Mare (Dialogul)
178
, Adesca unii se mtorc la Domnul dupa pacatelor '
"trupe/liti fili se dovedese eu alit mai infaptele lor bune,
cu cit se ca vrednici de qsmda din pricina pacatelor

Tot Cli,lCl aceia care continua Etraiasca in feciorle, ered
,ca. eOllliitiultaca au mai putin de pI ns ii indreptatel?te sa soeo
teascii di ,Ie este indeajuns nUIDai eVi-novatia vietti; fili nu in
, schimb neeesitatea de a cauta md nuri arzatoare care sa-i
infUicareze in rivna spirituala.
Se poate intimpla, de fapt, ca sa.-i fie mai pUicuta lui DUID . "'
nezeu 0 viata plina de iubiredupa savir:iiirea pacatului, decit
viata m:vinovata, dar amortita. in siguranta ei.
De aceea se spune prin gura Judecatorului: "Iertate
ii slnt ei pacatele cele multe, ciid mult['a iubit" (Luca 7, 47).
De asemenea: "Bucurie este inaintea ingerilor lui Dumnezeu,
pentnl un pacatos care se pocafel?te, mai mult dedt pentru
nouazeci :;;i noua de drepti, care nu au nevoie de poca.inta"
(Luca 15, 7-10). '
Noi v<:::dem acest lueru mai u:;;or pr:i.n experienta noastra
p'2rsonaHL
Cad .lubim mai mult ogorul care a fast uncimp de spini
,
mai inainte, pe care I-am lucrat cu multa sudoare, :;;i care
acum aduce roada bogata, dedt ogorul pe care nu cresc spini
nkiodata, dar care bine lucrat, nu aduee dedt roada' saraell.
Trebuie sf5.tuiti eei neintinati de pacate trupe:;;ti, ca sa nu
se: :mai presus de din pricina starii lor mai alese,
did nu cunosc, de fapt, cite lucruri mai bine decit
ei, aceia care sint in stare mai de jos. ,
Trebuie sa. Ii se spuna ca mainea scaunului Judeditii, celei
drepte calitatea faptelor schimba meritul care s-ar cuveni starii
de
Cine nu :;;tie, pentru a ne referi la ceea ce se intimpUi in
natura, ea dupa valoarea naturala a pietrelor pretioase tre
buie alegem rubinul maintea iacintului?
Si C11 taate acestea iacintul de culoare ca rubinul
este socotit ca find mm de pret decit rubinul palid. Cad la
aeesta frumusetea culorii ii adauga eeea ee ii prin
firea sa.
In ochil11b, 8ce'luia, caJitatea culorii ii rape!iJ1:e pretuirea inalta
pe care ar trebui sa 0 aiba din fire.
Cartea Regulel pastorale
-
Tot astfel' se intimpia eu eu oamenii. Unii cu stare mai
desavirl?ita sint mai rai, altii care traiese intr-o stare mai mica
de desavirl?ire, sint mai buni. ..
Unii se rididi prin viata lor frumoas
a
mai presua dedt con
diti starU lor; iar in schimb, scad din meritul starii
a
lor inalte, fiindca nu 'trBiese potrivit eu indatoririle pe care
tuat liberi. .
Cap. 29 _ Cum. trebw.e pastoriti cei care se ciiiesc pen
tnt. pacatele savirf,lite cu fapta, cum. aceia
ite
care trebuie sa plinga numai pacatele savirl1
cu gindul
-
Sfatul 30
, trebuie sfatuiti aceia'. care se pentru pacatele
lor c fapta, altfel aceia pentru pacatele cu gindul.
ebuie sfatuiti aceia care se simt vinovati de pacatele sa
virlili e ell fapta; ea trebuie sa aile in durerea perfecta, virtutea
care Isa fie in stare sa Ie l?tearga pacatele savirl?i teo
Sa nu sirota, adica, sa apese asupra lor mai mult vino
vatia pacatului savir:;;it, pentru ca a fost platita eu lacrimile
poci:Hntei. Cad este scris: "Ne adapi cu lacrimi din
(Ps. 79, 5).
Cad Hecare suflet trebuie sa se adape cu, aUt mai mult
prin pocaint
a
, cu Iacrimile parerii de rau, pe cit da seam.a
ca este indepartat prin pacatele sale de Dumnez
eu
.
Ei trebuie indemnati sa aiba neincetat pacatele
in fataochilor lor, sa se stdiduiasca prin viata lor, ca Jude
eatorul eel aspru, sa nu se uite la acestea.
Aceasta e starea .sufleteasca a lui David care se ruga: ,,In
Ta de la pacatele mele" (Ps. 50, 12), cad el a zis
mm iriainte ea: "Paeatul meu este' pururea inaintea mea"
(Ps. 50, 3).
Prin aeeasta a voit sa spuna ca: Te rog sa nu iei seama
la: paeatul meu, deoareee eu insumi nu ineetez ca sa-l am pu
rurea inaintea oehilor mei. .
De aceea spune Domnul prin proorocul: "De pacatele tale
nu-mi" voi mai aduce aminte, tu insa sa-ti aduci aminte"
(Is. 43, 25- dupa text).
12
Page 398 of 417
180
181
L

".:
dkrtea Itegulei pastorale
Sfintul Grlgorie eel Mare (Dlalogul).
Trebuie sfatuiti sa-,i cerceteze pacatele unul cite unuL
Murdaria infiorAtoare pe care trebuie sA 0 plingem .in fie
care pacat, va fi inceputul lacrim.illor aile tuturor
pacatelor. .
De aceea in chip potrivit zice Ieremia amintind' cite unul
pacatele Iudeii: ,,$uvoaie de apA Iacrimeaza ochiul meu"
(Plingeri 3, 48).
$uvoaie de apa curg din ochii atunci cind deplingem
fiecare paeat cu lacrimideosebite.
Caci, e irnposibil, ca inima noastd'l sa simU aceea!,li durere,
in acela!,li timp.., pentru toate paeatele. .
Izbita pina in adincuri de amintire, eind pentru un paeat,
cind pentru aIt pacat, se de toate pacatele, in plinsul
fiedirui .plieat in parte.
Trebuie sa-i indemnam ca sa aibs incredere !,Ii sli cearli
mila, pentru ca deznadejdea nemasurata sa nu-i dues Ia moarte.
Caci Dumnezeu eel mult milostiv nu ar pune inaintea oehi-'
lor pacato!,lilor pacateIe, pentru a fi deplinse, daca ar vrea sa
Ie pedepseasca singur.
Se cli Dumnezeu a voit sli-i 'tina departe de osinda pe
to'ti aceia pe care, ajutindu-i cu milostivire, i-a fa cut judeca
tori pentru ei .
De aceea este scris: "Sa intimpinam fata lui intru lauds".
Text: "Sa ie!,lim intru innmpinarea lui eu marturisiri" (Ps.
94, 2).
De aceea zice Sf. Pavel:' "Cad dacA ne-am fi judecat noi
in!?ine nu am mai fi judecati" (I Cor. 11, 31).
Trebuie sa-i mdemnam msa de asemenea sa aiba mcredere
in aceasta nadejde, liIi totulili, sa nu se lase prada nepasarii,
printr-o siguranta fara grij a.
Caci adeseori vrajma!,lul viclean m!,lala !,Ii lingu!,le!,lte, cu 0
sigurantli' eondamnabiUi, sufletul pe care I-a facut sli cada in
pacat pe care n vede intristat din cauza ruinei sale. .
Toate acestea Ie vedem bine spune in intimplarea cu Dina.
Cad este seris: "Dina a ie!,lit sli vada fetele ts.rii aceleia. $i
vazind-o Sichem, fecioml lui Hemor, stapinitorul pamintului
aeeluia a luat-o !,Ii euleindu-se eu ea a necinstit-o. Apoi s-a
lipit sufletullui de Dina, fata lui Iaeov, !,Ii i-Ii cazut dragS. fata
f,'Ii a vorbit pe placul fetei" (Fac. 34, 1-3).
Dina care iese pentru a vedea fetele unei tan strame, in
sufletul, care, indatoririle sale !,!i 000
./
pirtdu-se cu faptele altora, hoinarel?te iInpral,ltiat, aeparte de
indatorirlle sale proprii. . .
W
Pe aceasta Sichem, st initorul tarii, a necinstit-o spre a
inse:o:ma diavolul strica. uflerul pe care n gaset;lte ocupat in
1
faptele altuia. . .' . . .
,,Apoi s-a lipit SUfletulti de Dina", flindca 0 gasi unita eu
el in pacat. . . . .. " .
Sufletul care se pocaie te de pacat, ii intelege rliutatea !iii
dupa ce I-a savir!,lit, incear sa-!,Ii deplinge. pacatul prin lacrimi.
. Amagitorul, in schiinb, readuce in :roil;1tea p.katosului 113.
dejdi !ili increderi inexistente, pentru a-I abate de Is. Intristarea
mintuitoare. - . I
De aceea pe buna dreptate, seadauga: ..$i flind ea intristata
a lini!,ltit-o cu mingiieri" (Dupa text): I /
Uneori, de fapt, prezinta pacatele ca fiind mai grel
e
;
alteori zice di paca.tul nu aa n.. ici 0 important
a
.. Nu
rareori ne convinge ca Dumnezeu e lostiv;' altadata ne e011
vinge ca mai este vreme pentru pocain a. ' ..
$i astfel, suflettJ.I amagit, este departe dehotaririle
pentru intoarcere.
In aeestl chip nu la sfir!,lit nici un dar, fiinc1ca acum
nu-l nici 0 remu/?care.
De aceJa e:l va fi moo. tir:zi'1.l sclllfun.(l.at eu atit mal multin
chinuri, cu cit acum, se bucura de pacatele sale.
In schimb, aceia care depiing pacatele cu gtndul, au Upsa
de 0 indrumare pastorale. care sa-i sileasca sa socoteasca ell
grija, m tainele daca au plidituit numai prin pH\,
cere sau !,Ii prin consimtamint.
Caci adeseori inima este ispitita shute pl1.1cere in rz,u,
totu!,!] vointa se imboldurilor carmi.
Intaina gindului se intristeaia de ceea ce-ldesfateaz
a
, $i
sirnte pIa cere pentru ceea ce-l intristeaza.
Adeseori, insa, sufletul e ant de scufundat in vntoarea
ispitirii, incit nu mai opune- nici 0 rezistenta: se
hotarire, dacli sufletul e solicitat de pIa.cert .
Dad S-aT ivi prilejuI, 'afunci pofta din IEl:Untru .aT deveni
indata faptA.
Aceasta insa nu mai este in ochii Judeditornlui ceJui aspru
. un pacat . cu gindul, ci un pacat cu fapta.
:11
"I
Page 399 of 417
..
1:;

r -I
182 Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
Cartes Regulei pastorale
183
. !
Chiar daca se anllna savirl;lirea pacatu1ui, dilf. pricina im . Trlstetea eu gindul ar fi in stare sa cuditeasdi. 0
prejurarilor, totti:;;i vointa l-a'1;avir:;;it :;;i -1-a cqnsumat prin inima, care n-a fost patata decit numai prin pacatul eu gindul.
lucrarea C0l1sim1amintului. I'
De 1a priiuii oameni am invatat Ca sint trei feluri de a sa- .
;
raul innascut in orice lucrate pacatoasa: indemnul,'
Cap. 30. Cum trebuie pastoriti aceia care nu se indreapta
cerea I?i consimtamin (invoirea).. . de la pacateIor, pe care Ie
Primu1 ville de 1a a1 doilea i:;d loc in trup,
piing, cum aceia care se opresc de Ia
al ireiJ ea in 1ucrarea omtei. . . . ..' . ." pacatelor, nn Ie depling
,.,,,: .
\.
Ispititorul inde 1a rautate, trupul se daruie:;;te desHi
ti:irii, iar 1a urma co imte vomta, biruita. fUnd de' desfatare.
SlatuI 31
Astfel, a ptit rautatea, iar Eva ca I;li cum ar in
... Altfel trebuie sfatuiti ,aceia care depling pacate-Ie
c1:Iipui trupul, s:"a daruit pHicerii, iar Adam cu vointa a cedat
savirl?ite totu:;;i :nu se linideparteaza de ele 'astfel aceia
s-a invoit indemnu1ui' pliketii.
care dese lasa de pooat, nu....} depling ..
Prin indemn pacatu1, prin p1a.cere sintem biruiti
Aceia care pling pacatele lor, dar nu se leapada, trebuie
de pacat, prin eonsimtamint
determinati la ogindire maip1ma de raspundere, spre a se
Deci aceia care dep1ing paeate e cu gindul trebuie sfa.tuiti
convinge di. e zadarnic un pIins daca -se spala cu
tl8 r. eflecteze eu grij a, la graVi.tate p. acatu1ui in. care au cazut,
raerimi l1umai 'cu seopul de .a se reintoa:ree, curatiti, la mur
pentru ca, potrivit masurii pikatul . pe .care il gasesc i:pauntrul
dariile de mm inainte. .
. lor sa-:;;i intocmeasd'l felul pocaint i lor, prin care sa se ridice
. De aceea est'e scris in Scriptura: "ta un ciine care se
into.circe unde la val'sat, l'ar porcul scaldat se in
Cad dadinesoeotesc pacate1e Icu gindul atunci acestea ii
mocirHi" (Pilde 26, 11; II Petru 2, 22). . .
Val' dUCt! la pacate cu fapta.
Cino. varsa cliiilele atunci leapooa hrall'a care i-a in
Trebuie ingrozim pe acel;lti padl.tol?i, dar sa nu-ifacem
greunat stomacul. Dar dace se intoarce 11a varsatuTi, atunci
Sa':'91 piarda nadejdea. .
insemneaza ca se ingreuneaza din nou eu aceea mincare de
Caci mila hrl Dumnezeu spala pacatele cu gindul eu atit
care se ul?u'mSe mai imunte.
mai repede, eu cit mai mare e grija di a impiedica acestea sa
Tot astfel si,nt liJi aceia care i!;ii depUng pacatele savir
dvidi pacate eu fapta. . . . .'
MarturiEino.u-le Ie spala de necuralia cu eare s-au
. . Pacatul cu glndul aWi mai curind iertare, pentru di nu e
hranit f;li care ile aipasa coD!?tiinta. .
m1an'tuit cu fapta saviqita. .
Dar, dad repeta dupa marturisire acelea;;i pa'cate, in-
De aceea zice Psalmistul, in chip nimedt: "Zis-am: martu mneaza aoeea1i>i ne.legiui:re. .
1 risi-vbi faradelegea mea Domnului".. $i indata adauga: "Tu " lar serDa-fa oare se in mocirla, nu s-e spa,la, ci
ai krt,xt nelegiuir,ea 1nimii mele" (PIs. 32,
mUI'CHir .'9te mai multo .
Cine, de fapt, infringe salbaticia mirna, arata ca vrea sa i Aceasta e soarta aceluia care pUnge paeatul, dar pe care
osindeasca rautatea .gindurilor. $i daca zise: "Zis-am: martu nu-l1eapada:;;i astfel se face vinovat de pedepse mai grele .
. risi-voi", adauga indata: ,,$i Tu ai iertat", prin care arata cit Dar e I?i un dispret al ierHlrii pe care a obtinuse deja prin
. de se poate dobindi iertarea in. acestelueruri.
pUns; e ca I?i cum s-ar tavali in apa plini). de noroL
:;1. inl5mp ce inca fagaduie9te sa ceara, dobinde$te ceea ce In lacrimile sale curatenia vietii I?i in feluI acesta
iagaduia sa ceara.
murdaref;lte iaraf;li lacrimiIe sale in ochii lui Dumnezeu.
Caci deoarece pacatul nu a ajuns pina Ia fapta, llici pocainta
De aceea este de asemenea scris:"Nu repeta cuvintele
nu trebuie sa ajunga pina Ia ehinuri.
tale in rugaciune" (Sirah 7, 15).
,'.
Page 400 of 417

.".
1B4
Sfintul Grlgorie eel Mare (Dialogul)
A repeta cuvintul tn rugaciune a dupa
pItns, ceeace va trebui sa plinga din nou. .'
De aceea se spune Ia Isma: .. (Is.
I, 15). .
Nu se rmnmii curat dupa ce se spaUi, aceIa
care dupii ce pIins piicatele, pastreazii, dupa ee a
varsat laerimi, nevinovAtia vietH. . .
Ba Ie savir/ilese ca sa aiba motiv sa Ie pIing a din nou. Se
spala dar nu curatesc, pIing pikatele dar nu se indrepteaza.
De aceea Spune inteleptuI: "Cel ee. se spala de la mort /iii
se atinge de el, ce i-a folosit spalarea?U (Sirah, 34, 27).
Se spala dupa atingerea unui mort de fieeare data cind se
curata prin lacrimi de pacatul Dar spalare, atinge
din nou pe. mort, ori cine, care pUns, se reintoarce la
pacat.
Acelora care depling pacateIe,. dar care nu se leapMa de
ele, trebuie sa Ie amintim ea sa se recunoaSCa" inaintea oehilor
Judecatorului eeIui drept, asemenea eu aceia care, in fat a unor
oameni se Cll supunere, dar pe Ia spate se poarta
fata de ei Ie prieinuiesc tot felul de pagube de
care sint eapabili. _
Cad oare ce 1nlSeamna 8 deplinge 'pacatele daca. nu aarata
smeren4e cuce.micie fa,ta de Dur.tt:m.ezeu? .
Nu bemneaza di 181I'.Mam plina de tm'fie.
de A'Ce!la pe care rr-.am ruga1:, arbulnci moo dUipa lacrimiJIe
podirintei, dm nou p/1<oate?
Aceasta ne-o Sf. I'aoov, cind spulJ;le: "Nu.
oaa:'e ca prie;benia t1umii este d.u;:nname de Dumne
,zeu?" {loco 4, 4). .
Trebl.1ie sa-i indemnam pe 'alCe!iltia oare depJrung paoorf:ele lor,
dar care eu toarre acestea nu Joe leapada, sa eugete ell chibzu
inta la fupfuil ca, daca de mUilte ori eei bum sufera vina
loriSlpitiJ:ea :1a ra'll, adeseori cei in zad-BIt s-mtj; di
tre pocamta.
Toarte .acestea se il.O.'tiim'Pla in temei'llll celei minunate
a echiliibru!lui interior,cerurt de medte1e ifiecar:uiJa.. . I
Cei rai, ,pentru raeel putin bine tpe care rfl. foc pe care
nu-l due J'a sfi:n,lit, sa Be simta singuri in aceealid rau
tate mai apoi sa Be scufunde C'U toturl .in rau.
Cei buni in schimb, dn ispi1:cie la ran :]a cevreniciodarta nu
oo:nsimt, daca evitli, paootuil din oauza sHibici'llnii, eu aUt mai
",

r_egulei 185
i

bin.e.'iJ.
imm
mu!lt .. caJre. umbla S1Jre dreptate.
Valaam a spus door rl'vlDd corm1 "Sa moarft
sufletuJ meu moartead.rep iller ocestora sa fie sfiT'l?ituU meu
ea lor" (Num. 23, 1). .. .
. Dar dU'Pa ceo a trecut v mea pocamtei, a dat un sbt impo
triw. vietii 8cciora, eu care Be rugase sa fie ase.menea in
moarte. .
ciind a.rUi nou 'Pd1ej de zgi.!'lCenie, uita rerpede dorintele
nev.iJnovati:ei. . .
De aceea zice Sf. Pavel inatatdrul $i propovaduitol"1l1
nearilurilor, in legatura cu acesta: 'air- vad in
mele 0 alta ilege, lU!ptindu-ee impotri a rregii .micr1tii mele
fiklndu-ma rob 'legii ipaiooTuilui, care e in marl'U:larei.e mele"
(Rom. 7, 23). . . ..
SooPul ispitirii lui nu-i ,trltud .deoit mod. mare int:1ri!re in
biue d-atorita sUlbk;iunH piuj:rrii.
Ce lllteles a<re un V'all'aam. pocadt $i totl1i$i lIle intorn spre
sfinteni:e. . . . . /
Pavel esjte isrp.iltit !;li p2Ccatuft.
Desi'gur, ca, semniiica:tia nu poate Ii de-cit un pl'indph.l
mor.al foorte olar: ca ad1cl\ binele nelmpl1nirt n1.1 fo:l'OS9te celor
rai, /iii .r8uJ nesa'Vi:n;;it nu oo:nstituioe 0 osinda pentru cei bunL
In -schimb, t.rebuie sa-i sfii1:Utm pe aceita oarre Be'lealpada de
pacatele nu ,Ie pl1ng, ca '31.1 lipsa de 0 COD
ducere pastoooJa conforrna CU cllracter.ul lor.
Nu .pot sa iertarreapaoa1:elor, pe care ade-
vfu-atea Il.U Ie mai lrunU!ltesc, darr pe care, mca e adeva1
1
at,
ca nu. ga.gesc J'acridni rpentrua ae spilta.
Nuse poaJte, des:iJgur, zice di un soriitor pentru en n
!Cereat 'Sa scde, n-a mm adaugat Ja ceea ce a seris l1icl 0
pagi'lla, ax fi ceea ce a scm mai mamte.
Nici nu treb'pie sustinuta pare-rea d paguba trebUlie deja
.considerata repall'ata, fiindca respectivUl in<:eteaza de a mai
pagubi. Penrtru loti e nevoia ca tr-ebuie '52.. fie dezmlrrl
. cu smerenie cllvillltele mmdrieillloastre.
Ar fi preS! sa pe care ile-a.f facut
numai ell hotaruea de ,a :nu mai mce 'al,tele. Din pacarte, tre
bllie plat-me facute.

Nu dam satisf1octie- uui Durrmiezeu Ipentru pae:artui
iii
numai pentru ea Il.u..:l mai. prin IepMarea acestuia.
,I
I
. ,
'-I
Page 401 of 417
,') : .
I
,!
""
"1 \. j
186
Sfintul eel Mare (Dialogul)
,-'
} ; ;
Trebuie sa ne impotrivim cu 1actimi sa plaoe- '
... 4
rile pe eare le-am caut-at le-aan iubit.

Atita timp cit si.ntem ,aici in Viata -aceasta, chiar daca nu


- nc-ar fi' intinat nid un pacat, nevinovatia aoea'Sta nu newar da
i
"
:nici sigurant
a
Did gratie, dooa;rece multe lucrun neingaduite
de f.apt, ax veni ISa bats 1'a poarta inimii noastreJ
Cum se poate .dooi socoti sigur aceI'a care, pentru pacatele
deja, are siguranta 9i canu mai este nevi
nuvut? Fire?te di DUi!l1nezeu nu din 5uferintele
noaske. In:sA e:1 fie vi'nd>eca boHllf'! paoatelor prin leacuri COIIl
trarii. Daca ne-'am iooepanat deEl din pridna poftelar tru
pe?ti, trebuie sa ne reintoaroem 1a EI prin amaraci).llllea lacri
milor. Dacaam <camt din prici:na ca ne-am desirinat, a:poi tre
buie sa ne rklidim 9
i
sa ne infrlnam chiar 1?i Ja ee1e mgaduite.
IlliJ]1aam:etita de bucurie [lesocotita, trehui'e saarda de
j8!lea tamaduitoare. ranile, cauzate de 0 mindrie O'arba,
trebuie vindecate printr V'1ata. smerita 9
i
infrlnata.
De aceeaeste seris: am zis celor faradclege: nu faceti
fari:ldeJege, 9
i
p8ciHoiii10 : TIU maJtati fruntea!" (Bs. 74; 4 _
(
in tr.Kt: "nl..l l'idicati capu ").
Pacatol;lii 19
i
ri-diea p ini de anindrie capul tahmci cind cu
pacatului pro 'ri'll ll'll-l duce smedti la pocairnta.
De aceea i'ara?i zice: i"I.nima innrlnta 9
i
smerita Dumnezeu
liU C Vci urgisi" CPs. 50, 18). .
Cad aceia care plfnge paeateJe daT caire nu Ie leapada,
acela 'are ce-i drept 0 i'D.:iffia infrin a, dar nu vooa 8-0 sme
reasdi.
t
.
Cillr;: 111sa il;:ilieapada pa.catele, da nu Ie depllnge, acela ce
t' 111ima smerita, dar nu vasa nimic de frin
gerea in.imii. '.
De acee.a zice Sf. Pavel: er.ati UJnii dintre voL Dar
v.. ati sjJ;;ilat, dar sfintit" (rOor. ,11).
Ci;;ci'pe aCel'a 11 SfiJllte"9te indrepta.rea vietH, pe care, prin
5ispaJa.intriet:arla cuxatitoare a ,lacrimilor.
De aceea, arunci cind Sf. Petru a vazut pe unii oa're in
fa,\:3 propriillor :lor paoarte au fost de groaza, i-a in
demnat zi:oinci: "Pocaiti-va se fieoare dia:l'vre voi"
(F. Ap.2, 38).
Inainte de a vOir-bi despre botez aam.irrJ.tit geme1:ele pocain
tei. pe' pentru ,cil mai mtli sa se scufunde
'"
-;,.
Cartea Regulei pastorale
187'
mapa lIltristaxii persan.a;Ie,. f?i, dupa aceea, sa fie spiHa1i prin
tama botezului. . .
Pe temeiUil acestui crirteriu, aOOa care riu pUng&
pacateJe cum vor avea .siguranta iertarii, daeli pa5
torwI cea bun al Biseridi socote$te ,de nelipsita podiinta la
,taina aceasta a carei func1ie specifica e aceea de a
.p,aoat:le\
Cap. 31 Cum trebuie sa fie pastoritiaceia care se landa
cu pacatele pe care' 'Ie 'lIi cum aceia '
care Ie disprelniesc, nu Be pazesc de ele
Sfatul 32
Altfel trebuie sfm1iti ace1acBlre au obraznida sa se laude
Cll pacatele pe oare Ie '5aVlf'90ese Jiii altfe:l .aoeia care, ce-i drept
t9i deplihg paoateie, dar nu Ie ocolooc.
Aceia care se lauda C'U pllcatele pe care le savirl,Yesc, trebuie
sa ca e mai greu pacatll'l en gura dedt eel cu f,a;pta.
Pacartul eu fapta ramme restrins la ei i:ru;li'l?i, dar eel ell
cuvintul in schianb, fia,oe 'CUTIoscuta 'nelegiuirea lor }a 'atitea
persoa'Ile cite sint aeelea earor<,l Ie f.ae cunoscute II,aude;le pe
care leatribuie, pacmelor lor.
Daca nu vreau sa smulga rau:! Sa se teama macar de ras
pindirea lui.
Trebuie sa Ie aducem ammte ca e mai mu'lt dedt de ajuns,
pieirea lor personaila. De asemenea trebuie sa Ie sptin 'IIl di
chiar daea n'll se t 'l11 cli sint sa se l'Ul;lineze maear
ca sa atpara ceea ce de fapt slnt.
Foaxte adeseori a ascunde pacatule 0 presUipUQ1ere nece
sara spre a-I evita.
De fapt, dad COIlJliitihl1a se nll;;i:neaza sa apara ceea ce nu
se teme sa fie, va t1"eooi oda.ta 'Sa seta a scirba de a fi
ceea ce .nu ax dori 'Sa apara ea este.
na'ca insa oel rau e cunoscUJi: ca este neru'l?inat, obraznk,
arunei -ea Ii este ingaduita orice Hiradelege pe care
o fad indoioala cu ant mai
virtos in cele ce ou cit smt mai [leingaduite.
IPe .aceea este scris: "Cacl ei vlldesc pacatele lor ca
Sodtma, in Joe sa Ie ascunda" (Is. 3, 9).
I
,.
I Page 402 of 417
Sfintul Grigorie eel' Mare (Dialogul)
188 .
DacA Sodoma fi ,ascuns pacatale, atunci ar: fi ,fost 0
SodomA care aT fi pacMWt desigu;r, darar fipadituit cu
temere. Ea ,a lepadat inBA, cu totul fnnele temerii indt pen
tru a paditui, nu nici macar noaptea.
De .aceea iaralili -este scris: "Smga.l'Iea Sodomei GomoTei
e mare" (Facere 18, 20).
In rea:1itate, glaJSUIl e 0 l'l1cr.are insli
strigatui e vinovlitie .
In schimb, cu toroll alltieJ trebuie sa-i ilndemnam pe acei.a .
care nu 1ea'Pi:ida pacatele Jar, Be SCilZa de ale.
trebuie sa-'llli 'Puna intrebarea: Cum Be vor dezvirno
vi:i1i inaintea 'asprei judecati a Dumnezeu, daca, dupif pt'o
. pri.:a lor judecata nu sa a.fle motive de SCllza temeinice
pentru faradeilegUe lor. Nu mnt ei oare cr.ainicii lor proprii?
Ei biciuiesc pacartUil se 'l.asa artra'l?i ei in'lilhc?i prin fap-tele
padtoa.se., . . '
Mintea lor sa .Ie fie JuminetA, pentru a ca TaUil pe
care il e 0 pervertire 'a judecatii calef ascurnse a lui
Dumnezeu. . ,
De aceea' e necesar sarechemam atantia lor, chi'ar daca
lipse!?-te vointa hotadta pentru a hi:rui ri:iul.,
A vadea mai bine, sau 'a avea 0 mai 'limpede
, a raul'lli, e rea mai sigura cea mai ingroziroa:re pieire.
Este 0 luminarre inte;l,ectuali:i dar nu vointa care
, refuza intunericu,l pacatuilui.
Cad dace. refuza eare:Ii s-a dart spre a1utorul
lor, 0 schimba in. miirturie tmpotriva -lor, lumina i'ntelegerii
devine pedea<psa mai ma.re, deoarece au pa--imi1-{) ca pe un
mij10c pen.tru a putea' pacatele.
In acest mod rau.tatea .1or, fiindca Savi'rI?e5C fi:iddelegea pe
care nu 0 aprobe., anticirpeazli timpul judecatii viitoare.
De fapt, siurt sortiti chinurilor mtlruclt n-au
sa se dezvrnovateasca singuri.
pedepsele vor fi eu atit m:alimgroz.ito'are cu dt n-au
voit sa ocoleasdl pacatele pe care ei Je oa5.ndesc. De
aceea Adevarw S'pUlIle: "Iar .sluga a'Ce la, ca're a !?tiut
voia stirirpirnului nu s-.a pregi:i:tit, nIDi nu a fi:icut dUp8 voia
lui, V'a fi biitute. mult" (Luca 12, 47). De aceea zice P8a'lmistul:
"Sa se pogoare .in iad de vii" (Ps. 54, 16), Cad eei vii
dau seam'a ce se intimpla in jU!l"lJl lor. lnsa moliii nu
pot au:z;i nimie.
:\'
\ !
. ,
t r
'j
189 \.
,. ". r 't
Cartea pastorafe
___----- I
. . p!c
ate
"I.:
. In ar cades moIii tn ioo, ar sav'i11?l .
dID I, sc var
Cum in.sa Cll'nosc raul, ,!?i eu toa.teacestea sO\'I!$e '
cobon in fad de vii, neiericiti ,!?i
, din
Cap. 32 _ Cum trebuie pbtorili aceia care
patimi'l ,?i cum aceia care pacatu
1eSc
l
Sfatul 33 . "
Ace,i.a care se .l'flsli cu'Priru;li ,de a patitntl -cnre.g
1
nevoie de 0 C'U totuI deosebita de a soc ;), a
arund1 din caacul in la!rrt'bl'rjJ,e pacatului. .' t ebuie
Acei:a care se Irasa stapiniti de n!'v'a1
l
a patl'lllel r
Iiltie 1Jrebui:e sa s\lIstinli lupta in fiecare zi. ' .. de
ate
Trebuie aropere imrima ell scutul 'lite to
griji:i atunci clndnu sa prevada '$1 sa c
raniUe. 'a!l11..1il
ui
vi-
Sa se Ingrozea:sd de sagetile asc1JlI).Se aile
clea:n se intareasd'l, prin veghere neincetata, 1
I 'P inttunecata. In tr:a.<ru?'eele mtarite ale miron. , 1';<' op1'ada
u tli
Caci daea. inima intrelalS8. paza grijii, este e::-cpl. c . .
rarulor. ' . . .' aznet 10
DUilmanul videa'll se ell altit roa'l.1I1fto$a
vind i1n1miile pe ca!l"e ile gaeee nearoperite de p.g
uie
vederii. treb
i1
Aceia care &e 1.aSa stlipiniti de nav,rua bu
nl1
:' :)t
indemnati sa nu &e ocu!p<= :pres mult de grlJ'l',.e
materiale. ' e ei nU
Tin.iru1 peste masurli searoa de b'tlillurrHe trecirl'toall" '
vor ri:illilui C'U caTe vor fi lovitt , ' c fost ,_.. 1 care a
De aceeB se ar. ta J'a Solomon -tJ..espre unQJJJ -s du
rutt
bawt care domnea, cinJd zice: levit. N'u tIn din sornn
M-au batut ... Nu 'nhnic. Cm rna ,,"Or de;;te'P' s
voicere vin" (Pi'lde 23, 35). ." i gorenta
or
Intr-<adev8lr ,a,dormit din cauza grIJ.m
tHor e levit iIlU simre dur.erea.
e
11 pe
l<."; d
Upi;1
'l(. .
v
ad
p.I'lID 'J
'd' tuilu
i
e le-
a
SC1-
l\
i;fW
ca'r
Cuan nu
'
e
.
'!.a pC1A-,a ..
C
depgel?te, tot nu nid paeateu.e pe cat

J'

Page 403 of 417
191
I
.i
.,"."

,:,.190 Sfintul Grlgorie eel Mare (Dfalogul)
1
;.'
i i'
I i . Este tirit nu simte: &pre a msemna ad!ca, caamagit de
'.
mreiele pacatului., nu e cap.abjJ: de () mai atei;tta grija fata de
el .
E1 sa .se d.aa: nu.:rna:i pentru a diuta art vin.
e cupri'll's de somnul nu se poote controla,
pUicerile .}llimefiiti f,)i vegheaza pe:ntru a gasi in
placeri 0 betie mai mare. .' ,
$i doarme uef,)i ar fi trebuit sa ramina treaz. Ei rlo
re:;;te sa fie treaz cind arr fi putut dormi De' aceea se'
spnne mai. in."linte: ,;Vei fi ca unulcaxe s-a culcat in mij1ocul
mfa'ii, ca unul car 3 ooormit pe Vtrful unci oatarg" (Pillde
23, 34).
. Cine se afla in ispitele acestei lumi e ca /iii cum ar dormi in
mijlo(!ul rna-riL Ii e imp05ibll Sa prevada asalturile na:valnice
ale patimilcr, asemeneC). UOOf vo1uri marl liJi amenmtatoare.
Cirmaciul calf pierde clrma e. vointa care pierd dormta,
plina de grij a de a 6'1:apini rombia trupului.' .
A piei;de . dTma in mijlocul mi:irli trusemneazaa nu lua
se,1:ma eu grij a1a furttinile acestei lum.
Cad dacacir.:.H.aciu'l stringe tare liJi eu grija c1rma, atunci
el sau incireapta corabia impotriva v21lurilorsau fringe, p.rin
impotrivire piezi1;;a, pute a vintUJIui. 1;51 vointa cind vegheaza,
stapine:;>te 'Oil grija sufl tul, sal\.l supune biruitoare anumite
pat.l::ni Sciu eu prevooere e9te pe celel.alte.
Astfr.l in timp su une reaHtata prezenta
se prin prevede impotriva luptelor viitoare.
. Deooeea.ni 5e spune despre luptatorii cci tari ai patriei
celei "Fiecare poarta sabie 1a pearta peDtru oriee
111tin.lp],:n-e:;;i hica. de'Iloapte" (Cmt. CintarHor 3, 8).
Se 'poarta' sabie la atultlci c' d prin cuvin
. tului lui Dumnezeuse 'PO ta paditaasa a trupuJ.ui.
Noa'Ptea este imaginea oarbei noa tre .slabiciuni. Caei noap
teEl nu vedem ce primejdie iIle ,amenin a.
IndngtJ'ubia lor 1.a din p 'd,na fridlar de Doapte,
:liir:.tii, Ci.ue daca pe de 0 parte se em de ocele neprevazute,
pe de alta parte sint g,ata sa inrrunte.1 pta.
Deaceea iara9i se serie pentru mireasa: - "Nasul tau ca
turnul din Libc:l.ll" (Cint. CinHirllor 7, 5). Cad lucru pe care
<:1.1 ochii, n simtim adesea cu miI'OSUIl. eu D:asul
deolSebil1lljii mirosul eel bUIn pe eel rau.
. Cartea Regulei pastor.ale .
Ce msemneaza deci naJSUl Bisericii dedi intelepciune.a pre-
viU;atoare ,3 sfilntilor? .. .'
Nasulse ca flind asernenea tumu:lud. din Liban
dici prevederea cuminte' a sfintilor se aUt de sus, indt
ei vad luptele ispitirii ehiar inaiillte de a searata l?i de aceea
ei sint inarmati l?i intariti ca sa ,Ie poata infrlliI1ta dnd \nor veni.
Cad a.sa:ltUrille care au foot mai inainte prevazute pierd din
putere, atunei cind 'S prezinta..
'. Fiecrure caillta pregateasca cea mal buna aiparare im
potriva atacurilor l?l un care se. crede neafilteptat,
din putere prio:l faptul ca a foot prins pe ne

In ochimb, deos-ebita trebuie sa fie pastor.a\ta acelora caire
gint !'Obi hotariti ai paoatUilui.
Ace:;;tia. trebuie sa cugete di Ii 0 jooCata mai
aspra, deoaTece 5avirvesc pa.catul cu hotarita. Pe
ei Ii va 100 0 pedearpsa cu atit mai aspra, ell cit . eMul?ele
. legaturii, :str5:nse eu ii face robi
Eiar spalla printr-o podi.inta mai dad ar fi
ciU;ut numai din prici'I1a ltpsei de judecata din nechibzuintit
Caci sufil.etul care bunuTille caode in mod
deliberat in pacat.
Dar intre eei care cad din pricina lipsei de judecata, f,)i
intre eei care cad prin oaleul, oeste 'aceasta deos ebire: acel?tia,
a.didi, il?i pierd starea de bar di:n pricina paoatului. Nu numai
aUta! Ci pentru ce 'ooeseori cad tntr-un fel de deznadejde.
De "Ioeea Domnul prin guraproorocu.1ui nu aUt
gre:;;eH'le .din ca'UZ3 Upsei de jooecata, cit mai ales pacatele
voite 'cele in chip deliberat, atunei dnd zice:
"Ca nu CUnlV'a sa izbticneaoca minia mea ca foeul l?i sa arda
i. nestinsa din pridna rautatii fa'ptelor V'oastre" (ler. 4, 4). $i
I
iaral?i eu minie: "De aceea, va. voi pedepsi pentru
faptele voootre cele rele" (ler. 23, 2).
Ded, fUndca paoatele in chip delibel'at S deose
besc de celelalte, Domnul are in vedere nu atit faptele paca
taase, cit mai ales hotarirea deliberata de a Ie savirl?i.
Caciin fapte adeSapacatuim cdin s1abiciune;dar adesea
din delasar'e. I'll intentie, in se pacatuie?te intot
da'llna pri'l1 rautate delibel'ata.
In schimb, S spune de catre prooroc,aturici dnd zugre
starea omuJ.ui drept: "EI nu :pe soa'lllIlUil huJ.itorilor"

Page 404 of 417
192
. sfintuJ Grlgorie eel Mare (Dialogul)
.(Ps. 1, 1). Fe S'C'sun judedton.:W. BaU eel ce stA in frunte:
A pe scaun'U'l hu'H1oriilor insemneazA a pacate
in chip deliberat.
. A pe scaunul huilitorilor, insemneaza a deosebi raul
cu mintea eu toate acestea, a-I sa.vir$i in mod deliberat.
E ca cum ar pe scsunul unei adtmiki de
aoela care se trufelite cu atita nelegiuire, molt sa cugete sa
. savitn;l'E!asca rihLl prin cailcul.
$i, dupa cum superiori care asi5ta. , cei
care se buoura de dnstea de a I?edea pe SCaJUlll, t8ii?a pacatele
prin crucul, depal?e8C pacatel,e acelora care cad din
sla-bidune. .
aoeia care sintilegati in Imlturile
prin calCUlI (chibzuinta), trebuie mdemnati sa inteleaga ce
fel de pede.apsa V'Or primi <!UID! 0 vor pI'liani, deoorece 11l.CUJI1
nu mai sint comtp'lici, ci chtar celol," pacatol?i.
Cap. 33 - Cum trebuie sfatuiti -aceia c4re paciituiesc nu
maiprin foarte des, !iii
cnm aceia care ocolesc dar
uneorl cad in picate grele
.Sfatul 34
Altfel trebuie sfl1tuiti aceta ca're 'Pacatui.' SC prin gre
dar 'Padtu1esc ooesooni, li\i altfel aceia care
se fe:reoc de rau in cele mici, dar CB!l"e 'l.Jr11.eori se scufunda
in plicate grele.
AcaoIa care cad numai in p200te msa cad a'Cleseori,
trebuie sii ili se 5puna \Sa ia roult seama Il'l.U calitatea plka
telor, ci l:a n'l.l1Ilaru11or.
Cad, chilar dad ei ered ell nu tr.ebuie sl1 se teama in pri
vinta pocatelor lor. fiinddi &int fara importoota, ei tom!?i
trebuie sa tremure aa vederea numaruilui lor.
Stropii' de ploaie mici faTi1 de numik umpluailblile
adinci Bile fiuviilor.
De 'asemenea alpa de pe funduil corabiilo.r care
neobservata., prO'Voaca nenorocire oa a mTtuna fu
rioosli deschiBa.
r
!
L

l
r
Cartea Regule1 pastorale : . 193 .

Mid sint care apar. pe membrele truputlui 111 riie,
d.a
ca
ele. acopera cu multIme nenuniarata trupuJ., ele i1
UCla Vlata ca 91 0 rant'!. de moarte, care roade pieptul.
. Deaceea este sene: "Celce nu baga -se'ama de cele mid
prea CUll'ind va cadea" (Sirah 19. 1 -dupa text). '
. Cad cine tn'll vrea 'Sa deplinga!?i sa ocoleasdl nici marnr
pacatele cele mici insemneaza ea aoola pierde cu totul starea
harului. nu dintr-odata, ci incetul eu: incetul. ... '. '.
De. aceea trebuie indemnati eu grijrl aceia oare
pacate sa inteleaga d. adeseoci e mai mare raspun- .
derea ]n poc.atele mid decit in cele marL ...
La un pacat mai roare se vede mai repede
de aceea e de inte1es dise poare Indrepta elt mai repedt!..
Insa pacate1e Ie n-esocotim ca li\i dnd nu ar fi run'll'c..
$i ooeasta e cu aUt mai rau, cu cit de a .
pacate obif,muief;lte sufletul cu paoate grele.
Af?a se ilntimp'Ui ca 'suf1.ehl1 cure IS-a cu
TIU se roai ingroze9te nid de cele gl'ele. .
Dispret
u1
Jipsaj de teama pentru paoatele grele e dlre-ct
proportionate. cu o1:li!?ll1uinta de a ItU se teIDe de
dlderile
In schimb, .acei.a, care se pazesc de eele '.!;loa-re,
dar care uneori cad in plicate grele din prea mare l;Dglmrare,
. trebuie sflituiti sa -Be indrepte eu mults. grlja, dlci cita vreme
. se tj,n' departe uJiloare, irr::cima lor se
umpIe de trufie Ii Inghite increderii lor sint
lndenmati sa savil"1?easdl pa:cate rom grele. .
$i lil timp ce in,afara ei birtl.ii.nte, in gre.!? 1ile ll1rl
rU!llte se trlliesc, e yorba de d trufie lsi sJridi
inima l?i cad In pacate grele.
Ded aceia care s paze9c de doar ajung une
ori in pacate greIe, trebuie sa nu ajunga 1<1. decadere
launtridi, crezind c sint tari inafadi.
dupa judedrtor, und
dec8.1i mai bllnde poate sa Ie devilna oalespre a cadea in
prapastia 'l.U1or paoote mai grele.
Cei ingimfa,i, oore socotesc di e un m-erit -a1 puterii lor
micile rezultate in bine-lui, dadi. poe buna dre})tate
...'.
,.
smt H!lsati in voia lor, sint zrlrobiti de pocate mali grele.

Caderea ii va Invllta ca putinta de a se 'tine tari In billle
nu e m;eritullor tpropriu..
,
I
11 - Cll1l\lea Regulei tlaslorale
l
I
I
Page 405 of 417

.'! ,1
. Sfintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
194

De f"pt, a iTJ.,ma, care se lIl'alta pen.tru rezultatele de putina
i.lnportanta i:id va aNa umilirea ei if1 re-Ie cli mult mali. grave..
, .
' ;
'Trebuie sa linaseama ca raspunderea lpr in paoatele cele
" mai grele e mai mare, fiindca cunosc de .lapacatele
u;:;nare: acestea ascu:nd nelegiuirea lor, cita vreme
cu :.:tcelea lucruri iele.
La utma urmelor" cea mai mare inaintea
lui Dumnez.euii face rai notorii. cite vreme a Be mentine
buni in fat a oamenilor, in lueruri de maiputina importanta,
li face preHi.cuti ai sfinteniei.
De aCeGH Ii se spune -eelor diiIltii: "Voi strecurali tintarul
inghititi ca.ll1:Ha" (Matei 23, 24). Aceasta vrea sa
"Val ocoliti pacatele mici, iar de eele mari nu va pasa.".
De aceea Adevarul tl mustra din nou cind zice:
"Voi dati zeduia,la din izma, din marar !?i din chi-men, dar
e,ti Uisa1 pa:rtile mai greleale Iegii: judecata, miiLa !?i credinta" .
(J\latei 23, 23).
Totu!?i nu trebuie sa trecem cu vederea ea 'atunei
1,
dnd despre zeciui'a1a recoltelor celor mai manmte
a preferat sa. pomeneasca ierburiJ.e cele mai neinsemnate,
en tOwtea'ces,tea a amintit pe cele mai bine mirositoare. ---
Desigur da vrut sa arate prin aceasta, ca eei preHicup.,
dad. pazesc indatoririle lor marunte a fae, pentru ca sa re
verse mireasma faimei de sfintenie in jurul lor.
refuza sa indeplineasdi luerurile cele mai iIisemnate,
'ei cu scrupl1lozitate acele nimicuri, care Ii
a,;;c.flza in faima buna h1 judecata opiniei publice.
I
Cap. 34 - Cum trebuie pastoriti aceia care nJci macar
nu incep binele, cum aceia care binele in
ceput nu-l
Sfatul 35
I
Altfel trebuisfatuiti "roeia care nici maca! nu moep binele
altfel ac.;;ia care -delli il rcep, nu-l desavir:;;esc.
Cu aeeia care,nici Injacar nll incep binele trebuie sa m
cepem nu incerclnd sa lrltarim ceea ce ar trebui sa iube'a5ci:i
In chip folositof, ci prin a distruge deprinderile paditoaee In
care truicsc.
",:."
195
cartea RegUlei pastorale
.
, Cine

Cine
virndeoare.
sint d
Cad impbsibrl sa Ie pretiJnzi acestora sa Iucruri
'I>" care."u \0 cunOSC, nu pricep mai. Intii primejdiUe
necazurlleirell3sCute in lor traita. sa
nu cal:J,za caderii sale nu e capabiJ. ex
de a se rjdica.
"
nU simte durerea unei rani, nu cauta leacuri de
ra
neci trebui:e sa Ie aratam acesro mai intii cit
lucrurile pe. care Ie iubesc. ei, l;Ii abia' apoi,
lea
sa Ie aratarri cu grija, cit de fo.1osi:toare sint,ace pe care ei
Ie neSOCOtesc. .
Mai intid.trebuie sa cit de necespra e fuga de
hlcrurile i pe care Ie iube9C, ca apoi, sa recuno
asca
mai tirziu,
froia greutate ca sint vrednioe de iubire ooele lucruri de care
ei rug. mai bulla dispo care nid nn wcep binele vor avea 0
zit de a primi prop'UlIl rile unO! ;tueruri pe c8lI'- nu Ie-au
ie CUIloscut, daca vor giisi l'Iltemeiatlrl liii adevar.ata critica faptelor
lor.
Atunci vcr invat eu dragainilna sa caute cu pasi'llltle
a
adevarate1e bunuri, dupa ce ee vor convinge ca s-auinde1et
nidt rara rol00 eu bunuri l;Ii nestatorui.ce.
Sa ca pHicerea bunurilor 'Parriintel;lti trece repede
ce
dar dureaz
a
00. cauza a unei pedepse veP .
Ceea ce 1e place azi va fi luat, chiar dadi nu vor voi, $i
ceea 'Ce nu le place pentru care sint inrruntati, 1e va fi
pastrat spie chin'llire. ei nu va avea nid 0 valO'are pentru
.ei scirba pe care 0 vor . .
De aceea astfe1 de pacatO!?i ar trebm sa aile tea-ma mintui
tOOT thia,r in ace1e locuri de care se desf.ata in chip paeatos.
Ar trebui ca sufletuil milf,loat de vederea marilor sale pier
den cauzate de propria ruina sa intoard spate1e de pina
acum, descoperind ca. au ajuns in adineul prapastiei.
e
Dar nu
numai atitl Ci lasindu-se de eeea ee a1\1 i'llbit sa i1nvet a iubi
ceea oe au
De aceea i se spune lui Ieremia, atunci cind a foot trimis
sa p-ropovad'l.l:iClSCa: "lata te-am putS in ziua aceasta peste po
poare peste regate, oa 6a smulgi l;Ii saatunci 1a pamint,
sa pierzi sa darimi, sa sa sadoef;lti" (Ier. 1, 10).
Distrug mai intU a tot ce e ;rail e pentTll ca
erea
profetul sa poata zidi ce1e bune.
i ll
r
j
\
Page 406 of 417
196
Sflntul GrigOrie eel Mare (Dialogul)

SI fie mai Intii spinll iubirli d.,.rte din lnitn;I ..
ascuJtatorilor. Aceasta e condipapentru ca cuvmfu]
Pl'OpOvadui'I'i sa nu fie SeIl1anat fara folos. : . 1
. De <Ieee. SfintuJ Petru. smuls mai mill pentru a Put.,
zirli. mai !lrziu, nu cind l... indnUnat Fe iudel ""Upr;
ceea ceau de fa:cut, CI cmd l--e certat pentru oeea ce au fa.cut
"Pe IOrus Naz. meanuI, barbat adevetit intTe voi
de Dumnezeu, pm P1lter;, pm minunl II prin 8em"" pe car,
In ruijlocul V08tru, Dlllnne2eu prin EI Ie... l!ieut, dUN cun,
. .
Pe Acesta, fUnd dat, dupa sfatu} cel rlnduit .a .lui DUJrn_
nezeu de mai ina.inte, voi L-<ati luat pironindu_L
prin mlinile ce]or fara de -lege, L-ati omora. Pe care D11rnnezeu
L-a invi'at, dezlegind durerilernortii" (F. Ap. 2, 22-24).
Sf. Petru cugeta ca iudeii cutremurati de gindw] cruzimii
lor ar fi fost saascu1te OUVl71tuJ lUi Dumnezeu au 0
dorinta arzatoare dea-J avea. De aceea au. raspuns indata:
"Barbati fT.ati, ee sa fiacem?" (F. Ap. 2,37). $ili Be raspunde
indata: "Pocaiti-va sa Be boteze fieca:re din voi" (ibid. 38).
Fara Indoi.'aHi ea iudeii ar fi dispretuit cuvmtele acestea
zid:itoore, n-ar fi fost mai intii ingrozip de aoelea ale
. unei dis1rugerimfntuitoa,re.
De 'aceea IS-.a intimplart ca Saul, atunci cind ra straJucit
asupra lui ,lumina dwnnezeiasca din cer,a auzit indata n'll ce
bine trebude sa faca, ci 0 infruntare pentru raul !pe caIre ]-a
facut. '.
De :!\apt .atunci dnd a cazut la pamint, a intrebrat zidnd:
"Cine e'{iti Tu, DO'a!lnlne?" i s-a raspu.:ns :intd.ata: "Eu sfnrt; Hsus
NazaTi.nean'llJl pe oare tu prigone$ti".
Aoo.a la :intrebarea care a urmat a "Doamrne, ce
sa loc?", i se 'l"OOpunde: "Scoa'Hi-te l?i intra 1111 eetate
l?i ti se va spllne tie ee trebuje sa fac:i" (F. Ap. 9, 4-6).
lata DomnuJ din eer vorhind mustra faptele PTigonitlUi
Sau, da'! nU-i arata ceea De trebuie sa fardi.
cHidir ,a. ;lui -s-a pra.btl: it de
acum pe ruIne cere Slllem1: sa fie dIn nou maltat. .
i--e fost frlnta trufi.a. !flU se spun cUvimtede re
redadire pma cind maT'ele prigonjrorra.mine mai mult timp
distms numai dupa aceea sa se PQata malta, eu 'atlt. mai
intikit, cit mai in-ainte tnntit din gre$ala JUl, dizuse in .adine.
,Cartes ReguJei pastorale
197
acella deci, oere nu inceput a f.ace bi:nele, trebuie Pe
a-I smulgem' mai mtn ell ,0 mdrepta.re tare din sa
proprie pentru a-1 i.nalta Ilpoi a-I eonduce incetu:l cu meet'lll
la 0 viata virtuoasli. .
Astfel tliiem un capac inraH din pMure cma,r pentru ,,-1
pe acoperil?u1 ". .
el nu se cUidire cum elSte, ci mai
intii trebuie 'Sa se tliSuce el:iminind V'eroeata !?i
ell cit mai mult de fapt i se va usca mustulatita vreine cit
lenuml zace .Ira pamint, ell ant mai t,ar.eiil putem aJpoi
pe easel. ...
In schimb, pe 'acei'a, carre nu destivirl?esc bine-Ie incepu t,
trebuie sa-'i snitui.m, chibzuilBlSCa Cu grija:, di ei distrug
ceea ce au Inceput, dad. due la 1ndeplinire ce]e' propUlSe.
Cad d:aca ceea oe rocotim ca trebui,e s5. .lndeplinim nu
este facut cu oatenta l?i continua grija, se usudi ceea
ce a fost flieut .bine. f
Cad sufleful se asea!IDa.na in aceasta lume eu 0 .corabie,
care trebuie ali. umble in su<sul riului. Nu-i este ingaduit sa
se opreasca in nid un loc, cad, dad mi ti:ncle dupa ce1e maHe,
e impins Inapoi. . . . .
.
Deci dadi omul d'llce 'la eu hoUirire' ]Jll ;,
ternica bim.ele pe care I-a .inceput, atul11ci in neimplinirea
fa.ptelor bune lUlCreaza i.n paguba celor pina acum.
De aceera se spune ];a Solomon: "Omul Hisator pentru 1<ucrul
lui, e frate cucel ce danma" (Pilde 18, 9). .
Cad aoola care nU-ili cu hotarire fa'Ptele
bune incepute, prin deHlsarea lui se 8iS,eamana cu mina dis
trugatorul'lli.
De aerea i \S spune ingeru1lui Btserid.i ,din Sarrles: "Pri
vegheaza oe8 mai ramas !?i era sa moara. Ci;ici.
n-am gasit f,aptele tarle depline lnainte Dumnezeului meu"
(Apoc. 3, 2).
Deci pentI:u eli f,aptele saJe nu au fost gasite implinite lna
intea Domnului se di cele ce s-au vor
muri.
Cad dad\ ceea ce elSte stinBin 110i nu este trezit la viata
atunci moare IDcet ceea ce am 'avu:t viu in noi.
trebuie deci indemnati sa cugete di ar fi fost mai
bine ca Dici sti nu fi lflrnit pe c'ale-a coo bu:nli dedt in
I
toarea spate1e la luoTUJI",jpe mcepute.
'1
1
'II
Page 407 of 417
199
i', I',
'.' 1913' , Sfintul Grigorie cel Mare (Dialogul)


A ,-nu e conditia, necesara spre a eVira
, deverumnelmphmtorl liI1 ceea ce am mcepe a face.' Sa ,
De aceea sa auda adeptii binelui neimplinit, ceea ce est
scris: "Cad bine era pentru ei sa nu fi cunoSCUt cal e
drepUitii decit, dupa ce a'll cunoscut-o 5e inWaIca inap :!
Petru 2, 21), . 01
Sa ia aminte la euvintele Seripturii: "Cll nu nici r
nki fierbipte. 0, de-ai fi rece sa1..'l, fierbinte! Astfel, fi1nr:
ci'Hdkel - nid fierbinte niei rece - am 5a te va.rs
gura Mea" (Apoc. 3, 16). III
, Ferbinte este aoela care incepe stra..dania cea buna1;li
duce la rece este acela, care nici maCEr nu incepe
0
ce, ar trebui sa indephneasdL ' a
$i dupa cum prin ealdicel se trece de la rece 1a fierbint
tot n;51e1, fieruinte1,e s'e intoarceprin caldkel la rece, e
oricine a trecut prin raoeal,a nEjeredintei traie:;;te
fara l'a .. de?ar<;'Ce nu .e in. ,sa biruiasca
fund nade]dea, oncarel Jlerbmteli revine
1a intr-o nepasare vatamatoare. ,
Insa dupa cum inaintea fierbintelii racea:la se poate
vedea, tot 'asHel dupa raeeala, fierbinte8Jla nu se mai poate
prevedea.
Cad cine lndi maiare paoatului nu pierde na
dej dea intoarcerii cine dev:i!ne irusa eMdicel, dupa intoar_
cere, distruge nadejdea pe care putea sa 0 mai aiba
ca pacatos. . .
De aceea 5e cere Sa fim ori fierbinte ori rece, pentru
eLl sa nu fim vomitati fUnd caldieei: adid3., Ofi inca nepocaiti,
do,r ell nadcjdea de a 11e putea intoarce, sau daea
lnll;rs, 3<1 dogorim de rivna virtutii.
Totul e sa nu fim vomitati eaealdicei, intorcindu-ne de la
fierbinte;lla hotaririi bune 1a rikeala care ne ingheata, prin
trairea in oContinuare in dildicel. '
CUi). 35 Cum il'ebuie pastoriti aceia care raul
pe ascuns iar binele pe fata !}i cum aceia care
fae intors
Sfatui 36
sfatuiti aceia care saviq;escraul pe ascUllS
iar binele !pe fata, l?i altfe1aceia care i:;d ascun.d faptele lor
@

'Cartea Regulei pastorale
....
bune dar car:e din an'tllllite fa-pte Jasa sa' Be creada ra'll des
pre ei." "
Pe aeeia care raUl pe ascuns 'i'ar binele 'arat-at eu
fala, GU laudaro:;renie, trebuie sa-i sfatuim ca judecat
ile
ome
stnt tredi.toare ochimbatoare ea neschimbate l?i vef1
nice' ramin'numai judecatUe cele ve:;;nice ale lui Dumnezeu.
Trebuie sfatuiti savada sa eonsidere lucrurile in scopul
lor.dooarece Jau,dele oamenHor runt trecatoare, in'sa judecata
eare in lucrurile eele IIlai ascunse
coincide eu 0 pedeapsa '
Ace;;tis pe de 0 parte pun inaintes ochilor lui Dumnezeu
propriile lor pacate 8ecunse pe de alta parte, faptele lor
bune maintea faptelor oamenilor, cu rezultatul di, binele pe
care 11 in publk ramine fadi rasplata, nu ,ramine insa
fara marturie raul pe care n savir:;;esc In ascuns.
Aseunzind deci proprii in fata oamenilor'l?i aratin
in sehimb virtut1le, descopera, del?i ar voi sa aocunda
raul care ii, va pedeps\ distrug binele cu care arfi fost ras
platiti., '
. De aceea Adevarul eel Ii pe "IDor
TIli:nte spaite, curate pe dinafara, iiIlsa lnauntru, pline de oase
de morti" (Matei 23, 27),
, Ei aseund in rautati viciile lor cita vreme p'rin iluzi,a
a
unor f.qtpte bune in1?3lla in afara ochli oame-nilor eu aparent
sfinteniei. '
Trebuie dec1 sa li se spuna hotarit sa nu acopere eu dis
pret binele pe care-l saviri;;esc, ci sa-I socoteasdi. vrednic de-o
rasplata mai mare. "
Cad slabesc mult valoarea faptelor lorproprii awa care
socotesc lauda oamenilor ca 0 rasplata indestulatoare.
Caci a cauta intr-o fapUi buna 0 lauda trecatoare insem
neaza a vinde sub pret 0 bogatie a carei valoare se idootifica
eu
Despre acest tirg josnic, Alevarul eel ve*nie ne spune:
"Adevar graiesc voua, i'au rasptata lor" (Matei 6, 2).
Trebuie deci indemnati aceia care se dovedesc ea sint rai
in ascuns l?i voiesc sa fie socotiti buni in public, sa oonsidere
ea prin ac:
easta
dovedesc ea stnt vredniee de urmat aeelea ,. de
care rug; vrednice de iubit aeelea, pe care ei Ie urasc; e
dovada adica. di. trtliesc pentru altii mor pentru ei iru?i!i\i.
1
Page 408 of 417
200
201
. '
Sfintul Grigorie. eel Mare (Dialogul)
_---:. Cartea RegUlei pastorale
adroiratrt . . . .
In sch:imb,altfel trebuie. pastoriti aceia care bi
de mava el;dar CU toate acestea, atunci clnd e verba
ne'le in ascUns, dar care t(rtu'l?i prin anu:mite. fapte atrag
. O'fa tii . Ul ceresc; Sf! se .sHeaJSdi. sa
in public 0 f.aimli rea. . '.. . .'
pe' Pin poate sa del?i. se ce
insufletiti de bogiitia faptelor ior bune nu trebuie
. O\l toat:' po.te sa devmli pubhcA se .
fie cauza mortii spixituale a a1tora priri falima rea pecare
o ingaduie ea Ere cu pri'Vire ];a ei. Cat!lae 1 - ,. . .. .'.
Sa nu iubeasca pe semeni mai putin dedt pe ei..
rirea sa, / a care binele public, -nu
adid\ sa nu ofere ven1.n aducator de moarte relor care ii
vul faptei ldaceea a TatlHuI ceresc, acela t
me
In ascuns' rnotl
vad, in timp ce ei vinul eel bun. . . . .
strMuit sa eoarece il are ea martor' pe acela pentru care 5-a
In -defilIlitiv deoparre nu inult 18 vista lar . se .bine pUeut.. '.
spirltu8llii a sernenilor, pe de alta sint de gree stridiciune. buna ;are sa fie vAzut '!?i l8.udat pentru 0 fapta
Dauta, de fapt, sa 6a-1 \ina sS<:'Uns; eilmar ; IX: ascuns, poate canimem nu a vazut-o e ca
cita vreme prin anumite 3Ctiuni fac totuil, pentru ea sa se
Caci '. 1 inainteaoamenilo
r
.
cuprivire la ei 0 parere rea.
numarul martorilor faptei bune este eg"al atunci. ell
A nu arata binele care se e 0 i'nli\elliciune '\.lJrzita
f" aUdelor omenelilti dorite !ili cautate. .
in dl8.una bUitnlllul exemplu nu-i' suDcient dispret a1 donnte}
liI lii nu 0 parere rea, chiar daca' a fost cre:;tta fara gre
de laudit a
teala din sufletul celui care vede, d!:'\ smin
. Ann a,dita binele oare'trebnie urmat,l!nsemrieazli a \Semana,
credinta cu simpla aparentli. de pilda rea, dad1 to t
i
acorda
apoi atalia, 'fadadnille sernintei ineoltite.. ..., . .
t De
t
r<tu1ui. .
De aceeazice Adevarul eel in Evanghelie: "Sa vadli
I ingrije:cce:
a
nu rareori se intimpla ca unii din nepasare nu se
f.aptele voastre eele bune -\1i sa premnaroosdi pe Tatadvostru
nu inse sa se aibil 0 parere rea despre ei. Aceasta
care este in ceruri" (Matei5, 16). f'
care' gaIDneaza ca ar fi ceva rau, dar ranI lor e un rau
Acolo apare Iili ,alta sentinta in care se pare ea ar fi porn 'Cit
. De sefite in cei care it imita cauzacare n
un llucru ell totul rontrar dnd zice: "Lua,? aminte la. fap ele
socotiteaceea Sf. Pavel unora care roincau fara vina bucate
voastre sa nu Ie faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vazut de
ei" (Matei 6, 1).
deau eu taate acestea prin aceasta ac1;iune da
"Dar a.1 el de ispita de sminteaHi celor Ie
Ce insemneaza 0 fapta buna oare trebuie faruta, dar sa nu
ajUligaa ea nu qpmva aceastalibertate a voastd sa
fie v8zutii? $i en roate .aoestea se necesitatea de a
f?i . Pahcnire pentru cei slabi" (1.Cor. 8, 9). . .
fi vazuta de oamenL
Nu vrea sa ziea decit aceasta: sa ne ascund.em faptele
in alt lac: ,,!?i va pieri prin ta eel slab,
noaBtre .pentru ca sa nu dobindim 1auda pentru ele, in schimb,
potriva f u, .pentru care a murit Hristos. f;ii pacatuind iro
sa Ie arata.'lllpentru 'a inmu1ti slava TaUilui ceresco
Hristo8/1 l"a,Uor lovind conl?tiinta lor slaba, pacatuiti fata de
Caci, dad, Domn'!]l ne sa binele inaintea
ri (Ibid. 11-12)1 .. .'
oamenilor, el adauga motivul: . pentru a fi vazuti de. eL $i
a aceea a spus Moise: " ii nu de dupe sllrd"
dnd ne pOl'Uncelilte d. fa.ptele nOalStre oele bune trebuie. vA
"ei inaintea orbul . sa nu pui piedicli" ,(Lev. 19, 14)...
zute de' oameni, imediat adauga: sa siavea:sca pe Tatal de diu pe surd, a . ci clnd criticam pe eineva care
vostrucel din cernri" (Matei 5, 16).
A e nu.e in stare sa ada.. . .
A-\1adoc prin ,aratarea celor douli motive ni se spune ee
moi-Ulle pledica orbului e lucrare Iicita In ea dar e
trebuie sa aratam -\1i ce trebuie sa tinem intotdeauna ascu.ns.
de dis IV de scandal pentru ae.eia care ntl au destula lumina .
Acela care binele. sa n'U Tivneascl1 ca tapta Jui sl'i fie
cernamint. .
'* '.
Page 409 of 417
1I.t,
;;l,:i
'>;
,:1 i

ti2Jr- '
!
I-.'-i .
"
. b 1r":",,

L
Sfin:tul Grigorie eel Mare (Dialogul)
202
Cap. 36 Cum putem pastori pe multi ,in fel ca' sa
ajtitam (sa intanm) virluple fiecaruia parte
iar vicille opuse virtutilor sa nu sporeasd '
Acestea' sint normele de care trebuie sa tina seama 1a
ce.re fa recurga pastorul de sufIete mtr-o invatatura pro
povaduire variaUI f?i temeinica,daca vrea sa ofere, cu bUDli
grija, Ieaeuri potrivite ca sa vindece rfulile fiecaruia.
Se cere multa grij a ca sa tratezi separat starea fiecaruia
este faarte obasitor 9i trudnic 1ueru sa te angajezisa lumi
nezi pe fiecare dupa starea ,lui. folosind indruniarea potrivita,
chiar daca da aseultare cu toata luarea aminte.
Sa ne inchipuim greutatea, pe linga obligatia neeesara, 'spre
a lumina 9i indrepta pe multi ascultatori ehinuiti de patimi 9i
de lipsuri deosebite, atunei, dnd trebuie sa-i luminam 9i sa-i
indreptam pe tott cu cuvintare 9i eu un in
demll adresat tuturor.
Atunci trebuie sa potrivim cuvintarea ell atita
indt diferitele situatii spirituale ale eredinciof?i1or sa '0 afle ca
ar fi fost intocmita pentru fiecare f?i sa ramine.
una III ea
Ea trebuie sa fie in stare sa sustraga patimile cu 0 singura
lovitura, dar, ca 0 sabie eu doua tai
9
uri, sataie din toate par
tile in boala gindurilor
Astfel va fi propovaduita smerenia pentru eei trufa9i, nira
COl el.?: tel11atori sa devina 9i mai tematori. '
Trebuie sa fie oferit curaj., celor fara sa faea sa
creasca neru:;;inarea la cei trufa
9
i. Celor lene$i !iii trindavi sa
Ii se vorbeasdi despre rwna spre fapte bune, fara ca eelor
nelini:;;titi sa Ie intareasca. dorinta pentru 0 &ctivitate nesoco
Uti. puhem celor mssura, $i friu fara ca sa
devina pentru cei omhna mole1;litoare.
A9a sa se stinga millia celor nerabdi;itori, incH cei delasa
ingaduitori sa nu devina $i mai delasatori :;;i nira grija.
infUicari;itn pe cei lini
9
titi, la rivna, incit cei mi
j sa nlJ se aprinda nlai tare.
Astfel lia-i invatam pe cei zgirciti sa devina darnici,incit
cei risipitorisa nu-:;;i piarda frine1e in risipa. ,
Astfel sa fie propovaduita crutarea celor risipitori, inelt
zgirr.:ilii sa nu vegheze cu mai mare grija asupra eomorilor
lor treciltoure.
""-;
203. '
.
Cartea Regulei pastorale

In:f laudata desf:inat
i
casa.toria, ineit eei
rinatl all nu he indemnat1 la desfnnare. '
','II, .
. Astfel sa fie Uiudatafecioria trupeasca. celor infrlnat
i
, incit
t
nn
sa nu se nasca la cei casatorit
i
dispretui
rea
-fecun
tal11 trupe$ti.'
. Al?asa fie propovaduite faptele eele bune, incit sa nu fie,
aJutate pe de alta parte cele rele.
, trebuie sa fie UlUdate bunurile cele mai inalte, incit
, sa nu se piarda nAdejdea ci$tigarii bunurilor mai mici.
sa.. fie cu1tivate 1;li hranite virtut
ile
cele miei, incit sa
nu fie singure indeajuns $i de aceea' sa ,scads clvna
pentru eautarea celor mai inalte.
Cap. 37 _, Cum trebuie sfatuit omul care este stapinit de
I, paiimi contrare
E adevarat ea e 0 sarcina grea pentI1l propovaduitor sa
vegheze in euvintarea adresata tuturor, asupra patimilor $i
ale fiecaruia $iasupra cauzelor lor, 9
i
s.a
m cuvintare indeminarea de a se mif?ca in toate patiile
cu lscusinta ca in exercitiile de gimnastica.
lnsa devine 0 munca 9
i
mai grea, atunci cind se vede sUit
StB. vorbeasca unui singur OID, care este rob al unor vicii con-
rare. .
Cad adeseori se intimpla ea cineva sa fie de 0 natura foarte
vesela cutoateaeestea, sa-l napadeasca pe 0
tristete. . .
Cel care trebuie sa se ingrijeasdi deci sa risi
in a$a fel intristarea care vine pe neal?teptate, fara ea
88-1 sporeasca veselia eorespunzatoare care exista din tempe
rament. .
par veselia temperamentului sa 0 infrineze in a:;;a fel
mClt sa nu nasdl tristetea cea trecatoare.
Altul e sUipinit de 0 prea mare graba in aetiune, dar cu
acestea, uneori, dnd e necesar sa lucreze cu 0 promptitu
me, il puterea unei temeri ivite dintr-odats:
o asemenea friea trebuie invinsa imediat fara sa mareasca
graba prea mult eultivata, (adica sa inabu!?Un temerea ivita pe
meit graba inradacinatl sa nu oriee
masura).::\.
Page 410 of 417
204
,,'
. ' ,
, ----
1I cart.. R.guJeI ,"'0.01. 205
Blintul Grigorie eel Mare (Dialogul)
'. Tot al1a; graba ivit,1l pe sa fie
incit sa nu 'creasdi ,prin aceasta sfiala izvorttll din starea lui
sufleteasca. .'. , :
Este oare de mirat daca tiUnMuitorii sufletelor trebuie
metode,cucare, . aceia care vindeca nu
inimile, ci trupurile, lucreaza cu attta iscusinta l1i pricepere? '
Cad adeseori trupul slabit pentru a putea invinge 0 boala
grea trebuie ajutat cu mijloace puternice.
tnsa eorpul fiind slabit nu suporta leacurile tari.
Medicul caute atunei sa i1 vindece in fel de
boala cea grea, incit sHibieiunea fireasca a trupului sa mp.
sporeasca. Altfel ar putea prieinui odata cu bolli
vietii. .' .'l!
" El potrivel1te leacurile eu atita inteIepciune., Indt s.
lucreze in timp impotriva bolli cit impotriva sla
biciunii trupului. . . "
Daea leacurile folosite deodata pot vindeca dife
rite boli (eaei atunei sint eu adevarat leacuri cind vindeca
boala ajuta alcatuirii trupului), pentru ce nu ar ajuta
leaeurile date, odata, in propovaduire, impo
triva bolilor morale de diferite feluri?
Sa se tina seama ca luerarea aceasta va fi cu aUt mai adinca,
fiindea e vorba de activitate spirituala.
Cap_ 38 - Uneori trebuie sa ingaduim mai
pentru a dezddacina altele mai grele
Dar fiindca nu e rar cazul eind un suflet sa fie chinuit de
doua vicii, dintre care unul mai iar ceUilalt mai greu,
atunci indata venim in ajutorul celui rau care duce la moarte.
Iar daca nuputem indeparta repede primejdia unei cMeri
iminente, farasa sporim viciul contrar, propovaduitorul va
trebui sa suporte, cu tnteleaptA,ca prill cuvinrul sau, sa
ingaduie sa creasca mai departe viciul eel mai pentru a
putea impiedica moartea sufletului pe care celalalt viciu ame
ninta. sa 0 aduca.-
Daca face aceasta, atunei el de fapt nu incurajeazl!. raul,
ci salveaza viata bolnavuhii sau, caruia ii aduce un leac, spre
a timpul potrivit pentru vindeearea lui.
Adeseori e staplnit eiIleva 'de o' pofta care aproape ca-I
atunci cind sa se. infrinez
e
la lnlndlre
ing ' cu Hicomie pina aeolo illdt devine vi.dima instinCtelor
bite
unei apasatoare desfrinari. '
Atunci se lnspaiminta de friea acestei lupte liIi in timp ce
cauta sa se invinga prin infrinare, cade victima in ispita va
nitatii. , ,
Se vede ca nu se poate un viciu, fara sa fie int5.rit
ceUilalt. .
I Oare nutrebuia ca lllai tnni sasttrpim mol
ima
care se arata
lroai primejdioasa? ' ,
T.rebuie sa ingadui ca pentru un moment virtntea C11mpa
m
tarii sa devina vehicol care sa sporeasca mindria intr-un sllUet
care e inca in viata" ca nu cumva desfrinarea, nascuta din
Uicomie, sa nu ostingi'! eu totul. '
De aceea atund dnd Sf. Pavel a cugetat la slabiciunea unui
ueenic pus in fat
a
:1lternativei: sau sa voiasdl inca s5. savlf"
fapte rele, sau sa $e bucure de Q fapta buna, rod al
laudei zice: ded, sa nu-1i fie friea de sta-'
pinire? Fa binele liIi vei avea laudS. de la ea" (Rom. 13, 3).
Cad nu trebuie sa faeem binele din frica fata de staptnire
lumeascii., saU ca sa primim prin aceasta cinstea laudei trecti
toare.
lnsa pentru ca marel
e
prop vaduitor a cugeta(ca un sullet
bolnav e incapabil sa ex-prime atUa putere ca' sa evite raul
, lauda, a ingaduit unul a sm Is pe celalalt.
Ingaduind i-a oferit metoda ,Ie a 3Dl1.l1ge
eele mai grele.
f;jtiindu-l incapabil ea sa e lepede data de toate
viciile, ii lasa suiletul in unul din vieiile care li este mai fami
liar, dar i1 desfaee Hira oboseaUI, de celalalt.
i.
Cap. 39' _ Sufletelor slabe nu treb'liie sii Ii se predice
despre adevaruri inalte I
I
Propovaduitorul trebuie sa insa \ ea nu poate in
cordj:!ze suiletul celor care aseulta peste \ puterile lor, pentru
nu cu:"'" co.rd. minjii, maj mull dedt trebule,
sa se rupa.

Page 411 of 417
207

206 '
. Sfintul "Gdgorie eel MareI(Dialogul)
Cartea Regulei pastorale
J
r.
...
"
,cele lIl;ai sUblim:' greie .. yor fi descoperite
,.J
celol' multI, CI unor pUpIlI. . r ,..... . . .

De aeeea Adevarul insufili ne spune:' "Cine, oare, este slu
eredincio! intelept pe I:a pus .stApinul peste
<J

sluglle sale, ca sa Ie dea hrana Ia't1.lIlp (Matel 24, 45; Luca
,12, , . . . . . . ,.
Dr:
Ia t!rnp :m A incerea sa
.1 ; faci sa mtre mtr-o lmIDa mIca adevarurl de carenu e capa-
L
'
biUi insemneaza a Ie varsa afara.

,,1,
IB
. De aceeazice Sf.' .pav:l: ,,$i et; . fra)ilpr, uu am pu .. tu.t sa

va vorbesc ca unor oamero duhovnlCI, Cl ea unora trupe9tl, ca
unorpl'l1nci in Hristos. Cu lapte v-am hranit nu eu bucate"
r:;;;'(.
(I Cor. 3, 1). ..., " . " '
. $i Moise fili-a ascuns in ochii poporului chipul sau luminat
i- .. ..
de petrecereaseunsa impreuna cu Dumnezeu" (Ie:;;. 34, 33) ca
:1 '.'
a il1semna di. nu-i posibil sa des coperi poporului lucru
,
_uI de dscunse cde luminii .. .

u-



De aceea porunce9te prm el vocea lUI Dumnezeu, ca. acela
care sapa singur 0 groapa:;;i 0 lasa neacoperita., in caz cava
!
cadea in ea un bau sau un asin sa plateasca, pretul aceluia.
Cild acela care a ajuns pini1 la izvoarele sublime ale i?tiintei
!;it n11 ,ineaascunse, fat a . de inimile neintelegatoaFe, ale
ascultatorilor sai, insemneaza cli acela e yinovat de pedeapsa" '
" fie ca s-a potienit din pricina cuvintelor sale un suflet curat
sau stricat. ..
De aceea i se spune fericituh,li Iov: "Cine i-a dat eoco9ului
pricepere?" (lov, 38, 36).
, Cum cinta eoeo:;;ul in timpul noptii ai?a e propovaduitorul
eel sfint, eind in timpul acesta cetos :;;i ziee: "Caci
este chiar ceasul sa va treziti din somn" (Rom. 13, 36),
iarEl!)i: "Treziti-va cum se cuVine :;;i nu pacatuiti" (1 Cor. 15, 34). j'
COCQ!;lul, de rapt, sa cinte tare in ceasurile eele
mai adinci ale noptilor; iar dadi msa se apropie dimineata cin
tatul lui devine sdizut :;;i slab. Tot a:;;a va face :;;i propovadui
toml ce1 bun,
Va descoperi adevarurile' mai u1?oare inimilor simple, fara
sa. zica nil1lie despre tainele cele mai adinci.
Ascultarea adevarurilormai sublime despre Iucrurile, lui
Durnnezeu va fi conditionata de capacitatea I cuiva dea se
apropia tot mai mult de lumina adevarului.
. I
. Cap. 40 _. Despre fapte.le. ,i .cuvintele .propovlduitorului
... . " .' ..
Aeum ne intoarcem din rivna dragostei, Ia
spuse IDai inainte. ca adica trebuie sa vorbeasca mal
InuIt eu faptele sale decit prin cuvmteIe sale. ." .
., Propovaduitorii trebuie sa arate drumul credmclo;lllor mal
mult prin viata lor curata, d.ecit sa Ie arate prin dru
mul pe care trebuie sa-l urIneze. '.
Caci luat de Domnul ea simbol al unUl b;u: pro: '
,povaduit r, atunci dnd vreasa einte, ifili scutura anplle,.
biit.indu- e pe sine devine mai sprinten. , . ,
. Aces lueru vrea sa insemne necesitatea pentru Ill::
tentione a sa se dedice sfintei propovaduiri ca sa fIe treJI
:,. in hotarirea de a face binele. . . , ,. ' . . .
. . Sa nu-i trezeasea pe altii prin predica, in timp ce el in:;;l:;;l
',. dormiteaza. " .
--- mainte de toate ei in:;;i9
i
trebuie sa fiEftreji cu .pII
duitoare f?i var putea astfel sa. gindeasca sa. determme :;;1 pe
Ia 0 viata buna. .
Mai intii sa se seuture pe ei in:;;il;Ji cu fapte :;;1 astfel
vor putea sa fie altora folositori in implinirea biD;elm.
Sa se loveasea pe ei in:;;i:;;i cu aripile gindunlor bune, !n
dreptind cu un asptu 'examen de c0U9tiin1a, mole9ala eea dau-:
natoare :;;i zadarnica.
Sa fie foarte aspri cu ei infiji:;;i prin asI:ra. NU'IDal
atunei vorputea pretinde sa indrepte pnn vlata ,;Itf
a
.
Mai intii sa eaute sa ispa:;;easea prin lacrlIDl propru e or
gre!?eli :;;i abia apoi sa arate altora.. " f t I 'r'
Inainte'de a rasuna cuvintele lor de dOla,?a, e Vle 11
lor sa fie marturii dovedite a ceea ee vor sa spuna eu gura,
Page 412 of 417

J .:. , .
I
.
. 0/ ..
"f.'
'
'
, i:':V
;,1'

"Je PARTEA A IV-A Cartea Regulei pastor-ale 209 I

y'

. daca amintirea faptelor sale celor bune n face pUn de
SIDri face sa cada illSa inaintea Autorului smereniei. "
o po e aceea i se spune sufletului "Pe 'cine intreci tu?
f,' ((/,.
, zaci eu eei netaiati imprejur" (Iez. 32; 19).

\
. vrea' sa zica: "pentru ca tu te inal? eu stralucirea
9 I
! I'v Vlr i;,l Or tale, tocmai frumusetea ta te va impinge la cadere". I
d tfel, in chipul Ierusalimului este certat sufletul care se
i CALITArILE f;lI SMERENIA PREDICATORULi
in virtutea lui, eind se spune: ,,Ai fast renumita
p:m.treneamuri pentru frumusetea ta, pentru ea ea era desa
" datorita stralucirii mele. 1mbracat", zic:
Capitol unic .
. in mnul Dumnezeu. Dar 'Ill folosmdu-te de "renumele tau, a1
Predicatorul dupa ce iroplinit indatciririle slujbei lui,
ceput sii te desfrinezi" (tez. 16, 14). '
trebuie sli se in el pentru ca viata 'pro ttl SUiletul care se inalta, inerezator in frumusetea sa e spiri
povaduirea sa nu-l dud la trufie. 11 care se desf8.teaza sigur bucuros de mentele
Adeseori 0 cuvintare bogatll in conpnut inalta sa e.
sufletul cuvintatorului succesul obtinut ii poate cauza 0 bu toemai 'aceasta incredereil duce la desfrinare; ciki,
curie tainiea. xen n: cli daca cugetele sale broprii sufIetul 'inUintu
it
,
Chiar pentru aeeasta este nevoie ea predicatorul sll tre raului 11 vor !Ii il vor strica prin nenumarate
zeasea m el fringerea de sine, sa traiasea eu smerenie sfinta. VlCll.
Ca nu eumva el care face sa infloreasdi. sanatatea altora, Trebuie insa sa ea se spune: "din pricina
vindednd rfmile, sa se imboinaveasea el neingrijindu-se
numelui t1iu te-ai desfrinat".
de sanatatea lui. 1 omima care P,i rdut cinstea cuvenita Cirmuito
Cuprins eu totul de dorinta de a ajuta pe aitii, ar putea Ul tuturor luerurilar, caut indoiala lauda persanala
sa nu se mai preocupe de sine, adidi va .rtdiea pe altii el - il sa.:"l?i atribuie toate darurile pe care Ie-a primit pen
va cadea. ru a fl folosite in lauda daruitorului. .
Adeseori maretia bogatia virtutilor a fost pentru multi El taate numai din donnta de Hili faima
oameni pricina pierzaniei lor. . se a face cunoseute tuturor oamenilor calitatile lui
. Increderea in puterea. eapaeitatile lor intr-o forma neorin
excePtianale. I
duita, ar putea cauza 0 surprinzatoare neglijenta moarte.
De aceea zice David: "El lasa robita puterea ]01' fru
Caci atunci dnd virtutea se viciului, ar putea
muse1ea lor sa cad a in miinile (Ps. 77, 67 - c1upa
sa fie sufletul care se desfateaza de el se bueura.
t "
E sufletul care lucreaza bine, dar care pier de temerea
Puterea frumusetea ead in miinil atunci
purtarii lui de grija in el refugiu, incredere
de totdeauna tiranizeaza su.fIetul cu mindria
siguranta.
me Ul
Vicleanul infileUltor, "chiar atunei dnd sufletul predieatoru
t t .taste $cestea, trufi;aaoeasi:a, nu n de""
lui este atlt de scufundat, Ii sduce aminte de tot binele savir
o , adeseori sufletele celor al&.?i. .
11 face in cugetul sau, ea lid dnd ar fi eel mai
bun dintre totL
Dar dacl1 .e victims trufiei, suflerul se siiffite parasit
se intimpla deci, ea in fata ochilor Judeelitorului celui . m parasire ajunge in iriea. "
drept, amintirea faptelor virtuoase devine 0 groapa pentru t De aceea zice David in elta 'Parte: "lad eu .am vor,bit
suflet. In ru Indestu:1area roea; nu rna voi c1atiin veci" (Ps. 29, 6).
it - CQbea Rr$tlcl pastorale
Page 413 of 417
211
It' : ,'. .
1.
210
Sfintul Grigprie .eel Mare (Dialogul)
.-"
1 'f'
'.j ; :
, lnsa debarece s-a mi4dl"it pentru increderea in virwtea
.
trufit 9i dupa acee,a a adaugat ceea ce a avut de
J:.;....:..:.: mlferit: "Daci;, mi....ai B.scuns i:nsB. fata ta, eu m--am topit de
t.\ .
spaima" (Ps. 29, 7) - durpa text.

1 Ace8iSta .vrea .sa zica rpe fata:, "eu rna socoteam tare fu
virtuthle melle; sint rn.sii parooit 1ii am cu
noscut cit .de mar,e este sls.'biICiun'oo m Ii.
De aceeazice, "JuTaru-m m...am hota.rit,ea .
sa paz!SC judecatiole tale" CPs. 118, 106).
Dar fUndca nu J-au ajutat sa rannna in paza
jurrunintului pe care l-a jurat, d ' aj at, a descoperit ime
diat slabiduneaIui. . ...... .
De ,,<leeea se 9i. adaposte9te repede in ajutorul ruga
ciunii zicind: "Sint in mare Doamne, fA":'ma viu
du.pa cuvinrul Tau" (Ps; 118, 107). : .
!nsa 'uneori Providenta di:vina neat:ce Bm1nte sUabi.,.
ciunile noastre, pentru ca sa nu deV'enim din pricina
viriutHO'l' dobindite 'apoi necQUduce suDetul eu darurile
sale la lnaintarea duhovIDcealsca.
Deaceea an de dte on prool'OOU!l lez'ochle1 se cufundA
in vederea lucI'ul'ilar este numit mai intii fiu a1
omu} ui ca 9i dnd Dumnezu ar vrea 6a-1 dojeneasca, zidnd:
"Ca' nu cumva inima t,a 'Sa se ina1te ,1a trufie prin ceoo ce
vede, bine ce Deci cruar dad patrunzi in taLne:1e
cele ma1 adinci, sa elf. om.
laT pest,e posibiilitatrle tale, laJSa-te re:adus
in grabala tine, in numeleslabi'Ciunii taU'e apasa:tQare .
. De ,aceea este necMar .chiar !ili atlind cind mu1tilmea vir
tutilor ne llingw;;esc, ochiul inimii sa se indrepte astlipra sUi
biduniilor ca sa lSe smerea'sca 9i, sa se mlntuiasca.
Sa 1111 pTivim la faptele burie pe care le-am savil\,?it. Trebuie
sa socotimmni -curl'lldceea ce iam mtrelasat sa
Daca, inima LSe iridupledl. 'la amintirea sliibidunii, sa caute
in autcrul smereniei, cea mai tare temelie a virtutii.
Cadfoarte 'adeseori Atotputernicul Dumnezeu,
de obicei :sufleteJ.e ootbducatorilor, Ie lasa,
0 midl paTte. Motivul trebuieca'lltat in faptul
ea ei. trebuie sa se topeasca din pridna chiar
daca strauucesc prdn virtuti alese. . . ,
",1.
i
Cartea Regulei pastorale
nu se hmlte nicidecum din eauza darucilor mari, clU1
.. weme . sint macinati, de incerdin zadarnice impotriva
illor marunte. . . .
In6apabili sa depae;;easca invinga greli\elile miei, sa'
nu aiba cU'rajul.sa se mindreasd ell f.aptele lor stdiludte.

lata, prea: bunuile barbat,' sUit de mustrarea pe care mi-ai
facut-o, . am. m;..arn ingrijit sa arat calita'Pl
e
necesare
ale pastorului de s'llfiete. .
In. timP ce 0 aaemenea lndatdrire, mi-am
dat seams ea am zugravit un barbat frbm05, eu care sint
un zugrav neiscu5it. $i cita Vl'eme eu irnsumi .rna lupt ell va
lUTile paoatului, am indrazIDt sa indrept pe altli spre lima
nurile .
Insa, te 1'Og, ajuta-ma in viltoarea 'acestei vieti cu un
gind pentru mine in rugadumle tale. Pentru' ca sa mll ridice
mIDa meriteilor tale, atunci cmd ma zdrobe=i!te greutatea gre
'
I
14*
Page 414 of 417
CUPRINSUL
Cuvint inainte
Viata opera Sfintului Grigorie eel Mare (Dialogul)
I - Calitatile' necesare pastorului de suflete _
. Introducere
Cap.
1: Scrisoarea lui Grigorie dHre loan, episcop de
Ravena.
Cap.
2: Sa nu indrazneasca sa primeasca slujba de pas
tor aceia care nu implinesc prin practica vietH
ceea ce au invatat prin studiu .
Cap.
3: Rfulpunderea pastoririi sufletelor. _Toate cele
potrivnice trebuiesc dispretuite. Lucrurile no
rocoase trebuiesc temute .'
Cap.
4: Grija conducerii spirituale reculegerea su
fletului .
Cap.
5: Unii ar putea sa fie de folos slujirii pastorale
cu pilda virtutii lor, dar, in schimb, fug din
dragoste pentru lor .
Cap.
6: Smerenia constain a accepta planurile lui
Dumnezeu li'i nu tn a se retrage de 1a sarcina
pastoririi sufletelor .
Cap.
7: Despre aceia care doresc slujba predidirii in
chip laudabil li'i despre aceia care nazuiesc ca
tre ea numai daca sint siliti .
Cap.
8: Despre aceia care doresc slujba de pastor pen
tru satisface ambitia propde . . .
Cap.
9: Inima acelora care doresc episcopat se
adeseori prin credinta cd pot savir/ili fapte
(bune) mari, dar false ..

5
9
27
27 .
30
31.
33
35
37
37
39
40
t'l
/ 1
..
CupriuJsul
213
Cap. 10: Calitatile necesare pentru acela qare vrea sa
ajunga 1a conducerea sufletelor
Cap. 11: Cine llU trebuie sa ajungala co
fletelor
I
Partea a n-a +Viata pastorului
Cap. 1: Purtarea necesaraa aceluia care a ajuns Ia
demnitatea de pastor pe calea legiuita .
Cap. 2: Pastorul de suflete trebuie sa fie curClt in gin
duri .
Cap. 3: Conduditorul de suflete trebuie sa fie totdeau-.
na de 0 purtare pilduitoare ..
Cap. 4: Pastorul de suflete trebuie sa fie discret la
.. . tacere folositar la yorba ..
Cap. 5: Pastorulde suflete sa compatimi pen-.
tru toti sa se roage
Cap. 6: Pastorul de suflete trebuie sa fie prieten prin
smerenie cu cei buni/ili si!i se impotriveasca
prin dvna dreptatii pacatelor celor rro.
Cap. 7: Pastorului de suflete nutrebuie, sa-i' scada
grija fata de viata H'tuntrica din cauza. activi
Uitilor. exterioare; dar cu toate acestea sa nu
renunte la datoria de a se ingriji de lipsurile
din afara din dorinta de a cultiva viata laun
. trica .
ap. 8: Pas<tariJ.l de S'llflete sa se sirguia,sca sa fad
. ceea ce este bine pl1kut . . .
Cap. 9: Pastorul trebuie sa bine ca viciile se in:J.
bradi in haina virtutilor . . . . .
Cap. 10: !ntelepciunea Ipastorului de sbflete in indrep
tare li'i in Uiinuire. Rivna blindete .
Cap. 11: Necurmata meditare a legii divine .
Partea a ni-a- Pastorala invatarii a indreptarii
Prolog-
Cap. 1: Crta varietate trebuie sa fie in arta prediciirii
Cap. 2; Cum trebuie instruitisaracii cum bogatii .
. - . I .
42
':: (
:
. 4:1
48
48
49
50
53
57
60
67
73
76
77
81
87 .
87
88
90
.,
Page 415 of 417
"

OIlpr,iIIlSul . 21

Sfin1u1J. Gtigol'lie cBl Maire (DJatlogUl)


Cap! 21: C1llll trebuie prlstorit
i
aceia care nu doresc,
Cap. 3: Cum trebuie indreptati eei veseli cum cei
celrie sint ale altora, dar care tin cele ce sint
,intristati .
,93
. p . . . . '. .' .
ale lor; /ili cum aceia care impartesc bunu

Cap, 4: Cum trebuie VOl' it celor cum celor
':':r
rile dipesc 'bunurile altora . . 145
,r'
care sint rinduiti conduditori. ., . . . 93
Cap. 22: Cum trebuie cei cum cei
L", Cap. 5: Cum trebuie ind ati slujitorii I?i cum con-
pa/ilnici . . ' 149
, duditorii . . . . . . . . . . 98
Cap. 23: Cum trebuie pastoritisemanatorii de cearta


'Cap: 6: Cum, trebuie pastorip. cei intelepti I?i cum cei
J , cum facatorii de pace. ,,' . . .' '. . .' 154
, fX + 1 .' I
i;tra m te epclUne,. . .'. .' . ..,. 98
L
Cap. 24: Cum trebuie pastoriti cei necunosditori ai tn
Cap. 7: Pastoratia celQr neru:;;inati $ia celor 100
cele sIinte :;;1 cum aceia care 'sint cu-
Cap.' 8: Cum trebuie pastoj'."iti cei mdrazneti liIi,' cum eei
noscatori msa nu smeriti . ' 157
frieol?i ' , ..
101
Cap. 25: Cum trebuie indreptati aceia care din smerenie
Cap. 9: pastoriti abdatori /ili cum
prea mare nu primesc slujba de propovadui
eel rabdatorl .. I' . . . 103
tor, /ili cum aceia care, 0 doresc cu graM. ne-
Cap. 10: Cum trebuie pastoriti" cei bilnevoitori %'Ii cum
chibzuita 161
eei . . 108
Cap. 26: Cum pastoriti aceiacare izbutesc in
Cap. 11.: Cum p.ast?r.im peqei sinceri liIi cum toate cum aceia care nu izbutesc in nimic: 165'
pe cel vlclem (:;;lretl) . :.' I. " . . 110
Cap. 27: Cum trebuie pastoriti eel casatoriti cUm cei
Cap. 12: Cum trebilie pastoriti eei I?i cum cei
169
bolnavi : 113
Cap. 28: Cum' trebuie pastorit
i
aceia care cunosc pa-
Cap. 13: Cum trebuie pastoriti acei care se tern de 'pe
catele trupe/ilti .cum aceia care nu Ie cunosc 174
depsele lui Dumnezeu :;;icum aceia care Ie ne
Cap. 29: Cum trebuie cei care se cruese pen
socotcse '... . . ..,'., r. , . ,; . 118
tru' paeatele savir!?ite cu fapta, !?i cum aceia
Cap. 14: Cum trebuie pastoriti eei tacuti 1,'1 cum cei
.. . trebuie sa plinga numai pacatele
limbuti 121
u gindul . . ; . . . .. . . 179
Cap. 15: Cumtrebuie ,pastoriti' cei lene:;;i :;;i cum cel
Cap. 30: um trebuie pastori'ti aceia care nu .se indreap- .
grabiti (pripiti) '125
: a de la savir/ilirea pacatelor, pe care totu:;;i Ie
Cap. 16: Cum. trebuie pastoriti cei blinzi (!um cei mi-. jpIing, /ili cum aceia care de:;;i se opresc de la
llio:;;i '. .., 127
pacatelor, totu:;;i nu le depling.. 183
Cap. 17: Cum trebuie pastoriti cei smeri1i :;;i cum cei
Cap. 31: Cum trebuie sa. fie pastoriti aceia care se Iau
l,
- trufa:;;i., , 131
da cu pacatele pe care Ie savir:;;esc, :;;i cum aceia
Cap. 18: Cumtrebuie pastoriti cei .indaratnici 9i cum care de;;i Ie dispT\Uiesc, nu sepazesc de ele, 187
..
eei nestatornici .. 134
Cap. 32: Cum trebuie pastori\i aceiacare padituiesc din
Cap. 19: Cum trebuie pastoriti eei care sint necumpa-'
patima cum aceia care pacatuieseninealettt-189

f
. tati la mincare cum aeeia care sint prea cuIil
..
Cap. 33: Cum trebuie ,:;fatuiti aceia care padituiesc
patati' . 136
mai prin gre:;;eli u:;;oare, totu:;;i foarte des,
Cap. 20: Cum trebuie pastoriti '-aceia care hnpart
cum aceia. care ocolesc dar
bLUl11rilelor :;;i cum aceia care rapesc bunurile
uneori cad in pacate grele . 192
altora . '. 140
',<
t';
Page 416 of 417
i
I '
\
SfinWl Gr:IIgol"ie eel Mare (l).ralogul)
Cap. 34: Cum trebuie pastoriti aceia care nici
nu incep binele, cum aceia care binele In
ceput nu-I, .' 194
Cap. 35: Cum trebuie piistoriti aceia care raul

pe ascuns iar binele pe fat! cum aceia care' .
fae 198
"
36: Cum putem pastori pe multi in. fel ca sa
ajutain (sa inti:irim) virtutile fiec!ruia in parte,
iar viciile opuse virtuti10r sa nu sporeasca. . 202
Cap. 37: Cum trebuie sfatuit ornul care e stapinit de .
.,' I "
patimi contrare . 203
'I
,Cap, 38: Uneori trebuie sa ingaduirn rnai
pentru a dezradi:icina altele mai grele . 204 .
Cap. 39: Sufletelor slabe nu trebuie sa Ii se predice des
pre adevaruri inalte 2(}S-----
Cap. 40: Despre faptele cuvintele propovaduitorului 207 ,
, -'
,
Partea a IV-a - Calitatile smerenia predicatorului 208
(Capitol unic)
I
\
\
",
n
Ii
;
!
!.
TlPARUL TIPOGRAFIEI EPARHIALE SEBru
Comanda 7/1988
I'
t
1
I
Page 417 of 417