Sunteți pe pagina 1din 12
Instrumente Informatice Facultatea de Chimice Aplicat ă ş i Ş tiin ț a Materialelor Ingineria

Instrumente

Informatice

Instrumente Informatice Facultatea de Chimice Aplicat ă ş i Ş tiin ț a Materialelor Ingineria ş

Facultatea de Chimice Aplicat ă ş i Ş tiin ț a Materialelor

Chimice Aplicat ă ş i Ş tiin ț a Materialelor Ingineria ş i Informatica Proceselor din

Ingineria ş i Informatica Proceselor din Ingineria Chimic ă ş i Biochimic ă

Proceselor din Ingineria Chimic ă ş i Biochimic ă [ SINTEZA ß ‐ GALACTOSIDAZEI ] [SuperPro

[ SINTEZA ßGALACTOSIDAZEI ]

[SuperPro Designer este un mediu de simulare ce oferă instrumente robuste necesare pentru proiectarea şi simularea operaț iilor din industria chimică, biochimică ş i alimentar ă. Prin intermediul procesului de sinteză a ß galactosidazei se vor exersa etapele parcurse pentru simularea ş i analiza proceselor chimice.

INTRODUCERE

SuperPro Designer este un mediu de simulare ce permite modelarea, evaluarea şi optimizarea proceselor dintr-o gamă largă de industrii: farmaceutică, biochimică, produse chimice speciale, alimentară, procesarea mineralelor, purificarea apelor, tratarea apelor uzate, etc. Combinarea modelelor operaţiilor utilizate pentru procesarea materiilor prime şi a celor pentru protecţia mediului într-un mediu de simulare şi analiză oferă utilizatorului posibilitatea de a proiecta şi evalua procese de producţie şi de tratare a efluenţilor şi de a genera soluţii pentru minimizarea apelor uzate pentru prevenirea şi controlul poluării. SuperPro Designer oferă peste 140 de operaţii, modele riguroase pentru simularea reactoarelor, a coloanelor de fracţionare, instrumente pentru realizarea bilanţului de energie şi materiale, dimensionarea şi evaluarea economică a echipamentelor, planificarea operaţiilor discontinue, evaluarea economică a proceselor, evaluarea impactului asupra mediului şi baze de date cu numeroase specii chimice pentru calcule termodinamice.

Schema din figura 1 reprezintă un proces tipic de sinteză a ß-galactosidazei, o enzimă intracelulară (o moleculă biologică) produsă de bacteria E.Coli prin fermentare. Aceasta este în principal folosită în prelucrarea zerului de brânză. Mai precis, au fost dezvoltate reactoare cu strat imobilizat pentru transformarea lactozei din zerul de brânză în glucoză şi galactoză cu ajutorul ß-galactosidazei. Se produce astfel, un produs dulce utilizat ca aditiv pentru îngheţată, iaurt şi a altor produse lactate. O altă aplicaţie a ß-galactosidazei este prelucrarea produselor lactate. Un număr important de persoane sunt intoleranţi la lactoză şi nu pot digera laptele sau produsele pe bază de lapte. Prelucrarea acestora cu ß-galactosidază a determinat apariţia unor produse tolerate de aceste tipuri de persoane. Instalaţia analizată produse o cantitate de 11500 kg de ß-galactosidază pe an în 134 de şarje. Mediul de fermentare este preparat într-un reactor de oţel (V-101) şi sterilizat într-un sterilizator continuu (ST-101). Un compresor (G-101) şi un filtru de aer (AF-101) asigură aerul necesar în fermentator. Amoniacul gazos este utilizat ca sursă de azot. Prima etapă după fermentaţie este recoltarea celulelor pentru reducerea volumului efluentului şi pentru eliminarea impurităţilor şi se realizează prin micro-filtrare cu o membrană (MF-101). Deoarece ß–galactosidaza este o componentă intracelulară în următoarea etapă se va urmării distrugerea celulelor într-un omogenizator de înaltă presiune (HG-101). Un separator centrifugal (DS-101) este folosit pentru îndepărtarea grosieră a resturilor celulare. Filtrul DE-101 finalizează operaţia de separare a soluţiei de proteine. Aceasta este apoi concentrată cu

ultra-filtrul EF-101 şi purificată cu o coloană de schimbători de ioni (C-101). Efluentul este supus unei noi etape de concentrare cu ultra-filtrul UF-102 şi apoi prelucrat cu o unitate de filtrare cu gel (C-102). O unitate de diafiltrare (DF-101) îndepărtează urmele de gel folosite în filtrare, iar apoi soluţia de proteine este liofilizată în uscătorul FRD-101.

Figura 1. Schema instalaţiei de sinteză a ß-galactosidazei
Figura 1. Schema instalaţiei de sinteză a ß-galactosidazei

SIMULAREA INSTALAȚIEI

Simularea unei instalaţii în SuperPro Designer se face parcurgând următoarele etape:

o

Alegerea modului de operare: discontinuu sau continuu.

o

Alegerea unui sistem de unităţi de măsură.

o

Definirea componenţilor şi a amestecurilor.

o

Construirea flowsheet-ului.

o

Planificarea procesului.

o

Iniţierea etapelor procesului.

o

Iniţierea curenţilor de intrare.

o

Opţional: Ajustarea parametrilor de convergenţă.

o

Rezolvarea bilanţului de masă şi energie.

o

Inspectarea rezultatelor.

Alegerea modului de operare: discontinuu sau continuu Modul de operare al instalaţiei ce va fi analizată se poate face în fereastra ce apare la pornirea simulatorului SuperPro Designer sau cu ajutorul comenzii: Tasks / Set Mode of Operation.

ce apare la pornirea simulatorului SuperPro Designer sau cu ajutorul comenzii: Tasks / Set Mode of

Figura 2. Alegerea modului de operare al unei instalaţii simulate

Alegerea modului de operare discontinuu implică necesitatea specificării informaţiilor legate de planificarea operaţiilor ce vor descrie durata şi ordinea de desfăşurare a etapelor procesului de producţie a unei singure şarje. Pe baza acestor informaţii şi împreună cu timpul anual alocat pentru operarea instalaţiei se va calcula timpul necesar unei şarje şi numărul de şarje ce se pot realiza într-un an.

Alegerea componenţilor şi a unui pachet de proprietăţi termodinamice Alături de compuşii chimici propriu-zişi, utilizaţi pentru a reprezenta compoziţia curenţilor, se pot defini şi amestecuri, folosite pentru definirea unor curenţi de intrare ce reprezintă materii prime. Alegerea componenţilor şi a amestecurilor se realizează cu comanda Tasks / Register Components & Mixtures / Pure Components şi Tasks / Register Components & Mixtures / Stock Mixtures.

/ Register Components & Mixtures / Stock Mixtures . Figura 3. Ferestre de dialog pentru alegerea
/ Register Components & Mixtures / Stock Mixtures . Figura 3. Ferestre de dialog pentru alegerea

Figura 3. Ferestre de dialog pentru alegerea componenţilor şi a amestecurilor

Selectarea componenţilor implicaţi în procesul studiat se poate face alegând dintre componenţii pre-definiţi a bazei de date a mediului de simulare SuperPro Designer sau prin definirea unui nou component. Interfaţa grafică permite vizualizarea şi modificarea valorilor parametrilor fiecărui component folosit în simulare. Componenţii folosiţi în simulare sunt în număr de 17 dintre care 6 vor fi definiţi de utilizator:

o

amoniacul (ammonia)

o

ß–galactosidaza (b-Gal)

o

biomasa (biomass)

o

CO 2 (Carbon Dioxide)

o

resturile celulare (Debris)

o

glucoza (Glucose)

o

azot (Nitrogen)

o

acizi nucleici (Nucl-Acids)

o

oxigen (Oxygen)

o

acid fosforic (Phosphoric Acid)

o

apă de proces (Process Water)

o

proteine (Proteins)

o

săruri (Salts)

o

clorura de sodiu (Sodium Chloride)

o

hidroxidul de sodiu (Sodium Hydroxide)

o

Tris[HM]AM.HCl

o

apă (Water)

o

apă de ionizată (WFI)

Definirea componenţilor ce nu sunt disponibili în baza de date a simulatorului SuperPro Designer se face pe baza componentului apă (Water) întrucât cea mai mare parte a parametrilor vor avea valori identice.

ă (Water) întrucât cea mai mare parte a parametrilor vor avea valori identice. Figura 4. Definirea

Figura 4. Definirea unui nou component

ă (Water) întrucât cea mai mare parte a parametrilor vor avea valori identice. Figura 4. Definirea
ă (Water) întrucât cea mai mare parte a parametrilor vor avea valori identice. Figura 4. Definirea
Figura 5. Parametrii componen ţ ilor defini ţ i de utilizator Pe acestor componen ţ
Figura 5. Parametrii componen ţ ilor defini ţ i de utilizator Pe acestor componen ţ
Figura 5. Parametrii componen ţ ilor defini ţ i de utilizator Pe acestor componen ţ
Figura 5. Parametrii componen ţ ilor defini ţ i de utilizator Pe acestor componen ţ

Figura 5. Parametrii componenţilor definiţi de utilizator

Pe acestor componenţi se vor defini amestecurile de materii prime procesate de instalaţia de sinteză a ß–galactosidazei:

o

aerul (Air)

o

solutia de acid fosforic 20% (H3PO4 (20% w/w))

o

soluţia de clorură de sodiu 0,1 M (NaCI (0.1 M))

o

soluţia de clorură de sodiu 0,5 M (NaCI (0.5 M))

o

Tris Buffer Acestea se definesc astfel:

Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime
Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime
Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime
Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime
Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime
Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime

Figura 6. Definirea amestecurilor de materii prime

Construirea flowsheet-ului Prima operaţie din instalaţia de sinteză a ß–galactosidazei este amestecarea apei de proces cu nutrienţii în vasul V-101 (Unit Ops / Storage / w-Accumulation / Blending Tank). Dimensiunile vasului utilizat vor avea valorile implicite. Temperatura de ieşire va avea valoarea de 25 0 C, iar presiunea de operare de 1 atm. Curenţii de intrare şi, respectiv, ieşire se ataşează unităţii create prin comutarea modului de lucru: din Select Mode în Connect Mode. Se efectuează un click în flowsheetş al doilea click va indica operaţia cu care se va conecta curentul material.

indica opera ţ ia cu care se va conecta curentul material. Figura 7. Comutarea modului de

Figura 7. Comutarea modului de lucru

curentul material. Figura 7. Comutarea modului de lucru Figura 8. Ata ş area unui curent material

Figura 8. Ataşarea unui curent material unei operaţii

În acest fel se vor ataşa doi curenţi de intrare amestecătorului V-101. Următorul pas îl reprezintă redenumirea curenţilor creaţi. În vas se va realiza amestecarea apei de proces cu nutrienţii necesari fermentaţiei. Astfel, cei doi curenţi vor fi: Water şi Nutrients.

Astfel, cei doi curen ţ i vor fi: Water ş i Nutrients . Figura 9 Redenumirea

Figura 9 Redenumirea curenţilor de proces

În următoarea etapă se vor defini ce doi curenţi prin intermediul componenţilor creaţi anterior. Curentul Water va conţine componentul Process Water şi va avea un debit de 64000 kg/şarjă, temperatura de 25 0 C şi presiunea de 1 atm, iar Nutrients va conţine glucoză (6413

kg/şarjă) şi săruri (1026 kg/şarjă), iar temperatura va fi de 25 0 C şi presiunea de 1 atm. Timpul de amestecare este de 4 ore, iar timpul de golire de 2 ore. Amestecătorul realizează un singur ciclu pentru fiecare şarjă. Amestecul rezultat este încălzit într-un sterilizator (Unit Ops / Heat Exchange / Heat Sterilization). Simularea acestei operaţii se va realiza cu un model de curgere cu dispersie axială. Pentru acest model, se va specifica vâscozitatea fluidului: 0,4 cP. Valoarea criteriului de sterilizare are valoare de 22,001. Timpul de operare al utilajului este de 4 ore, iar timpul de golire de 2 ore. Utilajul este programat să funcţioneze imediat după terminarea amestecării din vasul

V-101.

imediat dup ă terminarea amestec ă rii din vasul V-101. Figura 10. Parametrii sterilizatorului ST-101 Procesul
imediat dup ă terminarea amestec ă rii din vasul V-101. Figura 10. Parametrii sterilizatorului ST-101 Procesul

Figura 10. Parametrii sterilizatorului ST-101

Procesul de sinteza a ß–galactosidazei ce are loc în fermentatorul F-101 prin intermediul bacteriei E.Coli este o fermentaţie aerobă necesitând oxigen. În acest scop se va folosi aer comprimat cu turbina G-101 şi filtrat cu filtrul AF-101. Simularea transformării chimice se va realiza cu ajutorul operaţiei Unit Ops / Reaction / Stoichiometric / Fermentation (batch). Rezolvarea modelului matematic se bazează pe specificarea de către utilizator a conversiei realizate (98%). Fermentatorul va fi alimentat cu soluţia sterilizată de nutrienţi, obţinută în vasul V-101, amoniac gazos (395 kg/şarjă, având temperatura de 25 0 C şi presiunea de 1 atm) şi aer filtrat. Turbina G-101 preia aerul atmosferic (43,416 tone/şarjă) şi va realiza o ridicare a presiunii de 5 bar. Timpul de funcţiona este de 18 ore de la începerea funcţionării fermentatorului F-101. Filtrul de aer (Unit Ops / Filtration / Air Filtration) va funcţiona în acelaşi timp cu compresorul G-101. Reactorul F-101 va funcţiona 18 de ore după terminarea operaţiei de sterilizare şi are un timp de golire de 12 ore. Viteza de aerare a fermentatorului va fi de 0,50 VVM. Tabelul 1

cuprinde coeficienţii stoechiometrici necesari caracterizării transformării chimice şi factorii de separare corespunzători efluentului gazos.

Tabelul 1. Parametrii necesari caracterizării procesului de fermentaţie

 

Coeficient

% component în efluentul gazos

Componentul

stoechiometric

Amoniac

1.77

100

ß–galactosidaz ă

0

0

Biomas ă

12.79

0

CO 2

22.38

100

Reziuuri

0

0

Glucose

30

0

Nitrogen

0

100

NuclAcids

0

0

Oxygen

15.57

100

Process Water

16.37

0

Proteins

0

0

Salts

4.2

0

Sodium Chloride

0

0

Sodium Hydroxid

0

0

Tris[HM]AM.HCl

0

0

Water

0

0

WFI

0

0