Sunteți pe pagina 1din 5

Aspartam

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Aspartamul este denumirea tehnic (produsul chimic) a produselor NutraSweet, Equal, Spoonful, EqualMeasure, etc. Aspartamul a fost descoperit accidental n 1965, cnd James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer. n urma procesului de metabolizare n organism, Aspartamul se descompune n: fenilalanin (~50%), ; dicetopiperazin, acid aspartic (~40%) i metanol (~10%). Aspartamul este subiectul a numeroase ncercri de fraudare prin email cu efect alarmist. Validitatea acestor opinii a fost analizat i respins de multe ori
[1]

Aspartamul este un indulcitor folosit pe scara larga in industria alimentara si face parte din categoria E-urilor, fiind codat ca E951, clasa edulcoranti (care se adauga pentru a indulci). A fost descoperit intamplator, intr-un laborator din Chicago, in incercarea de a se gasi un tratament pentru ulcer. Aspartamul este constituit din trei componente: 50% finilalanina Fenilalanina este un aminoacid esential care intra in componenta proteinelor (necesare muschilor si oaselor). Organismul nostru nu poate fabrica finilalanina, de aceea depindem de alimentatia zilnica pentru a procura acest aminoacid necesar functionarii organismului. aspartm s.n. (farm.) Tip de edulcorant Studiind noi metode de tratament al ulcerului stomacal, cercettorii de la laboratorul farmaceutic G.D. Searle & Co. din Chicago au descoperit ntmpltor prin asocierea a doi aminoacizi care se gsesc n mod obinuit n proteinele naturale, acidul L-aspartic i Lfenilamina un nlocuitor nesintetic al zahrului. Denumit aspartam, noul edulcorant este de dou sute de ori mai dulce dect zahrul i aproape total lipsit de calorii. Cont. 12 IX 75 p. 5. Producia de nlocuitori ai zahrului s-a diversificat. Succesorul cu cele mai multe anse este substana denumit aspartam. Alte substane avute n vedere sunt: naringina, fabricat din coaja de grapefruit, de 1000 de ori mai dulce dect zaharina, i, n fine, monellina, de 3000 de ori mai dulce dect zaharina!

Zaharin se numete o substan sintetic alb, solid, cristalizat, greu solubil n ap, cu o putere de ndulcire de 500 de ori mai mare dect a zahrului, dar lipsit de valoare nutritiv, netoxic i [1] neasimilabil, ntrebuinat ca nlocuitor al zahrului n alimentaia bolnavilor dediabet. Termenul zaharin provine din limba greac (zakharon) i nseamnzahr. Zaharina este cel mai vechi ndulcitor artificial, fiind decoperit n anul 1879 de ctre profesorii Ira Remsen i Constantin Fahlberg de [2] la Johns Hopkins University. Cei doi au descoperit zaharina accidental, n timp ce ncercau s creeze o [3] vopsea nou utiliznd derivai pe baz de crbune. Zaharina, care poart codul european de aditiv alimentar (ndulcitor) E 954, are denumirea chimic: 3-oxo-2,3 dihidro-benzo(d)izotiazol- 1,1-dioxid

i formula chimic C7H5NO3S

Ciclamat de sodiu - se gaseste in Coca-Cola Zero si Coca-Cola Light. Interzis de FDA, acest indulcitor afecteaza in principal sistemul reproductiv al barbatilor, cauzand infertilitate. Este carcinogen (adica implicat in aparitia cancerului) Neotam - este de la 7000 si pana la 13.000 mai dulce decat zaharul. Un sfert de lingurita de neotam este echivalentul a 11 kilograme de zahar. Acest indulcitor este folosit de Coca-Cola de putin timp si inlocuieste fructoza din siropul de porumb, folosita pe vremuri in multe produse ale companiei. Neotamul poate cauza ADHD/ ADD si alte dereglari emotionale si comportamentale. Acesulfam -K - se gaseste in Coca-Cola Zero si este de 150- 200 ori mai dulce decat zaharul si este un potential agent cauzator de cancer. Gustul dulce al acesulfamului K se instaleaza rapid si este apropiat de cel al zaharozei la concentratii mici; la concentratii mai mari gustul acesulfamului K este afectat de o usoara componenta reziduala amara, mai putin pronuntata decat cea a zaharinei. Acesulfamul -K nu este aprobat de FDA (Food and Drug Administration) Sucroza - se gaseste in zaharul normal. Intr-o cutie de Coca-Cola se gasesc 40 de grame de zahar, echivalentul a 8-10 lingurite. Daca inlocuiesti apa cu Cola, pe perioada unui an, te poti ingrasa 9 kilograme. Excesul de zahar poate cauza schimbari bruste de dispozitie, stari nervoase, diabet, boli de inima si hipertensiune. Zaharul hraneste toate celulele, inclusiv pe cele canceroase. In Mexic, Coca-Cola este indulcita cu zahar.

E952 - Acid ciclamic

Edulcorant intens, artificial, fara valoare calorica. Ciclamatul a fost descoperit in 1937 de Sveda. Puterea de indulcire este de 25 - 30 de ori mai mare decat a zaharozei. Are solubilitate ridicata in apa 210 g/l la 20 grade Celsius. Este foarte stabil la temperatura si intr-o gama larga a valorilot pH 2 - 8. Are gust remanent amar - metalic persistent ce poate fi atenuat cu alti edulcoranti intensi. O mica parte din populatie metabolizeaza ciclamatul in ciclohexilanina. Aceasta substanta provoaca tumori maligne de vezica la sobolani. Ciclamatul este clasificat in grupa 3 din punct de vedere al potentialului cancerugen de catre Agentia Internationala de cercetari in Cancer (IARC). NU SUNT RECOMANDATE CONSUMURI FRECVENTE si depasirea dozei zilnice admise.

Este un zahr-alcool ce are aproximativ jumtate din dulceaa zaharozei. Unele persoane cu diabet folosesc sorbitolul ca ndulcitor, deoarece este lent absorbit de organism i nu cauzeaz o crete brusc a glicemiei (nivelul glucozei n snge).[12] Nu conduce la apariia cariilor dentare, deoarece bacteriile din cavitatea bucal nu metabolizeaz sorbitolul foarte bine. De aceea este folosit n gumele de mestecat. Consumul unei cantiti semnificative poate avea un puternic efect laxativ, cauznd chiar i diaree. Este posibil s provoace alergii. Este interzis n mncarea sugarilor putnd provoca diaree i disfuncii renale. Poate provoca grea, vom i se regsete n produse cu coninut redus n calorii.[necesit citare] Este un ndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce dect zaharoza. Este de obicei folosit n combinaie cu aspartamul, sucraloza sau zaharina. Este utilizat n guma de mestecat, produsele de patiserie, dulciurile pe baz de gelatin, sucurile dietetice (aa numitele "sugar-free"). Este un ndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce dect zaharoza.[16], frecvent folosit i care poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercettorilor.[necesit citare] Se ntlnete cel mai des n guma de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare. Joac un rol important n declanarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaiilor i diabetului.[necesit citare] Este cancerigen. Ciclamatul de sodiu este un ndulcitor artificial, de 3050 de ori mai dulce dect zaharoza, depinznd de concentraia utilizat - nefiind o relaie liniar. Este de obicei folosit mpreun cu ali ndulcitori, n special zaharin. Acest controversat ndulcitor a fost utilizat n USA pn n anul 1970, dup care a fost interzis. Studiile pe

E420 sorbitol

E421 manitol

acesulfam K, E950 acesulfam potasiu

E951 aspartam

acid ciclamic i srurile sale de Na i Ca E952 (ciclamat de sodiu, ciclamat de calciu)

animale au indicat c produce cancer i afecteaz glandele genitale masculine (testiculele), dar nu direct, ci amplificnd potena altor substane cancerigene.[12]

E953 isomalt

Este un tip de zahr-alcool, oferind aproape jumtate din caloriile unei cantiti similare de zaharoz (zahr). Similar cu ali zahr-alcooli, induce riscul unor neplceri gastrice (flatulen i diaree) atunci cnd este consumat n cantiti mari (peste 50 g/zi pentru aduli i 25 g/zi pentru copii). Este de obicei folosit mpreun cu sucraloza, obinnd astfel un amestec aproximativ la fel de dulce ca zahrul.

zaharin i srurile sale de Na, K i Ca (zaharinat de E954 sodiu, zaharinat de potasiu, zaharinat de calciu) E955 sucraloz E957 taumatin sare de E962 aspartamacesulfam

Este un ndulcitor artificial de aproximativ 300-500 de ori mai dulce dect zaharoza.[16]

Este un ndulcitor artificial, de aproximativ 600 de ori mai dulce dect zaharoza. Este de aproximativ 2000-3000 de ori mai dulce dect zaharoza.[16] Este un ndulcitor artificial, de aproximativ 350 de ori mai dulce dect zaharoza. Este un zahr-alcool care nu este bine absorbit de ctre organismul uman, ceea ce nseamn mai puine calorii pe gram dect zahrul. Nu conduce la apariia cariilor dentare, de aceea este folosit n gumele de mestecat. Consumul unei cantiti semnificative (mai mult de 2030 grame) poate avea efecte laxative.[12] Este aproximativ la fel de dulce ca zaharoza, dar furniznd doar dou treimi din energia obinut de la

E965 maltitol

E967 xilitol

aceeai cantitate de zaharoz.