Sunteți pe pagina 1din 50

M;

, LECTIE PE BUTURUGA

Ciupi, o tindra furnicd rogcovand, traia intr-un mare furnicar aflat

in apropierea unei

preund

cu

cei de

buturugi putrezite. ln fiecare dimineaid mergea im-

ei la gcoala furnicilor, unde buna Fi intreleapta

virsta

mdtuiA Tapa ii invdta $i-i supraveghea.

Astazi, dragele mele, vom incerca sd cunoagtem pddurea in care

locuim. Am sa va invdl cum sd folositi mtenele pentru a qti sd gAsitri

-

singure drumul care duce spre locuinta voastrA, cm sd insem4ati cAra-

rea ce o veli folosi la intoarcere, Cind vom avea timp la dispozilie vom

invAla Si sA vinam, le spuse mdtu$a Tapa.

De bucurie furnicile incepurd sd zburde si sa se inghesuie.

In pddure si va iineti una dup5 alta, sd nu va ratacili. Dar sb ascul-

tati cu luare-aminte ce am sa vd povestesc.

-

Matu$a Tapa mergea in fatrd, iar dupa ea mergeau in iir indian eleve-

le. Ciupi era ultima.

Pe buturuga asta vom face primul popas, spuse invdlatoarea, fdrA

a se opri din mers. Si incepu sa urce in grabA pe scoa{A. DupA ea veneau iovdfaceii.

In partea de sus a buturugii era m loc larg si neted, ca o piatetd intr-

orag, Aici ar fi incaput toate cele cinci mii de furnici $i chiar mai

-

multe, Micutei Ciupi ii plAcea teribil

Nazdrdvano,

u

acest cimp de -lemn.

prinde-md, ii dddu ghiont prietenei gi se repezi inain-

te, insA fu opritd de dojana matuFii Tapa.

-

Copiii cuminli, spuse ea, observa

mai intii cu atenlie un loc necu-

la fel ca Ciupi.

noset, iar cei neascultatori procedeaza

-

Nedtimpirata

se intoarse ruginata la locul ei.

Pe buturuga asta au stat nu demult furnicile lucretoare din furni-

Cm ali allat asta? iDtreba Curioasa. Eleva asta era in stare sd pu-

6rul nostru, le zise mdtu$a Tapa.

-

Ed futrebdri la nesfirsit $i de aceea au nmit-o asa.

-

A_tingetri buturuga cu antenele. Ce simtriii?

-

Miroase ca furnicarul nostru, rdspunse Ciupi.

*

- Corect. Furnicile, venind .iici

- Dar cum au procedat? intrebd din

ii-p, au iisemnat drumul.

nou Curioasa.

Nu te mai grAbi. Am

promis si vA povestesc cum au insemnat

acesta, le ardtA invdtdtoarea.

mul pind, aici ^si am sa m,i tin

-

de cuvint. Venjti toate tinga mine.

Tapa.

dru_

rurnlclle o rnconjurara pe mAtu$a

Uitatri-ve la pinul

- La cel cu frmzele tremurdtoare? intreba

-

. ^Da. $i acum observatri pdmintul din jurul acolo?

iard$i Curioasa.

copacului. Ce vedeti

Ling.i buturuga aceea cineva

rdspunse Ciupi.

a lacut o movi ld gi a pus pe ea ni$te

privit de departe iar

bel,e de mesteacan,

,

-

MdtuDa Tapa zimbi.

Este

-

acum, deodatd,

de _ hac nici cu

-

furnicarul vostru. NiciodatA nu l-ali

tru va recunoaFteli propria casi.

Cine l-a ingrddit 9i de ce? Furnicile sint foarte puternice, nu le vii

prAjinile, rosti cu chibzuiali Ndzdrivana.

4i

iudec-dt drept. Atlati ca oamenii l-au

ingradit.

Oamenii? Cine sint

rncepura sa curgA.intreb,irile,

ii$tia ii de ce au baricadal furnicarul nostru?

furnicarul nostru pentru.ca ni_

foarte puternice. Ei

.

-

-

Nu l-au baricadat ei. Au ingredit

distrugd.

din

meni se nu-.l

Oammii sint fiinle mari

$i

sint cei mai tari

. -

lume qi merg pe doua picioare.

glas tare Ciupi.

cum pot sta numai pe doud picioare? Fiecare din no-i are $ase pi-

cioare gi de aceea sintem atit de sprintene. Dar oamenii, probabil, sint

grozav de stingaci, gindi cu

-

$i oamenii sint sprinteni. Ei ocrotesc iurnicile

rugem cu lorl,ele noastre_

produce mari pagube pddurii.

gindiiceii daunatori, omida nesafiosil care

deoarece noi dist_

Inseamnd ce atunci cind

furnicile pornesc la vindtoare pentru a_$i

-

procura hrana

ele apArb si padurea?

Aga este Ciupi.

De aceea oamenii ne numesc insecte folositoare

sau sdnitarii p,idurii.

-

-

-. -

l

::

sturr

-

-

-

De ce smitari? se mird

Pentrurd furnicile nu pr,ind

Curioasa,

doar gindicei

dduatori

gize vii,

9i re_

".dy]6

9i pe cele moarte.

la animale

$i

pasari.

gi nu numai dilerite vieteli mici,ii

sau

de

Dar de ce oamenii

apdrd pAdurea dacd nu traiesc in ea?

ajutd

pi pe noi

Nizdrivma.

Fi pe ei se respirem.

Pentru cd pidslsa ne

Sd respirAm? se minune

-

Desipur.

si

-oamenii,

Frunzele verzi produc oxigenul

si insectele. In ptidure se

*

hrat"". to;te pasarile ti-Eiru.a locuinle 9i

-^totp

;;;il;'"i;;;;';u,i

ffiiia;il;;":"liut

pe cdre-l inspird $i ani.- mai gasesc inca clupercr'

Tar.din co-

multe alte lucruri folosi-

$i

ilimalele

'"]-"lnseamta cA nu

toare.

-

trebuie sd ne temem de oameni? intreba Ciupi'

se intim-

Fireste cb nu. Din pdcate 9i prinlre ace$li uria$i amabjli

pentru a se distra pot sa impra$tie $i

";J#ii;J;iirii'ii"'"1r.-bil

5Jfiiil;i

iJ*l"iu-"ou"tia' sa faca din furnicar o iucdrie'

-

(-e iroaznicl se vAitil Curioasa

ii,

i" i#i.,

io"tri.*N"

p*u

Tapa pe mica. furnic'r'

"i"i

*ulti din aitia printre uriasi' o li-

cu acidul nostru al

ne distrugtl' l'inu sa adauge

Mdtuta Tapa ]e'

-

-

nisti m.itusa

f";.i;;;;;it-

Nizdrivma

Furnicile

Pe acesIra Lrebule sa-l clupim 9i sa-i slropim

inl"r"g".a'"u trebuie sa

pardsird buturuga 9i pornird iar la drw

t"]i-iJ"a.utousc6 drumul cind merg

DovAtuia:

.iuf a"-J"ri"it*"4i. pentru furnicarul

ta;I;J;imi;irositoare

pentru

Duoii aceea, cind vine vremea sa

;"i:- t;;;;i-;;osul

Ce simDlu

- r-""t'.,rir.'5*

";iil;;;lal;i;;;;;ii

;":?'

;;;;#;i;;piJ

;;'#-;;i;;i;L

;#:;fi;;;;"

;*

il;;;;ii.

ll iaiullu

la vinatoare.sau

sb caule mate- cararea cu bur-

lo-r' furnicile ating

a recunoaste drumul la intoarcere'

se intoarcd' pipaie pidmintul crr ante-

deas'i' Pe cararea furnicilor se inIindea

ci nu este iar- dm-eisi sil pri-

cunoscut $i a$a gasesc drumul spre cass'

e!

se

iit#

bucurii CiuPi'

itiita

si

ri

uttina in cotoana, aw impresia

sa se.catare pe unur

tu itatli*'i """i

iolmai in virful

v inl ul legila

p"rL"

tui Furnica $tia

purea abtrine Atunci i$i pariisi

ca ceea ce void s; facd

lovaragele si peste pu-

mui fir de iarbd inaltd Deasupra

u$or

firu l de iarbd 5i era asa de

sa

frumos

ia furnicii

"out"r", nu-i

mai venea deloc sA coboare de acoto

ZBORUL PE FRUNZA DE ARTAR

lncii putin sa mii mai dau in

dea Ciupi.

mai

_

Cararea e bAtatoriLa

invaFt sd folosesc mtenele".

leagdn si am sa-i ajung din urmi, se gin-

bine 9i n-am sd m; rEtacesc, de9i n_am

pe pdmint $i porni pe

Seturindu-se de atila legiinat, lurnicula cobori

urmele

dete furnica se

sa meargi acm?

suratelor ei. Cdrarea era intr-adev,ir frumoasd. Dar iati

opri buimdcitd. In fala sa se aflau trei ramurite.

cd deb_

lncotro

Atinse una din ele cu mtenele si parci simti mirosut

cunoscut. Cu a doua se

intimpla Ia fel. $i la a treia Iuin ica recunoscu mi_

rosul furnicarului de acasa.

,,Am sd md urc pe cel mai inalt copac Si am sa privesc pe unde le-a dus

'

mitu$a Tapa pe tovari$ele mele",

.Se

hoidri ea.

cdldrd pe cea mai inalte remurice a uui

nu zdri

furtunii. Copacul incepu sd

arlar tindr, insi, oricit se

gin-

"" .i*1i uf.o_

uit6,

dea. Inima sa era cuprinse de tristele. Dar iata ca in u

pierea

nimic. Ciupi stAtea pe o lrunza ldta cu cinci Iame

5i

se

virful veJde

sta6 gi incepu s-o invirtd aruncind-o depirte de copac.

se clatine, un vint puternic ii scuture

Fi apoi, deodata, smulse frunza pe care siitea furnica intri_

.Vai, ce md fac acum? De ce n-am ascultai-o

geima aproape plingind

va lti

pe buna mitugii -Iapa? in_

Ciupi. Am sd cad, u*id *u lovesc Ei -*u,,

unde sd md caute".

Virlejul ridicb frunza cu micuta cdlatodre

tA departe,

spre inellimi,

deasuprd pAdurii $i

"".ii

o

ioi.

aproape de cerul albdtru

si-i

$i

d"

pur-

pi,

cauza incorddrii incepurd

ameteala de

$i

tremnre ldbutele siElind

insd ce virtejul prime sd se

ilai

atita invirtire. IatA

timp

se opri.

mai jos

FM

c-o cuprinde

ooiotmcd

Acu

peste putin

seldsa incet tot

incetd sd-se

si, balansindu-se usor, pf"Gu

urmd, iar in jos se intindlea cimpul. parcd era

iryirteaiG.

i"i*.

Pddurea ramde deja in

un imens covor colorat cuut

pi nu vdzuse niciodatd cimpul 9i de aceea nu giia cd pe acesie bucilele

din bucAli verzi, galbme, roie, albe, Ciu_

multicolore cresc griu, floarea-soarelui, cartofi, hrigcd. Micutra caldtoa-

re se a$eza mai bine pe frunza de arlar lAtoria parcd incepea sd-i plac5 dcum.

$i privi cu bdgare de seamA. CA-

Iata insa cd dedesubt apdrurd cea in zbor deasupra unui sat,

pricepe nimic. Deodatd Ciupi

fi aruncat cineva pe pamint

fd$ura ca un cort albastru deasupra

ni$te cutii. Furnicuia, care tocmai tre- se uita la aceasta minmatie gi nu putea

observa un petic mare albastru. Parcd ar

o bucata din cer. A cerului acela care se des-

capului sdu.

Pierise parcd Ei vinticelul blind care-o

in

jos

Si

cdzu intr-o

Peste tot era nmai

9i se fdcu dintr-odatA linigte.

purtase

pe

cdlatoare

pina aici, Frunza zburd repede

apd.

apd. Nu departe stateau ca

Furnica privi imprejur, insi nu zdri pamintul.

un zid, ridicindu-se din apd, buruienile inal-

te $i dese.

ciune.

$i

Furnicula nu se mai putu abtine Si incepu sa plinga cu amArd-

Oaaac, oaaac! se auzi deodatd alAturi un ris. Intredeschise ochii

- aproape pieri de groazd. Din apd o iscodea un cap uriag, cu ochi bul-

bucali si o gurE cd o groapd.

Cine-e-e pli-i-in-ge aici in la-la-la-cul me-e-e-eu? intreba capul

Ciupi gi se porni mai tare pe plins.

verde, cu un glas tremurdtor gi rise cu voce tare.

-

M-am ratAcit, abia ingdimA

- AFa pAtresc totri cei care

-

copii

apei,

din lume qi o sd dejundm.

-Oaaac, oaaac! oricdi cu

nu-i asculta pe cei mari. Ei bine, ca esti

neascultdtoare. Am sa-i chem imediat pe cei mai buni gi mai ascultatori

Asta o spun eu, broasca Oac, stdpina

veselie capul verde Si dispdru in mocirla.

DUEL CU ARATAREA VERDE

Frunza de artrar plutea

ria.LA . in mijlocul ei qi se

aproape nemi$cata pe apd. Furnica

gindea agitatd cum s.i djunga la mal.

stitea spe-

InsA iata ca apdrura deoddtd

era foarte mare,

la suprafatra apei tiei dapete verzi. Unul

iar celelalte mai mici. Cel mai mare

l-a recunoscut imediat.

apE, le vedea intia odrb.

era Oac, furnica

Pe cele mici, care semdnau ca doue picAturi de

Stai? intrebd Oac 9i izbucni din nou in ris. Capetele mici oriiceira

$i

-

ele.

Ciupi abia s-e ablinea sA nu

Uitali-va,

cei mai in virstd gi

stdpini Si nu vom ldsa pe

Ce nevoie am.eu de iazul

-

-

-

plinge

din nou.

copii, la aceastd furnicd plingdcioase. Nu i-a ascultat

a aparut

pe

ca un intrus pe iazul nostru. Aici sintem noi

nimeni pe dbmeniul nostru.

vostru? Eu vreau acasd,

plinse Ciupi.

Oricdile,

de noi! se ldudi Oac: Fiute,

$tie

se inoate acest rogcat iricos, du-

S-a speriat! Aici toli se tem rdstoarnA frunza Si se ne arate cum

pa care vom lua gustarea de dimineatd.

OrAceild! se auzi un

strigdt dinspre unul din capetele mici, verzi,

mdtu$a Tapa

care ii invAtrase

incepu so l-egae. Ciu-

Ordcaild

care inotd in direclia frunzei. Furnica igi aminti in acel moment de

-

cum sa se apere de se sd se batd pind la

de fruzA,

apucd.ua

urlE de durere

-

du$mmi cind aceitia ar ataca lumicarul. Si se deci-

Ordcdild se apiopie inot

ultima suflare. Intre timp

din magini

o botu-i

de brodci, il

Si-l

stropi

cu acidul pe

$i se scuJundd in ap,{.

Ce-ai indrdznit se-i

sa te-nghit

pi sdri sprintend spre puiul

lete sale puternice

uiaq 9i

ciupi tare d-e bot cu-nmdibu_

cue-l au fumicile,

Ah, rEutate!

faci puiului meu draq? se auzr

glasul brod$tei. Am

ciscind

broaqtei Oac ii

.

$i,

im6diat!

larg botul, se apropie cu prudenla de frmza. Se vede cd gi

era teama acum de furnicd.

Ordcaile ieFi la

suprafala in acelaSi timp cu sora sa. Plingea de se

auzea i4 tot iazul $i striga:

Scufund-o, memico,

Din - cauza

mdninc-o pe furnica asta real

acidului furnicii puiului de broascd ii apdruse pe bot ci bA-

Sicd mare pe care o zgindarea tot timpul cu laba.

Oac ajunsese inot pine la frunzA. Ochii

ei bulbucafi priveau staruitor

spre Ciupi,

iar in botul cascat se mi$ca amenintator o limbd lungA. Fur-

deodate ajuse pini la ei un strigdt:

nica era pregdtita pentru orice. $i

Oac, iatd o barzd!

Capul verde strigd: Oaac! Ei intr-o clipd dispdru sub apa. Cei doi pui

o tulird $i ei.

Cine e aici? intrebb Ciupi.

- Sint eu, MAsoarA Apa.

*

- Tu mdsori apa?

pe uscat.

Nu. Mi se zice aFa fiindca stiu sA umblu la fel de bine pe

$i

nici nu mA ud pe picioare

Apa

fiindce am acbste pernite

apA, ca si

de aer.

Prive$te! ridicd Mesoara

api in

jurul frunzei ca o

piciorul dinainte, dupa care alunecd pe

in ris Mdsoard Apa-

adevAratA patinatoare.

stApinul iazului! izbucni

De ce ai speriat-o pe stApina iazului?

Ha-ha-ha! Eu sint

Aceea e doar o broascd lSuddroasd. Lata ca vine si barza.

-

Se roti de citeva ori deasupra iazului

jos, Picioarele lungi Si rogii

iaiul era mai pulin adinc -

-

Ah! tipe Ciupi.

Nu te teme. Numai Oac se sperie.

- o linisti pe furnica,voioasa,

$te

$i apoi se ldsd din

ce in ce mai

atinserA apa nu departe de buruieni. Acolo

apa abia

i ajungea pind la genunchi.

Ea vine incoace sd vineze broa-

Mdsoard Apa.

-

DIN NOU LA DRUM

Barza, cu picioarele sale lungi,

data se oprea nemigcatd intr-un

diad prada.

Vina.

peFea

agale

pe

linga buruieni. Citeo-

cu atenlie in apd $i pin-

Ciupi stdtea pe frunzi Si urmerea cu atentie fiecare mi$care a vindto-

picior privind

rului inaripat. NiciodaLii nu vazuse o

mari. Si i se parea ceva ciudat.

donind un cintecel vesel. Credea probabil

pasdre uiiasa cu asemened aripi

Mdsoard Apa aleiga in jurul frunzei fre-

ce asfel ii va distrage aten-

tia furnicii speriate,

-

Mdsoara Apa, barza traieste in iaz?

intreba Ciupi.

- Nu, casa ei e in Sat, in virful unui stejar batrin, Aici vine numai sa

ii rdspunse Mdsoard Apa. Dar tu nu vrei sa ramii aici cu noi

viaeze

pmtru

- totdeauna? Hai, rdmii. Vom fi prietenii tdi.

Nu pot.

Md aFteaptd mama la furnicar, e ingrijorata Si eu nu gtiu

O sd gdsim noi o solulie. Doar prietenii se ajutd

Agteapta. Md intorc indata.

lAsind-o pe Ciupi singura. Furnicii i se f5cuse foame, dar

cum si ajung la mal. Nu te intrista!

-

uul pe altul la necaz.

-

$i

Ire

MAsoara Apa se gindi Si, imediat, strigA bucuros:

Am gasit, am gAsit solutial

dispdru

frunzd n-a fost nimic de mincat,

Sorbi o picdturd de apa care insa ii inteii mai tare foamea. Nu dupi

multa vreme aparu MasoarA Apa. Aducea in

un ghem de pinza de

paimjen Fi se apucd sd-i lege capatul de codita frunzei.

spate

- Ce taci? intrebe Ciupi.

Fac din pinza de peianjen un ham ti am sA te trag pina la mal

raspDse MSsoard Apa.

-

Termina repede treaba, se opinti, smuci o datd, de doud ori qi lruza

t1

incepu sA pluteascd incet pe ape. Furnica sari de bucurie Fi strigi

N--a apucat sd se bucure prea mult

Masoar& Apa se cizni s-o urneascS'din

ura,.!

fiindcd frunza, deodatd, se oipri, Degi

loc, nu reugi,

Probabil cd urita

Oac o tine a$a, zise Ciupi.

-

A, sa vAd imediat.

- Misoari Apa iqi scoase hamul, dddu o raita prin jur Fi clatind trist ca. pul:

Batu-I-ar de intuneric! Frunza

s-a agatrat de buruieni si n-am cum

in ajutor. Si pleca.

s-o scot. Trebuie se chem pe cineva-

mai gindescA la

pise cind frunza incepu

cu coltii

-

Din nou furnica rdmase singurd. Eia ametitA de fbame. Ca sd nu se

mincare se hotdri sa traga m pui de som. Dar abia ali-

Ciupi a stat pe pi-

cioare, se uitA imprejur $i scoase un strigdt de spaimd. iuind hamurile

sd se legene Fi sd pluteascd.

galbeni, uriagi, un animal tragea

frirnzJde ar1ar. Din apA o is-

codea o figurd mustecioasa cu ochi sticlogi,

s-o duce la casa lui. Furnicii

dedu nici o atentie. gobolanul

$obolanului de apd ii plicu atit de mult frunza de artrar incit se decise

spaima, nu-i

se grabi spre o salcie batrine sub rdddci-

ro$covile, care tremura de

nile cbreia se afla vizuina lui.

Intrd sub salcie.

idee:- sa se prindd de

Ramurile ei atingeau apa. pe

Ciupi o str6-fulgerA

o

de-pine acum. Acolo va fi in siguranle!

ln

aceeagi clipa furnica o pornide-a

o crengutrd a salciei pdrdsindu-9i astfel add"postul

lungul frunzei, apoi pe creilga

inlem-

Era motanul

ajunse aproape de trunchiul salciei. Dar 9i aici i-a fost dat sd

te nu era chiar eI caci nu semdna la figurA

Cotoila, care se

graur. Areta la fel

ti nici la ochi

gi .

neascd de spaimd. Vdzu lingd ea pe acel zvipdiat care luase frunza, poa-

urca pe trunchiul salciei unde se auzea piuitul puilor de

de mustdcios gi cenugiu ca gobolanul gi de aceea o in-

sp5iinintase la inceput pe [urnic;.

Ciupi se aciui pe rAmuricd

Si, tinindu-Fi rasuflarea, incepu sA-l pin-

de_ascA . pe_motan. Acesta ajunsese la scorburd. Incercd

rndunLru, da r nu reusi. Atunci se

supra lui Si incerca

uite-de ospAl Si trebui

si-bage cipul

hotqri sA faca alttel. Baga o laba in sco_

rbuid, dar asupra musafirului nepoftit se napusti graurul. El zbura dea-

sd-l loveasca cu ciocul in cap. Motmul fu nevoit sa

tipdt neli-

sd se apere de atacul graurului. Cu un

niFtitor venira in zbor, ca frunza $i ca iarba, besarile negre. Era neamul

graurului. Motanul vazu cd nu-i

de

9agd. Unail lovea cu ciocul in cap,

spinarea. Nemaiputind fine piept

alta in nas, a treia incerca sa-i atingA

atacului o lud la fugd mieuind.

Ura! Tilharul cenu$iu nicula dansind pe rdmurica,

.

-

e invins! Ura! striga din toate puterile fur-

Dar din nou se petrecu ceva nea$teptat. Fugind, motmul atinse furni-

mtd cu coada Si o arunce de pe remurice. Speriata, Ciupi trase un tripdt.

ln timp ce cddea, micuta incercd si se agatre de ramurile salciei, dar

acestea erau foarte alunecoase in jos.

gi

furnica venea tot mai repede

Deodatd simtri cA ldbutrele se incurcaserd intr-un fel de ale extrem de subtrire. Sub greutatea furnicii atra se intinsese ca un elastic, dar nu s-a

Ciupi se prinse cu toatd puterea de ea insd se temea se faca vreo

miFcare. LingA ea se ivi deodatd o

in firul acela sub-

be, care inepu repede-repede sd infegoare furnica

rupt,

aritare mic5, cu opt picioare strim-

lire.

Cine eqti gi de ce md infdgori? intrebi speriatd Ciupi.

- Cel cu picioare

strimbe mormAi ceva $i urzi mai departe atra sa. Fur-

nica se nelini$ti mai tare gi se repezi asupra unuia din picioare pigcin-

du-l zdravdn. Virful piciorului

se frinse ca un vrej uscat.

Vietatea se strinse tot mai mult, facindu-se ghem, incit nu zarbai un-

de-i era capul qi

unde se aflau picioarele. Ciupi incepu sa taie atra

rdguSit ghemuletul.

viscoasd ii tare cu dinlii ii s-o arunce los.

De ce-mi strici plasa? intreba cu glas

Dar tu de ce m.ai impresurat cu firele tale? zise

- Eu aqa vinez totdeauna muQte

Fi insecte deoarece sint pAian-ienul.

Bmit Muscarul, scoase capul afard cel cu picioare strimbe.

-

Nu sint nici muscA

$i

nici lintar. Sint furnicA ti mA cheamd Ciupi.

- Micula furnicd prinse curaj vdzind cd numai astfel poate opune rezi-

stenlii agresorului.

Dacd egti furnicd, n-ai de ce zbura ca o musce! horcii nemu[umit

-

Muscarul.

N-am zburat. Pur qi simplu am cdzut.

mea.

- N-ai ce cdutti in plasa

- Intre timp Ciupi s-a

eliberat din plasd gi se tira inceti$or pina la

Muscar.

 

Nu me atinge!

strigd daianjenul, inchipuindu-9i aA acest intrus vi-

-

sE se rEzboiasci.

ne

 

Peste o clipd paianjenul stAtea deja pe

se-l fixeze de ramura salciei. Furnica

spuse:

firul argintiu pe care reu$ise

i] privi de sus pe Muscar Fi-i

-

care!

Ce mai vinetor! N-am sa te ating! Mai bine mi-ai da ceva de min-

Nici eu n-am. Zboara pe aici lel de fel de vietaJi, imi strice plasa

si

- sa 1e mai dau si de mincare?

Hraperelule!

-

t3

- Prinde o muscA. Proviziile sint pentru mine.

sd-fi ds niciodati.

sd-ti potole$ti foamea.

Nu cqre de mincare Muscarului -

-

auzi Ciupi o voce placuta. N-o

Mai bine zboard cu mine gi am sd-li ardt unde poti

Dar cine

e$ti tu? intrebb furnica, vizind pe frunza

vint m gindacel rogu cu Sapte buline negre pe spate.

de

-

Sint Buburuza. SA zburem impreund,

$tiu

- Eu nu

si zbor. gtiu doar sa ina tiresc $i sA alerg.

$i -

Am si te aqtept pe pemint. Hai jos!

Buburuza,

uqor legdnatd

intinzindu-9i aripioarele zburd de pe frunzd. Iar Ciupi

cobori pe tulpina.

:L-"".u$.u":

crre rrel

p: firul de pai

de lrecare parte.

fdrd sd mai zicd ceva Fi ginddceii o ridicard

^-

Unu-doj-trei-sLart!

gi am

zbura[, comandij Buburuza.

-.-:]3ou."u r$r lntinserd aripioarele

rldtca.

" In cil.eva

frunza de varz,i.

stravezii Si peste o clipd paiul se

clipe Ciupi era deja in grddinii, Cindiiceii dterizdserii pe o

- Va multumesc foarte mult, zise furnica.

^^-,llt"t:ll

cer,

dupa

trebuie-sa.se ajute intre ei,

care plecdra. A rdmas doar Buburuza.

rdspunse unul dintre gindd_

-_A:ymlom-pjinzi,

varza.

Crupi

se

lud

^-

-Uite-i,

uite-i!

spuse ea $i se grabi s_o ia in jos pe frunza de

asuprd

unor

dupa ea.

strjgd bucuroasd Buburuza gi se repezi

care se lipiserd parcii de frunza de varzii, Inhaia_le,

gr.ngilu.mrcr verzi

Urupi! Sint nigte paraziti care rod frunzele.

Furnica privea cu atentie ging.iniile

Astedptd,

vacutele noastre,

-

dmintindu_si lectid matu$ii Tapa.

d$teaplii, Buburuzo! Noi nu minciim de astea! Astea sint

Vacitle? nu-l crezu Buburuza.

Sigur. Prive$te incoace, zise

-

-

toile

Ciupi qi alerga

dulce.

- Ce prostutra e$ti. Astea trebuie mincate in intregime, zise Bubu_

O biu repede si o lui spre aitii vbcula.

,O atinse cu antenele ii primi

in

din distruga_

dar o plcdiurd de lichid

spre

una

ruza.

Nu, e mai.bine sd le mulgi, iar pe

-

trazise.

-

.

Ciupi.

Betrinul

Aga ne-a invetat

distrugem, linu

du$milii lor sd-i alirngi, o con_

mincdm, si le

plmtelor.

matu$a Tapa.

Juju ne-a spus ca pe astea tiebuie sd le

sA adauge Bubuiuza. Dauneazi

Ei: m- 19 mai certali! duzi furnica o voce. Fiecare

lui

sint ni$te vhcutre,

,

.-_

Pentru

blburuze, distrugatoarele

are dreptatea

sint o hrana buna, pentru furnici

Cine eFti? intrebA furnica

-

omizi

-

Frunza de varza. Nimeni nu

nepricepind a cui era goapta.

poate

ia ma salveze

de

verzi. Md minincd zi Si noapte. Vai, ce ma doare! se vaita f ruza

n'esatiouele

de varzA.

.Cine

e asta?

mic despre omizi.

-

intrebi Ciupi. Mituga Tapa nu apucase sA le spuna ni-

.- Este un monstru care nu

stie altceva decit se manince, E atit de la-

com, cd ar minca toate fTuzele.

Buburuzo, arate-mi-I.

-

Mi-e teamA. E foarte

mare. E mai mare decit mine $i decit tine de

insistA furnica.

zece, ba nu, de o sutd de pri!

-

Nu-i nimica. Numai sa mi-l ardfi

-

Omida

statea pe marginea

Omida nu

frunzei si cu dintii ei puternici o rodea de

le dddea nici-o atenlie Furnica, miratd de

indiferenld, se apropie pe furig de omida nesatrioasa $i-o

se auzea piriitul.

o asemenea

atinse cu anteneli:.

Ha-ha-ha! hohoti ragusit omlda 9i

Sini atit

se incovoie ca un arc Cine-a

de flamindA cd aS minca totul'

fugim mai repedel racni ingrozita Bubrrruza'

indreznit sd md deranjeze?

-

Ciupi, prietend, sa

Furnica,se cocotrase insi deja pe omide

-

LUPTA DE PE FRUNZA DE VARZA

Cind om ida slmli ca cineva s-a urcat pe ea, se rdsuci de citeva ori pe

fllwA, incercind sd scape de agresor. Insd Ciupi se linea zdravdn. O ciupi

din rdsputeri Fi o stropi cu acid.

Ah, ah!

-

nicuta.

-

tipe monstrul verde 9i indoindu-se, incercd sd ingface fur-

striga Buburuza urmdrind duelul cu rdsufla-

iar cind omida se prdvAli o ciupi inca o da-

Fere$te-te, Ciupi

rea tdiat6. Furnica se dAdu Ia o parte,

ta. Nesdtioasa incepu si zvicneasci, sa se zvircoleascd pe

Ciupi n-o slabea deloc.

frunzd, dar

furnico! Poti si cazi! strigd Buburuza. Insd furnica nu

deoarece cazuse impreund cu omida. Ciupi se lovi 9i

Ai grijd,

auzi strigdtul

-

le$ina. gi a venit in fire cind cineva

o stropi cu apd rece. Deschise ochii. Ala-

zAri nimic. Deodate auzi glasul

turi era doar omida. $i din lou o stropi cineva.

Se uitd la stinga, la dreapta, dar nu

bucuros al Buburuzei:

Treie$te, Ciupi a noastrd faiette!

- Iti mulimesc mult, dragul meu salvator, vorbi incet frunza de

-

varzd.

Cine a turnat ape peste mine?

Nimeni -

-

privi

Buburuza cu mirare spre furnicd.

- Ploud. Vai ce bine-mi pare cd ploui! E a9a de plecut! se bucuri frunza

de va126.

Mie nu-mi place! rdspme Ciupi.

Noi, fuiaicile, ne int@rcem acasd

toate intrdrile ti ietirile din furni-

inainte de a incepe ploaia Si astupdm

car. Unde sA ma ascund aici de ploaie?

-

Ascunde-te sub mine. Aici e uscat.

aici pind trece ploaia -

-

$i

tu, Bubutuzo, poii sa stai

le-a propus frunza de varzd.

l8

'

"i,

Nu,

eu am sd zbor repede spre casa 9i

b,iline riegre pe

frunzd $i

dupi

ploaie