Sunteți pe pagina 1din 39

tr Capitolul

*&&*&&*%**4r**&e*,4**&tlr*&4*&*{*&%t{r&&*tqb********t&&*e*l.r&b*&Sb*qr4&*.i&it

CREAREA COMEiNITATILOR TUROFENE


qb*&**&**!h**e*&*&* e&*4&*&&\&& e*cb&trf**&qk*t**sh{l&&t&t&*S**tle*&*&W{r*4 & :6'i

Cuprins CAP.CRE,AREA COMUNTTATILOR EUROPENE 1.1 Istoricul gi evoluliaronstruclieieuropene I.2. Crearea institulii de 1.3.Roiul Aetulu;unic llurcpeai: 1.4.Stareie meffiber Uniunii ii,ararene ale Test de autoeval;;are I i\ir. Biliiografie mininalE Capitolul tr

Pagln,t
-Ea
AL

'I
ll

1
;:-

i)
L

i:1

r3
| ,.i
tl a 1 .

&q*&&&**{k&&tL&*e**&&&}h$r&{r&&*&**&lt*&*tl&&sb&**t&*&*&Ck&S&{s&*&&%*F.s'*$x'hi':::l::

OBiECTIVELE Car,iiolului i
Dupi srucii:icapitcluiuiX,studentul fi capabilsd demonstreze va *L a dobi.ndiisuficientecunogiirile pentru:
I

I r a puteacefini conceptulde dreptcomunitar; r a p':]tea aefrni istoricul dreptuluicomunitar; e a puteaenu;ncra etapeiede aderare UE; la caresunl limbile oficiaie a UE. i " .,'aputeacunoagte

n.1 {storieului evolu{ia gi construcfiei europene Cdatacu lansarea, Paris,la 9 mai 1950,a plan;;i'.ri la "Sehurnann", inc:pec fozi hotdr6toare destirrulcomunitd'ilior in
*uropene. i-a,ceie {l.er p4ncipii fundamenq ale acestuiplan, crlre unndreaplasarea i cdrbunesub o Inaltd Autori

inqadru

e*luar:ea

deciziilor de cdtre o nr compusedin 11 SUV '','rr? obli statelenu fi t'rn dectzlicontra vointei ior. Au sui:scr-is qj-errnania, qas*state ije igE. Frarrts_ : Italia, Luxemburggi Cianda.

:1

L F

r
t'

k F'
L,a :0 ma, iqtt printr_un Memorandum al ldriiorBeneluxuirrise atlrrndprincipiui cd integrarea economicd.artrebui sd preceadd integrai-ea pciiticE. 4.2.{.reareade instifutii s-a convenircrearea, atare,a unor institufii,asifei,ra ea datade nrartie vLl fost semnate,.!a Roma, T{aIElui stabirind "195i

F r
;
i

E ll'

F
F

v
F

I
F

T '-ory-uni&1ea-r@

o e scn- -l-mDi " --*

"{:eeu-5it-:i_3u lnregrafil econornrce europene. Intrareain vigoare a noilor tratate a avut loc la datade i iariuarieI958, ca unnare-aratr'itcdrii lor de c5"tre pdrtiie contractante" In an:rl r96'r n.r,r*muib*tanic vointa de a ai-amanifestat acceptaTr-aiatuicie la Rcrna, cu unele ..r"r,r" care ar rezuita din procesu-1 acelalela ilcrounira{i a unui nou ile membru. asuprai-rnor gi probiemeijafe gene reazd.unele culteli. difi c{e'$L= niia|ij_o: , ?Jrg-p,en' ca ;i niv*iul diferit de dezvoitare gi al struci*rii econcmice, au_-.t_lererai *neie ciltsyitdti in fonilularea Si__apliqaiea pqligqilgt .o*fi-r*-I: p'.c,","b"l. t"rrgttrtt .*nomice, astfbi cE acesia- urrri ii,:buia aelaptat din aoilor ceiinle in condifiie ?ncareera din ce irr ce inai t;la, cb"nu se putea evita cooperarea politicd. R-apoartele adop:aie i,uxemburgin rgTa,princares-aupus la baze le c_ooperdrii poli'iiceeuropene, -openhaga-in 1973qi ia Loncira ia i' 1981,ca si Deciaralia:oiemnd ia str',tlgart rJe din t9-g3a geflior ce state gi guverne pri'rnd uniunea europeand practicile gi stabilite graduai ?rire s:areie:rie:nbrr".iu fost confir,nut" prin Actul linrc Europeaii" s3ci*aira 17 gi 2g fbbmarie1 g86laluxernburg. iq dfg slrmat :reareajrnei unitdfi*:nrnnetare - ECLI, iar la i 3 martie 1g7?_elnlEar sistemde stabiiizarea rarelor "g$rJin
------:s!::-.--.*--**--..-'r i

f::un,*f..I*!ecre- ^ n .gi.i i constituit

qi Traiitul privindliliiftiire

cadrur legisrativ fundamentar al

t*o;;;;e e-

X.3" ?1+lu:i *-ctu[uiureic ErLi,,op{]n{l ,:c;ui ;,'icEz :uprir,de ii e.qqnarn:ge :r:fl"otuirea prin unei pieie i"t."re in 1912, u."*te p*1a cuprinzdndc zi:,n.itrl, Ftag"rr;-r. n1erfui{ti periie,ieior, este asigurat5in -maJuii conlonrrtale .', -*@ preCumgi pii.Jinc
ia
I L

-\;4-i-----.-;--

.,1<,

a-face fagd,-inmod";fi;i&irprcvocdriioi contemporane. Tiatatul de la Lisabona consolideriz,i demoqralla_ln .I-.'.E,,.precunt_gi capzcitatea aqgqlq_ra a*p1graor,,a, de dq zi zr. rnreres*1* cetdleniior sij. 1"4.Sfafelernember aleLiniunii Europene ln prezent, Uniuneaarc 27 membri : ,..a,rLr*3*+ : Franta, Germania, ltalia, Tariie de .ios. I3eig;ia. _ DjLr? Luxem-burg ( rnernhri fondatoni) ; Di:r i 973.:Irlanda,MrlreaBritanie,Danemarca ; Din 1981: {.}.ecia po.rtug,ilia Din I 996 :S.r:ania. ; Din I995 : Finianda, Siledia, Austria; Din 2004 : Folonia,Siovenia, Ungaria,Malta, Cip*i, {,et,;ria. Estonia, Lrtuania. R.epr,rolica CehI, Slovacia ; 7 *in 2i,:0 : R,;rania, Iiulgaria
Lici?htle uticiiale

c.''u . Zoce*a pJn *-di:ptk -!Figll:lgo*= qi metode de lucru optimizaiei-ienT?u

ed-rtrcarea Uniunipoliiice. unei tf ta"a decisivi a procesuluiintegrdrii europenea inceput o dai6 ou ruo*ur"t?e-cfiie rli doirprezecelembri ai comunitafi"r europene,le 7 februarte 12-92, u TylgtafuQt Ia Maqstricht p_rivint). de instituireauruei tLniunieilopene Tratatul de ilalTruiiE;uniunii europene, Tratateleprirrind instituireacomunitElilor europene unele acte legatede acestea gi ai-i fbst modificare prin Trarahrldin 2 octombrje1997de ia Arnsrerdary, urrnarea ctcsi}gur6riiConf'erinlei interguvernamentale revizuir,: a de Tratatuiui crela Fofaastricht, ?nceputd, 29 martie 1996, ia Toriirc,. la t-."oulTratat cuprinde trei p[r1i: l) Modificdri aduse tratatelo\ z) simpliiicare; 3) Prevedei:i generale gi finale.Dupd adoptai-ea Tratatr.rlui iv{aastricht, cie alte zece stateau depuscereri de ad^r.are: polonia, Buigaria. sior,,enia. R-ornAnia" cehia, slovacia, LTngaria, Estonia. Le:-cnia Liiuania. li r1a!a1i _qie-. l !a Lllabona a:intratin vigoarc Ia datade 1 decerlt;r"i,:

=# puneril ^ ' * - apllcaie a aitql:elbrme care vor trebui sd perrnitri 1n -qi te6Ttiai!a*tnr-@=;"r@ sd conkibuie ra

poiitica sccial5, coezirmea 3conomicd $i sociald, dezvoliat:ea qtiinlificd qi tehnologicdgi mediul inconjur5tor. Prin Actul unic European creato dinamicdfavorabil;i s-a

n{i}u,tf i psde:rp

l_r

r
; t' F
t
i'
E.

F
Exista 23 de rirnbi oficiaie are frE, noua regislatie in ansamblu,adopiat[ de LIE, este tradusd ?n ]ar ioate limbile oficiaie, astfel ?ncdttoli retiienii interesali din Uniune sd cunoascd imediat desprece estevcrba in noualege gi cum ii afecteazd"aceasta. TEST de autoevair_lare 1 Nr. tr Ce s-a cneatpnirrintrarea vigoanea Tratatului CECO?

h r
I'

I r

I
i'

I t

.lr.

in Eurc;oa lra,urnrar iiacitltat postbelica postbeli Curn califieat Dreptul Uniunii' Europene? .esre i:" u sPecre sulgener:s si:igenerls drepnriuiin general; a i l: o specie ? ib. o ramrlraeied,rep,: intemational: - - --*^) I iC. Un Sllmm:im n un summ'rmd p d r . o n f r . * i ale statelcrmembre. de dr.epturil ^ ^ + ^ i:._ j3caru sun-tpa"inciirarerie ecrnpetenfe exctrusive uniunii ? ale pt:t"ctla consurna:orului" spatiui de libertate, securitatesi justitie. i 1' interna; iprata i.b', educaria.icrmarea pr*fesionara,tinereful si sportui, protectia si limbunatatilea sana:aii: unane.turismui

'n doT:liite ir: vvr.!r\z.tlrrtg ual uullller r sl si prin l.l^,?,jl?11 :o**1 Go;rmanrei carboniier siderurgic cares-a mregrarea mtegrarea Ucrmaniei
r
I f .r.

stabiiireanormeior privind concurenta necesare ij* lili:? "',ari.a'i'c'. ir:ie::ne, politica,:ronetarapentru sratele rnembrea i:::lrllinl ,Fierei caror monedaeste
euro"consewarea resurselor biologice ut* n*.ii ;r, cadrulpoliticii comune privindpescuitul.

Europeana a #;._-,L"11":: iI.ijRA"CIhg). _T:-,:Tf: : Enengiei.Ar$eei*e a. Tratatuide ia Fa-us b. Tratatulde ia R-on',a c. Tratatuid* ia Nlis:i: 5. Care din urrnitic,arele acte se afla in virful ierarhiei actelor comunft'ane
a. Regula.men.lele si iirectir,*le b' Tratatuiinstituinr!Cornunitatea li.iropeansa carburreluisi a oteluiui: Tratatul instiruind cc,msnlr*-.u Ecorromica Europeana; Traratur instituind Comunita:ea Eur,:peana LnergieiAtomice e

ita j::t insritu corn uniratea

Tttalui irutituini o1}grsqturie p*ntr Eurr )pa ^.^,l?"= glgLJoGRAilE mininna;E Ca;:itolul l--

l- i" P' s.'ia:r, i*tcgr"'are e{jonomicd. europeand, Risoprint, Ed. Cluj-i'"apoea 1006
l.;

***t*lb&*Q*&***t&t***&&&s!&&t*****5h.eti*'ktrs**'L**t*rLtrh**&*;L**lhrk*&&&&&,,

Capitolul II IZVO AR.ELE DREPT {.IF-UE OVTLJIS{} R C T.A


&'&*t*Q&&*A***&t&E&&&'**&*&*:r&*t&k&Sii*,k*&&*t&4:**S*&*S**4*&e*t&*&tBe*&&4!,,

2.2; Izv.oarele secundaj*e iderivate) 2.3. Principiile generale cireptului ale 2.4. Jurispn-lden;a instanlelorcornunitareqi cutuma (derivai) , ;,7,.5.Dreptulsecundar Directive riecizii gi ."{ ,2.5,3. 2.3' Responsabiiitatea i ni strativ a stateiormembre . atJm d Test de autoevaluare 2 Nr, Bibliografie rninimaldCapitr:lul II
*&*S*&***&*&&**e&r*%$i*&&{s**&r.a&*&r*.*&

Cuprins 2.1. Imaarele originar* iprimare)

Pagin* i5 t6
1.7

18
tx

tv
lu

2A
IU

&*tr*&*At&ih$*rS**&*q&&ee&*&t&&r*s:i:*{

OBIECTIVf Capitoti;iui LE tl
Dupd studiul canitolului II, studentulva fi capabil s[ demonsireze ci a dob6nditsufic:ente cnnostinte uentru: izvoareledrepruiuicomunitar; i " * recunoagte
_L_

i " a facediferi l,i6ittr.:j1u:gtr? Targfc9lg derivatr.


2.1. lzv tarr-'lecrigisrdre{pri nn;r re)

jefg31111 In cat-ogoria" prirnare suryrlglg

fund4mentaie aie" rar constituite de: - Trataislede instituir* a ,:elortrJbomunitdti europene; - cele Couatratatebugeta::e: - deciziiierrrivinare..;,-ssele propri! ale comunitdliior; - Actul Unr,:Euro':rean T'ratatuide fuziune din gi 1967:
!r,

aclelgjgddjc:q

- 'lecizia gi actui privind alegeriie directe in Parlamenrul european (1976j; - deciziile gi traiatelede aderare; - Traratul de mocrificare a tratateror de instituire a Comunitdfiloreuropene pri,,ind Groenlan it7 martiel9g4): du - Tratatulde la X,{aastricht; - fratatui de la Amsierdam: - Tratatulde la \lisa" uneie dintre acesteacte comunit4le rrEr{slprorocgai,r Ele fac P cum se precizetuit +lgf rn chrarcuprinsulior {a$. i f1 cE, art. g4 cECo, art. 207Euratom)" Acesteacteconlrmitare rnenfionate constituieun adevdral c{trlJg$gre de nivel inferio{_$_i_t.rr.n.ilrra a"- prezumlie absolzttd de le*aiitate. conform art- 293 cE, statelemembre,in mdsurain c.are eslenqcg--sg;,-porincheiaconventljintrc_ej_e -'\stfel au fost aiop'iate mai muite asemenea conrrenfii:

3g4)us" -aanstitusslBei, qa@pry,-elilLglE eie

.-tr.

c or*eqFqi!-lg f 8 privinci i c; ug=o rgrqea-:'cjnr*."1"*r4ii g:, c on veli1a elIes,J silpiirlgtd inl} Ji*p.j9llgjlgi"-rerasj lle executerea- @
!_lqgad.g
relativ

1980asup.urcgri aplicabii

15,couventia de

F.rndamentatd, membre adoprat starete au :"j,:i::l"l,ryl fgisialia noi reguli origirrare carea pe
reguli, in dcmeniile energi proprietilii industriale, ei, falimentului 2.2" Itu,aarelesecunda {-cteE re ivate} cea cie-adoiia categorie-- izr.,oarere secundare cuprln{g, -{r m od obi qn uir' aclel q*adoptatejs -q:t{uri d-q--9arnuetaingrrr

Fe de aLtd pafte, in carul in car-eo materie nu este

convengiiloi au pr-di, sau

;#;;

comunitdlilor. Av6nd caracter cierivat, J..prur t;Cr;n&e#;; ,"cu*+Jar ,,u poate 17

recomand6ricare sunt folosite-dereguiEin dreptul internalicnal. '.ferme'ul',act comunitar,, ..il_q.q?qga _orice'irrrt u**nt i egisiatr,. i

apljsariip_try._O"gtgr_f 1q14&lrioe{l*;,*._.r*+-ilgggy_e,_d_esgii.Eie ay ]rn--aerc:etet iyrjdj!,,, lljS&ryu*' in r;ti ;impit ;;;"I"Iii iai: in r i.g adrn iltriti -,;_aO-*o,at_ O *_e!id,:tiE

contravenidreptuluiprirnar; in r:az contrar,el va fi lipsit de efecte juricice. in a,cr"l:,si tinip" drepiiil secundar trebuie s5.fie confonn obiectiveior tundam,:ntaie, gencrale, ale Comunitdlilor qi obiectivelor cu caracter mai specific, care sunt infEptuite prin intermediul diverselorpolitici comunitareqi, chiar dacd Tratatul nu enun!5expresobiective specificeaie unei anumite activitdli, aceste 'obiecti'iepot fi nonnal deciuse prin interpretare. O galgggl9 HMs jzvcre ate *repfuM.gglqUgitar are ca obiect fypgfglS_t-erliarz de_ for15 incluzAndaceier-egulamente, diiectirregi decizn caredobAndesc juridic6 din reguiilede drept comunitarsecundar" geaeraie dreptului 2.3.Frincipeifle aie Ptinr_ipg**gtry.@ . ca izvoarejuridice, qg_lgp_U& j*_dlgp!4yi in .nod ders;i:it" d;:;ciitd caracterului de noulate care _"cornunitar si ai16incd in etapaconsoiidSriisale,spre deosebire o Se ordinea iniei-rEa fiecdrui stat care cunoaqte lungd perioaddin careea s-a sedin: erLtat. puteac-istinge categorii principii: S-ar de trei - piitijpii }u$dlgq 3_!!ggto,tii care sunt o moqtenire ji;riiici ccir:uni.Furopei ea fon.lrda dreptuiuinaturai; ele sunt :.aai gl"eu i.ry ieijriir, ci.a-r eiacl srffit' incorporate in reglementSrile caracterui obiigtrtoriuestede netdgdduit; ior comuniiare, - reguli_=dq__f-.gi.*-entare comune legislaliei stateior ele -membre-cu sau tirrdei:rnentede eittitatEgi-rmparlialitate; igi au origiaeain ap-rcuel'ea sis;-emelor jy!_{1qe-proCusd lor de-a lungul ar,Liior ii: nivi:iui ior de dezvoltarQ sociala qi qulturaid econo_mi_c*4, si sengi!21. iesi.:,ln fhpt, o ccnijilie a dobdndiriicalitalij de neembru 1:gai i eurcil:ne ), ai_U_n!ua1 - resuh Eenerale ineienteordinii iuridi cate sunt promovdteir-rdependent ordineajuridicd n de inea nafionald;eie sunt o (inclusiv a Curtii de iustitiei ca creatie a in*iru:i,lc:- comunitare urmarea lnteipr,;tiriior qi motirrdrilorlegaiegi pot lua conturul unor
_-_____J

ir

+S-->-!z-#-.-.

-,.\-

princ.p,ie,tol'ai:.

prirrcipiilci s poate face prin refbrire expres6 Aplica:"ea in tratatelecornl:nirare rrebuie s6 lie generalacceptate ordinea qi in juridic6 nafiona1{ statelorrnembrein scopulde a constituiprincipii a generale dreprcoinueiiar de Enum dryiiyt",si s urmdtoarel principi i : er e io .o Fr:{:* lia iir.:;pru'41oo ido@qluia

- PrrG+tG

-8

eP

cP.e

a :"lgrlgd-pgalitaSi

2'4"Jurisprud.en{a instanferor comunitare cutuma gi In gen-'rai, jurisprudenta gsteacceptatecdi nu ;zviJl dreptin siseggljgsdr..-;Gri*E1.F{ot6r6rile judecatoregti nu sunt obligatorii ]rentru cazuriie'viiioare; orincipiu,.le nu au efecte in erg,s omrles. ioareacestea, considerd'c6 cu se fi".ur. aplicare dreptuf,ri a necesit5 interpietare, inseamnd intr-unfel sau care cd, altul,regulile suntperfeclionate suplimentate,dintre ardtd.m: Ei eie a Jg-l-lp,rgdgpta_c*roal@4.

c. D-1qg'-Ul gisaai :aicrna d Q_l*_111,"-l narional


t-.. ti:

ir._Cu_l1in1a

z"s. sesg!4e{{deriva $qep-gd r) 2.5t.;lts"lglieueje_


Pent*i reguramente, adi'ld acte normative cu valabirit;zte generaid.. nricriiarea drepti lui comunitar este prev dzut6, explicit la art. i89 aiin.2 drnTCE.

! s 2 e!Iecfu%49!'?L

Y3:t}:l

Ce.arguntentat efectul,Jirect, plan iniern, este pe al

3 j:*,iTu,* u1.l8e.atin. dinrc-E sfqm$&_sa*ar._rirr ::j,:1:" s.Lg:Letq -Ilil]Eure c@ra ie sunt adresate ^+^+^1^ t

mai recerrtr jurisprudeniea c-rcE - oi'i.c6rei persoanefavorizate de directi'i, ?i revine,in aaumitecondilii. rm r-irept a preiincie de daune-interese di* partea sta;:ii'r'i riembru, di' cauza nerealizErii {sau a realiziirii ,iefectuoasi.)tiaiispunerii a Cirativei
I i.t

cazul ntuffii=m=-Afi

mrjleaceloiAgada:, in rngd norrnal, efecteie directiveror ?i afecteazd, p,= indivizi nunraip,." ebleaactirlui,cetranspunere plan nafional, pe astfel c[ - in priniipiri -- nu sepune cnestiunea efectuluilor direct. 2'5'j' n*r rogqe!_!,r"i=j$ini strativ6 a srarelor rnglqbsrq_ jr

llli:Ix-:_0._''ai.o:el@'ffi

numai i:rr n"irri*o I,= @-ia

;;

TESTde autoevaluare 2 i,Jr.


t--l.f\

f!} oblrgatonup:iitru toatestateiemembre; numaj anumitorstate; i b. se adreseaza c. estelasatla aarecierea Curtii Europene Justitie. de 2 ln cadrul izv'oarelor dreptului comunitar, decizia,pentru cine esteun act obligatoriu le. Pentrutoarestatele membre: i(!./Fentru Stste desti:tatafe; :c isiateiccareo accepta. I c. Fentruj :. frin c se deosebeste deciziade regulament.
.p. prin obligati..,iiate

are ca i L Ct earacsex" regulansentul izvor de drept ?


r i.

.. i"'

generale @prin lipsaar;1ic'abili;atii c. prin faptui ca esteo simplarezolutiesaurecomandare .$. Csre estes*opul unei dir-cctive ? a. impiemente,readirectiilor stabilitein consens;
j nationai

directionares norrnelor dqepi de comunirar; il; armor\rzarea colaborarii l$j juridic cornunitar cel dintresistemul si

deri'ate de drept cornunitar? i* .5" care sunt izvoaneEe luaii: de p,:zitiedin sesi*nileparlamentului European; {g si i b. rJsclarariiie lratateleinterstatale: c: reguiarnentul, directiva,decizia, recomandarile. E
I

BIBLIOGRAFIE minimaif: eapitoiul ll


1. V-Vese,A. Ivan, "Tratatuide ia Nisa", Ed.Dacia,Cluj-Napoca, 2AA1 2. P. Suian,Drept comuniiarintitutional,Ed.Risoprint, Cluj-Napoca, 2008 3. C, Lefter,"Fundarneare dreptului cornunitar ale institutional",Bucuregti, Ed. EconomieE.2G03

20

****tltl****qbq*&&*ee&**&ibt%e***&a***t*{k&&'&*t*&&eiLt&iba&&***!k&ee&sqf&&

CAPiIOIUI IIIFRII{CIT'A LE,T,E TNSTITUTHI ALE UNITJhI-II EUROPENE


tlbt**6C&&Sl&&e&!h'*&*** e'e&*"ql&+&*b*&AiSik*******AtA***t**t*$e%*g*&&&q:*ra

Cuprins Cap.III Frisrcipatele institufirale{JE 3.1.Generditali TRILINGFIIULINSTI'I'JTIONAL AL IIE


3.2. CamisiaEuropeaea 3.4. ConsiliulUniunii Ei:ropene 3.5. Parlamentul Eurcpean Test de autoevaluare 3 lrir, Bibliografieminimal& CapitoluiIII
*&****q*%**&&&%%a&tA'*%qk&**&tr*&t*&**q*&ttkt***&t*&&**&*.t&&*&&*ev$.\&&&
.-.t'

Pagina 2l 22
aa

z3
'JA

26 27 28

O B I E C T I V E L C a p i t o l r , iIi iu i E l
Dupd studiul capitolului III. studenfulva f; capabil s6 demonstreze c5 a dobindit sufieieniecuno$ttnle pentru:
:,
s

|--%

i!.
I
I

care sunt piincipaiele intitulii ale tIE; i " a putea preci,za o a identificasrrcturiiedin institugiileUE; 6 a ?nsugi etapeie procesuluide numire gi alegere aceste ?n structuri

I t f t

!:

[-:
Bi
E,
l.

Fi

.[',
I

s-a extins prin aderari ra*rlifonn4lldkse intr-o comunitatea eco:lomicasi pglltjgg UniuneaEuropeana _-cu 27 de stare mem=b;;m si p$anismb-tineletcu carac,*rirrti supranationale, ?Jtele-dt;-eara-ciel;F}i*Efirernamentale. uniunea Europeananu este o fecJeratie Su-A si nici o simpla cooperare ca interguvernameirtaia in car,sllnlatiunilorunite. Tarile membreale ca IIE rpgg-q relllt1n$!ry1i1|jglg-_dal isi +*jq_go-gn r"t u
succeslve ale

3"1 Generalir6{i Comunitaiea Ecomonica

lor pqfnf_qjltl;lg_galruutta_p_ritere_."ono*i.g-ri i_"n"""q


22

molUllaj--o p'u.tertia c:ire nLl ei fi putut ajunge nici una cinire eie in mod ind-ependenL. Sra-tele membre isi deleaga o pafte din puterea iar

Ln

''"t'"tttut t'ntun E"*"il Clgilliui L'iuril i E

de cornu' ac+rd,astle incardeciziiieluateia nivei i european fie luatein morj sa "*ru.o. de::rocraiie- tinand coi* de i"t r.rii.'^ tarilor. cele mai iinporranteinstitutii sunt comisia Europeana,consiriul European,Parlamentur European,curtea europ*urrade Jusiitie ---^-r-*' si BancaCentiala Europeana. Triuir:ghiui mstitutional, fu r nLlf:glllul . insti
e si F^*ioio "; e@, E,,-^*^^11,

de cecizie;a-tre i*stituii,t. europene pe

carere-aucreat

ttr;=**f$,

celcare qdo:ite

este rai'tura

*trua__slr-lllLtllc, ce asrgura aphcareA_legilar ". ---------- :- =:: s. :::Jj:T:"":cur-t-ea". Loltturi ce vedfica activitatiiefi.o-^;^*-J_Leglo u{qpne si f.,y:, de confuri ce \mfic;;;;ir"rire ? fi 3a49ra{q-li,: Y,rnlUfii.

:i,"?,1Y;'ffiffi;H'=HT1upnru,.u cu{se-dr Jwutr, u,ke*

4;

Futei-ii+ ;"ssponsabilitatile si acestor institutiiisi au originiiei' i'ra"taleit tb*'jatErare uE. tratatereprevad, aie de asemenea, reguiiier -si procedLirilepe care aceste institutii trebuie sa ie urmeze i;r desfasurarea activitatilor lor.

:r.iir3e.arauniur.iii, a

::*":*

Pe lairga aceste irstitutii, in_ cafu1l --*-- Uniunii _Eqrege,ne f*n"_!&lggzz_ c lgle de organi

piangeriie {invesligheaza privind cazuria. ^oiganeror in actir';nea iiistirufiilorsi "ffi, uniunii Europene), contr.ororul

::::"::--:i'1r*n: ,d: Eurooa Fondur prin European Investitii), de obudsmlirffi,L;;;

@ in

de Invesiiiii &;il;;; oe araceri tji;i

#Jl;;

Gfeptl'ri ru'damenLal prciejarea dateror de personare cetatenlror aie **-ropeni).

(avand *iriun.u-?;ffi;

3"2" Comisia Europeana cor*isra u'lu-oul u urr,in prezen 27 de rnembri, t, cateu'ui Flernbru,fi rnti' independent fr;;;;, , .#fr FryiqglSielc aleComisiei rcluri sunt: j fa lacaelt&@iliurui si parlamenturi;

TRruivcF{tu{,INSTITUTIONAL AL UE

legeaeu"ipr"-tdtimp.eunu cu.t"" cu cieJustitie ) 4'sa,,'rli;i'ezi.r"^ i-rnlunea nu.opaurra pranintemationar. pe


a)

] f a-fulqlaenteae_ fr@i 3's:' apiic*

bugetul unirni

F,

:
1t

fr.
Fi Eii
F!i

Fr'
I: :
I

|;.
T v' l
t

Hi.
1

jt'

comisia es:e impartita pe departarnente, numiie Directorate Generalesi pe s,,:rvicii. fapt, fiecareDirectoratGeneraiare rolui De de a face propllneri legislati''.'epentru domeniui de care este responsabil. Acestepropuneride'rin of,rciale dupace sunt aprobate de intreagaComisie,ia intalnirile saptamanale acesteia, cel putin ale cu 14 din cele27 de voturi. In cazui in carepropunerea esteadopataea 'esteinaintataConsiiiului si Pariamentului. sa Sgmisia, in actr-rala componenta,are mandat pana ia-.J-l_ ?0L4 si es_p octombrie ,. di; Portusalia. *cinci ani,.in decurs de Mqilgb_iii-Comisie sase luni de la alegeriie parlarnentare.procedura de alegere a membrilor Coinisieiesteurunatoarea: gu.,rernele StatelorMembre, de 'olopun presedinleieComisiei care este cornun acord" aprobat de Parlament. Presedinteleproplis, in urrna discutiilor cu Stateie Mtimbre, alege rnem-irriiComisiei. Consiliui adopta lista celor propusi si o rnainteaza Parlamentului. parlamenful, in uryna interviuriior cu liecarelandidat, voteazaintreagaechipa.l_luparzotul Parlamentului, comisia estenufiiita formal de catreConsiiiu. rConiisia ,11'e sediul Iu BfUlellg;->dar are birourj si ia \_Luxemburg. iirprezeliante in - Statele Membre si l)elesatii in numeroase capitale lumii. .:. ale 3.3"Ceggliul Uniunii Europene i rr.g"Tili U@i reprezinta interesele Stateior mernbre. La.ir'tai'rtiriieCiilsiiiui,;i, in F.rncrie subiectulde discutie, Stateie de Membre suntreprezenr,ate mtnistrul de resort(de exemplu,afaceri de externe, mediu, transpon etc"), iar intalnirea poarta denumirea subiectului in cauza (de exemplu daca ministrii de transport se intalnesc pntru a discuta piobleme aferente acestui domeniu, consiliui se va nrirai Ccnsiliui pentruTransport). Intaln:riit cans:ilului l]riunii Europenesunt impartite in g Consrlii: Afaceri Crneraiesi Relatii E>iierne AfaceriEconomice Financiare si Justitiesi Aiaceri Interne Ocuparea xtfiei i",e ii-tilrlc3. Poiitica Sociala.Sanatate si

i. t1;.

l;i

F;,
-1

t,
I

consumatoricoricurentaTransport, Telecomunicatii si pescuitMediu Educatie,Tineretsi EnergieAgricultura si Cultura. pryl*n]mrEnr se reunesc la nivel inait in ceea ce se nulneste lQgnsrliu European, penrru a stabili directii de poiitica,--i" "i"ii l,uropean si pentru a gasi solutii la problernelece nu au putut -fi rezalvate nivel de Consiiii" la Consiiiul U pale; 1.A{i-@tepeaqa-imprsuna*qLP-atl.*-rntul-in majoritateii Comenilor t 2'cg${qqsat ember 3.Incheieinie_legiriia niy-eljntemational
I t, n 1', ' *-\--=--]-

. ..D?,aj![!]9ez eesrL:n'@

sefii de sratXr/sj

a.Api1@-fupfqqriqlfrParIarn ntql 'pigqL igp1qunqcr-i Parlarnentql_bugetulluropean e 5D_qq._ygltgPslirrsa_Extsh&AtsrcurirualQoq$-na(pt_tSC'


6.coordoneeza cooperarea tribun4lelor si fortg]or politiene:sri
nattonaier;: nroblecr de crinrinalitate tAl4g_lgplgb,lecr_de_c_rhiaal$ate.
/;.
.J,--

EtqcSle p_errnanenra ia Bnrxcl-lescare apara inteleselenationale la nivel Eu-iopean. Sefii acestorrepiezentare inralnescsaptamanal cadrui comitetului se irr Reprezentantiior Fermanenri(COREPER) pentru a stabili agenda consiliului, cu exce,otia rnajoritatiiproblemelorlegatede agriciiii;r:. de carese ,]iilpa comitetr:i specialpentroAgricultura.

stat ri:embr*peniru sagg_ lilni.j Romaniava detine acestroi din luii* panain decembrie 2019. ' Preseci=ntia Consiliului este asistatade Secretariatul General ce are rolui de a asigura bunadesfasurare lucrarilorConsiliuliii.in a fi"inctiade ::ecretai: generaia-fost reales,in 2a04,Javier solana, c,: indepiinesre f,urrctia i'ait Reprezentant si cie pentruPFSC. Dec::iile ii: cadrul consiliului sunt luate prin vot - majoritate caiittcata pentru majcritatea problemelor si vot unanim pentru probieme sensibitre precumPESC,politicafiscala,de irnigrare a::il. ii cele 345 <ievofuri se impart astferintre statele membere Ger,:rania" itranra,Italia si MareaBritanie_ cate29 Spairla Ft-isnia- car,e si 27 Romania- i i. CianCa 1-l Beig:a.Repubiica ceha, Grecia, ungaria si portugalia cate
L,i

Cgli_igt,lrri esieluefiefi-piit iotatiq-_d._q_f,g9jiol. " Preseaentia

I' tI

t r"
i

Ir

t,
F'

Fr
f' t
ll

Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia Finland cate si a_ Letonia, Luxemburg Slovenia cate _ si 91p*,Estonia, 4 Malta- 3 voruri. ' 3.a.9adaerprffu-l European Farlamentr.:-r Eu.opean Gfir^nta cetatenii [JniuniiEuropene. iar din 1979 membrii sai sunt atresi direct de catre acestia. In prezent, peste cei 490de milicanede cetateni cele27 din destate Membresuntreg:rezeniati 7g5 de parlamentari..I3desgnlegllg$ de

Austria,Belgiasi Sueciia carei 0 _

ii

;lr

pnnclpJ-I-:- vgl f i ar rnUl1_d n?. q_jl6 d. * *;6ri . 11 Fariamenta.rii ."".op..ti-apirtin nu unor partide politice nationale,ci a r g.uprii europene: Grupul partidului popuiar European{cresrin-Dernocrat) al Democratiror si Europeni (2gg dEputati), Grupuisociarist partamentui oin Eu.op.ur, (215 deputati), Grupul Aliantei Liberalilor si Democraritror pentru Europa (101 deputati), Gr"upul Lrniunea pentlu EuropaNatiunilo {.44deputati), | Gn'rpul v*rzilcr/Aiianr'ai ibera E,rropeu'. (42 a deputati),Grupul Confederal siangii unite Er,rop-enl/stanga ar verde Norcica i4i deputati)si Grupul Independenta Democlat si ie (24 depurati). De asemenea, existasi pariamentari independeti deputati), (29 ,r"uRuuti niciunui grup pcliric. PgQgentui gurgpean lrei mari are loluri: t''"ccpta+-"19:lqi-q!igpgne impreuna cu Consiliui,pentru muitedi* piiticiie eu,ropene 2-De s'"lpravegheiorur cerorlalte aI institutii europene,in spec al Con:isiei Europene. ial Farli.ryigtlrfl_g5ldplfi_qe__a_aproba sqg_dearesping ngqlrre_a_q ! ngsj,riIor

3'Pu'lu**-rrqr':rap=$q-Ecn*sliiql!*pr!ggr..*grppra
rei

"Bruxereg-{uncie au loc intairLirile comitetelor si uneie sesiuni plenare)^ umatate rnanCaru.iPariileat.ih:i). din

sedii: ra Luxemhr.o r.eerri, secretariatului-beneruri,'taEtegqqur;(il;";;a*.rffi ,f::ii:l tr: participatori r.*u.l pirramenturui

ParlamentuiE"rrcffi-aF

E'ropea') si ra

Ptq!_*4lgi:-iLegrj rg."tul ui esteales g_egtfU2_egtil_urnatate

/a

Test Ceai;ioevaiuare :) l\rln


X {r'srde desfascara se lucraritre Parlamentului Europe:an" a. irer'is b" ,aorna q g sirssDourg 2 Ctlm se nurnesemembrii CornisieiEunopene"' a. parlamentari '- / b. euloparlamentari
,'

j,-

3-CareesreprincipaEut al Consitiului? rol :i a. Esteorganlegisla'iiv ta-*t -. (L',;.s:eoriianccnsrritativ : c. ijste organciecociecizie partajata 4 Care institutie europeana este considerata ca frind .< gardianuX f'c'atateler ? t> a.ilonsiiii;l b .i c m r s i , (c. f onsiiii.ll european v^. asigu16presedentia SExne Consitiului? a. PreseCinteie Parlarnentului /a\, .-. x Qr:5: asigirra prin rctatie de fiecarestatmembru
i" "_oiilisr;

/,:f rnrni,larl --'-""*' \-7

6. Clmef*ee prcpuneri pentru functia de presedintr: :ei Cennisiei ? ' european @,u*-cnsiii,,l b. Fresedintele european oarjarnentului c. {-.onsrii'-rl 7 Ce se introduee pri* Tratatul de la Lisahona in priving:r Ccmsiiirsl::r i Eelropean ? @ )';oi atributii o. Fostuirle Presedinte Consiliul European ai ;. Schialbarea denuinirii in Consiliul Europei 8" {--are este dexumirea stabilita de Tratatul de [;r Ltsabcma i$*?!Errr Consclii.i! S4inistri de

&&rkr*i&&***tkr&*te*&&&s;*&S%t*&?&%&%*&&&&-'1,$&&**e**eth***e&&q&e&*e%*4s&S*SS;4S,

CapitolulIV II{STITUTII CU ROL iX APUCAR,EALEGILOR $I VERIFICAREA ACTIVITATILOR.FItr{A}.ICIARE fry iU


**&&e&*****&qA****4t&&&S4:****t&&**&S**&**&*&&%&*&t&e*&%*S%*&&*&&&:*s,

Cuprins CAP.IV INSTITUT}XCU ROL i|q APLTCAREALEGILOR $MRIFICAR.EA ACTTVITATTTOR $,INAFICTARE iN


TIE 4.1 Curteade Justitie;i Ccmunitatilor Europene 4.2. CurteaEuropeana Conturi de 4.3. Structr-rrile lucr; qi organelespecializate de 4.4. CurtaEuropeana Conturi de 4.5. BancaCentralS Europeair6 4.6.BancaEuropeana Investitii de ,'4.7 .Bugetul Uniunii I uiopene ' "Testde autoevaluare 5 \r Bibliografie minimali CapitolulIV

Pagina 29

30
J1
a.\ 3L aa '|a JJ n1

J+ J+
.A

ai

35

q t & A e * & *&* & * * q %& & *4r {r & & & & 4*& & * & * & e & * & 4:& * & & e & & * & * & * & %& * q * %& * S $x * & & S:& S,, &

OBIECTIVELE Capitoiutui iV
Dupd studiul capitoluiui IV, studentuiva fi capabil sd demonstreze cd a dob6nditsi;fi.cienre cuno$tinte pentru: T---=_c A cunoapte legeaeuropeai'la interpretata aplicatain i;a : e;ste si acelasifei pe intregteritoriul {.Jniunii; i r a -$i puteaexprimaopinia cu privire la propunerilelegislativein I domeniulfiscai si la actiunilecomunitare privin lupta irnpotriva I fraudei. I

4"1 Curtea de Justitie a C,:rnunitatilor Europene Curtea de Justitie.cu sediui la Luxemburg, a fost infiintata in anul i952 pe baza Tratarului srabilind Comunitatea Europeana a Carbuneluisi otrlr-riui.iLolr,ilCLrrtii Je Justitieeste sa se urigur* .u iegea europeana csre in;-eryrerarii apricatain acelasifel pe ir-rtree si
JU
a1\

F'

ts'i

F" P

f
I
I

F t I
I I t

t,,

/z'

!:

i: i 5'

P.
I t

reritoriul Uriiunii. Curtea de Justitie are putereade a judeca litigiile dintre stateiemembre ale Uniunii, dintre institutiiie europene.dintre indivizi. companiisi Cintre 27 Ciulea de Justitie are in componenta de judecatori" c,ate unul din fie';are stat rnembiu, si 8 avocati generali. Acestia sunt numiti, de comun acord, cie guvernele statelor membre pentru o perioadade 6 ani, perioadace poatefi reinnoita. Din cauza nr-lmaruluifbane mare de cazuri pe careiCurtea d'-' Justitietrebulesa le rezolvq, in 1989a luat fiinta Tribunalul de Prii'n,z ocupa in speciai de cazuri adusein fata instanteide I'nsfania,ce ,.-ne ttzi*e, companii sau unele organizatii,precum si de caite perso?rr cazuri iegate de concurenta.Acesta are in componentacel putin uir judecatordin fiecarestatmenibru. Pentru e soiutiona iitigiile dintre Comunitatile Euronene si functionarii sai a iosi infii::tat Tribunalul Functiei Fublice, aiasat -'Tribur:.aluiuide Frima instanta, fonnat din 7 judecatori, nun:iti de Consilir.i. Judeca;criiCluLtiicieiiistitie, Tribunalului de Prima Instantasi, din respectiv,Tribunalului Functiei Publice desemneaza randurile lor pentru o perioadade trei ani. Presedintele Curtii de cateun prese,i.nte presedintele Tribunaluluide Skouris,din Grecia, Justitieeste'lra-ssiii.is Priina insta-c;i estt Bo Vesterdorf din Danemarca,iar presedint,lie l'unc:iei Pi:biice este Paul J. iVlahonev.din N'la:ea Tribuneli-riui Britanie. Cele mai des intalnitetipuri de proceduripe care le indeplinest,: CurteaeieJustitiesunt: ' o 7*onuntareaurLei hotarari preliminare. s ::Lt-tiiLtTlea obligatiilor in neiwdeplinirea
tt s LiL'iiLm::ain snu!:lre itctiuitea in constatzrea abtinerii de a actiona

t.
FJ, F:i'

!
:

4.2. Susti{iegi a$aceriinterne (JAI) Dornrniul justiliei si al afacerilor interne (JAI), care ar,o infu:nii F,ii*rriii;i. as:ipia viegii cetilenilor europeni, constitr,ii,: probabiLdcnrenju-l pclitic asupraciruia Tratatul de la Lisabon;ra avut impactuicei rnai puter-iic. Practic.intr'*g dorneni';1 JAI face obiectul codeciziei(cu votrri majoritdlii caiificate in Consiiiu), cu exceplia dreptului familiei, ,a
_ i t

_rl

/."

cooper[rii poliliene$ti operaiionalegi a altor cdteva domenii (a se vedeanotade iniormare). in plus, domeniiie care feceau anterior parte din al treilea judiciard in materiepenalEgi c.ooperarea pilon, precum ci-'opera,.'ea poliiieneascd,vcr face obiectui aceluiagitip de norme ca in cazul pielei unice. In consecinfi, mSsui'iieadoptatela nivelul UE gi pe plan nafional in acest"e dornenii vor face obiectul controlului jurisdiclional al Cur,tii dejustilie de la Luxemburg. Stateiernembreau inceput sd coopereze domeniuljustiliei ?n qi al afacerilor inteme ia jumdtatea anilor qaptezeci,pe o bazd informal6, ^ interguvemamentall, in afara cadrului Comunitdlii Europene.In L'?85, G*rmania, Frarila gi gErileBenelux au incheiat Acordui SchenEen., eare a reprezentat pas important pe calea un cooperlrii riintre stateie membre in acest domeniu. Pe parcursul urmitorilor ani, aite state mercbre precum $i tari din afara UE au qi adratla Acordr;-l Schengen la convenliade aplicarea acestuia. in prezent, spaliul Schengencuprinde 25 de lari (ceie 27 minus UK, IRL, CY, BG, RO plus ICL, NOit, CH). Obiectivul acestuiacordera de a punein aplicare libertateciecircuiaiieveritabilaa persoanelor, o elimindnd contioalele la fr*ntierele interne, prev6zdnd totodatd m6suri coroplernentare ceea ce.,privegte controlul la frontierele ?n externe, politica in dornenir-rivizelor, precum gi cooperarea qi polilieneasc5 judiciardin materiepenald. ,4"3. rte Ste"uctmrile lucru gi organelespecializate Consiliul ,,Justiiie qi Afaceri Interne" (JAI) intruneqte, aproxiinatirr o ciataia dou* iuni, rninigtrii de justilie qi minigtrii de interne pentru a discuta despre dezvoltareagi punereain aplicare a ac{iunilor de cocperare, ptrecurr gi a politicilar comune din acest domeniu. Asttbl,, Consiliul isi exercitd fi.incfia de colegiuitor ai UE, adopt8nd in rlrezent directive gi regulamente in ansamblul dorneniului justiliei qi ataeerilor interne. R.euniunileConsiliului sunt pregdtite de grLipuri de iucru gi de comitete, in special CATS judiciarl gi poliiierreasci), Comitetul strategic pentru (cooperarea imigralie, &oniiere qi azil, ClilSI (Cornitetul permanent pentru securitate internl) creat dupa i:n*:area vigoare a Tratatului de la in Lisabonagi Grupulde lucru pentruchestiunide drept civil.

3L

1 z"r

i"

t'
F
K t. i t

!
I

'

sunt puse in aplicare de cdtre stateremembre gi ' - de cdtre institutiile , IJE. Acesiea din urmd sunt sprijinite de organe specializate, i,n speciai: Frontex, Europol, Eurojust, Agenlia pentru l)repturi Fundamentalea ljniunii Europene, Biroul'European. de sprliin pentru Azil, observatorulEuropeanpentru Droguri gi Toxicomanie qi ColegiulEuropean Folitie. de

Politiciieaferenre spaliuluide libertate, securitate justilie qi

fl

Fi'
Hli Er,

r,
f, i

i.t'

4.4.Curtea Europeanade Conturi curtea de conturi a lrrat fiinta in anul 1975 si are sediul la Luxemburg.R-oluiacestuiorganismestede a verifica d,acafondurile europene'ce provind de la contribuabilii europeni, sunt colectatesi cheltuite nod corectsi lesal. in "'''i' curtea de ccniuri arJ 27 de membri, cate unul din fiecare stat membru, nu*iti pentru un mandat de 6 ani, ce poate fi reinnoii.. Membrii cu*ii de conturi areg un presedintedintre ei pentru o perioada tr"ei de ani. Pentru a-si indeplini r-olul sau,.ce consta in a veritlca daca bugetui European este corect' implementat, Curtea de Conturi auditeaza orice persoana institutie care se ocupacu colectarea sau sau cheituire rirriduriror eurcpene. Deseori, curtea a face controaie inopinante, iar concruziile verificarilor sale sunt supuse atentiei comisiei Eurcpene guvemelorstatelor si membre. Anual, Curtea prezinta un raport Consiliului parlamentuiui, si pe baza caruia se riecide aslrpracapitoielor de cheltuieli din bugetul European urmat*ruj an. pe Un al rol al Cunii esre Ce a isi exprima opinia cu privire la propunerile }egislaiivein dorneniul fiscal si la actii.lnilecomunitare privin lupta impotrivafraudei. curtea cieconturi, ca institutie, nu detine nici un fel de p'tere legala. In cazui in crre descopera iregularitati sau fiaude sesizeaza. ofi'ciwi E,wrcpeuntrg I"wpta ,AntiJruwia- )LAF. OLAF, infiintat in 1999in cadn.ri comisiei Europenl are un statutindependent speciaisi are misiuneade a cond,uce in-,estigatiile administrative antifiauda. 4.5.Banca CentralaEuropeana

l _ J

-.,'.t

Banca cenrrala Europeana(BCE) a fost infiintata in anui 1998,cu saseiuni inainte de introducerea monedeiEuro. Sediul sau estein Germania, Frankfurt am Main. la Activitatea BcE este compiet independentade institutiiie europene, acestea neputand irrfluentain nici un fel deciziileBCE. ' 4"6"BancaEalrclpeana Investitii d* Eanca Eliropeana Investitii (BEI) a fost creata 195g, de in pe baza Tratatului de la Rcma; cu sediur la Luxemburg. BEI esie detinuta de stateiemembre, acestea; contribuind la capitalul sau in functie de marinieaeconomica fiecaruiain uniune. a BEI impieuna cu Fonciul European de Investitii (FEi) formeazaGrupui BEi. Fora European db Investitii a dwl fost creat in 1994pentru a sprijini aparitia si deivoltareaintreprinderilor *i.i ,i mrjlocii. Actionarul majoritar al FEI esre Banta Europeana de In?estitii. FEI nu f'nanteazadirect investitorii, ci intervine pe piata c*

.:..

de risc si prin instrumente garantare de penku institutiile financiare ce acordacrediteI&/L\,t. .i 4.7 tsugeruE Uniunii Europene Bugetul anual ar {Jniunii Europene se ridicd la apro ape r42 miliarde de euro (contbrm cifielor din 2011). Deqi este o surnd important6, ea nu reprezinti decit i% din veniturilo generate anual de siatele membie. ' Frincipalere domeniifinanlate 3 (cifrelepe 2011)
Ad$*r?:strare Csfdtnnie, li*srtst*. scr#ri$ate$i justi(ie ca actsr
rn$ndial Aiiltsare dFr#cle$i

fonduri proprii,aleBEI saualellni,nii prin interm.oiuiruii"l"i.i

Deancllar*rnralii

Cheltuie ougerui i_E?{cifie;epe ZAli

34

F r
;

F It
;I l.
ia
B,

Testde autoevaluare |tr.+


t. Care sunt rneeanismelejuridice de protectie ,l $reptu nilor cetateniloreuropenl?

H
I

c. Judecatoria. deApet Currea ri;;;;ffi##ff#::t'

b' curteadecontu.i si cufiea Europeana-Drepturilor a omului 2.Care suntsursele bugetului IIE procent produsui din ialional brutal statelor @) (pttaxele vamale prelev5rile qi agricole

i'a) icl sursa proprie bazatd TVA pe cati juctecatori si a'ocati g*n*.aii numara, in prezent" Curtea-Europeanade .Iusti*ie?
b. 24 dejudecatori g avocatigenerali; si c. 27 aejuciecatori 2 avocatigenerali. si Care sun{ eonnpetentele Curtii Europenede Justitie? ,.?; 'rg.rvegiieaza la corectautilizarea bugetuluiuniunii Europene; b- coiirrretenteie curtii Furcpenede Justitiesuntnelimitate: c' et'ectueeza ccntrol al iegalitutii u"t.t*';;;;;;r'*. un realizai,indeosebi. carearecursuruiin pe urrutur.]'l'"r*;d;l; neiegalitate a recursuluiin carenta. si 4" Prin ce docurnenta fost creatacurtea de conturi. a. Tra.ratul revizuirea dispozitiilorbugetare de b. Tratatul de la R.oma iiratatui de fuziune a executivelor 5 ce rnecanisme contror financiar a de inrocuit curtecr de Conturi. a. Oficiul Eui-opean LuptacontraFraudei de Q/ Biroul de Audit al tomunitatilor Europene
c. {la;r-:itefiri ,llr:rrnrrmic qi enciel

/n

l.

F' suian, cunea Furopeand Drepturiior a -------'' omurui, Ed. Risoprint,crdruuvYrr, Napoca, 2A07
P. suian, Integrareeconornicb europeand, Risoprint,cluj-I.{ap oca,2Ba5 Ed. P- Suian,Dreptco.iiunitar intitutioirai, Risoprint,ciuj-Napoca,200g i1d. v'vese, A' Ivan- "'r-rataiui ra Nis?", de Ed. Dacia,cruj-Napoca, zXar

)
J.
a

/ +.

**&itk*&*&FxB&&&&*%*%*etr*%:&&&%**&Q**&**s}&*%&**&qbtq&*&&&**&&e*q!&&&sh,&r.8,,!*

Capitolul V

ORGANISME ALE UWruruU EURGPENA


**ttt&*&&6*&&t&**%Si&&ek*&rr*&**&**ttblh***tttt*Arb&*&t&&*r&t&*qh***t**.*iir:'i,

Cuprins Cap.V SRGAI\ESME AE E UF{{UHII EUROPENE 5. L OmbudsmanuEwc'i:ean I (Mecliat trul European) protectiaDatelor 5.2. Responsabilul European penhu personaiului 5.3. Oficiui European p*ntru Selec{ia 5.4. Oficiul pentrirPubiica{ii 5.5" Ieoala European5 Administralie de 5"6.ComitetulEc*nomicqi SccialEuropean Test de autcevalr;are 5 ]r{r minimaidCapitoluiV B_ibliografie
&** * t L & & % & & * & t b% * ' & % * & * t t & %& & * * q& & * *'k * & * t &&**i* *&st & * *s * ** **

Pagina
aF1

JI

JO

ao

3B 38 38 38 39 39
& ** q * ; gr l n1 , , , , ;

, tr'

i' .pBIECTIVFLF Capitoiutiii V


DupSstudlulcapitoluiui1v', studentul fi capabils6 demonstreze va pentru: 95"!9!gg,'l4iggciente cuno$tinte ___, t a cu-noa$te conlinutui problematica rciui, qi cercetdrii de I I
marketing; c a idenriflcatehniciiede investigare; i *' a realizaggchggp e bazd,de sondaj.

B" ORGANISME SFECIALIZATE 5'I.Gmbudsmanul European(MediatorurEuropeani Mediatorul European, institutie cu sediul la strasbourg, priraeste lnvestighepza si piangerilecetatenilor europenicu privire la eventualeie incalcai ale lei;ii de catre institutiiie *u.op*;r.. Mediatorui European ancheieaza, elaboreaza rapoarte pentru Pariament, nu poaieimpunesanctiuni. Car 5"2"Respovrsabiia:l European pentnr protectia Datelor Aut';ii:ate indepencenta. infiintata in 2001, functionaia riir: 2{t84" cu sediui la Bruxeiies. ResponsabilulEuropean penr_.1 Protectiatlateior rnonitorizeezaprocesele colectaresi proc..u.,, u de
.-1 ,'

'r
I

l'

* F
\

datelor cu ca

numere t.iJffir O_

personai (spreexernplu medicale, date adrese.

t.
f:.

"'organrza concuisuri

insiiruli'e LlE. Ac*asi6 cfntralizare esre mai eficientd dec6t dacd fiecare institulie ;; ; organiza propriire concursun. Bugeiulan,ar al Epsc, a. 21 milioan.Luro. este mai nric cii ilva d,ecdt "p.o"in'uriu cheltuielil. ;;;re institufiile trE le Suportau trec*i pentrurecrutare. in 5.4. OficiuEpen{ru Farblicagii Denumireacompietd a acestui organism este oficiui pentru Pablicatii ai uni,r:rii rutop*n." ln calitatei sade editurda instituliiior europene, ca are

devenit"o,.*'J,i.iilT"J#Iid;1"ffi pentru rec_rutarea"lH,il?,i]l"",?ll%: personaiului in vederea angajSrii in t^oat1

ff ; fii :: lH:.:

-:lfl *nu .see fiape o auIui :* r c rs n I

:fff::,le
j*'

nrjslr;ne prorlucd sr airului. roate s6 gi p"Iir"r"rur. Unii,nii Europene, p, ,upon utet iipaor, si in formar cdt

gcoaia Ei:r.;peana ae ,*a$;;rrr-d?'1" infiinlaid la i0 februarie 2il05.ri4iiiunea ,u de a organiru .urru.i de formare in domeniispecifice "ripentnrpersonarui ud r, u..rt. cursuripot i,.ra partetoli membriipersonaiului carelucre ininstituliiie uE, azd, sEA contribuind, astfbr, difuzarea ra valorilorcomune, promovarea ra unei mai bune ?nferegeri intre rnembrii personalurui gi rn permipnci rea\rzarea econornii scai'. unor de Ea rucreazS str,nsdcoraborare ih cu cepartainenteie fbrmare de dirrcadrultuturorinstitufiilor, pentrua evita depunerea iinui eiort dublui.
5.6. CornitetulEconorniegi SocialEuropean R-eprezentanlii angpjatoriior,. suturialitoi ,uu ai ui altor grupuri de intereseiqi pot.:xpui*; punctul de vedere-ruf.irri.e ra acliunile tJE prin rntenr:ediui co*,r.t,rlui g"o.ro*i. -!i'so.iur European (.ESE)' Acesta este o aciunare corrsurtativ'care ernite avizecdtre institufii mai mari - i' special consiliur, comisia gi parramenfui European.

5'5" $coai:rEuropeare6 Administratie de

ao i6

Test cle a,;toeir#tuiflfe 5 lir


ir.ni

t. Ce rl.liare Mediatorurlturopean plangeriiecetateniiareuroBeni.;i.; a" lj:;inesic si lnvestigb,zaza p'rrvii"*. ever':luaiel* la in*aica-ii a\elegii de catre institutiile eur*CIetl* b. a*cheieaza. *i.ab*r"eaza rapoartepentru Fariament:
c. -nlflufi*t gZlrcl t t.rif . i

Suropean pentru Pnote*tiaS*ei*v 2" iliereesteR.esponsahifur! ii.Jepenier.t'a e. +ut:nta.ic a si a; de b.rn+nit+r:ir:or procesei,:r colectare procesare da-t*icrcu
perscr'al cai'?-i:tet ,1.? ?n r.il:'gixlr19::*, rii *re iic:1il-cr pr+cesareadatelor: l" i- e :'rt';cine?ifoBt.!t#'4i{}ficiu}. Enrope*n prentr*. Se!*eip are F .i rsp n :;i *[ui a. .lriir-ii iz *'tL *r.rlicr-u, pentru recr';tarea personah:lr:i in su:'i recjfirdriai:gajiri.r in io:etc instituliile UE. n. 'sLip*r*ui z*eza orgr,,,rrizre*+oncursurilor in olganiza;ii c:.,":::gut'Att.,ei:.lieI*i*ie.re.llutaretn!nsiinr1iiteUE * ;ei Si*onomie gi S*eiaEEex:'ope;* *,,r*i.;"ib.ngh * tl*r* r*quir-ai {.:_$}: a. *n-';i; +itz,t:;aire i,.rstirutii mai mari - in specralC*;nsi;ir;i, C-t:nisia ry;, .aa:ian,enfiriEurcpean b. i;rpi*men:cee6 pr*giain in UE ,]. i o{rrdar:eaza a.* ii,asea uiv crganizrnelor superioar*
I

N..

i:fl

'z S+ *

* B i fi i- ii; LiFt l: I i:iiltr*{iil* tl,*{"li lq'lui b' ":, F. Suiarr. ilu,ree Eurap*anEi: Dr*plririior Ornului, Ed. Risoprt*t, Ci*j'l\r;.coca, -iO[r'r -::i]{i'ir Ed. F. S;ji:;r Irie;'-,i: i.,; ;i,of:iir:;E ;i,i;:$p,.?&ft5.,FJs*priat,Cluj-Fiapof;3. ,-x-ri: I-d. F. :r.lia:: l-.;r,:l:'; ,,ii'ifi -;^:'Li.';t;i:ir:il, Ris*print,Ci*j-Nap*ca,2*{:8' \''. ile$e,i{. iv;.r, "'Ti'siai,;. ia l-,liga=', I}acia, Cl-q}-}iapct:a,2{}81, Eri. de

Vt #,epaT*L"JE*

H i

h, f,.

F"
F'j

H:
F,.

I
I

6.1' Releleletran-qeurcpene A. Linii directoare gener.ale idei debazFt qi B. Mdsuri legislativein funclie de sector t. Transporturi 2.Energta 3. Telecamuni,;afiiie T'estde autoevaluare 6 r*wr. Bibliografie minimaidCapitolul VI
*t.hrkl*&&*&&&NE&&&&**k&shqk&S*qt*&q**t!h**&*th*&&{i&+rb&&*&***l*ee&*&&$jrk

AL

,4'.)

AJ a,r+L
.44

^/\

,4'J
-f --

.4')
4,1

+J 4J
j , i ; }jirt:

OBIECTIVELE eapiiotutuiI Vt

l F r
;

ffi;
i

DupE studiul capitolului v, studentulva fi capabil sd demonsrreze cSadobdnditw@ j o a icieq'iifica cereriiede bunuri industriale: ?n i " a identifrcadecidengii cadrulprocesuluide achizilie
, , f ________

rev:^e!!r.vu

vvr

wrlau

Lrv

ULllllllt

fftllu)tlIAlg,

i a icsu$i eiapeieprocesuiui de achizitie.

Fr r' I
;

i-

5"1 Re{elele transeuropene


Capacitatea a combina diverse moduri de transport d.e c de manierx flexibiiS esteuna'dintre pietrelede temelie ale concepruiui cie ,.inobiJiiate dura-bild". care st6 la baza poiiticii europene?n doinen i ir a_nspoi-iuril iu or. Intermcdaiitatea transponurilor, care permite integrarea re{elelor naiionale de tran:porc, este promovatd gi pusd in aplicare prln prograrile cum ar fi Marco polo. Refelele transeuropeneiar: forma unor proiecte de inirastructuri de interes comun, av6nd drt:pt obiectiv co's olidareaintermodaiitEtiitransporfurilor. conf*nr: p:'rncipiuir:i s*bsidiaritilii, comunitatea nu de!;n,: cornpeteniaexciusivd pentru conceperea,finanlarea qi construirea 'principaleie infrastructu:"ilor. stateie membre constituie piirti responsabiiein rnarerie. ijniunea ili aduce toiugi ; contribulie d-eterminanrS dezvoltareare;eieior, ac{ionAndca un catalizator gi in suslin6nd l,in punet de vedere financiar infrastructurile de *rteres general" sneeiai parcu.rsul in pe fazei de d.emarare proiectelor. a r\fiic'.-riujl5+ din l-r"atati-rl instituire a cE, reluar prin de articolui 17* gi articolui tr9.4iirera (d) - in ceeace priveqt* .n.rgiu _ din Tratatul <lele"i.isabona,ofer6 o bazdjuridicd solid6 in ceeace 4t

t:
I

t
h, $l'

Fi.
TE':

f;"
i

;,
Fi! G-!

r:

F.

privegte r*!alei* ifanseursp*o*, in acest sens, Uniunea stabitreqte, ionform proce'lur:iieie codecizle sau a celei legislative ordinare Europeanqi Consiliul, linii (Tratatul de la Lisabona)cu Pa;-iaraentul directoare care identificE .,proiectele de interes comun" qi ,,proiecteieprioritare", precum 5i obiectivele,priorit[1ile qi liniile aie generale ac{itxiilor. gemeraie idei de bazl . s:irectoare A" H.ialii ryi Cartea z-;r:i, a Coraisiei intitulatS ,,Creqtere economicf, competitirritateqi ocupareafo4ei de m'unc6", prezenlati Consiliului i993, subliniazdrolui centrai Europeande la Bruxellesin decernbrie pentrupia{ainternd. al relelelortr'anseuropene de im B" &fldsuriEegisiaive funac{ie sector 1. Trarqs,$*nturi 2. Enex"gl* 3. Teleccmrrmica{iiEe --.,' Investiiiile cornuaitare se concentreazdin prezent asupra moderniz6rii reteielor existente. in plus, Comisia, subliniin<i disparitdlile dintre zon*|e urba;:e qi cele rurale, a invitat statele *xistentein ceeace privegteconexiunileia sd,"urrpl* gc1ur"i1e 5ne111bra inter:reiinbanidi,&lgtr" :'5n5in 2C1t3. ' moduri de transport de o Capacitaieaij.e a combina-diry-erse manieri flerlbiiE esteuna dintre pietrelede temelieale conceptuluide in ,,mobilitatedurabila", c&restX la baza politicii europene domeniul transpcrturilor. Inienrroi-aitiat*a tianspoll*ii1or, Care permite integrarea estepiomcvati 9i pusdin aplicareprin releielornaiic;:ait *e rranspc,fi, iau transeuropene forma programe cu::r ei' il Marco Poic. R.e{elele unor proiectede hliastructurd de interescomun,av6nddrept obiectiv inteimodalit6tiitransportuilor. Acesteavizeazd,in mod consolidarea specific, stimulareainvestiliilor pentru a favortzaaparilia unei relele intreagaUniune qi care sd de transport integrateerc s5 deser.tteasce "rri;duriie transport. de ioate cuprinclS de ar GazoduciulNabuccc,oai." urma Sapomeasca la granita Buigana, Romania si Ungaria, Buigariei cu Turcia, sa lra'frzireze al panain Austria,-ste'r:nalt proiect stra:egic UE.

A+/-

Testcieaui*er;aluare 6 lNr.
l" Ecrumeratiforma de transpunerea Re,telelor Transeuropene a- proiectecleini:rastructurd interescomun,avanddrept obiecti de conso i clarea I intermodaiit5lii transporturi lor b. modernizarea r:e{eleior ex.istente c- stimulai'ea investiiiiicr pentrua favonza apariliauneirelele de transpoit inregratcare s5 deserveascd intreagauniune qi care sri cuprind5toatemodurile de transport. 2. Rotrulcentraxa! retelelor transeuropene pentru piafa ireterni a" mdsurilegislativeln func{iede sector b' sebazezdp*m[surile proprii aie fiecdrei liri membre c- cautdnoi si.:rse energiipentruca LrE sd nu fie dependentd de de alt,^tbri <iinafaracornunitdtiisale
':-,

t:: #i'

ft,
iit,,
li,

l!l

BIBLIOGRAFIE rninimai5 capitolut Vi


P. suian, Dreptul r:omunitairnateqiai,, I, Ed. Risoprint, vol. cluj_Napoca.,
r - suian,trntegrare eccnoniicE eurcpeand, Risoprint, Ed. cluj-htrapoca,

2008

zaa6 P . suian,Dreptuleu-ropeanmediuiui, Risoprint, ar Ed. cluj-Napo"u, 200g

tr;
i,r.

4a

.eEh?fo1fr?vyr*e*48&%&e*&&q*&*6q&B**\Ih*tfr**tt&*$**B**s*e&*&&*as'**.i!*

PoLITTcAsoctrAlA ntinopaeNA
t*S&*S*r*&tb6****&*q+&**&&t*t&*rhk*s**es&&*iL*t*rtt&**&&**t&&*&*&%b&&rix'*ii* !*

Cuprins

Fagina 4,4
'tJ 1)

wI socIALAnunoPEANA c.ap" PoL.,[TtcA


7.1 Politica social6europeand 7.2.Modaiit5.1i aplicarea politicii socialegi a celei salariale se 7.3. Investiflile?ncadrulcapitaluluiumanprin Fondul Social European in 7.4.8d*calia UE comunitare 7.5. Prograrnele educalionaie 7.6. Fonnareaprofesionald 7.7 Politici de sdndtate I-IE in aibd 7.$rCartea 7.9. Ftnan\arcaslnit6lii i{r. Test de at-itoevaiuare 7 Bibliografie minimaiSCapitoiul ViI .i<:
,a

t<
A/'

+0

+o 46 46
AJ

t7
-fJ

A1
A1

1!

48
46
'i'D,i s'i*i$; tl

::

!tu&***S*&**q!***Ae**S*tq*&*&&***$*&**!L*******e*ee*&*****&&&S+*

capitoluluiI Vl OBI ECTIVELE


Dupdstudiulcapitolutrui studentul fi capabilsd demonstreze V$, va
c[ a dobiadit suficientecunostintepentru: o e'$i insuginofiuneade segroentare piefei; a o a identificacriteriiie de segmentarea pielei; o a cunoagte procedeul pozilionarea produselor piali; pe de

procesului pozilionare produselor pe etapele de a I a a identifica


i.

p1a!a.

I
l

POlitiCatbtfe$bttrSp$effi%&&*&b&&&%&&&&q&tt&tEt*rkb*'L*th****t*&'b&r&&&&&?q&&*i$:&ri

Politica socia-le'fiin unui nivel de LE are cascoppromovarea trai ridicat din punct de vedere calitativ, convenabuil pentru toii cetdlenii caretr6iescintr-o soci:tate activS,diversificata gi s5n6toasf," In presentc asemenea pcitticd a permisameliorarea vielii a milioeme de ceiE.leniai LE, cum sunt qomerii, persoanele expuse unei discrimin6ripe pialamuncii qi mul1ial.tii. 7.2. &lodatit6fi se aplieare a politicii sociale gl a celei salariale 15

:i

E:'
Fi'

:
ll L] ts:

Fr,
itr i!l l'

,
i

I
I
I

'a

bi: Fr,
F,'

|'

i'
I

i I
I

Y.''
E,l El F':

E]:

: r I
!

F,'r t,,

UE nu sr ocupdsi*gura de poritica socialdqi salarialdgi nu-qi asumd.o responsabilitate exclusivb. politica sociald este una din prerogariveleeseniialeale statelorrnember.tn virtutea principiului subsidiarirelii,uE nu se ocupd. probiemelea ceror rezoivareeste cle mult prea laborii>asd, penb:; care nu a fixat la nivei comunitar fapt decat norrne qi cireprurirninimale, statelemembre putAnd sd adopte reguli qi regiement6.ri por d*pa$idispoziliile sociale.,r.op.rr..^ care 7"3. EnvestiginEe ca<lraai ?m eapitalutui uman prin FonduE SociaiEairopeau Fondul social European reprezinti instrumentulfinanciar de care IIE disnunepentnra investi in oameni,in capitaiuluman.Dupd. anul 1957, FSE aplicd un piincipiu de increderecare completeazd ceeace statele illerlrbrefac pentlu a amelioraperspectivele ocup6rii unor iocuri {ir-^ rl,iirrcF- peniri-: pennite oameniiorsd se califice Cin gi a ce in ce nal i:rtrli. FSE carral:tZ?,trzb rnijloacelefinanciareeuropene asffeiincdt sd ie per-rnii5 statelormernbresd-giatingdscopurilefi-xate impreun5 in ceea ce priveqie creareade locuri de munca tot mai numeicaseqi ds o mai bunacaiitale. 7"4"Educatiain UE ln fieca.e an, sute de rnii de persoane cin Europa aB posibilitaiea ,ce a siucia ic s':ri.in6{ate sau de a lucra in pioiecte eurcpene programul,,Ternpus,' spi:ijinlte programu.l ce ,,socrates". a fost destinat sss.perdrii pentru crezvoltare privind modernizarea invS{SmAntuiui supericr,tiind deschistururor fdrilor membre{J.E. 9i celor candidate ader-are. ia 7"5.Frogramelecenecrraitare educa{ionaie Eras;nusfi4:ui.tCus A/umni Association. Prograrnu!,,socrate" c1)Contenius: Erasmus;- Grundnig:; - Lingua, - - Inovarea observarea sistemelorde educayi: si Mdsuri cowiune'. ar,'duddrept scop cregtereasinergiei politiciior (s*crate).a celcr ce fonrrareprofesionata educaiionaie peonardo da vinci) qi de iineret {Tineret);- j'rfdsuri tnso{itoare: ,,Tempus,, prGmoveaza cezvoltarea ststen:eicr inv6!6m6ntsuperior de Prcgra-ruui Operaiicnai Sectcrial Dezvoitarea Resurselor Umane presupune: - arganizar'ea :eminarii, pregatirea campanii, de de dezvoltarea si promovarea atriiitati rnanageriaje ior moderne. 7,6, F.onmarea pnoflesiomal* intr-o eccnciriie ?n schimbareraoid5, formarea profesionald tr=buies6 ciezvcri,conpeieniele certte de piata
46

't-. :i

7"7. Y*Xiticide s6nit*te in HIS in Strategia e-uropeand dorneniul sanStalirplaseazd aspecteie legate de sdnitate in centrul ansamblului de politici comurritaie, p*t* a ofbri o mai bun6 proteclie cetdlenilor europeni 9i pentnl a acestora.Este vorba, in special, de a face fa!6 imbundtdli s6n5tatea problemelol din ce in ce mai acute 9i riscurilor majore pentn'l cufli ar fi pandemiile qi bioterorismul. sSndtate, 7"8.Cartea alb6 strategia LTEin domeniul s[n6t[1ii Deutsch (de) English (en) o frangais{fr; ",lmpreun6pe*tru s[ndm.te: abordarestrategicdpentru s5 uE - 2008-20i3" tgi prCIpune aduc6 ?mbundtdfiriconcrete in pe 5e domeniulse.ndtdlii. a;xeazh 4 principii de bazdgi pe 3 obieciiv'; strategicepentru a ameiioranivelul de sbnitatein UE 9i se bucurd de sprijinul dei:lin al ;uturor ceiorlalteinstitulii europene. 7.9"Finan{*rea s5i!6tiii n'j:' Exist; asrlzi mari inegalitEliqi inechit[li in sectorulingrijirii sSn6t6iii,ii-i stareiemembre ale lJniunii Europene.Iar acesteasunt iiustratein RomAnia. pregnant elabolareagi aplicareapoliticilor de sdnitate,in Uniunea Dersi Europeani, sunt apana.lul gu-verneior statelor membre' Con'lisia Europeanb a acordat, in ultimul deceniu, o importanli crescr-ttd acestu: dcr*eniu. Astfei" sbndtateaa fost integrati in Agenda {lE gi al Lisab+:laca elen-reat cornpetitivitSlii dezvoltdriisustenabile, a introd-us-aca indicatoi' structural qi a insistat pe cuprindei:ea sectoruhii ca investilie in Cadrui Financiar 2A07-2013,pentru il varietate de mdsrrri preeum modemizarea infrastructurii sdnA$ti, tehnic[, iaboratoare,sistemeIT, schirnburide experienlii qi asisrenia se In gtiin$ficamedical5. perioadapost-crizb. bunepiaclici" cercetare mai eficientecooperdripi coordondriaie ceior adcpiarea::nor :,mpun dou5 silrse de finanlare, lu6nd in seamd eistenla 9i dezvolta:iea expresie a manifestdrii liberei iniliative, concuren.tei ca inireprinzetcrii dezvqltendactivit5gilepe care le consideri ca fiinrJ nurndrul de doctori per capita, eiimin6nd profitabile" crescand,.:asiel, dezechiiibreie ?nsemnatelnregistrate gi la raportul intre medici dar g*neraiig:igi specialigti, gi ia numdrulde asistenli9i infirmieri,

4:

Test de au;-cevaiuare ? lJr.

l. Ce repnezinti Fondul SecialEuropean a.instrumentul financiarde care LrE dispune pentrua investi in ceace reprezintdcapitalulurnan. b. principiul de ?ncreclei'e colllpleteaz6, ce statelemembre care ceea fac pentrua ameiicraperspeciivele ccupdriiunor locuri de munc6 c. modalit[li de pozilionarea produsuluipe pia!6.
ii: Fi: F!.
BIll i:, I

$ir'

2. Programelecornunitareeduca{ionale UE sunt: in a. ,,Socrate" Corneniu.s: cu- Erasmus: Grundtvig:; b. -. c.- Lingua: 3. Frogram ar opera tionaESecto I rial DezvoltareaResurselor Umane presupuffie: '-''a. organizarce de serninarii, b. pregatirea campanii, de c. dezvoltarea promavarea si abilitatilor manageriale moderne.
.:*'

4. Ap$icarea politiciior de sxqrdtate, {JniuneaEuropeani in insearnnS a. rnodem ea infiastructui-i sdndtlfii, lzai i b. asistenta tehnicd,laboratoare, sisteme IT. c. schimburide experienld b',rne qi practici,cercetare qtiinlificE rnedicaiS"

BIBLIOGRAFIF m!irirnsi& eapitolul Vti


1- 1.P. Suian, Dreptul corrrunirar material,vol. I. Ed. Risorrint. Cluj-Napoca, 2008 2.o.!inca" "Drept social comunitar", Ed. Lumina Lex, Bucuresti. 2002

4B

*t***t&**A&**&*&q%&&*E&*r*&***re

&&rh&*iht&&&***&***eS&&S&**e&s&*'&*r!}rra

Capitolul VIXE

PCEET'ECA SIqBUSTREALA EUROPEANA

{tt*t**e&**%*&%e*&%%%*ri&&&&s%qEe&*&&&&&*qt&&&6q&&&&&t&q*&&s&*!'r*\iR

Cuprins Cap.\r{fi. POLITICA INSUSTRIATA EUROPEANA


si economica sociaia:FondurileEuropene 8.1 Coeziunea 8.2. Fondurile Structuraiesuntpatru 8.3. Obiectiveieprioritareale Fondurilor Structurale cercetdii gi dezvoltdriitehnologice 8.4. Politicain dorneni'"ri pentrudezvoltare Uniunii a 8.5. 1 Ce estepolitica de cooperare Europene Europene si Fondurile 8.6. Coeziunea economica sociala: ieferitoare politicade cooperare documente la 8.7.Frincipaleie : pentrudezv-oltare l';r Test de autoevaluare 8

Pagina 49 49 49 49 49 50 50

s0
51 51

VIII Capitoiui BibhoffifieminirraiE

et*&S*%**&qbe&!S****8,r&*S*4:!b&%*&%*&%k*&*$**&*&&*&***e&*b&%*%*&&R%rEr&'S'r

7 ,,

OBfECTIVILI Capiiolului Vill


va Dupd srudiulcapitolului\'fiI, studentul fi capabilsE cd demonstreze a dob6ldit suficientecunoqtinlepentru: e a cunoaste locui acrivitSlii de marketing in or gu*izaroricE a r-l-nei intreprinderi ; e a identifica i'eia{iilecompartimentuluide marketing; G a cunoarete naiir.lnea plan de raarketing; de l o a puteaapiicaanal
I

strucfural

Uniunea Europ*ani ?ncearc6sE implementeze o politica industrialE rnenita sE asigure i) pozilie de lider mondial pentru economiaeu.ropcan6, asigurAnd a;elagitirnp o creqtere irr economicd de durat6,reducind nurndrul gornerilorgi realizdndcoeziuniasocial6. Avdnd in vedeie l'.rziuniie intense in care sunt implicate intreprinderile mari gi efectele pe care le prezintd acest proces, inciusiv qomajui in erestere, iiE ?qi canalizeazdeforturiie spre promo./e"rea ;ocietare a antreprenoriatului a inovaliilor care gi in 50

H" ft:l:
Fr:

Fr, F

I
'l

h
V.

I
i

a r.
;:t FJI

trebuie sd rezuite in creqteieanumdrului de ?ntreprinde* mici qi mijiocir"cai'e sunicel mai i:nportant creator iocuri de muncd. de Crier;iarea l0re o continuddecentralizare economiilor tlriicr a membre,pri-1cum spre geiierarea ;;i iniliativelor ,,dejos in ,uri,,'udi.a care pornesc din mediul economic qi care au nevoie de sprijinui politic, penrru a-q;atingeobiectivele. 8.n coeziune& eeonamica sociara: si FondurileEuropene Mozaiculde culturi, iimbi, istorii si traditii diferente, ..giunir* ijniunii E';:rcpene caracierizeeza se prin anumite nivele cie rignl1-ir.i ii-istlnete asti-eln:-tl)ot c:eri oportunitatiegale futuror sl cetateniloi.. Cele mai pfosperel0 regiuni ale UE sum d! trei ori mai bosates1 invesiesc lrei ori mai mu-ltin stn;cturile economic. d* lor d..Ii c.l* nrai sarace10 regiuni.chiar dacaaceasta probiemas-a agravarcdata ''j piobiemei.. so1 cnarca uti 8.2"Fcnda-Eriie Structunale sunt patru: i0-2. !" Fordui Europeande DeziortareRegionara. i0.2.J.FondttlSociclEu:,ooean Creatin l9d0 i0.2.3" Fotr,iuiEuropeance crientare si Garaniie Agricclc,. 14.2.1. Fondtsl Caeziune de s"3"obie*'tveEe pricrltat'ea[e Fondurilor structurare :rcrd;rile s;ruciuraie confbrm art.r din Regurament (CEE)*r. 20Bli93 ai ccnsiiir:ruisi r:Liarticoir-rl din 52 Decizia 95rr/CE at. consilu.liui. acarda ajutor financiar in functie de 6 obiectrv"= prioritare. 'iin c?'re parru sunl_d.eaplicare regionala in timp cr: ceielalte douase aplicain toataUniunea. ' 8"4'"Folitica deritenluE ira cercetirii gi dezvoltdrii tehnolog,ce Foiirjca eur*peand in domeniul cercetdrii qi d.r.n-oliiirii rehnclogice o:uq?. un ic,: irr.portant in legislalia europe*nA,1i,, rnomentulilstituirii CEtrA in \952. Actul Unic European introdtrce progr:ame-cadru nuitianuale privinci cercetarea. p..r.nt, ."i-J._ur in gapteieaFrcgrarn-cacin-r pentni cercetaregi dezvitare tehnoiogicd iPC7i, aftr'enrpei'rcadei 2aa7-2a13, esrestructurat jurul a cinci in
iJlogf ait:ies:;tci fl ce. ui:i;::ea Er:icpesla lle ca obiectiv consolidarea bazeioi.sal: gtiinlifice ;i tei:uorogice, pri' crearea unui spafiu european de cercetarein care ctrcetdtcrrii, cr-rnogtinlele gdinlifice gi tehnologiile s;i circule liber, precurn gi f'avorizarea cregterii competitivitdgii sare, inciusiv in irci'usrie, precr:m gi promovarea activitdlilor d.ecercetrue consideral,J nec-t,6iei:r tenr,:iultratatelor"
i1

cu ampiificariie suecesive- a intarifmetodele I-rE forisire pentru

::i:

j1",,

8"5 Ce este potitica de cooperare pentru dezvoltare a UniumiiEuropene? Politica de cooperare peniru dezvoltarereprezintao politica speciaiaa Uniunii, prin interrnediuicareiaaceastaacordaasistenta staiel*r in curs de dezvoltare, fiind cel ofieiala pentru dezvoltarc UE mai maredonatcidin lume. ' Asistenta oficiala pentru den'oitare reprezinta asistenta acordata stateloi in curs de dezvoltare,intr-un cadru bilaterai qi multilateral,prin rntermediul asistentei tehnice,granturilor,creditelor sau prin a.1t*forme de coopelare. Politica de cooperarepentru dezvoltareurinalegtereducerea pentru viitor, eradicarea si saracieiprin sustinerea dezvoltarii economicesi socialea tarilor in curs de dezvoltare,integrareagradualaa acestorain circuitul economic si comercial mondial, d.ezvoltarea;i consolidarea democratiei, a statuluide rirepretc. '*'|' Criteiiile aiccarii asistente; oficiale pentrudezvoltaresunt ceie agreate Ce Cci::itetui Asisterrra pentru Dezvoltare din cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoitare Economica (OCDE). (ODA) pebazaa doua LIE acordaasistenia oficiala pentruclezvoltare abordariprincipale a) geograilca- axatape trei regiuni geografice : ,Asia si America Latina, Africa prioritare (Bazinul MeCiteranean, abordareaterr,at\calsectoriala. Su'b-sahariana);'o) Statele eligibile prin programeie dc asistenta pentru dezvoltare comunitare se piiti caracterizeaza insuficientat'esurselor alimentare, existentaunor sisterne sanitaie deficitare, absenta unui sistem educationai competitiv, standardul de viata scazut, existenta somajului ca fenomensocial,prod-usu-l intera brut recius etc. S.T.FrpmcipaEele doeuenerate referitoare la politica de socprarepcrefrer dezq,*l*are: Tratatui zlsupra Uniunii Europene (Maastricht, i993) pnn regiementeaza, articolele17'7-181 relatiileUE cu tarile in curs de dezvoltare; ConsensuiF,uropea*.privinddezvoitarea- a fost adoptat in noiernbrie 2005 de calre ieprezeniantiiguvernelor si ale statelor membresi CeCr'nsiliujljE; AcorciuirJ: ia Cctcncu - a fcsi sermatla Cotonouin anul 200C pe o perioada <ie 20 de ani si semnifica un parteneriat intre Cornunitatea Europeailasi stateie sale rnembre si Grupul de state - Africa, {laraibesi Pacific, bazatpe mai rnuite dimensiuni: ACP pentrudez-, cooperarea cltare,c()ooerare economica comerciala. si

52

:.
i!

B.
F'

F' Ftl

F
I li

T*st de autoevaiuare Nr. 8

d I I

I
\

r"i L. Errl

&;
F. p" r

I
t

t'
fr

[,r;

politica industriali in UE 1" Curn se impiementeazd e" sd asisureo Dozitiede iider mondialDentrueconomia eurcpeana, gi reducdnd numArulgomeriXor' b. o crestere econcmic6 duratS, de cceziu:ria iala. soc r eatrtz1:nd pe c. bazdrrdu-se poiitica in:emi a fiecdrei!5ri cornunitare si 2" lVfetodele folositepentru solutionareacoeziuniieconornice sociaEe Uil, ?n statelorin vederea adresate a. sirategiide c,restere oezvoitare si ia adaptarii cel'rnteie impuse si care b pciir,trcore:ipunzatoai^esaiegitimeze sa institutionalize comuniteire aceste srrategii . unor c.respeciarea principii generalvalabilela nivel comunitar, in 3. FoEiriea alocarea fondurilor structurale UE urmareste de intre eca;tuluide <lezvoltare economico-sociala a. reriucerea ,-iiembrr Uniunii Europene, siatele ale gra.duiui coeziune econornica socialaintre si de b. cresi:r'-^a resiuni mmembre c. nu inten.inein metodelefolositede stateie peretrudezv-oltare UE urnnare$t a 4" PoFitica coopenare de prin sustinerea economice dezvoltarii si a. eraciicarea saraciei, iii sociale ",ar1|or cursCr dezvoltare, e giaciialaa acesrora circuituleconomicsi in b. integiarea moriCial, ccinercial qi a c" dezvdtarea consolidarea democratiei, statuluide drept a ?rc S"Politica doxneniulc*rcet6rii qi dezvoltirii tehnologice Uniunii Eu-ropene ca cbiectiv are bazelarsaleqtiinlifice qi tehnologice, o. conSc;lidarea ilnu: spariueuropean cercetare cie ,. *rsstr,:&
I I I

z:ti'.ti-iatiior de cercetareconsideratenecesarein c" pfoixLlr-ar-a. terneiul;ratatelor;,-'.


L\,lIlUiUi t! +LAL!'tUa .

nrininrale Vil eapitolr-ri l BIBLICGRAFIil


i " l. Ed. Cluj inltgrare e,;onct-nir:6 e,.r:ropeand, R-isoprint, -Naoc.e. P. Su-ian, P. Suian, *reptul comunl;.ar maieriai, vol. I, Ed. Risoprint,Cluj-

2006
2.

2008 NaDoca,

.ffifffrfr&&&*

%&&&&&&$E&&&&e & * ${c&*e &&*&&&&&&b*&*&& ee&&%Eb*&&&&&r, uh:* *

PCL{?ECA ExT'ERNA &E sEcuRrrATE $s rN uE


* & lb& & & * rk& !L* & I * & & e %t t& t *& * * * & * & & * ** a & * t t &*cb* * ce & & * * & * & & q & & & & & & & & & ri *:,,

de autoevaluare 9 l_Jr^. Bibliografi e rnininraid Capitolul IX


qb*&&s*q*qia % { k & Q ' t& & & r t * } . & & * & * $ e *

Cuprins Capioi*l I"K FO{,{T{CA EX?g-aql3.-*A $g *E SECTRITATE IN UE 'S*cu.i[te 9.1 Politica Exrem6 de gi Comuna O.misiune giobala 22 r est

Fagina

53
\4

55 56

s6
F * * ) r : : * ! ! , j: ji { .

}*&*&*&&*&*&&&&&&**e&R&&&%&*t*&ra

CBfFCTIVELE caprretului tX

o sd 3Jffii#:.ti demonstre fft[1T,'Ji1;;;Hf*J: capabl


c a identiticareiadif" ,onrpurtl*"rrtului de marketrng; . a cunoaqte nciiunea de pian de marketing;

j
SecuritafeCornund {lnril eiinrre cbiecti'eie..1.,;"1 .arrir"'j.*t pu}inde c'fte marilecurenre opinie) de ;;" *.tu ur o.finiri'unei ,,identitdti a ;#',*p'i n, . 9.A.Fclirica flx.fererd gi tle

o ap*rare ilfi;t};;;f*t *"*.,HX;,T.


ffi:f-"nu ,:i*

-Y:::m, ilT: :1"T "tt';

"

uri'*uL eipoitici exter.,r,: i "

o.';ap.d;;$?_:1.?":i: j"l,:H':?H:#'l?,'_H1'*
Polilca E:<rernd de gi Securitate ComunE este succesoarea Cooperdrii politicei

tr:-ii.opa a#.;t":it. o- i{

run::;;*i,

piaroa rcr-ta din

'-;-;5:: t"":h ;1:,:#;# ".!'"'1n: dlhHt*tr :tfficscxtenrs r"ffi: j: ieprezs;tre oo nra aii iir
ill.,ne ritqJ
)l

; ::"t,

d
I
i

I
: Fr' F.

HI:
Ft
a.

i:

E F.
F

9 ;

lnz

I
f

[. :

l
ts t' i:
I l:

k'!, fiii::
BI,. l[*i F:r:.
L i '

l'
.t

I
I

tt

F
I t

in aceasta rnai pulin, una de apdrare. Era doar un "pas inainte" unna a fi direcfie, ufin6tor CPd Si parte a piocesului de integrare ce revizuitin i 996' se Referitor ia se,;udtate ;i aSlAIaIe,dispozilii pertinente aprobate de regaseauin ArL i.4 T1JE qi tn doui Declaralii anexe dearoltarea c6tre membri uniunii Europei occidentale^lEO . in Uniunea,'Tt? u cornpiementardl.lATO, dimensiunii salede apxrare, urmand a folosi ltC, inteleasi ca "patte a dezvoitarii {-J8", aceasta elaboraqi punein prac'lic'-deciziiie9i acordurileuE cu repercusiuni in sferaaplrarii' intr-o dubl6perspectiva: UEO era ieci ini-eleasd a comlonentddefensivS [IE; at a mijlcc rje consoiidare pilierului european NATO, Trebuie at-*tat ci, problemele referitoare la apdrare nu erau ceea ce supuse procecluiiior tolosite ?n cazul acliunilor comune valabil principiul unanimitelii' insamnfc6, ?naces:caz, rfutndnea Vtodificariie intrcduse in 2*09 de Tratatul de la Lisabona au sa' in ajutat Uniunea s6 devinb mai activi qi mai coerentS abordarea ,A.cestemodificdri inclu,C numirea inaltului Reprezentant al UE pentru afaceri sxf-eriieii p*litica de secUritate,care coordoneaze in gi ,tut*l" meffibrelri elabc,rarea 3:une.rea aplicarea politicii externe' est* sprijinit cle personalcivilqi militar qi de inaltul Reprezer,raci generalalegistralielnformalii Serviciul Euroirean Ce Acli uneExrema. suplimenrarePutere cipiomatlcd UE ofer6 asistenla tehnicb autorltalilor'.rar*aie,la grani''atlintre Ucraina qi Moldova. LE este un actor cheie in domenii diverse,de la combaterea incSiziril giobaie p6na la intervenlii in orientul Mijlociu. Baza politicii externe9; de securitatea UE (FESC) rdmdnein continuare iiplomalia sprij,nit6, .iacd este necesar"de mdsuri comerciale, de aslsten!6, ,*r,rtitut. si apdrare. Toate acestea Sult rnenite sE unui ciimat de conflictelor qi la instaurarea conrribuie la so1-r-rtionarea inlelegerela ni';el internafional" Menlinerea p[cii ;i a smbilitalii uE a trimis misiuni de menlineie a plcii lin dii*rite zon* de conflict ale lumii. Datoritd p,onderii consiCerabile in domeniul economic, comercial gi financiar,UE ai'epcsibiiitateade a juca un rol lmportant pe plan iniemalioaal.Este cea mai mare puterecomercialddin lume, iar monedasa ocrtD[lccu.ldoi ca ir*pcnan1l la nivel mondial'
5b
glr:bai* 9"2" fi i:-lisLilsle

l
It

r
t

I t r
I I l

I Care estebaza politicii externe pi de securitate a IJE {PESC de @ dipiamalia. sprijinitl, daci estenecesar, misuri comerciale, de asistengd, securitateqi apErare. cu b. arnenin1area forla c interveaiiaarmatb

minimala capito[u! lX BIBLIOGRAFIE


'a;-' i. i. europeand, Risoprint, Ed. P. Suizin" IntegrareeconomicS Clqj-Napo 2A*6' :e, 2. P" Suian.CurteaEurapeania Drepturilor Omului, Ed. Risoprinl 3. P. Suian,Dreptul comuniiarmateriai,vol. I, Ed. Risoprint, 2008 Cluj-Napoca, comunitarinstitutional", 4. C. Lefter,"Fundamente ald,dreptului Bucuresti, Economic6,.2003 Ed.

-l:

I 1'{:;

f$:
I.

ffir
RASPUNSURI testelede la autoevafuare
TEST de autoevaluare I l.ir. 1:c 2:a
5:C

Ilr

$, &,

ut l{ I,
I' i, i I

3:a,b,C

4:b

h
i.i a

I f
f i

!.+' fir
ts.

ii,,

TEST de autoeva_luare 2 hir. i-*a 2:b 5:a 3:b 4=c , TEST de autoevaluare 3 Nr. 1:C 2:c 3:b 5:b 6:a 7:a TEST de autcevaluare .4 Nrr. l:a 2:a,b,t 3s; 4:c

4:c 8:a

fr'

5:b 5:b

4.

;:'*
., .

, r- x * z j .z

t"r'

,TESTde autoevaiuare |,1r.5 2:b 4:b

TEST de autoevaluare lir. 6 l=a,b,c Z:t TEST de autoevaluare hlr.


l=a 3: arbrc

7 2: a,b,c 4=a,brc

TEST de autoevaiuare g N--r. l=a,c 4:a.b 2:b,c 5:a,b,c 3:a,brc 6:a,b"c TEST'deautoevaii_rare g \i.. i:a

5B