Sunteți pe pagina 1din 16

Depozitarea deseurilor.In conformitate cu aderarea tarii la U.E.

depozitarea des se poate face numai in spatii distincte,special


amenajate pt protejarea mediului inconj.Dep. de des. pot fi
clasificate dupa mai multe criterii si anume:1)dupa tipul
deseului(grad de toxicitate):-dep. de des. inerte;- dep de des.
nepericuloase;-dep. de des. periculoase;-dep. de des.
radioactive.Depozitarea pt des. radioacticve se axeaza si in
conformitate cu normele comisiei Europene de Control al Calitatii
Nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane.Cele de
suprafata-constructii de beton sau prin forarea in teren a unor
puturi betonate in care sunt depozitate des.Cele subterane-mine
abandonate si consta in betonarea matricilor de inglobare a des. si
apoi betonarea matricilor de inglobare a des. si apoi betonarea
galeriilor respectiv a inchiderii galeriei.Straturie de beton pt
includerea galeriilor sunt cu grosimea de 1m,se recomanda fol.
Betonului f. greu(cu ciment si aggregate grele din magnetit )
baritina sau des. din otel si fier.In functie de starea de agregare a
des. la depunderea in depozite:-dep. cu deseuri solide;-dep. cu
deseuri sub forma de paste;-dep. des. in suspensie;-dep. des.
lichide.
Dupa asezarea geografica:a)de cariera(desen);b) de
ses(desen);c) de rau(desen);d)de vale(desen).
Depozite pentru deseuri menajere.Depozitarea des. menajere se face in depozite controlate numite rampe san
mpotriva poluarii porduse d subst din deseuri menajere.Rampa sanitara este o constructie speciala care trebuie
onditii:-sa aiba capacitatea suficienta pt vol. de deseuri propus sa se depoziteze pe intreaga perioada de functi
uprafata minima pt un vol. de des. max.(sa fie 0);-sa fie o constructie stabile san u prezinte ruperi,prabusiri,tas
atrunderea subst nocive in sol si panza freatica;-sa nu permita raspandirea in jur a fumului ,mirosului si a dese
nmultirea razotoarelor si insectelor;-sa favorizezer descumpunerea curate a partii fermentabile din des.;-sa asig
azelor a.i. sa nu se formeze in depozite acumulari sau pungi de gaze ce pot crea accidente;-in final,chiar pe pe
n impact visual negative.O rampa sanitara trebuie sa creezefacilitati pentr recuperarea si reciclarea unor des.A
epozitelor se colecteaza prin reteaua de drenaj a compartimentelor depozitelor prin canale de centura pe zona
n cazul platformei tehnologice.Apa evacuate din depozitul propriu-zis este epurata in statii proprii sau la stafiil
rasenesti.Proiectarea unei rampe sanitare presupune parcurgerea unor etape specifice oricarei constructii:1-Ela
tudiului de prefezabilitate trebuie sa rezulte securitatea si oportunitatea ,amplasamentul si cateva caracteristici
ebuie sa cuprinda toate caract. lucrarii,indicatori tehnico-ec.In studiul de fezabilitate se studiaza variantele si s
e intocmire a proiectului ethnic si a caietelor de sarcina.
Alegerea amplasamentului.Se pun conditii fata de cadrul
natural si economic.:-orografice;-geologice;-geotehnice;-
hidrogeologice;hidrologice;-climatice;-pedologice si
agroeconomice;-speciale.
1.Geomorfologic:se rezerva la terenuri care au depuneri
naturale,terenurile care reprezinta cariere sau gropi de
pamant,zonele neinundabile pe care nu sunt cursuri de
apa.Zona de relief uniform neaccidentat.Nu se recomanda
amplasarea depz. In zonele accidentate.Si nici in spatele
unor baraje,baraje de terasament.De putine ori putem
indeplini conditii topografice dar daca celelalte sunt
indeplinite se poate recurge la criteriul topografic.
2.Geologice: se refera la eliminarea unor amplasamente
alcatuite din straturi f permeabile,zone cu fluctuatii f mari
ale nivelului freatic ,zone cu prabusiri ,zone cu roci ,zone
cu goluri subterane,zone cu compresibilitate mare,cum
sunt pamanturile basxoide,zone cu terenuri cu capacitate
portanta lipsa sau redusa cum sunt zonele de namol de
turba de namol.
3.Geotehnic:Terenul trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:-capacitate portanta ridicata;-sa nu prezinte
alunecari active;-tasarile sa fie mai mici si uniforme;-
permeabilitatea cat mai redusa;-sa fie pamanturi coezive.
4.Hidrografic:san u existe izvoare de creasta sau la baza
terasei san u prezinte apa mineralizate sa nu fie amplasat
depoztitul peste panza freatica cu alimentare freatica,se
recomanda ca depozitele san u fie aproape de panza
freatica de suprafata.
5.Hidrologic:trebuie ca depozitul san u fie in zona unui
curs de apa da inundabilitate se face un studio hidrologic pt
deb. max. cu asigurarea de 1%.
6.Climatic:directia vantului dominant ,vantul nu trebuie sa
bata dinspre deposit spre oras.La proiectarea depozitelor se
fac si studii climatice privind temp,pp.
7.Pedologice si agroeconomice:se refera la utilizarea pt
depozite ,a suprafetei cu potential agroeconomic scazut ,a
supr. nefertile.
8.Speciale la evitarea amplasarii depozitelor in unele
cazuri interzicerea in zone cum sunt:-arii
protejate,rezervatii,situri istorice,situri arheologice;-nu se
amplaseaza in apropierea cladirilor,monumente istorice;-
distanta prevazuta fata de loc este de 1000 m iar fata de
canale isolate 500m.D.p.d.v. constructiv fata de nivelu
terenului depozitele pot fi:-depozite de debleuri de tip
I(desen);- depozite de semidebleu de tip II(desen);-
depozite de rambleu(desen).Sunt preferate cele in
debleu.Sunt intalnite cele in semidebleu.Nu sunt indicate
cele de tip III.Depozite de des. sunt alcatuite din 3 parti:-
I:partea de depozitare:guneta de depozitare;-lucrarile
anexe;-platforma tehnologica.
Operarea in depozit .Reprezinta totalitatea operatiunilor
care se efectueaza in rampa sanitara de deseuri.1.Accesul
in depozit:se face numai pt masinile apartinand firmelor
care au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare
si depozitare sunt scrise cant. ce se depoziteaza zilnic(ce
intra),suma deseurilor,compozitia medie a
acestora,cantitatea efectiva pe masina.Periodic se fac
determinari privind compozitia deseurilor,caract.
deseurilor si gradul de toxicitate.Nu sunt admise in
depozite decat numai in conditii speciale deseurile
periculoase.Acceptarea ac. tip de deseuri se poate face
daca la rampa sanitara exista;incinerator pt deseuri
periculoase sau compartiment pt aceste
deseuri..2.Cantarirea deseurilor se face prin diferenta pe
cantare bascula.3.Descarcarea deseurilor se poate face
direct in celulele de depozitare sau in buncare special
amenajate pt descarcare.La descarcare directa exista 2
variante:a)intrarea masinilor in compartimentul propriu-zis
pe o rampa de acces si descarcarea in
depozit;b)descarcarea pe benzi transportoare care trimit
deseurile in depozit.In cazul buncarului de
orimire,deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care
extrag partile reciclabile,fie prin compactarea si asezarea
deseurilor.4.Operarea in compartimente consta in asezarea
deseurile,compactarea acestora si acoperirea la sfarsitul
zilei cu un strat de pamant sau de material steril.Pt
asezarea deseurilor in depozite exista 2 variante;-in plan
orizontal:a)inelara(desen);b)frontala(desen) si in plan
vertical:a)transversala(desen);b)longitudinala(desen)
In plan vertical exista 2 variante:transversala;-
longitudinala.
Fiecare celula mica de depunere se protejeaza cu strat de
mat steril sau pamant.5.Varianta de depozitare in
baloti:Avantaj:-o mai mare stabilitate;-o manipulare mai
usoara;-un volum mai mare de depozitare pe aceeasi
suprafata(o densitate mai mare).Dezavantaj:-sunt
impiedicate procesele de descompunere aeroba.
Operarea propriu-zisa in depozit se face separate pe
compartiment.pe masura ce un compartiment se umple se
pregateste compartimetul urmator.
Captarea si evacuarea gazelor .Materia organica
fermentabila care se depune in rampa sferei procesului de
descompunere.Procesele care sunt:aerobe si anaerobe si
care include fenomene fizice,chimce si biologice sau
microbiologice.In urma ac. procese i-a nastere:apa,subst
minerale si gaze.Din subst minerale cel mai frecvent
intalnite sunt SiSO2,CaCO3,oxizi
metalici,Fe2O3,MnO2,K2O,CO,CO2.In aceste gaze
domina metanul,amoniacul si hidrogenul si se gasesc si
alte hidrocarburi gazoase:etan,butan,pentan.Acest amestec
gazos are 2 caractere importante ,poate sa aiba putere
calorifica ridicata:1)este un amestec combustibil;2)produce
poluare atmosferica si duce la fenomenul de sera.
Incinerarea deseurilor menajere Incinerarea =procesul
de neutralizare prin arderea deseurilor la temp de 850-1100
grade C in instalatii speciale numite incineratoare.
Avantaje:-distrugerea totala si definitive a germenilor
patogeni aflati in deseuri;-distrugerea unor substante toxice
care ard la temp sub 1000 grade C;-micsorarea volumului
deseurilor cu 70-75%.Prin incinerare rezulta o cenusa care
reprezinta 25-30% din volumul initial.Cenusa rezultata
este in general inerta,stabile si sterile.Staiile de incinerare
functioneaza o perioada lunga d timp 25-50 ani(poate si
mai mult).Daca sunt proiectate corespunzator pot fi
retehnologizate,automatizate.Pt. exploatare necesita un nr
redus de personal cu o calificare nu prea
inalta(medie)Ocupa suprafete relative restranse deci pot fi
amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de
deseuri.Drept urmare se reduce cheltuielile de transport.;-
se poate recupera energia din deseurile
incinerabile(hartie,plastic,lemn,oase,organice,namoluri.)
Dezavantaje:-costul incinerarii este mai ridicat decat al
depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei
recuperate;-sunt necesare instalatii destul de complexe si
costisitoare pt epurarea gazelor rezultate la ardere;-sunt
necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt
racier si mai ales pt disperia gazelor in atmosfera(gazelle
trebuie sa iasa cu temp de 25 grade C,adica admisibil
atmosferei sis a fie car mai inalte cosurile);-pt expunerea
gazelor se fol apa care in urma proceselor de
hidrociclonare se uzeaza.Solutia S.n. Plan de management
economic a deseurilor 0(care include modificarea tuturor
tehnologiilor producatoare de deseuri,deseuri
minimizate,deseurile pot fi valori modificate).Alcatuirea
statiilor de incinerare:-cantar,buncar de primire a
deseurilor,incineratorul cu anexele sale,grup social,cladire
administrativa,statie de epurare a apei uzate.
Incineratorul propriu-zis :-cos de alimentare(buncar de
alimentare),camera de uscare si preincalzire,camera de
ardere propriu-zisa prevazuta cu cuptoare de
ardere.Evacuarea cenusii se face intr-un bazin cu apa pt
racier rapida de unde cernusa este preluata cu un extractor
cu racleti si pusa intr-o remorca cu care este transportata la
depozit.Gazele de ardere:Se evacueaza pe cosul de fum.
1-autogunoier2-bazin sau buncar de recptie a deseurilor3-
macara Grifer4-cos de alimentare a incineratorului5-
camera de uscare si preardere6-impingator hydraulic7-
camera de ardere8-gratare9-instalatie de suflat aer
suplimentar(in exces pt ardere)10-cos de evacuare gaze11-
instalatie de combustibil suplimentar12-bazin de racire
cenusa13-extractor cu racleti14-remorca pt transportul
cenusii15-instalatie de recuperare caldura16-filtru pt
gaze17-hidrociclon18-exhaustor(ventilator care scoate
gazelle din hidrociclon)19-cos de fum20-evacuare a apei
uzate din hidrociclon

Impermeabilizarea depozitelor Se analizeaza urm


variante: a) impermeabilizarea cu argila b)
impermeabilizarea cu geosintetice, geomembrane,
geocompozite c) combinata(a+b) a) se recomanda pt
depozite mici, depozite aflate pe terenuri impermeabile in
care se face o compactare a stratului de argila si depozite
situate in cariere cand depozitul de argila este format din
4-5strat. apropierea amplasamentului. argila se aseaza in
4-5strat. copactate a.i. grosimea finala a strat. sa fie de
min 1 m (desen). b) impermeabilizarea cu geosintetice se
face cu membrane din polietilena de inalta densitate. Pt
impermeabilizare se niveleaza ampriza conform
planurilor de nivelare, se inedparteaza toate corpurile
straine care ar putea sa zgarie sau sa intepe
geomembrana. Pt siguranta se pune(asterne) un strat de
pamant de 5 m care se compacteza bine. Se asterne
geomembrana conform planurilor de asezare a
geomembranei. Se suprapune sola a 2-a peste prima sola
pe o latime de 20 cm, se face sudarea geomembranei.
Dupa asternerea geomembranei aceasta se protezeaza cu
un strat de geotextil.Grosimea geomembranei se alege in
fct de h finala a depozitelor. La depozitele care depasesc
20m grosimea este de 3mm. Geomembrana poate avea
supr neteda sau rugoasa, cea cu supr rugoasa se alege pt
taluzuri ca sa limiteze tendinta de alunecare a
geotextilului pt geomembrana. Geocompozitele sunt
alcatuite din straturi de protectie si straturi de
impermeabilizare. Straturile de protectie sunt de regula
din gotextil subtire(desen) cu un material
mineral(bentonita). c) Este alcatuit dintr-un strat de argila
mai subtire si o geomembrana sau un geocompozit.
Impermeabilizarea cu argila :sistem de drenaj;geotextil
pentru protejarea geomembr,peste se pun 40cm pietyris
in care se afla sistemul de drenaj=>statie de epurare
(initial bazin colector).impermeabiliz poate sa fie dintr-o
membrana subtire protejate cu geotextil sau un
geocompozit sau un strat de argila de 40-50 cm.-stratul
drenant realizat din pietris .uneori se protejeaza stratul de
pietris tot cu geotextil pt ca pam de deasupra sa nu
afecteze stratul drenant;-strat de pam vegetal de grosime
1m care se planteaza cu vegetatie cu radacini mici.
Acoperirea finala a depozitului. trebuie sa asigure 3
probleme:-sa impiedice iesirea gazelor din depozit;-sa
impiedice patrunderea apelor din precip in depozit;-sa
asigure colectarea si evacuarea apelor din depozit
provenite din precip dupa inchiderea depozitului.
Evacuarea gazelor prsupune un strat f poros pt colectarea
gazelor de nat minerala, si aeratoare in atm sau sunt
conduse la o conducta colectoare. Impiedicare patrunderi
apei din precip se face printrun strat impermeabil care
poate fi mineral(argila) sau din geosintetice sau chiar
combinate. Drenarea apelor din precip se face printr-un
strat drenant putand fi din geotextila sau strat
mineral(pietris)(desen) unde:1)strat de colectare gaze dak
din materialele minerale sau deseuri iunerte(zguri,cenusi
sintetizante);2)getext de protectie a geomembranei sau
geotext de separare a impermeabilizarii din
argila.3)geomembr de impermeabilizare (stratul 3 poate sa
fie si din argila=40-50 cm);4)stratul drenant evacueaza apa
din precipit cazute pe depozit;5)geotextil de
separare;6)pam vegetal; (desen)
Calculul drenajului drenajul depozitelor a)calculul
debitului de drenaj,Qd=este dety de suma
debitelor,Qdr=Qp+Qn+Qdes I)Qp=qp*S
(l/s),qp=2.8*KN/T (l/s ha) ;II)Qp=0.116*SKI,qn=debit din
namoluri Qn determinat experimental;qp=debit din
precipitatii.Qn=10%Qp;Qdes=50%...40%Qzi.O parte din
apa din deseuri este consumata de microorganiosmele in
timpul descompunerii materie organice.
Inchiderea finala a depozitului cand dep au ajuns l acota
finaal se face inchiderea dep.inchiderea urmareste
realizarea urm probleme:-captarea si evac gazelor si
implicit evac lor in atmosf;-impiedic pattrunderii apei din
pp in depozite,deci etansarea;-drenarea si colectarea apelor
din pp;-incadrarea in peisajul din jur.Stratificatia va fi
alcatuita din:-un strat de egalizare a deseurilor respectiv de
acoperire realizat din mat steril,inert,din pamant,din
deseuri de mat de constructii;-un strat de captare si
conducerea a gazelor care se poate realiza din mat mineral
respecti zguri,deseuri din constructii,deseuri
ceamice,agregate secundare(desen)
Calculul incunerarii pt proiectarea statiilor de incinerae se
calc 3 categ de elem:I1)caract fizico chim ale deseurilor in
care intra:-continutul in elem combustibile respectiv
C,H,N,O,S(care intervin inm ardere).Calculul se face pe
baza compozitiei medie a deseurilor(tab elem
chim);2)Calculul umidit:W=mi-mu/mi*100 (%)
unde:mi=masa initiala,mu=masa
uscata,W=umiditatea;3)Calcul densitatii:se calc densitatea
aparenta si cea a subs in f-ctie de compozitia pe categ de
deseuri si de densitatea specifica a fiecarui tip de
deseu(medie ponderata a densitatilor);II)Calculul
parametrilor termo-tehnici:1)puterea calorifica
interioara:se calc in mai multe moduri :-ca medie
ponderata a puterii calorifice a componentilor
Pc=P1*n1+P2*n2...Pn*nn/n1+n2...nn,unde P1, P2, Pn=puterea
calorifica a componentilor,P=0 pt comp care nu ard
(metale ,caramida)dar intra la numitor. n1 n2 nn=continutul
desurilor in compusi 1,2,3....n;-pe baza de formule
empirice;-metode grafica (cea mai utilizata);2)cantit de aer
de ardere;3)cant de aer necesar in exces(cantit
teoretica);4)cant de combustibil suplinentar necesar pt a
aduce deseurile la minim 1500Kcal/kg.III)Elem
geometrice ale instalatiei:1)supraf gratarului de
ardere;2)volumul cvamerei de ardere;3)vol bazinului de
racire a cenusei;4)inaltimea cosului de fum.IV)Calcule
constructive:calculul fundatiei,calculul peretilor,etc.De
calculat:puterea calorifica,densitatea,umidit,supraf
gratarului de ardere,vol aer in exces,inaltimea cosului de
fum
Compostarea deseurilor industriale:este procedeul de
neutralizare a deseurilor prin fermentare si transformarea
lor intr-un ingrasamant natural numit
compost.Compostarea are loc datorita prezentei
microorganismelor aerobe si anaerobe in deseurile
fermentabile=>fermentarea poate fi aeroba sau
anaeroba.Descompunerea substantelor organice usor
degradabile face parte din circuitul materialului organic in
natura.In urma descompunerii mat.organic=>substante
solide,apa,gaze.Substantele solide si apa sunt preluate de
plante si transformarea prin mai multe verigi prin
fotosinteza in materie organica.Compostarea este o etapa
intermediara,dirijata in descompunerea materiei
organice.Etape:1)etapa initiala in care incepe
descompunerea in care are loc o incalzire treptata a
deseurilor si o inmultire a bacteriilor care produc
descompunerea.2)etapa fermentarii propriu-
zise(termogeneza) are loc la o temperatura 40-700 si
dureaza de la 2-3 zile pana la 10 zile in functie de
temperature mediului inconjurator,de umiditatea
deseurilor,de cantitatea de material organic,de metoda de
compostare.3)etapa finala in care variaza proprietatile
compostului si compozitia,dar variatia este relative lenta.
Factorii de care depinde procesul de
compostare:1)compozitia deseurilor in special continutul
in material fementabil.2)sortarea si prelucrarea deseurilor
inainte de fermentare.Pt. o mai buna eficienta a
compostarii se recomanda indepartarea din deseuri a
fractiunilor nefermentabile.Se recomanda maruntirea
deseurilor.3)continutul in oxygen are influenta asupra
calitatii compostului si a fenomenului dominant de
descompunere.Prin descompunere aeroba=>compusii usor
asimilabili de catre palnte si valorosi.P descompunere
anaeroba substantele rezultate sunt mai greu accesibile
plantelor si pot fi chiar patogene.Fermentarea aeroba are
loc la tempertura de 70-750,gemenii patogeni
mor.Fermentarea anaeroba :40-500,rezista germenii
patogeni.4)temperatura mediului inconjurator,cand
temperatura este ridicata sunt favorizate fenomene aerobe
si descompunerea este mai rapida.Temperaturile scazute
incetinesc descompunerea si favorizeaza fenomenele
anaerobe.Deficitul de apa incetineste si chiar blocheaza
fermentarea pt. ca microorganismele care produc
descompunerea au nevoie de apa.
Tehnologii de compostare :sistem gospodaresc,sistem
industrial.Compostarea in sistem gospodaresc se face pt.
fiecare gospodarie in parte,separate cu un minim de dotare
constand din o platforma betonata sau cu mixture
bituminoasa sau pamant argilos bine batatorit.,o rigola pt.
colectarea scurgerii de pe o platforma ;o faza septica pt.
evacuarea scurgerii ;unelte pt. amestecarea deseurilor,pt.
rasturnare si pt.reglarea umiditatii.Compostarea consta in
asezarea deseurilor in siruri de gramezi si rasturnarea
periodica a gramezii lor pt. o buna aerare.Compostarea in
sistem industrial :3 procedee :sistem deschis,sistem
partial inchis,sistem inchis.Sistemul deschis se aseamana
ca tehnica cu sistemul gospodaresc,dotarile sunt mult mai
mari,se lucreaza in sistem industrial.Sistemul partial inchis
este alcatuit din 2 parti ;-o parte in care se face fermentarea
in sistem inchis izolat,fie in santuri,fie in tuburi
metalice.Dupa 3 pana la 7 zile,deseurile fermentate in
sistem inchis sunt scoase pe platforme pt. continuarea
fermentarii in sistem deschis.In prima etapa are loc un
proces accelrat de descompunere ce reduce durata totala a
compostarii cu 15-20 zile.Partea deschisa a sistemului este
cu comopstare in sistem deschis Sistemul inchis este
alcatuit din constructii total izolate,fata de mediu si
prevazute cu instalatii pt. reglarea umiditatii,reglarea
temperaturii,colectarea gazelor de descompunere si uneori
cu modalitati de initiere a fermentarii cu ajutorul unor
maiele sau prin reglarea unor proprietati cum ar fi pH-
ul,raportul carbon-azot,raportul carbon-fosfor.Alcatuirea
unei statii de compostare :cabina portar ;cantar ;buncar
de primire a deseurilor ;instalatii de sortare si prelucrare a
deseurilor ;platforma de compostare ;instalatii anexe pt.
apa,aer cald,ingrasaminte,bacterii si ciuperci,captare
gaze ;platforma de maturizare a compostului ;ciururi de
sortare ;depozite pt.compostul grosier,mediu,fin ;rampade
desfacere ;cladirea administrativa ;grup sanitar si de
dezinsectie.Avantaj :transformarea deseurilor in
ingrasaminte.dezavantaj :cost ridicat.
Clasificarea deseurilor :-dupa caracter si influenta asupra
mediului,deseurile pot fi
inerte,nepericuloase,periculoase(toxice si radioactive) ;-
dupa natura :anorganice,organice ;-dupa
provenienta :industriale,menajere,stradale,deseuri din
constructii,materiale de constructii,demolari ;deseuri
agrozootehnice ;deseuri spitalicesti ;deseuri
radioactive.Deseurile industriale :reprezinta cea mai mare
cantitate(60-70%).Ele se pot clasifica dupa ramura
industriala din care provin :-steril provenit din
excavatii ;steril provenit din procese de spalare a
minereurilor numit si steril de flotatie.Cenusa de
termocentrala provenita din industria energetica respectiv
din transformarea carbunelui in energia electrica.Zgurile
metalurgice provenind din fabricarea otelurilor,fontelor,din
metalurgia metalelor neferoase.Deseurile din industria
chimica anorganica,fabricarea sodei calcinate,fabricarea
ingrasamintelor,fabricarea diversei sticlei.Deseurile din
industria chimica organica :rafinarea titeiului,coxificarea
carbunelui.Compozitia si proprietatile
deseurilor :Compozitia deseurilor se caracterizeaza printr-
un grad de variabilitate dependent de mai multi
factori :provenienta deseurilor ;tipul deseurilor ;zona
geografica ;climat ;procese tehnologice producatoare de
deseuri ;gradul de dezvoltare economica.Compozitia
deseurilor poate fi :fizica,chimica si
mineralogica.1)Compozitia fizica :si cea dinamica sunt
importante in deseurile menajere si asimilabile
acestora.2)Compozitia chimica :si ce mineralogica sunt
importante pt.deseurile industriale.Pt. deseurile
agrozootehnice mai imp. Este compozitia
chimica.Compozitia chimica se exprima prin granulozitate
adica prin procentul cu care participa fiecare sort granular
la alcatuirea deseului.Zgura de furnal granulata se poate
utiliza ca agregat pt. betoane ;se sorteaza pe categoriile
dimensionale ale agregatelor naturale pt. betoane si
mortare.Cenusa de termocentrala se analizeza dpdv fizic
dar dupa metode utilizate in geotehnica.Se intocmesc curbe
granulometrice care sunt utilizate fie in proiectarea
haldelor,fie la valorificarea cenusii.Deseurile menajere se
analizeaza dpdv granulometric,cernerea facandu-se pe 2
ciururi 17-71mm,Cernerea se mai practica si la compostare
care are rol de sortare.Compozitia chimica cel ami adesea
se exprima pe
substante :1)sterilul :SiO2≥60% ;Al2O3>5% ;Fe2O3>3% ;Ca
CO3>71%.2)zgura granulata de furnal :SiO2=20-
30% ;CaO=18-30% ;A2O3=10-15% ;Fe2O3=5-
10%.3)Cenusa de termocentrala :SiO2=48-56% ;CaO=8-
12% ;Al2O3=5-10% ;Fe2O3=1-5%.4)Silice ultra-
fina :SiO2≥92%.Compozitia chimica a deseurilor menajere
poate fi data pe substante si pe elementele care domina pe
ansamblu :C,Si,O,H,S etc.Dpdv chimic in compozitia
deseurilor ne intereseaza componentii toxici sau
radioactivi :subst.toxice anorganice ;subst.toxice
organice ;elemente radioactive ;metale grele.Compozitia
mineralogica :este analizata pt. deseurile care intra in
procese de valorificare.In analize mineralogice se pun in
evidenta mineralele dominante :silicati in special
tectosilicati si filosilicati ;carbonati(Ca si
Mg) ;oxizi(minerale) ;sulfuri.Silicatii
reprez.75%,carbonatii,azotatii,sulfatii 15%,10%
restul.Proprietatile deseurilor :1)Densitatea variaza in
limite foarte largi.Chiar si pt. aceste categorii densitatea
variaza cu starea lui,umiditatea,compozitia se da in functie
de compozitia deseului sau se poate detremina.Densitatea
sterilului variaza de 1,4-2 t/m3 ;cenusa-2t/m3 ;zgura :2,4-
2,5 t/m3 ;deseurile menajere in pubela :0,30-0,40 t/m3 ;des.
Menajere in timpul transportului :1,3-1,2
3
t/m .2)Umiditatea :deseurile variaza cu acesti factori ca si
component mai important fiind factorul climatic.Pt
deseurile menajere umiditate 35-60%.3)Puterea
calorica :superioara si inferioara reprezinta cantitatea
maxima de caldura care la ardere in conditii ideale a unei
unitati din material care poate fi de masa(Kg) sau de
volum(m3).Se exprima in W/m3 ;W/Kg ;J/Kg.Caldura
obtinuta prin arderea unei unitati de material in cantitati
reale tinand seama de compozitie,umiditate,temperatura in
cuptorul de ardere,parametrii arderii.Puterea calorifica
minima pt. incinerari in conditii
bune :1500Kcal./Kg.Raportul carbon-azot :caracteristica
importanta pt. deseurile supuse compostarii.Depozitarea
deseurilor :depozitarea deseurilor se poate face numai in
spatii destinate,special amenajate pt. protejarea mediului
inconjurator.Depozitele de deseuri pot fi clasificate dupa
mai multe criterii :1)dupa tipul deseului :depozite pt.
deseuri inerte ;depozite pt. deseuri nepericuloase ;depozite
pt. deseuri periculoase ;depozite pt. deseuri
radioactive.Depozitele pt. deseuri radioactive se executa in
conformitate cu normele Comosiei Europene de control si
activitatii nucleare si pot fi depozite de suprafata si
depozite subterana.Depozitele subterane se realizeaza in
mine abandonate si constau in betonarea matricilor de
inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor.Straturile
de beton pt. inchiderea galeriei sau a puturilor cu grosime
de 1m.Pt. asemenea depozite se recomanda folosirea
betonului foarte greu.2)In functie de starea de agregare a
deseului la depunerea in depozit :depozite cu deseuri
solide ;depozite cu desuri sub forma de parte ;depozite cu
deseuri in suspensie ;deseuri lichide.3)dupa asezarea
geografica :de cariera :producatori ;drumul de
acces ;depozitul propriu-zis ;imprejmuire. ;de ses :sursa de
desen ;bazin de amestec ;statie de pompare ;conducta de
transport a deseului ;conducta de distributie ;conducta de
deversare sau gura de varsare ;dig de contur ;dig de
compartimentare ;sonda inversa ;conducta de evacuare a
apei limpezite. ;-de rau ;-depozit de vale.Depozite pt.
deseuri menajere :depozitarea deseurilor menajere se face
in depozite controlate numite rampe sanitare care
protejeaza mediul impotriva poluarii produse de
subs.nocive din deseurile menajere.Rampa
sanitara=constructia speciala care trebuie sa implineasca
urm. Conditii :-sa aibe capacitate suficienta pt. volumul de
deseuri propus sa se depoziteze pe intreaga perioada de
functionare a rampei ;-sa ocupe o suprafata minima pt. un
volum de deseuri maxim ;-sa fie o constructie stabila,sa nu
prezinte surpari,alunecari,ruperi,prabusiri ;-sa nu permita
patrunderea substantelor nocive in sol si in panza
freatica ;-sa nu permita raspandirea in jur a
fumului,mirosurilor si a deseurilor usoare ;-sa limiteze
inmultirea rozatoarelor si a insectelor ;-sa favorizeze
descompunerea aeroba a partii fermentabile din deseuri ;-
sa asigure colectarea si evacuarea gazelor astfel incat sa nu
se formeze in depozit acumulari sau pungi de gaze ce po
creea accidente ;-pe perioada de exploatare nu trebuie sa
aibe un impact vizual negativ ;-o rampa sanitara trebuie sa
creeze facilitati pt. recuperarea si valorificarea unor
deseuri ;-apele fluviale din zona depozitului se colecteaza
prin reteaua de drenaj a compartimentului depozitului,prin
canale de centura zona limitrofa,canale de scurgere in
cazul platformei tehnologice.Apa evacuata din depozitul
propriu-zis este epurata in statii proprii sau la statiile de
epurare orasenesti.Proiectarea unei rampe sanitare
presupune parcurgerea unei etape specifice oricaror
constructii.
Alegerea amplasamentului :se pun conditii legate de
cadrul natural si socio-economic :orografice si
topografice,gedogice,geotehnice,hidrogeologice,hidrologic
e,climatice,pedologice si agroeconomice,speciale.Dpdv
geomorfologic se prefera terenurile care au depresiuni
naturale,terenuri care reprezinta cariere sau gropi de
imprumut,vaile neinundabile pe care nu sunt cursuri de
apa,zone cu relief uniform neaccidentat.Nu se recomanda
amplasarea depozitelor in zonele dig-mal si nici in spatele
unor baraje chiar daca sunt baraje de umplutura.Conditiile
geologice se refera la diminuarea unor amplasamente
alcatuite din :straturi foarte permeabile,zone cu fluctuatii
mari ale nivelului freatic,zone cu prabusiri,zone cu roci
carstice, zone cu goluri subterane,zone cu terenuri lipsite
de capacitate portanta sau redusa.Dpdv geotehnic terenul
trebuie sa indeplineasca :capacitatea portanta ridicata,sa nu
prezinte alunecari active,tasarile sa fie mici si
uniforme,permeabilitatea cat mai redusa,pamanturile sa fie
coezive.Dpdv hidrogeologic :sa nu existe izvoare de
coasta,sa nu prezinte ape mineralizate,sa nu fie amplasate
depozite peste panza freatica de alimentare cu
apa.Dpdv.hodrologicdepozitil sa nu fie in zone de
inundabilitate a unui curs de apa permanent sau
nepermanent.Dpdv climatic :sunt neesare studii climatice
privind precipitatiile,temperaturi.Conditiile pedologice si
agroeconomice se refera la utilizarea pt. depozite a
suprafetyei cu potential agroeconomic scazut sau chiar
zero.Depozitele nu se amplaseaza in apropierea cladirilor
monumentale,monumente istorice.Distanta fata de
localitate este de 1000m iar fata de casele izolate
500m.Dpdv constructiv fata de nivelul terenului depozitele
pot fi :depozite in debleu I,depozite in semidebleu
II.depozite in rambleu III.Depozitele de deseuri sun
alcatuite din 3 parti :partea de depozitare propriu-
zisa,kucrarile anexe,platforma tehnologica.Operarea in
depozite :reprezinta totalitatea operatiunilor care se
efectueaza in rampa sanitara de deseuri.1)Accesul in
depozit se face numai pt. masinile apartinand firmelor care
au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare si
depozitare sunt scrise cantitatile ce se depoziteaza
zilnic,sursa deseurilor,compozitia medie a
acestora,cantitatea efectiva pe masina.Periodic se fac
determinari privind compozitia deseurilor,gradul de
toxicitate.Nu sunt admise in depozit decat numai in
conditii speciale deseurile periculoase.2)Cantarirea
deseurilor se face prin diferenta in celulele de depozitare
sau in bancare special amenajate pt. descarcare.La
descarcarea directa exista 2 variante :1)intrarea masinilor
in compartimente propriu-zise pe o rampa de acces si
descarcarea in depozit.2)descarcarea pe benzi transportoare
care trimit deseurile in depozit.In cazul buncarului de
primire,deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care
extrag partile reciclabile,fie prin instalatii de maruntire
care favorizeaza compactarea si asezarea
deseurilor.4)Operarea in compartimente consta in asezarea
deseurilor,compactarea si acoperirea la sfarsitul zilei cu un
strat de pamant sau de material steril.Incinerarea
deseurilor :procesul de neutralizare prin arderea deseurilor
la temperatura 850-11000C in instalatii speciale numite
incineratoare.Avantaje :1)Distrugerea totala si definitiva a
germenilor patogeni aflati in deseuri ;2)Distrugerea unor
substante toxice carea ard la temperaturi sub
10000C ;3)Micsorarea volumului deseurilor cu 70-
75%,prin incinerarea=>o cenusa care reprezinta 25-
30%.Cenusa rezultata este in general inerta,stabila si
sterila.Statiile d incinerare functioneaza o perioada lunga
de timp 25-30 ani(sau mai mult).Daca sunt proiectate
corespunzator pot fi retehnologizate,automatizate.Pt.
exploatare necesita un numar redus de personal cu o
clificare nu prea inalta.Ocupa suprafete relativ
restranse,deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor
aproape de sursa de deseuri.Se reduc cheltuielile de
transport.4)Se poate recupera energia din
deseuri.Dezavantaje :1)Costul incinerarii este mai ridicat
decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea
energiei recuperate.2)Sunt necesare instalatii destul de
complexe si costisitoare pt. epurarea gazelor la
ardere.3)Sunt necesare instalatii de racire a gazelor si
cosuri de fum pt. racire si mai ales pt. dispersia gazelor in
atmosfera.4)Pt. epurarea gazelor de foloseste apa care in
urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza.