Sunteți pe pagina 1din 3

e la modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri perfecte ale idealului de frumusee i armonie, clasicismul

aspir s reflecte realitatea n opere de art desvrite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe om s ating idealul frumuseii morale. Urmrind crearea unor opere ale cror personaje s fie animate de nalte idealuri eroice i principii morale ferme, scriitorii clasici s-au preocupat n mod special de crearea unor eroi ideali, legai indisolubil de soarta statului, nzestrai cu cele mai nalte virtui morale i capabili de fapte eroice. Aceste personaje, de regul regi sau reprezentani ai aristocraiei, erau prezentai n od, imn, poem epic, tablou istoric, tragedie, socotite ca specii superioare ale literaturii. Modul de via al burgheziei, aflat n plin ascensiune n epoca respectiv, era lsat pe planul doi, de aceasta ocupndu-se speciile literare socotite inferioare (comedia, satira, fabula). Aceste specii erau considerate modele negative, ele ocupndu-se n special de nfierarea anumitor vicii (comedia era vzut de Aristotel ca "nfierare a viciilor), de prezentarea unor aspecte negative care trebuie ndreptate. Clasicismul nseamn n primul rnd ordine (pe toate planurile), echilibru, rigoare, norm, canon, ierarhie i credin ntr-un ideal permanent de frumusee. nseamn ordine obiectiv, perfeciune formal (care va fi gsit n acele modele de frumusee perfecte - modelele clasice), nseamn superioritate a raiunii asupra fanteziei i pasiunii. Printre reprezentanii de marc amintim pe Nicolas Boileau (Arta poetic, tratat de poetic normativ clasic). P. Corneille (Cidul - tragedie), J. Racine (Fedra tragedie), Moliere (Avarul - comedie), La Fontaine (Fabule)

Personajele sunt rationale, atrenate de inalte ratiuni eroice si cetatenesti si au principii morale de neclintit.

Aceste personaje sunt de regula regi sau reprezentanti ai aristocratiei, fiind reprezentati in oda, imn, poem epic, tablou istoric, tragedie. Acestea sunt privite ca specii superioare ale literaturii. Stilul de viata al burgheziei, aflata in plina ascensiune la acea vreme, este pe loc secund, acest tip de personaje figurand in speciile literare inferioare, cum sunt considerate comedia, satira si fabula. Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator, educativ. In dramaturgie regasim regula celor trei unitati (de loc, timp, actiune). Genurile si speciile literare sunt pure, nu sunt amestecate si imita modelele greco-romane. Totodata, exista un cult al adevarului, al regulilor si al canoanelor, in functie de care personajele sunt antrenate in actiune.

Clasicismul cultiva trasaturi precum curajul, vitejia, generozitatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea, iar personajele sunt adevarate caractere (avarul, demagogul, parvenitul etc) si reprezinta tipologii ale societatii reproduse.

Scriitorii clasici se remarca prin rigoarea compozitionala, puritatea si claritatea stilului, gustul dreptei masuri, cautarea naturalului si a verosimilului si finetea analizei morale si psihologice. Asadar, scriitorul clasic este dominat de rational, fiind intotdeauna lucid, lipsit de fantezie, prudent. Acesta

evita particularul, nu admite obscurul, vagul, incertitudinea, diversitatea, replicand autoritar cu un model ferm, evident si clar, care tinde spre perfectiune.

Clasicismul (fr. classicisme din lat. classices) Termenul desemneaza un curent literar-artistic, care a aparut in Franta si ale carui principii au orientat creatia literar-artistica europeana intre secolele al XVII-lea si al XIX-lea. Pornind de la modelele sculpturii, arhitecturii si literaturii Greciei antice, considerate ca intruchipari perfecte ale idealului de frumusete armonioasa, echilibrata, clasicismul aspira sa reflecte realitatea in opere de arta desavarsite ca realizare artistica, opere care sa-l ajute pe om sa atinga idealul frumusetii morale. Reluand subiectele si formele artei antice, scriitorii clasicisti le-au folosit pentru a exprima idealurile morale si sociale ale epocii lor. Clasicismul pune la baza creatiei artistice suprematia ratiunii asupra fanteziei si a pasiunilor, face ca interesele generale in literatura primeze asupra celor individuale si pune mai presus datoria cetateneasca fata de sentimente personale. Urmarind crearea unor opere ale caror personaje sa fie animate de inalte idealuri eroice si de principii morale ferme, scriitorii clasicisti s-au preocupat in mod deosebit de crearea unor eroi ideali, legati de sorta statului, inzestrati cu cele mai inalte virtuti cetatenesti si capabili de fapte eroice. Aceste personaje, de regul aregi sau reprezentanti ai aristocratiei, erau prezentati in oda, imn, poem epic, tablou istoric, tragedie socotite specii superioare ale literaturii. Reflectarea vietii sociale in adevaratele ei conflicte, prin tipuri de oameni reprezentativi, era reprezentata in comedie, fabula, satira socotite specii inferioare ale literaturii. Conceptia care dusese la aceasta ierarhizare a diverselor specii ale genurilor literare in creatia clasica a determinat si formularea unui sistem de norme, cum ar fi, spre exemplu, respectarea in drama a celor trei unitati: de timp, de loc si de actiune. Ultima perioda a clasicismului, sub influenta ideilor revolutiei burgheze, aduce si in creatia literara lupta impotriva despotismului, dragostea de libertate. In aceasta perioada se deschide drumul afirmarii, in arta, a pasiunilor puternice, iar simplitatea si veridicitatea sunt ridicate la rang de principii ale creatiei artistice. Reprezentanti ai clasicismului in literatura universala sunt P. Corneille, J. Racine, Molliere, Boileau, La Fontaine, iar in literatura romana, in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, mai ales, se remarca Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creanga si Ioan Slavici.

Clasicismul este individualizat prin caracteristici precum: raiunea domin sentimentele, caracterul moralizator acordnd importan unor specii literare corespunztoare (fabula, satira, comedia, tragedia), personajele sunt caractere: caracterul avarului (Arpagon), unitate de timp, loc i aciune (un singur cadru, timp scurt, maxim 24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament, personaje oneste, morale.

Se mai pot desprinde i alte trsturi ale operei: simetria i echilibrul compoziiei, concizia i rigoarea unor exprimri care capt uneori caracter de sentin... Termenul comport sensuri largi, exprimnd o atitudine estetic fundamental ce se caracterizeaz prin tendina de a observa fenomenele n contextul universului i de a le nchega ntr-un sistem proporional i armonios, corespunztor frumosului i concordant cu norme rationale care impun tipuri model, perfeciunea, idealul. Curentul se definete ca o micare artistic i literar care promoveaz ideile de echilibru i armonie a fiinei umane, constituite n modele durabile i care se pot regsi n timp.

Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetic fundamental de observare i realizare a unui sistem armonios, stabil, proporional, dominat de elementele frumosului, n concordan cu norme specifice (cele trei uniti n dramaturgie), tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfeciunii formelor. S-a manifestat n toate artele literatur, pictur, muzic, arhitectur. Trsturi: regula celor trei uniti n dramaturgie (de loc, timp, aciune); puritatea genurilor i a speciilor literare; ntietatea raiunii; imitarea modelelor greco-romane; cultul pentru adevr i natural (n literatur), infrumusetarea i innobilarea naturii (n pictur); promovarea virtutii propunnd un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (ip social excepional, unic un model); natur se subordoneaz idealului uman caracter moralizator. Cultiv trsturi distincte curajul, vitejia, generozitatea sau laitatea, avariia, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil nalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se folosete i pentru a denumi perfeciunea, armonia.